An VI, nr. 52, 2014, 16 pagini
www.primariaracari.ro
PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a
2014, un an mai bun decât 2013?!
Ce a mai f\cut primaru’?
Pag. 12
~n confruntarea dintre izvor [i stânc\, izvorul învinge întotdeauna: nu prin putere, ci prin perseveren]\.
Ziua Na]ional\ s\rb\torit\ la R\cari
H. Jackson Brown Jr.
Am ^ncheiat un an destul de greu, cu eforturi financiare mari. Criza, disputele pe scena politic\, “jocurile de putere”, [i-au spus cuvântul ^n economia na]ional\ ^n general, dar [i pe plan local. Obi[nui]i cu inaugur\ri periodice ale obiectivelor ^n mandatul trecut, ritmul acestora a sc\zut din p\cate. Avem proiecte ^n derulare, care merg foarte greu, proiecte aprobate care a[teapt\ finan]area. Ne dorim s\ putem afirma c\ anul 2014 va fi mai bun decât 2013, [i nicidecum “ce bun a fost 2013!” Speran]a st\ [i ^n anul electoral ce tocmai a ^nceput,
^n care, din p\cate (de ce numai acum) sau din fericire, aten]ia factorilor de decizie se ^ndreapt\ [i spre noi. Proiectele la care f\ceam referire privesc ap\ [i canal cu finan]are de la Ministerul Mediului [i Ministerul Dezvolt\rii, modernizarea a circa 20 de km de drumuri or\[ene[ti, cu finan]are de la Ministerul Dezvolt\rii. Aici vorbim de proiectele mari, care sunt imposibil de realizat cu for]e proprii. Din bugetul local al c\rui proiect este deja ^n dezbatere public\, reu[im s\ asigur\m func]ionarea aparatului administrativ, iluminatul, intre]inerea drumurilor, a
trotuarelor, a spa]iilor verzi. Marile proiecte se realizeaz\ cu fonduri guvernamentale sau europene. Dac\ ^n trecut nu am ratat nici-o finan]are cu adresabilitate urbei noastre, ^ncerc [i pe viitor aceast\ performan]\, chiar dac\ este mult mai greu. Proiectele propuse reprezint\ o normalitate pentru localitatea noastr\ [i nicidecum un lux, a[a c\ vom face tot ce ne st\ ^n putere s\ le demar\m [i ^n scurt timp s\ le finaliz\m. Eforturile noastre conjugate cu dorin]a conducerii Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a (care la acest moment tinde spre zero) poate duce [i la reabilitarea drumului jude]ean 711A, ce face legatura ^ntre MavrodinColacu-S\bie[ti, drum aflat ^n administrarea Consiliului Jude]ean [i la care autoritatea local\ nu are nici-un atribut.
Pag. 4
Mo[ Cr\ciun pribeag sose[te, niciodat\ n-a lipsit!
Pag. 8,9
Ac]iunea de desz\pezire din R\cari!
(urmare ^n pagina 2) Pag. 5
2
De interes general
Din p\cate, la acest moment, solicit\rile noastre de a realiza aceast\ investi]ie de mare importan]\ pentru localitatea noastr\ au r\mas f\r\ r\spuns. Poate revenirea (dac\ printr-o minune s-ar ^ntâmpla) staff-ului jude]ean ^n aceast\ localitate ^n perioada urm\toare [i participarea la ^ntâlnirile cu cet\]enii vor “dezgropa” amintiri din campaniile trecute. M\ tem c\ acest lucru nu se va ^ntâmpla. Vorbele goale aruncate ^n campaniile electorale, r\mân vorbe goale [i atât, din p\cate. {i nu trebuie s\ uit\m c\ acest tronson de drum a fost chiar [i licitat. Dar voin]a (neinspirat\) a poporului a dus la schimbarea guvern\rii [i toate proiectele majore au c\zut, banii mergând deseori spre “salarii nesim]ite”, a[a cum vedem ^n fiecare zi ^n presa central\. Oare cerem prea mult ca investi]iile ^n R\cari s\ continue?! Oare cet\]enii din R\cari nu au dreptul la un trai decent? Sunt convins c\ cererile noastre sunt rezonabile, dar sunt convins c\ to]i factorii de decizie ^n]eleg acest lucru. Oare unde a disp\rut zâmbetul din col]ul gurii, strângerea de mân\ [i promisiunea c\ “drumul R\cari - Colacu va fi printre priorit\]i”. Desigur pe apa…Colentinei, din p\cate. La vremea când scriu aceste rânduri, un nou val de viscol se arat\. De primul am trecut cu brio. Avem toate str\zile din localitate circulabile, gra]ie eforturilor echipei din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situa]ii de Urgen]\, a Prim\riei ora[ului R\cari, care nu a ]inut cont de or\, de vreme [i de vremuri [i [i-a f\cut datoria. Le mul]umesc tuturor celor implica]i ^n aceast\ ac]iune [i sunt sigur c\ sunt preg\ti]i pentru orice eveniment. Le mul]umesc cet\]enilor care au dat dovad\ de
nr. 52, 2014 r\spunde nimeni! De asemenea, nu ezita]i s\ ne contacta]i atât la num\rul de telefon fix : 0245.658.611, num\r la care ^n permanen]\ r\spunde cineva [i v\ preia solicitarea, cât [i la numarul 0751.167.358, la care r\spunde directorul administrativ al prim\riei, Marius Ene, responsabil cu problemele administrative din localitate, dar mai ales cu situa]iile de urgen]\. Pentru a putea primi mesajele noastre de informare, v\ rug\m s\ ne contacta]i [i s\ ne comunica]i num\rul dumneavoastr\ de telefon, astfel ^ncât s\ fi]i la curent cu evenimentele din localitate. “P\rerea ta conteaz\ numai dac\ o spui!” Mul]umim de asemenea celor care ^n]eleg s\ se achite de obliga]ii fa]\ de comunitate, prin plata la timp a impozitului. Este bine^n]eles [i ^n avantajul lor, beneficiind de o reducere de 10% dac\ se achit\ pân\ la 31 martie. {i ^i a[tept\m [i pe ceilal]i, ^n special pe marii datornici, care, din diverse motive, evit\ ghi[eul biroului taxe [i impozite locale, dar, ^n schimb, sunt cei mai mari critici (gratui]i) ai unor activit\]i desf\[urate de compartimentul administrativ. Printre cei mai aprigi cârcota[i la ac]iunea de desz\pezire s-au num\rat cel pu]in doi mari datornici afla]i ^n diverse faze de executare, c\rora le-a fost distrus\ pârtia prin trecerea utilajelor de desz\pezire. Ru[inic\! Pân\ data viitoare s-auzim numai de bine!
2014, un an mai bun decât 2013?! ^n]elegere [i au ^n]eles volumul mare de munc\ din aceste zile. Am ajuns pe fiecare stradu]\ mai devreme sau mai târziu, astfel ^ncât accesul la [i de la locuin]\ s\ se desf\[oare cât mai u[or, de[i, au mai fost [i “r\ut\]i”, dar ce ne-am face f\r\ ele: de ce nu strada mea prima; de ce a[a ^ngust drumul; de ce a[a alb\ z\pada; de ce a[a din noapte (c\ ne trezi]i), [i altele. Acestea fac parte din cotidian [i f\r\ ele n-ar avea farmec via]a. Mul]umiri salaria]ilor de la Electrica, prezen]i ^n localitate, care au f\cut tot posibilul ca ^ntreruperile de energie electric\ din cauza viscolului, s\ fie cât mai scurte. Admira]ie pentru cei care ne-au transmis ur\rile de aprecieri [i mul]umiri pentru activitatea depus\. Ne-am f\cut datoria dragii no[tri. Am ^ncercat [i sper c\ am reu[it s\ o facem cât mai bine [i suntem preg\ti]i pentru noi ^ncerc\ri. Adresez rug\mintea de a manifesta ^n]elegere ^n perioadele de viscol intens, deoarece efortul este inutil, cheltuim bani pe motorin\ degeaba, uzura utilajelor, timp pierdut [i dezam\gire la maximum, când vezi c\ rezultatul este zero. V\ asigur\m c\ intervenim imediat ce timpul ne permite, astfel ^ncât randamentul s\ fie maxim. Nu uit\m pe nimeni, venim pe fiecare strad\ din localitate. “Suntem peste tot acas\”. Dar s\ nu uit\m c\ avem [i obliga]ii: ^n fa]a gospod\riei trebuie s\ cur\]\m trotuarul, astfel ^ncât semenii no[tri s\ poat\ circula ^n condi]ii de siguran]\. ~n virtutea unei comunic\ri mai bune ^ntre primar [i dumneavoastr\, cu ocazia diverselor evenimente, ve]i primi un mesaj de informare de la un num\r de telefon: 0723 650 513, folosit numai ^n acest scop. Nu suna]i la acest num\r, nu va
Primarul ora[ului R\cari, Florin Marius Carave]eanu mcaraveteanu@yahoo.com www.mariuscaraveteanu.ro “Tot ce face]i s\ fie f\cut cu dragoste!” 1Corinteni 16.14
IMPOZITAREA VENITURILOR DIN AREND| {I RE}INEREA LA SURS| SECRETAR, jr. Octaviana Ene
octaviana_ene@yahoo.com Foarte mul]i proprietari care au p\mânturi date în arend\ se ^ntreab\ de ce "li se ia 16% din cantitatea de produc]ie propus\ în contract". Guvernul României, la propunerea Ministerului Finan]elor Publice, a emis Ordonan]a de Urgen]\ nr. 88/25.09.2013, prin care se aduc modific\ri la Codul Fiscal. Una din aceste modific\ri a vizat veniturile ob]inute de cei care ^[i arendeaz\ terenurile agricole. Veniturile obtinu]e din arendarea unui teren agricol se impoziteaz\ cu 16%. Prin aplicarea dispozi]iilor OUG nr 88/2013, proprietarii de terenuri arabile care dau p\mântul în arend\ trebuie: - fie s\ accepte s\ le re]in\ fermierii impozitul de 16%, pentru a-l vira la stat, - fie s\ depun\ singuri o declara]ie de venit la Fisc [i s\ mearg\ s\ achite impozitul. Pentru a veni ^n sprijinul dumneavoastr\ v\ prezent\m, în cele ce urmeaz\, modific\rile legislative care au ap\rut în leg\tur\ cu re]inerea impozitului agricultorilor care dau p\mânturi în arend\, care este procedura de re]inere a impozitului pe venitul respectiv [i ce trebuie s\ fac\ proprietarii pentru a le fi mai u[or s\ achite acest impozit. Venitul din arend\ - stopaj la surs\ Prin modificarea [i completarea Codului fis-
cal se d\ posibilitatea ca asocia]iile agricole, firmele care activeaz\ în agricultur\ [i care iau p\mânturi în arend\ s\ le re]in\ impozitul [i s\ îl vireze la stat în locul proprietarilor. Acest nou impozit se re]ine chiar [i atunci când arendatorii primesc de la asocia]iile agricole contravaloarea arendei în natur\. Pentru a se evita deplas\rile proprietarilor de teren la sediile administra]iilor financiare, în Codul fiscal s-a prev\zut re]inerea la surs\ [i în cazul arendei. Atunci când se pl\te[te arenda de c\tre proprietar, fie în bani, fie în produse agricole, se re]ine de c\tre arenda[ 16% din suma cuvenit\. Cine nu opteaz\ pentru re]inere la surs\ face drum pân\ la Fisc Proprietarul terenului are posibilitatea s\ opteze prin contractul de arend\ ca impozitul s\u s\ fie re]inut de firma prestatoare de servicii, adic\ acea societate care îi lucreaz\ terenul dat în arend\. Aceia care nu sunt de acord cu stopajul la surs\, adic\ nu consimt ca firma s\ le re]in\ [i vireze la stat impozitul de 16%, atunci sunt obliga]i s\ depun\ declara]ie la Finan]e [i s\ pl\teasc\ impozit de 16% la stat, dup\ deducerea unei cote forfetare de 25%". Impozitul pe veniturile din arend\ este considerat de Codul fiscal drept "venit din cedarea folosin]ei bunurilor" [i se calculeaz\ ca [i la chirii, dup\ ce se deduce cota forfetar\ de 25%. Prin re]inerea la surs\ a acestui impozit [i plata lui de c\tre firm\, se evita deplasarea la administra]iile financiare a proprietarilor pentru a depune declara]ie de venit din arend\. Procedura [i modalit\]ile de plat\ ale impozitului pe arend\ sunt stabilite prin articolul 62
din Legea nr. 571/2003 modificat\ (Codul fiscal). La aliniatele 2'4, respectiv 2'5 se prevede: "Impozitul pe veniturile din arend\ se calculeaz\ prin re]inere la surs\ de c\tre pl\titorii de venit la momentul pl\]ii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final", dar [i "Impozitul astfel calculat [i re]inut pentru veniturile din arend\ se vireaz\ la bugetul de stat pân\ la data de 25 inclusiv a lunii urm\toare celei în care a fost re]inut". In sinteza celor de mai sus preciz\m c\, potivit legii, venitul brut din arend\ se stabile[te pe baza raportului juridic/contractului ^ncheiat ^ntre p\r]i [i reprezint\ totalitatea sumelor ^n bani ^ncasate [i/sau echivalentul ^n lei al veniturilor ^n natur\ primite. ~n cazul ^n care arenda se exprim\ ^n natur\, evaluarea ^n lei se va face pe baza pre]urilor medii ale produselor agricole. Din punct de vedere procedural, contractul trebuie ^nregistrat atât la Consiliul local ^n a c\rui raz\ teritorial\ se afl\ bunurile arendate, cât [i la Administra]ia financiar\, ^n termen de 15 zile de la data ^ncheierii. ~n ceea ce prive[te modalitatea de impozitare, persoana fizic\ are urm\toarele op]iuni: - ^n sistem real (contabilitate ^n partida simpl\); - prin re]inere la surs\ de c\tre pl\titorii de venit (arenda[); ~n cazul impozit\rii ^n sistem real, persoana fizic\: - este obligat\ s\ precizeze ^n scris modalitatea de impozitare, la momentul ^ncheierii contractului. Modalitatea de impozitare este aplicabil\ pentru toate veniturile realizate ^n baza contractului respectiv; - dac\ a optat pentru determinarea venitului net ^n sistem real nu datoreaz\ pl\]i anticipate; -
plata impozitului se va face de c\tre persoana fizic\ potrivit deciziei de impunere (cod.250) emise pe baza declaratiei privind venitul realizat (cod.200) care se depune pân\ pe data de 25 mai a anului urmator. - nu beneficiaz\ de cota forfetar\ de 25%. ~n cazul impozit\rii prin re]inere la surs\: venitul net din arend\ se stabile[te la fiecare plat\ prin deducerea din venitul brut al cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut; - impozitul pe veniturile din arenda se calculeaz\ prin re]inere la surs\ de catre pl\titorii de venit (arendasii) la momentul pl\]ii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final; - impozitul calculat [i re]inut se declara ^n formularul 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat" la randul 11 "Impozit pe venituri din arenda" si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut; - persoanele fizice/arendatorii nu au obligatia depunerii formularului 200 "Declaratie privind venitul realizat". - In cazul in care plata arendei se realizeaza in natura, tranzactia va avea implicatii si din perspectiva taxei pe valoarea adaugata. In acest sens se aplica prevederile privind schimbul de bunuri si servicii, unde fiecare operatiune din cadrul schimbului este tratata separat in functie de calitatea persoanei care realizeaza operatiunea, cotele si regulile aplicabile fiecarei operatiuni in parte. Astfel, plata arendei prin produse agricole, este asimilat\ unei livr\ri de bunuri (livrare de produse agricole), iar arenda este considerat\ o prestare de servicii.
±
Pentru noi, cet\]enii
nr. 52, 2014
3
±
Hot\rârile Consiliului Local R\cari, adoptate ^n IMPOZITE {I TAXE [edin]a de ^ndat\ din data de 12.12.2013 LOCALE - TAXA DE HABITAT {I Z|PADA
Viceprimar, Manu Marian manu.racari@yahoo.com Încep acest articol cu îndemnul de a v\ aduce aminte despre articolele anterioare publicate pe aceeasi tem\ în ziarul Prim\riei ora[ului R\cari. V\ reamintesc c\ baza func]ion\rii administra]iei publice se bazeaz\ financiar pe sursele de venit încasate de la persoane fizice [i juridice, adic\ impozite [i taxe locale. Doar din aceste surse se poate men]ine func]ional, sistemul de s\n\tate, înv\]\mântul, ap\rarea ]\rii, gestionarea situa]iilor de urgen]\, alte sisteme publice atât de necesare pentru ap\rarea intereselor sociale ale individului. Tot din aceste surse putem dezvolta infrastructura localit\]ii, drumuri asfaltate, ap\ potabil\, canalizare, trotuare, iluminat public, condi]ii bune de înv\]\mânt etc. Plata taxelor [i impozitelor este obligatorie, mai mult, legea oblig\ organul fiscal responsabil cu colectarea acestora, s\ fac\ orice demers legal pentru a le colecta. Dup\ cum relatam în articolele anterioare, serviciul ITL din cadrul Prim\riei ora[ului R\cari, a demarat aceste proceduri de executare silit\, proceduri care au avut succes în anul care a trecut, succes care s-a materializat prin cre[terea gradului de colectare a impozitelor [i taxelor locale cu 15% fa]\ de anul anterior. Un procent mic, dar care arat\ c\ se poate. Din p\cate, aceast\ cre[tere a fost sus]inut\, în mare parte, de persoanele juridice, persoanele fizice r\mânând în continuare s\ a[tepte executarea silit\ pentru a pl\ti debitele. Pentru c\ trebuie s\ m\rturisesc, în anul 2013 nu s-a pornit nici o ac]iune de executare silit\ prin poprire asupra vreunei persoane fizice. Am considerat c\ responsabilitatea cet\]enilor fa]\ de obliga]iile ce le revin cu privire la plata taxelor [i a impozitelor locale, o s\ creasc\ în acest an. {i asta pentru c\, tot în articolele anterioare, am îndemnat cet\]enii r\u platnici s\-[i e[aloneze datoriile, s\ vin\ s\ discut\m fiecare situa]ie în parte [i s\ încerc\m s\ g\sim solu]ii viabile [i legale pentru stingerea lor. Din p\cate, acest îndemn a r\mas f\r\ "ecou" în rândul cet\]enilor.
±
Dac\, pân\ acum, am încercat, atât cât ne-a permis legea, s\ amân\m începerea execut\rii silite asupra persoanelor fizice, începând cu acest an trebuie s\ demar\m [i aceast\ procedur\. Este o datorie legal\, fa]\ de stat [i o datorie moral\ fa]\ de cet\]enii care-[i pl\tesc datoriile. O alt\ datorie moral\ [i legal\, fa]\ de localitatea noastr\, este aceea de a o men]ine curat\. Sigur nu am uitat vremurile când zonele limitrofe ale localit\]ii erau pline de gunoaie. Cur\]enia acestor zone a fost realizat\ cu mult efort [i mult\ cheltuial\. Ast\zi avem un serviciu de salubrizare care î[i face datoria [i care, bineîn]eles, trebuie pl\tit. Dac\ pân\ la înfiin]area acestui serviciu mai exista o scuz\ pentru cei r\uvoitori care aruncau gunoaiele pe unde apucau, acum totul e simplu. Gunoiul menajer, strâns în tomberoane, este colectat din fa]a locuin]ei fiec\rui cet\]ean, în fiecare zi de joi, indiferent de condi]iile meteo. {i, totu[i, cu toate c\ lucrurile sunt clare [i simple, mai apar voci nemul]umite care, în necuno[tin]\ de cauz\, arunc\ cu noroi în activitatea de salubrizare. Sunt nemul]umiri care vizeaz\, mai ales, plata taxei de habitat la jum\tate din cuantum pentru persoanele singure [i persoanele care locuiesc în alt\ localitate [i care au propriet\]i [i pe raza localit\]ii noastre. ~ntr-adev\r, aceste persoane au facilitatea de a pl\ti jum\tate din tax\, dar pentru acest lucru, trebuie depuse documente justificative [i o cerere la sediul Prim\riei ora[ului R\cari. Am initiat o asemena ac]iune în anul 2013, comunicând, în scris, tuturor persoanelor care beneficiaz\ de aceast\ reducere, c\ trebuie s\-[i completeze dosarul pentru a se men]ine aceast\ facilitate. Cu toate insisten]ele noastre asupra necesit\]ii complet\rii acestui dosar, dintr-un num\r de 680 de gospod\rii scutite la jum\tatea pl\]ii taxei de habitat, au fost completate dosarele doar pentru 300 de gospod\rii. În acest an, începând cu luna februarie, gospod\riile care nu au completat dosarul, vor fi debitate pentru plata integral\ a taxei de habitat. {i dac\ tot a venit z\pada [i pân\ acum am vorbit despre obliga]ii cet\]ene[ti, permite]i-mi s\ v\ reamintesc c\, în conformitate cu Ordonan]a Guvernului nr. 21/2001, sec]iunea a 2-a, obliga]iile cet\]enilor, art. 10 lit. f, este obligatoriu: - "Îndep\rtarea z\pezii [i a ghe]ii de pe trotuarele din dreptul imobilelor în care locuiesc sau pe care le folosesc în alte scopuri." În incheiere, v\ urez un an bun [i plin de realiz\ri.
~n data de 12.12.2013, la ora 14, s-au desf\[urat ^n Sala de consiliu a prim\riei, lucr\rile [edin]ei extraordinare, la care au participat 14 consilieri [i un delegat s\tesc. Dup\ analiza ^n cadrul comisiilor de specialitate a documentelor prezentate ^n sus]inerea proiectului de hot\râre, ^nscris pe ordinea de zi, s-a trecut la desf\[urarea propriu-zis\ a lucr\rilor. 1 Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2013. Se prezint\ proiectul de hot\râre privind rectificarea bugetului local, ca urmare a dep\[irii veniturilor [i adresei nr.11.721/11.12.2013 ^naintat\ de DGFP Dâmbovi]a, care,
dup\ dezbateri, este supus aprob\rii consiliului local astfel: - Se propune rectificarea veniturilor din bugetul local al ora[ului R\cari la sec]iunea func]ionare cu suma de 42 mii lei [i la sec]iunea dezvoltare cu suma de 16 mii lei ^n trimestrul IV 2013. - Se propune rectificarea cheltuielilor din bugetul local al ora[ului R\cari la sec]iunea de func]ionare cu suma de 42 mii lei [i la sec]iunea de dezvoltare cu suma de 16 mii lei ^n trimestrul IV. - Se propune rectificarea veniturilor din bugetul local al ora[ului R\cari la sec]iunea de func]ionare, prin diminuare cu suma de 150 mii lei ^n trimestrul IV 2013. - Se propune rectificarea cheltuielilor
din bugetul local al ora[ului R\cari la sec]iunea de func]ionare prin diminuare cu suma de 19 mii lei ^n trimestrul IV la capitolul 65.02 ~nv\]\mânt, - Se propune rectificarea cheltuielilor din bugetul local al ora[ului R\cari la sec]iunea de func]ionare prin diminuare cu suma de 131 mii lei ^n trimestrul IV la capitolul 54.02 Fond de rezerva bugetar\. Se prezint\ punctul de vedere al comisiei de specialitate [i avizul favorabil. Supus aprob\rii consiliului local, proiectul de hot\râre este votat ^n unanimitate. 2.Diverse. La acest punct s-au discutat probleme cet\]ene[ti.
Hot\rârile Consiliului Local R\cari, adoptate ^n [edin]a de ^ndat\ din data de 18.12.2013 ~n data de 18.12.2013, la ora 14, s-au desf\[urat ^n Sala de consiliu al prim\riei, lucr\rile sedin]ei extraordinare, la care au participat 14 consilieri [i un delegat s\tesc. Dup\ analiza ^n cadrul comisiilor de specialitate a documentelor prezentate ^n sus]inerea proiectului de hot\râre ^nscris pe ordinea de zi, s-a trecut la desf\[urarea propriu-zis\ a lucr\rilor. 1 Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2013. Se prezint\ proiectul de hot\râre privind rectificarea bugetului local, ca urmare a dep\[irii veniturilor [i adresei nr.11.997/17.12.2013 ^naintat\ de DGFP Dâmbovi]a, care, dup\ dezbateri, este supus aprob\rii consiliului local astfel: - Se propune rectificarea veniturilor din bugetul local al ora[ului R\cari prin diminuare cu suma de 10 mii lei ^n trimestrul IV 2013- Se propune rectificarea cheltuielilor din bugetul local al ora[ului R\cari prin diminuare cu suma de 10 mii lei ^n trimestrul IV la capitolul 65.02 titlul 10 ~nv\]\mânt, Se prezint\ punctul de vedere al comisiei de specialitate [i avizul favorabil. Supus aprob\rii consiliului local, proiectul de hot\râre este votat ^n unanimitate. 2. Proiect de hot\râre privind men]inerea condi]iilor pentru contractarea fin\n]\rii nerambursabile de la Administra]ia Fondului pentru Mediu, ^n cadrul Programului vizând protec]ia
resurselor de apa, sisteme integrate de alimentare cu apa, sta]ii de tratare, canalizare [i sta]ii de epurare, conform ordinului nr. 1450/2010 Ca urmare a solicit\rii inaintate de c\tre Administra]ia Fondului pentru Mediu, privind completarea documenta]iei premerg\toare semn\rii contractului de finan]are pentru obiectivul: ''Sisteme de alimentare cu ap\ [i canalizare ^n localitatea R\cari, jude]ul Dâmbovi]a", a fost necesar\ promovarea proiectului de hot\râre pentru men]inerea condi]iilor pentru finan]area nerambursabil\ de la Administra]ia Fondului pentru Mediu ^n ceea ce prive[te cofinan]area asigurat\ de ora[ul R\cari ^n implementarea acestui proiect. Astfel, a fost supus\ spre aprobare propunerea de men]inere a condi]iilor ^nscrise ^n cererea de finan]are declarat\ eligibil\ ^n mai 2012, urmând ca dup\ semnarea contractului de finan]are, s\ fie promovat\ procedura de achizi]ie public\ lucr\ri de execu]ie pentru acest obiectiv. Se prezint\ punctul de vedere al comisiei de specialitate [i avizul favorabil. Supus aprob\rii consiliului local, proiectul de hot\râre, este votat ^n unanimitate. 3.Diverse. La acest punct s-au discutat probleme cetatenesti.
Hot\rârile Consiliului Local R\cari, adoptate ^n [edin]a de ^ndat\ din data de 24.12.2013 ~n data de 24.12.2013, la ora 14, s-au desf\[urat ^n Sala de consiliu a prim\riei, lucr\rile [edin]ei ordinare, la care au participat 15 consilieri [i un delegat s\tesc. Dup\ analiza ^n cadrul comisiilor de specialitate a documentelor prezentate ^n sus]inerea proiectelor de hot\râre ^nscrise pe ordinea de zi, s-a trecut la desf\[urarea propriu-zis\ a lucr\rilor. 1. Proiect de hot\râre privind stabilirea impozitelor [i taxelor locale pentru anul 2014. Proiectul de hot\râre este ini]iat de c\tre Primarul ora[ului R\cari, care, prin nota de fundamentare a acestuia, propune Consiliului Local men]inerea taxelor [i impozitelor locale pentru anul 2014 la acela[i nivel ca ^n anul 2013. Se prezint\ punctul de vedere al comisiei de specialitate [i avizul favorabil. Supus aprob\rii consiliului local, proiectul de hot\râre este votat ^n unanimitate. 2. Proiect de hot\râre privind acordarea unor scutiri pentru contribuabili persoane fizice. ~n sus]inerea acestui proiect de hot\râre se prezint\ consiliului local referatul nr. 12.019/2013 ^ntocmit de c\tre serviciul de impozite [i taxe locale ^mpreun\ cu serviciul de asisten]\ social\, privind un num\r de 49 cereri contribuabili persoane fizice care solicit\ scutirea
de impozite [i taxe locale pe anul 2013. Se constat\ c\ din cele 49 de cereri depuse, un num\r de 3 contribuabili respectiv Ast Eugen, Degeratu Adrian, Parpala Mihai nu ^ndeplinesc condi]iile impuse de legisla]ia ^n materie fiscal\ pentru a beneficia de scutire. Se prezint\ punctul de vedere al comisiei de specialitate care men]ine propunerea de scutire a unui num\r de 46 contribuabili persoane fizice, mai pu]in cele 3 cazuri care nu ^ndeplinesc condi]iile cerute de legisla]ia ^n materie fiscal\, fiind acordat avizul favorabil. ~n dezbaterea privind acest punct pe ordinea de zi s-au ^nscris la cuvânt consilierii locali, Necula Vasile [i Valeanu Marian, care prezint\ faptul c\ nu consider\ c\ este drept s\ fie respinse aceste cereri, pentru principiul ca: "ori to]i, ori niciunul". Se supune la vot proiectul de hot\râre [i se voteaz\ cu un num\r de 13 voturi pentru [i 2 voturi ^mpotriv\, respectiv, Necula Vasile [i Valeanu Marian. 3. Diverse. La acest punct s-au discutat probleme cet\]ene[ti.
SECRETAR, jr. Octaviana Ene
octaviana_ene@yahoo.com
±
4
Eveniment
Duminic\, 1 Decembrie începând cu ora 11:00, a avut loc depunerea de coroane la Monumentul Eroilor din R\cari în semn de recuno[tin]\ pentru jertfa acestora în r\zboaiele purtate pentru neatârnarea neamului românesc. Au participat al\turi de primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, reprezentan]i din prim\rie, consilieri, profesori, elevi, p\rin]i [i oameni politici. Un sobor de preo]i a deschis manifestarea cu o slujb\ de pomenire urmat\ de un program artistic preg\tit de elevii {colii Gimnaziale din R\cari! În încheiere, primarul Marius Carave]eanu a vorbit celor prezen]i, despre exemplul
eroilor care s-au jertfit pentru patrie [i neam, pentru viitorul României. În încheiere a dat citire unui frumos [i emo]ionant articol scris de Dorin Chiotea: IUBESC ROMÂNIA PENTRU C|… am fl\c\ri în suflet în fiecare zi când rostesc Tat\l Nostru, când îmi îmbr\]i[ez so]ia [i copiii, când merg pe strad\, când îmi v\d p\rin]ii, când v\d r\s\ritul [i apusul, când ninge [i plou\, când m\ uit în urm\ [i descop\r eroi, lacrimi [i sfin]i, dar
nr. 52, 2014
[i oameni de geniu c\rora umanitatea le-a ag\]at coroane de aur în lan]ul amintirilor.” În a doua parte a programului dedicat Zilei Na]ionale a României cu prilejul oferit de aniversarea a 95 de ani de la Marea Unire, pentru prima dat\ în ora[ul R\cari, r\c\reni; au participat la un concert de arii de oper\ [i can]onete care s-a bucurat de participarea extraordinar\ a primsolistului Operei Române, {tefan Ignat al\turi de soprana, Florentina Soare, pianista Diana Mare[, tenorul Liviu Indricau [i tenorul Lucian Boti[. În deschiderea acestui concert, forma]ia de dansuri a Liceului Teoretic “Ion Ghica” din R\cari a înc\lzit inimile celor prezen]i prin dansul [i muzica lor. Întâlnirea s-a încheiat cu ropote de aplauze, cu oficialit\]i [i melomani declara]i mul]umi]i [i încânta]i de o dup\-amiaz\ de art\, muzica [i frumuse]e.
5
nr. 52, 2014
Ac]iunea de desz\pezire din R\cari! z\pad\. {ase utilaje au ac]ionat pe toate drumurile din ora[ul R\cari, care însumeaz\ nu mai pu]in de 95 km. Cu toate provoc\rile acestei ac]iuni pe toate str\zile din ora[ se putea circula f\r\ nici o problem\.
VISCOL puternic, drumuri BLOCATE, ma[ini înz\pezite, pene de curent, etc. Aceasta a fost marea provocare a Comitetului Local pentru Situa]ii de Urgen]\ din ora[ul R\cari condus de pre[edintele Marius Carave]eanu, vicepre[edintele Manu Marian, [eful SVSU Ene Marius, [ef COAT Octaviana Ene, împreun\ cu membrii acestei echipe: Chi]ulescu Costel, Popa Adrian, T\nase Alexandru, Mircea Ion, Gornistu Tudorel, Dinc\ Ion, Gheorghiu Florin, Toma Constantin, R\ducanu Lucian [i Arineau Gheorghe.
Avem drepturi dar [i obliga]ii!
Buna organizare a Comitetului Local pentru Situa]ii de Urgen]\ [i a Centrul operativ cu activitate temporar\, care este o structur\ tehnico-organizatoric\ înfiin]at\ în scopul îndeplinirii func]iilor specifice pe durata st\rii de alert\, în cazul situa]iilor de urgen]\, au asigu-
rat o bun\ desf\[urare a acestei ac]iuni de deszapezire. Structura organizatoric\ COAT la nivelul ora[ului este reprezentat\ de: [ef COAT Ene Octaviana, [ef SVSU Ene Marius, membru Manu Marian
[i Alexandru Nicolae Lucian, membru. Utilajele prim\riei au f\cut cu greu fa]\ c\derilor masive de
Începând de vineri, 24 ianuarie, ora 18.00, când a fost declarat\ avertizarea meteorologic\, la sediul Prim\riei ora[ului R\cari a func]ionat linia telefonic\ 0245658611, în regim permanent, unde locuitorii au putut [i pot anun]a problemele ap\rute în urma c\derilor de z\pad\. Persoanele r\mase peste noapte înz\pezite, pe DN 71, în zona Conte[ti, au fost ajutate de autorit\]ile locale s\
ajung\ la prim\ria din R\cari, unde le-a fost asigurat un ceai cald. Poli]i[tii locali [i membrii SVSU au patrulat permanent în toate zonele ora[ului R\cari, atât ziua, cât [i noaptea, cu scopul de a semnala [i de a ajuta pe
cei izola]i [i înz\pezi]i. De asemenea, prezen]a permanent\ a primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu în toate zonele ora[ului a asigurat bun\ desf\[urare a acestei ac]iuni. Avertiz\rile meteorologice pentru condi]ii meteo deosebite (viscol abundent) emise au condus la înregistrarea unei serii de avarii [i deranjamente colective [i în instala]iile de distribu]ie a energiei electrice. Acestea au fost solu]ionate cu promptitudine iar starea re]elelor de distribu]ie a energiei electrice r\mâne în permanen]\ monitorizat\ [i gestionat\ de echipele de la Electrica. {i defec]iunile sistemului de iluminat
public au fost remediate prompt. Le mul]umim celor de la SC Amiras. Chiar dac\ nu s-a pus problema închiderii [colilor, (drumurile fiind circulabile dar [i accesul în toate unit\]ile [colare), ne-am conformat deciziei Ministrului Educa]iei Nationale [i cursurile ^n acea perioad\ au fost suspendate.
Voluntari din localitatea Ghimpa]i realizeaz\ spa]ii de intersectare pe drumul DC 43A, R\cari-Ghimpa]i.
Beneficiari ai Legii 416, potrivit planului de ac]iuni sau de interes local, au participat la lucr\rile de desz\pezire respectiv la cur\]area trotuarelor din preajma institu]iilor din ora[ul R\cari.
Mul]umiri [i felicit\ri echipei de voluntari!
6
Eveniment
nr. 52, 2014
Evocare Mihai Eminescu ic ret cari o e l T " R\ u a e Lic Ghic n "Io
15 ianuarie nu este o oarecare dat\ în istoria românilor. Este o dat\ care nu ar trebui omis\ de nici un român. Este ziua de na[tere a poetului nostru na]ional Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Boto[ani – d. 15 iunie 1889, Bucure[ti) care a fost un poet, prozator [i jurnalist român, socotit de cititorii români [i de critica literar\ postum\ drept cea mai important\ voce poetic\ din literatura român\. Eminescu a fost evocat [i în ora[ul R\cari, la Liceul Teoretic “Ion Ghica”. Evenimentul cultural a durat dou\ ore, timp în care elevii liceului au recitat poezii [i au prezentat detalii despre via]a [i opera marelui poet.
Surpriza evenimentului a fost eleva Ioana V\leanu, care a recitat cele 98 de strofe ale poeziei “Luceaf\rul”. Ea a fost premiat\ de c\tre primarul ora[ului R\cari cu o ie[ire la o pies\ de teatru sau la un concert de oper\. La acest eveniment, au fost organizate [i concursuri de cultur\ general\ [i de desene cu tematic\ eminescian\. La finalul întâlnirii, elevii au fost premia]i pentru str\duin]a cu care au preg\tit aceast\ activitate [i au fost felicita]i pentru d\ruirea [i ambi]ia cu care s-au preg\tit.
Recit\rile de poezii au fost completate de corul liceului care, coordonat de doamna profesoar\ de muzic\, a cântat pe textul câteva poezii scrise de Mihai Eminescu, smulgând ropote de aplauze de la cei prezen]i. Sala a fost neînc\p\toare.
A[a cum toat\ lumea s-a obi[nuit, activit\]ile culturale în ora[ul R\cari au luat amploare [i se preconizeaz\ c\ nu vor fi oprite prea curând.
{ase pui [i-o biat\ mam\
Mai de mult, o rândunic\ avea-n cuibu-i [ase pui {i privea la ei s\rmana, ca la chipul soarelui: De cu zori pornea - s\geat\c\utând, pe deal [i vai, Hran\ pentru puii s\i {i-n iubirea-i nu odat\ S-a culcat ea nemâncat\, Dar destul de fericit\ ca nu s-a-ntâmplat nicicând: Dintre pui, s-adoarm\ vre-unul ars de sete sau fl\mând, Nici n-a fost mai mândr\ mama decât ea-ntre rândunici, Când v\zu-ntr-o zi c\ puii se f\cuser\ voinici, {i n-a mai avut odihn\ nici cât ai clipi, sub soare, Pân\ când, pe fiecare pui nu l-a-nv\]at s\ zboare, Dar, când to]i puteau s\ plece încotro voiau sub slava, Rândunica, istovit\, a c\zut în cuib bolnav\ {i cu ochii plini de lacrimi ]int\-n ochii fiecui, Zise celor [ase pui: Dragii mamii, eu de-asear\, simt în inima un cui: Aripile greu m\ dor {i nici vorb\ s\ mai zbor... Dumnezeu mi-a dat putere, oricât am avut nevoi, S\ g\sesc într-una hrana pen-
tru voi... Ast\zi fiindc\ sunt bolnav\, dragii mamii, se cuvine, Mari cum v-a f\cut m\icu]a, s\-ngriji]i [i voi de mine {i ca nimeni dintre puii-mi s\ nu simt\ ca mi-e rob, Fiecare, s\-mi aduce]i, zilnic, numai câte-un bob; Ale voastre [ase boabe milostive, m\ vor ]ine Pân\ când o s\ vrea cerul s\ m\ fac\ iarasi bine... Ascultând cuvântul mamei, au zburat cei [ase pui {i-au adus, vre-o [ase zile, fiecare bobul lui... Mai departe îns\ puii, - be]i de-al sl\vilor înalt, Fiecare-având n\dejdea c\-i va duce cel\lalt, N-a mai dus nici unul bobul [i, uitat\ mucenica, A murit atunci de foame cea mai sfânt\ rândunic\. {i-a r\mas apoi povestea trist\, neluat\-n seama, Ori[icui ai sta s-o spui, C\ o mama î[i hr\ne[te: [ase, opt sau zece pui, Îns\ zece pui, adesea, nu pot to]i hr\ni o mam\. (Vasile Militaru)
Gânduri la început de An Nou Am intrat într-un an nou [i mai mult decât în alte zile, ne d\m seama c\ nu st\m pe loc, c\ ne mi[c\m, c\ suntem ni[te c\l\tori pe acest p\mânt. Observ\m cum trec anii, cum se shimb\ multe în jurul nostru, cum ne desp\r]im de anumite lucruri sau de cei dragi, cum noi în[ine ne schimb\m, îmb\trânim, sl\bim în putere [i ne sim]im din ce în ce mai lega]i cu vremelnicia. Dar, fiecare an nou, treze[te în suflet dorul de via]\ nou\. Vrem s\ tr\im, ne spunem mereu, La mul]i ani” chiar când din punct de vedere biologic sim]im c\ fiorul vie]ii de pe p\mânt este pe sfâr[ite. Timpul face parte din propria noastr\ fiin]\. În aceast\ lume creat\ de Dumnezeu, via]a î[i urmeaz\ cursul far\ întrerupere. Numai pentru om, ziua de azi este un popas din care privim cu un ochi înapoi, la anul care s-a încheiat [i cu altul încerc\m s\ scrut\m z\rile viitorului. Ca ni[te c\l\tori ce-[i arunc\ privirile din în\l]imea unei culmi la drumul ce li s-a deschis în z\ri, a[a ne avânt\m [i noi privirile, gândurile [i n\dejdile noastre la întâmpl\rile ce le vom întâlni în zilele anului ce a sosit. Cum vor fi aceste zile: luminoase sau întunecate? Ce întâmpl\ri ne vor întâmpina: bune sau rele? Ce ne va aduce acest an nou: via]\ sau moarte? Nu [tim, Dumnezeu [tie. Dar noi credincio[i fiind, ne
afl\m în Biserica lui Hristos [i aici înv\]\m cum s\ ne în]elegem via]a, care este rostul ei [i ce a[teapt\ Dumnezeu de la noi, de la care vine toat\ darea cea bun\ [i tot darul des\vâr[it”. Cu ce vom r\spl\ti Dumnezeului nostru pentru toate binefacerile Lui? Cu nimic altceva decât cu acea m\rturisire de credin]\ [i de dragoste ce-l însufle]ea pe proorocul David când strig\:”L\uda]i pe Domnul c\ este bun, c\ în veac este mila Lui”. În fiecare an, noi închidem o pagin\ din aceast\ carte a vie]ii [i deschidem una nou\. [tim îns\ c\ acest\ carte, ca toate c\r]ile, are un început [i un sfâr[it. Va veni pentru fiecare o zi, când cartea vie]ii lui se va închide. De aceea, întrebarea de c\petenie la început de an nou ar trebui s\ fie pentru noi to]i aceasta: Ce am f\cut [i ce avem de f\cut pentru ca în anii no[tri s\ se înmul]easc\ binele, adev\rul, lumina [i pacea în suflete? S\ ne unim puterile [i s\ facem din acest an, un nou an fericit, cu dragoste [i bun\ în]elegere între noi. S\ fie un an al bucuriei, prin munc\ cinstit\, rug\ciune, crea]ie, dragoste. Anul care a venit s\ fie anul dragostei [i p\cii între oameni [i popoare. S\ fim blânzi cu cei din jur, s\-i încuraj\m, în special
pe b\trâni [i pe tineri pentru c\ unii sunt trecutul, iar al]ii viitorul nostru. S\ d\m dovad\ de loialitate în fapte [i în cuvânt, s\ ne ]inem promisiunile, s\ descoperim valoarea timpului [i s\ uit\m c\ pe lume exist\ r\utate. S\ înv\]\m s\ ne iert\m du[manii, s\-i ascult\m [i pe cei buni [i pe cei r\i, s\ încerc\m s\-i în]elegem, s\ ne gândim deci, înainte de toate, la ceilal]i pentru ca mul]umirea sufleteasc\ ne va ajuta s\ ne îndeplinim ]elurile f\r\ mari eforturi [i f\r\ a ne vinde sufletul diavolului. {tim bine doar, ca Dumnezeu s-a gândit în primul rând la noi [i ar trebui s\-i urm\m exemplul de bun\tate [i sacrificiu pentru a fi cu adev\ra]i ferici]i. S\ ne exprim\m mul]umirea pentru tot ce am primit de la Dumnezeu, s\ fim blânzi [i amabili, s\ însenin\m inima copiilor, s\ g\sim frumuse]ea din fiecare lucru m\runt, s\ ne m\rturisim dragostea pentru tot [i toate. Fericirea [i împlinirea ne vor fi astfel mai la îndemân\ decât am crede. Capul sus [i mult curaj pentru marile sup\r\ri din via]\ [i r\bdare pentru cele mici. Triste]ea nu este altceva decât jalea unui suflet în declin. S\ nu uit\m îns\ c\ Dumnezeu este treaz mereu [i ne poart\ de grij\. La mul]i ani! Pr. Paroh {tefan Vlada-Ghergani
Eveniment
nr. 52, 2014
7
Poli]ia ora[ului R\cari în cas\ nou\ A fost inaugurat noul sediu al Poli]iei ora[ului R\cari inaugurare s\ se fac\ ast\zi." În final, au fost transmise ur\ri de fericire tuturor [i la mul]i ani, celor ce poart\ numele de {tefan.
Prin reabilitarea vechii prim\rii din R\cari, imobilul a fost transformat în sediu al Poli]iei ora[ului R\cari. Acesta a fost inaugurat ast\zi, 27 decembrie 2013, în prezen]a oficialit\]ilor administra]iei locale, a celor jude]ene precum [i a conducerii Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie Dâmbovi]a [i a multor altor invita]i de seam\. Dup\ slujba de sfin]ire, Prefectul jude]ului, Victor Sanda, [eful Inspectoratului de poli]ie Dâmbovi]a, comisar [ef Danil Zepisi, primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, [eful Poli]iei ora[ului R\cari, Inspector principal Matei George, au t\iat panglica inaugural\ pentru noul sediu al Poli]iei ora[ului R\cari. Noul sediu corespunde cerin]elor unei Poli]ii aproape de comunitate [i este capabil s\ ofere cet\]enilor un spa]iu adecvat pentru momentele în care intr\ în contact cu aceast\ unitate de Poli]ie. Prefectul, Victor Sanda s-a ar\tat mul]umit de acest nou sediu [i a felicitat comandantul Poli]iei R\cari [i pe colegii dumnealui pentru ini]iativa [i pe domnul primar pentru mâna foarte important\ de ajutor pe care a dat-o în realizarea acestui sediu. {eful Inspectoratului de poli]ie Dâmbovi]a a transmis urm\torul gând: "Cred c\ s-a întâmplat un lucru foarte frumos ast\zi la R\cari, unde, v\ spun sincer, s-a înfiin]at cel mai frumos sediu de Poli]ie din jude]ul Dâmbovi]a" Primarul Marius Caraveteanu a ]inut s\ transmit\ urm\toarele: "Nimic pe lumea asta nu este întâmpl\tor, iar ast\zi de Sfântul {tefan am f\cut aceast\ inaugurare. Domnul prefect [i domnul subprefect s-au implicat în mod direct în realizarea acestui sediu [i le mul]umesc. Mul]umesc în mod special [i muncitorilor de la prim\ria R\cari, care sâmb\t\, duminic\, au lucrat pentru ca aceast\
Scurt istoric al acestui a[ez\mânt În a doua parte a secolului al XIXlea s-au constituit primele forma]iuni administrativ-teritoriale; dup\ 1 ianuarie 1860, întâlnim în documente comuna Ghergani, iar actele emise purtau în antet "Prin]ipatele Unite comuna Ghergani. Este cea mai veche atestare de acest fel, celelalte documente men]ionând denumirea de sat. Primul act care vorbe[te despre str\mo[ii r\c\renilor este din 1628, aprilie 20. Este un contract de vânzare-cump\rare de p\mânt. Actul este înt\rit de însu[i domnitorul Alexandru Voievod. Cea dintâi a[ezare s-a înfiripat în jurul bisericii vechi, sub denumirea de Boanga iar proprietarii de p\mânturi se numeau mo[neni, Mo[nenii ot Boanga, dup\ cum apare într-un document de la 1845. Dintr-un document, datat 18 septembrie 1852, un contract de vânzare-cump\rare afl\m c\ denumirea satului devine Podul B\rbierului m\rturie fiind pecetea care înt\re[te acest act. În 10 septembrie 1859, un nou venit în localitate, Dimache Serachitopol, cump\ra p\mânt împreun\ cu cl\ca[ii apar]in\tori. Au mai existat [i alte astfel vânz\ri, p\mânturile trecând de la un st\pân la altul. Între ace[tia amintim familia Florescu, Iorgu Dumitrescu care va dona o parte din p\mânturi bisericii din R\cari. Pe la 1889-1890, o parte din p\mânturile arabile au fost cump\rate de la stat de Dumitru [i Gheorghe Serachitopol, fiii lui Dimache. De la ei a fost expropriata în 1918 [i dat\ la s\teni. Existen]a drumului Bucure[ti -Targovi[te a f\cut ca localitatea s\ se dezvolte prin apari]ia gospod\riilor de-a lungul acestui drum care devine din ce în ce mai circulat. Cert este c\ târgul Podul B\rbierului s-a dezvoltat prin dezvoltarea comer]ului care se f\cea în pr\v\liile lui Iorgu Dumitrescu sau ale b\ie]ilor de pr\v\lie [i ale altora, atra[i de pozi]ia geografic\ [i faima localit\]ii. În 1910, se înfiin]eaz\ prim\ria prin contribu]ia frunta[ilor locali. Tot în acest an se înfiin]eaz\ [i [coala, în urma unui program promovat de Spiru Haret de ridicare prin cultur\ a localit\]ilor rurale.
În 1911, denumirea localit\]ii se schimb\ în R\cari, comuna R\cari [i nu avea în subordine nici o localitate din cele limitrofe. Comuna Ghergani administra în continuare treburile comunit\]ii de aici iar documentele nu vorbesc despre existen]a vreunei loca]ii cu destina]ia de prim\rie. Nici localitatea Ghimpa]i, care a devenit comun\ mai târziu, dup\ 1 ianuarie 1925, rupându-se din comuna Vizure[ti, nu a beneficiat de un local decât foarte târziu, c\tre 1950. Înfiin]area prim\riei în 1910 reprezint\ singura institu]ie de acest fel de unde au fost conduse treburile comunit\]ii r\carene vreme de mai multe decenii, pân\ în anul 2007, când s-a mutat în noul sediu preluat de la Ministerul S\n\t\]ii. Dac\ ar putea povesti, multe ar fi de aflat, aceast\ institu]ie fiind martora multor evenimente capitale pentru localitate: primul r\zboi mondial, al doilea, patru reforme agrare dintre care una nemiloas\ prin încheierea procesului de colectivizare din august 1962 dar [i una recuperatorie prin retrocedarea propriet\]ilor prin legea de dup\ revolu]ie. În prezent, b\trâna cl\dire care are peste 100 de ani este înc\ disponibil\ în a sluji comunitatea, prin renovarea localului asigurandu-se condi]ii decente de activitate, de prestare a unei activit\]ii utile. Este o îndatorire care i-a fost menit\ înc\ de la înfiin]are iar prin aspectul nou pe care l-a c\p\tat, aceast\ institu]ie va con-
tribui la vegherea [i rezolvarea treburilor comunit\]ii. Prin inaugurarea sediului Poli]iei ora[ului R\cari în cl\direa fostei prim\rii se realizeaza o loca]ie potrivit\ pentru astfel de institu]ie cu misiunea de a asigura ordinea [i lini[tea public\. Redac]ia
8
Eveniment
nr. 52, 2014
La Gr\dini]a S\bie[ti Mo[ Cr\ciun a poposit [i anul acesta în ora[ul R\cari. Luni 16 decembrie 2013, începând cu orele 09:00, Mo[u' a ales ca loc de plecare curtea Prim\riei ora[ului R\cari, unde, dis-de-diminea]\, ajutat fiind de dou\ Cr\ciuni]e sprintene [i un spiridu[ au început preg\tirile. Au înc\rcat darurile [i au dat semnalul de plecare. Calea[ca lui Mo[ C\ciun a fost frumos impodobit\ de c\tre Cr\ciuni]e iar cei doi cai frumo[i au pornit seme]i, in sunete de clopo]ei, c\tre [colile din ora[. A[a cum s-a întâmplat [i în anii trecu]i, Mo[ Cr\ciun nu a fost singur. Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, viceprimarul, secretarul, Comandantul Poli]iei Ora[ului R\cari [i al]i reprezentan]i din prim\rie au fost al\turi de el. În sunete de colinde, ne-am îndreptat c\tre {coala Ghimpa]i, unde to]i copiii a[teptau cu ner\bdare venirea Mo[ului. Am ascultat poezii frumoase [i colinde iar mo[ul a mul]umit tuturor pentru programul oferit. {coala Colacu a fost urm\toarea destina]ie pentru Mo[ Cr\ciun. Aici copiii au a[teptat cumin]i [i cu emo]ie cadourile. Dup\ ce l-au încântat pe Mo[ul cu programul lor, copiii au primit darurile cu emo]ie, apoi Mo[ Cr\ciun a ^mp\r]it cadourile copiilor cumin]i la Gr\dini]a din S\bie[ti unde mare a fost bucuria celor mici la ^ntâlnirea cu Mo[u'. Ultimul popas din aceast\ zi a fost la u[a Centrul Medico - Social din Ghergani unde prezen]a Mo[ului [i a primarului a adus pe lâng\ ur\rile de s\rb\tori, daruri pentru fiecare beneficiar în parte.
La {coala Ghimpa]i
u La {coala Colac
La CAMS - Ghergani
Eveniment
nr. 52, 2014
La Gr\dini]a R\cari
La {coala Racari cumin]i [i anul viitor, pân\ când se vor revedea. Cea de-a doua zi din cadrul ac]iunii: "Uite vine Mo[ Cr\ciun la to]i copiii din R\cari!" a început cu vizita Dup\ aceea, la ora 11:30, mo[ul a considerat c\ a Mo[ului, a primarului ora[ului R\cari [i a echipei venit rândul elevilor de liceu s\-[i primeasc\ sale la Gr\dini]a din Mavrodin unde copiii l-au darurile. a[teptat cu ner\bdare. Cu ni Mo[ul a fost primit de un mic cu mare s-au adunat la La {coala Gherga cor organizat de profefereastr\ unde Mo[ Cr\ciun soara de muzic\ din i-a salutat cu prietenie. A Liceul Teoretic "Ion urmat un moment artistic [i Ghica", cor care a înc\lzit ^nmânarea cadourilor. sufletul tuturor celor Bucuria micu]ilor no[tri a prezen]i prin melodiile fost mare când Mo[ Cr\ciun alese. Pe aceast\ cale le a împ\r]it pe lâng\ darurile mul]umim tuturor memmult a[teptate [i o tolb\ brilor corului. mare cu juc\rii, care mai de Ultima vizit\ pentru care mai frumoase. La ora 9:30 b\trânelul cu aceast\ zi a fost la sec]ia de Poli]ie din ora[ul R\cari [i la deta[amentul de barb\ alb\ a plecat cu întregul alai c\tre {coala [i Gr\dini]a din Ghergani, unde prichindeii erau strân[i pompieri unde ai fost ^nmânate cadouri. Ca [i ieri, al\turi de Mo[ Cr\ciun au fost primarul la u[a [colii, a[teptând ner\bd\tori s\ se întâlneasc\ cu mo[u'. localit\]ii, Marius Caraveteanu, viceprimarul, secretarul, membrii ai Poli]iei ora[ului R\cari [i mul]i al]ii. Pentru c\ l-au colindat [i l-au a[eptat cu atâta Înainte s\ plece, Mo[ul a promis c\ va reveni [i anul viitor, anun]ându-i pe to]i cei prezen]i c\ a fost pl\cut impresionat [i se va întoarce cu drag în R\cari.
La Gr\dini]a Colacu bucurie, micu]ii au primit cadouri. Dup\ ce Cr\ciuni]ele l-au ajutat pe mo[ul s\ le ofere cadourile celor mici, toat\ echipa mo[ului a plecat c\tre {coala [i Gr\dini]a R\cari, unde la ora 10:30 colindele r\sunau în curtea [colii [i cei mici f\ceau ultimele repeti]ii pentru a-l impresiona pe mo[ cu talentul lor. Profesorii i-au preg\tit pe elevi cu poezii [i diverse obiceiuri române[ti de s\rb\tori. Nu mic\ le-a fost bucuria elevilor [colii din R\cari la întâlnirea cu Mo[ul. Copiii au cântat colinde adaptate localit\]ii noastre [i au urat tuturor celor prezen]i s\n\tate, via]\ lung\ [i fericire în anul ce vine. Înv\]\ceii s-au preg\tit temeinic pentru acest moment [i i-au promis Mo[ului c\ vor fi la fel de
~n urma acestui eveniment, reac]iile n-au întârziat s\ apar\, de genul: "FELICIT|RI DOMNULE PRIMAR... cea mai mare bucurie a]i f\cut-o copiilor cu venirea Mo[ului..." "Chipul fericit al acestor copii spune mai mult decât 1000 de cuvinte de mul]umire, felicit\ri." "O bucurie mai mare nu se putea..." (sursa:https://www.facebook.com/caraveteanu.marius) Redac]ia
La Gr\dini]a Ghergani
ri La Liceul Teoretic R\ca
9
10
Imagini care ne preocup\
~n fa]a Prim\riei R\cari se afl\ o parcare cu câteva zeci de locuri, dar spre surprinderea tuturor, diver[i cet\]eni parcheaz\ pe unde-i taie capul, ingreunând [i circula]ia celorlal]i participan]i la trafic.
nr. 52, 2014
Biblioteca este casa literelor [i a culturii, iar universul c\r]ilor se deschide imediat cum p\[e[ti ^n\untrul a[ez\mântului. Dar, se pare c\ unii tineri se simt ameninta]i de intrarea clasic\ pe u[\ [i doresc s\ p\trund\ prin alte metode. Prin urmare au ^nceput s\ g\ureasc\ pere]ii, deocamdat\ reu[ind s\ treac\ doar de primul strat de polistiren. ~n noul [i frumosul parc din Ghergani, din zona G\rii, s-au plantat puie]i de salcie, care s\ r\coreasc\ trec\torii ^n zilele toride de var\. Din p\cate puie]ii au “emigrat”, probabil de frig. Binein]eles c\ era o glum\, dar oameni r\uvoitori prefer\ s\-[i bat\ joc de munca prim\riei, aceasta ^ncearcând s\ ^nfrumuse]eze aceast\ zon\ care ^n urm\ cu câtiva ani sem\na cu o groap\ de gunoi.
Nici parcul din Mavrodin nu a sc\pat de r\uf\c\tori, ace[tia distrugând co[urile de gunoi. \ s\ ne \rul. Lumina ne ajut ev ad [i ul os m fru necate. Lumina reprezint\ ere ^n momente ^ntu ed cr ^n d\ ne [i ric i [i descurc\m ^n ^ntune r\sc” s\ fie lumina] “u re ca ni ]e t\ ce [i ~nc\ exist\ urile r\c\rene. art becurile din parc sp au ta as a uz ca n di
Loca]iile ^n care oamenii pot a[tepta mijloacele de transport ^n comun au fost devastate ^n mod repetat. De exemplu sta]ia din apropierea prim\riei [i-a pierdut un perete lateral, probabil din cauza unor lovituri. E dureros s\ vezi când dorin]a de a infrumuse]a este acoperit\ de dorin]a de a distruge... Mare p\cat!
Scrânciobul de lâng\ biblioteca R\cari se pare c\ a sc\pat de ars [i de grafitti, dar nu a rezistat tenta]iei unora de a se urca cu picioarele pe el [i de a-l for]a peste maxim. In cele din urm\ acesta a cedat, iar copiii de la gr\dini]\ acum se uit\ cu regret pentru c\ nu mai au unde s\ se mai joace.
~n zona {colii R\cari, mai exact ^n fa]a por]ii de acces spre Gr\dini]\, se afl\ mai multe b\nci care sunt folosite drept scar\ pentru cei care vor s\ ^[i exerseze talentul de arheologi. Cei care frecventeaz\ zona au scobit ^n pere]ii [colii, la fel ca [i ^n pere]ii bibliotecii de mai sus. M\i dragilor, aceste institu]ii au [i u[i, nu mai ^ncerca]i s\ intra]i prin pere]i.
11
nr. 52, 2014
Activitatea “Ziua Stafetei” a fost organizat\ de profesoara Floroiu Daniela [i sus]inut\ de funda]ia Terre des Hommes, care celebreaz\ pe 20 Noiembrie Ziua Interna]ional\ a Drepturilor Copilului printr-un eveniment dedicat copiilor Ziua {tafetei - Acum decid eu! Copiii sunt s\rb\tori]i astfel prin implicarea lor în activit\]i, respectându-le astfel dreptul la participare, unul dintre drepturile recunoscute de c\tre statele semnatare ale Conven]iei cu privire la drepturilor copilului. În cadrul acestui eveniment, copiii sunt invita]i [i încuraja]i s\ î[i exprime liber opinia asupra profesiilor pe care le admir\ [i pe care [i-ar dori s\ le urmeze. Obiectivul principal este de a pune copilul în situa]ia de a exersa o profesie pentru o zi. La Liceul “Ion Ghica” din ora[ul R\cari, singurul din jude]ul Dâmbovi]a care a organizat aceast\ activitate, elevii au exersat timp de patru zile meserii din diverse arii ale societ\]ii [i s-au bucurat s\ fac\ asta, dup\ cum ne-au [i transmis. Gheorghe Angelica ne-a spus: “S\ fiu primar pentru o zi a fost super! Am ^nv\]at o mul]ime de
lucruri pe care nu le [tiam. De exemplu, am aflat c\te birouri sunt ^n prim\rie [i cu ce se ocup\ fiecare compartiment ^n parte, am aflat ce trebuie s\ faci ca s\ fii un bun primar. Domnul primar a fost foarte amabil [i mi-a explicat cu lux de am\nunte ce reprezint\ aceast\ func]ie. Am fost ^n vizit\ [i pe la viceprimarul ora[ului [i la secretarul ora[ului. Doamna Octaviana Ene, o doamn\ care mi-a ^mp\rt\[it [i mie din “secretele” dumneaei. Am luat parte la câteva audien]e ale oamenilor [i am ajutat la rezolvarea lor. Am descoperit multe lucruri interesante, ba chiar am citit [i câteva Legi. La sfâr[itul vizitei am primit câteva foi care con]ineau informa]ii cum ar fi: câte birouri sunt ^n prim\rie, la ce ajut\ fiecare ^n parte, am primit atribu]iile primarului [i detalii despre ce ar trebui s\ faci ca s\ fii primar. A fost o vizita pe care cu siguran]\ o voi repeta!” Nu doar Angelica a avut parte de experien]e interesante, ci [i Apostolache Lidia, care ne-a spus: “Ini]ial doream s\ a[tern pe foaie un intreg discurs, dar ma limitez la ceea ce poate fi numit un rezumat al acestei experien]e pe care am considerat-o [i o cale de socializare dintre elevi [i profesori, dar [i elevimentori. Spun asta pentru c\ intâlnirea [i discu]iile dintre grupul meu [i mentorul meseriei alese, au adus un plus de informa]ii cuno[tin]elor mele, ^n afar\ de asta, l-am cunoscut pe domnul Marius Carave]eanu [i dincolo de fotoliul de primar al ora[ului. Ne-a povestit ca, pe cât este de grea meseria de inginer
agronom, pe atât e de frumoas\. {i cum totul se ia de la zero [i nimic de-a gata, povestea dumnealui ^n domeniu a ^nceput cu un tractor [i 3 hectare de teren arabil luat prin arendare. P\rea imposibil ca va evolua ^n ceea ce a reu[it pân\ ^n prezent. Chiar dac\ au existat pierderi [i dezavantaje, dumnealui nu a renun]at la ambi]ii. Rodul dorin]ei de a realize ceva ^n via]a [i de a l\sa ceva ^n urma, s-a transformat ^ntr-o ferma adev\rat\, cu toate utilajele necesare, ansamblu care ne-a fost [i prezentat. Dac\ mi-am schimbat p\rerea cu privire la aceast\ meserie? Nu. Dup\ aceast\ activitate, ambi]ia mea a devenit [i mai puternic\, deoarece voi face ceea ce-mi place [i ceea ce-mi doresc. Am mai (^nv\]at) ^n]eles c\ muncind câ[tigi respectul celorlal]i, iar ^nainte de toate ne ^ntre]inem existen]a. ~n afar\ de timpul care ne-a presat, am fost ^ncântat\ de tot ce am v\zut [i auzit. Consider c\ domnul Marius Carave]eanu este un exemplu foarte bun de urmat de cei care sunt la ^nceput de drum [i care vor s\ aleag\ acest domeniu.”
Aceast\ activitate a avut mentori din domenii de activitate ca: jandarm, poli]ist, procuror, judec\tor, avocat, primar, inginer, profesor, jurnalist, medic, farmacist, controlor trafic aerian. Au participat 107 elevi [i 30 de mentori la aceast\ activitate, ^mp\rt\[indu-[i cuno[]intele cu elevii dornici de cunoa[tere. Perioada ^n care s-a desf\[urat activitatea a fost 18 - 22 noiembrie 2013, [i toata lumea s-a bucurat de experien]a câ[tigat\ de ambele p\r]i. Constantin Niculae
niculaecs@yahoo.com
12
Pentru noi cet\]enii
nr. 52, 2014
Ce a mai f\cut primaru’? Poli]ia ora[ului R\cari în cas\ nou\
~n urma c\derilor masive de z\pad\ din ultimele zile, str\zile au fost acoperite [i circula]ia pe ele era imposibil\. Prim\ria, prin intermediul Serviciului Voluntar pentru Situa]ii de urgen]\, a intervenit prompt reu[ind s\ deszapezeasc\ absolut toate str\zile din ora[, ^ntr-un timp scurt. Astfel via]a comunit\]ii nu a fost deranjat\ deloc [i oamenii pot circula f\r\ a fi stânjeni]i de z\pada depus\ ^n exces.
A fost inaugurat noul sediu al Poli]iei ora[ului R\cari - 27 decembrie 2013 O alt\ preocupare constant\ a primarului Marius Carave]eanu este între]inerea [i fertilizarea islazului de pe raza ora[ului R\cari.
Au fost efectuate lucr\ri de subtraversare ^n zonele St\ne[ti, B\l\ne[ti, Ghergani, acestea având rolul de a regulariza scurgerea apelor pluviale. Tot ^n aceste zone au fost efectuate [i lucr\ri de regularizare a acumularilor de ape pluviale zone cu pericol de inunda]ie.
CÂINII F|R| ST|PÂN...o problem\ na]ional\! O problem\ rezolvat\ par]ial la R\cari Ace[tia au fost tranchiliza]i, strân[i de pe str\zi, transporta]i la ad\postul de câini unde g\sesc ad\post, hran\, o “vorb\ bun\” din partea ^ngrijitorilor.
Sport
nr. 52, 2014
~ncepând cu ora 15:00, s-a dat startul “Cupei ora[ului R\cari” la fotbal, unde 9 echipe s-au întrecut în jonglatul balonului. Echipele participante au fost: Ghimpa]i, Pompierii R\cari, Foresta 1, Foresta 2, Ghergani, Mavrodin, Oraca, Colacu, S\bie[ti. Dup\ câteva ore de fotbal neîntrerupt, echipele care au urcat pe podium au fost: Locul 1 –
Mavrodin, Locul 2 – Foresta 1, Locul 3 – Pompierii R\cari. De asemenea s-au acordat [i premii pentru: – Juc\torul fairplay – Ion Mihai (Pompierii R\cari) – Golgeterul cupei – Voicu Drago[, (Ghimpa]i). – Cel mai bun juc\tor – Ene Alin (Foresta 1) – Echipa fairplay – Oraca Astfel s-a încheiat [i edi]ia “Cupei ora[ului
"Cupa ora[ului R\cari la fotbal" 29 decembrie 2013 ~n data de 29 Decembrie 2013 s-a desf\[urat ultima edi]ie a "Cupei ora[ului R\cari" la fotbal din anul 2013. Au participat 9 echipe din toate localit\]ile componente ale ora[ului, echipe care s-au luptat pentru trofeul edi]iei. Câ[tig\toare a fost echipa de la Ghergani antrenat\ de Logof\tu Dorinel, ar\tând c\ antrenamentul [i ambi]ia aduc mereu succesul. La final, Mo[ Cr\ciun a adus premiile [i mult râvnitul trofeu, inmânând celor mai buni juc\tori câte un cadou binemeritat. Toat\ lumea a plecat acas\ cu o stare de bine [i cu speran]a c\ aceast\ activitate sportiv\ va d\inui ani de zile, fiind benefic\ tuturor celor care vor s\ fac\ mi[care, pentru c\ mi[carea ^nseamn\ s\n\tate. Echipele participante au fost: Ghergani, Mavrodin, Oraca,
Juniori Ghergani, Foresta, Boanga, Ghimpa]i, S\bie[ti. S-au acordat premii pentru: – Echipa câ[tig\toare-Ghergani – Juc\torul fairplay – Niculae Marius Gabriel
Grupa 1 1. GHERGANI 2. MAVRODIN 3. ORACA 4. JUNIORI
V 3 2 1 0
E 0 0 0 0
~ GM GP PCT 9 0 10 0 1 10 1 9 2 2 7 3 3 0 9 0
Grupa 2 1. FORESTA 2. BOANGA 3. GHIMPA}I 4.S|BIE{TI
V 2 1 1 0
E 1 2 1 0
~ GM 0 7 0 2 1 3 3 0
GP 0 0 2 10
13
R\cari”, organizat\ cu ocazia Zilei Na]ionale a României. Dup\ o zi de s\rb\toare, roadele s-au v\zut, iar cet\]enii ora[ului R\cari au s\rb\torit 1 Decembrie a[a cum nu s-a mai s\rb\torit de mul]i ani. Ora[ul R\cari s-a schimbat complet fa]\ de ultimii ani [i tinde s\ devin\ un ora[ 100 % european.
C.S. R\cari se preg\te[te pentru retur Odat\ cu terminarea turului campionatului jude]ean “Onoare”, seniorii [i juniorii echipei noastre au luat o binemeritat\ pauz\ competi]ional\. Obiectivul stabilit ^mpreun\ cu conduc\torii [i juc\torii [i anume de a ne clasa cât mai departe de ultimul loc retrogradabil a fost par]ial indeplinit, terminând pe locurile 13 seniorii, respectiv 12 juniorii. Tinere]ea, lipsa de omogenitate, ne^ncrederea ^n for]ele proprii, coroborat cu pierderea a 6 puncte ^n urma unor contesta]ii, fac ca acest obiectiv s\ fie cât mai realist. Posturile considerate deficitare ^n acest tur de campionat, urmeaz\ a fi acoperite cu transferul a 2-3 juc\tori. Tot ^n aceast\ pauz\ competi]ional\ se vor desf\[ura s\pt\mânal meciuri amicale (de
– Golgeterul cupei – Rujenescu Ionu] – Cel mai bun juc\tor – Mâ[u Adrian – Echipa fairplay – Oraca
PCT 7 5 4 0
Finala: GHERGANI - FORESTA 3-2
preg\tire), unde vom urm\ri s\ punem la punct toate detaliile legate de anumite procedee tehnice, ac]iuni tactice [i de omogenitate ale lotului. Obiectivul pentru returul din prim\vera va fi cu totul altul [i anume, pozi]ionarea pe locurile 5-8. Pentru o cât mai bun\ baz\ de selec]ie [i un viitor fotbalistic asigurat, C.S. R\cari a format o grup\ de copii (juniori mici) cu vârste cuprinse ^ntre 10-14 ani. ~nchei acest articol prin a v\ ura tuturor, condeuc\torilor [i juc\torilor, dar mai ales suporterilor, un an nou mai bun, cu multe rezultate [i realiz\ri. S\ ne auzim s\n\to[i ^n retur. La mul]i ani! Prof. ed. fizic\ Logof\tu Dorinel
14
In Memoriam
nr. 52, 2014
Barbu Petre Marian - memorie ve[nic\ ~n fiecare an, ^n preajma datei de 21 decembrie, ne ^ntoarcem cu recuno[tin]\ la Ghimpa]i, unde un suflet tân\r este comemorat. Fostul para[utist ^n Armata Român\, la Boteni, Sublocotenent Barbu Petre Marian.
Este de fiecare data un moment solemn la care particip\ primarul ora[ului Marius Carave]eanu, consilieri, viceprimarul, secretarul ora[ului R\cari, Comandantul Poli]iei ora[ului R\cari, Directorul Liceului Teoretic "Ion Ghica" din R\cari, reprezentan]i din prim\rie, membri ai comunit\]ii din Ghimpa]i, al\turi de membrii familiei eroului comemorat. Cuvântul de deschidere al doamnei Sterian Mihaela, sora eroului nostru. Domnule primar, Doamnelor [i domnilor,
A[a a vrut Dumnezeu…Ca familia Barbu Niculae s\ aib\ patru copii. Ca fiul cel mare s\ fie Marian, eroul comemorat azi, iar mezina s\ fie Mihaela, cea care, acum cu emo]ii v\ vorbe[te. Si nu pot s\ nu îmi amintesc c\ în copil\rie lui Marian, fratele meu drag, îi pl\cea s\ zburde prin codrii ghimpa]ilor . De ce? Fiindc\, probabil, i-a fost ursit s\ se viseze aproape de cer.
Vesnica recuno[tin]\ [i aducere aminte pentru memoria eroului comemorat. La evenimentul din 19 decembrie 2013 au r\sunat acordurile Imnului Na]ional, dup\ care un grup de elevi au prezentat un moment artistic. Cuvintele primarului ora[ului, Marius Carave]eanu au readus ^n memoria celor prezen]i date despre personalitatea eroului martir, Barbu Petre Marian.
A[a a vrut Dumnezeu…Ca lui Marian, fratele meu drag, s\ îi vin\ vremea s\ plece s\ fac\ armata, s\ devin\ b\rbat, cum se zicea pe atunci. {i ursit\ a vrut s\ fac\ c\t\nia la para[uti[ti, acolo unde a v\zut c\ poate s\ fie mai aproape de cer .
acas\ în permisie. S\ ne bucur\m între noi, cum [tim noi ghimp\]enii. Si s\ ne reamintim [i de copil\rie, de p\duri, de ape… Si de cer, de care el chiar se sim]ea tot mai aproape, în uniforma de para[utist. Pe care mama i-a sp\lat-o, ca fiul ei s\ se întoarc\ în unitatea militar\ cu ea, neap\rat curat\. A[a a vrut Dumnezeu, ca Marian, fratele meu drag, s\ fie chemat la datorie. A plecat la revolu]ie în uniforma înc\ ud\. Si s\ moar\, în misiune, ca un erou. Si s\ se întoarc\ iar acas\ în co[ciug. Si ghimp]enii to]i s\ îl plâng\. Iar tata, mama, fratele [i surorile s\ îl plâng\ în veci. Si el, eroul, a plecat pe ultimul drum, ajungând acolo unde a visat dintotdeauna: în Ceruri
A[a a vrut Dumnezeu, ca Marian, fratele meu drag, în decembrie '89 , s\ vin\
A[a a vrut Dumnezeu, ca Marian, fratele meu drag, s\ ajung\ în Paradis, la Loc
cu verdea]\, pe Aleea Eroilor. Unde nu este singur, mama noastr\ Iulia, plecând lâng\ el în martie 2000. Cel de Sus aib\-i în grij\! A[a vrea Dumnezeu, ca în fiecare an, în decembrie, s\ ne comemoram eroul la monumentul aflat pe strada care îi poart\ numele. Iar el ne prive[te de Sus [tiind c\ noi, p\mântenii, vom ajunge tot acolo unde lui i s-a împlinit visul: în Ceruri. Mul]umesc domnului primar pentru c\ ne onoreaz\ la fiecare comemorare cu prezen]a! Mul]umesc ghimp\]enilor [i celorlalte persoane de fa]\! Bunul Dumnezeu s\ v\ deie, tuturor, s\n\tate! La mul]i ani!
Diverse
nr. 52, 2014
i r a c s e p i i r u t l u V
Programul Centrului medical de permanen]\ Telefon: 0245.658.864 Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\: 24-24 de ore Sâmb\t\ - 1.2.2014 Dr. Grigorescu Ecaterina Duminic\ - 2.2.2014 Dr. Barbu Razvan Luni - 3.2.2014 Dr. Corneanu Corina Mar]i - 4.2.2014 Dr. Birsila Daniel Miercuri - 5.2.2014 Dr. Mladin Aurica Joi - 6.2.2014 Dr. Carp Marioara Vineri - 7.2.2014 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 8.2.2014
Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 9.2.2014 Dr. Mladin Aurica Luni - 10.2.2014 Dr. Carp Marioara Marti - 11.2.2014 Dr. Mladin Aurica Miercuri - 12.2.2014 Dr. Barbu Razvan Joi - 13.2.2014 Dr. Carp Marioara Vineri - 14.2.2014 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 15.2.2014 Dr. Mladin Aurica
Duminic\ - 16.2.2014 Dr. Carp Marioara Luni - 17.2.2014 Dr. Mladin Aurica Marti -18.2.2014 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 19.2.2014 Dr. Barbu Razvan Joi - 20.2.2014 Dr. Carp Marioara Vineri - 21.2.2014 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 22.2.2014 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 23.2.2014
Dr. Carp Marioara Luni - 24.2.2014 Dr. Birsila Daniel Marti - 25.2.2014 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 26.2.2014 Dr. Corneanu Corina Joi - 27.2.2014 Dr. Carp Marioara Vineri - 28.2.2014 Dr. Birsila Daniel
- ALEXANDRU GEOGE NICOLAE - 29.12.2013 - MAVRODIN - DOBRIN MARIA-CRISTINA - 5.09.2013 - CONSTANTIN AMALIA-FLORENTINA - 29.10.2013 - VASILE IULIAN-DANIEL - 15.01.2014 - IOHAN-CAZACISIN RARES - 12.12.2013 - OBREJAN IONUT-GABRIEL - 31.10.2013
Copiii sunt un dar al cerului. Le dorim bebelu[ilor vo[tri s\ fie s\n\to[i, tot binele din lume [i binecuvantarea lui Dumnezeu!
Na]ional Geographic a prezentat într-o sear\ modul în care pescuiesc vulturii în lacuri. De[i zboar\ la mare în\l]ime deasupra apei, privirea lor este atât de bun\ încât pot vedea pe[tii ce înoat\ în ap\. Când v\d unul, î[i strâng aripile [i plonjeaz\ înspre ap\ ajungând s\ coboare cu o vitez\ de pân\ la 210 km/h. Când ajung lâng\ ap\, î[i desfac aripile, î[i întind picioarele cu gheare, prind pe[tele [i încep s\ zboare înapoi înspre mal. În acest reportaj îns\, a fost prezentat [i un film neobi[nuit. Un vultur a plonjat înspre prad\ [i a prins-o în ghearele sale. Dar pe[tele era mult mai mare decât crezuse vulturul. În timp ce se str\duia s\ zboare spre mal,
- BUCUR NICULINA - 87 ANI - SLOBOZIA MOARA - NITA MARIA - 82 ANI - BALANESTI - BARBU MARIA - 97 ANI - RACARI - LICARA VASILE - 65 ANI - BUC. - SIMON GHEORGHE - 63 ANI - RACARI - MIHAI ELENA - 76 ANI - BALANESTI - DUMITRU NICULINA - 71 ANI - COLACU - IVAN NICU - 71 ANI - COLACU - UCA CONSTANTA - 83 ANI - MAVRODIN - PLETEA NICULAE - 81 ANI - GHIMPATI - TRANDAFIR GHEORGHE - 77 ANI - RACARI
Sincere condolean]e famililor îndoliate! Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a
LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM {I AUTORIZA}IILOR DE CONSTRUIRE
Certificate de urbanism emise ^n lunIle NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2013 -98/05.11.2013 - NICULAE CATALIN - GHERGANI - CONSTRUIRE GARD - 99/7.11.2013 - SC.GDF SUEZ EN ROM. (SANDU ION) MAVRODIN - BRANSAMENT GAZE - 100/ 20.11.2013 - SC. MEGA CONSTRUCT METAL SRL - GHERGANI - DEVIERE RACORD MT. SI REAMPLASARE PTA 20/04. KV-250 KVA - 101/28.11.2013 - SC. MEGA CONSTRUCT METAL -
Autoriza]ii de construire emise ^n NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2013 - 57/7.11.2013 SILLO GEORGE SILLO LUIZA LAURA GHERGANI - CONSTRUIRE LOC. - RACARI - CONP+M STRUIRE GARD - 102/28.11.2013 - DOBRE - 58/7.11.2013 CORNEL - GHERGANI- CONSC.GDF SUEZ EN STRUIRE LOCUINTA P+M ROM. (SANDU - 103/10.12.2013 -SC.GDF ION) - MAVRODIN SUEZ EN ROM. (MICU NELU) - - BRANSAMENT RACARI - BRANSAMENT GAZE GAZE - 104/11.12.2013SC. FDEE - 59/20.11.2013 EL DISTRIBUTIE MUNTENIA SC.GDF SUEZ EN NORD - SDEE TGV. - GHERROM. (DINU GANI - ALIMENTARE CU LUCIAN) - GHERENERGIE ELECTRICA GANI - BRANSA- 105/17.12.2013 - SC MENT GAZE BELLA MEDIFARM (STEFANES- - 60/28.11.2013 CU VASILE, STEFANESCU NICULAE CATALIN ADRIAN, STEFANESCU GHEO- GHERGANI - CONRGHITA - RACARI -DEZMEMBRARE STRUIRE GARD
- 61/10.12.2013 SC.GDF SUEZ EN ROM. (MICU NELU) - RACARIBRANSAMENT GAZE - 62/16.12.2013 SC FDEE ELECTRICA DISTRIBUTIE MUNTENIA NORD COLACU - ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA. EXTINDERE RETEA JT (10 LOC - 35 KW) + ILUMINAT PUBLIC - 63/23.12.2013 SD E.E TGV, SC. GDF SUEZ EN ROMANIA (ROSIOGA CONSTANTIN GHERGANI BRANSAMENT GAZE
puteai citi pe chipul vulturului efortul depus de acesta. A realizat c\ nu va reu[i s\ ajung\ la mal cu acel pe[te imens, a[a c\ a încercat s\-i dea drumul. Dar ghiarele îi erau prea adânc înfipte în pe[te. S-a luptat s\ scape de el, dar n-a reu[it. Încet, vulturul a coborât, zburând tot mai jos, dup\ care s-a scufundat în lac [i s-a înecat, neputând da drumul pradei sale. D.R
DELINCVEN}A JUVENIL| {I VICTIMIZAREA MINORILOR
DECESE - MATEI NICOLAE - 74 ANI - COLACU - ACHIM ION - 91 ANI - RACARI - CONSTANDA IULICA - 81 ANI - MARALES ANDREI - 83 ANI - BALTENI - POPA CONSTANTIN - 77 ANI - BUCURESTI - MIHALCEA ALEXANDRU - 56 ANI - GHERGANI - CONSTANDA IULICA -81 ANI - RACARI - ACHIM ION - 91 ANI - RACARI - MATEI NICOLAE - 74 ANI - COLACU - ALEXANDRU DUMITRU - 88 ANI - MAVRODIN - STAN LINA - 80 ANI - COLACU - PUIU PETRE - 41 ANI - MAVRODIN - GHEORGHE STEFAN -81 ANI - RACARI - SULTAN GHEORGHINA - 43 ANI - BUC. - GHEORGHE ION - 87 ANI - MAVRODIN - IVAN ION - 92 ANI - MAVRODIN - ENECHE MARGHIOALA - 82 ANI- TITU
15
POLITIST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com
RECOMANDARI: - Pentru p\rin]i: - Explica]i copiilor c\ a fura este un obicei ^njositor; - Verifica]i de câti bani de buzunar dispune copilul dumneavoastr\ [i cum ^i cheltuie[te; - Dac\ fiul s\u fiica dumneavoastr\ vine acas\ cu obiecte de valoare verifica]i provenien]a lor [i nu accepta]i r\spunsuri facile; - Nu permite]i copilului s\ ^ntârzie mult de la [coala sau ^ntâlniri cu prietenii; - Dac\ fiul sau fiica dumneavoastr\ sunt invita]i la o petrecere verifica]i unde merg, lua]i legatura cu p\rin]ii gazda [i controla]i-i la telefon; - Obi[nui]i copiii s\ vi se confe-
seze cu privire la faptele sau comportamentele unor persoane suspecte; - Sf\tui]i-v\ copilul s\ nu accepte invita]ia de a se urca ^n ma[ina unor persoane necunoscute; - Mare grij\ la anturajul copilului, verifica]i-i prietenii [i discuta]i cu p\rin]ii acestora când ave]i dubii ^n privin]a lor; - Educa]i copilul s\ nu primeasc\ daruri de la persoane necunoscute; Educa]i copilul sa nu dea rela]ii despre programul de lucru al dvs. - Pentru copii: - Ai grij\ când ^]i faci prieteni! Po]i avea [i alte p\reri decât restul grupului f\r\ teama de a fi izolat. ~ncearc\ s\ judeci cu capul t\u, nu te lua dup\ opinia lor. - Gânde[te-te de dou\ ori ^nainte s\ accep]i diferite propuneri! - Evit\ conflictele actionând cu calm [i nu ^]i face singur dreptate! - Particip\ la petreceri ^n anturajul persoanelor cunoscute! - Nu ^]i rata intreaga via]a pentru un moment de r\t\cire! Regretele sunt de cele de mai multe ori tardive.
ANUN} La prim\rie exist\ un serviciu de informare SMSENDER (transmitere de sms-uri informative). Dac\ dori]i s\ fi]i la curent cu nout\]i din partea prim\riei, v\ a[tept\m s\ ne trimite]i num\rul dumneavoastr\ de telefon, ^mpreun\ cu numele [i localitatea, pe adresa de mail contact@primariaracari.ro sau la num\rul de telefon 0245658611, pentru a fi informa]i eficient [i sigur.
16
E bine s\ [tim
nr. 52, 2014
Iat\, au venit colind\torii!
Ioan 3.16 Fiindc\ atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, c\ a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El s\ nu piar\, ci s\ aib\ via]a ve[nic\. Matei 1.18-25 Iar na[terea lui Iisus Hristos a fost a[a: Maria, mama Lui, era logodit\ cu Iosif; [i, înainte ca s\ locuiasc\ ei împreun\, ea s-a aflat îns\rcinat\ de la Duhul Sfânt. Iosif, b\rbatul ei, era un om neprih\nit [i nu voia s-o fac\ de ru[ine înaintea lumii; de aceea [i-a pus de gând s-o lase pe ascuns. Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a ar\tat în vis un înger al Domnului [i i-a zis: „Iosife, fiul lui David,
nu te teme s\ iei la tine pe Maria, nevasta ta, c\ci ce S-a z\mislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va na[te un Fiu, [i-I vei pune numele Iisus, pentru c\ El va mântui pe poporul Lui de p\catele sale.” Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca s\ se împlineasc\ ce vestise Domnul prin prorocul care zice: „Iat\, fecioara va fi îns\rcinat\, va na[te un Fiu, [i-I vor pune numele Emanuel” care, tâlm\cit, înseamn\: „Dumnezeu este cu noi.” Când s-a trezit Iosif din somn, a f\cut cum îi poruncise îngerul Domnului; [i a luat la el pe nevasta sa. Dar n-a cunoscut-o, pân\ ce ea a n\scut un Fiu. {i el I-a pus numele Iisus. Luca 2.52 {i Iisus cre[tea în în]elepciune, în statur\, [i era tot mai pl\cut înaintea lui Dumnezeu [i înaintea oamenilor.
Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT
Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar
~n data de 20 Decembrie, colectivul Prim\riei R\cari a fost colindat de c\tre elevii de la [colile din ora[. Ace[tia, ^mpreun\ cu profesorii coordonatori au cântat colinde tradi]ionale române[ti [i au adus parfumul s\rb\torilor de iarn\, mult a[teptate. Pe holurile prim\riei au r\sunat
Plugu[orul Aho,aho de noul an Când ^n buzunar nu-i ban! Am plecat s\ colind\m Oameni dragi s\ v\ ur\m Spor la munc\ [i iubire Pentru anul care vine. Sta]i a[a,nu v\ mira]i Urechea ciuli]i s-asculta]i: Venim frate cu n\dejde Pentru vremea care este.
Venim frate din Ghimpa]i Un' se m\nânc\ mul]i cârna]i. {i acolo ca s\ [ti]i Sunt copii bine [coli]i La liceul din ora[ F\cut de-un mare cona[ Frunzuli]\ de m\rar Ghimp\]eni ca noi mai rar! Când vremea-i de s\rb\toare Ne-adun\m cu mic cu mare, Cozonaci de ne-mp\r]im ~n cântec de ne unim, {i prindem ]are-a cânta
colinde aproape o ora, iar la final, primarul ora[ului R\cari, domnul Marius Carave]eanu i-a r\spl\tit pe to]i [i le-a transmis invita]ia de a reveni [i anul viitor. V\ ur\m [i noi s\n\tate [i un an mult mai bun!
De r\sun\ Colentina. Asculta]i voi,dragii no[tri, Sutem cum au fost str\mo[ii; Muncitori [i s\n\to[i Prea frumo[i [i credincio[i! Ne prie[te munca tare De-aia cultiv\m ogoare {i cre[tem multe animale. Multe r\u nu va mai spun {i ca Anul Nou-i pe drum Cum s-ureaz\ pe la noi A[a v\ ur\m [i noi: S\ p\[i]i cu ^ndr\zneal\
~n aceste vremuri mari, S\ n-ave]i ^n suflet team\ De ^ntuneric [i du[mani. S\ ave]i ^n suflet pace, Casele pea luminate De râsete de copii {i de amintiri târzii. S\ fii gazd\ s\n\toas\ S\ pl\te[ti colinda noastr\ C-un colac de grâu frumos Ca [i fa]a lui Hristos! (De la tinerii din Ghimpa]i)
Prof. Elena Craiciu Ing. Marian Manu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator
Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678
Domnule P r i m a r ,
Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro
M\ numesc__________________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:______________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ ___________________________________________________ P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!