Wikinomics.indd 1
4/16/2010 7:07:17 PM
Wikinomics.indd 2
4/16/2010 7:07:17 PM
Wikinomics.indd 3
4/16/2010 7:07:17 PM
The original title of this book is: Wikinomics: How Mass Collaboration Changes Everything, by Don Tapscott and Anthony D. Williams © Don Tapscott and Anthony D. Williams, 2006, 2008 All rights reserved, including the right of reproduction in whole or in part in any form. This edition published by arrangement with Portfolio, a member of Penguin Group (USA) Inc. © Publica, 2010, pentru ediţia în limba română ISBN 978‑973‑1931‑31‑9 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TAPSCOTT, DON Wikinomics : cultura colaborării în masă / Don Tapscott, Anthony D. Williams ; trad.: Irina Sebeşi. ‑ Bucureşti : Publica, 2010 ISBN 978‑973‑1931‑31‑9 I. Williams, Anthony II. Sebeşi, Irina (trad.) 004:33
EDITORI:
Cătălin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV:
Bogdan Ungureanu COPERTA:
Alexe Popescu REDACTOR:
Valentin Protopopescu DTP:
Răzvan Nasea CORECTURĂ:
Rodica Petcu Elena Bițu
Wikinomics.indd 4
4/16/2010 7:07:17 PM
Dedicăm această carte copiilor noştri, Alex şi Niki Tapscott şi Immanuel Williams, cu speranța că va ajuta generația noastră să relanseze economia generației voastre.
Wikinomics.indd 5
4/16/2010 7:07:17 PM
Wikinomics.indd 6
4/16/2010 7:07:17 PM
Cuprins
Wikinomics.indd 7
Prefaţă .....................................................................................................
9
Introducere .............................................................................................
17
Subtitluri .................................................................................................
23
1 Wikinomics .........................................................................................
25
2 Furtuna perfectă .................................................................................
69
3 Pionierii colaborării ............................................................................
119
4 Ideagorele ...........................................................................................
171
5 Consumatorii implicaţi în procesul de producţie .............................
215
6 Noii alexandrini ..................................................................................
259
7 Platformele pentru participare ..........................................................
309
8 Platformele globale de producţie ......................................................
357
9 Locul de muncă Wiki ..........................................................................
399
10 Minți ce colaborează ........................................................................
443
11 Compania 2.0 ...................................................................................
473
Mulţumiri ................................................................................................
517
Note .........................................................................................................
521
4/16/2010 7:07:17 PM
Wikinomics.indd 8
4/16/2010 7:07:17 PM
Prefață La sfârşitul anului 2006, în aceeaşi săptămână în care Wikinomics a fost publicată pentru prima dată, revista Time a ales colaboratorul online numit „TU“, ca fiind „Persoana anului“. Time a avut dreptate să scoată în evidență explozia reţelelor sociale. MySpace creştea continuu, ajungând la două milioane de noi utilizatori înregistraţi pe săptămână (şi cu cei peste două sute de milioane de membri îşi croia drum drept către atingerea pragului de jumătate de milion de membri). Majoritatea studenţilor din Statele Unite erau înregistraţi pe Facebook. În fiecare secundă a unei zile, douăzeci şi patru de ore pe zi, era creat un nou blog. Părea că acel „TU“ într‑adevăr schimba lumea. La acea vreme eram în focurile lansării acestei cărți, într‑un moment atât de favorabil din istorie. Dar aruncând o privire în urmă, era atât de 2006! Aşa cum am explicat în Wikinomics, internetul nu mai înseamnă doar simpla conectare online, crearea unei comu‑ nităţi pentru pasionaţii de grădinărit sau postarea unui material video pe YouTube. „Media generată de utilizatori“ şi „reţelele sociale“ sunt cu adevărat vârful aisbergului. Este pe cale să se formeze un nou mod de producţie. Datorită tehnologiei Web 2.0, companiile încep să concea‑ pă, să proiecteze, să dezvolte şi să distribuie produse şi ser‑ vicii în moduri esenţialmente noi. Ideea tradiţională, pe care trebuie să o atragi, să o dezvolţi şi apoi să o păstrezi cel mai bine în forma sa cea mai clară în interiorul graniţelor unei companii, devine nulă. Pe măsură ce costurile legate de cola‑ borări scad într‑un ritm ameţitor, companiile îşi sporesc şansele de a găsi, dintr‑o imensă mulţime de talente, surse
Prefață Wikinomics
Wikinomics.indd 9
9
4/16/2010 7:07:17 PM
de idei, de inovaţii şi oameni valoroşi, dotaţi cu calificări unice. Dovada acestui fapt continuă să vină în sprijinul afirmaţiei că o organizaţie s‑ar putea să treacă printr‑una dintre cele mai mari schimbări din scurta sa istorie. Într‑adevăr, impactul pe care Wikinomics l‑a avut a fost remarcabil. Conceptul în sine a devenit chiar un cuvânt în dialectul local. Cuvântul „wiki‑ nomics“ (cu w mic) este folosit în multe feluri de către gru‑ puri de oameni la care nu ne‑am gândit niciodată. Toţi, de la arhitecţi şi până la creştini fundamentalişti, discută pe mar‑ ginea acestui concept. Există chiar şi un grup numit „Wikinomics pentru Obama“ pe site‑ul my.barakobama.com. În multe ţări, comunităţi mari de oameni şi companii folosesc termenul de wikinomics pentru a crea alte comunităţi şi pen‑ tru a inova pe baza colaborării dintre ei. Aşa cum se afirmă şi în publicaţia The Sunday Times, „wikinomics“ este noua forţă care reuneşte laolaltă oamenii, pe internet, pentru a crea un creier gigant¹. Mişcarea pentru oprirea fenomenului de încălzire globală este un exemplu bun despre modul în care colaborarea în masă funcţionează. Suntem la începutul a ceva ce se creionea‑ ză a fi un fenomen fără precedent: datorită tehnologiei Web 2.0, întreaga lume începe să colaboreze în jurul unei singure idei, pentru prima dată în istorie – schimbarea climei. Modificarea climaterică devine rapid un aspect obiectiv şi, în mod evident, toţi cetăţenii au o contribuţie la această stare de fapt. Aşa că, pentru prima dată, avem deopotrivă un sistem de comunicare global, multimedia, disponibil, prin care putem primi şi oferi informaţii pe şi de pe internet, dar şi un aspect asupra căruia există un consens în creştere. Peste tot în lume sunt sute, poate chiar mii de posibilităţi de colaborare, în cadrul cărora toată lumea, de la oameni de ştiinţă şi până la
10
Wikinomics.indd 10
Wikinomics Prefață
4/16/2010 7:07:17 PM
copii de şcoală, se mobilizează pentru a acţiona împotriva emi‑ siilor de carbon. „Aplicaţia ucigaşă“ pentru colaborarea în masă se poate transforma într‑un salvator al planetei, literalmente. Cu toate acestea, în mod predictibil, noile paradigme aduc cu sine dezorganizare şi confuzie. Cel mai frecvent, acestea sunt primite cu răceală de către oameni sau mai rău – sunt privite cu ostilitate sau luate în derâdere. Apărarea intereselor luptă împotriva schimbării. Iar liderii tradiţionali au dificultăţi mari în a accepta noul. Wikinomics cu siguranţă că şi‑a atras criticii săi. De exemplu, Nicholas Carr, fostul editor al publicaţiei Harvard Business Review, a scris un articol intitulat „Ignoranţa maselor“, în care ne critica atât pe noi, cât şi pe alţii pentru promovarea puterii pe care o are colaborarea în masă. Carr aduce argumente în sprijinul ideii potrivit căreia „colaborarea în masă este cel mai bine văzută ca o perfecţionare a tradiţio‑ nalului decât ca o invenţie; aceasta este mai mult un model de optimizare, decât un model de invenţie“². El conchide afir‑ mând că numai un grup relativ mic şi organizat formal de profesionişti talentaţi pot produce inovaţii. Aşa cum ilustrează cartea Wikinomics, nimic nu ar putea fi mai departe de adevăr. Unele dintre cele mai dinamice şi seducătoare produse şi servicii care există în prezent au fost create de echipe de mii şi chiar milioane de oameni. Linux – unul dintre sistemele de operare lider la nivel mondial – a fost dezvoltat de cea mai mare şi sofisticată comunitate de dez‑ voltatori de programe din lume. De altfel, Linux nu are anga‑ jaţi, motiv pentru care nu este în postura să ofere posibilitatea acestora de a cumpăra acţiuni ale companiei la un anumit preţ şi pe o anumită perioadă de timp, colaboratorii nu beneficiază de campusuri corporatiste, iar Linux nu le pune la dispoziţie
Prefață Wikinomics
Wikinomics.indd 11
11
4/16/2010 7:07:17 PM
colaboratorilor beneficii de tipul voucherelor pentru tuns gra‑ tis. În plus, sunt peste 150 000 de proiecte de programare simi‑ lare, de tip open‑source, în curs de dezvoltare, unele dintre ele fiind chiar viabile. Comunităţi similare de colaborare în masă pentru crearea diferitelor lucruri perturbă multe industrii, inclusiv pe cea de editare de publicaţii, media, divertisment, servicii financiare sau producţie. Alţi critici numesc Wikinomics drept o nouă formă de „colectivism online“ care ne ameninţă atât cultura, cât şi eco‑ nomia. În The Cult of the Amateur: How Today’s Internet Is Killing Our Culture (Cultul amatorului – cum ne omoară internetul de astăzi cultura), expertul Andrew Keen publică de fapt o plân‑ gere lungă legată de faptul că lumea e plină de aiureli tocmai pentru că este atât de uşor să propagi idei prin intermediul internetului. Autorul deplânge faptul că tirajele publicaţiilor sunt în scădere în timp ce tot felul de materiale video postate pe YouTube, înfățișând accidente de skateboard, captează atenţia naţiunii. Keen suferă de dorul zilelor bune de altădată, o vreme când se pare că numai oamenii deştepţi şi credibili aveau acces la presa scrisă, la radio sau TV. Dar o societate sănătoasă are nevoie de supervizare. Numai aşa putem asigu‑ ra un anumit nivel de calitate: de exemplu, reclamele TV vor continua să fie produse de directori de creaţie cu experienţă şi talentaţi, pentru ca privitorii să nu fie bombardaţi cu reclame aspiraţionale patetice, câştigătoare ale unor concursuri de cre‑ aţie realizate de companii care caută publicitate ieftină. Desigur, ironia este că demersul critic al lui Keen legat de tehnologia Web 2.0 ar putea fi echivalată la nivelul activităţii de editare profesională prin mulţimile de editori profesionişti, cei care verifică informaţiile, dar şi prin bazele de date şi de informaţii, procesele de afaceri proiectate, sistemele de recom‑ pensare şi toate instrumentele vechii ierarhii. Reiese dintr‑un
12
Wikinomics.indd 12
Wikinomics Prefață
4/16/2010 7:07:18 PM
studiu recent realizat de Nature că toate sistemele noastre prin care creăm cunoştinţe au scăpări. S‑a descoperit că Encyclopaedia Britannica are aproape la fel de multe greşeli ca Wikipedia – diferenţa principală dintre cele două fiind că mecanismele fluide prin care se produce conţinut ale Wikipedia şi comuni‑ tatea vastă de voluntari care contribuie la realizarea acestui site asigură o corectare rapidă. Începătorii nu se afundă în informaţii şi nici nu fac comentarii pe baza unor fapte; ei doar înlocuiesc vechea modalitate de comunicare, monologul, cu un număr tot mai mare de conversaţii variate şi ample în cadrul cărora miliarde de voci pot fi auzite. Unii critici au argumentat că Wikinomics, pentru că subli‑ niază împărtăşirea proprietăţii intelectuale între membrii unei comunităţi, este asemănătoare cu comunismul şi subminează astfel dreptul legitim al companiilor de a face profit. Cu toate acestea, alte voci sugerează că promovăm „o economie liberă“ în care voluntarii neplătiţi sunt exploataţi de corporaţii. Câţiva dintre aceşti critici se pare că au observat că majoritatea oame‑ nilor care participă la crearea de conţinut pe baza colaborării au beneficii, financiare uneori, sau se folosesc de experienţa avută pentru a‑şi dezvolta cariere viitoare ori pentru a‑şi extin‑ de propria reţea. Majoritatea programatorilor Linux sunt plă‑ tiţi în prezent, de regulă, de către mari companii precum IBM şi Intel, care îi desemnează să le ajute pe diferite proiecte. Recent, YouTube a început să împartă veniturile provenite din publicitate cu persoanele care au contribuit la realizarea celor mai populare materiale video. În acelaşi timp, oamenii de şti‑ inţă care găsesc soluţii la diferite probleme, pe InnoCentive, primesc orice sumă cuprinsă între 10.000 de dolari şi 1 milion de dolari pentru cea mai corectă soluţie găsită. În fiecare dintre cele şapte noi modele ale colaborării în masă, descrise în aceas‑ tă carte, atât companiile, cât şi colaboratorii au de câştigat.
Prefață Wikinomics
Wikinomics.indd 13
13
4/16/2010 7:07:18 PM
Am recunoscut în mod deliberat că succesul pe care îl aduce conceptul de wikinomics nu va fi nici uşor de obţinut şi nici nu va veni automat. Liderii trebuie să‑şi reconfigureze modul de gândire pentru a aborda diferit lumea afacerilor şi pentru a rezista tentaţiei de a pune obstacole şi a se lupta cu forţele propriei organizaţii în industriile în care activează. De exemplu, atunci când Jonathan Schwartz a preluat func‑ ţia de CEO al Sun Microsystems, companie aflată în dificultate la acel moment, acesta a decis că orice angajat ar putea avea propriul blog. Departamentul juridic şi cel de PR au fost pur şi simplu îngrozite – dintr‑odată, oricine din companie putea emite un comunicat de presă. În trei ani, bloggerii de la Sun nu au avut nicio problemă, însă, de la bun început, au fost specificate nişte linii directoare foarte simple: „Nu faceţi nimic stupid“. „Scrieţi numai despre lucrurile pe care le cunoaşteţi.“ „Nu uitaţi că trebuie să fie interesant.“ Este nevoie în acest caz de un nou tip de lider care să aibă încredere în delegarea con‑ trolului către alte persoane. În cazul companiei Sun, gândirea de tip wikinomics a ajutat corporaţia să‑şi reconstruiască pro‑ filul de forţă competitivă în industria IT. Cu mai mult de un miliard de oameni conectaţi la mediul online, Wikinomics anunţă existenţa unei oportunităţi fără pre‑ cedent. Colaborarea în masă nu reprezintă numai principala forţă care determină succesul pe pieţele de astăzi, dar ajută şi la transformarea modului în care se orientează ştiinţa, se cre‑ ează cultura, se informează şi se educă oamenii şi, de aseme‑ nea, se guvernează comunităţile şi naţiunea. Modelele de colaborare şi inovare în reţea îi pot aduce unui manager pre‑ gătit nenumărate posibilităţi noi de a debloca potenţialul uman. Dar pentru a reuşi, cineva trebuie să provoace înţelep‑ ciunea afacerilor convenţionale pe care o au companiile şi alte instituţii împotmolite în gândirea secolului XX.
14
Wikinomics.indd 14
Wikinomics Prefață
4/16/2010 7:07:18 PM
Companiile care acordă atenţie principiilor conceptului de wikinomiks prosperă, reuşesc şi obţin profit – ca să nu mai spunem că fac lucruri bune. Sperăm ca atât tu, cât şi compania ta să faceți acelaşi lucru. Don Tapscott şi Anthony Williams decembrie 2007
Prefață Wikinomics
Wikinomics.indd 15
15
4/16/2010 7:07:18 PM
Wikinomics.indd 16
4/16/2010 7:07:18 PM
Introducere De‑a lungul istoriei, companiile s‑au organizat potrivit unor direcţii stricte și ierarhice ale autorităţii. Fiecare era subordona‑ tul altcuiva – angajaţi versus manageri, jucători de piaţă versus consumatori, producători versus subcontractori în lanţul de distribuţie, companii versus comunitate. Întotdeauna era cineva sau o companie care avea putere de supervizare, de control al diferitelor lucruri, la „vârful“ lanţului cuprins între producător şi utilizatorul final de alimente, de exemplu. În timp ce ierarhi‑ ile nu dau semne să dispară prea curând, schimbările profunde în natura tehnologiei, transformările demografice şi chiar însăşi economia globală sporesc puterea noilor modele de producţie bazate mai degrabă pe comunitate, colaborare și autoorganiza‑ re decât pe existența unei ierarhii sau a controlului. Milioane de fani media folosesc azi blogurile, site‑urile de colaborare, camerele de chat şi transmisiile radio şi TV perso‑ nale pentru a‑şi face auzite vocile pe „blogosferă“, o sursă de dialog şi dezbatere care se face uşor auzită. Angajaţii generează performanţă prin colaborarea cu alte comunităţi dincolo de graniţele organizaţiei, creând ceea ce noi numim „un loc de muncă wiki“. Clienţii devin „consumatori implicaţi în procesul de producţie“ prin faptul că, mai degrabă, participă la crearea de produse şi servicii decât, pur şi simplu, consumă produsul final. Aşa‑numitele lanţuri de distribuţie funcţionează mai efi‑ cient atunci când riscul, recompensa şi capacitatea de a duce la bun sfârşit proiecte de anvergură – inclusiv produse complexe, fabricate în masă, precum maşini, motociclete şi avioane – sunt distribuite în rândul mai multor reţele mondiale de parteneri care lucrează în comunităţi.
Introducere Wikinomics
Wikinomics.indd 17
17
4/16/2010 7:07:18 PM
Companiile inteligente mai degrabă încurajează decât să lupte împotriva impulsionării creşterii comunităţilor online de mari dimensiuni – multe dintre acestea dezvoltate la graniţa webului pentru a atrage zeci de milioane de participanţi peste noapte. Chiar şi concurenţii aprigi colaborează la apariţia unor iniţiative ştiinţifice inovatoare, care accelerează procesul de descoperire în industriile în care aceştia activează. Cu toate acestea, pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de companii observă beneficiile colaborării în masă, acest nou mod de organizare va înlocui la un moment dat structurile corporatiste tradiţionale, ca şi motorul principal al economiei prin care se creează valoare. Deja acest nou model economic se extinde dincolo de domenii precum programarea, industria muzicii, editarea de publicaţii, industria farmaceutică şi alte industrii, către aproa‑ pe toate zonele economiei globale. Dar pe măsură ce acest proces se cristalizează, mulţi manageri au ajuns la concluzia că noua colaborare în masă este departe de a avea o influenţă favorabilă. Unii critici se uită la proiectele de tip „open‑sour‑ ce“ de succes, cum sunt Linux şi Wikipedia, de exemplu, şi presupun că acestea reprezintă un atac la dreptul legitim şi la nevoia companiilor de a face profit. Alţii privesc acest corn al abundenţei prin participarea în economie ca o ameninţare la adresa propriei existenţe (a cumpărat cineva un CD în ultima vreme?). Noi creionăm un tablou foarte diferit pe baza dovezilor reunite în această carte. Da, există exemple de industrii şi com‑ panii care au eşuat până acum să înţeleagă logica noii econo‑ mii, făcându‑și angajații și liderii să sufere. Dar paginile care urmează sunt pline cu multe relatări legate de modul în care oameni comuni şi companii obişnuite se conectează prin inter‑ mediul unor noi modalităţi imaginare pentru a genera inovaţie
18
Wikinomics.indd 18
Wikinomics Introducere
4/16/2010 7:07:18 PM
şi succes. Unele dintre aceste relatări gravitează în jurul creş‑ terii explozive a unor fenomene precum MySpace, InnoCentive, flickr, Second Life, YouTube şi Human Genome Project. Aceste organizaţii valorifică beneficiile aduse de colaborarea în masă pentru a crea valoare reală pentru participanţi şi, totodată, s‑au bucurat de un succes fenomenal ca rezultat al abordării lor. Multe companii mature beneficiază de pe urma acestei noi paradigme de afaceri şi, de asemenea, vă vom împărtăși poveş‑ tile lor. Companii precum Boeing, BMW şi Procter&Gamble au acumulat o experienţă vastă de afaceri în cea mai mare parte a acestui secol. Iar acum aceste organizaţii şi liderii lor au folosit colaborarea şi autoorganizarea ca noi modalităţi de a reduce costurile, de a inova într‑un ritm mai rapid, de a produce în colaborare cu partenerii şi clienţii lor şi, în general, pentru a face orice este în măsură să le introducă în mediul de afaceri al secolului XXI. Această carte este de asemenea rezultatul câtorva colabo‑ rări de lungă durată. În ultimii ani, echipa companiei New Paradigm a realizat câteva investigaţii multiclient de mari dimensiuni cu scopul de a înţelege modul în care noul web (câteodată denumit şi Web 2.0) schimbă corporaţiile, dar şi căile prin care companiile inovează, construiesc relaţii de afa‑ ceri, vând şi concurează cu ceilalţi jucători. Un studiu în valoare de 3 milioane de dolari realizat în perioada 2000–2001 a examinat factorii care au stat la baza creşterii mobilităţii şi generalizării webului, precum şi impac‑ tul acestuia asupra modelelor de afaceri.¹ În 2003, am alocat 2 milioane de dolari pentru a cerceta transparenţa acţiunilor posibile prin intermediul internetului, ca o nouă forță pentru a dezvolta încrederea şi afaceri legate puternic într‑o reţea.² În 2004–2005, un program de cercetare în valoare de 4 milioane de dolari explora modul în care noua tehnologie şi modelele
Introducere Wikinomics
Wikinomics.indd 19
19
4/16/2010 7:07:18 PM
bazate pe colaborare schimbă planurile afacerilor şi dinamicile competitive³. Concluzia tuturor acestor cercetări este impresionantă şi pozitivă. Miliarde de utilizatori conectaţi la internet sunt în măsură acum să participe activ la procesul de inovare, creare de valoare şi dezvoltare socială în moduri la care, cândva, doar visam. Iar atunci când aceste mase de oameni colaborează, ei pot aduce îmbunătăţiri, în mod colectiv, în domenii precum arta, cultura, ştiinţa, educaţia, guvernarea şi economia, pe căi surprinzătoare, dar şi de mare actualitate. Companiile care se angrenează în acest model al comunităţilor facilitate de web aflate în plină explozie descoperă deja adevăratele beneficii ale capacităţii colective şi ale geniului. Dar, pentru a reuşi, nu va fi suficient ca strategiile de mana‑ gement existente să fie pur şi simplu intensificate. Liderii tre‑ buie să gândească diferit modul în care concurează cu ceilalţi jucători de pe piaţă şi devin profitabili şi, de asemenea, trebuie să adopte o nouă artă şi totodată o nouă ştiinţă a colaborării, pe care noi o numim wikinomics. Acest concept este mai mult decât open‑source, reţele sociale, aşa‑numitele externalizări către alte comunităţi, grupuri inteligente care acţionează în cadrul unei reţele bine constituite, inteligenţa maselor sau alte idei care ating acest subiect. Mai degrabă, vorbim despre schimbări profunde în structura şi modul de operare al com‑ paniei sau al economiei noastre, pe baza unor principii com‑ petitive noi cum ar fi deschiderea, lucrul în colaborare, împărtășirea anumitor informaţii între membrii comunităţii şi acţionarea la nivel global. Rezultatele acestei cercetări fundamentale aparțin membri‑ lor care au realizat‑o, incluzând mai mult de o sută de studii de profunzime şi nenumărate rezumate ale unor întâlniri ale conducerilor executive, seminarii şi ateliere de lucru. În orice
20
Wikinomics.indd 20
Wikinomics Introducere
4/16/2010 7:07:18 PM
caz, colaborarea noastră cu aceste companii ne‑a inspirat să dedicăm weekenduri şi nopţi întregi ca să scriem o carte care ar putea duce această muncă la nivelul următor şi care, la rândul său, va inspira un public larg să aplice ideile, cadrele de lucru şi liniile directoare prezentate. Am realizat peste o sută de interviuri şi discuţii cu jucători‑cheie care fac parte din această revoluţie. În afara celorlalte note de subsol, toate men‑ ţiunile/citatele din carte provin din aceste conversaţii. În acest proces, noi, autorii, am învăţat de asemenea câte ceva despre colaborare. Am scris aceste pagini aflaţi pe diferite continente, Don lucrând în principal în Toronto, Canada, iar Anthony în Londra, Marea Britanie. Atunci când am lucrat amândoi în acelaşi timp la manuscris, ne‑am conectat online la Skype pentru discuţii, schimburi de materiale sau nedume‑ riri, comunicând doar dacă era cazul. În unele momente, aveam impresia că suntem în aceeaşi cameră. De asemenea, am colaborat intens cu peste o sută de experţi de vârf şi practicieni. Rolul lor în a prilejui apariţia acestei cărţi este dezvăluit prin mulțumirile aduse din partea noastră la finalul acestei cărţi. Răzgândindu‑ne ca urmare a unei inspirații, am hotărât că modul cel mai bun de a găsi cele mai atractive subtitluri ale cărţii ar fi să supunem acest subiect unor discuţii deschise pe web. În douăzeci şi patru de ore, aveam zeci de sugestii extraordinare de subtitluri – cele mai bune dintre acestea fiind cuprinse în lista de la pagina de Subtitluri.
Introducere Wikinomics
Wikinomics.indd 21
21
4/16/2010 7:07:18 PM
Wikinomics.indd 22
4/16/2010 7:07:18 PM
Subtitluri De regulă, cărţile au o pagină de titlu. Aceasta este pagina noastră de subtitluri. În cazurile în care am considerat ca fiind prima opţiune, prezentăm mai jos câteva dintre sugestiile noastre favorite pentru subtitluri, spicuite dintr‑o discuţie publică online care a avut loc în săptămâna începută în data de 2 iunie 2006. Am primit peste o sută de sugestii extraordi‑ nare în primele patruzeci şi opt de ore. Colaboratorilor noştri – ştiţi voi cine sunteţi – le adresăm cele mai sincere mulţumiri. Publicaţi această carte! Beneficiile geniului colectiv Noi, oamenii Remixul afacerilor Noua lume a producţiei pe baze de colaborare Inovaţia colaborării în era MySpace, Linux şi Wikipedia Profitând de pe urma anarhiei celor ce colaborează Vă rugăm, înregistraţi‑vă pentru a participa Puterea noastră Scrierea unei pagini noi în istoria afacerilor Dezlănţuirea geniului nostru colectiv Această carte este o frântură Valorificarea puterii colaboratorilor tăi (Este nevoie de contribuţia ta aici)* Profitul generat de colaboratori în viaţă, afaceri şi alegerea individuală Avantajul colaborării: mit sau magie? Colaborarea creează viitorul
Subtitluri Wikinomics
Wikinomics.indd 23
23
4/16/2010 7:07:18 PM
Wikinomics.indd 24
4/16/2010 7:07:18 PM
1
Wikinomics Arta şi ştiinţa producţiei pe bază de colaborare
Era târziu, într‑o după‑amiază de iarnă aspră, tipic canadi‑ ană, iar Rob McEwen, CEO al Goldcorp Inc. stătea la capătul mesei din sala de conferinţe, aflându‑se în faţa unei săli pline de geologi venerabili. Vestea pe care urma să o dea nu era una prea bună. De fapt, era chiar una dezastruoasă, iar lui McEwen îi era dificil să îşi ascundă frustrarea. Mica firmă specializată în extracţia minieră de aur, cu sediul la Toronto, făcea eforturi extraordinare să supravieţu‑ iască, fiind asaltată de greve, datorii cu întârziere la plată şi un cost de producţie la un nivel extrem de ridicat, ceea ce a determinat încetarea operaţiunilor. În plus, condiţiile de piaţă erau prea puţin favorabile. Piaţa aurului se contracta, iar majo‑ ritatea analiştilor presupuneau că mina companiei, localizată în Red Lake, Ontario, cu o vechime de cincizeci de ani, era pe moarte. Fără dovada existenţei unor noi zăcăminte substanţi‑ ale, mina părea sortită închiderii, iar Goldcorp urma să se pră‑ buşească odată cu aceasta. Tensiunile creșteau la întâlnirea febrilă ce tocmai avea loc. McEwen nu avea deloc o experienţă relevantă în domeniul industriilor extractive și ar fi fost în mare încurcătură dacă ar fi fost lăsat singur într‑o mină de aur. Cu toate acestea, ca un tânăr manager de fond mutual îndrăzneţ, se implicase într‑o bătălie de preluare şi ajunsese acţionarul majoritar al Goldcorp Inc. Puţini dintre cei care erau acum prezenţi în camera de şedinţe avuseseră încredere în faptul că McEwen era persoana
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 25
25
4/16/2010 7:07:18 PM
potrivită pentru salvarea companiei. Dar lui McEwen nu i‑a păsat de criticii săi. S‑a întors către geologul său şi i‑a spus: „Vom găsi mult aur pe această proprietate şi nu vom părăsi sala de şedinţe în seara aceasta până când nu vom stabili un plan pentru a găsi aurul“. La finalul şedinţei, a înmânat echipei sale de geologi 10 mili‑ oane de dolari pentru explorări suplimentare şi i‑a trimis pe geologi să‑şi facă bagajele pentru a pleca în nordul provinciei Ontario. Majoritatea celor din echipa sa au crezut că şeful lor a înne‑ bunit, dar i‑au executat instrucţiunile, forând în cele mai adânci şi îndepărtate părţi ale minei. Surprinzător, câteva săptămâni mai târziu s‑au întors la sediul central al Goldcorp arborând mândrie şi aducând cu ei o descoperire remarcabilă: testele de exploatare sugerau existenţa unor bogate zăcăminte noi de aur, aproape de treizeci de ori mai mari decât exploata în pre‑ zent Goldcorp! Descoperirea a fost surprinzătoare şi cu greu ar fi putut fi găsit un moment mai bun de a o dezvălui. Dar după ani de explorări suplimentare şi spre profunda frustrare a lui McEwen, geologii companiei încă se străduiau să ofere o estimare corec‑ tă a valorii aurului, precum şi a locului exact. El avea nevoie disperată să insufle presiunea pieţei în procesele ostile ale unei industrii îmbătrânite. În 1999, în contextul unui viitor nesigur, McEwen şi‑a rezervat ceva timp pentru dezvoltarea sa personală. A partici‑ pat la o conferinţă MIT (Massachussets Institute of Technology) dedicată tinerilor preşedinţi de companie când, dintr‑o pură coincidenţă, a apărut în discuţie subiectul Linux. Aşezat în sala de conferinţe, McEwen asculta atent remarcabila poveste a modului în care Linus Torvalds împreună cu un grup de voluntari excentrici format din dezvoltatori de programe au
26
Wikinomics.indd 26
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:18 PM
creat prin intermediul internetului sistemul de operare de clasă mondială pentru computere. Vorbitorul explica modul în care Torvalds a dezvăluit întregii lumi codul său, permiţân‑ du‑le miilor de programatori anonimi să‑l examineze şi să îşi aducă propria contribuţie. McEwen avu atunci o intuiție şi rămase pe scaunul său pentru a medita la ea. Dacă angajaţii Goldcorp nu au putut găsi aurul de la mina din Red Lake, poate altcineva ar putea face acest lucru. Și poate că soluția găsirii unor astfel de oameni era reprezentată de deschiderea procesului de explorare în acelaşi mod în care Torvalds a procedat cu sistemul de operare open‑source Linux. McEwen s‑a întors la Toronto pentru a‑și prezenta ideea geologului‑şef. „Aş vrea să iau toate cunoştinţele noastre lega‑ te de geologie, toate datele pe care le avem din 1948 şi până în prezent, să le asamblez într‑un fişier şi să le împart oame‑ nilor de pretutindeni“, a spus el. „După aceea le vom cere să ne spună unde vom găsi următoarele aproximativ 17 tone de aur.“ McEwen a văzut acest lucru ca pe o oportunitate de a valorifica potenţialul câtorva dintre cele mai sclipitoare minţi din industrie. Probabil că era o atitudine de înţeles, având în vedere că geologii pe care îi avea compania erau puţin cam sceptici. Exploatarea minieră este o industrie cu un puternic caracter secret şi, cu excepţia mineralelor propriu‑zise, datele geologice sunt cele mai preţioase şi atent păzite resurse. Este ca secretul Cadbury – ceva ce companiile nu vor să împărtăşească şi alto‑ ra. Angajaţii Goldcorp s‑au întrebat dacă întreaga comunitate globală de geologi va răspunde apelului făcut de către Goldcorp în acelaşi mod în care dezvoltatorii de programe s‑au adunat în jurul lui Linus Torvalds. Mai mult decât atât, ei erau îngrijoraţi în legătură cu felul în care această competiţie
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 27
27
4/16/2010 7:07:18 PM
de idei se va reflecta asupra lor şi asupra imposibilităţii lor de a găsi zăcămintele iluzorii de aur. McEwen recunoaşte, privind retrospectiv, că strategia a fost controversată şi riscantă. „Noi atacam o ipoteză fundamentală; pur şi simplu, nu poţi să divulgi date cu caracter de proprie‑ tate“, a spus el. „Este atât de bine înrădăcinat acest lucru, adaugă acesta, încât nimeni nu l‑a pus vreodată la îndoială.“ Încă o dată, McEwen era determinat să persevereze în iniţia‑ tiva sa. În martie 2000, „Provocarea Goldcorp“ a fost lansată, împreună cu un premiu în bani în valoare de 575.000 de dolari, pus la dispoziţie participanţilor care veneau cu metodele şi estimările cele mai bune. Fiecare părticică de informaţie (în valoare de patru sute de megabiţi) în legătură cu cei 22,26 kilometri pătrați aflaţi în proprietatea companiei au fost dez‑ văluiţi pe site‑ul web al Goldcorp. Vestea legată de concurs s‑a răspândit rapid pe internet, astfel că mai mult de o mie de prospectori virtuali din cincizeci de ţări erau ocupaţi cu pro‑ cesarea datelor. În cursul mai multor săptămâni, au început să curgă la sediul Goldcorp aplicaţii de peste tot din lume. Aşa cum şi era de aşteptat, au fost implicaţi geologi. Dar participări la concurs au venit şi din partea unor categorii mai surprinzătoare de utilizatori, inclusiv absolvenţi de facultate, consultanţi, mate‑ maticieni şi ofiţeri militari, toţi căutând o cale de acţiune. „Am folosit de la metode matematice, de fizică avansată, sisteme inteligente, afişare grafică pe calculator şi soluţii unitare până la probleme neintegrate. Erau talente pe care nu le văzusem niciodată până atunci în industrie“, spune McEwen. „Când am văzut afişările grafice pe calculator, aproape că am căzut de pe scaun.“ Participanţii la concurs identificaseră 110 ţinte pe proprietatea de la Red Lake, iar jumătate dintre acestea nu
28
Wikinomics.indd 28
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:18 PM
fuseseră identificate anterior de către companie. Peste 80% din noile ţinte identificate au produs cantităţi substanţiale de aur. De altfel, de la momentul la care a fost iniţiată provocarea, a fost descoperită uimitoarea cantitate de 22,7 tone de aur. McEwen estimează că procesul de colaborare cu comunitatea de geologi a redus timpul de explorare cu doi până la trei ani. Astăzi, Goldcorp culege roadele abordării sale de tip open‑source aplicate în procesul de explorare. Nu numai că acel concurs a generat o cantitate foarte mare de aur, dar, pur şi simplu, a catapultat o companie cu slabe performanţe şi cu o valoare de 100 de milioane de dolari la nivelul de organizaţie cu o forţă extraordinară şi cu o valoare de 9 miliarde de dolari. În acelaşi timp, a transformat o mină din zona de nord a regi‑ unii Ontario, rămasă în urmă din punctul de vedere al progre‑ sului, într‑una dintre cele mai inovatoare şi profitabile proprietăţi din industrie. Inutil să mai spunem că McEwen este o persoană fericită. Ca şi ceilalţi acţionari. O sută de dolari investiţi în companie în 1993 valorează astăzi peste 3.000 de dolari. Poate că moştenirea cea mai durabilă a Provocării Goldcorp este validarea unei abordări ingenioase a explorării, într‑o industrie care rămâne cunoscută pentru gradul său ridicat de discreţie şi de conservatorism. Rob McEwen a folosit o abor‑ dare diferită de cea generală adoptată de industrie, împărtă‑ şind datele aflate în proprietatea companiei şi, în paralel, a transformat un proces greoi de explorare într‑un motor modern, distribuit, de descoperire a aurului, care valorifică unele dintre cele mai talentate minţi din domeniu. McEwen a văzut lucrurile diferit. El a realizat că acele minţi dotate cu calităţi unice, menite să facă noi descoperiri, existau probabil undeva în afara graniţelor organizaţiei sale şi, distri‑ buind câteva lucruri reprezentând proprietatea intelectuală a
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 29
29
4/16/2010 7:07:18 PM
companiei, a putut să valorifice puterea geniului colectiv şi a capacităţii de gândire. Făcând acest lucru, a alunecat cu succes pe panta viitorului inovaţiei, al afacerilor şi al modului în care vor fi create valoarea şi aproape orice alt lucru. Bine aţi venit în noua lume a conceptului de wikinomics, unde colaborarea în masă este destinată să schimbe orice instituţie din societate.
NOUA LUME A CONCEPTULUI DE WIKINOMICS Datorită schimbărilor profunde care au avut loc în dome‑ niul tehnologiei, în mediul demografic, în afaceri, economie şi în lume în general, intrăm într‑o nouă eră în care oamenii participă la procesele economice aşa cum nu au mai făcut‑o înainte. Această nouă participare a atins un punct critic, unde noile forme de colaborare în masă schimbă modul în care bunurile şi serviciile sunt inventate, produse, vândute şi dis‑ tribuite pe o bază globală. Această schimbare prezintă opor‑ tunităţi nenumărate pentru orice companie şi persoană care este conectată la o reţea. În trecut, colaborarea se manifesta în majoritatea cazurilor la o scară redusă. Era un fenomen ce avea loc între rude, pri‑ eteni şi asociaţii în gospodării, comunităţi şi la locurile de muncă. În situaţii relativ izolate, colaborarea a atins o scară mai mare, de masă, dar acest lucru a avut loc în principal cu ocazia scurtelor perioade de avânt ale acţiunilor politice. Gândiţi‑vă la perioada protestelor față de războiul din Vietnam sau, mai recent, la congresele vehemente cu privire la antiglo‑ balizare, care au loc la Seattle, Torino şi Washington. Cu toate acestea, niciodată până acum indivizii nu au avut puterea sau oportunitatea de a se lega în reţele flexibile de colaborare pen‑
30
Wikinomics.indd 30
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:18 PM
tru a produce bunuri şi servicii într‑un mod cât mai concret şi fără întrerupere. Majoritatea oamenilor au fost constrânşi de rolurile lor eco‑ nomice relativ restrânse, în care, în calitate de consumatori pasivi de produse fabricate în masă sau ca angajaţi, erau prinşi puternic în mrejele birocraţiilor organizaţionale în care şeful le spunea ce să facă. Chiar şi reprezentanţii lor aleşi abia dacă îşi puteau masca dispreţul pentru participarea la procesul de luare a deciziilor pornind de la detalii, şi nu de la o idee generală. Per total, prea mulţi oameni au fost evitaţi în procesul de circulaţie a informaţiei, al puterii şi al capitalului, iar în acest mod au participat la crearea marjelor din economie. Astăzi, lucrurile s‑au schimbat. Accesibilitatea crescută la tehnologiile informaţiei a stabilit instrumentele necesare pen‑ tru a colabora, crea valoare şi concura mai uşor. Acest lucru le dă posibilitatea oamenilor să participe la procesul de inovare şi de creare de valoare în fiecare sector al economiei. Milioane de oameni îşi unesc deja forţele în grupuri de colaborare care se autoorganizează şi care realizează produse şi servicii noi, cu un puternic caracter dinamic, capabile să concureze cu cele ale celor mai mari şi bine finanţate companii din lume. Acest nou mod de inovare şi de creare a valorii este denumit „pro‑ ducţie pe bază de colaborare“ sau, pur şi simplu, colaborare – şi descrie ceea ce se întâmplă atunci când grupuri mari de oameni şi companii colaborează deschis pentru a genera ino‑ vaţie şi creştere în industriile în care activează¹. Unele exemple de producţie realizată pe baza colaborării au devenit recent branduri cunoscute în comunităţi largi. În august 2006, spectaculoasa reţea online MySpace avea o sută de milioane de utilizatori – crescând cu jumătate de milion pe săptămână – ale căror gânduri personale, conexiuni şi profile
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 31
31
4/16/2010 7:07:18 PM
sunt principalele motoare ale creării de valoare pe site. MySpace, YouTube, Linux şi Wikipedia – modelele exemplare de colaborare în masă de astăzi – sunt doar începutul; ele sunt doar câteva personaje familiare în paginile de deschidere ale primului capitol dintr‑o saga destul de lungă care va schimba multe aspecte ale modului în care operează economia. În pagi‑ nile ce urmează, vom descrie şapte forme unice de producţie pe baza colaborării care fac economia să fie mult mai dinamică şi mai productivă. Pe parcursul cărţii, vom oferi relatări atrac‑ tive pentru cititorul accidental, dar şi un extraordinar prilej de introspecţie pentru acei oameni de afaceri aflaţi în căutarea de metode de valorificare a acestei noi forţe în propria afacere.
Era participării Denumiţi‑le „arme ale colaborării în masă“. Noile structuri bazate pe colaborare, care implică un nivel redus al costuri‑ lor – de la telefonie gratuită prin intermediul internetului şi până la metode de open‑source pentru programe sau platfor‑ me globale de open‑source – le permit miilor şi miilor de indi‑ vizi şi mici producători să participe la cocrearea de produse, să acceseze pieţe şi să‑i răsfeţe pe clienţi în moduri pe care numai marile corporaţii le‑ar fi putut face în trecut. Acest lucru produce noi capacităţi de colaborare şi modele de afaceri care vor spori forţa companiilor pregătite şi le vor distruge pe cele care au eşuat în a‑şi adapta modelul de afaceri la contextul actual. Transformarea apărută în acest moment în industria media şi a divertismentului oferă un prim exemplu despre cum poate colaborarea în masă să întoarcă economia cu susul în jos. Bastionul de „profesionalism“ de altădată, format din produ‑
32
Wikinomics.indd 32
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:19 PM
cători a căror credibilitate este recunoscută, împarte astăzi aceeaşi scenă cu creatorii „amatori“ care perturbă orice activi‑ tate cu care intră în contact. Zeci de milioane de oameni îşi împart între ei ştirile, informaţiile şi imaginile pe blogosferă, o reţea autoorganizată formată din peste 50 de milioane de site‑uri de comentarii personale, care sunt actualizate în fiecare secundă a zilei.² Unele dintre cele mai mari bloguri web (sau, mai pe scurt, bloguri) primesc zilnic jumătate de milion de vizitatori³ şi rivalizează în acest fel cu unele cotidiene. În pre‑ zent, audioblogurile, podcasturile (transmisii audio pe web prin intermediul unui flux web de tip RSS, accesate prin abo‑ nare pe internet) şi blogurile mobile de fotografii se adaugă la fluxul actualizat de ştiri şi informaţii de la o persoană la alta oferit gratis prin intermediul webului. Indivizii au în prezent posibilitatea de a face schimb de cunoştinţe, de putere de calcul a computerelor, de lărgime de bandă şi de alte resurse pentru a crea o gamă largă de bunuri sau servicii gratuite sau open‑source, pe care oricine le poate folosi sau modifica. Mai mult, oamenii pot contribui la crearea unor „comunităţi digitale“ la un cost mic, ceea ce permite ca acţiunea colectivă să fie mai atractivă. Într‑adevăr, producţia rezultată în urma colaborării unui grup de persoane este o activitate cu un puternic caracter social. Calculatorul, o conec‑ tare la internet şi o scânteie sclipitoare de iniţiativă şi creativi‑ tate pentru a intra în jocul economiei reprezintă tot ceea ce are nevoie cineva. Aceste noi colaborări nu vor servi numai intereselor comer‑ ciale, ci îi vor ajuta pe oameni să facă lucruri curajoase în folo‑ sul societăţii, cum ar fi găsirea unor tratamente pentru boli genetice, prevenirea schimbării climei globale, precum şi des‑ coperirea unor noi planete şi stele. De exemplu, cercetătorii de la Olson Laboratory folosesc un supercomputer de mari
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 33
33
4/16/2010 7:07:19 PM
dimensiuni pentru a evalua acele medicamente care vor con‑ tribui într‑o bună zi la tratamentul infecției cu HIV. Acesta însă nu este un supercomputer obișnuit. Iniţiativa lor, numită FightAIDS@home, face parte din reţeaua globală World Community Grid, unde milioane de utilizatori individuali de calculatoare donează puterea suplimentară de calcul a com‑ puterelor lor prin intermediul internetului pentru a forma una dintre cele mai puternice platforme de calculatoare la nivel mondial. Aceste schimbări, printre altele, ne conduc către o lume în care cunoştinţele, puterea şi capacitatea de a produce vor fi mult mai dispersate decât în orice alt moment al istoriei noas‑ tre – o lume în care crearea de valoare va fi rapidă, fluidă şi în continuă efervescenţă. O lume în care numai cei conectaţi vor supravieţui. O puternică schimbare de direcţie este pe cale să aibă loc şi, odată cu aceasta, apare o nouă regulă dură de afaceri: valorificarea noii forme de colaborare sau dispariţia. Aceia care eşuează în a înţelege acest lucru se vor găsi în pos‑ tura de a fi şi mai izolaţi la un moment dat – rupţi de reţelele care împart, adoptă şi actualizează cunoştinţe cu scopul de a crea valoare. Acest lucru poate părea a fi o exagerare, dar nu este aşa. Luaţi în considerare câteva căi suplimentare prin care cetăţenii obişnuiţi pot participa în prezent, ca grup, la formarea struc‑ turii economiei. Decât să citeşti o carte, mai degrabă scrie una. Doar conec‑ tează‑te la Wikipedia – o enciclopedie creată pe baza colabo‑ rării, care nu se află în proprietatea nimănui şi ai căror autori sunt zeci de mii de entuziaşti. Cu cinci angajaţi permanenţi, Wikipedia este de zece ori mai mare decât Encyclopædia Britannica şi aproape la fel de exactă4. Funcţionează pe baza unui wiki, respectiv a unui program care le permite utilizato‑
34
Wikinomics.indd 34
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:19 PM
rilor să editeze conţinutul paginilor web. În ciuda riscului ine‑ rent în cazul unei enciclopedii deschise tuturor, în care fiecare poate adăuga propriile opinii, şi a conflictelor permanente cu criticii şi sabotorii, Wikipedia continuă să crească rapid în anvergură, calitate şi trafic. Versiunea în limba engleză are mai mult de un milion de înregistrări, iar pe lângă aceasta sunt alte 92 de site‑uri surori în limbi străine, de la poloneză şi japoneză până la ebraică şi dialectul catalan. Sau poate că domeniul tău de activitate este chimia. De altfel, dacă eşti la pensie, şomer sau aspiri să fii chimist, Procter&Gamble are nevoie de ajutorul tău. Ritmul de inovare din industria în care activează s‑a dublat numai în ultimii cinci ani, iar acum, armata formată din 7.500 de cercetători nu mai este suficientă pentru a‑i susţine poziţia de lider. Decât să angajeze mai mulţi cercetători, A.G. Lafley, CEO al companiei, i‑a instruit pe managerii diviziilor de afaceri ale Procter&Gamble să genereze 50% din ideile de noi produse şi servicii ale com‑ paniei cu resurse din exteriorul acesteia. Astăzi, poţi lucra pentru P&G fără a fi angajatul lor. Înregistrează‑te doar pe reţeaua InnoCentive, unde tu şi alţi nouăzeci de mii de oameni de ştiinţă din întreaga lume puteţi contribui la găsirea unei soluţii la problemele dificile de cercetare şi dezvoltare, în schimbul unei recompense financiare. Dar InnoCentive este doar unul dintre numeroasele locuri revoluţionare care reu‑ neşte oamenii de ştiinţă, pe de o parte, cu provocările din domeniul cercetării şi al dezvoltării prezentate de companii în procesul de căutare a inovaţiei, pe de altă parte. P&G şi sute de alte companii caută aceste spaţii virtuale pentru găsirea de idei, invenţii şi minţi dotate cu calităţi unice, care pot genera noi valori pe pieţele pe care acestea activează. Şi programele media sunt în mod similar îmbunătăţite. Decât să te uiţi la ştiri TV, mai degrabă îţi creezi propriul
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 35
35
4/16/2010 7:07:19 PM
conţinut, împreună cu alte mii de jurnalişti independenţi, care îşi întorc profesiunea cu susul în jos. Te‑ai săturat de feţele familiare şi învechite şi de flecăreala de la ştiri? Închide tele‑ vizorul, ia o cameră video şi un program ieftin de editare şi creează un reportaj pentru Current TV, o nouă reţea naţională de cablu prin satelit creată aproape în întregime de colabora‑ tori amatori. Deşi aceştia sunt voluntari neplătiţi, surprinzător, conţinutul este bun. Actualele canale TV oferă ghiduri online pentru operatorii de camere video, precum şi tehnici de pre‑ zentare a ştirilor, iar liniile lor directoare pentru crearea de materiale de presă îi ajută pe participanţii la un astfel de pro‑ iect să se iniţieze. Telespectatorii votează ce material să intre în emisie, astfel că numai cele mai interesante materiale se difuzează la orele de maximă audienţă. În sfârşit, un tânăr din India, China, Brazilia sau din oricare dintre ţările emergente din Europa de Est poate face acum ceea ce părinţii săi visau doar, alăturându‑se la economia glo‑ bală de pe picior de egalitate cu oricine altcineva. Poţi fi într‑un call center din Bangalore care preia comenzi de mâncare pen‑ tru un restaurant destinat şoferilor aflaţi în tranzit în Los Angeles. Sau te poţi afla în situaţia de a lucra în noul centru de afaceri al Foxconn, în provincia Schenzen din China, unde, în urmă cu zece ani, fermierii cultivau pământul cu ajutorul boilor. În prezent, 180.000 de oameni lucrează, trăiesc, învaţă şi se distrează în campusul Foxconn, dotat masiv cu cea mai înaltă tehnologie, proiectând şi realizând echipamente electro‑ nice pentru adolescenţii din întreaga lume. Pentru managerii din orice industrie, acest nou corn al abundenţei bazat pe sistemul participării şi colaborării este atât antrenant, cât şi alarmant. Aşa cum demonstrează direc‑ torul executiv al companiei New Paradigm, David Ticoll, „nu toate exemplele de autoorganizare sunt benefice sau exploa‑
36
Wikinomics.indd 36
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:19 PM
tabile. În cadrul unei singure industrii, dezvoltarea oportuni‑ tăţilor pentru sistemul de colaborare autoorganizat poate fi benefică, neutră sau foarte competitivă în cazul firmelor indi‑ viduale, sau o combinaţie din cel puţin două dintre aceste elemente“. Editorii de publicaţii au aflat acest lucru alegând calea cea grea. Blogurile, site‑urile de tip wiki (care permit crearea şi editarea facilă de pagini web interconectate), came‑ rele pentru chat, motoarele de căutare, licitaţiile de publicitate, descărcarea încrucişată de informaţii sau emisiuni personale transmise pe internet reprezintă noi modalităţi de divertis‑ ment, comunicare şi negociere. În fiecare caz, cumpărătorii tradiţionali, pasivi, de conţinut editorial şi reclamă devin activi şi îndeplinesc roluri participative în procesul creării de valoa‑ re. Unele dintre aceste inovaţii, care presupun implicarea unor oameni obişnuiţi, reprezintă ameninţări serioase pentru actu‑ alele modele de afaceri. Editorii de muzică, literatură, filme, programe IT şi televi‑ ziune sunt ca proverbialii canari într‑o mină de cărbune – pri‑ mele victime ale unei revoluţii care se extinde în rândul tuturor industriilor. Mulţi titani slăbiţi din domeniul industrial se simt ameninţaţi. În ciuda eforturilor de‑a dreptul eroice de a se schimba, aceştia rămân încătuşaţi de moştenirile anterioare legate de comandă şi control. Companiile şi‑au petrecut ulti‑ mele trei decenii remodelându‑şi operaţiunile pentru a putea concura într‑o economie hipercompetitivă – exploatând costu‑ rile la fiecare oportunitate apărută, încercând să devină mai „apropiate de clienţi“, reunind reţele globale de producţie şi dispersându‑şi în întreaga lume centrele tradiţionale, cu o pre‑ zenţă fizică construită cărămidă cu cărămidă. Acum, spre imensa lor supărare, titanii din era industrială învaţă că adevărata revoluţie abia a început. Exceptând peri‑ oada prezentă, competiţia nu mai este reprezentată de rivalii
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 37
37
4/16/2010 7:07:19 PM
lor de neîntrecut, ci este vorba despre masele autoorganizate de indivizi, hiperconectate, amorfe, care își ţin strâns într‑o mână nevoile lor economice şi, în cealaltă, destinul lor econo‑ mic. „Noi, Poporul“ nu mai este doar o expresie politică – un imn plin de speranţă al puterii „maselor“; este de asemenea o descriere potrivită a modului în care oamenii obișnuiți, ca angajaţi, consumatori, membri ai unei comunităţi şi plătitori de impozite, au acum puterea de a inova şi de a crea valoare la nivel global. Pentru companiile inteligente, valul în creştere al colaboră‑ rii în masă oferă o oportunitate vastă. Aşa cum reiese din rela‑ tarea legată de Goldcorp, chiar şi cele mai vechi ramuri industriale ale economiei pot valorifica această revoluţie pen‑ tru a crea valoare în moduri neconvenţionale. Companiile se pot întinde dincolo de graniţele lor pentru a cultiva seminţele inovaţiei şi a culege roade îmbelşugate. Într‑adevăr, compani‑ ile care cultivă relaţii active şi bazate pe încredere cu colabo‑ ratori externi sunt în postura de a crea ecosisteme de afaceri energice, care creează de fapt mai multă valoare decât afacerile organizate pe baza unui sistem ierarhic. Pentru indivizi şi producătorii mici, aceasta poate reprezen‑ ta naşterea unei noi ere, poate chiar a unei ere de aur, asemă‑ nătoare cu renaşterea italiană sau apariţia democraţiei ateniene. Colaborarea în masă dincolo de graniţe, discipline şi culturi are în prezent atât un caracter economic, cât şi unul de diver‑ tisment. Putem realiza în colaborare un sistem de operare, o enciclopedie, putem crea produse media, un fond mutual şi chiar bunuri tangibile, cum ar fi o motocicletă. Devenim o eco‑ nomie pentru noi înşine, o reţea globală vastă de producători specializaţi care alternează şi schimbă servicii pentru divertis‑ ment, subzistenţă şi învăţare. Se dezvoltă o nouă democraţie economică, în care cu toţii avem un rol de conducere.
38
Wikinomics.indd 38
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:19 PM
Promisiune şi risc Experienţa arată că primul val al schimbării produse de internet a fost întinat de o exuberanţă iraţională. O analiză la rece a tendinţelor actuale arată că această nouă participare este deopotrivă o binecuvântare şi un blestem. Colaborarea în masă poate permite o creştere în grup a indivizilor şi a orga‑ nizaţiilor conectate, pentru a crea o valoare extraordinară şi pentru a atinge culmi fără precendent ale învăţării şi ale des‑ coperirii ştiinţifice. Dacă suntem inteligenţi, vom valorifica această capacitate pentru a crea oportunităţi pentru toată lumea şi pentru a gestiona atent resursele naturale ale planetei. Dar noua participare va determina, de asemenea, și o trans‑ formare semnificativă, o dislocare, şi va constitui un pericol pentru societăţi, corporaţii şi indivizi care eşuează în a ţine pasul cu schimbarea drastică. La fel ca în cazul revoluţiilor economice anterioare, solici‑ tările venite din partea indivizilor, organizaţiilor şi naţiunilor vor fi de o intensitate foarte mare şi pe alocuri traumatice chiar, în condiţiile în care vechile industrii şi moduri de viaţă se retrag din faţa noilor procese, tehnologii şi modele de afa‑ ceri. Câmpul de joc a fost bombardat cât se poate de repede, iar nevoia periodică de a‑i schimba oameni şi de a reconfigura capacităţile pentru a servi o piaţă în continuă schimbare va necesita existenţa unor indivizi care să adopte schimbarea con‑ stantă şi inovaţia în carierele lor. Aşa cum evenimentele recente o prezic, o lume mai mică, mai deschisă şi interdependentă are potenţialul de a deveni dinamică şi energică, dar, totodată, şi mai vulnerabilă la reţe‑ lele criminale şi terorism. Aşa cum masele de oameni de ştiinţă şi creatorii de coduri pentru programe pot colabora în cadrul unor proiecte sociale benefice, tot aşa criminalii şi teroriştii pot
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 39
39
4/16/2010 7:07:19 PM
conspira prin intermediul internetului pentru a se răzbuna, aducând pagube imense existenţei noastre cotidiene. Chiar şi cu bune intenţii, colaborarea în masă nu este cu siguranţă un panaceu. Când oamenii se organizează în masă pentru a crea bunuri, servicii şi modalităţi de divertisment, aceştia creează deopotrivă noi provocări şi oportunităţi. Reputatul om de ştiinţă din domeniul calculatoarelor, compo‑ zitor şi autor, Jaron Lanier, se teme că anumite comunităţi bazate pe colaborare precum flickr, MySpace şi Wikipedia reprezintă o nouă formă de „colectivism online“, care sufocă vocile autentice într‑o imensitate anonimă şi amestecată a mediocrităţii în masă. Lanier se plânge în legătură cu valabi‑ litatea ideii că „efortul colectiv este în întregime reprezentat de inteligenţă“ sau, aşa cum spune el, „este de dorit să dispu‑ nem de influenţă concentrată într‑un spaţiu strâns, ce poate canaliza efortul colectiv cu cea mai mare onestitate şi forţă“. El subliniază corect faptul că astfel de idei au avut consecinţe teribile atunci când au fost impuse de către dictatori nemiloşi, precum Stalin sau Pol Pot. Dar argumentul său e lovit de nuli‑ tate atunci când atribuie acelaşi tip de „prostie colectivă“ for‑ melor în plină dezvoltare ale colaborării în masă pe web. Între timp, alţi oameni inteligenţi şi serioşi, precum Bill Gates de la Microsoft, se plâng de faptul că stimulentele oferite creatorilor de cunoştinţe dispar într‑o lume în care indivizii își pot reuni talentele pentru a crea bunuri gratuite ce concurează cu ofertele în proprietatea marilor companii de pe piaţă. Gates menţionează acţiunea de reunire a „creativilor obişnuiţi“ de la nivel global, care cuprinde cantităţi mari de conţinut ştiin‑ ţific şi cultural, în care el vede ca o ameninţare potenţială la adresa abilităţii de a obţine profit în industrii bazate pe cunoş‑ tinţe, cum ar fi domeniul programării. Mulţi directori executivi de top aderă la poziţia lui Gates pentru a controla ceea ce ei
40
Wikinomics.indd 40
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:19 PM
percep ca fiind noii „comunişti“ la modă deghizaţi în diferite moduri. Atitudinile reacţionare nu sunt deloc surprinzătoare, date fiind circumstanţele. Producerea de cunoştinţe, bunuri şi ser‑ vicii devine o activitate bazată pe colaborare în care un număr tot mai mare de oameni pot contribui. Acest lucru ameninţă să înlocuiască grupurile protejate de oameni cu influenţă care au prosperat sub protecţia unor bariere de intrare variate, inclusiv costurile ridicate legate de obţinerea capitalului finan‑ ciar, fizic şi uman necesar pentru a concura pe piaţă. Companiile, obişnuite să conducă în mod confortabil activită‑ ţile de piaţă, trebuie să se lupte cu sursele noi şi nefamiliare de competiţie, inclusiv cu masele care se autoorganizează, ca şi cu oamenii aflaţi în ierarhia superioară (indiferent că este vorba despre jurnalişti, profesori, experţi sau politicieni) care acum sunt nevoiţi să muncească mai mult pentru a‑şi demon‑ stra statutul superior. Pe măsură ce diviziunea globală a mun‑ cii devine mai complexă ca oricând, mai variată şi dinamică, economia ei scapă de sub control pe suspecţii de serviciu. Vor exista și victime, dar numărul câştigătorilor va fi mai mare decât cel al perdanţilor. Într‑adevăr, credem că noua eră dez‑ văluie noi oportunităţi economice atât pentru afaceri, cât şi pentru indivizi, precum şi un grad mai mare de eficienţă, cre‑ ativitate şi inovaţie prin intermediul economiei ca întreg. Cu toate că nu suntem de acord cu părerile lui Lanier şi Gates, ei pun totuşi în discuţie niște aspecte importante, care vor fi tratate pe parcursul acestei cărţi. Pentru moment, trebuie spus că producţia încrucişată şi colaborarea în masă sunt cu adevărat termeni opuşi comunismului pe care Gates şi Lanier îl dispreţuiesc. Howard Rheingold, un pionier în domeniul digital, subliniază că „ideea de colectivism implică constrân‑ gere şi control centralizat; acţiunea colectivă presupune o
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 41
41
4/16/2010 7:07:19 PM
selecţie proprie aleasă liber şi o coordonare distribuită“. În timp ce comunismul suprimă individualismul, colaborarea în masă se bazează pe indivizi şi companii care angajează tehno‑ logii de calcul şi comunicare distribuite pe scară mare, pentru a dobândi rezultate ce pot fi împărţite prin intermediul asoci‑ aţiilor libere de voluntari. Mai mult, revoluţia fenomenului participării, acum aflată în plină desfăşurare, oferă noi posibilităţi pentru miliarde de oameni de a juca roluri active la locurile lor de muncă, în comunităţile din care fac parte, în sistemele democratice naţi‑ onale şi în cadrul economiei globale, într‑o perspectivă largă. Acest lucru aduce beneficii sociale profunde, inclusiv oportu‑ nitatea de a determina guvernele să fie mai responsabile şi de a scoate milioane de oameni din ghearele sărăciei. În plus, este greşit să presupui că noua acţiune colectivă reprezintă exclusiv o ameninţare la adresa afacerilor deja exis‑ tente. În timp ce unii se tem de faptul că această colaborare în masă va reduce procentul din economie disponibil pentru acti‑ vităţi profitabile şi crearea de bogăţie, noi le vom demonstra exact contrariul. Noile modele de producţie pe baza colaboră‑ rii pot aduce unui manager pregătit nenumărate posibilităţi noi de a debloca potenţialul inovativ care înfloreşte în interi‑ orul şi exteriorul unei companii, într‑o gamă largă de resurse. Având o abordare potrivită, companiile pot obţine rate ridicate de creştere şi inovaţie prin învăţarea modului în care să se conecteze şi să participe la procesul de creare împreună cu o reţea globală dinamică şi în creştere de colaboratori. Decât să se recunoască învinse în faţa celei mai puternice forţe econo‑ mice a timpurilor noastre, companiile existente pot valorifica noua formă de colaborare pentru un succes unic. O nouă artă şi ştiinţă a colaborării este pe cale să se dez‑ volte – noi o numim „wikinomics“. Și nu ne referim numai la
42
Wikinomics.indd 42
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:19 PM
crearea de enciclopedii online şi la alte documente de acest fel. Un site de tip wiki este mai mult decât un simplu program care le permite numeroşilor oameni să editeze site‑uri web. Este o metaforă pentru o nouă eră a colaborării şi a participă‑ rii, una care, aşa cum cântă Bob Dylan, „va zgudui ferestrele de vor răsuna pereţii“. Într‑adevăr, vremurile se schimbă.
NOUA PROMISIUNE A COLABORĂRII Test de asociere a cuvintelor: care este primul lucru care vă vine în minte atunci când auziţi cuvântul „colaborare“? Dacă sunteţi asemenea majorităţii oamenilor, vă veţi aminti de ima‑ gini şi indivizi lucrând împreună fericiţi şi productivi. În viaţa de zi cu zi, colaborăm cu membrii consiliului de părinţi la o întâlnire a Parent‑Teacher Association*, cu alţi studenţi în cadrul unui proiect la ora de curs sau cu vecinii pentru a ne proteja şi îmbunătăţi comunităţile din care facem parte. În afa‑ ceri, colaborăm cu colegii la serviciu, cu partenerii în cadrul lanţului de distribuţie şi în cadrul echipelor create de‑a lungul structurilor departamentale şi organizaţionale. Colaborăm la proiecte de cercetare, lucrăm împreună pentru a contribui la o vânzare importantă sau planificăm o nouă campanie de marketing. Eric Schmidt, CEO la Google, afirmă că „atunci când spui «colaborare», persoanele cu vârsta medie de 45 de ani cred că ştiu despre ce vorbeşti – echipe stând pe scaune, purtând o conversaţie drăguţă cu obiective pe măsură şi cu o atitudine amabilă. Asta înseamnă colaborare pentru majoritatea oamenilor“. *
PTA, o organizaţie americană formală, constituită din părinţi, profesori şi personal,
menită să faciliteze participarea părinţilor la o şcoală publică sau privată (n.t.).
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 43
43
4/16/2010 7:07:19 PM
Noi vorbim despre ceva complet diferit. Noua promisiune a colaborării este aceea că, prin intermediul producţiei parti‑ cipative, vom valorifica abilităţile umane, ingeniozitatea şi inteligenţa mult mai eficient şi rapid decât în orice alt mod la care am asistat înainte. Sună ca o exagerare. Dar cunoştinţele, capacitatea şi resursele colective încorporate în reţele orizon‑ tale de participanţi, extinse, pot fi mobilizate pentru a realiza mult mai multe lucruri decât poate realiza o companie care acţionează de una singură. Indiferent că este vorba despre proiectarea unui avion, asamblarea unei motociclete sau ana‑ lizarea ADN‑ului uman, abilitatea de a integra talentele unor indivizi şi organizaţii dispersate devine competenţa definitorie pentru manageri şi companii. Iar în anii ce vor urma, acest nou mod de producţie pe bază de colaborare va înlocui ierarhiile tradiţionale ale companiei ca motor‑cheie de creare a bogăţiei în economie. În capitolul 2 vom aduce în discuţie o varietate de forţe sociale, economice şi demografice care stimulează tendinţa ascendentă a colaborării în masă. Cu toate acestea, mai mult ca orice, evoluţia internetului generează această nouă eră. De la creşterile ameţitoare în ceea ce priveşte puterea de calcul a computerelor, capacitatea reţelei şi accesul la tehnologie şi până la accesibilitatea în creştere a instrumentelor solicitate pentru a fi organizat, a crea valoare şi a concura, acest nou web a deschis porţile către o explozie mondială a participării. Sunt o mulţime de denumiri pentru acest nou web: Web 2.0, webul ca mod de viaţă, hipernet, webul activ, citeşte/scrie web5 . Numeşte‑l cum vrei – sentimentul este acelaşi. Cu toţii participăm la apariţia unei platforme globale, omniprezente, pentru procesarea de date şi colaborare, care remodelează aproape fiecare aspect al afacerilor. În timp cel webul vechi se referea la site‑uri, click‑uri şi la „captarea atenţiei“, noul web
44
Wikinomics.indd 44
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:19 PM
se referă la comunităţi online, participare şi colaborare. Pe măsură ce numărul de utilizatori şi puterea de calcul a com‑ puterelor se multiplică, iar instrumentele uşor de folosit pro‑ liferează, internetul evoluează către stadiul de computer global, conectat dinamic şi pe care oricine îl poate programa. Până şi simplul act de participare la o comunitate online îşi aduce contribuţia la noile medii digitale comune – fie că este vorba despre faptul că un individ îşi construieşte o afacere pe Amazon sau produce un videoclip pentru YouTube, fie că îşi creează o comunitate în jurul colecţiei sale de fotografii de pe flickr ori editează un articol pe teme legate de astronomie pe Wikipedia. Acest nou web leagă deja direct peste un miliard de oameni şi (spre deosebire de Web 1.0) ajunge până în lumea fizică, conectând nenumărate obiecte inerte, de la uşi de hoteluri şi până la maşini. Începe să ofere servicii noi, dinamice – de la telefonie video la distanţă, gratis, până la operaţii pe creier la distanţă. Mai mult, acoperă planeta aşa cum pielea acoperă organismul uman, conectând o maşină care sudează cipuri la tablouri de circuite din Singapore, cu un depozit de cipuri din Denver, Colorado. Peste douăzeci de ani ne vom uita în urmă la această peri‑ oadă a începutului de secol XXI ca la un punct de cotitură din istoria economică şi socială. Vom înţelege că am intrat într‑o nouă eră, bazată pe noi principii, filozofii de viaţă şi modele de afaceri, unde natura jocului s‑a schimbat. Viteza schimbării şi evoluţia cererilor consumatorilor sunt de aşa natură, încât companiile nu mai pot depinde exclusiv de capacităţile lor interne pentru a satisface nevoile externe. Dar nici nu mai pot depinde numai de relaţiile strânse cu o mână de parteneri de afaceri pentru a ţine pasul cu dorinţele consumatorilor legate de viteză, inovaţie şi control. În schimb,
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 45
45
4/16/2010 7:07:19 PM
companiile trebuie să intre în luptă şi să participe la cocrearea într‑un mod dinamic cu fiecare – parteneri, concurenţi, profe‑ sori, guvern şi, mai mult decât orice, consumatori. Pentru a inova şi a reuşi, noua colaborare în masă trebuie să devină parte din vocabularul şi scenariul de acţiune al fie‑ cărui lider. A învăţa cum să te implici şi să creezi împreună cu un grup de parteneri în permanentă schimbare, care se auto‑ organizează devine o abilitate esenţială, la fel de importantă ca stabilirea unui buget, ca activităţile de cercetare‑dezvoltare şi ca planificarea.
PRINCIPIILE CONCEPTULUI DE WIKINOMICS Noua colaborare în masă schimbă modul în care compani‑ ile şi comunităţile își valorifică bagajul de cunoştinţe şi capa‑ citatea de a inova şi de a crea valoare. Acest lucru afectează aproape fiecare sector al societăţii şi fiecare aspect al procesu‑ lui de management. O nouă formă de afaceri este pe cale să se dezvolte – una care deschide uşile către lume, inovează împreună cu oricine (în special consumatorii), împarte resurse care în trecut erau serios păzite, valorifică puterea colaborării în masă şi se poartă nu ca o companie multinaţională, ci ca o entitate nouă: o firmă cu adevărat globală. Aceste companii determină schimbări importante în industriile în care activează şi rescriu multe dintre regulile competiţiei. Acum, vă invităm să comparaţi acest lucru cu modul tra‑ diţional de gândire a afacerilor. Experienţa convenţională arată că organizaţiile inovează, se diferenţiază şi concurează făcând anumite lucruri în mod corect: având capital uman de calitate ridicată, protejându‑şi aprig proprietatea intelectuală, concen‑ trându‑se asupra clienţilor, gândind global, dar acţionând
46
Wikinomics.indd 46
Wikinomics Wikinomics
4/16/2010 7:07:19 PM
local şi având o execuţie bună (de exemplu, având un sistem de management şi de control bune). Dar noua lume a afaceri‑ lor răsplăteşte fiecare dintre aceste principii insuficient, iar, în unele cazuri, chiar într‑un mod complet nepotrivit. Noua artă şi ştiinţă numită wikinomics se bazează pe patru noi idei puternice: deschidere, colaborare, împărţire şi acţiune globală. Aceste principii noi înlocuiesc unele dintre vechile teorii de afaceri. Obiectivul nostru prin această carte este acela de a oferi exemple vii legate de modul în care indivizii şi orga‑ nizaţiile valorifică aceste principii pentru a genera inovaţie la locul de muncă, în cadrul comunităţilor din care fac parte şi al industriilor în care activează.
Să fii deschis Dacă iei în considerare limbajul neaoş, termenul de „des‑ chis“ este bogat în înţelesuri şi conotaţii pozitive. Printre alte lucruri, deschiderea este asociată cu sinceritate, transparenţă, libertate, flexibilitate, expansivitate, angajament şi acces. Cu toate acestea, deschis nu reprezintă un adjectiv des utilizat pentru a descrie o firmă tradiţională şi, până de curând, ter‑ menul de „deschis“ nu ar fi putut descrie potrivit mecanismele interioare ale economiei. Recent, companiile inteligente şi‑au regândit conceptul de deschidere, iar acest lucru începe să afecteze un număr important de funcţiuni, inclusiv resursele umane, inovaţia, standardele industriei şi comunicaţiile. Companiile au fost închise în atitudinile lor orientate către colaborarea în reţea, către conceptul de împărţire sau de încu‑ rajare a autoorganizării, în mare parte din cauza experienţei tradiţionale conform căreia companiile concurează prin aceea că îşi protejează foarte atent cele mai râvnite resurse. Când
Wikinomics Wikinomics
Wikinomics.indd 47
47
4/16/2010 7:07:19 PM