Cartea experiente de lectura by Marika Emese Cîmpean

Descrierea CIP

Nota bene: Ă&#x17D;ntreaga responsabilitate privind corectitudinea Č&#x2122;i autenticitatea materialelor le revine autorilor.

Desenul de pe copertÄ&#x192; a fost realizat de Bianca Rus

Coordonatori: prof. Cîmpean Marika Emese & prof. Nicula Vasilica Nelia

EXPERIENȚE DE LECTURĂ

ARGUMENT

În şcoala de astăzi, pe lângă curriculum, se desfăşoară o serie de activităţi extraşcolare, activităţi din care fac parte şi cele cultural – artistice, care au ca domeniu principal literatura. Elevii joacă teatru, recită, creează, pictează, au abilităţi şi talente care trebuie stimulate şi apreciate în vederea dezvoltării personale a acestora. Elevii au nevoie, acum mai mult ca oricând de stimulare în dezvoltarea acestor abilități. Se vorbește despre o criză a lecturii, mai ales în rândul liceenilor și a elevilor de gimnaziu, dar noi oferim aceleași sugestii bibliografice și aceleași modele de activități pe care le ofeream și în urmă cu zece – 15 ani, deși, ne adresăm unui grup țintă cu nevoi, interese și abilități/competențe diferite. Prin proiectul „Prietenii lecturii” ne-am propus atragerea şi stimularea interesului elevilor pentru lectură, în vederea dezvoltării personale şi adaptării la o societate solicitantă şi în permanentă schimbare. Proiectul s-a derulat în annul școlar 2015-2016 și s-a adresat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar (40 de cadre didactice) și elevilor claselor I-XII (300 de elevi) şi a avut ca obiectiv creşterea interesului pentru lectură prin exersarea abilităților artistice şi valorizarea achiziţiilor dobândite în cadrul unor ateliere extrașcolare de lectură și scriere creativă. Fiindcă promovarea lecturii ține în special de noi, de profesorii, ne-am gândit că experiența fiecăruia dintre noi ar putea fi utilă. Așa s-a născut ideea acestei cărți, care poartă și numele uneia dintre activitățile proiectului, dedicate cadrelor didactice. Am integrat în această lucrare exemple de bună practică în promovarea lecturii, proiecte didactice, activități dedicate lecturii, impresii. Mulțumim tuturor celor care ni s-au alăturat în aventura lecturii! Coordonatoarele 4

Cuprins: 1. “THE BIG READING” - NIGHT IN THE LIBRARY - prof. Valentin Atanasov…………………………………...pag. 8 2. READING - prof. Encho Denev Banov ..…………pag.11 3. PUBLIC READING (Rough Outline of Lesson Plan) prof. Encho Denev Banov………………………….pag.13 4. WRITING - prof. Encho Denev Banov……………pag.15 5. KEEPING A DIARY (Rough Outline of Lesson Plan) prof. Encho Denev Banov………………………….pag.17 6. CARTEA-UNIVERS NEDESCOPERIT - PROIECT EDUCATIV DE PROMOVARE A LECTURII - Bibliotecar Boancă Loredana Florina………………………….pag.19 7. (ÎN) LUMEA CĂRŢII - prof. Mariana Călin……….pag.26 8. VALORIFICAREA LECTURII ÎN ORA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ prof. Emeșe Cîmpean…………………………………………….pag.32 9. „POPAS ÎN LUMEA POVEȘTILOR - prof. Cordoș AnaMaria…………………………………………………pag.39 10. LECTURIADA - JURNALUL UNUI PROIECT DE SUCCES - prof. Teodor Cotuțiu…………………..pag.42 11. ,,MARI ȘI MICI ÎN LUMEA CĂRȚII” - prof. Coza Ioana Maria…………………….…………………………..pag.48 12. LECTURIADA INTERACTIVĂ - prof. Croitoru Daniela Ramona……………………………………………..pag.51 13. TĂRIE ȘI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ - prof. Dorina Dinu………………………………………………….pag.62 14. PARTENERIAT EDUCAŢIONAL - PRIETENA MEA, CARTEA - prof. Ioan Doroș………………………..pag.75 15. STIMULAREA GUSTULUI PENTRU LECTURĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI prof. Ene Georgiana…………………………………………..pag.80 16. SĂ-I CUNOAȘTEM PE SCRIITORII CONTEMPORANI - prof. Filip Roxana…………………………………pag.81 17. COMPETENŢELE În ÎNVĂŢAREA INTERDISCIPLINARĂ - prof. Vasilica Gazdac….pag.84 18. LECTURA POEZIEI - prof. Gheorghe Corina……pag.88 5

19. CITESC, DECI SCRIU... - CENACLU LITERAR ATELIER DE SCRIERE CREATIVĂ - prof. Claudia Iagăr, prof. Diana Todor……………………………pag.94 20. DESPRE CE A MAI RĂMAS DIN LECTURĂ…prof. Marti Iulia Ramona………………………………..pag.100 21. ATELIERUL DE LECTURĂ - UN PAS ÎN UNIVERSUL CĂRȚII - prof. Melinte Mihaela…………………..pag.105 22. RECURS LA CARTE - prof. Alina Moldovan…...pag.108 23. IMPORTANŢA LECTURII ÎN DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE COMUNICARE - înv. Moldovan Raveca…………………………………………….pag.110 24. LECTURA GEOGRAFICĂ ÎN ORELE DE GEOGRAFIE - prof. Năstase Delia Mirela……………………...pag.114 25. POEZIE ȘI LECTURĂ Prof. Manuela Neagoie…………………………………………....pag.121 26. PROIECT DIDACTIC - LECTURA UNUI TEXT LA CLASA A VI-A - prof. Nicula Vasilica Nelia…..…pag.128 27. DEZVOLTAREA DRAGOSTEI ȘI A INTERESULUI PENTRU LECTURĂ - prof. Delia Pop…………..pag.140 28. ACTORI PE SCENA CĂRȚII - prof. Pordea Ioana……………………………………………….pag.144 29. MARATONUL LECTURII, CERC DE LECTURĂ - prof. Ioana Schilinka…………………………………....pag.158 30. ROLUL CADRULUI DIDACTIC ÎN SOCIETATE - prof. Stănciulescu Florentina Cristina…………………pag.161 31. STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ prof. Tămaş Amalia……………………………….pag.165 32. LECTURA ÎN LIMBA ENGLEZĂ - O PROVOCARE prof. Liana Todoran……………………………….pag.167 33. ACTIVITĂŢI INCLUSE ÎN “MARATONUL LECTURII”prof. Alina Tomi……………………………………pag.169 34. FILMUL – METODĂ MODERNĂ ÎN PREDAREA ORELOR DE LITERATURĂ - prof. Țermure Florina Georgiana…………………………………………pag.170 35. OMAGIU ADUS CĂRȚII prof. Țermure Voichița…………………………………………….pag.175 6

36. PARTENERIATUL RURAL-URBAN, MODALITATE DE REALIZARE A SCHIMBULUI DE EXPERIENȚĂ, DE IDENTIFICARE A PREOCUPĂRILOR COMUNE - prof. Mihaela – Corina Vlaşin…………………………..pag.179 37. CONCURSUL INTERDISCIPLINAR DE CREAȚIE LITERARĂ ȘI PLASTICĂ - PRIETENII LECTURII - prof. Vochiţu Carmen…………………………………...pag.184 38. JOCUL DRAMATIC ÎN LITERATURǍ - prof. Lǎcrǎmioara Zǎbavǎ………………………….…..pag.187 39. ORA DE LECTURĂ ÎN CICLUL PRIMAR - înv. Zsigmond Anca……………………………………pag.190

“THE BIG READING” - NIGHT IN THE LIBRARY Valentin Atanasov, Psychologist NGO: “Community Council of Education in Municipality Gotse Delchev” “The Big Reading” is unique experiment of Community Council of Education in Municipality Gotse Delchev. All night long young people from Goce Delchev read books in the city library in culture center "Education". They participate in various games related to reading, storytelling and book. Experiment is conducted annually since 2011. Interest is growing every year. So far, it involved over 100 people. In 2014 "Community Council of Education in Municipality Gotse Delchev" was awarded as "Ambassador of the library" because

of occasion of this initiative and cooperation with culture center “Education”. But why at night? Answer "We often hear the phrase:" I began to read a book to make me sleepy. "We believe that such reasoning is deeply disrespectful to the book. To it must be treated with dignity, because its purpose is not to close the senses, but to open them. Moreover, putting in chronological 8

span "from night to day," want to literalization a medieval metaphorical idea of the book as a guide from darkness to light. Third camp, we want to remind you that it is better to reach for the good old book, even with a small theft sleep because today's society is more consumerist convened to take a well-digested and interpreted information from the media." All participants enthusiastically and energetically walk the path of night to day reading, enlightening is illuminated by the book. Enthusiasts handle text not only as readers and as storytellers at a specified start. To discuss favorite books, quotes, characters. Young people have shown by example that still fashionable to read a book and always will be. Finally receive certificates for their participation. Motto: Do not take a book to sleep because it does not close the senses and opens them! In connection with the International Day of the Book and Copyright - 23.04.2011, and the campaign Little Big Reading Participants: max. 25 students Age of participants: high school students Objective: To promote reading and books among young people in the town of Goce Delchev! To prove that the book does not close the eyes and opens the senses!

Eligibility: - Being enthusiast by nature! 9

- To like adventures! - To love books and reading! - Keeping the books in the library! - Do not wear coffee or energy drinks! - Do not smoke or claims altitude! - Let's turn off all phones! - No internet and no computers! Time of the experiment: from 22.00. to 07.00 pm. - a total of 9 hours Methods: - Free choice of reading a book - Creative work: independent creative ideas "One night in the library," Poster - collage "Reading is Cool!" - Surprises: the tasks will be understood in specific times and will be enclosed in envelopes - Envelopes addressed to the participants of the Spirit of the book and have distinct missions - Psychological tests of attention, memory, thinking - Games

READING Encho Denev Banov teacher of English at "Military Academy G. S. Rakovski" in Sofia, Bulgaria I would like to share with you my experience in the development of reading skills. This pleasant and useful activity can be performed by students of different levels: true beginners, false beginners, intermediate, pre-intermediate, advanced, etc. It can be easily incorporated within almost any kind of curricula as well. In fact, the numerous advantages make it nearly indispensable. Its name proper is â&#x20AC;&#x153;public readingâ&#x20AC;?. Actually it stems from earlier times but it saw immense popularity in the times of Charles Dickens. People would gather in clubs, one person would read aloud the next installment of a serialized novel from a newspaper (or another piece of fiction) and the charmed audience would be riveted to their chairs. That exquisite kind of public entertainment was outshined by the advent of one new art: the cinema. Nowadays public reading is not practiced widely but it well deserves its rediscovery as a valuable tool for language learning, cross-cultural communication, the essential sharing of universal human values, or simply as a nice family pastime.

In order to be honest, I should confess that both roles are equally enjoyable: the role of the reader and the role of the listeners. On the other hand, that exercise, simple as it may 11

seem from the first sight, puts a serious demand on the tutor, or more precisely on his or her general knowledge of fiction and non-fiction. And not only: it demands certain experience, breadth of vision, fast response, patience, good adaptability and â&#x20AC;&#x153;sense of the groupâ&#x20AC;?.

The corresponding lesson plan only gives a general idea about the real performance of this activity because perhaps its essence lies in the details that may be adjusted accordingly to the unique nature of each group. Public reading, even nowadays, may attract plenty of ardent followers and it may even provide the so dearly sought antidote to certain negative phenomena not only in the realms of teaching but also in public life.

PUBLIC READING (Rough Outline of Lesson Plan) Encho Denev Banov teacher in English at "Military Academy G. S. Rakovski" in Sofia General considerations: This activity is best performed in small groups (5 or 6). The students should entertain almost the same or similar levels of linguistic competence. Equipment: Classroom arrangement: The pupils are sitting at a round table or on chairs arranged in a small circle; they should be able to establish or maintain eye-contact and be within hearing distance. Teaching materials: The ultimate responsibility for the choice befalls on the instructor but still the learners can make their own suggestions. (My long practice has taught me that adapted books remain one of the best sources of teaching materials. Classic poetry (e.g. Walt Whitman) or post-modern minimalistic texts (e.g. Richard Brautigan) may also find a warm welcome.)

Procedure: The students and the tutor take seats at the round table. The tutor presents in brief the author(s) and the text. The tutor reads a separate entity of the text (a chapter, a paragraph, a fragment, etc.) The learners may ask questions about vocabulary and grammar after the end of the reading. They may also try to re-tell part of the text or the whole text with their own words. One of the students reads the next separate entity of the text. 13

His or her colleagues give him or her feedback concerning the pacing (speed of speaking), voice projection (loudness of his or her voice), prosody (rhythm, intonation, pauses and sentence stress). They may also try to reconstruct the text with their own words. Thus all students take turns in reading aloud and listening and retelling (if necessary). Finally the teacher shares his or her impressions with the pupils as to their performance and they share their impressions about the text.

WRITING Encho Denev Banov teacher on English at "Military Academy G. S. Rakovski" in Sofia Unfortunately nowadays we have almost lost the delightful art of fine writing in terms of its wide popularity among ordinary people. As if the huge spread of literacy was supposed to bring forth abundant fruit but the grim realia is defying these expectations. Only to the contrary: we too often marvel at a smart slogan or a wise pun, engineered by an ingenious mind as a part of an advertising campaign. Alas, these sad occurrences are only the other face of our forsaken ability to express ourselves in one more or less “classical” way. We are missing the return to our real selves and to our real thoughts and our real feelings. And only the delicate bridge of self-reflection can restore the lost balance. But how to “selfreflect” in the New Age, in the post-modern world, in the easy times of “one-size-fits-all”? One extremely elegant solution turns out to be the keeping of a personal diary. Any person, while discovering and acquainting herself or himself with its unthinkable merits, will only admire its remarkable versatility. Any language learner can profit from this activity: it gives the desired freedom for experimentation with vocabulary, grammar, style, etc. One feels somehow “safe” in his or her privacy from negative feedbacks and one tinkers freely with the language. And yet, the future Shakespeare or the future Dostoyevsky may still check on his or her own the spelling and the grammar whenever necessary. This precious freedom of personal expression amounts to wonderful spontaneity (on personal level) and with time it is maturing into remarkable fluency in oral and written speech. This activity does not demand much from the tutor: he or she only needs to establish a high level of trust in case of necessity to correct errors. On the other hand it demands much from the pupil: patience, honesty, adaptability, memory, imagination, decisiveness, and many others. Perhaps the 15

greatest virtue of this activity lies in the sensation of inner peace and alacrity. These positive outcomes connect with the process so closely that they create a kind of “virtuous circle” and the process becomes self-sustainable. In twenty-first century, some of the skills, critical for the survival and prosperity of the humankind, will belong to the umbrella notions of “social intelligence” and “emotional intelligence”. Indeed “linguistic competence” also belongs to this group. Keeping a diary develops these three and much more. In fact, it usually becomes a sustainable life-long project while serving constantly as an intrinsic catalyst not only for valuable insights but also for personal development and human growth.

KEEPING A DIARY (Rough Outline of Lesson Plan) Encho Denev Banov teacher in English at "Military Academy G. S. Rakovski" in Sofia. General considerations: This activity is best performed in small groups (5 or 6). The students should entertain almost the same or similar levels of linguistic competence. Equipment: Classroom arrangement: The pupils are sitting at a round table or on chairs arranged in a small circle; they should be able to establish or maintain eye-contact and be within hearing distance. Teaching materials: The tutor should do his or her best to provide illustrative variety of different kinds of diaries: fictional (e.g. “The Secret Diary of Laura Palmer” by Jennifer Lynch or “The Autobiography of F.B.I. Special Agent Dale Cooper: My Life, My Tapes” by Scott Frost or others) and non-fictional (suitable excerpts of diaries of real people). He or she should demonstrate at least three different types of diaries in front of the students (e.g. paper-and-pencil, audio (with or without transfer to other media), computer diary, fictional diary, non-fictional diary, etc.) Logistical Support Depending on the affordability and availability, different devices may come in handy: voice recording devices, microphones, computers with voice-recognition software, laptops with internet, etc. Procedure: ● The students and the tutor take seats at the round table. 17

● ● ● ● ● ●

●

The tutor presents the activity in a way which is appropriate for the group bearing in mind their level of linguistic competence, interests, etc. One of the students reads an example of the first type of diary. The tutor explains the advantages and disadvantages of this type of diary. The procedure goes on with the presentation of the other types of diaries. The tutor demonstrates the technical devices that the students can use if they keep their own diary: laptops, voice recording devices, voice recognition software, etc. Any student creates a diary account on his or her own and shares it with the others, if he or she wants. It is advisable to use the different technical devices and to compare the easiness, the “feel” and so on. Finally the tutor also demonstrates the internet resources that can assist the students when they correct their own mistakes: online dictionaries, language helpdesks, discussion forums for English grammar, etc. Indeed the students can share accounts from their diaries with the tutor or someone else depending on their preferences, but still any personal diary remains a personal “space-time”.

CARTEA-UNIVERS NEDESCOPERIT PROIECT EDUCATIV DE PROMOVARE A LECTURII Bibliotecar: Boancă Loredana Florina Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău MOTTO: ”Ascultă vocile cărților. Dacă nu se potrivesc cu vocea ta interioară, le-nchizi. Și nimeni nu se supără pe tine.”(Simona Popescu-”Exuvii”) Motivaţia alegerii lecției de lectură ”CARTEA-univers nedescoperit.” apare din experienţa acumulată dea lungul timpului, și colaborării zilnice cu elevii și cadrele didactice de limba şi literatura română și momentul în care am constatat că elevii, în mare parte, nu mai sunt interesaţi de lectură. Agresiunea audio-vizualului în domeniul informaţiilor, de multe ori facile şi nocive, lipsa posibilităţilor de selecţie, necesită găsirea unor modalităţi de atragere a elevilor către un univers plăcut, atractiv, relaxant – lectura. Acest univers trebuie redescoperit de către elevi, prin iniţierea şi parcurgerea unor teme interesante, bogate în conţinut informaţional, cu valenţe formative şi capabile să readucă în conştiinţa lor adevăratul sens al cărţii. Cartea este cel mai bun prieten al omului. Ea nu face deoebirea între cititori buni și răi, ci îi bucură și îi luminează și pe unii și pe alții. Te servește cu credință și loialitate, este un tovarăș tăcut, care îți oferă de câte ori ai nevoie același răspuns fidel la fiecare întrebare și-l repetă la nesfârșit cu răbdare până când l-ai înțeles. Cărțile sunt destinul culturii în care ne-am născut devenid, ca și la Arghezi, liantul gnerațiilor, și ne poartă în sine 19

și pe noi. Așa cum cărțile care au supraviețuit sunt unice prin faptul că niciuna dintre ele nu spune o poveste identică cu aceea a celuilalt și este de neînlocuit, tot astfel și omul trebuie să trăiască în așa fel să devină, cum spunea Andre Gide, cea mai de neînlocuit ființă. Aceasta este lecția nemuririi spiritului, iar cărțile, din toate timpurile și toate locurile, care s-au scris și se vor mai scrie, o predau oamenilor. Zilele trecute, un elev îmi relata opinia lui în ceea ce privește inutiliatea mersului la bibliotecă și a lecturării cărților celor vii și adevărate, care pot fi înlocuite foarte ușor cu variantele și clonele lor virtuale. Analizând această situație, îmi este tot mai clar că una dintre menirile noastre este să mijlocim, să mediem și să umanizăm drumul de la cititor la carte. Este mult mai ușor să manevrezi mouse-ul sau telecomnda, în timp ce lectura presupune traseul, de-a dreptul inițiatic, până la bibliotecă, luarea cărții de pe raft, reîntoarcerea în moliciunea fotoliului. Ce compensează acest effort „colosal”? Senzația de viu, de viață, mirosul specific hârtiei. Literatura, prin profunzimea mesajului, gradul de accesibilitate şi nivelul realizării artistice, se dovedeşte capabilă să intre într-o relaţie afectivă cu cei cărora le este destinată: elevii. Mesajul artistic al operelor contribuie la educarea acestora în spiritul unor virtuţi morale. De regulă, o mare parte dintre elevi citesc din “constrângerea” notei din catalog. Astfel, de multe ori lectura se transformă în asimilarea de cunoştinţe noi, fără ca cititorii să fie cu adevărat afectaţi de lectură. Prin urmare, să-i învăţăm pe elevi cum să citească de plăcere, cum să se relaţioneze cu textul şi cum să acţioneze ca răspuns la ceea ce au citit, cum să treacă de la reproducerea naivă la analiza complexă a textului. Lecția de lectură aleasă oferă posibilitatea de a-i convinge pe elevi să devină prietenii cărţilor, aducându-le ca argument cuvintele lui Charles W. Eliot : ,,Cărţile sunt cei mai tăcuţi prieteni; sunt cei mai accesibili şi înţelepţi consilieri şi cei mai răbdători profesori”. 20

              -

Scopul: Aprofundarea și consolidarea cunoștințelor, dezvoltarea competențelor infodocumentare. Data: 25.02.2015 Grup ţintă: elevii claselor IX- XII; Locul de desfasurare : CDI-ul scolii Responsabil: Bibliotecar Motivaţia în contextul general: Cultivarea în rândul elevilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea de către aceştia a importanţei pe care o are lectura în construirea şi desăvârşirea personalităţii lor, inițierea în tehnica infodocumentară. Obiective: Încurajarea şi stimularea interesului elevilor pentru lectură; Cultivarea lecturii de plăcere; Formarea unor criterii proprii prin care elevul să distingă singur ce şi când să citească; Dezvolatrea atitudinii de relaţionare a elevilor cu ei înşişi şi cu ceilalţi; Însuşirea unor instrumente de analiză şi valorizarea a operelor literare; Încurajarea aptitudinilor de creaţie literară ale elevilor talentaţi; Familiarizarea cu personalităţi marcante ale culturii şi literaturii române; Dezvoltarea deprinedrilor de lucru în echipă; Dezvoltarea capacităților de exprimare verbală și în scris; Dezvoltarea simțului estetic; Stabilirea relaţiilor de prietenie între elevi. Resurse umane: Bibliotecar şcolar; Elevi; Invitați. Resurse materiale: volume de opere literare, calculator - internet videoproiector, copiator, aparat foto, materiale video, markere, coli,citate, creioane colorate, CD-uri cu diverse melodii etc. Rezultate aşteptate: 21

     

Sporirea interesului elevilor pentru lectură; Formarea elevilor ca cititori pe tot parcursul vieţii; Stabilirea unor relaţii de prietenie şi colaborare între elevi ; Diseminarea informaţiei: Realizarea unei expoziţii cu materialele elevilor: desene, colaje, picturi etc. Metode și strategii: Conversația euristică; Explicația; Harta povestirii; Brainstormingul; Cvintetul; Eseul de 5 minute. Desfașurarea activității: Nr. Desfășurarea activității crt. 1. Anunțarea temei 2.

Harta povestirii. (Bibliotecarul a împarțit elevii pe grupe, lea distribuit carți diferite, explicându-le ce vor trebui să urmărească și modul de desfășurare al activității. Pe foile de flipchart primite ei vor trebui să noteze, sub forma unei fișe de lectură, anumite aspecte vizate în proiectul de activitate: titlul și autorul, genul literar, subiectul, localizarea evenimentelor, personaje, trăsături fizice și morale ale personajelor, sentimente, simboluri, deznodământul și concluzii personale. 22

Obiective urmărite -familiarizarea cu tema propusă. -dezvoltarea capacității de analiză și sinteză a unui text; -dezvoltarea deprinderii elevilor de a lucra în echipă.

Elevii au ales un citat în -înțelegerea și funcție de tema pe care o aprofundarea temei aveau de dezbătut. din opera prezentată și realizarea de conexiuni între carte și cultură. Din expoziția de cărți, albume -dezvoltarea de pictură și CD-uri cu muzică capacității de tematică, elevii au avut de reflecție asupra unui ales ceea ce au considerat obiect sau asupra mai sugestiv pentru tema unei culori; abordată. De asemenea ei au -dezvoltarea optat pentru o anumită simțului estetic; culoare, din eșantioanele -dezvoltarea culturii pregătite special pentru generale; această ocazie, pe care au -îmbogățirea culturii asociat-o cu tema prezentată muzicale. și pe care au atașat-o colii de flipchart . Un elev din fiecare grupă a -dezvoltarea desenat înt-un colț al colii de capacitații de flipchart un simbol sugestiv sinteză și de asociat temei abordate. asociere a elementelor în fucție de conținutul lor precum și al simțului artistic. Fiecare grupă și-a prezentat -dezvoltarea produsul final al activitații pe capacității de un fundal musical ales. comunicare și exprimare orală; -îmbogățirea bagajului de cunoștințe. În ultimele minute ale activității -evaluarea planului elevii au fost rugați să informațional, 23

conceapă un ‘Eseu de 5 minute‘ ca o concluzie și o aprofundare a temei activitații.

corectarea neajunsurilor și proiectarea viitoarelor activități.

(ÎN) LUMEA CĂRŢII Prof. Mariana Călin Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu”, Buzău Argument Ne confruntăm din ce în ce mai mult în ultimul timp cu o scădere a interesului elevilor pentru lectură. Este un fapt pe care noi, profesorii, îl înregistrăm zilnic, în contactul cu tinerele generaţii. Elevii nu mai vor să citească pentru că nu înţeleg textul, pentru că se plictisesc, pentru că aproape întotdeauna găsesc altceva mai bun de făcut. Cum ar trebui să procedăm? Ce tactică / metodă să abordăm? Cum să mediem legătura elevului cu cartea, cu lectura? Activitatea pe care o voi descrie în continuare este un posibil răspuns la întrebările formulate. Am gândit-o în cadrul cercului nostru de lectură, pentru a ne depărta, pe cât posibil, de rigorile unei lecţii obişnuite şi pentru a ne apropia mai mult de sufletul elevilor. De aceea, am urmărit în principal, un scop de natură afectivă: promovarea lecturii de plăcere, fără constrângerile notării; deschiderea către întâlnirea cu trăirea emoţională profundă, generată de/prin text; descoperirea individuală, subiectivă a valenţelor textului epic, dar şi un scop didactic propriu-zis: centrarea demersului pe sensurile pe care le poate genera textul a citi – a înţelege – a interpreta; dobândirea unui inventar de instrumente de abordare a operei, care să faciliteze comunicarea cu sine însuşi / cu cei din jur; formarea competenţelor specifice privind receptarea şi producerea de text; Tema activităţii a fost: Oscar şi Tanti Roz, romanul lui Eric-Emmanuel Schmitt. Am apelat la resurse materiale (volumul Oscar şi Tanti Roz, multiplicări ale primei scrisori, fişe de lucru, flip-chart) şi temporale (specificul activităţii nu presupune constrângeri legate de durată). 26

Demersul a fost gândit pe secvenţe; fiecare secvenţă se poate constitui într-o activitate separată, tip minilecţie. SECVENŢA I – 1. ÎNAINTE DE LECTURĂ ACTIVITATE: Lansarea temei – Oscar şi Tanti Roz, de Eric-Emmanuel Schmitt SCOP: Provocarea şi transparenţa demersului didactic ELEVII: Ascultă, primesc informaţii / se pronunţă în alegerea manierei de lucru, completează răspunsurile PROFESORUL: Vorbeşte, îndrumă, dă explicaţii, monitorizează SARCINI: a) Fixează-ţi un scop al lecturii / Alege varianta (variantele) (Fişa 1): Citesc pentru: - a descoperi un nou univers; - a descoperi un nou autor; - a urmări o temă; - am auzit vorbindu-se despre carte / autor; - mi-a fost recomandată; - am citit recenzia; - am văzut afişul reprezentaţiei; - este un scriitor la modă; - îmi place să citesc, mă delectează; - sunt curios / curioasă; Alte răspunsuri posibile: - vreau să-mi îmbogăţesc vocabularul; - vreau să cunosc alte personaje. Profesorul: prezintă citatul lui Schmitt, din „Secta egoiştilor”: Mă hotărâsem să încalc legea, aveam de gând să citesc ceva – pur şi simplu de amorul artei! Uite-aşa... Pentru plăcerea mea. Aveam să nesocotesc codul nescris al savanţilor şi să-mi irosesc timpul cu nimicuri, să citesc de dragul lecturii... O crimă în toată puterea cuvântului. 27

b) Alege o modalitate de lectură (Fişa 2): - voi citi pur şi simplu textul; - voi citi textul având oarece aşteptări (ştiu câte ceva despre autor – operă – temă); - voi înregistra lectura în jurnalul de lectură; - voi face fişă de lectură; - nu voi nota nimic, reţin doar esenţialul; - mă limitez la sublinieri. Alte variante: - voi extrage citate pentru interpretare; -voi selecta pasaje care m-au impresionat. PROFESORUL: Prezintă în anticiparea temei un citat din E.-E. Schmitt, „Evanghelia după Pillat” (Iisus copil): În lunile care au urmat, ochii mei s-au deschis, deşi aş fi preferat să-i ţin închişi. Nu, nu aveam puteri nemărginite. Nu, nu ştiam totul. Nu, poate nu eram nemuritor. Într-un cuvânt, nu eram Dumnezeu. Căci eu cred că, la fel ca toţi copiii, la început mă simţeam una cu Dumnezeu. Până la şapte ani, n-am cunoscut asprimea lumii. Mă simţeam rege, atotputernic, atotştiutor şi veşnic... Copiii fericiţi au obiceiul să creadă în Dumnezeu. Să creşti înseamnă să te micşorezi. Să creşti înseamnă să cazi. Am învăţat să fiu om în toată firea graţie loviturilor, violenţelor, compromisurilor şi deziluziilor. Universul nu mai era încântător. Ce este un om? Pur şi simplu cinevacare-nu-poate...care-nu-poate-şti-tot...care-nu-poate-să-numoară...Cunoaşterea limitelor mele a făcut să crape găoacea copilăriei: la şapte ani am încetat pentru totdeauna să fiu Dumnezeu. SECVENŢA I - 2. MOMENT DE ANTICIPAŢIE (Imaginarea istoriei) Pornind de la citatul prezentat anterior, priveşte coperta cărţii şi completează fişa, anticipând subiectul / personajele / tema (Fişa 3, rubrica „Înainte de lectură”): Înainte de lectură / După lectură 1. Cine este Oscar? 28

2. Cine este Tanti Roz? 3. Care este relaţia dintre cele două personaje? 4. Ce semnificaţie are desenul de pe copertă? SECVENŢA II – COMPREHENSIUNEA TEXTULUI (MINILECŢIA) PROFESORUL: Lectura textului (citirea primei scrisori) ELEVII: ascultă, subliniază pasaje, cuvinte-cheie, sintagme SARCINI: a) Numeşte experienţa / sentimentul transmis de text! // Care este „gustul” pe care ţi-l lasă textul? (Fişa 4, punctul A)) b) Rezumă textul în cinci cuvinte-cheie! c) Completează Fişa 3 (rubrica „După lectură”) d) Completează Fişa 4, punctul B): 1) Cine este naratorul? 2) Cui i se adresează? 3) De ce? 4) Ai descoperit şi alte personaje? Ce poţi spune despre ele? (Dumnezeu – personajul absent / destinatarul scrisorilor, o entitate în care iniţial nu crede, abstractă, îndepărtată, pe care o descoperă, cu care „se împrieteneşte”; un apropiat la care ar putea apela la nevoie, pe care s-ar putea baza în momentele de tristeţe; Pop Corn, Peggy Blue, Einstein, Bacon – copii internaţi împreună cu Oscar, prieteni ai eroului, fiinţe suferinde care-şi poartă povara propriilor boli şi care nutresc speranţa că vor fi vindecaţi) 5) Povestirea oscilează între umor şi dramă. Alege pasaje reprezentative! (Exemple selectate de elevi: - Îmi dau seama că nu sunt un bolnav cum trebuie, ci unul din ăia care-i împiedică pe oameni să creadă că medicina e o chestie formidabilă. - Câţi ani ai, Tanti Roz? - Eşti în stare să reţii un număr format din 13 cifre, Oscar? Există o vârstă-limită să fii Tanti Roz, iar eu am depăşit-o cu varf şi îndesat! 29

- Adică eşti expirată? ...Ca iaurtul? - Într-un spital, dragă Dumnezeu, de îndată ce pronunţi cuvântul „moarte”, nimeni nu te mai aude...) SECVENŢA III – EVALUAREA ACTIVITATE: À PROPOS DE POVESTE (CONSIDERAŢII FINALE) SCOP: Sensibilizare, încurajare în exprimarea părerilor personale. ELEVII: discută, analizează, comentează, interpretează, completează. PROFESORUL: monitorizează, apreciază, laudă, comentează, relaţionează cu elevii. SARCINI: Se completează Fişa 5: 1. Ţi-a plăcut textul? De ce? 2. Ce ai învăţat din lectura acestui text? (Răspunsuri primite: - oricare dintre noi poate deveni un Oscar; - lumea arată ca spitalul, cu oameni blocaţi în aceleaşi norme de comportament; - în viaţă (spital) se vor găsi în orice moment oameni alături de care şi pentru care merită să trăieşti; - viaţa trebuie trăită indiferent de necazurile prin care treci etc.) 3. Am admirat / m-a impresionat: Răspunsuri primite: - dragostea de viaţă a lui Oscar; - suferinţa copilului; - prietenia dintre cei doi; - puterea personajului de a-i înţelege pe cei din jur etc. 4. Aş vrea / nu aş vrea să trăiesc în lumea personajului: Răspunsuri primite: - da, aş vrea, pentru că aş fi bucuros să am un prieten ca Oscar; - nu, că e prea multă suferinţă etc. 5. Ce credeţi că s-a întâmplat cu Oscar? Imaginează-ţi un sfârşit al cărţii! 30

- Oscar a fost salvat de Dumnezeu; - Oscar a murit, înconjurat de dragostea celor din jur etc. MOMENTUL DE REFLECŢIE: Ai recomanda cartea şi altora? De ce? Încearcă să transpui într-un desen / imagine / fotografie / cântec o secvenţă care te-a inspirat Concluzii La sfârşitul activităţii, elevii au îndeplinit obiectivele propuse (să descrie personajele, în funcţie de nume şi de rolul lor în text; să rezume prima scrisoare în cinci cuvinte-cheie; să numească sentimentul transmis de text; să imagineze un sfârşit al cărţii). Activitatea a avut un caracter antrenant şi am putut realiza cu elevii o lectură în mai mulţi paşi, reuşind să-i fac conştienţi că pot citi şi gândi în acelaşi timp. Calitatea lecturii depinde de capacitatea elevilor de a construi în mod activ sensurile textului.

VALORIFICAREA LECTURII ÎN ORA DE LIMBA ȘI LITERATURE ROMÂNĂ Prof. Emeșe Cîmpean Col. Naț. Petru Rareș Beclean PROIECT DIDACTIC DISCIPLINA: Limba si literatura română PROFESOR: Emese Cîmpean Clasa: a IX-a N2 SUBIECTUL: Pădurea spânzuraților, de Liviu Rebreanu TIPUL LECTIEI: transmitere de noi cunoştinţe OBIECTIVE GENERALE:  Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare.  Dezvoltarea competenţelor de argumentare şi gândire critică. Argumentarea în scris sau oral a opiniilor proprii asupra unui text literar. OBIECTIVE SPECIFICE: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:  Să prezinte conţinutul romanului;  Să explice titlul acestuia;  Să enumere elementele de civilizaţie apuseană din povestirea negustorului;  Să explice atitudinea personajelor;  Să compare destinul personajelor;  Să facă corelaţii între acest text şi elemente din propria viaţă VALORI SI ATITUDINI:  Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura şi interpretarea textelor.  Interiorizarea noilor cunoştinte în sistemul propriu de valori estetice. 32

Motivaţia: De ce este valoroasă această lecţie? Această lecţie este valoroasă pentru că aduce în prim-plan problematica războiului, a datoriei și moralității, temă care este foarte importantă în cadrul unității de învățare Confruntări etice și civice. De asemenea, e șansa de a genera discuții legate de moralitate și simțul răspunderii, de a vorbi despre libertate și luarea deciziilor. Am vrut să aduc această lecție în atenția elevilor mei deoarece cred că disputa dintre sentimente și datorie este o temă valoroasă, care merită valorificată. Prin ce se leagă ea de ceea ce am predat deja şi de ceea ce voi preda mai departe? - Am predat ”Mara” de Ioan Slavici, care abordează conflictul dintre dragoste și datorie și urmează să studiem romanul grafic ”Persepolis”, de Marjane Satrapi, care pune problema libertății. - Prin această lecţie doresc să fac legătura între literatură şi propria experienţă a elevilor mei. Ce ocazii de exersare a gândirii critice oferă această lecţie ? - Elevii vor reflecta asupra propriei raportări la problematica războiului și a libertății individului, vor face conexiuni între text, imagine și sunet ; îşi vor exersa abilităţile de comunicare, analiză şi sinteză. Îşi vor putea exersa creativitatea, vor putea formula păreri originale, îşi vor dezvolta capacitatea de argumentare Obiectivele : - Ce cunoştinţe şi semnificaţii vor fi explorate sau transmise ? Ce vor putea face elevii cu acestea ? Vor fi transmise cunoştinţe despre morală, reflectate într-un text de tip ficţional, ”Pădurea spânzuraților”, de Liviu Rebreanu. Elevii vor putea comunica pornind de la acest subiect, reflecta, exprima opinia, dar vor putea opera şi cu competenţele de analiză a textului. 33

Condiţii prealabile : - Ce trebuie să ştie şi să poată face un elev pentru a putea învăţa această lecţie ? - Elevul trebuie să aibă competenţe de lectură şi scriere, argumentare, pentru a identifica elementele esenţiale din text, a scrie despre ele şi a-şi susţine cu argumente ideile. De asemenea, este necesar ca elevii să aibă deprinderea de a lucra în echipă și de a coopera pentru realizarea sarcinilor primite. Evaluare : - Ce dovezi vor exista că elevul a învăţat lecţia ? - Produsele activităţii elevilor, răspunsurile argumentative - Implicarea elevilor în discuţii, capacitatea acestora de a formula ideile principale desprinse din semnificația textului, capacitatea de a – şi argumenta opinia în legătură cu textul respectiv. Voi verifica prin bileţelele de ieşire eventualele neclarităţi, pe care le voi discuta apoi la începutul orei viitoare. De asemenea, voi evalua şi măsura în care pot include aceste informaţii, opinii, în crearea unui text nonficţional pe aceeaşi temă. Resurse şi managementul timpului: - Resurse materiale: textul suport, fişe de lucru, imagini, coli pentru scris, markere - Resurse umane: 25 elevi - Resurse procedurale: Eseul de cinci minute, Rebus, Cadranele, Turul galeriei - Resurse temporale: 50 minute LECŢIA PROPRIU – ZISĂ EVOCARE:  Eseul de cinci minute: Elevii primesc următoarea imagine:

Li se cere elevilor să alcătuiască un text în care să scrie despre ceea ce le sugerează imaginea respectivă1. Guernica este o pictură de 349,3 x 776,6 cm realizată în 1937 de pictorul Pablo Picasso. Guernica este dedicat orașului basc Guernica, bombardat de aviația germană în timpul războiului civil din Spania. Guernica reprezintă o formă superioară a picturii, dupa cum însuși Picasso o denumește. Renunțarea la culoare în favoarea formei a făcut ca simbolurile ce caracterizează tema războiului să fie și mai puternice. Pictura surprinde viața distrusă, surprinde oameni, animale și clădiri aflate sub incidența războiului. Interpretarea faimoasei picturi din punctul de vedere al simbolurilor a stârnit numeroase controverse de-a lungul anilor. Un lucru este sigur: haosul este cel care domină întreaga imagine. Elementele principale sunt două animale redate inedit – un cal și un taur, două simboluri importante pentru cultura și istoria Spaniei, dar mai ales doua simboluri ce se regăsesc frecvent în operele marelui pictor. Pe lângă aceste animale, oamenii răpuși de durerea atacului sunt prezentați în forme diferite, poziția lor în planșă exprimând cum nu se poate mai bine protestul, după cum afirmă numeroși critici de artă. Deși nu a folosit culori, albul și negrul conturează cum nu se poate mai bine haosul și durerea provocate de atacul neașteptat, iar griul completează perfect peisajul - simbolizând fumul. Soarele a apus pentru micul oraș și acum este simbolizat de un bec, iar sabia cea ruptă sugerează neputința. In acest fel, Guernica, cea mai populară pictură în alb și negru, surprinde tumultul caracteristic unui atac asupra unei regiuni fără apărare, sugerând astfel repercusiunile războiului și moartea. 35 1

Întrebări ajutătoare: Ce vezi? Ce auzi? Ce simți? Cu ce asociezi? La ce te gândești privind această imagine? După scurgerea timpului, se vor citi câteva dintre textele scrise de ei. Vom valoriza aceste creaţii prin aplauze. Timpul de lucru alocat: 5 minute

REALIZAREA SENSULUI În continuare, o să primiți un rebus (Anexa 2) ale cărui întrebări au legătură cu un roman despre război scris de Liviu Rebreanu, pe care voi l-ați citit. Vă rog să îl completați individual. Timp de lucru alocat: 5 minute Enunţarea temei şi a obiectivelor Vom încerca să prezentăm azi viziunea asupra războiului, așa cum reiese din paginile romanului ”Pădurea spânzuraților”. Vreau ca la sfârşitul activităţii să puteţi prezenta punctul de vedere asupra războiului, să precizaţi care sunt personajele, locul şi timpul narării, dar şi să realizaţi conexiuni între informaţiile/ideile identificate în acest text şi experienţa voastră. Cadranele: Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe şi primesc următoarea fişă de lucru (anexa 3). Vor lucra pe coli de flipchart. Cerinţă: Discutaţi împreună despre textul citit/ascultat şi completaţi cadranele de mai jos cu: Grupa I. Extrageți din roman Grupa II: Realizați harta citate legate de problematica personajelor războiului, pe care le 36

consideraţi semnificative şi scrieți câteva considerente pe marginea acestora. Grupa 3. Construiți un monolog, de 10-15 rânduri, prin care să argumentați, în fața Curții Marțiale, imposibilitatea de a lupta pe frontul românesc. Pentru a fi mai credibili, puteți folosi argumente aduse de Apostol Bologa în roman, în fața generalului Karg, a lui Klapka etc. Grupa 5. Realizați un cvintet pe tema războiului (folosind cuvinte și simboluri).

Grupa 4. Reprezentaţi printr-un desen viziunea asupra războiului – așa cum credeți că a surprins-o Liviu Rebreanu în acest roman.

Grupa 6. Rescrieți finalul romanului (în 10-15 rânduri).

REFLECŢIE Turul galeriei: Se creează un poster al clasei, care să conțină elemente din munca fiecărei grupe. În final, fiecare elev examinează posterul şi își notează pe un post-it observaţiile, ideile (inclusiv cele de îmbunătățire). Bilețele de ieșire: Li se cere elevilor să scrie un singur cuvânt, care să fie reprezentativ pentru cum s-au simțit și ce au învățat în lecția de azi. După lecţie  Temă: - extindere  1. Vizionați filmul ”Pădurea spânzuraților” și postați-vă reflecțiile pe pagina de padlet creată special pentru această temă. http://padlet.com/cimpean_emese/film 37

 2. Scrieți un text argumentativ de 15-30 de rânduri despre război.

„POPAS ÎN LUMEA POVEȘTILOR” Prof. Cordoș Ana-Maria Liceul Creștin Logos Bistrița 1.

TITLUL ACTIVITĂŢII “Popas în lumea poveștilor”

PROIECTUL EDUCAŢIONAL / PROGRAMUL DIN CARE FACE PARTE ACTIVITATEA Prietenii lecturii – Maratonul lecturii

DOMENIUL DE ÎNCADRARE A ACTIVITĂŢII Creație literară

NIVELUL DE DESFĂŞURARE Clasa a III-a

TIPUL ACTIVITĂŢII Extracurriculară

DATA/PERIOADA DE DESFĂŞURARE 16 februarie 2015

LOC DE DESFĂŞURARE Liceul Creștin Logos Bistrița

RESURSE UMANE CADRUL DIDACTIC COORDONATOR Prof. înv. primar Cordoș Ana-Maria PARTENERI/COLABORATORI Designer Roșu Lavinia Fotograf Andreea Rus Părinții elevilor

RESURSE MATERIALE 39

Cărți, produse ale activităţii elevilor, costumații, suport audio video, aparat foto.

măști,

10. RESURSE FINANCIARE 11. GRUP ŢINTĂ BENEFICIARI DIRECŢI o Elevii clasei BENEFICIARI INDIRECŢI o Părinții elevilor 12. SCOP Dezvoltarea capacității de exprimare orală în fața publicului Descoperirea frumuseții cărților 13. OBIECTIVE: - resposabilizarea elevilor în ceea ce privește lectura conștientă; - crearea unui scenariu propriu pe baza unei lecturi citite; - dramatizarea unei secvențe preferate din lecturile citite; - stârnirea interesului la lectură. 14. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Începând cu luna noiembrie 2015 s-a dat startul citirii lecturilor suplimentare ale clasei a III-a. Elevii au primit lista de lecturi suplimentare, modelul de fișă de lectură și s-a trasat perioada în care acestea ar trebui citite. Elevii au fost informați că la începutul semestrului al doilea vor avea de pus în joc de rol cel mai frumos fragment pe care l-au citit, din lecturile oferite ca obligatorii, dar nu numai. Elevii au citit și au pregătit diverse scenarii, câteva din ele fiind: “Alice în Țara din Oglindă”, ”Vrățitorul din Oz”, “Gavroche”, “Poveste din Biblie”, “Hansel și Gretel”, “Bubico”, “Secretul mulțumirii”. Sala de clasă a fost amenajată ca o lume de basm, cu personaje din povești iubitoare de lectură. Elevii au prezentat fiecare cartea din care face parte fragmentul 40

interpretat și au interpretat, ajutați la nevoie de colegi, un fragment provocator pentru ca elevii să fie stârniți la a citi lectura. Activitatea a fost pe gustul elevilor dar și spre încântarea părinților care au observat capacitatea elevilor de a se organiza și de a vorbi în public; a fost însoțită de bună dispoziție și aplauze. 15. VALORIFICAREA ACTIVITĂŢII REZULTATE ŞI PRODUSE FINALE Fotografii, filmare, MODALITĂŢI DE DISEMINARE Publicarea materialelor pe pagina de facebook a şcolii.

16. IMPACTUL Activităţile au avut un impact pozitiv atât asupra părinților cât şi asupra elevilor

LECTURIADA - JURNALUL UNUI PROIECT DE SUCCES Prof. Teodor Cotuțiu Liceul Tehnologic ”Ion Căian Românul” În calitate de profesor de literatură și fervent cititor încă din copilărie, ideea unui cerc de literatură în care elevii ar urma să citească și să discute fără nici o constrângere textele propuse de profesor sau pur și simplu orice text ar fi dorit, a fost pentru mine - pâna anul acesta - un permanent deziderat neîndeplinit. Conștient fiind că în prezent elevii citesc din ce în ce mai puțin și că lectura este în general înlocuită de mult mai ademenitoarele imagini și interfețe concret interactive, mi se părea întrucâtva desuet un cerc de lectură tradițional și aveam o oarecare sfiiciune în a le propune elevilor unui liceu tehnologic o astfel de activitate. Criza lecturii este deja un fenomen arhicunoscut și discutat. Par șocante afirmații de genul că am fi pe ultimele locuri în Europa la consumul de pastă de dinți și de cărți pe cap de locuitor dacă ne lasăm seduși de mult mai convenabilele teorii ”românocentriste” despre inteligența românească ce ar cam bate, chipurile, inteligențele firave ale Occidentului. Realitatea este că de la cele câteva procente de români geniali care uimesc diversele instituții academice și până la imaginile surprinse spontan în alte țări ale unui număr mare de cetățeni civilizați care citesc în parc, pe troleu, pe metrou și – măcar ziarul-zilnic, mai este cale lungă de parcurs, o cale ce pare deocamdată abia pavată cu bune intenții (și acelea uneori contradictorii) ale diverselor guverne care s-au perindat în ultimii ani pe scena politică românească. Profesorii se plâng că elevii nu mai citesc și încearcă să le îndese pe gât bruma de lectură obligatorie care mai are cateodată și harul de a fi imbibată de aerul nobil, dar prăfuit al istoriei, de la nivelul vocabularului pană la temele tratate și abordarea lor la clasă care, să recunoaștem, trebuie mereu procustizată în funcție de performanța scontată la examene. 42

Astfel, contactul elevului cu literatura devine unul forțat, comunicarea e încă de la vârste mici îngreunată de termeni greoi, termene limită, fișe de lectură savante și nu în ultimul rând mercantilizată prin mult discutatele note. În România, deși conținutul programei de examen pentru bacalaureat s-a „epurat” de mai multe ori în încercarea de a face materialul citit mai ușor digerabil, elevii totuși ocolesc lectura, substituind-o cu comentarii de pe internet sau vizionarea filmului după carte, părinții se plâng neputincioși și ei că : ”deh, pe vremea lor...” iar bibliotecile devin triste cimitire cărora nu multă lume le mai trece în mod uzual pragurile - și din păcate, lucrurile nu stau cu mult mai bine nici cu e-book-urile și site-urile de lectură online. Vina românească în acest sens se datorează, probabil, imposibilității funciare - în ce ne privește- a culturii de a ajunge din spate și de a se racorda la fațetele civilizației. Încă din copilărie, când ar trebui de fapt dezvoltată apetența pentru lectură și cultul lecturii ca valoare în sine, precum și încurajarea experienței emoționale, personalizate în raport cu cartea, școlarii noștri sunt antrenați în întreceri stahanoviste de lecturi mai mult sau mai puțin adecvate stadiului lor de dezvoltare, presați fiind de evaluari naționale și munți de materiale alternative. Acasă în schimb, pe rețelele de socializare, sunt asaltați de imagini, de culoare, de elementul de senzațional, de recompensa superficială dată de un like sau un comment bine baricadat în spatele ecranului, de feed-back-ul mai rapid și individualizat intereselor lor oferit de grupurile de prieteni și de insidioasele pop-up-uri publicitare care răspund ca prin minune intereselor lor. Aceasta e viața, acesta e tăvălugul evenimentelor în care civilizația secolului al 21-lea își leagană tinerii și noi nu o putem opri. Putem, în schimb, să oferim alternative bine fundamentate, în care elevii și părerile lor să fie realmente în centrul dezbaterii, și să uzăm de vocația și pregătirea noastră de dascăli pentru a-i ajuta să capete o deschidere cât mai mare și ințelepciunea de a face alegerile care li se potrivesc. Acest lucru nu se poate realiza fară a cultiva dimensiunea autoreflexivă a existenței, cea care, pană la urmă, ne 43

deosebește de animale și ne ridică la dimensiunea de a cugeta asupra parcursului nostru existențial. Precum afirmă Blaga, doar animalele traiesc întru imediat și pentru securitate, îngrijindu-se doar de trupul, hrana, adăpostul și perpetuarea speciei lor, pe când Omul traiește întru mister și pentru revelare. Ei, această dimensiune autoreflexivă nu poate exista decât la limita inferioară a inteligenței în afara dezvoltării limbajului. Nimic nu se poate înregistra în memoria conștientă fară aparatul limbajului, și cu cât acesta este mai rafinat, mai sofisticat, cu cât conține „link-uri” spre mai multe reprezentări abstracte, cu atât personalitatea se dezvoltă mai concret și mai armonios, cu atât deciziile sunt mai încărcate de responsabilitatea reflecției și emoțiile și sentimentele sunt dublate de firul roșu al gândirii unificatoare, depășindu-se astfel stadiul instinctual în planul acțional al vieții individului. Cu toată evoluția tehnologiei, știința încă postulează primatul lecturii asupra altor activitați recreative în privința gradului activării funcțiilor cerebrale. Universurile ficționale beletristice sunt privilegiate din acest punct de vedere, căci ele pun subiectul uman în situația de a-și crea propriile reprezentări ale imaginilor zugrăvite prin cuvinte, stimulând astfel imaginația, însă dezvoltând totodată și limbajul, memoria de scurtă durată și potențialul afectiv, odată cu gândirea critică și capacitatea de argumentare. Senzaționalul oferit de televiziunile de scandal și de articolele impacientate de tipul „ Incredibil! Nu o să-ți vină să crezi!”, telenovelele, filmele de duzină care se îmbie adolescenților pe toate gardurile site-urilor de profil nu se califică drept „mister”, așa încât nu produc nicio revelație, nu reușesc să tulbure decât suprafața hăului imens și dezordonat care e potențialul tânarului. Lectura, în schimb, ascunde mistere ce nu sunt accesibile cu un simplu click mai încolo, ci trebuie decantate prin mecanisme intelectuale și emoționale complexe, pană la producerea unei revelații. În fond, orice carte citită e o viață în plus traită, iar asta nu este deloc putin pentru o specie care își petrece aproximativ o treime din viață dormind. Lovindu-se de atâta neînțelegere, dezinteres și neputință în cultivarea generalizată a lecturii, copilul (dacă nu 44

posedă o oarecare înclinație firească în acest sens), se apropie de lectură în același fel în care ar face-o în privința medicamentelor: dacă e necesar. Ca atare singura voce seducătoare în acest peisaj arid rămâne cea a profesorului de literatură atât cât poate și este dispus. În acest an școlar pentru prima data după mulți ani de carieră didactică, am întâlnit un mic grup de cititori din clasa a X-a, cărora din când în când le ofeream consultanță în privința anumitor cărți. Ideea înființării unui cerc de lectură s-a maturizat treptat. La început copiii mă căutau pentru a-mi cere să le recomand cărți interesante de citit sau pentru a le împrumuta diferite cărți din bibioteca școlii sau din biblioteca personală. După o perioadă de timp cineva - nu mai țin minte dacă am fost eu sau ei - a venit cu ideea de a ne întâlni uneori pentru a discuta anumite texte. Am fost de acord și astfel am înființat un cerc de literatură. Primul pas în demararea proiectului a fost o scurtă discuție cu directorul școlii care mai apoi s-a materializat în realizarea unei descrieri a activității și a obiectivelor pe care leam prezentat apoi inspectorului de specialitate spre aprobare. Ulterior am popularizat ideea în rândul elevilor realizând afișe publicitare care au fost afișate în locuri vizibile. Am conceput activitatea sub forma unor întâlniri periodice, desfășurate bilunar în cabinetul de limba și literatura română (care în școala noastră ține loc și de bibliotecă), timp de o oră după terminarea cursurilor. Dorința copiilor a fost ca cercul să aibă un program și o tematică flexibilă, urmând a se realiza analize de texte literare, excursii tematice, proiecții de filme sau spectacole de teatru și discuții pornind de la acestea etc. În prealabil, pentru prima întâlnire, am propus elevilor să parcurgă trei-patru texte, în general proză scurtă sau poezie urmând ca la finalul fiecărei întâlniri să convenim asupra textelor pentru următoarea întâlnire. Textele au fost selectate pe criteriul tematic. Am preferat proza scurtă și astfel am reușit de multe ori să le ofer câte un unul sau două exemplare xerox din fiecare text. La finalul 45

fiecărei întâlniri copiii au primit și o sarcină creativă de lucru opțională, firește, însă am constatat cu încântare că au fost dispuși să depună efortul necesar realizarii ei. Astfel prima întâlnire a avut tema ”Ființe fabuloase. Zmeul”, iar elevii au parcurs următoarele texte: 1. I. P. Reteganu- Pipăruș Petru și Florea Înflorit 2. M. Cărtărescu- Povestea lui Lobo și a lui Fofo 3. I. Heliade Rădulescu- Zburătorul. După o analiză comparativă a textelor și o discuție asupra trasăturilor personajelor fabuloase, elevii au avut ca sarcină de lucru să realizeze o descriere de aproximativ o pagină în care să prezinte imagina unui zmeu tradițional sau modern. Alternativ, ei au putut opta pentru reprezentări grafice pe aceeași temă. Pentru cea de-a două întâlnire elevii au avut tema ”Lumi fantastice” și li s-au propus spre lectură alte trei texte: 1. M. Eminescu- Sărmanul Dionis 2. M. Eminescu- Avatarii faraonului Tla 3. M. Eliade- Secretul doctorului Honigberger Ca sarcină de lucru, elevii au fost invitați de această dată să realizeze un semn de carte inspirat din tema unuia dintre texte. După această întâlnire, cu ajutorul direcțiunii, am reușit să realizez și un afișier tematic unde am afișat informații despre cerc, poze, creații ale elevilor și alte informații. După primele două întâlniri o parte dintre participanți au renunțat dar au venit și alții noi iar în prezent am rămas cu un nucleu stabil de zece elevi. Având contact permanent cu ei mi-a fost mult mai ușor să-i implic mai apoi și în alte activități sau evenimente școlare.

Unul dintre acestea a fost pregătirea zilei Eminescu iar mai apoi am început cu ei să reeditez revista școlii. În afară de aceste activități ne-am gândit să organizăm în vară și o excursie tematică. Deși destul de timid la început, în cele din urmă întregul demers s-a dovedit a fi un succes, iar pe viitor ne gândim să inițiem un Jurnal cu reflecțiile participanților și alte surprize!

,,MARI ȘI MICI ÎN LUMEA CĂRȚII” Profesor pentru învăţământ primar Coza Ioana Maria Școala Gimnazială „Avram Iancu” Baia Mare, Maramureş Copilăria, acest tărâm de vis e fermecată de lumea minunată a poveștile atâtor generații. Clasice sau moderne, ele duc copiii într-o lume mirifică. Părinții și copiii au fost conduși într-o lume comună, o lume a cărţilor. Scopul a fost de a dezvolta creativitatea în exprimare a copiilor, a le forma o atitudine pozitivă faţă de carte, a le face cunoscută semnificaţia unor evenimente legate de cultura şi civilizaţia românească, de a oferi modelul cititorului mare- adultul. Copilul participă afectiv alături de personaje la peripeţii, personajele poveştilor rămânând întipărite multă vreme în mintea copiilor. Prin poveşti, copiii învaţă mai uşor şi în mod mai plăcut. Poveştile sunt picătura ce le trezeşte mai târziu setea pentru lectură, îi ajută să se exprime cu uşurinţă. Pasiunea pentru citit se poate dezvolta în mod creator şi poate deveni o parte din viaţă, însoţindu-i din copilărie şi până la o vârstă înaintată. Luând în considerare nivelul optim al copiilor în ceea ce priveşte exprimarea, vorbirea expresivă, parteneriatul vizează introducerea în lumea poveştilor atât de a-tractivă pentru copii. OBIECTIVE ● ● ● ●

Stimularea interesului pentru lectura individuală și colectivă; Dezvoltarea și activizarea vocabularului și a dobândirii tehnicilor de muncă intelectuală; Cultivarea respectului cuvenit pentru carte și autorul acesteia; Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a importanţei cărţilor în viaţa oamenilor; 48

● ● ● ● ●

Consolidarea interesului şi a dragostei pentru a asculta poveşti; Familiarizarea cu noţiunile: scriitor, poet, bibliotecar, bibliotecă, lectură, cititor; Transpunerea în rolul personajelor; Întreţinerea elementului de joc; Socializare prin participare la acţiuni comune.

DESCRIEREA PE SCURT A ACTIVITĂŢILOR 1. ,,O lume de poveste” Informare despre iniţierea şi desfăşurarea proiectului: întâlnirea între toţi factorii implicaţi în derularea proiectului pentru a stabili activităţile ce vor fi desfăşurate, locaţia, resurse materiale şi financiare, tehnici de monitorizare şi evaluare a proiectului. 2. ,,Povestea preferată a copilăriei mele” ● Identificarea textelor preferate ale copilăriei (adulții) ● Lectură comună cu părinții ● Vizionarea filmului „Amintiri din copilărie” 3. “M-ai făcut curios, vreau să citesc” ● Fișe de lectură create împreună cu părinții ● Eroi de poveste - expoziție de desene (lucrări create în familie) 4. Cea mai frumoasă poveste creată de către familia mea ● Concurs ● Elaborarea lucrării colective ”Ne-au inspirat poveștile” REZULTATE AŞTEPTATE *interes sporit pentru carte; *identificarea unor autori de literatură pentru copii după portrete sau pe baza unor date despre viaţa şi opera lor; 49

*realizarea unor desene în care să fie redată lumea minunată a copilăriei; *schimbări vizibile în comportamentul copiilor faţă de mediul ambiant al bibliotecii; MODALITĂŢI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE Portofoliul proiectului, album cu fotografii, expoziţie cu lucrările copiilor, materiale informative despre proiect şi activităţile sale, lucrarea finală. ACTIVITĂŢI DE MEDIATIZARE ŞI PROMOVARE În timpul implementării proiectului vor fi afişate pliante informative şi fotografii din timpul desfăşurării activităţilor. Proiectul va fi cunoscut şi promovat în articole de specialitate şi la simpozioane tematice.

LECTURIADA INTERACTIVĂ Prof. Croitoru Daniela Ramona, Liceul „Ştefan Procopiu” Vaslui Nu mai este nici un dubiu. Sintagme precum „criza lecturii” și „moartea cititorului adolescent” sunt realități ale școlii și societății românești. Mulți dintre liceeni nu mai citesc nici măcar operele necesare pentru examenul de bacalaureat, fapt care are consecințe negative asupra promovabilității. Din acest motiv, în perioada octombrie 2014-iunie 2015, Liceul „Ștefan Procopiu” derulează proiectul educațional „Lecturiada Interactivă” sponsorizat de Fundația „Mereu Aproape” din București cu un număr de 1000 volume din literatura română. Proiectul educațional „Lecturiada Interactivă” a fost premiat în cadrul programului de granturi de carte BOOKS 4 YOUTH derulat de Fundația „Mereu Aproape” care astfel dorește să încurajeze lectura în rândul tinerilor. 300 de volume vor fi oferite ca premii elevilor care participă la concursurile organizate în cadrul proiectului. Celelalte vor îmbogăți fondul de carte al bibliotecii liceului. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: ● stimularea interesului elevilor din grupul țintă pentru lectură și conștientizarea de către aceștia a importanței literației atât la școală, cât și la locul de muncă; ● dezvoltarea pentru elevii din grupul țintă a unor competențe cheie transversale (gândire critică, creativitate, comunicare, munca în echipă, spirit de inițiativă și rezolvarea problemelor) și a unor competențe de învățare (tehnici de muncă intelectuală, sintetizarea informațiilor, realizarea de conexiuni etc.); ● stimularea potențialului creativ al elevilor; ● dezvoltarea spiritului de fair-play; ● creșterea motivației elevilor din grupul țintă pentru participarea la activitățile extrașcolare; ● îmbogățirea fondului de carte al bibliotecii liceului cu titluri din literatura română. 51

Principalele activităţi organizate în cadrul proiectului educaţional sunt: aplicarea unui chestionar privind atitudinea faţă de lectură a liceenilor şi 4 concursuri dedicate unor opere din programa examenului de bacalaureat: „Moara cu noroc” (februarie 2015), „Ion” (martie 2015), „O scrisoare pierdută” (aprilie 2015), „Enigma Otiliei” (mai 2015). La concursuri participă elevi de la clasele IX-XII. Elevii sunt grupaţi în câte 3, 4 sau 5. Fiecare concurs are 2 probe: elaborarea Raportului Cărții și Quizz pe baza carții (concurs). Rapoartele sunt evaluate de 2 profesori de limba şi literatura română din echipa de proiect. Punctajul final îl constituie punctajul Raportului Cărții şi punctajul de la proba „Quizz”. Cele mai interesante materiale vor fi selectate pentru broșura „Lecturiada interactivă”. Cele 10 sarcini de lucru stabilite pentru „Raportul Cărţii” sunt: I.Rescrie sfârșitul (minim 10 rânduri) –10 puncte II. Continuă povestirea (minim 10 rânduri) –10 puncte III. Glosar de termeni (selectați din lucrare 10 cuvinte mai puțin uzuale) – 5 puncte (0,50/cuvânt) IV. Alege un cadou pentru un personaj și motivează-ți alegerea (minim 5 rânduri) – 10 puncte V. Adaugă un nou personaj și descrie-l (minim 5 rânduri) – 10 puncte VI. Interviu cu un personaj (întrebări și răspunsuri/3 întrebări) – 10 puncte VII. Petrece o zi cu un personaj. Pe cine alegi? De ce? Ce veți face? (minim 5 rânduri) – 10 puncte VIII. Găsește un alt titlu pentru carte. - 5 puncte IX. Quizz (realizează 20 întrebări tip grilă, cu patru variante de răspuns) – 1 punct/întrebarea. Se va preciza răspunsul corect al întrebărilor. X. Jocuri enigmistice. Realizează un joc enigmistic (aritmogrif, integrama etc.) pornind de la subiectul cărții. – 10 puncte În perioada ianuarie-februarie 2015 s-a desfăşurat concursul cu tema „Moara cu noroc”. Au participat 17 echipaje 52

(peste 70 de elevi). În martie 2015 s-a desfăşurat concursul „Ion”. Au participat 13 echipaje (62 elevi). Am selectat câteva fragmente din rapoartele cărţilor elaboarte de elevi pentru cele două opere menţionate, la primele două secţiuni. Moara cu noroc „Rescrie sfârşitul” 1. Lică Sămădăul nu a ajuns la timp la Moara cu Noroc pentru a-și recupera șerparul ce conținea banii obținuți prin căi ilegale, necinstite. Din fericire, Ghiță împreună cu Pintea și ceilalți jandarmi au ajuns înaintea lui Lică și au găsit șerparul care a constituit principala probă la procesul care a început în mai. Spre bucuria tuturor, Lică Sămădăul a fost găsit vinovat pentru multe dintre afacerile sale necurate, pentru crimele înfăptuite. Buză Ruptă și Săilă, foștii acoliți ai lui Lică Sămădăul, închiși pe viață în urma procesului desfășurat la Oradea au acceptat să depună mărturie împotriva lui Lică. Oricum, erau închiși pe viață. Primiseră promisiunea că Lică Sămădăul va fi dus la o altă închisoare și, de asemenea, au fost convinși cu promisiunea unor condiții mai bune și anumite libertăți în raport cu ceilalți pușcăriași. Lică Sămădăul a primit închisoare pe viață și a fost dus la Sibiu. În ciuda unei anumite răceli care se instalase între cei doi soți, Ghiță și Ana, totul părea să revină la normal. Toți păreau că fac eforturi pentru a deveni familia fericită de altădată. Dar nu-și mai vorbeau ca altădată, nu-și mai aruncau zâmbete și priviri pe furiș ca atunci când se mutaseră la Moara cu Noroc. Din punct de vedere financiar, totul mergea ca pe roate. Ghiță și Ana păreau ca au lăsat în urmă toate cele întâmplate: patima banilor, răzbunarea, frustrarea. Doar bătrâna părea să simtă că e doar liniștea de dinaintea furtunii adevărate.

2. Lică Sămădăul este urmărit de Pintea. Lică ajunge la Moara cu Noroc unde Ghiță se ceartă cu Ana. Lică scoate pistolul pentru a-l împușca pe Pintea. Dar Ghiță sare la gâtul lui Lică cu un cuțit. Ana, speriată de tot ceea ce se întâmpla, strigă disperată către cei bărbați să se oprească înainte de a se întâmpla vreo crimă. Dar cei trei inși nu se lasă. Aruncându-și priviri reci și pline de ură, ei continuă bătaia. Lică se smulge din strânsoare, se urcă pe cal. Dar calul se sperie și o ia la galop. În spatele lui, Moara cu noroc luase foc. Răuț îndeplinise ultima poruncă a Sămădăului. Pintea se sui pe un alt cal și plecă în urmărirea lui Lică. Trase un glonț, calul lui Lică se sperie și îl aruncă pe acesta cu capul de un bolovan. Moartea fusese instantanee. Cuprinsă de o furie oarbă față de soțul ei, Ana i-a înfipt un topor în spate, șoptindu-i: „De acum o să ai liniște...”. La proces a declarat că a fost în legitimă apărare. Pintea i-a susținut mărturia deși nu văzuse faptele. După proces, Ana s-a mutat în alt sat, alături de bătrână și de cei doi copii. După trei ani, bătrâna a murit și ea a rămas singură cu copiii. Ochii ei ce altădată erau sclipitori și veseli, acum erau cenușii și lipsiți de culoare. Ducea o povară grea. Nimeni nu aflase ce se întâmplase în acea zi la Moară. Nimeni nu o bănuise. Se gândea deseori la Ghiță; se căia, ar fi vrut că totul să aibă un alt sfârșit, poate fără suflete moarte. Dar își încheia mereu gândurile cu aceeași vorbă „Așa ne-a fost dată”. 3. Ghiță, Pintea, Marți și alți doi jandarmi sosesc la Moara cu nroc și se opresc pe un deal înaintea ei. În timp ce așteptau, jandarmul Pintea îi spuse lui Ghiță: -Tare om ești tu, Ghiță. Și eu îl urăsc pe Lică; dar n-aș fi putut să-mi arunc o nevastă ca a ta drept momeală în cursa cu care vreau să-l prind. -Nevasta, răspunse Ghiță, mi-am pierdut-o eu demult. N-ar fi trebuit s-o iau eu pe Uța la casa mea, căci numai Uța a stricat-o!”. Vazându-l pe Lică plecând, ei pornesc în urmărirea lui, cu excepția lui Ghiță. Acesta merge la cârciumă cu intenția de a o ucide pe Ana. Ajuns la cârciumă, Ghiță dădu calului fân, 54

apoi merse în casă. O găsi pe Ana plângând. Ana se cutremură în tot trupul, apoi se îndreptă, se dede cu un pas înapoi și grăi înecată: -Nu vreau să mor, Ghiță! Nu vreau să mor! Urmă ea tare și se aruncă în genunchi la picioarele lui. Fă ce vrei cu mine, dar nu mă omorî. Ghiță îți dete trupul înapoi, se plecă, îl apucă cu amândouă mâinile capul și privi dus în fața ei. O luă în brațe șii spuse: -Nu-ți fie frică; tu știi că-mi ești draga ca lumina ochilor. Dorința de a câștiga bani m-a orbit, m-a făcut neom. Eu sunt de vină pentru tot ce s-a întâmplat cu tine și cu Lică. Eu te-am aruncat ca un ticălos în brațele lui ca să-mi astâmpăr setea de răzbunare. Crezi că mă poți ierta? Oh, dacă m-ai putea ierta! Crezi că mai putem trăi împreună ca înainte? Eu te iubesc mai mult ca oricând! Cine m-ar mai suportat așa cum sunt?! Fără tine n-aș putea trăi! Ana îl strânse în brațe: -Ghiță! Ghiță! De ce nu mi-ai spus toate astea mai devreme? Ghiță începu și el să plângă, o strânse iar la piept, sărutându-i fruntea. -Ghiță, așa cum vorbești tu acum, pare că Dumnezeu ția dat gândul bun în cele din urmă. Niciodată nu e prea târziu! Crezi că poți uita tot ce-am păcătuit și eu? Recunosc, am fost dezgustată de lașitatea ta, de faptul că m-ai îndepărtat mereu, nu m-ai făcut părtașă la suferințele tale! Poate dacă aș fi fost mai tare! Dar n-am putut nici eu! Nici eu n-am avut tăria de a te ajuta să reziști influenței malefice a lui Lică, dar nici tu nu m-ai lăsat să fiu alături de tine. Amândoi am greșit! Dar acum putem să găsim în sufletele noastre tăria de a ne ierta reciproc! Eu vreau să încerc, eu știu că aș putea dacă te știu alături de mine. Ce spui, Ghiță? -Ana, tu ești viața mea! Tu și copiii noștri sunteți tot cemi trebuie! O să plecăm de aici undeva unde nu ne știe nimeni. Vom lăsa totul în urmă, aici între dealuri. O să o luăm de la capăt 55

și o să uităm! Doar spune-mi că mă ierți și n-ai să mă lași singur... -Te iert, Ghiță, te iert ... nu te-am iubit eu mereu? Peste câteva zile, mama Anei se întoarse la Moara cu Noroc. Ea le povesti că auzise în drum spre cârciumă despre Lică care s-a sinucis. Ana o anunță să nu-și desfacă bagajele căci vor pleca. „Continuă povestirea” După sfârșitul tragic care a dus la moartea lui Ghiță și a Anei, copiii acestora au fost crescuți și educați de bunica lor. Sau mutat într-un alt sat. După o vreme, a fost căutată de jandarmul Pintea. O anunțase că găsise la Moara cu noroc un șerpar cu galbeni. Milos din fire și pentru că nu mai avea nevoie de dovezi împotriva lui Lică, Pintea luase decizia de a da șerparul bătrânei pentru a avea banii necesari creșterii celor doi nepoți. Timpul a trecut, copiii au devenit oameni maturi, au terminat opt clase, apoi au învățat meserie. În cele din urmă a venit și vremea căsătoriei. După căsătoria lor, bunica s-a gândit că rolul ei luase sfârșit. După puțin timp, a murit. Ar fi vrut să-și vadă și strănepoții, dar se mulțumea cu ceea ce primise. Simțea că nepoții ei se vor descurca foarte bine. Strănepoții s-au născut după moartea bătrânei. Au aflat despre povestea bunicilor care, după câțiva ani pierise ușor-ușor din memoria oamenilor. Alte patimi se aflau la ordinea zilei. Dar copiii Anei și ai lui Ghiță nu au uitat. Într-o zi au mers cu fiii lor la locul tragediei. Cei care ajungeau în culmea dealului pleșuv nu mai zăreau cârciuma, locul plin de gălăgie, călători, lăutari și porcari. În schimb, cele cinci cruci încă mai stăteau de strajă lângă o ruină. 2. Bătrâna ședea cu copiii pe o piatră de lângă cele cinci cruci și plângea în hohote cu lacrimi alinătoare -Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! Zise ea într-un târziu. Simțeam eu că nu are să iasă bine: dar așa le-a fost data. Apoi ea luă copiii și plecă la Fundeni, la fiica cea mare. Aici își petrecu 20 de ani, crescând copii Anei și a lui Ghiță. A 56

avut grijă să le reamintească mereu că banii nu sunt importanți, că mai importantă este liniștea familiei și a casei. Copiii o întrebau deseori de ce le tot spune același lucru. Dar bătrâna le spunea mereu: „Să mai creșteți puțin, apoi vă spun”. Într-o zi, pe când băiatul cel mare împlinise 17 ani, bătrâna i-a dus pe copii la ruinele Morii cu noroc și le-a povestit tragedia părinților lor. În apropierea râulețului se mai zăreau ruinele Morii cu Noroc. La câteva sute de metri, vechea moară cu noroc, era și ea tot acolo, tot în ruine, cu acoperișul ciuruit de anii care trecuseră. În fața morii încă se mai aflau cele cinci cruci, două de piatră și altele trei cioplite din lemn de stejar. Crucile erau martorii care vesteau drumeții că aici avusese loc o tragedie. Dar drumul bătătorit utilizat încă de oameni pentru a merse în satul alăturat indică faptul că viața continuă și după o tragedie. „Ion” Rescrie sfârşitul 1. Ion se prăbuşeşte în genunchi strigând: -Florico, priveşte-mă! Voi muri! Promite-mi că vei rămâne a mea mereu! Spune-mi că am fost singurul bărbat care a contat pentru tine, că te-ai măritat cu George doar ca să-mi faci în ciudă ... -Netrebnic eşti şi înaintea morţii! Ia taci! Nu o să mori de la o lovitură de sapă! George, du-te repede la preotul Belciug, ia brişca lui şi du-l repede pe Ion la spitalul din Armadia! Pentru prima dată în viaţa ea, Florica se simţi puternică şi ştia ce are de făcut. Nu o înspăimântase imaginea lui Ion plin de sânge. Nu ştia decât că Ion nu trebuia să moară. George se apropie de Florica. Ce ar fi vrut să facă nu ştia nici el: să o omoare şi pe ea sau să plece după brişcă? După un moment de cumpănă, George plecă înfrigurat ... tocmai conştientizase fapta sa şi posibilele urmări. Nu-i venea să creadă că gelozia şi frustrarea îl transformase în alt om, un om pe care nu îl recunoştea. 57

Peste câteva zile, locuitorii din Pripas petreceau la logodna lui Nicolae Zăgreanu, noul învăţător al satului, cu Ghighi. Zaharia şi Titu nu-şi mai încăpeau de bucurie. Părintele Belciug le promisese că va face actele pentru locul de casă. Ghighi, spre deosebire de Laura, va avea zestre. La petrecere, toţi discutau de cele întâmplate cu câteva zile înainte. Dus la spital în timp util, Ion îşi revenea. Pentru mulţi săteni, Ion nu mai era bărbatul malefic care o împinsese pe Ana spre sinucidere... acum Ion era compătimit. La fel şi George, mai ales dacă Ion depunea plângere împotriva lui. Şi toţi erau convinşi că va depune plângere. Se mai discuta şi despre Florica, că era însărcinată, dar nu cu bărbatul ei, ci cu Ion. Într-adevăr, Ion a depus plângere împotriva lui George dar avocatul din Armadia a reuşit să prezinte faptele de aşa natură încât judecătorul a fost destul de indulgent şi i-a dat doar un an de închisoare cu executare. A contat foarte mult faptul că George a fost cel care l-a dus la spital. Timpul petrecut în închisoare a fost o perioadă de meditaţie în care George a analizat situaţia pe toate părţile. Dacă nu ar fi fost copilul la mijloc, poate ar fi divorţat. Lumea din sat vorbea că ar fi al lui Ion, dar George nu dorea să rişte. Dar dacă era copilul lui? Mai bine să crească el copilul altuia decât să nu-şi crească propriul copil, gândi George. A întrebat-o pe Florica dacă vrea divorţul pentru a putea fi cu Ion. Dar ea a răspuns că nu vrea, fără alte detalii sau declaraţii. Probabil cumpănise şi ea lucrurile. Şi apoi, lumea din sat vorbea multe şi mărunte. Dar ea trebuia să ştie mai bine cine era tatăl copilului. După ce s-a refăcut Ion a mers să o vadă pe Florica. Dar ea l-a respins, spunându-i să nu o mai caute. Toată scena era urmărită de Savista oloaga care fugi repede la închisoarea din Armadia să-i povestească lui George. Este posibil ca acest lucru să fi cântărit mult în luarea deciziei de a nu divorţa de Florica. 2. Continuă povestirea

La 2 luni de zile de la serbarea de sfinţire a noii biserici ridicată de preotul Belciug, s-a dat sentinţa finală în procesul lui George: condamnare pe viaţă. Toată lumea din sat a fost afectată de această veste mai ales că mulţi i-au ţinut partea la proces considerând că George nu făcuse decât să apere ce era al său. Florica suferea foarte mult. Dar sătenii din Pripas nu ştiau ce o afectase mai tare. Unii spuneau că moartea lui Ion, alţii faptul că George primise închisoare pe viaţă. Copilul născut la câteva luni după procesul lui George era un băiat perfect sănătos şi parcă, erau de părere sătenii din pripas, semăna destul de mult cu George. Timpul se scurgea repede ... azi o horă, mâine slujba de la biserică, apoi munca la câmp şi tot aşa. Viaţa sătenilor din Pripas continua la fel ca înainte. Lucrurile intrară în orânduirea lor veşnic curgătoare şi nepăsătoare. Rutina vieţii lor îşi reintrase în ritm. Florica şi George au divorţat, iar Florica s-a mutat în satul Armadia, acolo unde se stabiliseră Maria şi Zaharia Herdelea, după ce învăţătorul ieşise la pensie. Li se făcuseră milă de biata Florica care abia îşi ducea zilele de pe zi pe alta şi mai avea şi un copil de crescut. Zaharia Herdelea intervenise pe la o cuoştinţă pentru a-i găsi ceva de lucru. O vreme i-au oferit găzduire într-o cămăruţă din căsuţa lor, apoi Florica a plecat cu tot cu copil la o femeie bogată de care avea grijă. Dar mereu se întorcea la familia Herdelea care a ajutat-o foarte mult în acele momente grele. Aşa trecură vreo 3 ani. În tot acest timp, învăţătorul Herdelea primea des scrisori de la Titu care îşi găsise un rost la Bucureşti. Scria la ziarul „Viitorul” în special despre românii din Transilvania şi milita pentru îmbunătăţirea situaţiei lor. Într-o vară a venit acasă, la Armadia. Mama lui era bolnavă şi solicitase venirea lui Titu ca să-l mai vadă o dată, poate pentru ultima dată. Din fericire, după două luni de boală şi tratamente şi leacuri băbeşti, treptat, soţia învăţătorului îşi revenise. Mereu, alături de ea se aflase Florica care, cum termina treburile la stăpână, îşi lua băiatul şi venea repede la căpătâiul femeii care o sprijinise la nevoie. Se pare că în acest context s-a ajuns la o apropiere între Titu şi Florica. Titu se maturizase între timp. La 59

27 de ani era un tânăr care se descurca binişor din salariul lui de ziarist. Uneori, mai publica poezii în revista „Convorbiri literare” şi mai primea anumite contribuţii financiare. După însănătoşirea mamei, s-a despărţit cu greu de noua viaţă din Armadia. Dar trebuia să se întoarcă la Bucureşti. Tocmai fusese numit redactor-şef la ziarul „Viitorul”. Se pare că articolele sale scrise din inima Ardealului fuseseră foarte apreciate de cititorii ziarului. Dar a continuat să corespondeze cu Florica, să-şi împărtăşească împreună vise, gânduri, speranţe. Nu o cunoscuse bine pe Florica la Pripas căci nu făcuse parte din lumea lui, a intelectualilor. Şi chiar dacă ar fi cunoscut-o mai bine, ea era a lui Ion şi nu ar fi putut să se apropie de ea. Acum, când o cunoscuse mai bine, constatase că treptat-treptat, Florica se transformase într-o oază de lumină a vieţii sale. Aştepta cu nerăbdare scrisorile ei în care îi povestea momente obişnuite din rutina zilnică a unei femei obişnuite ... dar aceste relatări monotone erau aşteptate cu interes de Titu căci inima lui rămăsese la Armadia. Proiectul educaţional „Lecturiada Interactivă” a fost integrat parteneriatului strategic ERASMUS+ “Skills for Life: Literacy” coordonat de Liceul „Ştefan Procopiu” în perioada 1 septembrie 2014-31 august 2015 în colaborare cu şcoli din Bulgaria, Italia, Grecia şi Turcia. Proiectul, finanţat cu sprijinul Comisiei Europene, are ca scop valorificarea potențialului literației ca instrument de dezvoltare personală și consolidare a competențelor cheie transversale necesare învățării pe tot parcursul vieții. În prezent, este în derulare concursul „O scrisoare pierdută”. Echipajele înscrise trebuie să predea raportul cărţii până în data de 25 aprilie 2015, apoi vor participa la proba „Quiz” (45 de întrebări tip grilă). Sperăm că prin aceste strategii interactive să promovăm lectura în rândul adolescenţilor, să contribuim la dezvoltarea motivaţiei pentru implicarea în activităţi extraşcolare ca o alternativă pentru petrecerea timpului liber, stimularea potenţialului lor creativ, dar şi obţinerea unor rezultate mai bune 60

la examenul de bacalaureat la disciplina limba şi literatura română datorită aprofundării celor patru opere incluse în programă.

TĂRIE ȘI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ Prof. Dorina Dinu Șc. Gimnazială Nr. 280, București PROIECT DIDACTIC INTEGRAT Pentru comisia metodică Clasa pregatitoare AN ȘCOLAR 2014-2015 TRĂIRE ȘI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ - PROIECT DATA: 23. 01. 2015 CLASA: pregătitoare A PROPUNĂTORI: prof.înv. primar: DORINA DINU CLASA: PREGĂTITOARE A Școala Gimnazială Nr. 280 STR. SERG. GHEORGHE DONICI, NR. 4 A - BUCUREȘTI, SECTOR 5 TELEFON / FAX : (021) 423 40 68 E-mail: scoala_280@yahoo.com DISCIPLINA: Dezvoltare personală UNITATEA TEMATICĂ: IARNA-EMOTII SUBIECTUL LECŢIEI: Trăire şi manifestare emoţională/Emoţii de bază: bucurie, tristeţe, frică, furie FORMA DE REALIZARE: activitate integrată TIPUL ACTIVITĂŢII: formare de abilităţi şi atitudini DOMENII IMPLICATE ÎN ACTIVITATE: Comunicare în limba română Educaţie religioasă Matematică şi explorarea mediului Dezvoltare personală Arte vizuale şi abilitați practice Muzică şi mişcare MOTIVAŢIA: Dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale copiilor şcolari este importantă pentru că ajută la formarea şi 62

menţinerea relaţiilor cu ceilalţi; pentru că ajută copiii să se înțeleagă pe sine; pentru că previne apariţia problemelor emoţionale şi de comportament. COMPETENŢE GENERALE: 1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi 2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi 3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar COMPETENŢE SPECIFICE: DEZVOLTARE PERSONALĂ 2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii simple, familiare 3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară; 3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învăţarea şi succesul școlar; COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ 2.4.Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine; 2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universal apropiat, prin mesaje scurte; 2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală; 3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiar; 3.3. Recunoaşterea personajelor din poveştile audiate si vizionate. MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar; 4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…” între două evenimente succesive. MUZICĂ ŞI MIŞCARE 2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm; 63

3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu sau pe audiţie; ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE 2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică. EDUCAŢIE RELIGIOASĂ: 1.1. Recunoaşterea unor elemente de bază ale credinţei religioase; 1.3. Aplicarea unor reguli de comportament moral-creştin în contexte de viaţă; OBIECTIVE OPERAŢIONALE: a) cognitive: - să identifice emoţiile în funcţie de indicii nonverbali; - să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale; - să identifice propriile emoţii în situaţii date; b) afective:- să prezinte interes pentru activitate şi dorinţă de afirmare; - să participe activ la jocuri c) motrice: - să mânuiască materialele puse la dispoziţie; - să execute mişcări sugerate de imagini, texte sau sarcini cerute de învăţătoare. STRATEGIA DIDACTICĂ: 1. RESURSE PROCEDURALE: a) Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, expunerea, descoperirea, explicaţia, jocul de rol, exprimarea corporală, tehnici expresivcreative, autoanaliza. b) Forme de organizare: individual, pe grupe, frontal. 2. RESURSE MATERIALE: laptop, videoproiector, imagini din povesti PPT, imagini de colorat, măşti de animale, 64

personaje din poveşti care exprimă diferite trăiri emoţionale (bucurie, furie, tristeţe, teamă) 3. RESURSE TEMPORALE: 35 minute activitate+10 minute activităţi în completare 4. RESURSE UMANE: 30 de elevi 5. RESURSE SPAŢIALE: sala de clasă 6. FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor, evaluarea reciprocă, aprecieri verbale 7. BIBLIOGRAFIE: ☺Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013; ☺Băban Adriana, ,,Consiliere educaţională”, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2003; ☺Breben Silvia, ,,Jocuri pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale la vârsta preşcolară şi şcolară mică”, Ed. Reprograph, Craiova, 2010; ☺Anicuta Todea, Daniela Muresan (coordonatoare) și colectivul, “Activități integrate-caiet pentru clasa pregătitoare”Fișe de lucru interdisciplinare pe unități tematice săptămânalepartea I, Semestrul I, Ed.” Paralela 45”-Pitești, 2014 ☺Cutiuţa Muzicală nr 5 ☺ Muzica de pe Youtube – Corul ” TraLaLa” DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Nr. Etapele Compe Conţinuturi Strategia crt. lecţiei tenţe / Activităţi didactică specifi integrate ce discipli nelor integra te

Forme de evalua re

Moment organizat oric

Captarea atenţiei

MEM 3.2 CLR 2.2 DP 2.1 MM 3.2

Se amenajează spaţiul clasei într-o manieră optimă desfăşurării activităţilor propuse. Se cântă în cor cântecul „IARNA A SOSIT ÎN ZORI”-de pe YoutubeCorul TraLaLa Se aud bătăi în uşa clasei şi intră Zâna Iarna însoţită de multe personaje din poveşti: 1). Lupul 2).Scufiţa Roşie 3). Vulpea 4). Ursul 5). Motanul încălţat 6).Iepuraşul 7). Fetiţa cu chibrituri 8). Cocoşul 66

Observ area sistem atică

a.metode: conversaţia b.mijloace didactice: laptop videoproiec tor c.forme de organizare: frontal individual

Obser varea siste matică Apre cieri verbale

Enunţa rea subiectu lui şi a obiective lor lecţiei

Dirijarea învăţării

CLR 3.2. MEM 4.2. DP 2.1.,3.2 .

9).Fata moşului 10).Fata babei 11).Zâna Iarnă Se anunţă tema lecţiei: „Emoţiile noastre” Vom vorbi astăzi despre anumite emoţii: bucurie, tristețe, furie, nervozitate care duc la diferite comporta mente ale oamenilor: bunăte, răutate, violenţă, minciună, adevăr. Zâna Iarnă prezintă fiecare personaj adus, apoi acestea se prezintă singure prin 67

a.metode: explicaţia conversaţia jocul didactic „Maşina de spălat”

Obser varea siste matică

Asigu rarea retenţiei şi a transferu lui

DP 3.1. CLR 2.3. MM2.1

câteva versuri sugestive: Zâna Iarnă Scufiţa Roşie Lupul Ursul Vulpea Fetiţa cu chibrituri Motanul încălţat Iepuraşul Cocoşul Fata moşului Fata babei Solicit elevii să fie atenți și să selecteze tipuri de emoţii care marchează personajele din poveşti în timp ce rulează pe videoproiec tor imagini din poveştile personaje lor care se prezintă. 68

„CELE RELE SĂ SE SPELE, Apre CELE cieri BUNE SĂ verbale SE ADUNE!”

metode: conversţia problemati zarea c.forme de organizare: frontal individual

Observ area sistem atică Apre cieri verbale

Încheie rea lecţiei

Activităţi recreati ve

DP 2.1.

MM 3.2. AVAP 2.6.

Apreciez activitatea elevilor din timpul lecţiei şi le voi oferi câte un omuleţ zâmbitor.

Voi propune elevilor să caute în plicurile de pe masă, unde vor găsi un animal cunoscut de ei din poveşti. Elevii vor găsi câte o vulpe decupată, dar care va exprima viclenia, teama şi perseveren ţa. Se vor împărţi elevii în trei grupe: MOROCĂ 69

a.metode: explicaţia, reflecţia personală

Aprie cieri verbale

Obser varea siste matică Auto Evalua rea metode: Obser explicaţia varea convrsaţia sistem atică Aprieci c.forme de eri organizare: verbale pe grupe

NOŞII ZÂMBĂRE ŢII MOFTURO ŞII Grupa MOROCĂN OŞILOR va colora vulpea în culori reci ( verde, albastru, violet, moro). Grupa ZÂMBĂRE ŢILOR va colora imaginea cu vulpea în culori calde (roșu, galben, portocaliu). Grupa MOFTURO ŞILOR va colora imaginea în multe culori şi calde şi reci. La final vulpile vor fi agăţate pe tablă sub 70

emoticonii ce reprezintă grupele. La final elevii vor observa că vulpile se potrivesc fiecărei imaginiemoticon. Elevii vor cânta „VULPE, TU MI-AI FURAT GÂSCA...” Echipele: MOROCĂNOȘII, ZÂMBĂRȚII, MOFTUROȘII

Fiecare echipă va avea de colorat câte o vulpe în culori diferite.

PARTENERIAT EDUCAŢIONAL PRIETENA MEA, CARTEA Prof. învățământ primar Ioan Doroș Col. Naț. Petru Rareș Beclean INIŢIATOR/ AUTOR PROIECT profesor învăţământul primar

- IOANA DOROŞ –

PARTENERI: COLEGIUL NAŢIONAL „PETRU RAREŞ” BECLEAN – CLASA a III-a BIBLIOTECA COLEGIULUI NAŢIONAL „PETRU RAREŞ” BECLEAN BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ „LIVIU REBREANU” BECLEAN ARGUMENT: Motto „CINE ARE CARTE ARE PARTE.” Într-o perioadă foarte controversată pe care o traversează societatea noastră în prezent, în care calculatorul şi televizorul au devenit prietenii elevilor, se cuvine să dăm importanţa cuvenită cărţilor. Tot mai puţini sunt cei care vizitează bibliotecile şi cei care cumpără cărţi. Elevii de vârstă şcolară mică înlocuiesc cartea de colorat cu desenul la calculator. E drept că se dezvoltă gândirea, dar nu şi abilităţile practice de mânuire a unui creion sau de încadrare a culorii într-un spaţiu dat. Elevii mai mari se joacă cu plăcere, singuri, jocuri care de obicei au subiecte violente sau personaje fantastice, cu puteri supranaturale, pe care nu le vor întâlni în realitate. Se desprind încet-încet de realitatea în care trăiesc şi personajele reale, oamenii obişnuiţi, nu-i mai atrag. Vocabularul elevilor se dezvoltă atunci când ei citesc cărţi, reviste, atlase ş.a.. 75

Capacitatea de comunicare are mult de suferit dacă elevii nu sunt puşi în situaţia de a comunica. Consider că se impune necesitatea atragerii elevilor spre „ lumea cărţilor”, nu în locul calculatorului, ci alături de acesta, făcându-i să înţeleagă rolul cărţilor în viaţa de zi cu zi şi cultivarea interesului pentru lectura reală, pentru răsfoirea şi citirea cărţilor. Valorificarea înţelepciunii din cărţi, în toate sferele vieţii cotidiene, trebuie să fie un obiectiv major în formarea şi dezvoltarea personalităţii elevilor. Desfăşurând cu elevii acest proiect, voi continua activitatea începută în cadrul opţionalului interdisciplinar „Prietena mea, cartea”. DESCRIEREA PROIECTULUI 1. OBIECTIV GENERAL – stimularea interesului elevilor pentru lectură şi a respectului pentru cărţi; 2. OBIECTIVE SPECIFICE: Pentru învăţătoare: - să sensibilizeze elevii în vederea citirii cărţilor, împrumutarea lor de la biblioteci sau achiziţionarea de la librării; - să stimuleze interesul elevilor şi al familiilor acestora pentru cititul cărţilor, alături de tehnologia modernă actuală; - să-i aprecieze pe cei mai harnici cititori; - să organizeze concursuri literare; - să aibă iniţiativă, împreună cu d-nele bibliotecare, pentru îmbogăţirea fondului de carte (donaţii, sponsorizări); Pentru doamnele bibliotecare: - să promoveze fondul de carte în rândul elevilor, asigurând accesul la informaţii; - să facă cunoscute serviciile oferite de bibliotecă; - să recondiţioneze fondul de carte existent; - să organizeze întâlniri cu scriitori contemporani; 76

să marcheze prin expoziţii de carte evenimentele literare mai importante ( zile de naştere ale scriitorilor, comemorări ş.a. ). Pentru elevi: - să meargă la biblioteca şcolii sau a oraşului şi să se intereseze ce cărţi sunt acolo; - să citească cu interes cărţi recomandate de învăţătoare, dar nu numai; - să împărtăşească şi altor colegi lecturile care l-au atras mai mult sau cele din care a avut de învăţat, care l-au ajutat; - să înapoieze cărţile împrumutate; - să recondiţioneze cărţile împrumutate ( să lipească paginile rupte, să intindă foile, să le şteargă); - să participe la evenimentele mai importante organizate la bibliotecă, la concursuri, întâlniri; 3. ECHIPA DE PROIECT: 4. COLABORATORI : T. M. – bibliotecară la Col. Naţ. „Petru Rareş” -

Beclean P. F. – bibliotecară la Biblioteca Orăşenească „Liviu Rebreanu” Beclean 5. GRUP ŢINTĂ: elevii clasei a III-a de la Col. Naţ. „Petru Rareş” Beclean 6. BENEFICIARI: elevii clasei a III-a, elevi de la ciclul primar, părinţii elevilor, biblioteca colegiului, biblioteca orăşenească; 7. TIMPI DE DESFĂŞURARE: An şcolar 8. RESURSE: a) UMANE: - elevi, părinţi, cadre didactice de la colegiu; b) MATERIALE:

cărţi, reviste, ziare, atlase etc., aparat foto, fotografii, calculator, imprimantă, hârtie, diplome; c) INFORMAŢIONALE: - proiectul de parteneriat; - fotografii; - articole în presă; d) PROCEDURALE: - metode şi tehnici de lucru: studiu individual, conversaţii, munca în echipă, - învăţarea prin descoperire; - forme de organizare: individual, pe grupe, vizite, dezbateri, concursuri, spectacole, întâlniri; e) FINANCIARE: - sponsorizări; - donaţii; - contribuţii personale ş.a. 9. DISEMINARE - site-ul Colegiului Naţional „Petru Rareş” Beclean - platforma „Prietenii lecturii” -

PLAN DE ACTIVITĂŢI 1. Vizită la biblioteca Colegiului Naţional „ Petru Rareş” Beclean – octombrie 2. Vizită la Biblioteca Orăşenească Beclean – noiembrie 3. „Personajul preferat” – decembrie 4. „ Lui Eminescu” – medalion literar – ianuarie 5. Prietena mea, cartea – activităţi de recondiţionare a cărţilor la biblioteca Col. Naţ. „Petru Rareş” – februarie 6. „ Chipul mamei în opere literare” – martie 7. Scriitori contemporani- întâlnire cu scriitorul Cornel Cotuţiu – mai 8. „ Cei mai harnici cititori” – iunie 78

REZULTATE SCONTATE: - mărirea numărului de cititori; - îmbogăţirea vocabularului elevilor; - rezultate mai bune ale elevilor la şcoală; - dezvoltarea interesului pentru citit a elevilor şi părinţilor acestora; - întărirea relaţiei între şcoală şi bibliotecă; - continuarea activităţilor şi în următorul an şcolar; EVALUARE: - prezentarea proiectului în cadrul comisiei metodice; - numărul mai mare de cititori; - raport final.

STIMULAREA GUSTULUI PENTRU LECTURĂ – EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI Prof. Ene Georgiana Școala nr. 54, București Activitate extracurriculară: MIHAI EMINESCU-poetul nepereche

Elevii clasei I, împreună cu cei din clasa a IV-a au recitat poezii scrise de poetul nostru național, au realizat ecusoane și desene cu tema eminesciană.

 „Rețeta buclucașă”: S-a folosit la clasă motivul organizării unei excursii pentru a fi un bun prilej de exersare a lecturii. Pentru a putea organiza excursia, elevii au fost antrenați să caute cât mai multe informații despre destinația noastră. Astfel, s-au documentat de pe internet, din pliante, reviste, etc și au citit cât au putut despre Cetatea Poenari (localizare, câteva idei despre istoria cetății..) La destinație au citit informațiile aflate pe plăcuțele turistice. 80

SĂ-I CUNOAȘTEM PE SCRIITORII CONTEMPORANI Prof. Filip Roxana Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari FIŞǍ DE ACTIVITATE EXTRAŞCOLARǍ Prof. Filip Roxana, Data: 16.02.2015 Liceul Tehnologic ,,Lazăr Edeleanu” Năvodari. Clasele: a X-a U, a IX- a I Activitatea noastră intitulată ,,Să-i cunoaştem pe scriitorii contemporani!,, s-a desfăşurat pe 16.02.2015 şi a vizat dezvoltarea gustului pentru lectură contemporană a liceenilor noştri. Evenimentul a prilejuit întâlnirea cu scriitoarea constănţeană Prof. Dr. Cristina Tamaş, fost Preşedinte al Uniunii Scriitorilor Filiala Dobrogea, Profesor Universitar la Universitatea ,,Ovidius”, Constanţa, regizor şi creatoare a numeroase piese de teatru. Elevii noştri au fost încântaţi să descopere personalitatea fascinantă a scriitoarei. Ei au lecturat, în prealabil, romanul „Vacanţele preşedintelui”, un roman politic, ce înfăţişează vieţile celor patru preşedinţi pe care i-a avut România, dincolo de aparenţe. Fascinantă li s-a părut elevilor dependenţa de putere manifestată, în mod diferit, de fiecare preşedinte în parte.Pe parcursul activităţii s-a punctat un aspect important, acela că, în spatele fiecărui preşedinte, s-a aflat mereu câte o femeie care, de cele mai multe ori, deţinea controlul, şi-l influenţa în luarea deciziilor celor mai importante. Nu întotdeauna, după cum a dovedit-o istoria, femeia a reprezentat o influenţă pozitivă, eşecurile politice fiind, deseori, atribuite amestecului exagerat în probleme care nu făceau parte din atribuţiile sale.

Prima parte a activităţii a constat într-o recenzie făcută de elevul Costea Albert, care şi-a expus propria opinie legată de parcursul narativ al romanului. A urmat un Power Point cu citate semnificative din roman, prezentat de eleva Enescu Elena. Doamna Tamaş a realizat şi ea o scurtă prezentare a cărţii, punctând sursele de inspiraţie care au stat la baza romanului şi la condiţiile în care acesta a fost scris, elaborarea lui durând aproape zece ani. Ultima parte a activităţii a constat într-un dialog între elevii participanţi şi scriitoare. Elevii care au realizat lectura cărţii, i-au pus dnei Tamaş o serie de întrebări care au satisfăcut curiozitatea acestora şi au dat naştere la noi discuţii. Chestionarul completat la final de elevi, a scos la iveală faptul că romanul li s-a părut o lectură captivantă, mai ales prin legăturile cu planul realităţii. Activitatea s-a încheiat cu o sesiune de autografe.

COMPETENŢELE ÎN ÎNVĂŢAREA INTERDISCIPLINARĂ Prof. Vasilica Gazdac Școala Gimnazială Tiberiu Morariu Salva. Pentru început ne dorim să ne punem întrebarea fundamentală, de ce sunt competențelor elevilor atât de importante, și de ce ar trebui ca procesul de predare - învățare - evaluare să se bazeze pe o abordare bazată pe competențe? Viața este din ce în ce non-rutină, se bazează pe rezolvare de probleme și tehnologie bogată. De aceea, sistemele de învățământ se îndepărtează de abordările exclusiv de conținut concentrându-se mai mult pe sprijinirea elevilor să dezvolte o gamă de competențe pentru a face față în lumea noastră complexă. Educația de astăzi, la fel ca și în secolele anterioare, este destinată să promoveze dezvoltarea personală, cetățenie și pregătirea elevilor pentru piaţa muncii. Cu toate acestea, competențele necesare pentru acest lucru în societatea de astăzi, la fel ca și în societatea viitoare a secolului 22, sunt și vor continua să fie foarte diferite de cele care au fost necesare în vremuri anterioare. În timp ce unele aptitudini, cum ar fi de aritmetică și alfabetizare, sunt la fel de importante astăzi cum au fost în trecut, altele mai importante vor fi competențele transversale și de ordin superior, cum ar fi colaborarea şi rezolvare de probleme sunt din ce în ce valoroase actual pentru ca cetățenii să poată lua efectiv parte la o viaţă implinită din punct de vedere personal, social sau profesional. Profesorul Patrick Griffin, de la Universitatea din Melbourne, a vorbit despre importanța acestor competențe în mediul de lucru actual. Nevoia elevilor este să dezvolte aceste competențe, de asemenea, cunoscute şi sub numele de "competențe cheie" sau "competențele necesare în secolul 21", a câștigat din ce în ce mai multă importanță, și a devenit recent proeminentă în sistemele de educație, datorită faptului că la nivel mondial sunt prezente motivații sociale și economice, precum și datorită evoluțiile înregistrate în învățământul de cercetare. Necesitatea 84

de a îmbunătăți calitatea și relevanța competențelor cursanților, dobândirea de a utiliza metode non-formale de educaţie pe lângă cele ale educației formale a fost recunoscută pe scară largă, în special având în vedere rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor în cadrul Europei. Cunoștiințele și competențele de bază sunt necesare, dar nu sunt suficiente pentru a îndeplini cerințele complexe ale revendicărilor sociale de astăzi într-o economie globală în ce mai competitivă. Într-o lume digitală în cazul în care abilitățile bazate pe vechile profesii sunt în declin, orientare spre educație bazată pe competențe are o importanță deosebită. Noile tehnologii sunt în continuă schimbare iar modul în care învăța elevii, muncim şi trăim va fi principiul de bază întro societate digitală și bazată pe cunoaștere. Deci, necesitatea de a dezvolta prin educaţie competențele elevilor pare destul de clară. Dar exact ce sunt aceste competenţe, și cum ar trebui să le formăm elevilor? O definiție utilă este dată de Hoskins și Crick, care afirmă că o "competență" poate fi definită ca "o combinație complexă de cunoștințe, abilități, valori, atitudini și motivaţia reprezentat de acțiunea de a reuşi într-un anumit domeniu ". Cu alte cuvinte, acestea sunt „mijloace „ care pot să aplice în mod eficient o combinație de cunoștințe, aptitudini și atitudini reacționând cu succes la o situație sau de a rezolva o problemă din lumea reală. Termenul "competență" a fost utilizat inițial în contextul profesional în Franța din anii 1970 pentru a se referi la ceea ce angajații posedă cunoştiinţe necesare dincolo de calificarea proprie pentru a acționa eficient într-o gamă de situații de muncă. În anii 1980, abordările bazate pe competențe au început să fie dezvoltate în educația și formarea profesională în diferite țări europene. De atunci, importanța tot mai mare a includerii competențelor în procesul educaţional a însemnat că învățarea bazată pe competențe a fost extinsă și la învățământul școlar general. Competențele sunt exprimate, înțelese și puse în aplicare în cadrul fiecărui sistem de învățământ în moduri diferite în funcție de context național, în funcție de filosofiile 85

educaționale, tradițiile istorice și politice, precum și influențele exterioare. Țările au dezvoltat, prin urmare, propriile lor definiții naționale și cadre de competență, inclusiv competențele transversale. Acestea includ recomandarea Uniunii Europene privind competențele-cheie pentru învățarea continuă, Planul Cadrul UNESCO, Planul Cadrul OCDE DeSeCo, Parteneriatele sec.21, și Planul Cadrul ATC21S. Toate aceste cadre împărtășesc puncte comune și au fost dezvoltate în consultare cu experții și părțile interesate la nivel global. Să aruncăm mai întâi o scurtă privire la cadrul competențelor secolului 21, care include patru dimensiuni: - moduri de a gândi; - moduri de a trăi în lume; - modalități de lucru; - uneltele pentru prelucrarea acestora. Modalitatile de gândire sunt conceptualizate şi includ creativitatea și inovarea, gândirea critică, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor și a învăța să înveți. Modalitatile de trăi în lume, include cetățenia locală și globală, aptitudini de viață și de carieră, responsabilitate personală și socială, conștientizare culturală. Modalitatile de lucru sunt considerate colaborarea și comunicarea; cultura informației și educația în domeniul TIC. După cum veți vedea, Planul Cadru european se referă și la toate aceste competențe, dar este mult mai bine înrădăcinată în contextul curriculumului școlar european. Planul Cadrul al Uniunii Europene, elaborat de Comisia Europeană, în consultare cu toate statele membre, include următoarele 8 cheie Competente: - Comunicare în limba maternă - Comunicarea în limbi străine - Competențe matematice și competențe de bază în știință și tehnologie - Competențe digitale. - A învăța să înveți. - Competențe sociale și civice. - Spirit de inițiativă și antreprenoriat. 86

- Sensibilizare și exprimare culturală. Toate cele 8 competențe-cheie sunt considerate la fel de importante, deoarece fiecare dintre ele contribuie la împlinirea și dezvoltarea personală a tuturor persoanelor. Multe dintre competențele se suprapun și toate sunt interdependente, pentru că abilitățile transversale joacă un rol important în fiecare dintre ele: gândirea critică, creativitatea, initiativa, rezolvarea de probleme, evaluarea riscurilor, luarea deciziilor și empatia. Cu toate acestea, există o competență deosebită care va fi luată în considerare, extrem de importantă; este "a învăța să înveți", fundamentul întregului proces de învățare. Ca și în toate cele 8 competențe cheie, cadrul european oferă în primul rând o definiție a competenţei „a învăța să înveți” și apoi identifică cunoștințele, aptitudinile și atitudinile asociate acesteia. „A învăța să înveți „este definită ca abilitatea de a persevera în învățare, de a organiza propria învățare, inclusiv prin gestionarea eficientă a timpului și a informațiilor, atât individual, cât și în grup. Această competență include gradul de conștientizare a procesului de învățare precum și abilitatea de a depăși obstacolele pentru a învăța cu succes. „A învăța să înveți” angajează elevii să se bazeze pe experiențele de învățare și de viață anterioare, în scopul de a utiliza și aplica cunoștințele și abilitățile în orice situaţie de viaţă atât în şcoală cât şi în afara ei.

LECTURA POEZIEI Prof. Gheorghe Corina Col. Agr. „Dr. C. Angelescu” Buzău PROIECT DIDACTIC PROFESOR: Gheorghe Corina COLEGIUL AGRICOL „DR.C.ANGELESCU” BUZĂU DISCIPLINA: Limba şi literatura română CLASA: a XII-a A DATA: 04.12.2015 SUBIECTUL LECŢIEI: Diversitate stilistică şi de viziune în poezia interbelică Texte-suport: Ecce homo de Lucian Blaga Gri de George Bacovia TIPUL LECŢIEI: fixare şi sistematizare OBIECTIV SPECIAL: analiza celor două texte din punct de vedere tematic şi stilistic şi semnalarea asemănărilor şi deosebirilor dintre acestea. COMPETENŢE SPECIFICE: La sfârşitul orei elevii vor fi capabili să: 1. să enumere trăsăturile definitorii ale liricii celor doi poeţi interbelici; 2. să analizeze particularităţile de conţinut şi de structură ale textelor propuse; 3. să compare concepţiile celor doi autori, având ca punct de plecare textele date; 4. să-şi exprime punctul de vedere cu privire la diverse idei ce se regăsesc în cele două texte. RESURSE: texte-suport fişe de evaluare METODE ŞI PROCEDEE: lectura expresivă 88

conversaţia euristică şi catihetică lucrul cu textul metoda brainstormingului problematizarea FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: activitatea frontală activitatea individuală TIMP DE LUCRU: 50 min. SCENARIUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE: 1. Organizarea clasei: absenţe, disciplină, pregătirea pentru lecţie. 2. Actualizarea cunoştinţelor anterioare: Profesorul le cere elevilor să prezinte tema: un eseu argumentativ despre poezie, pornind de la afirmaţia lui G.Călinescu Nimeni n-a interpretat definitiv o mare poezie, oricât de clară în aparenţă. 3. Captarea atenţiei: Având ca punct de plecare afirmaţia lui G.Călinescu, profesorul va face următoarea precizare: aşa cum o poezie poate avea multiple interpretări, în funcţie de cel ce o citeşte, aceeaşi temă, acelaşi motiv pot fi tratate diferit în operele literare, în funcţie de concepţiile artistului. 4. Anunţarea subiectului lecţiei: Profesorul anunţă tema lecţiei şi obiectivele, precizând că această temă va fi exemplificată cu ajutorul a două texte poetice ale unor importanţi autori interbelici: Lucian Blaga şi George Bacovia. Se vor nota pe tablă titlul lecţiei şi obiectivele. 5. Desfăşurarea procesului educativ: Profesorul va face un exerciţiu recapitulativ: va nota pe tablă numele celor doi poeţi propuşi spre analiză şi le va cere elevilor să menţioneze cât mai multe cuvinte/sintagme care să li se asocieze. Elevii vor primi apoi câte o fişă cu textele-suport: Ecce homo de Lucian Blaga, respectiv Gri de George Bacovia. Elevii vor citi 89

expresiv cele două texte. Profesorul le va cere elevilor să analizeze cele două texte din punct de vedere tematic şi stilistic. Prin activitate frontală, profesorul le va adresa întrebări şi va nota la tablă răspunsurile, astfel încât să rezulte următoarea schemă: Gri de George Bacovia Tema textului: ● tristeţea (plâns de cobe), ● deprimarea (şi-am oftat); ● singurătatea (mi-am zis singur, solitar). Motive centrale: ● motivul plumbului (zarea grea de plumb) ● motivul ninsorii (ninge gri) ● motivul corbului (I-auzi corbii) Cromatica: predomină culoarea gri (ninge gri, zarea grea de plumb) Sentimentele eului liric: - tristeţe, deprimare, - singurătate, apăsare sufletească, sentimentul morţii Atitudinea eului liric: pesimism Structură: - versuri inegale - versuri-refren – accentuează starea de spirit a eului liric; muzicalitate. Ecce homo de Lucian Blaga Tema textului: - existenţa (nestăvilita nebunie de-a trăi) - atitudinea eului liric faţă de univers (expresionism) Sentimentele eului liric: - euforie (din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs, de nu se stinge?) energie (vârtejul meu de-avînt, dulcea sete dea juca) - forţă (paşii mei de plumb) 90

încredere (strig cutezător în vânt, de ziua de apoi nu mă-nspăimânt) Atitudinea eului liric: optimism Structură: versuri inegale structurat sub formă de întrebări retorice După analiza celor două poezii profesorul le va cere elevilor să analizeze cuvântul plumb din cele două texte şi să semnaleze diferenţele: dacă la Bacovia plumbul sugerează apăsare, sufocare, la Blaga acelaşi cuvânt se referă la forţă, la energie. De asemenea, elevii vor compara viziunea celor doi autori referitoare la existenţă (motiv de tristeţe – Bacovia, motiv de fericire – Blaga). Elevii vor compara şi limbajul din cele două poezii (limbaj monoton – Bacovia, limbaj ce abundă în figuri de stil – Blaga) 1. Asigurarea feed-back-ului: se realizează pe parcursul orei, prin aprecieri verbale la adresa elevilor. 2. Evaluare formativă: elevilor li se va înmâna o fişă de evaluare cu câteva cerinţe la care vor răspunde în câteva minute. 3. Asigurarea retenţiei şi transferului: pornind de la modelul de analiză din clasă, elevii vor avea ca temă realizarea unei comparaţii între poeziile Niciodată toamna de Tudor Arghezi şi Zi de septemvrie de Lucian Blaga. ANEXA 1 FIŞĂ DE LUCRU TEXT-SUPORT CLASA A XII-A Se dă textul: Plâns de cobe pe la geamuri se opri, Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat; 91

„I-auzi corbii” – mi-am zis singur...şi-am oftat; Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. Ca şi zarea, gândul meu se înnegri... Şi de lume tot mai singur, mai barbar, Trist c-o pană mătur vatra, solitar... Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. George Bacovia, Gri FIŞĂ DE LUCRU TEXT-SUPORT CLASA A XII-A Se dă textul: Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca, Când din pământ sorb numai fiere?... Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs, de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare, ce minune Mă-mbată să visez că eu păşesc pe bolta unui cer? Şi ce venin mă face s-aiurez Că glia neagră de păcate Răsună sfântă ca un clopot Sub paşii mei de plumb?... Nu ştiu, dar râd şi strig cutezător în vânt: „De ziua de apoi nu mă-nspăimânt – În iad de-ajung M-oi bucura de-un colţ din el ca de un rai întreg!...” Lucian Blaga, Ecce homo ANEXA 2 FIŞĂ DE EVALUARE 92

CLASA A XII-A Notaţi pe scurt răspunsuri la următoarele cerinţe: 1. Defineşte într-un cuvânt starea de spirit pe care ţi-a produs-o lectura celor două texte....................................... 2. Ce am aflat nou?............................................................ …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. 3. Un lucru pe care nu l-am înţeles.................................... …………………………………………………………………. 4. Dacă aş avea de ales să citesc un text de George Bacovia şi un text de Lucian Blaga autorul ales ar fi......... ………………………. pentru că......................................... ………………………………………………………………… 5. Dacă ar fi să definesc opera lui Bacovia în trei cuvinte acestea ar fi....................................................................... 6.Dacă ar fi să definesc opera lui Blaga în trei cuvinte, acestea ar fi.......................................................................

CITESC, DECI SCRIU... CENACLU LITERAR-ATELIER DE SCRIERE CREATIVĂ Prof. Claudia Iagăr, Prof. Diana Todor Colegiul Național ”Samuil Vulcan” Beiuș, Bihor „Lectura este, pentru omul modern, un viciu sau o osândă. Citim ca să trecem examenele, să ne informăm sau citim din profesiune. Mă gândesc însă că lectura ar putea implica şi funcţii mai nobile, adică mai fireşti.” (Mircea Eliade) Am încercat mereu să implicăm funcţiile nobile până la epuizare în activitatea cotidiană. Credem că nici nu se putea altfel. Până la informare, examene, profesiune, copilul simte şi experimentează lumea vizual, olfactiv, tactil. Şi cum să nu o simtă când vine cu un microcip al bucuriei exultante născută din dorinţa de a trăi frumos? Orice discuţie începe cu am citit cândva şi gândul alunecă uşor în atemporal. Fără a putea determina acest cândva, rămânem adeseori marcaţi de senzorial, de gustul delicios, plăcut, amar, acru, explozia contopirii cu volumul. Copiii văd lumea în culori, citesc personajul, observă amănuntul semnificativ şi ridică sincer piatra asupra celui care a greşit. Tineri talentaţi, elevii vulcanişti au încercat să interiorizeze Faza cu cititul, prin prisma experienţei personale, punându-se în postura de generatori de trăiri prin text scris, text viu. Considerăm că finalitatea zgomotului produs de file este cuvântul proaspăt ieşit din călimara nesăţioasă. În accepţiunea curentă, textul viu este îngăduit numai scriitorului care-şi face din vocaţie profesiune, sursă de existenţă precară sau nu. Avizi de cunoaştere, nu de recunoaştere, elevii cenaclului se joacă de-a Demiurgii, având la bază dorinţa de aşi satisface necesităţile literare. „Cred că scriu pentru că mă eliberează. E singurul loc în care pot să fiu eu însămi şi în acelaşi timp să mă detaşez de mine”, mărturiseşte zâmbind o adolescentă. 94

Din dorinţa de a-i elibera pe toţi, am gândit şi implementat o activitate relaxantă, o finalitate a lecturii dirijate şi nu numai. Acest proiect al Colegiul Naţional „Samuil Vulcan” va reuni elevul aspirant la profesia de scriitor, dascălul care s-a afirmat poate, creatorul de cultură scrisă. Elevii Cetăţii de pe malul Crişului Negru au fost mereu preocupaţi de activitatea literară. Sunt demni de menţionat în acest context poeţii: Alexandru Andriţoiu, Viorel Horj, Maria Vaida, nume sonore pe scena literară românească. În 1955 ia fiinţă cenaclul literar al Colegiul Naţional „Samuil Vulcan”, revitalizat şi condus cu măiestrie didactică între anii 1961 – 1993 de profesorul Milan Martinov, figură emblematică a şcolii noastre. Prin implementarea acestui proiect, se doreşte atragerea tuturor iubitorilor de text scris într-un mediu primitor, înfiinţarea cenaclului literar pentru elevi şi cadre didactice fiind un demers firesc şi necesar. Cultura trebuie sărbătorită într-un cadru festiv, ca o recunoaştere a importanţei ei în societate, importanţă pe care trebuie să o conştientizeze şi elevii pentru ca scopul acestui cenaclu să fie atins. Scopul demersului este valorificarea potenţialului creator al elevilor şi cadrelor didactice implicate, oamenilor de cultură din municipiul nostru. Obiectivele acestui proiect sunt: - Descoperirea talentelor literare şi oferirea posibilităţii de afirmare şi dezvoltare acelora care dovedesc vocaţie literară; - Stimularea tinerelor talente care se vor putea remarca într-un cadru organizat, festiv şi deschis, având posibilitatea de a intra în contact direct cu oameni de cultură beiuşeni într-un mediu propice; - Consolidarea identităţii naţionale prin educaţie şi prin respectarea valorilor reale ale societăţii; - Educarea elevilor prin lectură, comunicare şi creaţie literară. 95

Pentru a da elevilor posibilitatea de a intra în contact direct cu oameni de cultură beiuşeni, l-am invitat pe poetul Nicolae Brânda, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj alături de noi la activitatea închinată sărbătorilor de iarnă, „În întâmpinarea Crăciunului”. Ascultând versurile „Colindului copilăriei”, „Îmi amintesc când la bunica,/ Mergeam să-i spun un mândru cânt,/Cum maștepta în pragul casei,/Cu-atâta dor, cu-n singur gând. ”, (Dumuţa Tabita), acesta a rememorat copilăria petrecută sub steaua cu noroc. Evaluarea, componentă esenţială a oricărui proces instructiv-educativ, am realizat-o prin metode variate, menite a ne asigura obiectivitatea atât de necesară în momente sensibile. E important să-i ascultăm pe cei de lângă noi, elevi şi colaboratori, pentru că orice acţiune este supusă erorii, prin urmare, perfectibilă.  Chestionare adresate partenerilor; CHESTIONAR PENTRU PARTENERI MUZEUL MUNICIPAL BEIUŞ Dorim să realizăm o cercetare privind activitatea extraşcolară propusă de noi şi îmbunătăţirea acesteia. Vă rugăm să ne sprijiniţi prin completarea acestui chestionar cu opiniile dumneavoastră exprimate în mod liber şi cât mai sincer cu putinţă. La completarea chestionarului, vă sugerăm să puneţi un X în căsuţa care corespunde opiniei dumneavoastră, iar, pentru răspunsurile care conţin puncte de suspensie, vă rugăm să vă exprimaţi părerea încercând să vă încadraţi în spaţiul rezervat. Numele şi prenumele dumneavoastră…........................................................ A. Domiciliul: urban □

rural □

B. Vârsta dumneavoastră……………. 96

C. Sex D. Studii

M □ liceale □

F□ superioare □

Ce fel de activităţi a găzduit Muzeul Municipal Beiuş în ultimul timp (ultimele două luni )? ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… Au fost şcolile din Beiuş implicate în aceste activităţi? ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… În ce mod? ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… Pe o scară de la 1 – 5, apreciaţi colaborarea Muzelului Municipal Beiuş cu instituţiile de învăţământ din oraşul amintit. □ 1 □ 2 □ 3 □ 4 □ 5 Alcătuiţi o listă cu trei cuvinte prin care să caracterizaţi Colegiul Naţional Samuil Vulcan: .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... 6. Puteţi numi două activităţi derulate în parteneriat cu instituţia menţionată la punctul cinci în acest an? .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... Consideraţi că obiectivele acestora au fost atinse? □ da □ nu 8. Apreciaţi calitativ demersul urmărit astăzi bifând în căsuţa corespunzătoare o notă de la 1 – 5. □1 □2 □3 □4 □5 97

9. Consideraţi că activitatea de astăzi a avut un punct tare? Dacă răspunsul dumneavoastră este da, vă rugăm să-l menţionaţi? .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... 10. Pornind de la premisa conform căreia orice activitate este perfectibilă, vă rugăm să ne oferiţi câteva sugestii pentru îmbunătăţirea demersului nostru. .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... 2. Participarea la diferite concursuri:

Expoziţia Internaţională – Concurs Tradiţii de iarnă, Iaşi, le-a adus elevilor premii aşteptate şi meritate. La început de vară, când macii vor roşi câmpia şi clopotul va suna a sărbătoare, ne vom întâlni din nou, de data 98

aceasta în Muzeul Colegiului Naţional „Samuil Vulcan” pentru a celebra Ziua Internaţională a Muzeelor. Articolul despre acest maraton al lecturii se găseşte la adresa: http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.11395

DESPRE CE A MAI RĂMAS DIN LECTURĂ… Prof. Marti Iulia Ramona, Şcoala Gimnazială Iuliu Prodan, Chiochiş Nu de mult am urmărit cu interes înregistrarea unei emisiuni televizate unde, în stilu-i caracteristic, domnul Octavian Soviany vorbea despre posibilităţile noastre de a ne împotrivi despiritualizării în care societatea actuală pare că se adânceşte. Domnia sa aducea în discuţie, aşadar, trei variante de salvare: credinţa, iubirea şi cultura. I-am reţinut punctul de vedere şi mi-am continuat existenţa, întrebându-mă, însă, dacă voi trăi să văd spiritualizată/respiritualizată parte considerabilă din lumea pe care o întâlnesc oriunde, în orice moment. Bine, moartea lui Dumnezeu este o construcţie pe care o ştim din romanele sec. XX, această aventură intelectuală plasând omul deasupra lumii pe care raţiunea i-a descoperit-o. Şi de-acolo, omul pare că a dezumanizat limbajul, a deformat imaginarul divin, după cum însuşi Lucian Blaga afirma: E tragică soarta timpului nostru: ne trebuie o religie, dar nu găsim nicăieri niciun Dumnezeu pentru ea. Mai târziu, tot el se pronunţa: Începi să mori atunci când pe niciun plan de activitate nu te mai poţi depăşi. Mai mult, calea filozofică în abordarea impasului cultural impune o perspectivă lingvistică, în concepţia lui Eugen Coşeriu – numai limbajul ne oferă noţiuni, deci entităţi, nu doar intelectuale şi universale, cu care putem opera în gândire. În acest sens, e potrivit a-l aminti pe M. Merleau-Ponty, care statua: când vorbesc sau când înţeleg, experimentez pe altul în mine însumi şi pe mine în celălalt. Alteritatea este, aşadar, faptul că simţim în noi pe ceilalţi. Ori, contextualizând, adaptând rigorile unei analize teoretice la o practică a limbajului din instituţiile de învăţământ, ajungem, pe scurtătură, (şi) la problematica actului lecturii [teoria receptării, ca subramură a teoriei literare, s-a cristalizat prin H.R. Jauss şi Şcoala de la Konstanz (în jurul anilor '70), marcându-se atunci deplasarea accentului pe cititor). 100

Consider că, în prezent, şcoala românească, precum societatea însăşi, se află într-un proces de despiritualizare, actanţilor lipsindu-le, în ceea ce priveşte actul lecturii, condiţia esenţială – orizontul de aşteptare, sau…ceea ce Radu Stanca numea tonul estetic, acea adecvare la text care să-i permită cititorului contemplarea literară. De fapt, lectura înseamnă să citeşti bine, să conferi un sens textului, să re-trăieşti treptat şi în adâncime secvenţe ale universului imaginar nou-întâlnit. Lectura reprezintă un amplu exerciţiu de alteritate. Cum citesc oamenii de azi? Aş răspunde (subiectiv, desigur, fără o expertiză autoritară) simplu: cantitativ, superficial, în spiritul decadent al epocii. În ceea ce priveşte experienţele din jurul actului lectorial trăite în şcoală, în timpul orelor de literatură, de lectură (apropiindu-mă, în sfârşit, şi de tema acestui demers), pot să afirm că puţini sunt elevii care ştiu să citească. Mulţi dintre ei se află, încă, la etapa silabisirii înţelesului, a descoperirii temelor, a descifrării tehnicilor poetice/narative etc. Şi nu mă miră această constatare. Câte cărţi odihnesc în biblioteca lor personală? Câte fişe de bibliotecă au epuizat? Câte fişe de lectură, câte achiziţii entuziasmante de cărţi? Câte schimburi? Câte împrumuturi? Câte experienţe culturale le-au antrenat simţul estetic lor şi părinţilor, prietenilor lor? Constat că elevii practică o lectură calitativă atunci când sunt familiarizaţi cu subiectul operei, când pre-lectura le facilitează accesul la orizontul propriu-zis al ei, când sunt călăuziţi într-un mod, aş spune, invaziv, întru receptare, comprehensiune. Singuri, în faţa cărţii, se arată stingheri, nepricepuţi, neatraşi. Nechemaţi. Drept care actul lecturii ajunge un act orizontal al privirii, o simplă citire-parcurgere a unui text plat, uniform, fără personalitate. Am întâlnit, însă, şi elevi pasionaţi de lectură. Ce-i mână în luptă? De unde această educaţie literară? Dintr-un soi de moralitate exemplară a familiei (modestă, de altminteri), dintr-o moştenire splendidă a unui bagaj considerabil de valori (umane, sociale, ideologice, culturale, religioase). Oricum, dimensiunea valorică a educaţiei familiale primează în portretul de viitor 101

lector al elevului, prefigurându-i acestuia acea predispoziţie de receptare a unui conţinut cultural. Rareori am întâlnit situaţii în care un elev educat într-un deşert cultural ajunge un aprig cititor. De multe ori, prietenii lecturii, în şcoală, sunt profesorii, elevii autosituându-se în rolul antagoniştilor, refuzând în diverse chipuri încercările noastre (intimidante) de a-i apropia. Lectura unei cărţi sub ameninţarea unei note mici este, din punctul meu de vedere, o încercare eşuată. La fel cum este falsa (uneori, de ordinul evidenţei) apreciere (chiar de către elev) a cărţii, doar pentru a depune un omagiu (în plus) unei osificări de decenii a ei. Lectura conştientă, calitativă, selectivă, asumată este lectura în care elevul se simte liber, se camuflează, se chestionează. Aici intervine rolul profesorului – de îndrumător, de iniţiator, de mediator. Obişnuiesc să fiu sinceră cu elevii mei şi atunci când vine vorba de cărţile pe care le-am citit împreună. Împărtăşim idei în măsura în care ele sunt autentice, stârnite de o realitate pe care am constatat-o şi care necesită a fi exprimată în mod imediat. Nu agreez fişe de lectură – standard, nu încurajez lectura cantitativă dacă nu e secondată de un minim efort de interiorizare a ei. De la Jules Verne la Roald Dahl, de la Caragiale la Jeff Kinney sau Michael Ende, urmăresc impactul pe care l-a lăsat trecerea rândurilor acestor autori în viaţa elevului. Unde e urmă de entuziasm, se cuvine să poposim, să însămânţăm un spaţiu care se arată fertil. Astfel, ne întâlnim în diferite contexte – ascultând muzică, urmărind un film, citind o carte – şi depănăm impresii despre actul creaţiei în sine. Cum a fost creat subiectul, care sunt personajele, ce reprezintă personajele, cum poate fi interpretat finalul? Care e ritmul interior? Care e mesajul? De ce? Nu te îndepărta de text, rămâi aproape! Nu, textul nu-ţi spune asta! Da, ai dreptate, cum ai descoperit asta? Cu cine se aseamănă? Unde ai mai întâlnit această temă? Cine a spus-o? Un mare pas înainte cred că ar consta în rediscutarea listei de autori canonici, precum şi în alocarea anuală a unor 102

fonduri pentru actualizarea fondului de carte din bibliotecile şcolare. Operele (integrale sau fragmente) din bibliografii trebuie să cuprindă nu doar pagini trecute ale istoriei noastre literare, ci şi pagini care consumă prezentul scenei literare. Astfel, textele non-literare sau volumele care se publică în serii de autor pot încuraja actul lectorial voluntar. Una peste alta, aş spune că responsabilitatea cadrului didactic de specialitate e uriaşă în ceea ce priveşte atragerea elevului spre lectură – mai ales dacă ne referim la o şcoală din mediul rural în care elevii provin din familii defavorizate, unde interesul pentru performanţa intelectuală este rarisim. Nu de puţine ori, în această situaţie, lectura este gândită şi practicată ca un soi de rezistenţă împotriva acţiunilor ostile culturii. Armele mele sunt tuşul de la cele două imprimante din sala profesorală care multiplică fişele cu texte medii, ca lungime (de la povestirile lui Tolstoi, articole, recenzii, fragmente din romane), cărţile selectate din mărunta bibliotecă a şcolii, achiziţionate din diverse sponsorizări, precum şi cărţile în format electronic. Toate acestea se lasă cu urmări – fie chestionare, fie jurnale de lectură. Fie ateliere în care persoane interesante, captivante din sfera culturală prezintă aspecte ale vieţii academice, literare etc. Copiii se simt confortabil audiind prelegeri despre actul lecturii, despre vieţile unor autori interesanţi, se simt confortabil discutând în grupuri, analizând, dezbătând subiecte de actualitate. Şi răspund satisfăcător provocării de a produce mesaje orale despre o carte citită. Orice semn că lectura a prins viaţă în imaginarul unui elev echivalează cu o victorie şi este răsplătit ca atare. Indiferent, însă, de natura dificultăţilor pe care le întâmpinăm la catedră, în ceea ce priveşte lectura, cred că merită încercarea. Orice întâlnire cu cartea poate să fie revelatoare pentru copiii noştri, poate să le trezească interesul pentru diferite domenii de activitate. Lectura este o formă de opoziţie, de neaderare la un stil superficial de a consuma existenţa, de aceea trebuie încurajată în mod continuu. Aş numi, aici, importanţa figurii, personalităţii cadrului didactic care se află la cele două capete ale cărţii. Flerul, Vocaţia, Motivaţia, 103

Talentul, Pasiunea. Şi, în final, aş aminti cele trei condiţii care salvează, în opinia domnului Soviany, lumea: Credinţa, Iubirea şi Cultura.

104

ATELIERUL DE LECTURA-UN PAS ÎN UNIVERSUL CĂRȚII Prof. Melinte Mihaela Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Galaţi Alături de ora de literatură, atelierul de lectură poate reprezenta un cadru propriu pentru formarea capacităţilor de înţelegere, analiză şi interpretare de text. De asemenea, atelierul de lectură vizează dezvoltarea şi ameliorarea capacităţilor de lectură prin intermediul unor sarcini de lucru explicite şi bine focalizate. Interesul nostru a fost de a transforma grupul de elevi participanţi la atelier, într-o comunitate de cititori şi interpreţi de literatură. Înainte ca activitatea propriu-zisă să înceapă au fost citite Drepturile imprescriptibile ale cititorului (Daniel Pennac, Comme un roman, Galimard, 1992) 1. Dreptul de a nu citi 2. Dreptul de a sări paginile 3. Dreptul de a nu termina o carte (de citit, fireşte) 4. Dreptul de a reciti 5. Dreptul de a citi orice 6. Dreptul la bovarism (maladie transmisibilă pe cale textuală) 7. Dreptul de a citi oriunde 8. Dreptul de a citi pe sărite 9. Dreptul de a citi cu voce tare 10. Dreptul de a tăcea (de a nu vorbi despre ceea ce am citit) Primul moment al activităţii a fost dedicat prezentărilor de carte, numit Ultima carte citită şi a presupus prezentarea ultimelor cărţi citite de către elevi, după binecunoscutele etape: Intrarea în text şi abordarea problematicii (Cartea pe care doresc să v-o prezint este.../ Cartea lui...,intitulată...prezintă înfăţişează...); Provocarea auditoriului pe parcursul expunerii (Am citit puţine cărţi atât de interesante /documentate despre...Nu am mai citit ceva atât de interesant/frumos exprimat despre...); Ieşirea din text (Cartea merită citită pentru că... /Vă 105

invit să citiţi cartea pentru...). Cititorii au avut în vedere şi următoarele întrebări: De ce recomanzi acestă carte? (este amuzantă, aventuroasă, misterioasă, plină de suspans etc.) Povesteşte-mi despre protagonist: Relatează o situaţie cu care s-a confruntat protagonistul: Formulează o concluzie De ce ar trebui citită această carte? Al doilea moment al activităţii, numit: Tu ce fel de cititor eşti? a venit să descopere elevilor că lectorii sunt de mai multe tipuri. Unii citesc pe nerăsuflate, alţii lent, visându-se în locul personajelor. Astfel am descoperit împreună portretul cititorului oglindă, al cititorului de turmă, de ocazie şi al celui erudit. A fost realizată o trecere în revistă a tiplogiilor cititorilor. Astfel au fost enumeraţi: cititorul ca jucător, corespunzând vârstei preşcolare, când experienţele de a asculta poveşti citite de alţii, de a fantaza şi de a participa în diferite jocuri în care pretrinzi că eşti altcineva, sunt continue şi se susţin reciproc; cititorul ca erou sau eroină, corespunzând vârstei de 7-11 ani, când copilul citeşte de bunăvoie mai ales cărţi de aventuri şi tinde să se identifice cu eroii ficţionali; cititorul ca gânditor corespunzând vârstei adolescenţei, când lectorul tânăr începe să reflecteze asupra caracterelor ficţionale, motivaţiilor şi sentimentelor ce diferă de ale sale (cititorii din acest grup de vârstă vor căuta – proporţional cu inteligenţa şi cu spiritul lor de iniţiativă să pună mâna tocmai pe cărţile pe care nu sunt încurajaţi să le citească la anii lor, de exemplu lectura „de duzină”care se receptează cu febrilitate); cititorul ca intrepret, corespunzând anilor de facultate şi de după facultate, când cititorul educat, având conştiinţa interpretabilităţii textului literar se sileşte să-l înţeleagă şi să articuleze o interpretare valabilă; cititorul adult „pragmatic” adică persoana care ajunsă la maturitate deplină este capabilă să deosebească finalităţile multiple ale lecturii. 106

Un alt moment al activităţii a fost O expoziţie a semnelor de carte, prilej ce a dezvăluit şi care sunt cele mai ciudate semne de carte folosite de către copii.

107

RECURS LA CARTE Prof. Alina Moldovan Titlul proiectului: CERCUL DE LECTURĂ „RECURS LA CARTE” – REALIZAT CA PARTE A PROIECTULUI NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ PRIETENII LECTURII Profesor coordonator: Alina Moldovan Obiectivul: Stimularea interesului pentru cultură, identificarea elevilor cu potențial de lectură critică și sprijinirea lor prin activități care să răspundă nevoilor și ritmului de lucru persoanl. Grup țintă: Elevii claselor IX – XII care manifestă interes față de lectură și/sau doresc implicarea într-o activitate extracurriculară prin care să-și petreacă timpul liber într-un mod relevant pentru dezvoltarea lor spirituală. Perioada derulării: Februarie – mai 2015 18 Februarie (16-18): La prima întâlnire au participat un număr 35 de elevi, dintre care 22 de clasa a IX și doar 3 de clasa a XII-a. Prima parte a fost dedicată chestiunilor organizatorice și au fost luate decizii cu privire la locul, data și modul desfășurării cercului. Elevii au optat pentru întruniri lunare organizate fie în jurul unei teme generale reflectate în mai multe opere, fie în jurul unei cărți anume. Tema fiecărui cerc va fi stabilită la întâlnirea din luna precedentă. În partea a doua s-a organizat o masă rotundă cu discuții libere, privitoare la locul și rolul cărții în societatea contemporană. Elevii au vorbit despre genul de literatură și temele pe care le consideră interesante, povestind, menționând, în același timp câteva cuvinte despre cartea lor de suflet. 108

Dat fiind faptul că pe parcursul întâlnirii unul dintre elevi a vorbit despre volumul Memorii al lui Valeriu Anania, arătând că a rămas marcat de povestea traumelor suferite de intelectuali în temnițele comuniste și în urma interesului manifestat de ceilalți participanți, s-a stabilit că tema următorului cerc va fi literatura pușcăriilor 18 Martie (16-18) La cerc au participat 26 de elevi. Cea mai mare parte a întîlnirii a fost alocată prezentării și analizai cărților citite de elevi. S-a făcut referire la Mărturisiri din mlaștina disperării, Dumitru Bordeianu, Fenomenul Pitești, Virgil Ierunca, Patimile după Pitești, Paul Goma, Evadarea tăcută, Lena Constante, La început a fost sfârșitul, Adriana Georgescu, Memorii, Valeriu Anania. În timpul discuțiilor au fost evidențiate realitățile oripilante ale anilor instalării comunismului și ale represiunii, inumanul practicilor diabolice din pușcării (bătăi, înfometare, drogare, izolare etc.) puterea de adaptare a omului la condiții de viețuire din cele mai traumatizante (de ex. haine cusute cu fire de păr și ace construite din oase), refugiul în literatură/ creație ca mijloc de rezistență. Concluzia care s-a impus a fost aceea că atrocitățile acelei perioade depășesc puterea de imaginație a tânărului de astăzi care nu ar trebui să judece căderile și slăbiciunile celor care au suferit în temnițele comuniste, dacă ele au existat. De asemenea s-a discutat despre posibilitatea de a face o vizită de documentare la Muzeul Memorial de la Sighet. În ultima parte a întâlnirii au fost stabilite data și tema cercului din luna aprilie: (22) literatura exilului. S-au oferit câteva sugestii de lectură – Paul Goma, Marta Bibescu, Ștefan Baciu, însă sugestia a fost ca elevii să facă ei înșiși munca de cercetare care să-i conducă spre autor și operă, de vreme ce ideea a venit de la ei.

109

IMPORTANŢA LECTURII ÎN DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE COMUNICARE Înv. Moldovan Raveca Şcoala Gimnazială “Grogore Silaşi” Beclean Una dintre cerințele învățământului modern este aceea a formării la elevi a deprinderilor de studiu individual și de muncă independentă, a capacității de a gândi creator, de a soluționa individual sau prin conlucrare multitudinea de probleme cu care se confruntă în anii de școală. Trezirea interesului și a gustului pentru lectură implică pentru școală o responsabilitate incontestabilă. Lectura literară pune la dispoziția copilului cunoștințe despre mediul înconjurător, despre viața oamenilor și a animalelor, despre trecutul istoric al poporului, despre muncă și profesiuni, educație cultural-artistică și moral-religioasă. De aceea, încă din clasele primare este necesar să cunoaștem ce și cât citesc copiii, respectând particularitățile lor de vârstă. Micii cititori trebuie inițiați și deprinși cât mai de timpuriu cu utilizarea concomitentă a cărții și a mijloacelor moderne audiovizuale ca premisă esențială a unei învățături eficiente. Din partea factorilor educativi este nevoie de răbdare, perseverență, voință, precum și de modelul propriu. Copiii pot citi atât creațiile literare dedicate lor, cât și altele care, prin problematică, frumusețea limbii și mesaj, interesează deopotrivă și pe adulți. Marea varietate a creațiilor artistice aparținând unor genuri și specii literare diferite, care se integrează în sfera literaturii pentru copii, evidențiază receptivitatea copiilor față de frumos, dorința lor de cunoaștere. Dintre creațiile literare în proză, basmele și poveștile au rămas de-a lungul veacurilor operele cele mai îndrăgite de copii, începând din primii ani ai copilăriei și până aproape de adolescență. Valoarea instructiv-educativă a basmelor este deosebită. Ele aduc o prețioasă contribuție la dezvoltarea proceselor de cunoaștere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voință și caracter, la formarea personalității 110

copiilor. Alegerea cărților potrivite este doar un prim pas. Al doilea pas și tot atât de important este deprinderea lecturii, obținerea eficienței ei maxime în urma citirii unei cărți. În decursul timpului, la clasă am sesizat câteva etape importante în formarea interesului şi a gustului pentru lectură. Aceasta începe după ce copilul reuşeşte singur să descifreze cu uşurinţă ideile ascunse în spatele semnelor grafice. Am intuit acest moment dificil în viaţa psihică a micuţilor, pe jumătate înspăimântaţi de tainele scrisului, pe jumătate crispaţi de efortul făcut pentru descifrarea unor semne atât de curioase şi pline de mister. Mulţi copii din clasă luptă ani de-a rândul cu descifrarea unui text, rămânând la imposibilitatea de a urmări conţinutul micilor lecturi. În locul acestui interes, în locul curiozităţii care face abstracţie de formă şi se luptă cu descifrarea ideii, apare efortul descifrării semnelor grafice, dincolo de care se ascund idei atât de frumoase şi interesante. Mi-am dat seama în timp că numai formarea interesului pentru lectură nu este suficient pentru a face din orice copil zburdalnic, dornic de joc şi voie bună, un cititor liniştit care se cufundă ore întregi în lectura unei cărţi. Pentru a-i determina pe copii să devină cititori pasionaţi este necesar să se formeze, cu răbdare şi stăruinţă, gustul pentru lectură. Am întâlnit în colectivul de elevi pe care-l îndrum, copii care ascultă cu mult interes o lectură frumoasă, citită de mine sau de colegi, dar care preferă să se joace, să hoinărească în clasă sau să-şi piardă vremea în modul cel mai neaşteptat, fără a fi tentaţi săptămâni de-a rândul să mai citească şi altceva decât ceea ce le cer în orele de curs. La copiii care au învins greutăţile începutului, problema îmbracă alt aspect, nu mai poate fi vorba de lipsa de interes. În cazul acestor elevi, gustul pentru lectură nu este încă format. Importanța lecturii este evidentă și mereu actuală. Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităților de gândire și limbaj. Lectura elevilor este un act intelectual esențial, care trebuie îndrumat și supravegheat de școală și familie. 111

Pentru aceasta, se folosesc secvenţe din orele de limbă română, orele la dispoziţia învăţătorului sau se stabilesc ore speciale prin planificările semestriale. Este cunoscut faptul că, în grădiniţă şi în familie, copilul se formează ca ascultător de lectură. De aceea, în primii ani de şcoală, trebuie să trezim interesul pentru citit, să-i îndrumăm în aşa fel încât lectura să devină o deprindere statornică, iar, cu timpul, elevul să conştientizeze că este o activitate individuală cu caracter permanent. În vederea trezirii interesului pentru citit, învăţătorul prezintă elevilor un fragment mai atractiv din text. Prezentarea poate fi însoţită de planşe sau de diafilme, când elevul este mai interesat de conţinut, se întrerupe prezentarea şi se recomandă citirea individuală a textului şi se stabileşte termenul până la care se poate realiza acest lucru. După citirea integrală a textului, învăţătorul verifică, în ore speciale, în ce măsura s-a înţeles conţinutul textului, dacă elevii au înţeles sensurile cuvintelor şi expresiilor noi şi dacă pot opera cu ele. De asemenea, elevii pot fi puşi să povestească textul citit, să rezolve teme în legătură cu textul, să prezinte întâmplări, acţiuni asemănătoare cu cele din text, să formuleze mesaje cu privire la text, să sesizeze momentele subiectului, fără să le denumească, în creaţiile narative. Cum am îndrumat noi lectura suplimentară a elevilor? Anumite ore de limba romană le-am transformat uneori în adevărate “scene teatrale”, pe care s-au perindat, rând pe rând, personaje ce şi-au interpretat rolul cu o măiestrie de artist. *Fiind curioşi să afle cât mai multe despre personajele prezentate în fragmentele din manual, copiii şi-au cumpărat cărţile sau le-au împrumutat de la biblioteca şcolii . *Concursuri, precum: ”Lumea poveştilor”, ”Personajul preferat”, ”Din tainele cărţilor”, au constituit activităţi preferate care au dezvoltat pasiunea pentru citit. “Oricărui copil mic îi face plăcere să se exprime, pentru că aceasta îi dă bucuria de-a simţi trăind; de aici se deduce necesitatea de a se da exprimării personale cea mai mare libertate şi de a o recunoaşte drept cea mai instinctuală dintre manifestările spontane: a vorbi, a face, a 112

crea, a acţiona în toate domeniile, iată miezul principiului fundamental al pedagogiei - libera exprimare” (Pedagogia Freinet). Limba este izvorul ce porneşte din “stânca” primelor cuvinte şi se revarsă mai târziu în noi, umplându-ne de sentimente şi trăiri. Este “bulgărele de aur” revărsat în “marea de azur”, este o “poveste minunată” toarsă-n fir de- “A fost odată...” Închei prin a sublinia că orele de lectură constituie piatra de hotar dintre cele două lumi: copilăria şi adolescenţa. Poveştile, povestirile, poeziile ajută în formarea şi dezvoltarea unui vocabular elevat, modelează caractere şi conturează trăsături morale ce pot fi urmate. „Cartea este un ospăț al gândurilor la care oricine este poftit.” Dacă vom ști să trezim interesul elevilor noștri pentru citit, dacă vom îndruma, verifica și stimula în acest scop, vom crește generații care vor simți o „sete” permanentă pentru citit, pentru cunoaștere, pentru lărgirea orizontului lor cultural, ceea ce se va răsfrânge pozitiv asupra vieții și activității lor, căci, așa cum spunea Miron Costin: „Nu e alta mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților”.

113

LECTURA GEOGRAFICĂ ÎN ORELE DE GEOGRAFIE

prof. Nastase Delia Mirela Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean Lecturile geografice reprezintă un mijloc de învățare activă și de îmbogățire a cunoștințelor elevilor, fiind recomandate acestora spre citire atât în timpul orelor de geografie cât și în timpul liber. Citirea lecturilor trezește interesul pentru lecție, facilitează înțelegerea și consolidarea conținutului, declanșează emoții pozitive și răspunde multitudinii de întrebări care se nasc în mintea elevilor odată cu parcurgerea lecțiilor. Un rol important în evoluţia copilului îl are climatul în care se desfăşoară orele de predare-învăţare care este, în acelaşi timp, expresia atitudinii profesorului faţă de cel educat. Sarcina esenţială a profesorului este de a fi mediator între elev şi lumea înconjurătoare, sprijinitor al acestuia în ordonarea şi sistematizarea experienţelor proprii, în structurarea acestora şi învingerea dificultăţilor care-i stau în cale, de a dirija capacitatea de efort personal pentru învăţare, de a încuraja abilităţile creatoare. Potenţialul neangajat în activitate nu evoluează şi duce la scăderea capacităţilor psihice, diminuând astfel şansele de dezvoltare şi succes. De aceea, este necesară deplasarea accentului pe latura afectiv-motivaţională a învăţării (cu atât mai mult cu cât modul în care este structurată cunoaşterea copilului încă de la vârste foarte mici, poate reprezenta o barieră în înţelegerea unor fenomene), pentru înlăturarea blocajelor de natură cognitivă şi emoţională. Creativitatea, curiozitatea, spiritul practic şi estetic, ca dimensiuni pe care se bazează învăţarea eficientă a geografiei, trebuie dezvoltate şi încurajate în cadrul sistemului educaţional, 114

deoarece fiecare elev are disponibilităţi native care se cer a fi descoperite şi modelate. Revin cu acuitate în atenţie metodele didactice centrate pe elev, ca unic produs şi beneficiar al procesului educativ. Lectura înseamnă comunicarea cu sine, cu lumea textului şi cu realitatea exterioară, înseamnă că ea este influenţată de contextul educaţional în care se petrece şi de aici decurge necesitatea ca, învăţătorul, mediator al actului lecturii să transforme clasa într-un context autentic, loc al relaţiilor intersubiective. Din experienţa practică la catedră, precum şi bibliografia consultată, mi-a fost întărită convingerea că aceasta reprezintă un adevărat tezaur de resurse formativ-informative deosebit de valoros. Folosite cu discernământ, ele devin pentru elev un instrument cognitiv-creativ de acţiune, de conturare a realităţii geografice, de adaptare la diferite situaţii sociale. Lecturile geografice creează imagini vii, intuiţii autentice în mintea elevilor având o valoare reală. Aceste scrieri însufleţesc priveliştea, reprezintă relevarea amănuntelor esenţiale dintr-un peisaj, presărate cu sensibilitate umană, care poate trece dincolo de imaginea vizuală. Cuvintele acestea înmănunchiate cu multă trudă şi talent, determină emoţii în sufletul copilului, îl luminează, trezindu-i interesul să viziteze locurile descrise, să le simtă pulsul, freamătul, să se hrănească din căldura pe care o degajă, cunoscând astfel natura. În speranța că orele de geografie vor fi mai plăcute vă invit să citiți despre șapte locuri fascinante din România: Top 7 LOCURI FASCINANTE din Romania despre care (poate) nici nu știai că există! Sunt locuri încărcate de legendă, ele poartă cu sine poveștile românilor din toate timpurile sau reprezintă puterea naturii de a zămisli incredibilul: Top 7 LOCURI FASCINANTE din România despre care poate, nici nu știai că există! 1. Cascada Bigăr - Cea mai frumoasă din lume FASCINANT! Ți se oprește respirația privind această frumusețe a naturii și da, este în România. Cascada Bigăr este considerată a fi cea mai frumoasă din lume. 115

2. Tunelul dragostei „O a doua minune a naturii din județul Caraș-Severin, după Cascada Bigăr, situată la jumătatea distanței dintre Polul Nord și Ecuator, se găsește pe porțiunea de cale ferată dintre Caransebeș și Bautari. Este vorba despre un tunel de verdeață, asemeni renumitului Tunel al Dragostei din orașul ucrainean Klevan, declarat monument al naturii”.

Acest loc minunat este greu de găsit și greu accesibil pentru turiști. Cel mai adesea, fotografii se aventurează pe marginea căii ferate, pentru a surprinde peisaje superbe. 116

3. Rezervația Naturală Vacărești - Delta din București Bucureștiul își merită prestigiul unei capitale cu totul și cu totul surprinzătoare. Aici se află un loc cu totul și cu totul unic în lume: "Zona din centrul Bucureștiului cunoscută ca „Lacul Văcărești” sau mai nou „Delta Capitalei”. Aici se regăsește un întreg ecosistem asemănător cu cel al Deltei Dunării... Este un loc de o frumusețe rară prin prisma speciilor rare de viețuitoare din jurul Lacului. Un proiect amplu al lui Nicolae Ceaușescu, întrerupt de revoluție, și neglijat apoi de autorități s-a transformat în mod natural într-o insulă de liniște, unde trăiesc specii rare de păsări și animale." 4. Podul lui Dumnezeu - Ponoarele Un loc magic, incarcat de legende: „O legendă spune că, de mult, aici, sălășuia un duh necurat, chiar în peștera din Ponoare. Săturându-se de răul pe care acesta îl făcea, oamenii i-au cerut lui Dumnezeu să-i scape de Aghiuță, iar Dumnezeu i-a ascultat și a lovit cu palma tavanul peșterii, acesta prăbușindu-se peste gura ei, 117

formand podul. Cu toate acestea, necuratul a scăpat, ieșind pe sub deal, pe cealaltă gură a peșterii, cea care duce spre Lacul Zatonul Mare. Nervos, Aghiuță s-a agățat cu ghearele de vârful Dealului Peșterii, formând șanțuri în calcar, locurile numite câmpiile de lapiezuri Afrodita și Cleopatra. Dracu s-ar fi urcat apoi pe Stanca Diavolului, loc de unde veghează la oamenii care intră în peșteră și pe care uneori îi îneacă în Lacul Zatonul Mare. Alte legende spun că podul ar fi fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodin să treaca spre Tismana dupa ce oamenii l-au alungat din comună, loc unde a vrut să construiască o mănăstire. Altele vorbesc despre faptul ca ar fi fost construit chiar de legendarul Hercule sau de Iovan Iorgovan, personaj de basm care urmărea balaurul ce-i răpise mândruța. 5. Lacul Albastru Ne atrage mai degrabă Lacul Roșu, lacuri albastre sunt pretutindeni, te gândesti! Însă acesta este de o frumusețe rară. Aflat în orașul Baia Sprie este unic prin origine (prăbușirea unei galerii de mină) și chimismul apei. Datorită solubilizării compușilor sulfuroși apa are culoarea verde, uneori cu reflexe de smarald. Monumentul Naturii Lacul Albastru a fost declarată rezervație natural.

118

6. Gradina Zmeilor Situată în apropiere de satul Gâlgăul Almașului, „Gradina Zmeilor” constituie un amplu fenomen de prăbușire și erodare destructivă, dezolvat în gresia de Sinmihaiu. Formațiunile de aici au luat naștere prin desprinderea unor blocuri sau compartimente de gresii din masivul care constituie dealul Închieturi (376 m) și alunecarea lor pe argilele vineții de la bază, spre firul părului Dosului. Ulterior, prin denudație și eroziune eoliană și pluvială, s-au format cele mai bizare coloane, metereze, poduri, ciuperci, etc. unele având înîlțimi de peste 10-12 m (Suraru, 1967). Despre Gradina Zmeilor exista o legendă cu o stâncă care se numește „Fata Cătanii”, care s-a transformat în stană de piatra la blestemul mamei. O coloană dintre formatiuni arată ca o fecioară cu o cofița pe umăr. Actualmente, „Fata Cătanii” nu mai există. S-a prăbușit la inundațiile din 1973. Stânca arată că o fată care avea un soldat lângă ea și parcă avea un coș pe umăr. 7. Cetatea Enisala Cetatea Enisala a fost construită cu scop militar, defensiv și de supraveghere de la înălțimea drumurilor de pe uscat și mai ales de pe apă, într-o perioadă în care gurile Cernet și Dunavat nu erau încă blocate, iar actualul lac Razim era încă golf al Mării Negre. Cetatea a fost ridicată de puterea imperială bizantină și de cea comercială genoveză la sfârșitul secolului al XIII-lea și la începutul secolului al XIV-lea, secol în care a avut rol militar, politic și administrativ și mai puțin economic, făcând parte din lanţul de colonii genoveze care cuprindea orașele Chilia și Likostomion din Delta Dunării, Cetatea Albă de la gurile 119

Nistrului, Caffa și Balaclava din sudul Crimeei. În timpul lui Mircea cel Bătrân cetatea a trecut în stăpânirea Ţării Românești, fiind inclusă în sistemul defensiv. La sfârșitul domniei acestuia, în anul 1417 este cucerită de Imperiul Otoman. Ca și la Isaccea și Giurgiu, turcii instalează în Enisala o garnizoană militară.

120

POEZIE ȘI LECTURĂ Prof. Manuela Neagoie Colegiul Agricol „Dr.C.Angelescu” Buzău PROIECT DIDACTIC PROFESOR: Manuela Neagoie COLEGIUL AGRICOL „DR.C.ANGELESCU” BUZĂU DISCIPLINA: Limba şi literatura română CLASA: a XII-a B DATA: 27.10.2014 SUBIECTUL LECŢIEI: Elemente de expresivitate în textul poetic TIPUL LECŢIEI: mixtă OBIECTIV SPECIAL: identificarea şi explicarea în context a diverselor procedee de expresivitate COMPETENŢE SPECIFICE: La sfârşitul orei, elevii trebuie să fie capabili să: 1. să definească diverse tipuri de figuri semantice/sintactice/de sunet; 2. să identifice în diferite texte poetice elementele de expresivitate; 3. să explice sensul şi scopul utilizării unor procedee artistice în textele lirice; 4. să creeze contexte în care să utilizeze elemente de expresivitate. RESURSE: planşe fişe de lucru METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică şi catihetică lectura expresivă ciorchinele analiza de text 121

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: activitate frontală activitate pe grupe TIMP DE LUCRU: 50 min. SCENARIUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE: 1. Organizarea clasei: absenţe, disciplină, pregătirea pentru lecţie. 2. Actualizarea cunoştinţelor: profesorul le cere câtorva elevi să prezinte tema: o compunere de minim o jumătate de pagină în care să realizeze o descriere artistică. În timp ce elevii citesc, profesorul notează la tablă diverse structuri remarcate în compunerile elevilor, structuri care să corespundă unor procedee artistice. 3. Captarea atenţiei: profesorul le cere elevilor să îşi exprime părerea în legătură cu structurile notate (ce rol au în text, sensuri, semnificaţii, ce sunt ca figuri de stil). 4. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor: profesorul va preciza că figurile de stil şi procedeele de expresivitate sunt folosite cu precădere în textele poetice şi anunţă că urmează să se studieze rolul acestora în diverse texte lirice. Profesorul notează la tablă titlul lecţiei şi obiectivele. 5. Desfăşurarea procesului educativ: Folosindu-se de planşa întocmită de elevi în prealabil, planşă ce conţine ciorchinele procedeelor artistice, profesorul le cere elevilor să-şi reamintească definiţiile câtorva dintre ele (metaforă, personificare, comparaţie, enumeraţie, aliteraţie etc.) După ce elevii vor defini procedeele, profesorul va face precizarea că acestea se împart în trei categorii: figuri semantice (tropi, figuri de stil), figuri sintactice, respectiv figuri de sunet, precizând şi faptul că rolurile şi semnificaţiile acestora diferă de la un autor la altul, de la un curent literar la altul. Pentru aşi susţine ideea, profesorul va împărţi clasa în patru 122

grupe, fiecărei grupă distribuindu-i-se fişe de lucru cu texte poetice aparţinând unor autori diferiţi: Eminescu, Bacovia, Blaga, Arghezi. Liderul fiecărei grupe va citi textul. După lectură, li se va cere elevilor să extragă din texte, timp de 5-10 min, cât mai multe procedee artistice şi să ofere posibile înterpretări ale acestora. La finele activităţii fiecare grupă va nota pe tablă titlul poeziei analizate şi procedeele identificate, listă completată, dacă e cazul, de profesor. Oglinda tablei va fi urmotoarea: Iubitei de M. Eminescu: - dublul epitet mândră şi frumoasă -enumeraţie: când râzi, când plângi, când mă săruţi; şi te iubesc, şi te sărut, şi te ador -comparaţie: strălucesc ca stelele -metaforă: stelele focoase -inversiune: nespusul meu amor -exclamaţie retorică: Ah! Cât eşti tu de mândră şi frumoasă Monosilab de toamnă de G. Bacovia: -metaforă: tăcerea grea -oximoron: sună lemnul mut -personificare: trist sună lemnul -onomatopee: poc -ritm: sacadat, pentru a se sugera frustrarea -sugestia: vb. sună şi structura de metal sugerează starea de nervozitate Ecce homo de L. Blaga: - hiperbolă: nestăvilita nebunie de-a trăi -metaforă: dulcea sete de-a juca, scânteia mea de râs, păşesc pe bolta unui cer -comparaţie: încoronate[...]ca nişte frunţi denvingători cu lauri -inversiune: blestematele ogoare 123

-interogaţie retorică: Din ce-mi hrănesc scânteia râs de nu se stinge?

mea de

Epigraf de Tudor Arghezi: -invocaţie retorică: Stihuri, acum porniţi, scuturaţi -comparaţie: ca frunzele-aurite -enumeraţie: tineri, trişrti şi delicaţi -metaforă: sicriu de carte -personificare: stihuri[...]îndurerate -antiteză: înţelese şi neînţelese; prieteni şi străini

vă

6. Asigurarea feed-back-ului: se realizează pe parcursul orei, prin aprecieri verbale la adresa elevilor. 7. Evaluarea formativă: elevii vor primi o fişă de evaluare ce va conţine un rebus şi alte două cerinţe la care elevii vor trebui să găsească soluţii. 8. Asigurarea retenţiei şi transferului: profesorul le va da elevilor ca temă să realizeze un comentariu literar de o pagină al poeziilor pe care le-au avut în fişele de lucru. ANEXA 1 FIŞĂ DE LUCRU GRUPA 1 Se dă textul: Ah! Cât eşti tu de mândră şi frumoasă Când râzi, când plângi, când mă săruţi, când – ah! Cuprind în mâini eu capul tău – geloasă! – Şi sărut ochii-ţi plini de lacrimi, ah! Ei strălucesc ca stelele focoase Ce-ntr-a junie-mi noapte lumina! Şi te iubesc, şi te sărut, te-ador, Amorul meu, nespusul meu amor! (M. Eminescu, Iubitei) 124

FIŞĂ DE LUCRU GRUPA 2 Se dă textul: Toamna sună-n geam frunze de metal, Vânt. În tăcerea grea, gând şi animal Frânt. În odaie, trist sună lemnul mut: Poc. Umbre împrejur, într-un gol, tăcut, Loc. (G. Bacovia, Monosilab de toamnă) FIŞĂ DE LUCRU GRUPA 3 Se dă textul: Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca Când din pământ sorb numai fiere?... Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs, de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare, ce minune Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer? (Lucian Blaga, Ecce Homo!) FIŞĂ DE LUCRU GRUPA 4 Se dă textul: 125

...................................................... Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte.

Stihuri de suflet, dintre spini culese, Îndurerate-n spic şi-n rădăcini, Pătrundeţi, înţelese ţi neînţelese, În suflete de prieteni şi străini. ....................................................... (Tudor Arghezi, Epigraf) ANEXA 2 FIŞĂ DE EVALUARE Clasa a XII-a I. Completaţi rebusul de mai jos cu răspunsuri la următoarele cerinţe: 1. Figură de stil definită ca o comparaţie subînţeleasă, care constă într-o înlocuire a unui termen cu altul. 2. Figură de stil care constă în exagerarea, prin mărirea sau micşorarea obiectului, fenomenului sau evenimentului, cu scopul de a accentua expresivitatea textului. 3. Figură sintactică ce constă într-o adresare/chemare către muză/divinitate/iubită etc. 4. Figură de sunet ce redă zgomote/sunete din natură în vederea obţinerii oralităţii/expresivităţii textului. 5. Figură de stil care constă în alăturarea a doi termeni incompatibili, cu scopul de a potenţa însuşirile unuia dintre ei. 126

P I

II. Alcătuiţi contexte în care să folosiţi o personificare şi o inversiune. III. Identificaţi figura de stil din versul: O pictură parfumată cu vibrări de violet.

127

PROIECT DIDACTIC – LECTURA UNUI TEXT LA CLASA A VI-A Prof. Nicula Vasilica Nelia Col. Naț. Petru Rareș Beclean SCENARIU DIDACTIC: LEAGĂNUL PISICII de Simona Popescu IMPLEMENTAREA SCENARIULUI DIDACTIC ETAPE: 1. Prelectura: Competențe strategice: Predicții pe baza temei textului; Asocierea lecturii cu diverse stări, sentimente. Text suport: Leagănul pisicii de Simona Popescu. Predicții pornind de la câteva cerințe. Activități: Activitate cu toată clasa, discuție frontală. Discuții legate de temă pentru a activa cunoștințele anterioare Materiale/Resurse: Fișa de lucru cu exercițiile aferente textului. 2. Lectura: Competențe strategice: Utilizarea organizatorului grafic; Găsirea unor argumente în text care justifică un răspuns. Competențe pragmatice funcționale: Exprimarea acordului sau a dezacordului. Competențe lexicale: Vocabular tematic aferent sferei lexicale. Competențe gramaticale: Structuri gramaticale variate. Activități: Citirea textului pentru a rezolva sarcina cu itemi de tipul adevărat-fals; Selectarea unor informații din text; Rezolvarea unor itemi de completare; Identificarea ideilor principale. Materiale/ Resurse: Fișa de lucru; Organizatoare grafice. 3. Postlectura: Competențe strategice: Utilizarea organizatorului grafic (dezbatere); Alcătuirea unui plan al textului (pregătirea pentru scriere) Competențe pragmatice funcționale: Exprimarea acordului sau a dezacordului; Argumentarea unei opinii în scris; 128

Competențe discursive: Utilizarea unor conectori discursivi, gestionarea cu succes a interacțiunii Activități: Dezbatere cu clasa; Alcătuirea unui plan de lucru (pregătirea pentru scriere); Documentare; Planificare; Elaborarea compunerii; Revizuire; Varianta finală (pentru feedback și interevaluare) Materiale/Resurse: Fișa de lucru; Organizatoare grafice; Plan de idei. FIȘA ELEVULUI 1. Exprimă-ți părerea despre următoarele teme, completând comunicările: Dintre toate distracțiile, cea mai grozavă mi se pare……………………………. Și cititul poate fi o distracție, dacă……………………………………...................... Când citesc, îmi place să…………………………………………………………….. 2. Scrie pe un bilețel un joc pe care îl asociezi cu cititul. Notează mai jos în ce fel se aseamănă jocul pe care l-ai propus cu cititul ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………... 1. Asociază fiecărei imagini starea care crezi că se potrivește copilului care citește, notând în casetă litera corespunzătoare: a) Entuziasm b) Bucurie c) Liniște d) Tensiune e) Concentrare 129

f) Relaxare g) Plictiseală h) Încântare

130

2. Citește cu atenție textul și decide, completând în casete A/F, dacă enunțurile de mai jos sunt adevărate sau false. Leagănul pisicii de Simona Popescu Dragă Danda, Când eu aveam 12 ani, cam cât ai tu acum, dintre toate distracţiile, cel mai grozav mi se părea cititul. Distracţie, da!, să nu crezi că m-a luat gura pe dinainte şi nici nu te grăbi să mă compătimeşti, de parcă nu ar fi fost altele! Erau acolo, în citit vreau să zic, şi jocuri, era şi conversaţie, era şi umor, era şi provocare (ca la jocul adevărului), erau şi scene, ca într-un film (imaginile le inventam eu), erau şi prieteni, erau şi nesuferiţii ăia care dau sare şi piper lumii, erau tot felul. Şi nu mă mai lua cu „aşa era pe vremea aia, comunistă!”, că nu despre asta e vorba. Eu, când mă uit la unii copii care nu citesc nimic, nu dau vina pe vremuri Aşa sunt ei. Poate o să le treacă. Cum deschizi tu computerul dimineaţa, uneori chiar înainte să te speli pe faţă, aşa deschideam eu cartea. Nu pentru că eram vreo studioasă sau vreo tocilară. Şi ca să lămurim o dată pentru totdeauna povestea asta: tocilarul e cineva care citeşte pentru alţii, pentru profesor, pentru notă. Seamănă doar pe dinafară cu cel/cea care, iubind cartea, citeşte doar pentru sine (de plăcere, fără scop, degeaba, dacă vrei – dar acest „degeaba” are un miez foarte dulce, pe care şi tu, deja, îl cunoşti). Cărţile pe care le doream şi cu care îmi făceam de lucru toată ziua nu aveau nicio legătură cu şcoala. Dimpotrivă, aş zice. Te rog să înţelegi bine acest „dimpotrivă”. Dar mai era ceva: dacă mă vedea mama cu cartea în mână, nu mă mai punea să spăl vasele, să mătur, nu mă mai trimitea la cumpărături sau nu mă obliga să fac ordine în dulap ori să ies afară la aer, la joacă. Tare mă plictiseau lucrurile astea, chiar şi ieșitul „la aer”. Şi-apoi se chema că fac ceva, nici mie nu-mi plăceau oamenii care doar taie frunze la câini – ba chiar câte nu făceam, că, ştii şi tu, cititul nu e niciodată doar citit, e mult mai mult! De fapt, eu nu stăteam aşa, ca să mă aflu-n 131

treabă: întinsă pe pat, pe covor sau încolăcită în fotoliu, cu gândul aiurea, uneori cu privirea pierdută în tavan, pe fereastră, „în gol”, uitând de carte, câte nu se întâmplau cu mine! „Golul” ăla nu era deloc gol, ştii şi tu cum se animă, cum devine inversul găurii negre despre care ai aflat deja câte ceva. Dacă gaura neagră înghite tot, absoarbe tot, consumă tot şi duce la nimic, „golul” de care vorbesc scoate lucruri din nimic, îţi dă… totul! Ţineam cartea pe genunchi, în poală, sub faţa mea sprijinită în palme, deasupra feţei, până mă dureau braţele. Timpurile se buclau, lumile se buclau. Nu i-am înţeles niciodată pe cei care spun că, atunci când citesc o carte, se mută cu totul acolo. Ceea ce mi se părea grozav nu era atât povestea în care te puteai vârî uitând de tine, cât ciudăţenia posibilităţii de a trăi în trei lumi deodată – cea reală, cea a cărţii şi cea de-a treia, numai a mea, ca o deltă în care cele două fluvii – al cărţii şi al realităţii – se întâlneau într-o nouă „formaţiune”. Priveam curgerea imaginilor una într-alta, la nesfârșit. Le vedeam cu cele două perechi de ochi deodată: ochii deschiși și ochii minţii. Mă uitam la… Imaginaţie – acest neobosit, imprevizibil Transformercare e în faţa ta și înăuntrul tău. Ești tu, Imaginaţia! Tu ești! Ai jucat vreodată Sforile? Leagănul pisicii, cum îi spun englezii, Cat’scradle. (Culmea e că așa se numea un roman din biblioteca de la Codlea: nu înţelegeam deloc titlul, mi se părea absurd pentru un simplu roman de dragoste.) Ai o sfoară, îi legi capetele, o întinzi pe cele două palme puse în paralel, ancorând-o de degetele mari, ridicate, și de cele mijlocii. Așa. Altcineva prinde cu arătătoarele și degetele mari sfoara întinsă, o preia din mâinile tale cu o mișcare rapidă care împletește firele și le creează un model pe mâinile lui/ei. E rândul tău să muţi „leagănul” din nou pe mâinile tale. Și tot așa. Cititul e… „leagănul” ăsta. La un capăt ești tu, la celălalt Lumea (din carte și din afara ei). Între voi, sforile de aer. Dar aerul nu e niciodată doar aer, aerul e plin, o!, dacă l-am putea vedea… Despre AER însă, altădată… Să-ţi mai spun că, de cele mai multe ori, cititul era doar un pretext pentru ca să privesc – cu ochii în plin gol – la tot acest film, fără cap și coadă, în care apăreau cele „știute” alături de 132

lucruri „străine”, persoane, obiecte, situaţii niciodată întâlnite cu adevărat. Cum e posibil? De unde vin? E cam ca în vis, gândește-te puţin. Și mai era cititul un fel de odihnă vie, de lâncezeală dulce, de pisică. Leagănul pisicii… Cititul nu e niciodată doar citit…" (Simona Popescu – Leagănul pisicii, în vol. „Care-i faza cu cititul?”) a. Autoarea considerǎ cititul cea mai mare distracție. b. Tocilarul este o persoană care citește foarte mult, doar pentru sine, din plǎcere. c. Pentru autoare cititul devine un mod de a evita diverse munci gospodărești. d. Autoarea obișnuia să citească la birou. e. Ceea ce i se pare interesant cititoarei este posibilitatea de a trăi, atunci când citește o carte, în trei lumi: o lume reală, una imaginară a cărții și o lume a sa proprie. f. Leagănul pisicii este numele unui joc, dar și numele unui roman. g. Uneori, cititul devenea pentru autoare obositor. 3. La ce se referă textul? Care este tema pe care o abordează? Răspunde printr-un cuvânt.

4. Notează din textul dat două idei care ți-au plăcut/pe care le consideri importante.

133

5. Pentru autoare, cititul era o distracție. Subliniază în text, aspectele care, în percepția autoarei, dau farmec cititului. Notează apoi, mai jos, trei dintre acestea, pe care le consideri și tu distractive și incitante. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… 6. Când citești, în care dintre cele trei lumi menționate în text te situezi? Bifează varianta corectă și discută cu alți colegi care au răspuns la fel: în lumea reală; în lumea cărții; într-o lume construită de cititor, aflată între lumea cărții și cea reală. 7. Încearcă să explici pe ce se bazează analogia pe care autoarea o face între citit și jocul „sforile” sau „leagănul pisicii”. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… 8. Îți mai amintești care a fost jocul pe care l-ai asociat cu lectura înainte de a citi textul Simonei Popescu? Reformulează motivul pentru care ai făcut această asociere, după modelul oferit de autoare în al patrulea alineat al textului. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………... 134

9. DEZBATERE PRO …………………………………

PROBLEMA CENTARLĂ:

………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………………………

CONTRA ………………………………… …………………………………

AVANTAJELE/DEZA -VANTAJELE LECTURII

………………………………… ………………………………… …………………………………

…………………………………

CONCLUZIA:

…………………………………

………………………………… 135

12. Scrie un eseu pe tema Importanța lecturii în viață. Mai întâi, alcătuiește planul textului: Titlul: IMPORTANȚA LECTURII ÎN VIAȚĂ Ideea principală: În opinia mea,…………………………………………………. PARAGRAFUL 1 …………………………………………………………………………………. IDEE: ………………………………………………………………………………………. ARGUMENT/EXEMPLU: ………………………………………………………………... ARGUMENT/EXEMPLU: ………………………………………………………………... ARGUMENT/EXEMPLU: ………………………………………………………………... PARAGRAFUL 2 PARAGRAFUL IDEE: ………………………………………………………………………………………. ARGUMENT/EXEMPLU: ………………………………………………………………... ARGUMENT/EXEMPLU: ………………………………………………………………... ARGUMENT/EXEMPLU: ………………………………………………………………... PARAGRAFUL 3 IDEE: ………………………………………………………………………………………. ARGUMENT/EXEMPLU: ………………………………………………………………... ARGUMENT/EXEMPLU: ………………………………………………………………... ARGUMENT/EXEMPLU: ………………………………………………………………... Concluzie: În concluzie/Așadar,…………………………………………………. 136 ………………………………………………………………………………….

13.Și acum, alcătuiește textul:

………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ………………………………………………………………………………………………....... ……………………………………………………………………………………………….......

137

Cheia exercițiilor: 1. Exemple de răspuns: …cititul, desenatul, sportul etc. …este o carte de aventuri, daca are suspans etc. …subliniez/notez pe carte, ascult muzică etc. 2. Exemple de răspuns: șahul; piesele șahului pot fi mutate, jucătorul folosindu-și inspirația, întâmplările dintr-o carte, ceea ce fac personajele poate fi imaginat de cititor. 3. 1-d 2-e 3-f 4-c 5-h 6-a 4. a-A b-F c-A d-F e-A f-A g-F 5. cititul 6. De ex. „Timpurile se buclau, lumile se buclau”, „Imaginație – acest neobosit, imprevizibil Transformer care e în fața ta și înlăuntrul tău”. 7. Exemple de răspuns: jocuri, umor, provocare, scene ca într-un film, prieteni etc. 8. 9. De ex.: Atât cititul cât și jocul creează niște lumi imaginare, care par a nu avea sfârșit; atât cititorul cât și jucătorul trebuie să-și folosească imaginația. 10. 11. Exemple de răspuns - PRO: lectura oferă acces către cunoaștere, lectura dezvoltă imaginația etc.; CONTRA: lectura este pierdere de vreme, lectura obosește ochii etc. 138

Bibliografie: Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Marilena Șerban, Limba și literature română pentru clasa a VI-a, Metoda știudescopăr-aplic, Editura Art Educațional, 2 „Perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în învățământul preuniversitar în evaluarea competențelor de comunicare ale elevilor”, curs de formare Contract POSDRU/157/1.3/S/133900

139

DEZVOLTAREA DRAGOSTEI ȘI A INTERESULUI PENTRU LECTURĂ Prof. Delia Pop Școala Gimnazială „Grigore Silași” Beclean „Spiritul copiilor nu este un vas pe care vrem să-l umplem, ci este o vatră pe care trebuie s-o încălzim.” (I. H. Pestalozzi) Importanța lecturii este evidentă și mereu actuală. E un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităților de gândire și limbaj. Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă susținută a factorilor educaționali (familia și școala), o muncă caracterizată prin perseverență, conștiinciozitate, voință. Este cunoscut faptul că la vârsta preșcolară, atât familia, cât și grădinița depun eforturi pentru a influența universul copilăriei prin basme, povești și poezii. Această dificilă muncă e situată la nivel superior, în primele clase ale școlii. Perioada de formare a gustului pentru citit coincide cu cea în care se pun bazele acestuia, cu ciclul primar. Elevului mic trebuie să i se trezească curiozitatea pentru citit, să i se cultive interesul pentru cunoaștere. Prin ora specială de lectură, devenită obligatorie în schema orară, sau prin lectura în afara clasei, în general, se urmărește, pe lângă exersarea citirii, cultivarea gustului pentru lectură. Lectura are ca scop să-i facă pe copii să iubească și să respecte cartea care le poate satisface interesul pentru a cunoaște viața. Atingerea acestor obiective nu se poate realiza decât prin lectură independentă, dacă elevul este transformat din ascultător de lectură în cititor de lectură. Pentru aceasta apreciez că cel mai important obiectiv al lecției de lectură este trezirea interesului elevilor pentru lectura individuală. Ca să citească singur, elevul trebuie să fie interesat, să fie atras. Numai ceea ce îi spunem noi despre o anumită lucrare 140

nu este suficient, el trebuie atras de conținutul textelor literare. De aici apare necesitate alegerii cu grijă a textelor. Nemaifiind obligați să parcurgem o anumită tematică, suntem chemați acum să alegem cele mai bune creații literare pentru lectură. În primul rând, este necesar ca lucrările să fie accesibile elevilor, potrivite puterii lor de înțelegere. Accesibilitatea poate fi determinată de limbajul folosit și de tematica abordată. Textele cu multe arhaisme și regionalisme trebuie evitate la clasele mici și folosite cu atenție la clasele a III-a și a IV-a. Dar să ținem cont de faptul că nu orice lucrare ușoară trebuie recomandată copiilor de vârsta școlii primare, ci numai acelea care au valoare literară evidentă. Cred că folosirea unor creații de valoare îndoielnică, la aceste clase, reprezintă un pericol chiar dacă pot fi apreciate ca accesibile. Este o accesibilitate insuficient înțeleasă și aprecierea că „la cei mici merge orice” este nefondată, chiar periculoasă. Un alt criteriu de alegere a textelor pentru lectură se referă la genuri și specii literare adecvate. Pentru vârsta claselor primare sunt potrivite texte narative care îndeplinesc cerințele de accesibilitate și care dezvoltă teme din sfera de cunoștințe a copiilor. Cele mai apropiate copiilor sunt textele cu acțiuni din lumea fantasticului, în care se poate întâmpla orice, cu răsturnări de situații, în care, până la urmă, binele învinge răul indiferent de forma pe care o îmbracă. Nu trebuie neglijate nici textele lirice, în special cele în versuri, care oferă modele de exprimare și care trezesc sentimente, provoacă emoții etc. Dacă sunt elevi atrași de creațiile științifico-fantastice, de aventuri etc., ei nu trebuie opriți, ci stimulați să citească, pe lângă astfel de texte, și altele care contribuie la formarea lor. Micii cititori trebuie inițiați și deprinși cât mai de timpuriu cu utilizarea concomitentă a mijloacelor moderne audiovizuale ca premisă esențială a unei învățări eficiente. Când gustul pentru lectură se formează din primii ani de școală, acesta rămâne pentru toată viața o obișnuință, iar lecturile îmbogățesc vocabularul, ajutând la înțelegerea mesajului artistic al operei literare. 141

În cadrul lecțiilor de citire și de lectură am utilizat diferite strategii ale muncii cu cartea, care să-i facă pe copii să îndrăgească eroii din povești, povestiri și basme, dar în același timp să afle și gustul pentru lectură. Am realizat o bibliotecă a clasei, elevii având posibilitatea de a împrumuta cărți, în urma instructajului referitor la importanța bibliotecii și la modul în care se păstrează o carte. Elevii au confecționat, sub îndrumarea mea, cărticele pe diferite teme. Creațiile elevilor au fost adunate într-o carte cu titlul „Vis de copil”, în care aceștia și-au găsit „spațiul” de manifestare și interpretare a comportamentului creativ. Publicarea creațiilor elevilor în această carte a contribuit la dezvoltarea personalității acestora, activitatea de creație stimulând valorificarea aptitudinilor, a vocației, a talentului, încurajând competiția, asumarea de responsabilități, comunicarea, abordările bazate pe inițiativă și imaginație, dându-le copiilor sentimentul muncii împlinite. Vizionarea unor filme realizate după basme sau povești i-a încântat pe elevi. Citind acele povești, basme, după care au fost realizate filmele, elevii au sesizat că există diferențe între textul operei literare și conținutul filmului. Urmărind același scop, dezvoltarea gustului pentru lectură, am organizat diferite concursuri: „Recunoaște autorul și titlul!”, „Recunoaște personajul!” ,„Cel mai bun cititor sau recitator!”. Șezătorile literare au avut influență pozitivă asupra elevilor. Au fost impulsionați să caute materiale, texte în versuri sau proză, ghicitori sau proverbe și zicători, pentru a putea fi prezentate în cadrul activităților. Pentru a forma buni cititori de cărți și pentru a cultiva gustul pentru lectură, am colaborat cu părinții elevilor spre a-i avea în ajutor pentru îndrumarea lecturii suplimentare a celor mici; mediul familial poate stimula elevii în lecturarea cărților specifice vârstei lor. Îndrumarea lecturii suplimentare a elevilor presupune, pe lângă recomandări de titluri și autori, o evaluare cantitativă și calitativă corespunzătoare. Să nu uităm că scopul lecturii este 142

acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

143

ACTORI PE SCENA CĂRȚII Prof. Pordea Ioana Colegiul Naţional „Avram Iancu” Ştei Colegiul Naţional „Avram Iancu” Ştei str. Lucian Blaga, nr. 6, or. Ştei – cod 415600, jud. Bihor nr. de telefon/fax: 0259/332658, fax: 0259/332555 http://cnavramiancu.ro; cn_avramiancu@yahoo.com; Nr. 1516/28.09.2012 Proiect educaţional ACTORI PE SCENA CĂRŢII ateliere literar-artistice pentru a citi – a reciti

 DATE PRIVIND APLICANTUL Nume şi prenume: Pordea Ioana Titular la: Colegiul Naţional „Avram Iancu” Ştei Specializarea: limba şi literatura română Gradul didactic: I Telefon: 0746158223 E-mail: pordea.ioana@yahoo.com  TEMA / TITLUL PROIECTULUI Actori pe scena cărţii (ateliere literar-artistice pentru a citi – a reciti )  MEMBRI ÎN ECHIPA DE PROIECT Prof. Simona Crişan – profesor de informatică Prof. Carmen Stanciu – profesor de educaţie vizuală Prof. Galea Ioan– profesor de educaţie muzicală Bibliotecar Cristina Epureanu  GRUPUL ŢINTĂ 144

 Direct: 22 elevi ai clasei a IX-a a Colegiului Naţional „Avram Iancu” Ştei  Indirect: Profesori ai Colegiului Naţional „Avram Iancu” Ştei, părinţii elevilor, colegii elevilor  Locaţia Sălile de clasă Biblioteca  Durata proiectului 4 ani; proiect de continuitate; (20122016) DIAGNOZĂ Puncte tari  Disponibilitatea elevilor clasei a IX-a de a se implica în activităţi prin intermediul cărora să ia contact cu diferite texte;  Interesul crescut al cadrelor didactice şi al conducerii şcolii în susţinerea elevilor în activităţile propuse;  Dotarea şcolii cu mijloacele necesare care să permită organizarea şi desfăşurarea activităţilor în condiţii excelente. Puncte slabe  Interesul scăzut pentru lectură;  Dificultăţi în receptarea unui text;  Dificultăţi în exprimare (orală şi scrisă).  Oportunităţi în desfăşurarea proiectului  Formarea unei echipe şcolare avizate şi cu deschidere către practicile de lectură;  Existenţa unui bibliotecar;  Existenţa unei biblioteci cu o bună dotare de carte în stare să asigure “nevoile” cercului de lectură;  Toţi elevii sunt înscrişi la bibliotecă;  Existenţa unor calculatoare conectate la Internet; 145

 Riscuri în derularea proiectului  Inapetenţa – iniţială – pentru lectură a tuturor elevilor; de aceea se impune un efort mai mare din partea echipei pentru atragerea şi convingerea lor  Dotarea de carte a bibliotecii nu satistaface întru totul nevoile de lectură ale copiilor  Multe cărţi sunt ediţii învechite, cu informaţii depăşite, altele sunt doar depăşite ca substanţă materială (rupte, cu colţuri îndoite, cu file desprinse etc) ;  Spaţiul de desfăşurare al sălii de lectură este prea mic, iar programul nu include zilele de sâmbătă  Riscul aglomerării şi suprasolicitării elevil Motto : „Adolescenţii doar cred că nu le place să citească ” (Daniel Pennac)  Justificarea proiectului Posibilitatea formării şi dezvoltării la copii a unor capacităţi de receptare şi exprimare orală şi scrisă, precum şi cultivarea creativităţii literar-artistice ne determină să realizăm un astfel de proiect, deoarece lectura se confruntă acum cu televizorul, calculatorul, internetul, care sunt căi mult mai facile decât lecturarea unor carti. De aceea, rămâne în obligaţia părintelui, dar mai ales a dascălului de a repune cartea în drepturi. Credem că există o falsă concurenţă între carte, pe de o parte şi calculator şi internet, pe de altă parte. Avem încrederea că lectura poate cuceri încă foarte mult teren, dacă profesorul găseşte strategia adecvată şi puntea de comunicare cu elevul. Fără a minimaliza şi, chiar, fără a exclude dintre sursele de lectură calculatorul, ne-am propus o mai bună apropiere a elevului de carte, creând o atmosferă de emulaţie şi competiţie, dar fără „trauma” produsă de notare. Modalităţile practice de diversificare a activităţilor folosite: În atelierul fanteziei, Copilăria, Misterul cărţii, ajută la antrenarea elevilor în activităţi care le vor stimula creativitatea 146

şi le vor dezvolta tipurile de inteligenţa în care exceleaza. Prin întrunirile şi medalioanele literare vom intra împreună în lumea minunată a cărţilor, unde, prin rolurile interpretate, elevii îşi vor dezvolta capacităţile empatice. Concursurile literare îi vor antrena pe elevi în rezolvarea sarcinilor prin lucrul individual sau în grup, dezvoltându-le acestora spiritul de competiţie şi capacităţile de comunicare şi de cooperare. Activităţile la biblioteca şcolii contribuie la dezvoltarea interesului pentru lectură. Colegiul Naţional „Avram Iancu” are o veche tradiţie umanistă multiplă, inclusiv în ceea ce priveşte revistele şcolare, cercurile dramatice şi de lectură. Nu facem altceva decât să continuăm munca şi efortul predecesorilor, dascăli deosebiţi şi cu o lungă carieră în această şcoală. Scopul nostru este acela de a-l transforma pe elev într-un adevărat consumator de lectură, conştient de valoarea şi importanţa cărţii în desăvârşirea personalităţii lui, de rolul pe care-l ocupă carte în relaţionarea cu lumea din jur, cu restul universului. Acest proiect are în vedere deschiderea orizontului de lectură al elevilor, înţelegerea raportului dintre realitate şi ficţiune, a legăturii literaturii cu viaţa, transpunerea unor opere literare în alte registre artistice.  Scopul proiectului  Aducerea în prim-plan a valorilor culturale;  Formarea gustului pentru lectură al elevului;  Formarea unor criterii axiologice proprii prin care să distingă singur ce şi când să citească;  Formarea unui inventar de instrumente de analiză a operei literare care să-l ajute pe elev să comunice mai bine cu el însuşi şi cu cei din jurul lui;  Dezvoltarea laturii moral-estetice a personalitatii elevilor .  Obiectivele proiectului  Stimularea interesului pentru literatura română şi universală; 147

      

Descoperirea, fără constrângerile “catalogului” a plăcerii de a citi; Deschiderea orizontului de lectură al elevilor, înţelegerea raportului dintre realitate şi ficţiune; Interpretarea operei literare studiate (recitari, dramatizari, citirea cu intonatie a unor texte literare); Formarea la elevi a unei gândiri proprii de relaţionare cu cei din jur şi cu ei înşişi; Manifestarea interesului pentru aplicarea cunoştinţelor dobândite în diverse situaţii; Întocmirea de portofolii de catre elevi; Cultivarea interesului pentru lectura prin imbunatatirea relaţiei Şcoală – Bibliotecă;

 Modalităţi de realizare:  Activităţi individuale (realizarea de pliante, invitaţii, colaje cu diverse teme, serbări cu ocazia unor evenimente, punerea în scenă a unor opere sau fragmente de opere literare, montaje literar-artistice, lectura model; citirea pe roluri; jocuri didactice)  Activităţi comune ale claselor (schimb de impresii în legătură cu materialele realizate, concursuri de creaţie literară şi tematice, vizând opera şi viaţa unor scriitori, ateliere literare)  Socializare, discuţii libere, jocuri recreative;  Organizarea unor expoziţii cu lucrări realizate individual sau în grup;  Resurse implicate  Financiare: surse proprii  Umane: cadre didactice, elevii clasei  Materiale: biblioteca, desene ale elevilor, imagini din poveşti şi tablouri ale scriitorilor, planşe  Informaţionale: materiale didactice adecvate temelor abordate 148

  

Calculator, imprimantă, videoproiector, proiectare; Cărţi, enciclopedii, pliante Diplome;

ecran

 Promovarea proiectului  Afişe, postere;  Portofolii ale elevilor;  Albume de poze;  Programe cultural-artistice;  Articole pe siteul şcolii, în presă;  CD-uri cu activităţile desfăşurate  Finalitatea proiectului  Desfăşurarea unor concursuri pe teme literare;  Realizarea unor programe artistice;  Realizarea unei expoziţii de desene/ de colaje cu scene din poveşti;  Realizarea unor portofolii cu fişe de lectură şi curiozităţi despre scriitorii cu care au luat contact;  Acordarea unor diplome pentru rezultatele obţinute la concursuri;  Editarea unei reviste a cercului.  Modalităţi de evaluare  Desfăşurarea unor activităţi comune sub forma unor jocuri şi programe artistice;  Aprecieri asupra colaborării în modul de lucru, în prezentarea produselor realizate;  Acordarea unor diplome copiilor care s-au evidenţiat;  Realizarea expoziţiei cu lucrările copiilor în şcoală.  Activităţi de remediere  Programul activităţilor va fi stabilit în comun;  Programul poate suferi modificări pe parcursul anului daca este în interesul unei mai bune realizări; 149

 

În organizarea şi desfăşurarea activităţilor va fi acceptată prezenţa părinţilor care doresc să participe sau să se implice; La sfârşitul proiectului se va face evaluarea activităţilor, dupa modul de realizare a fişelor de lectură.

 Etape în derularea proiectului  Formarea echipei de proiect;  Aplicarea unui chestionar vizând interesul pentru lectură al elevilor;  Analiza şi interpretarea datelor;  Stabilirea calendarului de activităţi pentru semestrul I şi al II-lea. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR PROPUSE ÎN PROIECT ŞI A REZULTATELOR ANTICIPATE Graficul activităţilor care urmează a fi desfăşurate este cuprins în diagrama Gantt, după cum urmează: Anul şcolar 2012-2013 Activitatea 1: Romanul adolescentului miop Mircea Eliade Perioada: octombrie 2012 Locul desfăşurării: Sala 2 a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator, profesorul de biologie, profesorul de arte vizuale, bibliotecara Descrierea activităţii:Discuţii pe marginea romanului Activitatea 2: Viaţa ca o pradă de Marin Preda Perioada: noiembrie 2012 Locul desfăşurării: Sala 2 a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii 150

Responsabili: profesorul coordinator Activitatea 3: Atelier de lucru-Erotica eminesciană Perioada: decembrie 2012 Locul desfăşurării: Biblioteca Orăşenească Ştei Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect, bibliotecarele Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator, profesorul de arte vizuale, bibliotecarele Descrierea activităţii: Elevii vor prezenta produsele finale ale activităţilor anterioare. Bibliotecarele vor prezenta elevilor câteva materiale şi vor purta discuţii cu elevii cu privire la lecturile lor. Desenele şi pliantele vor fi expuse la Biblioteca Orăşenească Ştei. Modalităţi de evaluare: calitatea şi numărul persoanelor implicate Activitatea 4: Romeo şi Julieta de William Shakespeare Perioada: ianuarie 2013 Locul desfăşurării: Sala 2 a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator Modalităţi de evaluare: calitatea proiectului, portofoliul elevului Activitatea 5: Atelier de lucru – „Cartea nunţii” de George Călinescu Perioada: februarie 2013 Locul desfăşurării: Sala 2 a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator Modalităţi de evaluare: calitatea şi numărul persoanelor implicate, portofoliul elevilor Activitatea 6: Atelier de lucru – „Schițe” de I.L.Caragiale 151

Perioada: martie 2013 Locul desfăşurării: Cabinetul de istorie al C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator Modalităţi de evaluare: calitatea şi numărul persoanelor implicate, portofoliul elevilor Activitatea 7: „Baronul din copaci” de Italo Calvino Perioada: aprilie 2013 Locul desfăşurării: Cabinetul de informatică al C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator, profesorul de informatică, profesorul de arte vizuale Modalităţi de evaluare: calitatea proiectului, portofoliul elevului Activitatea 8: Program artistic Perioada: mai 2013 Locul desfăşurării: Sala de festivităţi a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator, bibliotecara, profesorul de arte vizuale Descrierea activităţii: Pe echipe, elevii vor pune în scenă fragmente din operele citite, în cadrul unui program artistic la care vor participa profesori şi elevi ai şcolii. De asemenea, produsele finale ale elevilor vor fi expuse. Modalităţi de evaluare: calitatea proiectului, portofoliul elevului, calitatea şi numărul persoanelor implicate Activitatea 9: Evaluarea activităţilor Perioada: iunie 2013 Locul desfăşurării: Laboratorul de informatică al C. N. „Avram Iancu” Ştei 152

Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: membrii echipei de proiect Descrierea activităţii: Elevii vor avea de completat nişte chestionare cu privire la activităţile derulate. Modalităţi de evaluare: calitatea proiectului, portofoliul elevului, calitatea şi numărul persoanelor implicate Anul şcolar 2013-2014 Activitatea 1: Atelier de lucru-Basmul cult – „Făt-Frumos din lacrimă” de Mihai Eminescu Perioada: octombrie 2013 Locul desfăşurării: Sala 2 a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a X-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator, profesorul de biologie, profesorul de arte vizuale, bibliotecara Descrierea activităţii: Discuţii pe marginea romanului Activitatea 2: Atelier de lucru-Povestirea- „Lostriţa” de Vasile Voiculescu Perioada: noiembrie 2013 Locul desfăşurării: Sala 2 a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a X-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordinator Activitatea 3: Atelier de lucru-Poezia obiceiurilor-portofoliul grupei Perioada: decembrie 2013 Locul desfăşurării: Biblioteca Orăşenească Ştei Participanţi: elevii clasei a X-a, membrii echipei de proiect, bibliotecarele Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator, profesorul de arte vizuale, bibliotecarele 153

Descrierea activităţii: Elevii vor prezenta produsele finale ale activităţilor anterioare. Bibliotecarele vor prezenta elevilor câteva materiale şi vor purta discuţii cu elevii cu privire la lecturile lor. Desenele şi pliantele vor fi expuse la Biblioteca Orăşenească Ştei. Modalităţi de evaluare: calitatea şi numărul persoanelor implicate Activitatea 4: Concurs de recitat - Lirica eminesciană Perioada: ianuarie 2014 Locul desfăşurării: Sala 2 a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a X-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator Modalităţi de evaluare: calitatea proiectului, portofoliul elevului Activitatea 5: Atelier de lucru-Nuvela Fantastică – „La ţiganci” de Mircea Eliade Perioada: februarie 2014 Locul desfăşurării: Sala 2 a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a X-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator Modalităţi de evaluare: calitatea şi numărul persoanelor implicate, portofoliul elevilor Activitatea 6: Atelier de lucru – Dramatizare - fragmente din comediile lui Caragiale Perioada: martie 2014 Locul desfăşurării: Cabinetul de istorie al C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a X-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator Modalităţi de evaluare: calitatea şi numărul persoanelor implicate, portofoliul elevilor 154

Activitatea 7: Atelier de lucru - Romanul obiectiv - „Răscoala” de Liviu Rebreanu Perioada: aprilie 2013 Locul desfăşurării: Cabinetul de informatică al C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a IX-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator, profesorul de informatică, profesorul de arte vizuale Modalităţi de evaluare: calitatea proiectului, portofoliul elevului Activitatea 8: Program artistic Perioada: mai 2014 Locul desfăşurării: Sala de festivităţi a C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a X-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: profesorul coordonator, bibliotecara, profesorul de arte vizuale Descrierea activităţii: Pe echipe, elevii vor pune în scenă fragmente din operele citite, în cadrul unui program artistic la care vor participa profesori şi elevi ai şcolii. De asemenea, produsele finale ale elevilor vor fi expuse. Modalităţi de evaluare: calitatea proiectului, portofoliul elevului, calitatea şi numărul persoanelor implicate Activitatea 9: Evaluarea activităţilor Perioada: iunie 2014 Locul desfăşurării: Laboratorul de informatică al C. N. „Avram Iancu” Ştei Participanţi: elevii clasei a X-a, membrii echipei de proiect Beneficiari: elevii Responsabili: membrii echipei de proiect Descrierea activităţii: Elevii vor avea de completat nişte chestionare cu privire la activităţile derulate. Modalităţi de evaluare: calitatea proiectului, portofoliul elevului, calitatea şi numărul persoanelor implicate 155

INDICATORI Indicatori aferenţi obiectivelor / rezulatelor la nivel disciplinar Indicatori cantitativi  22 elevi vor citi o serie de cărţi.  Un profesor de limba şi literatura română va coordona activităţile propuse în acest proiect. Indicatori calitativi  Prin realizarea acestui proiect ne aşteptăm ca elevii să îşi îmbunătăţească abilităţile de receptare a textului literar, în vederea înţelegerii raportului dintre realitate şi ficţiune şi în vederea identificării componentelor de structură, compoziţie şi de limbaj.  Elevii îşi vor îmbunătăţi abilităţile de lectură.  În acelaşi timp, elevii îşi vor dezvolta abilitatea de a-şi exprima o opinie cu privire la text, aducând argumente pertinente.  Elevii îşi vor dezvolta creativitatea. Indicatori aferenţi obiectivelor / rezultatelor la nivel interdisciplinar Indicatori cantitativi  22 elevi vor sesizeza legăturile interdisciplinare.  Un profesor de limba şi literatura română va colabora cu un profesor de muzică, cu un profesor de informatică şi un profesor de arte vizuale. Indicatori calitativi  Elevii vor fi capabili să asocieze cunoştinţe de literaturăcu alte cunoştinţe în abordarea unei teme.  Cadrele didactice implicate vor colabora în vederea stabilirii de conexiuni, cu scopul eficientizării învăţării. Indicatori aferenţi obiectivelor / rezultatelor la nivel transdisciplinar Indicatori cantitativi  22 elevi vor sesizeza legăturile transdisciplinare. 156

 Un profesor de limba şi literatura română va colabora cu un profesor de muzică, cu un profesor de informatică şi un profesor de arte vizuale. Indicatori calitativi  Elevii vor conştientiza raportul dintre realitate şi ficţiune, stabilind conexiuni între discipline precum literatura, biologia, geografia sau istoria, folosindu-se de cunoştinţele TIC în realizarea materialelor.  Elevii îşi vor construi o viziune holistică asupra lumii.  Elevii îşi vor dezvolta aptitudinile de comunicare şi interrelaţionare.  Cadrele didactice implicate vor colabora în vederea identificării legăturilor dintre discipline, cu scopul eficientizării învăţării. PLAN DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A REZULTATELOR Monitorizarea proiectului ne va permite să aflăm în ce măsură proiectul şi-a atins obiectivele propuse şi în ce măsură s-a desfăşurat conform planificării. Monitorizarea va fi realizată în mod direct de către responsabilii de proiect. Autoevaluarea  Fişa de monitorizare anuală  Feedback de la elevi, părinţi, elevi

157

MARATONUL LECTURII CERC DE LECTURĂ Prof. Ioana Schilinka Colegiul Național Samuil Vulcan, Beiuș, judeţul Bihor Tradiția lecturii prinde rădăcini tot mai adânci pe tărâmul bătrânului și înțeleptului Samuil Vulcan. Aici, în lăcașul vulcanian, suntem acasă. O vorbă înțeleaptă, chiar dacă e „din străinătate”, spune „Your home is where your heart is!”. Cu siguranță nouă, vulcaniștilor, ni se potrivește! În acest an, la fel ca-n ultimii opt, s-au desfășurat activitățile Cercului de lectură al colegiului, în conformitate cu Planul de activitate întocmit la începutul fiecărui an școlar. Amintim și aici obiectivele cuprinse în acest plan: ● Dezvoltarea creativității în realizarea unor texte literare; ● Descoperirea universului teatral și al artei actoricești; ● Exprimarea opiniei în fața celorlalți, fără teama de a fi criticat; ● Descoperirea, fără constrângerile “catalogului”, a plăcerii de a citi; ● Cultivarea lecturii de plăcere și a analizării acesteia; ● Stimularea interesului pentru literatura română; ● Formarea unei gândiri proprii de relaționare cu cei din jur și cu ei înșiși; ● Realizarea unor activități în echipă; ● Manifestarea interesului pentru aplicarea cunoștințelor dobândite în diverse situații. Grupul țintă: elevii (aparținând claselor 9-12) care doresc să-și manifeste aptitudinile artistice/estetice (10-15 elevi). Evaluarea acestei activități s-a dorit una agreatã de participanți, astfel încât am conceput-o cât mai aproape de ceea ce-și doreau membrii cercului: ● Desfășurarea unor activități comune, sub forma unor jocuri și programe artistice; 158

●

Apreciere asupra colaborării în modul de lucru, în prezentarea produselor realizate; ● Jurnalul de lecturã; ● Chestionare/fișe de evaluare; ● Acordarea individualizată a unor diplome la finalul anului, care să evidențieze meritul fiecărui participant la întâlnirile cercului; ● Realizarea expoziției cu lucrările copiilor în școalã (alegerea siglei, mesaje-șoc care să incite lectura) – acordarea unui premiu pentru originalitate elevului a cărui siglã este aleasă ulterior sã reprezinte cercul de lecturã; ● Popularizarea acțiunilor în revista școlii și, în măsura posibilului, în localitate/zonã; ● Realizarea unor procese-verbale în urma întâlnirilor. Maratonul lecturii noastre în perioada ianuarie-martie 2015 a constat în mai multe activități. Astfel, au avut loc două întâlniri ale cercului, în cadrul cărora s-a discutat pe marginea cărților alese de către membrii acestuia: Carlo Frabetti, Cartea Iad și Pascal Bruckner, Hoții de frumusețe. În perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015 am organizat, ca o extindere a activității cercului și totodată ca formă de evaluare, o expoziție artistică intitulată sugestiv Instigare la lectură. Ca orice act de instigare, care-și propune să ofere o direcție (sperăm noi bună!), am avut și un Manifest prin care am încercat să alertăm, să stârnim un interes cât mai viu din partea tuturor care au trecut pragul bătrânului Samuil în această perioadă. Interesul și dăruirea cu care s-au aplecat elevii (majoritar dintre cei implicați în toate activitățile cercului) asupra acestei activități ne-au făcut să realizăm că e necesar, constant, să promovăm actul de cultură, nu doar să-l povestim. Jurnalul de lectură al cercului, oglinda noastră fidelă, este o altă formă plăcută de evaluare, fiindcă elevii nu resimt că ar fi judecați în vreun fel scriindu-și gândurile, trăirile cele mai sincere din timpul întâlnirilor. În final, cred că cea mai potrivită cale de a vă alătura nouă nu este, în acest caz, cea a cuvintelor, mai mult sau mai 159

puțin meșteșugite. Imaginile surprinse în timpul derulării activităților grăiesc de la sine.

160

ROLUL CADRULUI DIDACTIC ÎN SOCIETATE Prof. Stănciulescu Florentina Cristina, Colegiul Tehnic Henri Coanda, Tg Jiu, Gorj Am pornit în abordarea acestei teme de la faptul că a fi profesor înseamnă un risc asumat. Și asta deoarece pregătirea pentru a preda, pentru a-i învața pe alții cum să învețe este o operă niciodată încheiată și care implică multă răbdare, multe momente de incertitudine, de descurajare și multe ore de studiu, iar rezultatele nu pot fi măsurate nici cantitiv și nici imediat. Totuși, la capatul acestui drum te pot aștepta multe bucurii și satisfacții. Este prioritar să precizăm: cadrul didactic are în primul rând rolul de a organiza şi conduce activitatea didactică. Succesul în munca instructive - educativă depinde în cea mai mare măsură de cadrele didactice, de competenţa şi dragostea lor pentru profesie. Nici planurile de învăţământ, nici programele şcolare, nici manualele, nici baza materială de care dispune şcoala nu pot avea asupra elevului o influenţă care să se poată compara cu aceea a cadrelor didactice. Profesorul creează condiţiile necesare de muncă, organizează şi conduce activitatea elevului, prin care dispoziţiile lui se dezvoltă necontenit şi se transformă în calităţi. Putem vorbi de anumite caracteristici ale profesorului recunoscute şi etichetate de societate, printre care se numără şi poziţia socială. Una dintre trăsăturile acesteia constă în statusul profesorului, înţeles ca prestigiu, avere, autoritate. În trecut, această meserie deţinea un prestigiu aparte, deoarece dascălii făceau parte din categoria privilegiată a societăţii: cea a oamenilor învăţaţi. Astfel, profesorul se bucura de respectul şi stima elevului, dar şi ale familiei acestuia şi ale tuturor cetăţenilor. Pe tot parcursul timpului misiunea cadrului didactic a rămas una înaltă, nobilă. Profesorii transmit generaţiilor 161

tinere, în mod organizat şi planificat, valorile culturale create de generaţiile trecute, le îndrumă primii paşi în vastul domeniu al ştiinţelor, veghează asupra formării personalităţii lor, asupra orientării lor şcolare şi profesionale. În concepția pedagogică modernă, pentru ca profesorul să poată concepe, organiza, proiecta actul educațional, are nevoie de: pregătire, tact și măiestrie psihopedagogică, care sunt cerute, îndeosebi, de ipostaza de educator. Standardele profesiei didactice reprezintă un ansamblu de așteptari și cerințe, explicit formulate, referitoare la cunoștințele, abilitațile și mentalitațile pe care trebuie să le probeze un profesor în activitatea sa cu elevii, pentru a se considera că își îndeplinește îndatoririle profesionale la un nivel calitativ acceptat de societate. Calitatea învăţământului depinde direct de calitatea personalului didactic, iar formarea acestuia pe baza unor standarde riguroase, unice şi chiar în acord cu standardele altor ţări este o necesitate stringentă. Crearea premiselor acordării unor șanse egale, tuturor copiilor, de a primi o educație de calitate din partea unor profesori pregătiți după aceleași standarde profesionale. Calităţile care se cer oricărui profesionist derivă din esenţa activităţii lui, din ceea ce cere societatea de la un asemenea profesionist. Pe lângă unele însuşiri generale cerute fiecărui om într-o anumită orânduire socială, fiecărui profesionist i se cer însuşiri specifice meseriei, care să asigure randamentul maxim al profesiei lui. Un prim rol îndeplinit de profesor este acela de a fi mesagerul unor valori sociale, al unui ideal de viaţă. În munca sa cu elevii el îi conduce pas cu pas, treptat, spre a-i pregăti pentru sarcinile prezente şi de viitor ale societăţii şi această calitate este printre cele mai importante ale cadrului didactic. Pe lângă aceast rol, cadrul didactic trebuie să deţină şi calităţi fizice, calităţi intelectuale, calităţi afective şi calităţi de voinţă şi de caracter. Din calităţile fizice cerute cadrului didactic face parte în primul rând o bună sănătate. Munca didactică impune o mare cheltuire de energie, prin 162

solicitările multiple şi variate din partea fiecărui elev din clasă. Imperfecţiunea văzului şi auzului, bâlbâiala, unele malformaţii corporale creează dificultăţi în exercitarea funcţiei didactice, iar unele cazuri chiar incompabilităţi reale. Profesia didactică provocă mai ales o mare cheltuire de energie nervoasă: atenţie continuă, efort de gândire şi imaginaţie, stăpânire de sine. E necesar ca profesorul să aibă un sistem nervos echilibrat. Studiile arată că meseria de profesor nu se află printre cele mai solicitate, dar nici printre cele mai evitate. Deși nu îi oferă detinatorului ei nici putere, nici influență, nici venituri deosebite, totuși aceasta profesie este aleasa pentru prestigiul și satisfacțiile pe care le aduce. Cei care aspiră la ea sunt tineri provenind din familii în care activitățile intelectuale sunt valorizate. O caracteristică a acestei meserii, care între timp sa transformat în stereotip, este prezența în număr mare a femeilor. De asemenea, specificul acestei meserii, constând în fragmentarea obiectivelor și intensificarea controlului extern pare să-i deranjeze mai mult pe barbați decât pe femei. În acelasi timp, femeilor pare să le convină aceasta profesie, deoarece presupune accentuarea dimensiunilor expresive și afective, necesare atât în interacțiunile cu elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. Profesorul conduce și decide, organizează, influențează, consiliază și controlează, apreciază și îndrumă, este model de conduită civică și morală, este profesionist. El își exercită atributele și calitățile asupra grupului și asupra fiecărui membru al acestuia în parte pentru obținerea succesului școlar și formarea comportamentelor dezirabile, dirijează relațiile interpersonale din grup în scopul asigurării unui climat psihosocial favorabil dezvoltării personalității elevilor și pentru a îmbunătății relațiile interpersonale. Noțiunea de profesor este asociată cu „portretul unei anumite persoane care întruchipează tot ceea ce credem noi că reprezintă modelul de dascăl”, sau cu o serie „de trăsături, selectată din mulțimea de exemple oferită pe timpul anilor de școală”. 163

Necesitatea de a transforma meseria de dascăl în profesia de cadru didactic, a fost impusă de faptul că la nivelul fiecărui stat și în particular a statului român, educația reprezintă o prioritate națională, care are ca obiectiv principal elaborarea unei politici educaționale, în baza căreia este făcută pregătirea pentru viață, la orice vârstă, a ființelor omenești. Bibliografie: 1. Cucoș, C. (coordinator) – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2008; 2. Cucoș, C. (coordinator) – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2009

164

STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ Prof. Tămaş Amalia Col. Naț. Petru Rareș Beclean „Copilul se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura care îi satisface această pornire îl încântă”(George Călinescu) Formarea şi cultivarea gustului pentru citit, pentru lectură, reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale orelor de limba şi literatura română. Lectura ocupă un loc important în devenirea umană şi în formarea personalităţii. Are scopul de a forma şi dezvolta motivaţia elevilor pentru citit, pentru achiziţionarea cunoştinţelor despre lume şi viaţă. Ea contribuie şi la formarea capacităţii de comunicare, le dezvoltă vocabularul. În zilele noastre interesul pentru lectură al elevilor este din ce în ce mai scăzut, în principal din cauza avalanşei de informaţii provenită din mass media, a dezvoltării fără precedent a tehnologiri care le atrage tot mai mult atenţia. Experienţa didactică îmi dă voie să afirm că interesul pentru lectură se formează în primii ani de şcoală. Cartea îi poartă pe elevi în lumea minunată a cunoaşterii şi este foarte important ca ei să conştientizeze valoarea lecturii. În vederea stimularii interesului pentru lectură am realizat jurnale de lectură, considerând că acestea încurajează exprimarea ideilor proprii, facilitează formarea unui stil de învăţare activă şi conştientă, susţin reflecţia. Un jurnal al lecturii este locul unde elevii pot trece informaţii despre fiecare carte pe care o citesc, astfel încât dacă au nevoie de un anumit detaliu să îl poată regăsi repede. Prin intermediul lui cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Pentru a face un asemenea jurnal, elevii vor nota în partea stângă un pasaj care i-a impresionat în mod deosebit iar în partea dreaptă vor comenta acel pasaj : De ce aţi ales acest pasaj?, Ce vi s-a părut important? La ce v-a făcut să vă gândiţi? 165

Ce sentimente v-a creat? Ce întrebare aveţi în legătură cu fragmentul ales? Elevii sunt puşi să aducă argumente care să le susţină punctul de vedere, să îşi motiveze opiniile. Este atractiv pentru ei să facă şi un desen reprezentativ deoarece îmbină pătrunderea în taina textului cu desenul care oferă o imagine de ansamblu accesibilă. Jurnalele de lectură dezvoltă gândirea critică a elevilor. Ei vor învăţa să aprecieze personajele pozitive şi faptele lor, să critice personajele negative şi comportamentul acestora, să compare personaje sau fapte, să emită ipoteze, să facă analogii. A-i face pe elevi să iubească lectura este o mare artă, iar profesorul trebuie să dirijeze treptat drumul elevilor spre reuşită.

166

LECTURA ÎN LIMBA ENGLEZĂ - O PROVOCARE Prof. Liana Todoran Col. Naț. Petru Rareș Beclean Oriunde veţi merge în lume, veţi găsi cel puţin un mesaj în limba engleză, pe care va trebui să îl descifraţi. Cititul într-o limbă străină este una dintre cele mai bune tehnici de a învăţa limba, de aceea profesorii de limbi străine recomandă să se citească în limba engleză. Înţelegerea unui text scris într-o limbă străină presupune studiu şi iar studiu, chiar dacă scopul este de a citi notiţe online sau cărţi de literatura, existând o multitudine de posibilităţi de lecturare în limba engleză. Foarte mulţi dintre cei care citesc au o cultură generală demnă de invidiat, reuşesc să înveţe mai repede limba engleză, să asimileze un vocabular de bază pe care să îl utilizeze cu uşurinţă mai apoi în comunicare sau în scriere. Cînd alegeţi să citiţi cărţi în limba engleză, trebuie să luaţi în considerare faptul că totul pare uşor la început, dar pot apărea cuvinte sau expresii pe care s-ar putea să nu le înţelegeţi şi în felul acesta, lectura ar putea fi îngreunată. Este deosebit de important să alegeţi cărţile în funcţie de nivelul cunoaşterii limbii engleze, ţinând cont desigur de interesele personale. Dacă veţi fi tentaţi să vă opriţi la fiecare cuvânt necunoscut şi să îl traduceţi, cu siguranţă veţi abandona cartea înainte de a citi prima jumătate, de aceea ar fi indicat să deduceţi sensul cuvintelor din context. Vor exista fără îndoială, capcane şi jocuri lingvistice, veţi fi puşi la încercare, dar acesta 167

este farmecul lecturii, de a te ţine atent, curios şi dornic de a descoperi, de a răspunde la întrebări, de a gândi. Cititul într-o limbă străină îţi dă posibilitatea de a înţelege mai bine cultura ţării respective. Există expresii specifice fiecărei limbi, considerate intraductibile, astfel încât lecturând textul în limba originală evităm pierderile rezultate în urma oricărei traduceri. Una dintre probele de la examenele de obţinere a certificatelor lingvistice presupune lectura şi înţelegerea unui text într-o limbă străină de circulaţie internaţională, de aceea practica realizată din timp îi poate ajuta pe cei care doresc o notă bună. Elevii care citesc în limba engleză sunt familiarizaţi cu textele în limba străină, au un exerciţiu care presupune activarea unor mecanisme de înţelegere mult mai rapidă a textelor şi astfel reuşesc să îndeplinească sarcinile cerute cu mai multă uşurinţă, găsind răspunsul corect fără prea mare efort. Totodată, citind frecvent în limba engleză, elevii îşi pot îmbunătăţi pronunţia, pot asimila vocabular şi expresii noi, reuşind apoi să fie fluenţi în exprimarea orală si scrisă. Lectura într-o limbă străină înseamnă mult mai mult decât traducerea unor fragmente sau a unui text, a citi într-o limbă străină presupune a gândi în limba respectivă. Cititul trebuie să fie o plăcere, de aceea textele alese spre lecturare la orele de engleză trebuie să fie variate pentru a corespunde diverselor interese ale elevilor. Este foarte important ca elevii să păstreze jurnale în care să noteze ceea ce le-a plăcut în cărţile citite, să-şi aleagă fragmente, motto-uri, pe care să le recomande apoi colegilor lor. Cititul într-o limbă străină presupune parcurgerea unui traseu dificil, cu obstacole şi provocări, dar o dată ajuns la destinaţie, orice călător va putea reface mental traseul şi va folosi experienţa acumulată pentru parcursul următor, apoi pentru următorul, până când va ajunge acolo unde îşi doreşte, la nivelul lingvistic ţintit, sau pur şi simplu, va folosi experienţa acumulată pentru a o povesti celorlalţi.

168

ACTIVITĂŢI INCLUSE ÎN “MARATONUL LECTURII” Alina Tomi Prof. lb. engleză Liceul de Muzica „Tudor Jarda” În cadrul Liceului de Muzică “Tudor Jarda”, Bistriţa, există din anul şcolar 2013-2014 un club de lectură pe care îl coordonez, intitulat “Read with me”. Acesta a apărut la dorinţa elevilor implicaţi în activităţile practice derulate în anul şcolar precedent, în vederea susţinerii lucrării mele de gradul I, “Improving Reading Skills through Literature” (“Îmbunătăţirea abilităţilor de citire prin literatură”). În cadrul clubului citim două cărţi pe semestru, cărţi propuse fie de elevi (“Sub aceeaşi stea”, “Muntele din noi”) fie de mine (“Fata cu picioare de sticlă”, “Jumătatea rea”), condiţia fiind ca ele să fie scrise de autori de limba engleză, elevii hotărând dacă citesc varianta în original sau cea în traducere. Pentru fiecare carte elevii au două teme facultative, fie că e vorba de scriere creativă, pornind de la o temă din carte, fie că e vorba de caracterizări de personaje sau prezentări în powerpoint a anumitor aspecte din carte. În funcţie de cărţile alese, numărul de elevi implicaţi în fiecare semestru variază între 30 şi 40, ceea ce reprezintă un număr destul de ridicat având în vedere faptul că totalul de elevi din şcoală este de 250, incluzând clasele primare. În fiecare semestru există o “întâlnire literară” în care elevii discută despre carţile pe care le-au citit şi despre ce ar vrea să citească. Îmi amintesc de întâlnirea din octombrie 2014, cănd elevii au dezbătut dacă a fost mai interesantă cartea “Sub aceeaşi stea” sau ecranizarea văzută de ei în timpul verii. Personal, sunt în continuare extrem de entuziasmată de acest club de lectură şi fără îndoială el va continua să existe pentru că elevii îşi doresc acest lucru.

169

FILMUL – METODĂ MODERNĂ ÎN PREDAREA ORELOR DE LITERATURĂ Prof. Țermure Florina Georgiana, Școala Gimnazială Dobric 1. Introducere Metoda filmului (audio-vizuală) sau Army Method este un stil de predare folosit cu precădere în predarea limbilor străine. Ea se bazează pe teoria behavioristă, care consideră drept obiect exclusiv al psihologiei comportamentul exterior, fără a se recurge la mecanismele cerebrale ale conștiinței sau la procesele mentale interne. În limba română se folosește uneori și sinonimul comportamentism. Această abordare a învățării limbilor străine a fost similară cu o alta, numită de către specialiști metoda directă. Metoda audio-vizuală este cea mai nouă metodă de predare a literaturii engleze. De fapt, mijloacele vizuale sunt vechi. Ele corespund unei tendințe a omenirii: de a-și materializa gândurile în forma unor imagini grafice sau sonore pentru a da gândiri lor un cadru concret de referință. Chiar Platon însuși a avut grijă să folosească cuvinte și comparații concrete (de exemplu, peștera) pentru a avea un fundament pentru ideile lui abstracte. În Franța, Berry, în Très riches heures du duc, scoate în evidență importanța pe care ilustrațiile o au și cum, datorită lor, această carte nu a devenit o carte iscudundată în uitare. De multe ori, ilustrațiile, fotografiile, au un impact mult mai mare asupra cititorului, decât îl are textul însuși. Metodele audio-vizuale includ aspecte importante, practice și tehnice, care sunt în strânsă legătură cu materialele educaționale. Această metodă a început să se dezvolte în Franța, anii `50, ca metodă de predare a limbilor străine, bazându-se pe utilizarea mijloacelor tehnice și a suporturilor audio-vizuale. Ulterior, a început să fie din ce în ce mai folosită în predarea literaturii. Filmul este doar o parte a metodei audiovizuale, elevii fiind capabili să-și creeze imagini mentale diferite asupra subiectului 170

unei lecții. Manualele nu au întodeauna un design adecvat (sau sunt alb-negru sau grafica nu spune mai nimic), filmul fiind cel va putea suplini toate aceste deficiențe. O prezentare de tip audio-vizual include: text, imagine, sunet, animație (cu alte cuvinte, multimedia). Informațiile nu vor mai fi doar limitate la text, ci vor fi multisenzoriale, un adevărat sincretism al artelor. În educație, filmul este important pentru că dezvoltă competențe de ascultare/ receptare (globală, detaliată), furnizează informație diversă, prezintă mostre în diferite registre stilistice, încurajează și generează conversaţii, discuţii, implicit, comunicarea dintre elevi, dar şi dintre profesor şi elevi. 2. Avantajele acestei metode:  crearea unui mediu plăcut şi atractiv pentru procesul instructiv-educativ;  furnizarea unor mostre de limbă autentică şi informaţie culturală, permiţând elevilor să sesizeze expresia facială, gesturile, limbajul trupului, intonaţia, debitul vorbirii etc.;  facilitarea vizualizării a ceea ce citesc, astfel încât toţi elevii au o experienţă comună; crearea unor modele mentale care le permit: înţelegerea intrigii, identificarea personajelor, a locului de desfăşurare a acţiunii etc.;  transmiterea conţinutului mai bine decât orice alt mijloc didactic, printr-o exploatare pozitivă a tehnologiei, mai ales că adolescenţii sunt atraşi atât de televiziune, cât şi de computer, considerându-le moderne în comparaţie cu operele literare;  posibilitatea de a controla aparatura (filmul poate fi oprit, încetinit, repetat etc.);  posibilitatea prezentării conţinutului într-un mod realist, fapt ce are drept consecinţă o comunicare eficientă (conversaţie, discuţie sau dezbatere) 3. Dezavantaje ale metodei audio-vizuale: 171

    

opinia comună că ceva se pierde când o carte este ecranizată; riscul vizionării unui film ca o activitate pasivă, dacă vizionarea nu este urmată de o discuţie; opinia părinţilor, uneori negativă, în ceea ce priveşte vizionarea filmelor la şcoală; riscul ca imaginea unui personaj să se fixeze prea puternic în mintea unui elev (poate fi şi un avantaj); nerespectarea fidelă a conţinutul cărţii de către regizor.

4. Activități ce pot fi utilizate în timpul filmului:  vizionare diferenţiată (unii elevi vizionează şi ascultă o secvenţă, alţii doar o ascultă, ca şi cum ar fi reporteri care lucrează la un post de radio pentru a o relata ulterior);  vizionare fără sunet/ cu sunet şi utilizarea tehnicii predicţiilor pentru conţinut (ulterior, se vizionează filmul cu sunet şi se decide predicţiile cărui grup au fost mai amuzante sau care s-au apropiat cel mai mult de original);  observă şi scrie (elevii vizionează o scenă, iar apoi scriu un articol despre evenimentul la care au fost martori);  vizionarea repetată şi scrierea replicilor rostite de personaje din memorie (fiecare grup se ocupă de un personaj, iar dacă elevii nu reuşesc să scrie întreg scenariul, va trebui să îşi folosească imaginaţia pentru a îl continua);  furnizarea unui set de întrebări: (Cine sunt personajele şi care este statutul lor social?, Unde sunt plasate personajele şi de ce?, Care sunt relaţiile dintre ele? Generează aceste relaţii un anumit tip de conflict?) 5. Activități de după vizionare:  activităţi creative – elevii trebuie să rescrie povestea dintr-un alt punct de vedere, să îşi imagineze un alt titlu sau un alt final; 172

    



dezbatere: ce se pierde şi/ sau ce se câştigă când se ecranizează un film după o carte; interpretarea semnificaţiilor unor simboluri sau a unor imagini recurente etc.; dacă elevilor li s-a cerut să se concentreze asupra unui set de întrebări, acum este momentul să prezinte răspunsurile; discutarea unor aspecte monografice: costume, obiceiuri, mentalităţi etc.; furnizarea unui set de întrebări: (Ce te-a frapat în timpul vizionării?, Ce nu ţi-a plăcut?, Care este, după părerea ta, cel mai important aspect din film?, Ce actor/ actriţă ai fi ales pentru rolul…?) elaborarea unui proiect în cadrul căruia elevii produc propriul lor film (o scenă), încercând să ecranizeze o carte şi utilizând o cameră de filmat (activitate extracurriculară: cenaclu); explicarea unei serii de termeni tehnici, care îi va ajuta pe elevi să “citească” un film: montaj, unghiul camerei, flashback, tăiere, poziţia camerei, travelling, panoramare, cadraje, plan-ansamblu, plan-întreg, planamerican, plan-mediu, gros-plan, plan-detaliu, plonjeu, contra-plonjeu, etc. pentru a determina cele mai importante tehnici utilizate de regizor.

Filmele pot fi cronofage (dacă filmul ales este prea lung sau dacă profesorul decide să vizioneze întreg filmul în timpul orelor de curs). De asemenea, există şi opinia comună că ceva se pierde când o carte este ecranizată, la care se adaugă: riscul vizionării unui film ca o activitate pasivă, dacă vizionarea nu este urmată de o discuţie; riscul ca imaginea unui personaj să se fixeze prea puternic în mintea unui elev (poate fi şi un avantaj). Însă avantajele nu sunt de neglijat: crearea unui mediu plăcut şi atractiv pentru procesul instructiveducativ; furnizarea unor mostre de limbă autentică şi informaţie culturală, permiţând elevilor să sesizeze expresia facială, gesturile, 173

limbajul trupului, intonaţia, debitul vorbirii etc.; facilitarea vizualizării a ceea ce citesc, astfel încât toţi elevii au o experienţă comună; crearea unor modele mentale care le permit: înţelegerea intrigii, identificarea personajelor, a locului de desfăşurare a acţiunii. Un alt avantaj în folosirea acestei metode este și stimularea excesivă a imaginație. Profesorul poate decide să prezinte doar începutul filmului pentru a stimula interesul elevilor la lectura cărţii – tehnică de incitare la lectură – sau să îl ruleze fără final, iar elevii trebuie să îşi imagineze finalul. Având în vedere avantajele enumerate, consider că utilizarea acestei metode inovatoare este un real câştig pentru elevi. Orice profesor ar trebui să utilizeze această metodă alternativă inovatoare, mai ales că în ultimul timp numărul elevilor care nu citesc creşte simţitor. În concluzie, utilizarea filmelor în procesul instructiveducativ, la orice disciplină (literatură universală, geografie, biologie, istorie etc.), nu numai în predarea literaturii române, evită plictiseala şi monotonia, oferind posibilitatea unor activităţi de învăţare dintre cele mai variate pentru elevi de niveluri diferite, în scopuri variate şi în vederea dezvoltării următoarelor competenţe: ascultare, scriere, vorbire, comunicare. Bibliografie: 1. Adriana Vizental, Metodica predarii limbii engleze. Strategies of Teaching and Testing English as a Foreign Language, Editura Polirom, Iași, 2007. 2. Alina Pamfil, Studii de didactica literaturii române, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006; 3. André Lestage, The use of audio-visual aids in education, Extract from U NESCO Chronicle , November 1959; 4. Edgar Dale, Audio-Visual Methods in Teaching, Publisher: International Thomson Publishing (January 1969); 5. Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura 1001 Gamar, București, 1998; 174

6. Peter Watkins, Learning to teach English, Editura Delta Publishing; 7. Theodore Mueller, An Audio-Visual Approach to Modern Language Teaching, http://www.jstor.org/stable/321542;

175

OMAGIU ADUS CĂRȚII Prof. Țermure Voichița Liceul Tehnologic „Ion Căian Românul”, Căianu-Mic “Carte frumoasă ,cinste cui te-a scris Încet gândită, gingaș cumpănită; Ești ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis. Ești ca vioara, singură ce cântă Iubirea toată pe un fir de păr, Și paginile tale, adevăr, S-au tipărit cu litera cea sfântă.” Tudor Arghezi- Ex Libris De-a lungul experienței mele la catedră, timp de 14 ani, atât ca profesor pentru învățământul primar, cât și ca profesor pe catedra de limba și literatura română, dar și în activitățile extrașcolare unul dintre obiectivele principale vizate a fost acela de a trezi în sufletele fragile și avide de cunoaștere ale copiilor dorința de a se apropia de carte, dorința de a citi, dorința de a pătrunde încă de mici în universul liniștit al unei biblioteci, respectul față de carte, față de cel care a scris-o. Am încercat să promovez lectura atât în procesul de predare la clasă, cât și în activitățile extracurriculare prin coordonarea unor cercuri de lectură, a unor ateliere de teatru și prin participarea la olimpiada de limba și literatura română- faza zonală și județeană, precum și la diverse concursuri naționale. (de exemplu: Concursul național „Olimpiadele cunoașterii” la disciplina Limba română, Concursul județean cu caracter național „Culorile copilăriei”, secțiunea creație literară, Concursul școlar național de COMPETENȚĂ și PERFORMANȚĂ-„COMPER-COMUNICARE”, Concursul internațional „CU EUROPA… LA JOACĂ- EUROȘCOLARUL ”, Concursul național „PICIUL”, Concursul „Cangurul lingvist”, secțiunea Poveștile cangurului, Concursul interdisciplinar 176

„Literatură și spiritualitate românească”, Festivalul județean de teatru „Thalia”, Concursul național „Prietenii lecturii” etc.) George Călinescu spunea: „Copilul, se naște curios de lume și nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura îi satisface această pornire, îl incită.” Vârsta școlarilor este cea mai favorabilă perioadă pentru acumularea unor impresii puternice, este vârsta imaginației, a fanteziei, a visării și a jocului. Este unanim acceptat faptul că este ușor să influențezi formarea personalității copilului prin literatură, făcând apel la sensibilitatea celui educat. În ultimii ani am observat o scădere a interesului pentru lectură. Televizorul, jocurile video și calculatorul sunt cele care „au furat” interesul copiilor și chiar al adulților pentru a citi o carte. Unii părinți nu mai reprezintă un model pentru copii din acest punct de vedere, pentru că nici ei nu mai citesc. Sunt copii care nu au o bibliotecă acasă, probabil din cauza prețului din ce în ce mai mare al cărților sau din lipsa de interes a părinților față de acest domeniu. Instituțiile de învățământ sunt cele care trebuie să trezească interesul și dragostea pentru citit a copiilor în special prin intermediul profesorului de română, a profesorului pentru învățământ primar și chiar a educatorilor. Sunt de părere că profesorul care știe să trezească acest gust al lecturii a azvârlit o sămânță vitală culturii, vitală pentru că înflorește mereu, în tot cursul vieții. Tot timpul am încercat să-i conving pe copii că răsfoind paginile unei cărți, sunt mai aproape de personajele îndrăgite din basme, legende și fabule, din schițe, povestiri, romane și chiar își fac noi prieteni. De asemenea le-am explicat că prin intermediul lecturii vor putea poposi în epoci de mult apuse descoperind mirajul minții și puterii omului, că pot admira frumusețile naturii acestor meleaguri, că pot trăi întâmplări pline de neprevăzut încercând să afle secretele lumii înconjurătoare și că după ce o termini de citit te simți mai bogat, asemenea unui învingător. Am încercat să promovez lectura de plăcere deoarece este singura care asigură un cititor avizat, un cititor permanent care va continua această practică dincolo de băncile școlii. Este binecunoscut faptul că prin lectură se urmărește formarea unor 177

competențe și abilități care se vor dezvolta pe mai multe tipuri de practici: lectura de informare, lectura de plăcere și lectura instituționalizată. Activitățile dedicate lecturii care au stat la bază pentru promovarea acesteia au fost: cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii, stimularea gândirii autonome, reflexive, critice în raport cu diverse mesaje receptate. Pentru a ajunge la o lectură automotivantă pentru elevi am avut, de-a lungul experienței la catedră, mai multe principii: a. Lectura să fie centrată pe sensurile pe care textul le poate genera (să citim pentru a înțelege); b. Să se producă un dialog între cititor și text și între cititorii aceleiași cărți, bazat pe răspunsuri subiective; c. Lectura să fie exersată (să li se creeze elevilor ocazia de a ieși dintr-un șablon rigid, de a aborda lectura în mod diferit adaptat lor și contextului); d. Lectura să fie încurajată (prin atitudinea personală a profesorului, prin recompensarea elevilor cu note). Cititul nu trebuie să fie o tortură, o obligație față de profesor, de aceea elevii pasionați de lectură participă săptămânal la cercul de lectură și creație literară coordonat de mine. E adevărat numărul elevilor nu este prea mare (15 elevi), dar am certitudinea că acești elevi, prețuiesc cu adevărat cărțile și sper ca în viitor să formăm o echipă mult mai numeroasă. Începând din grădiniță cu povestirile ilustrate, cu audiții și vizionări de diafilme sau filme, până în școală când dorința de a citi le va îndrepta pașii către bibliotecă, sper ca prietenul nedespărțit și cel mai drag copiilor să fie CARTEA, de aceea, doresc să închei acest articol cu un îndemn: „Să nu încetăm să alergăm în această frumoasă cursă a cititului!”

178

PARTENERIATUL RURAL-URBAN, MODALITATE DE REALIZARE A SCHIMBULUI DE EXPERIENȚĂ, DE IDENTIFICARE A PREOCUPĂRILOR COMUNE Prof. Mihaela – Corina Vlaşin Liceul Tehnologic Telciu Parteneriatul este una din tendinţele faţă de care şcoala românească se arată astăzi foarte sensibilă. Şcoala de azi nu mai este acea instituţie închisă cu ferestrele spre interiorul curţii, ci una deschisă, sensibilă la problematica lumii contemporane. Prea multe sunt problemele pe care le ridică omenirea, multe sunt problemele ridicate de societatea românească, multe sunt exigenţele care se impun omului capabil de adaptare continuă şi prea puţini sunt factorii care acordă atenţie educaţiei şi formării unor astfel de persoane. Unii nu ştiu cu ce probleme se confruntă omenirea, alţii nu ştiu ce fel de persoane trebuie să facă faţă problemelor apărute în societate (de natură socială, economică, politică, demografică, etnică,culturală), altora le este indiferent ceea ce se întâmplă cu copiii noştri, alţii nu se pricep, iar cei care se pricep şi vor să facă ceva bun nu dispun de resursele necesare pentru a porni cu dreptul în realizarea noului ideal educaţional. În acest sens, parteneriatul pare a fi una din soluţiile ce ar putea contribui la soluţionarea problemelor ce se pot ivi la fiecare pas pe care îl facem spre lumea democraţiei. Pornind de la simpla circulaţie proastă a informaţiei, de la perceperea diferită a fenomenului educaţional, de la viziunea diferită despre idealul educaţional, de la competenţele calitative diferite şi de la nevoia de a populariza experienţele pozitive şi de a identifica elemente comune instituţiilor şcolare rurale şi urbane dar şi de la ideea că marele absent din mecanismul de parteneriat este elevul. Programul naţional “Punţi între sat şi oraş” oferă elevilor şansa de a se implica în activităţi ce stimulează creativitatea, încurajează comunicarea şi presupun schimburi de idei. Elevii devin purtători de cuvânt ai comunităţii lor, ai şcolii în care învaţă. 179

Scopul fundamental al acestui program este acela de a-i conştientiza pe copiii de importanţa pe care o are valorificarea în mod util şi plăcut a timpului liber, acel timp personal, intim, care poate fi atât un prieten atunci când ştii să-l stăpâneşti şi săl foloseşti în favoarea dezvoltării personale, cât şi un duşman crud atunci când acesta te stăpâneşte. Şcoala noastră, Liceul Tehnologic Telciu, a debutat în derularea acestui program în anul 2003, cu un schimb de experienţă între elevii şi cadrele didactice de la Telciu şi cei de la Şcoala Generală nr.197 din Bucureşti (Str. Obcina Mare nr. 2, sector 6). Timp de o săptămână (14-21 aprilie 2003), un grup de 40 de elevi şi profesori de la Grupul Şcolar Telciu au fost alături de colegii lor din Bucureşti la cursuri, au efectuat vizite la diverse obiective istorice şi culturale şi au participat la o serie de acţiuni comune. Lansat în decembrie 2001 de Ministerul Educatiei şi Cercetării, programul se adreseaza elevilor şi cadrelor didactice din şcolile gimnaziale rurale şi urbane şi reprezintă un demers practic în vederea eliminării diferenţelor dintre sat şi oras, facilitării accesului neîngradit la educaţie şi promovării egalităţii şanselor pentru toţi copiii indiferent de mediul în care trăiesc şi se dezvoltă ca personalităţi. În cadrul acestui parteneriat elevii din şcoala bucureşteană sunt găzduiţi în familiile colegilor din Telciu şi invers, aceste vizite având ca scop cunoaşterea tradiţiilor din respectivele zone, stabilirea unor relaţii permanente între elevi şi profesori, cunoaşterea condiţiilor de viaţă de la sat şi oraş, precum şi a mentalităţilor existente în aceste medii sociale. „Punţile” dintre Telciu şi Bucureşti durează de paisprezece ani, bianual desfăşurându-se activităţi ce presupun vizite reciproce şi implicând multiple valenţe sociale, culturale şi turistice. De asemenea, s-a urmărit a se face cunoscute cât mai multe lucruri despre ceilalţi. Şcoala trebuie să se afle în dialog autentic şi permanent cu societatea, străduindu-se să realizeze punţi de legătură între nevoile educaţionale, resursele/disponibilităţile intelectuale ale copiilor şi 180

perspectivele de dezvoltare economică a societăţii. În acest sens, colaborarea dintre elevii diferitelor şcoli nu este un proces spontan, ci este o activitate organizată, susţinută, conştientă, direcţionată spre problemele educative ale tinerei generaţii. Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Scopul parteneriatului este, pe de o parte, promovarea dialogului şi a comunicării între elevii din şcoli şi medii diferite (urban – rural), iar pe de altă parte, dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadre didactice din unităţi diferite.          

Printre obiectivele urmărite se numără: cunoaşterea specificului vieţii din mediul rural/urban; cultivarea dragostei faţă de locul natal, faţă de pitorescul şi istoricul ţării; realizarea unei intercunoaşteri prin intermediul produselor activităţilor desfăşurate de fiecare dintre parteneri; găsirea de modalităţi variate de exprimare a gândurilor şi sentimentelor privitoare la anumite teme de interes comun (creaţii literare sau plastice); desfăşurarea unor activităţi educative în comun, la fiecare dintre şcolile implicate în proiect; atragerea şi implicarea altor factori educativi pentru buna desfăşurare a activităţilor; motivarea elevilor, prin stimulente atractive şi imediate, pentru a participa la concursuri / întreceri cu tematică variată; stimularea dorinţei de a cunoaşte, de a descoperi; cunoaşterea culturii populare de pe Valea Sălauţei; conştientizarea elevilor, părinţilor şi profesorilor asupra importanţei desfăşurării unor astfel de programe de parteneriat. Activităţile derulate în cadrul proiectului au fost diverse, începând de la activităţi metodice comune, organizarea de concursuri pe diferite teme, vizitarea unor obiective turistice, întâlniri cu oficialităţi locale, până la activităţile recreative ce au drept obiectiv cunoaşterea şi promovarea valorilor culturalartistice. 181

O semnificaţie mai largă a parteneriatului între cele două medii sociale este aceea de a-i adapta pe elevi la tendinţele culturale ale societăţii şi de a crea o armonizare a aspectelor diferenţiale. Pluralismul conjugat cu egalitatea şi integrarea trebuie aplicat în colaborarea elevilor şi a cadrelor didactice de la sat şi oraş în vederea afirmării idealului formării continue care are deplină încredere în natură, în societate şi în copil.

182

BIBLIOGRAFIE: 1. Albu Gabriel - „În căutarea educaţiei autentice” Ed. Polirom, Iaşi, 2002; 2. Cucoş Constantin - „Pedagogie”- Ed. Polirom, Iaşi, 2002; 3. Şoitu Laurenţiu - „Comunicare şi educaţie” - Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1996.

183

CONCURSUL INTERDISCIPLINAR DE CREAȚIE LITERARĂ ȘI PLASTICĂ PRIETENII LECTURII Prof. Vochiţu Carmen Colegiul Energetic – Rm. Vâlcea MARATONUL LECTURII PARTICIPANŢI : CLASA a IX - a F, CLASA a XI-a G LOCAŢIA : COLEGIUL ENERGETIC - RM. VÂLCEA Trăim într-o societate în care interesul pentru lectură al tinerilor pe care îi formăm este din ce în ce mai scăzut, în principal din cauza avalanșei de informații provenită din mass media, a dezvoltării fără precedent a tehnologiei care atrage tot mai mult atenția tinerilor și nu oferă întotdeauna cele mai bune soluții pentru problemele lor. Lectura ocupă un loc important în devenirea umană și în formarea personalității. Ea trebuie să fie o necesitate, și nu o obligație, așa cum este percepută de unii tineri astăzi. Lecturarea cărţilor, a manualelor, a însemnat întotdeauna informare, instruire şi educaţie, în sensul cel mai larg. Ea dă consistenţă şi sens existenţei însăşi. Ea este o modalitate de a educa, instrui şi a contribui la formarea valorilor morale a cititorului. Lectura oferă cititorului frumuseţile neimaginabile ale poveştilor, povestirilor şi a altor texte, unde imaginaţia şi fantezia zboară, trăind împreună cu eroii şi personajele bucurii, dezamăgiri, speranţe. Efortul şi dorinţa spre lectură continuă sistematic, vizând o perspectivă, reprezintă condiţia oricărui succes personal. În afara cărţii nu poate fi concepută azi o cultură sistematică a individului şi implicit a societăţii. O carte o citeşti când vrei, cum vrei şi ori de câte ori vrei. Acest prieten tăcut îţi oferă ori de câte ori ai nevoie acelaşi răspuns fidel la fiecare întrebare şi-l repetă cu nesfârşită răbdare până ce l-ai înţeles. Atunci când eşti în lumea minunată a lecturii eşti cu mult mai fericit sufleteşte, cu mult mai bogat şi mulţumit. A lectura nu este numai o activitate, o obligaţie dar şi o comunicare cu tine însuşi. 184

Lectura a fost, este şi va rămâne o activitate de îmbelşugare cognitivă şi spirituală specifică cititorului care va aprecia pe deplin un text literar, când va renunţa pentru o clipă la prejudecăţile sale culturale, la diversele probleme subiective în favoarea explorării lumii interioare a celui care scrie sau a celui despre care se scrie. Lectura nefiind un act gratuit, produce îmbogăţirea sinelui cu o nouă cunoaştere, cu o modalitate nouă de receptare a lumii interioare şi exterioare. Pornind de la aceste premise am încercat în activitatea mea de dascăl să dezvolt la copii dorinţa de a citi cât mai mult, dorinţa de a vedea în lectură un bun prieten şi nu un duşman sau o constrângere din parte părinţilor sau a profesorului. În luna februarie am provocat două clase la un maraton al lecturii Fiecare elev trebuia să citească ceva în domeniul biologiei şi apoi am împărtăşit împreună impresiile. Elevii au fost entuziasmaţi şi au privit cu mare interes provocare încercând să descopere lumea minunată a cărţilor. Tema propusă a fost: „Acordarea primului ajutor în situaţii limită”. După lecturarea unor materiale legate de tematica propusă am trasat elevilor sarcina de a materializa informaţiile acumulate sub diverse forme, desene, picturi, impresii, realizând o expoziţie cu acestea în clasă. Cel mai frumos material a fost premiat cu o notă bună. Puţin câte puţin poate reuşim să trezim în sufletul copiilor dorinţa pentru frumos, pentru lucru de calitate şi nu în ultimul rând pentru o educaţie de valoare.

185

186

JOCUL DRAMATIC ÎN LITERATURǍ Prof. Lǎcrǎmioara Zǎbavǎ, Liceul Tehnologic “Lazǎr Edeleanu”, Nǎvodari Convingerea cǎ ar fi foarte util un opțional care sǎ aibǎ drept fundament jocul dramatic în literaturǎ, mi-a fost confirmatǎ cu puțin timp în urmǎ, când, aflându-mǎ la o clasǎ de a XI-a (nu cred cǎ are importanțǎ profilul) unde încercam sǎ le stimulez elevilor interesul pentru Caragiale, mi-a venit ideea de a le propune spontan un joc de roluri. Fǎrǎ sǎ exagerez, reacția a fost spectaculoasǎ: acea apatie, pe care nu reuşeam sǎ o înlǎtur, cu toate abordǎrile analitice - care mai mult pe mine mǎ entuziasmau - a fost imediat înlocuitǎ de interesul viu al elevilor (atenție! de liceu!), de entuziasmul lor de a intra în pielea personajelor, de a le imita, de a le… concretiza, a le realiza. Succesul deplin l-am simțit la finalul cursului respectiv, când toți m-au întrebat dacǎ vom proceda la fel şi data urmǎtoare. În acel moment, am împins limita, propunându-mi sǎ aflu de ce sunt în stare şi le-am dat drept sarcinǎ pentru acasǎ sǎ-şi învețe rolurile. La doar douǎ zile distanțǎ, ne-am reîntâlnit şi am rǎmas uluitǎ când mi-au arǎtat cǎ nu doar şi-au învǎțat replicile dar au şi improvizat costumații, accesorii prin care încercau sǎ reproducǎ climatul miticismului caragialian. Repurtasem într-o manierǎ atât de agreabilǎ şi pentru mine, dar, mai ales pentru ei, o izbândǎ, dupǎ care tânjeam de atâta timp: îi determinasem sǎ citeascǎ, sǎ se apropie de textul literar. Trǎim într-o epocǎ în care viața funcționeazǎ (nu întâmplǎtor, am ales un termen cu conotație tehnicǎ), în care oamenii acționeazǎ, fiind dirijați de principii pragmatice. Dintr-o perspectivǎ extinsǎ, individul contemporan este mult mai receptiv la dimensiunea materialǎ a vieții. Simțul lui practic i-a estompat de ceva timp visarea… pasivǎ, proiectarea într-o lume imaginarǎ, a acelor „arhetipuri eterne şi neschimbǎtoare ale tuturor lucrurilor” (Aristotel). Acum, el 187

trebuie sǎ simtǎ în formǎ concretǎ, sǎ palpeze, sǎ acționeze, realmente. Probabil, aceasta este şi explicația binecunoscutei letargii perpetuate în rândul copiilor de la clasǎ: ce este, în fond, pentru ei lectura? Un act pasiv, prea molcom pentru ritmul suflǎrii actuale. Accentul cade acum pe ACTIO, pe produse finite. Conştientizând aceastǎ realitate, am putea (cel puțin, sǎ încercǎm) sǎ o remediem printr-un artificiu: jocul dramatic. Aceastǎ metodǎ aplicatǎ şi în contextul şcolii, s-ar putea dovedi cea mai atractivǎ pentru interesul elevilor dar şi salvatoare (poate, totuşi, nu exagerez!) în activitatea didacticǎ, devenind o metodǎ complementarǎ, implicitǎ lecturii. Printr-o astfel de reprezentare, lumea închipuitǎ, în dimensiune abstractǎ, capǎtǎ formǎ. Elevii, prin natura lor existențialǎ, au aceastǎ aptitudine de a concretiza, de a modela, de a re-crea. Receptivitatea fațǎ de produsul beletristic se va dezmorți şi va contribui major la conştientizarea actului artistic. Ei îşi asumǎ actul re-creării prin descoperirea şi reproducerea unui univers în limitele cǎruia se vor integra în mod voluntar. Jocul dramatic trebuie receptat ca o provocare a pragmatismului lor, a unui instinct mobil, activ şi, implicit, creativ. Le oferǎ elevilor, în mod excepțional, ocazia sǎ se manifeste, sǎ exploreze, printr-o experiențǎ personalǎ concretǎ, o lume care nu mai rǎmâne izolatǎ doar la un nivel ideatic. Știm bine şi faptul cǎ jocul dramatic este şi un act construit pe principiul mimesis-ului, care poate fi înțeles în accepțiunea lui J. Derrida ca o libertate productivǎ: „contribuie la abundența de imagini, de cuvinte, gânduri, teorii şi acțiune”. Prin actul mimetic, se deschide o granițǎ care delimiteazǎ lumea realǎ de cea idealǎ. Printr-o astfel de reprezentare, jocul va pune în dialog imaginarul cu realul, cuvântul cu variații cromatice, note melodice, cu mişcarea, expresivitatea facialǎ. Jocul dramatic poate deveni, aşadar, unul cu finalitate didacticǎ, prin care noi, profesorii, îi putem determina într-un alt fel pe elevi sǎ se apropie de literaturǎ, sǎ descopere sensul acestei arte minunate. Îi putem motiva SĂ CITEASCĂ cu 188

adevǎrat textul, arǎtându-le cât de important este sǎ îl înțeleagǎ pentru a putea refigura lumea pe care acesta o gǎzduieşte. Spirite ludice, elevii (chiar şi în aceastǎ ipostazǎ evoluatǎ – teribilistǎ - a adolescenței) vor accepta provocarea şi vor da mǎsura capacitǎții lor creatoare dar şi critice. Este o altǎ formǎ de a relaționa cu TEXTUL LITERAR: participǎ, decodificǎ mesaje, se implicǎ afectiv, fac predicții, speculații, creeazǎ ipoteze, problematizeazǎ – dezvoltând, astfel, acele competențe esențiale pentru actul lecturii.

189

ORA DE LECTURĂ ÎN CICLUL PRIMAR Înv. Zsigmond Anca Col. Naț. Petru Rareș Beclean PROIECT DIDACTIC Unitatea şcolară: Colegiul Naţional “PETRU RAREȘ” Beclean Data: 26 noiembrie 2013 Învăţător: ZSIGMOND ANCA Clasa: a IIIa A Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română – LECTURĂ Unitatea de învăţare: Lumea necuvântătoarelor Tema: GREIERELE ŞI FURNICA Subiectul: CERCUL DE LECTURĂ şi textele-suport: -Balada unui greier mic de George Topîrceanu -Greierele şi furnica de Jean de La Fontaine -Legenda greierelui şi a furnicii -Greierele şi furnica de Marin Sorescu Motivaţia: Lecţia este valoroasă prin: -Mesajul transmis: dorinţa de a aborda aceeaşi temă din perspective diferite, corectarea comportamentelor nepotrivite; -Prilejul de exersare critică: să întrebe, să argumenteze, să lucreze individual şi pe grupe; -Corelarea întâmplărilor derulate în textele-suport cu altele din realitate; -Oportunităţile de abordare. Obiective de referinţă: 2.3. să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui text citit sau al unui mesaj audiat; 3.3. să citească fluent, corect şi expresiv un text cunoscut, de mică întindere; 3.7. să manifeste interes şi iniţiativă pentru lectura unor texte variate, literare sau 190

nonliterare; 4.6. să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte. Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil: COGNITIVE: O1: să citească textele literare date în mod corect, fluent şi expresiv; O2: să analizeze conţinutul textului literar, formulând enunţuri logice despre sensul global al lecturii, despre personaje şi faptele prezentate în text; O3: să formuleze întrebări şi răspunsuri corespunzătoare mesajului transmis prin text; O4: să exprime păreri proprii în legătură cu ideea centrală a textului, realizând conexiuni între cunoştinţe. AFECTIVE: O1: să iubească munca şi pe cei ce muncesc, indiferent de îndeletnicirea acestora; O2: să aprecieze cinstea, corectitudinea, întrajutorarea şi respectul faţă de muncă; O3: să manifeste interes pentru actul comunicării. PSIHO-MOTORII: O1: să adopte o poziţie corectă în timpul lecţiei; O2: să scrie corect şi lizibil pe fişe. CONDIŢII SPECIFICE: Elevul trebuie: -să fi citit toate cele patru texte-suport; -să colaboreze cu ceilalţi colegi pentru realizarea sarcinilor de grup. STRATEGIA DIDACTICĂ: dirijată, inductiv deductivă Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, lectura explicativă, povestirea, învăţarea prin descoperire, metoda exploziei stelare, diagramele Venn, demonstraţia, jocul didactic. 191

Mijloace de învăţământ: texte literare, fişe de lucru, scheme, planşe didactice, desene, înregistrări audio-video, elemente de decor. Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe. RESURSE: 1)BIBLIOGRAFICE: metodice: -Bărbulescu, Gabriela, Beşliu, Daniela - Metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint, Bucureşti, 2009 -Ilie, Emanuela - Didactica literaturii române, fundamente teoretico-aplicative, ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2008 -Aanei, Genilia, Irimia, Violeta- Cristina - Literatura pentru copii – accepţiuni moderne, Editura Aramis, Bucureşti, 2003 -Pamfil, Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu, structuri didactice deschise, colecţia METODICA ACTIVĂ, ediţia a V-a, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008 didactice: -Poveşti şi legende despre plante şi animale – Antologie de ghiozdan pentru clasele II-IV, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2001 -Sorescu, Marin - Singur printre poeţi, Editura InterCONTEMPress, Bucureşti, 1990 -La Fontaine, Jean - Fabule, Editura REGIS, Bucureşti, 2010 -Topîrceanu, George - Balade vesele şi triste, Editura ART, Bucureşti, 2008 -Goia, Vistian, Neamţu, Gavril, Pop, Ion – Perspective, revistă de didactica limbii şi literaturii române, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, anul XI, nr. 1 (20)/2010 - Revista cercurilor de lectură ANPRO, anul 2, nr. 1, Cluj, 2009 ştiinţifice: -Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Academiei, 1998 pedagogice:

192

-Barna, Andrei, Antohe, Georgeta - Curs de pedagogie:Teoria instruirii, Curriculum-ului şi evaluării, Editura LOGOS, Galaţi, 2001 -Cerghit, Ioan, Radu, T. - Didactica, manual pentru clasa a X-a, E.D.P., Bucureşti, 1996 oficiale: - MECTS, Învăţarea activă, Bucureşti, 2001 -Curriculum Naţional. Programe şcolare revizuite pentru clasele I – a II-a, Bucureşti, 2003 2.RESURSE TEMPORALE: 50 minute 3.RESURSE UMANE: 17 elevi şi bibliotecarul şcolii EVALUARE: -Observarea sistematică; -Evaluarea răspunsurilor elevilor; -Analiza produselor activităţii; -Autoevaluare; SCENARIU CADRULUI E.R.R.

DIDACTIC

PRIN

APLICAREA

EVOCARE (5 minute): Captarea şi menţinerea atenţiei se realizează printrun element-surpriză: o cutie în formă de muşuroi din care va ieşi o fetiţă costumată în ZÂNA GÂZELOR. Fetiţa îşi face prezentarea în versuri, anunţând elevii şi invitaţii cine este ea şi cu ce scop a venit la lecţie. Tot ea împarte elevilor manuscrise conţinând texte ale unor poveşti amestecate. Elevii citesc în gând textele date, remarcând că sau amestecat fragmente ale unor texte studiate anterior. Ei recunosc lecturile din care sau extras acele pasaje, precizând titlul şi autorul. REALIZAREA SENSULUI (40 minute): 193

Trecerea la lecţia nouă se realizează prin descoperirea a 5 categorii de texte. În 4 dintre ele se repetă tema GREIERELE şi FURNICA, în timp ce prin versurile lui Tudor Arghezi, fragment din poezia Ex libris, se anunţă elevii că urmează să demonstreze cum ştiu ei săşi arate respectul faţă de o carte. Astfel, se constituie 4 ateliere de lectură (a câte 5 elevi fiecare), unde se receptează şi se analizează conţinutul a 4 texte literare despre GREIERE ŞI FURNICĂ. Un alt echipaj va fi compus din 4 grupe a câte 3 elevi, toţi cei 12 elevi fiind restauratori de carte veche. Aceştia vor lucra în prelungirea sălii de clasă, în anexă, sub îndrumarea bibliotecarului şcolii. Se anunţă TEMA şi SUBIECTUL lecţiei, punând la dispoziţia elevilor materialele de lucru. Începe munca pe grupe astfel: ATELIERELE DE LECTURĂ: La început se folosesc tipuri diferite de citire pentru prezentarea textelorsuport: -citire expresivă, cu acompaniament: Balada unui greier mic de George Topîrceanu; -citire alternativă, în lanţ: Legenda greierelui şi a furnicii; -citire cu un prieten şi acompaniament: Greierele şi furnica, de Jean de La Fontaine; -citire pe roluri: Greierele şi furnica de Marin Sorescu. În fiecare grup, rolurile jucate de elevi vor fi centrate pe sarcină, dar şi pe menţinerea grupului. Se distribuie elevii în roluri specifice, astfel: 1. Cinci elevi dintr-un grup au rolul de INTEROGATORI: solicită idei şi contribuţii referitoare la sarcina de lucru. Ei primesc fişe A3 prin care aplică metoda exploziei stelare, formulând întrebări şi răspunsuri, în legătură cu textul-suport, Legenda greierelui şi a furnicii

194

2. Alţi cinci elevi dintr-un grup au rolul de SINTETIZATORI: trag concluzii în urma discuţiilor din grup avute pe marginea materialelor date. Elevii primesc fişe A3 prin care afişează, întrun evantai, proverbele, învăţămintele potrivite textuluiGreierele şi furnica de Marin Sorescu 3. Alţi cinci elevi dintr-un grup au rolul de EXPLORATORI: descoperă asemănări şi deosebiri între cele două personaje principale, notând însuşirile lor. Elevii primesc fişe A3 prin care aplică metoda diagramelor Venn, notând asemănările şi deosebirile dintre cele două personaje prezente în lectura Balada unui greier mic de George Topîrceanu. 4. Alţi cinci elevi dintr-un grup au rolul de CONECTORI: dau exemple de conexiuni şi solicită din partea coechipierilor conexiuni cu alte texte inspirate după fabula lui La Fontaine, Greierele şi furnica. RESTAURATORII DE CARTE VECHE: Cei 12 elevi care lucrează în anexa clasei, coordonaţi de bibliotecarul şcolii, au de folosit: foarfece, scoch, lipici, hârtie şi carton. Ei vor recondiţiona cărţile aduse de bibliotecar din depozitul de carte al şcolii. Vor prinde paginile desprinse din carte, vor întinde colţurile îndoite şi vor lipi paginile rupte. Cotorul cărţii va fi verificat şi, după caz, întărit, consolidat. Toţi aceşti elevi trebuie să sorteze cărţile, în ordine alfabetică, după numele scriitorilor. După munca de restaurare, elevii vor prezenta cărţile, dând sfaturi, recomandări despre modul în care este mânuită şi respectată o carte. REFLECŢIA (10 minute): Elevii expun produsele muncii lor în urma activătăţilor în grup.Cei 17 elevi din atelierele de lectură afişează posterele pe tablă, în timp cei restauratorii de carte sunt invitaţi în faţa clasei arătând cărţile pe care le-au recondiţionat. Bibliotecarul şcolii formulează câteva idei personale referitoare la munca de echipă şi la atitudinea ce trebuie s-o avem faţă de carte, în 195

general. Elevii transmit celorlalţi colegi sfaturi, recomandări privind modul de lucru cu cartea. Restauratorii ţin în mână un banner cu sfaturi privind grija şi respectul faţă de carte, iar un elev citeşte mesajul. EVALUARE (5 minute): -Ce ai învăţat din această lecţie? -Temă de gândire: A fi sau a nu fi …. GREIERE / FURNICĂ… DUPĂ LECŢIE: Extensia: Se fac aprecieri necesare încurajării muncii elevilor. În încheierea lecţiei se dă TEMA PENTRU ACASĂ: de scris un text de maximum 10 rânduri în care să prezinte un dialog între greiere şi furnică. Discuţia este întreruptă de ZÂNA GÂZELOR, care vine Se împart elevilor diplome de participare, timp în care fetele dedică băieţilor cântecul Greier, greieraş, apoi băieţii dedică fetelor cântecul Furnicile. Eu închei lecţia, adăugând vestimentaţiei mele un elementsurpriză, o carte cu A fost odată …., spunând elevilor şi invitaţilor că miaş dori săşi amintească cu drag de această lecţie de lectură. ANEXA 1 ABILITATEA DE COMPREHENSIUNE 1. Abilităţi /competenţe de comprehensiune literară:  Spune câteva lucruri despre autor!  Unde se petrece acţiunea prezentată în text?  Cine sunt personajele principale?  Cum s-au comportat cele două personaje?  Ce final ţi-a plăcut cel mai mult? 196

De ce? 2. Abilităţi de comprehensiune prin interferenţă:  Cum prezintă autorii cele două personaje?  Ce puteţi spune despre modurile de expunere folosite de autori?  Ce efect a avut asupra greierelui refuzul furnicii?  De ce nu-i place greierelui să muncească asemenea furnicii? 4. Abilităţi de comprehensiune de tip evaluativ:  Ce fel de texte-suport aţi citit?  Ce elemente reale şi imaginare conţin textele?  Exemplicaţi acele elemente care te duc cu gândul la ficţiune!  Spune câteva trăsături de caracter ale greierelui şi ale furnicii!  Alege un personaj! Ce sfat i-ai da?  De ce credeţi că au scris aceşti autori texte diferite despre aceleaşi personaje? 5. Abilităţi de organizare:  Care este personajul tău preferat? De ce?  Ce întâmplare ţi-a rămas întipărită în minte?

197

ANEXA 2

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, Încet gândită, gingaş cumpănită; Eşti ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis. Bătrânul dorea ca băiatul lui să meargă la şcoală. A mers la târg şi a cumpărat un abecedar. Dar Pinocchio nici nu voia să audă: Nu vreau la şcoală! Nu îmi arde de învăţătură! Greierul cel înţelept, care locuia în casa lor, îl sfătuia: Un copil bun îşi ascultă mereu părinţii! Când se făcu mare, îşi făcu singur un fel de lăută, cu câteva strune, pe care le ciupea cu unghia pentru a scoate diverse sunete. Ceilalţi copii, auzind sunetele lăutei sale, gri, gri, gri, îl porecliseră Greier. Cri, cri, cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii Înainte de Crăciun, Că puteam şi eu s-adun O grăunţă cât de mică, Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică.

198

ANEXA 3 Legenda greierului şi a furnicii Se zice că demult, tare demult, trăia întro împărăţie un copil atât de frumos, încât şi Soarele spunea că, prin câte ţări colindase el, nu văzuse un copil mai frumos. Când se făcu mare, copilul îşi făcu singur un fel de lăută,cu câteva strune, pe care le ciupea cu unghia pentru a scoate diverse sunete. Ceilalţi copii, auzind suntele lăutei sale, gri, gri gri, îl porecliseră Greier. Acum Greier îi uimea pe cei din jurul său nu numai cu frumuseţea, ci şi cu cântecele sale minunate, astfel că toate fetele se îndrăgostiră de el. Tot în acea vreme, Soarele avea o fată pe care o ţinea închisă în palatul său de cleştar. Întro zi, privind pe fereastră, fata îl zări pe tânărul Greier pe un câmp cu flori şi rămase înmărmurită când îl auzi cum cânta. Se îndrăgosti pe loc de el şi din acea clipă nu mai dorea nimic altceva, decât săl priveascătoată ziua pe fecior. De atunci, fata deveni mai tristă şi începu să slăbească. Tatăl său, Soarele, intră la bănuieli şi începu să o urmărească Pe furiş. Când văzu că fiica sa se îndrăgostise de un pământean, se supără atât de tare, încât hotărî săl pedepsească pe tânărul Greier, pentru ca fata să nul mai vadă niciodată. Astfel, întrun din zile, când Greier cânta pe malul unui râu Soarele trimise spre ele o rază şil prefăcu întrun gândac negru menit să trăiască printre frunze. Fata Soarelui, văzând de sus nenorocirea care se abătusesăl poată salva pe Greier, însă imediat ce ajunse pe pământ tatăl său descoperi fuga ei. De furie şi de tristeţe, el o prefăcu întro furnică, pentru a trăi veşnic alături de iubitul ei, Greier.

199

ANEXA 4 Greierele şi furnica de Marin Sorescu - Surioară dragă, am ... Am venit sămi dai şi mie ... Pân’ la primăvară ... - N-am. - ... un grăunte ... ai o mie. - N-am. - Dar toată lumea ştie: E doar lucru cunoscut. - Am, da’ nu vreau sămprumut! Astăvară ceai făcut? - Am cântat ... - Acuma joacă! - Îmi e foame, c-aş juca ... - Joacă ... - Nu mă enerva, Căs nervos ... Îmi dai, or ... - Ba. - Eşti zgârcită ... - Mă închin. Da’ o să tentind puţin. Şiagăţând vioaran grindă, Greierunşfăcă furnica Şincepu “să o destindă”. Şia bătuto, zdravăn, vere! Apoi sa oprit. Tăcere. Amândoi stăteau ca muţi. - Ei, acuma mă-mprumuţi, Surioară? - Cu plăcere.

200

ANEXA 5 Greierele şi furnica de Jean de La Fontaine Petrecuse cu chitara Toată vara. Însă iată căntro zi, Când viforniţa porni, Greierele se trezi Fără muscă, fără râmă, Fără umbră de fărâmă. Ce să facă? ... Hai să ceară La Furnică, pân’ la vară, Niscai boabe de secară. -Pe cuvânt de lighioană, Voi plăti cinstit, cucoană, Cu dobânzi, cu tot ce vrei! ... Dar Furnica, harnică, Are un ponos al ei: Nui din fire darnică Şii răspunse cam răstit: -Astă-vară ce-ai păzit? ... -Dacă nu e cu bănat, Zi şi noapte am cântat Pentru mine, pentru toţi ... -Joacă astăzi, dacă poţi!

201

ANEXA 6 Balada unui greierele mic de George Topîrceanu Peste dealuri zgribulite, Peste ţarini zdrenţuite, A venit aşa, deodată, Toamna cea întunecată. Lungă, slabă şi zăludă, Botezând natura udă Cun mănunchi de ciumafai. Când se scutură de ciudă, Împrejurul ei departe Risipeşten evantai Ploi mărunte, Frunze moarte, Stropi de tină, Guturai ... Şi cum vine de la munte, Blestemând şi lăcrimând, Toţi ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni, Iar măceşii de pe câmpuri O întâmpină în cale Cu grăbite plecăciuni ... Doar pe coastă, la urcuş, Din căsuţa lui de humă A ieşit un greieruş, Negru, mic, muiat în tuş Şi pearipi pudrat cu brumă: -Cri, cri, cri, 202

Toamnă gri, Nu credeam co să mai vii Înainte de Crăciun, Că puteam şi eu sadun O grăunţă cât de mică, Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică, Fiindcă numi dă niciodată, Şiapoi umple lumea toată Că mam dus şi iam cerut ... Dar deacuş, Zise el cu glas sfârşit Ridicând un picioruş, Dar deacuş sa isprăvit ... Cri, cri, cri, Toamnă gri, Tares mic şi necăjit!

203

Am coordonat această lucrare: - Prof. Nicula Vasilica Nelia - Prof. Cîmpean Marika Emese Au colaborat și ne-au ajutat: Valentin Atanasov (Community Council of Education in Municipality Gotse Delchev, Bulgaria); prof. Encho Denev Banov (Military Academy G. S. Rakovski" Sofia, Bulgaria); director Albena Puneva, prof. Velichka Ivanovna (Civic Values Foundation Sofia, Bulgaria); director Daniela Hudrea (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud); director Cristian Nicula (Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean) Bibl. Boancă Loredana Florina (Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău); prof. Călin Mariana (Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău); prof. Cordoș Ana Maria (Liceul Creștin Logos Bistrița, Bistrița-Năsăud); prof. Cotuțiu Teodor (Liceul Tehnologic „Ion Căian Românul”, Căianu Mic, Bistrița-Năsăud); prof. Coza Ioana Maria (Școala Gimnazială „Avram Iancu” Baia Mare, Maramureș); prof. Croitoru Daniela Ramona (Liceul „Ștefan Procopiu” Vaslui); prof. Dinu Dorina (Școala Gimnazială nr. 280, București); prof. Doroș Ioana (Col. Naț. Petru Rareș, Beclean) prof. Ene Georgiana (Școala nr. 54, București); prof. Filip Roxana (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” Năvodari, Constanța); prof. Găzdac Vasilica (Școala Gimnazială „Tiberiu Morariu” Salva); prof. Gheorghe Corina (Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău); prof. Iagăr Claudia (Colegiul Național „Samuil Vulcan” Beiuș, Bihor); prof. Marti Iulia Ramona (Școala Gimnazială „Iuliu Prodan” Chiochiș, Bistrița-Năsăud); prof. Melinte Mihaela (Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Galați); prof. Moldovan Alina (Colegiul Național „David Prodan” Cugir, Alba); prof. Moldovan Raveca (Școala Gimnazială „Grigore Silași” Beclean, Bistrița-Năsăud); prof. Năstase Delia (Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean); prof. Neagoie Maria Manuela (Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău); prof. Pop Delia (Școala Gimnazială 204

„Grigore Silași” Beclean, Bistrița-Năsăud); prof. Pordea Ioana (Colegiul Național „Avram Iancu” Ștei, Bihor); prof. Schilinka Ioana (Colegiul Național „Samuil Vulcan” Beiuș, Bihor); prof. Stănciulescu Florentina Cristina (Colegiul Tehnic „Henri Coandă” Târgu Jiu, Gorj); prof. Tămaș Amalia (Col. Naț. Petru Rareș Beclean) prof. Todoran Liana (Col. Naț. Petru Rareș Beclean), prof. Todor Diana (Colegiul Național „Samuil Vulcan” Beiuș, Bihor); prof. Tomi Alina (Liceul de Muzică „Tudor Jarda” Bistrița); prof. Țermure Florina (Școala Gimnazială Dobric, Bistrița-Năsăud); prof. Țermure Voichița (Liceul Tehnologic „Ion Căian Românul”, Căianu Mic, Bistrița-Năsăud); prof. Vlașin Mihaela (Liceul Tehnologic Telciu, Bistrița-Năsăud); prof. Vochițu Carmen (Colegiul Energetic Râmnicu Vâlcea); prof. Zăbavă Lăcrămioara (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” Năvodari, Constanța); prof. Anca Zsigmond (Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean)

205

206