Ziarul primariei Racari - nr 61

Anul apari]iei 2008, august, 8 pagini - num\rul de apari]ii pe edi]ie, 3000 - fiecare edi]ie poate s\ fie accesat\ [i online pe adresa: www.primariaracari.ro

www.primariaracari.ro

An VII, nr. 61, 2015, 24 pagini

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

Consiliul local hot\r\[te ceea ce executivul va ^nf\ptui

Mai avem nevoie ([i) de steaguri?!

Pag. 3

Cea mai frumoas\ gospod\rie!

“A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de ]ar\ drept o datorie, e ^n stare s\ se laude cu ea.”

G. Topârceanu.

Dup\ fiecare eveniment organizat ^n localitate ^ncerc s\ “culeg” cât mai multe impresii pentru a-l perfec]iona, pentru a-l face cât mai pl\cut [i util urbei noastre.

Cu siguran]\, nu toate primesc unanimitatea, dar conteaz\, mai ales, p\rerile critice pentru a le “filtra” [i a ^n]elege de unde provin eventualele nemul]umiri. Dac\ exist\ mai multe p\reri negative, ^nseamn\ c\ [i noi avem o problem\ [i ^ncerc\m s-o rezolv\m.

Dac\ ar fi s\ ^ncep cu ultimul eveniment organizat de 1 Mai pân\ la aceast\ ora, când scriu aceste rânduri p\rerile pozitive predomin\, chiar dac\ ^n timpul cursei de ciclism, o persoan\ a strigat la participan]i “la munc\ b\\\\\!” Era din

alt film.

Dar bucuria copiilor ^n câteva ore petrecute ^n aer liber la diverse competi]ii sportive a f\cut ca acest gen de reac]ii s\ treac\ neobservat.

Anul trecut de Ziua Armatei [i Ziua Na]ional\ am “defilat” cu un imens steag tricolor ^n semn de respect fa]\ de acest simbol na]ional.

La 1 Decembrie am distribuit fiec\rei gospod\rii câte un steag pentru a marca acest moment.

Au predominat p\rerile pozitive, dar au existat [i cele negative, unele venite din partea unor persoane despre care credeam c\ “noi gândim la fel.” {i atunci ne punem ^ntrebarea: “Mai avem nevoie ([i) de steaguri?!” (urmare ^n pagina 2)

Ziua Poli]iei

Pag. 13

Pag. 4

Ce a mai f\cut primaru’?

Pag. 8,9

Eveniment la CAMS 1 Mai, s\rb\torit la R\cari Ghergani

Pag. 16,17,20

Pag. 7

2

De interes general

nr. 61, 2015

(urmare din pagina 1)

Mai avem nevoie ([i) de steaguri?!

Pentru prima dat\ ^n R\cari s-au auzit “live” voci ale unor importan]i soli[ti de oper\.

“A adus opera pentru ]a]a Leana care merge ^n noroi spre oper\!”

Nu. Nu am adus opera pentru ]a]a Leana. Pentru tanti Leana a cântat Irina Loghin, Maria Ciobanu [.a.

Opera a fost adus\ pentru cei care doreau s\ asculte, din pl\cere sau curiozitate, acest gen muzical.

Efectul a fost peste a[tept\ri. Va urma, cu siguran]\, opereta [i alte genuri. Nu to]i ascult\ manele sau Favorit Tv. Trebuie s\ ne gândim la to]i.

Nu pot s\ nu evoc o ^ntâmplare povestit\ de {tefan Ignat, prim solist al Operei Române: “~n holul Ateneului, m\ salut\ un copila[: - Bun\ ziua domnule {tefan.

Sunt Alex; - Salut Alex; - Sunt Alex de la R\cari; v-am v\zut la liceu [i mi-a pl\cut foarte mult.” {tefan, chiar [i numai pentru acest gest trebuie s\ mai vii la R\cari; poate cu Oedip pe ^n]elesul tuturor!”

Dar [i ^ntreb\m: “Mai avem nevoie

([i) de steaguri?!”

Fanfara miltar\ a r\sunat al\turi de tricolorul uria[ de Ziua Na]ional\ a României ^n localitatea R\cari.

De asemenea, un pionierat.

“Fanfar\ ne trebuia nou\? Nu puteam s\ ascult\m muzic\ ^ntr-o goarn\ fie ea [i r\gu[it\? Sau poate nici nu ascult\m. De ce trebuie s\ ascult eu imnul na]ional [i s\ mai stau [i nemi[cat.”

“Am ^nghe]at lâng\ monument [i mi-a stricat [i ziua liber\.” {i atunci…^ntrebarea: “Mai avem nevoie ([i) de steaguri?!”

R\spunsul meu este DA. Bazat pe reac]iile majoritare ale cet\]enilor, pe cota de ^ncredere de care se bucur\ (^nc\) primarul localit\]ii. Chiar dac\, uneori, “primarul face lucruri tr\znite dând ^n mintea copiilor”, vom continua pe aceast\ linie, care prime[te multe aprecieri.

Realiz\m c\ nu putem ^mp\ca pe toat\ lumea, chiar dac\ ne-am dori, dar trebuie s\ mai primim [i critici, s\ nu ni se urce la cap, s\ ne vedem cei mai frumo[i [i de[tep]i. Acestea sunt binevenite chiar insist s\ fie aduse, dac\ se poate civilizat [i f\r\ ironie ar

fi super.

S\rb\torim copiii de 1 Iunie [i Ziua ora[ului pe 15 august?

Majoritatea spune DA. Sunt [i p\reri contra: “bani ]ipa]i ^n vânt pe l\utari”.

Le-a[ spune interpre]i de toate genurile: popular\, u[oara [i… chiar manele, pentru c\ avem public [i pentru a[a ceva.

Dar punem ^nc\ o dat\ ^ntrebarea: “Mai avem nevoie ([i) de steaguri?!

“Foaie verde…paji[te uscat\…

Umblu-n zbor n\tâng prin lumea toat\…

Pe P\mânt c\-i pace [i r\coare Se ^ntinde veste ^ngrozitoare De cu sear\ pân\ diminea]a Urc\ pre]ul ierbii ^n orice pia]\ Se usuc\ lacrimi [i suspine Plaiuri de legend\ [i coline.

Foaie verde, lacrim\ sub]ire Pe islaz, prin [an], prin cimitire Pe P\mânt e foc [i sete oarb\ Mai avem nevoie [i de iarb\ Mai avem nevoie [i de iarb\.”

V\ asigur, dragii mei, c\ avem nevoie

[i de steaguri chiar dac\ nu toate celelalte probleme ale localit\]ii sunt rezolvate. Dar trebuie s\ ne bucur\m de aceste momente prin care ^ncerc\m s\ ajut\m localitatea s\ tr\iasc\, sa aib\ via]\.

V\ asigur c\ ^ncerc\m ca toate aceste ac]iuni s\ le facem cu costuri minime, cu afectare redus\ a bugetului local constituit din banii no[tri, ai tuturor [i pentru a c\ror folosire d\m socoteal\.

V\ mul]umesc tuturor celor care ne ajuta]i ^n desf\[urarea evenimentelor, celor care participa]i [i, nu ^n ultimul rând, celor care ne critica]i.

Avem nevoie de voi. De voi to]i.

P\rerea ta conteaz\!

Numai dac\ o spui!

Pân\ data urm\toare, s-auzim numai de bine!

Florin Marius Carave]eanu, Primarul ora[ului R\cari mcaraveteanu@yahoo.com

“Pot totul în Hristos, care m\ înt\reşte.” Filipeni 4.13

~N SPRIJINUL FERMIERILOR !

SECRETAR, jr. Octaviana Ene

octaviana_ene@yahoo.com Pentru anul 2015, regulile de depunere a cererilor de plat\ s-au modificat, astfel Comisia European\ a decis s\ extind\ termenul limit\ de depunere a cererilor de sprijin pentru pl\]ile directe prin PAC pân\ la data de luni, 15 iunie 2015, termenul ini]ial era fixat pentru 15 mai 2015. În plus, fermierii vor depune o singur\ cerere de plat\ [i vor trebui s\ fac\ dovada c\ totalul pl\]ilor directe reprezint\ 5% din veniturile din agricultur\ sau c\ veniturile realizate din agricultur\ reprezint\ o treime din totalul veniturilor lor, în cazul în care nu sunt înregistra]i la Registrul Comer]ului [i ob]in subven]ii de minim 5.000 de euro.

Fermierii care nu au cinci mii de euro sprijin total – aici m\ refer şi fonduri europene, şi fonduri la bugetul de stat – nu trebuie s\ dovedeasc\ aceast\ calitate; ei sunt considera]i de la început fermieri activi. Îns\ cei care au peste cinci mii de euro au dou\ op]iuni: fie se înregistreaz\ ca persoan\ fizic\ autorizat\ cel

pu]in şi societate comercial\ ş.a.m.d., şi atunci este foarte uşor s\ dovedim aceast\ calitate de fermier activ, fie trebuie s\ vin\ cu documente doveditoare vizavi de faptul c\ ei sunt fermieri activi şi c\ activitatea agricol\ este activitatea de baz\ pe care o presteaz\ în desf\şurarea activit\]ii economice.

Ponderea veniturilor din agricultur\ sau subven]ii în total venituri trebuie probat\ cu documente eliberate de administra]iile fiscale.

Aceste documente pot fi Declara]ia 2.2.1, privind veniturile din activit\]i agricole, impuse pe baz\ de norme de venit, decizia de impunere, adeverin]\ eliberat\ de ANAF privind veniturile totale realizate în anul precedent. Dac\ nu exist\ aceast\ declara]ie, atunci Declara]ia 200 privind veniturile realizate în România şi adeverin]a eliberat\ de ANAF privind veniturile totale.

Pentru a beneficia de pl\]i directe, fermierii trebuie s\ îndeplineasc\ o serie de condi]ii, dup\ cum urmeaz\: - S\ fie înregistra]i la APIA; - S\ depun\ cerere unica de plata în termen; - S\ exploateze un teren agricol cu o suprafa]\ de cel pu]in 1 ha, suprafa]a parcelei s\ fie de cel pu]in 0.30 ha, iar în cazul serelor, solarilor, viilor, livezilor, pepinierelor suprafa]a parcelelor

s\ fie de 0.1 ha; - S\ fac\ dovada calit\]ii de fermier activ, dac\ în anul precedent au dep\şit cuantumul de 5.000 euro; - S\ declare toate parcelele agricole precum şi zonele de interes ecologic; - S\ anun]e în termen de 15 zile calendaristice orice modificare a datelor declarate în cererea unic\ de plat\; - S\ declare date reale, complete şi perfect valabile atât în formularul de cerere unic\ de plat\ cât şi în documentele anexate acesteia; - S\ respecte normele de eco-condi]ionalitate; - S\ prezinte actele care dovedesc utilizarea legal\ a terenului agricol şi a animalelor; aceste acte trebuie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plat\ şi s\ fie valabile cel pu]in pân\ la data de 1 decembrie a anului de cerere; - S\ marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivat\ cu aceea[i cultur\ cu a parcelei învecinate; - S\ furnizeze toate informa]iile solicitate motivat de c\tre APIA; - S\ permit\ efectuarea controalelor de c\tre APIA sau de c\tre institu]ii abilitate în acest sens; - S\ identifice, s\ declare, s\ delimiteze şi s\ localizeze F|R| ECHIVOC parcelele agricole în aplica]ia electronic\ GIS. Începând cu 2018 identificarea

şi delimitarea parcelelor se fac pe baza datelor cadastrale.

Alte criterii de eligibilitate pentru a beneficia de subven]ii APIA sunt prev\zute în OUG. Nr. 3/2015 art.8 şi în OMADR 619/2015 în func]ie de schema de plat\ solicitat\.

Termenul pentru depunerea f\r\ penalit\]i a cererilor pentru subventii APIA privind pl\]ile directe s-a extins pân\ la data de 15 iunie, astfel încât s\ poat\ fi depuse toate documentele. Înainte, fermierii puteau depune pân\ la 15 mai aceste cereri f\r\ penalit\]i [i pân\ în iunie cu penalit\]i.

Reguli pentru beneficiarii de subven]ii APIA Printre nout\]ile din 2015 trebuie men]ionat c\ se va depune o singur\ cerere de plat\ pentru toate tipurile de sprijin, adic\ [i plata pe suprafa]\ [i sprijinul cuplat [i ajutoarele na]ionale tranzitorii (ANT).

Pentru a primi subven]ia, fermierii trebuie s\ respecte Bunele Condi]ii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerin]ele Legale în Materie de Gestionare (SMR) pe toat\ suprafa]a fermei.

Printre condi]iile impuse prin normele europene se num\r\ [i aceea care prevede c\ pe timpul iernii, terenul arabil trebuie s\ fie acoperit cu culturi de toamn\ şi/sau s\ r\mân\ nelucrat dup\ recoltare pe cel pu]in 20% din suprafa]a arabil\ total\ a fermei.

O alt\condi]ie impune men]inerea teraselor existente pe terenurile agricole la data de 1 ianuarie 2007.

De asemenea, beneficiarii de subventii APIA trebuie s\ respecte rota]ia culturilor [i regulile privind înverzirea, nu au voie s\ ard\ miri[tea şi resturile vegetale pe terenul arabil, decât dac\ au acordul autorit\]ilor competente pentru protec]ia mediului. Totodat\, trebuie men]inute pajiştile permanente prin asigurarea unui nivel minim de p\şunat sau prin cosirea lor cel pu]in odat\ pe an. În plus, exist\ o prevedere care interzice t\ierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole.

Pentru o bun\ desf\[urare a ac]iunii de depunere a cererilor de plat\ pentru anul 2015 ^n timp optim, primarul ora[ului R\cari, prin serviciile de specialitate a asigurat in[tiin]area nominal\ a tuturor fermierilor ^nscri[i la nivelul ora[ului R\cari, fapt pentru care solicit\m respectarea pe cât posibil a datelor de prezentare la sediul APIA [i de asemenea, prezentarea tuturor actelor de proprietate ^n original pentru eliberarea adeverin]elor [i documentelor de la biroul agricol din cadrul Prim\riei.

Dorim tuturor fermierilor un an agricol bun [i ob]inerea unor produc]ii pe m\sura a[tept\rilor!

±

± nr. 61, 2015

De interes general

3

{edin]a ordinar\ a Consiliului local R\cari din 23.03.2015

Consiliul local hot\r\[te ceea ce executivul va ^nf\ptui ~n data de 23.03.2015, la ora 14.00 s-au desf\[urat ^n Sala de consiliu a prim\riei, lucr\rile [edin]ei ordinare a Consiliului Local, la care au participat 15 consilieri [i un delegat s\tesc. Dup\ analiza ^n cadrul comisiilor de specialitate a documentelor prezentate ^n sus]inerea ordinei de zi, s-a trecut la desf\[urarea propriu-zis\ a lucr\rilor.

La apelul nominal f\cut de c\tre secretarul ora[ului R\cari, se constat\ c\ sunt prezen]i to]i cei 15 consilieri locali [i 1 delegat s\tesc, lips\ fiind Stanciu Claudiu. {edin]a Consiliului Local este transmis\ ^n direct, on-line pe pagina oficial\ web:www.primariaracari.ro.

Dup\ ^ntonarea Imnului Na]ional, domnul Primar, ^n deschiderea lucr\rilor [edin]ei propune alegerea pre[edintelui de [edin]\ [i aprobarea ordinei de zi, propunere care se aprob\ ^n unanimitate de cei prezen]i.

Domnul Achim Ion propune ca pre[edinte de [edin]\ pe dl Popa Dumitru, propunere aprobata ^n unanimitate de cei prezen]i.

Pre[edintele de [edin]\ – Popa Dumitru, declar\ deschise lucr\rile [i aduce la cuno[tin]\ proiectul ordinei de zi, dup\ cum urmeaz\: 1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2015.

2. Proiect de hot\râre privind asocierea ora[ului R\cari prin Consiliul Local al ora[ului R\cari, cu jude]ul Dâmbovi]a prin Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, ^n vederea sus]inerii obiectivului de investitii “Modernizare drumuri de interes local ^n ora[ul R\cari [i localit\]ile componente, jude]ul Dâmbovi]a - L 3.378,52 ml.

3. Proiect de hot\râre privind aprobarea concesion\rii suprafe]ei de 263 mp teren intravilan, situat\ ^n str. 8 Martie nr 1, ora[ul R\cari [i aprobarea raportului de evaluare 4. Privind modificarea HCL nr 44/30.09.2011 prin suplimentarea cu un spa]iu de 4 mp pentru amplasarea unui echipament tehnologic de telecomunica]ii – dulap tip Rack.

5. Proiect de hot\râre emitere acord de principiu pentru realizarea unei re]ele de Telecomunica]ii ^n ora[ul R\cari, de c\tre SC UPC România.

6. Proiect de hot\râre privind acordarea de scutirii de la plat\ impozitelor [i taxelor locale a unor contribuabili.

7. Proiect de hot\râre privind aprobarea cotiza]iei localit\]ii R\cari la Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\ “Reabilitarea Colect\rii, Transportului, Depozit\rii, Prelucr\rii De[eurilor Solide ^n jude]ul Dâmbovi]\’’, pe anul 2015.

8. Diverse 1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2015.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul domnului primar care prezint\ proiectul de rectificare a bugetului local de venituri [i cheltuieli pe anul 2015.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

2. Proiect de hot\râre privind asocierea ora[ului Racari prin Consiliul Local al orasului Racari, cu jude]ul Dâmbovi]a prin Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, ^n vederea sus]inerii obiectivului de investitii: „Modernizare drumuri de interes local ^n ora[ul R\cari [i localit\]ile componente, jude]ul Dâmbovi]a - L 3.378,52 ml.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul domnului primar care prezint\ proiectul de hot\râre prin care se propune asocierea Consiliului Local R\cari cu Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a pentru modernizarea a 3.378,52 ml str\zi ^n ora[ul R\cari, concret fiind vorba de urm\toarele str\zi – str Tudor Vladimirescu, str.

Boanga [i str. 8 Martie –R\cari [i str. Bisericii – Colacu.

Dup\ prezentarea f\cuta de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

3. Proiect de hot\râre privind aprobarea concesion\rii suprafe]ei de 263 mp teren intravilan, situata ^n str 8 Martie nr. 1, ora[ul R\cari [i aprobarea raportului de evaluare.

Domnul primar aduce la cuno[tin]\ faptul c\ a fost ^naintat\ o cerere de concesionare a unei suprafe]e de teren intravilan aflat\ ^n administrarea prim\riei, situat\ ^n continuarea propriet\]ii numi]ilor Pandele Marian [i Pandele Adriana, suprafa]a identificat\ cu ocazia efectu\rii lucr\rilor de cadastru a propriet\]ii acestora, Având ^n vedere faptul c\ aceast\ suprafa]\ este amplasat\ ^n continuarea propriet\]ii solicitan]ilor, propune aprobarea proiectului de hot\râre privind concesionarea suprafa]ei de 263 mp teren intravilan situat ^n str. 8 martie, nr. 1, [i aprobarea raportului de evaluare.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

4. Privind modificarea HCL nr. 44/ 30.09.2011 prin suplimentarea cu un spa]iu de 4 mp pentru amplasarea unui echipament tehnologic de telecomunica]ii – dulap tip Rack.

Domnul primar aduce la cuno[tin]\ c\ SC. Proinet SRL - societate care furnizeaz\ servicii de internet [i care are repartizat din anul 2011 un spa]iu ^n incinta cl\dirii unde func]ioneaz\ Poli]ia Local\, solicit\ suplimentarea suprafe]ei cu ^nc\ 4 mp, pentru extinderea echipamentului specific, cu precizarea sus]inerii de c\tre aceasta a cheltuielilor privind utilit\]ile.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele

de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

5. Proiect de hot\râre emitere acord de principiu pentru realizarea unei re]ele de Telecomunica]ii ^n ora[ul R\cari, de c\tre SC UPC România.

Domnul primar aduce la cuno[tin]\ solicitarea ^naintat\ de c\tre UPC România, prin care se solicit\ acordul de principiu pentru realizarea unei re]ele de telecomunica]ii ^n ora[ul R\cari.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

6. Proiect de hot\râre privind acordarea de scutiri de la plata impozitelor [i taxelor locale a unor contribuabili.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru prezentarea materialelor ^n sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Domnul primar propune a se analiza doar cererile ^naintate de c\tre beneficiarii de ajutor social, restul documenta]iilor fiind amânate pentru [edin]a urm\toare, fiind aprobat\ scutirea urm\torilor contribuabili persoane fizice, beneficiari de ajutor social: Ion Elena - Ghergani, Dinu Vasilica, Enache Viorica, - S\bie[ti, R\ducanu Dumitra, Mânzu Maria - R\cari, Dinu Vasilica St\ne[ti, Gherghe Cristian - Colacu.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

7. Proiect de hot\râre privind aprobarea cotiza]iei localit\]ii R\cari la Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\ “Reabilitarea colect\rii, transportului, depozit\rii, prelucr\rii de[eurilor solide ^n jude]ul Dâmbovi]a’’, pe anul 2015.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul viceprimarului pentru a prezenta proiectul de hot\râre, care precizeaza obligativitatea fiec\rei unit\]i administrative teritoriale pentru plata cotiza]iei anuale c\tre Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\ “Reabilitarea colect\rii, transportului, depozit\rii, prelucr\rii de[eurilor solide ^n jude]ul Dâmbovi]a’’, pe anul 2015, ^n cuantum de 2 lei/luna/ gospod\rie.

Dup\ prezentarea f\cut\ [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

8. Diverse.

La acest punct s-au discutat probleme cet\]ene[ti.

Domnul Pre[edinte de [edin]\ mul]umeşte consilierilor pentru participarea la şedin]a consiliului local [i declar\ ^nchise lucr\rile acesteia.

SECRETAR, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com

4

Cartier cu cartier

nr. 61, 2015

Vestea bun\ Cea mai frumoas\ gospod\rie, aprilie 2015 Concursul „Cea mai frumoas\ gospod\rie� a debutat ^n urm\ cu mul]i ani, ^n 2008. De atunci, aspectul localit\]ilor s-a ^mbun\t\]it mult ^n ceea ce prive[te ^ngrijirea domeniului public. A disp\rut obiceiul de a depozita materiale de construc]ii, lemne de foc etc, ^n fa]a cur]ilor.

S-a ^ncet\]enit deprinderea de a face cur\]enie pe domeniul public, de a planta flori sau, ^n unele locuri, de a amenaja gazon.

Mul]umim gospodarilor pentru str\dania lor.

Constantin Iosif, Ghimpa]i

Costache Cezarina, Ghergani

B\lan Marin, B\l\ne[ti

Geantaru Georgeta, Colacu

Alecu Violeta, R\cari

Oprea Bogdan, R\cari

Ghi]\ Ioana, Mavrodin

Coman Elena, St\ne[ti

Cartier cu cartier

nr. 61, 2015

Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\

Vestea rea este c\...

Pe culturile de grâu au reap\rut caii f\r\ st\pân Obiceiul unora de a-[i l\sa slobode animalele pentru a se hr\ni din munca altora, ^l credeam disp\rut odat\ cu apari]ia ad\postului pentru animalele f\r\ st\pân. Numai c\, odat\ cu trecerea timpului, obiceiul a reap\rut, oamenii uitând c\ exist\ o legisla]ie care apar\ integritatea culturilor [i respectul pentru munca oamenilor. Cine nu dore[te aceasta se alege cu amenzi, ca expresie a efectelor care sanc]ioneaz\ astfel de fapte.

Locuri de parcare avem...dar nu le folosim ^ntotdeauna ~n centrul ora[ului vis-a-vis de prim\rie, a fost amenajata o parcare ^nc\p\toare, pentru tot felul de vehicule. Se pare c\ parcarea acestora se face diferit, ^n func]ie de felul [i destina]ia acestora. Un cal [i o c\ru]\ nu pot sta decât ^n paralel cu gardul, aproape sus]inându-l, la umbra dudului [i pozi]ionat de-a lungul trotoarului. ~n aceast\ situa]ie, ce-i r\mane trec\torului? Schimbarea rolurilor: s\ treac\ el prin parcare [i vehiculul pe trotuar.

Au reap\rut gunoaiele... ~nc\ odat\ facem apel la aceia care arunc\ resturile menajere la voia ^ntâmpl\rii, de[i exist\ firma colectoare de gunoaie, care vine s\pt\mânal, oferindu-[i serviciile. Folosirea sacilor menajeri pentru gunoaie este primul pas, numai c\, face]i-l [i pe al doilea [i anume, predarea acestora la Supercom.

5

6

De interes general {edin]a extraordinar\ a Consiliului local R\cari din 30.04.2015

Consiliul local hot\r\[te ceea ce executivul va ^nf\ptui ~n data de 30.04.2015, la ora 16.00 s-au desf\[urat ^n Sala de Consiliu a Prim\riei, lucr\rile [edin]ei extraordinare a Consiliului Local, la care au participat 14 consilieri [i delega]ii s\te[ti. Dup\ analiza ^n cadrul comisiilor de specialitate a documentelor prezentate ^n sus]inerea ordinei de zi, s-a trecut la desf\[urarea propriu-zis\ a lucr\rilor.

La apelul nominal f\cut de c\tre secretarul ora[ului R\cari, se constat\ c\ sunt prezen]i 14 consilieri locali [i delega]ii s\te[ti, absent motivat fiind Buia Valentin. {edin]a Consiliului Local este transmis\ ^n direct, on-line pe pagina oficial\ web: www.primariaracari.ro.

Dup\ intonarea Imnului Na]ional, domnul primar, ^n deschiderea lucr\rilor [edin]ei propune alegerea pre[edintelui de [edin]\ [i aprobarea ordinei de zi, propunere care se aprob\ ^n unanimitate de cei prezen]i.

Domnul Achim Ion propune ca pre[edinte de [edin]\ pe domnul Popa Dumitru, propunere aprobat\ ^n unanimitate de cei prezen]i.

Pre[edintele de [edin]\ – Popa Dumitru, declar\ deschise lucr\rile [i aduce la cuno[tin]\ proiectul ordinei de zi, dup\ cum urmeaz\: 1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2015.

2. Proiect de hot\râre privind aprobarea execu]iei bugetare pe trimestrul I 2015.

3. Proiect de hot\râre privind acordarea de scutiri de la plata impozitelor [i taxelor locale a unor contribuabili persoane fizice.

4. Proiect de hot\râre privind scutirea de major\ri [i penalit\]i de ^ntârziere datorate bugetului local de c\tre contribuabili persoane fizice [i juridice.

5. Proiect de hot\râre privind ^nchirierea spa]iului necesar pentru organizarea [i desf\[urarea unor cursuri de calificare de c\tre Asocia]ia Târgovi[te spre Europa, ^n cadrul Bibliotecii or\[ene[ti “Ion Ghica” R\cari.

6. Proiect de hot\rare privind ^nchirierea spa]iului necesar pentru organizarea [i desf\[urarea unor cursuri de calificare de c\tre Sc. Romprest Servicii Integrate SRL, ^n cadrul S\lii de Festivit\]i a ora[ului R\cari.

7. Proiect de hot\râre privind aderarea ora[ului R\cari la Asocia]ia Comunelor din România, filiala Dâmbovi]a, pentru organizarea activit\]ii de audit public intern.

8. Proiect de hot\râre privind însu[irea Acordului de cooperare privind organizarea şi exercitarea activit\]ii de audit public intern, ^ncheiat ^ntre UAT Ora[ul R\cari [i ACoR filiala Dâmbovi]a.

9. Proiect de hot\râre privind plata contribu]iei/cotiza]iei datorat\ ca membru la Asocia]ia Comunelor din România.

10. Proiect de hot\râre privind ^nsu[irea unor cheltuielili de executare.

11. Proiect de hot\râre privind ^nchirierea pasunilor comunale c\tre cresc\torii de animale.

12. Proiect de hot\râre privind ^nscrierea ^n domeniul privat al ora[ului R\cari a suprafe]ei de 348 mp teren intravilan situat ^n ora[ul R\cari, str. Ana Ip\tescu, nr 155 C [i aprobarea complet\rii inventarului bunurilor ce apar]in domeniului privat al localit\]ii.

13. Proiect de hot\râre pentru stabilirea taxei pentru eliberarea atestatului de produc\tor din sectorul agricol, eliberat conform Legii nr 145/2014 privind stabilirea unor m\suri de reglementare a pie]ei produselor din sectorul agricol.

14. Diverse.

1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2015.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul

domnului primar care prezint\ proiectul de rectificare a bugetului local de venituri [i cheltuieli pe anul 2015.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

2. Proiect de hot\râre privind aprobarea execu]iei bugetare pe trimestrul I 2015.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul domnului primar care prezint\ proiectul de hot\râre privind execu]ia bugetar\ pe trimestrul I 2015 [i solicit\ prezentarea ^n detaliu de c\tre directorul economic – care r\spunde la unele nel\muriri ale consilierilor.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

3. Proiect de hot\râre privind acordarea de scutiri de la plata impozitelor [i taxelor locale a unor contribuabili persoane fizice.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru prezentarea materialelor ^n sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Domnul primar propune a se analiza toate cererile ^naintate de c\tre beneficiarii de ajutor social, persoane f\r\ venituri, precum [i solicitarile privind scutirea de major\ri [i corectarea unor pozi]ii de rol al c\ror debit a fost inscris eronat.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

4. Proiect de hot\râre privind scutirea de major\ri [i penalit\]i de ^ntârziere datorate bugetului local de c\tre contribuabili persoane fizice [i juridice.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru prezentarea materialelor ^n sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Domnul primar propune a se analiza toate cererile ^naintate de c\tre persoane fizice [i juridice privind scutirea de major\ri [i corectarea unor pozi]ii de rol al c\ror debit a fost ^nscris eronat, ca urmare a rezilierii de drept a unor contracte.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

5. Proiect de hot\râre privind ^nchirierea unor spa]ii pentru organizarea [i desf\[urarea unor cursuri de calificare de c\tre Asocia]ia Târgovi[te spre Europa, ^n cadrul Bibliotecii ora[ene[ti “Ion Ghica” R\cari Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru prezentarea materialelor ^n sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Domnul primar propune a se analiza ^nchirierea unei s\li din cadrul Bibliotecii “Ion Ghica” R\cari pentru organizarea unor cursuri de calificare, sus]inute de Asocia]ia Târgovi[te spre Europa.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

6. Proiect de hot\râre privind ^nchirierea unor spa]ii pentru organizarea [i desf\[urarea unor cursuri de calificare de c\tre Sc. Romprest Servicii Integrate SRL, ^n cadrul S\lii de Festivit\]i a ora[ului R\cari Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru prezentarea materialelor ^n sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Domnul primar propune a se analiza ^nchirierea S\lii de

festivit\]i a ora[ului R\cari pentru organizarea unor cursuri de calificare, sus]inute de Sc. Romprest Servicii Integrate SRL. Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

7. Proiect de hot\râre privind aderarea ora[ului R\cari, la Asocia]ia Comunelor din România, Filiala Dâmbovi]a, pentru organizarea activit\]ii de audit public intern.

8. Proiect de hot\râre privind însu[irea Acordului de cooperare privind organizarea şi exercitarea activit\]ii de audit public intern, ^ncheiat ^ntre UAT Ora[ul R\cari [i ACoR Filiala Dâmbovi]a.

9. Proiect de hot\râre privind plata contribu]iei/cotiza]iei datorat\ ca membru al Asocia]iei Comunelor din România.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Domnul primar aduce la cuno[tin]\ c\ la nivelul institu]iei nu este organizat serviciul de audit public intern, fapt pentru care este necesar\ afilierea UAT ora[ul R\cari la ACor, acesta fiind primul pas pentru organizarea cadrului legal privind auditul public intern al institutiei ]inând seama de faptul c\ ob]inerea eficien]ei [i eficacit\]ii serviciilor publice reprezint\ o condi]ie esen]ial\ a managementului fiec\rei entit\]i publice, Astfel c\, apreciind oportunitatea unei cooper\ri între unit\]ile administrativ-teritoriale pentru asigurarea serviciilor de audit public intern, respectând în acela[i timp independen]a [i func]iile specifice fiec\reia dintre acestea [i urm\rind facilitarea asigur\rii activit\]ii de audit public intern pentru mai multe localit\]i, în temeiul unui acord de cooperare, prin rela]ii profesionale bazate pe criterii de legalitate, economicitate, eficacitate, eficien]\ [i colaborare pentru realizarea obiectivelor specifice acestei activit\]i, a fost necesar\ propunerea a trei proiecte de hot\râre, men]ionate mai sus, pentru care solicit\ aprobarea consiliului local.

Dup\ prezentarea f\cut\ [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot fiecare dintre cele trei proiecte care sunt aprobate cu unanimitate de voturi.

10. Proiect de hot\râre privind ^nsu[irea unor cheltuieli de executare.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru prezentarea materialelor ^n sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Domnul primar propune a se analiza posibilitatea de ^nsu[ire de c\tre Consiliul Local a unor cheltuieli de executare achitate ^n dosarul de executare promovat de c\tre ADI Reabilitarea colect\rii, depozit\rii, prelucr\rii de[eurilor solide ^n jude]ul Dâmbovi]a.

Dup\ prezentarea f\cut\ de catre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

11. Proiect de hot\râre privind ^nchirierea p\[unilor comunale c\tre cresc\torii de animale.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru prezentarea materialelor ^n sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Domnul primar arat\ c\, analizând actele normative adoptate ^n materia concesiunilor/^nchirierilor de p\[uni comunale se constat\ faptul c\ organizarea cadrului legal pentru promovarea procedurii de ^nchiriere a p\[unilor, se efectueaz\ anual pân\ la data de 1 martie, astfel c\ la aceast\ dat\ nu pot fi organizate licita]ii pentru ^nchiriere/concesionare a p\[unilor, nefiind respectate dispozi]iile HGR nr. 78/2015 privind modificarea [i completarea Normelor metodologice pentru

aplicarea prevederilor Ordonan]ei de urgen]\ a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea [i exploatarea paji[tilor permanente, urmând ca solicit\rile privind ^nchirierea p\[unilor s\ fie respinse.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

12. Proiect de hot\râre privind ^nscrierea ^n domeniul privat al ora[ului R\cari a suprafe]ei de 358 mp teren intravilan situat ^n ora[ul R\cari, str. Ana Ip\tescu, nr 155 C [i aprobarea complet\rii inventarului bunurilor ce apar]in domeniului privat al localit\]ii.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru prezentarea materialelor ^n sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Domnul primar aduce la cuno[tin]\ faptul c\ odat\ cu efectuarea delimit\rii cadastrale a suprafe]ei din imediata vecin\tate a sediului institu]iei, s-a identificat suprafa]a de 358 mp, teren intravilan pentru care este necesar a se completa inventarul domeniului privat al ora[ului.

Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre domnul primar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

13. Proiect de hot\râre pentru stabilirea taxei pentru eliberarea atestatului de produc\tor din sectorul agricol, eliberat conform Legii nr 145/2014 privind stabilirea unor m\suri de reglementare a pie]ei produselor din sectorul agricol.

Pre[edintele de [edin]\ d\ cuvântul pentru prezentarea materialelor ^n sus]inerea acestui punct la ordinea de zi. Prezentarea materialelor ^n sus]inere a fost f\cut\ de c\tre secretarul ora[ului care arat\ c\: - Produc\torii agricoli persoane fizice care vor s\ comercializeze produse agricole vor trebui, mai ^ntâi, s\ ob]in\ un atestat de produc\tor, care va ^nlocui din 1 mai, actualul certificat de produc\tor. Concret, certificatele emise ^n temeiul HG nr. 661/2001 pot fi utilizate pân\ la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai târziu de 180 de zile de la data intr\rii ^n vigoare a Legii nr. 145/2014, adic\ pân\ la data de 1 mai 2015. Practic, ^ncepând cu aceast\ dat\, atestatul de produc\tor va deveni obligatoriu.

Conform Legii nr. 145/2014, atestatul de produc\tor reprezint\ documentul eliberat persoanei fizice care desf\[oar\ activitate economic\ ^n sectorul agricol, valabil pentru titularul acestuia [i, care atest\ calitatea de produc\tor agricol persoan\ fizic\.

Acest document va cuprinde numele [i prenumele produc\torului agricol, precum [i denumirea produselor [i suprafa]a de teren exploatat\, respectiv efectivele de animale, care sunt ^nregistrate ^n registrul agricol organizat de autorit\]ile administra]iei publice locale pe a c\ror raz\ se afl\ terenul/ferma/gospod\ria.Atestatul de produc\tor va fi valabil un an calendaristic de la data emiterii [i va fi vizat semestrial, prin aplicarea [tampilei [i a semn\turii primarului. Dup\ prezentarea f\cut\ de c\tre secretar [i acordarea de c\tre comisiile de specialitate a avizelor favorabile, pre[edintele de [edin]\ supune la vot proiectul [i este aprobat cu unanimitate de voturi.

14. Diverse.

La acest punct s-au discutat probleme cet\]ene[ti.

Domnul pre[edinte de [edin]\ mul]ume[te consilierilor pentru prticiparea activ\ la [edin]\ Consiliului local [i declar\ ^nchise lucr\rile acesteia.

SECRETAR, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com

nr. 61, 2015

Pagina cititorului

Eveniment plin de emo]ie la Centrul Medico-Social din Ghergani La ini]iativa Prim\riei R\cari, ^n data de 10 aprilie 2015, la Centrul de Asisten]\ Medico-Social Ghergani s-a desf\şurat un eveniment plin de emo]ie.

Primarul oraşului R\cari, Marius Carave]eanu a urat tuturor celor prezen]i S\rb\tori Fericite, mult\ s\n\tate şi o via]\ liniştit\. Cei 50 de vârstnici de la CAMS Ghergani au asistat la un moment artistic închinat Sfintelor S\rb\tori de Paşti realizat de corul de elevi de la Liceul Teoretic „Ion Ghica” din R\cari. Asisten]a a fost emo]ionat\ de d\ruirea cu care elevii au cântat melodii din repertoriu na]ional şi interna]ional. O raz\ de lumin\, de linişte sufleteasc\ şi mult\ bucurie au reuşit s\ transmit\ elevii acestor oamenii pentru care comunitatea local\ şi personalul medical depun numeroase eforturi.

La eveniment au participat din partea Prim\riei R\cari: Marius Carave]eanu primarul ora[ului R\cari, Octaviana Ene secretarul ora[ului, Marius Ene director tehnic şi Cristina Mitrescu şef C.A.M.S. Din partea Liceului Teoretic „Ion Ghica” R\cari au participat: Alexandru Mitru directorul liceului, profesor Georgeta Matei şi elevii Ciobanu Marina, Tudor C\t\lina, Buruian\ Daniela, Stavarache Teodora (clasa a X a), Marin Lumini]a (clasa a IX a), Cristache Bianca, Toma Simona, Ştefan M\d\lina (clasa a VIII-a), Gali\ Silvia (clasa a VII-a), Truşconiu Tatiana şi Ristea C\t\lina (clasa a VI-a).

La finalul programului Prim\ria R\cari a d\ruit câte un mic cadou tuturor

persoanelor care sunt în grija Centrului de Asisten]\ Medico-Social\ Ghergani.

Gazdele evenimentului, prin doamna director Cristina Mitrescu, au primit elevii Liceului Teoretic „Ion Ghica” R\cari cu mult\ bucurie şi bineîn]eles cu minunatele gogoşi de post.

Prof. Mitru Alexandru – Director al Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari

~n toate bisericile din ora[ul R\cari s-au desf\[urat slujbele dedicate Invierii Domnului, la care au participat credincio[ii din comunit\]ile apar]in\toare acestor biserici.

Lucrarea de cur\]ire a sufletului ^n perioada postului a fost un prilej de urcu[ pe calea virtu]ilor. La marele praznic al Invierii Domnului, când primim Lumina Sfânt\ [i dorim s\ p\str\m cât mai mult bucuria noastr\ [i a celor din jur, este necesar s\ devenim noi ^n[ine lumina din lumina lui Hristos.

Hristos a ~nviat!

7

8

Ce a mai f\cut primaru’?

nr. 61, 2015

Cine? ce? unde? când?

Prim\ria ora[ului R\cari a f\cut lucr\rile specifice prim\verii pe islazuri [i domeniul public

~n fiecare an când se desprim\v\reaz\, se face ^ntre]inerea islazurilor. De aceasta dat\, islazul de la Ghergani este cur\]at pentru a oferi iarba bun\ pentru animale. Igienizarea [i cur\]area lui sunt indispensabile.

Iat\ c\ ^n cartierul R\cari se fac lucr\ri pentru eliminarea pericolului rev\rs\rii apelor pluviale ^n locuri nepermise. {an]urile executate de prim\rie, ^ntroducerea ]evilor care favorizeaz\ scurgerea apelor, sunt lucr\ri necesare ^ntr-un anotimp cu ploi ^n exces.

Toaletarea arborilor pentru evitarea eventualelor accidente

Prim\ria reface periodic san]urile pentru scurgerea apelor

O alt\ lucrare efectuat\ de prim\rie a fost toaletarea copacilor pentru asigurarea condi]iilor privind protejarea cablurilor de electricitate [i protejarea cet\]enilor de eventualele accidente.

Prim\ria, prin personalul muncitor a continuat lucr\rile de amenajare a [an]urilor pentru scurgerea apelor pluviale. ~n acest\ prim\var\, când precipita]iile ^n exces ar fi putut crea probleme, astfel de amenaj\ri au fost binevenite.

nr.61, 2015

Ce a mai f\cut primaru’?

~ngrijirea drumurilor din cartierele ora[ului R\cari ~n aceast\ prim\var\ prim\ria a f\cut lucr\ri de nivelare, tasare a drumurilor.

Pentru a crea condi]ii mai bune de circula]ie ^n limita posibilit\]ilor, dar cu mult\ bun\ inten]ie din partea autorit\]ii locale, drumurile arat\ altfel. Cât despre asfaltarea str\zilor, proiectele merg mai departe a[a cum s-a stabilit ^n ^ntâlnirile cu cet\]enii. Cu r\bdarea… trecem marea…a[teptare iar speran]a nu moare niciodat\!

Amenajarea trotoarelor ^n localitatea Ghergani Echipa de muncitori din subordinea prim\riei a realizat dale pentru trotuarele ce vor fi amenajate ^n cartierul Ghergani.

Aceast\ lucrare a fost f\cut\ cu costuri mai mici, cu eficien]\ mai mare ^n cheltuirea banilor. Nu mai vorbim de calitatea lucr\rilor.

9

10

Educa]ie

nr. 61, 2015

S\pt\mâna altfel… la R\cari

ME Project… la final

Timp de patru luni elevii Liceului Teoretic ”Ion Ghica” R\cari au beneficiat de un program de dezvoltare personal\. A[a cum am prezentat în mai multe rânduri 50 de elevi au fost selecta]i s\ participe la [ase ateliere de educa]ie nonformal\ în cadrul unui proiect creat de {coala de Valori Bucure[ti [i finan]at de Strauss Group România.

Pe parcursul derul\rii proiectului am descris anumite aspecte prin care reliefam modul prin care formatorii proiectului încercau s\ dezvolte în rândul elevilor acele abilit\]i care s\-i determine s\ capete mai mult\ încredere în puterile proprii.

Ast\zi vreau s\-i las pe elevi s\ v\ transmit\ ceea ce a însemnat pentru ei participarea la acest proiect educa]ional. Prin cuvinte simple dar sincere elevii r\c\reni mi-au demonstrat c\ munca depus\ pentru derularea acestui proiect [i sâmbetele petrecute în compania lor au meritat cu prisosin]\.

S\ începem: ”Eu m-am înscris la acest proiect doar c\ eram foarte curioas\ şi i-am auzit pe colegi c\ le-a pl\cut mult şi c\ s-au distrat.

Ei bine am zis s\ m\ înscriu şi eu, s\ v\d ce se întâmpl\, c\ doar nu m\ cost\ nimic şi voiam s\ vizitez şi fabrica de cafea, şi m-am schimbat

mult, am mai mult curaj, acum ştiu s\ m\ exprim în fa]a celorlal]i, am cunoscut persoane noi şi acum le pot povesti altor prieteni sau colegi ce am înv\]at, cât de mult m-a ajutat ME Project.” ”Vreau s\ le mul]umesc pentru tot ce au realizat cu mine în primul rând. Cu ajutorul lor am realizat câte calit\]i am, m-am descoperit pe mine şi am luat tot ce a fost mai bun din discu]iile noastre. Sunte]i nişte persoane minunate care mi-a]i schimbat via]a. V\ mul]umesc pentru tot timpul acordat şi c\ mi-a]i schimbat întreg cursul vie]ii cu discu]iile noastre. Sunte]i speciali şi v\ iubesc mult.” ” A[ vrea sa le mul]umesc din suflet, tuturor când am intrat în acest proiect, nu credeam c\ va fi a[a, am fost surprins\, în mod pl\cut. Înainte eram o persoana închis\, vroiam s\ suf\r ^n t\cere, sufeream [i din cel mai m\runt lucru, îns\ acum datorita lor sunt altfel. Sunt mult mai puternic\, zâmbesc mai des [i am înv\]at lucruri noi. Sunt mai deschis\ cu cei din jur [i nu îmi mai pas\ ce spun ceilal]i despre mine.

Deci, ^n concluzie vreau s\ le spun sincer mul]umesc din suflet pentru tot [i ca v-a]i luat din timp pentru noi.” ”Celor de la Strauss e mul]umesc mult c\ au finan]at acest proiect care, pe mine m-a schimbat com-

plet. Sper s\ face]i asta în continuare pentru c\, prin proiectele voastre schimba]i gândiri, mentalit\]i. Aş vrea ca to]i s\ treac\ prin acest proiect deoarece produce schimb\ri pentru to]i.” „Fii tu schimbarea pe care o vrei” este una din propozi]iile care m-au marcat. Fii tu schimbarea pe care o vrei în lume. Am înv\]at c\ trebuie s\ lup]i pentru tine [i s\-]i sus]ii p\rerea, iar atunci te vei lovi de trei situa]ii : vor râde de tine, te vor ignor\, se vor lupta cu tine... [i în final TU câ[tigi.” ”Consider c\ participarea mea la ME Project a fost un prilej de schimbare în bine nu doar a mea, ci a întregului grup, toat\ lumea a luat ceva din acest proiect. Cu ajutorul experien]ei şi informa]iilor acumulate aici, ştiu c\ m\ pot dezvolta, pot avea mai mult\ încredere în mine şi sincer, dac\ aş putea face parte din acest proiect, ca trainer, aş face-o cu mare pl\cere.”

Gânduri de adolescen]i… adolescen]i care au realizat importan]a programului organizat pentru Liceul Teoretic ”Ion Ghica” R\cari.

Adolescen]i care au trecut prin experien]a ME Project [i care acum sunt preg\ti]i s\ transmit\ mai departe cuno[tin]ele dobândite în cadrul atelierelor de educa]ie nonformal\.

În perioada 6 – 10 aprilie 2015, s-a desf\[urat programul ŞCOALA ALTFEL - ”S| ŞTII MAI MULTE, S| FII MAI BUN!”. În aceast\ s\pt\mân\ elevii Liceului Teoretic ”Ion Ghica” au participat la activit\]i educative organizate într-un cadru nonformal.

S\pt\mâna a început cu o excursie la Târgovi[te unde un grup de elevi de la {coala Gimnazial\ R\cari a participat la activitatea desf\[urat\ în cadrul Bibliotecii Jude]ene ”I. H. R\dulescu”: Teatru forum ”Tradi]iile – o barier\”. În acela[i zi elevii [colii Gimnaziale Ghergani au participat la un concurs de inventic\ [i experimente iar elevii [colii Gimnaziale Colacu s-au întrecut în demonstrarea abilit\]ilor culinare ca [i pre[colarii de la Gr\dini]a R\cari.

Apoi a fost rândul elevilor de la {coala R\cari s\-[i demonstreze abilit\]ile culinare.

Elevii ciclului primar au beneficiat de un atelier de percu]ie cu Daniel Lixandru de la Corporeanima. Copiii au format o orchestr\ din boomwakers [i au cântat "Od\ bucuriei".

Printr-o colaborare cu Biblioteca R\cari, elevii de la Liceul Teoretic ”Ion Ghica” au avut ocazia s\ vizioneze filmul ”Barrio” dup\ care au discutat subiectul peliculei spaniole cu criticul de film C\t\lin Olaru .

Tot în cadrul ”S\pt\mânii Altfel”, 30 de elevi de liceu au beneficiat de o excursie la Târgovi[te unde au participat la

activit\]ile desf\[urate de postul de televiziune MDITV cu ocazia ”Por]ilor deschise MDITV”, iar apoi au vizitat Muzeul Comunismului. În parteneriat cu {coala Postliceal\ Sanitar\ ”Carol Davila” Bucure[ti s-a derulat activitatea ”Prive[te-te în viitor!” din cadrul proiectului regional ”Înva]\ s\ aju]i” la sediul partenerilor.

Excursia organizat\ la Bucure[ti a adus o bucurie în plus elevilor care au avut prilejul s\ vizioneze un spectacol de mare calitate la Circul Globus.

S\pt\mâna Altfel s-a încheiat cu un program special organizat în parteneriat cu Prim\ria R\cari dedicat persoanelor asistate din Centrul de Asisten]\ MedicoSocial\ de la Ghergani.

Desf\[urarea tuturor activit\]ilor – foarte numeroase [i foarte variate – a însemnat pentru corpul profesoral r\c\rean o mare provocare. Pentru efortul depus pentru buna desf\[urare a activit\]ilor echipa managerial\ mul]ume[te consilierilor educativi, cadrelor didactice care s-au implicat activ, p\rin]ilor, partenerilor no[tri educa]ionali [i nu în ultimul rând autorit\]ilor publice locale.

Prof. Mitru Alexandru – Director al Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari

“Educa]ia este ceea ce î]i r\mâne dup\ ce ai uitat tot ce ai înv\]at la şcoal\.” – Albert Einstein

Pagina elevului

nr. 61, 2015

M\rturisesc c\ am pornit un demers jurnalistic, de cunoa[tere a p\rerilor unor elevi, de la ideea preconceput\ cum c\, elevii nu prea mai citesc.

Aceasta este ^ntrebarea pe care am avut-o ^n minte atunci c\nd am p\[it ^n

Ioni]\ Andreea Silvia - clasa a XII-a real 1: “Sunt dintre aceia care nu are ^nc\ o bibliotec\ acas\, dar am ^nceput s\-mi achizi]ionez c\r]i [i doresc s\-mi creez o astfel de bibliotec\. Am citit bibliografia recomandat\ [i dintre genurile literare ^mi place genul epic: Ultima noapte de dragoste, ^ntâia noapte de r\zboi, Ion, Moara cu noroc, Enigma Otiliei, Cel mai iubit dintre p\mânteni. ~n ceea ce prive[te concuren]a dintre internet [i biblioteca tradi]ional\, eu optez pentru biblioteca tradi]ional\. Contactul cu cartea ofer\ satisfac]ii pe care nu le ^ntâlne[ti pe internet. Cititul ^]i dezvolt\ cultura general\, vocabularul [i imagina]ia.

Majoritatea elevilor din ziua de azi sunt influenta]i de tot felul de anturaje, dar [i de internet, care reprezint\ un pericol pentru lectura propriu-zis\. Elevii nu mai citesc, deoarece ^[i ocup\ timpul liber cu alte preocup\ri, respectiv facebook, care r\mâne o re]ea numai de socializare, f\r\ a apela [i al posibilit\]ile educative ale acestuia. ~n opinia mea, cititul este foarte important, influen]ând formarea noastr\ a tuturor. Ultima carte pe care am citit-o a fost anul acesta, Maitrey de Mircea Eliade.

Am fi[\ la biblioteca liceului de unde ^mprumut c\r]i pentru bibliografia obligatorie.

Barbu Iuliana - clasa a XII-a Real 1: Am acas\ o bibliotec\ cu peste 300 de c\r]i. Dintre aceste c\r]i, spre ru[inea mea, nu am citit foarte multe. Cât prive[te genul literar agreat, ^mi plac romanele apar]inând lui: Liviu Rebreanu, Camil Petrescu etc. Dar folosesc [i internetul pentru a desc\rca [i lectura anumite lucr\ri. Aceste lucr\ri sunt: O calatorie ^n lumea de dincolo [i ^napoi [i multe altele din categoria aceasta. Cred c\ internetul reprezint\ o concuren]\ pentru biblioteca tradi]ional\, dar eu optez pentru amândou\, deoarece internetul este o solu]ie pentru informarea rapid\, când nu mai ai foarte mult timp la dispozi]ie. O carte din biblioteca tradi]ional\ este bun\ pentru c\ ^]i ofer\ pu]in timp de relaxare.

Exist\ posibilitatea lectur\rii c\r]ilor electronice prin intermediul e-book-urilor, calitatea lecturii [i efectul fiind foarte aproape de cel al lectur\rii unei c\r]i de format tradi]ional.

De ce nu mai citesc elevii? Mul]i dintre ei sunt atra[i de internet care, le ofer\ o solu]ie “fulger”de acces la informa]ie. Un sfat de la mine pentru cei care nu mai citesc: citi]i, pentru c\ cititul v\ dezvolt\ gândirea [i v\ formeaz\ pentru viitor. Ultima carte pe care am citit-o a fost “O c\l\torie ^n lumea de dincolo [i ^napoi”, nu-mi aduc aminte foarte bine

Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, joi, 2 martie 2015.

Am venit cu o ^ntrebare [i am c\p\tat r\spunsuri care au r\sturnat p\rerea anterioar\. Iat\ r\spunsurile elevilor:

autoarea, pentru c\ era str\ina, dar titlul m-a fascinat. La ^ndrumarea doamnei profesoare Alionte Aurica, pentru c\ dânsa mi-a prezentat-o, am citit-o cu pl\cere. Aceasta a fost ^n luna martie 2015. Colec]iile aflate ^n biblioteca personal\ sunt: colec]ia Adev\rul – 100 de c\r]i, colec]ia Jules Verne – 40 de c\r]i [i c\r]i de pe la 1950 pân\ ^n prezent.

Am fi[\ la biblioteca liceului pe care o frecventez curent.

Mihalache Adelina - clasa a X-a Real: Pasiunea pentru lectur\ o am de la vârsta ^nv\]\mântului primar [i am c\utat s\ ^mi alc\tuiesc [i o bibliotec\ cu aproximativ 250 de volume. Dintre c\r]ile pe care le am ^n bibliotec\ nu am citit prea multe dar, am ^mprumutat pe acelea care mi s-au p\rut de interes. Dintre genurile literare prefer genul epic, mai rar citesc poezii. ~mi place nara]iunea, povestirea adic\. Despre anumite persoane, fapte, ^ntâmpl\ri, mai pu]in versurile. Ultimile c\r]i citite au fost “Ho]ul de c\rti” de Marcus Zusak. Are un subiect foarte interesant care se refera chiar la tema noastr\ de discu]ie, pasiunea pentru lectur\.

Cât prive[te internetul, acesta ocup\ cea mai mare parte din timpul liber al unui elev de vârsta mea. Cele mai multe dintre colegele mele ^[i petrec timpul pe facebook [i m\ ^ntreab\ de ce mi l-am dezactivat sau, de ce nu mai stau ca alt\ dat\ pe aceast\ re]ea de socializare. A ^nceput s\ devin\ plictisitor [i de multe ori o pierdere de timp. Am fi[\ la biblioteca liceului de unde ^mi iau c\r]ile pentru lecturile recomandate la clas\.

Mu[at Ileana - clasa XII-Real 1: Tema despre lectur\ este actual\ atâta timp cât la [coal\ ni se fac recomand\ri de c\r]i care vor constitui baza pentru subiectele

11

{i totu[i, elevii citesc

de bacalaureat. ~ntotdeauna mi-a pl\cut s\ citesc, am o bibliotec\ acas\ care con]ine aproximativ 200 de c\r]i.

Dintre acestea cred c\ am citit aproximativ jum\tate sau poate mai pu]ine, de[i ^mi doresc pe viitor s\ citesc mai mult. Dintre genurile literare abordate, ^mi place genul epic, adic\ povestirea, nara]iunea cu oameni, fapte, evenimente. ~n ceea ce prive[te utilizarea internetului, apreciez c\ lectura unei opere ^n contact direct cu cartea, presupune tr\iri deosebite comparativ cu un material informativ g\sit pe internet. {tiu c\ exist\ o concuren]\ ^ntre internet [i biblioteca tradi]ional\, este evident\, pentru c\ tr\im ^ntr-o societate a tehnologiilor.

Personal optez pentru biblioteca tradi]ional\.

De ce nu mai citesc elevii?

Principalul motiv pentru care tinerii nu mai citesc, este faptul c\ au alte preocup\ri care, din p\cate, nu se intersecteaz\ cu domeniul lecturii. Un motiv pentru aceast\ lipsa de interes poate fi considerat [i internetul care, le

ocup\ o bun\ parte din timp l\sând pe planul doi lectura.

De asemenea, tinerii sunt influen]a]i [i de persoanele din jurul lor, care nu sunt pasionate de lectur\.

Ultima carte pe care am citit-o a fost “Alchimistul”de Paulo Coelho [i aceasta a fost acum o lun\.

Dr\gan Andreea - clasa a X-a Real: Sunt o pasionat\ de lectur\, am fi[e la trei biblioteci: Biblioteca liceului, a ora[ului [i Biblioteca Brezoaia. Am [i o bibliotec\ acas\, are ^n jur de 100 de volume [i este ^n cre[tere ca num\r. Am citit ^n jur de 3 de volume dintre acestea.

Citesc aproximativ orice ^mi cade in mân\, ^mi plac [i românele [i poeziile, dar prefer de obicei, pe primele [i anume romanele de fic]iune.

Folosesc internetul pentru a citi c\r]i ^n pdf, de fic]iune sau de specialitate, depinde de ce am nevoie.

Am desc\rcat seria “Divergent”, seria “Eve”, “Harry Potter”.

Este o concuren]\ ^ntre internet [i biblioteca tradi]ional\ dar, eu cred

c\ internetul este mult mai accesibil [i uneori mai ieftin. Am citit [i c\r]i desc\rcate, dar folosesc mai mult biblioteca digital\ pentru c\ ^mi place s\ simt filele când le r\sfoiesc, ]i-e mult mai drag s\ cite[ti ^n felul acesta. ~n plus, pdf-urile te obosesc foarte mult.

P\rerea mea este c\ elevii nu mai citesc pentru c\ au alte priorit\]i acum. Exist\ internet, cafenele, parcuri, iar genera]iile de azi v\d lectur\ ca pe o obliga]ie.

Plus c\, exist\ lectura obligatorie de la [coal\, pe care trebuie s\ o parcurgi ^ntr-un timp scurt, iar aceasta te streseaz\ [i descurajeaz\. ~nc\ un motiv ar fi c\, unii adolescen]i nu au modele ^n familie de mari iubitori de lecturi deci, de unde ar putea ei s\ aib\ dorin]a de lectur\.

Ultima carte pe care am citit-o se nume[te ”Ana and the French Kiss”, este scris\ de Stephanie Perlans, pe care am terminat-o ^ntr-o sear\ [i face parte ^ntr-o serie de trei volume. De abia a[tept s\ ^ncep urm\torul volum.

Prof. Elena Craiciu

Avantajele citirii c\r]ilor ^n format electronic Denumirea unui e-book vine de la englezescul “electronic book” [i reprezint\ un fi[ier electronic digital ce con]ine textul [i imaginile unei c\r]i, iar uneori, chiar [i clipuri video. E-book-urile pot fi citite pe mai multe tipuri de aparate cu monitor sau ecran, precum calculatoare personale, laptopuri, tablete, smartphone-uri sau dispozitive special create pentru aceasta sarcin\ (e-reader sau e-book reader). ~n func]ie de model, dispozitivele ereader se pot compara la greutate cu o carte adev\rat\, cu diferen]a c\ ele pot cuprinde (memora) simultan mari cantit\]i de informa]ie, chiar sute de romane. ~n plus, multe dintre aceste dispozitive se pot folosi la afi[area nu numai a c\r]ilor electronice, ci [i pentru gazete, ziare, reviste, chiar pagini web.

Un e-book este, de fapt, o versiune electronic\ a unei c\r]i tradi]ionale, imprimat\ pe hârtie.

Pentru c\ interviurile de mai sus v\

prezint\ ^n propor]ie de 90% argumente pro ale cititului tradi]ional, eu v\ ofer câteva argumente pro c\r]i electronice: - Sunt u[or de transportat. Majoritatea dispozitivelor de citit c\r]i electronice (spre exemplu Kindle) sunt mici, u[oare [i pot stoca o cantitate mare de c\r]i sau articole ^n diferite formate (pân\ la 3500 de c\r]i) - Sunt u[or de citit, nu necesit\ semne de carte, cititorii pot da zoom pe text, pot redimensiona textul [i au un design atractiv. ~n plus, func]ia de c\utare permite g\sirea rapid\ a oric\rui citat/oric\rei fraze din carte, f\r\ a fi nevoie s\ da]i pagini ^ntregi pentru a ajunge unde dori]i; - Prin compara]ie cu cele clasice, tip\rite, majoritatea c\r]ilor electronice sunt ieftine (pân\ la 10-15 dolari). Mai mult decât atât, exist\ aproximativ 2 milioane de c\r]i electronice gratuite, ^n diferite limbi; - Le pute]i citi oriunde [i la orice or\ din zi [i din noapte. Iar asta deoarece nu depinde]i de

becuri, veioze [i alte asemenea, dispozitivele de pe care cititi având deja surs\ proprie de lumin\.

- Pute]i “sublinia” citatele favorite f\r\ teama c\ mâzg\li]i textul. Notele pe care le ve]i face nu au caracter permanent, ele putând fi [terse oricând, spre deosebire de c\r]ile tradi]ionale.

C\r]ile ^n format electronic sunt viitorul literaturii, indiferent c\rei ramuri apar]ine.

Manualele vor trece c\tre digital, literatura de specialitate la fel, iar variantele tip\rite vor disp\rea definitiv, ^ntr-un viitor nu foarte ^ndep\rtat.

F\r\ doar [i poate, fiecare varianta prezint\ avantaje [i dezavantaje. Depinde doar de noi ce alegem: o carte tradi]ional\, care miroase a vechi [i a tipar, sau o carte electronic\, ieftin\ [i accesibil\ online. Pân\ la urm\, nici nu conteaz\ cu adev\rat dac\ prefer\m cititul online sau cel clasic, cât timp citim, nu?

Constantin Niculae

12

Eveniment

nr. 61, 2015

8 Martie – prilej pentru noi de a ne ar\ta gândurile [i sentimentele pentru femeile din comunitate Ca ^n fiecare an, de 8 Martie gândurile noastre se ^ndreapta c\tre acelea care d\ruiesc via]a, apoi sacrificii pentru copiii lor, pentru viitorul nostru, al tuturor. O urare, o floare, expresii ale unor gânduri alese, acestea sunt preocup\rile noastre ^n aceast\ zi, unic\ prin semnifica]ie. ~n fiecare cartier, institutie [i ocazional, femeile au primit flori.

Prim\ria ora[ului R\cari, ^mpreun\ cu Poli]ia ora[ului R\cari [i AVON Cosmetics au adus un zâmbet [i pe fa]a femeilor care au trecut prin orasul Racari, pe DN 71.

Au fost d\ruite flori, cadouri din partea AVON [i, multe ur\ri de s\n\tate [i la mul]i ani, pentru doamnele [i domni[oarele care au oprit la semnalele agen]ilor de Poli]ie.

La aceast\ activitate au participat lucr\tori din cadrul Poli]iei

Române, din cadrul Poli]iei Locale [i din cadrul Prim\riei ora[ului R\cari, al\turi de primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, comandantul Poli]iei, Marian George Matei [i directorul tehnic Marius Ene. Aceast\ activitate este una care se repet\ de câ]iva ani de zile [i care, aduce bucurie de fiecare dat\, femeilor care se afl\ ^n tranzit, prin ora[ul R\cari.

nr. 61, 2015

Eveniment

13

De Ziua Poli]iei, la R\cari a fost inaugurat un catarg [i ridicat drapelul În fiecare an, la data de 25 Martie, se evoc\ trecutul glorios şi prezentul înnoitor al principalei institu]ii din sistemul de ap\rare a ordinii şi siguran]ei publice din ]ara noastr\, POLI}IA ROMÂN|. Ziua Poli]iei Române coincide cu s\rb\toarea BUNEI VESTIRI, al c\rui simbol creştin vegheaz\ asupra oamenilor, faptelor, evenimentelor şi destinului Poli]iei. Şi în 2015, poli]iştii dâmbovi]eni au ales s\-şi

In cadrul manifest\rilor organizate de IPJ Dâmbovi]a cu prilejul Zilei Poli]iei Române, ^n data de 25 martie a.c.

Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, a fost gazda proiectului educa]ional “Dincolo de aparen]e”.

Cu aceast\ ocazie, 270 de adolescenti din R\cari, înso]i]i de cadrele didactice au avut posibilitatea s\ cunoasc\ un om privat de libertate, s\-i asculte povestea de via]\ [i cauzele pentru care ^n momentul de fa]\ se afl\ într-un penitenciar.

“Ce s\ v\ spun, despre mine, anturaj... via]a care se pierde repede. Sunt con-

s\rb\toreasc\ ziua lor, al\turi de cet\]eni.

Aşa cum ne-a obişnuit edilul oraşului R\cari , Marius Carave]eanu a ]inut s\ le fac\ poli]iştilor r\c\reni un cadou special.

Nu au lipsit de la eveniment nici oaspe]ii de seam\ cum ar fi cms.şef Danil Zepişi, inspectorul şef al IPJ Dâmbovi]a şi prefectul Ioan Marinescu. Noutatea din acest an la s\rb\torirea Zilei Poli]iei în oraşul R\cari a constituit-o inaugurarea

damnat pentru tentativ\ de omor. O fapt\ s\vâr[it\ la nervi, ^n doar 30 de secunde. Am f\cut parte dintr-o grupare violent\, am ajuns s\ nu ]in cont de p\rin]i. Dup\ dou\ luni de deten]ie,

unui catarg unde a fost arborat un drapel na]ional, la sediul Poli]iei R\cari. Drapelul a fost donat de Prim\rie conducerii Poli]iei Oraşului R\cari . Primarul, Marius Carave]eanu i-a felicitat pe to]i poli]iştii .

Evenimentul a mai cuprins şi alte activit\]i cum ar fi ziua Por]ilor deschise la Poli]ia R\cari unde elevii de gimnaziu dar şi cei de liceu au dorit s\ afle câteva din tainele meseriei de poli]ist.

elevilor prevederile Noului Cod Penal, importan]a respect\rii normelor legale, consecin]ele faptelor pe care le s\vârsesc atât pe termen scurt, cât [i pe termen lung.

“Dincolo de aparen]e” prietenii de afar\ m-au uitat. Anturajul dubios m-a adus aici”, a spus C\t\lin.

De asemenea, poli]i[tii Compartimentului de Analiz\ [i Prevenire a Criminalit\]ii le-au explicat

“Delicven]a juvenil\ [i prevenirea victimiz\rii minorilor reprezint\ un segment al criminalit\]ii ce necesit\ o aten]ie deosebit\, având ^n vedere faptul ca tinerii pot devein, cu u[urin]\, victim\

ale infrac]ionalit\]ii, din cauza vârstei, teribilismului [i a lipsei de experien]\”, a declarant Bucuroiu Victor, agent [ef principal IPJ Dâmbovi]a.

De la ac]iune nu a lipsit primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu.

Edilul a ]inut s\ le mul]umeasc\ organizatorilor activit\]ii si s\ le aprecieze munca de prevenire a delicven]ei juvenile ^n rândul elevilor, aducând ^n discu]ie [i eforturile pe care le depune Prim\ria R\cari pentru men]inerea siguran]ei cet\]enilor.

14

De interes general

nr. 61, 2015

Ora de religie Ora de Religie din România promoveaz\ valorile umane perene [i comportamentul pa[nic, într-o vreme în care în alte ]\ri mul]i tineri educa]i în spiritul secularismului se îndreapt\ spre mi[c\ri extremiste. “Educa]ia religioas\ formeaz\ moral tân\ra genera]ie [i îi ofer\ elementele principale ale identit\]ii spirituale [i culturale f\r\ de care nu poate în]elege istoria [i lumea în care tr\ie[te” (Înaltpreasfin]itul P\rinte Mitropolit Nifon al Târgovi[tei). Înaltpreasfin]ia sa a reamintit faptul c\ slujirea misionar\ a profesorului de religie trebuie s\ fie fundamentat\ pe responsabilitate, bun\ preg\tire teologic\ [i [tiin]ific\, precum [i integritatea moral\ [i m\rturia exemplului personal. “Misiunea educa]ional\ reprezint\ o componen]\ a activit\]ii ecleziale în societatea noastr\ contemporan\, contribuind decisiv la o educa]ie deplin\ [i de calitate”.(Înaltpreasfin]itul P\rinte Mitropolit Nifon al Târgovi[tei).

C\utând s\ g\sesc câteva r\spunsuri despre “ora de Religie”, am stat de vorb\ cu Domnul teolog Niculae Marius, care mi-a r\spuns astfel: 1. De ce este imperios necesar ca ora de Religie s\ fac\ parte din trunchiul comun al disciplinelor şcolare?

Aş porni de la urm\torul argument: Şcoala româneasc\, ca institu]ie fundamental\ de prop\şire material\ şi, îndeosebi, spiritual\ a neamului nostru, îşi are obârşia în Biserica lui Hristos. S\ nu uit\m c\, în incipitul procesului educativ, s-a pornit de la citirea Psaltirii, a Ceaslovului –c\r]i liturgice cu un întreg arsenal de înv\]\turi axiologice- şi ulterior au fost conturate bazele padagogice ale sistemului de înv\]\mânt actual. Totul s-a petrecut în ambian]a sau cli-

matul propice din Biseric\.

Zona eclesial\ are ca temei fundamental principiul hristocentric: adic\ pe Marele Înv\]\tor al întregului neam omenesc, Mântuitorul Iisus Hristos. Civiliza]ia uman\, în special european\, este cl\dit\ pe eşafodajul Religiei Creştine, care a modelat-o în spiritul colabor\rii, solidarit\]ii şi comuniunii personale. Toat\ Europa, cu excep]ia Fran]ei – şi aici, dorindu-se a se reflecta la posibilitatea reintroducerii Religiei în sistemul de înv\]\mânt, dup\ atentatul recent s\vârşit de extremişti- , are în sistemul de înv\]\mânt Religia Creştin\, ceea ce denot\ faptul c\ preceptele creştine sunt elemente sine-qua-non pentru o educa]ie complet\ a personalit\]ii elevului; o educa]ie care vizeaz\ omul complet, trup şi suflet. Este cert c\ o educa]ie f\r\ Religie, este una ce se raporteaz\ numai la dimensiunea orizontal\ vremelnic\ şi efemer\, lipsit\ de suportul spiritual, sufletesc al vie]ii, care ofer\ adev\rata pulsa]ie existen]ial\ omeneasc\.

2. De ce totuşi s-a ajuns la situa]ia actual\ în care se doreşte ca Religia s\ fie privit\ destul de marginal?

Factorii ce au dus la conturarea acestei dorin]e sunt diverşi. M-aş opri totuşi la un aspect esen]ial, potrivnic spiritului şi educa]iei creştine şi anume: fenomenul seculariz\rii, adic\ consolidarea vie]ii umane pe piloni vremelnici sau pe elemente tranzitorii, efemere. Omul caut\ elemente care au o finalitate imediat\ şi care îi sunt puse la îndemân\ de societatea de consum în care îşi desf\şoar\ existen]a. La Ora de Religie elevul înva]\ s\ fie atent la propriile deziderate, ca acestea s\ nu fie concentrate exclusiv pe bunurile din aceast\ via]\, şi, mai ales, s\

nu fie folosite în sens egoist. Este invitat s\ converteasc\ bunurile p\mâneşti în elemente ce promoveaz\ solidaritatea şi iubirea interuman\. Este chemat s\ mediteze şi s\ pun\ în lucrare voia divin\, conştient c\ împlinirea acesteia este un act generator de bun\t\]i de o cu totul alt\ categorie, veşnice: „C\uta]i mai întâi Împ\r\]ia lui Dumnezeu şi toate celelelte (bunuri p\mânteşti) se vor ad\uga vou\”(Matei 6, 33).

Este cert c\ o alt\ abordare decât cea desprins\ din poruncile şi voia dumnezeiasc\ este limitat\ şi lipsit\ de orizont. Este pericolul la care, din p\cate, o societate şi un sistem educa]ional risc\ a se expune dac\ preceptele religioase sunt înl\turate din procesul instructiv-educativ. Cre\m un sistem de educa]ie care, f\r\ Religie, tr\ieşte doar conectat la un aparat de respira]ie, nerespirând aerul curat şi necesar pentru bunul mers al actului educativ. Un sistem lipsit de suflet... de zona promovat\ cu intensitate de Biserica lui Hristos.

3. Cum a reac]ionat Biserica la presiunile f\cute asupra orei de Religia şi care sunt perspectivele în privin]a acesteia?

Rezultatele centralizate la nivel na]ional au indicat un lucru mai mult decât evident şi îmbucur\tor în ceea ce priveşte dorin]a elevilor –sub c\l\uzirea p\rin]ilor- de a urma cursurile orei de Religie: peste 90% dintre elevi, într-o scurt\ şi plin\ de greut\]i perioad\ de timp, au f\cut cereri pentru urmarea acestor cursuri (97,34% în jude]ul Dâmbovi]a – cel mai mare procentaj pe ]ar\) pe semestrul II. Sigur, aceste date sunt îmbucur\toare, îns\, pe de alt\ parte, trebuie s\ fie privite cu mult\ smerenie şi cu mult\ vigilen]\, pentru a consolida pe viitor

statutul firesc al Orei de Religie în procesul instructiv-educativ. Un mare semn de ataşamet fa]\ de importan]a acestei ore a venit chiar din partea p\rin]ilor beneficiarilor actului educativ prin înfiin]area, într-un timp extrem de scurt, a Asocia]iei P\rin]i pentru Ora de Religie (APOR), cu peste 40 de filiale în toat\ ]ara, care vine s\ consolideze dorin]a de men]inere a Religiei Creştine în Şcoal\, ca disciplin\ normativ\ pentru dezvoltarea armonioas\ a copiilor ]\rii acesteia.

4. Are disciplina Religie ceva aparte fa]\ de celelalte discipline şcolare?

R\spunsul nu poate fi decât afirmativ, iar acel „ceva aparte” este perspectiva dumnezeiasc\ a privirii realit\]ilor acestei lumi. Elevul trebuie orientat, cu concursul liberei lui conştiin]e, şi spre aceste realit\]i veşnice, pentru a gusta şi a tr\i la alt nivel existen]ial.

Trebuie s\ afirm\m faptul c\ disciplinele din oferta educa]ional\ propun o seam\ de informa]ii care ]in de sfera cuantificabilului: m\rime, greutate, culoare, lungime, l\]ime, grosime etc. Ceea ce niciodat\ nu poate fi de cuantificat este aceast\ dimensiune nehot\rnicit\ din om şi care se numeşte SUFLET. Nu putem exprima în ra]ionamente sau cuvinte ceea ce se afl\ în interiorul uman.

De ce? Din cauza apartenen]ei lui din zona dumnezeiasc\. Ora de Religie este ora închinat\ prin excelen]\ l\untricului uman şi determin\rii acestuia de a se deschide mai întâi întâlnirii personale cu ceilal]i oameni, iar apoi, pe fundalul acestei întâlniri, s\ fie posibil\ întâlnirea, de asemenea personal\ cu Dumnezeu, Ziditorul întregii lumi.

Alt „ceva aparte” al disciplinei Religie este faptul c\ ea propune

modele concrete şi credibile de vie]uire uman\, începând de la Modelul Suprem, Mântuitorul Iisus Hristos. Religia ofer\ r\spunsuri la fr\mânt\rile diverse ale oamenilor, invitând la toleran]\, la libertate – apropos, înv\]\tura lui Hristos nu este predat\ sub imboldul îndoctrin\rii, pentru c\ întotdeauna s-a ]inut cont de datul fundamental al libert\]ii umane de alegere, la iubire chiar şi a celor care î[i vor şi î[i fac r\u, la solidaritate şi generozitate izvorâte din mila şi iubirea creştin\.

Cred c\ cei care au dat naştere acestori discu]ii referitoare la necesitatea sau nu a Orei de Religie în şcoal\ au pornit demersul lor f\r\ a cerceta cu acrivie şi obiectivitate ceea ce înv\]\tura lui Hristos, cuprins\ în Sfânta Scriptur\, tr\it\ la maxim de Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii noastre, propune vie]ii umane, şi în cazul nostru sistemului de educa]ie. {iinta sau rodul educa]iei este de a forma oameni de care societatea, aflat\ în continuu dinamism, are atâta nevoie pentru a fi cât mai func]ional\. Nu v\d ceea ce ar sta împotriva acestui deziderat educa]ional, prin inl\turarea Religiei din sistemul de înv\]\mânt. Din contr\, şi din cele afirmate anterior, reiese rolul fundamental, formator al Orei de Religie pentru conturarea unei personalit\]i stabile, credibile, armonioase a elevului , adic\ a viitorului om pe care societatea şi Biserica se poate baza.

Pr. Paroh Vlada {tefan Parohia Ghergani Prof. Religie Marius NiculaeGhergani

Învierea Domnului Marea s\rb\toare a Învierii Domnului, este cel mai mare eveniment din istoria mântuirii şi temelie a credin]ei noastre creştine. Sfânta Biseric\, prin rânduiala Sfintelor slujbe, actualizeaz\ şi face din nou prezent şi viu în sufletele noastre acest eveniment unic petrecut atunci, aşa încât noi, cei de azi, putem tr\i din plin nu numai bucuria Învierii, ci şi fiecare moment din via]a plin\ de suferin]\ a Mântuitorului Hristos. Îl vedem pe Iisus predicând pe meleagurile Palestinei şi f\când pretutindeni numai bine: binecuvântând copiii, hr\nind mul]imile, vindecând bolnavii, potolind furtunile de pe mare dar mai ales cele din sufletele oamenilor.

A f\cut pretutindeni numai bine, El, Fiul Omului, Fiul lui Dumnezeu. Pe acest mare şi unic Binef\c\tor al omenirii, lumea l-a r\spl\tit cu acele strig\te groznice: “r\stigneşte-L, r\stigneşte-L” (Luca 23,21).

A fost umilit în toate chipurile: L-au scuipat; L-au batjocorit, L-au lovit cu pumnii,I-au dat palme,I-au pus cunun\ de spini pe cap şi capul Lui sfânt era plin de în]ep\turile acestor spini, p\trunzând pân\ în adânc.

L-am v\zut în Vinerea Mare,c\zut sub cruce, cu genunchii sfârteca]i de pietre, cu fa]a Lui

frumoas\ sc\ldat\ în şiroaie de sânge. L-au urcat apoi pe cruce şi L-au ]intuit pe lemn. Şi în cutremurul crucii care se cl\tina, fixându-se în piatra Golgotei, r\nile Lui s-au adâncit dureros. Dar El t\cea. T\cea şi r\bda. A vrut s\ sufere pentru noi, pentru mântuirea omenirii întregi. El, Fiul lui Dumnezeu, S-a l\sat de bun\ voie r\stignit între doi tâlhari. Şi de acolo, de pe cruce, El a spus acele cuvinte de neuitat, rugându-se pentru cei care L-au r\stignit: “P\rintele Meu,iart\-i, c\ nu ştiu ce fac” (Luca 23,34).

Aşa a murit ca om. Dar Dumnezeu fiind, a dus şi-n iad fiorul vie]ii şi ca un Dumnezeu puternic, a scos din temni]ele iadului pe to]i cei care L-au aşteptat de-a lungul veacurilor.

De aceea pentru noi, icoana Învierii este icoana Coborârii la iad. În zorii celei de a treia zi, Iisus înviaz\. Trupul Lui înviat era acelaşi trup cu care El fusese pus în mormânt. Şi totuşi – nu era la fel, pentru c\ trupul înviat al lui Iisus avea nişte calit\]i cu totul deosebite. El putea acum s\ m\nânce (şi chiar m\nânc\ în fa]a ucenicilor S\i peşte fript şi un fagure de miere) dar nu mai avea nevoie de mâncare. El putea s\ se odihneasc\,dar nu mai avea nevoie de odihn\. El putea fi pip\it - dar în acelaşi

timp, se putea face nev\zut. Aşa se arat\ Iisus dup\ înviere: cu trup duhovnicesc, plin de lumin\, plin de bucurie. Iisus uitase totul.

Toat\ cumplita durere pe care omenirea întreag\ o v\rsase peste sufletul şi peste trupul Lui Dumnezeiesc o uitase, cu o uitare voit\ şi cu adev\rat dumnezeiasc\. Prezent în toate durerile omenirii, prezent în fiecare suspin, în fiecare lacrim\, El sufer\ împreun\ cu martirii, mângâie pe cei ce zac sub arşi]a bolii, vine ca oaspete de tain\ la cei suferinzi, împlinind El însuşi, necontenit, acea porunc\-testament l\sat\ ucenicilor S\i şi nou\: “S\ v\ iubi]i unii pe al]ii,precum v-am iubit şi Eu pre voi!”. El, Iisus, este modelul, El iart\. Şi noi suntem datori s\ iert\m din inim\ pe to]i cei care ne fac r\u. El, Iisus ne iubeşte. Din dragoste pentru noi S-a jertfit. Şi noi suntem datori s\ ne iubim unul pe altul - şi pe duşmanii noştri s\-i iubim. Şi dac\ vom face aşa, se va limpezi acest

amurg care întunec\, din cauza p\catelor, sufletele noastre. Şi dac\ inima noastr\ va fi curat\, Îl vom putea vedea foarte uşor pe Dumnezeu.

Pentru c\ acesta este pentru noi, cei de azi “în]elesul practic al Învierii” - s\ ne “regl\m” via]a dup\ poruncile Lui. Toat\ via]a nostr\ s\ o subordon\m voii lui Dumnezeu. Şi, dac\ tr\im dup\ voia lui Dumnezeu, împlinind poruncile Lui, tr\im, în acelaşi timp, Învierea.

S\ ne ajute bunul Dumnezeu, s\ putem tr\i cu to]ii aceast\ mare bucurie a Învierii, nu numai în aceste zile, ci şi în fiecare clip\ a vie]ii noastre. HRISTOS A ÎNVIAT! Pr.Paroh Vlada Ştefan-Ghergani

Via]a spiritual\

15

Bucurie duhovniceasc\ pentru credincioşii din biserica Sfântul Gheorghe Biserica din R\cari îmbrac\, în fiecare an, hain\ de s\rb\toare cu prilejul pr\znuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe – Purt\torul de biruin]\ care este şi ocrotitorul sfântului l\caş. Şi în acest an, zeci de credincioşi al\turi de primar, secretar [i al]i invita]i au participat la Sfânta Liturghie oficiat\ de P\rintele Ion Tudorache - preot paroh, Preot Daniel Tudoran, Preot {tefan Vlada [i Preot Adrian Pârvulescu.

Credincio[ii care au participat la aceast\ mare s\rb\toare au fost invita]i dup\ slujb\ la o agap\ fr\]easc\, unde s-au servit mânc\ruri tradi]ionale române[ti preg\tite cu mult\ dragoste.

Sub semnul echilibrului [i al revenirii! ~n acest iureş al preg\tirilor, al ostenelilor acumulate [i din emo]iile S\pt\mânii Patimilor, nu departe de experien]a ierusalimi]enilor de altadat\, obosi]i de atâta ur\ [i înver[unare ^mpotriva Mântuitorului Hristos, de alteori nemaig\sind vlaga de a ne bucura de “Pa[tile cele sfin]ite, S\rb\toare a s\rb\torilor [i Praznic al praznicelor”; ^n acest context praznuirea Hramului Sfintei noastre biserici “Sf.M.MC. Gheorghe”- unul dintre Ocrotitorii ora[ului nostru R\cari- aduce, ca de fiecare dat\, ^n lumina sfânt\ a Invierii, lini[tea, echilibrul [i speran]a necesar\ de a ne reg\si spiritual. Şi cum altfel ar putea fi?! Pentru c\ acest Sfânt Mare Mucenic este considerat f\ra rezerv\ “Sfântul cel mai popular din lume”. Respectat ca “Sfânt Soldat al Ortodoxiei”, dar şi de Biserica Româno-catolic\, de Anglicani sau de Evanghelisti (pe 23 aprilie al fiec\rui an); de Lutherani, armeni sau de Biserica Copta cu toat\ considera]ia pentru biruin]ele lui, in Biserica Rus\ [i Greac\ serbându-se pe 6 mai.

Este “patron spiritual” al ]\rilor sau ora[elor – astfel ^l au Grecia, Anglia, Rusia, Etiopia, apoi Germania, Lituania, Portugalia, ]inutul Aragonului, Cataloniei, Palestina, una dintre ]\ri-respectiv Georgia – împrumutându-I chiar numele.

Oraşe, ca [i al nostru, ^l au ca Protector: Genova, Londra, Viena (districtul Dobling), Montreal, Barcelona, Milano, Vene]ia, Moscova, Freiburg sau Kobleny, dar şi multe altele. Este indrum\tor al so]ilor sau so]iilor, al copiilor sau bunicilor, solda]ilor, minerilor, agricultorilor, curelarilor, ciobanilor, arcaşilor, c\l\torilor, fierarilor, lemnarilor, ^l cinstesc, cu însemne heraldice, Ordine Cavalere[ti dar î[i pun speran]a ^n el [i bolnavii de lepr\ sau de piele. El apar\ de ciuma, boli ale animalelor, de vremea cea rea, ^nl\tur\ pericolul r\zboaielor, întâmplarea n\praznic\, strive[te balaurii vremurilor noastre: ura, invidia, nep\sarea, laşitatea, dorin]a nes\buit\ de putere şi bog\tii, patima care ne înrobeşte.

Nu întâmpl\tor lancea sa, deosebit de sub]ire, reprezentat\ ^n iconografia noastr\ tradi]ional - cum este surprins\

şi pe frontispiciul din mosaic al bisericii noastre-vine s\ ne dea speran]\ c\ “Binele învinge R\ul destul de uşor, dac\ exist\ credin]\”. Pentru b\rbatii “dreptei credin]e” el este simbolul renun]\rii la toate onorurile efemere pentru idealuri sau principii, pentru valorile cu adev\rat reale.

Armata român\ ^l are ca Protector înc\ de pe vremea domnitorului Voievod şi Sfânt Stefan cel Mare, şi ^n acelaşi context oraşe de-ale noastre str\mo[esc şi jertfa unora dintre primii martiri Epictet [i Astion, chiar în jurul prigoanei lui Diocle]ian (aprox.303 d.Hristos).

Ocroteşte oraşe ca Drobeta –Turnu Severin, Botoşani şi ^n numele lui s-au în\l]at mul]ime de a[ez\minte bisericeşti, Sf. Mân\stiri şi biserici, iar o parte din aceste\ ad\postesc fragmente din moaştele sfântului la care credincioşii se închin\ cu pioşenie. Apoi aproape un million de români îi poart\ cu cinstea cuvenit\ numele, respective 936.932, conforn statisticilor Ministerului Administra]iei [i Internelor, din care 749.717 barba]i iar 187.215 femei, ceea ce reprezint\ aproximativ 5% din popula]ia t\rii. Casele creştinilor noştri sunt pline de icoanele lui.

Prin sf.M.Mc Gheorghe culegem roadele duhovniceşti: mai întâi înt\rirea credin]ei. Eroismul lui este model mucenicilor. Pentru am\gire, n\luciri, onoruri deşarte, nimeni s\ nu-şi jertfeasc\ via]a! Dar pentru adev\r, iubire de aproapele este oricând vremea de a primii moartea cu bucurie. Ins\ roada cea mai scump\, câştigat\ din pilda Marelui M\rturisitor este înt\rirea noastr\ ^n r\bdare, hot\rârea de a-L urma pe Hristos.

Nici nu se putea altfel când este vorba de educa]ie! Chiar împ\ratul prigonitor Diocle]ian nu şi-a putut permite s\ renun]e cu uşurin]\ la calit\]ile tânarului de numai 20 ani, rod al dragostei bravului b\rbat de stat şi prieten, Geronyio, descendent al nobilei familii Amici [i militar de carier\ - dac\ lu\m în considerare rangul de conduc\tor al trupelor române dislocate în provincia Capadocia – şi al Policroniei, suflet curat de creştin de origine palestinian\ (chiar dac\ în ascuns), el însuşi în scurt timp remarcat pentru merite deosebite.

Nu numai ^n memoria tat\lui s\u decedat ob]ine foarte repede titlul de Tribun cu atribu]iuni de comandant al g\rzii imperial din Nicomidia. R\mas şi orfan în urma pierderii mamei sale, tânarul Gheorghe a avut curajul s\ ia de Singur

St\pân, c\ruia s\-I jertfeasc\ întreaga sa via]\, numai pe Dumnezeu. Neclintit [i necondi]ionat!

M\rturisirea lui plin\ de b\rb\]ie ^n fa]a Marelui prigonitor i-a atras nemijlocit şi cum era de aşteptat toate chinurile ce le putea inventa o minte bolnav\ de mândrie, rod al lingu[elilor şi îndemnurilor perfide, unele chiar ale ginerului s\u Galeriu. Este deajuns s\ privim scenele pline de groaz\ redate cu o deosebit\ m\iestrie de inegalabilul pictor Iosif Keber în frescele sfintei noastre biserici, de care s\ ne amintim, ori de câte ori avem prilejul, cu toat\ recunoştiin]a. Putem retr\i cu ochii inimii [i ai min]ii b\t\ile cu bice de bou, zdrobirile cu bolovani, strapungerile cu suli]a, înc\l]\rile cu cizme înro[ite în foc, leg\rile de roata cu fiare ascu]ite, afund\rile în groapa de var, otr\virea, într-un cuvânt întreg martirul. Dar peste toate acestea dragostea şi curajul unui tân\r grabnic s\-şi dea via]\ pentru credin]\!

Nu este nevoie ca pe tronurile lumii s\ domneasc tirani, asemenea Cezarului, pentru ca raiul s\ se umple de mucenici. Pe lâng\ mucenicia sângelui este cu siguran]\ şi una a credin]ei.

A m\rturisirii! Astfel po]i fi nun mucenic al rabd\rii, al zmereniei, al p\cii din care s\ se reverse sim]ul cel mai bun. Po]i fi şi un mucenic al jertfirii de sine, cum a fost cazul Ctitorului, Mare Filantrop, Iorgu (Gheorghe) Dumitrescu pomenit ast\zi cu so]ia sa Maria, care a ridicat din dragostea pentru Hristos un num\r de aproape 20 biserici, în partea de sud a jude]ului nostru, dar [i ^n Bucure[ti, contribuind şi la între]inerea sau extinderea unor a[ez\minte sociale şi medicale, dar nu în ultimul rând-sub directa lucrare cu binecuvântare a Înaltului Ierarh Nifon Ploie[teanul (pe care l-a cunoscut cu ocazia târnosirii bisericii Sf.Ierarh Nicolae-}epeş Vod\ de asemenea ctitorie a sa) cel ce i-a recomandat tip\rirea de care religioas\, distribuita ^n mod gratuit în mii de exemplare, începând cu “Vie]ile Sfin]ilor”, ”Mântuirea P\c\toşilor”, ”Urmarea lui Hristos” ca şi altele pân\ la 18 titluri de carte care mai de care mai folositoare şi ziditoare de suflet.

Al\turi de Sfanta Biblie ele au circulat peste tot ^n grani]ele ]\rii, dar [i ^n afar\, de multe ori prin ”caloriferele închisorii” fie de la Aiud sau Piteşti, Gherla sau Târgul Ocna, ^ntr-o perioad\ în care “balaurul” transfigurat al materialismului a încercat “dezu-

manizarea prin reflexe condi]ionate”.

Toate d\ruite cu întreaga dragoste! De aceea s\rb\torim cu sporit\ intensitate, de la an la an, cei 81 de ani care s-au împlinit de la trecerea Ctitorului la cele veşnice.

Apoi, raportându-se la cei 43 de ani care au fost necesari construirii celei denumite pe vremuri “Sf.Sofia”, cel pu]in a p\r]ii de sud a jude]ului, dac\ luam în considerare atat arhitectura deosebit\, dar [i lucrarea monumental a bisericii noastre (în întregime numai din beton), respective 1925-1968-anul târnosirii, cât [i cei 47 de ani care se împlinesc anul acesta de când este func]ional, gândul dar [i speran]a noastra este spre un an al echilibrului, al reîntoarcerii la valorile autentice, tradi]ionale, ce au caracterizat Ora[ul R\cari ^n tot acest arc al timpului ^n care Primarul, Inva]atorul [i Preotul, dar şi al]i factori responsabili din sectorul de s\natate [i societate civila trebuiesc activa]i cu intreaga disponibilitate spre bunul mers al localit\]ii - lucru deja consemnat de noi cu satisfac]ia cuvenit\ ^n ultimii ani.

Am comemorat, al\turi de preo]ii coparticipanti şi întreaga comunitate pe cel ce a fost Pr.Ic.Stavrofor Nicolae Dumitrescu, Protoiereu al Protoieriilor Ghergani, R\cari [i Titu de la a c\rui plecare în lumea drep]ilor s-au împlinit 4 ani cu convingerea c\ de acolo de unde este ne va c\l\uzi şi în viitor, având o şans\ c\ l-am cunoscut, dar şi ne-am rugat bunului Dumnezeu – pentru împlinirea celor 290 de ani de atestare epigrafic\, raportându-ne pentru aceasta Sfintei Cruci ad\postit\ cu evlavie în Capela ridicat\ ^n curtea sfintei nostre biserici prin cheltuiala şi grija familiei Florin [i Dorinel Rotaru - ca ora[ul nostru, având privilegiul minunatei aşezari între cele dou\ localit\]i cu rezonan]\ istoric\, dar [i actual\, respectiv Bucureşti [i Targovişte, s\-şi reg\seasc\ frumuse]ea [i fascina]ia pierdut\ pe când înc\ unii dintre noi nu eram copii [i acesta devenind posibil dac\ ar fi s\ ne raport\m la proiectele deja finalizate, dar [i la cele care sunt în curs de derulare.

(Am reprodus, mai sus, un fragment din slujba la s\rb\toarea pr\znuirii Sf. Mare Mucenic Gheorghe, 23 aprilie 2015)

16

Eveniment

Turneul de fotbal “Cupa 1 Mai”

Ca ^n fiecare an, la R\cari, din ini]iativa domnului primar Marius Carave]eanu, [i-au dat mâna ^n a desf\[ura numeroase activit\]i, reprezentan]ii tuturor institu]iilor ora[ului dar [i cet\]enii care lucreaz\ ^n alte localit\]i [i au fost ^ncânta]i s\ fie ^mpreun\ pentru o zi special\ – 1 Mai. Au fost prezen]i: profesorii [i elevii Liceului Teoretic “Ion Ghica”, poli]i[tii ora[ului R\cari, salaria]i ai Prim\riei [i ai Centrului de Asisten]\ Medico Social\ din Ghergani [i foarte mul]i localnici.

Colaborarea dintre ace[tia s-a transpus ^n concursuri de fotbal, handbal, ciclism, atletism, jocuri distractive, desene pe asfalt, ^n care cuvântul de ordine a fost buna dispozi]ie.

De asemenea, vremea frumoas\ a contribuit la crearea unei st\ri de spirit deosebite.

Prima competi]ie la care s-a asistat a fost meciul ^ntre profesorii liceului [i politi[tii din R\cari.

Galeria a fost asigurat\ de ^nsu[i primarul [i cadrele didactice prezente, de colegii politi[tilor, elevii [i localnicii prezen]i.

Aceasta a fost urmat\ de un alt meci de fotbal demonstrativ ^ntre echipa de juniori din G\e[ti condus\ de profesorul de matematic\ Marin Ilie Sorin [i, echipa ora[ului R\cari condus\ de profesorul de sport Dorinel Logofatu. ~n acest timp s-a dat startul [i mult a[teptatei curse de ciclism la

care au participat ca ^n fiecare an primarul, numero[i elevi, profesori, politi[ti, localnici de diverse vârste (chiar [i peste 70 de ani).

Pe asfaltul din spatele terenului de sport doamnele profesoare au jurizat talentul micilor no[tri desenatori care, cu abnega]ie [i m\estrie, au acoperit fiecare centimetru din terenul rezervat lor.

Dup\ plecarea ^n cursa de ciclism, profesorii de sport: Alexandru Dira]ian, Ion Ileana Raluca, Bani]\ Adrian [i Logof\tu Dorinel s-au ocupat de buna desf\[urare a probelor de atletism [i de jocurile distractive.

La 14:00, a avut loc festivitatea de premiere ^n deschiderea c\reia cei mai buni elevi ai Liceului R\cari [i [colilor arondate au primit diplom\ [i c\r]i pentru rezultatele deosebite ob]inute la diferitele olimpiade [i concursuri [colare la care au participat.

A fost ca o recunoa[tere onorific\ a muncii lor [i a profesorilor coordonatori pentru c\, este ziua muncii [i merit\ tratat\ ca atare.

Dup\ premierea acestora, administra]ia local\ a oferit premii [i diplome celor care au câ[tigat competi]iile enumerate anterior.

Concluzionând, dup\ atmosfera ^n care s-a desf\[urat totul, putem spune c\ a fost o zi reu[it\, ce deschide [irul altor evenimente ce au tradi]ie ^n R\cari.

Prof. Daniela Sanislav

Tribunele sunt pline cu sus]in\tori veni]i la eveniment.

Atletism (rezisten]\ [i vitez\; fete/b\ie]i)

Desene pe asfalt: “Curcubeul copil\riei.”

Pagina premian]ilor Rezultatele concursurilor organizate cu prilejul zilei de 1 Mai: Desene pe asfalt: - Loc 1 – Costache Vanessa - Loc 2 – Livede Andreea - Loc 3 – Iamandi Leonard

Jocuri sportive distractive Ciclism: - Loc 1 – Dumitra Adrian - Loc 2 - Maican Mihai - Loc 3 – Voicu Pavel - Cel mai tân\r participant – Tomescu Alexandra - Cei mai vârstnici participan]i – Radu Nicolae – 77 ani, Lemnaru Gheorghe – 72 de ani, Tudorache Ion – 66 ani, T\n\sescu R\zvan – 59 de ani.

Concursuri distractive: Alergarea ^n sac: La clasele I-IV: - Locul 1 – Stroescu Gabriel - Locul 2 – Costea Cristiana - Locul 3 - Vasile Bianca La clasele V-VIII: - Locul 1 – T\nase Alina - Locul II – Du]\ Nicolae - Locul III – Manu Ramona Alergare cu g\leata cu ap\: Clasele I-IV: - Locul I – Stroescu Gabriel - Locul II – Costea Cristiana - Locul III – Iordan Georgiana Clasele V-VIII: - Locul I – Du]\ Nicolae - Locul II – Badea Laura - Locul III – {irnea Ioana Alergare de vitez\: Clasele V-VI: - Locul I – Cristache Gabriela - Locul II – Pascu Alexandra - Locul III – Geoan\ Cosmina Alergare de rezisten]\: Clasele VII-VIII: - Locul I – Mirea Ion - Locul II – B\icuianu Marian - Locul III – Nicolae Eugen Aruncarea mingii de oin\: - Locul I – Dima Andreea, Chirc\ George - Locul II – Obrejan Cosmin, {tefan M\d\lin - Locul III – T\nase Alina, Stanciu Fernando

Felicit\ri tuturor câ[tig\torilor!

Turneu handbal

Aruncarea mingii de oin\

Festivitatea de premiere

17

18

Informa]ii utile

Cursuri gratuite de calificare profesional\ autorizate de C.N.F.P.A

Afl\m de la Serviciul de Asisten]\ social\

SEF SERVICIU Psih. Ion Tudor

Este [tiut faptul c\, rromi reprezint\ o minoritate numeric u[or observabil\ ^n cadrul popula]iei din ora[ul R\cari.

Rromi au nevoie de sprijin pentru a se integra ^n societate [i nu numai ei, ci [i ceilal]i cet\]eni care datorit\ unor problem legate de supravie]uire, ajung s\ beneficieze de ajutor din partea statului, devenind astfel dependent de sistem.

Prim\ria ora[ului R\cari [i-a ^ndreptat aten]ia ^n a sprijini formarea profesional\ a unor membri ai acestei minorit\]i, ca [i a [omerilor.

Iat\ propunerile pentru dumneavoastr\.

S.C ROMPREST SERVICII INTEGRATE IMPLEMENTEAZ| PROGRAMUL “DEZVOLTAREA PERSONAL| A {OMERILOR PRIN SERVICII INOVATOARE DE CONSILIERE, FORMARE {I MEDIERE – ROMFORM”. PRIN INTERMEDIUL UNOR CURSURI MODERNE, SUS}INUTE DE PRACTICA, PROGRAMUL OFER| CALIFIC|RI DE: - AGENT DE CUR|}ENIE CL|DIRI {I MIJLOACE DE TRANSPORT - AGENT DE DEZINFEC}IE, DEZINSEC}IE {I DERATIZARE PE LANG| ACESTE CALIFIC|RI CURSAN}II MAI BENEFICIAZ| {I DE UN MODUL DE INI}IERE IT, ORIENTARE {I CONSILIERE PROFESIONAL|, PRECUM {I MEDIERE ÎNTRE CEREREA {I OFERTA DE MUNC|.

DURATA UNUI CURS ESTE DE 75 DE ZILE, DINTRE

CARE 50 SUNT ALOCATE PREG|TIRII PRACTICE. DAC| SUNTE}I SOMER DE SCURT| DURAT| SAU DE LUNG| DURAT| {I SUNTE}I INTERESA}I S| PARTICIPA}I LA UNUL DIN CURSURILE NOASTRE, V| RUG|M S| LUA}I LEG|TURA CU REPREZENTAN}II NO{TRI: IOANA DUMITRESCU – 0726.330.970 AVANTAJE: - Curs gratuit; - Decontare abonament în valoare de 600; - Prima de absolvire la nivel European.

Acte necesare în vederea înscrierii: - Buletin/carte de identitate; - Certificate de c\s\torie; - Ultimul act de studii; - Adeverin]\ AJOFM; - Adeverin]\ ANAF CEI INTERESA}I SUNT A{TEPTA}I S| SE ÎNSCRIE!

ACTE NECESARE ÎNTOCMIRII ANCHETEI SOCIALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP - ADULŢI XEROX - Certificat de încadrare în grad de handicap care expir\, (în cazul revizuirilor), - Referat de specialitate pentru încadrare în grad de handicap, - Scrisoare medical\ - medic de familie (la cazurile noi), - Examen psihologic - medic psihiatru (^n cazul bolnvilor psihici), - 2 adeverin]e medicale de la 2 medici diferi]i, (în cazul bolnavilor cu deficien]e de vedere), - Acte de identitate bolnav şi membrii familiei care locuiesc cu acesta, - Certificat de c\s\torie/deces sau sentin]\ de divor], dup\ caz, - Cupoane de pensie, (în cazul pensionarilor), ACTE NECESARE ~N VEDEREA DEPUNERII DOSARULUI DE AJUTOR SOCIAL: - cerere tip (declara]ie venituri) buletin de identitate so]/so]ie [i copii mai mari de 14 ani - certificat de na[tere pentru to]i membri familiei - certificat de c\s\torie - hot\râre sentin]\ de divort, - certificat de deces - cupon plat\-somaj - sentin]\ civil\ stabilire pensie de ^ntre]inere-cupon mandat postal adeverin]\ de la Agen]ia Teritorial\ pentru ocuparea for]ei de munc\ (copii care au implinit vârsta de 15 ani [i nu urmeaz\ cursurile unei [coli, au obliga]ia s\ prezinte adeverin]\ A.J.O.F.M.Titu )

- adeverin]\ de la [coala din care s\ rezulte dac\ beneficiaz\ de aloca]ie [i bursa - cupon aloca]ie plasament - cupon aloca]ie pentru copii - adeverin]a cu salariul net pentru persoanele ^ncadrate ^n munc\ - cupon pensie - cupon I.S.T.H. - adeverin]\ de la Administra]ia Financiara Titu privind veniturile realizate - adeverin]\ I.T.L. privind de]inere imobile, spa]ii, terenuri, auto etc.

- certificat medical ^ncadrare I.S.T.H. - certificat medical de constatare a capacit\]ii de munc\ eliberat de medicul specialist - act pt persoanele care au calitatea de tutore sau curator - hot\râre plasament - dosar de ^ncopciat - domiciliul stabil ^n R\cari - act de proprietate/contract - ^nchiriere - s\ rezulte suprafa]a util\ - adeverin]\ prim\ria de domiciliu (pt domiciliu diferit de R\cari) - adeverin]\ medical\ - adeverin]\ teren agricol ACTELE NECESARE ÎN VEDEREA ÎNTOCMIRII DOSARULUI PENTRU ALOCA}IA DE SUS}INERE A FAMILIEI, PENTRU FAMILIILE CARE AU ÎN ÎNTRE}INERE COPII MINORI ŞI CARE AU UN VENIT NET DE PÂN| LA 370 LEI/MEMBRU DE FAMILIE: - 2 DOSARE CU ŞIN|; - CERERE ŞI DECLARA}IE TIP 2 EXEMPLARE; - COPIE DUP| LIVRETUL DE FAMILIE, COMPLETAT LA ZI (DE C|TRE STARE CIVIL|); - COPIE DUP| ACTELE DE IDENTITATE (B.I./C.I.); - CERTIFICATE DE NAŞTERE ALE COPIILR MINORI ŞI C|R}I DE IDENTITATE ( DUP| CAZ); - ADEVERIN}E PRIVIND VENITUL NET, SAU CUPOANE DE PENSIE/AJUTOR DE ŞOMAJ/AJUTOR SOCIAL/DECLARA}IE NOTARIAL| DIN CARE S| REIAS| FAPTUL C| NU REALIZEAZ| VENITURI, PENTRU LUNA ANTERIOAR| DEPUNERII CERERII, ÎN ADEVERIN}ELE DE SALARIAT FIIND NECESAR S| SE

MEN}IONEZE ŞI DAC| SOLICITAN}II BENEFICIAZ| SAU NU DE BONURI DE MAS|; - ADEVERIN}| DE LA FINANCIAR (CU VENITUL IMPOZABIL) AMBII SO}I; - CUPON PENSIE DE ÎNTRE}INERE, DAC| ESTE CAZUL; - CUPON ALOCA}IE DE STAT /EXTRAS DE CONT; - ADEVERIN}| DE TEREN, CU SPECIFICA}IA TIPULUI DE TEREN DE}INUT; - ADEVERIN}| DE LA IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE PRIVIND BUNURILE MOBILE ŞI IMOBILE DE}INUTE; - COPIE DUP| CARTEA DE IDENTITATE A MAŞINII (PENTRU CEI CARE DE}IN MIJLOACE DE TRANSPORT); - ADEVERIN}| DE ELEV, CU SPECIFICA}IA DAC| ELEVUL FRECVENTEAZ| CURSURILE ŞCOLARE ŞI DAC| REPET| SAU NU ANUL ŞCOLAR ŞI MOTIVUL, DAC| ESTE CAZUL; PENTRU COPIII CARE REPET| ANUL DIN MOTIVE MEDICALE, SE VA ATAŞA COPIE CERTFICAT MEDICAL; NUM|RUL DE ABSEN}E CUMULATE ÎN ULTIMELE 3 LUNI; - CERTIFICAT DE ÎNCADRARE ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP PENTRU COPII ŞI SAU ADUL}I ADEVERIN}| DE LA FINANCIAR (CU VENITUL IMPOZABIL) AMBII SO{I; - CERTIFICAT MEDICAL ÎN CAZUL ÎNTRERUPERII TEMPORARE A FRECVENT|RII CURSURILOR DE ÎNV|}|MÂNT (DUP| CAZ) - HOT|RÂRE DE PLASAMENT FAMILIAL , DAC| ESTE CAZUL; - HOT|RÂRE JUDEC|TOREASC| DEFINITIV| DE DIVOR|, CERTIFICAT DE DECES SAU ADEVERIN}| DE LA PENITENCIAR PENTRU SO}UL ARESTAT, DAC| ESTE CAZUL; - ADEVERIN}| DE LA ASOCIA}IA DE LOCATARI/PROPRIETARI; - COPIE CONTRACT LOCUIN}|; ATEN}IE ÎN CAZUL UNIUNII CONSENSUALE (CONCUBINAJ), CONSIDERAT| FAMILIE BENEFI CIAR| DUP| LEGEA NR. 277/2010, VOR FI PREZENTATE ŞI DOCUMENTE REFERITOARE LA COMPONEN}AFAMILIEI ŞI VENITURI PENTRU PARTENERUL (CONCUBINUL) SOLICITANTULUI.

Calendarul agricol

Lucr\rile agricole [i preg\tirea recoltei din anul 2015 Poate vi se pare un subiect abordat prea mult ^n trecut, un subiect dezb\tut de c\tre specialist; lucr\tori nemjloci]i ^n agricultur\, fermieri mai tineri sau mai cu experien]\.

Lucr\rile specifice perioadei sunt cele care vizeaz\ ^ntre]inerea culturilor de porumb, floarea soarelui, sfecla, cartofi, fasole, soia, prin lucr\ri mecanice [i manuale. Se urm\re[te starea fito-sanitar\ a culturilor, efectu창nd dup\ caz, lucr\rile necesare. ~n legumucultur\, se continu\ lucr\rile de plantare, ^ntre]inere [i recoltare a legumelor de sezon, destinate pie]ei. ~n pomicultur\, se continu\ tratamentul fito-sanitar [i ^n livezi se coc, ^n cur창nd, cire[ele de mai. ~n imaginile al\turate v\ prezent\m aspecte de la fermele Agromar [i ferma Achim Ion [i Mihai, imagini din perioada ^ns\m창n]\rilor [i alte lucr\ri specific sezonului.

Mai amintim fermierii din Ghimpa]i: Mircea Valentin, {erban Victor, Gavril\ Valentin.

Este o datorie s\ consemn\m aici [i informa]ii despre lucr\rile ^n apicultur\.

Un stupar destoinic [tie c\, anul apicol ^ncepe toamna. Despre felul cum sunt preg\tite familiile de albine ^nc\ de toamn\, depinde totul: produc]ie, starea de s\n\tate, m\rimea stupinei [i ^n general, tot ce ]ine de buna desf\[urare a lucr\rilor. ~n ora[ul R\cari sunt mul]i apicultori cu pricepere [i o activitate ^ndelungat\ ^n acest domeniu.

Lucr\ri de erbicidare

Lucrarea de sem\nat floarea soarelui

19

20

Sport

Descoper\ ora[ul pe dou\ ro]i!

Una dintre cele mai gustate competi]ii, a[teptat\ de spectatori, dar cu atât mai mult de concuren]i, este cursa de ciclism. Num\rul participan]ilor cre[te de la an la an, interesul fiind dovedit atât de cei mici, adul]i, dar [i participantii de vârsta a treia. Am putea spune c\, cursa de ciclism este un eveniment de mas\ [i ne ^ncearc\ chiar un sentiment de mândrie.

Este o manifestare plin\ de entuziasm, ^n cadrul c\reia fiecare concurent vrea s\ arate calit\]i de câ[tig\tor. Bicicletele, cu numere de participare la concurs, aliniate la start arat\ foarte frumos, fiind bine ^ntre]inute de c\tre concuren]i.

Se completeaz\ astfel un tablou mai frumos parc\ decât anul trecut. Parcursul a fost cel tradi]ional, de peste 10 km, iar deviza “Descoper\ ora[ul R\cari pe dou\ ro]i” a devenit familiar pentru mul]i dintre concuren]i [i nu numai.

Rezultatele acestui concurs au fost cuprinse ^n pagina de sport a ziarului nostru.

O confruntare gustat\ de spectatori!

Meciul de fotbal dintre echipele Poli]iei [i a Liceului R\cari a reprezentat o cunfruntare frumoas\, ^ntr-o atmosfer\ de sportivitate [i fairplay. Echipele alc\tuite echilibrat dovedind calit\]i de competitori, de[i fotbalul pe care ^l practic\ este din amatorism [i pasiune.

Meciul s-a ^ncheiat spre satisfac]ia publicului spectator, cu un scor

categoric pentru echipa Poli]iei: 3-0. ~n ceea ce prive[te echipa Liceului R\cari, care a avut o presta]ie la nivelul unei competi]ii adevar\te, trebuie remarcat curajul cu care au abordat meciul, de[i scorul nu i-a avantajat.

Echipa câ[tig\toare a primit diplome, cadouri [i cupa 1 Mai.

CUPA “Nicolae Dumitru” la fotbal. EDI}IA 1 MAI Stadionul or\[enesc din R\cari s-a ar\t\t ne^nc\p\tor ast\zi, primind cu por]ile larg deschise iubitori ai sportului de toate categoriile angrenându-se ^n diverse probe, concursuri [i jocuri distractive, organizate de Prim\ria R\cari, demonstrând ^nc\ odat\ ca sportul nu are vârst\ [i nici anotimp.

Cupa “Nicolae Dumitru“ a ^ncheiat seria acestor evenimente sportive, desf\[urându-[i runda cu o grup\ format\ din 4 echipe din cartiere diferite ale ora[ului.

Echipele au jucat fiecare cu fiecare, echipa câ[tig\toare desemnân-

du-se dup\ num\rul maxim de puncte acumulate. Ast\zi trofeul mult râvnit s-a ^ndreptat spre echipa cartierului Ghergani.

S-au acordat premii pentru cel mai bun juc\tor, golgeter, juc\torul fair-play, echipa fair-play - premii acordate de c\tre Primarul ora[ului, Marius Carave]eanu, dup\ modul cum [i-au ap\rat [ansele, atitudinea [i respectul fa]\ de joc, adversar [i regulament [i nu ^n ultimul rând de zâmbetul prezent pe fa]\ fiec\rui combatant dup\ terminarea partidei.

V\ prezent\m: clasamentul, echipa

câstig\toare [i premiile acordate.

CLASAMENT 1. GHERGANI 2. FORESTA 3. BOANGA 4. GHIMPA}I ECHIPA CÂ{TIG|TOARE GHERGANI PREMII - CEL MAI BUN, JUC|TOR COSTACHE ALEXANDRU - GOLGETER, STANCIU DIDIC| - JUC|TORUL FAIR-PLAY CHIRCA GEORGE - ECHPA FAIR-PLAY BOANGA “Glorie ^nvin[ilor, cinste ^nving\torilor.”

Prof. ed. fizic\ Logof\tu Dorinel

Sport Istoria fotbalului ^n R\cari ^ncepe ^nainte de cel de-al doilea r\zboi mondial.

Echipa se numea Progresul R\cari [i avea stadionul la obor - acum se afla ^n acel loc casa lui Tru[coniu. Dintre cei care evoluau atunci ^n echip\ (erau numai juc\tori localnici) amintim pe: Andrei (Gealau), Sacsa, Ticulei, Mircea, Borondel, Petrica Dumitrescu etc. ~n 1962 fuzioneaza cu Unirea Buftea [i rezult\ Unirea R\cari. ~n 1963, câ[tig\ campionatul regiunii Bucure[ti [i promoveaz\ ^n divizia C. Din acea echip\ amintim printre al]ii pe: Tric\, Muscalu, Someru, Orica, Bodo, M Lambrache, Nei, D. Lambrache, Palpan, fostul juc\tor al Poli Ia[i – Scarlat [i al]ii.

Echipa retrogradeaz\ ^n 1965. ~n 1969, cu alt\ genera]ie, Unirea R\cari câ[tig\ Cupa Tineretului la sate, participând la faza pe ]ar\ de la Ploie[ti. ~n 1976, câ[tig\ din nou [i particip\ la finala pe zona, de la Miercurea Ciuc, dup\ 2-0 cu Bra[ov [i 2-0 ^n final\ cu Sibiu, calificandu-se ^n finala pe ]ar\ de la Alba-Iulia. ~n final, s-a clasat pe locul 3 pe ]ar\.

Echipa era urm\toarea: Dinc\, Alex Alex, Alexandru Marin, Nicolescu, Pletea, Chirita, Eugen Constanda, Dumitru, Sorescu, Dima, Bradeanu. Rezerve: Pu[ca[u, N. Constanda, Gavril\ N, Gavril\ V, Dragomir, Iancu Alexandru. ~ntre anii 1976-1980 Unirea R\cari a câ[tigat de 4 ori Cupa României. ~n 1980 a promovat ^n divizia C, dup\ un dublu meci cu Progresul Ba[cov, 2-0 la R\cari [i 0-0 la Pite[ti. Echipa care a promovat: Popa, Alexandru Alexandru, Ciobanu, Alexandru M, Nicolescu, Negrea C, Chiri]\, E Constanda, Dumitru, Serb\noiu, M Sorescu, Hasnas. Mai f\ceau parte din lot urm\torii: T\nase, N. Gavril\, Marinescu, I. Cristea, Dima, Pletea [i D. Lambrache.

Conduc\torii echipei erau: Ionel Chi]ulescu, Alecu Gheorghe, delegat Iancu Marin.

Asisten]\ medical\ V. {u]\. ~n 1982 am retrogradat ^n campionatul jude]ean, unde ne aflam [i ^n momentul de fa]\.

21

Unirea R\cari – istoria unei mari echipe

Aspecte de la meciul de baraj Bascov - Unirea R\cari, 13 iulie 1980 Barajul de intrare ^n divizia C

1976- Unirea R\cari, campioana jude]ului

1999-1980 -Unirea R\cari, campioana jude]ului Dâmbovi]a

A consemnat, Sorescu Marian, fost component al echipei Unirea R\cari

1976 - Unirea R\cari - E. Titu 3-1 (1-0)

Foto realizate de Alexandru Alexandru

ONOARE SUD – REZULTATE {I CLASAMENT, LA ZI! Seria SUD: Con]eşti-Ghimpa]i 4-3, Comişani – Ibrianu 2-2, Finta – Ghineşti 10-0, Titu II – M\rceşti 4-1, Bilciureşti – Braniştea 3-2, Bucşani – R\cari 2-3, Gheboaia – Sl.Moar\ 2-0, Cioc\neşti – Bolovani 1-1 Clasament 1.Finta 24 18 4 2 90-28 58 2.Sl.Moar\ 24 15 2 7 68-42 47 3.Gheboaia 24 14 4 6 57-33 46 4.Ibrianu 24 12 7 5 79-31 43 5.Braniştea 24 13 3 8 67-44 42 6.Ghineşti 24 13 1 10 53-51 40 7.Ghimpa]i 24 12 3 9 68-59 39 8.Comişani 24 10 7 7 68-56 37 9.Cioc\neşti 24 10 3 11 47-58 33 10.R\cari 24 9 4 11 51-55 31 11.Titu II 24 9 4 11 34-54 31 12.M\rceşti 24 9 3 12 55-59 30 13.Con]eşti 24 7 3 14 47-80 24 14.Bolovani 24 6 4 11 34-66 22 15.Bilciureşti 24 4 4 16 39-95 15* 16.Bucşani 24 2 2 20 34-81 8

Prof. ed. fizic\, Logof\tu Dorinel

22

Pentru noi, cet\]enii

nr. 61, 2015

Extras din LEGEA Nr. 10/1995 privind calitatea ^n construcții Aceşti factori sunt: investitorii, cercet\torii, proiectan]ii, verificatorii de proiecte, fabrican]ii şi furnizorii de produse pentru construc]ii, executan]ii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execu]ia, exper]ii tehnici, precum şi autorit\]ile publice şi asocia]iile profesionale de profil.

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru Tel: 0766.345.320

CAPITOLUL I Dispozi]ii generale Art. 2. - Prevederile prezentei legi se aplic\ construc]iilor de orice categorie şi instala[iilor aferente acestora - indiferent de forma de proprietate sau destina]ie - denumite în continuare construc]ii, precum şi lucr\rilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de repara]ii ale acestora.

Sunt exceptate cl\dirile pentru locuin]e cu parter şi parter plus un etaj şi anexele gospod\reşti situate în mediul rural şi în satele ce apar]in oraşelor, precum şi construc]iile provizorii.

Art. 5. - Pentru ob]inerea unor construc]ii de calitate corespunz\toare sunt obligatorii realizarea şi men]inerea, pe întreaga durat\ de existen]\ a construc]iilor, a urm\toarelor cerin]e esen]iale: a) rezisten]\ mecanic\ şi stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igien\, s\n\tate şi mediu; d) siguran]\ în exploatare; e) protec]ie împotriva zgomotului; f) economie de energie şi izolare termic\. (articol modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 123/2007, în vigoare de la 12 mai 2007) Art. 6. - Obliga]iile prev\zute la articolul precedent revin factorilor implica]i în conceperea, realizarea şi exploatarea construc]iilor, precum şi în postutilizarea lor, potrivit responsabilit\]ilor fiec\ruia.

CAPITOLUL II Sistemul calit\]ii în construc]ii Art. 9. - Sistemul calit\]ii în construc]ii se compune din: a) reglement\rile tehnice în construc]ii; b) calitatea produselor folosite la realizarea construc]iilor; c) agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee; d) verificarea proiectelor, a execu]iei lucr\rilor şi expertizarea proiectelor şi a construc]iilor; e) conducerea şi asigurarea calit\]ii în construc]ii; f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încerc\ri în activitatea de construc]ii; g) activitatea metrologic\ în construc]ii; h) recep]ia construc]iilor; i) comportarea în exploatare şi interven]ii în timp; j) postutilizarea construc]iilor; k) controlul de stat al calit\]ii în construc]ii.

Art. 13. - Verificarea proiectelor pentru execu]ia construc]iilor, în ceea ce priveşte respectarea reglement\rilor tehnice referitoare la cerin]e esen]iale*), se va face numai de c\tre specialişti verificatori de proiecte atesta]i, al]ii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor.

Se interzice aplicarea proiectelor şi a detaliilor de execu]ie neverificate în condi]iile alineatului precedent.

Verificarea calit\]ii execu]iei construc]iilor este obligatorie şi se efectueaz\ de c\tre investitori prin dirigin]i de specialitate sau prin agen]i economici de consultan]\ specializa]i.

Expertizele tehnice ale proiectelor şi construc]iilor se efectueaz\ numai de c\tre exper]i tehnici atesta]i.

Art. 17. - Recep]ia construc]iilor constituie certificarea realiz\rii acestora

pe baza examin\rii lor nemijlocite, în conformitate cu documenta]ia de execu]ie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnic\ a construc]iei.

Cartea tehnic\ a construc]iei cuprinde documenta]ia de execu]ie şi documente privitoare la realizarea şi exploatarea acesteia. Ea se întocmeşte prin grija investitorului şi se pred\ proprietarului construc]iei, care are obliga]ia s\ o p\streze şi s\ o completeze la zi; prevederile din cartea tehnic\ a construc]iei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar şi utilizator.

Recep]ia construc]iilor se face de c\tre investitor - proprietar, în prezen]a proiectantului şi a executantului şi/sau reprezentan]ilor de specialitate, legal desemna]i de aceştia.

Art. 18. - Urm\rirea comport\rii în exploatare a construc]iilor se face pe toat\ durata de existen]\ a acestora şi cuprinde ansamblul de activit\]i privind examinarea direct\ sau investigarea cu mijloace de observare şi m\surare specifice, în scopul men]inerii cerin]elor esen]iale*).

Interven]iile la construc]iile existente se refer\ la lucr\ri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiin]are par]ial\, precum şi la lucr\ri de repara]ii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul ini]ial al cl\dirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat, şi se consemneaz\ obligatoriu în cartea tehnic\ a construc]iei.

Art. 20. - Controlul de stat al calit\]ii în construc]ii cuprinde inspec]ii la investitori, la unit\]ile de proiectare, de execu]ie, de exploatare şi de postutilizare a construc]iilor, privind existen]a şi respectarea sistemului calit\]ii în construc]ii.

Controlul de stat al calit\]ii în construc]ii se exercit\ de c\tre Inspec]ia de stat în construc]ii, lucr\ri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, care r\spunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitar\ a prevederilor legale în domeniul calit\]ii construc]iilor.

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM {I AUTOIZA}IILOR DE CONSTRUIRE Certificate de urbanism emise ^n lunile ianuariefebruarie 2015 - 1/09.01.2015 – SC. GDF SUEZ EN ROM (Alecu Gheorghe) – Colacu – bransament gaze - 2/12.01.2015 – Constantin Daniel – Ghimpati – Schimbare destinarie anexa in spatiu de prod + ext cladire - 3/15.01.2015 – SC. GDF SUEZ EN. ROM (Badica Doru) – Ghimpati – Bransament gaze - 4/15.01.2015 – Tarpescu Dumitru – Balanesti – Ext. loc + constr garaj - 5/26.01.2015 – SC GDF SUEZ EN ROM (Dumitrache Eugeniu) – Racari – Bransament Gaze - 6/30.01.2015 – Stefanescu Adrian – Racari – acordare drept de servitute - 7/30.01.2015 – Stefanescu Adrian – Racari – acordare drept de servitute - 8/04.02.2015 – Orasul Racari – Racari, Ghergani, Mavrodin – Sistem de alimentare cu apa si canalizare - 9/05.02.2015 – Apostolache Niculae – Ghimpati – Constr loc P+M - 10/11.02.2015 – Stefanescu Adrian – Racari – Acordare drept de servitute - 11/11.02.2015 – Stefanescu Adrian – Racari – Acordare drept de servitute - 12./11.02.2015 – Stanica Mugurel Ion – Racari – Alipire - 13/11.02.2015 – SC. Global LAND Invest SRL – Racari – Construire imprejmuire - 14/12.02.2015 – Constantinescu Titus – Racari – Reparatii locuinta si extindere - 15/12.02.2015 – Stefanescu Adrian – Racari – Acordare drept de servitute - 16/13.02.2015 – Orasul Racari – Balanesti – Constr Sediu Administrativ - 17/19.02.2015 – Sc. CATCH IT SRL – Ghergani – Informare banca

Autoriza]ii de construire emise ^n lunile ianuarie-februarie 2015

- 9/27.02.2015 – SC. REMAT HOLDING SRL – Mavrodin – Demolare cladire birouri

- 1/06.01.2015 – Podina Marian – Racari – Constr anexa gospod + gard - 2/26.01.2015 – SC. GDF SUEZ EN ROMANIA (Dumitrache Eugeniu – Racari – Bransament gaze - 3/26.01.2015 - SC. GDF SUEZ EN ROMANIA (Irimia Marin – Racari – Bransament gaze - 4/26.01.2015 – Armeanu Tincuta, Armeanu Gheorghe – Racari – Extindere locuinta - 5/28.01.2015 – Constantin Daniel – Ghimpati – Schimbare destinatie sin anexa in spatiu de productie Autrorizatii construire – februarie 2015 - 6/05.02.2015 – SC. GDF SUEZ En ROMANIA (Barbu Misu) – Ghergani – Bransament gaze - 7/12.02.2015 – SC. GDF SUEZ En ROMANIA (Alecu Gheorghe) – Colacu – bransament gaze - 8/25.02.2015 – Apostolache Niculae – Ghimpati – Constr. Locuinta P+M

- 10/04.03.2015 – SC GLOBAL LAND INVEST SRL – RACARI – constr, imprejmuire - 11/05.03.2015 - SC GDF SUEZ EN ROMANIA (BADICA DORU) – GHIMPATI – bransament gaze - 12/10.03.2015 – ORASUL RACARI – COLACU-GHIMPATI – alimentare cu apa (lucrari in continuare) - 13/17.03.2015 – SORESCU TATIANA ELENA – RACARI – const anexa (magazie) - 14/17.03.2015 – SAMOIU DANIELA ELENA – MAVRODIN – ext cladire (modificare de tema) - 15/17.03.2015 – SANDU EUGEN – SABIESTI – constr loc P+M (modificare de tema) - 16/23.03.2015 – SC MEGA CONSTRUCT METAL SRL – GHERGANI – ext hala productie (modificare de tema) - 17/25.03.2015 - SC GDF SUEZ EN ROMANIA (GRIGORE MIHAELA) – RACARI - bransament gaze - 18/25.03.2015 – CONSTANTIN GHEORGHE – GHER-

- 18/19.02.2015 – Niculae Lucian Ionut – Mavrodin – Constr. Loc P+M si imprejmuire - 19/19.02.2015 – Sandu Niculae – Ghergani – Ext. loc + imprejmuire - 20/25.02.2015 – SC. REMAT HOLDING CO SRL – Mavrodin – Demolare cladire birouri - 21/25.02.2015 – Lupu Dan Mircea, Lupu Raluca Florina – Stanesti – Constr. Loc. P+E partial + Anexa gospod - 22/26.02.2015 – Brasoveanu Narcisa – Racari – Constr. Imprejmuire - 23/26.02.2015 – Matei V. Radu – Ghergani – Constr. Loc P. - 24/17.03.2015- STANICA MUGUREL ION – RACARI – constr loc P+M si imprejmuire - 25/19.03.2015 – DIMA CATALIN STEFAN – DIMA OTILIA – RACARI- constr., imprejmuire - 26/25.03.2015 - SC GDF SUEZ EN ROMANIA (GRIGORE MIHAELA) – RACARI – bransament gaze - 27/07.04.2015 – DUMITRASCU ALEXANDRU – COLACU – constr garaj - 28/07.04.2015 – ION RADU – COLACU – ext loc parter - 29/07.04.2015 – PODINA MARIAN – RACARI – constr loc P+1E - 30/20.04.2015 - SC GDF SUEZ EN ROMANIA (MATEI RADA) – GHERGANI - bransament gaze - 31/20.04.2015 - SC GDF SUEZ EN ROMANIA (SANDU NICULAE) – GHERGANI bransament gaze - 32/21.04.2015 – NITA DAN – NITA ELENA – COLACU – constr loc P - 32/21.04.2015 - ORASUL RACARI – RACARI – modern. drumuri de int. local

GANI – ext parter (terasa) cu modif acoperis - 19/06.04.2015 – CONSTANTINESCU TITUS, RACARI ext si reparare loc parter - 20/20.04.2015 – IRINA BOSSY GHICA – GHERGANI consolidare, restaurare, ext si mansardare conac Ghica - 21/20.04.2015 - IRINA BOSSY GHICA – GHERGANI – reabilitare corp anexa - 22/20.04.2015 – SC GDF SUEZ EN ROMANIA (MATEI RADA) – GHERGANI – bransament gaze - 23/20.04.2015 - SC GDF SUEZ EN ROMANIA (SANDU NICULAE) – GHERGANI - bransament gaze - 24/21.04.2015 – BRASOVEANU NARCISA – RACARI – constr. Gard - 25/21.04.2015 – TARPESCU DUMITRU – BALANESTI – ext loc +garaj - 26/21.04.2015 – NICULAE LUCIAN IONUT – MAVRODIN – constr loc P+M

Diverse

nr. 61, 2015

Telefon: 0245.658.864

MĂIESTRIA CREIONULUI

Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim.

Sâmb\t\ [i Duminic\: 24/24 de ore Vineri - 1.05.2015 Dr. Grigorescu Ecaterina Sâmb\t\ - 2.05.2015 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 3.05.2015 Dr. Mladin Aurica Luni - 4.05.2015 Dr. Carp Marioara Marti - 5.05.2015 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 6.05.2015 Dr. Barbu Razvan Joi - 7.05.2015 Dr. Carp Marioara Vineri - 8.05.2015 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 9.05.2015 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 10.05.2015 Dr. Mladin Aurica Luni -11.05.2015 Dr. Carp Marioara Marti - 12.05.2015 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 13.05.2015 Dr. Mladin Aurica Joi - 13.05.2015 Dr. Carp Marioara Vineri - 14.05.2015 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 16.05.2015 Dr. Barbu Razvan

Duminic\ - 17.05.2015 Dr. Carp Marioara Luni - 18.05.2015 Dr. Birsila Daniel Marti - 19.05.2015 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 20.05.2015 Dr. Mladin Aurica Joi - 21.05.2015 Dr. Carp Marioara Vineri - 22.05.2015 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 23.05.2015 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 24.05.2015 Dr. Carp Marioara Luni - 25.05.2015 Dr. Mladin Aurica Marti - 26.05.2015 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 27.05.2015 Dr. Corneanu Corina Joi - 28.05.2015 Dr. Carp Marioara Vineri - 29.05.2015 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 30.05.2015 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 31.05.2015 Dr. Birsila Daniel

Din registrele starii civile!

- MIREA FLORIN MIRICA MARIANA - CONSTANTIN PAULDUMITRU PAVELINA - LUNGU CIPRIAN-FLORIN CHITULESCU ADRADA MATILDA Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a ancuta.bucur@yahoo.com

DECESE - IORDACHE ANGELA - 83 ANI, GHIMPATI - VASILE MARIEA - 72 ANI, COLACU - TUDOR ION - 82 ANI , SABIESTI - TUDOSE MARIN - 79 ANI, RACARI - CONSTANTIN ALEXAN-

Va dorim o casnicie fericita presarata cu loialitate, respect si multa iubire!

DRA - 92 ANI, RACARI - TUDOR ROZA - 88 ANI, SABIESTI - NELEPCU FLOREA - 80 ANI, COLACU - TUDOR MARIN - 90 ANI, GHERGANI - IONITA MARIAN - 61 ANI, RACARI - COMAN ALEXANDRU 65 ANI, SABIESTI - PADURARU PLACINTARU

Un copil îşi privea bunicul scriind o scrisoare.

La un moment dat, îl întreb\: - Bunicule ce scrii acolo? Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nou\? Sau poate e o poveste despre mine…

Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului: - E adev\rat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar pl\cea s\ fii ca el, când vei fi mare.

Copilul privi nedumerit creionul, fiindc\ nu v\zuse nimic special la acesta.

- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am v\zut în via]a mea!

- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile, r\spunse bunicul. Creionul are cinci calit\]i, pe care dac\ reuşeşti s\ le men]ii, vei fi totdeauna un om care tr\ieşte în bun\ pace cu lumea.

Prima calitate: Po]i s\ faci lucruri mari, dar s\ nu ui]i niciodat\ c\ exist\ o Mân\ care ne conduce paşii. Pe aceast\ Mân\ o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorin]ei Lui. A doua calitate: Din când în când trebuie s\ m\ opresc din scris şi s\ folosesc ascu]itoarea. Asta înseamn\ un pic de suferin]\ pentru creion, dar pân\ la urm\ va fi mai ascu]it. Deci, s\ ştii, dac\ supor]i unele dureri, ele te vor face mai bun.

A treia calitate: Creionul ne d\ voie s\ folosim guma pentru a şterge ce este greşit. Trebuie s\ în]elegi c\ a corecta un lucru, nu înseamn\ neap\rat ceva r\u. Ceea

ce este bine, este faptul c\ ne men]inem pe drumul drept.

A patra calitate: La creion nu este important lemnul sau forma lui exterioar\, ci mina de grafit din interior. Tot aşa, şi tu pune accent mai mult pe ce se întâmpl\ înl\untrul t\u, decât pe exterior. Şi, în sfârşit, a cincea calitate: Creionul las\ întotdeauna o urm\. Tot aşa, s\ ştii c\ ceea ce faci în via]\, va l\sa urme. Dragul meu, încearc\ s\ fii conştient de fiecare fapt\ pe care o faci.

D.R

Furturile de animale [i p\s\ri

POLI}IST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com

Autorii de infrac]iuni se bazeaz\ pe neglijen]a proprietarilor [i, în momentul în care trec la ac]iune, se afla in cea mai infrugurata competi]ie cu timpul. Ei caut\ s\ execute “opera]ia” cât mai rapid posibil pentru a evita riscul de a fi surprin[i în curtea locuin]ei. Ca

- APOSTOLACHE ESTERA - 5.02.2015, GHIMPATI - TALPA SARA-REBECA, 14.10.2014 - PETRE IANIS BABRIEL,

C|S|TORII

23

22.03.2015 - POSMANGIU AMIRAGEORGIANA - 13.03.2015 - TECU MARIA IZABELA - 9.04.2015 - DOBRE GABRIEL NICOLAE -2.05.2015 - TUDORACHE ANDREEA-MARIAGABRIELA, 7.04.2015

Copiii sunt un dar al cerului. Le dorim bebelu[ilor vo[tri s\ fie s\n\to[i, tot binele din lume [i binecuvantarea lui Dumnezeu!

GHEORGHE - 69 ANI, CONTESTI - IORDACHE NICULAE - 72 ANI, SABIESTI - MIHAI VASILE - 86 ANI, COLACU - TATU MARIA -72 ANI, RACARI - VASILE MARIA - 85 ANI , RACARI - COSTACHE ANGHEL - 55 ANI, BUCURESTI

- TURCEA MARIN - 61 ANI, MAVRODIN - TRANDAFIR FLOREA - 88 ANI, RACARI - MATEI MARIANA - 63 ANI , COLACU - DUTA IOANA - 88 ANI, MAVRODIN - TUDORACHE GHEORGHE - 55 ANI, GHERGANI

atare, un “obstacol” cât de mic pe care îl întâlnesc [i care pentru un om obi[nuit pare un lucru neînsemnat, ho]ilor [i sparg\torilor de locuin]e le ridic\ “probleme”.

Dând dovad\ de vigilen]\, putem lua câteva m\suri de securizare a locuin]ei [i a anexelor gospod\re[ti, dependin]elor (grajduri, cote]e, etc.) pe cât de simple, pe atât de eficiente, care s\-i descurajeje pe ho]i.

M\surile pe care le recomand\m posesorilor de animale şi p\s\ri pentru a evita situa]iile de victimizare sunt: Pe cât posibil, în timpul nop]ii, asigura]i iluminatul zonelor unde l\sa]i animalele şi p\s\rile (grajduri, cote]e). În timpul nop]ii, asigura]i cu sisteme de închidere (lac\te, z\voare etc.) uşile grajdurilor sau anexelor gospod\reşti unde ]ine]i animale şi p\s\rile.

Animalele şi p\s\rile l\sate nesupravegheate pe p\şuni, islazuri sau pe marginea drumului constituie o prad\ uşoar\ pentru ho]i. La întoarcerea de la p\[unat, animalele s\ nu fie l\sate libere, s\ fie însotite si sa aiba funie sau lant, pentru a preveni accidentele rutiere si chiar furtul acestora. Aceasta constituie contraventie conform Legii nr. 61/1991 - Republicate, art.2, pct. 17 si veti fi sanctionati cu amenda de la 100 lei la 500 lei.

Evita]i amplasarea grajdurilor sau ad\posturilor de animale şi p\s\ri la distan]\ mare de locuin]\ sau în locuri izolate, f\r\ s\ asigura]i paza acestora. Nu permite]i accesul în gospod\rie a vânz\torilor ambulan]i sau a celor ce se recomand\ a fi cump\r\tori de animale, p\s\ri sau produse agricole. Dac\ v-a]i hot\rât s\ vinde]i un animal sau o pas\re, nu le oferi]i în schimbul unor promisiuni (cu atât mai mult unui str\in); încasa]i banii în momentul vânz\rii. Când pleca]i de acas\, ruga]i vecinii sau rudele apropiate s\

v\ supravegheze curtea şi locuin]a.

Unul sau doi câini de paz\ v\ pot scuti de multe nepl\ceri.

Daca în zona locuin]ei observa]i persoane sau autovehicule care nu-[i justific\ prezen]a, memora]i orice am\nunt suspect, retine]i semnalmentele persoanelor, m\rca [i num\rul de înmatriculare al autoturismelor [i anunta]i poli]ia ora[ului R\cari la telefonul 0245/658.575 Solicita]i [i acorda]i sprijin poli]iei ora[ului R\cari, pentru prevenirea furturilor de animale [i alte bunuri din gospod\ria dumneavoastr\.

Cum sanc]ioneaz\ Codul penal astfel de fapte? Fie c\ vorbim de furt sau furt calificat, ambele se pedepsesc cu închisoarea. Furtul vizeaz\ luarea unui bun mobil din posesia sau deten]ia altuia, f\r\ consim]\mântul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept (conform articolului 226, ali.1 - se pedepseste cu inchisoare 3 ani sau cu amendă); fapta constituie furt chiar dac\ bunul apar]ine în întregime sau în parte f\ptuitorului, dar în momentul s\vârşirii acel bun se g\sea în posesia sau de]inerea legitim\ a altei persoanei. Furtul calificat este furtul s\vârşit în urm\toarele împrejur\ri: de dou\ sau mai multe persoane; de o persoan\ având asupra sa o arm\ sau o substan]\ narcotic\; de c\tre o persoan\ mascat\, deghizat\ sau travestit\; asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voin]a sau de a se ap\ra; într-un loc public; într-un mijloc de transport în comun; în timpul nop]ii; în timpul unei calamit\]i; prin efrac]ie, escaladare sau folosirea f\r\ drept a unei chei adev\rate sau a unei chei mincinoase - se pedepseşte cu închisoarei conform articolului 229, ali.1 - cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

24

Timpul liber

Psalmii 1.1-6 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor r\i, nu se opreşte pe calea celor p\c\toşi şi nu se aşaz\ pe scaunul celor batjocoritori!

Ci îşi g\seşte pl\cerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cuget\ la Legea Lui! El este ca un pom s\dit lâng\ un izvor de ap\, care îşi d\ rodul la vremea lui şi ale c\rui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit.

Nu tot aşa este cu cei r\i: ci ei sunt ca pleava pe care o spulber\ vântul.

De aceea cei r\i nu pot ]ine capul sus în ziua judec\]ii, nici p\c\toşii în adunarea celor neprih\ni]i.

C\ci Domnul cunoaşte calea celor neprih\ni]i, dar calea p\c\toşilor duce la pieire.

Psalmii 15.1-5 Doamne, cine va locui în cortul T\u?

Cine va locui pe muntele T\u cel sfânt?

Cel ce umbl\ în neprih\nire, cel ce face voia lui Dumnezeu şi spune adev\rul din inim\.

Acela nu cleveteşte cu limba lui, nu face r\u semenului s\u şi nu arunc\ ocara asupra aproapelui s\u.

El priveşte cu dispre\ pe cel vrednic de dispre]uit, dar cinsteşte pe cei ce se tem de Domnul.

El nu-şi ia vorba înapoi dac\ face un jur\mânt în paguba lui.

El nu-şi d\ banii cu dobând\ şi nu ia mit\ împotriva celui nevinovat. Cel ce se poart\ aşa, nu se clatin\ niciodat\.

Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678

nr. 61, 2015

Traseul de ciclism off-road în colaborare cu Romanian Adventure De curând s-a amenajat pe teritoriul ora[ului R\cari, un traseu pentru ciclism off-road, cu o lungime de peste 25 de km, care str\bate mai multe localit\]i.

Astfel, traseul porne[te de la intrarea pe strada Iorgu Dumitrescu, str\bate so[eaua de asfalt pân\ la calea ferat\, apoi dreapta pe lâng\ aceasta, pân\ la intrarea ^n p\dure, apoi pe lâng\ cantonul silvic, [i apoi pân\ la drumul asfaltat ce intr\ ^n Ghimpa]i, urmându-l apoi pân\ la ie[irea din Ghimpa]i (castel), dup\ care se face stânga pân\ la “podul de ciment”, din nou stânga pe lâng\ salba de lacuri, pân\ la sta]ia de gaze de la S\bie[ti. Prin p\durea de la S\bie[ti se traverseaz\ pârâul Baranga, pe un pode] amenajat, apoi pe câmp, pân\ la biserica St\ne[ti. Prin St\ne[ti se merge pân\ la hele[teu, apoi pe drumul de exploatare, prin G\m\ne[ti, Mavrodin, Ghergani [i ^ntoarcerea ^n R\cari.

Pe acest traseu sunt plantate indicatoare, amenajate locuri de popas [i sunt magazine prietene.

Traseul este de o dificultate medie [i poate fi parcurs ^n aproximativ 4 ore cu bicicleta. Deplasarea cu ATV-ul scurteaz\ durata cursei.