Douăzeci şi patru de teste de personalitate by Editura TREI

Editori

Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Director editorial

Magdalena Mărculescu redactor

Raluca Hurduc DESIGN

Alexe Popescu Director producţie

Cristian Claudiu Coban Dtp

Răzvan Nasea Corectură

Elena Bițu Lorina Chițan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Janda, Louis Douăzeci şi patru de teste de personalitate / Louis Janda ; trad.: Oana Munteanu. - Bucureşti : Editura Trei, 2012 ISBN 978-973-707-671-7 I. Munteanu, Oana (trad.) 159.923 ISBN 978-973-707-671-7

Titlul original: The Psychologist’s Book of Personality Tests. 24 Revealing Tests to Identify & Overcome Your Personal Barriers to a Better life Autor: Louis Janda, Ph.D. Copyright © 2001 by Louis Janda Copyright © Editura Trei, 2012 pentru prezenta ediţie C.P. 27‑0490, Bucureşti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 e‑mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

Această lucrare îşi propune să ofere informaţii corecte şi avizate cu privire la subiectul abordat. Editorul nu este implicat în oferirea de servicii profesionale. Dacă aveţi nevoie de un sfat avizat sau de un alt tip de asistenţă de specialitate, apelaţi la serviciile unei persoane calificate.

Cuprins

Introducere ......................................................................9 Secțiunea I

1 2 3 4 5 6 7

Bariere personale................................................19

Ce părere ai despre tine însuţi? Scala de evaluare a stimei de sine ................................. 21 Cât eşti de anxios? Chestionarul anxietăţii în patru sisteme ......................29 Cât de deprimat eşti? Chestionarul gândurilor automate ...............................38 Cine îţi controlează soarta? Inventarul comportamentului personal ........................45 Cât eşti de raţional? Chestionarul credinţelor personale ...............................52 Cât eşti de impulsiv? Scala impulsivităţii Barratt .........................................60 Ce crezi despre corpul tău? Chestionarul multidimensional al relaţiilor dintre sine şi corp .......................................67 8 Cât de mult te îngrijorezi? Scala „De ce să te îngrijorezi“ .......................................76 Secțiunea II

9 10 11

Bariere interpersonale...................................... 85

Cât eşti de prietenos? Scala prieteniei ............................................................ 87 Cât eşti de asertiv? Scala autoprezentării adultului ....................................95 Cât de capabil eşti de intimitate? Scala fricii de intimitate ............................................. 104

12 13 14 15 16

Eşti o persoană care controlează? Scala modului de viaţă ................................................ 112 Eşti o persoană furioasă? Inventarul multidimensional al furiei .......................... 119 Câtă încredere ai în ceilalţi? Scala specifică a încrederii interpersonale .................. 127 Cum stai cu dragostea? Scala relaţiei romantice ...............................................136 Cât de vinovat te simţi în privinţa sexului? Inventarul sentimentului de vinovăţie Mosher – Revizuit ....................................................... 143

Secțiunea III

În căutarea dezvoltării personale.................. 153 17 Cât de bine te pricepi să‑ţi modifici stările de spirit negative? Scala reglării dispoziţiei negative ............................... 155 18 Cât eşti de eficient ca persoană? Scala autoeficienţei .................................................... 162 19 Cât eşti de rezistent psihic? Scala rezistenţei psihice ...............................................169 20 Cât de bine faci faţă evenimentelor de viaţă traumatice? Scala rezilienţei .......................................................... 177 21 Cât eşti de empatic? Scala empatiei ............................................................ 184 22 Cât de bine te împaci cu propria mortalitate? Scala sensului nemuririi simbolice ..............................192 23 Îţi plac experienţele noi? Scala neofiliei ..............................................................199 24 Trăieşti momente extatice? Scala experienţelor de vârf ..........................................206

Epilog: traducerea cunoaşterii în acţiune ........................218

Introducere Noi, psihologii, avem tendinţa să fim un grup interesat mai mult de aspectele negative. Ne petrecem o mare parte din timp concentrându‑ne mai degrabă pe ceea ce nu e în regulă cu oamenii, decât pe ceea ce funcţionează. Şi cred că există un motiv foarte bun pentru asta. În timp ce scriam această carte, spre sfârşitul lui 1999, a apărut un studiu oficial conform căruia 22% dintre noi se pot aştepta să treacă printr‑o tulburare psihologică (o afectare mai mare sau mai mică a capacităţii de funcţionare) în anul respectiv, iar 50% dintre noi se pot aştepta să treacă printr‑o asemenea tulburare la un moment dat pe parcursul vieţii. Prin definiţie, tulburările psihologice au un efect profund. Ele ne pot face dificilă sau chiar imposibilă viaţa de zi cu zi. Ne pot eroda de la temelie relaţiile cu familia, prietenii şi colegii. Şi chiar dacă cei ce suferă de o tulburare psihică reuşesc să‑şi construiască o faţadă suficient de bună pentru a‑i păcăli pe ceilalţi, totuşi ei trăiesc niveluri aproape insuportabile de anxietate, depresie sau singurătate. Probabil că cel mai alarmant element al studiului, pentru specialiştii în sănătate mentală, a fost faptul că

o majoritate substanţială a celor ce suferă o tulburare psihică nu primesc niciodată tratament pentru aceasta, în ciuda faptului că există tratamente eficace. Deşi nu este necesar ca ei să sufere în singurătate, milioane de oameni trăiesc cu emoţiile lor dureroase, luptându‑se să o scoată la capăt încă o zi. Pentru asemenea oameni, poate oameni ca tine, am scris această carte. Am speranţa că această lucrare te va ajuta să începi procesul de recunoaştere şi depăşire a propriilor bariere, pentru a avea o viaţă mai satisfăcătoare şi eficientă. Pentru că noi, psihologii, ne concentrăm mai mult pe ceea ce nu este în regulă, decât pe ceea ce funcţionează la clienţii noştri, n‑am reuşit să obţinem un consens cu privire la definirea individului funcţional şi bine adaptat. Dar am reuşit într‑o măsură foarte mare să cădem de acord în privinţa problemelor care‑i împiedică pe oameni să atingă această stare. Noi, specialiştii în sănătate mentală, avem un jargon ştiinţific bogat şi foarte sonor de etichetare a acestor probleme, însă mie îmi place să mă gândesc la ele ca la nişte bariere — bariere care‑i împiedică pe oameni să obţină tot ce pot de la viaţă. Testele din primele două secţiuni ale acestei cărţi te pot ajuta să‑ţi identifici barierele şi îţi oferă câteva idei privind felul în care să începi să îndepărtezi aceste obstacole, astfel încât să te bucuri de o viaţă mai satisfăcătoare şi eficientă. Testele din prima secţiune, Bariere personale, măsoară aspectele calitative ce au impact asupra dispoziţiei şi emoţiilor noastre. Scala de evaluare a stimei de sine reprezintă ceea ce mulţi ar putea considera piatra de temelie a adaptării; este aproape imposibil să funcţionăm eficient şi mulţumitor dacă avem o imagine proastă despre noi înşine. După cum sugerează şi numele testului din capitolul 2, Chestionarul anxietăţii în patru sisteme măsoară gradul de anxietate şi stres

Douăzeci şi patru de teste de personalitate

pe care‑l resimţim. Nu numai că este imposibil să ne bucurăm de viaţă dacă suntem anxioşi în mod cronic, dar aceste sentimente vor fi aproape o garanţie că nu vom funcţiona la capacitate maximă. Chestionarul gândurilor automate din capitolul 3 măsoară ceea ce s‑a numit „guturaiul“ obişnuit al psihopatologiei — depresia. Acest test reflectă o teorie curentă, ce sugerează că gândurile noastre sau cogniţiile, cum ne place nouă, psihologilor, să spunem, joacă un rol major în stările noastre de dispoziţie. Pur şi simplu nu este necesar să te simţi astfel atât de mult timp. Inventarul comporta mentului personal, din capitolul 4, măsoară credinţele subtile, dar cruciale, pe care le avem despre forţele ce ne controlează comportamentul. Cei ce se simt relativ neputincioşi în schimbarea propriei vieţi tind să‑şi creeze profeţii autoîmplinite. Chestionarul credinţelor personale, prezentat în capitolul 5, măsoară credinţele ce distorsionează felul în care vedem lumea şi pe noi înşine. Pentru a avea o viaţă eficientă, satisfăcătoare, trebuie să vedem lumea aşa cum este ea cu adevărat. Pentru a ne putea atinge obiectivele şi pentru a obţine tot ceea ce vrem de la viaţă, trebuie să fim capabili să facem nişte sacrificii pe termen scurt. Scala impulsivi tăţii Barratt, din capitolul 6, vă poate ajuta să aflaţi dacă aveţi această importantă trăsătură. O barieră, pe care mulţi oameni nici n‑o bănuiesc, dacă nu s‑au confruntat ei înşişi cu ea, este cea legată de imaginea corpului — sentimentele noastre cu privire la aspectul fizic pe care îl avem. Chestionarul multidimensional al relaţiilor dintre sine şi corp, din capitolul 7, măsoară aceste sentimente care ne pot afecta profund modul în care vedem lumea şi ceea ce simţim faţă de noi înşine. În fine, Scala „De ce să te îngrijorezi“ din capitolul 8 măsoară gradul în care îngrijorările noastre cronice, şi adesea deloc necesare, ne afectează funcţionarea de zi cu zi.

Testele din secţiunea II măsoară barierele ce ne perturbă relaţiile interpersonale. Oamenii fericiţi şi pe deplin funcţionali sunt capabili să stabilească legături cu ceilalţi, să fie direcţi şi sinceri nu doar în relaţiile cu prietenii şi cei dragi lor, ci şi cu străinii şi cunoştinţele. Scala prieteniei este prezentată în capitolul 9. Vechiul clişeu „pentru a avea un prieten trebuie să fii un prieten“ are o susţinere ştiinţifică. Scala autoprezentării adultului, prezentată în capitolul 10, măsoară asertivitatea şi capacitatea de exprimare a sentimentelor într‑un mod acceptabil social — o abilitate care este crucială în stabilirea unor relaţii satisfăcătoare şi eficiente. Scala fricii de intimitate, din capitolul 11, măsoară barierele în realizarea unei legături reale şi semnificative cu ceilalţi. Scala modului de viaţă, din capitolul 12, a fost elaborată pentru a măsura personalitatea de tip A. Acest termen este asociat de obicei cu cei ce suferă de boli cardiace coronariene, dar, după cum veţi vedea, el are, de asemenea, implicaţii importante pentru relaţiile apropiate cu ceilalţi. Numele testului din capitolul 13, Inventarul multidimensional al furiei, spune totul. Deşi oamenii furioşi ar putea să nu recunoască faptul că sentimentele lor sunt o barieră în formarea unor relaţii eficiente, este foarte probabil ca izbucnirile lor temperamentale să‑i îndepărteze pe ceilalţi. Capacitatea noastră de a avea încredere în cei cu care avem relaţii apropiate este esenţială pentru satisfacţia pe care ne‑o dau, iar aceasta este măsurată de Scala specifică a încrederii interpersonale, pe care o găsiţi la capitolul 14. Poate că nu mai este nimic de adăugat satisfacţiei pe care o simţim când avem o relaţie de cuplu fericită, reuşită, iar testul din capitolul 15, Scala relaţiei romantice, vă poate da o idee cu privire la barierele care vă stau în cale. În fine, în capitolul 16, Inventarul sentimentului de vinovăţie Mosher

Douăzeci şi patru de teste de personalitate

revizuit vă poate ajuta să aflaţi dacă aveţi bariere ce vă perturbă relaţiile sexuale, cea mai plăcută formă de interacţiune umană. Testele din secţiunea III, În căutarea dezvoltării per sonale, se focalizează pe ceva diferit: ele reflectă munca psihologilor care i‑au întrebat ce‑i face fericiţi şi eficienți pe alţi oameni decât pe cei cu probleme. Aceste teste îţi vor oferi un index al punctelor tale tari şi al calităţilor care‑ţi permit să‑ţi atingi potenţialul maxim. Scala reglării dispoziţiei negative, de la capitolul 17, măsoară abilitatea de a acţiona în scopul depăşirii sentimentelor neplăcute, o abilitate pe care oricine şi‑o poate dezvolta prin practică şi perseverenţă. Scala autoeficienţei, prezentată în capitolul 18, măsoară calităţile oamenilor care au o atitudine de tipul „se poate“. Aceşti oameni cred că pot depăşi barierele ce‑i împiedică să obţină ceea ce doresc. Scala rezistenței psihice, de la capitolul 19, a fost concepută iniţial pentru a măsura capacitatea de a gestiona stresul, dar poate oferi o bună imagine a sănătăţii mentale per ansamblu. Scala rezilienţei, prezentată în capitolul 20, măsoară capacitatea de a găsi ceva pozitiv şi de a ne dezvolta personal când ne confruntăm cu adversităţi. Scala empatiei, prezentată în capitolul 21, măsoară calitatea pe care eu o consider esenţială într‑o societate civilizată, umanistă — capacitatea de identificare cu experienţele emoţionale ale altora. Ultimele trei teste, deşi au fost elaborate prin metode ştiinţifice riguroase, reflectă noţiuni mai teoretice cu privire la ce înseamnă să fii o persoană pe deplin funcţională şi sănătoasă psihic. Scala sensului nemuririi simbolice, de la capitolul 22, reflectă credinţa multor psihologi că este necesar să ne împăcăm cu ideea timpului nostru limitat pe pământ, dacă vrem să găsim un sens al vieţii noastre. Am inclus Scala neofiliei în capitolul 23 deoarece

cred că aprecierea şi dorinţa de noi experienţe sunt esenţiale capacităţii de a găsi viaţa atât interesantă, cât şi provocatoare. Ultimul test al cărţii, de la capitolul 24, este Scala experienţelor de vârf. Ea măsoară capacitatea de a trăi acele rare momente de bucurie pură, despre care se crede că sunt caracteristice oamenilor cu cel mai înalt grad de funcţionalitate. Sper că toţi cei ce vor profita de pe urma informaţiilor din această carte vor avea multe asemenea momente.

Câteva cuvinte despre testele cu autoadministrare Toate testele din această carte se numesc „teste cu autoadministrare“ pentru că ele se bazează pe informaţiile pe care eşti dispus să le oferi. Asemenea teste le sunt utile psihologilor pentru că ele dau o idee despre cum este o persoană în comparaţie cu altele. Dar pentru că sunt teste cu autoadministrare, este improbabil să afli ceva despre tine însuţi ce nu ştiai deja. Deci, de exemplu, dacă atingi un scor ridicat la Chestionarul gândurilor automate, ştiai deja că eşti deprimat; nu acest test te‑a făcut conştient de asta. Scopul acestei cărţi nu este acela de a‑ţi oferi informaţii noi despre tine însuţi, ci mai degrabă acela de a te ajuta să capeţi o mai bună înţelegere a barierelor care stau în calea unei vieţi mai satisfăcătoare şi eficiente. De asemenea, este important de remarcat că toate testele din această carte au fost elaborate de psihologi cercetători, pentru a ajuta la înţelegerea diferitelor bariere sau probleme prezentate aici. În aproape toate cazurile, normele s‑au bazat pe studenţi, şi nu pe pacienţi clinici. Aceasta înseamnă că,

Douăzeci şi patru de teste de personalitate

oricât de ridicat sau scăzut este scorul pe care îl obţii la oricare din testele din această carte, n‑ar fi corect să tragi concluzia că ai o tulburare psihică. Da, este posibil să ai o boală diagnosticabilă, dar singurul mod în care poţi afla cu certitudine este consultarea unui profesionist în domeniul sănătăţii mentale. Cartea de faţă pur şi simplu nu poate, şi nici nu‑şi propune, să ofere suficiente informaţii ca să ajungi la această concluzie. Pe măsură ce vei parcurge cartea, vei observa că anumiţi itemi din diferite teste nu sunt relevanţi în mod direct pentru situaţia ta. Vei fi întrebat despre modul în care îţi disciplinezi copiii, despre relaţiile cu familia sau despre sentimentele pe care le ai faţă de colegii de serviciu, situaţii prin care nu a trecut toată lumea. Când întâlneşti unul dintre aceşti itemi care nu se aplică în cazul tău, încearcă să răspunzi ce‑ţi imaginezi că ai simţi dacă ai trece prin asemenea experienţe. Chiar dacă răspunsul tău este doar unul ipotetic, răspunzând la asemenea itemi, scorul tău final va fi mai aproape de adevăr decât dacă ai sări peste item. Te rog să foloseşti cartea aşa cum am intenţionat‑o: ca pe un ghid în organizarea propriilor gânduri despre viaţă, despre relaţiile tale şi despre barierele care te împiedică să obţii ceea ce‑ţi doreşti de la viaţă. Foloseşte‑o ca pe un punct de plecare al schimbărilor ce te vor ajuta să‑ţi atingi scopurile. O poţi folosi chiar şi cu partenerul tău sau cu un prieten apropiat, pentru a vă ajuta să înţelegeţi mai bine eventualele conflicte din relaţia voastră. Noi nu ne vedem întotdeauna aşa cum ne văd ceilalţi. Dar nu uita, această carte este doar un punct de la care să începi să‑ţi pui întrebările relevante şi să porneşti în căutarea răspunsurilor adecvate. Sper să te bucuri de procesul autodescoperirii şi să‑l găseşti cât de util se poate.

Câteva cuvinte despre scorare După fiecare test vei găsi îndrumări pentru scorarea răspunsurilor la itemi. Instrucţiunile sunt clare, dar există un concept care poate fi puţin derutant pentru cei ce‑l întâlnesc pentru prima oară — şi anume „scorarea inversă“. De exemplu, ai putea face un test de măsurare a nivelului extraversiune, iar instrucţiunile îţi cer să răspunzi folosind o scală de la 1 la 5, unde 1 indică „deloc“, iar 2 indică „uneori“, 3 indică „moderat“, 4 înseamnă „adesea“, iar 5 înseamnă „întotdeauna“. Acum, imaginează‑ţi următorii doi itemi: 1. Îmi plac petrecerile nebune. 2. Sâmbăta seara îmi place să stau acasă şi să citesc. Dacă eşti un extravertit, cel mai probabil răspunzi cu 5 la primul item şi cu 1 la al doilea. Dacă vrem ca scorurile ridicate la test să indice niveluri înalte de extraversiune, ar trebui să „inversăm scorul“ la al doilea item. Aceasta înseamnă că răspunsul cu 5 va fi înlocuit cu 1, 4 va fi înlocuit cu 2, 3 va rămâne 3, 2 va fi schimbat cu 4, iar 1 va fi schimbat cu 5. Astfel, după ce inversăm scorul celui de‑al doilea item, vei obţine scorul maxim de 10. În instrucţiunile de scorare ce vin după fiecare test, vor fi indicaţi itemii ce necesită scorare inversă.

Câteva cuvinte spre norme Normele sunt un instrument folosit de psihologi pentru a da un înţeles scorurilor brute. Spre ilustrare, să presupunem că, după ce ai dat testul SAT sau alt examen

Douăzeci şi patru de teste de personalitate

de intrare la facultate, ţi se spune că ai răspuns corect la 55 de întrebări. Dar n‑ai avea nicio idee dacă acesta este un scor bun sau dacă e cazul să‑ţi schimbi planurile în ceea ce priveşte facultatea. Pentru a te ajuta să‑ţi înţelegi performanţa, editorul testului transformă numărul de întrebări la care ai răspuns corect într‑un scor normativ. În cazul testului SAT, scorul obţinut se situează undeva între 200 şi 800. Aceasta este o formă de scor normativ şi îţi permite să ştii cum te‑ai descurcat în comparaţie cu alţii. Unul din cele mai obişnuite tipuri de scoruri normative, pe care‑l utilizez şi în această carte, se numeşte percentilă. Percentilele indică nivelul scorului tău în comparaţie cu al celorlalţi. Folosesc cinci niveluri de percentile pentru fiecare test din această carte: 85, 70, 50, 30 şi 15. Percentila 85 a unui scor înseamnă că scorul tău a fost mai mare decât scorurile a 85% din numărul oamenilor din eşantionul normativ care au dat testul, un scor de percentila 70 înseamnă că scorul tău a fost mai mare decât al celorlalţi 70% dintre subiecţi şi aşa mai departe. Aceste cinci puncte îţi vor oferi o idee despre cum stai în raport cu alţii. Un ultim concept şi apoi lecţia de statistică se termină. În procesul de elaborare a unui test, psihologii îl administrează unui grup de oameni, în scopul stabilirii normelor. Acest grup de oameni se numeşte eşantionul normativ şi este important să ştii unele lucruri despre eşantion, pentru a înţelege ce înseamnă scorul tău la test. De pildă, obţinerea percentilei 85 la un test pentru anxietate are o semnificaţie dacă eşantionul normativ constă în studenţi obişnuiţi şi o semnificaţie cu totul diferită dacă eşantionul e format din pacienţi de psihiatrie spitalizaţi. În primul caz, te afli la limita de sus a populaţiei normale. În al doilea caz, nivelul tău de anxietate ar reprezenta o problemă mult mai serioasă.

Este foarte important să nu uiţi că toate normele prezentate în cartea de faţă sunt bazate pe oameni obişnuiţi. În majoritatea cazurilor, eşantionul normativ a fost alcătuit din studenţi, iar pentru celelalte teste eşantionul normativ a fost constituit din adulţi obişnuiţi, fără tulburări psihice cunoscute. Deci, chiar dacă obţii un scor peste percentila 85 la un test, asta nu înseamnă neapărat că ai o tulburare psihică. În cazul unui test de anxietate, de pildă, înseamnă pur şi simplu că ai un nivel de anxietate peste medie. Tu eşti cel mai în măsură să judeci cât de serioasă este problema. Şi chiar dacă un test te va ajuta să‑ţi clarifici gândurile în legătură cu situaţia ta, el nu va fi un substitut pentru propria judecată în legătură cu situaţia ta. Foloseşte aceste teste ca pe un ghid al schimbării, nu ca pe un ultim cuvânt în privinţa stării tale psihice.

Este timpul să Începi Ţinând cont de toate cele de mai sus, eşti pregătit să începi testele. Le‑am aranjat într‑o ordine care să aibă sens pentru mine, dar le poţi face în ce ordine doreşti. Poţi chiar să vrei să începi cu testele de la secţiunea III, pentru a afla care sunt punctele tale forte, înainte să te ocupi de barierele tale. Dar mai presus de toate sper că te vei bucura de procesul autodescoperirii şi că vei găsi aici informaţii ce te vor ajuta să ai o viaţă mai eficientă şi mai satisfăcătoare. Succes!

Douăzeci şi patru de teste de personalitate

SecĹŁiunea I Bariere personale

1 Ce părere ai despre tine Însuţi? Scala de evaluare a stimei de sine

Acest chestionar este destinat să măsoare ce părere ai despre tine însuţi. Nu este un examen, prin urmare, nu există răspunsuri corecte sau greşite. Te rog să răspunzi la fiecare item cât mai atent şi precis posibil, punând lângă el o cifră după cum urmează: 1 = Niciodată 2 = Rar 3 = Puţin timp 4 = O parte din timp 5 = O bună parte din timp 6 = Majoritatea timpului 7 = Întotdeauna _____

1. Cred că oamenii nu m‑ar plăcea dacă m‑ar cunoaşte cu adevărat.

_____

2. Cred că ceilalţi fac lucrurile mult mai bine decât mine.

_____

3. Cred că sunt o persoană atrăgătoare.

_____

4. Am încredere în capacitatea mea de a mă descurca cu ceilalţi oameni.

_____

5. Cred că e foarte probabil să nu reuşesc în ceea ce fac.

_____

6. Cred că oamenilor chiar le place să discute cu mine.

_____

7. Cred că sunt o persoană foarte competentă.

_____

8. Când sunt cu alţii, cred că ei se bucură că sunt cu mine.

_____

9. Cred că le fac o bună impresie celorlalţi.

_____ 10. Am încredere că pot începe relaţii noi dacă vreau. _____ 11. Cred că sunt urât. _____ 12. Cred că sunt o persoană plicticoasă. _____ 13. Simt o mare nervozitate când sunt cu străini. _____ 14. Am încredere în capacitatea mea de a învăţa lucruri noi. _____ 15. Am o părere bună despre mine. _____ 16. Mi‑e ruşine de mine. _____ 17. Mă simt inferior celorlalţi oameni. _____ 18. Cred că prietenii mei mă găsesc interesant. _____ 19. Cred că am un bun simţ al umorului. _____ 20. Mă înfurii pe mine însumi pentru felul în care sunt. _____ 21. Mă simt relaxat când cunosc oameni noi. _____ 22. Cred că ceilalţi sunt mai inteligenţi decât mine. _____ 23. Nu‑mi place de mine. _____ 24. Am încredere în capacitatea mea de a face faţă situaţiilor dificile. _____ 25. Cred că nu sunt prea uşor de plăcut. _____ 26. Prietenii mei mă preţuiesc mult.

Douăzeci şi patru de teste de personalitate

_____ 27. Mă tem că le voi părea prost celorlalţi. _____ 28. Cred că sunt o persoană OK. _____ 29. Cred că mă pot bizui pe mine pentru o bună gestionare a lucrurilor. _____ 30. Mi‑aş dori să pot dispărea pur şi simplu când sunt în preajma altor oameni. _____ 31. Mi‑e jenă să le spun altora ideile mele. _____ 32. Cred că sunt o persoană de treabă. _____ 33. Cred că aş putea fi ca ceilalţi oameni după ce aş căpăta o părere mai bună despre mine. _____ 34. Cred că sunt dat la o parte mai mult decât alţii. _____ 35. Cred că oamenii mă plac. _____ 36. Cred că oamenii se simt bine când sunt cu mine. _____ 37. Am încredere că pot face bine orice aş face. _____ 38. Am încredere în competenţa altora mai mult decât în propriile abilităţi. _____ 39. Cred că încurc lucrurile. _____ 40. Mi‑aş dori să fi fost altcineva. Reprodus cu permisiunea dr. William R. Nugent. Pentru mai mult informaţii, vezi: W.R. Nugent şi J.W. Thomas (1993). „Validation of the Self‑Esteem Rating Scale“, Research on Social Work Practice 3, 191–207.

Scorare Următorii itemi trebuie inversaţi (1 = 7, 2 = 6, 3 = 5, 4 = 4, 5 = 3, 6 = 2, 7 = 1): 1, 2, 5, 11, 13, 16, 17, 20, 22, 23, 25, 27, 30, 31, 33, 34, 38, 39 şi 40. După inversarea acestor itemi, adună toate răspunsurile pentru a obţine scorul final.

Norme Scor

Percentilă

260

244

227

210

194

Despre scala de evaluare a stimei de sine În ultimul deceniu s‑a produs o schimbare interesantă în privinţa felului în care oamenii percep stima de sine. Acum douăzeci de ani, dovezile păreau să indice în mod clar că o stimă de sine ridicată era esenţială pentru ca oamenii să aibă o viaţă fericită şi productivă. Această credinţă n‑a fost nicăieri mai influentă ca în sistemul şcolar. Cercetările desfăşurate în anii 1960 păreau să demonstreze că reuşita şcolară era influenţată mai mult de stima de sine a copiilor, decât de capacităţile lor intelectuale. Aceste studii i‑au inspirat pe educatori să facă tot ce pot pentru a‑i ajuta pe copii să aibă o părere mai bună despre ei înşişi, având convingerea că acest lucru îi va ajuta să devină elevi mai buni. După cum ştie toată lumea, aceste programe au devenit ţinta a numeroase critici virulente. Cercetarea în psihologie a fost întotdeauna dificilă. Un studiu tipic se poate focaliza doar pe câteva variabile, din cauza limitelor practice, ignorând nenumărate alte variabile ce sunt potenţial importante. Aceasta înseamnă

Douăzeci şi patru de teste de personalitate

că orice studiu de cercetare este virtual deschis interpretărilor alternative şi că depinde de următorii cercetători să descâlcească nenumăratele posibilităţi ce pot explica rezultatele oricărui studiu. Cred că acest lucru s‑a întâmplat cu cercetarea din anii 1960 privind relaţia dintre stima de sine şi realizările şcolare. Oamenii s‑au grăbit să accepte primele rezultate. Înainte să creeze programe şcolare focalizate pe sporirea stimei de sine a copiilor, ei ar fi trebuit să fie sfătuiţi să aştepte ca cercetările viitoare să ofere o imagine mai clară a modului în care funcţionează lucrurile. Dacă ar mai fi aşteptat câţiva ani, acei guru din educaţie care au vrut ca formula „Sunt o persoană minunată“ să fie mantra fiecărui copil şi‑ar fi dat seama că stima de sine ridicată fără o bază solidă nu este neapărat un lucru bun. Copiii lăudaţi pentru capacităţile lor, indiferent de ceea ce fac, vor învăţa că nu se aşteaptă prea mult de la ei; şi vor avea toate motivele să aibă o părere bună despre ei înşişi chiar dacă au rezultate mediocre. Ştim că este mai probabil ca elevii să stăpânească o materie dificilă dacă le comentăm eforturile, şi nu capacităţile. Într‑adevăr, psihologul Carol Dweck a descoperit că elevii cărora li s‑au dat sarcini prea dificil de realizat şi li s‑a spus că n‑au reuşit pentru că nu s‑au străduit suficient şi‑au îmbunătăţit performanţele mai mult decât elevii cărora li s‑au dat sarcini uşoare pentru a‑i încuraja să aibă o părere bună despre capacităţile lor. Morala acestei poveşti este clară: stima de sine trebuie câştigată, nu oferită necondiţionat. Într‑adevăr, stima de sine extrem de ridicată poate fi un semn dezadaptativ. Cu toţii cunoaştem oameni care se cred cele mai minunate fiinţe din lume, deşi defectele şi limitele lor sunt evidente oricui aruncă o simplă privire. Oamenii care au ceea ce se numeşte uneori „stimă de sine ridicată defensivă“ par să fie capabili să