TIR Magazin si Investigatorul TIR Magazin plus - Iunie 2012 by emil pop

PA R T E N E R O F I C I A L A L U N I U N I I N AT I O N A L E A T R A N S P O R TATO R I LO R R U T I E R I D I N R O M A N I A R E V I S T A

T R A N S P O R T U R I L O R

I S C T R PAG. 24 organizarea magazin d e z o r g a n i z a r i i magazin

Tir

TIR Magazin - revista transporturilor

Pneu Maxx de la CEFIN la BEDELCO pag. 4

IUNIE 2012

w w w.tirmagazin.ro 5 949992 750102

00118

3.9 LEI

IUNIE 2012

nr. 6 (118) / 2012 TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

REVISTA TRANSPORTURILOR

T IR magazin

Adresa redacţiei: Str. 11 Iunie nr. 7 etaj 1, apt. 2

Noi recorduri mondiale de viteză pentru camioanele hibrid Volvo

ROMBAT va lansa un nou produs

Terra România vânzări cu 30% mai mari decât anul trecut

Zilele Siguranţei Rutiere Michelin

tel./fax: 021-317.90.74 Director General: Emil POP mobil: 0722.554.472 e-mail: director@tirmagazin.ro Publicitate: Tatiana MIHAI tel: 021-317.90.74 mobil: 0741.700.614 e-mail: publicitate@tirmagazin.ro Director de Marketing: Alina ANTON Secretar General de Redac]ie: Tudor CAPATOS Redactori: Simona SIMIONESCU C`t`lin V~CARU Ioana BOTEZ Claudiu CHIVU Fotoreporteri: Florin MIHALACHE R`ducan PETRE Corectur`: Liana NICHIFOR DTP: Ciprian COSTACHE ISSN 1583-7564 tiraj: 10.000 exemplare www.tirmagazin.ro office@tirmagazin.ro tirmagazin@gmail.com Revista TIR Magazin poate fi găsită la punctele de difuzare a presei din toate benzinăriile PETROM şi în reţeaua INMEDIO din cele mai importante mall-uri. De asemenea, publicaţia noastră poate fi găsită non-stop şi la chioşcul de la poarta G a Ministerului Transporturilor. Revista Tir Magazin este expediată gratuit tuturor membrilor UNTRR şi membrilor Asociaţiei Profesionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti. Pentru abonamente vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din România. Toate textele care apar în rubrica “Let The Party Begin!” reprezintă pamflet şi vor fi tratate ca atare. Toate materialele publicate în această revistă reprezintă proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea lor se poate face doar în baza unui accept în scris al companiei care editează revista. Revista TIR Magazin este semnatara Cartei Europene a Siguranţei Rutiere

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Profil de firmă

Pneu Maxx - de la CEFIN la BEDELCO

"Avem mai multe priorităţi de dezvolta-

ziţionat de la Cefin distribuitorul de anve-

Dosquet, membru al bordului Bedelco, a

re în Estul Europei", ne-a declarat Marc

lope Pneu Maxx.

venit apoi pentru prima dată în România

Dosquet, membru al bordului Bedelco,

La sfârşitul primului trimestru, prioritatea

şi au urmat o serie de negocieri, finaliza-

grup care, la finalul anului trecut, a achi-

a fost să deţină controlul asupra între-

te în noiembrie anul trecut. Aşa se face

gului pachet de acţiuni Pneu Maxx. În al

că, începând cu decembrie 2011, Pneu

doilea rând, Bedelco şi-a propus să facă

Maxx a încetat să mai fie o diviziune în

o mărire de capital, pentru a arăta că

cadrul Cefin şi a devenit parte integrantă

doreşte să investească în România, să

a grupului belgian Bedelco.

ducă în continuare proiectul.

Valoarea tranzacţiei dintre cele două

Acum conducerea companiei este îm-

grupuri nu a fost făcută publică. Valoarea

părţită între partea belgiană şi vechiul

investiţiilor a fost de aproximativ 2,5 mili-

management.

oane de euro, pentru buna funcţionare a societăţii Bedelco East Europe SRL.

Integrarea Pneu Maxx în grupul de firme Bedelco

Grija faţă de angajaţi

În ultimii doi ani, grupul belgian Bedelco

Noul proprietar al Pneu Maxx a decis să

şi-a arătat interesul pentru piaţa din Ro-

păstreze întregul personal preluat de la

mânia.

Cefin, de la managementul de top, până

La sfârşitul anului 2010, proprietarul Be-

la muncitori. Dorinţa a fost aceea de a

delco, Bernard Delhez, s-a întâlnit cu

continua afacerea în aceleaşi condiţii,

CEO-ul CEFIN Stefano Albarosa. Marc

fără să se creeze sincope. "Ca acţionari,

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Profil de firmă

noi ştim că acest business trebuie să aibă continuitate şi să asigurăm servicii clienţilor noştri.”, crede Marc Dosquet.

Diversificarea portofoliului de produse Activitatea din Belgia a Bedelco este una specializată pe segmentul de anvelope industriale off-road. Acesta a determinat conducerea grupului să îşi regândească strategia, ţinând seama de faptul că Pneu Maxx este lider pe piaţa anvelopelor de vehicule comerciale. În noua conjuctură, Bedelco a ales să-şi diversifice gama de anvelope, iar Pneu Maxx va fi din ce în ce mai prezent pe piaţa anvelopelor industriale off-road.

sioniştilor. Dacă vom decide să intrăm pe piaţa anvelopelor de turism, ştim că

Noi direcţii

trebuie să dezvoltăm o reţea separată şi

Bedelco East Europe va fi dedicat nu-

nu este prioritatea noastră în acest mo-

mai continuării şi dezvoltării businessului

ment", spune Marc Dosquet.

B2B. Pentru moment, prioritară pentru Bede-

Asumarea riscurilor

lco este stabilizarea business-ului Pneu

Când cei de la Bedelco şi-au anunţat cu-

Maxx şi atenuarea eventualelor şocuri

noscuţii din mediul de afaceri belgian că

provocate de tranziţia de la un grup la celălalt. Abia începând de anul viitor vor exista probabil premisele unei lansări pe noi direcţii de business. "Noi dorim să ne adresăm doar profe-

vor să investescă în România, reacţia a fost una surprinzătoare. Mulţi le-au spus că au încercat afaceri în ţara noastră şi

fondul unei pieţe mult mai nesigure decât anul trecut. În primul trimestru al acestui an, Pneu Maxx a reuşit să îşi păstreze cota de piaţă, în ciuda unei cerereri în

că au pierdut mulţi bani, din cauza managementului oamenilor, pentru că au trebuit să trimită pe cineva în fiecare zi să controleze activitatea. Din acest punct de vedere, Marc Dosquet spune că este extrem de fericit, deoarece Bedelco nu a avut până acum niciun fel de probleme cu personalul Pneu Maxx. Când o companie străină investeşte, tre-

continua scădere.

buie să fie pregătită să investească mai

Pe fundalul restructurării Pneu Maxx,

mult ca să poată înţelege pe deplin piaţa,

scopul noului proprietar nu este acela

compania şi oamenii.

Trimestrul I Primele luni ale anului 2012 au însemnat o acomodare a managementului Bedelco cu conducerea şi staff-ul Pneu Maxx, pe

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

de a-şi creşte cu orice preţ cota de piaţă. Obiectivul principal este profitabilitatea.

Despre Bedelco Bedelco, unul dintre cei mai importanţi distribuitori europeni de anvelope off-

Profil de firmă

rile porturi din Vestul Europei.

a pieţei.

În anul 2010, compania şi-a creat o sub-

O poveste de succes

sidiară în Algeria, pentru a-şi dezvolta

Bernard Delhez (44 ani) a pornit aface-

vânzările din ţările nord-africane.

rea cu anvelope acum 20 de ani, prin im-

Filosofia Bedelco este să lucreze din

porturi de anvelope Belshina din Belarus,

greu pentru îndeplinirea cerinţelor cli-

pentru una dintre cele mai mari corporaţii

enţilor. Firma este focusată pe respect

belgiene din industria oţelului. A menţinut

pentru termenele de livrare şi oferirea

această relaţie cu producătorul belarus

road, are "cartierul general" în Belgia. De

anvelopelor cu un foarte competitiv ra-

şi, în 2005, a decis să lărgească mai

mai bine de 10 ani, compania pune pe

port calitate-preţ. Toate informaţiile sunt

mult afacerea, incluzând o gamă largă

piaţă anvelope pentru minerit şi industria

adunate într-o bază de date de manage-

de anvelope industriale off-road în ofer-

cimentului. Din anul 2006, Bedelco este

ment a relaţiilor cu clienţii.

ta de distribuţie. Perioada 2005-2008 a

proprietara brandului LEVEL™ TYRE.

La nivel internaţional, Bedelco nu în-

fost una de boom economic pentru an-

În anul 2009, firma a semnat un contract

cearcă să intre pe pieţe prea competiti-

velopele off-road şi cererea pentru toate

de distribuţie cu Belshina, producătorul

ve. Compania încearcă să îşi dezvolte

tipurile de anvelope cu aplicaţii industria-

de anvelope din Belarus. Imediat după,

afacerea în ţări şi regiuni în care marile

le a crescut exponenţial. Acest lucru i-a

şi-a deschis şi un birou de reprezentare

companii concurente nu sunt prea în-

permis Grupului Bedelco să ajungă la un

în această ţară.

cântate să îşi asume riscuri. Bedelco se

ritm de creştere extrem de intens.

Pentru livrări mai rapide, Bedelco are

mişcă mai bine ca alte companii în zone

stocuri importante, localizate lângă ma-

în care există dificultăţi de predictibilitate

Alina ANTON

Publicitate

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Camionul Young European Truck Driver precum şi patinarea roţilor. Când sistemul detectează o diferenţă între comenzile şoferului (direcţia în care doreşte să se deplaseze vehiculul) şi mişcarea efectivă a vehiculului, acesta modulează independent forţa de frânare pe fiecare dintre roţile faţă, spate şi ale remorcii şi reduce cuplul excesiv. ESP ajută şoferul să menţină traiectoria vehiculului. Utilizarea comutatorului ce permite dezactivarea sistemului ESP În situaţii speciale, de exemplu, în cazul împotmolirii în troiene de zăpadă, vehiculul trebuie uneori să se „elibereze”, acest lucru reclamând dezactivarea temporară a funcţiei ESP.

Compania Scania a făcut publice specificaţiile camionului care va fi folosit pentru probele practice ale primei ediţii româneşti a Young European Truck Driver. Competiţia are loc la jumătatea lunii iunie 2012 şi oficialii Scania consideră că şansele cele mai mari de câştig le au tinerii şoferi profesionişti care sunt cei mai familiarizaţi cu camionul în configuraţia de mai jos: Siguranţă Activă şi Pasivă Opticruise şi Retarder SCANIA R3500 Funcţia de control al vitezei la mersul în pantă se referă la faptul că se utilizează automat retarderul sau frâna pe evacuare pentru asistarea frânării ansamblului (vehicul si semiremorcă) pentru menţinerea vitezei selectate la mersul în pantă. Sistemul Opticruise Un sistem automat de schimbare a treptelor de viteze sprijină şoferii în mai multe moduri. Pe lângă îmbunătăţirea confortului şi eliminarea nevoii de a urmări turaţia şi a schimba treptele de viteze, acesta permite şoferului să-şi concentreze atenţia asupra manevrării vehiculului şi a traficului. Retarderul Retarderele hidraulice Scania sunt frâne auxiliare ce acţionează direct asupra lanţului cinematic. Acestea au fost dezvoltate la nivelul Scania şi încă de la început, au fost adaptate şi integrate. Este posibil controlul vitezei la mersul în pantă, crescând astfel viteza medie. ESP Sistemul electronic de control al stabilităţii (cu dezactivare) Sistemul electronic de control al stabilităţii, ESP, este un sistem activ ce sesizează permanent mişcarea şi viteza vehiculului

Setarea ESP pentru remorci cu ABS Setarea ESP pentru remorci cu ABS trailer indică activitatea ESP a vehiculului şi activitatea ESP a semiremorcii. Informaţiile referitoare la sistemul ESP al semiremorcii sunt transferate prin intermediul EBS şi afişate în bord. ICL(afişarea în bord) indică şoferului activitatea sistemului ESP al semiremorcii, în acelaşi mod în care este afişată activitatea sistemului ESP al vehiculului. ACC Pilotul automat adaptiv Scania consideră pilotul automat adaptiv ca fiind o funcţie de îmbunătăţire a confortului, ce asistă şoferul în vederea menţinerii unei distanţe constante faţă de vehiculele aflate în faţă. Pilotul automat poate fi setat să menţină o anumită distanţă faţă de vehiculul din faţă, informaţia fiind indicată în panoul de bord. Pilotul automat adaptiv al Scania utilizează motorul, retarderul şi frâna de serviciu pentru a menţine distanţa setată. Şoferul este avertizat prin intermediul afişajului atunci când distanţa faţă de vehiculul aflat în faţă este prea mică, chiar dacă pilotul automat nu este activat. Însă, trebuie să subliniem faptul că sistemul nu asigură niciodată un control total. Şoferul nu trebuie să-şi reducă atenţia la volan, bazându-se excesiv pe acest sistem. Pilotul automat adaptiv este prevăzut de asemenea cu un comutator de dezactivare a avertizării în situaţii extreme, cum ar fi în trafic aglomerat. Pentru pilotul automat adaptiv se utilizează abrevierea AiCC la nivelul Scania, respectiv ACC la nivel extern.

La camioane prevăzute cu retarder, este prevăzut de asemenea un buton pentru controlul vitezei la mersul în pantă. Aceasta este cea mai bună opţiune din punctul de vedere al siguranţei în trafic. Frâna de parcare cu supapă de interblocare Supapa de interblocare previne punerea în mişcare a vehiculului, dacă şoferul îl lasă cu motorul în funcţiune fără a aplica frâna de staţionare, de exemplu atunci când este încărcat sistemul de aer comprimat al vehiculului. Sistemul antialcool Alcolock Presupune montarea unui sistem antialcool Dräger pe planşa de bord. Acesta este un instrument de măsurare a alcoolului din aerul expirat prevăzut cu un „sistem de imobilizare” a vehiculului. După măsurarea alcoolului din aerul expirat, Interlock împiedică pornirea motorului de către un şofer care a consumat băuturi alcoolice. TPM- sistemul de monitorizare a presiunii în anvelope Sistem de supraveghere cu senzori, montaţi pe fiecare jantă, ce sunt conectaţi la ventilul anvelopei prin intermediul unui furtun. Senzorul transmite semnalul către un receptor amplasat central (unitate de control), ce transmite mai departe informaţia şoferului. Dacă semiremorca este echipată cu un sistem de frânare tip Wabco, atunci funcţionează împreună cu sistemele vehiculului, afişând informaţia în bord. Hill Hold- sistemul de reţinere în rampă Această funcţie sprijină şoferul la demarare atunci când vehiculul staţionează în rampă. Funcţia este activată prin intermediul unui comutator din panoul de bord şi presupune menţinerea presiunii de frânare atunci când vehiculul este staţionar, după eliberarea pedalei de frână, pentru a demara. Sistemul Scania de avertizare la părăsirea benzii de mers Sistemul Scania de avertizare la părăsirea benzii de mers este un mijloc practic de avertizare a şoferului atunci când vehiculul este pe cale să treacă peste marcajele benzilor de mers. Sistemul detectează automat marcajele benzilor de mers şi atenţionează şoferul atunci când ansamblul (vehicul si semiremorcă) este prea aproape de banda învecinată sau marcajele dinspre acostament.

Comenzile de pe volan pentru pilotul automat Pilotul automat menţine o viteză constantă fără a fi nevoie ca şoferul să acţioneze pedala de acceleraţie. Acesta are următoarele funcţii: Reluare/Accelerare/Decelerare/Pauză. Funcţia de control al vitezei la mersul în pantă se referă la faptul că se utilizează automat retarderul sau frâna pe evacuare pentru asistarea frânării ansamblului (vehicul şi semiremorcă) pentru menţinerea vitezei selectate la mersul în pantă.

Alarma la deplasarea spre înapoi (cu dezactivare) Alarma la deplasarea spre înapoi este interconectată cu lampa de marşarier. Este vorba despre o alarmă cu un singur ton sau cu două tonuri, ce poate fi redusă.

Modulul de comutare pentru pilotul automat este amplasat în partea inferioară a volanului. Acesta permite o ergonomie superioară, aducând butoanele la îndemâna şoferului.

Distanţa faţă de punctul de sesizare este de 7,5 m. În plus, este prevăzut un buton de dezactivare pentru deplasarea silenţioasă spre înapoi.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Avertizare centura de siguranţă Lampa de avertizare din panoul de bord central şi un semnal audio se activează dacă centura de siguranţă a şoferului nu este fixată. Avertizorul sonor emite timp de 90 secunde atunci când viteza vehiculului depăşeşte 25 km/h. Xenon Farurile au două becuri: un bec cu xenon pentru lumina de întâlnire şi un bec suplimentar cu halogen pentru lumina de drum, crescând astfel vizibilitatea la volan. DRL- funcţia de iluminare pe timp de zi Această opţiune face ca luminile din faţă şi din spate să se aprindă/stingă automat atunci când se pune contactul. Această opţiune este adecvată pentru vehiculele din ţările în care utilizarea funcţiei de iluminare pe timp de zi reprezintă o cerinţă legală. Aparatul radio cu comenzi pe volan Aparatul radio este integrat complet în panoul de bord şi se încadrează cu precizie în liniile panoului de bord. În aparatul radio sunt integrate un CD-player şi un MP3-player şi diferite funcţii ce pot fi controlate prin intermediul comenzilor de pe volan. Informaţiile referitoare la aparatul radio sunt prezentate în panoul de bord de tip color plus.

Bluetooth Funcţia Bluetooth pentru aparatul radio cu comenzi pe volan. Această funcţie vă permite să efectuaţi un apel direct prin intermediul telefonului mobil. Agenda telefonică poate fi descărcată de pe cartela SIM pe panoul de bord, unde puteţi vizualiza toate numerele de telefon. Apelarea se face uşor prin navigarea cu ajutorul comenzilor de pe volan şi vorbirea la microfonul prevăzut lateral în scaunul şoferului. Airbagul din volan Airbagul este integrat în volan. Acesta asigură o protecţie suplimentară a şoferului în cazul unei coliziuni. Airbagul reduce riscul de producere a unor leziuni la nivelul gâtului şi capului. Acesta oferă o protecţie optimă în combinaţie cu centura de siguranţă şi dispozitivul de pretensionare a centurii de siguranţă. În lipsa acestora, decelerarea rapidă sau deplasarea violentă în lateral a vehiculului poate disloca şoferul din scaun la umflarea airbagului. În aceste condiţii, airbagul nu va asigura o protecţie corespunzătoare. Detectorul de fum Alarma automată anti-incendiu este independentă, fiind alimentată de o baterie proprie. Alarma se declanşează dacă se sesizează fum în cabină. Semnalul alarmei

are o funcţie crescătoare, pentru a nu speria şoferul. În cabinele cu acoperiş standard sau înălţat, aceasta este amplasată deasupra uşii şoferului, pentru un acces facil. În cabinele cu acoperiş coborât, aceasta este fixată în plafon. Dispozitivele de pretensionare a centurilor de siguranţă pentru şofer şi pasager Pentru îmbunătăţirea protecţiei asigurate de centurile de siguranţă, scaunele pot fi prevăzute cu dispozitive de pretensionare, ce tensionează rapid centurile de siguranţă în cazul unei coliziuni. Dispozitivele de pretensionare a centurilor de siguranţă reţin mai ferm şoferul şi pasagerul decât o centură de siguranţă standard, reducând astfel riscul de rănire şi permiţând totodată şoferului să reia mai rapid controlul asupra vehiculului.

Publicitate

SERVICE AUTOTRACTOARE, SEMIREMORCI {I AUTOBUZE

Stand direc]ie

Pres` de 250 t for]`

Rectific`ri discuri [i tamburi

Piese de schimb

Sudur` mig-mag

Service mobil

Servicii auxiliare: � diagnoza computerizata (Texa, Wabco, Knorr Bremse); � ITP toate clasele; auto; � verificari tahografe; � sudura aluminiu; � aer conditionat.

�spalatorie

www.holleman.ro

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012

Contact: {oseaua de Centur`, nr. 29 Jilava; Tel.: +4031 225 2052; 0748 235 111; 0742 023 333; | w wFax: w . t+i r4031 m a g225 a z i 20 n . r57; o service@holleman.ro.

Actualitate

GEFCO dezvoltă soluţii pentru sectorul de electrocasnice

Christophe De Korver, Managing Director GEFCO România: "Alături de celelalte domenii în care operăm, sectorul de electrocasnice reprezintă un segment important pentru compania noastră." Grupul GEFCO şi GEFCO România au organizat, la 23 mai 2012, o conferinţă de presă cu tema: "GEFCO demonstrează expertiză în sectorul de electrocasnice". Strategiile companiei au fost prezentate de Françoise Heriou- Corporate Market Line Manager GEFCO şi Christophe De Korver, Managing Director GEFCO România. "Sunt responsabilă pentru Marketingul corporaţiei şi vă asigur că ne bucurăm că lucrăm cu sucursala noastră din România. GEFCO dezvoltă soluţii fiabile şi competitive pentru lanţul care aprovizionează toate sectoarele industriale şi aplică expertiza sa în logistică, la nivel global.", a anunţat Françoise Heriou - Corporate Market Line Manager GEFCO. "Suntem o companie care activează de 7 ani pe piaţa din România şi, de-a lungul timpului, am lansat numeroase servicii de înaltă calitate, consolidând astfel încrederea clienţilor noştri. Alături de celelalte domenii în care operăm, sectorul de electrocasnice reprezintă un segment important pentru compania noastră. În 2011, am înregistrat o creştere semnificativă, operând 1.600 de camioane doar pentru sectorul de electrocasnice, din cele 20.000 de camioane operate per total. Piaţa de electronice şi electrocasnice evoluează constant, de

aceea urmărim în permanenţă să ne menţinem la nivelul cerinţelor pieţei, lansând servicii logistice performante, care să răspundă nevoilor specifice clienţilor noştri.", a adăugat Christophe De Korver, Managing Director GEFCO România. După creşterea semnificativă a cifrei de afaceri în 2011 faţă de anii anteriori, reprezentanţii GEFCO preconizează că, în 2012, se vor realiza cu 20% mai multe livrări de

electrocasnice, datorită diversificării serviciilor pe care le oferă. În condiţiile în care au înregistrat în 2011 o creştere de 88% a vânzărilor, pe acest segment de activitate, aşteptările celor din conducerea companiei sunt foarte optimiste. Serviciile de transport şi logistică oferite de GEFCO pentru sectorul de electronice şi electrocasnice oferă soluţii pentru transportul cantităţilor mai mari de 10 kg la camion complet. De asemenea, se garantează timpul de tranzit pentru fluxurile de aprovizionare, se optimizează fluxurile la ieşirea din fabrică, datorită reţelei GEFCO şi se oferă servicii de gestiune sezonieră pentru clienţii doritori. Producătorii români, care exportă electrocasnice în Franţa, Polonia şi Germania şi distribuie marfă pe piaţa locală, în hypermarketuri şi către retaileri, beneficiază de servicii de management de transport în aval pentru produsele fragile. Reprezentanţii GEFCO le oferă acestor clienţi soluţii de urmărire a fluxurilor, indicatori de performanţă, dar şi training-uri speciale pentru şoferii de camioane şi cei de stivuitoare adaptate special pentru încărcarea şi descărcarea anumitor tipuri de electrocasnice.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

GEFCO oferă soluţii personalizate, mai ales pentru producătorii de electrocasnice care dezvoltă afaceri în Rusia. Soluţia completă de transport pe care le-o oferă acestor clienţi include fluxurile de import/ export şi procedurile vamale. Proiectele legate de anul în curs vizează îmbunătăţirea soluţiilor dedicate electrocasnicelor prin oferirea transportului multimodal, realizarea de exporturi spre Orientul Mijlociu şi realizarea de fluxuri în amonte. În momentul de faţă, GEFCO se remarcă pe piaţa de logistică locală şi internaţională destinată domeniului industrial. Grupul are expertiză şi în Gefboxsystem, Overseas, Overland, Distribuţie de vehicule, Reprezentanţă pentru Vămi şi Taxă pe Valoare adaugată. Compania este prezentă în 150 de ţări şi are 10.300 de angajaţi. Cele 300 de reprezentanţe sunt deschise în Asia Centrală, Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu, Asia de Est şi America de Sud. În 2011, Grupul GEFCO a avut o cifră de afaceri de 3,7 miliarde de Euro.

Alina ANTON

Actualitate Ekol Logistics continuă investiţiile în România cu 4,5 milioane de euro pentru extinderea flotei

Ekol, una dintre cele mai mari companii de servicii integrate de logistică din Turcia şi la nivel european, a investit 4,5 milioane de euro pentru achiziţionarea a 50 de autocamioane Volvo, model FH12. Proiectul de lărgire a flotei se va încheia la sfârşitul lunii mai, acesta făcând parte din strategia generală de integrare cu ruta intermodală pe calea ferată Arad-Worms-Trieste. Noile autocamioane sunt dotate cu motoare de 13 litri de ultimă generaţie, care respectă normele Euro5, acestea dezvoltând o putere de 450 de cai. Odată cu acest proces investiţional, Ekol va demara şi angajările în România pentru 70 de persoane. Ekol Logistics a anunţat recent adăugarea Aradului pe ruta intermodală de transfer. Astfel, containerele care vin pe calea ferată până la Arad, pe ruta de import, sunt încărcate acum pe autocamioane cu numere de înmatriculare româneşti şi transferate până în portul Constanţa. De aici acestea se vor îmbarca pe feribot şi vor fi transportate până în portul Pendik de lângă Istanbul. În ceea ce priveşte ruta

de export Turcia-Europa, containerele vor pleca din Pendik cu feribotul şi vor ajunge la Constanţa în 12 ore. De aici vor fi preluate de autocamioane şi transportate "pe roţi" până la Arad, unde vor fi încărcate în trenurile Ekol.

"Cele 4,5 milioane de euro sunt o parte din proiectul investiţional anunţat anul trecut pentru România, în valoare de 10 milioane de euro. Prin această investiţie ne-am consolidat tehnic linia intermodală, fapt ce contribuie şi la îmbunătăţirea serviciilor de transport atât în România, cât şi în ţările vecine", declară Tayfun Öktem, CEO Ekol Logistics. Cu o experienţă consistentă în zona companiilor multinaţionale, Tayfun Öktem a preluat recent mandatul de CEO al Ekol Logistics. Ekol anunţa la începutul acestui an implementarea unui nou serviciu de transport în sistem intermodal, compania devenind singurul operator logistic care oferă astfel servicii, pe calea ferată, pe ruta Arad– Worms (Germania). Prin adăugarea noii rute pe calea ferată, Ekol economiseşte 1250 de km de transport pe şosea, luând în considerare distanţa pe întreg traseul dintre Turcia-Germania. Cu ajutorul noii flote, frecvenţa transportului intermodal va creşte iar săptămânal vor pleca două trenuri Ekol pe ruta Arad-Worms.

Despre Ekol Logistics

Ekol a demarat operaţiunile în 1990, având ca obiectiv să devină un brand global încă din prima zi de activitate. Prin know-how-ul acumulat în toţi aceşti ani de către echipele sale de profesionişti dar şi prin tehnologiile avansate implementate în sistem, Ekol dezvoltă soluţii logistice integrate, dedicate atât clienţilor locali cât şi celor internaţionali din sectoare de activitate variate. Prin dezvoltarea serviciilor pe liniile de transport, depozitare, comerţ exterior sau managementul sistemelor de aprovizionare, Ekol are capacitatea de a oferi la nivel internaţional servicii în sistem integrat, fiind perfect adaptată noilor condiţii economice la nivel global. Centrele de distribuţie Ekol se întind pe o suprafaţă de 400.000 metri pătraţi, fiind utilate cu tehnologii şi inovaţii de ultimă oră în Turcia, Germania, Italia şi România. Ekol beneficiază de o flotă de 2000 de autovehicule moderne şi de aportul unei echipe formate din 4000 de profesionişti.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Noi recorduri mondiale de viteză pentru camioanele hibrid Volvo

Camionul hibrid Volvo, Mean Green, a stabilit noi recorduri mondiale de viteză, pe 27 aprilie, la Wendover Airfield din Utah, Statele Unite ale Americii.Mean Green a realizat următoarele viteze record mondial: kilometru cu start lansat 236.577 kilometri pe oră (147.002 mph) şi kilometru de pe loc - 153.252 kilometri pe oră (95.245 mph). Kilometru cu start lansat (flying kilometre) - camionul este deja în mişcare înainte de a acoperi cei 1.000 de metri predefiniţi ai cursei în ambele direcţii. Kilometru de pe loc (standing kilometre)

- camionul porneşte de pe loc, acoperind traseul de 1.000 de metri într-o direcţie şi apoi în cealaltă. Viteza medie de la cele două serii este notată ca cifră oficială."Suntem foarte mulţumiţi de performanţa Mean Green, mai ales la o astfel de altitudine mare", a declarat Boije Ovebrink, şoferul şi proprietarul Mean Green. "Am ştiut că Wendover va reprezenta o provocare, pentru că este la peste 4200 de picioare (1,280 m) dea-

supra nivelului mării.", a spus Ovebrink. Încercările de depăşire a recordului de viteză au fost aprobate de către United States Auto Club, o extensie a Federaţiei Internaţionale de Automobile (FIA). Noile recorduri mondiale sunt supuse recunoaşterii FIA, care va avea loc în aproximativ 30-60 de zile.Mean Green şi-a eclipsat recordurile anterioare-218.780 kilometri pe oră (135.943 mph), la kilometru cu start lansat, şi 152.253 kilometri pe oră (94.605 mph), la kilometru de pe loc- stabilite, în iunie 2011, pe Aeroportul Hultsfred, în Suedia.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Deşi designul aerodinamic modificat al caroseriei Mean Green are puţine asemănări cu un cap-tractor de transport de marfă, camionul este compus aproape în întregime din componente de producţie din familia de vehicule Volvo, inclusiv o cabină şi un şasiu Volvo VN. Mean Green beneficiază de un motor Volvo D16 foarte tunat şi de o versiune modificată a I-Shift, cutia automată de viteze de la Volvo, care interacţionează cu motorul hibrid electric. Combinaţia dintre un motor electric şi motorul diesel Volvo D16 oferă 2100 de cai putere şi aproape 6780 Nm (5.000 lb-ft.), cuplu -din care, 200 de cai putere şi 1.200 Nm (885 lb-ft) cuplu vin de la motorul electric. Anvelopele capabile să reziste la presiuni enorme sunt esenţiale, iar Goodyear a lucrat îndeaproape cu cei de la Volvo la acest proiect şi la dezvoltarea unor anvelope speciale pentru Mean Green. Accelerarea de la zero la 100 km/h în 4 secunde este ceva impresionant şi pentru o maşină, şi cu atât mai mult pentru un camion cu o greutate de 6 tone. Dar aceasta este cifra pe care a obţinut-o Boije Overbrink în încercarea sa reuşită de a doborî un record mondial şi a făcut-o cu anvelope Goodyear. Acestea sunt făcute manual şi au la bază carcasele anvelopei de camion 495/45R22.5 Marathon pentru distanţe lungi, capabile să suporte forţa unui cuplu motor enorm şi viteze foarte mari, precum cele pe care le dezvoltă Mean Green. (I.B.)

Actualitate

Volvo lansează versiunea în limba română a comunităţii globale a şoferilor de camioane

După ce anul trecut Volvo Trucks a lansat comunitatea virtuală “Worldtrucker” în mai multe ţări din Europa şi America, anul acesta a venit rândul României, Turciei şi Bulgariei să ofere pasionaţilor de camioane autohtoni posibilitatea de a se alătura grupului şi de a-şi împărtăşi experienţele şi părerile cu ceilalţi şoferi de camioane vorbitori de aceeaşi limbă. Worldtrucker este o comunitate virtuală găzduită de Volvo Trucks, deschisă nu doar şoferilor de camioane Volvo, ci tuturor pasionaţilor de camioane, indiferent de marcă, oferindu-le posibilitatea ca, de oriunde s-ar afla, să comunice, să-şi facă prieteni şi să dezbată subiecte de interes din ţara de origine sau chiar la nivel global. Lansată la nivel global anul trecut în luna

februarie, comunitatea Worldtrucker a cunoscut o extindere remarcabilă nu doar în privinţa numărului de membri, care a depăşit 18.000, dar şi în ceea ce priveşte versiunile sale, disponibile în limbile italiană, suedeză, olandeză, spaniolă, franceză, rusă, germană, poloneză, engleză, iar acum şi în română, bulgară şi turcă. Având la dispoziţie tehnologiile WiFi şi 3G, care oferă acces la internet de aproape oriunde te-ai afla, pentru şoferii de camion Worldtrucker este un alt mod de a relaţiona cu alţi şoferi sau de a discuta cu familia şi prietenii despre experienţele avute pe drum. Pot vizualiza împreună poze de pe drum încărcându-le direct prin telefonul mobil şi se pot conecta fără să aibă nevoie de un laptop. Şoferii îşi pot crea propriul „garaj" online cu fotografiile camioanelor pe care le-au condus sau cu cel pe care-l conduc astăzi şi îşi pot completa profilul cu informaţii despre tipul de transport efectuat şi compania pentru care lucrează. Astfel, vor fi uşor de

găsit şoferi cu aceleaşi abilităţi din propria ţară şi din străinătate. Oferind aceste instrumente de socializare, Volvo Trucks speră să stimuleze viaţa profesională a şoferilor şi interesul faţă de meseria lor. Lipsa mondială de şoferi de camion cu experienţă constituie o preocupare vitală pentru industria transporturilor. Worldtrucker este un site de socializare conceput de Volvo Trucks, dar conţinutul este creat de către şoferi. Este locul în care aceştia pot purta discuţii pe teme diverse, precum: camioane, condus eficient, legislaţie, trafic şi siguranţă, locuri şi condiţii de muncă, stil de viaţă. De asemenea, Worltrucker conţine o impresionantă galerie de fotografii cu camioane de pe glob sau vehicule comerciale de odinioară. Versiunea în limba română a site-ului poate fi accesată, începând cu data de 2 mai 2012, la adresa www.worldtrucker.com/ro. Pentru o privire de ansamblu asupra siteului, puteţi accesa din partea de jos a paginii linkul către "Un tur rapid". (I.M.)

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Profil de firmă

ROMBAT va lansa un nou produs

Ioan Repede, director general ROMBAT: "În 2012 vom mări producţia de baterii cu 5%." ROMBAT şi-a schimbat anul acesta acţionarul principal. După lungi negocieri, în 14 martie 2012, s-au vândut 99,16% din acţiuni companiei olandeze Metair International Holdings Coöperatief UA, parte a grupului sud-african Metair Investment Limited. Foştii acţionari s-au bucurat că s-a semnat contractul. Motivele au fost multiple.

O mică istorie

"Fabrica ROMBAT a avut un parcurs bun. A fost privatizată prin metoda MEBO în perioada 1994-1996. A fost preluată şi dezvoltată de un antreprenoriat local. Managementul şi angajaţii au avut un drum ascendent: vânzări tot mai multe, cifră de afaceri tot mai mare, pieţe din ce în ce mai diversificate. În 2008, a intrat în acţionariatul ROMBAT un investitor financiar care a avut acţiuni de 43%. Am lucrat şi cu acesta timp de 4 ani şi, în momentul de faţă, a venit în afacere un investitor strategic, Metair. Astfel, se doreşte dezvoltarea firmei pe termen lung. Este bine ca acţionarul să nu urmărească doar profitul, iar, după 3 sau 5 ani, să iasă din afacere. De aceea, suntem încântaţi de aceste schimbări. Metair va cumpăra şi acţiunile care au mai rămas. Cei care au fost plecaţi în străinătate ori moştenitorii care nu au putut fi contactaţi pentru a-şi vinde acţiunile vor ajunge la masa negocierilor şi îşi vor vinde, cu siguranţă, acţiunile noului proprietar majoritar. ROMBAT a avut, până acum, o politică de reinvestire continuă. Cei 500 de acţionari au avut putere financiară. Se investea 66% din profit. În ultimii cinsprezece ani s-au investit aproximativ 40 de milioane de euro. Totuşi, este mai bine acum, deoarece planul de afaceri se face pe termen lung. Acest investitor strategic deţine alte 10 firme de componente auto în Africa de Sud, printre care o fabrică de baterii, First National Battery, cu care întrevedem multe colaborări. Lucrăm, deja, cu FNB de la sfârşitul anului 2009. Aşa ne-a găsit noul investitor. Până acum am avut o colaborare tehnică. Un alt beneficiu ar fi că împreună vom avea un alt impact pe piaţă. Este bine ca fabricile medii să se unească şi să acţioneze împreună pentru a convinge clienţii. Foştii acţionari au vrut să-şi marcheze investiţia la ROMBAT. Cele 200 de persoane care

şi-au vândut partea către noul proprietar majoritar s-au bucurat că au obţinut preţul corect pentru acţiunile pe care le-au deţinut. În momentul de faţă nu se mai fac tranzacţii de această anvergură, din cauza crizei economice. A fost o bucurie generală, deoarece actualul acţionar a vrut să cumpere totul. Afacerile tipice sunt caracterizate de cumpărarea a 51% din acţiuni la

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

început, apoi se majorează capitalul până când 49% devine 1%. S-a obţinut un preţ bun pentru actuala perioadă. Am avut şi eu 5% din acţiuni. ", ne-a spus Ioan Repede, directorul general al ROMBAT. După schimbarea acţionariatului majoritar s-a schimbat componenţa consiliului de administraţie, însă persoanele din funcţiile de conducere au rămas aceleaşi.

Profil de firmă

Bateriile Start/Stop

Noul acţionar majoritar şi-a asumat planurile de dezvoltare stabilite anterior. Investiţiile vor fi continuate şi s-a păstrat strategia stabilită pentru producerea bateriilor Start/Stop. "Am lansat investiţia pentru aceste baterii, în valoare de 16 milioane de euro, care se va finaliza anul acesta. Se va urmări eficientizarea fabricii. Bateriile Start/Stop sunt cele care vor cuceri piaţa în viitor, chiar din 2016. Firmele de consultanţă strategică prevăd că vor fi solicitate de 70% dintre clienţi în anul 2020. Automobilele start/stop vor avea prin această energie o reducere a consumului de combustibil cu 5-10%, deci şi o micşorare a emisiei de dioxid de carbon. Va fi un impact foarte bun din punct de vedere economic şi ecologic. Legislaţia europeană impune, deja, ca, din 2015, producătorii de automobile să nu mai realizeze vehicule cu o emisie de dioxid de carbon mai mare de 130 de grame/km. Microhibridizarea este una dintre pârghiile pe care le folosesc producătorii pentru a atinge acest target. De aceea, pedalăm şi noi cu toate puterile pe producerea acestor baterii, în sensul că avem bugetare, proiectare, prototipuri pentru a începe producţia. Una dintre acestea e gata pentru a fi lansată pe piaţă la sfârşitul lunii iunie. Există conceptul de microhibrid 1 şi microhibrid 2. Automobilul microhibrid 1 are tehnologia Start/Stop, care are un management al motorului, al bateriei şi al altor consumatori prin care, atunci când automobilul se opreşte, decuplează motorul. Vehiculele nu vor mai consuma combustibil, nu vor mai emite dioxid de carbon la semafoare, în ambuteiaje sau în alte momente când se opreşte, obligatoriu, automobilul. La nivelul Europei, acest mod de funcţionare înseamnă reducerea emisiei cu sute de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Microhibrid 2 include tehnologia Start/Stop, plus tehnologia frână regenerativă, ceea ce înseamnă că în loc să se disipeze energia din frânare sub formă de căldură, se recuperează, prin producerea curentului. Astfel, se încarcă bateria şi se realizează economii. Nu se va mai consuma carburant suplimentar pentru a rula alternatorul să încarce bateria. O parte din energia de încărcare va proveni din frânare.", a explicat managerul.

Categorii de baterii

"Aş putea să împart în două categorii bateriile de pe piaţa românească. Bateriile pentru automobile cuprind trei game de produse, iar cea mai vândută este Premier. Bateriile destinate camioanelor se îm-

part tot în trei categorii de produse: Terra, Terra Plus şi Terra Pro, iar cea mai căutată este Terra, deoarece este cea mai avantajoasă ca preţ şi cea mai cunoscută. Celelate două game s-au lansat anul trecut. Avem mai multe game de produse destinate pieţei internaţionale pentru că acolo se vinde 60% din producţie. Portofoliul de clienţi este mai diversificat, dar şi cerinţele sunt mai numeroase, de aceea noi ne pliem pe solicitările clienţilor. Dintre produsele destinate automobilelor s-a remarcat Tundra, care a avut ascensiunea cea mai bună în ultimii ani. Tornada Plus este o altă baterie care se vinde la export, iar Pilot a fost cea mai vândută, în general. Pe zona heavy duty se vând aceleaşi produse ca în România. Cele mai vândute sunt în Franţa. Acolo deţinem 10% din piaţa after-market. Explicaţia ar fi că am lucrat cu doi producători de automobile francezi: Renault şi Peugeot. Specialiştii de acolo au văzut bateriile produse de noi pe automobilele fabricate de ei, ceea ce a fost un avantaj pentru noi. Am avut şi un agent foarte bun, care a realizat o promovare excelentă acolo.", ne-a declarat şeful ROMBAT.

Politica de stocuri

În 2012, se preconizează vânzarea a aproximativ 2.400.000 de baterii, din care un procent de 60% va ajunge în afara ţării, în condiţiile în care, în 2011, s-au vândut 2.240.000 de baterii. Stocurile sunt constante, iar, la sfârşitul anului, se reduc. Sezonul cel mai bun de vânzări este cel de toamnă-iarnă. Atunci se reduc stocurile. Cele mai mari sunt la sfârşitul trimestrului al II-lea. Stocurile sunt pentru bateriile neformate. Cel de baterii formate se ţine sub control, în aşa fel încât acestea să nu fie vechi. Atunci când

se înregistrează cereri mari de baterii, se introduc la formare cantităţi mai mari. Rămân pe stoc, la finalul anului, 100.000 de baterii formate şi neformate. Politica este de reducere a stocurilor. Acestea sunt mai mici de 12% din totalul cifrei de afaceri şi includ produsele finite şi materiile prime. Stocurile de produse finite sunt de aproximativ 2,5% din totalul cifrei de afaceri, cele de materii prime la fel, iar 7% reprezintă produsele neterminate, care se află pe bandă.

Extinderea activităţii

În următoarea perioadă se vor angaja 70 de oameni, pentru a se asigura noua capacitate de producţie. Vor fi căutaţi muncitori, logisticieni, persoane care să asigure controlul de calitate. Cele 100 de unităţi service nu sunt gestionate de angajaţii ROMBAT. Sunt semnate contracte de colaborare cu diferite unităţi şi se plătesc serviciile de service. Angajaţii de acolo sunt instruiţi, iar sediile se dotează cu utilaje corespunzătoare. Reprezentanţele sunt deschise în zece localităţi din ţară: două în Bucureşti, în Brăila, Braşov, Cluj-Napoca, Târgovişte, Iaşi, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Deva, Craiova. Este în curs de înfiinţare şi cel de la Constanţa. "Avem obiective de creştere a vânzărilor şi, pentru a putea să le atingem, trebuie să ne dezvoltăm pe pieţele existente, mai ales pe cele în care nu avem o cotă de piaţă prea mare. Pe Franţa, deja stânjenim cu cota de 10%, dar ne mai putem dezvolta pe Germania, unde am avut o creştere bună în ultimii doi ani, pe Anglia, pe Rusia. Dorim să începem să exportăm iar spre Est. Rusia este o piaţă mare. Ne mai interesează şi ţările din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, unde suntem,

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Profil de firmă

deja, prezenţi în Liban, Egipt, Algeria, în curând în Libia. Nu excludem şi vânzările la o distanţă mai mare. Pentru moment, ne orientăm spre zonele apropiate, deoarece luăm în calcul costurile logistice pe care le implică exportul bateriilor. În România, avem o cotă de piaţă de 50% pe piaţa after-market, plus clientul Dacia. Dacă adunăm, ajungem la un procent de 65%.", a adăugat Ioan Repede.

În pofida crizei economice 2011 a fost destul de bun pentru ROMBAT, după cum apreciază directorul ge-

neral. S-au vândut cu peste 100.000 de baterii mai mult decât în anul anterior. Cifra de afaceri a fost mai mare, iar indicatorii de profitabilitate au fost mai buni. Cu toate acestea, se simte criza economică. Se vinde greu. E o bătălie mare pe piaţă. Totuşi, rezultatele au fost mai bune, anual, din 2008 până în prezent. Totul a fost posibil datorită portofoliului mare de clienţi. Se acţionează pe segmente de piaţă diferite. Se dă un procent de 20% din producţie către producătorii de automobile: Renault, Peugeot, Nissan. 20% se livrează spre piaţa after-market din România. Exportul este diversificat şi nu se bazează pe un singur client, ceea ce le dă posibilitatea de a-şi schimba strategiile, în funcţie de starea pieţei. S-au câştigat noi clienţi, continuu. "Misiunea firmei ROMBAT este de a satisface solicitările clienţilor. Vom proceda în aşa fel, încât să depăşim aşteptările clienţilor. Muncim, în acest sens, pentru a realiza baterii de calitate, similare cu brandurile de renume. Preţurile sunt mai joase ca ale competitorilor. Am fost prezenţi la târguri. Am vizitat clienţii şi i-am ţinut tot timpul aproape. Ştim că depindem de ei. În perioada de toamnă, lucrăm şi sâmbăta şi duminica, în schimb, în primul trimestru al anului stăm acasă vinerea, uneori. Activitatea se corelează cu cerinţele pieţei, pentru a fi eficienţi. E bine să fim flexibili. Reduceri de personal nu am făcut, chiar am angajat oameni anul trecut. În 2012 vrem să creştem vânzările cu 5%, deoarece avem un client nou, Renault

Piese de schimb, care va achiziţiona peste 200.000 de baterii. Dacă ne vom păstra ceilalţi clienţi, vom avea şanse să ne atingem obiectivele. Clienţii producători de automobile ne fac publicitate gratuită. De aceea, vrem să mai câştigăm doi clienţi: Ford şi unul din Germania.", a explicat Ioan Repede.

Despre transporturi

Bateriile produse de ROMBAT destinate automobilelor se ridică la un procent de 70% din total, faţă de diferenţa dedicată vehiculelor comerciale care este de numai 30%. Aceasta se explică printr-un număr mult mai mic de camioane care circulă pe şosele. "Noi suntem un client al transportatorilor. Anul trecut ROMBAT a încărcat şi descărcat peste 7.000 de camioane. Materia primă şi produsele sunt grele. Aducem peste 20.000 de tone de plumb pe an. Suntem clienţi buni pentru transportatori. Ne interesează această piaţă. Lucrăm cu firme de expediţie şi cu cele care ne-au fidelizat. Producţia industrială nu a prea scăzut în România. Din acest punct de vedere, cred că transportatorii au o piaţă bună. Nu producţia industrială a provocat recesiunea. Construcţiile sunt iar pe val, deoarece se bucură de fondurile europene. Deci, consider că piaţa de transporturi va înregistra o creştere în viitor.", a completat şeful de la ROMBAT.

Alina ANTON

Martin Lundstedt- noul CEO al Scania

Bordul director al Scania l-a numit pe Martin Lundstedt pe funcţiile de Preşedinte şi Chief Executive Officer (CEO) al Scania AB. El preia noua sa poziţie de la 1 septembrie 2012 şi îi succede lui Leif Östling, care a fost numit membru al consiliului de administraţie al Volkswagen AG. Modificările vor fi, de asemenea, făcute în Bordul Executiv al Scania de la aceeaşi dată. Martin Lundstedt, născut în 1967, are un Master of Science şi este în prezent vi-

cepreşedinte executiv şi şef de vânzări de franciză şi de fabrică la Scania. El s-a alăturat companiei în 1992 şi a deţinut diverse funcţii de conducere, inclusiv pe cea de şef al operaţiunilor industriale Scania în Franţa, din 2001 până în 2005, şi Senior Vice President Camioane, până în 2007, când a preluat funcţia sa actuală. În Bordul Executiv al Scania, pe lângă Martin Lundstedt, rămân în poziţiile lor curente Jan Ytterberg, Chief Financial Officer, şi Christian Levin, Şef al Managementului de Vânzări şi Servicii. Per Hallberg, în prezent Şef la Cercetare şi Dezvoltare, Achiziţii, a fost numit Şef de Producţie şi Logistică. În noua sa poziţie, el îi succede lui Anders Nielsen, care a fost numit Chief Executive Officer al MAN Truck&Bus AG. Nou membru al Bordului Executiv şi Şef la Cercetare&Dezvoltare va fi Dr. Harald Ludanek, născut în 1958.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Ludanek are un doctorat în inginerie şi în prezent este Şef al Dezvoltării Vehiculelor la Volkswagen AG. Henrik Henriksson, născut în 1970, a fost numit nou membru al Bordului Executiv şi Şef al Vânzărilor de Franciză şi Fabrică, în locul lui Martin Lundstedt. Henriksson are un Bachelor of Science şi este în prezent Senior Vice President, Trucks, Scania. Într-o nouă poziţie în cadrul Bordului Executiv, Andrea Fuder, născută în 1967, a fost numită Şef la Achiziţii. Andrea Fuder are un Master of Science and Business Administration şi este în prezent Şef al Grupului de Achiziţii Interne la Volkswagen AG. Într-o nouă poziţie, suplimentară în Bordul Executiv, Kent Conradson a fost numit Şef al Resurselor Umane. Născut în 1958, el are un Bachelor of Science şi este în prezent Senior Vice President, Human Resources Suport, Scania.(I.B.)

Business Noua App Dynafleet ţine evidenţa întregii flote Dynafleet, sistemul de management al flotei bazat pe web de la Volvo Trucks, poate fi acum accesat printr-o nouă aplicaţie proiectată pentru dispozitivele mobile, făcând astfel informaţiile mult mai accesibile. Dynafleet app permite companiilor să gestioneze întreaga lor flotă şi misiunile d e

transport de la distanţă, din orice locaţie, prin intermediul unui smartphone sau al unei tablete. Se pot accesa, de asemenea, o serie de parametri în timp real, inclusiv locaţia exactă, consumul de combustibil, timpii conducătorului auto, emisiile de carbon, precum şi locaţiile dealerilor Volvo Trucks.

Scania la IFAT Entsorga 2012 IFAT Entsorga din München, 7-11 mai 2012, a fost târgul cel mai important din lume pentru apă, canalizare, deşeuri şi manipularea materiilor prime. La eveniment, Scania a prezentat o vidanjeră Euro 6. Noul model Scania G 480 8x2 are un motor de 13 litri, care produce 480 de cai putere şi un cuplu de 2.500 Nm.

Noul Fuso Canter Eco Hybrid vândut în Japonia Subsidiara japoneză producătoare de vehicule comerciale a Daimler, Mitsubishi Fuso Truck and Bus Corporation (MFTBC), cu sediul în Kawasaki, a lansat oficial vânzările inovatorului camion Fuso Canter Eco Hybrid în Japonia. Camionul uşor, care şi-a sărbătorit premiera mondială, în noiembrie 2011, la Tokyo Motor Show, cea mai mare expoziţie auto din Japonia, va fi, de asemenea, introdus în Europa şi pe alte pieţe internaţionale, în al treilea trimestru al acestui an.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Business

MAN Trucknology Days 2012 Man a expus 140 de camioane şi a oferit test-drive-uri cu ele, cu prilejul MAN Trucknology Days 2012, un eveniment care a avut loc la München, la începutul lunii mai. Aproximativ 2.500 de vizitatori şi-au arătat interesul pentru soluţiile de transport ale MAN, expuse la

Trucknolo-

gy Roadshow şi Centrul de Competenţă.

Pirelli a lansat o carte de bucate

Jenson Button şi Romain Grosjean au fost bucătari celebri în motorhome-ul Pirelli, cei doi campioni întrecându-se într-o cursă culinară, de data aceasta sub ochiul vigilent al lui Paul Hembery, directorul de motorsport al firmei italiene. Întrecerea dintre cei doi piloţi şi o degustare a unor specialităţi din motorhome-ul Pirelli au fost scenariul perfect pentru lansarea "Miles & Meals" –o carte de bucate care dezvăluie secretele bucătarilor Pirelli şi amănunte din bucătăria lor.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

EUROMASTER deschide primul punct de lucru în regim de franciză: EUROMASTER ESROM

EUROMASTER, reţeaua specializată la nivel european în distribuţia şi întreţinerea anvelopelor, a deschis primul său punct de lucru din ţară în sistem de franciză, în Bulevardul Pipera, nr. 1E. Punctul de lucru EUROMASTER ESROM este specializat pentru a oferi servicii pentru turisme şi va include pentru prima oară în oferta EUROMASTER România, servicii de mentenanţă auto.

Business

Nou CEO la Grupul GEFCO Luc Nadal, Director al Diviziei de Logistică

şi Transport de Mărfuri, a fost ales, la 5

iunie 2012, în funcţia de CEO al Grupului

GEFCO.

Yves Fargues, Preşedinte şi CEO al Grupului

GEFCO, a decis să se pensioneze,

urmând să se retragă din funcţia deţinută în

cadrul companiei începând cu 1

Iulie 2012. El a fost propus pentru a fi desemnat

ca Preşedinte Non-executiv (Non-

Executive Chairman).

YETD- 1.000 de concurenţi Scania România a anunţat oficial că, până la începutul lunii iunie 2012, peste 1.000 de şoferi români s-au înscris în competiţia „Young European Truck Driver”. Semifinala şi marea finală naţională vor avea loc pe 13, respectiv, 14 iulie, la Târgu Mureş. Câştigătorul va reprezenta România în septembrie la Marea Finală Europeană din Suedia.

Amarok se va produce la Hanovra

La peste doi ani de la lansarea modelului Amarok, pickup-ul de dimensiuni medii urmează să fie produs la fabrica mărcii Volkswagen de la Hanovra. Marca a planificat o producţie anuală de aproximativ 40.000 de autovehicule. Producţia de serie va începe la sfârşitul lunii iunie.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Noua etichetare a anvelopelor de camion Începând cu 1 noiembrie 2012, anvelopele de camion, produse după 1 iulie 2012 şi vândute în ţările membre ale Uniunii Europene, trebuie să fie însoţite de informaţii privind rezistenţa la rulare, performanţa frânării pe carosabil umed şi nivelul zgomotului exterior specifice fiecărei anvelope în parte. Aceste informaţii vor fi furnizate prin intermediul unei etichete, separată în trei părţi: 1. Partea din stânga sus a etichetei arată o anvelopă lângă o pompă de carburant. Aceasta este secţiunea care indică eficienţa consumului de carburant, care este determinată prin măsurarea coeficientului rezistenţei la rulare. Sub această imagine se află o serie de bare colorate marcate de la A la G şi cotate după culoare, de la verde la roşu, unde A este consumul cel mai eficient şi F cel mai puţin eficient (în cazul anvelopelor de camion nu va fi folosit indicatorul G). Cu cât rezistenţa la rulare a unei anvelope este mai mică, cu atât energia de care are nevoie este mai mică şi de aceea vehiculul foloseşte mai puţin carburant, reducând totodată emisiile de CO2. Efectele acesteia pot varia în funcţie de vehicul şi de stilul sau condiţiile de condus, dar diferenţa dintre un set de anvelope A şi un set de anvelope F poate reduce consumul unui camion cu până la 15%, ceea ce înseamnă o economie de până la 7.125 euro pe an. Calculul are la bază următoarea asumpţie: media consumului de carburant a vehiculului 32,3l/100km → 323l/1000km → 14,7% potenţialul de economie = 47,5l mai puţin carburant consumat la 1000 km → preţul carburantului 1,50 EUR/litru = 71,25 EUR/1000km → 100,000 km distanţa parcursă/an = 7.125 EUR economii/an. 2. Coloana din dreapta sus arată o anvelopă lângă un nor de ploaie. Aceasta ilustrează aderenţa pe carosabil umed, care este strâns legată de siguranţă. Sub această imagine se află o scală colorată de la A la G, unde A este cea mai bună aderenţă iar F cea mai slabă aderenţă (în cazul anvelopelor de camion nu va fi folosit indicatorul G). Cu cât cotarea este mai bună, cu atât distanţele de frânare pe carosabil umed sunt mai scurte. De exemplu, diferenţa dintre anvelopele A şi F ar putea fi expresia unei distanţe de frânare cu până la 30% mai scurtă.

Aceasta înseamnă distanţe cu până la 25 de metri mai scurte pentru un camion de 40 de tone cu 5 axe care rulează la o viteză de 80 km/h. În partea de jos a etichetei se află un simbol care arată o anvelopă şi un difuzor cu trei unde sonore ce se emit din el. Numărul de unde negre indică nivelul de zgomot emis de anvelopă. Trei unde negre indică faptul că anvelopa respectă valoare legală admisă în prezent (cele trei unde negre sunt, încă, permise de legislaţie, dar depăşesc viitoarea limită prevăzută în actul normativ 661/2009). Două unde negre înseamnă că anvelopa respectivă este cu până la 3 decibeli (dB(A)) mai silenţioasă decât viitoarea limită şi o singură undă înseamnă că este cu mai mult de 3 decibeli mai silenţioasă. Nivelul de zgomot scăzut este un beneficiu pentru mediul ambiental şi înconjurător. Etichetele nu vor fi lipite direct pe anvelopele de camion de mare tonaj, aşa cum va fi în cazul maşinilor mici şi a camioanelor uşoare. În schimb, informaţia trebuie să fie prezentă în materialele promoţionale, inclusiv pe internet, şi trebuie să fie inclusă cu toate facturile atunci când este vândută anvelopa. Sunt puţine excepţii de la această regulă de etichetare, printre acestea numărându-se anvelopele de curse, anvelopele profesionale pentru off-road, anvelopele reşapate şi anvelopele de motocicletă. Producătorii de anvelope sunt responsabili de testarea anvelopelor pentru toate cele trei arii cheie ale etichetei. Totuşi, există un sistem aflat deja în vigoare care permite autorităţilor locale şi naţionale să verifice acurateţea informaţiilor pe baza unei proceduri de verificare trecută în legislaţie. Statele membre vor decide individual cu privire la penalităţile care se vor aplica pentru nerespectarea acestei prevederi legislative.

Metode de testare pentru stabilirea gradelor de pe etichete

Rezistenţa la rulare este testată în laborator la 25OC. Anvelopa este montată pe o maşină care are un tambur rotativ mare, pentru a simula rotirea anvelopei pe suprafaţa de drum. Anvelopa şi tamburul rotativ sunt puse în contact. Diferenţa dintre cuplul motor înregistrat pentru anvelopă şi tambur dă coeficientul pentru rezistenţa la rulare, care este

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

calculat în kilograme pe tonă. Astfel este calculată cotarea de la A la F. În cazul anvelopelor de camion, nu va fi folosit indicatorul G. Testarea aderenţei pe carosabil umed poate fi făcută cu una din două metode, ambele aplicate pe o anvelopă de camion de test. Prima este Testarea Aderenţei pe Carosabil Umed cu anvelopa pe vehicul. Aceasta măsoară eficienţa când se frânează, de la 60 km/h la 20 km/h, pe suprafeţe de drum umed, care este specificată în prevederea legislativă. Cea de-a doua metodă este testarea semiremorcii, care măsoară fricţiunea dintre anvelopă şi suprafaţa de drum umed la o viteză de 50km/h. Suma ce rezultă de aici se numeşte Index al Aderenţei pe Carosabil Umed (WGI) şi trimite la nivelul de performanţă al unei anvelope prin comparaţie cu o anvelopă de referinţă prescrisă. Şi această metodă poate da gradarea de la A la F. Ca şi în cazul rezistenţei la rulare, G nu este folosit pentru anvelopele de camion. Testarea nivelului de zgomot exterior are loc de asemenea cu anvelope montate pe camion şi are la bază un test al nivelului de zgomot de tip ISO. Două microfoane sunt montate la 7,5 metri faţă de o linie centrală, la o înălţime de 1,2 metri. Camionul trece prin dreptul microfoanelor şi emite un zgomot măsurat în decibeli. În funcţie de nivelul de zgomot, se indică o undă, două sau trei unde de sunet pe etichetă.

Autostrada TIR Magazin

supliment de infrastructură rutieră Terra România vânzări cu 30% mai mari decât anul trecut

Victor Vasluian, Managing Director al Terra România: "Cifra de afaceri a crescut de la 19 milioane de euro la 25 de milioane de euro."

Concernul Internaţional Terra Industrie Holding, din care face parte Terra România Utilaje de Construcţii, s-a lansat încă din 1957. Şi-a schimbat acţionariatul şi s-a reinventat, la începutul anului 2000, prin extinderea activităţii în Europa de Est. Acţionarul principal, Industrie Holding, a privit afacerea dintr-o altă perspectivă. A fost o mişcare avantajoasă pentru companie, deoarece s-a înregistrat succes în toate ţările din această zonă: Cehia, Slovacia, Ungaria, ţările din fosta Iugoslavie, România şi Bulgaria. Terra a investit în aceste ţări, din dorinţa de a rămâne pe pieţele respective şi de a fi un jucător important, pe termen lung. Sediul din România este destul de mare şi a

fost construit în această idee. Pe lângă cel din Bucureşti, s-au mai deschis alte trei puncte de lucru în ţară, la Braşov, Timişoara şi Turda. Toate au teren aferent şi amenajări foarte bune. S-a pornit cu mare avânt, dar, pe parcurs, investiţiile au fost temperate. 2011 a fost un an greu pentru Terra România Utilaje de Construcţii, însă rezultatele au fost mai bune ca în 2009 şi 2010. Piaţa a crescut, însă foarte puţin, ceea ce nu a fost suficient pentru a se spune că problemele au trecut. Grupul Terra a început ca dealer de JCB, dar şi-a completat gama de produse şi cu alte mărci de echipamente, ca să se poată adresa nu numai constructorilor, ci şi celor din industrie sau

alte domenii de activitate. Faptul că nu s-a axat doar pe distribuţia produselor care aparţin unei singure mărci, a constituit o formulă de succes. A fost foarte important că toate contractele de distribuţie s-au făcut la nivel de grup. "Cifra de afaceri a crescut de la 19 milioane de euro, la 25 de milioane de euro. Am început anul într-un mod foarte optimist. Ianuarie a fost o lună neşteptat de bună, însă, din februarie, au început să cadă zăpezile abundente şi, inclusiv în martie, ne-am cam dat peste cap. Aprilie a fost o lună destul de dificilă, din cauză că a fost Paştele, apoi a venit minivacanţa de 1 Mai şi au survenit schimbările din politică. Am simţit că, iar, stagnează activitatea

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Autostrada TIR Magazin

noastră. Luna mai a fost mai bună, însă, din păcate, nu se văd prea multe proiecte sigure, pentru că mai toate se obţin prin Fondurile Europene şi ţin de finanţări. E tot mai greu. Trebuie să avem şi vehiculul ca să poată fi livrat, clienţii susţin că au finanţare, dar, de fapt, nu au. Apare tot timpul câte o problemă, deoarece trebuie emise adrese ori notificări. Au mai crescut puţin şi vânzările prin sistemul de leasing. Anul trecut se ridicau la 15%, iar acum sunt de 20% din totalul volumului de vânzări. Există puţini clienţi pe piaţă care îşi permit să facă achiziţii directe.", a declarat Victor Vasluian, Managing Director al Terra România. Se simte nevoia de utilaje de construcţii pe piaţă şi pentru că, în ultimii trei ani, nu prea s-au mai cumpărat vehicule de acest tip. Cam toţi constructorii au folosit ce au avut şi s-au descurcat cum au putut să nu se mai îndatoreze, în condiţiile în care nu s-au mişcat banii. Existau multe riscuri să rămână fără utilajele achiziţionate în rate din cauza imposibilităţii de a plăti la timp sumele aferente. În plus, nu se întrevedea o revigorare a pieţei de construcţii, pentru amortizarea investiţiilor. Unii au mai cumpărat utilaje second-hand din străinătate sau utilaje reposedate de companiile de leasing, însă şi acestea s-au epuizat. Din 2009, s-au finanţat cu mare atenţie investiţiile şi nu mai

există astfel de oferte convenabile. Acestea sunt motivele pentru care se simte nevoia de achiziţii de echipamente destinate construcţiilor. Fiecare se decide dacă investeşte într-un utilaj nou, performant. Dacă are costuri prea mari cu unul uzat, se consumă carburant mai mult, iar reparaţiile sunt frecvente. "S-a început construcţia la Coridorul IV Paneuropean şi am sperat să avem vânzări mai mari, însă, din păcate, clienţii care au contractat sau subcontractat lucrările preferă să ne solicite echipamente în chirie. Este, totuşi, destul de greu să ne finanţăm o flotă dedicată închirierii, deoarece simţim din partea tuturor o presiune cu privire la preţuri şi avem mare grijă cu încasările. Am încercat să legăm colaborări cu unii clienţi, unde nu avem nesiguranţa încasării, şi mă refer la companii precum Strabag, Holcim, Lafarge România, Carpat Agregate. Închiriem doar utilaje mari, numai pe perioade de timp îndelungate. Închirierea unui buldoexcavator nu este interesantă pentru noi, de regulă. Orice închiriere se face fără operator şi combustibil. Au crescut solicitările de acest tip, însă preferăm să nu ne focusăm pe acest segment al afacerii. Avem o flotă de chirie, onorăm cererile numai dacă este vorba despre un parteneriat sigur, deoarece discutăm despre mulţi banii

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

blocaţi şi aceasta este o formulă de compromis.", ne-a declarat Managing Directorul. Grupul Terra îi aparţine unei firme de familie, motiv pentru care priorităţile au fost legate de relaţionarea cu clientul. Producătorii pe care îi reprezintă sunt firme puternice, care au susţinut activitatea la nivel local şi de grup. Distribuţia regională le-a permis celor din grup să se ajute. Dacă se iveşte un proiect şi nu există echipamentul dorit pe stoc, se poate verifica stocul grupului. Astfel, e mult mai uşor să se onoreze comenzile, deoarece, câteodată este foarte important termenul de livrare. Unii clienţi nu sunt dispuşi să aştepte, cu riscul de a cumpăra alt vehicul, chiar dacă este mai scump ori mai neperformant ca cel pe care îl oferă cei de la Terra. Datorită sistemului practicat în grup, nu se creează astfel de situaţii. "La sfârşitul anului 2008, aveam doar în România peste 100 de echipamente pe stoc. S-au realizat eforturi de destocare. Acum încercăm să fim atenţi, dar avem destul de multe utilaje pe stoc. Vindem foarte multe buldoexcavatoare, care constituie produsul numărul unu al companiei. Facem comenzi în fiecare lună pentru acest vehicul, pentru că ştim că se cere şi trebuie să fie pe stoc.", a adăugat Vasluian. În acest moment, nu se mai doreşte expansiunea Grupului Terra în alte zone, mai ales că nu mai sunt ţări în care dealership-ul să fie disponibil. Unde s-a putut pătrunde, s-a realizat acest lucru, iar acum se consolidează poziţia de pe piaţă din regiunile respective. În 2001, când compania a intrat pe piaţa românească, totul a pornit de la oportunităţile create de nevoile de aici. Erau doar doi-trei concurenţi prezenţi în România şi s-a simţit o nevoie stringentă de utilaje noi, performante, oferite de companii care să poată oferi service-ul pentru cele care se vindeau. Atunci a existat un contract de dealership aici şi firma din Austria l-a preluat. S-a mers pe ideea de vânzare de utilaje, piese, consumabile şi, în fiecare an, până în 2008, s-a dublat afacerea. Apoi au existat probleme din cauza

Autostrada TIR Magazin crizei economice, iar vânzările au scăzut cu 76%, iar în 2009 cu încă 16%. În aceste condiţii, s-a redimensionat afacerea, s-au restructurat 30% din posturi. S-a renunţat la personal din toate departamentele. După analizarea potenţialului zonelor au fost închise punctele de lucru din Bacău şi Galaţi. S-a păstrat o atenţie sporită în privinţa cheltuielilor şi s-au securizat vânzările. În perioada de criză s-a restrâns activitatea în tot grupul. Doar în Cehia şi Slovacia nu au existat fluctuaţii atât de mari, iar situaţia a fost favorabilă în privinţa vânzărilor. "Suntem foarte conectaţi la ceea ce se

În acest moment, sunt angajate în România 76 de persoane. După primul trimestru, se pare că piaţa a crescut cu 30% şi Terra România se încadrează în acest trend ca număr de unităţi vândute până în prezent. Teoretic, ar trebui să se rămână măcar la acest nivel până la finalul anului, după cum estimează şeful Terra România Utilaje de Construcţii .

întâmplă pe piaţă şi încercăm să speculăm toate oportunităţile care apar. Încercăm să avem acces la cât mai multe proiecte şi să fim competitivi ca preţuri, politică şi servicii. Dorim să fim foarte eficienţi, să cheltuim puţin şi cu prudenţă, să fim profitabili în ceea ce facem. Fluctuaţia cursului euro ne creează alte probleme. Noi ofertăm în euro, iar, când se face vânzarea, clienţii constată că nu mai dispun de aceeaşi sumă, din cauza schimbării cursului de schimb a monedei naţionale. Preţul în euro, tradus în lei, este mult mai mare decât cel care era în momentul negocierii sumei pentru o achiziţie.", remarcă Victor Vasluian.

în general. Sperăm ca, după această perioadă de incertitudine, banii să se direcţioneze către construirea infrastructurii rutiere şi nu pe proiecte sociale.", ne-a declarat Vasluian. Prezenţa Terra România Utilaje de Construcţii la UTICAM a fost benefică, deoarece s-au legat în jur de 10 contracte. Târgul a fost o surpriză plăcută, pentru că au venit clienţi din toată ţara: Iaşi, Bacău, Baia Mare, Satu Mare, Zalău, Constanţa, Turnu Severin. A fost aglomerat chiar în zilele de sâmbătă şi duminică. De la începutul anului, Terra România Utilaje de Construcţii a vândut aproximativ 90 de utilaje, iar, până la finalul

"Perioada alegerilor influenţează în mod negativ vânzările, deoarece s-au blocat multe contracte din cauza schimbărilor din conducerile ministerelor, primăriilor şi ale instituţiilor de stat,

anului, reprezentanţii companiei îşi propun să mai vândă 130. Cota de piaţă a fost anul trecut în jur de 25%, dar există loc de mai bine întotdeauna. În timpul crizei, nu s-a mai investit în Marketing. Acum se încearcă o prezenţă mai mare în zona de promovare. Terra România Utilaje de Construcţii are o vizibilitate foarte bună şi în ţară. Sediile sunt deschise pe drumuri naţionale sau europene. Reprezentanţii companiei derulează împreună cu partenerii de finanţare diverse campanii şi lansează oferte speciale pentru potenţialii clienţi. Se transmit semnale, continuu, despre siguranţa produselor care se pot achiziţiona de la Terra România Utilaje de Construcţii. "Oferim o gamă de echipamente care vizează foarte multe domenii de activitate. Ne transformăm dintr-un vânzător de echipamente, într-un furnizor de soluţii pentru clienţii noştri. Împreună cu ei încercăm să găsim cea mai bună formulă, care să le ofere un avantaj competiţional pe piaţa pe care activează. E important să achiziţioneze de la noi maşini dimensionate exact pe aplicaţiile pe care le folosesc. Am fost aproape de clienţii noştri, indiferent de perioadă, şi am găsit soluţii împreună cu ei când au întâmpinat probleme în afaceri. I-am ajutat să găsească soluţii de finanţare pentru că suntem bine conectaţi la tot ceea ce înseamnă piaţa finanţatorilor, fie că este vorba despre sistemul de leasing, bănci ori alte variante viabile pentru clienţii noştri. E uşor să te faci plăcut de un client, la început. Însă, dacă nu ai o susţinere din partea companiei pentru a dovedi că eşti competitiv, vei dezamăgi rapid. Pe termen lung, trebuie să fim aici, pentru clienţii noştri. De aceea, le transmit cititorilor TIR Magazin să aibă încredere că pe piaţă chiar există furnizori de soluţii corecţi, care au un suport logistic în spate şi îşi dau interesul să ofere soluţia corectă pentru nevoile lor de business.", a spus şeful Terra România Utilaje de Construcţii .

Alina ANTON

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Autostrada TIR Magazin ISCTR- "Organizarea dezorganizării"

Laszlo Sajtos, inspectorul de stat şef al ISCTR, şi Constantin Isac, preşedintele UNTRR

Iniţiativa înfiinţării unui organism unic de control în transporturi a fost salutată de întreaga lume românească a transporturilor. Oamenii de afaceri din firmele de transport s-au săturat să fie controlaţi de trei entităţi din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Autoritatea Rutieră Română (ARR), Registrul Auto Român (RAR) şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Acesta este motivul pentru care, prin intermediul asociaţiilor patronale şi profesionale, transportatorii au militat constant pentru comasarea controlului din subordinea MTI. Iniţiativa înfiinţării ciudat botezatului Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) a avut-o fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu şi a fost salutată de întreaga piaţă. Între "dorinţă şi putinţă" există uneori o mare distanţă. Aceasta s-a întâmplat şi în cazul iniţiativei înfiinţării ISCTR. Ca în cazul altor iniţiative, echipa de politruci ai Ancăi Boagiu şi-au demonstrat plenar incompetenţa profesională.

Conflicte legislative

Ordonanţa de Guvern nr. 26/2011, privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, a fost atât de prost ticluită de oamenii de încredere ai Ancăi Boagiu încât ISCTR s-a născut mort. Nu mică le-a fost mirarea noilor veniţi la conducerea Ministerului Transporturilor când şi-au dat seama că activitatea noului Inspectorat este blocată complet de un conflict legislativ

fără precedent. Practic, OG 26/2011 intră în conflict cu nu mai puţin de 36 de documente legislative emise înaintea ei: legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru. Deşi au avut aproape un an din momentul publicării Ordonanţei de Urgenţă până în momentul lansării efective a ISCTR, incompetenţii Ancăi Boagiu nu au mişcat nici măcar un deget pentru o armonizare legislativă. În actuala legislaţie, de exemplu, dreptul de control în trafic îl are inspectorul de trafic ARR, nu cel al ISCTR.

Cuantumul amenzilor

A mare problemă a funcţionării ISCTR este legată de cuantumul amenzilor. Nu este foarte clar cine a lucrat la stabilirea nivelului amenzilor pentru diferite contravenţii dar este cert că nu avea nici cea mai vagă idee despre transporturi. "Sunt abateri grave sancţionate foarte ieftin şi sunt abateri minore sancţionate foarte drastic. Avem abateri care sunt de zece ori mai mari decât sancţiunea similară pentru aceeaşi abatere din Germania, ceea ce nu i se pare normal! Nivelul nostru de trai este cu totul altul!", ne-a declarat Laszlo Sajtos, noul şef al ISCTR.

Lipsa echipamentelor

Deşi conducerea pedelistă a ISCTR a avut şi timpul şi fondurile necesare achiziţiilor, instituţia se află în acest moment într-o criză de echipamente. Inspectorii de trafic nu au practic uniforme. Singurul element de vestimentaţie pe care îl au este o scurtă matlasată de culoare bleumarin, cu mâneci lungi,

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

de iarnă. Aceste scurte sunt absolut invizibile seara. "Şi ziua, dacă eşti conducător auto, tirist sau şofer de autobuz, tinzi să nu te opreşti atunci când vezi un inspector de trafic pe 30 de grade Celsius, cât au fost acuma, cu o scurtă din aceasta de iarnă matlasată! Zici că este un om al străzii!", observă cu umor Sajtos. "Acum încerc urgent, în trei-patru zile, printrun ordin de ministru, temporar pentru echipament să-i dotez cu nişte veste reflectorizante. Le dau posibilitatea să vină la muncă în cămaşă, blugi, şi să-şi ia nişte veste, urmând ca uniformele să le aprobe ministrul, să le cumpăr prin licitaţie şi să-i îmbrac cum ar fi trebuit. Acesta trebuia să fie primul pas.", ne-a spus noul şef al ISCTR.

Lipsa instruirii

O primă prioritate pe care fosta conducere nu a avut-o în vedere este legată de necesitatea instruirii inspectorilor de trafic ai ISCTR din punct de vedere al regimului circulaţiei. Noua conducere intenţionează să aducă lectori de la Academia de Poliţie, de la Direcţia Rutieră din IGPR, ca să-i înveţe pe inspectori "cum trebuie să opreşti o maşină, în ce condiţii se opreşte maşina, cum se dirijează în cazul în care se creează probleme de circulaţie din cauza opririi, unde îl tragi pe dreapta"."Ei nu ştiu! Ei provin din afara sistemului şi se aruncă în faţa maşinii, ei ştiind că ridici mâna şi maşina opreşte.", spune Laszlo Sajtos. Lipsa unei astfel de instruiri înseamnă de fapt lipsa unor cunoştinţe esenţiale de protecţie a muncii. "Doam-

Autostrada TIR Magazin ne fereşte, mâine dă un TIR peste ei şi îi omoară, cine răspunde?", se întreabă noul şef al ISCTR. Inspectorii nu sunt instruiţi nici din punct de vedere juridic: cum să completeze un proces verbal, care sunt greşelile frecvente pe care trebuie să le evite.

Amenzi doar pe hârtie

"Eu ştiu din presă şi din declaraţiile lui Virgiliu Cucliciu de la televizor că avem amenzi date de peste un miliard şi jumătate. Deci, sume fabuloase, care nu s-au dat de fapt. Nu avem nimic. Avem doar câteva amenzi date, în special străinilor. Cei de la Giurgiu au dat amenzi străinilor, fiindcă străinii plătesc pe loc.", ne-a mărturisit Sajtos. Aşa-zisele amenzi sunt de fapt nişte procese verbale de contravenţie cărora nu li s-a dat de fapt drumul, deoarece nu există cadrul legal pentru ca ISCTR să poată face control în trafic şi să constate contravenţiile. "Era sistemul pompieristic făcut: Hai repede, hai să trecem la acţiune, nu cunoaştem, nu vă explic, nu vă învăţăm, amenzile sunt mari, apucaţi-vă şi daţi-le.", spune noul şef al ISCTR. "Fiindcă n-am încă legea, nu am reglementările armonizate, toate procesele mele verbale care sunt acum, pot fi contestate în instanţă şi câştigate. De ce? Dacă o lege spune că pentru o contravenţie se dă o amendă de, să zicem, 10 lei, el o lua şi a mărit-o undeva, a făcut-o de 15 lei, hai să zicem că nu a făcut-o sensibil mai mare, dar a uitat să citească mai departe. Legea spune că amenda esta dată de către inspectorul de trafic ARR, pe când eu sunt inspector de trafic ISCTR. Păi, dacă legea spune, proastă, bună, cum e, nu contează, că inspectorul ARR dă amenda, asta nu înseamnă că o dă ISCTR-ul.", afirmă Sajtos.

Pro şi contra ISCTR

Foştii controlori de trafic nu făceau de fapt decât să ia şpagă de la unele firme de transport care circulau cu nereguli pentru a le proteja şi îi amendau fără milă pe transportatorii care nu dădeau mită. Pe timpul de degringoladă "ISCTR marca Cucliciu" transportatorii s-au comportat asemănător. Singura diferenţă este aceea că cei care dădeau şpagă pentru neregulile pe care le aveau, brusc s-au trezit că nu mai au cui să dea şpagă. Aşadar, într-o perioadă dificilă pentru firmele de transport, birurile date către angajaţii statului au dispărut pentru o perioadă. Este cea mai bună demonstraţie a faptului că, decât să avem instituţii de control corupte, pentru piaţa transporturilor este mult mai sănătoasă competiţia stimulată de piaţa liberă. "Struţo–cămila aceasta trebuie cât de cât s-o punem în legalitate. Nu moare sistemul dacă o săptămână, zece zile, două săptămâni, nu ştiu, nu dăm amenzi. Nu moare, că nu s-au dat amenzi trei luni şi nu a murit. În maximum două-trei săptămâni, e de lucru, o punem la punct şi-i dăm drumul şi atunci lucrăm. Doresc ca nivelul amenzilor să-l aduc la cele reale, suportabile pentru piaţa românească, nu să-i omor pe transportatori. Nu poţi să-i omori! Dacă îi omori pe transportatori, mâine nu mai ai cu cine lucra. Eu cu ei lucrez, dacă ei nu există, eu dispar!", observă Laszlo Sajtos. "Ideea este să colaborez cu transportatorul. Dacă este de la mine din judeţ, nu trebuie neapărat să-l amendez. Are o abatere minoră şi este o firmă care nu mi-a creat probleme (da, trebuie să ştiu cine sunt ăia care creează probleme!) păi nu-i trag două sute de milioane amendă, îi dau posibilitatea ca, într-un timp rezonabil, ştiind de ce are nevoie, dacă are nevoie de un lucru care se poate rezolva într-o săptămână, eu îi dau două săptămâni. Domnule, te rog, în două

săptămâni rezolvă problema! Fac o notă de constatare cu el, unde semnează şi el, îşi spune punctul lui de vedere, unde probabil va spune că, în termen de cincisprezece zile, va rezolva aceste probleme. Şi îi dau posibilitatea ca, peste cincisprezece zile, să vină omul să-mi prezinte situaţia rezolvată. Nu-i dau două sute de milioane amendă fiindcă, dacă merg pe principiul spiritului românesc, primul gând al transportatorului este să-şi scoată paguba, să lucreze la negru din greu!", afirmă noul şef al ISCTR. "Rolul meu este acela de îndrumare şi control, nu este de control şi îndrumare, cine a făcut legea, nu a fost băiat prost.", susţine Sajtos. El spune că a format patru echipe de control care bat "ţara în lung şi-n lat" pentru a-i verifica pe inspectorii de trafic. Cu alte cuvinte, şi controlorii sunt controlaţi!

O altă aberaţie

Fosta conducere a ISCTR a dat o dispoziţie în care se spune că toate firmele noi trebuie controlate. "O firmă care îşi scoate licenţă, în nouăzeci de zile, trebuie să fie controlată. Eu am venit şi am adăugat la această dispoziţie, controlat în următorul sens: te duci să vezi dacă a înţeles bine despre ce este vorba, sau, dacă nu, îl pui pe linia dreaptă. Nu te duci şi constaţi prostiile pe care le-a făcut şi îl amendezi, fiindcă, în primele lui zile de viaţă, are cea mai grea perioadă: banul, şoferul, bănci. Păi, dacă mai vin eu, zice: "Băi frate-meu, nici n-am început activitatea şi ai venit peste mine, păi mai bine închid, nu?!". Ori nu ăsta e rolul meu, rolul meu este ca să mă duc să-l ajut dacă s-a împotmolit în primele nouăzeci de zile şi, după aceea, în primul an să-l calc. Ideea asta a venit de la francezi. La francezi aşa este de ani de zile, o cutumă, în care se spune în felul următor:

Ordonanţa de Guvern 26 a fost publicată la data de 21 februarie 2012. Până la data lansării ISCTR, 4 decembrie 2011, ar fi fost timp suficient să se realizeze o armonizare legislativă. Gruparea de politruci pedelişti miserupişti nu au făcut însă nimic în acest sens. Astfel, s-a ajuns la o situaţie ridicolă: asociaţiile patronale, cele care au cerut înfiinţarea unui organism unic de control, au fost primele care au protestat în legătură cu "struţo-cămila" aiuristică ISCTR. Virgiliu Cucliciu a fost susţinut de întreaga piaţă şi de mass-media în demersul său de a construi ISCTR. Avea cea o şansă să intre în istorie, să facă o instituţie nouă, funcţională. A ratat lamentabil această şansă!

Avantajul transportatorilor

Desfiinţarea entităţilor de control din ARR, RAR şi CNADNR şi preluarea atribuţiunilor lor de control de către această instituţie "emasculată" numită ISCTR a demonstrat un lucru extrem de important: piaţa funcţionează la fel de bine şi fără inspectori de trafic în căutare de şpagă!

La numai o săptămână după ce au fost numiţi la conducerile ARR şi ISCTR, Sorin Supuran şi, respectiv, Laszlo Sajtos s-au întâlnit cu conducerile mai multor asociaţii ale transportatorilor

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Autostrada TIR Magazin mă, lasă-l un an de zile să vadă dacă merită să stea pe piaţă sau nu.", afirmă şeful ISCTR.

Angajări dubioase

Felul în care s-au făcut angajările la ISCTR ridică multe semne de întrebare. În acest moment, instituţia are 34 de angajaţi care, în ultimii cinci ani, au avut permise suspendate pentru alcool, accidente cu vătămări corporale. Unul dintre aceştia are dosar penal pentru punerea în circulaţie a unei maşini cu numere de înmatriculare false. În condiţiile de angajare se cere clar cazierul auto. Cu toate acestea, datorită faptului că unii au venit "pe pile" s-au ignorat datele din acest tip de cazier. Bătălia mare pentru posturi la ISCTR s-a dat pentru că salariile sunt foarte mari comparativ cu cele ale altor bugetari: în medie, angajaţii iau în mână în jur de 3.500-3.600 de lei. Cu toate acestea, media pe nouăzeci de zile este una incredibil de mică: 3,2 maşini controlate pe zi pe inspector. La amenzi statistica este şi mai dezastruoasă: 0,41% amenzi pe zi pe inspector, adică nici doi inspectori care lucrează în echipaj pe zi, nu dau o amendă. "Eu am spus în felul următor: eu nu vreau să am şapte amenzi date de inspectori pe zi, nu asta vreau. Dar vreau să am douăzeci de maşini controlate pe zi, nu trei. Şi, în primul rând, dacă tot ai oprit trei maşini pe zi, alea le faci în treizecişicinci de minute, hai să zic o oră, că mai stai de vorbă cu şoferul, mai întrebi cine e patronul, cine e mătuşa, unde lucrează, da de unde vine patronul, din ce partid face parte şi diferite întrebări stupide, dar în celelalte şapte ore ce ai făcut pentru 38 de milioane?", se întreabă Sajtos în legătură cu activitatea inspectorilor ISCTR. Ciudăţenia este însă dată de coloratura politică a ISCTR. 94-95% dintre angajaţi sunt membri PD-L. De asemenea, aproape toată conducerea PD-L sector 2, organizaţie păstorită de Anca Boagiu, a fost angajată la Inspectorat. Mai mult, şeful ISCTR, cu rang de secretar de stat are un salariu de 5.200 lei. Cei şase adjuncţi ai săi, toţi politruci portocalii, au salarii de 11.000 de lei toţi, din care, după ce se adună sporurile şi se scad salariile ajung la aproximativ 9.000 de lei în mână. Acestea sunt salarii mari şi pentru Vestul Europei şi nu este clar ce fac pentru aceşti bani! "Pentru ei prima decizie a fost: niciunul nu pleacă înaintea mea de la lucru. Eu, dacă am prostul obicei să plec pe la 7-8, imaginaţi-vă că nu le convine. Vreţi bani, hai să muncim!", spune Sajtos. Condiţiile de angajare au permis să se ajungă la situaţii hilare: un preot a fost angajat ca inspector de trafic. "Astăzi am aflat că am un preot! Am zis: <<Măi, nu se poate! Şi preot am angajat! Păi şi cum l-aţi angajat, că ăla nu are şcoli terminate?!>> <<Păi, ştiţi că are experienţă în transporturi!" "Ce experienţă are în trans-

porturi?!" "A avut el un camion şi a avut firmă.>>", povesteşte cu umor şeful ISCTR.

Procese verbale dubioase

Dacă le-ar da drumul proceselor verbale încheiate sub conducerea lui Virgiliu Cucliciu, ISCTR ar pierde 98% din procese dacă procesele verbale ar fi atacate în instanţă. Pentru simplul motiv că nu are baza legală pentru a da amenzi. Pentru aceste procese toţi juriştii instituţiei ar fi supraîncărcaţi şi s-ar cheltui sume uriaşe cu deplasări, diurne, cazări etc. Acesta este motivul pentru care actuala conducere a ISCTR doreşte să găsească, împreună cu conducerea MTI, o cale legală de a anula teancurile de procese verbale încheiate până acum. "Transportatorii pot să ceară despăgubiri, că "domnule, stai un pic, eu mi-am oprit activitatea, eu nu am mai putut lucra cu maşina respectivă, în perioada aceea şi aveam cursă în Franţa, bănoasă" şi plăteşti de nu-i adevărat. Am şedinţă cu juriştii şi vreau să le spun: stopaţi-le, analizaţi-le şi, care sunt deja demarate, daţi-le drumul la acte în instanţă şi le închidem pe cale amiabilă.", afirmă Laszlo Sajtos.

Fişa postului

Deşi ISCTR are o istorie scurtă, există deja treisprezece angajaţi prin concurs daţi afară de către vechea conducere. Dintre aceştia şapte au câştigat procese în instanţă şi trebuie să fie reangajaţi. Ceilalţi cinci sunt pe cale să câştige procesele. De aceea actuala conducere a instituţiei i-a chemat la negocieri pentru a încheia conflictele pe cale amiabilă. Procesele sunt de la început în defavoarea Inspectoratului deoarece până acum angajaţii nu aveau întocmite fişe ale postului. Aşadar nu se spunea nicăieri ce are voie şi ce nu are voie să facă un angajat. În aceste condiţii, din punct de vedere legal nu este clar că un angajat a greşit. Sigur, rămâne veşnic problema tragerii la răspundere a celui care a greşit atunci când i-a dat afară pe nişte angajaţi, care apoi au câştigat procesele şi s-au întors. Instituţia de stat a înregistrat nişte pierderi pe care ar fi firesc să încerce să le recupereze de la cel sau cei care se fac vinovaţi pentru aceste pierderi.

Colaborarea cu ARR

Una dintre problemele echipei PD-L de la Transporturi a fost războiul total dintre Meluş Coman, fostul şef al ARR, şi Virgiliu Cucliciu, fostul şef de la ISCTR. Potrivit OG 26, ARR trebuie să cedeze 60% din venituri către ISCTR, un adevărat dezastru financiar pentru Autoritate, care nu îşi poate acoperi în acest moment propriile cheltuieli şi de aceea nu are încă un buget aprobat pentru 2012, deşi suntem la jumătatea anului. Prietenia dintre Laszlo Sajtos şi noul şef al ARR, Sorin Supuran, deschide calea rezolvării acestor probleme. Cei doi au semnat

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

deja un protocol de colaborare, al cărui prim obiectiv este acela ca inspectorii ISCTR să aibă acces la baza de date a ARR. Datorită unei viziuni "excentrice" a lui Cucliciu, 90% dintre angajaţii ISCTR au biroul în dubă. Prima măsură a fost ca toţi angajaţii Inspectoratului să se mute în sediile ARR, rămase aproape goale după desfiinţarea entităţii de control. ARR şi-a cumpărat sau şi-a închiriat sedii în toate judeţele, pe ideea că instituţia va creşte. Brusc s-a trezit că a rămas în agenţiile din judeţe cu patru oameni în câte un sediu cu două etaje. O risipă de bani care poate fi echilibrată prin găzduirea ISCTR.

Proştii proştilor

Cea mai mare lovitură pe care a dat-o însă Ordonanţa 26/2011 a fost încasată de CNADNR. Articolul 12 din această OG sună aşa: "(1) Personalul I.S.C.T.R. va exercita atribuţiile de inspecţie şi control care revin, potrivit actelor normative în vigoare, personalului cu atribuţii de inspecţie şi control din cadrul A.R.R., R.A.R. şi C.N.A.D.N.R. - S.A., precum şi personalului împuternicit de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în acest scop, stabilite conform art. 11 alin. (1). (2) Începând cu data de 4 decembrie 2011, A.R.R., R.A.R. şi C.N.A.D.N.R. - S.A. nu mai exercită atribuţiile de inspecţie şi control în trafic privind respectarea reglementărilor interne şi internaţionale în domeniul transporturilor rutiere, cu excepţia controlului desfăşurat de către C.N.A.D.N.R. - S.A. în punctele de trecere a frontierei de stat." Incompetenţii din MTI care au redactat această ordonanţă au uitat un lucru esenţial: amenzile date pentru lipsa rovinietei de CNADNR prin CESTRIN. Cu alte cuvinte, începând cu 4 decembrie 2011, toate amenzile date prin intermediul Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare şi Control a Rovinietei sunt nule de drept. Pentru că, potrivit OG 26, aceste prerogative au fost preluate de către ISCTR. Cum CNADNR nu mai are dreptul să controleze pe drumurile naţionale, nu mai are dreptul nici să dea amenzi, aşadar toate amenzile date în ultima jumătate de an sunt nule de drept. Aşadar, în loc să creeze o instituţie puternică de control în transporturi, echipa de politruci ai Ancăi Boagiu a generat un haos fără precedent în istoria MTI. La închiderea ediţiei, penelistul Laszlo Sajtos a fost înlocuit la conducerea ISCTR de către pesedistul Gabriel Ştefănescu. Acesta din urmă este fost şef al ARR Covasna şi, din noiembrie 2011, inspector ISCTR. Tot din a doua decadă a lunii iunie 2012, Sajtos a preluat funcţia de director adjunct al Registrului Auto Român, la conducerea căruia a fost numit recent pesedistul George Dincă.

Emil POP

Actualitate

Zilele Siguranţei Rutiere Michelin

Eric Faidy, preşedinte Michelin România şi Balcani: "Toată lumea ştie că accidentele rutiere sunt o problemă globală." Zilele Siguranţei Rutiere Michelin s-au desfăşurat în 15 şi 16 mai la Floreşti, în judeţul Prahova. Au continuat în 17 şi 18 mai, în parcul Politehnicii din Bucureşti, în 19 şi 20 mai au fost organizate activităţi în parcul Herăstrău din Capitală, iar ultimele întâlniri organizate cu publicul pe această temă au avut loc în 22 şi 23 mai, la Zalău. Aceste manifestări educaţionale fac parte din proiectul Securitate Rutieră pentru Tinerii din Europa care s-a lansat în iunie 2009 şi este coordonat de Grupul Michelin, cu sprijinul Comisiei Europene. "Una din direcţiile principale ale Grupului Michelin este aportul la o mobilitate rutieră mai sigură pentru toţi, atât prin îmbunătăţirea continuă a produselor pe care le fabricăm cât şi prin acţiuni şi evenimente care au ca scop promovarea unei conduite responsabile în trafic. Anul acesta, prin organizarea în Floreşti, Bucureşti şi Zalău a proiectului "Zilele Siguranţei Rutiere Michelin", ne propunem să educăm şi să încurajăm participanţii la trafic să adopte un comportament prudent şi responsabil la volan.", a spus Eric Faidy, preşedinte Michelin România şi Balcani.

În materie de siguranţă rutieră, cei mai vizaţi au fost tinerii. Nu s-au pierdut din vedere nici celelalte categorii de persoane, care s-au dovedit dornice să se familiarizeze cu metodele care le feresc

de pericole în trafic. Publicul larg a beneficiat de recomandările specialiştilor în siguranţă rutieră, dar şi de spaţii dedicate educaţiei rutiere, pentru promovarea unei mobilităţi durabile. La toate întâlnirile au participat experţi, precum pilotul de raliu Titi Aur, reprezentanţii Direcţiei Rutiere

din IGPR şi specialişti din lumea medicală. Experimentarea unor practici bune în condus a fost posibilă în zonele de educaţie rutieră împărţite în diverse spaţii. Academia de Siguranţă Rutieră, Cursul

de Prim Ajutor. Atelierul de Conducere Defensivă, Şcoala Auto Michelin, Istoria Siguranţei Michelin, Simulatorul de Presiune sau Verifică Presiunea au fost locurile unde specialiştii i-au îndrumat pe vizitatori să îşi perfecţioneze practicile bune în trafic. Specialiştii Grupului Michelin au creat simulatorul de condus, pentru a lansa un semnal de alarmă cu privire la pericolul de a conduce vehicule echipate cu anvelope uzate sau depresurizate. Zilele Siguranţei Rutiere Michelin la Bucureşti au fost manifestări educaţionale care s-au bucurat de un real succes. La întâlnirea cu tinerii, care s-a organizat, în 17 mai, în parcul de la Politehnică din Capitală, au participat numeroşi studenţi dornici să afle în ce mod trebuie să se comporte la volan pentru a înlătura pericolele. "Aş dori să le mulţumesc tuturor partenerilor noştri şi să atrag atenţia asupra unei probleme legate de siguranţa rutieră. Dacă nu ne unim forţele cu cei din Poliţie sau cu şcolile de şoferi şi nu le atragem atenţia conducătorilor auto cu privire la siguranţa rutieră, cred că vom fi mai puţin eficienţi. Sunt sigur că toată lumea ştie că accidentele rutiere sunt o problemă globală. Conform statisticilor din România cu privire la numărul persoanelor care îşi pierd viaţa la volan întrun an, realizăm că indiferent dacă este vorba despre un tânăr şofer sau unul experimentat suntem, încă, în pericol.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

De aceea, organizăm astfel de întâlniri, pentru a le atrage atenţia tuturor conducătorilor auto asupra pericolelor care se ivesc în trafic.", a menţionat Eric Faidy, preşedinte Michelin România şi Balcani. "Acest eveniment organizat de Michelin înseamnă mai multe aspecte pe care reprezentanţii companiei doresc să le sublinieze. Simulatorul pe care l-au adus din Franţa marchează anumite situaţii pe care le întâlnim în trafic. Se specifică ce înseamnă o presiune bună a anvelopelor. Se face un curs de prim ajutor. Noi suntem prieteni şi parteneri cu Michelin şi arătăm ce înseamnă o conducere defensivă. Astfel, învăţăm şoferii să conducă mai eficient, corect, economic şi fără accidente. Un curs de conducere defensivă are rolul de a face şoferul să înţeleagă cum să se ferească de accidente în trafic. Se efectuează protecţia muncii, deoarece şoferul devine mai conştient de ceea ce i se poate întâmpla când trece prin simulator şi are parte de o răsturnare la volan. În poligon se simulează derapajul cu ajutorul unor maşini speciale. Cu altele se face frânarea în diferite condiţii. Am adus aici centrul mobil care este foarte eficient pentru şoferii care îşi doresc să înveţe cum să conducă un autovehicul mai bine.", a spus Titi Aur, reprezentant al Şcolii de Conducere Defensivă. "Poliţia Rutieră este parteneră cu Michelin România şi cu Global Road Safety Partnership România. În această calitate, participăm la dezvoltarea tuturor activităţilor educative care se organizează. Suntem încântaţi să luăm parte şi la manifestarea de astăzi, tocmai pentru că se desfăşoară în mijlocul tinerilor, segment deosebit de vulnerabil în ceea ce înseamnă riscul rutier. Din statisticile noastre, cele mai multe accidente de circula-

ţie sunt produse de tineri care au vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani. Pe de altă parte, este foarte important că le putem demonstra acestora care ar fi utilitatea şi rolul unor elemente de siguranţă pasivă, precum centura de siguranţă. În această

ticipanţi la trafic, se întâmplă tocmai pentru că unii conducători de autovehicule se asigură destul de rar în oglinzile retrovizoare şi sunt surprinşi de apariţia bruscă a motocicliştilor. Pe de altă parte, destui motociclişti care mizează pe capacitatea

situaţie, sperăm să sensibilizăm tinerii şi să conducem la o utilizare corectă a acestor dispozitive şi la folosirea lor întrun procent cât mai mare. Acestea au un rol determinant în salvarea vieţii, în eventualitatea unui accident rutier. Suntem interesaţi să promovăm ceea ce înseamnă conduită preventivă, abordarea responsabilă a conducerii unui moped sau a unei motociclete. Este necesar ca civilizaţia străzii să cuprindă toate aspectele necesare convieţuirii pe drumul public, în condiţii de siguranţă. Mă refer atât la obligaţiile conducătorilor de autovehicule, cât şi la cele ale motocicliştilor. Nu de puţine ori, accidentele de circulaţie, care se întâmplă între aceste categorii de par-

de accelerare foarte puternică a acestor vehicule croşetează în trafic şi trec de pe o bandă pe alta. Astfel, îi atrag în situaţii limită pe conducătorii de autovehicule, într-un mod foarte riscant. Sperăm să avem rezultate bune, care nu ar putea decât să contribuie într-un mod fericit la reducerea numărului de accidente şi a consecinţelor acestora. Să nu uităm că, în urma activităţilor desfăşurate de Poliţia Rutieră, informăm publicul cu privire la partea de impunere a legii şi ne axăm pe educaţie. Rezultatele sunt pozitive pentru perioada care s-a scurs de la începutul acestui an: s-a înregistrat o reducere cu 5% a accidentelor grave de circulaţie, comparativ cu perioada similară a anului trecut, s-a micşorat cu 16% mortalitatea din cauze rutiere, iar răniţii grav sunt mai puţini, într-un procent de 3%. Rezultatele sunt promiţătoare. Sperăm să avem succes, în continuare. Să nu uităm că un om prevenit este pe jumătate salvat, de aceea suntem prezenţi la astfel de întâlniri cu cei care participă la traficul rutier. Ne sprijină efortul coercitiv, pentru că Poliţia Rutieră trebuie să vegheze la respectarea normelor rutiere, iar îmbinarea acestor două categorii de activităţi cred că este reţeta eficientă pentru reducerea numărului de accidente. Publicaţia TIR Magazin este foarte interesantă, de aceea le doresc cititorilor o lectură plăcută şi să fie atenţi la modul în care circulă! Drum bun!", ne-a declarat Constantin Tătuc, director adjunct al Direcţiei Rutiere din Poliţia Română.

Alina ANTON

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

BOSCH- noi investiţii în România

Brigitte Eble, director general al Robert Bosch SRL şi reprezentanta grupului Bosch în România: "Rezultate excepţionale au înregistrat, în special, divizia de tehnologie auto şi centrul de comunicare."

Conferinţa de presă organizată de reprezentanţii Grupului Bosch, în 31 mai 2012, la Bucureşti, a fost un bun prilej de analiză a întregii activităţi a companiei. "Datorită unei creşteri de 17 procente a vânzărilor, care au atins 188 de milioane de euro, am reuşit să ne depăşim obiectivul stabilit pentru 2011 şi, astfel,

am contribuit la evoluţia globală, pozitivă a grupului Bosch. Rezultate excepţionale au înregistrat în special divizia de tehnologie auto şi centrul de comunicare", a anunţat Brigitte Eble, director general al Robert Bosch şi reprezentanta grupului Bosch în România. La începutul lui 2012, Grupul BOSCH a

avut în jur de 1.300 de angajaţi în România, cu 14% mai mulţi ca în anul precedent. Prin extinderea activităţilor de producţie de aici, reprezentanţii companiei estimează că va creşte numărul lor cu aproximativ 50 de procente, până la finalul anului 2013. "Ne vom extinde semnificativ prezenţa în România, iar, până la sfârşitul anului 2013, vom investi circa 120 de milioane de euro. Actuala fabrică din Blaj va fi extinsă cu o nouă linie de producţie, urmând ca aici să se realizeze adiacent şi o nouă gamă de produse, şi anume senzori de turaţie destinaţi industriei auto. De asemenea, vom deschide un centru nou la Cluj, unde vom produce unităţi electronice de comandă pentru autovehicule", a declarat Eble. Lucrările la construcţia centrului din Blaj au început în martie, anul acesta, iar, în mai, s-au demarat cele de la Cluj. La jumătatea lui 2013, se va putea da drumul la producţie în fabrica din Cluj, iar, până la finalul aceluiaşi an, se vor crea şi în Blaj 300 de locuri de muncă. Statul român va contribui pentru fiecare metru pătrat construit de Grupul Bosch în Cluj şi Blaj şi va plăti 50% din valoarea echipamentelor folosite. Brigitte Eble a explicat că BOSCH va plăti 1.200 de euro pentru un metru pătrat construit, în condiţiile în care suprafaţa totală a clădirilor care se vor ridica în Cluj va fi de 38.000 de metri pătraţi, iar în Blaj de 21.000 de metri pătraţi. Sumele care se vor obţine de la statul român vor fi deblocate numai în anumite condiţii. Proiectul detaliat al investiţiilor din Cluj şi Blaj a fost analizat de reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi, dacă se va considera că este viabil, se vor acorda subvenţiile pentru care se vor prezenta facturi. Nu vor exista scutiri de impozite. Eble a susţinut că nu s-au organizat, încă, licitaţii pentru cele două construcţii, dar că se preferă colaborarea cu firme româneşti. Investiţiile în cele două linii de producţie se vor amortiza în 8-10 ani. La nivel global, 2011 a fost de succes pentru grupul Bosch, care a realizat afaceri de 51,5 miliarde de euro. Reprezentanţii companiei au anunţat că şi-au propus anul acesta să înregistreze o creştere de 5%.

Alina ANTON

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Golanaş fumător aşa cum îi e leatul, a ajuns la Siguranţa Circulaţiei în CNADNR Florin Buzatu!

Lumea Paştelui MTI (2)

În ediţia trecută a revistei TIR Magazin v-am prezentat fotografii în care i-am surprins pe angajaţii din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi instituţiile subordonate luând şpagă: miei şi bidoane cu vin. Continuăm să vă prezentăm fotografii din aceeaşi perioadă "plină de frâmântări", din

zilele premergătoare sărbătorii de Paşte. Mai mult decât oricând, în acele zile, angajaţii de la stat veneau la muncă dimineaţa, semnau condica, plecau la cumpărături sau combinaţii şi se întorceau la finalul programului pentru a semna din nou condica.

Au fost prinşi în flagrant de nevasta lui în trecut şi i-am luat şi noi "cu lopata". Poze de divorţ: Cristi şi Oana din CNADNR se duc să se joace de-a mama şi de-a tata!

Ada Georgescu, fata cu extensii de păr a fostului ministru Sică, E acum mult mai grăsunică şi e consilieră la CFR "Infrastructurică"!

33 00

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Cine l-ar putea opri?! E Mister Bean de MTI!

Gura-i este cam maro: a luat omul CADO'. La Mecanizare la CNADNR lucrează şi combină Vali Tomoială. Tăticul lui a fost secretar general adjunct MT pe vremea lui Mitrea "Ciordeală".

Fostul consilier al secretarului de stat Eusebiu Pistru e viclean ca lupul într-o turmă de oi. Şef la Reglementări la ARR e acum Bogdan şi minciunii nu îi spune "barbă" ci Bărboi!

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Iată vine o grăsună brună, Cu şpaga la îndemână!

Cu cei ce ies pe poarta principală a MTI nu poţi să te compari, Au cadourile mult mai mari!- Silviu Popescu, director la Ministerul Dezvoltării, fost director adjunct la DRDP Bucureşti până în 2004

Şmecheriţa cu cadoul sunt precum cornul cu boul!

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Bea cafea şi şpaga ia-o, fă-te, frate, de cacao!

Nu-mi da şpaga în clădire, vreau o poză de la TIR Magazin amintire!

Staţi fetelor nu mai luaţi, faceţi o pauză şi în portbagaje încărcaţi!

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Hai că nu pot să vă prostesc! Şpaga-i vin bisericesc! Cu faţa lui de masă, a luat şpaga acasă!

La ce nas mare ai, mita te duce direct în Rai!

Băiatul cel plin de cutii e golănaş de MTI!

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Fetelor frumoase mielul şi vinul le dau fiori, Cele urâte se mulţumesc doar cu buchete de flori!

Un pitic atât de mic dă şpagă de fiert în ibric!

N-au fetele glezne prea fine, dar la luat mită sunt sublime!

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Fostul şeful de la CFR Infrastructură seamănă cu Tudor Gheorghe, Viorel Scurtu pleacă de la muncă să servească nişte ciorbe! Cei doi jurişti din CNADNR sunt înalţi şi inteligenţi precum paru'. Au absolvit facultăţile de drept la Spiru Haret şi Spiru Blănaru!

N-am stat ca proasta la program, mi-am cumpărat şi leuştean!

De la înfiinţarea ISCTR, viaţa-i grea la ARR!

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Buletin informativ realizat în parteneriat cu Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România

MANAGERI ROMÂNI DE TOP DIN COMPANII MEMBRE UNTRR, PREMIAŢI DE IRU ANUL ACESTA

Alexandru Daniel POPA, Director transport COMDIVERS AUTO RO (dreapta) primeşte diploma de la Constantin Isac, Preşedintele UNTRR (stânga)

La Adunarea sa Generală din luna aprilie a.c., Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU) a acordat prestigiosul Premiu „Manager de Top În Transporturile Rutiere” unui număr de 59 manageri din 17 ţări din întreaga lume, pentru contribuţia deosebită a acestora la promovarea unui transport rutier sigur, ecologic şi eficient, persoane care şi-au onorat profesia prin experienţa lor remarcabilă şi realizări manageriale excepţionale. Competiţia pentru obţinerea acestui premiu

a fost lansată de IRU în 2011, având ca scop recunoaşterea internaţională a acelor persoane care au acţionat cu succes şi înalt profesionalism la nivel de conducere al unei companii de transport rutier naţional sau internaţional de mărfuri sau de persoane, inclusiv taxi. Ne face plăcere şi suntem deosebit de onoraţi să vă informăm că printre aceste persoane excepţionale cărora le-a fost atribuită distincţia IRU din acest an, se numără şi doi manageri români din conducerea a două

importante companii de transport membre UNTRR. Calificarea pentru obţinerea acestui premiu internaţional a necesitat pregătirea unui dosar de candidatură care să prezinte realizările manageriale deosebite ale candidatului, în următoarele domenii de performanţă : a. Calitatea şi durabilitatea serviciilor de transport prin implementarea, în cadrul propriei companii de transport rutier, a unui set de valori cheie în domeniul calităţilor morale, standardelor de muncă, ca şi al soluţiilor

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info

Actualitatea

inovative de îmbunătăţire a protecţiei mediului, siguranţei rutiere şi productivităţii. b. Suplimentar, respectivii manageri trebuie să demonstreze loialitatea faţă de colegii lor şi asociaţia lor naţională membră IRU, UNTRR, ca şi un nivel remarcabil de cunoştinţe obţinute prin formare profesională corespunzătoare pentru ei şi personalul lor. Conform Regulamentului IRU, candidaţii eligibili pentru competiţia internaţională „Manager de Top în Transporturile Rutiere” trebuie: - Să-şi fi dovedit managementul de succes în cadrul unei companii de transport rutier prin creşterea excepţională a companiei sau prin dezvoltarea cu succes de servicii specifice de transport de înaltă calitate; - Să deţină diploma CPC de manager corespunzătoare sau calificări echivalente de la un organism recunoscut de formare în transporturile rutiere precum Academia IRU, sau alte diplome de absolvire la un nivel corespunzător; - Să demonstreze că a promovat pregătirea profesională precum şi activităţile de formare oferite de UNTRR şi Academia IRU pentru ca sectorul transporturilor rutiere şi angajaţii săi să fie la curent cu ultimele evoluţii legislative şi practice cu impact asupra sectorului; - Şi-a demonstrat loialitatea lucrând activ cu şi sprijinind acţiunile UNTRR –asociaţia naţională membră IRU; - A deţinut funcţie managerială în aceeaşi companie de transport naţional sau internaţional pentru cel puţin 5 ani şi a fost membru al asociaţiei naţionale membre IRU –Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) de cel puţin 3 ani; În cazul unei companii angajate în transportul rutier internaţional de marfă, are o înregistrare dovedită a implicării sale regulate, neîntrerupte în transportul rutier internaţional precum cea demonstrată, de exemplu, prin utilizarea regulată a Carnetelor TIR. - A adoptat o politică internă a companiei pentru promovarea protecţiei mediului şi siguranţei rutiere. Cei doi manageri români care s-au calificat pentru această competiţie IRU au beneficiat de tot sprijinul UNTRR pe parcursul procesului de pregătire şi depunere a dosarelor de candidatură la IRU. Preşedinţia Executivă IRU, în cadrul căreia este membru şi Secretarul General UNTRR, a analizat fiecare dosar de candidatură şi a decis acordarea premiului IRU conform Regulamentului competiţiei unui număr de 59 de manageri candidaţi, din următoarele ţări: Bulgaria (1), Moldova (3), Ucraina (2), Rusia (10), Spania (3), Belarus (3), Republica Cehă (8), Estonia (4), Belgia (1), Maroc (4), Kazahstan (2), Kîrgîzstan (2), Letonia (2), România (2), Marea Britanie (2), Turcia (9), Polonia (1). Avem onoarea să vă anunţăm că cei doi manageri români de top nominalizaţi de UNTRR, care au primit această prestigioasă distincţie IRU sunt: - Domnul Alexandru Daniel POPA - mana-

ger român de top, având funcţia de Director Transport în cadrul companiei COMDIVERS AUTO RO S.A.– companie românească de top membră UNTRR premiată ca „Romanian Transport Company of the Year 2010” pe plan European şi ”Cea mai bună firmă de transport marfă în anul 2011” pe plan naţional. - Domnul Bogdan Constantin BORŢOI – manager român de top, având funcţia de Şef Operaţiuni în cadrul firmei OMSAN LOGISTICĂ SRL, membră UNTRR. UNTRR îi felicită pe cei doi manageri români de top, domnul Alexandru POPA şi domnul Bogdan BORŢOI pentru contribuţia

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

deosebită adusă industriei transporturilor rutiere din România. Distincţia IRU obţinută de cei 2 manageri români membri UNTRR este onorantă pentru asociaţia noastră şi pentru România, confirmând profesionalismul transportatorilor români şi contribuind la recunoaşterea internaţională a acestora. Cu această ocazie, invităm toţi managerii români de top să participe la următoarea competiţie internaţională de acest gen, asigurându-vă de tot sprijinul asociaţiei noastre, UNTRR, în promovarea imaginii transporturilor rutiere din România şi a realizărilor companiilor româneşti de transport.

info Editorial

DRUMUL SPRE ORIENTUL MIJLOCIU (I)

IRAN (Republică Islamică)

TURKMENISTAN

Suprafaţa 1.648.195 km2

Suprafaţa 491.210 km2

Populaţie (2011) 74.700.000 Limba: PERSANA (sau FARSI)

Populaţie (2009) 5.110.000

PIB 482,45 Miliarde $

Limba: Turkmena (oficială, foarte asemănătoare cu Turca), dar Rusa pentru comunicare

PIB/cap locuitor 6.359 $

PIB 25,74 miliarde $

PIB PPP* 990,22 miliarde $ PIB/cap locuitor PPP* 13.053 $ Moneda: Rial Paritate 1$=12.500 Riali (bancă) 1$=15-16.000 riali (neoficial, preponderent), rata variabilă – inflaţie mare 30% anual Euro – acceptat mai restrâns decât USD 1€=15.000 Riali (bancă) Ora locală – GMT+3h30 Extensie internet .ir

PIB/cap locuitor 4.658 $ PIB PPP 43,36 miliarde $ PIB/cap locuitor PPP 7.846 $ Moneda: Manat Paritate 1$=2,84 Manati rata fixă pe perioadă îndelungată Euro – acceptat mai restrâns decât USD 1€=3,54 Manati

Cod telefonic internaţional 98

Ora locală – GMT+5h00 (nu schimbă ora iarna/vara) pe timp de vară GMT+4h00

Există reţele telefonie mobilă doar pt voce şi sms, fără transfer date. Voce şi sms cu disponibilitate teritorială restrânsă pentru mobile din România.

Extensie internet .tm

Mobilele din Ro – nu funcţionează nici voce şi nici sms dincolo de 200 km est Teheran, chiar dacă este reţea. Acces Internet doar prin reţele fixe – hotel, etc, însă internetul are anumite restricţionări. A 25-a economie din lume după PIB nominal şi a 18-a după PIB PPP Motorina – transportatorii autohtoni beneficiază de o cantitate lunară la preţ de 1500 Riali/litru (pers fizice nu au autoturisme diesel, ci doar benzină 7000 Riali/ litru), la liber 3500 Riali/litru. Pentru Ro se plăteşte în frontieră o taxă de 0,70 $/ litru corespunzătoare distanţei parcurse în IRAN, şi se obţine un card cu care se alimentează. Staţiile nu sunt chiar la standarde europene, însă puteţi găsi ceea ce aveţi nevoie. Staţiile de motorină sunt rare – câte una la cca 100 km, staţiile din oraş pentru turisme au benzină şi CNG, nu au motorină dacă nu au acces pentru camioane/ autocare. La staţiile de benzină şi CNG pentru turisme, datorită numărului redus, se formează cozi în cursul dimineţii şi serii. *PPP- Paritatea Puterii de Cumpărare

Cod telefonic internaţional 993 Nu funcţionează mobilele din Ro. Există reţea de telefonie mobilă locală, însă nu este interconectată cu alţi furnizori. Internetul poate fi accesat doar prin reţele fixe – există internet cafe în centre comerciale, hoteluri, etc. Carburantul este alocat în anumite cote gratuit locuitorilor şi subvenţionat pentru cantităţile cumpărate în afara cotei. Străinii plătesc o diferenţă corespunzătoare cantităţii utilizate – pentru atingerea destinaţiei declarate la intrare. Imposibil de schimbat, datorită controalelor interne dintre cele 5 regiuni, precum şi nevoii de a avea asigurarea locală – TKM nu este încă semnatar al convenţiei carte verde. Staţiile de alimentare cu carburant sunt mai dese decât în Iran, însă nu toate au motorină, doar cele aflate pe traseul camioanelor – mai spre periferia oraşului. Nu am văzut cozi la alimentare.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info Editorial

Am fost acolo ca simpli călători, către o conferinţă în Ashgabat! Nu am solicitat vreun tratament special la frontiere şi nici nu am beneficiat de vreo facilitate, ci am trecut prin toate ca nişte călători obişnuiţi. Am fost Radu Dinescu şi Cornel Iordache cu un Audi A4 diesel obişnuit, fără vreo pregătire specială.

Ziua 1. Bucureşti – Ankara – 1120 km (1070 km fără devieri pe traseu) În Bulgaria puteţi încerca 4-5 rute spre Svilengrad, care este lipit de Kapitan Andreevo pentru intrarea în Turcia la Kapikule, însă de departe ruta cea mai bună – drum reabilitat, înălţime mică la traversarea munţilor este cea prin Ruse – Byala – Polski Trambesh - Veliko Tarnovo – Gurkovo - Nova Zagora (vezi F1) – Radnevo – Galabovo- Simeonovgrad – Harmanli – Svilengrad. Atenţie la ieşirea din Veliko Tarnovo, drumul spre Nova Zagora prin Gurkovo se desprinde spre dreapta, pentru a trece pe sub drumul de mers înainte pe sub un pod. Dacă l-aţi ratat mai aveţi o şansă să faceţi stânga la 2 km şi pe un drum secundar ajungeţi tot în traseul optim. Dacă aici în loc de stânga, continuaţi înainte, veţi merge pe Gabrovo, Shipka, Stara Zagora – mai lung cu 44 km, şi urcaţi la o altitudine mai mare, pe un drum mai îngust şi mult mai circulat, greu de făcut depăşiri chiar şi ale vehiculelor lente. Pentru vehiculele de peste 3,5 tone, până la reabilitarea completă a drumului Galabovo-Simeonovgrad, ruta recomandată este de la Nova Zagora prin Stara Zagora, Opan, Simeonovgrad. O altă variantă este prin Yambol - Elhovo - Hazabeyli. Turcia are autostradă cu 3 benzi pe sens de la intrarea la Kapikule, până la Ankara, cu excepţia unui segment

înainte de Istanbul de cca 60 km cu doar două benzi pe sens. Între Edirne şi Istanbul sunt doar 3 perechi de benzinării pe autostradă, pe ambele sensuri – BP, Shell şi Petrol Ofisi (cumpărat de OMV de cca 2 ani). Segmentul de la ieşirea din punctul de taxare de pe autostradă la Istanbul şi punctul de taxare la intrarea pe pod se parcurge în medie în cca 60 minute, însă, la suprapunerea cu orele de vârf, timpul de aşteptare se poate dubla şi chiar tripla. La ieşirea din Istanbul, pentru menţinerea direcţiei spre Ankara este necesară urmărirea indicatoarelor, pentru autostradă ieşirea fiind spre dreapta şi continuând pe

sub drumul spre înainte către stânga. E falsă impresia că drumul spre Ankara e cel drept şi toate celelalte ies din el. Drumul este foarte aglomerat cca 100 km după podul peste Bosfor şi moderat de aglomerat încă 100 km după Izmit, apoi este destul de liber. Autostrada spre Ankara urcă semnificativ la Bolu şi ajunge la o altitudine de 1815 m în apropiere de Ankara (oraşul se află în podişul Anatoliei şi altitudinea medie este de cca 1000 m). Sunt benzinării şi cu facilităţi pentru camioane şi autocare. Pentru autocare sunt preferabile staţiile în care există şi centre comerciale mari, moderne, nou construite.

Ziua 2. Ankara-Dogubeyazit 1180 km, Ruta: Ankara –Kirikkale-Sivas-Erzincan-Erzurum-Agri-Dogubeyazit

Drum expres cu două benzi normale pe sens, în dreptul oraşelor mari fiind centuri – nu se trece prin oraş. Viteza este limitată la 90 km/h şi pentru turisme, cu toleranţă până la 105 km/h. Amendă pentru 130km/h a fost de 154 Lire Turceşti, iar dacă o plătiţi în 15 zile – plătiţi doar ¾ din valoarea acesteia – în cazul nostru 110 Lire Turceşti. Românii pot plăti la Ghişeul numărul 53 la ieşirea prin Kapikule spre Bulgaria. Astăzi, pe circa 10% din acest drum se mai desfăşoară lucrări de întreţinere sau modernizare. Mare parte din drum este nou – de o calitate mai bună decât autostrăzi noi din UE, însă are şi două segmente care ating altitudinea de peste 2200 m, ceea ce pare spectaculos, însă este relativ spectaculos având

Drumuri de calitate mai bună decât în multe ţări din Vestul UE!!!

în vedere că altitudinea medie pe acest traseu este de 1200-1400 m, plecând de la cca 1000 m din Ankara. Şi acolo unde nu e nou-nouţ, drumul îşi păstrează lăţimea şi nu oferă surprize cu gropi. Dogubeyazit este la 34 de km de punctul de frontieră Gurburlak, din Turcia cu Iran, Bazargan. Pe segmentul de drum de la Erzurum spre frontieră, sunt zile fără niciun control, dar şi zile bogate în controalele efectuate de jandarmeria turcă, inclusiv asupra autocarelor care efectuează transport regulat de pasageri în zonă. Controalele vizează contrabanda cu droguri în principal. Dogubeyazit, deşi are un aspect mai cenuşiu, ce poate

părea un pic înfricoşător la prima vedere, nu pune niciun fel de problemă de siguranţă personală sau pentru maşină – lăsată în faţa hotelului, pe stradă, în ciuda forfotei şi circulaţiei atât rutiere cât şi pietonale, nu a fost atinsă sau ştearsă de cineva. Datorită nisipului şi prafului ridicat de vânt din zonă, la cea mai mică ploaie, maşinile sunt acoperite cu un strat de praf aderent. Toate benzinăriile din Turcia acceptă carduri bancare, cel puţin Visa şi Mastercard, astfel că nu este necesară schimbarea niciunei sume în lire Turceşti. Ultima benzinărie Shell a fost observată pe centură la Erzurum.

Dacia este mai populară în estul Turciei decât în vest, unde Fiatul are istorie mai îndelungată, iar urmăritorul este Renault made în Turkey – Clio, Megane sub formă de berline. Foarte populare sunt Fiat Doblo, VW Caddy, Renault Kangoo, Ford Connect – maşini ce pot căra şi persoane dar şi marfă suficient de multă pentru nevoile unei afaceri de familie. Dacia va avea în gama un model similar numit Dokker.

Datorită preţului uriaş al motorinei în Turcia 1,7-1,8 Euro/ litru, şi datorită faptului că nu se pot înmatricula (la prima înmatriculare) decât autovehicule noi, în ciuda taxelor măricele (cca 20% în plus faţă de România) parcul de camioane long distance este destul de nou. Doar camioanele operate local sau regional pot fi din cele mai vechi, însă tendinţa este de modernizare şi în această zonă – Mercedes sau Scania noi – camioane carosate după modelul tradiţional cu infuenţe orientale – privite din spate par vechituri, iar din faţă realizezi că sunt camioane nou nouţe – de multe ori cu axă dublă directoare pe faţă şi dublă motoare pe spate, 8x4.

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info Editorial

Deşi afară sunt în jur de 20 grade Celsius la oraş, chiar şi mai mult spre prânz, la munte zăpada rezistă în straturi consistente.

Autocarele de transport regulat pasageri pe rute interne, indiferent de rutele operate – în vestul Turciei sau în estul îndepărtat, oferă aceleaşi standarde ridicate – autocare Mercedes Travego, cu toalete, bar, internet wi-fi, ecrane în spătarul fiecărui scaun, cu ceai şi cafea oferite lângă un fursec, în preţul călătoriei – pentru 200 km – 11 Euro – standard neîntâlnit la cursele interne din România şi poate că nici la cele externe!

Dacia Logan îşi păstrează numele în Turcia – aici pe centura oraşului Erzincan (situat la 1050 km est de Istanbul prin Amasya, sau 1160 km prin Ankara) la 500 de km de graniţa cu Iranul –Gurburlak/Bazargan.

Staţie de verificare vehicule comerciale! Prevăzute cu cântare platformă pentru cântărire totală – aşa zisa cântărire statică – tot vehiculul fiind urcat pe platformă. Astfel de staţii de verificare sunt vizibile pe tot teritoriul Turciei, majoritatea nefinalizate şi neechipate cu cântarele platformă. Eterna discuţie generată de autorităţile din România – cântărire statică versus cântărire dinamică (trecerea cu camionul peste un cântar ce măsoară greutatea pe câte o axă şi la final le însumează)! De parcă greutatea omului dacă o măsori cu cântar electric sau mecanic nu ar trebui să fie aceeaşi! Sau în cazul termometrelor, parcă ar trebui să ne intereseze dacă temperatura este indicată de mercur, alcool, circuite electrice sau mecanice! La 22 de grade toate ar trebui să indice 22 şi nimic altceva! În maxim un an controalele vehiculelor comerciale în Turcia vor trece la un nivel superior.

În Turcia fermierii sau ţăranii, cum vreţi să îi numiţi, sunt preocupaţi de eficienţă – astfel că nu vezi pe nimeni lucrând pământul cu sapa! Toţi lucrează mecanizat, fie că au tractoare în toată regulă, fie că au mici dispozitive motorizate portabile pentru diferite întrebuinţări – săpatul inclus! În România am avut ocazia să văd o săptămână mai târziu oamenii lucrând terenurile cu sapa, ca acum 2000 de ani!!!

Autogara din Erzincan!!!

Machete de maşini poliţie în mărime reală, din profil, amplasate perpendicular pe drum, iar girofarurile luminează prin alimentare de la celule fotovoltaice legate la o mică baterie.

La 1000 km est de Ankara, în localităţi sunt prevăzute pasarele pietonale acoperite.

Altitudine 2210 m! Ceva mai mult decât cei 2140 m de pe Transalpina, însă aici pot merge cu uşurinţă camioane şi autocare, în timp ce pe Transalpina sunt binevenite doar turismele şi motocicletele, asta acum cât mai e în lucru şi un vehicul cu lăţime de 2,5 m nu ar putea trece pe jumătatea liberă a drumului în dreptul săpăturilor pentru podeţe, însă nici când va fi gata autocarele nu se vor putea căţăra prea uşor pe curbele extrem de strânse şi cu diferenţa de nivel mult prea mare! Astfel, 2210 m în Turcia pare o altitudine spectaculoasă, dar drumul cu două benzi pe sens urcă mult mai lin şi are curbe suficient de largi, încât nu oferă vreo senzaţie specială. Pe Dealul Negru curbele sunt extrem de strânse şi rampele suficient de mari, comparativ cu Turcia – nu uitaţi că la astfel de altitudini se ajunge din zonă înaltă a podişului de cca 1400-1600 m, şi nu de la nivelul mării!

Rakim înseamnă în turcă Altitudine. La intrarea în multe localităţi puteţi vedea Populaţia (număr locuitori) - Nufus, şi Altitudinea – Rakim. Muntele Jandarmeriei! Aşa s-ar înţelege după inscripţia Jandarma scrisă suficient de mare pe acest munte. Oricum Jandarma este mult mai activă în estul Turciei, acţionând hotărât împotriva traficului cu droguri şi a oricăror alte activităţi ilegale. Am întâlnit la retur câte un filtru Jandarma la cca 30-50 km în apropierea frontierei pe 300-400km. -va urmaRadu DINESCU secretar general UNTRR

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info UNTRR Intervine

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info UNTRR Intervine

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82

DIMENSIUNI 10 R 22.5 11 R 22.5 12 R 22.5 12 R 22.5 12 R 22.5 12 R 22.5 12 R 22.5 12 R 22.5 12 R 22.5 13 R 22.5 13 R 22.5 13 R 22.5 13 R 22.5 9.5 R 17.5 215/75 R 17.5 215/75 R 17.5 215/75 R 17.5 215/75 R 17.5 215/75 R 17.5 235/75 R 17.5 235/75 R 17.5 235/75 R 17.5 245/70 R 19.5 245/70 R 19.5 245/70 R 19.5 265/70 R 19.5 265/70 R 19.5 275/70 R 22.5 275/70 R 22.5 295/60 R 22.5 295/60 R 22.5 295/60 R 22.5 295/60 R 22.5 295/60 R 22.5 295/80 R 22.5 295/80 R 22.5 295/80 R 22.5 295/80 R 22.5 295/80 R 22.5 295/80 R 22.5 295/80 R 22.5 295/80 R 22.5 305/70 R 22.5 305/70 R 22.5 315/60 R 22.5 315/60 R 22.5 315/60 R 22.5 315/70 R 22.5 315/70 R 22.5 315/70 R 22.5 315/70 R 22.5 315/70 R 22.5 315/70 R 22.5 315/70 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 315/80 R 22.5 385/55 R 22.5 385/55 R 22.5 385/65 R 22.5 385/65 R 22.5 385/65 R 22.5 385/65 R 22.5 385/65 R 22.5 385/65 R 22.5 385/65 R 22.5 445/45 R 19.5 445/45 R 19.5 425/65 R 22.5 14.00-24 20.5-25-20

INDICE DE INCARCARE 148/145 PR16 148/144 PR16 150/146 PR16 150/146 PR16 150/147 PR16 PR 18 PR 18 150/147 PR16 150/147 PR16 154/150 PR18 154/150 PR18 154/150 PR18 154/150 PR18 143/141 PR18 135/133 PR16 135/133 PR16 135/133 PR16 135/133 PR16 126/124 PR14 143/141 PR 18 141/140 PR 16 132/130 PR 14 136/134 PR16 136/134 PR16 133/131 PR14 143/141 PR16 140/138 PR16 148/145 PR16 148/146 PR16 149/146 PR16 152/148 PR16 149/146 PR16 149/146 PR16 149/146 PR16 152/148 PR16 152/148 PR16 152/148 PR16 152/148 PR18 152/148 PR18 152/148 PR 16 152/148 PR 16 152/148 PR18 152/148 PR 16 152/148 PR 16 152/148 PR 16 152/148 PR 16 152/148 PR16 154/150 PR16 154/150 PR 16 154/150 PR 16 154/150 PR 16 154/150 PR18 152/148 PR 18 152/148 PR 18 156/150 PR20 156/150 PR20 156/150 PR18 156/150 PR18 156/150 PR18 154/151 PR18 154/151 PR18 154/151 PR 18 156/153 PR 20 156/150 PR20 156/150 PR20 154/151 PR18 156/153 PR 20 156/153 PR 20 160 160 158 PR18 160 PR20 160 160 160 160 160 156 160 PR20 165 PR24 PR20

INDICE DE VITEZA L M L K L M M L L K K É&#x2020; J J J L M J J M É&#x2020; É&#x2020; M J É&#x2020; M M M M M M K É&#x2020; É&#x2020; M M L M M M M M M M É&#x2020; M M M M L É&#x2020; É&#x2020; L L M M M L L L L L L L L L J K É&#x201E; J J É&#x201E; É&#x201E; É&#x201E; J J J J

MARCA

MODEL

DESTINATIE

JINYU LING LONG LING LONG LING LONG JINYU ANTYRE ANTYRE DOUBLESTAR DOUBLESTAR LING LONG LING LONG JINYU JINYU LING LONG LING LONG JINYU JINYU LING LONG LING LONG LING LONG LING LONG LING LONG LING LONG JINYU WEST LAKE LING LONG JINYU LING LONG LING LONG LING LONG LING LONG ANTYRE ANTYRE DOUBLESTAR LING LONG LING LONG LING LONG JINYU JINYU ANTYRE ANTYRE West Lake ANTYRE ANTYRE ANTYRE ANTYRE LING LONG LING LONG ANTYRE ANTYRE FULLRUN DOUBLESTAR JINYU JINYU LING LONG LING LONG FULLRUN ANTYRE ANTYRE JINYU JINYU JINYU JINYU LING LONG LING LONG JINYU JINYU JINYU LING LONG DOUBLESTAR LING LONG LING LONG JINYU ANTYRE ANTYRE FULLRUN LING LONG LING LONG LING LONG LING LONG LING LONG DOUBLESTAR

JY 588 LLF01 LLF02 LLD27 JY 701 TB762 TB753 DSR 08 A DSR 668 LLA01 LLD960 JY 601 JY 716 LLF26 LLF86 JY 512 JY 728 LLD905 LLF86 LLA78 LLD905 LLA78 LLF820 JY 728 CR976A LL F 820 JY 512 LLF820 LLD905 LLF01 LLD915 TB762 TB753 DSR116 LLF01 LLF02 LLD905 JY 588 JY 712 TB762 TB753 CM 993 TB762 TB753 TB762 TB753 LLD915 LLD905 TB762 TB753 TB755 DSR266 JY 588 JY 712 LLF02 LLD01 TB766 TB762 TB753 JY 504 JY 588 JY 712 JY 712 //Èº LLD960 JY 601 JY 601 JY 701 LLT830 DSR118 LLA18 LLA18 JY 518 TB 926 TB 882 TB 962 LLA38 LLT820 LLT820 LL A38 LL 42 HP 071

FATA FATA FATA TRACTIUNE TRACTIUNE FATA TRACTIUNE TRACTIUNE FATA TRACTIUNE SEMIREMORCA TRACTIUNE SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA/SPATE TRACTIUNE FATA SEMIREMORCA TRACTIUNE FATA FATA TRACTIUNE FATA SEMIREMORCA FATA FATA TRACTIUNE FATA TRACTIUNE FATA TRACTIUNE FATA FATA FATA TRACTIUNE FATA TRACTIUNE FATA TRACTIUNE FATA TRACTIUNE FATA TRACTIUNE TRACTIUNE TRACTIUNE FATA TRACTIUNE TRACTIUNE FATA FATA TRACTIUNE FATA TRACTIUNE FATA FATA TRACTIUNE FATA FATA TRACTIUNE TRACTIUNE FATA TRACTIUNE FATA FATA TRACTIUNE SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA SEMIREMORCA

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Pret â&#x201A;¬* fara TVA 240 245 286 292 295 286 287 246 246 337 362 332 346 162 128 128 126 131 128 154 155 152 158 170 110 196 179 217 217 269 275 265 269 246 271 271 277 271 274 274 283 212 290 298 268 275 277 280 269 290 274 251 269 280 294 305 290 294 305 289 292 307 307 310 342 299 307 313 335 305 347 342 342 342 342 335 356 326 358 433 625 637

info

Eveniment

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

�� ! ��#�� $ �� % �#��&�� #��&�� $%$�&'��()��*� " �� ! ��#��#��$��

��

/010��

��)/010�� *

��

�� $ � ��" �� $� ��

� �� !��" $�� $ �� !� !��! �� $� �� $�!%

��

�� $�� $�� !�� !�� %�"�

�$�� $�� !�� !�� "�

%�� $� ��$� �!�� "��$ �$� � �$�� !�� !�� ! "�� $!�� %�� " � $ %��$! �"�$� $��!$ �� !""�� ""��

�� $� ��$� �� $� ��$� ��

�$

��$�� $�� '�� #��$�� #�� % ��#��(�� )$��* �� &�� ! #��)��* ��$"�� ""�� '�� $ #�� #�� #�� % #�� $+,(-.,��/�#� �" �� !� �� 0��0��111 !� !� �� #�� !! �� #�� !$ ��-�� !� ��$��-� � ! ��$��-�!�� !% �� !�

�� )�$�+�,��+�* ��

! "�� $!�� %�� "��$$ "�%� � ��" !%�� !""�� ""��

�� !" $� ��)��*�� $�� $�� '�� $� ��)��*��$�� $�� $�� '�� $� ��)��*��!�� $�� $�� '�� $! ��)��*�� . �� !�� !��$�� '�$�� $$ ��)��*�� !�� $� ��"� ��!#�� $

!��

��$� %�"� %�$� �"� �$� ��$� %�"� %�$� �"� �$� ��$� %�"� %�$� �"� �$� �� "�� "�� $� $ �� %""��

�� $% �� %�� $� ��)21340�40562010��216357�6�46�89420�19/:9+2;16<0529��/010�21054=;12* T I R M A G A Z I N | I U N �� I E 2 0 1 2 | w w w . t i r m a g a%��% zin.ro

%��$ � $ ��$ �� $ ��$ %��$ � $ ��$ �� $ ��$ %��$ � $ ��$ �� $ ��$ "��$ ��%$ ��$ %�%$ %��$ ��$� $ �� %""��

�� !��%

info

Eveniment

7DFKR5HPRWH'RZQORDG

'(6&ą5&$5($ $8720$7ą $ '$7(/25 '( /$ ',67$1ĥą &LWLUH WUDQVIHU úL DUKLYDUH GDWH TAHOGRAF DIGITAL úL CARD ù2)(5 &HULQĠH GH VLVWHP FDUG FRPSDQLH GHVFăUFDUH '$.2 WDKRJUDI FDSDELO GHVFăUFDUH GH OD GLVWDQ‫܊‬ă GH JHQHUD‫܊‬LD D WUHLD WDKRJUDI FX SRUW GH GHVFăUFDUH vQWU XQ VHUYLFH IRORVLQG '7&2 5HO SRUW &$1 vQUHJLVWDUHD ,' XO FRPSDQLHL GYV ‫܈‬L FDUGXO XULOH GYV GH FRQGXFăWRU DXWR SH www.tachoweb.de $YDQWDMH SHQWUX XWLOL]DWRU QX HVWH QHFHVDUă FLWLUHD ‫܈‬L GHVFăUFDUHD PDQXDOă D GDWHORU ‫܈‬L QLFL SUH]HQ‫܊‬D FDUGXOXL GH FRPSDQLH vQ WDKRJUDIXO GLJLWDO FLWLUHD ‫܈‬L GHVFăUFDUHD DXWRPDWă GH OD GLVWDQ‫܊‬ă D WDKRJUDIXOXL úL D GDWHORU GH SH FDUGXO FRQGXFăWRUXOXL DXWR vQ DFHVW IHO RE‫܊‬LQkQGX VH HFRQRPLL PDUL GH WLPS ‫܈‬L QH¿LQG QHFHVDU SHVRQDO GHGLFDW SHQWUX DFHDVWă DFWLYLWDWH WUDQVIHUXO VHFXUL]DW FULSWDW GH GDWH SULQ *356 FăWUH '$.2 6HUYHU UHVSHFWDUHD SHULRDGHORU GH GHVFăUFDUH GH¿QLWH SULQ OHJH SULQ GHVFăUFDUHD WUDQVIHUXO ‫܈‬L DUKLYDUHD DXWRPDWă D GDWHORU

0DQDJHPHQWXO ÁRWHL DXWR FX DMXWRUXO 7DFKR :HE /RFDOL]DUHD 9HKLFXOXOXL

Avantaje: WUDQVIHU vQ WLPS UHDO D GDWHORU UHIHULWRDUH OD SR]LĠLH úL WDKRJUDI vQ SRUWDOXO 7DFKR:HE SR]LĠLD FXUHQWă D WXWXURU YHKLFXOHORU vQUHJLVWUDWH SH R KDUWă GDWH SULYLQG DFWLYLWDWHD FXUHQWă vQWU XQ WDEHO YL]LRQDUHD SH R KDUWă D XQXL VLQJXU YHKLFXO LQFOXVLY D SR]LĠLHL úL UXWHL QLYHO GH ]RRP SH R KDUWă LVWRULFXO FRPSOHW DO WXWXURU UXWHORU SHQWUX XOWLPHOH GH OXQL GDWH SULYLQG WLPSXO ]LOQLF GH FRQGXFHUH UăPDV PRQLWRUL]DUH JHR D ¿HFăUXL YHKLFXO LQFOXVLY 606 DODUPă SURWHFĠLH DQWL IXUW LQFOXVLY 606 DODUPă %HQH¿FLL FRVWXUL UHGXVH GH FRPXQLFDUH YLD UHĠHD PRELOă WLPS FRPLVLRQDUH úL UHDFĠLH UHGXV QX VXQW QHFHVDUH PLúFăUL vQ H[FHV UH]XOWkQG DVWIHO UHGXFHUH GH FDUEXUDQĠL HFRQRPLH PDMRUă GH WLPS DORFDW DFHVWXL WLS GH DFWLYLWDWH LQIRUPDĠLL DFWXDOL]DWH DFFHV OD GDWH GH OD RULFH 3& FRQHFWDW OD LQWHUQHW VLVWHP PXOWL XWLOL]DWRU FDUG VLP úL FRVWXUL GH WUDQVIHU LQFOXVH vQ SUHĠXO GH ED]ă SRUWDO ZHE QX HVWH QHYRLH GH LQVWDODUH GH VRIW PDQHYUDUH XúRDUă QX VXQW QHFHVDUH FXUVXUL GH VSHFLDOL]DUH VDX PHQWHQDQĠă ,7

3HQWUX RULFH DOWH LQIRUPDĠLL Yă UXJăP Vă FRQWDFWDĠL HFKLSD QRDVWUă GH YkQ]ăUL &217$&7 7(/ )$; ( PDLO GDNR#XQWUU UR RI¿FH#XQWUU UR TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

'$.2 7DFKR5HPRWH'RZQORDG

'(6&ą5&$5($ $8720$7ą $ '$7(/25 '( /$ ',67$1ĥą &LWLUH WUDQVIHU úL DUKLYDUH GDWH 7DKRJUDI GLJLWDO üL &DUG üRIHU ,QUHJLVWUDUH ,' FRPSDQLH

3UHĠ

,QUHJLVWUDUH ,' FRPSDQLH

2 VLQJXUă GDWă

3ODWă DQXDOă vQ DYDQV

,QFOXVLY SUHĠ DQXDO SHQWUX DQXO FDOHQGDULVWLF FXUHQW 3UHĠ DQXDO SHQWUX DQXO XUPăWRU DQ FDOHQGDULVWLF

3DFKHW GH SURGXVH

3UHĠ

'$.2 750 7DFKR5HPRWH0RGXO LQFOXVLY SRUW NLW

'$.2 750 *36 7DFKR5HPRWH0RGXO ORFDOL]DUH YHKLFXO LQFOXVLY SRUW NLW

7DKRJUDI FRPDQGDW GH OD GLVWDQĠă LQFO '$.2 750

7DKRJUDI FRPDQGDW GH OD GLVWDQĠă LQFO '$.2 750 *36

7RDWH RIHUWHOH SHQWUX WDKRJUDIH FRPDQGDWH GH OD GLVWDQĠă LQFOXG UHWXUQDUHD WDKRJUDIHORU VFKLPEDWH FăWUH '$.2 9D H[LVWD R WD[ă VXSOLPHQWDUă GH ¼ GDFă QX VH UHWXUQHD]ă WDKRJUDIHOH YHFKL 9ă UXJăP Vă UHĠLQHĠL Fă DU SXWHD H[LVWD XQ SRVLELO IXUQL]RU OkQJă VHGLXO GYV

3UHĠ OXQDU GH XWLOL]DUH FX 6,0 &DUG LQFOXV (XURSD 5RPkQLD

'HVFăUFDUH GDWH GH OD GLVWDQĠă

'HVFăUFDUH GDWH GH OD GLVWDQĠă WLPS GLVSRQLELO

'HVFăUFDUH GDWH GH OD GLVWDQĠă ORFDOL]DUH

ÌQ YHGHUHD XWLOL]ăULL 7DFKR5HPRWH'RZQORDG SH ZZZ 7DFKR:HE GH WUHEXLH Vă vQUHJLVWUDĠL ,' XO GYV GH FRPSDQLH ,' XO DVLJXUă R DGUHVă H[SOLFLWă DORFDUH GH DGUHVă SHQWUX FRPSDQLD GYV 'DWHOH GH DFFHV YRU ¿ WUDQVPLVH SH H PDLO GXSă vQUHJLVWUDUH 'DFă GHMD DYHĠL XQ ,' GH FRPSDQLH QX PDL HVWH QHFHVDUă vQUHJLVWUDUHD ÌQ DFHVW FD] YD H[LVWD GRDU R VLQJXUă WD[ă GH DFWLYDUH GH ¼

3UHĠXO GH XWLOL]DUH vQ (XURSD LQFOXGH XUPăWRDUHOH ĠăUL *HUPDQLD %HOJLD %XOJDULD 'DQHPDUFD (VWRQLD ,QVXOHOH )HURH )LQODQGD )UDQĠD *X\DQD )UDQFH]ă *LEUDOWDU *UHFLD 0DUHD %ULWDQLH *URHQODQGD *XDGHOXSD *XHUQVH\ ,UODQGD ,VODQGD ,QVXOD 0DQ ,WDOLD -HUVH\ /D 5HXQLRQ /HWRQLD /LHFKWHQVWHLQ /LWXDQLD /X[HPEXUJ 0DOWD 0DUWLQLFD 2ODQGD 1RUYHJLD $XVWULD 3RORQLD 3RUWXJDOLD 5RPkQLD 6XHGLD (OYHĠLD 6ORYDFLD 6ORYHQLD 6SDQLD 5HSXEOLFD &HKă 7XUFLD 8QJDULD &LSUX 3UHĠXULOH VH FDOFXOHD]ă vQ /(, OD FXUVXO %15 GLQ GDWD IDFWXUăULL úL QX LQFOXG 79$ úL FKHOWXLHOLOH GH H[SHGLHUH

&217$&7 7(/ )$; ( PDLO GDNR#XQWUU UR RIÀFH#XQWUU UR TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

sergiu nedelea

32 5 949992 750119

1,1 lei

ANUL VI , NR. 6/2012(54)

IUNIE 2012

somelier

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Aş dori să încep cu un îndemn adresat lui Silviu Prigoană, pentru că a pierdut alegerile: "Plici de-aici!". De unde şi vorba populară că cine ridică pliciul, de plici o să moară!

Cine-i harnic şi munceşte, ori e prost, ori nu gândeşte, ori noapte voturi nu ciordeşte!

Mens Sana, “...şi alte alea...”, "Coloana a cincea" şi "Let

materialele publicate în această revistă reprezintă

the party begin" sunt pamflete şi vor fi tratate ca atare.

proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt

Pentru a vă abona la publicaţia INVESTIGATORUL,

protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea

vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din ţară. Preţul

lor se face doar cu acordul scris al Investigatorul SRL.

de 1,1 lei se aplică doar pentru revistele vândute prin

Rubricile Playback, Departamentul Securităţii Presei,

intermediul reţelelor de distribuţie.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

INVESTIGATORUL

Investigatorul este o marcă înregistrată. Toate

Emil Boboc le explică alegătorilor strategia prin care a reuşit să câştige un nou mandat de primar la Cluj-Napoca.

Investigatorul SRL , str. 11 iunie nr. 7, et.1, ap.2, sector 4, Bucureşti Director General: Emil POP mobil: 0722-55.44.72 director@investigatorul.ro ISSN 1584-6202 tiraj: 20.000 exemplare Tel/fax 021-317.90.74

Lideri Un somelier de succes Sergiu Nedelea: "Dacă îndepărtăm tabu-urile din obiceiurile de consum, găsim calea către desfătare!" Sergiu Nedelea susţine că nu el şi-a găsit vocaţia de somelier, ci invers. Îmbrăţişarea acestei profesii a fost pentru el o provocare. Pregătirea a început cu mulţi ani în urmă, după 1989, când societatea s-a schimbat radical. În timp ce era student la Facultatea de Drept, a conchis că este cazul să câştige bani. S-a angajat pe funcţia de "ajutor de ajutor de ospătar". Totul a venit dintr-o tradiţie de familie: tatăl muncise în Alimentaţie Publică. Astfel, a avut şansa de a lucra într-unul dintre restaurantele mari ale vremii, Crama Seciu de lângă Ploieşti. În complexul turistic de acolo a avut posibilitatea de a observa via, dar şi cum se prelucrează vinul. "Acolo am urmărit vinul din vie până în paharul clientului. De aici începe povestea profesiei pe care am îmbrăţişat-o cu plăcere, aceea de somelier.", a explicat Sergiu Nedelea.

Marketing Succesul vine la pachet cu o strategie de Marketing bună. "Înţeleg vinul ca pe un produs agricol, apoi ca pe un aliment şi, în cele din urmă, ca element de cultură, care ne împrieteneşte. În spatele acestor ani de poziţionare în faţă, se ascunde multă muncă. Pentru a exista, trebuie să răspunzi continuu provocărilor, în mod pozitiv. Am cochetat cu ideea de a fi jurnalist de specialitate. Nu am refuzat să le împărtăşesc celor din jur din experienţa pe care am acumulat-o. Am comunicat produsul. Astfel, s-au născut anumite semnale care au început să se lege şi să se dezvolte. Am beneficiat şi de un avantaj al pionieratului. Această profesie a apărut de aproximativ 15 ani la noi în ţară, însă consider că se află, încă, la început de drum şi s-a dezvoltat odată cu vinurile. Am ieşit la rampă pas cu pas. S-au promovat vinurile şi, odată cu ele, am devenit cunoscut şi eu. Avantajul ar fi că suntem foarte puţini dedicaţi acestui domeniu. Competiţia nu este acerbă. În urmă cu şase ani, încă nu era cunoscută profesia de somelier,

iar când îmi dădeam cartea de vizită, mulţi mă întrebau dacă aşa mă numesc. Am făcut primul site specializat pe acest domeniu din România, www.winetaste. ro, care are caracter educativ. Se poate găsi acolo povestea profesiei de somelier, geneza ei. Am dezvăluit câţiva din paşii care se urmează pentru degustarea unui vin. Sunt articole semnate de mine sau care au fost scrise despre mine. Cine doreşte să afle amănunte despre activitatea pe care o am, găseşte acolo toate datele care sunt legate de cariera mea. Acesta a fost primul pas în promovarea a

ceea ce fac şi dă roade datorită nepăsării altora. Nimeni nu a mai făcut un alt site dedicat somelierilor. Au apărut, ulterior, cele ale asociaţiilor de profil. M-am simţit, la un moment dat, precum "chiorul în ţara orbilor". Nu a fost ceva programat, dar totul a început să se lege. Dacă se mişcă lucrurile într-un anume sens, fără a se forţa direcţia, nu are cum să nu funcţioneze ceea ce ne propunem.", a povestit somelierul. Nu a ratat întâlnirile în care s-a prezentat vinul. Experienţa de peste 20 de ani acumulată în restaurante, unde a fost o

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

Lideri

bună perioadă manager, a contribuit la

pentru a nu da greş în faţa publicului.

formarea lui ca somelier de succes. S-a

Punctualitatea este foarte importantă

dezvoltat lent. S-a limitat numai la zona

în această ocupaţie. La orice prezenta-

pe care a stăpânit-o suficient de bine,

re ajunge mult mai devreme ca ceilalţi,

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

pentru a avea timp să verifice temperatura vinului. La cele albe şi spumante, temperatura trebuie să oscileze între 6 şi 12 grade, iar cele tinere, roşii se beau la temperatura de 14-15 grade. Cele roşii, consacrate, pot ajunge la o temperatură de 18-20 de grade. Un somelier trebuie să fie sănătos, pentru a avea simţurile perfecte: acuitate vizuală, miros bun, gust exersat. Pentru a deveni expert în acest domeniu, se educă analizele senzoriale. Un profesionist trebuie să acumuleze cunoştinţe de istorie, geografie, la care să adauge atitudine, bun simţ şi diplomaţie. "În orice profesie avem obiceiul, omenesc, să epatăm pentru a demonstra ce ştim. Când suntem în faţa unui public numeros, care aşteaptă să afle cât mai multe informaţii despre vin, putem fi tentaţi să exagerăm în comportament, însă este necesar să se păstreze modestia în exprimare, să nu se folosească termeni tehnici sofisticaţi, care să nu fie pe înţelesul ascultătorilor. Aventurarea, în

Lideri această zonă, e ca o capcană. Dacă se păstrează proporţiile, se prezintă corect produsul.", a adăugat Sergiu Nedelea. El şi-a însuşit arta de a vorbi despre vinuri după îndelungi perioade în care a studiat cărţi de specialitate. A învăţat să se comporte pe scenă, sub reflectoare. "Am avut o mare lansare, într-un club celebru din Bucureşti. Totul a fost regizat cu mare minuţiozitate. Am repetat, însă nu mi s-a spus că se va aprinde un reflector chiar în faţa mea. Când s-a întâmplat, cu publicul în sală, m-am blocat timp de câteva secunde. Până la urmă, am reuşit să reiau contactul cu cei prezenţi şi a ieşit foarte bine. În acest domeniu, al comunicării, putem avea surprize nenumărate.", şi-a amintit somelierul.

siderată aceea dintre un Cabernet Sauvignon cu un muşchi de vită, într-un sos de piper verde. Este important să se experimenteze gusturile proprii, ţinându-se seama de anumite standarde. Peşte se

vin roşu tânăr. "Dacă îndepărtăm tabu-urile din obiceiurile de consum, găsim calea către desfătare. Este bine să o facem cu puţină ştiinţă, însă, pentru a valorifica în mod corect

poate consuma şi alături de vinul roşu, însă am simţi un gust amar. De aceea, un vin alb, sec, este mai potrivit lângă un peşte care să aibă alături sos de lămâie. Gustul va fi dulceag. Lângă o plachie din crap de Dunăre cu roşii, ardei gras, ardei iute, s-ar putea adăuga un rose sau un

aromele. Eu am experimentat pentru că nu ştiam că o fac. Aşa m-am şlefuit şi am început să înţeleg de ce realizez anumite asocieri gastronomice cu vinul. Aici este bucuria vieţii. Nu mâncăm şi bem doar ca să existăm. Dacă tot o facem, putem să alegem ceea ce ne place. Astfel, ne simţim mai bine. Am trăit experienţe minunate în Bordeaux, tocmai pentru că acolo totul a intrat în firesc. Atunci când m-am ridicat de la masă, am simţit că aş putea să mă aşez iar. Nu m-a împresurat acel preaplin, tocmai datorită asocierilor fericite dintre vinuri şi mâncare. În majoritate, românii consumă vinuri albe, demidulci sau dulci şi nu ştiu să le asocieze cu bucatele potrivite. Consumul este ghidat şi de nivelul de cultură al fiecărei persoane. Suntem înconjuraţi de globalizarea alimentelor, puţin nefirească şi încă nu există repere clare cu privire la consum. Este adevărat că produsele de calitate au un cost ridicat, dar aşteptările sunt maxime, în acest caz.", a specificat Nedelea. Dacă nu putem să ieşim din şabloanele consumului, aproape că nu are sens să

Preparatele şi vinul O mâncare potrivită pentru un vin bun este determinată de simbioza gusturilor, după cum susţine Sergiu Nedelea. Standardul este cunoscut de toată lumea: pentru vinul alb se alege o carne albă, iar pentru cel roşu, carnea trebuie să fie tot roşie. Alimentele mai colorate sunt mult mai gustoase. Condimentele sunt foarte importante. Gustul mâncării poate fi completat de cel al vinului. Dar se poate valorifica şi un contrast: vinul dulce se poate asocia cu foie gras-ul. Secretul stă în aciditatea şi în persistenţa gustului celor două alimente. Acestea se estompează reciproc. O asociere supremă este con-

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

Lideri scânteia divină, vinul nu iese bun. Consider că vinul e cultură şi are puterea de a se comunica singur. Tot ce explic la o prezentare, se poate reduce la un gest. Dacă o înghiţitură nu e urmată de altele, înseamnă că produsul nu a plăcut. De multe ori, însă, poate fi prea subiectivă degustarea. De aceea e bine să fie acolo un somelier care să explice de ce nu a plăcut şi cum ar fi senzaţia, dacă vinul s-ar asocia cu un preparat culinar.", a dezvăluit somelierul. De-a lungul timpului, Sergiu Nedelea a făcut parte din numeroase jurii de specialitate la concursurile organizate în ţară, pentru desemnarea celui mai bun somelier din România. A evaluat competenţele ospătarilor, ale şefilor de sală sau ale bucătarilor. A participat la Campionatul de Gătit în Aer Liber, unde a analizat asocierea preparatelor cu băuturile alese. A fost prezent şi în concursuri internaţionale de degustare. În urmă cu doi ani, a fost solicitat în Italia, Ancona, la Concursul Internaţional "Vinul şi peştele". "După o săptămână de degustat câte 70 de vinuri pe zi, asociate cu alimentele marine, am fost surprinşi la gala de decernare a premiilor de un preparat din mistreţ, însoţit de un vin roşu. Cei prezenţi aproape că le uitaseră gustul!", îşi aminteşte Nedelea. Anul trecut a participat, în Verona, la beneficiem de informaţiile pe care ni le poate furniza un somelier. Însă, dacă dorim să evoluăm pentru a avea experienţe unice, este importantă o persoană care este pregătită să descrie un vin. Lichidul bahic trebuie să se afle într-un echilibru perfect cu preparatele şi serviciile oferite într-un restaurant. Vinul nu trebuie să fie tratat de parcă s-ar afla acolo cu chirie, spune Nedelea. Face parte din întregul care îi este oferit consumatorului. Acolo unde se găseşte o ofertă mai mare de bere, locul se poate numi berărie. Când gama de spirtoase este mai mare, discutăm despre un bar, însă când vinurile sunt ca la ele acasă, cu siguranţă este vorba despre un restaurant. Când se consumă preparate culinare, vinul trebuie să fie prezent alături, obligatoriu.

Ambianţa ideală pentru savurarea unui vin bun trebuie să fie liniştită, muzica să fie în surdină, lumina discretă, iar serviciile de calitate. Cea mai importantă, însă, ar fi prezenţa unei persoane dragi, care să întregească atmosfera caldă. "Doar cei care au ceva de ascuns beau singuri. Vinul e o băutură a bucuriei, care trebuie să fie împărtăşită. Nu discutăm despre cei care mai beau şi de necaz. Dacă ar fi să definim vinul, conform dicţionarului, acesta este o băutură obţinută prin fermentarea mustului din struguri. Vinul este diferit de la un an la altul şi conţine aproximativ 85% apă dată de fruct (strugure), între 11 şi 15% alcool şi aproximativ două procente constituie miracolul vinului, care formează culoarea şi aromele. Se spune că, dacă nu conţine

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

Concursul Internaţional de Vinuri Vinitaly, unde s-au prezentat 4.700 de probe de vin. S-a numărat şi printre organizatorii concursurilor interne. "Vă recomand să beţi vin acasă, nu când sunteţi la volan şi să ţineţi seama de sezon. Pentru că a sosit vara, puteţi să gustaţi un rose ori un vin alb. Dacă vă bucuraţi de o cină sofisticată, puteţi să vă permiteţi un vin roşu, de calitate. Ţineţi seama de banii pe care îi daţi pe vin, deoarece calitatea lui se reflectă într-un preţ care trebuie să fie mai mare de 20 de lei. Nu uitaţi să consumaţi această băutură moderat şi în timpul meselor. Dacă o veţi face cu înţelepciune, veţi fi sănătoşi şi fericiţi!", vă recomandă somelierul.

Alina ANTON

Coloana a cincea Secretul lui Silaghi

"Miniştrii Transporturilor fac şi ei, pasiuni nebune pentru femei!", aşa ar suna o relansare a unui cunoscut hit al formaţiei Taxi. Probabil că, în goana pentru voturi şi

pentru a fi pe placul duduilor, actualul ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, îşi vopseşte părul. "Umblă cu cioara vopsită!", îl ironizează subalternii pe coridoarele MTI. Nimeni nu ştie exact motivul pentru care

Silaghi îşi vopseşte părul. Am încercat să ne imaginăm cum ar arăta actualul ministru al transporturilor dacă nu şi-ar vopsi părul.

În loc de concluzie: Iată ce a ieşit!

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

Coloana a cincea

Feriţi-vă de măgăruşul Transchim!

După ce l-au înlăturat de la conducerea companiei pe fostul preşedinte Constantin Isac, la cârma companiei de transport Transchim s-a aciuat o gaşcă de ţepari. Sub directa oblăduire a Mirelei Maxim, preşedinte al Consiliului de Administraţie, şi a directorului general Dinel Saizu, noii golănaşi de la Transchim au început să le tragă ţepe partenerilor de afaceri. Iată unul dintre cazurile de escrocherie crasă la care se pretează noii şmecheraşi. Timp de mai bine de doi ani, reprezentanţii unui furnizor, au ţinut continuu legătura cu directorul general Dinelo Saizu, care i-a asigurat constant că facturile le vor fi plătite. Mai mult, printr-un document oficial, emis la data de 26 ianuarie 2011, Transchim recunoaşte că are faţă de furnizor o datorie de 19.609,04 lei. Din nou, verbal, Saizu se obligă să plătească o parte dintre facturi în cel mai scurt timp posibil. O minciună gogonată! În luna iunie 2012, când furnizorul cere din nou către Transchim să i se plătească datoria, nu mică îi este surpriza când, la adresa trimisă, primeşte un răspuns prin care golănaşii de la Transchim spun că, din cauza faptului că o parte dintre facturi au fost emise cu mai bine de 3 ani în urmă, ei şi le-au şters pur şi simplu din contabilitate şi declară în mod mincinos că facturile pe care le-au plătit ar fi de fapt cele care sunt mai noi de trei ani.

gioaicei: "Eu, Anca Boagiu, am făcut ce am promis. Şi în sectorul 2, şi în ţară, ca ministru. În ţară am construit 600 de km de autostradă şi 3.000 de km de drumuri naţionale. În Sectorul 2, sectorul nostru, va începe construcţia unui tronson nou de metrou: Universitate–C.A. Rosetti–Foişorul de Foc–Iancului–Pantelimon care va avea 10 staţii şi o lungime de 10 km." În loc de concluzie: Ai construit "600 de km de autostradă şi 3.000 de km de drumuri naţionale"?! Măi, Pinocchio, marş de aici!

Susţinătorii "maşalului"

Gurile rele spun că, pentru susţinerea lui Ionuţ Maşala pe poziţia interimară de şef al CNADNR, câţiva constructori au scos de la "teşcherea" o sumă impresionantă de bani pe care au dat-o şpagă. Micuţul Ionuţ este prietenul lor pentru că, de mulţi ani, le face plata facturilor peste rând. Şi acesta este singurul lucru care îi interesează pe golănaşii care fac afaceri cu CNADNR, să îşi tragă banii în viteză şi să presteze cât mai puţin pentru ei. Mai mult, şmecheraşii i-au creat şi un mit lui Maşala pentru a-l susţine. Ei au lansat zvonul potrivit căruia mama actualului interimar de la conducerea Companiei de Autostrăzi ar fi de fapt unul dintre oamenii de încredere ai guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Zvoniştii şi răspândacii susţin că "doamna Maşala" ar fi o mare specialistă în atragerea de fonduri externe. În loc de concluzie: Părinţii lui Ionuţ Maşala sunt nişte bieţi pensionari, fără niciun fel de activitate "extraşcolară"! Dar şi minciuna e o vorbă!

Schimbarea modificării

Laszlo Sajtos nu a rămas prea mult timp la conducerea ISCTR. Pentru că postul a fost promis PSD-ului, penelistul a fost silit să se mulţumească cu un post de adjunct al şefului Registrului Auto Român, pesedelul George Dincă. În locul lui Sajtos, la conducerea Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier a fost numit Gabriel Ştefănescu. Acesta din urmă este membru PSD, este fost şef al Agenţiei ARR Covasna şi, din noiembrie 2011, inspector la ISCTR. În loc de concluzie: Procentul obţinut de USL la alegerile locale este identic cu cel al debandadei din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Furnizorul ţepuit va acţiona în instanţă firma Transchim pentru a-şi recupera prejudiciul. Semnalele noastre sunt că aceeaşi strategie şmecherească a fost aplicată şi în cazul altor furnizori. În loc de concluzie: Vă recomandăm să nu faceţi afaceri cu golănaşii de la Transchim!

Pinocchio de PD-L

După ce a fost scoasă pe uşa din dos a istoriei din Ministerul Transporturilor, fosta ministresă Anca Boagiu a devenit extrem de activă pe blogul personal. "Am făcut ce am promis"- titlul unei postări a Boa-

Probleme penale

Problemele create de idioţii Ancăi Boagiu care au redactat Ordonanţa de Guvern nr. 26/2011, privind înfiinţarea ISCTR, au implicaţii penale. Pentru că, în articolul 12 al acestei OG, se spune că CNADNR nu mai are atribuţii de control şi de sancţionare pe drumurile publice începând cu 4 decembrie 2011, toate amenzile date pentru lipsa rovinietei sunt nule de drept. Mai mult, există semnale că o serie de firme şi persoane fizice intenţionează să depună plângeri penale pentru abuz în serviciu împotriva celor din CNADNR care au ordonat în mod ilegal întocmirea şi expe-

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

dierea proceselor verbale de contravenţie către cei care au circulat pe drumurile naţionale fără rovinietă. "Lotul OG 26" ar putea astfel să fie alcătuit din fosta interimară de la conducerea CNADNR, Daniela Drăghia, directorul general adjunct economic, actual şef interimar, Ionuţ Maşala, directorul Direcţiei Comerciale Cosmin Popescu şi fostul şef al CESTRIN Ştefan Ioniţă. În loc de concluzie: După 4 decembrie 2011, dată la care intră în vigoare prevederile OG 26, s-au printat şi s-au expediat câteva sute de mii de procese verbale de contravenţie. În măsura în care firma care se ocupă de printare şi expediţie încasează un euro pentru fiecare proces verbal, printr-o matematică simplă aflăm sumele uriaşe plătite de CNADNR aiurea şi care ar trebui în mod normal recuperate de la "Lotul OG 26".

Chinurile lui Silaghi

Pentru că este doar un biet politician căruia PNL a decis să îi arunce o ciosvârtă, actualul ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, nu are nicio legătură cu transporturile. El nu cunoaşte domeniul, nu cunoaşte oamenii şi nu are încredere în absolut nimeni. Acest lucru a creat un mare blocaj în MTI. Toate eliberările şi numirile pe funcţii pe care alţi miniştri le făceau cât ai zice peşte, pentru Silaghi sunt nişte calvaruri. Cu greu a reuşit să promoveze la Secretariatul General al Guvernului decizia prin care Tiberiu Bărbuleţiu, omul în care are puţină încredere, să fie numit secretar general al Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Apoi, în cazul ISCTR, l-a numit mai întâi pe Laszlo Sajtos şi apoi a ezitat să îl înlocuiască cu pesedelul arădean Flavius Horţopan, care s-a prezentat cu tupeu să îşi ia în primire biroul. Apoi, la solicitarea PSD, l-a pus pe post pe covăsneanul Gabriel Ştefănescu, dar l-a ţinut pe poziţie pe Sajtos, deşi acestuia din urmă îi dăduse numirea pe postul de director general adjunct la RAR. Stilul ezitant al lui Silaghi îşi pune amprenta şi pe CNADNR, unde Ionuţ Maşala pare să îşi fi cumpărat deja interimatul până după alegerile parlamentare. Slăbiciunea actualului ministru este speculată şi de şmecheroaica Daniela "Macaronela" Drăghia, fosta interimară de la conducerea Companiei de Autostrăzi. Cu tupeul şi nesimţirea care o caracterizează, femeia îi cere telefonic în continuare în fiecare seară raportul fostului ei subaltern Ionuţ Maşala, ajuns şef interimar. De asemenea, "chinurile facerii" l-au împiedicat pe Silaghi să numească noi şefi la Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri ale CNADNR. Cu greu a reuşit să îl înlocuiască de la conducerea DRDP Constanţa pe pedelistul Aidîn Ibram cu Marin Dima. În loc de concluzie: Ministrul Ovidiu Silaghi îşi vopseşte părul, dar năravul ba!

Consilierul cel dubios

Profitând de stilul ezitant de conducere al ministrului Ovidiu Silaghi, un mare şmecheroi s-a înfipt pe o poziţie de consilier

GENUL GENUL PROGRAMULUI: PROGRAMULUI: PAMFLET PAMFLET personal al lui. Tudor Gabriel Bohâlţeanu nu era membru PNL atunci când Silaghi a devenit ministru. Tudorică a apărut la puţin timp după Silaghi la etajul întâi al clădirii MTI şi a început să dea directive în locul ministrului. El a ordonat întrunirea mai multor consilii de administraţie ale unor companii din conducerea Ministerului Transporturilor şi luarea unor decizii de numiri pe posturi. Ciudat este însă faptul că Bohâlţeanu făcea aceste mişcări în numele şi în lipsa ministrului. Când Silaghi venea la Minister, se jura că nu ştie nimic de toate modificările ordonate de către Bohâlţeanu. Unii dintre cei cu care am stat de vorbă susţin că, deşi se comportă ca un consilier al ministrului, în realitate Tudorică nu a fost numit vreodată pe această funcţie. Site-ul Ministerului Transporturilor, altădată un model de transparenţă, nu publică nici numele echipelor de consilieri ai ministrului sau ale secretarilor de stat şi nici declaraţiile de avere ale noilor veniţi. Tudor Gabriel Bohâlţeanu nu a fost unul dintre cei victimizaţi de guvernarea PD-L. Din contră. Astfel că, dacă la finalul anului 2008, Tudorică era preşedinte al băncii de stat Eximbank, în octombrie 2009, el a fost numit preşedinte-director general al Poştei Române. El a stat pe această funcţie până în iunie 2010, când a fost înlocuit din cauza datoriilor exorbitante pe care le-a acumulat Poşta Română în mandatul lui dar şi ca urmare a unor dezvăluiri din presă. Tudor Gabriel Bohâlţeanu este nepotul lui Ioan Bohâlţeanu, membru fondator al Asociaţiei Salariaţilor din Petrom (PAS), locotenent de nădejde al liderului sindical Liviu Luca şi membru al Consiliului de Administraţie al fostei companii Petromservice, controlată din umbră de către controversatul Sorin Ovidiu Vîntu. Ioan Bohâlţeanu a fost anchetat de către DNA într-un caz de returnare ilegală de TVA în valoare de 62 de milioane de euro. Tudorică a fost membru al Marii Loji Naţionale Unite din România, considerată "masonerie neregulară", nerecunoscută de cealaltă Mare Lojă din România şi neacceptată la nivel mondial. Din această masonerie, Bohâlţeanu a fost dat afară cu mare tam-tam în octombrie 2009. Pe vremea în care era şef la Poşta Română, în presă au apărut o serie de articole despre relaţia extraconjugală pe care Bohâlţeanu o avea cu o subalternă de-a sa: "Preşedintele Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), Tudor Bohâlţeanu, are o viaţă amoroasă extrem de palpitantă. Oficial e căsătorit şi are doi copii. În paralel, susţin sursele, el trăieşte o poveste de dragoste cu una dintre subalternele lui. Surse din interiorul Poştei ne-au dezvăluit că, la 35 de ani, Bohâlţeanu ar fi făcut o pasiune pentru o brunetă cu aproape 10 ani mai tânără decât el. Femeia după care i s-au aprins călcâiele şefului Poştei lucrează împreună cu el. Tânăra e studentă la Ştiinţe Politice, locuieşte cu chirie în Bucureşti şi a lucrat, iniţial, pentru o companie care comercializează maşini de lux. Între timp, însă, Bohâlţeanu a angajat-o la Poştă, iar acum

tânăra are biroul apropiat cu al lui. Potrivit surselor noastre, statutul de amantă a şefului Poştei i-a dat aripi. Astfel, bruneta a început uşor-uşor să facă ordine în companie. Se foloseşte de câte ori are nevoie de şoferul personal al preşedintelui CNPR şi, mai mult, se ocupă îndeaproape de corespondenţa lui Bohâlţeanu. Este practic nelipsită din viaţa şefului Poştei. Contactată aseară de reporteri [...], Magdalena Bohâlţeanu ne-a declarat diplomată că o ştie pe amantă, dar că "relaţiile extraconjugale ale mele sau ale soţului meu prefer să le discutăm în familie, nu în presă!" Interesant este faptul că perioada în care a fost şef la Poşta Română l-a marcat pe Bohâlţeanu atât de mult încât, după ce a ajuns la MTI, a încercat, printr-o manevră de culise, să o pună şefă la CNADNR pe una dintre fostele sale subalterne, Beatrice Constantin. Fără succes în lupta cu ismănarii şi purcelachiii! În loc de concluzie: Cu un asemenea pedigree, nu e de mirare că Tudor Bohâlţeanu îşi arată muşchii în faţa cabinetului ministrului Ovidiu Silaghi, chiar dacă nici măcar membru PNL nu este!

Arerişti "fără portofoliu"

Ordonanţa de Guvern 26/2011, cea prin care s-a înfiinţat ISCTR, a dat o lovitură letală Autorităţii Rutiere Române. În vechea organigramă, Autoritatea avea 653 de angajaţi, din care aproximativ 400 lucrau în inspecţie şi control. Dintre aceştia, 42 erau şefi de agenţie şi au rămas pe zona de licenţiere, singura activitate pe care o mai are ARR. Aproximativ 200 de oameni au luat examenele şi s-au transferat la ISCTR. În acest moment, ARR are 440 de angajaţi, din care 253 se ocupă de licenţiere, plus şefii de agenţii. Vreo 40-50 se ocupă acum de examinările profesionale şi, cu mare largheţe, descoperim că Autoritatea Rutieră Română are acum un surplus de personal de cel puţin 100 de oameni, care vin zilnic la program dar nu au obiectul muncii. Din cauza OG 26, ARR este obligată să dea 60% din încasări către ISCTR şi astfel, în acest moment, se află într-o stare financiară dramatică. Deşi ne aflăm deja la jumătatea anului 2012, bugetul de venituri şi cheltuieli al ARR nu a fost aprobat. Practic, nu se poate semna un buget pe deficit. Pentru a putea să funcţioneze, ARR are nevoie de un buget cel puţin dublu decât îl are în acest moment. Aceasta ar însemna să dea către ISCTR doar 20% din încasări, nu 60% ca acum. În loc de concluzie: Ar fi interesant de aflat cine sunt idioţii care au redactat infama Ordonanţă de Guvern!

Jocuri de culise

Feţe "de masă" pe care speram să nu le mai vedem pe la MTI s-au întors acum triumfătoare să combine. Celebra Maria Magdalena Grigore, "blonda de la DRDP Bucureşti", o peneleoaică cu multe bube în cap şi dosare la diverse parchete, este acum mai tot timpul împreună cu infamul

pseudo-consilier Tudor Bohâlţeanu. Secretarul de stat Septimiu Buzaşu a început o serie de combinaţii cu Florea Diaconu, patronul firmei de construcţii Delta ACM 93. Golănaşul asfaltului Dorinel "Ismănaru" UMBrărescu îl vizitează constant pe Ionuţ Maşala, şeful interimar al CNADNR. Şmecheraşul şi-a lăsat o barbă atât de mare încât aproape că nu îl mai recunoşti. Părul de pe faţă nu l-a făcut însă pe UMBrărescu să renunţe la "bărbile" care l-au făcut bogat! Bogdan Bărboi, consilierul de suflet al fostului secretar de stat pedelist Eusebiu Pistru, s-a răspopit acum la liberalism şi şi-a luat o funcţie în ARR, ca şef la Serviciul Reglementări. Lucian Calmuş, noul director comercial adjunct, este vizitat constant de către şmecheraşii de la firma Novensys, cei care au decartat pe vremuri la Adrian "Coropişniţa" Ionescu şi au încasat la greu de pe urma dubiosului sistem electronic de emitere şi monitorizare a rovinietei. Acum vor o extindere a contractului. Mai mult, simţind slăbiciunile din sistem, fostul lacheu al Ancăi Boagiu, Liviu Costache, pus pe criterii clientelare şef la CNADNR, apoi plasat şi demis de pe funcţia de director comercial, ameninţă să se întoarcă. El susţine că ar fi câştigat procesul intentat "mămicii" lui, Boagiu, care a avut impertinenţa să îl dea jos din funcţia de director comercial, după ce a avut nesimţirea să îl aducă în CNADNR. În loc de concluzie: Când ministrul nu e acasă, bohâlţenii sar pe masă!

O altă exclusivitate

Revista TIR Magazin v-a obişnuit cu exclusivităţile. Prin serviciul nostru de newsletter, am fost primii care am dat ştirea noilor numiri pe funcţii de la CNADNR. Consiliul de Administraţie (CA) al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) s-a reunit într-o săptămână pentru a doua oară pe 31 mai 2012. După ce în şedinţa de luni, 28 mai 2012, au fost scoase de pe ordinea de zi punctele legate de noi numiri pe funcţii, pe 31 mai s-au luat în final o serie de decizii. Cu mandat direct de la consilierul Bohâlţeanu al ministrului Transporturilor Ovidiu Silaghi, CA al CNADNR l-a numit în funcţia de director al CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică al CNADNR) pe un oarecare ROLAND STOENESCU, o persoană necunoscută celor din sistem. Un alt "ilustru necunoscut" a fost numit pe funcţia de director general adjunct al CNADNR pentru Finanţări Externe: ŞTEFAN SCORUŞ, despre care s-a aflat că este membru al PD-L Prahova. De asemenea, omul de care se leagă implementarea de către firma Novensys a Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune şi Control a Rovinietei, Lucian Calmuş, a fost numit din nou pe postul de director comercial al CNADNR. Şi, nu în cele din urmă, Radu Roman, şe-

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

Coloana a cincea

ful de cabinet al ministrului Silaghi, a fost numit şi pe funcţia de consilier al directorului general. Cea mai aşteptată numire, cea de director general al CNADNR, nu a fost făcută, deşi a trecut mai mult de o lună de zile de la schimbarea puterii. După demiterea Danielei Drăghia, şefă interimară a Companiei de Autostrăzi pentru mai bine de un an, tot interimar (cu preluare de atribuţii) a fost numit pe funcţia de şef al CNADNR Ionuţ Maşala, directorul general adjunct economic al companiei. Surse din MTI susţin că este posibil ca interimatul lui Maşala să fie prelungit pe termen nelimitat, datorită susţinerii de care acesta se bucură din partea lui Ismănaru Umbrărescu, patronul UMB Spedition, probabil cel mai potent financiar "golănaş" al asfaltului. În loc de concluzie: Toate aceste modificări s-au făcut într-o perioadă în care ministrul Ovidiu Silaghi a lipsit de la MTI. Toate sunt marca Tudor Bohâlţeanu!

Radu Mihai a exercitat atribuţiunile Directorului Regional, au fost majorate salariile nejustificat anumitor persoane din DRDP Craiova, vă rog să ne comunicaţi dacă sunt adevărate aceste zvonuri, pentru a lămuri şi linişti de asemenea, membrii de sindicat care reproşează Sindicatului Elie Radu că nu ia atitudine în asemenea cazuri.". Răspunsul a venit a doua zi: "Către Sindicatul Drumarilor Elie RaduDRDP Craiova Central În atenţia d-lui Fetea George

Ursul păcălit de vulpe

Bohâlţeanu este vulpea care a reuşit să schimbe conducerea pesedistă a CESTRIN printr-o golăneală clasică. L-a chemat la el pe Ştefan Ioniţă, din clanul lui Laurenţiu Stelea, şi l-a asigurat de aprecierea sa. Scărpinat pe burtă, Ioniţă s-a lăsat pe spate şi, ca un urs prostănac, a acceptat ca, "în semn de loialitate" să îi dea bohâlceanului demisia sa în alb. Şi, cum a plecat ursul, vulpea a avut grijă ca demisia să îi fie aprobată. În loc de concluzie: În zadar s-a certat Ştefan Ioniţă la uşa ministrului ca la uşa cortului cu fostul şef al CESTRIN Vincenţiu Cuc. Bohâlţeanu şi-a pus omul pe funcţia de şef. Un "neica-nimeni": Roland Stoenescu.

Prostănacul sindicalist

Pozând în Gigi duru' sindicalistu', liderul de la DRDP Craiova al Sindicatului Drumarilor Elie Radu, George Fetea, a depus la registratură, pe data 9 mai 2012, o solicitare, în atenţia Directorului Regional Radu Mihai, în care scria: "Având în vedere că tot mai mulţi membri de sindicat susţin că au informaţii că, în perioada 23.01.2012-04.04.2012, când d-l

ieşte"!

Ascensiunea lui Lab

"Revoluţie să fie, da' s-o ştim şi noi!", spunea nenea Iancu! Marele "revoluţionar de profesie" Augustin "Lab" Hagiu, preşedinte a nenumărate comiţii, conţilii, asociaţiuni şi federaţiuni, toate organizate cu aceeaşi mână de transportatori, a mai dat o palmă capitalismului de cumetrie. Începând cu data de 12 iunie 2012, prin grija secretarului de stat PNL- aripa PSD- din Ministerul Transporturilor, Septimiu "Whisky-arul" Buzaşu, hagiul a primit un post de consilier al directorului ARR. Ambiţiile politice ale lui "Lab" au fost şi sunt infinit mai mari, dar a fost obligat să se mulţumească cu o ciosvârtă mai mică de această dată. Principiul pe care a mers în acest caz a fost: Fă-te frate şi cu Supuran până cel ce te plăteşte, piticul mustăcios Tecesică Snagoveanu, trece cu camioanele puntea! Şi aşa a mai murit o "voce a poporului oropsit" şi s-a mai născut un sindicalistopatronato-politruc! În loc de concluzie: Parcă îl şi vedem pe Lab cântând plin de abnegaţie celebrul hit ceauşist "Mulţumim din inimă partidului"!

Adevăratul ministru al Transporturilor Urmare a adresei dumneavoastră nr. 11133/09.05.2012, vă comunicăm că, în perioada 23.01.2012-04.04.2012, perioada în care dl. Radu Mihai a îndeplinit atribuţiile de Director Regional, nu s-au făcut majorări salariale pentru nicio persoană din cadrul DRDP Craiova. Menţionăm că singura majorare salarială în anul 2012 a fost făcută de dl. Stoica Ştefan, în data de 08.05.2012, pentru dl. Fetea George, de la salariul de 2271 la salariul de 3424. Director Regional, Radu Mihai Adrian" În loc de concluzie: Cu alte cuvinte: numai ţie ţi-au mărit anul acesta pedeliştii salariul, prostănacule sindicalist!

Mega-salarii

Publicarea pe site-ul CNADNR a celor mai noi declaraţii de avere ale angajaţilor cu funcţii de conducere a provocat noi surprize. Cercetata penal Silvia Ciobanovschi este în topul salariilor din companie, deşi a fost retrogradată din funcţia de director pe cea de şef serviciu. Ea a câştigat anul trecut de la CNADNR 174.016 lei. Interimarul de la conducerea CNADNR şi nevasta lui, Ionuţ şi Dana Maşala, au refuzat în mod ilegal să îşi publice declaraţiile de avere aşa cum prevede legea. Campionul absolut al salariilor, dintre cei care şi le-au declarat, este Petre Dumitru, fostul director de la Calitate din CNADNR, pensionat şi apoi angajat pe postul de consilier al Macaronelei Drăghia. El a avut anul trecut un venit brut de 303.423 lei.

În loc de concluzie: Macaronela "să tră-

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

Iepuraşul cu blana vopsită Ovidiu Silaghi se plimbă pe la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi gurile rele spun că ar fi ministru. În realitate, cel care ia toate deciziile în MTI, adică adevăratul ministru, este omul SOV-ului, Tudor Gabriel Bohâlţeanu. Cu acceptul lui Silaghi, pe 13 iunie 2012, ar fi trebuit să aibă loc o şedinţă a Consiliului de Administraţie (CA) al CNADNR, care ar fi urmat să înlocuiască o parte din oamenii din conducerea companiei, după cum urmează: - postul pe care Bohâlţeanu l-a pus recent pe pedelistul prahovean Ştefan Scoruş, cel de director general adjunct Proiecte cu Finanţare Externă, ar fi urmat să fie ocupat de către controversatul Mircea Pop, cel care a mai făcut în trecut nenorociri de pe poziţia de adjunct al CNADNR, împins în faţă de PSD Cluj, în frunte cu actualul ministru de interne Ioan Rus; - Mircea Epure, director general adjunct Proiecte cu Finanţare de la Bugetul de Stat, urma să fie înlocuit cu Ilie Băruţă, susţinut de constructorul austriac de drumuri Strabag; - Narcis Neaga, sprijinit de Mihai "Mişel" Stanciu de la firma de proiectare Search SRL, ar fi urmat să preia din nou postul Nicoletei Davidescu, acela de director Direcţia Autostrăzi cu Finanţare de la Bugetul de Stat şi Concesiuni; - Adrian Florea, fost director Comercial în CNADNR, ar fi urmat să preia postul "întâiului locotenet" al Danielei "Macaronela" Drăghia, Marius Piştea, director Proiecte Autostrăzi Fonduri Externe; - Alin "Octavian" Goga ar fi urmat să îşi

GENUL GENUL PROGRAMULUI: PROGRAMULUI: PAMFLET PAMFLET reia funcţia de director Juridic chiar din mâinile celui căruia a fost silit să i-o cedeze, Andrei Filipescu. Pripăşit de vreo trei săptămâni pe la cabinetul veşnicului său protector Septimiu "Whisky-arul" Buzaşu, macabrul klingonian Mihai "Eprubetă" Grecu, catastrofa care a distrus CNADNR-ul, i-a făcut o vizită agitat adevăratului ministru al Transporturilor, Tudor Bohâlţeanu. Între timp "adevăratul ministru" a fost sunat şi de şmecheraşul interimar la conducerea CNADNR, Ionuţ Maşala. "Şeeeeefu! Ce facem că ăştia mă pun să îi demit eu pe colegii mei?!". Presat din două părţi, "ministrul" Bohâlţeanu a pus mâna pe telefon şi a anulat şedinţa Consiliului de Administraţie. În loc de concluzie: În timpul acesta, iepuraşul vopsit ca un ou de Paşti, Ovidiu Silaghi, îşi lingea tacticos lăbuţele, fără să înţeleagă ce i se întâmplă.

Rise of "Văduva Neagră"

În absenţa unui ministru puternic, la MTI apar tot felul de descreieraţi care încep să facă precum maimuţele. Cel mai elocvent caz al unui consilier care "a uitat să îşi ia medicamentele" este cel al Oliviei Văduva, poreclită "Văduva Neagră". Pentru că nu se pricepe la absolut nimic, femela s-a apucat să construiască un sistem de securitate impenetrabil pentru zona de la etajul întâi a Ministerului Transporturilor unde îşi are biroul ministrul "de faţadă" al MTI, Ovidiu Silaghi. Mai întâi, Văduva Neagră a pus doi moşulici să păzească cele două intrări de pe coridor. Pentru că tot mai reuşeau să treacă oameni care aveau de rezolvat probleme cu şefii lor cu birouri în acea zonă a clădirii, "salvata de Rudotel" le-a ordonat celor de la administraţia clădirii să dezactiveze toate cardurile de acces din MTI. Aşa se face că, la începutul celei de-a doua decade a lunii iunie 2012, a fost mai mare râsul să îl vezi pe secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării încercând fără succes să ajungă la biroul său. Măsura Văduvei Negre a fost temperată de un incident mai mult decât hilar: inclusiv ministrul "de complezenţă" al MTI Ovidiu Silaghi a fost silit să stea vreo cinci minute să urle şi să bată în geamuri pentru a reuşi să ajungă la birou. Prima victimă semnificativă a Văduvei Negre este blonda Maria Magdalena Grigore, fostă director al DRDP Bucureşti pe vremea "intimului" ministru liberal Sică Orban. După o ceartă cu blonda, "Descreelivia" a declarat-o pe Maria Magdalena "persona non grata" pe "coridorul ei"! În loc de concluzie: Cei din MTI care au avut ocazia să o cunoască pe descreierată spun că, dacă a pus Văduva Neagră ochii pe tine, eşti mâncat. "De Elena Ceauşescu mai aveai şanse să scapi!", ne-a mărturisit, mai în glumă mai în serios, unul dintre angajaţii Ministerului Transporturilor.

Pepiniera de genii ISCTR

Notele la examenul dat, la 12 iunie 2012, pentru ocuparea a 75 de posturi de inspectori în cadrul ISCTR demonstrează

încă o dată că Inspectoratul de Stat pentru Control în Transporturile Rutiere este o instituţie mult mai coruptă decât toate fostele "hoarde" de control din ARR, RAR şi CNADNR. Felul în care se vindeau plicurile cu subiectele examenului, în dimineaţa în care avea loc proba scrisă, i-a uimit şi pe cei mai "murdari" angajaţi ai MTI. În funcţie de "puterea de cumpărare", subiectele i-au costat pe unii 3-5.000 de euro iar pe alţii 10-15.000 de euro. Publicate la o zi după examen, rezultatele la proba scrisă i-a dat drept mari câştigători pe cei mai controversaţi candidaţi. Nota pentru cei care au cumpărat examenele a fost aproape invariabil aceeaşi: 97,5. Dintre şmecheraşii din pepiniera de genii care au obţinut această notă se numără pedelistul Florentin Iordache, din Prahova, numit de Boagiu şef la Inspectoratul Teritorial nr.7. El a dat examen acum, în încercarea de a se fixa pe post, speriat că ar putea să fie schimbat în acelaşi mod în care a fost numit, adică prin decizia ministrului. Iordache a intrat în sistem cu ajutorul naşului său, Doru Ştefan, numit recent şef la ISCTR Bucureşti, la solicitarea penelistului Marian Petrache.

Bogdan Căpăţână, fost şef la EMCATR la CNADNR, numit de pedelişti şef la ISCTR Bucureşti, prieten la cataramă cu Doru Ştefan, a luat şi el nota 97,5 la examenul scris. Pepiniera de genii pedeliste care au luat aceeaşi notă la examenul de pe 12 iunie îi include şi pe locotenenţii lui Bogdan Căpăţână, Marius Dumitrache şi Rodica Dinu, zisă "Baştanca". Cu alte cuvinte, la ISCTR se reface Alianţa DA (PNL-PDL)! Fostul inspector şef al ARR de pe vremea ministrului Sică Orban, Vasile Olariu, prieten la cataramă cu Laszlo Sajtos, cel care a fost până de curând la şefia ISCTR, a luat şi el nota 97,5 la examen.

Nicolae Zarzăre, un alt candidat care a luat nota 97,5 la examenul scris face parte dintr-un grup infracţional alcătuit din foşti inspectori ARR şi CNADNR de la Constanţa, prinşi de procurori în flagrant în anul 2010. Potrivit anchetatorilor "începând din anul 2008, învinuiţii şi-au desfăşurat atribuţiile de serviciu în mod necorespunzător, favorizând anumite firme de transport rutier, pe care le anunţau despre perioadele şi locurile în care urmau să fie efectuate controalele rutiere, aşa încât aceste firme să nu fie depistate şi sancţionate pentru neregulile constatate şi să poată efectua transporturi mai ieftine în dauna celorlalte firme concurente". Din acelaşi grup infracţional, Florin Marius Popescu a luat la examenul de pe 12 iunie nota 82,5, Ferodin Husein- 72,5, Ovidiu Popa- 77,5 şi Bogdan Tănase 57,5. În loc de concluzie: Adică au fost admişi cu toţii!

Huţa cu Huţanu

Deşi la ora închiderii ediţiei nu era încă numit oficial, funcţia de şef al Corpului de Control al ministrului Transporturilor a fost preluată de un alt personaj controversat: Gheorghe Huţanu. Potrivit informaţiilor apărute în presă, din 2000 până în 2002, Huţanu a fost comisar şef de secţie la Garda Financiară Mureş, apoi a lucrat şase luni la unitatea similară din Hunedoara. Pe 16 septembrie 2002, a fost suspendat din funcţie pentru că procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale împotriva sa. Un an mai târziu, pe 15 iulie 2003, a fost reîncadrat la Garda Finaciară Mureş, de unde, în septembrie acelaşi an, a ajuns la secţia din Bucureşti. În 2005, după trei ani de anchetă, Huţanu a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Anchetatorii l-au acuzat pe fostul comisar că ar fi ajutat un om de afaceri italian, Riccardi Orlandino, "să evite" controalele financiare desfăşurate de Gardă. "Taxa de protecţie" pe care se pare că ar fi solicitat-o Huţanu şi un complice de-al său, pretins general SIE, s-ar fi ridicat la 135.000 de euro. Demararea procesului a condus la o nouă suspendare din funcţie, dar, pe 15 iunie 2006, a fost angajat de Radu Stroe la guvern. Liderul penelist era atunci secretar general al Guvernului şi l-a luat pe Huţanu pe post de consilier. În martie 2008, Tribunalul Sibiu l-a condamnat pe Gheorghe Huţanu la 4 ani de închisoare pentru infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată, complicitate la trafic de influenţă şi pentru două infracţiuni de abuz în serviciu. În loc de concluzie: Huţanu e deja "fezandat", deci numai bun pentru funcţia de şef al Corpului de Control al MTI!

Le mulţumim tuturor prietenilor noştri care ne-au sprijinit şi în această lună cu informaţii de calitate premium pentru realizarea acestei rubrici de pamflet. news@tirmagazin.ro

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

Lideri Maria Mihuţescu, un profesionist avizat de pacienţi

Un medic de familie trebuie să aibă abilităţile unui om de afaceri Medicul primar în Medicină de Familie, Maria Mihuţescu, şi-a dorit dintotdeauna să îmbrăţişeze această profesie, chiar înainte de a conştientiza ce presupune. Încă din perioada copilăriei, când se juca „de-a doctoriţa" şi până în momentul adolescenţei, când a trebuit să opteze cu privire la ocupaţia pe care şi-o va alege, nu şi-a pus niciodată problema să urmeze altă cale. "În clasa a XII-a, atunci când am luat în calcul şi varianta unui posibil eşec la examenul pentru Medicină, am căutat o supapă. Am cochetat cu ideea de a deveni stewardesă. Se pare că alegerea nu a fost una inspirată şi am stârnit indignarea familiei, ceea ce m-a determinat să abandonez, repede, planul B pentru viitoarea mea carieră. Acela a fost momentul care mi-a scos, definitiv, din cap varianta de rezervă.", ne-a povestit Maria Mihuţescu. Ea şi-a dorit să devină pediatru, însă familia nu a aprobat-o, deoarece în acea perioadă erau mari probleme cu mortalitatea infantilă. Un alt moment de cotitură a fost atunci când unul dintre fraţi a înscris-o la Facultatea de Medicină Generală, în loc de Pediatrie, aşa cum se aştepta. Acesta nu i-a comunicat „amănuntul" important pentru viitorul său, decât mult prea târziu pentru a mai putea schimba ceva. Deşi a promovat proba scrisă, s-a răzvrătit şi nu s-a mai prezentat la proba orală. În al doilea an, s-a înscris direct la Medicină Generală, nu pentru că presiunea familiei a fost covârşitoare, ci pentru că argumentele raţionale au fost convingătoare. După absolvire, au urmat trei ani de stagiatură în Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti. Până în 1989, a făcut Medicină Generală, deoarece promoţia 1981 în care a absolvit a fost de sacrificiu. Nu a putut participa la niciun examen de rezidenţiat până la intrarea României în democraţie, după 1989. A făcut naveta la Feteşti, ceea ce presupunea 11 ore pe zi de efort. În 1988, a identificat o oportunitate şi a dat examen pentru intrarea în cercetare la Institutul Naţional Victor Babeş. "Activitatea de acolo a fost pentru mine o perioadă devastatoare din punct de vedere profesional, deoarece nu aveam contact cu pacienţii, făceam cu totul altceva decât ştiam sau îmi doream să realizez. În plus, îmi desfăşuram activitatea într-un laborator de izotopi radioactivi. Pe de altă parte, nu pot să nu recunosc faptul că a fost o perioadă a existenţei mele extrem de creativă şi consistentă în plan spiritual. Am rezistat departe de pacienţi până în 1990. Când am acceptat postul, mi s-a promis că voi face cercetare, cu integrare într-un spital.

Aşteptările mele şi promisiunile lor nu au joncţionat niciodată, ceea ce a dus, în timp, la hotărârea de a pune capăt acestei aventuri. Cu ce preţ? M-am întors la Feteşti, deoarece nu aveam, în acel moment, altă posibilitate de a relua contactul cu activitatea medicală reală. Acolo mi-am desfăşurat activitatea până în 1992, când am susţinut un concurs pentru obţinerea unei angajări ca medic în Capitală. Am ocupat un post în Medicină Generală, la Spitalul Clinic Colţea din Bucureşti. Ulterior, am funcţionat ca medic specialist în Planning Familial, în acelaşi spital. Am valorificat perioada de pionierat în România a acestei specialităţi. Am satisfacţia că am pus şi eu umărul la implementarea şi promovarea programului de Planning, o specialitate care şi-a găsit greu drumul la noi în ţară. Medicina de Familie este specialitatea care m-a ales ea pe mine şi nu invers. M-am orientat spre aceasta, în urma unui şir de evenimente. Nu regret că am ales-o. Mă împlineşte activitatea pe care o desfăşor acum şi nu regret că nu am făcut ceea ce, poate, mi-aş fi dorit. Îmi place sămi fac bine treaba şi cred că relaţia pe care am construit-o cu pacienţii mei, în timp, este o dovadă a faptului că nu am greşit.", spune medicul. Ea nu s-a rezumat la activitatea din cabinet, mai ales că Medicina de Familie este considerată "cenuşăreasa Medicinei", după cum susţine Maria Mihuţescu. A căutat posibilităţile care i-ar putea permite să se dezvolte în alte planuri medicale, şi a mai obţinut

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

competenţe în Ecografie Generală şi Medicina de Întreprindere. A urmat cursurile de formator de Medicină Generală şi Planning Familial, în urma cărora susţine cursuri pentru medicii de familie. Şi-a prezentat lucrările la numeroase conferinţe naţionale şi internaţionale. Tematicile abordate sunt lansate de Centrul de Perfecţionare a Medicilor sau Asociaţia Medicilor de Familie. Cele mai mari neajunsuri pe care le-a semnalat, în teren, au fost legate de medicii care nu doresc să-şi upgradeze cunoştinţele. Scopul cursurilor este de a-i informa pe doctori despre noutăţile din domeniu. Medicina de Familie este o specialitate nouă, care îi obligă pe cei care o practică să fie în pas cu descoperirile din lumea medicală. Medicii care rămân în top nu pot să atingă aceste performanţe dacă practică profesia conform cunoştinţelor care erau valabile în anii `80. Cursurile de formare nu sunt obligatorii şi, uneori, sunt gratuite. Depinde de cei care le organizează. Fiecare medic participă la perfecţionări, în funcţie de sfera de interes. Într-o perioadă, multe firme producătoare sau distribuitoare de medicamete au sponsorizat cursurile de acest gen. Aşa au putut beneficia de ele, gratuit, medicii de familie. S-a renunţat la varianta aceasta, deoarece s-a mers pe ideea că firmele care susţin financiar perfecţionările, obligă medicii participanţi, indirect, să le promoveze produsele. În momentul de faţă, indiferent de organizator, medicii plătesc sume rezonabile pentru a participa la aceste cursuri.

Lideri "Problema este că nu există măsuri coercitive pentru doctori să îşi completeze cunoştinţele la intervale regulate. Numai pacienţii îi pot determina să participe la cursurile şi atelierele de formare care se organizează. Când o persoană care este înscrisă pe listele unui medic de familie sesizează că acesta nu e competitiv, renunţă la el, fără remuşcări. Pacientul are o percepţie foarte corectă cu privire la prestaţia medicului, de aceea există cel puţin o motivaţie pentru aceste perfecţionări. Fără a avea dorinţa de a ofensa pe cineva din breaslă, trebuie să susţin că există o categorie mică de medici care, sub diverse pretexte, nu mai consideră necesar să „piardă" timpul cu aceste cursuri. Asemenea situaţii se întâmplă, în general, în mediul rural. Trebuie să acceptăm că medicina este într-o perpetuă schimbare, iar informaţiile explodează, pur şi simplu. Din acest motiv, nu putem ajunge la performanţă, fară să depunem un minim efort.", crede Maria Mihuţescu. Un medic de familie trebuie să aibă un număr de minimum 1.000 de pacienţi pentru a putea face contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Dacă un medic are 3.000 de asiguraţi înscrişi şi ajunge la un număr de sub 1.000, acest aspect spune multe despre prestaţia lui ca medic de familie. Pacienţii se află pe lista de capitaţie

lie. Preţurile la care se pot vinde praxisurile diferă, în funcţie de spaţiul care este aferent cabinetului medical, de dotările acestuia şi de numărul de pacienţi care sunt pe lista medicului de familie. Pentru a se vinde praxisul, se procedează ca la tranzacţiile obişnuite. Se dă un anunţ şi se negociază suma, în funcţie de cerere şi ofertă. Pot vinde praxisul şi cei care se pensionează sau îşi schimbă traiectoria profesională. "În cabinetul din Policlinica Vitan Bucureşti, în care îmi desfăşor activitatea, sunt chiriaşă la Primăria Generală a Capitalei. Toţi am demarat acţiunea de cumpărare a spaţiilor în care activăm. Am întocmit dosarele, întabularea, dar Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu şi-a dat acordul pentru realizarea contractelor de vânzare-cumpărare. Par să fie şanse mari să se deschidă aceste oportunităţi pentru cine este interesat să achiziţioneze încăperile în care realizează actul medical. Chiria a fost modică până anul trecut, de 300 de lei pe an, dar acum e fabuloasă. Plătesc pentru cabinetul meu aproape 2.000 de euro pe an. Consider că a fost o explozie nejustificată a preţurilor. Încă sunt convinsă că acesta este un abuz. Dacă renunţăm la cabinet, însă, nu mai putem avea contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. E un cerc vicios. Nu ştiu ce se va întâmpla dacă se vor

a praxisului, în baza căreia se poate face un contract de furnizare de servicii medicale cu acea Casă Judeţeană de Asigurări de Sănătate, în raza căreia este înregistrat medicul de familie. Foarte mulţi pleacă din ţară şi nu îşi vând praxisul, ci îşi angajează medici pentru că nu au certitudini cu privire la ce îi aşteaptă în străinătate. Depinde şi cui îl vând, deoarece pacienţii pot pleca dacă sunt nemulţumiţi şi se pierde dreptul de a se deţine un cabinet de medicină de fami-

vinde spaţiile. Clădirea are bulină roşie, dar face parte din Patrimoniul Cultural Naţional, iar preţurile vor fi pe măsură.", ne-a declarat Maria Mihuţescu, medic primar în Medicină de Familie. A fi medic, în situaţia dată, înseamnă a fi om de afaceri. Activitatea presupune realizarea unui şir de demersuri necesare funcţionării în bune condiţii a unui cabinet medical. Maria Mihuţescu s-a adaptat foarte greu la acest sistem de autogestionare. Asigurarea

managementului cabinetului presupune o muncă în plus pentru fiecare medic de familie. Trebuie să se angajeze un contabil, o femeie de serviciu, o asistentă. Din sumele primite se plătesc utilităţile şi abonamentele pentru telefonie şi internet, reparaţiile, programul IT folosit pentru a relaţiona cu cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Coplata a fost instituită pentru prestaţia medicilor specialişti, însă nu şi pentru cei de Familie. În acest caz, s-ar încasa banii aferenţi, la care doctorii ar plăti impozite la stat. "Din punctul meu de vedere, coplata este o încălcare a dreptului pacientului şi o împovărare, fără prea mari beneficii pentru medici. E neeficient să se taie o chitanţă pentru 5 lei. Pe de altă parte, nu ar fi normal ca acesta să plătească bani în plus, atâta timp cât contribuie la Asigurările de Sănătate şi este înscris pe listele mele. Pe mine nu mă ajută aceste sume modice, deoarece voi face eforturi să mă decontez care vor anihila câştigul. Timpul care se pierde cu scriptologia şi deplasările ar putea fi folosit în beneficiul pacienţilor. De multe ori, venim cu bani de acasă. Iarna, preţul utilităţilor sunt astronomice. Cei care au parteneri acasă care să finanţeze costurile se află într-o situaţie fericită. Am colege care au copii în creştere şi nu au un soţ de la care să ceară bani pentru aceste plăţi. Situaţia lor e disperată. Noi ne zbatem să informăm decidenţii că lucrurile nu stau aşa cum se văd din biroul ministerial sau de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar încă nu ne ia nimeni în seamă. Am aflat, cu stupoare, că pe forumul Ministerului Sănătăţii e postată ştirea că, din august 2011, s-au mărit veniturile medicilor de familie cu 15%, ceea ce este fals. Noi suntem plătiţi la capitaţie, adică în funcţie de numărul de pacienţi. Aceste venituri sunt de 80%, iar restul sumei este reprezentată de servicii. Dar nu avem dreptul să acordăm foarte multe servicii plătite. Dacă iau tensiunea sau fac o injecţie nu se decontează serviciile. Primesc bani dacă vaccinez, dacă am gravide sub observaţie, pentru efectuarea examenelor de bilanţ realizate în luna în care e născut pacientul sau pentru activităţi pe care le fac o dată sau de două ori pe an. În general, sunt pesimistă şi nu cred că se mai poate schimba ceva în Sistemul de Sănătate. Nu le acord şanse următorilor 20 de ani, în acest domeniu.", a adăugat medicul primar în Medicină de Familie. Cei care se pensionează primesc de la stat sume care se situează între 1.300 sau 1.400 de lei, după cum susţine Maria Mihuţescu. În cazurile fericite se ajunge la fabuloasa pensie de 1.600 lei. De aici derivă, poate, şi migrarea medicilor în alte ţări. Nu avem de pierdut decât noi, pacienţii, care ajungem pe mâinile celor ce se zbat între săracie şi disperare şi se concentrează pe cea mai urâtă parte a ceea ce le oferă profesia de medic.

Alina ANTON

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

umr umr umr umr Ce gândeşte o puicuţă alergată de un cocoş mai trecut: - Nu cumva alerg prea repede ? Ce gândeşte cocoşul: - Dacă o prind m-am ars!

J J J J J Un urs şi un iepure merg prin pădure. La un moment dat se întâlnesc cu o broscuţă: - Stop! Sunt broscuţa magică şi pot să vă îndeplinesc trei dorinţe fiecăruia. Cine începe? Ursul: - Eu, că sunt cel mai mare! Vreau ca toţi urşii din pădure să fie femele, în afară de mine! - Nici o problemă! Şi tu, iepuraşule, ce îţi doreşti ? - Eu vreau o cască de motociclist. - Nici o problemă, uite-ţi casca. Şi tu, ursule, care e a doua dorinţă? - Vreau ca toţi urşii din pădurile vecine să fie femele!, spuse ursul mirat de prostia iepuraşului. - Eu vreau o motocicletă super puternică, aşa, de înălţimea mea!, a continuat iepuraşul. - Ultima mea dorinţă este că toţi urşii din univers să fie femele, spuse ursul şi mai mirat. Iepuraşul îşi pune casca, urcă pe motocicletă, demarează în trombă şi ţipă: - Ultima mea dorinţă: vreau ca ursul să fie homosexual!

J J J J J Într-o seară, lupul, ursul şi măgarul au intrat în cârciuma din pădure. Lupul: - O sticlă de votcă! Astă seară am întâlnire cu o lupoaică frumoasă şi vreau s-o dau gata! Veni rândul ursului: - Două sticle de votcă! Am întâlnire diseară cu o ursoaică şi vreau s-o fac praf! Măgarul: - 50 ml de votcă! Ceilalţi doi s-au uitat miraţi către măgar: - Bine, măi, măgarule, suntem noi mai puternici ca tine, dar ce faci tu cu doar 50 ml de vodcă? - Mă băieţi, eu sculă am, votca e doar ca să-mi sclipească puţin ochii!

J J J J J J J J J J Un om vrea să îşi vândă calul la târg. - Cu cât dai calul bade? - Cu două mii. - Îi cam scump pentru un cal care mai şi pare că-i orb. - Nu cred. - Hai să-l probăm. Dau ei drumul calului, care o ia la fugă şi nimereşte cu capul drept într-un copac. - No, zisu-ţi-am că-i orb? - Drept îi, da' ai văzut ce curajos îi!?

J J J J J Un doctor s-a culcat cu una din pacientele sale şi se simţea foarte vinovat şi îşi tot spunea: - Lasă supărarea! Nu eşti primul doctor care s-a culcat cu o pacientă şi nu vei fi nici ultimul. Da, dar tu eşti doctor veterinar.

J J J J J De un punker cu părul făcut spice, colorat verde, roşu şi albastru, hainele o amestecătură de cârpe şi piele, picioarele goale şi corpul plin de cercei, se apropie un bătrânel: - Eşti cumva din Singapore ? - Nu, de ce? - Când eram în marină, la Singapore, m-am îmbătat şi m-am combinat cu un papagal. Mă gândeam că eşti fiul meu...

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

Un pacient intră în cabinetul psihiatrului şi pune pe masă o pungă. - E pentru dumneata, doctore. Psihiatrul se uită în pungă şi vede un homar de toată frumuseţea. - Mulţumesc. Îl voi lua acasă, pentru cină. - Tocmai a cinat. Mai bine duceţi-l la cinema.

J J J J J Mama molie cu puiul molie. - Puişor, te rog frumos să papi ciorăpel... - Nu pap ciorăpel! - Ba, te rog frumos, îţi spun pentru ultima oară: papă ciorăpel! - NU pap ciorăpel!! - Bineee, să ştii că cine nu papă ciorapel nu papă nici mohair.

J J J J J - Un câine dădea târcoale unui stâlp. Brusc se opri. De ce? - Nu mai avea târcoale.

J J J J J - Ce îi trece unei muşte prin cap când se loveşte de parbrizul unei maşini? - Fundul.

J J J J J - Care e asemănarea între o cârtiţă şi un vultur?

umr umr umr umr JJJJJ - Câţi soţi ai avut? - Doar ai mei, sau în total?

JJJJJ - Ce gândeşte un leu care vede trecând un cavaler în armură? - Iar conseve ?

JJJJJ - Gaura unui covrig costă bani? - Sigur că nu. - Şi atunci de ce nu o fac mai mare?

JJJJJ - De ce te plimbi prin benzinărie? - Vreau să mă las de fumat.

JJJJJ - Chelner, în supă mea se află o muscă. - Nu vă faceţi probleme, nu mănâncă mult. - Amândoi merg pe sub pământ, cu excepţia vulturului.

sexuală, în special la femei. Cel mai important dintre acestea este un Mercedes.

J J J J J J J J J J - Care e diferenţa dintre o pisică şi un tren ? - Cu trenul poţi să treci prin tunel, da' cu pisica nu poţi să baţi cuie...

Femeile au nevoie de un motiv ca să facă sex. Bărbaţii au nevoie doar de un loc unde s-o facă.

JJJJJ

- Cum se face laptele praf? - Se aruncă vaca din avion.

J J J J J Bigamia înseamnă a avea o soţie în plus. Monogamia... e acelaşi lucru.

J J J J J J J J J J J J J J J Un cioban avea un cal. Şi calu' n-avea nimic împotrivă.

- Două bomboane stau pe acoperiş. Care sare prima ? - Aia de mentă.

J J J J J J J J J J - Ştiţi ce face iepurele când ajunge în vârful dealului ? - Coboară. - Dar când împlineşte 1 an ? - Merge pe-al doilea.

Doi pureci: - Ce facem, mă? Mergem pe jos sau luăm un căţel?

J J J J J

- De ce pictaţi numai nuduri? - E mai ieftin.

Să faci sex e ca şi cum ai juca bridge. Dacă n-ai un partener bun, este bine să ai o mână bună.

J J J J J Bisexualitatea dublează şansele de a avea o întâlnire sâmbătă seara.

J J J J J Există câteva dispozitive care cresc dorinţa

J J J J J J J J J J - De ce nu mai poate găsi o fată un băiat bun, care să o iubească? - Pentru că toţi au iubiţi.

J J J J J - Ce se întâmplă dacă tai sexul unui bărbat ? - Nimic deosebit, deoarece funcţiile gândirii se transferă automat creierului.

- Felicitări! Am auzit că ţi-ai măritat toate fiicele. - S-a măritat doar fata cea mare, dar de mai multe ori.

J J J J J - Aş vrea să te prezint soţiei mele. - De ce? - Fiindcă ea crede că s-a măritat cu cel mai urât bărbat din lume!

J J J J J - Dumneata eşti noua dactilografă? - Da, domnule. - Ce maşină preferi? - Mercedes.

J J J J J - Ai un tablou extraordinar. E renascentist? - Da, dar nu-l atinge că vopseaua este încă proaspătă.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

Restaurantul Sofa a fost lansat oficial în Bucureşti

Laurenţiu Mâţă-Tănase, General Manager SOFA: "Afacerile care funcţionează au un concept bine definit şi o echipă foarte pregătită în spate." Restaurant şi Bistro-Café, Sofa este un brand nou pe piaţa de profil, care şi-a făcut intrarea în lumea de business cu succes. După trei luni în care s-a testat piaţa, reprezentanţii firmei au decis că este oportun să devină mai cunoscuţi. În 25 mai 2012, s-a organizat o conferinţă de presă, care a fost urmată de o petrecere. Cei prezenţi au putut gusta preparatele realizate de bucătarii din subordinea lui Marian Lupu. Laurenţiu Mâţă-Tănase a fost sufletul distracţiei, dar şi persoana cea mai atentă la toate detaliile chefului. Nu au lipsit nici vinurile de bună calitate alese de somelierul Sergiu Nedelea, cel care a oferit consultanţă pe această zonă. "Am coordonat dezvoltarea acestei afaceri, alături de celălalt acţionar minoritar al firmei, Joseph Hadad, cel care este şi consultantul gastronomic

al restaurantului Sofa. În urmă cu un an şi jumătate, m-am implicat cu Joseph Hadad în crearea conceptului acestui proiect. Ne-am propus ca, în maximum 5 ani, să ne dezvoltăm brand-ul pe piaţa HORECA din România. Am o experienţă pe piaţă de foarte mulţi ani, am mai deschis două hoteluri în Bucureşti. Am avut know- how, ceea ce m-a ajutat. Piaţa ospitalităţii a avut de suferit din cauza crizei, dar, pe de altă parte, au apărut din ce în ce mai multe localuri de bună calitate. Afacerile care funcţionează au un concept bine definit şi o echipă foarte pregătită în spate. Aşa îşi păstrează şi îşi măresc piaţa, pentru că, în ziua de astăzi, clientul a evoluat. Am venit cu toate cunoştinţele, astfel încât să targetăm sută la sută clientul. Ne-am axat pe principii bine stabilite. Locul ales e potrivit, conceptul clădirii este modern şi aerisit, confortul este maximizat, iar oferta gastro şi oenologică este de mare rafinament. Preţurile sunt foarte relaxate. Aceasta este una dintre strategiile de atragere a clienţilor. O cafea este 6 lei, iar o salată de vinete 10 lei. Produsele sunt premium. Oricine se poate bucura de ambianţă, confort, muzică live. Personalul a fost ales cu greutate. Restaurantmanagerul, Mihai Sângăteanu, a propus oamenii, pe care i-am supus la probe şi i-am acceptat numai dacă au fost cei mai buni. Aşa s-a întâmplat şi cu personalul de la bucătărie sau de la bistro-bar. Eu i-am consiliat pe şefi. Oamenii cu experienţă îşi doresc, oricum, să îşi aleagă subalternii cei mai buni, pentru a alcătui o echipă bine definită şi stabilă. Astfel, serviciile vor fi de cea mai bună calitate. În general, se suferă din cauza lipsei de personal educat în mod profesional. Salariile oferite sunt puţin peste nivelul pieţei, dar

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | IUNIE 2012 | www.investigatorul.ro

nu acestea au fost motivaţiile care i-au determinat pe angajaţii noştri să ni se alăture. Cei care înţeleg conceptul afacerii îi acordă credit. Am atras cei mai buni ospătari, barmani, bucătari. Deja, am înregistrat un succes mare până acum, datorită serviciilor ireproşabile pe care le oferim şi a produselor de cea mai bună calitate. În acest moment, ne cunoaştem foarte bine clientul, ceea ce ne ajută mult, deoarece putem să venim în întâmpinarea dorinţelor sale.", a subliniat General Managerul SOFA, Laurenţiu Mâţă-Tănase. Designul interior a fost recomandat de Mariana Bercu. Restaurantul Sofa are o capacitate de 94 de locuri, la care se adaugă cele 24 de pe terasă. În Bistro-Café pot să se relaxeze 56 de persoane, iar pe terasa acestuia 75. În Cramă sunt disponibile 25 de locuri pentru cei dornici să deguste vinuri de colecţie. Alina ANTON

Talon comand` colec]ia Biblia Transporturilor 2008+2009

Talon abonament revista Tir Magazin Nume [i prenume ......................................................................................

Nume [i prenume .......................................................................

numele firmei (dac` este cazul) .................................................................

numele firmei (dac` este cazul) ................................................

cu sediul \n localitatea ....................................... jude] ....................................

cu sediul în localitatea ............................................................

strada..................................................................................................... nr.......... bloc .............. ap. ................ având ca obiect de activitate ...........................................................................

solicit`m

fim

inclu[i \n baza dvs. de date pentru a primi \n mod gratuit [apca TIR Magazin ca bonus la abonamentul pe un an la publica]ia TIR Magazin.

judeţul

...............................................................................

strada ............................................................................... nr........ bloc .......ap......având ca obiect de activitate .................................... solicit`m

fim

inclu[i

în

baza

dvs. de

date

pen-

Doresc s` primesc [apca TIR Magazin [i publica]ia la adresa:

tru a primi în mod gratuit [apca TIR Magazin ca bo-

str. ...............................................................................................................

nus la achiziţia colec]iei Biblia Transporturilor 2008+2009.

nr. ....... bloc .........etaj .........ap. ...... localitate ................................................

Datele

mele

jude] ..................................................cod po[tal .............................................

str.

..............................................................................

Datele mele de contact:

n.....bloc ...........etaj ......localitate ...................................................

- telefon/fax / mobil..........................................................................................

judeţ ...................................................... cod po[tal ......................

-fax .............................................................................................................. - e-mail : ......................................................................................................... Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / O.P., nr. ......... din data ............. Am expediatt contravaloarea pe un an (46,8 lei/an).

contact:

adresa:

telefon fix / mobil.......................................................................... fax ................................ e-mail : ................................................... website / blog .............................................................................

Data ..................................

Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / ordin de plat`,

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ....................................................

nr.

Trimite acum prin mandat po[tal sau ordin de plat` contravaloarea abonamentului pe un an la TIR MAGAZIN, 46,8 lei, \n contul SC Investigatorul SRL*, RO 86BRDE 445 SV 32217954450, deschis la BRD - Sucursala Triumf [i vei primi automat prin po[t` [apca pe care ]i-o dore[ti. To]i cei care se aboneaz` câ[tig` o [apc`!! Completeaz` formularul al`turat [i trimite-l prin fax la 021-317.90.74 \mpreun` cu dovada pl`]ii (mandatul po[tal sau ordinul de plat`)!

.........................................................................................

Am expediattcontravaloarea de 111 lei. Data ..........................

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ...............................

*S.C. INVESTIGATORUL SRL este \nmatriculat` la Registrul Comer]ului sub nr. J40/8572/2002, cu sediul \n T I R M A G.............................................................................................. AZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro Bucure[ti, Str. Sf. Petru Tei (fost` Lop`tarilor), nr. 36, sector 2, având codul unic de \nregistrare RO 14860447

S Ã R B ÃTO R I N D 2 5 A N I D E P E R F O R M A N Þ Ã

Cu noul Volvo FH16 de 750 CP ºi 3.550 Nm

Drumurile lungi devin mai scurte Noul Volvo FH16 750. Îºi aratã întregul potenþial mai ales pe teren deluros, cu viteze medii crescute ºi o remarcabilã experienþã a condusului. Aflaþi mai multe pe www.volvotrucks.ro

TIR MAGAZIN | IUNIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Volvo Trucks. Driving progress