SPQR. O istorie a Romei Antice

Colecție coordonată de

Livia Szász

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 1

23.09.2017 23:24:37

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 2

23.09.2017 23:24:37

O istorie a Romei antice Traducere din engleză de Mihnea GafiČ›a

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 3

23.09.2017 23:24:38

Editori: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Director editorial: Magdalena Mărculescu Redactor: Ondine Cristina Dascăliţa Director producţie: Cristian Claudiu Coban Dtp: Florin Paraschiv Corectură: Duşa Udrea‑Boborel Mădălina Geambaşu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BEARD, MARY SPQR: O istorie a Romei antice / Mary Beard; trad.: Mihnea Gafiţa. – Bucureşti: Editura Trei, 2017 ISBN 978-606-40-0113-9 I. Gafiţa, Mihnea (trad.)

94

Titlul original: SPQR. A History of Ancient Rome Autor: Mary Beard Copyright © Mary Beard Publications, 2015 Originally published in England by Profile Books.

Copyright © Editura Trei, 2017 pentru prezenta ediţie O.P. 16, Ghişeul 1, C.P. 0490, Bucureşti Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20 e mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

1 p6.indd 4

26.09.2017 11:44:34

Cuprins

Hărţi 9 Prolog: Istoria Romei 17 1. Momentul de glorie al lui Cicero 23 SPQR — 63 î.e.n. 23 Cicero contra lui Catilina 29 În Senat 32 Triumf — şi umilinţă 35 Scrierea poveştii 37 Reversul poveştii 43 Catilina al nostru? 48 2. La începuturi 51 Cicero şi Romulus 51 Omor 54 Viol 57 Frate contra frate, cei din afară contra celor dinăuntru 60 Istorie şi mit 65 Enea şi nu numai 69 Scoaterea la suprafaţă a Romei timpurii 72 Veriga lipsă 79

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 5

23.09.2017 23:24:38

6

SPQR — O istorie a Romei Antice

3. Regii Romei 83 Scris în piatră 83 Regi sau căpetenii? 87 Poveşti fondatoare: religie, timp şi politică 91 Regi etrusci? 99 Arheologie, tiranie — şi viol 105 Naşterea libertăţii 112 4. Marele salt înainte al Romei 117 Două secole de schimbări: de la Tarquini la Scipio Barbă‑Lungă 117 Lumea Celor Douăsprezece Table 125 Conflictul Ordinelor 130 Lumea exterioară: Veii şi Roma 136 Romanii versus Alexandru cel Mare 140 Expansiune, soldaţi şi cetăţeni 143 Cauze şi explicaţii 147 5. O lume mai largă 151 Descendenţii lui Barbatus 151 Cucerire şi consecinţe 154 Cannae şi chipul înşelător al bătăliei 160 Polibiu despre politica Romei 164 Un imperiu al obedienţei 171 Impactul imperiului 175 Cum să fii roman 180 6. Noua politică 185 Distrugerea 185 Moştenirea lui Romulus şi Remus? 189 Tiberius Gracchus 195 Caius Gracchus 201 Cetăţeni şi aliaţi în război 206 Sulla şi Spartacus 213 Vieţi obişnuite 220

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 6

23.09.2017 23:24:38

Cuprins

7.

7

De la imperiu la imperatori 223 Cicero contra lui Verres 223 Guvernatori şi guvernaţi 226 Senatorii în colimator 231 Roma de vânzare 233 Pompei cel Mare 237 Primul împărat 241 Banda Celor Trei 245 Zarurile aruncate 252 Idele lui martie 256

8. Frontul de‑acasă 261 Public şi privat 261 Celelalte laturi ale războiului civil 263 Soţi şi soţii 266 Naştere, moarte şi durere 274 Chestiuni băneşti 279 Proprietatea umană 288 Către o istorie nouă — a împăraţilor 292 9. Transformările lui August 295 Moştenitorul lui Cezar 295 Chipul războiului civil 298 Pierzători şi câştigători 305 Ghicitoarea lui August 309 Ce am realizat 315 Politica de putere 321 Probleme de succesiune 327 August a murit. Trăiască August! 333 10. Paisprezece împăraţi 339 Bărbaţii de pe tron 339 Ce s‑a întâmplat cu Caligula? 341 „Împăraţi buni“ şi „împăraţi răi“? 348 Schimbări la vârf 355 Succesiunea 362

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 7

23.09.2017 23:24:38

8

SPQR — O istorie a Romei Antice

Senatorii 368 Ah, dragă, simt că devin zeu… 374 11. Care aveau şi care n‑aveau 381 Bogaţi şi săraci 381 Gradele de sărăcie 387 Câmpul muncii 393 Cultura cârciumii 399 Adaptează‑te şi descurcă‑te 404 Şerpi şi rândunele 410 12. Roma dincolo de Roma 415 Provincia lui Pliniu 415 Limitele imperiului 420 Administrarea imperiului 425 Romanizare şi rezistenţă 432 Libera circulaţie 438 Aduc pustiirea şi‑o numesc pace 446 Necazul cu creştinii 451 Cetăţeni 454 Caius Iulius Zoilos 456 Epilog: Primul mileniu roman 461 Lecturi suplimentare 469 Cronologie 501 Mulţumiri 513 Lista ilustraţiilor 515 Indice 527

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 8

23.09.2017 23:24:39

HĂRŢILE

[Harta 1] [1] 1 • Rom nii ei [2] Lacul T [3] Munţii [4] Tibru [5] Roma [6] Coline [7] Laţiu [8] Marea [9] Kilome [10] Mile

HĂRŢI

[Harta 2] [1] 2 • Situ [2] Câmpu [3] Capitol [4] Esquili [5] Palatin [6] Insula [7] Aventin [8] Tibru [9] Extind secolul IV [10] metri [11] iarzi

1. Roma timpurie şi vecinii ei 2. Situl Romei 3. Italia romană 4. Cetatea Romei în perioada imperială 5. Lumea romană

[Harta 3] [1] 3 • Itali [2] Galia C [3] Munţii [4] Marea [5] Lacul [6] Tibru [7] Roma [8] Lacul F [9] Furcile [10] Neapo [11] Vezuv [12] Marea [13] Strâm [14] Marea [15] Kilom [16] Mile

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 9

23.09.2017 23:24:39

[Harta 4]

1. Roma timpurie și vecinii ei

ţii Mun

Lacul Trasimene

Clusium (Chiusi)

A

pe

E T

n

Volsinii

i

n

R

i

U

M

R Ti br u

I

A

U

Vulci

Tarquinii

SA Veii Fidenae

Tibur

Anio

Lavinium

LA

Co

M

Ardea

ar

e

a

Ti

re

Tusculum

li n

ele

A lb an

Aricia

TIU

e

M Satricum

nia

nă

Antium

I

?Alba Longa

Praeneste

U

Gabii

ROMA

Ostia

Q AE

Caere (Cerveteri)

B

IN

SC VOL

I

Tarracina Circeii

0 0

20

10 10

30 20

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 10

40 kilometri 30 mile

23.09.2017 23:35:39

na l

Qu

iri n

al

2. Situl Romei

Vi

mi

Campus lui Marte

Capitoliu (Capitolium)

FO

Palatin (Palatium)

Insula de pe Tibru

ru

RU

L Fagutal ia

l Ve

ius

sp

Ci

n

uili

Esq

Oppius

Caelian (Caelius)

Aventin

Extinderea zidurilor din secolul IV ĂŽ.e.n.

b Ti

0 0

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 11

300 300

600 metri 600 iarzi

23.09.2017 23:24:42

Rh ine

Danube

Aquincum

be Danu

S 3. ItaliaAromană L P

Comum GALIA CISALPINĂ

Patavium

Po

U N

?

A P E N I N o I n Ar

bic on

I

I L LY R I C U

Ru

M

Ţ I LI GU RI A Carrara

Sentinum

R

U

Lacul Trasimene

Tib ru

Cosa

Antium Astura

CAMPANIA

EA

EN

IA

RI

AT

IC

Ă

Cannae

Furcile Caudine Capua Neapole Cumae Vezuviu Puteoli Pompeii Pithecusae

TIR

AD

APU

LIA

Via A ppia

Brundisium Tarentum

LUCANIA

CAPRI

Heraclea

NĂ BRU T TIU M

MAR

EA

Teanum

Formiae

Herculaneum

SARDINIA

AR

Lacul Fucine Tivoli Ani o Lir SA Tusculum is M Arpinum NI UM Fregellae

Allia ROMA Ostia

CORSICA

M

Asculum

BRIA

ELBA

Aleria

Perusia

IA

UM

R

M

T

ENU

PIC

E

M

Taormina Etna

0 0

75 50

150 100

225 kilometri 150 mile

S I C I L I A

Strâmtoarea Messina

MA

RE

A

I SIC

LIE

I

A F R I C A

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 12

23.09.2017 23:24:43

4. Cetatea Romei în perioada imperială

Mausoleul lui August Ara Pacis

Mausoleul lui Hadrian

QU Panteonul

N IRI

Termele lui Diocleţian

AL

Columna lui Marc Aureliu

VIMINAL

PI

TO L

IU

Amfiteatrul lui Pompei

CA

Forul roman

Amfiteatrul lui Marcellus Insula de pe Tibru Templul lui Iupiter Optimus Maximus

PA L

Forul şi Columna lui Traian Forul lui August Forul lui Cezar Arcul lui Titus

ES

Termele QU ILI lui Traian N

Câteva rămăşiţe ale Casei de Aur

AT IN

Coloseul

Palatul

Fl

uv

iu

ib lT

Circus Maximus

ru

AVENTIN

0 0

300 300

Termele lui Caracalla

Monte Testaccio

600 metri

Mormântul Scipionilor

600 iarzi

0

FORUL ROMAN Bazilica Aemilia

Arcul lui Septimius Severus Comitium Umbilicus Piatra Neagră Templul Concordiei Rostra

Templul Temple lui Saturn

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 13

300 300

Curia

Carcer

Templul lui Vespasian

0

Templul lui Antoninus şi al Faustinei Sepulcretum

Calea Sacră Lacul Curtius

Bazilica Iulia

Templul Divinului Cezar

Regia

Templul Vestei Temple Templul lui Castor şi Pollux

Atriumul Vestei Lacul Iuturna

23.09.2017 23:24:45

600 metres 600 yards

CALEDONIA CALEDONIA Hadrian luiHadrian Zidul Zidullui

Arbeia Arbeia Vindolanda Vindolanda Eburacum Eburacum

HIBERNIA HIBERNIA Viriconium Viriconium

BRITANNIA BRITANNIA

Bath Bath(Aquae (AquaeSulis) Sulis) Fishbourne Fishbourne

EElblb aa

GGEERRM MAANNIIAA Riinn R

MMâânnececiiii CCaannaalulul l

Colchester Colchester Londra Londra Chichester Chichester

Pădurea Pădurea Teutoburgică Teutoburgică

Waldgirmes Waldgirmes DDuu nnăăr r eaea

OO CC EE AA NN UU LL AA TT LL AA NN TT II CC

Ron Ron

GGAALLIIAA

La LaGraufesenque Graufesenque

u brru EEb

HHIISSPPAANNIIAA

Massilia Massilia (Marsilia) (Marsilia)

LUSITANIA LUSITANIA Emerita EmeritaAugusta Augusta

Tarraco Tarraco

RAETIA RAETIA

Vindobona Vindobona NORICUM NORICUM

PPoo

ILILLYY Ravenna Ravenna RRICICUU MM MMAA Salona Salona RREE I I TT AA AA AADD LL RRI I I I AA AATT IC IC ĂĂ CORSICA CORSICA ROMA ROMA Brundisium Brundisium

Baleare Insulele InsuleleBaleare

SICILIA SICILIA

Timgad Timgad

Cartagina Utica Utica Cartagina Zama Zama

Bătălii Bătălii 00 00

200 200 100 100

400 400 200 200

600 600kilometri kilometri

DD EE ŞŞ EE

Siracuza Siracuza

Delf De

Corin Corin Sparta Sparta

PELOPONES PELOPONE

ANTIKY ANTIK

M MAARR

RR TT UU LL

Leptis LeptisMagna Magna

SS AA HH AA

RR AA

300 300mile mile

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 14

Ph Ph

NUMIDIA NUMIDIA

AFRIC AFRICAA

5. Lumea romană

TESALIA TESALIA

Actium Actium

Italica Italica Carteia Carteia

MAURETANIA MAURETANIA

Phili Phi MACEDONI MACEDON

Nikopolis Nikopolis

tis aetis BBae

Tiddis Tiddis

M

CORFU CORFU

SARDINIA SARDINIA

Corduba Corduba

DDAACC

LLPPI I I I AA I I Ţ Ţ NN Aquileia PANONIA Aquileia MMUU PANONIA

23.09.2017 23:24:54

C

MM CCAA AARREE SSPP AA IICC ĂĂ CRIMEEA CRIMEEA

ona bona M UM

DDAACCI IAA

ILILLYY RRICICUU MM Salona Salona

REE AA AADD RRI I AATT IC IC ĂĂ Brundisium Brundisium

IA LIA Siracuza Siracuza

eptis ptis Magna Magna

ĂĂ NNEEAAGGRR M MAARREEAA

ăărereaa DDuunn

ANONIA PANONIA

M MOOEESSI IAA CCI IAA TTRRAA

Odessus Odessus

ARMENIA ARMENIA PONTULUI REGATUL REGATULPONTULUI

AA NNI I HHYY T T I I BB GALATIA GALATIA Nicomedia Nicomedia Ankyra Ankyra Niceea Niceea Nicaea Nicaea

TT

igirguru Constantinopol Constantinopol Philippi Philippi Abdera Abdera MESOPOTAMIA MESOPOTAMIA MACEDONIA MACEDONIA Edessa Edessa Carrhae Carrhae Troia Troia TESALIA TESALIA Pergam Pergam Pergamum Pergamum CILICIA CILICIA AASSI I CORFU CORFU EEuufrfr Pharsalus Pharsalus LESBOS LESBOS AA Hierapolis aat t Hierapolis Teos Teos Aphrodisias Aphrodisias Nikopolis Nikopolis Antiohia Antiohia CHIOS CHIOS Delfi Delfi SYRIA SIRIA SYRIA SIRIA Aspendus Aspendus SAMOS Efes Efes Halicarnas Atena Atena SAMOS Halicarnas Actium Actium Emesa Emesa Corint Corint Caunos Caunos Kaunos Kaunos Salamis Salamis DELOS DELOS Palmyra Palmyra Sparta Sparta Cnidos Cnidos Knidos Knidos Gytheum Gytheum RODOS RODOS Sidon Sidon Damasc Damasc PELOPONES PELOPONES CIPRU CIPRU Tir Tir CRETA ANTIKYTHERA ANTIKYTHERA CRETA

M MAARREEAA M MEEDDIITTEE Cirene Cirene

IUDEEA IUDEEA

ĂĂ RRAANN

Ierusalim Ierusalim

Moartă Marea MareaMoartă

Masada Masada Petra Petra

AA RR AA BB II AA

Alexandria Alexandria il Nil N

EEGG IIPP TT

SINAI SINAI

Mons MonsClaudianus Claudianus Dendera Dendera

AA RR AA

REGATUL REGATUL PARŢILOR PARŢILOR

MM AA RR EE AA

RR OO ŞŞII EE

AXUM AXUM

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 15

23.09.2017 23:25:02

PP

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 16

23.09.2017 23:25:04

PROLOG

Istoria Romei

Roma antică este importantă. A‑i ignora pe romani înseamnă mai mult decât a întoarce spatele trecutului îndepărtat. Roma ne ajută şi astăzi să definim felul în care înţelegem lumea noastră şi în care gândim despre noi înşine, de la teoriile elevate până la comedia de duzină. După două mii de ani, ea fundamentează în continuare cultura şi politica occidentale, ceea ce scriem şi felul în care vedem lumea, plus locul nostru în ea.

Asasinarea lui Cezar, în ziua numită de romani idele* lui martie, anul 44 î.e.n., a oferit şablonul şi, uneori, justificarea stângace a uciderii tiranilor de atunci încoace. Configuraţia teritoriului imperial roman stă la baza geo‑ grafiei politice a Europei moderne, şi nu numai a ei. Principalul motiv pen‑ tru care Londra e capitala Regatului Unit este acela că romanii au făcut‑o capitala provinciei lor, Britannia — un loc primejdios, aflat, în viziunea lor, dincolo de marele Ocean care înconjura lumea civilizată. Roma ne‑a lăsat moştenire conceptele de libertate şi cetăţenie, dar şi de exploatare imperială, plus un întreg vocabular al politicii moderne, de la senator până la dictator.

Ne‑a lăsat formulele ei preferate, de la „mă tem de greci, chiar şi când aduc daruri“, până la „pâine şi circ“ şi „cântă din liră în timp ce arde Roma“. Ne‑a inspirat, aproape în egală măsură, râsul, uimirea şi groaza. Gladiatorii sunt la fel de mult pe gustul publicului astăzi, cum erau şi atunci. Marele poem epic scris de Vergiliu despre întemeierea Romei, Eneida, cu siguranţă şi‑a găsit mai mulţi cititori în secolul XX al erei moderne decât avea în secolul I e.n. *

Una dintre zilele fixe ale lunilor din calendarul roman, corespunzând zilelor de 13/15 ale lunilor calendarului de azi. Celelalte zile fixe erau calendele, prima zi a lunii, şi nonele — corespunzătoare zilelor de 5/7 din calendarul modern. (N.t.)

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 17

23.09.2017 23:25:04

18

SPQR — O istorie a Romei Antice

Şi totuşi, istoria Romei antice s‑a schimbat dramatic în ultimii cincizeci de ani şi cu atât mai mult în cei aproape 250, câţi au trecut de când Edward Gibbon a scris Declinul şi prăbuşirea Imperiului Roman, experimentul său de idiosincrazie istorică de la care a pornit studierea modernă a istoriei romane în lumea anglofonă. Acest lucru se datorează, în parte, noilor perspective din care sunt abordate vechile mărturii istorice şi diferitelor întrebări pe care preferăm acum să le adresăm acestora din urmă. Este un mit periculos acela potrivit căruia suntem astăzi mai buni istorici decât erau predecesorii noştri.

Nu suntem. Dar ne apropiem de istoria romană având priorităţi diferite — de la identităţile sexuale până la alimentaţie —, din care cauză trecutul străvechi ne vorbeşte într‑un idiom inedit.

A existat şi o paletă extraordinară de noi descoperiri — ce au scos la iveală obiecte rămase ascunse în pământ, sub apă, chiar şi pierdute în biblioteci —, care ne‑au furnizat noutăţi în legătură cu Antichitatea, spunându‑ne mai multe despre Roma antică decât ar fi putut orice istoric modern să cunoască până acum. Avem astăzi povestirea tulburătoare scrisă de un medic roman ale cărui bunuri nepreţuite fuseseră mistuite de flăcări, manuscris care a ieşit la iveală, într‑o mănăstire grecească, abia în anul 2005. Avem epavele unor nave de mărfuri mediteraneene, care n‑au mai ajuns până la Roma, cu sculpturile, mobilierul şi obiectele lor de sticlă provenite din afara imperiului şi destinate caselor celor bogaţi, cu vinul şi uleiul de măsline, care erau alimentele curente ale oricui. În momentul acesta, în care eu scriu aceste rânduri, specialişti în arheologie cercetează cu atenţie mostre scoase din banchiza de gheaţă a Gro‑ enlandei pentru a găsi, chiar şi acolo, urme ale poluării produse de industria romană. Alţii studiază la microscop excrementele umane descoperite într‑o fosă septică de la Herculaneum, în sudul Italiei, pentru a identifica dietele romanilor de rând, aşa cum intrau ele în — şi ieşeau din — tracturile lor digestive. O mulţime de ouă şi de arici‑de‑mare figurează pe listă.

Istoria romană este întruna rescrisă şi a fost dintotdeauna; în anumite privinţe, ştim astăzi mai mult despre Roma antică decât ştiau romanii înşişi.

Istoria Romei, altfel spus, este o lucrare în curs de scriere. Cartea de faţă repre‑ zintă contribuţia mea la respectivul proiect de mai mare anvergură şi vine cu versiunea mea de răspuns la întrebarea: de ce acestea contează? Titlul ei, SPQR, e, totodată, sigla unei alte celebre formule romane: Senatus PopulusQue Romanus, adică „Senatul şi Poporul Roman“. Cartea este mânată de curio‑ zitatea mea personală în privinţa istoriei romane, de convingerea că merită din plin susţinut dialogul cu Roma Antică şi de întrebarea dilematică despre cum a reuşit un sătuc absolut banal din centrul Italiei să devină o putere atât de dominantă, stăpânind peste un teritoriu întins pe trei continente.

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 18

23.09.2017 23:25:04

Prolog — Istoria Romei

19

Această carte prezintă felul în care a crescut Roma şi şi‑a menţinut pozi‑ ţia atât de mult timp, nu cum a decăzut ea şi s‑a prăbuşit — dacă într‑ade‑ văr s‑a prăbuşit vreodată, în sensul imaginat de Gibbon. Există mai multe moduri în care istoriile Romei pot afla o încheiere potrivită: unele au ales convertirea împăratului Constantin la creştinism, pe patul de moarte, în anul 337 e.n. ori jefuirea cetăţii în anul 410 e.n. de către Alaric şi vizigoţii săi. A mea se încheie cu momentul culminant din anul 212 e.n., în care împăra‑ tul Caracalla a luat măsura de a face din fiecare locuitor liber al Imperiului Roman un cetăţean roman cu drepturi depline, ştergând astfel diferenţele dintre cuceritori şi cuceriţi şi desăvârşind un proces de extindere a drepturi‑ lor şi privilegiilor conferite de cetăţenia Romei, care începuse cu aproape o mie de ani mai devreme.

SPQR nu este totuşi o lucrare strict admirativă. Există multe lucruri, în lumea clasică — romană şi greacă deopotrivă —, care ne pot atrage intere‑ sul şi pretinde atenţia. Lumea noastră ar fi, poate, incomparabil mai săracă dacă nu am continua să interacţionăm cu cele două. Dar admiraţia e cu totul altceva. Ca o fiică a vremurilor mele ce sunt — şi bucuroasă de a fi —, mă irită să‑i aud pe oameni vorbind de „marile“ cuceriri ale romanilor sau chiar de „marele“ Imperiu Roman. Am încercat şi am învăţat să văd lucrurile şi din cealaltă perspectivă.

Adevărul este că SPQR pune sub semnul întrebării miturile şi jumătăţile de adevăr privitoare la Roma, cu care şi eu am crescut, ca mulţi alţii. Romanii nu au plecat la drum având un plan măreţ de cucerire a lumii. Chiar dacă, până la urmă, au ajuns la proslăvirea imperiului lor în termenii unui destin profetic, motivele care i‑au determinat, la origini, să‑şi extindă puterea militară în toată lumea mediteraneeană şi dincolo de ea rămân unul dintre marile mistere ale istoriei. În procesul de edificare a imperiului, romanii nu au călcat în picioare cu brutalitate popoare nevinovate, care‑şi vedeau de propriile treburi într‑o deplină şi paşnică armonie până când legiunile s‑au ivit la orizont. Victoria romanilor a fost, fără îndoială, una dură. Cucerirea Galiei de către Cezar a fost comparată — nu pe nedrept — cu un genocid şi criticată de romani încă de pe vremea respectivă chiar în aceşti termeni. Şi totuşi, Roma s‑a extins într‑o lume nu a unor comunităţi care trăiau în pace unele cu altele, ci a violenţei endemice, o lume de centre de putere aflate într‑o permanentă rivalitate şi spri‑ jinite de forţa militară (adevărul este că nu exista niciun sprijin alternativ) şi de mini‑imperii. Majoritatea inamicilor erau la fel de militarişti ca şi romanii; dar, din motive pe care voi încerca să le explic, nu ei au câştigat, ci romanii.

Roma nu a fost, pur şi simplu, fratele mai mic şi mai bătăios al Greciei clasice, adeptul ingineriei, al eficienţei militare şi al absolutismului, în timp

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 19

23.09.2017 23:25:04

20

SPQR — O istorie a Romei Antice

ce grecii preferau cercetarea intelectuală, teatrul şi democraţia. Le‑a conve‑ nit unora dinte romani să pretindă că lucrurile ar fi stat aşa, după cum le‑a convenit multor istorici moderni să prezinte lumea clasică în termenii unei simple dihotomii între două culturi foarte diferite. Acest lucru, după cum se va vedea, este înşelător pentru ambele părţi. Cetăţile‑stat greceşti erau la fel de doritoare să câştige bătălii cum erau şi romanii, iar cele mai multe aproape că n‑au prea avut de‑a face cu acel efemer experiment atenian într‑ale demo‑ craţiei. Departe de a fi nişte susţinători orbi ai puterii imperiale, mai mulţi autori romani s‑au arătat în ipostaza de a fi cei mai aprigi critici ai imperia‑ lismului din câţi au existat vreodată. „Aduc pustiirea şi‑i spun pace“ — iată un slogan care a rezumat adesea consecinţele unei cuceriri militare. A fost scris de istoricul roman Tacit (Publius Cornelius Tacitus), în secolul II e.n., referitor la ocuparea de către romani a Britanniei.

Istoria Romei este o mare provocare. Nu există o istorie unică a Romei, mai ales după ce lumea romană s‑a extins până departe, dincolo de Penin‑ sula Italică. Istoria Romei nu este aceeaşi cu istoria Britanniei romane ori a Africii romane. Cartea mea se va concentra, în cea mai mare parte, pe ceta‑ tea Romei şi pe Italia romană, dar voi avea grijă să privesc Roma şi din exte‑ rior, din perspectiva celor care trăiau pe teritoriile întinse ale imperiului, ca soldaţi, rebeli sau colaboratori ambiţioşi. Mai mult decât atât, istorii foarte diferite se cer scrise pentru diferite perioade. Pentru istoria cea mai timpurie a Romei şi pentru epoca în care ea începuse deja să se extindă — în secolul IV î.e.n. — de la statutul de sătuc la cel de jucător principal în Peninsula Italică, nu există niciun fel de relatări scrise ale unor contemporani romani. O aseme‑ nea istorie trebuie să fie o lucrare curajoasă de reconstrucţie, care să includă şi să stoarcă dovezi individuale mărunte — câte un ciob de vas ori câteva litere scrijelite pe piatră — de tot ce pot spune ele. După numai trei secole, problema se pune exact invers: cum să ordonezi raţional toptanele de dovezi contemporane concurente, care ameninţă să înece orice naraţiune limpede.

Istoria Romei necesită şi o imaginaţie cu totul aparte. În anumite pri‑ vinţe, a cerceta Roma antică din perspectiva secolului XXI este cam ca mersul pe o sârmă întinsă, adică o echilibristică foarte greu de realizat. Dacă priveşti în jos pe de‑o parte, lucrurile par liniştitor de familiare: se poartă discuţii la care mai că‑ţi vine să te bagi şi tu, despre natura libertăţii sau probleme legate de sex; există clădiri şi monumente pe care le recunoşti şi o viaţă de familie trăită în moduri pe care le înţelegi, din care nu lipsesc adolescenţii turbulenţi; şi circulă glume la care „te prinzi“. Pe de altă parte, ai zice că este un teritoriu eminamente străin. Şi asta nu se referă numai la sclavie, la mizerie (practic, nu exista ceva similar colectării gunoaielor în Roma antică), la măcelurile

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 20

23.09.2017 23:25:04

Prolog — Istoria Romei

21

din arene şi la morţile din cauza unor boli a căror lecuire o considerăm astăzi de la sine înţeleasă; ci şi la nou‑născuţii aruncaţi pe mormanele de resturi, la miresele‑copile şi la preoţii‑eunuci cu apariţii extravagante.

Este o lume a cărei explorare o vom începe cu un moment anume din istoria Romei despre care înşişi romanii n‑au încetat să se mire şi pe care autorii moderni, de la istorici la dramaturgi, n‑au încetat să‑l dezbată. Acesta ne oferă cea mai bună prezentare a unora dintre personajele‑cheie ale Romei antice, a tezaurului de discuţii purtate de romani pe marginea propriului tre‑ cut şi a modurilor în care noi, cei de azi, insistăm să‑l tot reluăm, încercând să‑l şi pricepem — şi a răspunsului la întrebarea de ce mai contează istoria Senatului şi a Poporului Roman.

SPQR - o istorie a romei antice p6.indd 21

23.09.2017 23:25:04