Numerati

Numerati - FINAL.indd 1

20-Dec-10 14:03:47

Numerati - FINAL.indd 2

20-Dec-10 14:03:48

Numerati - FINAL.indd 3

20-Dec-10 14:03:48

The original title of this book is: The Numerati,

by Stephen Baker Copyright © 2008 by Stephen Baker All rights reserved. © Publica, 2010, pentru ediţia în limba română ISBN 978‑973‑1931‑58‑6

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BAKER, STEPHEN Numerati / Stephen Baker ; trad.: Ovidiu Dajbog Miron. – Bucureşti : Publica, 2010 ISBN 978‑973‑1931‑58‑6 I. Dajbog Miron, Ovidiu 33

EDITORI:

Cătălin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV:

Bogdan Ungureanu REDACTOR:

Alexandru Macovei COPERTA:

Alexe Popescu DTP:

Răzvan Nasea CORECTURĂ:

Elena Bițu Rodica Petcu

Numerati - FINAL.indd 4

20-Dec-10 14:03:48

Pentru Jalaire

Numerati - FINAL.indd 5

20-Dec-10 14:03:48

Numerati - FINAL.indd 6

20-Dec-10 14:03:48

Cuprins Introducere ......................................................................................

9

1. Angajat .............................................................................................

27

2. Cumpărător ......................................................................................

53

3. Alegător ............................................................................................

83

4. Blogger .............................................................................................

115

5. Terorist .............................................................................................

143

6. Pacient .............................................................................................

175

7. Iubit ..................................................................................................

205

Concluzie .........................................................................................

225

Mulţumiri ........................................................................................

243

Note ..................................................................................................

245

Bibliografie şi lecturi suplimentare ................................................

257

Numerati - FINAL.indd 7

20-Dec-10 14:03:48

Numerati - FINAL.indd 8

20-Dec-10 14:03:48

Introducere IMAGINEAZĂ‑ŢI CĂ TE AFLI ÎNTR‑O CAFENEA, poate chiar în cea extrem de zgomotoasă în care stau eu acum. O tânără lucrează pe laptop la masa din dreapta ta. Întorci capul şi priveşti ecranul. Navighează pe internet. Rămâi să o priveşti.

Orele trec. Citeşte un ziar online. Observi că citeşte trei articole despre China. Caută filme pentru vineri seară şi se uită la trailerul filmului Kung Fu Panda. Dă click pe un anunţ care promite să o pună în legătură cu foştii colegi de liceu. Tu stai la masa ta şi iei notiţe. Cu fiecare minut, afli tot mai multe despre ea. Acum, imaginează‑ţi că poţi urmări 150 de milioane de oameni navigând pe internet în același timp. În linii mari, cam cu asta se ocupă Dave Morgan. „Dar cum rămâne cu amatorii de filme de dragoste?“ mă întreabă Morgan într‑o seară de vară, în biroul lui din New York. Antreprenorul este inundat cu detalii despre navigarea noastră online. În timp ce ne mișcăm de la un site la altul, el poate urmări tiparul migraţiunii noastre, de parcă am fi un stol de rândunele sau un grup de balene cu cocoaşă. În ultima vreme, e intrigat de cei care accesează frecvent un anume anunţ de închirieri de mașini. Dintre aceștia, cel mai numeros grup vizitase înainte o pagină de necrologuri. Este logic, spune acesta, în sunetul ploii care bate în geam. „Cineva moare, aşa că te grăbeşti la înmormântare şi închiriezi o maşină.“ Dar cel de‑al doilea grup ca mărime este cel care‑i dă bătăi de cap: amatorii de filme romantice. Dintr‑un motiv oarecare, aceştia par să fie atraşi de un banner cu anunţul companiei de închi‑ rieri de autoturisme Alamo.

Introducere Numerati

Numerati - FINAL.indd 9

9

20-Dec-10 14:03:49

Morgan, un tip jovial, pe la 43 de ani, îşi poartă părul dat pe‑o parte, de parcă atunci când era mic maică‑sa a băgat piep‑ tenele în apă și i l‑a trecut prin păr, fixându‑i‑l așa pentru tot‑ deauna. A crescut în Clearfield, un orăşel din vestul Pennsylvaniei, la mică distanţă de Punxsutawney. În fiecare an, în cea de‑a doua zi a lui februarie, exact la jumătatea interva‑ lului dintre solstiţiul de iarnă şi echinocţiul de primăvară, o mulţime de oameni din acest oraş se strânge în jurul cuștii unui rozător încă ameţit de hibernare pentru a urmări reacţia ani‑ malului la vederea propriei sale umbre.* Potrivit unei vechi legende celtice, acest unic detaliu poate indica dacă primăvara va veni curând sau va întârzia până spre sfârşitul lui martie.

Morgan a străbătut cale lungă de la aceste predicţii populare.

La Tacoda, o mică afacere deschisă la New York, plăteşte sta‑ tisticieni care să ne urmărească traficul pe web şi să ne ghiceas‑ că următoarele mişcări. Morgan a fost un pionier al internetului pe vremea exploziei „punct‑com“, când a înfiinţat o agenţie numită 24/7 Real Media. Pe parcursul falimentelor ce au urmat, a fondat o altă companie, Tacoda, orientându‑se pe nesimţite spre ceea ce intuia că va fi următorul domeniu de succes: a‑i ajuta pe specialiştii în publicitate să identifice cu precizie navi‑ gatorii pe internet care răspund favorabil la mesajul lor.

Tacoda se hrănește cu informaţii. Compania a încheiat înţe‑ legeri cu mii de publicaţii online, de la New York Times la Business Week. Site‑urile acestea permit Tacoda să introducă un mic cod de calculator numit cookie în calculatoarele noastre. La rândul lui, acesta îi permite să ne urmărească traseul de la un site la altul. Compania se concentrează pe comportamentul nostru, nu se oboseşte să ne afle numele şi detaliile personale.

(Căci asta ar putea avea repercusiuni asupra vieţii private.) * Animalul în cauză este o specie de marmotă (marmota monax) (n.r.).

10

Numerati - FINAL.indd 10

Numerati Introducere

20-Dec-10 14:03:49

Chiar şi aşa, Tacoda află o mulţime de lucruri. Să presupunem că vizitezi site‑ul Boston Globe şi citeşti un articol despre­ Toyota Prius. Apoi, vizitezi secţiunea dedicată maşinilor pe AOL. Sunt şanse mari să fii în căutare de maşini. Aşa că, în timp ce navighezi pe web, Tacoda îţi trimite un anunţ auto. Când dai click pe el, Tacoda este plătită de advertiser şi, între timp, mai culege un mic detaliu despre tine. Compania colectează 20 de miliarde de astfel de indicii comportamentale în fiecare zi.

Câteodată, echipa lui Morgan identifică grupuri de naviga‑ tori pe internet care par să se mişte sincronizat. Atunci, ­provocarea este să afle originea acestei mişcări. Odată identi‑ ficată, advertiserii pot să anticipeze călătoriile virtuale ale ­vizitatorilor – şi să presare anunţurile potrivite pe traseu. Asta presupune cercetare. Să luăm ca exemplu strania legătură ­dintre amatorii de filme de dragoste şi anunţul de închiriere automobile al companiei Alamo. Ca să‑i dea de capăt, Morgan şi colegii lui au trebuit să facă niscaiva săpături. Oare cei care închiriază maşini provin, în număr mai mare, de la un anume tip de filme de dragoste, poate cele a căror acţiune se ­desfăşoară în locuri exotice? Oare membrii acestui grup au şi alte site‑uri preferate în comun? Răspunsurile se află în şirurile de unu şi zero pe care le transmit calculatoarele noastre. Poate că statisticile vor demonstra că presupusa legătură dintre ­amatorii de film şi cei care închiriază maşini era doar o ­ciudăţenie statistică. Sau poate că echipa lui Morgan va scoate la lumină o tendinţă mai generală, o corelaţie între dragoste şi călătorii, dorinţă şi dor de ducă, care poate oferi o sumedenie de informaţii utile pentru publicitate. În ambele situaţii, Morgan are la dispoziţie o baterie întreagă de teste. Prin ­intermediul fiecăruia poate afla ceva mai multe despre noi şi poate ţinti anunţurile cu şi mai mare precizie. El transformă analiza intuitivă de odinioară în ştiinţă. Noi suntem cobaii –

Introducere Numerati

Numerati - FINAL.indd 11

11

20-Dec-10 14:03:49

sau marmotele – lui şi muncim zi și noapte pentru el, fără să ne dăm nicio clipă seama de asta. ◊

◊

◊

CÂND E SĂ PRODUCEM DATE, suntem prolifici. Aceia dintre noi care folosim telefoane mobile, laptopuri şi cărţi de credit ne îngroşăm zilnic dosarele digitale prin simplul fapt că trăim. Bunăoară, eu. Chiar în dimineaţa asta de primăvară, în timp ce scriu, Verizon, compania mea de telefonie mobilă din New Jersey, mă poate localiza cu o precizie de câţiva metri.

Visa poate depune mărturie că am suficientă cafeină la bord, probabil pentru a înlătura efectele vinului portughez pe care l‑am cumpărat aseară, la 8:19. Asta se întâmpla chiar înainte de‑a urmări un meci de baschet la televizor, pe care, după cum ştie probabil TiVo, l‑am închis după prima repriză. Camerele de supraveghere înregistrează imagini cu ora exactă de la aproape fiecare bancă şi magazin pe unde trec. Ca să nu mai vorbesc de hoinărelile mele pe web. Acestea sunt deja materie primă pentru zeci de editori online sau advertiseri din lumea întreagă. Dave Morgan este doar unul dintr‑o mare și curioasă mulţime. Spre sfârşitul secolului trecut, pentru a ajunge la ast‑ fel de detalii în raportare, guvernul Germaniei de Est trebuia să înregimenteze zeci de mii de cetăţeni ca spioni. În ziua de azi, ne spionăm unul pe altul şi ne trimitem actualizări elec‑ tronice minut de minut.

Totul a început cu cipurile de calculator. Până în anii 1980, aceste bucăţi de silicon, înţesate cu milioane de tranzistori microscopici, erau încă o noutate. Dar, de la an la an, au deve‑ nit tot mai performante, iar acum, producătorii le folosesc în aproape orice aparat cât de cât „inteligent“. Cipurile fac să funcţioneze telefoanele mobile, comenzile maşinilor, camerele

12

Numerati - FINAL.indd 12

Numerati Introducere

20-Dec-10 14:03:49

digitale şi, bineînţeles, calculatoarele personale. Pachetele pe care le deschidem de sărbători aduc tot mai multe cipuri în viaţa noastră. Acestea pot înregistra fiecare comandă primită şi fiecare sarcină executată. Sunt nişte scribi greu de mulţumit, hotărâţi să consemneze cu acribie minuta vieţii noastre. Luat separat, fiecare bit de informaţie este aproape lipsit de valoare.

Dar pune‑i împreună şi tiparele obţinute descriu gusturile şi simptomele noastre, rutina noastră la serviciu, cărările pe care ni le croim prin malluri şi supermarketuri. Aceste şiruri de informaţii fac înconjurul globului. Trimiţi, de exemplu, un emoticon prin telefonul mobil. Alături de alte câteva miliarde, această frântură de comportament, acest gest neînsemnat, încinge imediat cablurile de fibră optică. Se înalţă până la un satelit, apoi coboară şi este stocat într‑o fermă de servere din Singapore înainte ca tu să apuci să‑ţi pui telefonul la loc în buzunar. Cu atâţia biţi care zboară în jurul nostru, însuşi aerul pe care‑l respirăm e ticsit cu particule de informaţie.

Dacă cineva ar putea aduna şi organiza aceste gesturi elec‑ tronice disparate, imaginea care s‑ar contura ar fi chiar cea a vieţii noastre. Un mozaic mereu fluctuant, mereu actualizat, al comportamentului uman. O perspectivă capabilă să le dea frisoane de nerăbdare tuturor agenţilor de marketing. O sin‑ gură privire aruncată pe datele noastre și ne pot decoda dorin‑ ţele, temerile şi nevoile. Ne pot vinde exact acele lucruri după care tânjim. Însă totul pare mai simplu decât este de fapt. Oceane revăr‑ sânde de informaţii, de la e‑mailuri şi descărcări de materiale pornografice până la facturile de cumpărături, stârnesc valuri imense și haotice. A căuta răspunsuri în nebunia asta e ca și cum ai încerca să pescuiești în timpul unui uragan. De curând, am vizitat sediul central al Yahoo, din Santa Clara, care deţine una dintre cele mai mari biblioteci informaţionale din lume.

Introducere Numerati

Numerati - FINAL.indd 13

13

20-Dec-10 14:03:49

Numai într‑o singură lună, Yahoo1 colectează 110 miliarde de fragmente de date despre clienţii săi, potrivit unui studiu din 2008 realizat de firma de cercetare comScore. Fiecare persoană care vizitează site‑uri din reţeaua de advertiseri Yahoo lasă în urmă, în medie, 2 520 de indicii. Puse cap la cap, aţi crede, toate aceste detalii ar face ca portretele noastre de cumpărători, călători şi angajaţi să se contureze într‑o clipă. Să obţii atâta claritate este totuşi o corvoadă. Într‑o vizită la Prabhakar Raghavan, şeful departamentului de cercetare, mi‑a spus că, la fiecare 18 ore, în serverele companiei, se revarsă o cantitate de date echivalentă cu întregul conţinut al Bibliotecii Congresului. Marea masă a acestora este gunoi digital, frânturi de informaţii disparate, care mai mult încurcă decât ajută cer‑ cetătorii. O numește „bruiaj“ şi adaugă că poate suprasolicita cu uşurinţă calculatoarele companiei Yahoo. Dacă unul dintre cercetătorii lui Raghavan ar da calculatorului o comandă ine‑ xactă în timp ce face o căutare în datele Yahoo, ar putea face ca serverele companiei să se învârtă în gol prin bruiaj zile în şir. La fel cum, o mică ajustare a instrucţiunilor venită la momentul oportun, poate accelera căutarea cu un factor de 30 000. Adică reduce un proces ce ar dura 24 de ore la 3 secun‑ de. De fapt, ceea ce vrea Raghavan să spună este că cei care au cunoștinţele necesare pot găsi un sens chiar şi într‑un ocean aproape necuprins de date. Nu e uşor, dar ne pot da de urmă.

Singurii oameni care pot să dea un sens informaţiei pe care o creăm sunt matematicienii, criptologii, informaticienii şi inginerii, căci ei știu cum să transforme aceste frânturi din viaţa noastră în simboluri.2 Și de ce‑ar fi necesar așa ceva?

Imaginează‑ţi că ai vrea să ţii evidenţa a tot ce ai mâncat de‑a lungul unui an. Dacă ai face cum am făcut eu în clasa a IV‑a, ai merge la papetărie şi ai cumpăra un cub mare de hârtie de notiţe. Apoi, la fiecare masă, ai scrie diferitele mâncăruri

14

Numerati - FINAL.indd 14

Numerati Introducere

20-Dec-10 14:03:49

separat­pe câte o hârtie. Chiftele. Spanac. Budincă de tapioca.

Cereale. După câteva zile, te alegi cu un teanc de hârtii în creştere. Problema este că nu ai cum să le numeri sau să le analizezi. Sunt doar o grămadă de cuvinte. Sunt, bineînţeles, şi simboluri, fiecare reprezentând un lucru sau un concept.

Dar este aproape imposibil să le aduni sau să le scazi, ori să le organizezi într‑un grafic care să ilustreze o tendinţă. Puse unul peste altul, cuvintele astea se acumulează în ceea ce spe‑ cialiştii numesc „date nestructurate“. Acesta este termenul informatic pentru „o mare varză“. O abordare mai eficientă ar fi ca toate cărnurile să fie etichetate cu litera C, legumele cu L, dulciurile cu D şi aşa mai departe. Odată reduse la sim‑ boluri, cuvintele pot fi trecute pe curat şi astfel se poate cal‑ cula, de exemplu, de câte ori ai mâncat carne sau dulciuri într‑o săptămână anume. Apoi, poţi face un grafic în care să relaţionezi dieta cu schimbările în greutate sau cu numărul de coşuri pe faţă.

Cheia acestui demers este să identifici similitudini şi tipa‑ re. Noi, specia umană, o facem instinctiv. Aşa ne‑am dat seama, odinioară, care dintre plante sunt comestibile şi cum să vorbim. Dar în vreme ce unii dintre noi se concentrau pe lucruri concrete, alţii gândeau mai simbolic. Îmi imaginez oamenii de la începuturi strânşi în jurul focului. Unii, fireşte, se bat pentru cea mai mare bucată de carne, alţii sunt ocupaţi cu ritualuri de împerechere. Dar, mai la o parte, câţiva dintre ei se joacă cu pietricele, gândindu‑se: „Dacă fiecare pietricică reprezintă un mamut, atunci piatra asta...“ Mai târziu, notea‑ ză Tobias Dantzig3 în Number: The Language of Science, romanii au folosit cuvântul calcula, care înseamnă „pietricică“, pentru a denumi acest proces. Dar pietricica a fost doar începutul.

Esenţa calculului era avansarea de la pietricele la o gândire tot mai abstractă.

Introducere Numerati

Numerati - FINAL.indd 15

15

20-Dec-10 14:03:49

Această ştiinţă s‑a dezvoltat de‑a lungul secolelor, astfel că în ziua de azi există experţi care lucrează cu uşurinţă cu nume‑ re ridicol de mari, cu miliardele şi trilioanele care, pentru noi, ceilalţi, sunt fie de neimaginat, fie irelevante. Ei sunt urmaşii ştiinţei care transformă realităţile noastre zilnice în simboluri.

Pe măsură ce cantitatea de date pe care o producem continuă să explodeze, iar calculatoarele devin necontenit tot mai puter‑ nice, creşte şi puterea acestor maeştri. Doi dintre ei au făcut valuri la sfârşitul anilor 1990 când au fondat Google. Pentru epoca în care intrăm, Google este compania absolută. Este con‑ struită aproape în întregime pe matematică, iar raţiunea ei de a exista este să ne ajute să urmărim date. Pasul înainte făcut de Google, care a transformat un simplu motor de căutare într‑un gigant media, a însemnat descoperirea faptului că inte‑ rogările noastre – cuvintele pe care le folosim pentru a căuta pagini web – sunt extrem de valoroase pentru advertiseri.

Compania a găsit o modalitate să transforme datele noastre în bani. Şi multe altele caută să facă acelaşi lucru. Experţi în date iau cu asalt domenii precum biologia, medicina, publicitatea, sportul sau politica. Ne adună. Suntem cuantificaţi.

Când a început acest proces, în urmă cu jumătate de secol, primele calculatoare erau nişte cutii primitive de mărimea unui camion de gunoi. Calculatoarele se ţineau la distanţă de noi, torcând în încăperi cu aer condiţionat. În acest stadiu tim‑ puriu, complexitatea animalului uman era prea mult pentru ele. Nici măcar nu ne puteau bate la şah. Dar în anumite domenii numerice, promiteau mult. Unul dintre primele teste s‑a aplicat creditului de consum. În 1956, doi absolvenţi de la Stanford, un matematician numit Bill Fair4 şi prietenul lui, inginerul Earl Isaac, au avut ideea de a înlocui consilierii de credit cu un calculator. Maşinăria asta greoaie nu ştia ­practic nimic, nici măcar ce ocupaţie aveau solicitanţii. Cu siguranţă­,

16

Numerati - FINAL.indd 16

Numerati Introducere

20-Dec-10 14:03:49

nu afla dacă aceştia au obţinut o mărire de salariu sau au înaintat actele de divorţ. De cealaltă parte a baricadei însă, cohorte de consilieri de credit umani înotau pur și simplu în date. Adeseori, cunoşteau familiile solicitanţilor. Ştiau cât de greu o dusese solicitantul în liceu, cum i se destrămase logod‑ na, probabil din cauza băuturii (mai ales dacă îi semăna unchiului). Dacă ar fi avut aplecare către așa ceva, consilierii de credit aveau la dispoziţie suficiente detalii pentru a scrie monografii sociologice despre familiile din oraşul lor. Dar le lipsea un sistem ştiinţific pentru a le analiza. În cea mai mare parte a timpului, bancherii erau nevoiţi să se bazeze pe pro‑ priul lor instinct.

Abordarea computerizată se axa, în schimb, doar pe un mic set de numere, majoritatea legate de situaţia bancară, datorii şi istoricul plăţilor. Date seci. Fair şi Isaac au pus baze‑ le unei companii care să analizeze tiparele acestor numere.

Au găsit o soluţie care să determine care sunt şansele ca ­fiecare client să intre în incapacitate de plată. Fiecare primea un număr. Aceste scoruri de risc s‑au dovedit a prezice mult mai bine decât oamenii care se ghidau după instinct.

Majoritatea debitorilor cu scoruri de credit ridicate își plăteau ratele la timp. Şi tot mai mulţi îndeplineau condiţiile de ­creditare. În definitiv, maşina nu discrimina decât pe baza numerelor. Egalitate de şanse în activitatea bancară. Ca multe din sistemele analitice, era mai echitabil. În mod paradoxal, deşi fusese creat pentru un scop limitat, a dat rezultate ­neaşteptate. Mai mult, numeroși solicitanţi s‑au dovedit a fi o miză mai bună decât credeau consilierii de credit. Piaţa de credit a luat amploare.

Cu toate acestea, calculatorul îşi ştia locul. A prosperat în lumea cifrelor, dar a rămas acolo. Aceia dintre noi care ne‑am specializat în filologie şi muzică, abia dacă am ştiut că există.

Introducere Numerati

Numerati - FINAL.indd 17

17

20-Dec-10 14:03:49

Totuşi, în deceniile următoare, calculatorul a devenit tot mai puternic, înfulecând şi mai mulţi de 1 şi de 0 pe milisecundă.

A devenit mai ieftin şi mai mic şi s‑a conectat cu altele din lume. Era de o eficacitate uimitoare. Şi din punctul de vedere al celor din domeniul umanist (incluzându‑l şi pe subsemnatul, absolvent de istorie), înghiţea tehnologii întregi. Înlocuia mașinile de scris şi avansa, asemenea unei forţe imperiale, ca să înlăture pick‑up‑urile şi camerele de filmat. A pus stăpânire și pe măreţul telefon. În fine, în anii 1990, chiar şi aceia dintre noi care, pentru multă vreme, am perceput calculatoarele ca pe marţienii din lumea subterană a tocilarilor, au început să le facă loc în casă. Am învăţat că putem folosi aceste maşinării pentru a împărtăşi cu lumea întreagă cuvinte, fotografii şi filme. În realitate, nu prea aveam de ales. Vechile obişnuinţe erau ridicol de lente. Dar cu o condiţie: trebuia să cedăm tot ce tri‑ miteam, lucruri ce ţineau de însăşi viaţa noastră, în formă de 1 şi 0. Aşa am ajuns să cedăm bogăţiile noastre, cheia teleco‑ municaţiilor pe glob, stăpânilor limbajului simbolic. Acum, aceşti matematicieni şi informaticeni sunt în poziţia de a fi stă‑ pâni pe informaţiile din viaţa noastră. Îi voi numi Numerati. ◊

◊

◊

ÎNTR‑O DUPĂ‑AMIAZĂ TORIDĂ DE VARĂ, Dave Morgan se află în biroul lui spartan cu vedere spre Seventh Avenue. A tras obloanele ca să ţină căldura afară şi nu îşi dă seama cum să aprindă lumina de neon. Aşezat în umbră, îmi povesteşte cum s‑a schimbat marketingul în ultima generaţie. În mod tradiţional, marketerii se concentrau pe grupuri mari.

Din punctul lor de vedere, nu eram mult mai diferiţi decât gama maşinilor General Motors: Cadillac şi Buick pentru bogaţi şi fiţoşi, Chevrolet pentru clasa de mijloc, Pontiac pentru

18

Numerati - FINAL.indd 18

Numerati Introducere

20-Dec-10 14:03:49

băieţii descurcăreţi, iar camionetele pentru fermieri. Nici nu aveau nevoie să ştie mai mult pentru că, fie că era vorba de blugi sau unt de arahide, fabricile americane de la jumătatea secolului trecut produceau numai în cantităţi industriale.

Producţia individuală, de nișă, costa prea mult. Fireşte, anu‑ mite cartiere din oraşele de coastă atrăgeau excentrici care conduceau maşini străine şi umblau în pantaloni scurţi de piele şi cu bască. Dar marea masă mânca, purta şi conducea maşinile pe care le produceau fabricile pe bandă rulantă şi despre care aflam din mass‑media. Acest model, creat în Statele Unite, s‑a răspândit în deceniile ce au urmat celui de‑al Doilea Război Mondial în Europa şi mai peste tot în Asia şi America Latină. Era o modalitate eficientă de a ajunge la mili‑ oane de consumatori cu bunuri făcute industrial. În acest context industrial, publicitatea, spune Morgan, era simplă. Împărţeai populaţia în cinci sau şase grupuri demo‑ grafice, în funcţie de venit, sex, cartier şi plasai reclama în revistele pe care le citeau şi emisiunile de televiziune pe care le urmăreau. Într‑o epocă în care produsele aproape că nu se diferenţiau, brandurile erau de‑o importanţă capitală. Dar toate astea s‑au schimbat. „În 50 de ani, povesteşte Morgan din întuneric, am trecut de la o economie de tip comadă‑con‑ trol la una dirijată de consumatori.“ Cum s‑a întâmplat?

Pentru început, calculatoarele şi‑au făcut loc în fabrici. Ceea ce le‑a oferit producătorilor flexibilitate. A devenit mult mai simplu să prelucrezi cerealele ca să aibă mai multă aromă de alune sau apa minerală să aibă mai multă aromă de lămâie.

Cu o simplă comandă, războaiele care ţeseau un model în dungi, treceau pe unul în carouri. Nu era mai dificil decât îmi este mie să schimb caracterele din Times New Roman în Papyrus în timp ce scriu acest capitol. Şi asta însemna că industria putea produce mii de noi variaţii. În acelaşi timp,

Introducere Numerati

Numerati - FINAL.indd 19

19

20-Dec-10 14:03:49

globalizarea ne livra produsele din toată lumea direct în pra‑ gul casei. În ziua de azi, alegerile sunt aproape nelimitate.

Pentru a câştiga pe o piaţă atât de aglomerată se cere mai mult decât eficienţă industrială. Strategia este să livreze fiecăruia dintre noi exact aroma, textura şi culoarea pe care ni le dorim, la preţul potrivit. „Consumatorii sunt la putere, spune Morgan, nu producătorii și distribuitorii.“ Asta presupune ca marketerii să ne exploreze ca indivizi.

O posibilă abordare ar fi să trimită batalioane de psihologi şi studenţi la literatură înarmaţi cu clipboarduri să ne bată la uşă.

Dar asta n‑ar fi practic. Modalitatea raţională de a ne studia este să urmărească şi să analizeze datele pe care nu încetăm să le zvârlim în jur. Iar Morgan merge şi mai departe. Îmi vobeşte despre experimentele pe care echipa sa le face pentru a monitoriza declicul de recunoaştere care se produce în cre‑ ierul nostru când ne uităm la anunţuri online. Aceste teste urmăresc o undă produsă de creier, numită p300. (Marina Statelor Unite a făcut teste similare pentru a vedea cum disting piloţii inamicii de prieteni la înălţime.) Dacă o undă p300 apare la o fracţiune de secundă după ce subiectul a vizualizat un anunţ, echipa Tacoda deduce că subiectul nu numai că a privit imaginea, ci a şi procesat‑o mental. Următorul pas? Să se descopere ce tipuri de oameni procesează anumite tipuri de anunţuri. Asemenea altor Numerati din multe alte industrii, Dave Morgan examinează oamenii şi caută corelaţii ascunse. „Ce anume din ceea ce facem acum, întrebă acesta, ar putea să prezică ce vom face mai departe?“ ◊

◊

◊

CÂND LE VORBESC OAMENILOR despre această carte, ei remarcă frecvent: „Vom ajunge doar nişte numere“.

20

Numerati - FINAL.indd 20

Numerati Introducere

20-Dec-10 14:03:49

Da, le răspund, dar suntem deja, de multă vreme. Gândiţi‑vă la nesfârşitele şiruri de angajaţi care leagă cablurile electronice într‑o fabrică din Mexic sau la miile de soldaţi care se aruncă în faţa armelor automate la Verdun – chiar şi la mulţimea exta‑ ziată care se bulucește pentru a intra la un concert Grateful Dead. Din punctul de vedere al conducerii, toţi cei care facem parte din aceste scenarii am putea să nu avem nici chip, nici nume. Suntem complet interschimbabili. Transformarea noas‑ tră în simple numere s‑a întâmplat în epoca industrială și e deja istorie.

Numerati au planuri mult mai ambiţioase cu noi. Uitaţi de numere simple. Ei vor să calculeze pentru fiecare dintre noi o încrengătură uriaşă şi complexă de numere şi ecuaţii. Acestea sunt modele matematice. Oamenii de ştiinţă le folosesc de decenii pentru a simula orice, de la parcuri de camioane la bombe nucleare. Modelele sunt construite din colecţii vaste de date, fiecare element reprezentând un fapt sau o probabilitate.

Fiecare model trebuie să reflecte numeric adevărul fizic: mări‑ mea şi greutatea, caracteristicile componentelor din metal şi plastic, răspunsul la schimbările de presiune atmosferică sau căldură. Modelele complexe pot avea mii sau chiar milioane de variabile. Şi trebuie să interacţioneze matematic unele cu altele aşa cum interacţionează în viaţa reală. E o muncă sisifică, însă odată creat modelul potrivit, oamenii de știinţă pot face predicţii precise.

Numerati din ziua de azi vor să facă același lucru, dar cu noi. Deja ţes petice de informaţii despre noi în modele predic‑ tibile, iar asta nu‑i decât încălzirea. În deceniul următor, în aproape orice împrejurare de viaţă, fiecare dintre noi va da naștere, adesea fără voie, unor modele despre noi înşine. Vom fi încadraţi în categorii bine definite, ca angajaţi, pacienţi, sol‑ daţi, îndrăgostiţi, cumpărători şi alegători. Aflate încă la

Introducere Numerati

Numerati - FINAL.indd 21

21

20-Dec-10 14:03:49

î­nceputuri, aceste modele sunt destul de primitive, făcându‑ne să arătăm ca nişte caricaturi. Scopul final însă este să se creeze versiuni ale oamenilor la fel de complexe și unice ca fiecare dintre noi. Odată cumulate aceste eforturi, vom asista (dar şi participa) la modelarea matematică a omenirii. Promite să fie una dintre măreţele realizări ale secolului XXI. Va lua amploa‑ re şi va include mai toată lumea reală pe măsură ce matema‑ ticienii pun mâna pe noi fluxuri de date, de la constelaţii de senzori atmosferici la imagini provenite de la milioane de camere de supraveghere. E o lume paralelă care se conturează, un laborator pentru inovare şi descoperire compus din nume‑ re, vectori şi algoritmi.5 Iar tu şi cu mine suntem chiar în ­mijlocul ei.

Ce vor afla aceşti Numerati despre noi pe măsură ce ne transformă în combinaţii ameţitoare de numere? În primul rând, trebuie să ne localizeze. Să presupunem că eşti un poten‑ ţial cumpărător de SUV din suburbiile nordice ale New Yorkului sau un creștin practicant, care nu crede în avort și‑i simpatizează pe democraţi, din Albuquerque. Sau poate eşti un programator Java gata să te muţi cu serviciul în Hyderabad ori un săgetător, iubitor de jazz și de Chianti, căruia‑i plac plimbările în aer liber și partidele de amor în faţa unui șemineu din Stockholm. Ori, Doamne fereşte, eşti gata să‑ţi încingi bombe în talie şi să urci în vreun autobuz. Orice ai fi – şi fie‑ care dintre noi este multe lucruri – companiile şi autorităţile vor să ne identifice şi să ne localizeze. Gândiţi‑vă cum Google a devenit un adevărat fenomen de miliarde de dolari ajutân‑ du‑ne să găsim pagina potrivită de web. Cam cât de preţioasă ar putea fi o informaţie, în oricare domeniu imaginabil, dacă ar face posibilă identificarea persoanei potrivite? Acea infor‑ maţie ar valora o avere, iar datele personale pe care le aruncăm în spaţiul virtual creează nenumărate cărări până la uşa

22

Numerati - FINAL.indd 22

Numerati Introducere

20-Dec-10 14:03:49

noastră.­Chiar dacă nu îţi dai numele, e un fleac să te găsească.

Un studiu realizat de Universitatea Carnegie Mellon a demon‑ strat că prin simpla declarare a sexului, a datei de naştere şi a codului poştal, s‑ar putea stabili cu precizie identitatea a 87% din populaţia Statelor Unite.

Mai mult, Numerati vor să ne modifice şi comportamentul.

Dacă facem cumpărături, vor să cumpărăm mai mult. La locul de muncă, vor să ne crească productivitatea. Ca pacienţi, ne vor mai sănătoşi şi mai puţin costisitori. Cum firme precum Amazon şi IBM folosesc încă de multă vreme astfel de modele, pot să ne prezică comportamentul şi să facă experimente cu noi. Pot simula schimbări într‑un magazin sau birou pentru a vedea cum am reacţiona. Şi pot încerca să calculeze matematic cum să ne mărească performanţa. Cum ar reacţiona cumpără‑ tori ca tine la o reducere de 100 de dolari la cel mai performant apart de fotografiat Nikon? Cu cât mai eficient ai fi la birou dacă ai face un curs de 600 de dolari despre utilizarea foilor de calcul? Cum s‑ar descurca colegii tăi dacă firma le‑ar supri‑ ma locurile de muncă sau i‑ar transfera la birourile din Bangalore? Numerati vor utiliza modelele noastre în tot felul de scenarii. Vor experimenta diverse medicamente sau anun‑ ţuri pe noi. Vor vedea cum răspundem la un nou regim sau la transferul într‑o filială îndepărtată. Noi nu trebuie sa parti‑ cipăm, nici măcar să ştim că fantomele noastre matematice trudesc zi şi noapte ca şoarecii de laborator. Noi vom primi rezultatele studiilor – în cazul fericit – sub formă de sugestii, reţete sau ordin de plecare.

Lumea explozivă a datelor este, după cum vom vedea, un imens laborator pentru comportamentul uman. Este un teren de încercare pentru ştiinţele sociale, pentru raţionalitatea noas‑ tră economică şi psihologie. Cercetătorii de la companii pre‑ cum Microsoft sau Yahoo nu‑și mai văd capul angajând

Introducere Numerati

Numerati - FINAL.indd 23

23

20-Dec-10 14:03:49

oameni de știinţă din toate domeniile, de la medicină la ling‑ vistică, care să‑i ajute în lupta lor cu șirul nesfârșit de biţi ce se revarsă în calculatoarele lor. Aceşti curenţi de date digitale nu cunosc vechile limite. Sunt definiţi de algoritmi, nu de dis‑ clipine. Pot să treacă de la o disciplină la alta cu uşurinţă. Asta înseamnă că psihologii, economiştii, biologii şi informaticienii pot colabora ca niciodată până acum, toţi scotocind după răs‑ punsuri prin nenumăratele detalii ale vieţilor noastre. Jack Einhorn, cercetător‑şef la o prosperă firmă de media din New York, Inform Technologies, prezice că marile descoperiri ale secolului XXI vor fi generate de identificarea unor tipare în vastele arhive de date. „Următorul Jonas Salk* va fi matema‑ tician, spune acesta, nu doctor.“ ◊

◊

◊

ESTE CONGESTIA DIN MIEZUL VERII în Manhattan.

Până să ajung eu la bistroul franţuzesc din Chelsea, Dave Morgan e deja instalat la masă lângă o fereastră deschisă şi citește e‑mailuri pe telefon. În timp ce mâncăm, pare distrat, aruncându‑şi privirea din când în când la mobil. Chiar când pică şi chelneriţa cu meniurile pentru desert, primeşte un bip.

Se uită la telefon, îşi cere scuze şi se precipită în zăpușeala de afară. De unde stau, îl văd cotind‑o pe trotuar și grăbindu‑se să traverseze.

Următoarea dată când l‑am întâlnit era octombrie. De curând, se mutase de la Tacoda, de pe Seventh Avenue, insta‑ lându‑se la sediul central al AOL, deasupra patinoarului de la Rockefeller Center. Ne întâlnim la uşa a ceea ce el numeşte Rock 75 şi ne îndreptăm spre o cafenea. Îmi spune că, în ziua * Jonas Edward Salk (1914–1995), cercetător şi virusolog american, cunoscut îndeosebi pentru primul vaccin eficient antipoliomielitic (n.t.).

24

Numerati - FINAL.indd 24

Numerati Introducere

20-Dec-10 14:03:49

în care luam prânzul împreună, investitorii lui îşi dăduseră acordul să vândă Tacoda către AOL.6 (Preţul declarat a fost de 275 de milioane de dolari. Numerati, trebuie să precizez, tind să facă mulţi bani.) Morgan lucrează, cel puţin pentru moment, pe o poziţie de conducere în publicitate la AOL. Cu siguranţă, nu are nevoie de acel salariu. Dar spune că este tentat să stea prin preajmă. Având acces la resursele AOL şi la milioanele lui de utilizatori poate afla şi mai multe despre navigatorii pe web şi ne poate ţinti cu şi mai mare precizie. Este un proces de durată, adaugă el, „dar suntem abia la început“. Îl întreb de corelaţia despre care îmi povestise mai demult, cea dintre iubitorii de filme de dragoste şi anunţurile la maşini de închiriat. Îi ia câteva momente să‑şi amintească. „A, da.

Erau ieşiţi din comun.“ Cercetătorii tăi au găsit vreo explicaţie la asta, îl întreb. Încuviinţează din cap. „Era legat de week‑ end.“ Anunţurile firmei de închiriere de autoturisme Alamo, care promova „escapade“, au atras atenţia navigatorilor, îmi spune. Amatorii de filme de dragoste închiriau maşini pentru timpul liber, în principal pentru evadările de weekend.

Probabil că voiau să recreeze acele scene care‑i impresionaseră la cinema. Anunţurile de închirieri din timpul săptămânii îi lăsau, se pare, indiferenţi.

Asta îl face pe Morgan să‑şi dea seama şi de alt lucru, unul care nu ţine doar de cine suntem, ci şi de cum ne simţim. Fără îndoială că mulţi amatori de filme de dragoste, spune Morgan, închiriază maşini pentru călătorii de afaceri. Dar după ce citesc cronicile la cele mai recente filme cu lumânărele şi pupături, se gândesc la escapade pe Napa Valley* sau în Nantucket**. Cel * Napa Valley, situată în Golful San Francisco, statul California, este considerată una dintre cele mai importante regiuni viticole din Statele Unite (n.t.). ** Nantucket este o insulă situată la aproximativ 50 de kilometri de Cape Cod, în statul Massachusetts. Este o staţiune turistică foarte populară, pe perioada verii numărul vizitatorilor depăşindu‑l de până la patru ori pe cel al localnicilor (n.t.).

Introducere Numerati

Numerati - FINAL.indd 25

25

20-Dec-10 14:03:49

puţin în momentul acela, munca este undeva departe. Piatra de încercare este însă cartografierea nu numai a gusturilor şi preferinţelor noastre, ci şi a schimbărilor de dispoziţie. „Dacă te gândeşti bine, îmi spune, filmele şi muzica pe care dau click vizitatorii ne spun multe despre starea lor sufleteas‑ că în acel moment. Sunt fericiţi? Sunt îngânduraţi?“ Se gân‑ deşte la sumedenia de mesaje despre starea noastră care rulează prin telefoanele mobile. Un nou ţinut de cucerit, o potenţială mină de aur de informaţii comportamentale. Şi la ce oportunităţi de publicitate se deschid în faţa site‑urilor de muzică, inclusiv a AOL, de fiecare dată când accesăm muzică veselă, tristă sau înălţătoare.

Nu sunt convins că‑i așa. Dacă dau click pe o melodie veselă, îi spun, poate doar caut ceva care să mă binedispună.

Morgan ridică din umeri. N‑are cum să ştie până nu face mai multe cercetări. Asta presupune să colecteze mai multe date despre noi şi să analizeze mai multe șiruri de cifre. Numai gândul la asta îl face să zâmbească. Afară, cerul se întunecă şi ploaia împrăştie mulţimea de la Rockefeller Center. Îndreptându‑se spre laboratorul lui comportamental de la Rock 75, îşi acoperă capul cu mâinile şi‑o ia la fugă.

26

Numerati - FINAL.indd 26

Numerati Introducere

20-Dec-10 14:03:49

1

Angajat

E ORĂ DE VÂRF la New York. Trec pe la taraba lui Hank de pe Strada 47, dau un dolar și 25 pe o cafea îndulcită, mă îndrept spre lift şi urc până sus într‑un zgârâie‑nori din Midtown. De obicei, la recepţie ne aștepta un teanc mare de Wall Street Journal, câte unul pentru fiecare. Acum a dispărut. Ni s‑a spus să citim ziarul online. Cu asta, munca noastră se mută tot mai mult pe calculator.

Scot capacul de la paharul de cafea. Deschid pagina de Yahoo, îmi citesc mesajele personale şi îi trimit surorii mele un scurt e‑mail. Apoi caut ştiri despre baseball în ziarele din Philadelphia. Phillies au fost zdrobiţi... Este ora 10 dimineaţa, din cafea a mai rămas doar o pată maronie pe fundul paharului şi mă pregătesc să intru pe pagina de internet a Wall Street

Journal. Sau poate nu.

Cei care lucrează la birou au avut dintotdeauna mici rutine agreabile pentru care întrerupeau lucrul şi care nu perturbau prea tare activităţile cotidiene. Alţi angajaţi nu au fost atât de norocoşi. Cu un secol în urmă, bărbaţi cu carneţele şi crono‑ metre intrau în fabrică şi se puneau pe măsurat mişcările anga‑ jaţilor. Transformaseră producţia industrială într‑o ştiinţă care şi‑a atins apogeul în fabricile de automobile japoneze. Aici s‑a perfectat Controlul Statistic de Calitate, iar astăzi pot analiza fiecare pistol de pulverizat, fiecare cuptor şi, prin extensie, fiecare muncitor, minut cu minut. Dacă oricare dintre aceste elemente nu merge ceas, se poate regla pe loc. În comparaţie cu ei, mulţi mototoli de birou se lăfăie în intimitate. Dacă nu se întâmplă să sforăim mai tare decât de obicei când trece şeful pe lângă boxa noastră, obiceiurile noastre de muncă rămân un

Angajat Numerati

Numerati - FINAL.indd 27

27

20-Dec-10 14:03:49

secret. Suntem evaluaţi în funcţie de rezultate, nu de proces.

Vinde o casă, câştigă un proces, dă pe spate şeful cu şiruri elegante de coduri software şi te va crede o comoară.

Dar lucrurile evoluează. În ultimul deceniu, o bună parte din munca noastră s‑a îndepărtat de teancurile de hârtii de pe birouri, de caietele de notiţe, ziare şi bileţele lipite pe uşă. A ajuns direct pe calculator, care este conectat la o reţea. Suntem legaţi de un coleg de serviciu echipat cu o memorie fenome‑ nală, cu un simţ al timpului nefiresc şi deloc fidel nouă.

Lucrează pentru şef, care poate să ne măsoare eforturile fără să recurgă la carneţel şi cronometru. Calculatorul ne va trage în piept, demascând toate secretele noastre online fără nicio nanosecundă de ezitare sau regret. Poate mai mult ca oriunde altundeva, la serviciu suntem în pericol să devenim şerbii datelor – sclavii informaţiei pe care o producem. Fiecare apă‑ sare pe tastă poate fi acum înregistrată şi analizată matematic.

Nu deţinem controlul asupra lor. Dacă ar vrea, şefii noştri ar putea solicita un grafic cu e‑mailurile fiecăruia dintre noi. Ar putea vedea cuvintele pe care le scriem cel mai des, cu carac‑ tere de mărime proporţională cu utilizarea lor. Nu‑ţi mai rămâne decât să te rogi ca termenii film şi bere să nu apară mai mari pe graficul tău decât medicamentele pe care le vinzi sau produsele pe care le recomanzi. Versiunea online a Wall Street Journal? Angajatorii pot urmări ce articole citim. Pot chiar cum‑ păra programe care să cartografieze persoanele cu care comu‑ nicăm – reţelele noastre sociale. De aici, pot trage concluzii edificatoare despre productivitatea noastră, gradul de satisfac‑ ţie la serviciu şi despre relaţiile noastre cu colegii. În fond, cât spirit de echipă ai? În 2006, Microsoft chiar a înaintat docu‑ mentele pentru a patenta o tehnologie care să monitorizeze pulsul, tensiunea arterială, reacţia galvanică a pielii şi expre‑ siile faciale ale angajaţilor la birou. Intenţia programului este

28

Numerati - FINAL.indd 28

Numerati Angajat

20-Dec-10 14:03:49

ca managerii să fie alertaţi dacă angajaţii trec printr‑o stare de frustrare accentuată sau de stres. Astfel de sisteme sunt în stadii incipiente de cercetare. Dar, chiar şi cu tehnologia din ziua de azi, faptul că firma nu îţi sondează tiparele comporta‑ mentale la calculator, este numai pentru că alege să nu o facă – sau încă nu a apucat să se ocupe de asta.

De ce ar fi companiile atât de intruzive? Foarte simplu, ca să ne crească productivitatea. De secole s‑au concentrat pe rezultate pentru că, asemenea advertiserilor din presa scrisă care năvălesc în biroul lui Dave Morgan de la Tacoda, nu au avut mijloacele pentru a monitoriza şi diseca ceea ce facem cu adevărat. Acum, toate instrumentele le sunt la îndemână. Nu au ei o responsabilitate faţă de acţionari să utilizeze aceste instrumente şi să umfle productivitatea şi profiturile? Ei aşa văd lucrurile.

Acum, când văd locul de muncă din perspectiva interesului lor, simt deja o urmă de nostalgie faţă de clipele de repaus şi rutinele ineficiente care îmi luminează ziua. Aşezat în biroul meu de la etajul 43, deschid YouTube şi dau click pe o prostie de clip Morphing Pug. Un câine animat dansează şi cântă ceva ridicol. Mă întreb ce i‑ar putea spune şefului despre mine investiţia asta de 45 de secunde în ceva absolut absurd. Există vreo corelaţie între cei ce urmăresc clipurile Morphing Pug şi jurnaliştii premiaţi? Mă îndoiesc. Şi este doar o chestiune de timp până ce conducerea va începe să înregistreze astfel de comportamente. Numai gândul la asta mă umple de atâta regret că mai dau click o dată pe clip, nu atât ca să râd de câine, cât ca să mă impregnez cu libertatea de lucru pe care o reprezintă. Într‑o dimineaţă târzie de primăvară, traversez podul Tappan Zee, ce străbate marea întindere a râului Hudson.

Apoi fac dreapta prin pădurile din Westchester County,

Angajat Numerati

Numerati - FINAL.indd 29

29

20-Dec-10 14:03:49

î­ndepărtându‑mă de New York City către sediul Laboratorului de Cercetări „Thomas J. Watson“ al IBM. Laboratorul, un pere‑ te vitrat lung, curbat, ce reflectă norii în formă de bilă de bum‑ bac, domină vârful unui deal asemenea unei fortăreţe. Am o întâlnire cu Samer Takriti, matematicianul originar din Siria care m‑a făcut să mă apuc de tot proiectul ăsta. El a fost cel care îmi povestise mai demult cum echipa lui construia mode‑ lele matematice a mii de consultanţi tehnici ai IBM. Ideea este, îmi spunea, să le inventariem toate abilităţile şi apoi să calcu‑ lăm, matematic, cum să le distribuim cel mai bine sarcinile.

M‑am întors de la acea întâlnire convins că, dacă Takriti poate să realizeze modelele numerice ale unor angajaţi, în cele din urmă, şi noi vom fi reduşi la modele de cumpărători şi pa­cienţi – pe scurt, la modele corespunzând gamei largi de activităţi pe care le desfăşurăm ca oameni. Acum revin să aflu cum plănuiesc Takriti şi echipa lui să transforme angajaţii IBM în numere – şi ce vor face cu ei (şi cu noi) dacă reuşesc.

Takriti, un tip zvelt, pe la vreo 40 de ani, cu ochi mari, apatici, îmi deschide uşa de la micul lui birou. Poartă un tricou de rugby îndesat în blugi. Este prins într‑o convorbire telefo‑ nică, dar îmi face semn să intru. Pe un perete din biroul lui fără ferestre se află o tablă albă acoperită cu formule matema‑ tice care nu‑mi spun nimic. Takriti nu e prea vorbăreţ la tele‑ fon, dar mai mormăie din când în când câte‑un „aha, aha“.

Privesc spre celălalt perete, care este decorat cu harta reţelei electrice a statelor New York şi Pennsylvania. Este o rămăşiţă din viaţa anterioară a lui Takriti, când crea modele matematice ale diverselor sectoare din vechea economie, lucruri precum oţelării şi centrale electrice. Se spune, îmi povesteşte după ce închide telefonul, că primii Takrit erau un trib de războinici originari din orașul de baștină al lui Saddam, Tikrit, din Irak.

Cei din neamul lui s‑au stabilit în cele din urmă în Siria.

30

Numerati - FINAL.indd 30

Numerati Angajat

20-Dec-10 14:03:49

Takriti, student de elită la inginerie în Damasc, a câştigat o bursă la mijlocul anilor 1980 pentru a studia la Universitatea din Michigan. S‑a îndrăgostit nebuneşte de matematică. În 1996, când era deja doctor, a primit un post de cercetare la renumitul Centru de Cercetări Watson al IBM, aflat la o jumă‑ tate de oră de mers cu maşina de New York City. Acest fiu al războinicilor Tikrit se plimba acum alături de zeii matematicii.­ Specializarea lui Takriti era analiza stocastică. Aceasta este ramura matematică care încearcă să calculeze probabilităţi pentru evenimente aleatorii. Să presupunem că în Tucson plouă de la 0 la 6 ori pe lună, iar tu nu asculţi buletinul meteo – care a prezis corect în 19 din ultimele 20 de zile – decât de trei ori pe săptămână. Una dintre cele trei geci ale tale este de velur. Care sunt şansele să fie făcută ciuciulete mâine?

Imaginează‑ţi aceeaşi întrebare cu o mie de variabile şi eşti în plină lume stocastică.

Cu o generaţie în urmă, o echipă de experţi matematicieni condusă de Myron Scholes şi Fisher Black şi‑a dedicat întreaga pricepere probabilităţilor din domeniul financiar, calculând riscul şi atribuindu‑i un preţ. Asta a condus la o panoplie de noi produse financiare, de la opţiuni la strategii de evitare a riscurilor. Era o revoluţie matematică pe Wall Street.

Matematicienii înlocuiau definitv intuiţia cu ştiinţa. Takriti povestește că, până să ajungă el la IBM, multe dintre aceste instrumente matematice fuseseră adaptate și altor industrii.

Cum ar fi industria energetică. Deși nu ţine neapărat să facă public acest lucru, în 1999, a părăsit Big Blue* pentru Houston, unde a lucrat pentru Enron. Pe vremea aceea, Enron nu inova doar tipul de fraudă corporatistă care avea să o conducă la colaps. Acolo exista şi un laborator de matematică de talie * Big Blue – ad literam, Marele Albastru, denumire sub care mai este cunoscută compania IBM (n.t.).

Angajat Numerati

Numerati - FINAL.indd 31

31

20-Dec-10 14:03:49

mondială. În opinia Enron (pe care avea s‑o ilustreze cu vârf și îndesat), întreaga lume trăia într‑o mare de incertitudine.

Oamenii lăsau trilioane de dolari la voia întâmplării. Dacă ţi‑ai imagina starea vremii ca o piaţă economică întoarsă pe dos, de pildă, parcurile de distracţii ar trebui să parieze pe soare, fermierii pe ploaie. Echipa de matematicieni de la Enron putea calcula riscurile pentru starea vremii şi apoi dezvolta indici şi opţiuni financiare pentru zilele cu fronturi de aer rece şi pen‑ tru cele în care ploua cu găleata. Oricine putea să‑și riște banii, pariind pe starea vremii, iar Enron făcea din asta o afacere.

Părea că, dacă existau suficienţi matematicieni, fiecare element riscant de pe lume ar fi putut fi, în cele din urmă, cuantificat, transformat într‑un model şi apoi, în instrument financiar.

Capitalul lui Takriti a crescut exponenţial la Enron. Iar în 2000, când l‑au rechemat cei de la IBM, i‑au oferit postul de conducere în analiza stocastică. Takriti n‑a mai aşteptat. După cum s‑a dovedit, a plecat din Houston chiar cu un an înainte de prăbuşirea companiei Enron. Obiectul său de studiu la IBM este la fel de greu de cuantificat şi de prezis ca un potop în Deşertul Mojave sau neașteptatul faliment al corporaţiei din Houston. Takriti trebuie să facă modele pentru angajaţi. Îi spun lui Takriti că nu sună prea atractiv să fii transformat într‑un model. Îmi imaginez un şef atotştiutor care îmi antici‑ pează fiecare mişcare, poate chiar trimiţându‑mi un e‑mail cu mesajul scurt „Nu!“ înainte de‑a‑mi face curaj să‑i cer o mărire de salariu. Dar Takriti se concentrează pe aspectele pozitive.

Imaginează‑ţi că şeful tău îţi recunoaşte, în fine, punctele forte, îmi spune – poate unele care îţi sunt necunoscute chiar și ţie.

Apoi te pune în situaţii „în care îţi vei da măsura“.

Dacă performanţa ta este strălucită, companiile ar putea, în cele din urmă, să utilizeze modelul tău matematic ca pe un soi de ADN al tău de la locul de muncă. Şi, într‑un anume sens,

32

Numerati - FINAL.indd 32

Numerati Angajat

20-Dec-10 14:03:50

l‑ar putea folosi ca să te cloneze. Imaginează‑ţi, îmi explică Aleksandra Mojsilovic, una dintre modelatoarele lui Takriti, că firma are un angajat performant numit Joe Smith. Conducerii i‑ar fi de folos alţi doi‑trei ca el sau chiar o duzină. Odată ce compania a elaborat profiluri matematice complexe ale anga‑ jaţilor săi, nu ar trebui să fie prea greu să‑i sorteze pentru a identifica experienţele şi rutinele care‑l fac pe Joe Smith să fie atât de bun. „Dacă i‑ai cunoaşte întreaga experienţă profesio‑ nală, ai putea chiar să calculezi paşii pe care trebuie să‑i par‑ curgi ca să devii un Joe Smith“, îmi zice. Majoritatea acestora presupun, bineînţeles, programe de training, nu manipulare genetică. Apoi, adevăratul Joe Smith ar putea avea nişte scli‑ piri sau un talent la design care chiar nu poate fi replicat. „Nu spun că poţi recrea un om de ştiinţă, un pictor sau un muzi‑ cian“, continuă Mojsilovic. „Dar nenumărate ocupaţii sunt dobândite.“ Iar dacă oamenii nu sunt făcuţi pentru ele, vor fi reconfiguraţi, mai întâi matematic, apoi în viaţa reală.

Când Samer Takriti se apucă să‑și definească matematic unul dintre colegi, se orientează spre economişti şi ingineri industriali pentru sfaturi. De decenii, aceştia creează modele de sisteme complexe. Din punct de vedere economic, ne văd ca pe nişte componente pe piaţa muncii. Valoarea noastră scade sau creşte în funcţie de cerere. În acest sens, corespun‑ dem perfect ecuaţiilor financiare dezvoltate pe Wall Street. Iar când suntem angajaţi, ce facem? Lucrăm alături de colegi pen‑ tru a construi lucruri şi a crea valoare. Aşa că, reduşi la statutul de numere, împărtăşim cel puţin câteva proprietăţi matema‑ tice cu componentele care sunt descărcate în fiecare zi la imen‑ sa fabrică de microprocesoare a IBM, situată în apropiere, în Fishkill, New York. Văzuţi dintr‑un anume unghi, sun‑ tem bunuri de inventar. Dacă schimbi perspectiva, devenim piese de maşini.

Angajat Numerati

Numerati - FINAL.indd 33

33

20-Dec-10 14:03:50