Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 1
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 2
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 3
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 4
The original title of this book is: Out of Our Minds: Learning to be creative, by Sir Ken Robinson © Sir Ken Robinson 2001, 2011 First edition published 2001 Revised and updated edition published 2011 All Rights Reserved. Authorised translation from the English language edition published by Capstone Publishing Limited. Responsability for the accuracy of the translation rests solely with Editura Publica SRL and is not the responsability of Capstone Publishing Limited. No part of this book may be reproduced in any form without the written permission of the original copyright holder, Capstone Publishing Limited. © Publica, 2011, pentru ediflia în limba românæ ISBN 978-973-1931-73-9
Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României ROBINSON, KEN O lume ieøitæ din minfli : revoluflia creativæ a educafliei / Ken Robinson ; trad.: Doina-Mihaela Brægaru. - Bucureøti : Publica, 2011 ISBN 978-973-1931-73-9 I. Brægaru, Doina-Mihaela (trad.) 65.012.4
EDITORI:
DESIGN:
Cætælin Muraru Silviu Dragomir
Alexe Popescu DTP:
DIRECTOR EXECUTIV:
Ofelia Coøman
Bogdan Ungureanu CORECTURÆ: REDACTOR:
Florin Sia
Adina Dinifloiu Mircea O. Pop
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 5
Cuprins
Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7
Prefaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
9
1. O lume ieøitæ din minfli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
15
2. Înfruntarea revolufliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
36
3. Care e problema cu educaflia? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
70
4. Iluzia academicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
107
5. Sæ-fli cunoøti propria minte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
139
6. A fi creativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
174
7. Sæ fim mai sensibili . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
206
8. Nu suntefli singuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
241
9. A fi un lider creativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
267
10. Sæ învæflæm sæ fim creativi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
298
Postfaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
343
Mulflumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
345
Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
347
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
365
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 6
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 7
Cuvânt înainte Din bucætæria acestei cærflulii
Sæ-mi iertafli comparaflia, poate prea creativæ, dar Sir Ken Robinson pare a fi, pentru educaflie, ceea ce e uleiul de mæsline pentru salate. Se poate øi færæ, însæ nu prea are gust. Expert în inovaflia educaflionalæ øi de afaceri, Sir Ken preseazæ la rece, de ani de zile, guverne øi manageri, întru abordarea mai creativæ a programelor øcolare øi a organigramelor corporatiste. Un orator desævârøit, Sir Ken întefleøte focul pasiunii sub cældæri mai mari sau mai mici de mulflimi venite sæ-l asculte, aøa cum avefli ocazia sæ vedefli pe TED.COM, unde conferinflele domniei sale (2006 øi 2010) sunt aluat de referinflæ. În textul de faflæ, Sir Ken Robinson stoarce de romantism mai toate prejudecæflile noastre despre creativitate, le taie feliifeliufle øi le ornamenteazæ cu logicæ, bun simfl øi o viziune exhaustivæ a fierberilor culturale ce stau sæ vie — øi care ne vor schimba, dacæ nu cumva deja ne-au schimbat — vieflile. Straturi-straturi, aceastæ præjituræ de text e însiropatæ de idei bune la gust: aflæm cæ spontaneitatea poate fi planificatæ, cæ sentimentele sunt utile în procesul creativ, însæ nu mai utile ca învæflarea, cæ interacfliunile stimuleazæ creativitatea øi cæ azi, dupæ vreo 300 de ani, artele øi øtiinflele n-au de ales øi trebuie sæ lucreze, din nou, împreunæ.
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 8
Sir Ken Robinson orneazæ cu mæiestrie ansamblul, demonstrând cæ artiøtii øi oamenii øtiinflelor nu sunt diferifli, cæ gâlceava dintre gândirea aøa-zis raflionalæ øi cea a emofliilor artistice este falsæ øi cæ, în principiu, creativitatea apare acolo unde existæ inteligenflæ øi cultivarea ei. În speranfla cæ ceea ce v-am spus v-a deschis deja apetitul pentru cunoaøtere, væ urez poftæ bunæ la citit.
Sorin Tranca, Creative Explorer, Fundaflia Friends For Friends
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 9
Prefaflæ „Nu vom reuøi sæ navigæm prin mediul complex al viitorului dacæ o sæ privim mereu într°o oglindæ retrovizoare. Ar fi o nebunie sæ facem aøa ceva.“
Creativitatea este cel mai de prefl dar al inteligenflei umane. Cu cât lumea devine mai complexæ, cu atât mai creativi trebuie sæ fim pentru a face faflæ provocærilor. Øi totuøi, mulfli oameni se întreabæ dacæ, la urma urmei, au vreo capacitate creativæ. O lume ieøitæ din minfli vorbeøte despre câteva întrebæri majore. De ce este creativitatea atât de importantæ? De ce oamenii cred cæ nu sunt creativi? Cum de s°a ajuns în aceastæ situaflie? Øi, mai ales, ce putem face în aceastæ privinflæ? Prima ediflie a acestei cærfli a fost publicatæ în anul 2001. Ceea ce flinefli acum în mânæ este o ediflie nouæ øi complet revizuitæ. Aøadar, de ce o ediflie nouæ øi cât de nouæ este ea, de fapt? Am scris prima ediflie a acestei cærfli pe parcursul anului 2000. Primul motiv pentru apariflia acestei noi ediflii este cæ de atunci s°au întâmplat multe lucruri, deopotrivæ în lume øi în lumea mea. Aproape pe toate fronturile, ritmul schimbærii a devenit tot mai frenetic, iar problemele centrale ale cærflii, tot mai presante. Sæ ne gândim la ritmul schimbærii în tehnologie. Cu zece ani în urmæ, internetul era încæ o noutate pentru majoritatea oamenilor. Nu existau iPod°urile, telefoanele inteligente, nici Facebook, Twitter, Youtube, øi nici cele mai multe dintre site°urile de socializare care astæzi au transformat cultura øi economia întregii lumi. Multe alte lucruri s°au mai întâmplat — de la impactul global al evenimentelor din 11 septembrie 2001 la efectele complexe ale Marii Recesiuni —,
Prefaflæ O lume ieøitæ din minfli
9
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 10
lucruri care, pur øi simplu, nu ar fi putut fi anticipate cu zece ani în urmæ: în politicæ, economie, culturæ øi mediul înconjurætor. Imprevizibilitatea absolutæ a problemelor cu care se confruntæ omenirea reprezintæ chiar nucleul argumentului meu în ceea ce priveøte cultivarea abilitæflilor noastre creative, în afaceri, educaflie øi în viafla de zi cu zi. Al doilea motiv îl reprezintæ faptul cæ acum am mai multe de spus despre majoritatea ideilor de bazæ ale cærflii øi despre cum ar trebui sæ acflionæm pentru a le pune în practicæ. Pe parcursul ultimilor zece ani, am prezentat øi am discutat aceste idei cu oameni de la toate nivelurile øi din fiecare domeniu: preøedinfli de multinaflionalæ, organizaflii non°profit, politicieni, artiøti, oameni de øtiinflæ, studenfli, pærinfli øi educatori. Aceste experienfle mi°au întærit convingerea cu privire la importanfla øi urgenfla argumentelor invocate în O lume ieøitæ din minfli, dar øi nevoia de a le prezenta unui public mai larg. Al treilea motiv este cæ, în ultimii zece ani, nu numai lumea a mers înainte, ci, în acelaøi timp, øi eu. Literalmente vorbind. Atunci când am scris prima ediflie, eu øi familia mea locuiam în Stratford on Avon, un mic oraø comercial din Anglia øi locul de naøtere al lui William Shakespeare. Noua ediflie am scris°o la Los Angeles, unde locuim în prezent. Arhitectul Frank Lloyd Wright spunea odatæ cæ, dacæ întorci lumea øi o scuturi, tot ceea ce e mai neconvenflional s°ar præbuøi în Los Angeles. Abia dupæ ce prima ediflie a cærflii O lume ieøitæ din minfli a fost publicatæ, eu øi familia mea am resimflit acest øoc. Væ putefli imagina cât de abruptæ s°a dovedit a fi aceastæ tranziflie. De atunci am cælætorit în toate statele Americii, întâlnind oameni extraordinari øi inifliative fascinante. Toate aceste experienfle au stat la baza noii ediflii, una care accentueazæ mai puternic evoluflia celor douæ Americi, a Asiei,
10
O lume ieøitæ din minfli Prefaflæ
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 11
precum øi a Europei. Ideea este cæ, într°adevær, acestea sunt probleme globale. În anul 2006, am flinut un discurs la renumita conferinflæ TED (Technology, Entertainment, Design), în Monterey, California, în care am atins anumite teme centrale ale cærflii. Acel discurs a fost accesat de peste 5 milioane de ori, în peste o sutæ de flæri.1 Reflinefli, væ rog, cæ, aøa cum mi°au arætat copiii mei, James øi Kate, un filmulefl de 30 de secunde de pe YouTube, în care douæ pisici pæreau sæ stea de vorbæ, a fost accesat de 30 de milioane de ori. O sæ flin minte acest lucru. Øtiu însæ cæ, spre deosebire de filmuleflul cu pisici, discursul meu de la TED a fost prezentat la conferinfle mai mari sau mai mici, la întâlniri øi evenimente de instruire profesionalæ, în întreaga lume. Drept urmare, a fost vizionat pânæ în prezent de aproximativ 100 de milioane de oameni, ceea ce indicæ nivelul de interes pentru aceste probleme. Am susflinut øi un al doilea discurs la TED, în anul 2010, care, de asemenea, a avut un puternic ecou2. Pe parcursul anului 2008, am scris cartea The Element: How Finding Your Passion Changes Everything, care a fost publicatæ în Statele Unite, în ianuarie 20093 øi de atunci în multe ediflii din întreaga lume. Cartea cerceteazæ natura talentului personal øi a creativitæflii, precum øi condifliile favorabile pentru înflorirea acestora. În multe privinfle, O lume ieøitæ din minfli este un companion firesc al celuilalt volum. El cerceteazæ mai în profunzime motivul pentru care nevoia de a ne dezvolta talentele naturale — în special creativitatea — este atât de presantæ, dar øi motivul pentru care organizafliile, în general, øi educaflia, în particular, tind îndeosebi sæ le înæbuøe. În consecinflæ, am fost încântat atunci când cei de la Capstone mi°au sugerat sæ lucrez la o nouæ ediflie a cærflii O lume ieøitæ din minfli pentru a marca aniversarea a zece ani de la apariflia
Prefaflæ O lume ieøitæ din minfli
11
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 12
primei ediflii. Mærturisesc cæ, la început, nu m°am gândit la o revizuire de anverguræ. Mi°am închipuit cæ voi petrece un weekend lung, în fafla unei sticle de vin øi, cu ajutorul unui program de corectare a ortografiei, voi curæfla textul original. În final, am rescris cartea practic în întregime, pentru a include materiale noi, pentru a da claritate argumentelor øi pentru a gæsi un ton general mai accesibil. Aøa cæ, dacæ afli citit prima ediflie, nu ar trebui sæ væ abflinefli sæ cumpærafli (sau sæ împrumutafli) noua ediflie. Este diferitæ în multe privinfle øi cred cæ vefli descoperi suficient de multe lucruri noi care sæ recompenseze cea de°a doua lecturæ. În cazul în care acum o citifli pentru prima datæ øi lucrafli în domeniul afacerilor, în educaflie sau în sectorul non°profit, sau dacæ suntefli preocupafli de propriul potenflial creativ, væ garantez cæ vefli descoperi suficiente aspecte care sæ væ intereseze øi sæ væ motiveze. Prin aceastæ carte, scopul meu este sæ îi ajut pe oameni sæ°øi înfleleagæ profunzimea capacitæflilor creative øi motivul pentru care s°ar putea îndoi de prezenfla acestora; sæ încurajez organizafliile sæ creadæ în puterea lor de inovare, creând condifliile pentru ca aceasta sæ înfloreascæ; øi sæ promovez o revoluflie creativæ în educaflie. Spuneam, în introducerea primei ediflii, cæ trei au fost motivele pentru care am intitulat cartea O lume ieøitæ din minfli. Pæstrez încæ aceste motive øi iatæ care sunt ele. Primul motiv este acela cæ inteligenfla umanæ este în mod profund øi unic creativæ. Træim într°o lume care este modelatæ de ideile, credinflele øi valorile specifice culturii øi imaginafliei umane. Lumea oamenilor este atât o creaflie a minflilor noastre, cât øi un produs al mediului înconjurætor. Gândirea øi simflirea nu se raporteazæ la lume aøa cum este ea datæ: noi avem idei despre lume øi interpretæm experienfla pentru a°i da un înfleles. Comunitæfli distincte træiesc diferit în concordanflæ cu
12
O lume ieøitæ din minfli Prefaflæ
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 13
ideile pe care le au øi cu semnificafliile propriei experienfle. Într°un sens literal, noi creæm lumile în care træim, dar la fel de bine le putem øi re°crea. Marile revoluflii din istoria omenirii au pornit, adesea, de la idei noi, de la noi modalitæfli de a vedea lucrurile care au spulberat vechile certitudini. Acesta este procesul esenflial de schimbare culturalæ. Al doilea motiv este acela cæ realizarea potenflialului nostru creativ este, în parte, o problemæ de descoperire a propriului drum, de a fi în elementul nostru. Educaflia ar trebui sæ ne ajute sæ°l descoperim, dar de cele mai multe ori, nu reuøeøte øi mulfli oameni mai degrabæ se îndepærteazæ de adeværatele lor talente în loc sæ øi le descopere. Ei se aflæ în afara elementului lor øi, în acest sens, sunt ieøifli din minfli. În sfârøit, cel de°al treilea motiv este legat de faptul cæ, în prezent, existæ un soi de manie care direcflioneazæ politica educaflionalæ. În locul unei dezbateri raflionale privind strategiile de care avem nevoie pentru a face faflæ acestor extraordinare schimbæri, se recitæ o mantræ obositoare despre necesitatea de a ridica standardele tradiflionale de educaflie. Aøa cum voi explica, aceste standarde au fost concepute pentru alte vremuri øi pentru alte scopuri. Nu vom reuøi sæ navigæm prin mediul complex al viitorului dacæ o sæ privim mereu într°o oglindæ retrovizoare. Pentru a ræmâne pe acest traseu ar trebui, într°un sens mult mai literal, sæ ne ieøim din minfli. Ken Robinson Los Angeles, februarie 2011
Prefaflæ O lume ieøitæ din minfli
13
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 14
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
1
6/2/11
5:30 PM
Page 15
O lume ieøitæ din minfli
„Atunci când oamenii îmi spun cæ nu sunt creativi, presupun cæ încæ nu au învæflat ce înseamnæ a fi creativ.“
Voi cât de creativi suntefli? Cât de creativi sunt oamenii cu care lucrafli? Dar prietenii voøtri? Data viitoare când væ întâlnifli cu ei, întrebafli°i. Vefli fi surprinøi de ceea ce o sæ væ spunæ. Am lucrat cu oameni øi cu organizaflii din întreaga lume, øi peste tot am întâlnit acelaøi paradox. Majoritatea copiilor se consideræ a fi foarte creativi, majoritatea adulflilor, nu. Iar aceasta este o problemæ mult mai gravæ decât pare la prima vedere.
Crearea viitorului Træim într°o lume care se schimbæ mai repede ca niciodatæ øi ne confruntæm cu provocæri færæ precedent. Este imposibil de prevæzut cum va fi transpusæ în practicæ aceastæ complexitate a viitorului. Schimbarea culturalæ rareori este predictibilæ øi niciodatæ linearæ. Dacæ ar fi aøa, armatele întregi de analiøti culturali øi media s°ar dovedi inutile.
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
15
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 16
La aceste schimbæri dinamice s°a gândit, probabil, economistul J.K. Galbraith când a afirmat cæ „consecinfla principalæ a previziunii economice este aceea cæ astrologia ajunge sæ arate ca o øtiinflæ respectabilæ“. Pe mæsuræ ce lumea se miøcæ tot mai repede, organizafliile de pretutindeni spun cæ au nevoie de oameni care sæ gândeascæ creativ, sæ comunice eficient øi sæ lucreze în echipæ: oameni care sæ fie flexibili øi care sæ se adapteze repede oricærei situaflii. Øi, foarte adesea spun cæ nu gæsesc astfel de oameni. Scopul aceastei cærfli este acela de a ræspunde la trei întrebæri, pentru tofli cei care sunt realmente interesafli de problema creativitæflii øi a inovafliei sau, pur øi simplu, de înflelegerea propriului potenflial creativ. • De ce este atât de importantæ promovarea creativitæflii? Oameni de afaceri, politicieni øi educatori subliniazæ importanfla vitalæ a promoværii creativitæflii øi inovafliei. De ce este atât de important acest aspect? • Care este problema? De ce trebuie ajutafli oamenii sæ devinæ creativi? Copiii sunt plini de idei. Ce se întâmplæ cu noi pe mæsuræ ce înaintæm în vârstæ, de ajungem sæ credem cæ nu suntem creativi? • Ce presupune acest lucru? Ce este creativitatea? Oricine poate sæ fie creativ sau doar câfliva aleøi? Poate fi dezvoltatæ creativitatea, øi dacæ da, cum? Ocazional, toatæ lumea are idei noi, dar cum poate fi încurajatæ creativitatea astfel încât sæ facæ parte în mod firesc din viafla noastræ de zi cu zi? În situaflia în care conducefli o companie, o organizaflie sau o øcoalæ, cum reuøifli sæ facefli din creativitate ceva sistematic øi obiønuit? Cum administrafli o culturæ a inovafliei?
16
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 17
Regândirea creativitæflii Pentru a ræspunde acestor întrebæri, este important sæ înflelegem ce este creativitatea øi cum se manifestæ ea concret. Aici apar trei idei corelate, pe care le voi prezenta în cele ce urmeazæ. Ele vizeazæ „Ideea de la care imaginaflia, procesul prin care închipuim lu- pornesc este cæ cruri care nu sunt accesibile simflurilor noastre; fiecare dintre noi are creativitatea, procesul prin care sunt dezvol- capacitæfli creative tate idei originale valoroase øi inovaflia, pro- uriaøe, ca un rezultat cesul prin care noile idei sunt puse în aplicare. firesc al faptului de Mai ales în ceea ce priveøte creativitatea, a fi o fiinflæ umanæ. Provocarea este ca existæ câteva idei preconcepute. aceste capacitæfli sæ fie dezvoltate. O culturæ a creativitæflii trebuie Oameni speciali? sæ°i implice pe tofli, Se consideræ, adesea, cæ numai oamenii nu numai pe cei speciali pot fi creativi, pentru cæ, se spune, puflini aleøi.“ creativitatea este un talent rar. Aceastæ idee este întæritæ de exemplele multor oameni creativi, precum Martha Graham (1894–1991), Pablo Picasso (1881–1973), Albert Einstein (1879–1955) øi Thomas Edison (1847–1931). Companiile îøi împart, adesea, angajaflii în douæ grupe: ,,creativii“ øi ,, cei la costum“. În mod obiønuit, recunoøti indivizii creativi prin faptul cæ nu poartæ costum. Se îmbracæ în blugi øi vin mai târziu la serviciu, pentru cæ se luptæ cu tot felul de idei. Prin aceasta nu vreau sæ spun cæ aceøti indivizi creativi nu sunt creativi. Pot fi, dar la fel de bine poate fi creativ oricine altcineva, dacæ sunt întrunite toate condifliile, inclusiv „cei la costum“. Oricine are capacitæfli creative uriaøe, ca un rezultat firesc al faptului de a fi o fiinflæ umanæ. Provocarea este ca
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
17
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 18
aceste capacitæfli sæ fie dezvoltate. O culturæ a creativitæflii trebuie sæ°i implice pe tofli, nu numai pe cei puflini aleøi.
Activitæfli speciale? Despre creativitate se consideræ, adesea, cæ are legæturæ cu activitæfli mai speciale, precum artele, publicitatea, marketingul sau designul. Toate acestea pot sæ fie domenii creative, dar la fel de creative pot fi øi matematica, profesoratul, munca cu oamenii, medicina, practicarea unui sport sau administrarea unui restaurant. Øcolile au câteodatæ departamente de ,,arte creative“. Sunt un apærætor fervent al predærii artelor în øcoli. Voi explica mai târziu de ce. Dar creativitatea nu se limiteazæ numai la arte. Sunt multe argumente convingætoare care pledeazæ pentru predarea artelor în øcoli, inclusiv acela care se referæ la rolul lor în stimularea creativitæflii. În acelaøi timp însæ, øi alte discipline, precum matematica sau øtiinflele, pot fi la fel de creative ca muzica sau dansul. Creativitatea este posibilæ de fiecare datæ când ne folosim inteligenfla. La fel stau lucrurile øi în afaceri, unde companii diferite sunt creative în domenii distincte. Compania Apple, de exemplu, este renumitæ pentru crearea de produse noi. Altele, precum Wal°Mart, nu creeazæ nicidecum produse noi; ele inoveazæ în domeniul sistemelor, în managementul reflelei de aprovizionare øi de stabilire a preflului. Lanflul de cafenele Starbucks, bunæoaræ, este creativ în oferirea de servicii. Nu Starbucks a inventat cafeaua, dar a creat o anumitæ culturæ în jurul cafelei. De fapt, dacæ stau bine sæ mæ gândesc, a inventat ceaøca de cafea de 5$, ceea ce seamænæ cu o micæ descoperire. În orice departament al unei organizaflii, o inovaflie îi poate schimba acesteia destinul.
18
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 19
Ideea de la care pornesc este cæ fiecare dintre noi are capacitæfli creative uriaøe, ca rezultat firesc al faptului de a fi o fiinflæ umanæ. Provocarea este ca aceste capacitæfli sæ fie dezvoltate. O culturæ a creativitæflii trebuie sæ°i implice pe tofli, nu numai pe cei puflini aleøi.
A învæfla sæ fii creativ Se consideræ, adesea, cæ oamenii creativi se nasc cu aceastæ capacitate sau nu, dupæ cum foarte bine pot avea ochii albaøtri sau cæprui, lucru care nu prea mai poate fi schimbat. În realitate, se pot face multe pentru ca oamenii sæ devinæ mai creativi. Dacæ cineva væ spune cæ nu øtie sæ scrie sau sæ citeascæ, evident, nu vefli gândi cæ acea persoanæ nu este în stare sæ scrie sau sæ citeascæ, ci doar cæ nu a fost învæflatæ cum sæ facæ aceste lucruri. La fel, atunci când oamenii îmi spun cæ nu sunt creativi, presupun cæ încæ nu au învæflat ce înseamnæ a fi creativ.
Sæ eliberæm creativitatea? Creativitatea este asociatæ câteodatæ cu libera exprimare, ceea ce explicæ, parflial, îngrijorarea unora privind creativitatea în øcoli. Criticii acesteia îi væd pe copiii creativi ca fiind agitafli, zgomotoøi, ræsturnând obiectele în calea lor, în loc sæ se ocupe serios de øcoalæ. Creativitatea, de regulæ, implicæ joaca cu ideile, amuzamentul, distracflia øi imaginaflia. Dar, de asemenea, presupune øi o activitate susflinutæ de concentrare pe idei øi proiecte, pentru a le prezenta în cea mai bunæ formæ øi pentru a emite judecæfli critice cu privire la ideile care sunt
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
19
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 20
cele mai bune øi de ce sunt acestea cele mai bune. În toate disciplinele, creativitatea presupune, în plus, abilitate, cunoøtinfle øi control. Nu este vorba doar de a elibera creativitatea, ci øi de a o fructifica. Øi, la urma urmei, de ce sunt importante aceste aspecte?
Trei teme În aceastæ carte existæ trei teme fundamentale: • Prima este cæ træim vremuri revoluflionare. • A doua este cæ, dacæ vrem sæ supraviefluim øi sæ ne dezvoltæm, trebuie sæ ne raportæm altfel la propriile noastre capacitæfli øi sæ le folosim la potenflialul lor maxim. • A treia este cæ, pentru a realiza acest lucru, trebuie sæ ne concepem organizafliile øi în special sistemele de educaflie în modalitæfli complet diferite. Mæ voi ocupa în detaliu de toate aceste aspecte în capitolele ce urmeazæ, dar pânæ atunci, dafli°mi voie sæ îmi prezint pe scurt argumentaflia.
Înfruntarea revolufliei Nu conteazæ unde væ aflafli sau cu ce væ ocupafli: dacæ suntefli în viaflæ øi træifli pe planeta Pæmânt, cu toflii suntefli prinøi într°o revoluflie globalæ. Øi nu la modul metaforic, ci literalmente. În prezent acflioneazæ forfle færæ precedent în istorie. Øtiu cæ este o afirmaflie îndræzneaflæ, dar este pe deplin
20
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 21
justificatæ. Oamenii s°au confruntat dintotdeauna cu probleme, dar ceea ce distinge vremurile noastre este ritmul øi anvergura schimbærilor. Cele douæ mari forfle conducætoare sunt inovaflia tehnologicæ øi creøterea numærului populafliei. Împreunæ, ele au transformat modul în care træim øi muncim, au pus o presiune uriaøæ pe resursele naturale ale planetei øi au schimbat natura politicului øi a culturii. Noile tehnologii au revoluflionat natura muncii pretutindeni. În vechile economii industriale, acestea au redus considerabil numærul angajaflilor, în domenii industriale øi profesii care, altædatæ, necesitau mai multæ forflæ de muncæ. Noile forme de muncæ presupun inovaflie, creativitate øi un nivel tot mai ridicat al cunoøtinflelor de specialitate. Noile tehnologii reclamæ, în special, capacitæfli total diferite faflæ de acelea pe care le impunea economia industrialæ. Activitatea de producflie s°a mutat în zona economiilor emergente, mai ales în Asia øi Africa de Sud, dar chiar øi aici, existæ multe activitæfli care necesitæ abilitæfli dezvoltate de design øi tehnologie a informafliei. Datæ fiind viteza schimbærii, guvernele øi mediul de afaceri din întreaga lume recunosc cæ educaflia øi pregætirea profesionalæ sunt cheia viitorului øi, pe lângæ asta, subliniazæ necesitatea vitalæ de a fi dezvoltate competenfle în zona creativitæflii øi inovafliei. În primul rând, este esenflial sæ se genereze idei pentru produse øi servicii noi øi sæ se menflinæ avantajul competitiv. În al doilea rând, este esenflial ca educaflia øi pregætirea profesionalæ sæ formeze oameni flexibili øi adaptabili, care sæ ræspundæ cerinflelor de pe pieflele în schimbare. În al treilea rând, tofli oamenii trebuie sæ se adapteze la o lume în care, pentru majoritatea dintre ei, a avea un loc de muncæ sigur øi pentru toatæ viafla este o chestiune care fline de domeniul trecutului.
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
21
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 22
Aceste schimbæri tehnologice, combinate cu schimbærile climatice øi cu creøterea populafliei afecteazæ întreaga planetæ, iar rezultatele sunt, în esenflæ, imprevizibile. Ceea ce se øtie, însæ, cu certitudine este cæ, în urmætorii 50 sau 100 de ani, copiii noøtri se vor confrunta cu provocæri unice în istoria omenirii. În prima secfliune a cærflii voi scoate în evidenflæ natura acestor forfle øi unele dintre provocærile pe care le aduc cu sine1.
Reconfigurarea propriului potenflial În decembrie 1862, Abraham Lincoln s°a adresat Congresului pentru cel de°al doilea mesaj anual. Øi°a scris discursul cu o lunæ înainte de a semna Proclamaflia de Emancipare, iar în mesajul sæu cerea Congresului sæ priveascæ dintr°o altæ perspectivæ situaflia cu care se confruntau. El a declarat urmætoarele: „Dogmele trecutului mai liniøtit nu se mai potrivesc cu prezentul furtunos. Ne confruntæm cu multe dificultæfli. Øi pentru cæ situaflia noastræ este nouæ, trebuie sæ gândim øi sæ acflionæm diferit. Mai întâi trebuie sæ ne dezrobim noi înøine øi abia mai apoi ne vom salva flara“2. Îmi place cuvântul „dezrobi“. Ceea ce a vrut sæ spunæ Lincoln a fost cæ ne træim vieflile ghidându°ne dupæ idei cærora le suntem devotafli, dar care nu mai sunt nici adeværate, nici relevante. Suntem hipnotizafli øi acaparafli de ele. Dar pentru a merge mai departe trebuie sæ ne scuturæm de toate acestea. Având în vedere provocærile cu care ne confruntæm în prezent, cea mai profundæ schimbare trebuie sæ se producæ în modul în care ne concepem propriile capacitæfli øi pe cele ale copiilor noøtri. Din experienfla mea, væ pot spune cæ mulfli, dacæ nu cumva majoritatea oamenilor, nu au nici cea mai vagæ idee despre realele lor talente sau capacitæfli.
22
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 23
Prea mulfli consideræ cæ nu au niciun fel de înzestræri speciale. Premisa mea este cæ tofli oamenii sunt înzestrafli prin naøtere cu talente naturale, doar cæ puflini sunt aceia care øi le descoperæ, øi chiar mai puflini sunt cei care le dezvoltæ în mod corespunzætor. Ironia este cæ unul dintre principalele motive ale acestei masive irosiri de talent îl constituie chiar procesul menit sæ îl dezvolte, anume educaflia. Educaflia nu este întotdeauna un subiect de conversaflie potrivit. Dacæ mæ aflu la o petrecere øi îi spun cuiva cæ lucrez în domeniul educafliei, væd cum i se schimbæ expresia feflei. „De ce eu?“, pare sæ spunæ. „Cu ce am greøit sæ mæ flinæ de vorbæ toatæ noaptea un profesor?“ În schimb, dacæ îi întreb de propria educaflie sau de øcolarizarea copiilor lor, mæ pun la zid. Vor sæ vorbeascæ doar de experienfla proprie. Øi în aceastæ privinflæ, toatæ lumea are pæreri. Educaflia este unul dintre acele subiecte cu care coabitæm, ca øi religia, politica sau banii. Øi aøa øi trebuie sæ fie. Educaflia este vitalæ pentru succesul profesiilor noastre, pentru viitorul copiilor noøtri øi pentru dezvoltarea globalæ pe termen lung. Mai mult decât atât, ne imprimæ o idee profundæ despre noi înøine, care mai apoi este greu de înlæturat. Unii dintre oamenii cei mai de succes din lume nu au avut rezultate strælucite la øcoalæ. Nu conteazæ cât de importanfli au devenit; vor purta cu ei o teamæ ascunsæ cæ nu sunt chiar atât de inteligenfli precum par din exterior. Mæ refer la învæflætori, profesori universitari, vicepreøedinfli, oameni de afaceri, muzicieni, scriitori, artiøti, arhitecfli øi mulfli alflii. O parte dintre ei au reuøit în viaflæ abia dupæ ce s°au debarasat de educaflia primitæ în øcoalæ. Desigur, multora le°a plæcut timpul petrecut la øcoalæ øi s°au descurcat bine. Dar ce se întâmplæ cu tofli aceia care nu au reuøit acest lucru?
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
23
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 24
Abordærile curente în privinfla educafliei øi a pregætirii profesionale sunt obstrucflionate de asumpfliile legate de inteligenflæ øi creativitate, care au risipit talentele øi au înæbuøit încrederea creativæ a unui numær impresionant de oameni. Acest fenomen se datoreazæ, parflial, unei obsesii pentru anumite tipuri de capacitate academicæ øi unei preocupæri pentru testarea standardizatæ. Risipirea talentului nu este deliberatæ. Majoritatea profesorilor sunt profund angajafli în efortul de a°i ajuta pe studenfli sæ°øi manifeste întregul potenflial. Politicienii, de asemenea, flin discursuri impetuoase despre cum trebuie sæ fie scoase la luminæ capacitæflile fiecærui elev în parte. Irosirea talentului poate sæ nu fie deliberatæ, dar este sistematicæ. Øi este sistematicæ pentru cæ învæflæmântul de stat este un sistem, iar acest sistem se bazeazæ pe presupuneri adânc înrædæcinate, care øi°au pierdut valabilitatea în timp. Pânæ la jumætatea secolului al XIX°lea, relativ puflini oameni trecuseræ prin vreo formæ de øcolarizare. A fi educat era privilegiul celor puflini, care îøi puteau permite acest lux. Sistemele de învæflæmânt public s°au dezvoltat, în primul rând, pentru a satisface cerinflele Revolufliei Industriale øi, în multe feluri, ele reflectæ principiile producfliei industriale: liniaritate, conformitate øi standardizare. Unul dintre motivele pentru care ele nu mai funcflioneazæ în prezent este acela cæ viafla realæ este dinamicæ, adaptabilæ øi diversæ. Cu câteva sæptæmâni înainte ca fiul nostru sæ înceapæ cursurile la Universitatea din Los Angeles, ne°am dedicat o zi întreagæ informærii la fafla locului. La un moment dat, studenflii au fost duøi la un briefing separat privind programul de opfliuni de studiu universitar, iar pærinflii au fost chemafli la departamentul financiar, de unde væ închipuifli cât de încântafli am ieøit. Apoi unul dintre profesori ne°a vorbit despre rolul nostru ca pærinfli în perioada de studenflie a copiilor.
24
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 25
În esenflæ, profesorul ne°a sfætuit sæ nu le stæm în cale øi sæ°i scutim de prea multe sfaturi øi de comparaflii legate de carierele noastre profesionale. Ne°a dat exemplul propriului copil, care urmase cursurile aceleiaøi universitæfli, cu doar câfliva ani în urmæ. Iniflial, bæiatul dorise sæ se ocupe de studierea clasicilor, dar pærinflii nu fuseseræ prea încântafli de aceastæ alegere, gândindu°se cæ o diplomæ în studii clasice nu reprezenta o oportunitate în gæsirea unui loc de muncæ. Aøa cæ au ræsuflat uøurafli când, la sfârøitul primului an universitar, fiul lor le°a comunicat cæ este decis sæ°øi schimbe profilul pentru ceva mai util. L°au întrebat la ce se gândise, iar el le°a ræspuns cæ va opta pentru filozofie. Profesorul i°a amintit cæ nu se fæceau angajæri în domeniul folozofiei în acea perioadæ. Oricum, bæiatul a urmat câteva cursuri de filozofie, apoi s°a specializat în istoria artei. Dupæ terminarea facultæflii øi°a gæsit un loc de muncæ la o casæ de licitaflie internaflionalæ. A cælætorit mult, øi°a construit un trai decent øi s°a bucurat de meseria øi de viafla pe care o ducea. A primit acea slujbæ datoritæ cunoøtinflelor sale în domeniul culturilor antice, a intelectului sæu antrenat în filozofie øi a pasiunii pentru istoria artei. Nici el, nici pærinflii lui n°ar fi putut prevedea acest traseu atunci când øi°a început studiile universitare. Viafla nu este liniaræ. Când îfli urmezi adeværata cale, îfli øi creezi noi oportunitæfli, întâlneøti oameni diferifli, treci prin experienfle diferite øi îfli construieøti o altæ viaflæ. În øcoli, ierarhia disciplinelor se bazeazæ pe presupunerile legate de cererea øi oferta de pe piafla locurilor de muncæ. Noile economii reclamæ o concepflie mai profundæ referitoare la talent, aøa cum o cere însæøi natura organicæ a vieflii noastre. Ceea ce vom deveni în viitor este influenflat profund de experienflele pe care le avem acum øi aici. Educaflia nu este un
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
25
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 26
proces liniar al pregætirii pentru viitor, ci unul prin care ne cultivæm talentele øi sensibilitæflile cu ajutorul cærora ne putem træi vieflile cât mai bine cu putinflæ øi putem crea un viitor mai bun pentru noi tofli.
A acfliona diferit Date fiind schimbærile care ne acapareazæ în prezent, majoritatea flærilor au recunoscut necesitatea de a°øi reforma sistemele de învæflæmânt. Este necesar acest lucru, dar nu øi suficient. Provocarea de azi este aceea de a le transforma. În cea de°a doua secfliune a cærflii voi aræta care sunt rædæcinile abordærilor curente în educaflie øi de ce acestea au marginalizat talentele atât de multor oameni. Propun o modalitate diferitæ de a gândi asupra realului potenflial al creativitæflii øi al inovafliei în vieflile noastre. Dar, aøa cum spunea Lincoln, nu este suficient sæ gândeøti diferit. Trebuie sæ øi acflionæm altfel. Recesiunea din anul 2008 a aruncat în aer piafla activelor øi a creditelor, cea care alimentase în trecut supraproducflia øi supraconsumul în întreaga lume. Recesiunea a trecut ca un uragan prin vechile economii industrializate, læsând în urmæ mormane de afaceri eøuate, oceane de datorii øi falia unui øomaj structural. Printre cei mai afectafli au fost tinerii. Când scriu aceste rânduri, nivelul global al øomajului în rândul tinerilor, cu vârste cuprinse între 15 øi 24 de ani, a ajuns la o cifræ record3. În august 2010, International Labor Organization (ILO) a publicat un raport intitulat Global Employment Trends for Youth 2010. Raportul conchidea cæ, la nivel mondial, existæ aproximativ 620 de milioane de tineri activi din punct de vedere economic. Dintre aceøtia, la sfârøitul anului 2009, 81 de milioane
26
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 27
erau øomeri, cel mai mare numær înregistrat vreodatæ, cu 8 milioane mai mult decât în anul 2007. Rata øomajului în rândul tinerilor a crescut de la 11,9%, în anul 2007, la 13%, în anul 2009. ILO susfline cæ aceste tendinfle vor avea „consecinfle semnificative asupra mulflimii de tineri care vor veni sæ întæreascæ rândurile øomerilor deja existenfli“ øi avertizeazæ asupra „riscului moøtenirii crizei pe care o lasæ «generaflia pierdutæ», formatæ din tinerii care au eøuat pe piafla muncii øi care øi°au pierdut orice speranflæ de a°øi gæsi un loc de muncæ, în vederea unui trai decent“. Pentru milioane de tineri, viitorul pare sumbru øi disperat. Nu au de lucru øi nici perspective în acest sens. Rata øomajului în rândul tinerilor a fost mult mai sensibilæ la criza economicæ decît rata øomajului în rândul adulflilor øi, istoric vorbind, piafla locurilor de muncæ pentru tineri, bærbafli øi femei, tinde sæ ræmânæ în urma celei pentru adulfli. Mai trebuie subliniat øi faptul cæ, pentru oameni de toate vârstele, redresarea economicæ, atunci când se va produce, nu va fi deloc uøoaræ, iar lucrurile nu vor mai fi ca înainte. Aøa cum sublinia Thomas Friedman, autorul cærflii The World is Flat*, „cei care se aøteaptæ ca, la încheierea recesiunii, sæ continue de unde s°au oprit, se înøalæ amarnic“. Reconstruirea comunitæflilor afectate de recesiune va depinde de imaginaflie, creativitate øi inovaflie. Aøa cum susfline raportul ILO, crearea locurilor de muncæ pentru milioane de tineri, bærbafli øi femei, care intræ pe piafla forflei de muncæ în fiecare an, este o componentæ esenflialæ pentru prosperitatea economicæ. Øi nu este vorba numai despre numærul locurilor de muncæ, ci øi despre calitatea acestora. *
Thomas Friedman, Pæmântul este plat. Scurtæ istorie a secolului XX, Ed. Polirom, Iaøi,
2007.
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
27
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 28
Friedman continuæ: „Cei care vor avea abilitatea de a imagina servicii, oportunitæfli øi modalitæfli noi pentru atragerea forflei de muncæ… vor fi noii Invincibili. Vor prospera cei care au imaginaflia de a inventa modalitæfli mai inteligente de a realiza vechile munci, noi cæi de a economisi energie oferind servicii øi modalitæfli noi de a atrage clienfli vechi sau noi cæi de a combina tehnologiile existente“. Soluflia constæ într°o pregætire profesionalæ mai bunæ øi un mai bun sistem de educaflie. Nici viitorul nu va mai fi ca de obicei: „Este necesar nu numai ca un numær cât mai mare dintre copiii noøtri sæ urmeze cursurile învæflæmântului superior — deci mai multæ educaflie —, ci øi ca aceøtia sæ primeascæ educaflia corectæ. Øcolile noastre au o dublæ sarcinæ dificilæ: nu doar îmbunætæflirea scrisului, cititului øi socotitului, ci øi a antreprenoriatului, inovafliei øi creativitæflii. Nu ne vom putea întoarce la vremurile bune de altædatæ dacæ nu corectæm problemele sistemului øcolar, dupæ cum trebuie s°o facem øi în cazul sistemului bancar“4. Toate organizafliile se aflæ în competiflie într°o lume în care capacitatea de inovare øi de adaptare la schimbare nu mai este un lux, ci o necesitate. În anul 2010, IBM a publicat Capitalizing on Complexity, a patra ediflie a seriei sale bianuale mondiale de studii CEO, condusæ de IBM Institute for Business Value.5 În introducerea raportului, preøedintele Samuel J. Palmisano, director executiv øi preøedinte al IBM, spune: „Populæm o lume care este conectatæ pe multiple dimensiuni øi la un nivel mult mai profund — un sistem global de sisteme“. Acest nivel færæ precedent al interconectærii øi interdependenflei stæ la baza celor mai importante aspecte subliniate de raportul IBM. Studiul aratæ cæ prioritare pe agenda de lucru a liderilor afacerilor din sectorul public øi privat la nivel mondial sunt trei perspective bine delimitate. În primul rând, aceøtia
28
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 29
consideræ cæ escaladarea rapidæ a nivelului complexitæflii este cea mai mare provocare cu care se confruntæ. De asemenea, se aøteaptæ ca aceasta sæ continue — mai accelerat, într°adevær — øi în urmætorii ani. În al doilea rând, sunt pe deplin conøtienfli de faptul cæ organizafliile lor nu sunt echipate pentru a face faflæ în mod eficient acestei complexitæfli la nivel global. În al treilea rând, majoritatea lor sunt de acord cu faptul cæ singura øi cea mai importantæ competenflæ în leadershipul organizafliilor, pentru ca acestea sæ facæ faflæ complexitæflii în creøtere, este creativitatea. Consecinflele lipsei de creativitate pot fi severe. Organizafliile care nu vor progresa sunt susceptibile de a fi date la o parte, iar istoria este plinæ de epavele companiilor øi ale unor întregi industrii care s°au opus schimbærii. Ele au ræmas înflepenite în vechile mentalitæfli øi obiceiuri øi au ratat valul schimbærii, care a împins mai departe companiile inovatoare. Am vorbit odatæ la un dineu de galæ la Londra, cu ocazia lansærii topului Fortune Global 500 Companies. Pe primele trei locuri se situau companii americane. Cinci ani mai târziu, primele trei companii erau japoneze, iar în prezent, un numær tot mai mare de companii chineze avanseazæ spre vârful clasamentului. Nicio companie nu are locul asigurat în vârful topurilor, oricare ar fi acestea. Øansele lor cresc sau scad în funcflie de cât de bine se adapteazæ la circumstanfle øi la schimbæri. Un posibil motiv pentru declinul companiilor japoneze este acela cæ au fost victimele schimbærilor mediului de afaceri mondial. Lumea din jurul lor s°a schimbat mult mai repede decât au reuøit ele sæ o facæ, øi au suportat consecinflele. Pe de altæ parte, economiile Chinei, Americii de Sud øi Indiei s°au adaptat repede la noile cereri ale inovafliei tehnologice.
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
29
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 30
Puflini oameni contestæ faptul cæ, în secolele al XVIII-lea øi al XIX-lea, Europa, øi în special Marea Britanie, a dominat lumea din punct de vedere politic, cultural øi economic. Marea Britanie a fost creuzetul Revolufliei Industriale, iar forflele sale militare au securizat coloniile, la fel cum limba englezæ le°a invadat culturile. Când Regina Victoria a urcat pe tronul Angliei, în anul 1837, conducea cel mai mare imperiu din istorie: imperiul în care soarele nu apunea niciodatæ. Dacæ în anul 1850 v°afli fi dus la curtea reginei øi afli fi sugerat cæ peste o generaflie imperiul se va præbuøi, afli fi fost aruncafli afaræ din palat. Øi totuøi, asta s°a întâmplat. La sfârøitul celui de°Al Doilea Ræzboi Mondial, în anul 1918, imperiul britanic a primit lovitura de graflie, iar în anul 1950, când m°am næscut eu, era deja o amintire. Aøa cum Europa a dominat secolul al XIX°lea, secolul XX a fost dominat, cultural, economic øi politic, de Statele Unite. Dacæ va domina øi secolul XXI, ræmâne de væzut. Aøa cum a arætat premiatul om de øtiinflæ american Jared Diamond, imperiile au mai degrabæ tendinfla sæ se præbuøeascæ decît sæ apunæ încet6. Gândifli°væ la Uniunea Sovieticæ øi la disoluflia ei rapidæ între anii 1980–1990. Toate organizafliile sunt organice øi perisabile. Ele sunt create de oameni øi, dacæ vor sæ supraviefluiascæ, trebuie sæ se reinventeze constant. Când o companie se præbuøeøte, locurile de muncæ øi comunitæflile care depind de ea se præbuøesc øi ele. Într°o lume în care angajarea pe viaflæ într°un singur loc de muncæ este de domeniul trecutului, creativitatea nu este un lux, ci este esenflialæ pentru siguranfla øi împlinirea personalæ. A administra o culturæ a inovafliei are implicaflii radicale asupra modului în care sunt organizate institufliile — fie cæ sunt øcoli sau corporaflii — øi asupra stilurilor de leadership. Multe organizaflii îøi stabilesc ocazional zile de training pentru a°øi stimula personalul sæ gândeascæ în mod creativ; dar, ca
30
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 31
øi în ritualul pentru invocarea ploii, ele subestimeazæ deseori problemele pe care le au de rezolvat. Din aceste motive, prezentul volum nu este o carte tradiflionalæ pe problema creativitæflii, care sæ ofere sfaturi pentru cursul de sæptæmâna viitoare. Ea se ocupæ mai degrabæ de cauzele profunde ale problemei decât de simptomele ei. În partea finalæ a cærflii, voi rezuma implicafliile abor- „În prezent dærii acestor probleme fundamentale. provocarea este de a transforma sistemele de educaflie în ceva Conexiunea dintre educaflie, mult mai potrivit mediul de afaceri øi culturæ pentru nevoile secolului XXI. În De°a lungul carierei mele, am lucrat cu centrul acestei sisteme de educaflie naflionale, cu departa- transformæri trebuie mente øcolare, cu directori, profesori øi elevi, sæ se afle o abordare de la grædinifle la universitæfli, inclusiv colegii total diferitæ øi asociaflii educaflionale pentru adulfli. Am a inteligenflei øi condus proiecte de cercetare la nivel naflional, creativitæflii umane.“ predând la universitæfli øi instruind profesori. Am lucrat, de asemenea, cu toate tipurile de business, inclusiv cu organizafliile listate în Fortune 500 Company, cu cele mai importante bænci øi case de asiguræri, cu companii de design, corporaflii media, organizaflii de tehnologie a informafliei, øi cu companii de retail, producflie, inginerie øi servicii. Am lucrat cu centre culturale de marcæ în domeniul artelor øi al øtiinflelor, cu muzee, orchestre øi companii de muzicæ øi dans, cu organizaflii ale comunitæflilor de artiøti. Activitatea profesionalæ m°a purtat în Europa, în cele douæ Americi, în Orientul Mijlociu øi în Asia. Din experienfla mea væ pot spune cæ educaflia, afacerile øi sectorul cultural au de înfruntat multe provocæri comune.
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
31
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 32
Unele sunt complexe, din cauza faptului cæ între aceste domenii nu a existat o strânsæ legæturæ. Prezenta carte se adreseazæ tuturor acestor trei domenii, pentru cæ am convingerea cæ viitorul stæ într°o mai strânsæ colaborare între ele. Problemele cu care se confruntæ mediul de afaceri sunt urgente. Sunt anumite lucruri care trebuie realizate imediat øi am sæ spun care sunt acestea. Dar solufliile pe termen lung se aflæ în amontele sistemului de învæflæmânt. În întreaga lume, guvernele alocæ resurse uriaøe pentru reforma sistemului de educaflie. În acest proces, factorii de decizie politicæ, de obicei, îngusteazæ programa øcolaræ pentru a aduce în prim-plan un mic grup de discipline, gâtuind øcolile într°o culturæ a testærii standardizate øi limitând puterea dascælilor de a decide, pe baza unor judecæfli profesionale, cum øi ce anume sæ predea. Aceste reforme, de regulæ, sufocæ abilitæflile øi calitæflile reale, care sunt esenfliale pentru a putea face faflæ provocærilor cu care ne confruntæm, øi anume creativitatea, înflelegerea culturalæ, comunicarea, colaborarea øi rezolvarea de probleme. Aceste lucruri nu flin de politica unui partid anume. Politicieni de toate orientærile sunt curios de unifli în aceastæ privinflæ. Ei poartæ mereu discuflii în privinfla finanflærii øi organizærii sistemului de educaflie, a accesului, selecfliei øi a celor mai bune modalitæfli de îmbunætæflire a standardelor. Dar rareori îi auzi pe politicienii oricærui partid punând sub semnul întrebærii importanfla absolutæ a standardelor academice sau a sistemelor de educaflie standardizate. În mod ironic, ei consideræ cæ promoveazæ aceste politici în interesul economiei7. Spun în mod ironic, pentru cæ atunci când am stat de vorbæ cu liderii de business, aceøtia se plâng cæ sistemul de învæflæmânt nu produce oameni care sæ gândeascæ, sæ fie creativi øi încrezætori în forflele proprii, de care
32
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 33
au atâta nevoie: oameni alfabetizafli, care sæ analizeze informaflii øi idei, care sæ vinæ cu idei proprii øi sæ ajute la implementarea acestora, care sæ øtie sæ comunice clar øi sæ lucreze bine în echipæ. Ei doresc ca sistemul de educaflie sæ le ofere asemenea oameni, dar mult prea adesea se agaflæ øi ei de o credinflæ neîntemeiatæ în educaflia academicæ tradiflionalæ. Mulfli educatori vor sæ ofere o formæ de educaflie mai dinamicæ øi mai echilibratæ, care sæ le permitæ sæ°øi valorifice la maximum propriul potenflial creativ ca dascæli. Însæ, foarte des, simt cæ nu pot realiza acest lucru din cauza presiunilor politicii de conformare la reguli øi a nemulflumirii studenflilor care suferæ, la rândul lor, din cauza acestei situaflii. În tot acest timp, pærinflii nu dorm nopflile, gândindu°se la calitatea actului educaflional pe care îl primesc copiii lor. Mulfli dintre ei îøi asumæ ideea cæ sistemul de învæflæmânt le va ajuta copiii sæ°øi gæseascæ un loc de muncæ pentru a deveni indepedenfli din punct de vedere economic. Eu, unul, la asta mæ gândesc. Nu væ putefli imagina cât de mult îmi doresc ca propriii mei copii sæ devinæ independenfli din punct de vedere economic øi aceasta cât mai repede posibil. Pærinflii, de asemenea, vor ca educaflia sæ°i ajute pe tineri sæ°øi descopere talentele cu care sunt înzestrafli øi sæ ducæ o viaflæ care sæ aibæ un sens øi un scop. Chiar øi tinerii îøi doresc acest lucru pentru ei. Pe mæsuræ ce creøtem, educaflia este menitæ sæ ne ghideze dinspre copilærie spre maturitate. Ea ar trebui sæ fie pusæ la loc de cinste printre modalitæflile cu ajutorul cærora ne atingem capacitæflile creative. Dar de cele mai multe ori, aceste lucruri sunt pierdute din vedere. Aceste aspecte, dezbætute în O lume ieøitæ din minfli ne afecteazæ pe noi tofli, într°un mod profund. Cartea atinge problema globalizærii economice øi a provocærilor revoluflionare cu care se confruntæ mediul de afaceri øi piafla muncii.
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
33
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 34
Ea trateazæ anumite dezvoltæri excepflionale din øtiinflæ øi tehnologie, care vor face ca schimbærile la care am asistat pânæ acum sæ paræ primitive, în comparaflie cu cele din urmæ. Trateazæ modul în care ne conducem companiile øi organizafliile øi schimbærile care sunt necesare pentru cultivarea spiritului de creativitate øi de inovaflie. În plus, analizeazæ ideile despre inteligenflæ øi creativitate pe care se bazeazæ în prezent sistemele noastre de învæflæmânt øi aratæ de ce acestea trebuie sæ fie schimbate, øi încæ foarte repede. Aceastæ gamæ de subiecte acoperite este importantæ dacæ vrem sæ schimbæm discursul despre creativitate øi sæ ne ocupæm nu de simptomele, ci de cauzele problemelor cu care ne confruntæm.
Dincolo de imaginaflie În multe privinfle, noi, fiinflele umane, suntem asemenea multor altor viefluitoare de pe pæmînt. Vieflile noastre sunt scurte în comparaflie cu timpul cosmic; trecem prin acelaøi ciclu de fiinfle muritoare, de la momentul concepfliei la naøtere øi la moarte; avem multe din nevoile fizice ale altor specii, iar ca sæ ne hrænim, depindem de resursele planetei. De°a lungul câtorva secole de industrializare, din ce în ce mai mulfli oameni s°au mutat de la sat la oraø øi par sæ creadæ cæ putem træi separat de restul naturii. Accentuarea crizei climatice ne reaminteøte cæ nu putem face acest lucru. Dar cel puflin într°o privinflæ, fiinflele umane se deosebesc radical de orice altæ formæ de viaflæ de pe pæmânt. Avem imaginaflie øi, în consecinflæ, puteri nelimitate de creativitate. Prin imaginaflie înfleleg puterea de a vedea dincolo de momentul prezent øi de mediul natural care ne înconjoaræ. Prin imaginaflie, ne putem aduce în minte lucruri care nu sunt
34
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 35
accesibile simflurilor noastre. Putem sæ ne întoarcem în trecut, despre care ne putem forma mai mult decât o pærere. Putem sæ°l revizuim øi sæ°l interpretæm. Putem sæ înflelegem mai bine clipa prezentæ, privind°o prin ochii altor oameni. Øi putem anticipa multe dintre posi- „Nu putem prezice bilitæflile viitoare. Nu putem prezice viitorul, viitorul, dar putem ajuta la formarea dar putem ajuta la formarea acestuia. Din punct de vedere biologic, probabil cæ acestuia.“ evoluæm în acelaøi ritm cu alte specii; în termeni culturali, însæ, am evoluat la o scalæ unicæ. Din câte øtim pânæ acum, putem spune cæ viafla culturalæ a câinilor øi a pisicilor nu s°a schimbat prea mult. Læsafli de capul lor, par sæ facæ aceleaøi lucruri pe care le°au fæcut øi pânæ acum øi par sæ fie preocupafli de acelaøi gen de activitæfli. Nu par sæ aibæ nevoie sæ flinæ legætura unii cu alflii pentru a afla ce mai este nou în lume. În viafla omului existæ mereu ceva nou, deoarece creativitatea face parte din ceea ce înseamnæ sæ fii om. Este posibil ca unele dintre provocærile la care ne°am supus, în raport cu mediul înconjurætor, cu politica sau cu credinflele noastre conflictuale, sæ ne copleøeascæ, øi aceasta mai devreme, nu neapærat mai târziu. Iar dacæ se va întâmpla aøa, acest lucru se va datora nu faptului cæ ne°am folosit imaginaflia prea mult, ci cæ ne°am folosit°o prea puflin. Acum, mai mult ca niciodatæ, trebuie sæ ne exercitæm în primul rând puterile creative unice, prin care ne definim ca oameni.
O lume ieøitæ din minfli O lume ieøitæ din minfli
35
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
2
6/2/11
5:30 PM
Page 36
Înfruntarea revolufliei
„În jurul anului 2040, va exista un backup al creierelor noastre, undeva, într°un computer, astfel încât, atunci când vefli muri, nu va apærea o problemæ profesionalæ majoræ.“ Ian Pearson1
Ritmul schimbærii este mai rapid cu fiecare zi care trece. Noile tehnologii transformæ modul în care gândim, muncim, ne distræm øi ne raportæm unii la alflii. În acelaøi timp, populaflia planetei este mai numeroasæ øi creøte mai repede ca niciodatæ. Multe dintre provocærile cu care ne confruntæm sunt generate de interacfliunea puternicæ dintre aceste forfle. Problema este cæ multe dintre modurile în care ne°am obiønuit sæ creæm lucruri, în afaceri, în guvernare øi în educaflie, sunt înrædæcinate în vechile modalitæfli de gândire. Ele aparflin trecutului, nu viitorului. Ca urmare, mulfli oameni øi multe organizaflii fac faflæ cu greu acestor schimbæri øi se simt înstræinafli sau depæøifli de ele. Pentru a face faflæ schimbærilor, trebuie sæ le înflelegem natura; pentru a ne confrunta cu ele, trebuie sæ recunoaøtem cæ dezvoltarea capacitæflilor naturale ale imaginafliei, creativitæflii øi inovafliei noastre nu este o
36
O lume ieøitæ din minfli Înfruntarea revolufliei
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 37
opfliune, ci o necesitate vitalæ. Provocærile sunt globale øi ne afecteazæ pe tofli. De asemenea, ele sunt personale, afectându°ne pe fiecare în parte. Øi cum aceasta este cartea mea, haidefli sæ începem cu mine.
Progresul M°am næscut la Liverpool, în Anglia, în anul 1950. Pe atunci, oamenii nu cælætoreau chiar peste tot. Vizita în cel mai apropiat oraø era ea însæøi o excursie. În unele regiuni, dialectele erau aøa de distincte, încât puteai sæ recunoøti din ce sat sau din care parte a oraøului provenea cineva, dupæ felul în care vorbea. Tatæl meu s°a næscut în anul 1914. A træit toatæ viafla în Liverpool øi rareori a cælætorit mai mult de 30 de kilometri în afara oraøului. Mama s°a næscut în anul 1919 øi doar foarte târziu a cælætorit în afara flærii, în vacanflæ. Am cinci frafli øi o soræ. Fratele meu, John, a întocmit arborele genealogic al familiei øi a descoperit cæ, în a doua jumætate a secolului al XIX°lea, øapte dintre cei opt stræbunici ai noøtri au træit doar la câfliva kilometri unii de alflii, în Liverpool; în unele cazuri, la distanflæ de numai câteva stræzi. Aøa s°au øi întâlnit. Pe vremea aceea, oamenii se cæsætoreau pe aproape øi era de aøteptat cæ vor continua sæ ducæ acelaøi stil de viaflæ ca cel al pærinflilor lor. Nu erau asediafli de imagini ale celebritæflilor øi ale starurilor de cinema care sæ°i facæ sæ se întrebe cine era persoana pe care tocmai o întâlniseræ la magazin. Îøi træiau vieflile pe plan local øi majoritatea oamenilor aøa au træit mereu. Prin contrast, astæzi, eu cælætoresc atât de mult, încât, uneori, nu îmi mai amintesc unde am fost øi când. Am ajuns recent la Oslo, în Norvegia, pentru a fline o conferinflæ. Am zburat noaptea de la Los Angeles, via New York. Øi pentru cæ
Înfruntarea revolufliei O lume ieøitæ din minfli
37
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 38
zborul a avut întârziere, am ajuns la Oslo cu câteva ore mai târziu, obosit, dar cu gândul la evenimentul ce urma. Când am fost gata sæ urc pe scenæ, unul dintre organizatori m°a întrebat dacæ am mai fost vreodatæ în Oslo. I°am ræspuns, confidenflial, cæ nu, dar cæ oraøul mi se pare fascinant. Câteva ore mai târziu, mi°am amintit cæ mai fusesem la Oslo înainte. Øi am stat o sæptæmânæ! Sigur cæ se întâmplase cu cincisprezece ani în urmæ, dar chiar øi aøa, de obicei nimeni nu trece prin Norvegia færæ sæ flinæ minte. Într°o sæptæmânæ, faci tot felul de lucruri: mænânci, te speli, te întâlneøti cu oameni, vorbeøti øi te gândeøti la realizærile norvegiene. Eram la Galeria Naflionalæ de Artæ, admirând picturile lui Edward Munch, printre care øi fiipætul, cînd mi°am dat seama cæ uitasem întreaga excursie, øi chiar am fost tentat sæ flip. Poate fi un semn cæ stau prea mult pe drumuri, dar cred cæ este øi un semn de bætrânefle. Pe când eram în Anglia, obiønuiam sæ locuiesc într°un sat numit Snitterfield (vorbesc serios!)*, aflat la trei kilometri depærtare de Stratford°upon°Avon, localitatea natalæ a lui William Shakespeare. Snitterfield este locul unde s°a næscut, în anul 1531, øi tatæl lui Shakespeare, John, care, la vârsta de 20 de ani, s°a decis sæ pæræseascæ satul øi sæ îøi încerce norocul la Stratford, aflat la trei kilometri depærtare. Este aproape imposibil sæ înflelegi diferenfla dintre viziunea sa faflæ de lume øi cea pe care o avem noi, 500 de ani mai târziu, când oamenii de afaceri cælætoresc în mod obiønuit cu avionul, zburând peste oceane øi continente ca sæ participe la întâlniri de weekend øi apoi sæ uite unde au fost. În comparaflie cu ceea ce se întâmplæ acum, pentru cea mai mare parte a istoriei * Numele localitæflii coincide cu cel al unei aplicaflii de pe Twitter; de aici rezultæ o asociere
uøor amuzantæ între numele unui sat, simbol al unei lumii arhaice autonome øi imobile, øi Twitter, instrument hypermodern de comunicare globalæ a unui „acum“ în continuæ prefacere (n. r.).
38
O lume ieøitæ din minfli Înfruntarea revolufliei
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 39
omenirii, schimbarea socialæ pare cæ s°a petrecut în pas de melc. Cu toate cæ au existat øi pe vremea lui Shakespeare invenflii øi dezvoltæri revoluflionare, prin descoperirea de noi continente øi a drumului mirodeniilor, viafla lui probabil cæ nu a fost foarte diferitæ „Pentru a înflelege de aceea a pærinflilor, bunicilor sau a stræ- cât de greu este sæ bunicilor sæi. anticipæm astæzi Tatæl meu nu a pæræsit niciodatæ Anglia. viitorul, trebuie doar Eu am cælætorit, de plæcere sau în interes de sæ ne gândim la cât serviciu, în majoritatea flærilor din Europa, de grea s°a dovedit Orientul Îndepærtat øi în multe zone din a fi prezicerea Statele Unite øi Australia. Încæ din primii ani viitorului în trecut.“ ai adolescenflei lor, copiii mei au cælætorit în mai multe flæri decât am vizitat eu pânæ la 40 de ani. În copilæria mea, prin anii 1950–1960, mæ gândeam la copilæria tatælui meu, din anii 1920, ca la o perioadæ medievalæ: cai pe stradæ, maøini pufline, trenuri øi vapoare cu aburi, ca sæ nu mai vorbesc de faptul cæ nu existau zboruri aeriene, nici televizor øi doar pufline telefoane. Când ne°am cumpærat primul televizor alb°negru, în anul 1959, cu toflii am crezut cæ aceasta reprezintæ ultima etapæ în evoluflia omenirii. Acum, copiii mei au o viziune asemænætoare despre copilæria mea din anii 1950–1960: doar douæ canale de televiziune, ambele alb°negru, nu TiVo, jocuri pe calculator, telefoane mobile, iPod-uri, fast°food, Twitter sau Facebook. Lumea lor este incredibil de diferitæ — øi la o epocæ depærtare — de aceea a bunicilor øi a stræbunicilor mei. Diferenflele nu flin numai de natura schimbærii, ci øi de ritmul ei. Cele mai profunde schimbæri nu s°au petrecut în ultima jumætate de mileniu: majoritatea lor s°au produs în ultimii 200 de ani, mai ales în ultimii 50 de ani, øi continuæ cu repeziciune. Potrivit unei estimæri:
Înfruntarea revolufliei O lume ieøitæ din minfli
39
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 40
• în anul 1950, o persoanæ obiønuitæ cælætorea în medie aproximativ 8 km pe zi; • în anul 2000, o persoanæ obiønuitæ cælætorea în medie aproximativ 48 de km pe zi; iar • în anul 2020, o persoanæ obiønuitæ va cælætori în medie aproximativ 96 de km pe zi. Sæ ne imaginæm ultimii 3.000 de ani ca pe cadranul unui ceas, unde fiecare 60 de minute reprezintæ o perioadæ de 50 de ani. Acum trei minute, istoria mijloacelor de transport era dominatæ de cal, roatæ øi navigaflie. La sfârøitul secolului al XVIII°lea, James Watt a inventat motorul cu aburi, care a schimbat totul. A reprezentat o trepidaflie majoræ în cadrul cutremurului social al Revolufliei Industriale. Îmbunætæflirea motorului cu aburi a crescut mult puterea necesaræ producfliei industriale. A înlesnit apariflia unor metode mai rapide de transport rutier øi maritim øi a fæcut posibil progresul cæilor ferate, sistemul arterial al lumii industriale timpurii. Motorul cu aburi a generat marile translaflii ale umanitæflii, la viteze niciodatæ închipuite. De atunci, curba schimbærii a urcat aproape vertical: • acum 4 minute
motorul cu combustie internæ (François Isaac de Rivaz, 1807)
• acum 2,5 minute
autovehiculul (Karl Benz, 1885)
• acum 2 minute
primul zbor cu avionul (fraflii Wright, 1903)
• acum 1,9 minute
propulsarea rachetei (Robert Goddard, 1915)
40
O lume ieøitæ din minfli Înfruntarea revolufliei
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 41
• acum 1,5 minute
turboreactorul (Hans von Ohain øi Frank Whittle, 1930)
• acum 1 minut
primul obiect uman lansat pe orbita pæmântului (Sputnik 1, 1957)
• acum 50 de secunde primul zbor pe lunæ (Apollo 11, 1969) • acum 30 de secunde naveta spaflialæ reutilizabilæ (Discovery, 1981) • acum 2 secunde
automobilul zburætor (Terrafugia Transition, 2009)
• acum 1 secundæ
avionul spaflial automat (X–37B, 2010)
Revoluflia din domeniul transportului este un indiciu al ritmului schimbærii, dar nu øi cel mai rapid.
Comunicarea Oamenii au avut acces la sistemele de scriere de cel puflin 3.000 de ani. Pentru cea mai mare parte a acestei perioade, sistemele de scriere nu s°au schimbat aproape deloc. Oamenii comunicau prin semne fæcute cu mâna pe diferite suprafefle, folosind stilouri pe hârtie, dælfli pe piatræ sau pigmenfli pe plæci. Documentele scrise trebuiau sæ fie copiate de mânæ sau existau în exemplare unice. Doar puflini privilegiafli aveau acces la ele øi doar puflini dintre aceøtia øtiau sæ citeascæ. Între anii 1400 øi 1450, cu aproximativ unsprezece minute în urmæ, pe ceasul nostru imaginar, Johannes Gutenberg inventa tiparul. De atunci, procesul schimbærii a cunoscut un ritm trepidant. Gândifli°væ la inovafliile majore în comunicare din ultimii 200 de ani øi cum intervalele pe ceas se scurteazæ:
Înfruntarea revolufliei O lume ieøitæ din minfli
41
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 42
• acum 11 minute
tiparul (1440–1450)
• acum 3,4 minute
Codul Morse (1838–1844)
• acum 2,7 minute
telefonul (1875)
• acum 2, minute
radioul (1885)
• acum 1,6 minute
televiziunea alb°negru (1929)
• acum 54 de secunde faxul (1966) • acum 41 de secunde calculatorul personal (1977) • acum 38 de secunde telefonul mobil (1979) • acum 25 de secunde World Wide Web°ul (1990) • acum 22 de secunde mesageria SMS (1993) • acum 13 secunde
transmiterea în bandæ largæ (2000)
• acum 1 secundæ
televiziunea 3D (2010)
În anul 1950, când m°am næscut eu, nimeni nu avea acasæ calculator. Un computer mediu avea aproximativ mærimea unei sufragerii. Acesta a fost øi motivul pentru care oamenii nu îl cumpærau: nu erau dispuøi sæ træiascæ în aer liber, pentru ca în casæ sæ troneze un dispozitiv în mare parte inutil. Un al doilea motivul a fost preflul. Calculatoarele costau sute de mii de dolari. Numai departamentele guvernamentale øi unele companii aveau posibilitatea sæ le achiziflioneze. În anul 1950 s°a inventat tranzistorul, iar în anul 1970, cipul din silicon. Aceste inovaflii nu numai cæ au redus dimensiunea computerelor, dar le°au øi crescut mult viteza øi puterea. De atunci, capacitatea de stocare a informafliei a crescut, de la câteva sute de kilobyfli, la mai mulfli megabyfli. Dacæ avefli un iPhone, acesta probabil cæ are o putere de calcul mai mare decât cea care exista în toatæ lumea în anul
42
O lume ieøitæ din minfli Înfruntarea revolufliei
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 43
1940. Jucæriile multor copii au o putere de calcul mai mare decât a dispozitivelor din anul 1960. În acel an, Jerome Bruner øi George Miller au înfiinflat, la Harvard, Centrul pentru Studii Cognitive, primul institut dedicat øtiinflelor cognitive. Dispunând de fonduri mari, Institutul a achiziflionat primul calculator folosit în America pentru experimente psihologice: un minicomputer PDP4. Acesta a costat 65.000 de dolari, în 1962, øi avea o memorie de 2K, care putea fi upgradatæ la 64K2. Ceasul de mânæ digital are o putere øi o memorie apreciabil mai mare decât Apollo Moonlander 1969, vehiculul spaflial de pe care Neil Armstrong a realizat pasul mic pentru om, dar saltul mare pentru omenire. În prezent, se estimeazæ cæ, în fiecare an, sunt fabricate ceva de ordinul a 1017 microcipuri, numær care, am mai spus, este aproximativ echivalent cu populaflia mondialæ de furnici. Repet aceastæ comparaflie, bazându°mæ pe faptul cæ informaflia nu poate fi verificatæ sau contrazisæ: nu stæ nimeni sæ numere toate furnicile din lume. Aceastæ extraordinaræ ratæ de producflie oglindeøte gama largæ de aplicaflii în care sunt folosite, astæzi, computerele. În ultimii 70 de ani, ritmul de dezvoltare a tehnologiei calculatoarelor a fost uluitor. Iatæ, în mare, o cronologie: • 1937–1942
A fost creat primul computer digital electronic, la Iowa State University.
• 1951
A fost creat primul computer destinat comercializærii; The Ferranti Mark 1 s°a vândut în nouæ exemplare între anii 1951–1957.
• 1965
A fost realizatæ prima legæturæ telefonicæ între douæ computere.
• 1972
A fost creat primul program de e-mail.
Înfruntarea revolufliei O lume ieøitæ din minfli
43
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 44
• 1974
A fost folosit pentru prima datæ cuvântul „internet“
• 1975
Se pun bazele culturii calculatorului de acasæ, prin computerul personal Altair.
• 1976
Steve Wozniak construieøte Apple 1 împreunæ cu Steve Jobs.
• 1981
IBM intræ pe piafla computerelor personale øi vinde, în primele 18 luni, 136.000 de calculatoare.
• 1983
S°a lansat Microsoft Word.
• 1984
1000 de hosturi pe internet.
• 1989
100.000 de hosturi pe internet.
• 1990
În Japonia este inventat microcipul care poate stoca 520.000 de caractere pe o plæcuflæ de silicon de 15x5 mm.
• 1992
Numærul hosturilor de pe internet depæøeøte cifra de 1 milion.
• 1997
Numærul hosturilor de pe internet creøte de la 16 milioane la 20 de milioane, numai în luna iulie. www.google.com se înregistreazæ ca nume de domeniu.
• 2002
În SUA este lansat site°ul primei reflele de socializare, Friendster.
• 2003
În Suedia este lansatæ telefonia Skype VOIP bazatæ pe un software conceput de cercetætorii estonieni.
44
O lume ieøitæ din minfli Înfruntarea revolufliei
Robinson Ne iesim din minti 1-240 cc.qxd
6/2/11
5:30 PM
Page 45
• 2004
Este conceput termenul Web 2.0 pentru a descrie o îmbunætæflire a conflinutului web generat de utilizator.
• 2006
Se lanseazæ Twitter.
• 2007
Google depæøeøte Microsoft ca cel mai valoros øi vizitat brand on-line.
• 2010
Numærul mondial al utilizatorilor de internet se apropie de 2 miliarde. (Populaflia lumii se apropie de 7 miliarde.) 40% dintre utilizatori provin din Asia. Zonele cu cea mai rapidæ creøtere sunt Orientul Mijlociu, Africa øi America de Sud.
Internetul este cel mai puternic øi mai folosit sistem de comunicare care a fost conceput vreodatæ. El creøte zilnic, ca un organism imens care se multiplicæ; milioane de conexiuni sunt adæugate într°un ritm inimaginabil, dupæ un model ce aminteøte de grupærile dendritice* sau de ganglionii din creier. Ca øi în cazul creierului, sinapsele care sunt solicitate cel mai mult dau øi cele mai puternice ræspunsuri. Inventatorul øi vizionarul Ray Kurzweil subliniazæ cæ evoluflia biologicæ øi cea tehnologicæ au urmat acelaøi model. Amândurora le°a trebuit mult timp sæ-øi înceapæ evoluflia, dar avanseazæ bazându°se una pe cealaltæ øi progreseazæ într°un ritm ameflitor: „Pe parcursul secolului al XIX°lea, ritmul progresului tehnologic era echivalent cu progresul înregistrat anterior timp de zece secole. Evoluflia înregistratæ în primele douæ decenii ale secolului XX echivaleazæ cu progresul *
Dendritæ: prelungire arborescentæ a protoplasmei celulei nervoase prin care influxul
nervos se propagæ în regiunea opusæ cilindrului ax (sursa: DEX ’98).
Înfruntarea revolufliei O lume ieøitæ din minfli
45