Asculta-ti pielea

COLECfiIE COORDONATÃ DE

Vasile Dem. Zamfirescu

Ascultæ°fli pielea Un program eficient pentru o piele sænætoasæ TED A. GROSSBART CARL SHERMAN Traducere din englezã de Raluca Hurduc øi Irina Vlædæreanu

EDITORI: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu DIRECTOR EDITORIAL: Magdalena Mãrculescu DESIGN: Faber Studio DIRECTOR PRODUCfiIE: Cristian Claudiu Coban REDACTOR: Raluca Hurduc DTP: Ofelia Coøman CORECTURÃ: Rodica Petcu Lorina Chiflan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României GROSSBARD, TED A. Ascultæ-fli pielea : un program eficient pentru o piele sænætoasæ / Ted A. Grossbart øi Carl Sherman ; trad.: Raluca Hurduc øi Irina Vlædæreanu. – Bucureºti : Editura Trei, 2011 Bibliogr.

ISBN 978-973-707-518-5 I. Sherman, Carl II. Hurduc, Raluca (trad.)

III. Vlædæreanu, Irina (trad.)

611.77 Titlul original: Skin Deep: A Mind/Body Program for Healthy Skin Autori: Ted A. Grossbart, PhD, Carl Sherman, PhD Copyright © 1992 Revised and Expanded Edition

by Ted A. Grossbart, PhD Prezenta ediflie s-a publicat prin acord cu Health Press NA Inc., USA © Editura Trei, 2011 pentru prezenta ediflie C.P. 27-0490, Bucureºti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 E-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

Cuprins Cuvânt-înainte

9

Introducere la prima ediflie, 1986

11

Introducere la ediflia revizuitæ øi adæugitæ, 1992

15

Prefaflæ

19

Mulflumiri

23

Partea întâi: POVESTEA DIN SPATELE PIELII TALE

27

1 Pielea ta: simte øi reacflioneazæ la lumea din jurul tæu

29

2 Ascultæ°fli pielea

42

3 De ce eu? Pielea are propriile motive

65

4 De ce acum?

89

5 De ce acolo? Identificarea locurilor cu probleme

120

6 Cum te poate ajuta boala

132

7 Dacæ s°ar vindeca? Dacæ s°ar înræutæfli?

144

Partea a doua: CE POfiI FACE ÎN PRIVINfiA BOLII

159

8 Starea vindecætoare. Resursa ta nefolositæ

161

9 Întæriri: mai multe tehnici care sæ te ajute

196

10 Gândirea: duøman sau aliat?

218

11 Descoperirea frumuseflii din interior

228

12 Psihoterapia: ajutor în profunzime

239

13 Întreruperea ciclului mâncærime–scærpinat

246

Partea a treia: FUNCfiIONEAZÆ?

267

14 A rezista / a renunfla: ultimul bastion al simptomului tæu

269

15 Fantomele: i°au încætuøat pe doctori?

280

Partea a patra: INVENTARUL BOLILOR

291

16 Inventarul bolilor

293

17 Un nou ajutor pentru alopecie

334

18 Noul psihopsoriazis

339

19 Verucile øi herpesul: o istorie a douæ boli cu transmitere sexualæ

345

ANEXE

357

I Întrebæri øi ræspunsuri despre metoda „Ascultæ°fli pielea“

359

II Cæutarea ajutorului de specialitate

370

III Puterea grupului

375

IV Ghidul grupurilor de suport øi ajutor reciproc

380

Note

384

Bibliografie

399

Selmei Fraiberg: a adus luminæ în atât de multe feluri de întuneric.

T. G. Mamei mele C. S.

Cuvânt-înainte „Ascultæ°fli pielea: Un program eficient pentru o piele sænætoasæ“ este o carte excelentæ care vine atât în sprijinul medicilor ce trateazæ bolile dermatologice, cât øi al pacienflilor cu probleme dermatologice. Le va fi utilæ în special acelor persoane care, din pæcate, suferæ de boli dermatologice cronice.

Autorii acestei cærfli realizeazæ faptul cæ tehnicile psihologice pe care ei pun accentul øi pe care le subliniazæ cu atenflie în carte nu reprezintæ un panaceu, ci o metodæ foarte utilæ, care ar trebui folositæ împreunæ cu tratamentul dermatologic convenflional. De fapt, ei insistæ ca orice pacient care suferæ de dermatitæ sæ înceapæ mai întâi un tratament dermatologic. Iar din moment ce majoritatea dermatozelor au øi o componentæ emoflionalæ, reprezentând fie cauza, factorul agravant, fie rezultatul, pacienflii vor gæsi în aceastæ carte un ajutor excepflional pentru a°øi înflelege mai bine boala.

Mintea øi corpul funcflioneazæ ca un tot øi când suntem sænætoøi, øi când suntem bolnavi. Din moment ce nu pot fi considerate entitæfli distincte, tratarea uneia øi ignorarea celeilalte duce adesea la eøec. O abordare terapeuticæ ce le include pe amândouæ este aproape întotdeauna necesaræ în cazul majoritæflii bolilor dermatologice cronice. „Ascultæ°fli pielea“ îi va ajuta pe pacienfli sæ înfleleagæ diferitele tehnici øi eficacitatea psihoterapiei în cazul bolilor dermatologice.

Este greøit sæ credem cæ orice boalæ somaticæ este doar somaticæ øi orice suferinflæ psihicæ este în întregime psihicæ?

Ciclurile psihosomatice øi somatopsihice sunt prezente la originea

10

Ascultæ°fli pielea TED A. GROSSBART, CARL SHERMAN

multor boli de piele. Tratamentul ar trebui îndreptat nu numai cætre piele, ci øi cætre pacient ca întreg — minte øi corp. O persoanæ nu poate fi împærflitæ în componente organice øi psihice pentru tratament separat. Anumite boli cutanate ar trebui, în mod obiectiv, tratate ca fiind adaptæri dinamice øi constant fluctuante la stresul øi încordarea la care un pacient este expus din exterior, dar øi din interior.

Tratând pacienfli cu probleme dermatologice din lumea întreagæ, am descoperit cæ tensiunea emoflionalæ este factorul etiologic cheie nu numai în cazul pacienflilor cu profesii înalt calificate øi foarte stresante din marile oraøe americane øi europene, dar øi în cazul pacienflilor arabi multimilionari pe care i°am întâlnit în vastele deøerturi ale Arabiei Saudite sau la vânætorii dayak pe care i°am tratat în jungla din Borneo. Nimeni nu este imun la stresul emoflional. Pielea este des folositæ, conøtient sau inconøtient, ca mijloc de eliberare a tensiunii.

Psihoterapia este o metodæ eficientæ de tratament, atunci când este folositæ de cætre terapeufli calificafli în tratarea problemelor dermatologice de origine funcflionalæ sau organicæ. Folosirea gândirii psihologice în tratamentul bolilor dermatologice øi al alergiilor le permite terapeuflilor sæ obflinæ rezultate mult peste cele oferite doar de cætre terapia organicæ. Totuøi, problemele psihiatrice grave necesitæ asistenflæ din partea psihologilor sau a psihiatrilor.

Este o plæcere sæ recomand aceastæ carte nu numai medicilor practicanfli, dar în special øi numærului foarte mare de oameni care suferæ de boli dermatologice cronice.

Michael J. Scott, PhD

Introducere la prima ediflie, 1986 Sunt psiholog clinician: oamenii vin la mine deoarece au o suferinflæ emoflionalæ. Aøa cæ ai tot dreptul sæ te întrebi ce cautæ numele meu pe coperta unei cærfli despre boli dermatologice. Emofliile provoacæ multe boli de piele øi agraveazæ altele. Sute de oameni au fost ajutafli de abordærile psihologice, adesea dupæ ani de tratamente convenflionale dezamægitoare. Am scris aceastæ carte ca sæ te ajut.

Nu mæ înflelege greøit. Dermatologia a fæcut paøi foarte importanfli în ultimele decenii, prin apariflia noilor tehnologii precum laserul øi criochirurgia øi a noilor medicamente°minune, ca steroizii øi derivatele vitaminei A; astfel cæ mulfli suferinzi de boli dermatologice au fost vindecafli de cætre medicii lor.

Mulfli însæ nu au reuøit sæ se vindece. Dacæ ai mers la un specialist sau la un superspecialist pentru o eczemæ persistentæ, niøte veruci încæpæflânate, un psoriazis sau un herpes recurent, dacæ toate cremele, lofliunile øi medicamentele au dat greø, cu siguranflæ te întrebi dacæ nu este vorba øi despre altceva — øi speri din toatæ inima sæ fie. Asta este exact ceea ce vreau sæ îfli împærtæøesc. În ultimii opt ani am vindecat persoane cu boli dermatologice aplicând un principiu strævechi, dar adesea uitat: mintea øi corpul sunt un întreg. Bineînfleles, pielea este un organ, la fel de fizic precum inima sau ficatul, iar o erupflie este la fel de fizicæ precum un atac de cord, dar pielea este øi un extraordinar de sensibil

12

Ascultæ°fli pielea TED A. GROSSBART, CARL SHERMAN

respondent la emoflii. La fel cum stresul face ca inima sæ îfli batæ mai repede øi sæ îfli creascæ tensiunea (øi poate sæ îfli provoace în cele din urmæ un infarct), frica te poate face sæ devii palid, ruøinea te poate face sæ roøeøti, iar conflictele emoflionale, anxietæflile øi orice alt tip de stres îfli pot provoca sau agrava o boalæ dermatologicæ. Aøa cum doctorii au învæflat sæ scadæ tensiunea arterialæ prin metode psihologice, eu te pot învæfla sæ îfli transformi mintea în aliatul pielii, øi nu în duømanul ei.

Dacæ la începutul carierei mele mi°ar fi spus cineva cæ într°o zi voi fi un fel de specialist în probleme dermatologice, l°aø fi trimis la un coleg pentru psihoterapie. Ceea ce øtiam eu este probabil ceea ce øi tu ai fost învæflat sæ crezi: bolile de piele înseamnæ viruøi, bacterii, inflamaflii øi astfel de chestiuni medicale, fiind foarte departe de domeniul psihologiei. Puteam sæ sprijin o persoanæ în timp ce aøtepta sæ aparæ un medicament°minune, dar cam atât.

Uitându°mæ în urmæ însæ, chemarea mea (øi aceastæ carte) a apærut pentru prima oaræ în timpul cursurilor din anul terminal.

Profesorul meu aræta bine øi avea un temperament formidabil.

Seminariile lui constau în prezentarea unui caz de cætre un student, urmatæ de aprecierile lui nemiloase în privinfla adeværatei probleme a pacientului øi neajunsurile terapiei aplicate de student. Nu era deloc o persoanæ sentimentalæ. Într°o searæ, a prezentat un caz de°ale lui: o consultaflie a unui bærbat spitalizat cu eczemæ severæ, care era imposibil de tratat de cætre dermatologia convenflionalæ. L°a adus pe pacient în transæ hipnoticæ øi l°a fæcut sæ îøi imagineze cæ pluteøte într°o piscinæ cu uleiuri calmante. La fel ca leprosul din Biblie, a doua zi omul s°a trezit cu pielea vindecatæ.

Ce concluzie putem trage de aici? Aptitudinile psihoterapeutice ale profesorului erau grozave, dar la fel era øi eul lui. În plus, nici eu øi nici colegii mei nu øtiam nimic despre hipnozæ, iar povestea profesorului pærea sæ contrazicæ tot ceea ce noi øtiam despre cum funcflioneazæ psihoterapia. Nu puteam pur øi simplu respinge

13

cazul, însæ nici nu eram capabil sæ realizez în ce fel erau conectate mintea, corpul øi psihologia. Adeværul era acolo, dar eu nu eram pregætit pentru el.

Abia peste aproape zece ani am aflat despre hipnozæ, având privilegiul sæ particip la un seminar al unei somitæfli internaflionale în domeniu, dr. Fred Frankel, de la Facultatea de Medicinæ de la Harvard. Dupæ øase luni de formare, am început sæ punem în practicæ ceea ce învæflasem din cazurile pacienflilor clinici. Primul meu caz a fost cel al unei femei ce fusese trimisæ de la secflia de dermatologie, suferind de mâncærimi øi o necesitate severæ de a se scærpina. Succesul a fost extraordinar øi imediat.

Norocul începætorului sau nu, am fost vræjit. Am început sæ învæfl cât de mult am putut despre problemele dermatologice øi sæ acumulez experienflæ în lucrul cu pacienflii cu astfel de probleme. În anii ce au urmat am învæflat diferite tehnici psihologice, incluzând hipnoza, relaxarea, tehnica imaginafliei øi tipul de psihoterapie care îi ajutæ pe pacienfli sæ îøi înfleleagæ conflictele referitoare la sex, identitate øi relaflii. Am împærtæøit colegilor succesul meu în tratarea eczemei, verucilor, urticariei øi herpesului, iar ei mi°au spus: „Ar trebui sæ scrii o carte pe tema asta“.

Parcurgând jurnalele medicale øi psihologice ale bibliotecii Facultæflii de Medicinæ de la Harvard — datate cu peste un secol în urmæ — am observat cæ astfel de rezultate mai fuseseræ înregistrate.

Medicii øi psihologii, folosind tehnici similare, obflinuseræ rezultate asemænætoare — însæ nimeni nu observase. Alfli specialiøti au citit rapoartele de caz øi au dat din umeri, la fel cum fæcusem øi eu cu ani în urmæ la seminarul din anul terminal. Nu erau pregætifli sæ înfleleagæ, iar publicul — pacienfli cu suferinfle îndelungate, care aveau nevoie sæ audæ despre ceea ce se fæcuse øi ce se putea face — nici mæcar nu øtia de existenfla acestor jurnale øtiinflifice.

Astfel cæ, atunci când am scris despre munca mea, am fæcut°o pentru o revistæ de popularizare. „Vindecarea problemelor de piele“ a apærut în revista Psychology Today (Psihologia Azi) în 1982

14

Ascultæ°fli pielea TED A. GROSSBART, CARL SHERMAN

øi a provocat un aflux de scrisori øi telefoane din toatæ America, din Canada øi din Europa. Era evident cæ atinsesem o zonæ foarte sensibilæ. M°au sunat øi doctori, dornici sæ învefle tehnicile mele øi sæ mi le împærtæøeascæ pe ale lor. Îøi doreau — cu disperare — sæ învefle tehnicile expuse de mine. Erau dispuøi — neræbdætori — sæ lucreze mult, însæ nu cunoøteau pe nimeni, psiholog, dermatolog sau vraci indian, care sæ îi învefle.

Am scris aceastæ carte pentru ei øi pentru tine.

Ted A. Grossbart, PhD

Introducere la ediflia revizuitæ øi adæugitæ, 1992 Cum s°a schimbat situaflia în ultimii øase ani de la apariflia primei ediflii? Partea negativæ este cæ problemele sunt la fel de persistente ca întotdeauna — mâncærimea ræmâne aceeaøi… chiar øi cu trecerea timpului. Restul poveøtii este însæ pozitiv. Majoritatea informafliilor noi din aceastæ ediflie sunt adeværate veøti bune.

Acum øase ani, væzusem deja rezultatele în cabinetul meu øi auzisem de la colegi cæ tehnicile din aceastæ carte avuseseræ rezultate uimitoare chiar øi cu probleme vechi de zeci de ani, însæ putea avea cineva rezultate concrete doar stând pe canapea, cu cartea în mânæ? Mulflimea de telefoane øi scrisori pe care le°am primit aratæ în mod cert cæ cel puflin unele persoane pot face acest lucru. Este comparabil succesul acestei modalitæfli de a face lucrurile de unul singur cu cel al abordærii profesioniste? Nu avem de unde sæ øtim, atât timp cât oamenii încep cu aceastæ carte øi continuæ sau combinæ ambele abordæri.

Atât profesioniøtii, cât øi oamenii obiønuifli sunt tot mai deschiøi faflæ de abordærile minte/corp. Cercetærile au demonstrat eficacitatea multor astfel de tehnici. Psihoneuroimunologii continuæ sæ analizeze rolul personalitæflii, al gândurilor, sentimentelor øi relafliilor în sænætate øi în boalæ. Nu doar studiile din ziua de azi

16

Ascultæ°fli pielea TED A. GROSSBART, CARL SHERMAN

documenteazæ legætura dintre, sæ zicem, relafliile benefice sau ostilitatea øi rezistenfla ori susceptibilitatea la boalæ; anumite schimbæri în funcflionarea sistemului imunitar, cum ar fi activitatea limfocitelor T sau a celulelor ucigaøe naturale, documenteazæ øi ele presupusul mecanism.

Oare diversele probleme îi fac pe oameni sæ vinæ la mine sau îi fac sæ se îndrepte cætre aceastæ carte? Eczema, verucile, herpesul, acneea øi urticaria ræmân „primele mari cinci“, dar acum li se alæturæ din ce în ce mai mult o altæ afecfliune: psoriazisul, o boalæ cronicæ de piele caracterizatæ prin pete roøii circumscrise, acoperite de coji albe. National Psoriasis Foundation (Fundaflia Naflionalæ pentru Psoriazis) (vezi Anexa IV) a fost o sursæ de mare ajutor în privinfla educærii publicului în acest domeniu.

Problema cu probabilitatea cea mai mare de a nu avea beneficii de pe urma acestor tehnici este, dupæ opinia mea, cea a negilor venerici. Tratamentul medical este frustrant øi nu avem niciun fel de studii de cercetare asupra abordærilor psihologice, însæ avem câteva rapoarte clinice foarte promiflætoare. Cei câfliva oameni cu care am lucrat au avut rezultate bune.

Ce tehnicæ a început sæ fie cel mai mult cercetatæ øi aplicatæ direct? Grupurile øi efectul vindecætor al relafliilor umane îøi adjudecæ acest premiu (vezi Anexa III).

Ce ne învaflæ experienfla acumulatæ despre cei care pot folosi aceste mijloace minte/corp în mod eficient? Încæ este greu de spus cine va avea cele mai bune rezultate. Un caz de urticarie sau psoriazis poate fi pur øi simplu mai dificil decât altul, indiferent de abordare. Este posibil ca alegerea tehnicilor (oare tehnica imaginafliei ar fi funcflionat mai bine decât relaxarea? hipnoza, mai bine decât biofeedbackul?) sæ conteze uneori, dar este vorba despre o altæ problemæ de care trebuie sæ flinefli cont pentru a creøte øansele de succes.

Aproape tofli cei care apeleazæ la aceste tehnici au fost dezamægifli de tot ce încercaseræ anterior. Mergând la doctor dupæ doctor,

17

au fost doborâfli de ani sau zeci de ani de încercæri de a se adapta unei boli cronice. Aøa cæ este îmbucurætor faptul cæ scepticismul, dacæ are legæturæ cu deschiderea, nu este un obstacol în calea programului Ascultæ°fli pielea.

Cum ræmâne cu speranfla — adesea un lux pe care rar øi°l permit persoanele în astfel de situaflii? Sunt credinfla øi speranfla ingredientele esenfliale sau afirmaflia „Mæ simt mult mai bine de când am renunflat sæ mai sper“ este calea corectæ?

Prefaflæ Depresia, anxietatea øi sentimentele de izolare sunt contagioase.

Acum suntem plictisifli, iar în secunda urmætoare devenim neliniøtifli cæutând „acfliunea“, însæ, imediat ce o gæsim, stresul declanøeazæ o durere de cap sau o iritaflie.

Totuøi, nu sentimentele sunt problema aici. Ele pot provoca disconfort — chiar durere —, dar nu sunt niciodatæ patologice.

Problema sunt toate lucrurile pe care le facem pentru a ne proteja de sentimentele dureroase. Ne epuizæm alergând pentru ca durerea sæ nu ne ajungæ din urmæ sau încercæm sæ distrugem sentimentul de neputinflæ prin alcool sau pastile. Cæutæm frenetic maøina potrivitæ sau rochia care ne va distrage de la sentimentul cæ nu am fost niciodatæ pe deplin iubifli sau îngrijifli.

Plictiseala øi nefericirea nu sunt sentimente, ci pata murdaræ læsatæ în urmæ atunci când sentimentele dureroase dispar: elibereazæ°te de furie øi va ræmâne doar senzaflia goalæ cæ nu s°a întâmplat nimic — sau cæ nu este nimeni acolo. În ceea ce priveøte stresul care provoacæ, declanøeazæ sau accentueazæ problemele medicale: nici acesta nu este o chestiune de simplæ agravare, tristefle sau frustrare, ci furia øi frustrarea pe care încerci cu disperare sæ nu le simfli.

Cunoøti legea conserværii materiei øi energiei: acestea nu pot fi nici create, nici distruse, îøi schimbæ doar forma. Emoflia — o formæ de energie psihicæ — se supune aceleiaøi legi. Alungæ furia, tristeflea sau frustrarea pe uøæ øi vor intra pe geam sau, destul de des,

20

Ascultæ°fli pielea TED A. GROSSBART, CARL SHERMAN

prin corp. Inima ta „atacæ“. Astmul de care suferi „gâfâie“. Eczema „se lamenteazæ“.

Conform legii conserværii materiei øi energiei, nu pofli uita faptul cæ o persoanæ importantæ din viafla ta nu te°a iubit (sau a iubit doar imaginea pe care o avea despre tine; sau imaginea propriei persoane reflectatæ în ochii tæi; sau pe „tine“, cel care ai fost de acord sæ nu iubeøti pe altcineva).

Nu faci altceva decât sæ te amægeøti: sæ încerci în continuare sæ faci ceea ce pærea cæ i°ar fi fæcut sæ te iubeascæ; sau sæ încerci sæ rescrii istoria: gæseøti o persoanæ sau o problemæ ca aceea care te°a rænit cu mult timp în urmæ øi îfli spui cæ, de data asta, povestea va avea un final fericit. Când nu are, încerci din nou. Øi din nou. Øi din nou.

Pofli încerca la nesfârøit sæ vii cu lucruri noi, care sæ te ajute sæ câøtigi jocul, povestea s°a încheiat de mult øi nimic nu va schimba rezultatul. Schimbæ locul de muncæ. Mutæ°te în California. Ieøi la pensie. Cæsætoreøte°te. Divorfleazæ. Ia°fli un cal. Cu toate acestea, nu te vei clona în eul tæu ideal. Trecutul tæu nu este negociabil.

Sfatul meu este: renunflæ. Nu ai unde sæ te duci øi nu ai ce sæ faci, ca sæ schimbi lucrurile la acest nivel. fii se pare pesimist?

Gândeøte°te mai degrabæ cæ este eliberator. Pofli face acum anumite lucruri doar pentru cæ îfli fac plæcere sau îfli satisfac un capriciu øi nimic altceva. Acum pofli fi amabil cu o persoanæ færæ niciun alt motiv — nu pentru a scæpa de durerea îngropatæ øi inaccesibilæ, cum este durerea°fantomæ a unui membru amputat cu mult timp în urmæ.

Renunflæ la luptæ; acceptæ°fli øi conøtientizeazæ°fli sentimentele.

Ieøi din acea vâltoare care nu te duce nicæieri. Într°o zi — poate prin psihoterapie sau printr°o experienflæ personalæ care sæ îfli deschidæ ochii — vei înflelege cæ Universul nu fli°a împærflit cærflile greøite øi vei începe sæ joci cu ce ai. Lentoarea dureroasæ a vieflii începe sæ prindæ vitezæ sau ritmul ei ameflitor, obositor se domoleøte. Devii mai prezent øi mai jucæuø. Relafliile decurg mai uøor.

21

Munca oferæ mai multe satisfacflii. Din afaræ, viafla ta pare neschimbatæ — dar e incredibil mai bogatæ.

Când începi sæ descifrezi trecutul, încetezi sæ îl repefli; când încetezi sæ pretinzi cæ rænile nu existæ, ele încep sæ se vindece.

Când nu mai reiei conflicte ce s°au stins de zeci de ani, atunci ræmâi cu… ce? Cu viafla realæ; nici mai mult, nici mai puflin. Poate nu este ca acel desert minunat, cu friøcæ øi cireaøæ în vârf, dar vei avea parte de unele momente magice øi delicioase.