Investigatorul Sept 2012 by emil pop

Logistică

NOUL

FORD TRANSIT

ANUL VI , NR. 9/2012(57) 36 5 949992 750119

SEPTEMBRIE 2012 1,1 lei

Test Drive München

TIR MAGAZIN | AUGUST 2012 | www.tirmagazin.ro

Mens Sana, “...şi alte alea...”, "Coloana a cincea" şi "Let

materialele publicate în această revistă reprezintă

the party begin" sunt pamflete şi vor fi tratate ca atare.

proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt

Pentru a vă abona la publicaţia INVESTIGATORUL,

protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea

vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din ţară. Preţul

lor se face doar cu acordul scris al Investigatorul SRL.

de 1,1 lei se aplică doar pentru revistele vândute prin

Rubricile Playback, Departamentul Securităţii Presei,

intermediul reţelelor de distribuţie.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

INVESTIGATORUL

Investigatorul este o marcă înregistrată. Toate

Business

Investigatorul SRL , str. 11 iunie nr. 7, et.1, ap.2, sector 4, Bucureşti Director General: Emil POP mobil: 0722-55.44.72 director@investigatorul.ro ISSN 1584-6202 tiraj: 20.000 exemplare Tel/fax 021-317.90.74

lic ita te Pu b

Cascadorie cu două autocamioane O tânără merge pe o sfoară întinsă între două autocamioane care se deplasează cu viteză: această cascadorie nu a fost încercată nici la Hollywood. Filmul despre cascadorie are un succes extraordinar pe YouTube, înregistrând de-a lungul ultimelor zile, mai mult de 3,5 milioane de vizionări. Cascadoarea americană Faith Dickey este deţinătoarea recordului mondial la mers pe sfoară la înălţime, un sport nou care presupune mersul pe o sfoară, la o înălţime cât mai mare. "Sunt obişnuită cu înălţimile, cu sforile lungi care se mişcă în bătaia vântului. Dar acestea sunt ancorate ferm de stânci. Mersul pe sfoară fixată de două puncte aflate în mişcare este cu totul altceva", spune Faith Dickey. Când echipa de la Hollywood, realizatoare a filmului, a auzit ideea pentru prima oară, senzaţia a fost de şoc. Regizorul filmului, Henry Alex Rubin, a fost nominalizat la Oscar şi filmul său, Disconnect, poate fi văzut în sălile de cinema. Filmul cu cascadoria a fost realizat pe o porţiune de autostradă aproape terminată din Croaţia, fără trafic. Cascadoria pare foarte dramatică, dar siguranţa a fost de o importanţă majoră atât pentru Volvo Trucks, cât şi pentru coordonatorul cascadoriei, Peter Pedrero, care coordonează de obicei cascadorii în filme precum James Bond, Harry Potter şi Piraţii din Caraibe. Volvo Trucks este în spatele

acestui film. Scopul este de a evidenţia fiabilitatea şi manevrabilitatea superioară a celui mai nou model al companiei, Volvo FH. Cascadoria a fost posibilă datorită stabilităţii excelente la rulare şi manevrabilităţii noului Volvo FH. Graţie acestei stabilităţi, ambele

autocamioane

au putut să menţină o distanţă constantă în timpul cascadoriei. (C.C.)

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

Actualitate

SCHMITZ LA IAA HANOVRA "120 de ani de inovaţie" - acesta este motto-ul pe care Schmitz Cargobull îl are pentru ediţia din acest an a IAA Hanovra. Liderul de piaţă îşi prezintă gama completă de semiremorci, remorci şi suprastructuri de camioane la standul F22 în Sala 27 şi în zona adiacentă expoziţiei în aer liber. Producătorul german propune noi soluţii şi inovaţii: mai multă încărcătură şi un consum de combustibil mai mic, o încărcare şi descărcare mai eficiente, siguranţă permanentă şi de conducere şi un mai mare confortat de încărcare şi transport pentru marfă şi şofer. Peste toate, Schmitz oferă gama cea mai cuprinzătoare de servicii dintre toţi producătorii de remorci, ceea ce reduce în mod consistent costul total de proprietate şi îi permite clientului să se concentreze pe business-ul lui Noua semiremorcă S.CS MEGA Modelul permite deschidere sau închiderea rapidă, în mai puţin de 35 de secunde. Prin eliberarea uşoară din hayon sau din perete, prelata se împătureşte ca un acordeon atunci când este împinsă. Datorită unei role de ghidare din oţel cu rulment montată în grinda superioră a acoperişului şi pe şasiu, deschidere sau mutarea mărfii în faţă sau în spate devine o joacă de copii. În mai puţin de 35 secunde, stivuitorul este în măsură să înceapă de încărcarea sau descăr-

carea. Această reducere a timpului necesar pentru a pregăti sau a finaliza procesul de încărcare îmbunătăţeşte în mod direct modul în care conducătorul auto îşi utilizează timpul de conducere. Coeficient de frecare mai mare Un alt produs nou pentru semiremorcile cu prelată S.CS este noua podea opţională cu un coeficient de frecare crescut la 0,6 μ. Acest coeficient de frecare se realizează prin aplicarea unui strat special din material plastic pe podea. Avantajele sunt evidente: în cazul unei încărcări parţiale, sunt necesare mai puţine cabluri de ancorare pentru asigurarea încărcăturii. Prin urmare, şoferul are nevoie de mai puţin timp pentru a fixa mărfurile.

Noua remorcă basculantă S.KI LIGHT Utilizarea unui vehicul pe şantier, cu programarea sa strânsă, cere o sarcină utilă optimizată, costuri reduse de întreţinere şi, mai presus de toate, soluţii economice de transport. În scopul de a creşte sarcina utilă, în cazul în care vehiculul este utilizat pe distanţe scurte şi pentru basculări frecvente pe şantier, există o tendinţă de a recurge frecvent la suprastructuri din aluminiu, care sunt supuse unei frecări mai mari. Noua S.KI LIGHT este concepută în aşa fel încât să poată fi livrată la o greutate proprie de 5 tone, în ciuda suprastructurii sale rotunde din oţel şi a şasiului din oţel sudat rezistent la torsiune. Vehiculul are aproximativ aceeaşi capacitate utilă ca o suprastructură din aluminiu. Cu suprastructura rotunjită din oţel, materiale abrazive cum ar fi nisipul, pietrişul, agregatele şi asfaltul pot fi transportate mult mai economic. Grosimea podelei de 4 mm şi cea a peretelui lateral de 3,2 mm permit ca aria aplicaţiilor să fie extinsă la transportul de moloz şi balast uşor. Consola de conectare şi operarea prelatei au fost, de asemenea, optimizate. Acest lucru înseamnă o manipulare mai bună pentru şofer. Noua remorcă pentru transport containere S.CF 40` Remorca pentru transport de containere cu boghiu culisant poate transporta toate containerele standard între 20`şi 40`. Boghiul culisant este extrem de uşor de operat şi şasiul universal economiseşte timp şi bani pentru conducătorii auto, personalul de încărcare şi beneficiar. Noul S.KO EXPRESS Acest vehicul are o capacitate de încărcare de până la 34 de euro-paleţi (67 cu echipament de încărcare punte dublă). S.KO EXPRESS cu pliere de perete este disponi-

varietate de suprastructuri de camion pentru transportul individual din distribuţie. Toate suprastructurile sunt compatibile cu autovehiculele produse de cei mai importanţi producători. M.KO este o suprastructură de mare rezistenţă, făcută din FERROPLAST®, cu o tehnologie de lipire şi ansamblare, care asigură o stabilitate remarcabilă. Conceptul ingenios modular permite ca toate caracteristicile esenţiale ale cutiei să se combine în mod liber. Suprastructura basculantă M.KI Pentru transportul de şantier, Schmitz Cargobull oferă suprastructura basculantă M.KI, care este potrivită pentru aproape orice tip de cap tractor. Datorită sistemului modular versatil, ele pot fi echipate în diferite lungimi (4.500

mm, 5.000 mm, 5500 mm sau 5800 mm). Alte produse Schmitz Cargobull expune de asemenea remorci şi body-uri din gama sa completă de produse:box-ul M.KO cu cap tractor, cu o greutate totală mai mică de 11,99 t; - remorca S.SF cu podea glisantă pentru colecta-

Semiremorca frigorifică S.KO COOL S.KO COOL este unul dintre produsele de top ale Schmitz Cargobull. La IAA 2012, Schmitz Cargobull expune mult testata semiremorcă frigorifică cu noi îmbunătăţiri, care îi oferă o mai mare flexibilitate, o mai mică greutate proprie şi o manipulare mai uşoară. Un exemplu în acest sens este noul echipament pentru punte dublă integrat în pereţi, care ce face posibil transportul a 66 de euro-paleţi. Unitate de refrigerare proprie Schmitz Cargobull prezintă, pentru prima dată, un prototip al unei unităţi proprii de refrigerare, la IAA 2012. Unitatea de refrigerare este, de asemenea, echipată cu noul TCI (TrailerConnect Interface), care înlocuieşte înregistratorul de temperatură folosit până în prezent. Unitatea de sistem raportează toate informaţiile relevante cu privire la remorcă transportatorului sau şi direct personalului de la încărcare sau beneficiarului.

bilă în două versiuni, nordice şi UE, în conformitate cu cerinţele de pe diferite pieţe. În comparaţie cu predecesoarea sa, noua versiune UE a avut greutatea redusă cu 600 kg la 8.480 kg, care îndeplineşte cerinţele pentru o sarcină utilă mai mare. Suprastructura M.KO La IAA, Schmitz Cargobull prezintă o mare

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

rea şi reciclarea deşeurilor; - semiremorca cu prelată S.CS UNIVERSAL cu exemple de asigurare a încărcăturii. Schmitz Cargobull a pregătit pentru târg şi îmbunătăţiri tehnice ca şasiurile ROTOS®+ dar şi noi servicii ca TrailerConnect Interface,TelematicOne şi Fleet4You. Ioana BOTEZ

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

Alături de Ford Tourneo

Ford Transit a fost reinventat ! Spre deosebire de alte modele Ford, Transit şi Tourneo nu au mai fost doar retuşate, ci au fost reinventate. Caroseria, suspensia cu sistemul de direcţie şi frânele, motoarele precum şi interioarele

nu mai au nimic în comun cu precedentele generaţii. În comparaţie cu precedentele variante, noul Transit nu mai are în ofertă decât un singur tip de motor Diesel: Duratorq de 2,2 litri cilindree, dar în trei trepte de putere (100, 125 şi 155 CP). Printre caracteristicile acestui propulsor se numără

injecţia de motorină de tip common rail de foarte mare presiune (până la 1800 bar), injectoare piezo cu câte opt duze, reducerea raportului de compresie la 15,5:1 şi o turbosuflantă cu debit variabil controlată electronic. Motoarele Diesel ale lui Transit au o bună reputaţie cu privire la fiabilitate şi anduranţă. Doar că de acum înainte, politica Ford cuprinde şi un punct care impune ca autoutilitarele sale să se comporte cât mai mult ca un autoturism. Aşa că motorul de 2,2 l, prin tehnologia folosită, a devenit mult mai echilibrat şi mai silen-

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

ţios. Constructorii săi declară că în ciclul combinat acest Transit poate atinge chiar 6,6 l/100 km, ceea ce este o valoare la nivelul vehiculelor similare. Există de asemenea conceptul de ECOnectic care contribuie vizibil la reducerea consumului de motorină. Acesta presupune prezenţa sistemului Start-Stop, a unui indicator ce sugerează şoferului să schimbe o treaptă superioră atunci când este necesar, a limitatorului de viteză şi a controlului acceleraţiei (ultima funcţie nu va fi pe placul şoferilor grăbiţi, căci viteza trece pe locul al doilea în favoarea consumului redus). Alte îmbunătăţiri se re-

feră la alternator, care încarcă bateria în special la deceleraţii, iar la 80% capacitate a bateriei el se decuplează complet. Nici pompa de ulei nu funcţionează constant, debitul său fiind corelat cu nevoile motorului.

La un motor atât de sofisticat, cutia de viteze manulă cu şase trepte pare depăşită. Nu avem nimic să-i reproşăm, nici legat de etajare, nici de precizia schimbării treptelor, mai ales că este înrudită ca principiu cu cea a lui Mondeo. Credem totuşi că este nevoie în ofertă şi de o cutie automatizată, mai ales că toţi competitorii germani spre care ţinteşte Ford Transit dispun de aşa ceva. Fără vreo legătură cu Mondeo, la Transit s-a schimbat tot ceea ce ţine de suspensie şi mecanismul de direcţie. Efortul depus de şofer în rotirea volanului este

proporţional cu viteza de deplasare, pentru a uşura parcarea şi pentru a spori manevrabilitatea. Transformările acestea au favorizat montarea unui volan de diametru mai mic, aproape identic cu cel din Focus. Adoptarea unor bare stabilizatoare mai dure şi a unor bucşe mai rigide a îmbunătăţit considerabil ţinuta de drum. Iar de acum înainte, Transit va avea şi el anvelope late de 215. Pe partea electronică, este montat un ESP care include şi funcţia Torque Vectoring Control, similară cu cea a lui Focus. Pe timpul celor câteva ore cât am avut ocazia să-l conducem, descărcat sau la jumătate de sarcină, nu prea am observat diferenţe de comportament între cele două. Un salt foarte mare s-a produs în privinţa siguranţei pasive. Constructorul anunţă o caroserie cu 40 de procente mai sigură decât precedenta. Cu certitudine teste interne au fost realizate foarte multe, Noul Transit este chiar primul vehicul din clasa sa care a fost conceput după noile cerinţe ale organismului EURO NCAP. Noi însă aşteptăm şi testele independente, pentru a confirma încrederea oficialilor Ford că şi Transit va obţine 5 stele la fel ca Ranger. De la bun început ne-a atras atenţia consola faţă foarte mare. Iniţial am pus-o pe seama protecţiei pietonilor în caz de impact, ceea ce şi este adevărat până la un punct, dar nu trebuie să uităm ca tot caroseria aceasta va fi echipată pentru SUA cu un V6 montat longitudinal. Cei

trei ocupanţi ai locurilor din faţă sunt foarte bine protejaţi de airbaguri frontale, cortină şi laterale.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

este inevitabil una mult mai confortabilă,

moderne de conectivitate, iar monitorul

în Transit şoferul are la dispoziţie alte

din oglinda centrală chiar ne-a luat prin

facilităţi. Spre exemplu, el este înconju-

surprindere.

rat de compartimente pentru documente sau alte mărunţişuri dar şi de suporturi de pahare, telefon şi multe altele. Toate au scopul de a-i face ziua de muncă mai uşoară şoferului, care poate fi curier, me-

Transit a primit toate facilităţile electronice pe care le au şi autoturismele Ford, inclusiv sistemul SYNC de comandă vocală şi asistenţă în caz de urgenţă. Din planşa de bord nu lipseşte nici navigaţia cu ecran de 5 inch sau computerul

Exceptând poziţia înaltă de condus şi

multifuncţional, care au acelaşi sistem

oglinzile laterale foarte mari, toţi care

de operare ca în Focus. Studiile interne

se urcă în cabină ar putea fi tentaţi să creadă că se află într-un Focus. Vola-

au arătat că şoferii vehiculelor comerci-

nul, planşa de bord, chiar materialele

ale sunt în general tineri care folosesc

folosite sunt foarte strâns înrudite între

din plin telefonia şi internetul mobil, aşa

cele două maşini de categorii atât de di-

că producătorul german s-a grăbit să le

ferite. Dacă în Focus poziţia de condus canic de intervenţie sau orice altceva.

ofere un loc de muncă cât mai hi-tech.

Din punct de vedere ergonomic, Transit este corect şi nu am avut ce să-i reproşăm, iar din punct de vedere al stilului te ia pe neaşteptate atâta grijă pentru un vehicul de muncă. Prin cabină, standard, găseşti mai multe prize de 12 V şi una de 220 V. Nu lipsesc nici toate gadgeturile

Lucru de neconceput în urmă cu zece ani numai, când un astfel de vehicul trebuia să fie robust şi atât.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

Cine mai plăteşte ceva în plus, va primi şi o cameră de filmat, care, împreună cu un computer dedicat, are grijă ca şoferul să nu depăşească neintenţionat banda

pe care rulează, comandă faza lungă a farurilor atunci când este posibil şi, în funcţie de traiectoria maşinii, îşi dă seama dacă şoferul a început să moţăie şi

îl trezeşte. Orice vehicul comercial se caracterizează în primul rând prin capacitatea de

transport. Versiunea scurtă are o capacitate de încărcare de 6 mc, iar cea lungă de 6,8 mc. Conform declaraţiilor desprin-

se din comunicatul de presă, versiunea scurtă ar fi singurul vehicul din clasa sa care poate transporta trei europaleţi în-

alţi de un metru. Golul uşilor a fost intens studiat pentru a asigura încărcarea cât mai uşoară a mărfurilor. Pentru o ancorare mai sigură şi pentru eliberarea podelei de orice obstacole, ochiurile de amarare au fost mutate pe pereţii laterali. A rezultat o podea aproape perfect plană, vopsită cu o substanţă foarte rezistentă la uzură şi cu o foarte bună aderenţă, la fel ca într-un pick-up, fiind foarte uşor de curăţat. O altă soluţie neobişnuită este cea a suporţilor de transport de pe acoperiş, care, atunci când nu sunt folosiţi, se pliază la nivelul plafonului, nemaiinfluenţând rezistenţa aerodinamică. Deocamdată au fost lansate în producţie doar două versiuni de caroserie, restul urmând să fie introduse în fabricaţie eşalonat în lunile următoare. În cele din urmă, oferta de versiuni de caroserie şi sarcină va fi la fel de mare ca cea a precedentei serii.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

Statistici "Acesta este cel de-al şaselea model de Transit. Transit se vinde de peste 40 de

ani şi este modelul cel mai vândut în Europa.", a declarat Zoltan Brassai, directorul general al Ford România. Potrivit unor statistici prezentate la test drive-ul de la München, pe primele şapte luni ale lui 2012, cota de piaţă a Ford România a ajuns la 8,64%, comparativ cu 6,11% cât avea în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe segmentul autoutilitarelor şi microbuzelor, Ford România se situează pe primul loc, cu o cotă de piaţă de 14,25%, pe perioada ianuarie-iulie 2012, faţă de 8,30% pe aceeaşi perioadă a anului trecut.

mentului din spate să fie configurat pentru fiecare călătorie, pentru a se potrivi

Noul Ford Tourneo

Cu un design interior elegant, Noul Ford Tourneo se adresează atât clienţilor business cât şi celor interesaţi de agrement. Cele două rânduri de scaune din spate pot fi pliate cu uşurinţă în configuraţii multiple şi pot fi eliminate parţial sau

Zoltan Brassai, directorul general al Ford România

complet. Deşi este încadrat în categoria vehiculelor comerciale, Ford Tourneo ni s-a părut că aduce mai degrabă a autoturism, cu habitaclul parcă "smuls" de la Ford Focus. În total, cele două rânduri de scaune din spate pot fi reglate în peste 30 de permutări diferite, care să permită comparti-

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

oricărei combinaţii de pasageri şi bagaje. Disponibil ca opţiune, sistemul de trei bare transversale de pe acoperiş poate transporta încărcături de până la 130 kg,

adică o mare varietate de echipamente pentru afaceri sau agrement. Tourneo beneficiază de toate inovaţiile tehnice ale noului Transit şi este produs ca şi acesta la uzina din Kocaeli, Turcia.

Dan ATHANASIU Emil POP

Lideri Un interviu cu noul şef al Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

Gabriel ŞTEFĂNESCU: „Nu avem nici echipamentele necesare şi nici oamenii cu care să facem ceea ce ar trebui!”

Sunt puţini cei care ştiu mai multe lucruri despre dumneavoastră. Aţi putea să ne faceţi o scurtă autobiografie? Da. Am terminat Facultatea de Autovehicule Rutiere în anul 1984 şi de atunci lucrez în domeniul transporturilor. Am avut un parcurs ascendent, începând de la inginer stagiar, până la director de ITA. Am lucrat în cadrul Autorităţii Rutiere Române, din anul 2000 până în anul 2011, la început ca inspector şi ulterior ca şef de agenţie. Din decembrie 2011, sunt inspector de trafic în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, iar, din 13 iunie 2012, sunt inspector de stat şef.

Toată activitatea aceasta a fost la Sfântu Gheorghe, nu? Da, toată activitatea mi-am desfăşurat-o în oraşul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Locuiesc acolo din 1981.

Cum aţi ajuns inspector de stat şef la ISCTR? Cred că, în mare parte, datorită meritelor şi datorită activităţii pe care am desfăşurat-o.

Acesta este răspunsul meu, nu prin alte mijloace. Absolut!

Nu aş vrea să vă contrazic, dar există întotdeauna pentru astfel de funcţii un considerent legat de politică. Funcţia dumneavoastră este una politică. Sunt funcţii politice dar, vă repet, am fost numit datorită meritelor şi datorită activităţii pe care am desfăşurat-o.

Sunteţi membru de partid? Sunt. Sunt susţinător şi membru vechi PSD. Suntem foarte puţine persoane care activăm în alte partide decât UDMR în Sfântu Gheorghe. Să zicem că suntem câţiva.

Ce aţi găsit atunci când aţi preluat funcţia de şef al ISCTR? Evit să spun foarte des inspector de stat şef pentru că sună destul de ciudat... Foarte multe lucruri care nu erau puse la punct şi foarte neclare. Nu ştiu, eu nu am acuzat niciodată vechile conduceri, dar sunt lucruri care ar fi trebuit rezolvate în cele şase

luni când instituţia a fost condusă de altcineva. Sunt probleme legate de personal, de instruirea acestuia, de organizarea inspectoratelor pe regiuni. Ca exemplu: sunt regiuni cu opt judeţe, altele cu patru-cinci judeţe, unde îşi desfăşoară activitatea un număr de patruzeci de inspectori, întrucât aşa s-a spus iniţial că nu se poate mări numărul de inspectori pe regiuni pentru că, printr-o lege, se preciza acest număr. De aceea, de exemplu, în regiunea 3 Moldova, sunt opt judeţe cu doar 40 de inspectori. Acum încercăm să vedem cum putem să echilibrăm din punct de vedere al numărului de inspectori judeţele. De asemenea, sunt probleme legate de echipamente, de maşinile din dotarea instituţiei. Sunt foarte multe probleme care trebuiesc rezolvate în foarte scurt timp, pentru a avea acel control eficient despre care vorbeşte. Momentan se lucrează mult sub capacitate, pentru că nu avem această bază materială, în primul rând, şi mai avem de lucrat la pregătirea oamenilor care au intrat în acest sistem. Se ştie foarte bine cum au intrat. Nu vreau să comentez nimic din ceea ce s-a întâmplat, asta este. Mergem înainte şi o să vedem cu cine şi cu ce.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

Lideri Documentul prin care s-a înfiinţat ISCTR venea în contradicţie cu un număr uriaş de acte normative, peste treizeci... Nu venea în contradicţie, doar trebuiau modificate acele acte normative, operaţiune care presupune timp.

Care este situaţia în momentul acesta, pentru că au fost nişte blocaje în activitatea ISCTR? Şi acum mai sunt acte normative care trebuie actualizate, să spun aşa.

În ce măsură aveţi activitatea blocată din cauza acestor probleme legislative? Nu pot să spun că suntem blocaţi astăzi efectiv pe acest motiv. Este adevărat că în unele acte normative este menţionat inspectorul de trafic al ARR, dar urmează să se efectueze modificarea corespunzătoare şi va fi prevăzut inspectorul de trafic al ISCTR. Având în vedere faptul ca instituţia noastră a preluat atribuţiile privind controlul corespunzătoare celorlalte instituţii care erau abilitate în acest sens, până la intrarea în vigoare a OG nr. 26/2011, am apreciat că, deşi nu erau menţionaţi inspectorii ISCTR, aceştia puteau să efectueze controlul şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege. Pe parcurs, aceste neconformităţi se vor clarifica. Mai sunt probleme de a uniformiza amenzile, în sensul de a exista o proporţionalitate între gravitatea faptei şi măsura dispusă. Pentru că nu poţi să aplici amenda pentru depăşirea, să zicem, a greutăţii cu 500 de kilograme cu 30.000 lei şi la fel, în cazul depăşirii

cu 5 tone, tot cu această sumă. Am dat un exemplu aleatoriu. Şi la OG 37 şi la HG 69 se lucrează.

Când credeţi că ISCTR va fi pe propriile picioare, cu toată legislaţia aşezată? Nu pot să emit un asemenea termen. Eu, dacă vreţi, pot să spun că mai durează încă un an. Până atunci, căutăm soluţii şi dispunem măsuri pentru ca activitatea de control să aibă eficienţă şi să obţinem rezultatul scontat. Trebuie să fim conştienţi că aceasta e realitatea. Dacă începem să visăm, nu putem face în niciun fel treabă bună. Eu aşa sunt, să le facem mai încet, dar să le facem bine.

ţia ne obligă să facem dovada comunicării, care se poate realiza fie prin confirmare de primire fie prin înmânare, dar era imposibil ca toate procesele-verbale să fie comunicate contravenientului la data întocmirii acestora. La ora actuală, sunt puţine judeţele în care cred că nu s-au întocmit procesele-verbale pentru constatările realizate la începutul activităţii instituţiei. Din acest punct de vedere, vă asigur că toţi transportatorii vor primi procesele-verbale de contravenţie întocmite urmare a controalelor efectuate în acea perioadă de început.

Care este în acest moment situaţia, să-i spunem, teancurilor de constatări întocmite la începutul activităţii ISCTR şi care, din cauza problemelor legislative, nu au putut fi transformate în amenzi? Constatările s-au materializat în procese-verbale, care au fost încheiate în termenul legal de şase luni, conform OG 2/2001. Deci, constatările efectuate la începutul activităţii instituţiei s-au finalizat prin întocmirea de procese-verbale. Motivele pentru care procesele-verbale au fost întocmite ulterior au fost de ordin organizatoric, dar şi datorită faptului că instituţia nu avea încheiat contract cu Poşta. Imediat ce am reuşit să achiziţionăm serviciile poştale, am dat drumul, să spunem, „scrierii” proceselor-verbale. Pentru că era o problemă majoră. Nu s-a pornit din start bine. Aşa cum v-am spus, nu vreau să acuz vechea conducere, însă în lipsa unui contract cu Poşta, aceste procese verbale nu puteau fi comunicate contravenienţilor, persoane fizice şi juridice. Legisla-

Predecesorul dumneavoastră interimar la conducerea ISCTR, domnul Laszlo Sajtos, intenţiona, la un moment dat, să renunţe la întocmirea acestor procese-verbale, pentru că avea convingerea -şi ne-a declarat asta oficial- că, în cazul în care transportatorii amendaţi pe acest cadru legislativ destul de confuz ar contesta în instanţă procesele-verbale, ar câştiga în majoritatea cazurilor. Nu credeţi că, mergând în continuare pe acele procese-verbale, veţi avea un număr uriaş de contestaţii în instanţă? De fapt, şi primul şef al ISCTR, domnul Virgiliu Cucliciu a evitat să trimită aceste procese-verbale tocmai pentru că, spunea dumnealui, cadrul legislativ este destul de confuz. Întrebarea mea este dacă nu cumva este un efort în zadar să trimiteţi „tone” de procese-verbale către transportatori, pe care să le pierdeţi inevitabil în instanţă şi să vă ţineţi o armată de jurişti continuu ocupată cu procese interminabile, cu o serie de costuri, cu plata cheltuielilor de judecată şi poate chiar să fiţi silit la un moment dat de către instanţă să le plătiţi despăgubiri unor transportatori? Nu mi se pare corectă poziţia dânşilor. Dacă, presupunem că domnul Cucliciu a aruncat o asemenea vorbă, ca să se oprească, să nu se mai trimită, de ce nu le-a spus simplu inspectorilor: „Nu mai constataţi!”. Precizez,

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

Lideri încă o dată, că eu am fost inspector de trafic şi ştiu ce s-a făcut. Ni s-a spus: „Constataţi, iar procesele verbale le facem ulterior!”. Tocmai pe acest motiv s-au alocat numere de procese-verbale.

De ce vi s-a spus asta: „le facem ulterior”? Nu ştiu. Nu pot să vă spun eu de ce a fost asta poziţia. Noi am ieşit în trafic, am constatat, cu toate că nu aveam nici măcar procese-verbale pe care să scriem, acele formulare tipizate şi înseriate. Prin urmare, ceea ce spuneaţi mai devreme nu se putea face atâta timp cât au fost alocate numere de procese-verbale. În baza de date a ISCTR este identificată contravenţia fiind înscris numărul de proces-verbal (de la momentul când au apărut formularele), societatea X contravenienta, abaterea de la prevederile OG 37/2007 etc. A fost o eroare din partea domnului Cucliciu, domnul Sajtos a preluat-o, însă, după ce am avut o discuţie cu el, a fost de acord că este o greşeală şi că nu ne permitem să facem aşa ceva. Din moment ce inspectorul a constatat o abatere sancţionată ca fiind contravenţie, printr-o notă de constatare, ulterior, în mod obligatoriu se încheie proces-verbal, conform legii. Potrivit dispoziţiilor OG nr. 2/2001, cadrul juridic general în ceea ce priveşte regimul contravenţiilor, în şase luni, agentul constatator are dreptul să încheie procesul-verbal. Nu este obligatoriu să-l facem pe loc. Nu suntem în măsură să dispunem neîncheierea acestuia, indiferent dacă a fost greşită constatarea sau întocmirea s-a făcut cu nerespectarea tuturor prevederilor OG nr. 2/2001. Pentru întocmirea defectuoasă răspunde inspectorul respectiv. Pe aceste aspecte, singura în măsură să se pronunţe este instanţa de judecată competentă, controlul judiciar vizând încadrarea juridică a faptei, descrierea faptei şi a tuturor circumstanţelor care pot să ajute la aprecierea gradului de pericol social şi a vinovăţiei contravenientului, dacă sancţiunea a fost aplicată în limitele legale etc. Practic, aceasta este învestită să se pronunţe atât asupra viciilor de fond cât şi de formă ale procesului-verbal. Prin urmare, eu nu-mi permit aşa ceva. Nu aş fi făcut şi nici nu o să fac niciodată! Deci, ce ar fi trebuit să fac?! Să-i spun inspectorului de la Suceava, dau un exemplu, că procesul-verbal pe care l-a întocmit în data de... sau constatarea făcută în februarie, în martie, la firma X nu e bună. Cine poate să confirme şi cine îşi ia răspunderea pentru asta?! Acest lucru nu se poate face. De ce? Pentru că va exista o subiectivitate, o să se zică „îl laşi pe ăla şi faci o selecţie a proceselor-verbale”, ceea ce nu este în conformi-

tate cu legea, întrucât, aşa cum am arătat, doar instanţa de judecată poate să hotărască dacă procesul-verbal este bine sau nu întocmit. Ne asumăm acest risc. Nu avem cum să facem altfel. Cine a emis o asemenea idee, a emis-o greşit. E părerea mea şi mi-o susţin. Şi se pare că, din discuţiile purtate cu foarte multe persoane, e în regulă.

Până în momentul acesta aveţi o idee cam câte astfel de procese-verbale au fost întocmite în urma unor constatări mai vechi?

cem numai control în trafic, facem control la sediul societăţilor de transport, în autogări, controale la reclamaţii. Pe cale de consecinţă, după cum lesne se poate constata, activitatea ISCTR este mult mai complexă.

Transportatorii se plâng de slaba pregătire a inspectorilor ISCTR, care nu se prea pricep la transporturi şi încearcă să compenseze acest lucru printr-un comportament de o duritate extremă. Ce intenţionaţi să faceţi în această direcţie?

Nu pot să vă zic un număr fix. Am dat un comunicat către presă, cred că sunt în jur de peste 4.000. Vorbim despre cele vechi. La ora actuală, toate procesele-verbale se întocmesc la zi, o dată cu constatarea faptei. Dacă pentru întocmirea procesului-verbal mai sunt necesare date suplimentare, care trebuiesc luate dintr-o altă bază de date, acesta se întocmeşte ulterior, la o zi sau două de la constatarea faptei.

Aţi început să aveţi procese în instanţă deja? Da. Au fost înregistrate reclamaţii şi multe contestaţii la procesele-verbale, însă le tratăm ca atare. Unde vom constata nereguli de natură să ducă la anularea în instanţă a procesului-verbal, datorate inspectorilor noştri, o să luăm măsurile legale de rigoare. Adică, mă refer aici la cazurile de nulitate absolută a proceselor-verbale, conform OG nr. 2/2001, când uită să treacă actul normativ, data şi ora la care a fost constatată fapta etc. Sper să nu avem! Eu am încercat să-i instruiesc cât de cât, în puţinul timp pe care l-am avut la dispoziţie. După cum bine ştiţi, sunt persoane care au venit din ARR, persoane care au venit de la CNADNR şi sunt persoane care au venit din afara sistemului. Cam acestea sunt categoriile de personal cu care lucrăm. Personalul care a venit din ARR, şi nu pentru că am lucrat eu acolo, cunoaşte legislaţia specifică transporturilor rutiere, ştie ce se întâmplă în trafic. Cei de la CNADNR mai puţin, pentru că nu toţi au fost agenţi constatatori, au lucrat şi în alte domenii, însă cei care au venit din afară nu au asemenea cunoştinţe şi trebuiesc instruiţi. Am reuşit să fac doar instruirea sumară pentru AETR şi pentru ADR, instruirea necesară pentru a avea drept de oprire în trafic şi alte lucruri imperios necesare desfăşurării activităţii. Menţionez că instruirea s-a realizat doar pentru personalul angajat de la drumuri şi din afară, deoarece nu exista posibilitatea ca tot personalul să fie instruit, pentru că într-o astfel de situaţie ar apărea sincope în activitatea de control. Sunt probleme multiple, pentru că noi nu fa-

Nu am niciun semnal în acest sens de la niciun transportator. Dar, sigur, pot să îmi dau seama că astfel de situaţii există. Şi e normal să fie aşa, din moment ce acum şapte luni era în afara sistemului. În şapte luni nu se poate instrui un inspector de trafic despre care să poţi spune că este profesionist, deci e omeneşte. Transportatorii ar trebui să mă informeze despre aceste cazuri, pentru ca eu, la rândul meu, să pot lua deciziile corespunzătoare. O să facem conform legii instruirea tuturor inspectorilor. Există planuri de instruire în acest sens şi tot personalul va fi pregătit din punct de vedere al legislaţiei cu care lucrează. Aşa cum am spus anterior, până la această oră am reuşit să instruim personalul la care se impunea imperios parcurgerea acestei etape, şi vorbim aici despre categoriile de personal, altele decât cel provenit de la ARR. Vom realiza instruirea personalului, cu atât mai mult cu cât, conform legii, trebuie făcută evaluarea anuală.

Cum se face această instruire? Instruirea se face de către lectori. Noi am făcut-o cu lectori interni, pentru cei care erau din afară sau de la CNADNR. Ne-am permis să avem şi chiar avem specialişti în cadrul ISCTR, care cunosc foarte bine legislaţia, cu care am pregătit împreună programa de curs pentru domeniul de mărfuri periculoase şi AETR. În ceea ce priveşte oprirea în trafic, instruirea s-a realizat împreună cu Poliţia Rutieră. În cadrul instituţiei, am creat un compartiment de pregătire profesională.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

Lideri Ideea de înfiinţare a ISCTR a fost ca această instituţie să nu aibă în teritoriu sedii... Nu ştiu de ce au gândit aşa.

În momentul acesta, care este poziţia dumneavoastră? Este destul de ciudat ca uneori să emiţi un proces-verbal având ca sediu ori Bucureştiul, ori un autovehicul de control, un van, o dubă... Dacă e să mă întrebaţi astăzi, pot să vă spun că am hotărât în Consiliul de Conducere al instituţiei să avem sediu în fiecare judeţ şi acest lucru se va vedea în noua organigramă.

Aceasta se va face în colaborare cu ARR? Aţi reuşit să ajungeţi la o înţelegere cu noua conducere a ARR sau mergeţi pe alte variante? Sunt trei variante. Dacă ARR are loc să ne primească, vom merge acolo. Dacă sediul este în proprietate este cu atât mai bine, pentru că ARR are să ne dea bani şi atunci facem o compensare. Dacă nu are loc, căutăm la acelaşi proprietar sau, dacă nu e în proprietate, lângă ARR. De ce?! E vorba de conectarea la baza de date, astfel ne putem interconecta mai uşor, ca să nu mai lucrăm cu stick-uri, etc. În situaţia în care acest lucru nu e posibil, vom căuta o altă locaţie în fiecare judeţ. Din acest punct de vedere, demersurile sunt avansate în aproape toate judeţele. Avem aproape peste tot sedii care sunt stabilite, urmează doar să încheiem contractele de închiriere şi să ne mutăm. Este adevărat, nu se poate lucra în dubă. Sunt diagrame care trebuie verificate cu aparatura din dotare, trebuie întocmite situaţii, procese-verbale etc. Nu poţi să îţi desfăşori activitatea în dubă. A fost o idee falsă a domnului Cucliciu. Nu vreau să intru în amănunte, dar mi s-a părut stranie chiar de la momentul când a emis-o. Dar asta a fost atunci, acum e altceva. Ca să poţi să lucrezi şi să-ţi desfăşori activitatea în condiţii optime, este normal să ai un sediu. Nu mi se pare o situaţie normală, mai ales că trebuie să avem un control asupra tuturor inspectorilor. Nu poţi tu, ca inspector teritorial, să stai într-un judeţ, să coordonezi activitatea a patruzeci de inspectori şi să afirmi că ştii foarte bine ce se întâmplă, mai ales că activitatea de control trebuie urmărită îndeaproape. Nu este o activitate de a identifica, verifica sau de a semna nişte hârtii, cum e la ARR, de exemplu. ARR ar putea foarte bine să fie structurat pe regiuni, pentru că nu controlează, şi nu trebuie să aibă efectiv

în fiecare zi contact cu angajatul, să vadă ce s-a întâmplat, ce s-a făcut, dau doar un exemplu. De aceea, am creat sedii şi am numit câte un coordonator de judeţ, care este subordonat inspectorului teritorial, în persoana unui inspector din cadrul ISCTR, care să răspundă pentru fiecare judeţ. Este foarte dificil inspectorului teritorial să vorbească în fiecare zi cu cei patruzeci de oameni pe care îi are în subordine, cum de altfel îi este foarte greu să controleze modul de desfăşurare a activităţii de către aceştia. Nu are cum. Să îi întrebe: „unde te duci, ce faci, ce activitate ai, ai sau nu o problemă”. Am venit în sprijinul inspectorilor şefi teritoriali numind inspectorii coordonatori judeţeni, care pot coordona şi organiza mult mai uşor activitatea inspectorilor la nivelul judeţului, orice activitate realizându-se cu aprobarea inspectorilor şefi teritoriali. Nu ştiu cum a gândit cine a înfiinţat ISCTR crezând că se poate face aşa. S-a dovedit în practică faptul că nu se poate. E foarte grea comunicarea.

Exista o idee la început vizavi de trecerea la nişte formulare electronice de procese-verbale, adică să se renunţe la clasicele procese-verbale şi totul să se facă direct în calculator. Da, există şi acum şi e lege.

Se întâmplă lucrul acesta sau deocamdată se completează procese-verbale clasice? Momentan se completează procesele-verbale clasice pe suport de hârtie. Nu avem cum deocamdată. Totul trebuie realizat cu respectarea actelor normative privind achiziţiile publice, sunt foarte, foarte multe lucruri de făcut. Deci în continuare nu există echipamentele necesare pe maşinile de control pentru a putea emite formulare electronice. Nu, pentru că tot ce avem am preluat de la ARR. S-au mai cumpărat doar câteva laptop-uri şi atât. Nu avem maşini. Avem o maşină pe judeţ, doar în Bucureşti avem mai multe şi în câteva judeţe, unde sunt două-trei dube. Nu poţi lucra în aceste condiţii. Nu poţi să-ţi desfăşori activitatea în condiţii optime într-un judeţ ca, dau un exemplu, Iaşiul, Timişul sau Aradul, judeţe de graniţă, unde ai o maşină, maxim două. Lumea crede că ISCTR poate să facă minuni, mai ales fiind o instituţie nou creată. Toată lumea, inclusiv Poliţia, vrea să facem mult prea multe. Eu sunt de acord, dar nu avem nici echipamentele necesare şi nici oamenii

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

cu care să facem ceea ce ar trebui. V-am spus, durează poate un an, poate doi, să ajungi să fii un inspector bun, profesionist, imparţial, să nu mai avem situaţii în care să fim acuzaţi că nu cunoaştem legea şi atunci ţipăm, că ne impunem prin forţă, ceea ce eu nu vreau. Eu nu am făcut niciodată aşa ceva şi de fiecare dată m-am impus, însă am reuşit asta pentru că i-am explicat omului despre ce este vorba şi a înţeles.

Ţinând seama şi de faptul că, încă de la înfiinţare, au fost acuzaţii că examinările la admiterea în ISCTR s-au făcut într-un mod ciudat, că unii ştiau subiectele pentru că le-au cumpărat, au fost discuţii... Nimic demonstrat, dar au fost acuzaţii de corupţie încă din primele minute ale existenţei ISCTR. Cum credeţi că veţi reuşi să ţineţi în frâu corupţia din ISCTR? Nu cunosc acest lucru, în sensul că s-ar fi cumpărat subiectele de examen. Eu nu leam cumpărat şi afirm acest lucru deoarece am participat şi promovat examenul organizat pentru angajarea ca inspector de trafic la ISCTR. Este adevărat, după ce promovezi un examen sau după ce eşti declarat respins, poţi să spui orice. Nu am cunoştinţă de aşa ceva, mai ales că, vorba dumneavoastră, nu s-a demonstrat nimic în acest sens. Am făcut instruirea tuturor inspectorilor, le-am prezentat modul de lucru. Acum rămâne ca fiecare inspector să răspundă pentru ceea ce face. Nu pot răspunde eu pentru fiecare din ei, pentru modul în care înţeleg să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu. Eu mi-am făcut datoria să-i informez, inclusiv cu privire la starea de incompatibilitate (fiecare inspector a dat şi semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu lucrează şi nu deţine firme de transport). Ceea ce vă pot spune este că, la acest moment, fac o verificare a tuturor dosarelor inspectorilor, dacă au fost într-adevăr respectate condiţiile pentru încadrarea la ISCTR, pornind de la faptul că sunt suspiciuni (şi dumneavoastră aţi scris în revistă!) că nu toţi au avut îndeplinite condiţiile de a accede în sistem.

Lideri Dar, în continuare, să nu avem iluzia că trăim într-o ţară super-curată şi că ISCTR se poate sustrage mediului general. Deci nu aş vrea să acuzăm în mod expres ISCTR. Toată societatea este „puţin bolnavă” de corupţie. În cazul în care vi se semnalează în viitor cazuri de corupţie, care este modalitatea prin care veţi reuşi să luptaţi cu acest flagel? Nici nu pot spune că m-am gândit într-o direcţie sau alta. Dacă o să se întâmple, o să iau măsurile care se impun la momentul respectiv. Sper, poate, cum spuneţi dumneavoastră, sunt idealist, dar sper să nu ajungem în situaţia în care să avem probleme grave de corupţie şi abateri grave de la respectarea legislaţiei în vigoare, de luare de mită sau alte infracţiuni. Eu sper să nu avem. Până atunci, fac muncă de prevenţie şi la fiecare întâlnire cu inspectorii zonali şi cu cei judeţeni, o să le spun să aibă grijă cum se adresează conducătorului auto, cum se prezintă, să nu accepte foloase în schimbul neîndeplinirii sarcinilor de serviciu, conducătorul auto să rămână în cabină (tocmai pentru a nu exista dubii în ceea ce priveşte prezenţa acestuia în/lângă maşina de control) sau, chiar dacă acest lucru nu se întâmplă, acesta coboară din cabină, că nu-l poţi opri, să nu intre în această zonă a discuţiilor care pot crea probleme şi suspiciuni. O să aplicăm măsurile legale în vigoare, dacă vor fi cazuri de acest gen. Sper să nu fie, repet.

Acum ştiţi bine că şi în ARR şi în EMCATR au fost prinşi oameni care luau taxe de protecţie. Erau firme „abonate”, ale căror camioane treceau supraîncărcate pe lângă inspectori şi oamenii închideau ochii în schimbul unor taxe de protecţie. Au fost cazuri descoperite, aici nu mai discutăm despre bănuieli. Au fost şi unii inspectori arestaţi sau reţinuţi de Poliţie. Mi-e greu să cred că brusc se va opri acest sistem de lucru, pentru că există, şi pe partea cealaltă, firme de transport care încearcă să se sustragă legii, să obţină profituri mai mari transportând, de exemplu, cantităţi mult mai mari în basculante decât permite legea. Vreau să vă spun că am fost şi transportator şi că este o prostie să încarci maşina peste capacitate, pentru că asta presupune costuri mărite: anvelope, motorină şi alte lucruri. Dar, să revenim la ce spuneţi dumneavoastră. Eu nu pot să spun momentan că am o asemenea informaţie, cum că ar fi firme care ar face aşa ceva. Dacă există, o

să încerc să elimin astfel de practici. Dacă dumneavoastră ştiţi vreuna, aş prefera să spunem lucrurile pe faţă, vă rog să îmi comunicaţi numele acesteia, pentru a putea lua măsurile corespunzătoare. Eu, astăzi, nu am cunoştinţă că există o firmă pe care o susţinem şi ne întoarcem cu spatele atunci când trece prin punctul de control. Dar, dacă există, sigur că o să iau măsuri prin controale încrucişate, prin controale de aici de la sediu. Se va forma o echipă la Serviciul de Monitorizare şi Control. Încercăm, v-am spus, să mergem pe prevenire, să nu ajungem acolo, să nu avem, cum au fost în trecut, oameni cercetaţi, acuzaţi sau arestaţi. E adevărat că suntem puţin văzuţi, cel puţin în trafic, şi într-adevăr există maşini care circulă încărcate peste capacitate, fără prelată etc. Veşnica noastră problemă: circulaţia maşinilor supraîncărcate. Dar, exact cum spuneaţi şi dumneavoastră, şi transportatorii ar trebui să încerce să respecte legea. Pentru că, vedeţi, se întâmplă următorul fenomen (şi eu am lucrat în trafic!): opreşti o maşină, o verifici, nefiind mai mulţi inspectori decât maxim doi în echipaj, unul verifică, celălalt opreşte o altă maşină, timp în care mai trec cinci autovehicule pe lângă ei şi oricine ar putea spune: „Uite, pe ăla nu l-a oprit, de ce nu l-a oprit?!”. Vă spun, am lucrat şi ştiu ce înseamnă acest lucru: poţi fi acuzat, când eşti în stradă, de orice. Dar încercăm să nu facem acest lucru. Eu aşa le transmit inspectorilor mei: să îşi organizeze astfel munca încât să nu poată fi acuzaţi că efectuează controale preferenţiale. Toată lumea ştie că există afinităţi, prietenii cu transportatorii, dar e mai bine să îl disciplinezi pe transportator, decât să fii nevoit să-l acoperi. E mai bine să-l înveţi ce să facă să intre în legalitate, să fie în regulă decât să nu îţi îndeplineşti atribuţiile corespunzătoare postului pe care îl ocupi. Nu putem spune că nu mai există prietenii. Au rămas. Sunt prietenii de douăzeci de ani ale oamenilor şi nu putem noi să venim acum să spunem: „de azi nu mai sunteţi prieteni”. Însă aceste prietenii să nu le prejudicieze activitatea. Un aspect important pe care vreau să vi-l fac cunoscut este acela că, de câteva zile, avem şi documentele necesare pentru a suspenda dreptul de utilizare al vehiculului prin reţinerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare şi pentru a face constatări tehnice în trafic. În acest sens, avem inspectori autorizaţi să facă verificări tehnice în trafic. A apărut ordinul comun MAI-MTI privind controlul tehnic în trafic şi modul în care se realizează suspendarea dreptului de utilizare, modul în care acestea se comunică Ministerului Administraţiei şi Internelor etc. Prin urmare, o să facem şi controale tehnice în trafic, având în vedere tocmai faptul că o serie de camioane circulă supraîncărcate, lucru care

determină deteriorarea stării tehnice a autovehiculelor. În momentul când am depistat o maşină supraîncărcată, o să verificăm şi problemele tehnice, care apar în astfel de situaţii, fiţi sigur.

Ca o variantă de a combate corupţia, domnul Virgiliu Cucliciu, predecesorul dumneavoastră, susţinea că va implementa un sistem cu nişte geci dotate cu camere video, care vor înregistra tot ce face inspectorul, toate discuţiile pe care le are cu transportatorii în trafic. În ce măsură veţi continua această direcţie? E întrebarea la care vreau să răspund mai târziu. Nu am în vedere acest lucru momentan, pentru că un asemenea sistem e greu de implementat. Nu m-am implicat în acest proiect până acum, deoarece, aşa cum am spus, am avut multe alte probleme de pus la punct, mult mai stringente, însă, din informaţiile pe care le deţin, ştiu că Poliţia a vrut să implementeze un astfel de proiect, care presupunea înregistrarea, filmarea actului de control, însă Avocatul Poporului s-a pronunţat că este ilegal. Nu cunosc încă toate amănuntele. Vom vedea pe parcurs. O să vedem dacă această idee emisă de domnul Cucliciu este viabilă şi, în funcţie de aceasta, o să fie implementată sau nu. Nu depinde numai de mine. O decizie în acest sens nu se poate lua fără aprobarea Consiliului de Conducere al instituţiei, a conducerii Ministerului şi a tuturor factorilor implicaţi. Nu pot să afirm acum că o să duc sau nu la îndeplinire ideea dumnealui.

Aveţi în acest moment logistica necesară pentru a putea merge să faceţi cântăriri în trafic? Avem, cu o singură excepţie: calculăm foarte greu taxa de despăgubiri. Nu mai avem relaţia cu acea firmă care actualiza electronic zilnic sau o dată pe săptămână restricţiile de pe drumurile din România. Aşa că trebuie să calculăm personal despăgubirile. Chiar ieri dimineaţă am fost pe autostrada A2 şi am cântărit autovehicule. Se efectuează cântăriri, numai că, vă spun, sunt situaţii când marea majoritate a maşinilor sunt în regulă. Iar pe transportatorii care nu sunt în regulă o să încercăm să-i eliminăm şi să-i facem să intre în legalitate, aşa cum v-am spus.

Cum vă finanţaţi în acest moment, în condiţiile în care aveţi probleme cu recuperarea banilor şi de la Autoritatea Rutieră Română şi de la Registrul Auto Român? Înţeleg că Autoritatea Rutieră

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

Lideri Română a mai plătit câte ceva, dar că Registrul Auto Român nu v-a plătit nimic până în acest moment. De când am fost numit, Registrul Auto Român nu a plătit nimic. ARR a plătit o sumă infimă, având în vedere că ea, Autoritatea Rutieră Română, se prelevă de faptul că nu are buget, cu toate că în bugetele celor două instituţii pentru anul 2012 au fost cuprinse la venituri şi cheltuieli, anul trecut, sume pentru a fi virate la ISCTR. Ambele instituţii invocă faptul că trebuie să le prestăm servicii, ori, fiind o instituţie de control, nu putem presta servicii. La acest moment, aşteaptăm un punct de vedere al Ministerului Finanţelor, care a avizat anul trecut actul normativ prin care cele două instituţii sunt obligate să vireze un procent din venituri către ISCTR, lege făcută pe genunchi. Nu ştiu cum a fost făcută. A fost voinţă politică, s-a îndeplinit. Se putea realiza altfel, mult mai uşor, mult mai simplu şi mai eficient din punct de vedere al desfăşurării ulterioare a controlului. Ori, cred că s-a dorit să fie mai mulţi inspectori din afară sau de la alte instituţii şi cât mai puţini de la ARR. Momentan mai avem bani, dar funcţionăm la avarie. Mai avem bani să ne putem finanţa două-trei luni. Până atunci se va clarifica într-un fel sau altul, cu procentele pe care trebuie să ni le dea ARR şi RAR. Dacă nu, o să găsim alte forme de finanţare. Este datoria Ministerului, în ceea ce ne priveşte, am făcut demersurile necesare. Dânşii vor hotărî, nu noi.

Este ISCTR o instituţie de control viabilă în acest moment? Pe mine dacă mă întrebaţi, am fost de acord cu unificarea controlului de foarte mulţi ani. Ceea ce era înainte pe stradă, nu era plăcut. Problema este cum s-a unificat, în subordinea cui şi la ce formă de control s-a ajuns. Pentru că, ce se întâmpla atunci: erau trei inspectori: cel de la ARR, cel de la RAR şi cel de la CNADNR, fiecare verifica partea lui. Mi se părea o aberaţie că unul controla licenţa, unul rovinieta şi greutatea, iar unul verifica starea tehnică a autovehiculului. Era o mare prostie. Erau cel puţin trei. Mai venea şi Poliţia Rutieră. Această unificare este perfectă, eu sunt pentru ea. Dacă mă întrebaţi cum s-a făcut şi cum se face şi ce s-a vrut să se facă înainte, mod de finanţare, de lucru, mai sunt probleme de rezolvat. Că s-a înfiinţat de sine stătătoare, că se putea înfiinţa în cadrul unei alte instituţii, era şi este de discutat. Nu ştim ce o să se întâmple. Nu cunosc amănunte.

Există mai multe voci care susţin că ISCTR nu răspunde obiectivelor pentru care a fost creat. Există o opinie că ar trebui să funcţioneze în interiorul ARR. Care este punctul dumneavoastră de vedere? Credeţi că ISCTR ar trebui să se

întoarcă într-un fel ca un inspectorat în subordinea ARR? Nu ar fi nicio problemă, nici asta. Este o chestie de voinţă politică, exact cum a spus şi domnul Sorin Supuran, directorul general al ARR, în interviul pe care vi l-a acordat în ediţia din luna august a revistei TIR Magazin. Voinţa politică a fost să se despartă. După mine, nu a fost bine că s-a despărţit de ARR şi se vede. Dar poate e mai bine să rămână aşa. Nu pot să vă spun în acest moment cum va fi mai bine. ISCTR va trebui să funcţioneze aşa cum e acum, că va fi finanţat de ARR, de RAR, de CNADNR, că va fi în subordinea directă a ministrului sau a secretarului de stat, dar va trebui să rămână aşa cum este acest sistem de control implementat, o entitate unică. Că va deveni inspectorat de control în cadrul ARR, nici asta nu e o problemă, pentru că eu am lucrat în acel inspectorat şi ştiu cum funcţiona. Aveam toate competenţele, inclusiv cântărire, până prin noiembrie, când s-a destrămat ARR-ul. Care a fost motivul pentru care s-a separat?! Trebuia doar pus piciorul în prag şi separate clar, în fiecare judeţ, cele două lucruri: licenţele şi controlul. Am fost şef de agenţie şi la mine niciodată un inspector de la control nu a emis vreo licenţă sau invers. Era o activitate separată, bine structurată. Se vor pierde, în opinia mea, 1-2-3 ani până se va pune în mişcare controlul la capacitatea care era atunci când se făcea în subordinea ARR.

Până la schimbarea puterii, era o problemă: o rivalitate între şeful ARR şi şeful ISCTR, care proveneau din acelaşi partid. Mă refer la domnul Meluş Coman, pe de o parte, şi la domnul Virgiliu Cucliciu, pe partea cealaltă. Nu se puteau suporta şi aveau un conflict deschis, cunoscut de toată lumea. Acum s-a schimbat puterea, dumneavoastră sunteţi membru PSD, domnul Sorin Supuran, şeful ARR, este membru PNL. Cum colaboraţi? Foarte bine. Colaborarea este între oameni, nu între partide. Şi cu asta am spus tot. Eu îl cunosc pe domnul Supuran de foarte mult timp. Mi-a fost director general când eram şef de agenţie. Repet, colaborarea este între oameni. Dacă doi oameni vor să colaboreze şi vor să facă ceva bun, indiferent sub ce partid şi influenţă sunt, pot să facă treabă. Atât pot să vă zic şi nu am nicio problemă în a colabora, dovadă că noi colaborăm foarte bine în continuare.

Care sunt priorităţile dumneavoastră în următoarele luni, ştiut fiind faptul că alegerile generale reprezintă un moment de ruptură în societatea românească?

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | SEPTEMBRIE 2012 | www.investigatorul.ro

Vin din stradă. Am fost şi sunt inspector de trafic. Vreau ca inspectorul de trafic să simtă că este susţinut şi ajutat, că i se dau pârghiile necesare desfăşurării activităţii. Pentru că, în cele şase luni cât am fost inspector de trafic, până a venit domnul Laszlo Sajtos, când s-a mai mişcat ceva, nu ştia nimeni ce se întâmplă în acest ISCTR. Ceream relaţii, n-aveam cui. Dacă omul care conduce o instituţie nu a trecut prin toate compartimentele instituţiei începând de jos, nu are cum să le înţeleagă. Nu ştie ce să ceară şi ce să dea. Şi e foarte greu să stai în stradă, să te lupţi cu şoferii pentru a-ţi îndeplini sarcinile de serviciu. Apropo, am fost sunat de la Dolj, au oprit inspectorii o maşină, au verificat, se pare că trebuia amendat şoferul. Acesta din urmă s-a urcat la volan, a dat înapoi şi a lovit duba de control intenţionat. Au sunat la 112, nu am la acest moment toate datele privind modul în care s-a finalizat incidentul. Demonstrează clar că ne confruntăm cu mari probleme şi, dacă e să o luăm aşa, ISCTR are o mare putere de control, nu vreau să jignesc pe nimeni, la nivelul Poliţiei, poate şi mai mult. Amenzile pe care le dăm noi au valori mult mai mari şi de aici rezultă faptul că desfăşurăm o activitate cu un grad crescut de risc şi periculozitate pentru persoana care realizează controlul. Avem semnale că şoferii sunt nervoşi şi, pe bună dreptate, pentru că unele amenzi sunt exagerate. Încercăm să le unformizăm, în sensul ca amenda să fie proporţională cu gravitatea faptelor.

Vom avea această uniformizare până la alegerile generale? Nu. Mai ales că lumea va intra în campanie electorală. Eu nu am venit aici să „vorbesc discuţii”, ca să zic aşa, şi să dau termene de genul „mâine facem totul”. Eu vă spun, pentru că ştiu Ministerul, am lucrat din 1984 în acest Minister, ştiu ce se întâmplă, ştiu care este mişcarea hârtiilor şi e grea, cu toate că forţăm să avem această ierarhizare a amenzilor după gravitatea faptelor. Ceea ce se întâmplă cu HG nr. 69/2012, pe care o ştiţi foarte bine, pentru că transportatorii o contestă, este adevărat. Noi nu putem să spunem decât că avem obligaţia să o aplicăm. Nu am cum să controlez în trafic un şofer, care urmare a verificării nu deţine atestat, fără să îi aplic şi sancţiunea amenzii de 14.000 de lei. Sunt probleme deosebite. Dacă vrem să fim corecţi şi să nu ajungem la situaţii în care inspectorii să fie cercetaţi de organele abilitate sau chiar condamnaţi pentru fapte săvârşite în legătură cu actul de control, atunci trebuie să le oferim un cadru legislativ riguros şi care să nu permită interpretari de niciun fel.

A consemnat, Emil POP