IMPLICATII ALE NIVELULUI DE EDUCATIE ASUPRA SOMAJULUI SI PROFESIEI POPULATIEI Master Student Costescu Emilia Mihaela "Constantin Brancusi" University of Targu Jiu, Faculty of Economics and Business Administration costescu_emilia@yahoo.com
Abstract: This article aims to explain how a good education system influence the unemployment. The relationship between unemployment and level of education is obvious: the rate unemployment decreases as it passes from a lower level of education to a higher, respectively, as they get older. The education contributes to revenue growth to an individual and it is strongly correlated with the reduction of poverty, illiteracy and income inequality. This article contains information on the labor market insertion of young graduates. The purpose of this work can only be benefic in a potential balancing of supply and demand in the labor market. Occupational structure analysis indicates some changes in the last 10 years in Romania and also in the Ueropean Union. It is true also, that the crisis had a dramatic impact on economies and labour markets and Romania is experiencing a general decline of the number of jobs available. The higher education graduates find jobs harder which corresponds to the skills acquired in college, so they end up accepting jobs for which they are overqualified, or another jobs in a totally different field. Scopul acestui articol este de a explica cum un sistem educational eficient influenteaza somajul. Relatia dintre educatie si nivelul de educatie este evidenta Cuvinte cheie : populatie, piata de munca, process educational, forta de munca, dezvoltare Clasificare JEL : I21, I25, J64
Everything we don`t have from birth and which we need when we are older we are given through education. This education comes from the nature, people or things. Jean Jacques Rousseau
1. Introduction De-a lungul timpului principiile privind educatia s-au schimbat, in prezent educatia este vitala pentru orice economie deoarece, pe de o parte, prin educaţie relaţiile dintre om şi societate devin mult mai
complexe şi, pe de altă parte, actuala societate are nevoie de forţă de muncă bine pregatita profesional în contextul globalizării.( Serban Claudia, 2012, p. 126) Exista in popor conceptia ca “munca si numai munca este izvorul libertatii si al fericirii”. O afirmatie foarte adevarata deoarece numai prin munca putem asista la dezvoltarea unui stat, la intregirea relatiilor omsocietate, la imbogatirea starii materiale si morale a populatiei, la dezvoltarea nivelului de educatie, iar lista poate continua cu numeroase raspunsuri. Pentru a putea muncii, omul are insa nevoie de o educatie, de o pregatire care sa l cultive nu numai pentru scoala ci si pentru viata. Invatatura nu-i ofera numai stiinta, soliditate si eruditie, ci il face apt si pentru societate limpezandu i ideile si pazindu l de greseli si prejudecati. Toti oamenii au nevoie de educatie deoarece “ea innobileaza toate meseriile, facandu-le pe toate deopotriva cinstite, inaltand toate sentimentele si cugetarile noastre.”1 (Bacescu, Marius., et al., 2008, p. 452) 1
Bacescu, M. Bacescu A., Dumitrescu, F., Bacescu, M., Politici macroeconomice de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, Editura Economica, 2008, pag. 452
Munca este factorul de productie care detine puterea de a pune in miscare ceilalti factori de productie ajungandu-se astfel la transformarea lor in bunuri economice. Multi cercetatori au adus in discutie importanta acestui factor de productie. Astfel, Keyns defineste munca drept “cea care produce totul”. Pentru Adam Smit munca este “ sursa unica a avutiei natiunilor” (Smith, 1962), 2 , iar pentru Marx munca este ” unica sursă a valorii sau, mai exact însăşi substanţa acesteia; mărfurile ca valori de schimb nu sunt decât măsuri determinate de timp de muncă solidificat, cristalizări ale muncii. Deci, cantitatea de muncă, mărimea substanţei creatoare de valoare este cea care determină şi permite măsurarea valorii unei mărfi.” .”( Apud F. Gilbert, 1998). 3 Pentru a sublinia importanta dintre educatie si forta de munca, de-a lungul timpului multi cercetatori si au aratat interesul in a arata ca exista o relatie de interdependenta intre aceste procese. „Cercetarea la nivel mondial (...) a stabilit fără echivoc că educaţia conduce la creşterea veniturilor individuale; că e pozitiv corelată cu creşterea macroeconomică; că e puternic corelată cu reducerea sărăciei, a analfabetismului şi a inegalităţii veniturilor; şi că are efecte complementare importante asupra realizării (...) unui număr mai mic de copii şi a unei rate mai mici a mortalităţii infantile, unei mai bune alimentaţii şi construcţiei societăţilor democratice. Expansiunea oportunităţilor educaţionale (...) este în cele mai multe societăţi mai uşor de implementat decât redistribuirea altor bunuri, cum ar fi pământul sau capitalul. Pe scurt, educaţia e unul dintre cele mai puternice instrumente cunoscute prin intermediul cărora pot fi reduse sărăcia şi inegalitatea, pentru a pune bazele unei dezvoltări durabile, unei guvernări sănătoase şi unor instituţii eficiente” (Apud Hannum E., Buchmann C., 2003, p. 1) 4 A. Inkeles sugereaza ca "societatea moderna" can not exist without adequate personal attitude which is, an overwhelmingly proprtion, the result of education. . (A. Inkeles, D. B. Holsinger , 1974)5 Prezent la Summitul G-7 de la Köln, premierul Tony Blair vorbeste in fata Camerei Comunelor (21 iunie 1999) despre necesitatea educatiei pentru dezvoltarea economiei lumii. Tot aici a fost adoptată o Cartă asupra scopurilor învăţării pe tot parcursul vieţii (Charter on Aims and Ambitions for Lifelong Learning), pentru a atrage atenţia lumii asupra necesarelor măsuri de răspuns la principala provocare a prezentului: „pregătirea şi înzestrarea tuturor persoanelor pentru a putea supravieţui şi prospera în viitoarea economie bazată pe cunoaştere. Educaţia şi învăţarea pe tot parcursul vieţii sunt paşaportul pentru succes în economia globală de astăzi, nu numai pentru ţările noastre (celor mai dezvoltate), ci pretutindeni, de jur-împrejurul lumii (Cartă asupra scopurilor învăţării pe tot parcursul vieţi” (Nicoleta Duta , 2011)6 2. Nivelul de educatie al populatiei Romania fiind o tara in curs de dezvoltare, populatia este mai saraca decat in tarile dezvoltate iar acest lucru influenteaza direct gradul de educatie al populatiei. De cele mai multe ori parintii nu isi pot permite sa plateasca scolarizarea copiilor, acestia ajungand in cele din urma sa renunte la studii. Din fericire, in tara noastra chiar daca veniturile populatiei sunt cu mult sub limita celor din alte state din Uniunea Europeana, tinerii elevii isi continua studiile avand speranta ca la absolvire vor avea posibilitatea de a si gasi un loc de munca mai usor si care sa corespunda domeniului in care s au specializat. In fiecare stat sistemul educational trebuie sa fie accesibil tuturor, indiferent de situatia financiara sau de nivelul de educatie. Acest lucru poate reprezenta un factor important in reducerea inegalităţilor şi prevenirea marginalizării. Învăţarea pe tot parcursul vieţii nu trebuie să fie accesibilă doar persoanelor cu o situatie A.Smith, “Avuţia naţiunilor”, Editura Academiei R.S.R., 1962 Apud F. Gilbert, „Economie politică”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998 4 Apud Hannum E., Buchmann C. The Consequences of Global Educational Expansion. Social Science Perspectives, New York, American Academy of Arts & Sciences, 2003, pag. 5 A. Inkeles, D. B. Holsinger, Education and Individual Modernity in Developing Countries, Leiden, Editura Brill, 1974 6 Nicoleta Duta, Formarea cadrelor didactice universitare – opinii privind modalităţile necesare pentru perfecţionarea activităţii didactice, 2011 2 3
financiara buna sau cu un anumit statut, cu nivel superior de instruire, această formă a pregătirii este necesară tuturor persoanelor. In tabelul urmator sunt prezentate datele culese de pe Eurostat referitoare la numarul persoaneler care au absolvit diverse nivele de educatie. Tabelul nr.1 Nivelul de educatie din Romania comparativ cu Uniunea Europeana Indicator (%) Populatia (15-64 ani) in functie de nivelul de educatie
Zona/ Tara Uniunea Europeana Romania
Uniunea Europeana Ocupare nivelul de educatie Romania
Clasificare ISCED 97
2004
2005
Preprimar, primar și 37 34 gimnazial – nivele 0-2 Liceal si post liceal - 41 45 nivelele 3-4 Universitar – nivelele 5-6 20 20 Preprimar, primar și 35 33 gimnazial – nivele 0-2 Liceal si post liceal - 56 58 nivelele 3-4 Universitar – nivelele 5-6 9 9 Rata de ocupare - total 65 64 Preprimar, primar și 51 48 gimnazial – nivele 0-2 Liceal si post liceal - 70 69 nivelele 3-4 Universitar - nivelele 5-6 83 83 Rata de ocupare - total 59 58 Preprimar, primar și 40 40 gimnazial – nivele 0-2 Liceal si post liceal - 66 64 nivelele 3-4 Universitar - nivelele 5-6 85 84 Sursa: www.eurostat .com
2006
2007
2008
2009
2010
33
33
32
31
31
45
46
46
46
46
20 32
20 31
21 30
22 30
23 30
58
59
59
59
58
10 65 49
10 65 49
11 66 48
11 65 46
12 64 45
70
70
71
69
68
83 59 40
84 59 40
84 59 41
83 59 42
82 59 43
65
64
64
62
62
86
86
86
84
82
Se poate observa ca in perioada analizata 2004-2010 in Uniunea Europeana, in medie de 33% din totalul adultilor au absolvit cel putin o scoala primara sau gimnaziala. 45% de persoane au absolvit liceul sau o scoala profesionala si 21 % au absolvit studiile universitare. In ceea ce priveste Romania observam ca in ultimii 3 ani, 30% din populatie a absolvit invatamantul primar, preprimar si gimnazial. La capitolul studii universitare absolvite Romani este in dezavantaj, comparativ cu Uniunea Europeana in tara noastra cativa au absolvit o universitate, doar 10%. The future number of people and the qualifications they hold (supply) is largely predetermined by demographic development and education and training decisions already made, although most young people, aged 15-24, are still in the process of acquiring qualifications.
3. Relatia dintre nivelul de educatie si ocupatie Educaţia şi ocupaţia sunt doi indicatori ai modului în care este structurată o societate. De asemenea, sunt doi factori care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a unei ţări. Rolul educaţiei în a oferi acces la piaţa muncii (ocupare) se reflectă prin oportunităţile crescute de angajare pentru populaţia educată. Oamenii cu niveluri ridicate ale educaţiei au şanse mai bune pe piaţa muncii, concretizate în rate mai ridicate de ocupare. (Serban Claudia, 2012, pp. 125-135) 7 In continuare voi prezenta, prin intermediul datelor statistice, relatia dintre nivelul de educatie al populatiei si ocupatia acesteia. Datele disponibile pe Barometrul de Opinie Publică (mai 2003), arata structura ocupaţională din România, modificările intervenite la nivelul acesteia precum si relaţia dintre nivelul de educaţie al populaţiei şi ocupaţia acesteia. Tabelul nr. 2 Relaţia dintre nivelul de educaţie şi ocupaţie (%) Ocupatia in 2003 Conducători de unităţi, patroni, întreprinzători Ocupatii intelectuale Tehnicieni sau maistrii Functionari in administratie Lucratori in servicii si comert Cadru militar Mestesugari si mecanici reparatori Agricultori cu calificare sau în gospodărie proprie Someri Casnica Zilier in agricultura Muncitori calificati Muncitori necalificati Pensionar Altele Elev/Student
Fara scoala
Invatamant profesional 23,9
Liceu
-
Invatamant primar 6,5
21,7
Invatamant postliceal 17,4
Invatamant universitar 30,4
-
8,9
2 2,4 4,4
13,3 19,5 51,1
6,1 70,7 20
78,5 7,3 15,6
-
6,3
21,3
51,3
11,3
10,1
-
10,6
63,2
50 21,1
28,6 5,3
21,4 -
5,2
56,6
26,9
6,1
4,3
0,9
7,7 2,9 3,9 5,6 6,3 8,6 14,3 -
6,9 1 0,8 1,6 6,7 16,6 -
14,6 37,7 33,3 4,6 45,4 30,8 15,4 5,9 45,1 43,1 2 11,5 46,1 36,1 1,6 25 40,6 25 3,6 53,5 16,8 10,8 19,1 19,1 31 33,3 6 55,3 Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai, 2003.
Din datele prezentate se poate observa ca intre nivelul de educatie al populatiei si ocupatia acesteia exista o relatie de interdependenta. Cel mai mare procent este atribuit ocupatiilor intelectuale si functiilor de conducere, persoanele care exercita aceste functii sunt absolvenţi ai învăţământului superior de scurtă sau lungă durată (78,5%, respectiv 30,4%). In ceea ce priveste studiile postliceale putem observa ca tehnicienii si maistrii detin un procent de 70,7% si sunt urmati de personalul din cadrul militar cu un procent de 28.6%. Cei care au absolvit liceul au ocupatii in administraţie (51,1%), servicii şi comerţ (51,3%), cadru militar (50%). Muncitorii calificaţi (46,1%) şi necalificaţi (40,6%) sunt absolvenţi ai învăţământului profesional, complementar sau de ucenici şi unii dintre ei ai învăţământului obligatoriu de 10 ani (treapta I de liceu). 7
Serban Claudia, Implicaţii ale nivelului de educaţie asupra pieţei muncii, Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 3(568), pp. 125-135
Persoanele care au absolvit doar invatamantul primar sunt agricultori cu calificare sau în gospodărie proprie (56,6). Cu cât un individ investeşte mai mult în educaţia sa, cu atât şansele acestuia de a avea o poziţie socială mai bună prin câştigurile asociate ocupaţiei cresc. Educaţia superioară creşte şansele de a avea un loc de munca din categoriile legiuitori, înalţi funcţionari şi conducători, specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, tehnicieni sau funcţionari. Acest lucru sugerează importanţa investiţiei în educaţie. Cu cât accesul la infrastructura educaţională, culturală, la informaţie şi alte resurse similare este mai facil, cu atât este mai probabil să ai un nivel de educaţie mai ridicat, respectiv o ocupaţie cu un prestigiu mai mare şi câştiguri mai bune. Changes in the structure of occupations and skill requirements mean that we have to adopt less linear approaches to learning and work. Sound labour market information, guidance and counselling that considers peopleʼs skills portfolios, skills development at the workplace and (more) formal flexible learning paths that take existing skills into account need to complement one another. In short, Europe should give greater emphasis to bring the world of education and work together, to increase utilisation of skills and stimulate employer demand. 8 Figura 2. Schimbarea structurii ocupaţionale, Uniunea Europeană, 2000-2020
Source: European Centre for the Development of Vocational Training, Skills supply and demand in Europe, Publications Office of the European Union, Luxembourg 2010, page 92 Conform datelor obtinute de pe Cedefop putem observa ca trendurile principale inregistrate in ultima perioada tind sa se mentina si in urmatorii 10 ani. De asemenea, se preconizeaza o schimbare semnificativă în cererea de muncă spre lucrători calificaţi, ceea ce implică faptul că locurile de muncă viitoare vor deveni mai intensive în ceea ce priveşte cunoaşterea şi abilităţile. Cele mai previzibile creşteri se preconizează pentru ocupaţiile care necesită lucrători bine calificaţi, care desfăşoară activităţi nonmanuale. Dacă în 2010 aproape 40% din populaţia ocupată o reprezenta nivelul superior (cunoaştere şi abilităţi intensive), cum sunt managerii, profesioniştii şi tehnicienii, în 2020, ponderea se aşteaptă să crească la mai mult de 42% în Uniunea Europeană. Schimbările sunt legate de structura sectorială în schimbare, globalizare şi progresul tehnologic, care pot să disloce multe ocupaţii rutiniere (Cedefop, 2010).
8
Cedefop, „Skills supply and demand in Europe”, Cedefop www.cedefop.europa.eu/en/Files/3052_en.pdf, [accesat 1 iulie 2013] page 79
Luxembourg
2010,
4. Relatia educatie – somaj Piaţa forţei de muncă e definita de Abraham Frois ca “ansamblul relaţiilor economice cu privire la angajarea şi utilizarea forţei de muncă, precum şi cu privire la asigurarea protecţiei sociale a deţinătorilor acestei mărfi speciale.” (Abraham Frois, 1994, pag. 240) 9 În ţara noastră cererea de forţă de muncă a cunoscut o creştere continuă pe măsura industrializării ţării, intensitatea acestei creşteri cunoscând variaţii sensibile de la o perioadă la alta. În perioada de tranziţie la economia de piaţă cererea de forţă de muncă s-a redus. (Steliana Perţ et al., 1994) 10 Corelaţia dintre educaţie şi forţa de muncă nu este nici independentă de condiţiile de pe piaţa muncii, nici limitată numai la nivelul de educaţie al persoanelor. Diferenţele apar din aspectele muncii omului. Indivizii decid cât de mult şi de intens să lucreze. Mediul afectează comportamentul lor, inclusiv stimulentele cu care ei se confruntă (Stiglitz, 2002). Pentru multi dintre noi somajul poate fi o situatie traumatica. Pierderea locului de munca poate insemna schimbarea destinului unei familii, si in special a viitorului copiilor care au nevoie de sprijin financiar din partea parintilor pentru a termina o facultate. Educaţia are un rol deosebit de important în reducerea şomajului de lungă durată atât prin formarea iniţială, înzestrând forţa de muncă cu aptitudinea de a face faţă schimbărilor, recalificărilor, cât şi prin învăţarea pe tot parcursul vieţii. Prin educatie De asemenea, putem spune că rata şomajului atat in ceea ce priveste dimensiunea şi dinamica acesteia este invers proporţională cu nivelul de educaţie: scade pe măsură ce nivelul de educaţie creşte şi invers. Persoanele cu un pregatire profesionala adecvata au toate sansele sa se integreze pe piata muncii, sa isi gasesca un loc de munca care sa corespunda cu domeniul absolvit. O tara care reuseste sa reduca la minim somajul da dovada de o politica macroeconomica eficienta si ca a utilizat mijloacele optime pentru absorbtia fortei de munca ramase fara lucru. O societate cu cat avanseaza mai rapid cu atat sansele ca gradul de acoperire al numarului de persoane neangajate este mai scazut. În ceea ce privește numărul șomerilor în România acesta a crescut conform datelor obtinute de pe site-ul Agenției Naționale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Mai jos sunt prezentate pe regiuni rata somajului precum și numarul șomerilor existenți la data de 30 iunie 2012. Numărul şomerilor * şi rata şomajului, pe regiuni in Romania la 30 iunie 2012 Regiune Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Centru Bucureşti-Ilfov Total
Total
Din care femei:
Din total Rata somajului provenind din total mediul privat ** 65.752 27.240 17.649 5,02 47.407 21.800 18.370 3,86 70.195 30.303 22205 5,55 54.620 23.605 14.186 5,04 60.090 25.137 15.917 6,55 55.468 24.854 18.629 5,09 23.872 12.746 15.184 1,92 404.114 178.398 135.748 4,49 Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Rata somajului feminin 4,43 3,74 5,19 4,72 5,94 5 2,06 4,23
* Înregistraţi la Agenţiile teritoriale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. **Angajatori cu capital integral privat sau la care acţionarii privaţi deţin peste 2/3 din capital Regiunea Sud-Muntenia înregistrează cel mai mare numar de șomeri din țară, aceștia fiind în numar de 70.195 de persoane. Pe locul 2 se afla Regiunea Nord-Est cu un numar de 65.725 șomeri și este urmată de Regiunea Sud-Vest Oltenia cu un numar de 60.090 șomeri. Pe ultimul loc în clasamnet se găsește Regiunea București-Ilfov unde numarul șomerilor depășește 20 de mii. Abraham Frois, “Economie politică”, Editura Humanitas, 1994, pg.240 Steliana Perţ şi colab. – Piaţa muncii în România. Centrul de informare şi documentare economică, Academia Română, INCE/IEN, Bucureşti, 1994 9
10
În ceea ce privește ponderea femeilor în rândul șomerilor acestea sunt în numar de 135.740 persoane în întreaga țara. Rata șomajului feminin atinge cotele cele mai mari în Regiunea Sud-Vest Oltenia ajungând la aproape 6%, și este urmată de Regiunea Sud-Muntenia cu un procent de 5,19%.
Rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor, comparativ cu alte categorii de vârstă, precum şi faptul că perioada necesară găsirii unui loc de muncă este cu atât mai redusă cu cât nivelul de instruire este mai ridicat, conferă o mai mare importanţă diplomei la începutul carierei decât pe parcursul acesteia. Dar, deţinerea unei diplome de absolvire a unei forme de învăţământ, fie aceasta chiar şi superioară, nu garantează ocuparea unui loc de muncă, ci doar măreşte şansele de ocupare a unuia. (Claudia Serban, 2012, pp. 125-135) 11 Creşterea alarmantă a nivelului şomajului, asociată cu o diminuare a ocupării forţei de muncă vor constitui probleme de interes deosebit care au nevoie de rezolvare. In continuare cu ajutorul Raportului instituţional privind rezultatele studiului de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior, elaborat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, sunt prezentate raspunsurile studentilor in ceea ce priveste continuarea studiilor si gasirea unui un loc de munca dupa terminarea studiilor de licenta. Acest raport contine informaţii importante şi prefigurează într-o primă instanţă eventuale politici educaţionale viitoare. Scopul acestora nu poate fi decât benefic într-o eventuală echilibrare a cererii şi ofertei de pe piaţa muncii. Raspunsurile absolventilor au fost:
Sursa: Carmen Cretu, Adrian Netedu, Raport instituţional privind rezultatele studiului de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior Din graficul anterior observam ca numarul absolventilor care si-au gasit un loc de munca in anul 2005 a fost dublu fata de anul 2009 ceea ce arata situatia critica prin care trece Romania in momentul actual. Criza 11
Serban Claudia, Implicaţii ale nivelului de educaţie asupra pieţei muncii, Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 3(568), pp. 125-135
economică prin care trece România a dus la o scădere generală a numărului locurilor de muncă disponibile. Absolvenţii de studii superioare găsesc tot mai greu job-uri care să corespundă competenţelor dobândite în facultate, aşa că sfârşesc prin a accepta joburi pentru care sunt supracalificaţi, sau altele în cu totul alt domeniu. Ceea ce este bine, din punctul meu de vedere, este ca in anul 2009, 57,8% dintre absolventi au ales sa isi completeze studiile de licenta cu cele de master, ceea ce denota ca in prezent absolventii cunosc importanta si necesitatea perfectionarii intr-un anumit domeniu, iar acest lucru nu se poate face decat prin educatie. Ce este si mai important este faptul ca dupa terminarea studiilor de master absolventii sa isi gasesca un loc de munca corespunzator domeniului absolvit, iar momentul de recesiune prin care trece tara noastra este o piedica in calea studentilor, care in cele mai multe cazuri sfarsesc prin a si incasa indemnizatia de somaj (care de altfel este foarte mica si se acorda pe o perioada de 6 luni). De asemenea, tot din acest raport se observa ca unii angajatori apreciaza mai mult studiile de licenta decat cele de master si ca nu fac distinctie între studiile facute la o facultate de stat sau privata. Angajatorii consideră că armonizarea pieţei muncii cu oferta educaţională cade în primul rând în sarcina facultăţilor şi apoi în sarcina studenţilor. Absolvenţii şi angajatorii sunt de acord că pregătirea practică din facultate rămâne deficitară.
Concluzii
Educația este un ornament în vremuri de prosperitate şi un refugiu în vremuri de restrişte (Aristotel), prin ea asigurându-se premisele necesare depăşirii situaţiilor nefavorabile apărute pe piaţa muncii ca urmare a contextului intern sau global şi înaintării spre societatea cunoaşterii. Relaţia educaţie-piaţa muncii este permanentă şi vizează individul încă de la intrarea în structurile de învăţământ instituţionalizate. Oamenii trebuie să se pregătească pentru locuri de muncă care se schimbă rapid datorită dinamicii dezvoltărilor în tehnologii şi în organizarea muncii.
Bibliografie 2. Arnott, Richard J.; Stiglitz, Joseph E. 1985. “Labor turnover, wage structure and moral hazard: The ineffciency of competitive markets”, in Journal of L abor Economics (Chicago, IL), Vol. 3, No. 4 (Oct.), pp. 434462. 3. Bacescu, M. Bacescu A. Dumitrescu, F., Bacescu, M., Macroeconomic Policies of integration of Romania into the European Union, Economic Publishing House, 2008, page 452 4. Cedefop, „Skills supply and demand in Europe”, Cedefop Luxembourg 2010, www.cedefop.europa.eu/en/Files/3052_en.pdf, [accesat 1 iulie 2013], pag. 79 5. Costescu E., Manescu A., Education and economical growth - relations of causality, Research and Science Today journal, Targu Jiu, july, 2013 Cretu,Carmen, Netedu, Adrian Raport instituţional privind rezultatele studiului de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi 6. Duta, Nicoleta Forming the university teaching staff - opinions on the modalities for improving the didactic activity, 2011 7. Gilbert, F. Political Economy, Humanitas, Bucharest, 1998 8. Grupul românesc pentru studiul valorilor sociale, Valorile romanilor Newsletter, no.7, 2009 9. Hannum E., Buchmann C. The Consequences of Global Educational Expansion. Social Science Perspectives, New York, American Academy of Arts & Sciences, 2003, page 1 10. Hoff,, Karla,, and Joseph E.. Stiglitz., Modern Economic Theory and Development. in Gerald M..Meier and Joseph E.. Stiglitz (eds..),, Frontiers of Development Economics: The Future in Perspective, Oxford, Oxford University Press, 2001, pp. 389--486 11. Inkeles, A., Holsinger, B., Education and Individual Modernity in Developing Countries, Leiden, Editura Brill, 1974 12. Keynes, John, Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, dobânzii şi banilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti,B1970 13. OECD, Highlights from education at a glance 2010www.sourceoecd.org/education/9789264084698 [accesat 15 iulie 2013] 14. OECD, „Investing in competencies for all”, Meeting of OECD Education Ministers, 2001, http://www.oecd.org/dataoecd/48/20/1870557.pdf [accesat 15 iulie 2013] 15. Neagu Gabriela, Educatie, insertie si mobilitate profesionala, http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2004.1-2.a04.pdf accesat 02 august 2013 16. Perţ Steliana et al. - The labor market in Romania. Economic Information and Documentation Centre, Romanian Academy, INCE / BC, Bucharest, 1994Smith, A., Wealth of Nations, RSR Academy Publishing, 1962 17. Perţ, Steliana, Romania's economic history – N.N. Constantinescu Acad. Coordinator, Volume 2, Economic Publishing House, Bucharest, 2000 18. Pușcaș, Vasile, Romania towards the European Union - accession negotiations (2000-2004), European Institute Publishing House, Iaşi, 2007 19. Stiglitz, J.E., (eds.): Frontiers of development economics: The future in perspective. Oxford, Oxford University Press, pp. 389-459 20. Stiglitz, J.E., „Employment, Social justice and societal well-being”, Internaional Labour Review, Vol. 141, No. 1-2, 2002, http://www.ilo.org/public/english/revue/download/pdf/stiglitz.pdf, [accesat 3 august 2013] 21. Serban, Claudia, Implications of level of education on the labor market, Theoretical and Applied Economics, volume XIX (2012), No. 3 (568), pp. 125-135 22. World Bank, „The growth Report. Strategies for Sustained Growth and Inclusive Development”, 2008, http://www.growthcommission.org/storage/cgdev/documents/report/growthreportfrontmatter.pdf , Washington, [accesat 18 iulie 2013]