Instrumentar de tehnici terapeutice creative - Karen Treisman

ColecČ›ie coordonată de Simona Reghintovschi

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 1

14.09.2020 13:00:31

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 2

14.09.2020 13:00:31

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice creative Cum lucrăm cu adolescenții și copiii cu traumă de dezvoltare

Traducere din engleză de Ruxandra Rădulescu

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 3

14.09.2020 13:00:32

Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MĂRCULESCU Design și ilustrație copertă: FABER STUDIO Redactare: MANUELA SOFIA NICOLAE Director producție: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Dtp: MIHAELA GAVRILOIU Corectură: DUȘA UDREA-BOBOREL IRINA MUȘĂTOIU Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României TREISMAN, KAREN Instrumentar de tehnici terapeutice creative: cum lucrăm cu adolescenții și copiii cu traumă de dezvoltare / Karen Treisman; trad. din engleză de Ruxandra Rădulescu. – București: Editura Trei, 2020 Conține bibliografie ISBN 978‑606‑40‑0725‑4 I. Rădulescu, Ruxandra (trad.)

159.9 Titlul original: A Therapeutic Treasure Box for Working with Children and Adolescents with Developmental Trauma Autor: Dr. Karen Treisman Copyright © Karen Treisman 2018 First published in the UK in 2017 by Jessica Kingsley Publishers Ltd 73 Collier Street, London, N1 9BE, UK www.jkp.com All rights reserved.

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această publicație nu poate fi reprodusă în vreo formă materială (inclusiv fotocopiată, stocată sau transmisă prin mijloace electronice) fără permisiunea scrisă a deținătorului drepturilor de copyright, cu excepția respectării prevederilor legii sau printr‑o licență acordată de organizația națională relevantă ce se ocupă de reproducerea drepturilor. Pentru detalii, consultați www.ifrro.org. Cererile pentru obținerea permisiunii scrise din partea deținătorului copyright‑ului de a reproduce orice parte din această lucrare trebuie adresate editorului.

Avertisment: Efectuarea oricărei acțiuni neautorizate în ceea ce privește o lucrare cu copyright poate duce la urmărire civilă și penală în justiție, cu solicitare de daune.

Copyright © Editura Trei, 2020 pentru prezenta ediție O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20 e‑mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

ISBN: 978‑606‑40‑0725‑4

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 4

14.09.2020 13:00:32

Familiei mele și prietenilor mei — voi sunteți comoara mea de relații neprețuite — și familiilor, copiilor și colegilor minunați alături de care am avut privilegiul să lucrez și să învăț.

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 5

14.09.2020 13:00:32

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 6

14.09.2020 13:00:32

Cuprins 23

Capitolul 1 Introducere în modul de folosire a cărții, principiile sale călăuzitoare și raționamentul care stă la baza sa

43

Capitolul 2 Instrumente pentru a susține evaluarea și construirea unei relații cu persoanele tinere

86

Capitolul 3 Crearea unui cadru multinivelar de siguranță (siguranță internă, emoțională, fizică, percepută)

141

Capitolul 4 Strategii pentru susținerea copiilor cu traume relaționale și de dezvoltare pentru a‑și identifica, numi, exprima și regla trăirile emoționale

200 Capitolul 5 Practici bazate pe speranță, reziliență și puncte forte 273 Capitolul 6 Întărirea și susținerea relațiilor „părinte–copil“, a încrederii relaționale și a legăturilor interpersonale 332 Capitolul 7 Echipa din jurul familiei: cum să avem grijă de cei ce au grijă 376 Capitolul 8 Strategii pentru a înțelege, a reduce și a răspunde la izbucniri emoționale, crize de furie, mânie și expresii ale instabilității emoționale 435 Capitolul 9 Susținerea copiilor care au coșmaruri și dificultăți de somn 460 Capitolul 10 Pregătirea, planificarea, exprimarea și reflecția cu pri‑ vire la încheieri, schimbări, despărțiri și tranziții 491 Mulțumiri 492 Bibliografie

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Cuprins

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 7

14.09.2020 13:00:32

8

Fișe de lucru 64 Fișa de lucru 2.1 Întrebări și arii de evaluare atunci când faceți o

evaluare centrată pe atașament și traumă

73 Fișa de lucru 2.2 Bucăți din mine 74 Fișa de lucru 2.3 Puzzle‑ul „Totul despre mine“ 75 Fișa de lucru 2.4 Colaj „Totul despre mine“ 76 Fișa de lucru 2.5 Curcubeul „Totul despre mine“ 77 Fișa de lucru 2.6 Genograme și genograme culturale 81 Fișa de lucru 2.7 I dei de exerciții ce presupun completarea de

propoziții Lampa lui Aladin Vrăjitorul dorințelor sau Dragonul visurilor Când nu mă simt în siguranță/când mă apăr Factori declanșatori multinivelari Explorarea sentimentului de siguranță Explorarea sentimentului și noțiunii de sigu­ ranță — continuare 129 Fișa de lucru 3.5 Explorarea simțurilor 130 Fișa de lucru 3.6 Mâna mea senzorială 131 Fișa de lucru 3.7 Lucruri care mă „mănâncă“ (precum o insectă) (factori declanșatori) 132 Fișa de lucru 3.8 Lucruri care‑mi apasă butoanele (mă fac să pierd controlul) 133 Fișa de lucru 3.9 Cartonașe pentru ancorare, alinare și reglare 137 Fișa de lucru 3.10 Caracatița opțiunilor 138 Fișa de lucru 3.11 Cufărul meu cu comori 139 Fișa de lucru 3.12 Cartonaș de coping — exemplu 140 Fișa de lucru 3.13 Cartonaș de coping ce poate fi completat 168 Fișa de lucru 4.1 Îmi dau seama când… simte… pentru că îmi arată acest lucru prin…

169 Fișa de lucru 4.2 Îmi dau seama când simt… pentru că arăt acest lucru prin…

170 Fișa de lucru 4.3 Un puzzle al emoțiilor 171 Fișa de lucru 4.4 Un puzzle în formă de persoană pentru a repre‑ zenta diverse emoții 172 Fișa de lucru 4.5 Mozaicul emoțiilor 173 Fișa de lucru 4.6.

Cutia emoțiilor 174 Fișa de lucru 4.7 Cartonașele sentimentelor și emoțiilor 179 Fișa de lucru 4.8 Tabelul cuvintelor ce denumesc emoții 181 Fișa de lucru 4.9 (Folosind metafore) Furia este…

84 Fișa de lucru 2.8 85 Fișa de lucru 2.9 124 Fișa de lucru 3.1 125 Fișa de lucru 3.2 126 Fișa de lucru 3.3 128 Fișa de lucru 3.4

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 8

14.09.2020 13:00:32

183 Fișa de lucru 4.10 185 Fișa de lucru 4.11 187 Fișă de lucru 4.12 189 Fișa de lucru 4.13

(Folosind metafore) tristețea este…

(Folosind metafore) Fericirea este…

(Folosind metafore) Îngrijorarea este…

Desenați sau folosiți plastilină pentru a ilustra diverse emoții pe fețele de mai jos 191 Fișa de lucru 4.14 Roata sentimentelor sau emoțiilor 192 Fișa de lucru 4.15 Când ai capul plin de gânduri și emoții 193 Fișa de lucru 4.16 Casa sentimentelor și emoțiilor 194 Fișa de lucru 4.17 Televizorul și canalele emoțiilor și sentimentelor 195 Fișa de lucru 4.18 Colorează, desenează sau fă o schiță a locului și felului în care simți în corpul tău emoțiile de bază 196 Fișa de lucru 4.19 Termometrul sentimentelor și emoțiilor 197 Fișa de lucru 4.20 Gânduri, emoții, senzații fizice și comportamente 198 Fișa de lucru 4.21 Cap, minte și mâini 199 Fișa de lucru 4.22 J urnalul gândurilor, emoțiilor, acțiunilor și senzațiilor 243 Fișa de lucru 5.1 Credințe de bază 244 Fișa de lucru 5.2 Gânduri și sentimente magnetice 245 Fișa de lucru 5.3 Reîncadrare pozitivă și alternative la exprimările de tipul „Nu face asta“, „Nu mai…“ și „Nu“ 246 Fișa de lucru 5.4 Listă de sintagme și descriptori pozitivi 250 Fișa de lucru 5.5 Reflectez asupra calităților și punctelor mele forte 252 Fișa de lucru 5.6 Obiective SMART 258 Fișă de lucru 5.7 Jurnalul cufărului meu cu comori 260 Fișa de lucru 5.8 Daruri pe care le‑am primit și daruri pe care le pot oferi celorlalți 261 Fișa de lucru 5.9 „Îmbutelierea“ momentelor speciale 262 Fișa de lucru 5.10 Puzzle‑ul calităților 263 Fișa de lucru 5.11 Mozaicul calităților 264 Fișa de lucru 5.12 Steaua punctelor forte 265 Fișa de lucru 5.13 Tehnica de terapie narativă Copacul Vieții 268 Fișa de lucru 5.14 Capsula timpului 269 Fișa de lucru 5.15 Lampa lui Aladin 270 Fișa de lucru 5.16 Vrăjitorul dorințelor sau dragonul visurilor 271 Fișa de lucru 5.17 Abordarea bazată pe puncte forte: cum se scrie o scrisoare de apreciere a calităților 317 Fișa de lucru 6.1 Cum să fiu în siguranță 318 Fișa de lucru 6.2 E xercițiu despre emoțiile de bază și istoricul emoțiilor 320 Fișa de lucru 6.3 Cum să ascult cu creierul și corpul: a fi atent la multiplele niveluri și nuanțe ale comunicării

9

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Cuprins

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 9

14.09.2020 13:00:32

10

321 Fișa de lucru 6.4 Explorând natura și calitatea relației părinte–copil 324 Fișa de lucru 6.5 Asemănări, deosebiri și puncte comune 325 Fișa de lucru 6.6 Relația noastră atunci, acum și în viitor 326 Fișa de lucru 6.7 „Îmbutelierea“ momentelor speciale 327 Fișa de lucru 6.8 O capsulă a timpului pentru relația noastră 328 Fișa de lucru 6.9 Dorința mea pentru mine, pentru tine și pentru

relația noastră bordarea bazată pe puncte forte: cum se scrie o A scrisoare de apreciere focalizată pe relație 331 Fișa de lucru 6.11 Hrănirea și întărirea relației noastre 357 Fișa de lucru 7.1 Când nu mă simt în siguranță și am nevoie să mă protejez 358 Fișa de lucru 7.2 R eflectez și reprezint vizual cum mă simt în momentele cele mai bune și cele mai rele 359 Fișa de lucru 7.3 Îmi dau seama când mă simt epuizat/stresat, pen‑ tru că arăt acest lucru prin…

360 Fișa de lucru 7.4 Cum îmi umplu rezervoarele emoționale, fizice, cognitive și spirituale 361 Fișa de lucru 7.5 Ce mă face să mă simt bine și recompensat?

362 Fișa de lucru 7.6 Factori declanșatori multinivelari 363 Fișa de lucru 7.7 Puncte sensibile și factori declanșatori legați de o anumită situație/un anumit comportament 366 Fișa de lucru 7.8 Jurnalul cufărului meu cu comori 368 Fișa de lucru 7.9 Cartonașe cu idei de ancorare, alinare și echili‑ brare 372 Fișa de lucru 7.10 Cartonaș de coping — model 373 Fișa de lucru 7.11 Promisiunea și planul meu de a avea grijă de mine 419 Fișa de lucru 8.1 Furia este… (folosind metafore) 421 Fișa de lucru 8.2 Cum arată…?

422 Fișa de lucru 8.3 Î mi dau seama când simt… pentru că o arăt prin…

423 Fișa de lucru 8.4 Colorează, desenează sau creează pentru a arăta unde și cum simți emoțiile în corp 424 Fișa de lucru 8.5 Externalizarea și întrebările inspirate din terapia narativă 425 Fișa de lucru 8.6 Punctele forte (avantajele) și riscurile (dezavanta‑ jele) exprimării furiei 426 Fișa de lucru 8.7 Jurnalul gândurilor, emoțiilor și acțiunilor — activități de reflecție 427 Fișa de lucru 8.8 Răspunsuri diferite și reflecție 329 Fișa de lucru 6.10

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 10

14.09.2020 13:00:32

428 Fișa de lucru 8.9 429 Fișa de lucru 8.10 430 Fișa de lucru 8.11

Oala emoțiilor ce fierb Termometrul sentimentelor și emoțiilor Consolidarea și susținerea dezvoltării funcțiilor executive și abilităților cognitive 457 Fișa de lucru 9.1 Grija este (exprimare metaforică)...

459 Fișa de lucru 9.2 Luptătorul meu ninja împotriva coșmarurilor 476 Fișa de lucru 10.1 Când nu mă simt în siguranță/mă apăr 477 Fișa de lucru 10.2 Atunci, acum, în viitor 478 Fișa de lucru 10.3 Idei și teme de discuție pentru terminarea terapiei 480 Fișa de lucru 10.4 Capsula timpului…

481 Fișa de lucru 10.5 „Îmbutelierea“ momentelor speciale 482 Fișa de lucru 10.6 Magneții gândurilor, emoțiilor și senzațiilor 483 Fișa de lucru 10.7 Cufărul cu lecții, momente și amintiri 484 Fișa de lucru 10.8 D orințele mele pentru mine însumi, pentru ceilalți, pentru lumea întreagă 485 Fișa de lucru 10.9 Lampa lui Aladin 486 Fișa de lucru 10.10 Cum să am grijă de mine, să mă întăresc și să con‑ tinui călătoria 488 Fișa de lucru 10.11 Abordarea bazată pe puncte forte: scrierea unei scrisori de apreciere

11

Fotografii 46 46

Fotografia 2.1 Fotografia 2.2

49

Fotografia 2.3

49

Fotografia 2.4

49

Fotografia 2.5

49

Fotografia 2.6

50

Fotografia 2.7

50

Fotografia 2.8

esen realizat împreună D Un exercițiu de tip „mâzgălitură“ la care sunt folosite creioane și plastilină Fiecare dintre păpușile incluse într‑o matrioșka reprezintă un alt aspect al personalității sau identității copilului O păpușă de tipul „Totul despre mine“, dese‑ nată cu ajutorul creioanelor colorate Un copil indică lucrurile care îi plac și fac parte din identitatea sa folosind un glob pămân‑ tesc — Lumea lui Charlotte Un adolescent își exprimă preferințele și inte‑ resele pe un zid al identității desenat în stil graffiti Un copil își exprimă preferințele și interesele pe benzile unui curcubeu, iar pe nori indică lucrurile pe care le găsește dificile Un colaj „Totul despre mine“

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Cuprins

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 11

14.09.2020 13:00:32

12

50

Fotografia 2.9

50

Fotografia 2.10

50 51 52 53 53

Fotografia 2.11 Fotografia 2.12 Fotografia 2.13 Fotografia 2.14 Fotografia 2.15

56

Fotografia 2.16

56 57 57 57 58

Fotografia 2.17 Fotografia 2.18 Fotografia 2.19 Fotografia 2.20 Fotografia 2.21

58 58 61

Fotografia 2.22 Fotografia 2.23 Fotografia 2.24

61 62

Fotografia 2.25 Fotografia 2.26

63

Fotografia 2.27

63 63

Fotografia 2.28 Fotografia 2.29

103

Fotografiile 3.1, 3.2

103 103

Fotografia 3.3 Fotografia 3.4

104 Fotografia 3.5

n puzzle „Totul despre mine“ sub forma unei U persoane (vezi modelul din Fișa de lucru 2.3) alături de un colaj foto „Totul despre mine“ Un joc „Totul despre mine“ folosind dulciuri colorate Un puzzle „Totul despre mine“ Povestea numelui meu Inițialele numelui meu sub formă de desen Genogramă realizată cu ajutorul figurinelor Hartă eco realizată cu ajutorul abțibildurilor reprezentând persoane Autoportret al unui copil care se descrie pe el însuși ca fiind „cu pete pe față, urât, cu nasul mare și colți“ Măști ale sentimentelor „înăuntru/afară“ Desen de tip portret dublu Sculptură a familiei pe bază de figurine Desenul familiei realizat de un copil O reproducere a lumii unui copil realizată în nisip O imagine a trecutului, prezentului și viitorului Durerea de cap externalizată pe o păpușă LEGO și plastilină pentru a măsura sentimen‑ tele Bile de plastilină pentru a măsura sentimentele Lichid colorat mai intens sau mai puțin intens pentru a măsura sentimentele Materiale folosite pentru o axă a timpului incluzând evenimente recente Lanțul evenimentelor L anțul evenimentelor folosind piese de domino Fețe de perne decorate cu desene ale locului sigur Un poster/montaj foto al locului sigur Hărți diferențiate ale corpului atunci când copilul se află în locul său sigur versus atunci când pe copil îl vizitează furia: „Cum m‑am simțit aseară când…“ și „Cum mă simt când sunt în locul meu sigur“ Locul sigur imaginar al unei sirene magice

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 12

14.09.2020 13:00:32

104 Fotografia 3.6

poartă a zânelor și o cheie magică pentru a O pătrunde în locul sigur 104 Fotografia 3.7 Un loc sigur pentru Lila 105 Fotografiile 3.8–3.10 D iferite elemente de siguranță care pot fi încorporate într‑o povestire pe tema siguranței 106 Fotografiile 3.11 și 3.12 Exteriorul și interiorul propriei mele cutii sen‑ zoriale a stării de calm 110 Fotografia 3.13 Câteva obiecte dintr‑o cutie senzorială 114 Fotografia 3.14 O persoană imaginară de încredere alcătuită din diverse părți și calități 114 Fotografia 3.15 O sculptură a unei persoane de încredere 114 Fotografia 3.16 Înger păzitor 114 Fotografia 3.17 Breloc cu reprezentarea unei persoane speciale 114 Fotografia 3.18 Păpuși de hârtie ce reprezintă echipa din jurul copilului 114 Fotografia 3.19 Colaj inspirat de Nelson Mandela 115 Fotografia 3.20 și 3.21 Creații din nisip reprezentând niște jucărele vesele 115 Fotografia 3.22 Reprezentare folosind miniaturi ale persoane‑ lor din echipa din jurul copilului 115 Fotografia 3.23 O recreere anonimizată a eco‑hărții echipei din jurul copilului 115 Fotografia 3.24 Barca de salvare și persoanele de sprijin ale copilului 116 Fotografia 3.25 Primele stadii ale unui scut al siguranței și calităților (de la stânga la dreapta: intuiția mea/credința mea/creierul meu — sunt deștept/prietenii mei) 119 Fotografiile 3.26–3.28 Fișele de lucru „Ce mă mănâncă” sau „Cine‑mi apasă butoanele” 123 Fotografia 3.29 „Palma mea de protecție“ (pe degete, de la stânga la dreapta: frumos, autoîmbrățișare, cutie senzorială, respirație, sună un prieten) 123 Fotografia 3.30 Caracatița opțiunilor 153 Fotografia 4.1 Un mozaic al trăirilor sub formă de puzzle 153 Fotografia 4.2 Un mozaic al trăirilor sub formă de desen (mânios, speriat, frustrat, trist, obosit, fericit, invidios) 153 Fotografia 4.3 Exprimarea diverselor trăiri prin nisip colorat 153 Fotografia 4.4 Un borcan al trăirilor contradictorii (furie, speranță, trist, derutat, mândru)

13

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Cuprins

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 13

14.09.2020 13:00:32

14

153 154 155 155 155 156 156 157

Fotografia 4.5 Fotografia 4.6 Fotografia 4.7 Fotografia 4.8 Fotografia 4.9 Fotografia 4.10 Fotografia 4.11 Fotografia 4.12

cutie a trăirilor contradictorii O Biscuiți decorați cu diverse expresii faciale Un colaj cu tema „Frica este…“ O față a emoțiilor realizată din plastilină Fețe reprezentând emoții, realizate din baloane Măști ale sentimentelor interior/exterior Un portret dual (interior/exterior) Joc cu sârmulițe plușate, folosind furia drept exemplu 157 Fotografiile 4.13 și 4.14 Jocul „Ghicește emoția“ 159 Fotografiile 4.15 și 4.16 Un model 3D al capului uman cu gânduri și emoții pozitive și negative (în curs de reali‑ zare): „Dacă s‑ar uita cineva în capul meu, ar vedea/ar auzi…“ 160 Fotografia 4.17 O planșă a sentimentelor cu materiale expresive 160 Fotografia 4.18 U n grafic tip plăcintă folosind materiale expresive 160 Fotografia 4.19 O construcție LEGO în care fiecare culoare reprezintă un sentiment 161 Fotografia 4.20 Borcane în culori diferite reprezentând grade diferite de intensitate 161 Fotografia 4.21 A runcarea unor materiale lipicioase pe o planșă a emoțiilor 161 Fotografia 4.22 Începutul unui joc de tip Twister al emoțiilor 163 Fotografia 4.23 Un vulcan din plastilină și material textil, folo‑ sit pentru a explora externalizarea „furiei“: „Lava Livia“ și „Bogdan Vulcan“ 165 Fotografia 4.24 Un exercițiu de conturare a corpului 165 Fotografia 4.25 Cum și unde se simt în corp emoțiile de bază 165 Fotografia 4.26 Senzațiile corporale însemnate pe corpul unei păpuși 166 Fotografia 4.27 Folosirea scalelor pentru a marca intensitatea cu ajutorul pieselor de LEGO 166 Fotografia 4.28 Folosirea scalelor pentru a marca intensitatea, cu forme din plastilină de diverse dimensiuni 166 Fotografia 4.29 Folosirea scalelor pentru a marca intensitatea cu ajutorul motorului emoțiilor 182 Fotografia 4.30 Furia externalizată sub numele și înfățișarea lui „Spike, rechinul țepos“

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 14

14.09.2020 13:00:32

186 188 201 203 203 213 217 222 222 222 224 224 225 226 226 226 226 227 227 227 228 228 228 228 228 229 229 232 233 234 236 237 237

Fotografia 4.31

xternalizarea fericirii sub formă de artificii pe E o coală de hârtie pictată Fotografia 4.32 Creație pe tema „fluturașii din stomacul meu“ Fotografiile 5.1 și 5.2 Cufere mai pline și mai goale Fotografia 5.3 Ochelarii prin care este observată lumea Fotografia 5.4 Magnetul gândurilor negative Fotografia 5.5 Masca cu ochelari pozitivi Fotografia 5.6 Joc despre calități folosind ilustrații sub formă de bomboane Fotografia 5.7 Jurnalul momentelor de fericire Fotografia 5.8 Cutia amintirilor Fotografia 5.9 Borcanul amintirilor Fotografia 5.10 Mozaicul punctelor forte Fotografia 5.11 Turnul sau zgârie‑nori ai punctelor forte Fotografia 5.12 Perna calităților Fotografia 5.13 Puzzle‑ul calităților Fotografia 5.14 O hartă a corpului cu puncte forte și calități Fotografia 5.15 Steaua punctelor forte Fotografiile 5.16 și 5.17 Fața și spatele unui ursuleț de pluș inscrip­ ționat Fotografia 5.18 Stelele punctelor forte Fotografia 5.19 Cutia de bomboane a calităților copilului Fotografia 5.20 Scoica din pluș cu perle Fotografia 5.21 Un acronim pozitiv al numelui copilului Fotografia 5.22 Portret pozitiv Fotografia 5.23 Fulgul de nea al punctelor forte Fotografia 5.24 Bijuterii ale punctelor forte, în care fiecare culoare reprezintă câte un punct forte Fotografia 5.25 Brățări pe care sunt scrise cu carioca diverse puncte forte Fotografia 5.26 Mâna stimei de sine Fotografia 5.27 Însuflețirea răspunsurilor Fotografia 5.28 Creație pe tema „Sunt în stare“ Fotografia 5.29 Domnul Oglindă (încrederea externalizată) Fotografia 5.30 Colaj ilustrând un limbaj corporal ce denotă încredere în sine Fotografia 5.31 Un poster tip colaj despre Nelson Mandela Fotografia 5.32 Un copil arată cum este imobilizat de un lanț cu ghiulea Fotografia 5.33 Pietre care arată ce griji îl apasă pe copil

15

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Cuprins

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 15

14.09.2020 13:00:32

16

237 237 238 239 239 240 240 241 241 242 265 299 299 300 300 300 301 301 301 302 304 304 305 306 307

308

Fotografia 5.34

fetiță închisă într‑o colivie și îngrădită de O cuvintele scrise pe gratiile coliviei Fotografia 5.35 Un copil ce se simte strivit sub pantoful cuiva Fotografia 5.36 Reprezentare vizuală a unei fete tatuate cu termeni negativi față de o versiune a ei mai încrezătoare și purtând mesaje pozitive Fotografia 5.37 Cuvintele negative dispar într‑un balon Fotografia 5.38 Dezlipirea etichetelor cu termeni peiorativi Fotografia 5.39 Apărat de o bulă de protecție Fotografia 5.40 Un înger păzitor și o creatură magică pro‑ tejează o fetiță ce a fost asaltată de cuvinte negative, pe care aceștia le îndepărtează Fotografia 5.41 O capsulă a timpului și scrisori către eul meu din viitor Fotografia 5.42 Obiecte pentru a reprezenta visuri, speranțe și dorințe Fotografia 5.43 Un desen despre trecut, prezent și viitor Fotografiile 5.44 și 5.45 Reprezentări creative ale Copacului Vieții Fotografia 6.1 Cutia amintirilor speciale Fotografia 6.2 Cufărul cu comori relaționale Fotografia 6.3 Jurnalul al momentelor de strălucire Fotografia 6.4 Mozaic al lucrurilor pozitive dintr‑o relație Fotografia 6.5 Turnul punctelor forte dintr‑o relație Fotografia 6.6 O cutie de bomboane de ciocolată ce repre‑ zintă punctele forte Fotografia 6.7 Stelele punctelor forte dintr‑o relație Fotografia 6.8 O listă în ordine alfabetică a acelor lucruri apre­ciate la o altă persoană Fotografia 6.9 O capsulă a timpului cu amintiri și momente speciale Fotografia 6.10 Lucruri pe care le apreciez la familia mea Fotografia 6.11 Poster „20 de motive pentru care te iubesc“ Fotografia 6.12 O zi lipsită de probleme, petrecută împreună cu familia luptând împotriva violenței Fotografia 6.13 Cum să ai grijă de grădina/floarea relației Fotografia 6.14 Reprezentare vizuală a citatului: „Relațiile nu există doar când vremea e frumoasă, însă doi oameni pot împărți o umbrelă, făcând față unei furtuni“ (autor necunoscut) Fotografia 6.15 Sculptură: Părțile cele mai bune și cele mai rele ale relației noastre

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 16

14.09.2020 13:00:32

308 Fotografia 6.16 309 309 309 310 310 311 311 311 313 313 313 314 314 315 315 342 342 342 347 347 347 347 350 350 353 394 402 402 403 406 409 409

olaj: Părțile cele mai bune și cele mai proaste C ale relației noastre Fotografia 6.17 Sticla de votcă dintre părinte și copil Fotografia 6.18 Zidul dintre părinte și copil Fotografia 6.19 Externalizarea conflictului și a ceței roșii Fotografia 6.20 Sus‑Jos‑ul relației Fotografia 6.21 Labirintul călătoriei relaționale Fotografia 6.22 Cursa cu obstacole a relației Fotografia 6.23 Dorințe pentru mine însumi Fotografia 6.24 Poarta magică spre un viitor mai bun și înde‑ plinirea speranțelor și visurilor Fotografia 6.25 Amprentele familiei Fotografia 6.26 Pernă decorată cu fotografii și amintiri de familie Fotografia 6.27 Copacul mâinilor familiei Fotografia 6.28 Brelocuri cu membrii familiei Fotografia 6.29 Mulaje relaționale Fotografia 6.30 Balonașe suflate de la o persoană la cealaltă Fotografia 6.31 Crearea unei povești împreună Fotografia 7.1 Piesele din puzzle‑ul identității mele Fotografia 7.2 O reprezentare vizuală a identității și priorităților mele înainte să devin asistent maternal Fotografia 7.3 Un scut al identității Fotografia 7.4 Pătură cu imagini ale persoanelor de suport Fotografia 7.5 Cerc al prietenilor Fotografia 7.6 Barca de salvare și susținătorii persoanei Fotografia 7.7 Plasa de siguranță cu prietenii persoanei Fotografia 7.8 Colaj pe tema grijii față de sine Fotografia 7.9 Ce mă face să mă simt bine, să mă simt recom‑ pensat Fotografiile 7.10 și 7.11 Colaj de citate inspiraționale Fotografia 8.1 Păpuși matrioșka folosite pentru a reprezenta diversele emoții din spatele furiei/apărărilor Fotografia 8.2 Lanțul de hârtie al evenimentelor Fotografia 8.3 Efectul de domino în lanțul evenimentelor Fotografia 8.4 Când apa dă pe dinafară Fotografia 8.5 Poster pe tema: „Cu mâinile nu lovim. Iată la ce ne folosim mâinile“ Fotografia 8.6 Joc cu sârmulițe plușate pe tema furiei Fotografia 8.7 Colaj pe tema furiei

17

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Cuprins

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 17

14.09.2020 13:00:32

18

409 Fotografia 8.8 409 Fotografia 8.9 411 411 411 412 412 413 413 415 416 417 417 418 418 418 420 443 443 445 446 446 447 447 449 450 450

I magine în nisip pe tema furiei Harta corpului: în stânga — cum se simte furia în corp; în dreapta — cum se simte starea de calm și relaxare în corp Fotografia 8.10 Furia externalizată sub formă de tornadă Fotografia 8.11 Un desen al unui copil ce face surfing pe o mare cu valuri înalte Fotografia 8.12 Un cap cu gânduri înainte, în timpul și după incident Fotografia 8.13 Exprimarea diferitelor părți sub forma unei păpuși Fotografia 8.14 M ușchii exersați față de cei care nu sunt exersați Fotografia 8.15 Cum este să fii blocat de către un lanț cu ghiu‑ lea Fotografia 8.16 Zidul în care este prinsă furia Fotografia 8.17 Joc de rol cu marionete — cum să rămâi la fel de bine ancorat ca un copac Fotografiile 8.18 și 8.19 Ilustrarea ideii că odată spuse, cuvintele sunt mai greu de retras Fotografia 8.20 Un cartonaș de coping Fotografia 8.21 Un cufăr cu instrumente Fotografia 8.22 Superputerile mele de liniștire Fotografia 8.23 Caracatița opțiunilor Fotografia 8.24 Cuburile de gheață pentru răcorire Fotografia 8.25 Furia externalizată prin rechinul numit „Spike, rechinul răutăcios“ Fotografia 9.1 Exerciții de relaxare folosind un robot și o jucă‑ rie de pluș Fotografia 9.2 O păpușă Huggee Miss You Fotografiile 9.3 și 9.4 Spălatul pe dinți și rutina de culcare sub formă de listă vizuală Fotografia 9.5 Brelocuri cu figuri umane Fotografia 9.6 Jocul de‑a ascunsul/găsitul păpușilor Fotografia 9.7 O cutie a grijilor/coșmarurilor Fotografia 9.8 Un jurnal al grijilor/coșmarurilor Fotografia 9.9 Diverși monștri și devoratori de griji Fotografia 9.10 O cutie a calmului și relaxării, decorată cu imaginea unei zâne și cu pene, norișori și praf magic Fotografia 9.11 Poster al lucrurilor plăcute și fericite

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 18

14.09.2020 13:00:33

451 Fotografiile 9.12 și 9.13 P erne cu imagini ale locului sigur 452 Fotografia 9.14 Accesorii pentru un somn odihnitor 453 Fotografia 9.15 Desen al persoanelor de suport luptând împo‑ 453 Fotografia 9.16 453 Fotografia 9.17 453 Fotografia 9.18 455 Fotografia 9.19 456 Fotografia 9.20 458 467 467 467 469 469 469 471 471 472

Fotografia 9.21 Fotografia 10.1 Fotografia 10.2 Fotografia 10.3 Fotografia 10.4 Fotografia 10.5 Fotografia 10.6 Fotografia 10.7 Fotografia 10.8 Fotografia 10.9

472 Fotografia 10.10 472 Fotografia 10.11 473 Fotografia 10.12

19

triva coșmarului reprezentat de o mână cu gheare U n poster cu anunțul: „Zonă liberă de coșmaruri! Nu intrați!“ D esen al unui copil apărat de bula sa de protecție Spray magic împotriva coșmarurilor Supraviețuind valului prin surfing Rescrierea scenariului unui coșmar prin ima‑ gerie Fluturii din stomacul meu Roata emoțiilor pe tema încheierilor Borcanul cu nisip reprezentând emoțiile Mozaicul de emoții stârnite de încheiere Susul și josul relației Labirintul călătoriei relaționale Cursa cu obstacole a relației Obstacolele depășite Schimbările făcute Gânduri, amintiri și momente pe care aș vrea să le atrag cu magnetul meu Mozaic de lecții și amintiri Turnul terapeutic al lecțiilor și amintirilor Capsula timpului și scrisoarea către eul viitor

Tabel 65

Tabelul 2.1

Întrebări și arii de evaluare

Ilustrații 86 Ilustrația 3.1 91 Ilustrația 3.2 92 Ilustrația 3.3 384 Ilustrația 8.1

ântecele ca o zonă de război P Ape infestate de rechini O insulă pustie Copilul interior dincolo de apărările și strate­giile sale de supraviețuire

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Cuprins

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 19

14.09.2020 13:00:33

20

Figuri 87

Figura 3.1

93

Figura 3.2

280 Figura 6.1

xemple de elemente multisenzoriale ale traumei E (lista nu este exhaustivă) Balansoarul: când teama și agitația urcă, explora‑ rea, învățarea și abilitatea cognitivă coboară Componentele relațiilor pozitive părinte‑copil în contextul unei traume

Casete 90

Caseta 3.1

206 Caseta 5.1 210 Caseta 5.2 279 Caseta 6.1 281

Caseta 6.2

284 Caseta 6.3 287 Caseta 6.4 289 Caseta 6.5

293 Caseta 6.6 296 Caseta 6.7 298 Caseta 6.8 337

Caseta 7.1

xerciții de reflectare prin metafore ale traumelor E relaționale și de dezvoltare Exerciții de reflecție și activități practice cu privire la puterea etichetelor Reflecție asupra propriei experiențe cu primirea laudelor și feedbackul pozitiv Exercițiu de reflecție centrat pe orchestra/corul de parentaj Exercițiu de reflecție asupra re‑parentajului tera‑ peutic al unui copil care a trăit traume relaționale și de dezvoltare Exercițiu de reflecție despre cum să‑ți păstrezi echilibrul în timpul unui conflict și ce stiluri de răspuns există Activitate practică și reflecție asupra comporta‑ mentului ca formă de comunicare Activitate practică și reflecție cu privire la vârsta/ stadiul/abilitățile sociale, emoționale și de dez‑ voltare versus vârsta/stadiul/abilitățile determi‑ nate cronologic Activitate practică și reflecție pe tema alegerii bătăliilor Activitate practică și reflecție pe tema greșelilor, reparării relaționale și modului în care ne cerem scuze Activitate practică și reflecție asupra tipului de părinte și de relație Exercițiu de reflecție cu privire la răspunsurile de tip luptă‑fugi‑îngheață

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 20

14.09.2020 13:00:33

337

Caseta 7.2

339 Caseta 7.3 341

Caseta 7.4

347

Caseta 7.5

349 Caseta 7.6 354 Caseta 7.7 383 Caseta 8.1 392 Caseta 8.2 398 Caseta 8.3 439 Caseta 9.1 465 Caseta 10.1

xercițiu de reflecție asupra importanței grijii față E de sine și față de persoana de îngrijire Activități practice și exerciții de reflecție cu pri‑ vire la grija față de sine, empatie și puncte sensi‑ bile (I) Activități practice și exerciții de reflecție cu pri‑ vire la grija față de sine, empatie și puncte sensi‑ bile (II) Reamintirea unor conversații. Întrebări inspirate din terapia narativă Activități practice și exerciții de reflecție (așteptări, obiective SMART și modalități înțelepte de a vă alege bătăliile) Shoshana: exemplu de caz privind integrarea unor tehnici de grijă față de sine Ethan — exemplu de caz Caleidoscopul comportamental Activitate practică și de reflecție cu privire la pro‑ pria mea relație cu furia/agresivitatea/frustrarea Evaluări ale coșmarurilor și câteva sugestii de întrebări Un exemplu de caz: cum să fie susținut copilul în timpul tranziției

21

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Cuprins

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 21

14.09.2020 13:00:33

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 22

14.09.2020 13:00:33

CAPITOLUL 1

Introducere în modul de folosire a cărții, principiile sale călăuzitoare și raționamentul care stă la baza sa Acest capitol vă va prezenta o serie de factori și principii de care ar fi bine să țineți cont în implementarea strategiilor descrise în această carte și pe care trebuie să le aveți în minte atunci când citiți capitolele ce urmează și când aplicați instrumentele și tehnicile incluse în volumul de față. Prezentarea factorilor și principiilor este urmată de explicarea moti‑ velor și raționamentului ce justifică folosirea instrumentelor creative și expresive în contextul traumei relaționale și de dezvoltare. În această carte veți vedea o serie de fotografii și desene. Ele nu sunt creațiile originale ale copiilor cu care am lucrat, ci sunt exemple de artă realizată de alți copii sau recreeri ale pieselor originale. Cu alte cuvinte, nu am utilizat nimic din creațiile elaborate într‑un cadru terapeutic, pen‑ tru a păstra confidențialitatea, anonimitatea și dreptul la viață privată a acestor copii și pentru a respecta călătoria lor terapeutică.

Materiale adiționale (printre care se numără și fișele de lucru) pot fi accesate online la adresa: www.jkp.com/voucher folosind codul TREISMANTREASURE.

Pericolele, planificarea, pregătirea, principiile și factorii generali de care trebuie să țineți cont atunci când implementați strategiile din această carte (Nu uitați că aceste precizări sunt valabile pentru toate capitolele ce urmează.)

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 23

14.09.2020 13:00:33

24

Publicul‑țintă și termenii utilizați Strategiile menționate în această carte sunt menite spre a fi folosite de către practicienii și clinicienii calificați pentru a lucra cu probleme de traumă și relaționale. Pe de altă parte, unele dintre aceste idei pot fi relevante pentru o serie întreagă de persoane care fac parte din „Echipa din jurul copilului“, printre care profesori, psihologi care lucrează cu copii și adolescenți, părinți, asistenți maternali, tutori, părinți adoptivi, tutori speciali, personal care lucrează în centrele de plasament și alții. În acest caz însă strategiile trebuie aplicate sub supervizarea și îndrumarea unui practician specializat în lucrul cu trauma și relațiile de atașament, care are o bază solidă de abilități clinice, o bună cunoaștere a stadiilor de dezvoltare, precum și a terapiilor și principiilor din lucrul cu trauma relațională.

De asemenea, termenii „părinte“ și „persoană de îngrijire“/„îngrijitor“ sunt folosiți interșanjabil în această carte. Astfel vrem să punem în evidență diversitatea constelațiilor de „parentaj“ ce pot fi regăsite în acest context; prin urmare, pentru fiecare caz în parte trebuie folosit termenul cel mai potrivit (sugerat și selectat de către client).

Persoane unice în contexte unice Activitățile, exercițiile și instrumentele descrise în acest volum nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Nu există o singură rețetă care să fie suficientă pentru o asemenea complexitate și diversitate. Vă sunt oferite ca sugestii sau îndrumări, cu intenția de a încuraja exprimarea și explora‑ rea pe mai departe. Fiecare strategie detaliată aici poate fi ajustată, schim‑ bată și adaptată potrivit nevoilor fiecărei persoane, fiecărui terapeut, fie‑ cărui context. Instrumentele incluse aici sunt menite să vă ofere anumite posibilități, însă sperăm ca cititorii să‑și folosească propriile cunoștințe, limbaj, creativitate și deschidere spre joc pentru a individualiza aceste strategii, pentru a le adapta și a le da un înțeles care să fie adecvat pentru fiecare situație în parte.

Sunt conștientă că am o înclinație personală pentru arte și lucru manual, lucru care își pune amprenta asupra modului în care înțeleg și practic terapia și a influențat în mod evident construcția instrumente‑ lor incluse în această carte. Recunosc totuși că acest tip de abordare nu se potrivește tuturor, deci este important să găsiți stilul cel mai potrivit

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 24

14.09.2020 13:00:33

pentru fiecare client în parte, pentru etapa în care vă aflați și care rezo‑ nează atât cu dumneavoastră, cât și cu clientul respectiv. Deși veți găsi în această carte multe activități artistice, conceptele în sine, precum și scopu‑ rile acestor activități pot fi transferate și aplicate în mod creativ folosind diferite medii, unei diversități de metode și stiluri.

25

Evaluare, formulare și cod de conduită Fiecare idee exprimată în această carte trebuie să fie bine cântărită înainte să fie implementată; efectul și eficiența acestor idei depind de relația, abilitățile clinice și procesul care le facilitează. Acest proces va fi prezentat în detaliu în următoarele secțiuni ale cărții, în care vom lua în considerare experiența, cunoștințele, abilitățile și caracterul unic al prac‑ ticianului, copilului, familiei, relațiilor și contextului mai larg. Acestea se vor baza pe o evaluare amănunțită, centrată pe traumă, relații, stadiile de dezvoltare și neurobiologie. Va fi nevoie, de asemenea, de o formulare a cazului, de judecată și abilități clinice, de aplicarea codului deontologic, de proceduri de siguranță și de o supervizare de înaltă calitate. Pe de altă parte, trebuie să țineți cont de ce s‑a încercat până acum, ce a mers, ce nu a mers etc. și de capacitatea și abilitățile persoanei care implemen‑ tează strategia.

Totodată, aceste instrumente și idei vă sunt propuse ca activități com‑ plementare în cadrul unor terapii, modele și abordări terapeutice deja existente, deci vă puteți gândi cum să le combinați cu alte proceduri și abilități la care faceți apel în mod obișnuit.

Conștientizarea potențialului impact al acestor exerciții și importanța familiarizării cu aceste idei și a exersării lor înainte de a le implementa Țineți cont de faptul că fiecare dintre aceste activități — la fel ca orice alte tehnici terapeutice — poate avea un efect de tip declanșator, evocând o serie de răspunsuri/emoții în copil, părinte și terapeut. Aceste instru‑ mente trebuie folosite cu grijă, gândite bine și aplicate cu o intenție clară în minte. Dacă le aplicați în practica terapeutică, trebuie să vă fie clar cu ce scop le aplicați, trebuie să anticipați posibilele reacții și să vă pregătiți pentru cum veți răspunde la aceste reacții.

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 25

14.09.2020 13:00:33

26

În acest sens, vă recomandăm să exersați mai întâi aplicarea acestor instrumente pe propria persoană și pe colegii dumneavoastră, înainte să le aplicați într‑un cadru clinic.

A avea încredere și a investi în aceste instrumente Terapeuții trebuie să creadă în valoarea strategiilor sau a logicii folosi‑ rii lor pentru a se simți suficient de siguri în aplicarea lor cu eficacitate și consecvență și pentru a transmite copilului sau familiei acestuia un sen‑ timent de încredere, speranță și autenticitate. Acest lucru îi va ajuta pe copii și pe cei care au grijă de ei să se simtă în siguranță și să aibă încre‑ dere. Înainte de a implementa aceste instrumente, ar fi bine să reflectați asupra încrederii pe care o aveți în ele, asupra convingerilor dumneavoas‑ tră cu privire la aceste instrumente și asupra modului în care le înțelegeți, iar uneori, atunci când se poate, asupra potențialelor obstacole sau con‑ flicte de valori. La fel și în cazul persoanelor de îngrijire cărora le sugerați să aplice anumite strategii: trebuie să vă gândiți cât de multă încredere au aceste persoane în strategiile prezentate, dacă există bariere sau temeri, dacă au încercat și alte variante etc. Aceste credințe, valori și percepții vor avea cel mai probabil un impact semnificativ asupra implementării stra‑ tegiilor, asupra succesului și eficacității lor.

Parte dintr‑un proces mai larg: emite, extinde și integrează Ideile oferite în această carte nu sunt menite să fie puse în aplicare ca instrumente separate. Ele își au locul lor într‑un proces mai larg și sunt niște căi pentru dezvoltarea unor instrumente mai bune, mai detaliate, mai expresive, care să faciliteze și mai bine explorarea, dezvoltarea și explicarea. Deseori nu conținutul este important, ci procesul de înțelegere și integrare a unui concept, de aceea mă ghidez după cuvintele: „emite, extinde și integrează“, pe care le exemplific prin folosirea unor abilități clinice utile și importante pentru optimizarea, dezvoltarea și înglobarea acestor instrumente.

Chiar și cea mai simplă sarcină poate fi dezvoltată și consolidată pe baza cunoștințelor clinice, a stilului relațional și a abilităților de consili‑ ere. De exemplu, o sarcină destul de accesibilă și ușor de înțeles pentru un copil este aceea de a desena sau de a‑și scrie gândurile și sentimentele

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 26

14.09.2020 13:00:33

pe o planșă de polistiren, pe o pălărie sau într‑o bulă de dialog (vezi fotografia 4.15), însă aspectul terapeutic apare atunci când practicianul folosește unele dintre abilitățile terapeutice precizate mai jos: •• să răspundă și să dea un sens comunicării verbale și nonverbale a copilului; •• să încetinească, să oprească temporar și să respecte caracterul gradual al procesului terapeutic; •• să reflecteze asupra procesului (acolo unde este necesar, prin ajustarea ritmului, tonului și nivelului de stimulare și intensitate, de exemplu, prin pregătirea cadrului și crearea unui context mai plin de căldură); •• să facă legături, tipare și conexiuni; •• să identifice și, acolo unde este cazul, să numească cu precauție și sen‑ sibilitate sentimentele și nevoile copilului, sentimentele din spațiul de terapie și sentimentele/tiparele din relație (inclusiv nevoile și senti‑ mentele nespuse și neexprimate); •• să asculte activ, prin implicarea nedivizată a creierului și a corpului.

•• să pună întrebări exploratorii deschise și întrebări socratice.

•• să evite prezumțiile și judecățile; •• să adopte o atitudine de curiozitate, de „necunoaștere“, respectând și apreciind poziția copilului/părintelui ca „expert al propriei sale experiențe“; •• să sesizeze temele și indiciile semnificative (inclusiv pe cele mai sub‑ tile și mai greu de descifrat); •• să demonstreze și să exemplifice prin propria persoană ce înseamnă empatia, sensibilitatea, compasiunea și înțelegerea; •• să încadreze, să puncteze, să scoată în evidență și să amplifice temele de interes; •• să introducă noțiuni de psihoeducație sau noi informații acolo unde este cazul; •• să găsească metode de a integra și a îmbogăți conceptele de la punctul de mai sus prin mijloace creative și expresive și prin discuții de conso‑ lidare (vor fi oferite în carte mai multe exemple în acest sens).

27

Magia depinde și de proces, nu doar de rezultat Atunci când creăm ceva, riscăm să ne pierdem în detalii despre scopul produsului finit, despre cum vrem să arate sau despre moda‑ litatea corectă de executare (uneori și din cauza propriilor noastre

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 27

14.09.2020 13:00:33

28

experiențe de îndeplinire a unor sarcini, de învățare, de creare etc.). În cazul strategiilor din această carte, este bine să ne păstrăm mintea deschisă și să reflectăm la ce facem pe tot parcursul procesului, să ne gândim la dinamica relațională și la călătoria în sine, nu doar la ținta finală. După cum am mai spus, fiecare copil/părinte/familie/terapeut va interpreta activitatea într‑un alt mod și va avea o altă experiență. Atunci când implementez o strategie, uneori aceeași strategie de mai multe ori cu același copil în etape diferite ale terapiei, sunt plăcut surprinsă să văd cât de diferite și diverse sunt aceste experiențe și cum arată rezul‑ tatul final.

Trauma relațională necesită reparare relațională — păstrarea relației ca element central Accentuez faptul că am scris fiecare idee cu intenția ca relația terapeu‑ tică — sau relațiile‑cheie — să fie considerată elementul central. Relațiile reprezintă liantul și magia care fac ca aceste strategii din carte să aibă sens, scop și impact terapeutic. Tot așa, potrivit lui Treisman (2016), „trauma relațională necesită reparare relațională“ (p. 17) și „repararea relațională necesită mâini sigure, minți reflexive și corpuri care vin în întâmpinare“ (p. 17). Fără o relație de tip ancoră, aceste strategii sunt niște formalități, pierzându‑și esența și intenția. Prin urmare, este impor‑ tant să existe (sau să se facă încercări spre a exista și a exprima) mai întâi o relație fundamentală securizantă, conținătoare, empatică, reflectivă, de încredere, constantă și caracterizată de sensibilitate, compasiune și atenție pentru a ghida, îmbogăți și susține munca ce se va desfășura.

Terapeutului trebuie să‑i pese cu adevărat și să investească emoțional în copil, străduindu‑se să dezvolte o relație pozitivă cu acesta, alături de care să creeze, în relația dintre ei doi, un sentiment de siguranță și acceptare, astfel încât copilul să se simtă liber să se exprime în mod plenar. Această relație ar trebui să‑i ofere copilului/persoanei de îngri‑ jire o experiență diferită de a face și de a fi într‑o relație și de a fi pre‑ zent în mintea cuiva în contextul unei relații de atașament. În funcție de context, este esențial să fie prioritizate și încurajate relațiile existente în viața copilului și relațiile care sunt cele mai importante pentru copil (Capitolul 6).

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 28

14.09.2020 13:00:33

Cadrul teoretic de înțelegere a traumei relaționale și de dezvoltare și baza dezvoltării copilului

29

Aceste instrumente au cel mai mult sens și cea mai mare eficacitate atunci când sunt implementate sau susținute de către persoane cu un nivel înalt de conștientizare, sensibilitate și cunoaștere cu privire la impactul multiplu pe care traumele de dezvoltare și relaționare, pierderile și stresul toxic le pot avea asupra unui copil, asupra persoanelor de îngrijire, asu‑ pra terapeuților și asupra sistemelor înconjurătoare (școli și organizații, de exemplu) și invers. Unele dintre aceste concepte și fundamentări teo‑ retice sunt discutate în amănunt în cartea Working with Relational and Developmental Trauma in Children and Adolescents (Treisman, 2016).

A pune pe primul plan și a crea un cadru de siguranță multinivelară Pentru a putea gândi, învăța și explora, copiii au nevoie să simtă și să înceapă să creadă că sunt în siguranță și că pot avea încredere. Au nevoie de susținerea celorlalți pentru a nu trăi o stare continuă și copleșitoare de dezechilibru emoțional, stimulare intensă și frică/supraviețuire. Prin urmare, trebuie să acordăm prioritate și să plasăm în centru nevoile de siguranță multinivelare ale întregului lor creier–corp (vezi Capitolul 3 des‑ pre siguranța pe mai multe paliere). Stabilirea, menținerea și dezvoltarea siguranței pe mai multe paliere reprezintă fundația pe care trebuie con‑ struite și ancorate toate celelalte intervenții, mai ales pentru că siguranța fizică, emoțională și relațională, încrederea și securizarea sunt elemen‑ tele‑cheie ale oricărei relații terapeutice pozitive și ale oricărei experiențe terapeutice de reparentaj. Copilul are nevoie să simtă că are încredere în mediul și relația care îi oferă o bază de siguranță fizică, emoțională și simbolică, un refugiu de tip a doua șansă (de exemplu, mâini sigure, minți reflexive și corpuri alinătoare). (Vezi Capitolul 3 pentru mai multe strate‑ gii și explicații în privința siguranței pe mai multe paliere.) În plus, este important de reținut că această siguranță pe mai multe paliere are legătură cu toate aspectele terapiei, de la organizarea ședințelor și discutarea confidențialității și limitelor până la a vă asigura că la termi‑ narea ședinței copilul nu rămâne într‑o stare de instabilitate emoțională și intensă stimulare. Copilul nu trebuie să se simtă niciodată forțat sau obli‑ gat să participe la ședințe sau activități. Ar trebui să știe care este strategia

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 29

14.09.2020 13:00:33

30

de ieșire — de exemplu, dacă vrea o pauză mentală sau să termine ședința mai repede. Pentru unii copii este util să stabiliți un cuvânt‑cod, un sem‑ nal făcut cu mâna sau un cartonaș cu cuvinte pe care le pot folosi dacă se simt copleșiți (vezi Capitolul 3 pentru mai multe instrumente ce ajută la dezvoltarea unei siguranțe pe mai multe paliere).

Înțelegerea comportamentului în context și ca formă de comunicare În această carte veți găsi capitole special dedicate unor comporta‑ mente sau situații dificile, cum ar fi Capitolul 8 cu privire la izbucnirile emoționale și instabilitatea emoțională și Capitolul 9 despre coșmaruri și îngrijorări. Această carte urmează principiul conform căruia comporta‑ mentele au loc pe un continuum, nu au loc într‑un vid și trebuie înțelese în contextul în care apar și dintr‑o perspectivă mai largă. Prin urmare, în loc să abordăm comportamentele exact așa cum par la prima vedere, este mai bine să le considerăm ca fiind forme de comunicare multinive‑ lară ce spun o poveste și oferă indicii și o hartă a lumilor interioare și nevoilor neexprimate ale copilului. În această carte vor fi discutate mai multe modalități de a înțelege și pune în practică afirmațiile de mai sus.

Totodată, cartea susține ideea că trebuie să ținem cont de impactul com‑ portamentului, de cât de stresant este perceput a fi un comportament și de interpretările și semnificațiile pe care le atribuim acestui comportament (vezi Caseta 6.4, precum și „Evaluarea comportamentului“ în Capitolul 8 al cărții Working with Relational and Developmental Trauma in Children and Adolescents (Treisman, 2016) pentru o conceptualizare mai amănunțită a acestor comportamente.

De exemplu, vom înțelege în alt fel comportamentul unui copil de trei ani care ia niște dulciuri dintr‑un supermarket față de un comportament similar manifestat de o persoană în vârstă de 15 ani. Ne vom raporta în mod diferit la situația unui copil care are câteva coșmaruri pe lună față de situația unui copil care are coșmaruri în fiecare noapte și căruia îi este frică să mai adoarmă.

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 30

14.09.2020 13:00:33

Să nu ignorăm contribuția fantomelor, îngerilor și a altor elemente ale dinamicii copil/familie

31

În contextul unor traume relaționale și de dezvoltare, copiii au fost tratați cu neîncredere, anumite lucruri le‑au fost ascunse sau au trebuit să le ascundă, iar copiii au simțit probabil de multe ori că li se întâmplă lucruri asupra cărora nu au control. Prin urmare, au învățat că adulții nu sunt de încredere, că sunt abuzivi, impredictibili, absenți, le inspiră teamă și tot așa (vezi Capitolele 3, 4 și 6 pentru mai multe explicații și discuții).

Este foarte posibil ca aceste experiențe, credințe învățate, scenarii, relații cu adulții și diverse tipuri de „ajutor“ le‑au creat o anumită percepție cu privire la ce înseamnă terapia, „sprijinul“ și cine sunt ei înșiși. Sunt esențiale susținerea, conștientizarea și validarea complexității influențelor ce afectează relațiile dintre oameni, conectarea la această complexitate, înțelegerea a ce înseamnă „suport/terapie“ și a „bagajului“ personal.

Privind dintr‑o perspectivă relațională, aducem cu noi mulți „oameni“ în cabinetul de terapie (relații trecute, valori, sisteme de credințe, îngeri și fantome ale trecutului etc.) (Fraiberg, Adelson și Shapiro, 1975; Lieberman și colab., 2005). La fel fac și terapeuții. Mai jos sunt prezentate câteva exemple de caz pentru modul în care relațiile, fantomele trecutului, valo‑ rile și dinamica pot colora procesul terapeutic, la fel și relația copilului cu ideea de a fi susținut.

Phillip a avut nevoie de aproape trei ani pentru a mărturisi că fusese violat în mod repetat de către vărul său mai mare. Atât de mare era presiunea fricilor cul‑ turale și de identitate de gen cum că violul este un păcat, alături de credințele adânc înrădăcinate despre loialitatea față de rude și autostigmatizare, încât, în urma violului, el era „murdar, degradat, slab și homosexual“.

După ani întregi de privare emoțională, umilințe verbale și rușine, stima de sine și sentimentul propriei valori ale lui Nathan erau atât de scăzute, încât el ajun‑ sese să simtă că „nimeni nu l‑ar fi putut iubi“ și că prezența lui era neglijabilă. În consecință, a anunțat de la început că nu merita să facă terapie și că alții meri‑ tau mai mult decât el, adăugând că, orice s‑ar fi întreprins, el știa că reprezenta o „cauză pierdută“, că era „defect“ și că ocupa spațiul degeaba. În contextul unei traume relaționale și de dezvoltare, trăind într‑un extraordi‑ nar stres toxic, Glenda învățase că singurul mod prin care putea supraviețui și se putea proteja era să se deconecteze, să‑și lase mintea să‑i umble liberă și

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 31

14.09.2020 13:00:33

32

să se disocieze. Se adaptase funcționând ca într‑o ceață protectoare, ținându‑i pe ceilalți la distanță. Prin urmare, a intrat în cabinetul de terapie în bula sa de ceață, încercuită de o pâclă ce bloca totul.

Crescând într‑o casă dominată de alcool și violență domestică extremă, apoi trimisă în plasament în șase familii, niciuna dintre aceste soluții nefuncționând, Bessie învățase prin experiențe repetate că adulții, mai ales cei în poziții de putere, erau periculoși, abuzivi și nedemni de încredere. Aceste credințe esențiale și unghiuri de interpretare au însoțit‑o în cabinetul de terapie, unde au fost așteptate, transferate și proiectate asupra terapeutului.

Pentru Abraham era prea dureros, prea amenințător și prea terifiant să se confrunte cu furia sa reprimată, cu resentimentele, doliul complicat (tatăl lui Abraham a murit prin execuție în Iran) și dezamăgirea pe care Abraham o simțea față de tatăl său pentru că alesese politica în defavoarea familiei. În loc de aceasta, într‑un fel de clivaj și disociere proiectivă, Abraham se agăța de ima‑ ginea tatălui său ca fiind perfect, idealizându‑și, deci, tatăl.

Nina fusese avertizată de nenumărate ori să nu vorbească niciodată despre abu‑ zul pe care îl suferise, sub amenințarea că altfel ar fi avut de suferit și ea, și fami‑ lia ei. Aceste cuvinte o bântuiau ca niște fantome negre în momentul în care a intrat în cabinet. În familia lui Jamie, consensul din familie era că toate secretele rămân în familie, sângele apă nu se face și nu se discută despre probleme (adică sunt ascunse sub covor). El a intrat în cabinet înfășurat simbolic în aceste mesaje.

Lucrul cu o atitudine de ezitare și precauție Din pricina trăirii unor traume relaționale și a încălcării condițiilor de încredere și siguranță, mulți copii/părinți sunt ezitanți sau precauți în privința procesului și a activităților descrise. Acest lucru este abso‑ lut de înțeles și constituie un indiciu cu privire la experiențele anteri‑ oare, sistemele de credințe, temerile, așteptările și tiparele acestor per‑ soane. Este nevoie, prin urmare, de a empatiza, a valida și a recunoaște aceste experiențe, de a găsi o modalitate de a le explora, de a‑i lua pe oameni exact din punctul în care sunt, de a stabili un climat de încredere și siguranță, de a merge în ritmul persoanei respective și de a nu insista sau forța pe nimeni să execute activitățile creative. Aceste activități sunt

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 32

14.09.2020 13:00:33

menite să aibă loc în mod organic, să fie utile și colaborative, să contri‑ buie la creșterea sentimentului de control și abilitate, nu să dea naștere unor sentimente de neputință sau neajutorare sau să insiste asupra unor reguli rigide. Activitățile sau întrebările n‑ar trebui să fie intruzive sau să dea impresia unui interogatoriu; ar trebui să se deruleze într‑un cadru de sensibilitate și compasiune, să fie distractive, respectând ritmul și spațiul necesare persoanei respective. După cum am mai spus, trebuie creat un climat de căldură și trebuie stabilită în primul rând o bază de siguranță și încredere fizică, emoțională și relațională.

Activitățile, tonul ședinței, relația și întreaga experiență terapeutică trebuie să facă parte dintr‑o continuă buclă de feedback (cel bun, cel rău și cel urât), în care copilul are nenumărate posibilități de a colabora, de a modela și de a‑și conduce propria călătorie terapeutică. Aceasta poate include a pune întrebări despre întrebări. Vor urma câteva exemple de întrebări. Se recunoaște astfel, încă o dată, că fiecare copil/situație/tera‑ peut este unic și că, ceea ce ar putea fi util pentru o anumită persoană, într‑un anumit moment și context, poate să nu rezoneze sau să nu fie util pentru altă persoană, în acel moment și în acel context.

33

Aș vrea să te întreb ceva, dar nu știu ce părere o să ai… Cum ți s‑a părut această activitate/întrebare/temă de discuție? Ai fi vrut ca eu să‑ți fi pus anumite între‑ bări? Ce părere ai despre…? Dacă ar fi să‑ți întrebi un prieten în legătură cu acest lucru, cum l‑ai întreba? Ți‑am pus și întrebări/am făcut și lucruri care nu ți‑au fost utile? Cum ne‑am putea da seama dacă modul în care lucrăm nu este util/ nu ți se potrivește etc.?

Comunicare nonverbală și ascultarea întregului corp La fiecare ședință și cu fiecare activitate este important să țineți cont de limbajul corporal, de poziționarea corporală, de tonul vocii, de expre‑ siile faciale și de modul în care exprimați verbal și nonverbal conținerea, receptivitatea, sensibilitatea, căldura, autenticitatea, grija și ancorarea în prezent. Acest lucru este extrem de important, întrucât copiii care au trăit traume relaționale și de dezvoltare sunt foarte sensibili la semnalele de pericol, interpretate uneori greșit (vezi Capitolele 3, 4 și 8). Ar trebui să exprimați foarte clar faptul că sunteți acolo ca să‑i ascultați, să‑i auziți și să învățați de la ei și cu ei, și că lucrurile pe care vi le spun sunt foarte importante pentru dumneavoastră.

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 33

14.09.2020 13:00:33

34

Cum explicați motivația, cum faceți legătura cu alte concepte și cum obțineți consimțământul Ca și în alte intervenții terapeutice, este important să contex‑ tualizăm ideea pe care o vom urmări, să explicăm motivația și să obținem consimțământul informat al copilului înainte să ne lansăm în implementarea unei strategii. Este necesar să‑l ajutăm pe copil să înțeleagă rostul terapiei, să explicăm fără ocolișuri scopul evaluării, detaliile și pro‑ cesul în sine, precum și rolul nostru în tot acest proces. Mai jos sunt pre‑ zentate câteva aspecte la care vă încurajăm să reflectați.

(Exersând cu colegii) cum explicați rolul dumneavoastră, așteptările și scopul terapiei unui copil de trei ani, de șapte ani, unui adolescent de doisprezece ani, de șaptesprezece ani, unui părinte, profesor sau coleg din altă disciplină? Cum ați explica aceste lucruri unui copil/unei familii pentru care engleza nu e limba maternă sau unui copil ce are o dizabilitate de învățare? Cum i‑ați explica aceste lucruri unui copil/unei familii care beneficiază de terapie de câțiva ani sau care se află într‑un context în care există și alți specialiști?

Pentru a obține consimțământul informat și a contribui la înțelegerea și confortul copilului, ați putea, de exemplu, să discutați despre „ele‑ fantul din cameră“, să oferiți câteva idei psihoeducative, să demontați niște mituri (cum ar fi ideea că tot ce vrea un terapeut este să te facă să plângi, că un terapeut ar intenționa să te ia din familie, că ar putea să‑ți citească gândurile sau că a face terapie este o dovadă de slăbiciune etc.) și să încurajați explorarea prin întrebări („Dacă eram în locul tău, aș fi putut face următorul lucru…“ sau „Unii copii îmi spun că îi îngrijorează următorul lucru…“). În felul acesta abordați, după cum spuneam și în secțiunile anterioare, temerile, speranțe, așteptările și grijile cu care copiii/ părinții vin în terapie, precum și fantomele/îngerii trecutului, valorile, atribuirile, credințele lor etc.

Momentul și locul E important să evaluați dacă acela este momentul potrivit în viața copi‑ lului/familiei pentru a începe o terapie și dacă orarul ședințelor este adec‑ vat. De exemplu: copilul are de dat niște examene în viitorul apropiat?

Urmează să aibă loc o schimbare majoră în viața copilului, cum ar fi să

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 34

14.09.2020 13:00:33

se mute într‑o altă casă, la o altă școală sau să cunoască alte persoane? A terminat o serie de ședințe de terapie sau se pregătește să înceapă un nou tip de terapie? Există alte nevoi ce trebuie abordate cu prioritate în viața copilului sau familiei/sistemului? Este vorba de un caz care urmează să ajungă la tribunal? Copilul trebuie să se mute în altă regiune?

Odată ce ați luat o decizie, este nevoie să vă gândiți și la aspectele mai practice ale terapiei. De exemplu: copilul este mai în formă dimineața? Îi plac anumite ore de la școală pe care nu vrea să le rateze? A avut oca‑ zia să mănânce înainte să vină la terapie, astfel încât să nu trăiască o stare de disconfort și foame în timpul ședinței (s‑ar putea ca altfel să i se declanșeze anumite amintiri despre momente din trecut în care i‑a fost foame, în care nu a fost îngrijit etc.). Unde se va duce după terapie și este fezabil acest lucru dacă în ședința de terapie discută lucruri mai dificile?

La fel procedați și în privința locului și a împrejurimilor. Unde vor avea loc ședințele de terapie? Există anumite locuri în care copilul se simte în siguranță? Locul în care se desfășoară terapia este unul liniștit, fără surse de suprastimulare, unde nu vor fi întreruperi, iar copilul va putea să se simtă în siguranță? Este acesta un loc care va putea fi folosit în mod constant? În cazul în care copilul începe să resimtă o stare de instabilitate emoțională și disconfort, va trebui să revină în locul respectiv (de exemplu, dormitorul său)? În cazul în care nu prea sunt alte opțiuni, ce puteți face pentru a transforma spațiul într‑unul pe cât de primitor se poate, iar neajunsurile să fie numite și recunoscute față de copili?

35

Primire și salutul de bun venit Modul în care ne prezentăm și întâmpinăm un copil poate avea un impact deosebit și poate construi un cadru mai cald pentru prezentarea și implementarea instrumentelor descrise. Primele impresii contează. Prin urmare, este important să fim autentici, în rezonanță cu copilul, cordiali și prietenoși și să ne gândim la cum ar putea trăi un copil întâlnirea cu o persoană străină/în poziție de autoritate/terapeut. Pot apărea tot felul de temeri, motive de îngrijorare, cuvinte, stigmate și prezumții care inevita‑ bil sunt în măsură să influențeze participarea și progresul.

Ar fi bine să întrebați copilul cum preferă să i se spună (pronunția numelui, dacă există vreun nume de alint preferat sau nume mijlociu, abrevieri etc.) și ce nume preferă pentru persoana de îngrijire (mami, mama, mătușica, numele propriu al persoanei etc.).

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 35

14.09.2020 13:00:34

36

Pregătirea și folosirea cu grijă a echipamentului Deși de multe ori avem la dispoziție puține resurse și ne confruntăm cu un program încărcat, este bine să fim pregătiți pentru ședința de tera‑ pie din punct de vedere fizic, cognitiv, emoțional și practic. Îi veți demon‑ stra astfel clientului că v‑ați gândit la el și că dați multă atenție timpului petrecut împreună, ceea ce îl va ajuta să se simtă în siguranță și susținut emoțional.

De exemplu: v‑ați adus în cabinet toate echipamentele, instrumen‑ tele și resursele necesare? Ați aranjat cabinetul astfel încât să‑i ofere o stare de confort clientului? Ați recitit notițele scrise în legătură cu ședința precedentă? V‑ați amintit să aduceți tot ce i‑ați promis copilului că veți aduce pentru el? Înainte de noua ședință, ați apucat să vă relaxați după ședința anterioară de terapie, în cazul în care au existat dificultăți, după un drum cu peripeții sau după o ședință de personal mai agitată? V‑ați gândit ce teme sau subiecte ar fi bine să aduceți în discuție? V‑ați făcut timp să anticipați răspunsul copilului, potențialii factori declanșatori sau potențialele obstacole? Dacă aplicați vreun test, l‑ați încercat mai întâi pe dumneavoastră și v‑ați familiarizat cu el?

De asemenea, nu uitați că ședințele cu caracter creativ și expresiv tre‑ buie pregătite cu mai mult timp înainte și mai multe resurse. Este util, deci, să vă asigurați că aveți timp să organizați materialele înainte și după ședință.

Important este, de asemenea, ca și copilul să vă vadă cum aveți grijă de materiale și le prețuiți; în acest fel primește mesajul că și el, copilul, se află în siguranță cu dumneavoastră, că aveți grijă de el și îl respectați. Puteți dovedi acest lucru și prin felul în care sunt împachetate și manevrate obiectele, prin discuțiile despre locul cel mai bun în care să fie așezate, de ce să fie așezate acolo și cum vă veți îngriji de ele între ședințe. În cazul unora dintre copii ar fi bine să‑i și duceți acolo unde țineți materialele sau să le arătați o fotografie a locului.

Diferențe în organizare și selectarea materialelor Conceptele și activitățile prezentate în această carte trebuie adaptate la preferințele copilului, la abilitățile, identitatea sa culturală și stilul său de învățare (vizual, chinestezic, auditiv etc.). Unii copii au nevoie de mai multe activități gradate, în care să fie îndrumați de un adult. Uneori va

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 36

14.09.2020 13:00:34

trebui să folosiți mai multe obiecte, exemple, opțiuni, mai multe fișe de lucru etc. Este vital să adaptați activitățile la vârsta și etapa în care se află copilul din perspectivă socială, emoțională și de dezvoltare, și nu neapă‑ rat la vârsta lui cronologică.

Totodată, materialele selectate trebuie să fie potrivite pentru copii și pentru identitatea lor culturală, ținând cont de o diversitate de factori (rasă, gen, religie, sexualitate, clasă, cultură, educație, vârstă, dizabilitate, abilitate, spiritualitate și tot așa). De exemplu: este bine să aveți păpuși sau coli de hârtie de diverse culori, figurine reprezentând animale, nu doar oameni, miniaturi care să reprezinte diverse obiceiuri culturale de a jeli și procesa moartea cuiva sau diverse opțiuni de reprezentare a unei constelații familiale, printre care și cupluri de același sex sau fami‑ lii monoparentale. Este bine ca obiectele să fie disponibile în mai multe forme, mărimi și culori, astfel încât copilul să poată alege, și să găsiți diverse modalități de a exprima mai multe aspecte ce țin de diferențele între oameni. În plus, când alegeți sau folosiți noi materiale, este bine să țineți cont de experiența trăită a copilului și de factorii declanșatori, adaptând mate‑ rialele în mod corespunzător. De pildă, unele exerciții presupun atin‑ geri tactile, cum ar fi să desenați un contur al corpului copilului pentru exercițiul de tip trasarea hărții corpului; aceste activități ar putea să fie excesive sau invazive pentru unii copii. Atunci va fi cazul să alegeți o altă activitate, explorând și discutând reacțiile copilului. Puteți folosi, de ase‑ menea, materiale sau exerciții alternative, cum ar fi un decupaj din car‑ ton al siluetei unei persoane ori exercițiul de a desena conturul corporal al persoanei adulte.

37

Înaintați cu pași mici și ușor de gestionat În capitolele următoare vă vor fi prezentate numeroase idei și strategii, atât de multe, încât v‑ați putea simți copleșiți. Prin urmare, este impor‑ tant să începeți cu un număr mic de activități pe care să le puteți gestiona (urmând conceptul SMART; vezi Capitolul 5), pe care să le implementați cu titlu de încercare astfel încât să vă dați seama dacă sunt utile sau nu.

Ar fi bine să oferiți câteva opțiuni copilului sau părintelui și să le dați posibilitatea de a alege și de a‑și pune în practică propriile idei, sugestii și alegeri. Acest proces de triere a opțiunilor ar trebui să aibă loc în contex‑ tul judecății și evaluării dumneavoastră clinice și în cadrul supervizării.

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 37

14.09.2020 13:00:34

38

Ar fi, de asemenea, util să citiți bine și să recitiți diversele capitole pentru a vă familiariza cu strategiile și pentru a începe să triați strategiile potri‑ vite pentru diverse etape.

Rutină și structură În cazul unor traume relaționale și de dezvoltare, copiii au trăit în medii haotice, imprevizibile și caracterizate de inconstanță; prin urmare, este bine ca ședințele să aibă un anumit grad de rutină, constanță și struc‑ tură (nu în mod rigid sau inflexibil). De exemplu, ați putea începe cu salu‑ tul de întâmpinare, câteva activități de „încălzire“ înainte de activitățile propriu‑zise și timp dedicat pentru a reflecta asupra procesului și a vă asi‑ gura că nu lăsați copilul să plece în stare de agitație emoțională și hiper‑ stimulat (găsiți mai multe idei în Capitolele 3, 6 și 8).

Deseori copiii nu au înțeles încă bine conceptele de timp și orientare, mai ales cei care au trăit o traumă, lucru care le afectează înțelegerea timpului, capacitatea de reamintire și simțul orientării. Prin urmare, ar trebui să știe că există o secțiune de început, de mijloc și de sfârșit a unei ședințe, ceea ce puteți să‑l ajutați să înțeleagă având un ceas de perete ușor de citit de către un copil, conversații de tranziție către sfârșitul ședinței, ancore și ritualuri terapeutice (vezi Capitolul 3).

Abordare echilibrată, cu puncte forte și aspecte ludice În general, ședințele de terapie ar trebui să fie astfel construite încât să le dea ocazia copiilor să varieze nivelul de intensitate și să includă momente de joacă, distracție și umor. La fel ca în cazul tuturor celorlalte strategii, asigurați‑vă că folosiți întrebări și expresii atât pozitive, cât și negative sau de tip hibrid între cele două, astfel încât să demonstrați tot spectrul posibil și să construiți calea către discuții mai bogate în nuanțe despre sentimentele copilului. De exemplu: atunci când întrebați copilul despre momentele în care s‑a simțit speriat și supărat, întrebați‑l și despre momentele în care s‑a simțit fericit, mândru sau entuziasmat; tot așa, când explorați momentele mai dificile, discutați și despre momentele pozitive și care i‑au dat copilului sentimente de satisfacție (vezi Capitolul 5).

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 38

14.09.2020 13:00:34

Instrumente de monitorizare și evaluare

39

În calitatea dumneavoastră de practicieni de formație științifică și cu aplecare spre reflectare, este important să monitorizați și să evaluați eficiența, utilitatea și adecvarea instrumentelor pe care le veți folosi atât din perspectiva copilului, cât și din perspectiva adulților din viața copi‑ lului, precum și din propria perspectivă de practician. Cel mai bine veți putea face acest lucru utilizând metode atât calitative, cât și cantitative de măsurare, incluzând date și informații din surse multiple.

Consemnarea călătoriei printr‑un dosar sau cutie personalizată Există diverse metode de lucru în practica clinică; de exemplu, eu pre‑ fer să fac un dosar sau o cutie pentru fiecare copil ca un fel de spațiu în care își pot păstra creațiile și pot avea o mărturie a călătoriei lor. Copiii își pot denumi și decora cutiile singuri. Mie mi se pare util să păstrez foto‑ grafii ale creațiilor lor (cu permisiunea lor), fotografii ce pot fi folosite mai apoi în alte strategii, cum ar fi cutia senzorială sau afișul reprezentând locul sigur/refugiul copilului, ca o mărturie vizuală a călătoriei lor și în situația în care se pierd sau se deteriorează creațiile originale.

De ce pot fi utile instrumentele și tehnicile creative și expresive în contextul traumelor relaționale și de dezvoltare, precum și în lucrul cu copiii și adolescenții •• Atunci când lucrați cu copiii și adolescenții, este esențial ca terapia să fie mai plăcută, mai interesantă și mai interactivă pentru a crește nivelul de implicare și accesabilitate și pentru a scădea riscul ca aceștia să se simtă timorați sau amenințați. Joaca și tehnicile creative au un caracter mai universal și sunt mai familiare și mai puțin intimidante pentru copii. Mijloacele expresive le permit terapeutului și copilului să se concentreze asupra unui proiect sau sarcini, ceea ce creează în mod firesc un pic de distanță, spațiu și posibilitatea de a externaliza. În acest fel sentimentele sau amintirile nu riscă să‑l mai copleșească pe copil, care se simte astfel mai puțin expus.

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 39

14.09.2020 13:00:34

40

•• Tehnicile creative și expresive pot fi utilizate în mai multe limbi, sti‑ luri de învățare sau zone culturale, drept care sunt mai accesibile și acoperă o plajă mai largă.

•• Tehnicile creative și expresive țin cont de toate tipurile și stilurile de învățare și implicare. Astfel, integrarea conceptelor în diverse modalități de exprimare crește posibilitatea ca acestea să fie înțelese, absorbite, amintite și internalizate. Tot așa, metaforele și conceptele pot fi particularizate, individualizate și adaptate pentru fiecare nevoie.

Exemple de extindere, emitere și integrare a conceptelor prin tehnici artistice vor fi prezentate în fiecare capitol. Mai jos aveți unul dintre acestea: Este util să externalizați și să vorbiți despre fluturașii din stomac. Însă integrarea acestui concept și îmbogățirea discuțiilor pe acest subiect vor fi ușurate de practica de a desena fluturașii din stomac, de a‑i boteza cu substantive ce descriu diversele supărări ale copilu‑ lui, de a face o hartă a corpului care să arate cum se simte copilul cu sau fără fluturașii din stomac, de a urmări videoclipuri cu fluturi, de a scrie numele problemelor pe abțibilduri în formă de fluturași lipiți pe stomacul copilului, de a juca rolul fluturașilor din stomac și de a folosi o marionetă sub formă de fluture.

De asemenea, dacă aceste strategii creative și expresive sunt apli‑ cate în cadrul unei relații securizante, nu doar că îi dau posibilita‑ tea copilului să aibă amintiri relaționale plăcute, în speranța că le va internaliza, dar îi oferă acestuia și o experiență reparativă relațională și oportunități de a se simți altfel în cadrul unei relații — o relație în care nevoile și dorințele copilului sunt ascultate și luate în consi‑ derare prin răspunsul venit din partea unui adult rațional, sensibil și acordat empatic. Instrumentul creativ poate fi rezultatul tangibil, însă adevărata magie este dată de calitatea relațională și interacțiunea care înconjoară procesul. Ce sperăm este ca, prin procesele de core‑ glare și construcție prin cooperare (toate fiind dimensiuni esențiale ale instrumentelor creative) ce vor fi internalizate și utilizate drept ancore, copilul să ajungă la autoreglare, transferând mai apoi aceste șabloane relaționale asupra viitoarelor sale relații și interacțiuni.

•• Trauma are loc într‑un context mai larg, fiind adesea codată în modalități senzoriale și corporale, prin imagini, sunete, mirosuri și senzații. Prin urmare, are sens ca atunci când abordați trauma și amintirile dificile să lucrați la un nivel creativ și contextual, corpo‑ ral, semantic, narativ și senzorial (vizual, chinestetic, tactil, olfactiv,

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 40

14.09.2020 13:00:34

afectiv și auditiv), în care copiii își pot folosi toate simțurile în mod relațional, sigur, conectat și sprijinit la nivel de conținere, precum și prin acordaj empatic la nivel somatic și prin conexiunea creier–corp.

•• Studiile au arătat că trauma și stresul toxic pot afecta comunica‑ rea dintre emisferele cerebrale stângă și dreaptă. Tehnicile crea‑ tive implică ambele emisfere cerebrale, atingând scopul central al majorității terapiilor centrate pe traumă, și anume acela de a face conexiuni, a spori ușurința cu care se realizează acestea și de a ajunge la integrare. Aici intră susținerea și promovarea conexiunilor, comu‑ nicării și integrării între emisferele cerebrale, între minte și corp, gân‑ duri și sentimente, structurile primitive ale creierului și cele superi‑ oare. „Creativ“ înseamnă, de asemenea, că este susținută implicarea sistemului senzorial, motor, limbic/emoțional și de stimulare a copi‑ lului, alături de liniștirea structurilor primitive ale creierului, elibe‑ rarea tensiunii, ancorare și reglarea emoțională, precum și activarea reflexelor de relaxare.

•• Trauma poate afecta aria lui Broca din creier, unde se procesează limbajul. Acesta este unul dintre motivele pentru care trauma este considerată a fi o teroare silențioasă, iar oamenii mărturisesc că în timpul unui eveniment traumatic n‑au fost în stare să scoată niciun cuvânt. Această relație cu limbajul este relevantă și pentru copiii care au trăit traume în perioada preverbală și pentru care trauma, în loc să fie înmagazinată sub formă de cuvinte, este înmagazinată sub formă de imagini, senzații și în corp în sine. După cum spunea Van der Kolk (2014), „corpul ține scorul“, iar Rothschild (2000), „corpul își amintește“. Deseori copiii nu au limbajul necesar pentru a descrie, a numi sau a‑și înțelege experiențele, prin urmare, lucrul creativ îi ajută să acceseze mult mai mult decât simplele cuvinte, promovând o abor‑ dare integrală creier–corp. O zicală bine‑cunoscută spune că o ima‑ gine valorează cât o mie de cuvinte. De multe ori o imagine ne poate oferi o fereastră prin care putem privi peisajul emoțional al unui copil și al lumii sale interioare.

•• Trauma contribuie totodată la sentimentul de neputință al unui copil, sentimentul de a fi prins în cursă și a nu mai avea control. Sentimentul neputinței poate fi abordat prin mijloace creative. Mijloacele și instru‑ mentele creative îl pot ajuta pe copil să capete un sentiment al contro‑ lului și abilității de a controla procesul și produsul finit. Îl pot ajuta pe copil să fie autorul propriei sale povești și pictorul propriului său tablou.

41

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Introducere

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 41

14.09.2020 13:00:34

42

•• Exprimarea creativă poate, de asemenea, să‑i ofere copilului ceva concret ce poate să ducă acasă cu el, să distrugă, să‑l ajute să se simtă mai important decât „foaia aia de hârtie“, ceva ce e capabil să controleze.

•• Exprimarea creativă poate crea un spațiu conținător fizic și simbolic pentru copil, dar poate servi și ca obiect tranzițional pe care copilul să îl adapteze pentru a‑l folosi în viața lui de zi cu zi.

•• Mijloacele de creație sunt, de asemenea, o reprezentare concretă și vizuală a lucrului în terapie și a călătoriei parcurse în timpul ședințelor de terapie. Pot reprezenta o călătorie vizuală convingătoare și un sis‑ tem de urmărire și identificare a schimbărilor și descoperirilor făcute pe parcurs (vezi Capitolul 10).

•• În fine, faptul de a lucra cu creații concrete poate fi de ajutor și în con‑ textul altor strategii terapeutice, precum cartonașele cu afirmații pozi‑ tive, cartonașele de activități, cutia senzorială și strategiile de relaxare (veți găsi exemple în fiecare capitol).

KAREN TREISMAN

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 42

14.09.2020 13:00:34

CAPITOLUL 2

Instrumente pentru a susține evaluarea și construirea unei relații cu persoanele tinere Introducere Tipul, stilul și durata unei evaluări depind de și diferă în funcție de numeroși factori, printre care tipul de formare a terapeutului, interva‑ lul de timp disponibil, scopurile și punctele de interes ale evaluării, pre‑ cum și contextul oferirii acestui serviciu. Acest capitol le oferă terapeuților unele instrumente practice și creative care pot fi folosite în evaluarea și construirea unei relații cu copilul. Ele ar trebui să fie folosite alături de și împreună cu unele dintre strategiile descrise în Capitolele 3, 4 și 5, care sunt complementare și interconectate.

Ar fi bine să recitiți acest capitol după parcurgerea Capitolelor 3, 4 și 5 și să țineți cont de îndrumările din Capitolul 1, în care se discută principi‑ ile de bază, factorii importanți și pericolele des întâlnite în implementarea strategiilor și instrumentelor discutate în această carte.

Tabelul 2.1 de la sfârșitul acestui capitol oferă un rezumat al câtorva dintre zonele de interes pentru evaluare atunci când lucrați cu traume relaționale și de dezvoltare, precum și câteva exemple de întrebări. O discuție mai detaliată a planificării și efectuării unei evaluări centrate pe traumă, precum și un rezumat al unor instrumente des folosite în evalua‑ rea atașamentului și traumei sunt oferite în Capitolul 5 din cartea Working with Relational and Developmental Trauma in Children and Adolescents (Treisman, 2016).

Mai jos sunt prezentate câteva instrumente și tehnici practice, crea‑ tive și expresive de evaluare ce pot fi integrate printre celelalte metode și instrumente de evaluare.

Instrumentar de tehnici terapeutice creative n Evaluarea și construirea unei relații

Instrumentar de tehnici terapeutice_pt BT.indd 43

14.09.2020 13:00:34