Netocratia_BT_final - crop

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 1

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 2

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 3

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

5:29 PM

Page 4

The original title of this book is Netocracy. The New Power Elite and Life After Capitalism,

by Alexander Bard & Jan Söderqvist Published by arrangement with BookHouse Publishing Sweden.

The title of the Swedish original edition is Nätokraterna: boken om det elektroniska klassamhället. © 2000 by Alexander Bard and Jan Söderqvist © Publica, 2010, pentru ediflia în limba românæ ISBN 978-973-1931-13-5

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României BARD, ALEXANDER Netocraflia : noua elitæ a puterii øi viafla dupæ capitalism / Alexander Bard, Jan Söderqvist ; trad.: Roman Paøca. - Bucureøti : Publica, 2009 ISBN 978-973-1931-13-5 I. Söderqvist, Jan II. Paøca, Roman (trad.)

EDITORI: Cætælin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Bogdan Ungureanu COPERTA: Alexe Popescu REDACTOR: Valentin Protopopescu

DTP: Ofelia Coøman CORECTURÆ: Eugenia Ursu, Elena Biflu

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 5

Cuprins Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7

1. Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13

2. Feudalism, capitalism øi informaflionalism . . . . . . . . . . . . . . . .

35

3. Societatea plurarhicæ — moartea etatismului øi criza democrafliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

61

4. Informaflie, propagandæ øi distracflie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

83

5. Curatorii, nexialiøtii øi eternaliøtii — netocraflii øi viziunea lor asupra lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

101

6. Globalizarea, moartea mass-mediei øi creøterea consumtariatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

127

7. Noua biologie øi etica netocraticæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

151

8. Convulsiile colectivitæflii, moartea Omului øi cetæfleanul virtual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

175

9. Piramidele de reflea — ierarhii atenflionaliste ale puterii . . . .

197

10. Sex øi tribalism, educaflie virtualæ øi neregularitæflile creierului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

217

11. Dincolo de firewall-uri — ræzboiul civil netocratic øi revoluflionarii virtuali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

243

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 6

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 7

Introducere Aceastæ carte a luat naøtere dintr°o frustrare foarte adâncæ.

Nu am mai putut suporta ignoranfla øi imaturitatea din dezbaterea publicæ despre viitorul digital. Lucrurile spuse øi scrise erau, într°o mæsuræ deprimant de mare, mânjite de iluzii ideologice øi/sau færæ absolut nicio bazæ într°o analizæ istoricæ asupra felului în care un progres al tehnologiei informafliei ar putea transforma o societate. Nici optimiøtii cei mai înfierbântafli, nici pesimiøtii cei mai mohorâfli nu au fost în stare sæ se implice serios în aceastæ chestiune; øi unii øi ceilalfli au dreptate numai în aspectele cele mai banale, dar greøesc cu privire la tot ceea ce este important. Øi totuøi, noi træim øi muncim în Suedia, o flaræ care este mereu datæ ca exemplu pentru adoptarea rapidæ a noilor tehnologii øi pentru gradul înalt de globalizare. Dacæ noi suntem obligafli sæ ne târâm tot timpul printr°un asemenea labirint ilogic, oare cum stau lucrurile pentru restul lumii?

Dupæ cum am scris în introducerea la ediflia originalæ a acestei cærfli, a sosit vremea ca cineva sæ conøtientizeze cele mai dificile øi importante întrebæri care apar în momentul când o nouæ formæ de tehnologie a informafliei realizeazæ progrese în toate domeniile: ce se va întâmpla cu statul? Ce se va întâmpla cu politica øi democraflia? Ce se va întâmpla cu educaflia øi piafla muncii? Ce se va întâmpla cu crearea identitæflii øi modelele de consum? Cum vor fi afectate media, arta øi filozofia? Cum va fi transformatæ vechea structuræ a claselor sociale øi cum vor aræta noile lupte de clasæ? Care grupuri vor fi favorizate øi care dezavantajate de noile împrejuræri? Cum vor funcfliona noile reflele electronice? Cum vor fi distribuite puterea øi statutul în cadrul noilor ierarhii care apar? Care sunt interesele øi strategiile noii elite? Care sunt caracteristicile noii subclase? Ce øtiinfle vor da tonul? Care probleme sociale vor fi cele mai acute øi ce soluflii existæ? Cum se va schimba

Introducere Netocraflia

7

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 8

imaginea omului despre sine øi despre lume øi ce consecinfle va avea acest lucru? Ø.a.m.d.

Pentru a aborda aceste întrebæri, a trebuit sæ oferim câteva definiflii fundamentale. Cititorul trebuie sæ øtie ce anume este øi ce face o tehnologie a informafliei dominantæ; ce este omul, ca fiinflæ socialæ øi biologicæ; ce este puterea øi cum e dobânditæ. Raflionamentul nostru acoperæ arii vaste øi depæøeøte multe frontiere. E foarte posibil ca experfli în diferite domenii sæ aibæ multe obiecflii în privinfla detaliilor, dar ceea ce ne intereseazæ pe noi este schema cuprinzætoare care nu apare decât dacæ ai îndræzneala de a face generalizæri øocante.

Aceastæ carte este scrisæ în întregime în spiritul netocratic descris chiar în ea.

Versiunea suedezæ originalæ a cærflii Netocraflie. Noua elitæ a puterii øi viafla dupæ capitalism a fost publicatæ în septembrie 2000, iar reacfliile la apariflia ei au fost extreme — de la entuziasm pânæ la disperare. Cartea a urcat apoi pe primul loc în topul suedez al celor mai vândute cærfli de non°fiction pânæ la sfârøitul anului, iar în timpul numeroaselor lecturi publice s°au iscat dezbateri aprinse. Cum puteam fi siguri de cutare sau cutare lucru? Ce anume am vrut sæ spunem prin afirmaflia cæ democraflia øi capitalismul se aflæ, inexorabil, în chinurile agoniei? Oare nu cumva lucrurile stæteau exact pe dos, cum susflineau tofli ceilalfli, øi anume cæ internetul însemna cæ fenomenul capitalist ar putea intra în mod de propulsie turbo øi cæ democraflia se îndreaptæ spre o renaøtere? De atunci, a trecut puflin mai mult de un an, dar s°au întâmplat multe.

Moartea dot.com°urilor a afectat pieflele de acfliuni din întreaga lume, sute de milioane de lire au dispærut într°una dintre cele mai dramatice ræsturnæri din istoria economicæ modernæ, iar noi suntem convinøi cæ dezvoltærile ulterioare au dovedit faptul cæ aveam întru totul dreptate.

Pentru oricine a citit cu atenflie ceea ce scriseseræm noi, era clar cæ analiza pe care numeroøi oameni o respinseseræ atât de energic era corectæ în punctele esenfliale. Internetul e important. Internetul schimbæ totul. Iar præbuøirea dot.com aratæ

8

Netocraflia Introducere

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 9

cât se poate de clar cæ vechii capitaliøti pur øi simplu nu înfleleg noua logicæ economicæ øi socialæ care se dezvoltæ pe net. Prin urmare, e aproape de la sine înfleles cæ vechii capitaliøti nu vor reuøi sæ se agafle de putere odatæ ce noile circumstanfle se vor fi instalat complet. O nouæ clasæ dominantæ, globalæ, a intrat în scenæ: netocraflia. Øi, deoarece vechiul aparat capitalist de producflie a devenit, în consecinflæ, redundant, va exista øi o nouæ subclasæ; în locul vechiului proletariat, se dezvoltæ un nou consumtariat. Impunerea interactivitæflii digitale ca mediu dominant de comunicare reprezintæ o schimbare de paradigmæ care implicæ, la rându°i, o schimbare de putere de aceeaøi amploare øi cu aceeaøi semnificaflie ca øi atunci când burghezia a preluat controlul de la aristocraflia feudalæ odatæ cu pætrunderea industrialismului.

Cu toate acestea, evenimentele cele mai cutremurætoare care s°au petrecut de la publicarea în Suedia a acestei cærfli sunt, bineînfleles, atacurile teroriste asupra World Trade Center din New York øi asupra Pentagonului din Washington pe 11 septembrie 2001, precum øi efectele acestora în politicæ, în culturæ, în comerfl, în pieflele de acfliuni øi, practic, în toate celelalte domenii. Deøi proporfliile distrugerilor øi amploarea consecinflelor sunt absolut stupefiante, escaladarea acestei violenfle oarbe, færæ niciun scop politic concret, nu ar trebui sæ fie o surprizæ pentru cititorii atenfli ai Netocrafliei. Din pæcate, aøa aratæ lucrurile care vor veni, dupæ cum demonstræm noi, cu o precizie profeticæ — privind retrospectiv — în capitolele 10 øi 11. Ar trebui sæ ne obiønuim cu faptul cæ o societate a informafliei este un mediu în care o reflea minusculæ, dar bine închegatæ, condusæ numai de principii atenflionaliste, poate îngenunchea pânæ øi cel mai puternic stat din lume, care are resurse financiare aproape nelimitate. În viitorul apropiat, 11 septembrie 2001 ar putea ajunge sæ fie considerat momentul istoric când informaflionalismul a înlocuit oficial capitalismul ca paradigmæ dominantæ în lume. Sau, cel puflin, momentul când a dovedit cæ va face acest lucru în cele din urmæ.

Introducere Netocraflia

9

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 10

Lumea se învârte acum în jurul identitæflii. Grupuri de oameni care au — justificat sau nejustificat — senzaflia cæ efectele globalizærii sunt în detrimentul lor pentru cæ le anuleazæ semnificaflia tradifliilor øi vieflilor vor folosi din ce în ce mai mult mijloacele cele mai eficiente în era mediilor electronice interactive pentru a°øi face auzitæ vocea — iar mai eficient decât orice altceva este spectaculosul act de terorism. Nu cæutafli nicio ideologie, nu cæutafli niciun raflionament coerent; nu uitafli cæ atacatorii de la World Trade Center erau foarte bine educafli øi se simfleau în largul lor pe net. Au mers pânæ într°acolo încât øi°au rezervat biletele de avion online. Aveau mijloacele financiare trebuincioase, dar, øi mai important, øi aptitudinile de utilizare a netului necesare pentru a°øi duce planul la bun sfârøit.

Prin urmare, aceasta este cu siguranflæ o chestiune care nu depinde de cine este øi cine nu este conectat la net øi, cu siguranflæ nu depinde de faptul de a fi bogat sau særac. Este o chestiune care înseamnæ dobândirea sau pierderea puterii în circumstanfle aflate în schimbare, provocatæ de o transformare importantæ a sistemului nostru socio°ecologic, transformare produsæ de o tehnologie în evoluflie mai degrabæ decât de orice altceva.

Aceste conflicte sunt foarte reale, deøi ar putea sæ paræ bulversante øi pline de paradoxuri. În ciuda unei idei greøite foarte populare, societatea devine mult mai puflin transparentæ — øi nu mai transparentæ — ca rezultat al acestor schimbæri. Va fi greu sæ se impunæ un model constant atâta vreme cât curentele noi se confruntæ cu contra°curente tot mai violente.

Pesemne cæ nu vom avea parte de o imagine prea plæcutæ.

O altæ zonæ de conflict desprinsæ din carte este criza democrafliei. Am fost acuzafli cæ suntem cinici, cæ ne lipseøte dispoziflia democraticæ, deoarece am afirmat cæ e vorba de o crizæ fatalæ øi cæ netul va da lovitura de graflie mai degrabæ decât sæ joace rolul unui prinfl salvator în armuræ strælucitoare.

Din nou însæ toate evenimentele ulterioare dovedesc cæ am avut dreptate. Toate graficele care ilustreazæ participarea la vot în alegeri sau gradul de implicare în politicæ aratæ un trend descendent neîncetat. Potrivit relatærilor presei, britanicii

10

Netocraflia Introducere

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 11

care au sunat sæ voteze la finalul documentarului TV Survivor au fost mai mulfli decât cei care au catadicsit sæ voteze în cele mai recente alegeri europene. Acesta e un fenomen care nu poate fi remediat prin fraze sforæitoare; împrejurærile în care democraflia a reprezentat ræspunsul potrivit la întrebarea cum e mai bine sæ construieøti un proces de decizie politicæ nu vor fi reînviate pur øi simplu pentru cæ aøa vrem noi.

Afirmafliile acestea nu ne fac deloc sæ fim defetiøti sau determiniøti, dupæ cum au susflinut unii critici. Fireøte cæ evolufliile sociale pot fi influenflate, dar numai în interiorul unui cadru material. Orice altceva este doar o iluzie tulbure. Iar posibilitæflile de a influenfla dezvoltarea societæflii vor fi îmbunætæflite considerabil dacæ dispui de o înflelegere relativ obiectivæ øi bine gânditæ a naturii øi istoriei acestui cadru.

Alfli autori, precum Manuel Castells în cartea în mai multe volume, The Information Age, au încercat sæ surprindæ noua paradigmæ, dar aproape tofli s°au læsat prinøi în modelele de gândire ale vechii paradigme øi, prin urmare, nu au reuøit sæ aducæ o contribuflie notabilæ la adâncirea înflelegerii. În vreme ce Castells citeazæ nenumærate statistici noi øi încearcæ sæ°øi interpreteze toate datele în interiorul cadrului øtiinflelor umaniste tradiflionale øi al unei vederi præfuite asupra politicii, noi încercæm, în schimb, sæ scriem øi sæ gândim din interiorul schimbærilor revoluflionare care vâjâie ca un vârtej în jurul nostru. Nu suntem nici de dreapta, nici de stânga — nu avem o agendæ politicæ. Nu suntem nici pentru, nici împotriva unor anumite schimbæri, ci încercæm pur øi simplu sæ le înflelegem øi sæ le explicæm. Cum øi de ce? Pentru cæ limpezimea de viziune este preferabilæ autoamægirii.

Aceste probleme sunt globale. Cu aceastæ traducere, lumea vorbitoare de englezæ poate în sfârøit sæ interacflioneze cu analiza noastræ. Conversaflia continuæ (www.netocracy.biz), iar numærul de participanfli este în creøtere. Nu mai suntem chiar atât de frustrafli pe cât eram.

Stockholm, noiembrie 2001 Alexander Bard & Jan Söderqvist

Introducere Netocraflia

11

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 12

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

1

2/2/10

2:21 PM

Page 13

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

Existæ o anecdotæ popularæ care povesteøte cum un soldat japonez a fost gæsit la câteva decenii dupæ terminarea celui de°al Doilea Ræzboi Mondial într°o parte inaccesibilæ dintr°o junglæ asiaticæ, unde continuase de unul singur o luptæ la scaræ redusæ de°a lungul întregii perioade. Ca rezultat al unui concurs de împrejuræri, fusese læsat acolo singur. Poate cæ i se ordonase sæ ræmânæ la postul lui izolat øi îøi îndeplinise datoria faflæ de patria-mamæ cu o loialitate exemplaræ în toatæ perioada sau poate, pur øi simplu, fusese prea înspæimântat ca sæ se aventureze în zone populate. Timpul însæ se scursese øi nimeni nu îi spusese cæ fusese proclamatæ pacea. Prin urmare, al Doilea Ræzboi Mondial era încæ în desfæøurare în mintea lui.

Nu avem niciun motiv sæ râdem de acest soldat buimæcit.

Se prea poate sæ se fi înøelat, dar øi noi înøine ne°am înøelat de nenumærate ori. Soldatul cu pricina n°a fost foarte bine informat, dar nici noi nu suntem întotdeauna. Într°o oarecare mæsuræ, cu toflii suferim din pricina percepfliilor vagi cu privire la ceea ce se întâmplæ în acea parte minusculæ din lumea imediatæ în legæturæ cu care ne putem face o impresie directæ.

Dar asta nu ne împiedicæ sæ ne construim — øi sæ fim obligafli sæ ne construim — pæreri în legæturæ cu orice, chiar øi în legæturæ cu chestiuni complicate, în care cunoaøterea noastræ

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

13

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 14

este cel puflin limitatæ. Mare parte din ceea ce credem cæ øtim este tocmai asta: ceea ce credem cæ øtim. Acfliunile celorlalfli sunt comprehensibile pentru noi doar atâta vreme cât øtim efectiv doar ceea ce ei, la rândul lor, cred cæ øtiu. Iar acesta e un lucru pe care îl øtim foarte rar. Aceastæ constantæ inadecvare de informaflie înseamnæ cæ suntem nevoifli sæ înotæm zilnic printr°un ocean de neînflelegeri — o activitate care este deopotrivæ obositoare øi costisitoare.

Precum soldatul japonez, ne construim vieflile în minflile noastre. Øi suntem nevoifli sæ facem asta deoarece lumea e mult prea mare øi mult prea complicatæ ca sæ ne putem deschide faflæ de toate aspectele ei færæ sæ ne protejæm cu un filtru mental cu multe straturi. Acesta este motivul pentru care creæm, pentru noi înøine, ficfliuni øi o varietate de modele simplificate despre cum credem noi cæ funcflioneazæ lumea sau despre cum credem cæ ar trebui sæ funcflioneze. Aceste ficfliuni trebuie sæ umple imensele spaflii goale dintre zonele limitate ale cunoaøterii noastre. Înæuntrul acestei lumi de ficfliuni private, gândim øi simflim, dar acfliunile noastre au consecinfle în afara ei, în realitatea colectivæ. Cu cât mai complicatæ este o situaflie, cu atât este mai mare gradul de intuiflie øi cu atât este mai mare contribuflia ficfliunii la percepflia noastræ asupra realitæflii.

Aceastæ dependenflæ de ficfliuni are adesea consecinfle importante, nu numai pentru noi personal, ci pentru societate ca întreg. Precum soldatul japonez, bâjbâim orbeøte prin pæduri întunecate. Reacflionæm la semnale pe care nu le înflelegem decât parflial øi ale cæror consecinfle nu sunt decât parflial vizibile pentru noi. Decizii politice importante se bazeazæ pe temeiuri fragile øi, adesea, au rezultate complet diferite faflæ de cele prevæzute; se acordæ o importanflæ mare unor exprimæri difuze ale opiniei, cel mai adesea sub forma alegerilor generale, care, la rândul lor, sunt rezultate ale unei cunoaøteri minime — o problemæ care a fost discutatæ, între alflii, øi de autorul øi jurnalistul Walter Lippman în câteva cærfli foarte raflionale øi inteligente. Lipsa tot mai acutæ a unei priviri de

14

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 15

ansamblu explicæ, de exemplu, de ce pentru votanflii de azi e mai uøor sæ înfleleagæ eøecurile cu cærflile de credit øi abuzul de alcool ale politicienilor individuali decât chestiuni politice serioase. Simbolismul devine atractiv când problemele reale sunt percepute ca fiind mult prea complicate. Lumea afacerilor este tot timpul obligatæ sæ îøi redefineascæ prognozele øi sæ îøi ajusteze deciziile retrospectiv, pentru a ascunde faptul cæ acestea s°au bazat pe conceptualizæri mai degrabæ ficflionale decât factuale, ca rezultat al lipsei perpetue øi cronice de informaflii relevante.

Sæ devii informat reprezintæ o încercare de a sincroniza propria ta minte cu realitatea din afaræ. Existæ un motiv întemeiat pentru a face acest efort: e mai uøor sæ interacflionezi cu mediul înconjurætor atâta vreme cât ai o înflelegere relativ corectæ a mecanismelor sale. Cineva care s°a educat în psihologia pieflelor de acfliuni are øanse mai mari de a reuøi pe aceste piefle; cineva care s°a educat sæ fie sensibil la propriile nevoi interioare øi la ale celorlafli are øanse mai mari de a reuøi în relaflii, ø.a.m.d. Fiecare eøec dezvæluie faptul cæ nu am fost atât de bine pregætifli pe cât credeam sau pe cât speram.

Discrepanfla între percepflia noastræ cu privire la realitate øi percepfliile altor oameni, øi între ficfliunile proprii øi realitate a fost mult prea mare. Învæflæm din greøelile noastre: flinem seama de eøecurile noastre precedente când ne îndreptæm spre viitor øi ne ajustæm comportamentul în funcflie de acestea. Cu alte cuvinte, ne folosim de informaflie.

Ficfliunile pot fi mai mult sau mai puflin verosimile, mai mult sau mai puflin relevante. Apar în toate formele posibile, de la halucinaflii private pânæ la teorii øtiinflifice. Le testæm færæ încetare. Cultura noastræ constæ într°o evaluare perpetuæ øi o combinare de ficfliuni aparent promiflætoare øi ficfliuni deja dovedite, deopotrivæ. Relaflia dintre ficfliunile din minflile noastre øi realitæflile neprielnice este o temæ recurentæ în literaturæ. Don Quijote, Othello, Raskolnikov øi Emma Bovary sunt cu toflii victime ale ignoranflei lor crase. Cu toflii se înrudesc cu soldatul japonez. În încercarea de a studia øi de a ne

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

15

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 16

forma o impresie cu privire la lumea din jurul nostru, trebuie sæ învæflæm sæ facem diferenfla între propriile prejudecæfli — modele simplificate pe care le utilizæm nu pentru cæ reflectæ o certitudine empiricæ, ci pentru cæ ne aflâflæ propriile interese — øi analizele øi prognozele factuale — modele simplificate ale realitæflii, necesare øi inteligente, care fac ca realitatea sæ fie comprehensibilæ pentru noi, chiar dacæ rezultatele nu ni se par promiflætoare sau nu se potrivesc cu ficfliunile noastre îndrægite.

Informaflia disponibilæ Gândurile noastre sunt direcflionate dicteazæ ce gânduri øi de accesul la informaflie. Anecdota acfliuni sunt posibile cu soldatul japonez este un exemplu

în acest sens: færæ acces la øtiri din lumea exterioaræ, el a træit un ræzboi imaginar vreme de câteva decenii. Acelaøi lucru se aplicæ øi societæflilor sau civilizafliilor în întregime. Informaflia disponibilæ dicteazæ ce gânduri øi acfliuni sunt posibile. Nu lipsa de materie primæ i°a împiedicat pe vikingi sæ foloseascæ schiuri de apæ sau pe romani sæ°øi înregistreze orgiile pe casete video — ci lipsa de informaflie relevantæ. Civilizaflia, în esenflæ, e o problemæ de informaflie.

Acest lucru înseamnæ cæ orice dezvoltare tehnologicæ care schimbæ fundamental premisele pentru acfliune øi diseminarea informafliei implicæ øi o reevaluare temeinicæ a modelelor de gândire vechi øi adânc înrædæcinate. Consecinflele unei asemenea revoluflii tehnologice sunt definite ca o nouæ paradigmæ istoricæ.

Apariflia limbajului a reprezentat o astfel de revoluflie.

Primatele, rudele noastre cele mai apropiate, sunt animale inteligente cu o capacitate de învæflare fantasticæ. Dar nu le putem învæfla sæ vorbeascæ. Dintr°o perspectivæ fiziologicæ, putem spune cæ, la ele, cæile respiratorii superioare nu pot funcfliona ca organe vocale. Dar primatele nu pot folosi cu adeværat nici limbajul semnelor. Cimpanzeii pot învæfla sæ combine semne pentru a comunica la nivelul unui copil mic: pot aræta cæ vor ceva sau cæ vor ca cineva sæ facæ ceva, însæ nu

16

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 17

fac niciodatæ schimb de experienflæ sau speculaflii cu privire la marile mistere ale vieflii. Le lipseøte capacitatea de a°øi comunica gândurile øi experienflele prin intermediul simbolurilor lingvistice, ceea ce îngreuneazæ foarte mult schimbul de informaflii. Drumul oamenilor s°a desprins de cel al primatelor acum aproximativ cinci milioane de ani, dar limbajului i°a luat mai multæ vreme sæ se dezvolte. La început, am avut probleme elementare cu organele noastre vocale, iar evoluflia e un proces lent. E greu de precizat un moment exact pentru apariflia limbajului, dar cercetærile actuale sugereazæ cæ acest lucru s°a întâmplat destul de recent, cu doar 150 000 sau 200 000 de ani în urmæ. Limbajul vorbit a fost posibil abia când dezvoltarea creierului øi a anatomiei noastre a fost suficient de avansatæ.

Limbajul ne diferenfliazæ de animale. Crearea de tehnologie cere o gândire abstractæ care, la rându°i, ia naøtere dintr°un sistem lingvistic de simboluri. Limbajul ne°a oferit posibilitatea de a ne dezvolta social, de a ne aduna laolaltæ øi de a menfline colectivitæfli, ceea ce a deschis o lume nouæ, a relafliilor întreflesute între indivizi. Viafla socialæ a condus la dezvoltarea unor nuanfle bogate, complet noi, pe mæsuræ ce comunicarea a devenit mai avansatæ. Limbajul ne°a oferit posibilitatea gândirii inovatoare, cu toate posibilitæflile sale de exprimare, nelimitate, øi a stimulat creativitatea øi inteligenfla. De asemenea, a fæcut posibilæ diseminarea informafliei cætre oricine era conectat la o comunitate. Comunicarea unor aspecte ale vieflii, fundamentale pentru o societate de vânætori øi culegætori — ce plante sunt comestibile, ce plante otrævitoare devin comestibile dupæ diverse tratamente, ce animale lasæ ce fel de urme ø.a.m.d. —, a devenit posibilæ în interiorul unui grup mare øi între generaflii. Ceilalfli au ajuns sæ poatæ dobândi cunoaøtere cu privire la succese, dar øi la eøecuri, øi au putut sæ continue sæ dezvolte experienfla combinatæ a colectivitæflii.

Rasa umanæ a dobândit memoria. Prin urmare, de aici s°a putut dezvolta cunoaøterea, însæ numai pânæ la un anumit

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

17

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 18

punct. Limbajul vorbit nu permite, cel puflin nu færæ un reportofon, o înmagazinare de informaflii temeinicæ øi extinsæ.

Matematicianul Douglas S. Robertson a calculat cantitatea combinatæ de informaflii la care poate avea acces un grup sau un trib de oameni cu capacitate lingvisticæ, dar analfabefli.

Baza lui de pornire a fost poemul Iliada, operæ care confline aproximativ cinci milioane de bifli (un bit indicæ o alegere între douæ opfliuni: da sau nu, negru sau alb, unu sau zero) øi despre care øtim cæ poate fi memoratæ de cætre o persoanæ.

Dacæ notæm cu h cantitatea de informaflie pe care o poate înmagazina un creier uman, atunci valoarea lui h pare sæ fie undeva între una øi douæ Iliade — cu alte cuvinte, undeva între cinci øi zece milioane de bifli. Dacæ înmulflim h cu mærimea unui trib preistoric, un numær între 50 øi 1 000, obflinem cantitatea maximæ de informaflie disponibilæ în cadrul unei societæfli care nu avea capacitatea de a scrie. Sæ nu uitæm însæ cæ aici se gæseøte øi o cantitate considerabilæ de informaflie redundantæ.

E rezonabil sæ presupunem cæ porfliuni mari din depozitul total de informaflii — cum sæ vânezi, cum sæ pescuieøti ø.a.m.d. — erau comune pentru majoritatea membrilor comunitæflii, ceea ce înseamnæ cæ totalul cantitæflii de informaflie trebuie redus proporflional. Fireøte, cifrele înseøi trebuie privite cu o prudenflæ destul de mare, dar calculele lui Robertson oferæ o ilustrare excelentæ a impactului pe care l°a avut limbajul scris când a fost dezvoltat în timpul celui de°al patrulea mileniu î.Ch., dar øi a exploziei în cantitatea de informaflie disponibilæ pe care acesta a provocat°o.

Toate cele patru aøa°numite „leagæne ale civilizafliei“ — Egipt, Mesopotamia, valea Indului øi China — s°au dezvoltat aproximativ în acelaøi timp, iar ceea ce le°a unit (øi, în acelaøi timp, le°a diferenfliat de societæflile din jur, în care se practicau, de asemenea, comerflul øi metalurgia) a fost inventarea limbajului scris. În Mesopotamia, pentru scris se foloseau tæblifle de argilæ. „Cartea“ cea mai veche constæ din câteva asemenea tæblifle, pæstrate într°o învelitoare de piele sau într°o cutie.

Anumite texte — legile, de pildæ — erau inscripflionate pe

18

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 19

suprafefle mari, astfel încât toatæ lumea sæ le poatæ vedea. Astfel, ideile øi normele fundamentale ale societæflii au fost transformate din ceva antic øi mistic, care fusese comunicat pe cale oralæ de cætre øamani, într°un numær limitat øi vizibil de clauze øi decrete care erau disponibile pentru toatæ lumea. Societæflile primitive închise au cæpætat un caracter mai deschis øi mai complex. În acelaøi timp, a devenit evident cæ a øti înseamnæ putere. Formele timpurii de scriere au fost iniflial un instrument al puterii. Regii øi preoflii sumerieni foloseau scribi pentru a socoti numærul de oi pe care un anume individ trebuia sæ le plæteascæ drept taxæ. O altæ utilizare a scrierii a fost propaganda: conducætorul reamintea poporului cine e la conducere øi evoca victoriile glorioase pe care le câøtigase pentru el.

N°a existat niciodatæ intenflia ca vorba scrisæ sæ ajungæ la îndemâna oricui. Scopul primelor scrieri a fost, dupæ cum spunea antropologul francez Claude Lévi°Strauss, „sæ faciliteze aservirea altor popoare“. Doar cæ revolufliile au propriile viefli, imposibil de controlat la nesfârøit, iar asta e adeværat mai ales în privinfla tehnologiei informafliei. Faptele care s°au întâmplat fie cu multæ vreme în urmæ, fie foarte departe au dobândit o accesibilitate øi o vizibilitate complet diferite atunci când au fost comunicate prin text scris. Datoritæ invenfliei ingenioase a unui cod vizual pentru comunicare, cantitatea de informaflie disponibilæ a explodat. Viafla intelectualæ a devenit mult mai importantæ. Odatæ cu alfabetul fonetic, non°silabic, complet dezvoltat — în care fiecare semn reprezintæ un sunet øi nu un cuvânt sau un concept — vechii greci au fost capabili sæ producæ o filozofie øi øtiinfle cu o structuræ mult mai fermæ: o gramaticæ a gândirii. Înlocuirea urechii de cætre ochi ca principal organ de simfl pentru percepflia lingvisticæ a atras øi o schimbare radicalæ în felul în care înflelegem lumea.

Cititul øi scrisul au trans- Limbajul scris a pærut ceva miraformat atât cunoaøterea, culos: prin urmare, era perfect logic ca zeul egiptean Thoth, cât øi lumea care le°a oferit oamenilor scrisul,

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

19

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 20

sæ fie øi zeul magiei. Cititul øi scrisul au transformat atât cunoaøterea, cât øi lumea. Imperiile au putut fi stabilite øi menflinute doar dupæ ce s°a dezvoltat scrisul; abia atunci a devenit posibilæ comunicarea la distanfle mari de informaflii detaliate precum ordinele. Acest fapt a condus la decæderea oraøelor°stat. Scæderea producfliei de papirus în timpul domniilor ultimilor împærafli romani este consideratæ de mulfli istorici ca fiind una dintre cauzele importante ale decæderii øi, în cele din urmæ, ale præbuøirii Imperiului Roman. Pânæ øi informaflia scrisæ de mânæ avea limitele ei.

Inventarea de cætre Johannes Gutenberg a presei de tipærit, pe la jumætatea secolului al cincisprezecelea, a marcat începutul urmætoarei revoluflii epocale în managementul informafliei.

Tiparnifla a reprezentat øi o premisæ fundamentalæ pentru ceea ce avea sæ devinæ øtiinfla modernæ øi pentru marile descoperiri øi progrese tehnice care au condus la industrializare. Cærflile tipærite au constituit surse de documentare pentru astronomul Nicolaus Copernicus, iar færæ procesul de tipærire manuscrisul lui ar fi putut sæ zacæ præfuit în rafturile vreunei biblioteci de mænæstire. În schimb, De Revolutionibus, teza lui care susflinea pentru prima datæ cæ Pæmântul se învârte pe orbitæ în jurul Soarelui, s°a ræspândit cu repeziciune în toatæ lumea øtiinflei, în care nimic nu avea sæ mai fie la fel.

Odatæ ce bulgærele a început sæ se rostogoleascæ, nimic nu l°a mai putut opri. Tiparnifla le°a oferit oamenilor talentafli øi inventivi informaflia øi inspiraflia necesare, într°o mæsuræ la care nici mæcar nu visaseræ pânæ atunci. Cristofor Columb a citit despre cælætoriile lui Marco Polo, numeroase manuale øi diverse scrieri tehnice circulau prin Europa, iar acest uriaø val de informaflie nouæ a condus la dezvoltarea unor tehnici noi øi a unei mentalitæfli noi în privinfla managementului informafliei — metode care au netezit calea pentru dezvoltarea treptatæ a øtiinflelor. Printre multele invenflii care au urmat tiparniflei (dupæ o anumitæ perioadæ de incubaflie) øi care au modificat complet øi pe scaræ largæ felul în care ne privim pe

20

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 21

noi înøine øi în care privim lumea s°au numærat ceasul, praful de puøcæ, busola øi telescopul.

Un exemplu sugestiv al puterii pe care o are un management al informafliei avansat — oferit de cætre fiziologul Jared Diamond — este istorica întâlnire decisivæ dintre Europa cultæ øi America în esenflæ analfabetæ din 1532. În oraøul Cajamarca din Anzii peruvieni, Francisco Pizarro, cu 168 de oameni, l°a capturat pe liderul incaø Atahualpa, care avea sub comanda lui peste 80 000 de oameni. Evenimentul acesta este uøor de înfleles dacæ luæm în considerare faptul cæ liderul incaø nu øtia nimic despre musafirii lui nepoftifli, în timp ce spaniolii erau bine informafli cu privire la adversarul lor. Atahualpa nu avea nici cea mai vagæ idee cæ aceøti musafiri erau în plin proces de cucerire a acelei pærfli din lume øi cæ marile civilizaflii indiene din America Centralæ se înclinaseræ deja în fafla lor. El era complet dependent de informaflia oralæ, defectuoasæ.

Atahualpa nu i°a luat în serios pe invadatori, iar când oamenii lui au væzut pentru prima datæ în viafla lor soldafli cælare, au fost cuprinøi de panicæ. Se prea poate ca Pizarro însuøi sæ nu fi øtiut sæ citeascæ, dar fæcea parte dintr°o culturæ a scrisului øi a tipæriturii øi, prin urmare, avea acces la o sumedenie de informaflii despre civilizafliile stræine. Cunoøtea, de asemenea, fiecare fazæ a cuceririi spaniole øi îøi baza campania pe tactica lui Hernando Cortés, care îl învinsese pe conducætorul aztec Montezuma. Sucesele lui Pizarro au devenit cunoscute în Europa în scurtæ vreme. În 1534, a fost publicatæ o carte care descria evenimentele de la Cajamarca, scrisæ de unul dintre soldaflii sæi, care a fost tradusæ în câteva limbi øi a devenit bestseller. Exista o cerere imensæ de informaflii, iar avantajele acesteia erau evidente.

Mediile electronice øi digitale de astæzi reprezintæ cea mai importantæ revoluflie a informafliei dintre toate cele consemnate în istorie. O perioadæ îndelungatæ, am fost convinøi cæ scopul principal al computerului este sæ gândeascæ — sæ producæ o inteligenflæ artificialæ care sæ o depæøeascæ cu mult pe a noastræ. Mulfli au susflinut cæ acest scop a putut fi întrezærit

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

21

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 22

când un computer numit Big Blue l°a învins la øah pe campionul mondial Garry Kasparov. Astæzi, ne dæm seama cæ tehnologia se îndrepta într°o direcflie diferitæ — cætre comunicarea prin reflele. Computere din ce în ce mai puternice øi mai rapide fac posibile calcule extrem de complicate øi de cronofage øi simulæri care erau imposibil de realizat înainte.

Acesta reprezintæ un avantaj incomensurabil pentru matematicieni øi alfli cercetætori. Cunoaøterea noastræ colectivæ creøte exponenflial. Însæ tocmai refleaua digitalæ globalæ reprezintæ cel mai interesant aspect al acestei dezvoltæri. O nouæ tehnologie media dominantæ înseamnæ evoluflia unei lumi noi.

Internetul este ceva complet nou: un mediu în care practic oricine, dupæ o investiflie relativ micæ în echipament tehnic øi prin câteva acfliuni simple, poate deveni deopotrivæ producætor øi consumator de text, imagine øi sunet. E greu de imaginat ceva care oferæ mai multæ putere: pe net, cu toflii suntem autori, editori øi producætori; libertatea noastræ de expresie este aproape totalæ, iar audienfla potenflialæ este nelimitatæ.

Existæ oceane întregi de informaflii de toate tipurile imaginabile, disponibile la atingerea unui buton. Creøterea acestui nou mediu este færæ precedent.

Bazele internetului au fost puse încæ din anii ’60, când structurile de apærare din Statele Unite au luat decizia de a folosi reflele computerizate pentru a°øi descentraliza resursele printr°o serie de terminale aflate departe unele de altele, dar interconectate. Scopul acestei decizii era de a oferi protecflie øi de a limita efectele unui eventual ræzboi nuclear cu Uniunea Sovieticæ. În cele din urmæ, universitæfli din SUA øi din stræinætate s°au conectat la acest sistem dupæ ce acesta s°a dovedit a fi uimitor de eficient în organizarea unor proiecte de cercetare comune. Acest fapt explicæ de ce refleaua mondialæ (worldwide web), sistemul care avea sæ devinæ mai târziu standardul pentru paginile de internet, nu a fost realizatæ în SUA, ci de cætre cercetætori de la CERN, Institutul european de cercetare pentru fizica particulelor din Elveflia.

22

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 23

Internetul s°a transformat dintr°un instrument pentru comunitatea militaræ øi cea øtiinflificæ într°un bun public abia la sfârøitul anilor ’80, ca rezultat direct al ræspândirii computerelor personale øi al lansærii modem°urilor de telecomunicaflii. Chiar øi la începutul anilor ’90, erau încæ relativ puflini oameni care auziseræ de internet. Abia în decembrie 1995 Bill Gates s°a dezmeticit øi a anunflat cæ Microsoft avea sæ schimbe direcflia øi sæ se concentreze asupra traficului pe net. De atunci, creøterea internetului a fost fenomenalæ. Nu are practic niciun sens sæ citæm date cu privire la numærul de computere conectate la net, tocmai pentru cæ dezvoltarea sa este ameflitor de rapidæ. Date care erau corecte când a fost scrisæ aceastæ carte vor fi extrem de învechite atunci când ea va fi cititæ.

Au existat nenumærate reacflii la aceastæ dezvoltare. Criticii sugereazæ cæ întreaga discuflie despre revolufliile IT øi despre noile economii este complet absurdæ sau, cel puflin, foarte exageratæ. Aceøti sceptici atrag atenflia asupra faptului cæ numeroase acfliuni ale unor companii IT s°au præbuøit pe pieflele sensibile la trenduri din toatæ lumea, cæ multe alte companii anunflæ constant pierderi øi cæ aøa ceva nu poate continua la nesfârøit. Singurii oameni care s°au îmbogæflit din computere øi IT sunt diverøii consultanfli sau producætorii de computere øi de software care fac posibilæ existenfla internetului, în vreme ce consumatorii au investit foarte mult pentru a obfline un câøtig infim sau chiar zero. Niciuna din creøterile exponenfliale prezise în ansamblul economiei nu s°a materializat.

Din punctul de vedere al scepticului, lumea este, în esenflæ, aceeaøi. Continuæm sæ producem øi sæ vindem cuie øi ciocane, iar bæncile se dedicæ mai departe împrumuturilor de bani. E posibil sæ se fi schimbat câteva obiceiuri de birou, dar semnificaflia acestei schimbæri a fost exageratæ. Majoritatea oamenilor îøi scriu acum propriile scrisori de afaceri la un computer în loc sæ le dicteze unui dictafon sau unei secretare, dar întrebarea este dacæ asta a adus o îmbunætæflire semnificativæ a situafliei. Ceea ce este cunoscut sub numele de e°commerce (comerfl electronic) este doar o afacere ca oricare alta, chiar

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

23

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 24

dacæ folosim aparaturæ nouæ øi stridentæ. Potrivit acestui punct de vedere, e vorba în mare mæsuræ de înscrierea într°un curent la modæ: dobândeøti un oarecare prestigiu dacæ eøti primul care foloseøte cele mai recente inovaflii, indiferent ce beneficii concrete ar aduce acestea. De fapt, conteazæ foarte puflin ce tehnologie folosim pentru a comunica: important este, în continuare, conflinutul. Adeværurile vechi øi verificate vor ræmâne la fel øi în viitor.

Punctul de vedere opus este entuziast. Oricine a væzut lumina pe ecranul sæu susfline cæ totul se va îmbunætæfli automat. Internetul este soluflia pentru toate problemele noastre: economia va dudui pentru toatæ lumea pentru veønicie, iar conflictele etnice øi culturale se vor estompa øi vor fi înlocuite de o comunitate digitalæ globalæ. Toate informafliile care devin accesibile vor face ca datoriile noastre de cetæfleni sæ capete mai mult sens decât au avut vreodatæ, iar rezultatul va fi o revitalizare a întregului sistem democratic. În reflelele digitale, vom gæsi coeziunea socialæ de care ducem adesea lipsæ astæzi, iar armonia se va ræspândi în întreaga societate.

Graflie posibilitæflilor infinite ale acestei noi tehnologii, divertismentul va deveni mai interactiv øi deci mai amuzant decât a fost vreodatæ.

Atât scepticul, cât øi entuziastul se înøalæ. Nici scepticismul radical, nici încrederea oarbæ nu sunt strategii eficiente în procesul accelerat de schimbare în care ne gæsim. Aceste puncte de vedere indicæ, ambele, o reticenflæ de a gândi critic, o incapacitate de a vedea. Acestea nu sunt analize sau prognoze, ci idei preconcepute. O tehnologie nouæ, revoluflionaræ pentru comunicare øi informaflie va schimba, færæ îndoialæ, premisele pentru tot: societate, economie, culturæ. Însæ nu va rezolva toate problemele noastre. Ar fi o naivitate sæ credem cæ poate face asta. Dezvoltarea înseamnæ

O tehnologie nouæ, revoluflionaræ pentru comunicare øi informaflie va schimba, færæ îndoialæ, premisele pentru tot: societate, economie, culturæ

24

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 25

cæ putem aborda anumite probleme cu fermitate, însæ pentru a contrabalansa acest lucru va trebui øi sæ ne confruntæm cu o sumedenie de probleme noi. Putem duce o viaflæ mai lungæ øi mai sænætoasæ, putem sæ ne simflim mai liberi øi sæ ne îndeplinim mai multe visuri. Însæ conflictele fundamentale între clase øi grupuri de oameni nu vor dispærea, ci se vor adânci în modele øi structuri mai complicate øi impenetrabile.

O schimbare de acest tip nu se produce instantaneu. Scepticul care, triumfætor, face observaflia cæ cea mai mare parte a economiei globale se bazeazæ încæ pe producflia de obiecte fizice precum frigiderele, avioanele øi mobilierul de grædinæ mai degrabæ decât pe servicii digitale pe net este parflial neræbdætor — în multe privinfle, ne aflæm încæ abia într°o fazæ preliminaræ — øi parflial incapabil sæ priceapæ amploarea schimbærii. Fireøte, nici nu se pune problema cæ frigiderele vor dispærea, dar obiectele din jurul nostru vor cæpæta funcflii øi semnificaflii noi într°un sistem socio°ecologic complet nou.

Campaniile publicitare pentru frigidere, de exemplu, nu vor mai sublinia capacitatea lor de a pæstra laptele rece — un lucru deja banal —, ci mai degrabæ capacitatea lor de a comunica inteligent în cadrul unei reflele. Întotdeauna e nevoie de o anumitæ perioadæ de timp pentru ca schimbærile sæ fie absorbite. Orice tehnologie revoluflionaræ îøi aratæ adeværatul chip abia dupæ o perioadæ inevitabilæ de incubaflie. În ceea ce priveøte tiparnifla, a durat mai bine de 300 de ani pânæ când s°a impus definitiv, iar în momentul acela a provocat o ræsturnare importantæ a structurilor sociale øi a creat o nouæ paradigmæ: capitalismul. Pur øi simplu, a fost nevoie de timp pentru ca øtiinfla de carte sæ fie ræspânditæ în mæsura în care tiparul începea sæ aducæ avantaje unor grupuri sociale mari. Abia în secolul al optsprezecelea, odatæ cu Iluminismul, gândirea a devenit suficient de modernæ, schimbul de informaflii suficient de intens, iar progresele tehnice suficient de explozive pentru apariflia semnelor de industrialism incipient.

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

25

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 26

Øtiinfla de carte s°a ræspândit cu repeziciune în Europa nordicæ în secolul al øaptesprezecelea, dar creøterea a cunoscut o accelerare notabilæ în secolul urmætor, în primul rând ca rezultat al aparifliei protestantismului øi al diseminærii traducerilor Bibliei în diferitele limbi naflionale. Astfel, au fost create premisele pentru un tip complet nou de viaflæ publicæ criticæ, tip a cærui platformæ era reprezentatæ în primul rând de primele ziare în formæ modernæ identificabilæ. Publicaflii noi, precum The Spectator în Anglia, aveau ca public°flintæ (la formarea cæruia, de altfel, au øi contribuit) o clasæ de mijloc cosmopolitæ øi educatæ. Scopul ziarelor era de a oferi informaflii øi dezbateri cu privire la ideile cele mai recente. În Franfla a apærut instituflia salonului, unde aristocraflia øi clasa de mijloc intrau în contact øi examinau împreunæ evenimentele contemporane. Aceastæ formæ de asociere a devenit repede foarte popularæ øi s°a ræspândit în toatæ Europa.

Cu toate acestea, chiar dacæ øtiinfla de carte øi dezvoltarea tehnologiilor informafliei au pus bazele pentru schimbærile care au avut loc în societate, ele nu le pot explica în întregime.

O mulflime de factori trebuie sæ coincidæ øi sæ acflioneze concomitent pentru ca un proces de schimbare epocal sæ fie inifliat. Sociologul francez Jacques Ellul, care este interesat în primul rând de logica internæ a tehnologiei øi de efectele radicale ale acesteia asupra vieflilor noastre øi asupra mediului, a subliniat câteva fenomene-cheie. Prima premisæ — øi, probabil, cea mai evidentæ — este cæ aparatul necesar trebuie sæ fie deja existent, ceea ce, la rându°i, presupune un proces istoric îndelungat. Orice invenflie îøi are rædæcinile în era precedentæ. Noutatea constæ în ceva ce poate fi denumit un complex tehnic: o serie de invenflii de diverse tipuri care, împreunæ, formeazæ o combinaflie solidæ care este mult mai puternicæ decât pærflile sale componente luate individual.

Nenumærate inovaflii au fost realizate între anii 1000 øi 1750, multe dintre ele remarcabile prin ele însele, dar cântau în registre diferite — nu comunicau una cu cealaltæ. Abia dupæ

26

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 27

1750 inovafliile au început sæ conlucreze, facilitând astfel industrializarea pe scaræ largæ.

O altæ premisæ importantæ, potrivit lui Ellul, este creøterea populafliei. O sporire a populafliei atrage cereri numeroase, care nu pot fi satisfæcute færæ creøtere. Nevoia este mama înflelepciunii. O creøtere a populafliei înseamnæ, de asemenea, premise mai bune pentru cercetare øi pentru dezvoltarea tehnicæ øi economicæ, în parte sub forma unei creøteri de volum a pieflei, øi în parte prin asigurarea unei baze umane pentru diverse experimente cu diferite tipuri de produse. A treia premisæ este cæ douæ condiflii specifice øi — cel puflin parflial — contradictorii trebuie sæ fie îndeplinite de mediul economic, care trebuie sæ fie stabil dar, în acelaøi timp, într°o formæ de disoluflie. Pe de o parte, e nevoie de o bazæ stabilæ pentru experimentele øtiinflifice, care sunt necesare, dar neprofitabile pe termen scurt øi, pe de altæ parte, trebuie sæ existe øi capacitatea de schimbare rapidæ øi extinsæ, dorinfla de a stimula øi absorbi noile procese de gândire. A patra premisæ se referæ la climatul social în sine øi, potrivit lui Ellul, este probabil cea mai importantæ dintre toate. Trebuie sæ existe o relaxare a diverselor tabuuri religioase øi ideologice, precum øi eliberarea de orice formæ de determinism social. Pentru dezvoltarea industrialismului, de pildæ, a fost extrem de importantæ revizuirea temeinicæ a unei întregi cohorte de idei tradiflionale despre ce este „natural“. Øi natura în sine, øi ordinea ierarhicæ socialæ au încetat sæ mai fie percepute ca fiind sacre øi inviolabile.

Percepfliile cu privire la indivizi øi la locul lor în lume au suferit o schimbare radicalæ. Individul a câøtigat o poziflie nouæ øi s°a vorbit despre drepturile øi libertæflile umane, ceea ce a subminat ideile preconcepute cu privire la grupærile øi clasele naturale. Dintr°o datæ, s°au ivit oportunitæfli nebænuite care au oferit dezvoltare socialæ øi îmbunætæflirea standardelor de viaflæ. Astfel, eliberarea individului øi creøterea eficienflei tehnologice au conlucrat. A apærut o vibraflie istoricæ, în care diverøi factori s°au intensificat reciproc într°o spiralæ acceleratæ.

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

27

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 28

Clasa de mijloc a fost ræsplætitæ pentru disponibilitatea sa de a se adapta øi a profitat la maximum de aceastæ oportunitate.

Prin urmare, clasa de mijloc a devenit clasa dominantæ în paradigma capitalistæ.

Revoluflia industrialæ a însemnat multiplicarea de nenumærate ori a forflei fizice umane prin folosirea maøinilor. Revoluflia digitalæ înseamnæ cæ mintea umanæ se va extinde într°o mæsuræ incomprehensibilæ prin integrarea sa în reflelele electronice. Dar încæ nu am ajuns acolo: premisele necesare nu existæ încæ. Se poate ca tehnologia sæ accelereze cu o vitezæ uluitoare, dar noi, oamenii, suntem lenfli. Din nou, suntem încetinifli de tot soiul de tabuuri religioase øi ideologice. Din nou, suntem în pragul unei perioade de distrugere creativæ necesaræ. Dezvoltarea aceasta nu poate fi controlatæ decât într°o micæ mæsuræ. Istoria ne aratæ cæ orice nouæ tehnologie importantæ a fæcut mai mult sau mai puflin „dupæ cum a tæiat°o capul“, complet independent faflæ de ce îøi imaginaseræ inifliatorii ei. Dupæ cum spune teoreticianul în comunicaflii Neil Postman, tehnologia „îøi joacæ propria carte“.

Sæ luæm, de exemplu, ceasul, un artefact în aparenflæ neutru øi inocent, dar care este de fapt o micæ maøinærie infernalæ care creeazæ secundele øi minutele øi care, retrospectiv, a dat un înfleles cu totul nou felului în care percepem timpul. Când primele prototipuri au fost dezvoltate de cælugærii benedictini în secolele al doisprezecelea øi al treisprezecelea, scopul lor era sæ instituie o anumitæ stabilitate øi o anumitæ regularitate în practicile mænæstirii, în special în privinfla celor øapte ore de rugæciune prescrise în fiecare zi. Ceasul mecanic a adus precizie evlaviei. În scurtæ vreme, s°a ræspândit dincolo de zidurile mænæstirilor. E adeværat cæ ceasul a ordonat rugæciunile cælægærilor, dar, mai mult decât orice altceva, a devenit un instrument care a sincronizat øi a supravegheat viafla de zi

Se poate ca tehnologia sæ accelereze cu o vitezæ uluitoare, dar noi, oamenii, suntem lenfli

28

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 29

cu zi a oamenilor de rând. Numai datoritæ ceasului a fost posibilæ conceperea producfliei regulate într°o zi de muncæ regulatæ. Cu alte cuvinte, a devenit una dintre pietrele de temelie ale capitalismului. Invenflia aceasta, dedicatæ lui Dumnezeu, a fæcut „dupæ cum a tæiat°o capul“ øi a devenit unul dintre slujitorii cei mai fideli ai lui Mammon.

Acelaøi lucru s°a întâmplat øi cu tiparnifla. Catolicul cel cuvios Gutenberg nici mæcar nu°øi putea închipui cæ invenflia lui avea sæ fie folositæ pentru a da o lovituræ mortalæ autoritæflii papale øi pentru a promova ereziile protestante, fæcând cuvântul Domnului accesibil pentru oricine, ceea ce, mai departe, a fæcut ca fiecare individ sæ fie propriul interpret al Bibliei. Când informaflia a devenit disponibilæ pe scaræ largæ, consecinfla fireascæ, dar neprevæzutæ, a fost cæ diverse „adeværuri“ acceptate au fost puse la îndoialæ. Dupæ 1700, raflionalismul modern s°a dezvoltat odatæ cu nofliunea de cetæflean educat, iar cuvântul tipærit a fost cel care a fæcut posibil acest lucru. Scopul era suprimarea oricærei forme de superstiflie, în primul rând religia øi monarhia. Potrivit gânditorului iluminist francez Denis Diderot, „omul nu va fi liber decât atunci când ultimul rege va fi spânzurat cu mæruntaiele ultimului preot“.

Atâta timp cât informaflia era ceva preflios øi rar, rezervat doar pentru câfliva privilegiafli, era de neconceput cæ astfel de idei ar putea fi diseminate pe scaræ largæ. Dar acea idee a devenit, dupæ o incubaflie de 200 de ani, o miøcare de masæ.

Tehnologia øi°a jucat propria carte. Øi, în acest proces, totul s°a schimbat. Când adeværata agendæ a tiparniflei a devenit evidentæ, nu s°a mai pus problema de vechea Europæ plus încæ o invenflie drægælaøæ — dupæ cum a observat Postman —, ci de o Europæ complet nouæ, care gândea øi acfliona în feluri noi. Progresul fusese dezvæluit, procesul istoric începuse sæ devinæ clar, iar bunul simfl øi øtiinfla aveau sæ ridice oamenii din întunericul ignoranflei øi sæ îmbunætæfleascæ progresiv standardele de viaflæ. Apæruseræ deja o nouæ viziune asupra lumii øi o nouæ viziune asupra noastræ.

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

29

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 30

O nouæ tehnologie a informafliei care devine dominantæ schimbæ totul, inclusiv limbajul. În parte, asta se întâmplæ din pricina terminologiei noi — cuvinte noi pentru jucærii noi —, însæ cel mai interesant øi, într°o oarecare mæsuræ, cel mai problematic aspect al acestei chestiuni este faptul cæ unele cuvinte vechi capætæ sensuri noi. Pe mæsuræ ce se schimbæ limbajul, se schimbæ øi felul nostru de a gândi. Tehnologia nouæ redefineøte concepte de bazæ, precum cele de cunoaøtere sau adevær; reprogrameazæ percepfliile societæflii cu privire la ce e important øi ce nu, ce e posibil øi ce nu øi, mai presus de orice, ce e real. Realitatea dobândeøte noi expresii. Asta este ceea ce vrea sæ spunæ Postman când vorbeøte despre schimbarea „ecologicæ“ prin care trece societatea. Tehnologia ne zdruncinæ caleidoscopul mediului intelectual øi lumea ideilor, dezvæluind modele noi, neprevæzute. Suntem pe cale de a intra într°o nouæ paradigmæ socialæ, culturalæ øi economicæ.

Paradigma defineøte ce gânduri pot fi gândite — aproape ad litteram. Paradigma este pur øi simplu setul de idei preconcepute øi valori care îi uneøte pe membrii unei societæfli anume. Sæ luæm un exemplu: când „toatæ lumea“ dintr°un anumit moment în timp este convinsæ cæ Pæmântul e plat, nu are niciun rost sæ te stræduieøti sæ gæseøti o cale de a naviga în jurul lumii. Când Copernic a susflinut cæ Pæmântul se învârte în jurul Soarelui, mulfli oameni l°au considerat nebun. Iar asta nu ar trebui sæ ne surprindæ. Dacæ râdem de criticii lui, acum când avem øi avantajul de a putea privi retrospectiv, asta înseamnæ cæ nu înflelegem felul cum funcflioneazæ o paradigmæ. E imposibil sæ afirmæm ræspicat cæ tofli criticii lui Copernic se înøelau, deoarece ceea ce înflelegeau ei prin termenul „pæmânt“ era un punct fix în spafliu. Termenii aveau încæ sensurile lor vechi, schimbarea de paradigmæ nu avusese încæ loc, iar oamenii gândeau încæ în conformitate cu ideile înrædæcinate.

Acelaøi lucru s°a întâmplat øi la trecerea de la fizica lui Newton la cea a lui Einstein. Mulfli oameni au respins teoria generalæ a relativitæflii a lui Einstein pentru simplul motiv cæ

30

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 31

pornea de la supoziflia cæ conceptul de „spafliu“ reprezintæ ceva ce poate fi „îndoit“, or vechea paradigmæ susflinea cæ spafliul este constant øi omogen. Era neapærat necesar sæ fie aøa — dacæ spafliul nu ar fi avut exact aceste calitæfli, fizica newtonianæ nu ar fi putut sæ funcflioneze. Øi, de vreme ce fizica newtonianæ funcflionase aparent bine o perioadæ atât de lungæ, nu putea fi abandonatæ cu uøurinflæ. Prin urmare, a apærut o situaflie în care douæ paradigme se aflau la concurenflæ una cu cealaltæ.

Dar douæ paradigme nu pot exista pentru aceeaøi persoanæ în acelaøi timp. E o chestiune de tipul sau/sau.

Pæmântul nu poate fi mobil øi imobil în acelaøi timp; spafliul nu poate fi, simultan, plat øi curbat. Din acest motiv, trecerile individuale de la o paradigmæ la alta trebuie sæ fie instantanee øi complete. E ca în cazul soldatului japonez care pæræseøte jungla øi realizeazæ deodatæ cæ a træit într°o iluzie vreme îndelungatæ: nu ræzboiul, ci pacea reprezintæ statu-quo-ul, iar Japonia a devenit forfla motrice a miracolului economic asiatic. Vorbim aici în termeni de calitate mai degrabæ decât de cantitate. Sæ trecem de la o paradigmæ veche la una nouæ nu înseamnæ numai sæ devenim informafli în sensul de a adæuga realitæfli noi la cele vechi, cu care suntem deja obiønuifli, ci mai degrabæ în sensul cæ realitæflile noi, dar øi cele vechi, væzute într°o luminæ nouæ, ne schimbæ complet viziunea asupra lumii. Øi, odatæ ce ne dæm seama cæ vechea noastræ viziune asupra lumii este... veche øi nu mai are capacitatea de a explica fenomene dificile care, la rândul lor, nu mai pot fi ignorate sau negate, e necesar sæ abandonæm cantitæfli mari de cunoaøtere irelevantæ. Acesta este unul dintre sacrificiile cerute de o schimbare de paradigmæ.

Dintr°o perspectivæ mai îngustæ, aceasta este o situaflie de urgenflæ pentru cineva care încearcæ sæ se orienteze în lumea care e formatæ în jurul nostru în øi prin reflelele electronice.

Problema nu mai este lipsa de informaflie, ci excesul incalculabil de informaflie. Ceea ce pare sæ fie o informaflie sau o idee nouæ ar putea fi de fapt øtirile din ziua de ieri sau, în cel mai

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

31

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 32

ræu caz, o tâmpenie crasæ, iar asta ne°ar putea conduce într°o fundæturæ în care facem risipæ de timp øi resurse. Refletele de succes se învechesc repede. E uman sæ te ataøezi mai mult de niøte strategii vechi dacæ s°au dovedit eficiente în trecut, øi de aceea e cu atât mai dificil sæ renunfli la ele. Cineva care a construit o afacere de succes sau care pur øi simplu s°a descurcat sæ°øi facæ o viaflæ cât de cât confortabilæ va recunoaøte foarte greu necesitatea de a renunfla la tot øi de a porni din nou de la zero.

Tocmai aici gæsim adeværata noutate în ceea ce se întâmplæ acum. Înainte, punctul forte al unei paradigme era faptul cæ ne oferea un teren solid dupæ o perioadæ mai lungæ sau mai scurtæ de agitaflie. Trebuie sæ ne obiønuim cu ideea cæ am pierdut acel lux øi sæ recunoaøtem cæ schimbarea însæøi este singurul lucru permanent. Totul este fluid. Stabilitatea economicæ øi socialæ care a constituit idealul øi norma devine din ce în ce mai mult o excepflie øi un semn al stagnærii.

Nu mai e suficient sæ gândim sau sæ gândim în feluri noi; acum, e nevoie sæ regândim constant øi sæ aruncæm gândurile vechi. Distrugerea creativæ nu cunoaøte momente de rægaz. În lumea filozofiei øtiinflei, unde conceptul paradigmelor a fost instituit prima datæ, se vorbeøte despre anomalii øi crize.

Anomaliile sunt fenomene neprevæzute, greu de adaptat în aøa fel încât sæ se potriveascæ cu paradigma curentæ. Astæzi, le putem vedea peste tot în jurul nostru: în societate, în viafla noastræ culturalæ, în media øi în economie. Premisele care stau la baza politicii se schimbæ într°un ritm ameflitor. Hærflile ideologice de ieri nu mai au nimic de°a face cu realitatea de azi. Domenii întregi øi imense imperii media se præbuøesc sub ochii noøtri. Viafla noastræ activæ trece printr°un important proces revoluflionar, care distruge efectiv toate vechile idei preconcepute despre siguranfla locului de muncæ, promovarea automatæ øi organizarea ierarhicæ. Tinerei cu caøul la guræ øi

Acum, e nevoie sæ regândim constant øi sæ aruncæm gândurile vechi

32

Netocraflia Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei

NETOCRATIA 7 ccc.qxd

2/2/10

2:21 PM

Page 33

îmbræcafli fistichiu au câøtigat øi apoi au pierdut milioane în doar câteva luni, în afaceri pe care foarte puflini dintre acflionari le înfleleg de fapt.

Când apar multe anomalii, existæ douæ moduri posibile de a acfliona. Primul este sæ înghesui fenomenele noi în vechiul sistem de explicaflii. Tocmai asta au fæcut dintotdeauna oamenii în privinfla øtiinflelor: au cârpit øi au reparat teoriile vechi, precum sistemul astronomic al lui Ptolemeu cu Pæmântul în centru øi toate celelalte corpuri cereøti învârtindu°se în jurul lui. fiine o vreme, cu chiu cu vai, dar odatæ cu trecerea timpului devine din ce în ce mai limpede cæ previziunile produse de vechea teorie nu mai sunt de niciun folos. Øi atunci, inevitabil, suntem puøi în fafla opfliunii numærul doi: sæ admitem cæ sistemul vechi øi°a træit traiul, chiar dacæ nu existæ un sistem nou gata sæ°i ia locul. Iar asta græbeøte criza.

Importanfla acestei crize este cæ semnaleazæ nevoia de o gândire nouæ. Øi tocmai aici ne aflæm în clipa de faflæ — în plinæ crizæ provocatæ de faptul cæ vechea paradigmæ capitalistæ a arætat cæ este inutilæ, dar înainte ca orice alt sistem sæ fi câøtigat suficienfli aderenfli pentru a fi capabil sæ funcflioneze ca model explicativ general acceptat. Mulfli oameni încæ mai cârpesc øi reparæ vechiul sistem, cæci existæ o lipsæ evidentæ de gândire nouæ. Scepticismul morocænos care se îndoieøte cæ noul este într°adevær ceva realmente nou sau încrederea oarbæ în nou (care susfline cæ, în momentul de faflæ, totul este pe cale sæ se stabilizeze øi sæ se ordoneze automat) nu reprezintæ moduri de gândire noi.

Sæ scrii despre viitor este, evident, o chestiune incredibil de problematicæ pentru cæ acesta nu existæ încæ. Tot ce putem face este sæ producem niøte previziuni mai mult sau mai puflin plauzibile. Cineva care înflelege cum tehnologiile informafliei dominante øi°au jucat propria carte de°a lungul istoriei øi care înflelege cum funcflioneazæ dinamica în øi între reflelele digitale dispune de premisele cele mai bune pentru a pricepe punctele esenfliale ale actualei revoluflii. Noi susflinem, în mare, douæ lucruri. Primul este cæ o nouæ paradigmæ socialæ, culturalæ øi

Tehnologia ca forflæ motrice a istoriei Netocraflia

33