Minighid de comportament investitional by Editura Publica

Minighid de comportament investitional - BT.indd 1

25-Oct-12 14:10:37 PM

Minighid de comportament investitional - BT.indd 2

25-Oct-12 14:10:37 PM

Minighid de comportament investitional - BT.indd 3

25-Oct-12 14:10:37 PM

The original title of this book is: The Little Book of Behavioral Investing: How Not to Be Your Own Worst Enemy, by James Montier Copyright © 2010 by John Wiley & Sons. All rights reserved. © Publica, 2012, pentru ediţia în limba română ISBN 978-606-8360-12-6 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Montier, James Minighid de comportament investiţional : cum să nu-ţi fii cel mai mare duşman / James Montier ; trad.: Smaranda Nistor. – Bucureşti : Publica, 2012 Bibliogr. ISBN 978-606-8360-12-6 I. Nistor, Smaranda (trad.) 330.332

EDITORI:

Cătălin Muraru Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV:

Bogdan Ungureanu REDACTOR:

Doru Someșan DESIGN:

Alexe Popescu DTP:

Răzvan Nasea CORECTURĂ:

Gabriela Popescu Elena Bițu

Minighid de comportament investitional - BT.indd 4

25-Oct-12 14:10:37 PM

Lui Charlotte Zâmbetul tău îmi luminează universul

Minighid de comportament investitional - BT.indd 5

25-Oct-12 14:10:37 PM

Minighid de comportament investitional - BT.indd 6

25-Oct-12 14:10:37 PM

Cuprins

Cuvânt‑înainte �� 9 Preambul �� 13 Introducere Această carte este despre tine – tu îți ești cel mai mare dușman! �� 19 1. Impulsul de moment �� 35 2. Cui i‑e frică de piața cea mare și rea? �� 43 3. Privește întotdeauna partea frumoasă �� 53 4. De ce îi ascultă lumea pe oamenii ăștia? �� 65 5. Chiar credem că putem prezice ceva?! �� 83 6. Sufocați de informații �� 99 7. Închideți tembelizorul! �� 113

Minighid de comportament investitional - BT.indd 7

25-Oct-12 14:10:38 PM

8. N‑aude, n‑a vede �� 119 9. În țara lui Perma‑Sus și Perma‑Jos �� 131 10. Cântecul de sirenă al poveștilor �� 147 11. De data asta e altfel �� 159 12. Corect din motivul greșit sau greșit din motivul corect �� 175 13. Pericolele hiperactivității cu deficit de atenție �� 183 14. În mintea unui leming �� 197 15. Trebuie să știi când să le pui cruce �� 211 16. Procesul, procesul și iar procesul! �� 231

Concluzie Drumul spre iad e pavat cu bune intenții �� 243

Minighid de comportament investitional - BT.indd 8

25-Oct-12 14:10:38 PM

Cuvânt‑înainte

Lumea piețelor de capital a reprezentat încă de la începuturile sale o fascinație atât pentru cei cu bani, cât şi pentru cei ce şi‑i doreau, întrucât şi unii şi alţii aveau în comun înţelegerea unui lucru simplu: la ce anume (le) folosesc banii. Oricare dintre cititorii acestei cărţi, indiferent dacă a avut sau nu vreo tangență cu jocul pe bursă, este imposibil să nu fi auzit istorisiri ale măririi și decăderii unora care au fost, cu sau fără voia lor, jucători pe bursă. Cei care au prins pe viu ultimele două‑trei decenii au avut parte de istorii ale unor câștiguri fabuloase la adăpostul unor îndemnuri la somnolenţă statal‑proteguitoare, pierderi de necrezut într‑o zi de toamnă/iarnă/ primăvară/vară până‑n seară, urmate de reveniri spectaculoase și prăbușiri fără de întoarcere, asemeni unui parcurs de montaigne‑russe la sfârşitul căruia rămâi cu respiraţia tăiată. Şi mintea cea de pe urmă. Pe de o parte se află toate aceste povești adevărate, una mai impresionantă că alta, iar pe cealaltă niște persoane care agită grafice, vorbesc despre trenduri, calculează randamente, fac predicții și cer bani. La mijloc

Cuvânt‑înainte

Minighid de comportament investitional - BT.indd 9

25-Oct-12 14:10:38 PM

suntem prinși noi cei care poate am dori să investim la bursă, dar legendele țesute în jurul piețelor financiare ne sperie, iar comportamentul dezinhibat al brokerilor ne inhibă. Tocmai pentru a veni în sprijinul acelora dintre noi care vor să înţeleagă dedesubturile investirii pe bursă, James Montier, unul dintre cei mai apreciați specialiști în comportamentul investițional, ne prezintă în paginile următoare care sunt acele comportamente de care trebuie să ne ferim atunci când intenționăm să devenim investitori pe bursă. Deși la o primă impresie totul pare rezultatul unor calcule matematice complexe, jocul bursier este în primul rând o provocare de ordin psihologic. Puseele emoționale, încrederea exagerată în forțele proprii, impulsurile de moment sunt doar câteva dintre comportamentele care pavează cu randamente garantate („ai încredere în instinctele mele“) drumul spre iadul marcării pierderilor big time. Sau, cum bine rezumă esenţele tari Ben Graham, părintele spiritual al atâtor generaţii de inves titori pe piețele de capital, „cel mai mare risc al unui investitor îl reprezintă faptul de a fi el însuși“, adică un om cu toate slăbiciunile sale care, după o serie de succese care‑i mângâie ego‑ul din categoria „sunt cel mai tare din parcare, hai să ne mutăm cu toţi la mare“, acționează impulsiv dintr‑un preaplin de încredere și pierde (aproape) totul printr‑un simplu click de mouse. Sau un apel telefonic către brokerul personal, carismatic şi supraexpus mediatic. 10

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 10

25-Oct-12 14:10:38 PM

Acesta este și scopul cărții lui James Montier, mărturisit chiar din subtitlul acesteia, Cum să nu‑ți fii cel mai mare dușman, acela de a ne face cunoștință cu propriile neajunsuri și limite cognitive care, alături de binecunoscuta volatilitate a piețelor, reprezintă cauzele principale ale eșecurilor survenite pe piețele de capital. O lectură care înainte de toate ne va arăta ce anume trebuie să nu facem din punct de vedere investițional, pentru ca, pe această bază, să începem să urmărim randamentul acțiunilor pe care urmează să le achiziționăm. Experienţa acumulată zi de zi , în ultimii ani de când administrăm investiţii pe termen scurt şi mediu în fonduri mutuale pentru mai bine de o sută de mii de români şi mii de companii româneşti şi străine, ne‑au convins că printre principalele cauze ale stadiului incipient de dezvoltare al pieţelor financiare în România este tocmai nivelul redus al educaţiei financiare, chiar şi pentru absolvenţii cursurilor superioare de specialitate. O întâlnire fericită cu editorii de la Publica ne‑a întărit convingerea că putem face împreună ceva cu gândul să schimbăm această stare de fapt. Şi iată‑ne azi, lansând la apă primul volum al unei colecţii de cărţi, intitulată „Cărţi mici, profituri mari“, pe care le dorim să fie atât traduceri cât şi scrieri originale ale unor autori români. Colecţia noastră îşi propune să aducă în spaţiul public teme majore ale diverselor tipuri de investiţii pe care le oferă pieţele financiare, plecând de la cărţi de referinţă ale unor autori ce provin, predominant, dintre practicienii acestei industrii, fie că vorbim despre analişti financiari, traderi, sau

Cuvânt‑înainte

Minighid de comportament investitional - BT.indd 11

25-Oct-12 14:10:38 PM

administratori de fond. Cărţi scrise bine, într‑un limbaj direct şi fără epatări inutile, într‑un format prietenos, în aşa fel încât lectura lor să poată intra, natural, în lista lecturilor de vacanţă. Facem acum primul pas, nu întâmplător ales dintre titlurile ce îşi propun să investigheze resorturile analizei comportamentale ce ne determină procesul de investire. Cu speranţa că îl vom face împreună, cât mai mulţi, va urăm lectură plăcută! Dragoș Neacșu Erste Asset Management

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 12

25-Oct-12 14:10:38 PM

Preambul Homo greșelibus

Pot spune că‑s un mare expert în alegeri greșite. Am făcut o sumedenie de‑a lungul anilor, de la hrană nesănătoasă și amânat la nesfârșit să fac mișcare (alegerea greșită din prezent) până la, ei da, alegeri greșite în materie de investiții (of!). Plus că am observat o grămadă de alegeri greșite și la cei șapte copii adolescenți ai mei. (Har Domnului, acum nu mai e decât unul adolescent, dar în ultima vreme mă uit la nepoți cum învață să cunoască lumea!) Adolescenții au un talent ieșit din comun să aleagă calea cea mai ușoară, azi, și să amâne pentru mâine deciziile grele, dificil de luat. Iar unii dintre noi ne perfecționăm acest talent cu cât înaintăm în vârstă, ajungând să facem, ca adulți, alegeri încă și mai greșite. De‑a lungul anilor am stat de vorbă cu sute de investitori, de la micii începători de pe piață până la miliardarii care au ajuns în vârf. De fiecare dată rămân prostit în fața greșelilor pe care ei le comit, ca și a raționamentului foarte inventiv la care apelează ca să justifice de ce le‑au făcut. Ca țară și ca lume, noi am făcut o sumedenie de alegeri greșite, optând pentru calea cea mai ușoară, și ne‑am

Preambul

Minighid de comportament investitional - BT.indd 13

25-Oct-12 14:10:38 PM

trezit afundați în cea mai urâtă criză economică de optzeci de ani încoace. Acum ne confruntăm cu o serie întreagă de decizii dificile, în efortul de‑a ne croi drum înapoi spre normalitate. Istoria abundă de alegeri greșite, atât din partea indivizilor, cât și a unor națiuni întregi. În ultimele câteva decenii a apărut o nouă știință, care a luat în considerare faptul că noi, oamenii, suntem nu doar iraționali din când în când, ci și iraționali în mod previzibil. Această nouă știință comportamentală a început să studieze modul în care procedăm când luăm decizii și să descopere tot soiul de lucruri interesante, chiar dacă uneori deranjante, despre specia umană. S‑ar părea că afectele noastre împreună cu mare parte din procesul decizional reprezintă un mecanism cerebral atavic, pe care oamenii și l‑au dezvoltat ca să supraviețuiască în savanele africane cu vreo sută de mii de ani în urmă. Ne‑am adaptat la mișcare, învățând să luăm rapid decizii, pentru că exista o deosebire foarte mare, de viață și de moarte (la propriu!), între a te feri din calea unui leu periculos și a vâna antilope cu carnea suculentă. Și, cu toate că acele instincte de supraviețuire sunt foarte utile, în general, atunci când le translatăm într‑o lume modernă, și mai ales într‑o lume modernă a investițiilor, ele ne fac să fim predispuși la tot felul de greșeli. Gândiți‑vă, de exemplu, la situația în care ne luăm prea adesea după creșterea impetuoasă a prețurilor, în speranța că aceasta va continua la nesfârșit, și la cea în care fugim de pe piețele aflate în scădere, fix în 14

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 14

25-Oct-12 14:10:38 PM

momentul când ele încep să‑și revină. Ceea ce ne era de folos pentru supraviețuire în jungla africană nu e deloc la fel de productiv în jungla piețelor financiare de azi. Din fericire, nu suntem doar homo greșelibus. Dacă n‑am fi învățat nimic altceva decât să facem alegeri greșite, specia noastră ar fi fost trimisă la lada de gunoi a istoriei cu mult timp în urmă, pentru a face loc unor supraviețuitori mai puțin înclinați să greșească. Evident, am învățat să facem și alegeri corecte, și să tragem învățăminte din propriile greșeli, precum și din succesele și înțelepciunea altora. Așa cum pomeneam mai devreme, am luat sute de interviuri milionarilor acestei lumi și sunt încă mai fascinat de alegerile pe care ei le‑au făcut și s‑au dovedit bune (unele chiar geniale!), și de procesele mentale pe care ei le‑au folosit ca să ajungă la aceste decizii. Ca specie umană, sunt multe de admirat la homo sapiens.Suntem capabili de opere splendide, de idei înălțătoare, de cea mai mișcătoare compasiune – toate fiind rezultatul unor alegeri corecte. Iar știința comportamentală ne ajută să înțelegem de ce facem aceste alegeri. Într‑un moment în care lucruri considerate altădată bazele științei finanțelor (ipoteza piețelor eficiente, modelul CAPM și teoria modernă a portofoliului) se văd puse la îndoială, dacă nu chiar învinovățite pentru multe din problemele cu care se confruntă piețele de azi, mulți dintre noi ne întoarcem spre noua lume a finanțelor comportamentale, căutând răspunsuri la dilemele noastre de investiții. Dacă ne înțelegem pe noi înșine și înțelegem

Preambul

Minighid de comportament investitional - BT.indd 15

25-Oct-12 14:10:38 PM

modul în care ne luăm deciziile, vom putea, în multe cazuri, să ne creăm propriul proces sistematic de luare a deciziei corecte. Față de odinioară, când parcă pluteam în derivă pe un ocean de posibile alegeri, deznodământul final fiind adeseori dictat de afectele noastre, acum, având instrumentele potrivite, putem învăța să ne fixăm o direcție sigură de mers, către un port de escală ferit de primejdii. Problema ar fi că știința comportamentului financiar poate părea nițel intimidantă, plină de studii și deducții care nu se leagă chiar foarte bine între ele – cel puțin până acum. Bunul meu prieten James Montier, care a scris la propriu cartea despre studiul comportamentelor financiare, intitulată Behavioural Finance: Insights into Irrational Minds and Markets [Finanțele comportamentale. Reflecții despre mințile și piețele iraționale], și‑a concentrat bagajul considerabil de cunoaștere în paginile acestui mic tom: Minighidul comportamentului investițional. Munca lui James nu mi‑e nici pe departe străină. El și cu mine am lucrat împreună la un capitol deloc scurt despre finanțele comportamentale, pentru cartea mea, Bull’s Eye Investing [Punct ochit, punct lovit în investiții]. Credeam că subiectul nu mai are secrete pentru mine, dar, după ce am luat Minighidul cu mine în avion, mi‑am dat seama că a fost cea mai bună investiție în timp de lectură pe care am făcut‑o în ultimele decenii! De nu știu câte ori m‑am trezit recunoscând în sinea mea, cu tristețe: „Ei da, așa am făcut și eu…“ și jurându‑mă, cu un suspin, să nu mai fac în veci aceeași greșeală. Dar acum știu 16

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 16

25-Oct-12 14:10:38 PM

măcar de ce trebuie să mă feresc și pot încerca să‑mi îmbunătățesc obiceiurile. Aceasta este o carte pe care va trebui s‑o citesc frecvent, cel puțin o dată pe an. Din fericire, James a reușit s‑o facă să fie antrenantă, iar subiectul, interesant. Umorul lui sec, cu care l‑a dăruit natura, se simte printre rânduri. Indiferent dacă aflăm de ce nu putem vinde atunci când ar trebui s‑o facem sau de ce ne alegem țintele de preț, James ne oferă o metodă practică de a ne îmbunătăți stilul investițional, în 16 capitole pline de idei inspirate. Gata cu homo greșelibus! Eu vă sugerez să așezați această carte deasupra teancului de lecturi obligatorii și s‑o țineți cât mai aproape de masa la care lucrați, ca s‑o puteți consulta adesea – fiindcă vă va ajuta să vă păstrați calmul, în vâltoarea clipei când trebuie să luați o decizie. Așadar, așezați‑vă comod în fotoliu și dați‑i voie lui James să‑l aducă la lumină pe domnul Spock care se ascunde în fiecare dintre noi! John Mauldin

Preambul

Minighid de comportament investitional - BT.indd 17

25-Oct-12 14:10:38 PM

Minighid de comportament investitional - BT.indd 18

25-Oct-12 14:10:38 PM

Introducere

Această carte este despre tine – tu îți ești cel mai mare dușman!

Cum aș putea eu să scriu o carte despre tine?! În fond, sunt slabe șanse să ne fi întâlnit vreodată sau să te cunosc suficient de bine încât să scriu o carte despre tine! Răspunsul e, de fapt, foarte simplu: tu ești o ființă omenească (afară de cazul în care vânzările acestei cărți au atins proporții interplanetare – dovadă de hiperoptimism din partea mea, probabil), iar noi, oamenii, suntem cu toții înclinați să cădem în capcane mentale. Lucru la fel de valabil și în domeniul investițiilor financiare, ca în orice altă arie a vieții sociale. Într‑adevăr, Ben Graham (părintele strategiei de investiții după criteriul valorii) a mers într‑atât de departe încât să afirme: „Marea problemă a investitorului – dacă nu dușmanul cel mai mare – e cel mai probabil să fie el însuși“. Dovezi ale acestui comportament investițional toxic putem găsi în studiile anuale Dalbar, care măsoară randamentele efective obținute de investitori, și nu randamentele măsurate într‑un indice pasiv, cum ar fi S&P 500. În plus, acestea denotă și gradul în care investitorii caută să‑și coreleze momentul intrării și momentul ieșirii de pe piață (printre alte lucruri). Rezultatele n‑arată grozav. Pe

Introducere

Minighid de comportament investitional - BT.indd 19

25-Oct-12 14:10:38 PM

parcursul ultimilor douăzeci de ani, cei incluși în indicele S&P 500 au generat doar puțin peste 8 la sută din câștiguri, în medie, în fiecare an. Un procent sau două s‑au dus la managerii activi, deci am fi tentați să credem că investitorii individuali în fonduri de acțiuni au câștigat anual între 6 și 7 la sută. Dar uite că acești investitori au reușit să reducă această cifră la un anemic 1,9 la sută pe an – rezultat din faptul că aleg să cumpere și să vândă în cele mai nepotrivite momente! Nu vi se pare că Ben Graham avea dreptate? Chiar că ne suntem cei mai mari dușmani! Vestea bună e că nu trebuie neapărat să ne resemnăm în fața soartei. Putem învăța să luăm decizii mai bune. Nu‑i ușor, dar se poate! Minighidul comportamentului investițional o să vă călăuzească într‑un tur organizat de inspectare a celor mai des întâlnite provocări comportamentale și capcane mentale pe care le întâmpină investitorii, oferindu‑vă și strategiile necesare pentru a elimina aceste particularități înnăscute. Pe parcurs, vom vedea cum au abordat unii dintre cei mai buni investitori din lume prejudecățile comportamentale care trag în jos randamentul investițiilor, în speranța că veți putea să învățați câte ceva din experiențele lor și, astfel, să obțineți pe viitor câștiguri superioare și mai puține pierderi.

Lecția cea mai importantă dintre toate De câte ori țin prelegeri de psihologie comportamentală, îi văd pe cei care mă ascultă cum observă imediat 20

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 20

25-Oct-12 14:10:38 PM

greșelile mentale despre care le vorbesc. Numai că, în majoritatea timpului, ei le sesizează la alții, nu la ei înșiși. Întotdeauna e vorba de traderul X sau de managerul de portofoliu Y care ilustrează prejudecata în cauză, și nu de noi înșine. S‑ar părea că, în materie de subiectivism, toți avem un punct mort al percepției: vedem paiul din ochiul altuia, dar propria bârnă n‑o observăm niciodată. De exemplu, unui grup de americani li s‑a cerut să evalueze cât de probabil era ca un american obișnuit să comită o anumită eroare mentală și cât de probabil era ca ei înșiși să comită exact aceeași greșeală. Mecanismul punctului mort subiectiv a intrat automat în funcțiune.* Participanții la sondaj au fost de părere că americanul obișnuit este întotdeauna mai înclinat decât ei înșiși să comită o eroare mentală. Dar dovezile adunate de‑a lungul ultimelor trei sau patru decenii arată că toți suntem predispuși să întâmpinăm obstacole mentale, la un moment dat. Așadar, cea mai importantă lecție pe care aș putea spera s‑o împărtășesc cu oricine este aceea că prejudecățile și greșelile despre care vom vorbi în această carte e foarte probabil să ne afecteze pe toți. De ce manifestăm cu toții aceste înclinații subiective de comportament? Răspunsul rezidă în faptul că procesul evolutiv ne‑a perfecționat și creierul, la fel ca oricare alt element al existenței umane. Amintiți‑vă însă că evoluția are loc în ritm glaciar, ceea ce înseamnă că structura * E. Pronin, D.Y. Lin și L. Ross, „The Bias Blind Spot: Perceptions of Bias in Self versus Others“, Personality and Social Psychology Bulletin 28 (2002), pp. 369–381.

Introducere

Minighid de comportament investitional - BT.indd 21

25-Oct-12 14:10:38 PM

noastră cerebrală este foarte bine adaptată la mediul cu care ne confruntam acum 150 000 de ani (savana africană), dar probabil nu prea potrivită pentru era industrială de acum 300 de ani și, poate, încă și mai puțin potrivită pentru era informațională în care trăim astăzi. Așa cum spunea Douglas Adams, autorul sublimului Ghid al autostopistului galactic: „Tot mai mulți erau de părere că făcuseră de la bun început o mare greșeală, coborând din copaci. Iar unii spuneau că inclusiv copacii fuseseră o mișcare greșită, fiindcă nimeni n‑ar fi trebuit să iasă vreodată din ocean“. Coborârea din copac (sau poate ieșirea din ocean) poate că a fost prima noastră mare greșeală, dar cu siguranță n‑a fost și ultima!

Forța din Star Trek Psihologii au lansat ideea că metoda cea mai bună pentru a înțelege cum funcționează creierul nostru este să ne imaginăm că avem două sisteme diferite încor porate în minte. Dintr‑o perspectivă de fan Star Trek pe viață, aceste două sisteme ar putea fi caracterizate drept Doctor McCoy și Mister Spock. McCoy era perso najul irepresibil uman, care își lăsa afectele să‑i domine toate deciziile. În contrast, Spock (jumătate pământean, jumătate vulcanian) ținea cu tot dinadinsul să‑și suprime emoțiile, lăsând doar logica să‑i ghideze deci ziile. În caz că ești singura persoană de pe această pla netă care n‑a auzit niciodată de Star Trek, vulcanienii 22

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 22

25-Oct-12 14:10:38 PM

erau o specie umanoidă, notorie pentru încercarea de a trăi conform rațiunii și logicii, fără niciun amestec din partea afectului. Componenta McCoy a creierului uman, pe care noi o numim sistemul X, reprezintă în principiu abordarea pe bază emoțională a procesului de luare a deciziilor. Practic, sistemul X este opțiunea implicită, ceea ce înseamnă că orice informație intră mai întâi acolo spre procesare. Lucrul acesta se petrece automat și fără niciun efort din partea noastră. Judecățile făcute de sistemul X se bazează în general pe aspecte cum ar fi similitudinea, gradul de familiarizare și proximitatea (în timp). Grație acestor „scurtături“ mentale, sistemul X are posibilitatea să facă față simultan unor volume mari de informație. Sistemul X este efectiv un mecanism rapid și superficial de „satisfacere“, care caută să dea răspunsuri aproxi mative (mai degrabă decât precise). Pentru ca sistemul X să considere că un lucru este adevărat, probabil că ajunge să‑și dorească, pur și simplu, ca lucrul respectiv să fie adevărat. Componenta spockiană a creierului nostru, pe care o numim sistemul C, reprezintă un mod mai logic de procesare a informației. Pentru ca acest sistem să intre în funcțiune, este nevoie de un efort deliberat din partea noastră. Sistemul C încearcă să urmeze o abordare logic‑deductivă a situației, pentru rezolvarea problemei. Din păcate, nu poate parcurge decât o singură etapă o dată (ca orice alt proces logic), ceea ce îl face să fie un mod serial și lent de procesare a informației. Pentru ca

Introducere

Minighid de comportament investitional - BT.indd 23

25-Oct-12 14:10:39 PM

sistemul C să considere că un lucru este adevărat, are nevoie de dovezi și de raționament logic. Citind toate acestea, cu toții ne închipuim că suntem în rolul lui Spock. În realitate însă, sistemul X se ocupă de mult mai multe din acțiunile noastre decât ne convine nouă să recunoaștem. De fapt, foarte adesea sfârșim prin a acorda încredere reacției noastre emoționale inițiale, și doar ocazional apelăm la sistemul C ca să analizeze decizia. Spre exemplu, când ne împiedicăm de‑un bolovan sau dăm cu capul de o grindă din tavan (nimic mai ușor în casa mea!), înjurăm bietul obiect neînsuflețit, deși el n‑ar fi putut face absolut nimic pentru a evita propria noastră greșeală! Neurosavanții au descoperit că părțile din creier asociate cu sistemul X sunt mult mai vechi, din punct de vedere evoluționist, decât cele asociate cu sistemul C. Cu alte cuvinte, nevoia noastră de afect a apărut cu mult mai devreme decât nevoia de logică. Poate părea ciudat, dar un exemplu concret ar trebui să clarifice fără niciun dubiu chestiunea. Să zicem că eu îți pun în față, pe o masă, o cutie din sticlă în care se află un șarpe, după care îți cer să te apleci deasupra cutiei și să te concentrezi pe șarpe. Dacă acesta se ridică brusc, tu vei tresări și vei face un pas înapoi (chiar dacă nu ți‑e frică de șerpi). De ce această reacție? Pentru că sistemul tău X a reacționat, având ca scop să‑ți protejeze siguranța. De fapt, în chiar clipa când creierul a perceput mișcarea șarpelui, a fost generat un semnal. Semnalul a fost trimis pe două circuite diferite: calea inferioară și calea 24

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 24

25-Oct-12 14:10:39 PM

superioară, dacă vrei neapărat să le numim cumva. Calea inferioară face parte din sistemul X și a trimis informația direct spre amigdală (centrul cerebral al fricii și pericolului). Amigdala reacționează rapid și forțează corpul să tresară și să se ferească. A doua parte a semnalului (care a pornit pe calea superioară) a trimis informația pe o buclă foarte lungă, spre sistemul C, care prelucrează informația într‑un mod ceva mai conștient, evaluând posibila amenințare. Acest sistem îți atrage atenția că există o placă solidă de sticlă între tine și șarpe – dar în acest moment tu ai reacționat deja. Dintr‑un punct de vedere al instinctului de supraviețuire, o propoziție fals pozitivă e o reacție mai sănătoasă decât una fals negativă. Rostul emoționalului este să păcălească logica.

Bun, deci tu ce ești: Spock sau McCoy? Sigur, toți folosim ambele sisteme, în momente diferite. Într‑adevăr, conform studiilor, persoanele care au deficiențe serioase la nivelul sistemului X nu sunt capabile să ia nicio decizie: își petrec ziua întreagă în pat, cântărind la nesfârșit toate posibilitățile și sfârșind prin a nu iniția niciun fel de acțiune efectivă. Din perspectiva activității investiționale, însă, se prea poate ca sistemul C să fie acela care ne servește cel mai bine. Din fericire pentru noi, putem testa cât de ușor este să nu ținem cont de sistemul X. Shane Frederick, de la Introducere

Minighid de comportament investitional - BT.indd 25

25-Oct-12 14:10:39 PM

Universitatea Yale (și fost la MIT), a conceput un test simplu, cu trei întrebări, mai eficient decât orice test de inteligență sau scor de pregătire scolastică în a măsura capacitatea sistemului C de a verifica rezultatele sistemului X.* Luate împreună, aceste trei întrebări sunt denumite Testul Reflecției Cognitive [„Cognitive Reflection Task“ – CRT]. Analizați puțin următoarele trei întrebări: 1. O bâtă și o minge de baseball costă împreună un dolar și zece cenți. Bâta costă cu un dolar mai mult decât mingea. Cât costă mingea? 2. Dacă durează cinci minute pentru ca un număr de cinci mașini să facă cinci produse, câte minute durează pentru ca o sută de mașini să facă o sută de produse? 3. Pe suprafața unui lac cresc nuferi. În fiecare zi, suprafața pe care o ocupă frunzele de nufăr se dublează. Dacă frunzele de nufăr au nevoie de 48 de zile ca să acopere toată suprafața lacului, în cât timp vor acoperi jumătate din suprafața lui? Ei bine, fiecare dintre aceste întrebări are un răspuns aparent foarte simplu și săritor în ochi, dar, din păcate, incorect, precum și un răspuns mai puțin evident, dar corect. La întrebarea numărul 1, sistemul rapid și superficial va favoriza răspunsul „zece cenți“. Dar dacă apelăm * S. Frederick, „Cognitive Reflection and Decision Making“, Journal of

Economic Perspectives 19 (2005), pp. 24–42.

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 26

25-Oct-12 14:10:39 PM

la nițică logică elementară, vom vedea că răspunsul corect este de fapt cinci cenți: 1 bâtă + 1 minge = 1,10 dolari și 1 bâtă – 1 minge = 1 dolar Adunând cele două relații de mai sus, obținem: 2 bâte = 2,10 dolari Împărțim ambii termeni ai egalității la doi și obținem: 1 bâtă = 1,05 dolari Prin urmare: 1 bâtă – 1 dolar = 0,05 dolari Iată deci că o minge costă 0,05 dolari, adică cinci cenți. La întrebarea numărul 2, reacția instinctivă este adesea să spunem că o sută de minute. Dacă stăm totuși să reflectăm puțin, vom vedea că, din moment ce cinci mașini au nevoie de cinci minute ca să realizeze cinci produse, înseamnă că fiecare mașină are nevoie de cinci minute ca să realizeze un produs. Prin urmare, o sută de mașini vor avea nevoie de cinci minute ca să realizeze o sută de produse. În sfârșit, la întrebarea cu numărul 3, cel mai des întâlnit răspuns incorect este 24 de zile, obținut prin înjumătățirea perioadei totale de 48 de zile. Dar, dacă suprafața frunzelor de nufăr se dublează în fiecare zi,

Introducere

Minighid de comportament investitional - BT.indd 27

25-Oct-12 14:10:39 PM

înseamnă că, în ziua anterioară celei care a acoperit tot lacul, a acoperit deja jumătate din el, deci răspunsul corect este 47 de zile. Nu‑ți face probleme, dacă ai răspuns greșit la toate cele trei întrebări – nu ești singurul! De fapt, după ce a administrat testul asupra a aproape 3 500 de subiecți, Frederick a constatat că numai 17 la sută din ei s‑au descurcat să răspundă corect la toate cele trei întrebări. Iar 33 la sută din ei n‑au dat niciun răspuns corect! Grupul cu cele mai bune rezultate a fost cel alcătuit din studenți la MIT: 48 la sută din ei au răspuns corect la toate cele trei întrebări – dar chiar și așa, asta înseamnă în continuare mai puțin de jumătate din cei mai buni studenți din lume. Eu le‑am dat testul unui număr de 600 de investitori profesioniști (administratori de fonduri, traderi și analiști) și numai 40 la sută din ei au reușit să răspundă corect la toate trei întrebările, în timp ce 10 la sută n‑au nimerit niciun răspuns bun. Ce ne spune chestia asta? Ne spune că toți oamenii sunt predispuși să ia decizii folosind sistemul X, și care rămân adesea neverificate de mai logicul sistem C. Eu am constatat că numărul de răspunsuri corecte la întrebările lui Frederick este corelat cu gradul general de vulnerabilitate la o serie întreagă de alte subiectivisme comportamentale, cum ar fi aversiunea la ideea de pierdere, conservatorismul și lipsa de răbdare. Cei care nu dau niciun răspuns corect par să sufere într‑o măsură mult mai pronunțată de subiectivisme decât cei care au răspuns corect la toate cele trei întrebări. 28

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 28

25-Oct-12 14:10:39 PM

Acum, în caz că ai răspuns corect la toate cele trei întrebări și te pregătești să abandonezi această carte, aș vrea să te avertizez că există două tipuri foarte importante de prejudecăți care par să fie imune la testul CRT. Oricât de bun ar fi scorul pe care l‑ai obținut, rămâi în continuare expus la pericolul de‑a cădea în câteva capcane mentale foarte specifice, respectiv excesulde optimism, excesul de siguranță și subiec tivismul confirmator. Pe acestea le vom studia în capitolele următoare.

X necontrolat Când anume este cel mai posibil să recurgem la sistemul nostru X, pentru a ne scoate din încurcătură? Psihologii* au studiat această problemă și au venit cu următoarele condiții care sporesc probabilitatea de gândire pe baza sistemului X: •• Atunci când problema este prost structurată și complexă. •• Atunci când informația este incompletă, ambiguă și în schimbare. •• Atunci când scopurile sunt prost definite, se tot modifică sau se contrazic reciproc. * Vezi Gary Klein: Sources of Power: How People Make Decisions (Cambridge, MA: MIT Press, 1999).

Introducere

Minighid de comportament investitional - BT.indd 29

25-Oct-12 14:10:39 PM

•• Atunci când nivelul de stres este mare, din cauza unor constrângeri de timp și/sau a unei mize foarte ridicate. •• Atunci când deciziile depind de interacțiunea cu alții. Mă rog, nu știu voi cum sunteți, dar cam toate decizi ile cu consecințe importante pe care a trebuit să le iau eu vreodată au intrat în vreuna sau alta din categoriile de mai sus. Cu siguranță că ele caracterizează multe dintre deciziile pe care le luăm, atunci când avem în față o propunere de investiție. Unul dintre cei mai mari investitori ai lumii, Warren Buffett, a spus odată că investitorii trebuie să învețe să‑și controleze sistemul X: „Succesul în investiții nu depinde de coeficientul de inteligență, dacă îl ai peste 100. Dacă ai o inteligență obișnuită, tot ce‑ți trebuie este temperamentul necesar ca să ții sub control impulsurile care pe ceilalți îi împing să facă tâmpenii“. Dar înainte de‑a trage concluzia că ne‑am rezolvat toate erorile comportamentale, se cuvine să rămânem conștienți că autocontrolul (capacitatea de a ne stăpâni impulsurile) e ca un fel de mușchi – după folosire, are nevoie de timp ca să‑și refacă energia. Pentru a ilustra această idee, voi descrie următorul experiment.* * M.R. Mraven și R.F. Baumeister, „Self‑Regulation and Depletion of Limited Resources: Does Self‑Control Resemble a Muscle?“, Psychological Bulletin 126 (2000), pp. 247–259.

Minighid de comportament investițional

Minighid de comportament investitional - BT.indd 30

25-Oct-12 14:10:39 PM

Ți se spune să nu mănânci nimic în cele trei ore dinaintea experimentului (programat în așa fel încât să te oblige să sari peste masa de prânz). Odată ajuns la laboratorul de testare, ești repartizat în unul din trei grupuri. Primul grup este dus într‑o încăpere unde plutește în aer aroma îmbietoare a unor fursecuri cu ciocolată proaspăt scoase din cuptor. În cameră se află două tăvi, una plină cu fursecuri aburinde, cealaltă plină cu ridichi. Subiecților din grup li se spune că pot mânca oricâte ridichi doresc, dar nu au voie să se atingă de fursecuri. Cel de‑al doilea grup are mai mult noroc. Și subiecților din acest caz li se pun în față aceleași tăvi ca în primul caz, dar ei au voie să mănânce și fursecuri, dacă doresc. Cel de‑al treilea grup este dus într‑o încăpere complet goală. După zece minute, toate cele trei grupuri sunt mutate într‑o altă cameră, unde trebuie să dea un test. Testul face parte din categoria exercițiilor acelora complicate în care trebuie să trasezi o figură fără să ridici creionul de pe hârtie și fără să depășești o linie pe care ai desenat‑o anterior, înainte de‑a ști ce urmează. Cum credeți că s‑au comportat subiecții din fiecare grup la acest test? Cei obligați să reziste în fața tenta ției de a gusta fursecuri proaspete și aromate și să se mulțumească doar cu ridichi au renunțat la test în nici jumătate din timpul pe care l‑au petrecut căznindu‑se subiecții din celelalte două grupuri; de asemenea, n‑au încercat să rezolve nici jumătate din problemele de la

Introducere

Minighid de comportament investitional - BT.indd 31

25-Oct-12 14:10:39 PM