Semnele Timpului - August 2008 by emy_plescan heaven

SEMNELE

timpului AUGUST 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

„Când

America

str`nut`...

lumea-ntreag` face grip`” Fratele mai mare al Israelului ● Diabolus in musica III

8/2008

SEMNELE TIMPULUI www.semneletimpului.ro

Sumar AUGUST 2008

VOLUMUL 20 NR. 125 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

Editorial 1

Religie 2

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDAC}IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel Albu, Andrada Badea, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Marius Necula, Steliana Nzikou, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTUR~: Luiza Ghica GRAFIC~ {I TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca SECRETAR DE REDAC}IE: Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38

|ngerul p`r`sit [i „fratele extraterestru”

Cursa pentru convertirea neamurilor

Politic 8

Fratele mai mare al Israelului

16 |narmarea sau cursa pentru... pace

Cultur` 23 Citatul ST

24 Fragmente dintr-un portret reg`sit 26 Diabolus in musica III

ISSN 1453-7060 8/2008

Economic

D6>?6=6

eZ^af]fZ 6J<JHI '%%-

G:K>HIs 9: 6C6A>Os p> DE>C>: 8G:pI>Cs

) A:>

Î8}cY

6bZg^XV

higUcjiU###

36 „Când America str`nut`... lumea-ntreag` face grip`

44 Creditul motorul \necat al economiei

ajbZV"cigZV\U [VXZ \g^eU¿ ;gViZaZ bV^ bVgZ Va >hgVZajaj^ ● 9^VWdajh ^c bjh^XV >>>

44 44

ADRESA REDAC}IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

Semnele Timpului August 2008

Opinie \ngerul p`r`sit [i „fratele extraterestru” CRISTIAN M~GUR~

a scurt timp, o Am aflat cu surprindere, \n urma unui restru”. |n scurt timp, familiariza]i cu prezen]a lui ubialt` bomb` medi1 atic` a dat ap` la interviu publicat de Gardianul , c` exist` cu` [i dup` ce nu vom fi aflat moar` ozeni[tilor extratere[ti. Dumitru Prunariu, primul nimic despre sexul \ngerilor, o vom lua de la cap`t, \mp`timi]i [i a lecuit ironiile scepticilor invetera- român care a zburat vreodat` \n spa]iul dar de ast` dat`, cu ochii ]i. |ntr-un interviu publi- cosmic, \n prezent director al Oficiului pe sistemul reproduc`tor la extratere[tri. cat de jurnalul oficial al Român pentru [tiin]` [i Tehnic`, Trìm azi \ntr-o lume Vaticanului, L’Osservatore a declarat c` „la nivel [tiin]ific, este care se minuneaz` mai mult Romano, preotul iezuit Jose Gabriel Fuentes a acceptat` ideea c` nu suntem singuri” de gùrile negre decât de declarat c` nu poate fi exm`rturiile unor credincio[i, \n univers. clus` ipoteza existen]ei [i fizica cuantic` este mai a altor fiin]e inteligente pe „fantastic`” decât teofanialte planete. Preotul suile. Supranaturalul religios gera chiar s` se vorbeasc` este tot mai pr`fuit, mai pudespre „fratele nostru extraterestru”, a[a cum ]in croit pentru universul birocratizat [i tehnoSfântul Francisc din Assisi spunea despre crea- logizat \n care trìm. Cerurile noastre nu mai turile terestre c` sunt „frate” sau „sor`”. sunt populate de \ngeri sau de fiin]ele fabuloase Edgar Mitchell, astronaut din misiunea Apol- ale basmelor populare, ci de extratere[tri, ullo 14, sus]ine c` extratre[trii au contactat timele puseuri mitologice ale imaginarului coP`mântul de mai multe ori, \ns` NASA a p`strat lectiv. Despre acest tip de supranatural nu mai secretul timp de 60 de ani. Mitchell, doctor \n vorbesc profe]ii, ci oamenii de [tiin]`. Nu-l mai astronautic` [i astronomie, m`rturisea c`, din reper`m \n c`r]ile sacre, ci \n dosarele unor pozi]ia sa de membru al cercurilor militare ale organiza]ii mai mult sau mai pu]in secrete. Nu serviciilor secrete, a avut acces la documente mai cùt`m revela]ia, ci scrut`m cerul cu satop secret care au \nregistrat vizitele unor fiin- teli]i [i radare, doar, doar vom primi eviden]e ]e scunde, cu capul [i ochii mari. suplimentare despre existen]a unor fiin]e inteDac` pân` mai ieri ni se prezentau alc`tuirile ligente. Pe scurt, dac` extraterestrul nu exista, acelea estropiate din universul fantastic hol- atunci el trebuie inventat. lywoodian, \n prezent, hido[eniile ambulanPrin jena [i stâng`cia cu care este abordat te \[i fac intrarea \n imaginarul colectiv prin supranaturalul religios, presa a lin[at efectiv \ m`rturiile unor astronau]i sau oameni ai biseri- ngerul. Angelologia, partea dogmaticii care cii, adic` prin intermediul celor mai pu]in \ncli- trateaz` despre \ngeri, a devenit o curiozitate na]i s` fabuleze. De la o m`rturie la alta, con- oarecum retrograd` din care se adap` teologii [i firmat de surse credibile, extraterestrul cap`t` b`trânii resemna]i, iar pe piedestalul r`mas liber, consisten]`, devine subiect de pres` [i se insi- p`[e[te tot mai sigur pe el [i mai pu]in contestat, nueaz` abil \n realitatea cotidian`. R`mâne \n extraterestrul. F`r` s` fi v`zut vreodat` unul, continuare o slu]enie de co[mar, dar cel pu]in eu cred c` „fratele extraterestru”, dup` cum \l este un tip inteligent. alinta iezuitul Jose Gabriel Fuentes, are un mare S-a tot lucrat la reconfigurarea supranatura- defect: este teribil de urât. Dac` \n imaginarul lului a[a \ncât, de la o vreme \ncoace, singurele popular \ngerul era des`vâr[it \n frumuse]e, pendimensiuni accesibile au ramas \n varianta ma- tru noi, ast`zi, extraterestrul este \ntruchiparea leficului dezl`n]uit sau a supranaturalului ul- hido[eniei: pe primul \l crease Dumnezeu, pe al tratehnologizat. Pe acest fond, au fost evacuate doilea… \l pl`smuim cu to]ii. ST din imagina]ia cultural` zeii, \ngerii rì sau buni [i toat` galeria de fiin]e mitologice din religiile „|nc` o confirmare Prunariu: Exist` extratere[tri, dar secretul este bine precre[tine. |n locul lor a venit „fratele extrate- p`strat”, Gardianul, 23 aprilie 2008

August 2008 Semnele Timpului 3

Religie

rintre altele, predicatorul musulman spunea c` Roma „va deveni un avanpost al cuceririlor islamice ce se vor extinde \n \ntreaga Europ` (occidental`), iar apoi se vor \ndrepta c`tre Americi [i chiar spre estul Europei”. „Copiii [i nepo]ii no[tri vor mo[teni jihadul [i sacriﬁciile noastre, [i, cu voia lui Alah, conduc`torii se vor ridica dintre ei”, a mai spus al-Astal.

Planul islamic de domina]ie mondial` Pentru o via]` mai bun`, milioane de imigran]i din ]`rile musulmane africane [i asiatice, precum [i refugia]i din zonele de conﬂ ict din lumea islamic`, au luat cu asalt Europa. Nu surprind procentele1 imigran]ilor musulmani, ci natalitatea lor exploziv`. Conform publica]iei belgiene La Libre Belgique2, se preconizeaz` c` \n urm`torii 20 de ani islamul va deveni religia majoritar` a capitalei Uniunii Europene, Bruxelles. |n prezent, doar o treime sunt musulmani, dar prognoza ia \n calcul rata ridicat` a natalit`]ii din sânul comunit`]ii musulmane [i numeroasele convertiri la islam. 1. Conform unor date furnizate de The Economist din 3 aprilie 2003: Fran]a (10,5%), Olanda (5%), Austria (4,8%), Elve]ia (4,3%), Germania (4%), Belgia (3,8%), Spania (3%) [i Marea Britanie (2,8). 2. Datele sunt citate [i de Le Figaro, „L’islam, première religion à Bruxelles dans vingt ans”, 21 martie 2008

Semnele Timpului August 2008 2

O treime din popula]ia globului este cre[tin`. O alt` treime nu este cre[tin` dar a intrat \n contact cu cre[tinismul. O ultim` treime nu este cre[tin` [i nici nu este \n contact direct cu cre[tinismul.

Yunis al-Astal (foto), un important cleric musulman [i membru Hamas al parlamentului palestinian, \ntr-o predic` recent` (11 aprilie a.c.) declara c`, \n curând, Roma, „capitala catolicilor”, va fi islamizat`. „Foarte curând, cu voia lui Alah, Roma va fi cucerit`, a[a cum a fost Constantinopolul, dup` cum a profe]it Profetul nostru Mohamed.” ■

Marius Necula

Ini]ial se credea c` imigran]ii musulmani se vor integra \n cultura european`. |n realitate, situa]ia a evoluat taman invers, imigran]ii musulmani trecând de la refuzul stilului de via]` occidental la un misionarism fervent. Spre deosebire de popula]ia cre[tin`, caracterizat` de o apatie religioas` sporit`, circa 75% dintre musulmani se declar` ast`zi practican]i ferven]i. |n timp ce \n Europa multe biserici se \nchid, num`rul moscheielor musulmane este \n continu` cre[tere. Numai \n Germania sunt 154 de moschei [i, dup` cum declar` Salim Abdala, pre[edintele Institului Central German al Arhivelor Islamice, alte 184 sunt \n stadiul de proiect. Al`turi de rata natalit`]ii sporite, un alt motiv al cre[terii spectaculoase a islamullui \l reprezint` c`s`toriile mixte. Cu toate c` un mum ssulman se poate c`s`tori ccu o femeie cre[tin` (revversul fi ind strict interzis de Coran) f`r` ca acesteia d ss` i se cear` s` se convertteasc` la islam, \n practic` lucrurile nu stau deloc a[a. S` lu`m un caz concret: Italia. Potrivit organiza]iei catolice Caritas, num`rul c`s`toriilor dintre italieni [i persoane strìne care locuiesc \n Italia a crescut de zece ori \n ultimii 15 ani. |n timp ce b`rba]ii italieni au preferat femei fi lipineze, românce, peruviene [i albaneze, femeile italience au preferat (sau poate mai corect spus au fost preferate de) senegalezi, tunisieni [i marocani, care sunt de religie musulmani.

August 2008 Semnele Timpului 3

Religie De asemenea, \n Germania, peste 4.000 de nativi germani s-au convertit la islam \ntre iulie 2004 [i iunie 2005, iar un an mai târziu, num`rul de converti]i a crescut la 8.500, informeaz` cotidianul Der Spiegel. Mul]i germani \mbr`]i[eaz` credin]a musulman` din motive pur personale – dac` \n trecut o mare parte dintre cei converti]i erau femei care adoptau aceast` credin]` pentru a se c`s`tori cu b`rba]i musulmani, ast`zi mul]i tineri trec la islam din spiritul de solidaritate. Mohammed Herzog, un imam din Berlin, el \nsu[i convertit de la cre[tinism, a declarat pentru

Der Spiegel 3 c` orientarea spre islam este un semn al interesului religios ren`scut. „Mul]i converti]i sunt fo[ti cre[tini, care au avut \ndoieli \n ceea ce prive[te religia lor”, a spus el. Dup` estim`rile acestuia, \n fiecare zi au loc 15 convertiri la islam. Monika Wohlrab-Sahr, cercet`toare \n sociologia religiei, a f`cut studii cu privire la convertirea la islam. |n urma cercet`rilor efectuate \n SUA [i Germania, a ajuns la concluzia c` motivul principal al convertirii la islam ar fi cùtarea unei solu]ii pentru crizele personale, combinat` cu o acut` dorin]` de a fi diferit. Tocmai din acest motiv se prefer` islamul [i nu o alt` grupare cre[tin`, deoarece aderarea la religia musulman` ar fi mult mai vizibil`. Vorbim mai degrab` de un fenomen social decât de o experien]` religioas`. F`r` \ndoial`, islamul este o religie ofensiv`, urmându-[i \nc` din secolul al VII-lea destinul trasat de c`tre profetul \ntemeietor. Islamul, autodefi nindu-se ca o religie curat`, se simte dator s` cucereasc` lumea la adev`rul sù. Idealul islamic, animat de visul unei societ`]i utopice, este acela de a a[eza omenirea sub o singur` religie, f`r` diferen]` de culoare, sex, limb`, clas` sau etnie.

Continentul de intersec]ie Visul musulman de cucerire a lumii pare c` este departe de \mplinire. Conform unei emisiuni difuzate de Al Jazeera 4, 6 milioane de africani musulmani sunt converti]i \n fiecare an la cre[tinism. Fenomenul este unul extrem de \ngrijor`tor pentru clericii musulmani. |n cadrul emisiunii a fost invitat [eicul Ahmad Al Katani, o important` fi gur` \n islam. Invitatul a oferit statistici care par incredibile: 667 de musulmani se convertesc \n fiecare or` la cre[tinism. 3. Der Spiegel, “Angst - Ridden Germans Look for Answers - And Find Them in the Koran”, 18 ianuarie 2007 4. Un transcript neoficial al acestei emisiuni poate fi g`sit pe http://formermuslim.com. Cùta]i „6 Million Muslims Leave Islam Every Year”.

Semnele Timpului August 2008 4

|n fiecare zi 16.000 de musulmani se convertesc la cre[tinism. |n fiecare an, 6 milioane de musulmani se convertesc la cre[tinism. Invitatul emisiunii tr`gea un semnal de alarm`: prea pu]ine convertiri la islam \n compara]ie cu cele la cre[tinism. Pentru fiecare african convertit la islam sunt mii de alte convertiri la cre[tinism. {eicul Ahmad Al Katani atr`gea aten]ia asupra situa]iei disperate \n care se afl` islamul de pe continentul negru vizavi de puternica dezvoltare a bisericilor cre[tine. |n Kenia, care are o popula]ie de 30 milioane, din care un sfert sunt musulmani, conform datelor furnizate de [eic, sunt doar 900 de moscheii (multe din ele \ntr-o stare jalnic`) fa]` de cele 25.000 de biserici cre[tine. De unde dezinteresul atât de mare pentru islam din partea africanilor? De ce prefer` ei religia fo[tilor coloni[ti? Pe de o parte, musulmanii \i acuz` pe cre[tini c` \i cump`r` pe africani prin intermediul organiza]iilor de binefacere, dar, pe de alt` parte, se autosesizeaz` c` nu sunt mult mai prezen]i \n acest domeniu al ajutor`rii. O alt` strategie propus` pentru stoparea „caracati]ei cre[tine” ar fi

construirea de [coli unde copii s` poat` \nv`]a islamul. Pozi]ia liderului islamic este contradictorie: pe de o parte, atac` misionarismul cre[tin [i metodele folosite petru promovarea Evangheliei, pe de alt` parte, propune redresarea islamulului cu exact acelea[i strategii folosite de bisericile cre[tine. Islamul se str`duie s` descopere misionarismul ca metod` de lucru. Este greu de crezut c` va reu[i, deoarece islamul din punct de vedere istoric a avut ca metod` de expansiune cucerirea [i nu convingerea. Este adev`rat c` Mahomed [i urma[ii lui, \nainte de a cuceri, f`ceau apel la convertire, dar \n nici un caz aceasta nu putea ﬁ numit` lucrare misionar`. Dincolo de aspectele sociale [i culturale, cre[tinismul se impune prin ceea ce l-a fundamentat: \nv`]`tura clar` a unui Dumnezeu care iube[te, credincio[ii Lui ﬁ ind recunoscu]i prin profunda iubire fa]` de aproapele. Chiar dac`, pentru unii, activit`]ile misionare depuse de bisericile

|n fiecare zi 16.000 de musulmani se convertesc la cre[tinism. |n fiecare an, 6 milioane de musulmani se convertesc la cre[tinism. (...) Pentru fiecare african convertit la islam sunt mii de alte convertiri la cre[tinism. cre[tine sunt simple metode de racolare de noi adep]i, fenomenul misionarismului cre[tin trebuie \ncadrat \n contextul celorlalte \nv`]`turi cre[tine pentru a putea fi \n]eles pe deplin.

R`d`cin` uscat` Cre[tinismul \ncepe cu „marea trimitere” a lui Isus Hristos: „Duce]i-v` [i face]i ucenici din toate neamurile, botezându-i \n Numele Tat`lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh.”5 |nc` din fa[`, noua credin]` este modelat` ca religie universal`, ﬁ ind deschis` [i accesibil` oricui, indiferent de 5. Biblia, Evanghelia dup` Matei 28:19

August 2008 Semnele Timpului 5

Relgie

etnie, limb` sau cultur`. Spre deosebire de islam, cre[tinilor nu li se cere s` \ntemeieze un imperiu al credin]ei [i nici o convertire a popoarelor. Trimiterea e clar`: ucenici din toate neamurile, [i nu transformarea tuturor neamurilor \n ucenici. |n prezent, Occidentul este \nclinat s` priveasc` religia cre[tin` mai mult ca fenomen cultural decât ca unul religios. De la Augustin cu a sa De civitate Dei, cre[tin`tatea este v`zut` ca o alternativ`

Spre deosebire de islam, cre[tinilor nu li se cere s` \ntemeieze un imperiu al credin]ei [i nici o convertire a popoarelor. Trimiterea e clar`: ucenici din toate neamurile, [i nu transformarea tuturor neamurilor \n ucenici. pentru o societatea \n declin, cultura [i civiliza]ia cre[tin` ﬁ ind mult a[teptata „|mp`r`]ie a cerurilor” pe p`mânt... Dar \ns`[i cre[tin`tatea, rupt` [i f`râmi]at`, \[i caut` identitatea \ntr-o lume din ce \n ce mai areligioas`. La ora actual` sunt aproximativ 37.000 de denomina]iuni [i grup`ri cre[tine, de la cele minuscule cu mai pu]in de 100 de membri, pân` la cele cu milioane de adep]i. Dac` ar ﬁ s` le grup`m am avea cam 1,119 miliarde de catolici, 427 milioane f`r` coloratur` confesional`, 376 milioane de protestan]i, 220

milioane de ortodoc[i, 80 de millioane de anglicani [i alte 34 milioane de adep]i ai unor grup`ri (para-)cre[tine marginale. Din nefericire, cre[terea este una irelevant`, deoarece, peste 90% din eforturile misionare ale cre[tinilor sunt \ndreptatre tot c`tre al]i cre[tini [i nu c`tre popula]ii sau zone care nu au auzit de Hristos. Multe din bisericile cre[tine nu mai au niciun fel de preocupare misionar`, trimiterea lui Hristos de a face ucenici din toate neamurile fi ind l`sat` pe umerii „sectan]ilor”. Conform unor date furnizate de World Christian Trends 6, 818 de grupuri etnolingvistice nu au intrat \n contact cu nicio organiza]ie cre[tin`. Cu toate c` 98,7% dintre oameni au acces la Biblia tradus` \n 6.700 de limbi/dialecte, mai r`mân alte 6.800 de limbi/dialecte \n care Biblia nu este \nc` disponibil`. Aceasta ar \nsemna c` aproximativ 78 de milioane de oameni \nc` nu au acces la Cuvântul lui Dumnezeu. Nu este greu de sesizat c` \n Europa, leag`nul culturii cre[tine, credin]a se afl` la limita subzisten]ei. Tot mai pu]ini tineri occidentali frecventeaz` regulat bisericile: un tot mai mul]i copii cresc f`r` s` fi deschis niciodat` o Biblie, f`r` s` cunoasc` riturile cre[tine, f`r` s` [tie c` se pot ruga lui Dumnezeu. Ar trebui men]ionat` 6. David Barrett [i Todd Johnson, World Christian Trends, William Carey Library, Pasadena, 2001

Semnele Timpului August 2008 6

[i sc`derea num`rului de preo]i sau diﬁcultatea de a transmite credin]a \ntr-un limbaj mai accesibil. Pân` la urm` [i Europa „cre[tin` de 2000 de ani” are nevoie s` redescopere Evanghelia care i-a dat via]`. De unde va veni salvarea?

Noi l`stari Este inevitabil s` constat`m faptul c` inima cre[tinismului s-a mutat treptat de la nord spre sud. Mai mul]i anglicani se \nchin` \n fiecare duminic` \n Nigeria decât \n Marea Britanie, Europa [i America de Nord la un loc. Sunt mai mul]i bapti[ti \n Congo decât \n Marea Britanie [i la fiecare sfâr[it de s`pt`mân` merg la biseric` mai mul]i cre[tini \n China decât \n toat` Europa. Dac` \n 1900, aproape 81% dintre cre[tini erau albi, azi procentul a sc`zut la 43%. Pân` \n 1960, cre[tinii evanghelici occidentali erau majoritari. Acum, mare parte dintre ace[tia sunt hispanici, negri sau asiatici. |n 2000, raportul era de 4 la 1, iar \n 2010, se preconizeaz` s` fie de 7 la 1. Dup` cum era de a[teptat, \n prezent sunt mai mul]i misionari ne-occidentali decât occidentali, unii dintre ace[tia lucrând chiar pe B`trânul Continent. Dup` ce Evanghelia a c`l`torit \nspre vest, acum este rândul complet`rii cercului [i va c`l`tori dinspre Orient c`tre Occident, dinspre emisfera sudic` spre cea nordic`. Dup` cum \n primul secol Biserica Cre[tin` a cunoscut o evolu]ie dinspre popula]ia evreiasc` spre neamuri, \n acela[i fel secolul XXI pare s` marcheze o transmutare din locusul occidental tradi]ional al cre[tinismului c`tre Africa [i Asia, al`turi de efervescenta Americ` Latin`. Conform statisticilor, \n Africa7 sau Asia, mul]i dintre converti]i au luat decizia ca urmare a visurilor sau viziunilor \n care Isus li se descoper` personal ca Mântuitor. Aspectul acesta trece dincolo de tehnicile

7. Conform misionarului cre[tin Karel Sanders, 42% dintre musulmanii africani converti]i la cre[tinism au avut viziuni sau vise supranaturale, teofanii sau apari]ii angelice.

de convingere [i de elocven]a cu care misionarii sunt \n stare s` prezinte credin] a. Dincolo de cifre, China este ]ara cu cea mai mare rat` de cre[tinare. Peste 100 de milioane de chinezi au devenit cre[tini \n ultimii 60 de ani, [i num`rul lor va ﬁ de peste 200 milioane \n urm`torii 20-25 de ani. Date recente arat` c` \n ﬁecare zi 10.000 de oameni devin cre[tini \n China. {i fenomenul nu se opre[te aici. Corea de Sud este un adev`rat model pentru cre[tinii chinezi: ace[tia privesc la coreeni [i le urmeaz` exemplul. Actualmente 30% din popula]ia Coreei este cre[tin`. Cu toate acestea, bisericile din Coreea trimit \n lume cei mai mul]i evangheli[ti dup` SUA.

{i China a prins aceea[i viziune. Exist` deja dou` seminare protestante \n China care preg`tesc misionari pentru lumea musulman`. Este remarcabil faptul c` \n timp ce Europa a intrat \n post-cre[tinism ﬁ ind amenin]at` de islam, iar America simte suﬂarea rece a secularismului, Evanghelia nu r`mâne f`r` martori \n lume. Având \n vedere noile tendin]e, America de Sud [i Asia vor deveni focarele unor noi rede[tept`ri religioase. De aici se va alimenta oare energia celor angrena]i \n cursa pentru convertirea neamurilor? Viitorul ne va spune. ST

August 2008 Semnele Timpului 7

Politic

Fratele mai mare al

Influen]a religiei \n politica extern` a Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu atinge cote alarmante. Apeten]a publicului larg pentru teorii conspirative a fost \n mod constant alimentat`, de-a lungul timpului. Aproape orice eveniment din istorie – mai ales cea recent` – constituie subiectul unei „conspira]ii”. ■

Florian Ristea

sasinarea lui J.F. Kennedy, aselenizarea misiunii Apollo 11, \n 1969, sau atacurile de la 11 septembrie 2001 sunt numai câteva exemple. Unul dintre subiectele de actualitate este sus]inerea politic` pe care Statele Unite o acord` Israelului. Fie c` se vorbe[te de „puternicul lobby evreiesc”, fie de faptul c` „evreii conduc America” (sau lumea), asemenea expresii semidocte sunt folosite ca explica]ii pentru sprijinul aproape necondi]ionat pe care Statele Unite \l acord` statului evreu \n confl ictul cu vecinii sì ostili. Ideea de baz` este aceea c`, depinzând de bancherii evrei, America nu are \ncotro, decât s`

ajute [i s` protejeze Israelul. |ntr-un articol pe aceast` tem`, publicat \n Foreign Affairs, Walter Russell Mead (foto) prezint` o perspectiv` diferit`, care descoper` caracterul speculativ al teorii de acest gen . Riguros argumentat cu date din istoria contemporan` american`, articolul politologului american pune specula]iile amintite \n adev`rata lor lumin`: suportul american fa]` de Israel nu este condi]ionat nici de lobby-ul evreiesc (care, \ntr-adev`r, este prezent [i activ), nici de banul negustorilor evrei, ci are o larg` baz` popular`, motivat` spiritual [i religios. |ns` ceea ce stârne[te o \ ngrijorare real` nu se datoreaz` faptului c` simpatia americanilor fa]` de Israel are asemenea motiva]ii, ci faptului c` grupurile de cre[tini fundamentali[ti pot inﬂuen]a negativ politica extern` american` \n Orientul Mijlociu. Semnele Timpului August 2008

Similarit`]i istorice \ntre Israel [i SUA

Vechiul [i „Noul Israel”

■ „P`rin]ii peregrini” [i-au p`r`sit casele lor din Europa din cauza persecu]iei, \ntocmai cum evreii au p`r`sit Egiptul persecutor. ■ Primii coloni[ti s-au a[ezat \ntr-o ]ar` care apar]inea altora, la fel cum au f`cut [i evreii. ■ Coloni[tii americani i-au izgonit pe indienii b`[tina[i din p`mânturile lor, pân` când aproape c` i-au exterminat, a[a cum au f`cut [i evreii cu canaani]ii. ■ Armata inferioar` a micilor colonii americane a luptat pentru dreptatea cauzei lor [i a \nfrânt armata celui mai mare imperiu al vremii, cum a f`cut David fa]` de Goliat. ■ |n secolul al XIX-lea, americanii erau izola]i [i batjocori]i pentru idealurile lor democratice, \ntocmai cum suferiser` evreii din cauza monoteismului lor, din partea vecinilor ostili. ■ SUA s-au divizat \ntre nord [i sud, suferind din cauza r`zboiului de secesiune, la fel cum s-a \ntâmplat [i cu na]iunea evreiasc`. ■ Americanii [i-au \nfrânt inamicii atât \n ]ar`, cât [i \n afara ei, la fel ca evreii de odinioar`. De[i sunt interesante, aceste similarit`]i ridic`, totu[i, câteva \ntreb`ri fire[ti: Pân` unde merg aceste asem`n`ri? Dac` Statele Unite sunt „predestinate” s` calce pe urmele Israelului, \nseamn` oare c` vor avea soarta Israelului din primul secol al erei cre[tine sau c` vor conduce lumea \n calitate de „Nou Israel”? Pân` la o viitoare confirmare sau infirmare din partea istoriei, credem c` orice asem`nare \ntre anumite evenimente istorice ale celor dou` na]iuni este pur \ntâmpl`toare.

Fiu de pastor episcopalian [i crescut \n atât de specificul sud al Statelor Unite, Mead crede c` orice discu]ie cu privire la atitudinea Statelor Unite fa]` de Israel trebuie s` \nceap` cu Biblia. Influen]a Scripturilor ebraice (Vechiul Testament) asupra gândirii [i sufletului americanilor este una dintre cele mai distinctive tr`s`turi ale lor ca na]iune. Limba ebraic` (studiat` \n prezent \n marile universit`]i americane Harvard, Princeton, Yale), eroii [i ideiile Vechiului Testament au \mbibat \ntr-o asemenea m`sur` sufletul american, \ncât referirile la acestea continu` s` infuen]eze [i ast`zi via]a na]iunii. Fie c` vorbim despre discursul politic american (care face numeroase trimiteri la Vechiul Testament), fie de prevalen]a practicii medicale a circumciziunii \n rândul popula]iei masculine a ]`rii1 sau, pur [i simplu, de reperele geografice (peste 1.000 de ora[e din SUA au numele derivat din Biblie), aceste fapte explic` de ce na]iunea american` [i-a dezvoltat de-a lungul existen]ei sale concep]ia c` este „Noul Israel”. La fi ind unul dintre cele mai puternice [i duaceasta au contribuit, desigur, [i anumite rabile elemente ale culturii [i gândirii nasimilarit`]i istorice \ntre experien]a evre- ]ionale. De pe vremea puritanilor [i pân` ilor antici [i cea a americanilor moderni \n prezent, americanii s-au considerat un (vezi caseta), pe care predicatorii coloniali popor ales, chemat de Dumnezeu pentru [i pamfletarii vremii le-au un destin special. |mplinispeculat suficient de mult Noi, americanii, suntem rea acestui destin depinpentru a descrie Statele poporul ales, special – de de \nf`ptuirea obligaUnite ca pe un nou CaIsraelul timpului nostru; ]iilor lor fa]` de Dumnenaan, „o ]ar` unde curge zeu sau fa]` de principiile noi purt`m chivotul lapte [i miere”.2 Acest sencare i-au f`cut puternici libert`]ilor lumii. [i prosperi. Acesta este timent al propriei identit`]i [i misiuni, izvorât din (Herman Melville, romancier motivul pentru care cei american, citat de mai mul]i americani, care citirea istoriei ebraice, a W.R. Mead) privesc na]iunea lor ca pe fost [i este \mp`rt`[it de„Noul Israel al lui Dumneopotriv` de personalit`]i seculare sau religioase, liberale sau con- zeu”, consider` legitim statutul de protector al statului Israel, pe care Statele Unite servatoare ale vie]ii publice americane, [i l-au asumat. 1. Un studiu efectuat la nivel na]ional \ntre 1999 [i 2002 arat` faptul c` 91% din b`rba]ii americani n`scu]i \n anii ’70 sunt circumci[i. 2. O asemenea viziune cu privire la apari]ia [i destinul Statelor Unite st` la baza c`r]ii Lumin` [i Glorie – o istorie a constituirii Americii, de Peter Marshal [i David Manuel.

Sioni[tii cre[tini Istoria sus]inerii americane fa]` de evrei a \nceput \nainte ca Theodor Hertzl

August 2008 Semnele Timpului 9

Politic Religia modeleaz` simpatiile politice ale americanilor pentru Orientul Mijlociu. |n vara anului 2003, The Forum and The Pew Research Center for The People and The Press a efectuat un sondaj la nivel na]ional asupra concep]iilor americanilor cu privire la religie, politic` [i implicarea publicului \n aceste activit`]i. Americanii au fost \ntreba]i: dac` simpatizeaz` mai mult cu Israel decât cu palestinienii, \n \ndelungata lor disput`; dac` religia sau al]i factori influen]eaz` major modul cum gândesc privitor la acest subiect; dac` ei cred c` Dumnezeu a dat Israelului teritoriul pe care acesta \l ocup` \n prezent; dac` ei cred c` statul Israel \mpline[te profe]ia biblic` cu privire la a doua venire a lui Hristos.

„Sunt mai ata[at de...” Israel %

Palestina %

Albi

Evanghelici

Protestan]i modera]i

Catolici

Negri

Hispanici

Seculariza]i

TOTAL

Cum au r`spuns

Ambii %

De nimeni %

Nu [tiu %

Comparativ cu restul americanilor, s-a constatat c`: protestan]ii evanghelici sunt mult mai ata[a]i de Israel decât de palestinieni (55% - 6%), fa]` de restul popula]iei (41% - 13 %); religia este factorul principal care influen]eaz` acest ata[ament (46 %, fa]` de 26% restul popula]iei); 72% din ei cred c` Dumnezeu le-a dat evreilor actualul teritoriu, fa]` de 44% cât crede restul popula]iei; 63% din ei cred c` Israel \mpline[te profe]ia biblic` cu privire la a doua venire a lui Isus, fa]` de numai 36% care cred acela[i lucru, din restul popula]iei americane.

s` \ntemeieze \n mod oﬁcial mi[carea sionist`, \n 1897.3 |nc` de la \nceputul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat un sentiment pro-evreiesc printre americanii f`r` origine evreiasc`, cunoscu]i sub numele de „sioni[ti dintre neamuri”. |n opinia lui W.R. Mead, ace[ti sus]in`tori reprezentau dou` curente de gândire. Unul dintre 3. Theodor Hertzl este \ntemeietorul Organiza]iei Sioniste Mondiale, al c`rei prim congres a avut loc \n anul 1897, la Basel, Elve] ia, [i care, la \nceputurile ei, a militat pentru \ntemeierea unui stat [i a unei patrii pentru poporul evreu, iar \n prezent continu` s` sus]in` statul modern Israel.

acestea era reprezentat de sioni[tii profetici, care priveau \ntoarcerea evreilor \n Palestina ca pe o \mplinire literal` a profe]iei biblice – adesea legat` de revenirea lui Hristos [i sfâr[itul lumii. Unii pastori protestan]i chiar au „profetizat” faptul c` americanii \i vor ajuta pe evrei s` se \ntoarc` \n patria lor. Dup` R`zboiul Civil, specula]iile cu privire la rolul unui stat evreu restaurat \n cadrul evenimentelor care vor declan[a Apocalipsa au atins cote \nalte. Au \nceput s` circule pe scar` larg` c`r]i [i bro[uri despre „profetizata repatriere a evreilor”, despre identitatea [i \ntoarcerea „triburilor pierdute” ale lui Israel. Sub influen]a evanghelistului Dwight L. Moody [i a teologului Cyrus Scofield, concep]ia dispensa]ionalist` asupra istoriei [i rolul Israelului \n cadrul acesteia au aprins imagina]ia protestantismului conservator american, care spera c` o convertire \n mas` la cre[tinism a evreilor va dezl`n]ui evenimentele apocaliptice [i va determina venirea lui Hristos. Cel de-al doilea curent, profund influen]at de gândirea cre[tin` liberal` (care credea pe atunci c` Dumnezeu construia o lume mai bun` cu ajutorul progresului omenirii), \i cuprindea pe a[a-numi]ii sioni[ti progresi[ti, care priveau repatrierea Semnele Timpului August 2008

Simpatia opiniei publice

evreilor \n ]ara lor de odinioar` ca parte a unui program mai larg de transformare a lumii prin promovarea idealurilor americane. Un exponent de marc` al acestui curent era fostul pre[edinte John Adams, care declara: „Odat` restaura]i, sub o guvernare independent` [i f`r` a mai fi persecuta]i, ei [evreii] se vor lep`da de anumite particularit`]i necizelate ale caracterului lor [i, cu timpul, este posibil s` devin` cre[tini liberali unitarieni.” |n leg`tur` cu atitudinea pro-Israel a protestan]ilor americani, este demn de remarcat faptul c`, spre sfâr[itul secolului al XIX-lea, \ntr-o vreme când comunitatea evreiasc` din America era nesemnificativ` (\n ciuda emigra]iei \n mas` a evreilor din Rusia) [i lobby-ul evreiesc era practic inexistent, suportul pentru crearea unui stat evreu \n }ara Sfânt` a atins nivelul diplomatic. |ntr-o peti]ie \nmânat` pre[edintelui Benjamin Harrison de liderul metodist (laic) William Blackstone – cre[tin sionist, influen]at de Dwight Moody – [i semnat` de 400 de personalit`]i ale vie]ii publice americane, se solicita ca Statele Unite s` depun` toate eforturile pentru convocarea unui congres al puterilor europene, pentru a determina Imperiul Otoman s` cedeze Palestina evreilor.

Sprijinul politicii externe americane fa]` de Israel nu putea ﬁ determinat de un lobby ne\nsemnat, \mpotriva voin]ei populare. Dimpotriv`, el este rezultatul unei opinii publice puternice, ancorat` \n cultura biblic` iudaic` a na]iunii americane [i sensibilizat` de soarta evreilor persecuta]i \n ]`rile Europei [i \n cele musulmane. Pogromurile din Rusia (1903-1906, 1917-1923), Grecia (1821-1829), Polonia (1918) [i ]`rile arabe (\n unele dintre acestea, evreii erau sili]i s` locuiasc` \n ghetouri), care au determinat mai multe valuri de emigra]ie \n mas` a evreilor spre Palestina, au avut o contribu]ie \nsemnat` la cre[terea simpatiei americanilor fa]` de poporul evreu. Astfel, dup` r`zboiul arabo-israelian, la 14 mai 1948, guvernul american a recunoscut de facto existen]a statului evreu, la doar 11 minute dup` proclamarea independen]ei acestuia. |n condi]iile \n care, \n 1948, evreii din Statele Unite constituiau aproximativ 3,8 % din popula]ia ]`rii, este semniﬁcativ faptul c`

Sprijinul politicii externe americane fa]` de Israel (...) este rezultatul unei opinii publice puternice, ancorat` \n cultura biblic` iudaic` a na]iunii americane [i sensibilizat` de soarta evreilor persecuta]i \n ]`rile Europei [i \n cele musulmane. ace[tia reprezentau cu pu]in mai mult de 10 % din totalul sus]in`torilor lor. Restul erau americani f`r` origine evreiasc`. Un sondaj Gallup, efectuat \n iunie 1948 (citat de W.R. Mead), ar`ta faptul c` americanii care simpatizau cu evreii erau de trei ori mai numero[i decât compatrio]ii lor care simpatizau cu arabii. Demn de men]ionat este [i faptul c`, \n ultimii 60 de ani, sentimentul pro-Israel, \n rândurile americanilor, s-a men]inut permanent deasupra celui pro-arab sau pro-palestinian, \n condi]iile \n care, \n anul 2007, evreii din Statele Unite reprezentau numai 1,8% din

August 2008 Semnele Timpului 11

Politic

Soldat israelian rugându-se \n timpul r`zboiului din 1967

popula]ia ]`rii (cel mult 3% din procentul total al suporterilor americani).

„Trezirea” cre[tinilor fundamentali[ti Dup` 1948, nivelul simpatiei fa]` de Israel, \n rândurile protestan]ilor americani, a cunoscut [i ﬂuctua]ii, datorit` tratamentului aplicat de evrei palestinienilor din teritoriile ocupate, dar [i pe fondul receptivit`]ii bisericilor protestante liberale fa]` de perspectiva misionar` pe care p`reau s` o deschid` mi[c`rile de independen]` ale na]ionalismului arab. R`zboiul de [ase zile (1967) a adus \ns` o schimbare major`. Mul]i dintre cre[tinii evanghelici [i fundamentali[ti americani, care, spre deosebire de cei liberali, au manifestat pu]in interes fa]` de Israel, dup` John Hagee (foto) este pastorul Bisericii Cornerstone din San Antonio, Texas, care num`r` 18.000 de membri, [i este cunoscut ca un \ndelung [i fervent sus]in`tor al Israelului. Ca mul]i dintre evanghelicii americani, el crede c` Dumnezeu a dat Palestina poporului evreu, iar cre[tinii au datoria s` sprijine Israelul. |n ultima sa carte – Num`r`toarea invers` pentru Ierusalim: o avertizare c`tre lume – el sus]ine c` Biblia prezice faptul c` Rusia \mpreun` cu arabii vor invada Israelul, dar armatele lor vor fi distruse de Dumnezeu. Acest lucru va declan[a o confruntare asupra Israelului, \ntre China [i Occident, orchestrat` de Antihrist, care, \n opinia sa, va fi [eful Uniunii Europene. |n final, ultima b`t`lie \ntre Orient [i Occident va avea loc la Armaghedon (sau Meghido, o regiune de pe actualul teritoriu al Israelului) – fapt care va gr`bi venirea lui Hristos.

r`zboiul s`u de independen]`, au privit victoria fulger`toare a acestuia ca pe un miracol [i, totodat`, ca pe un semn c` \mplinirea profe]iei biblice este posibil`. Cucerirea vechii cet`]i a Ierusalimului [i faptul c` locul Templului era acum \n mâinile evreilor \nsemnau c` sosise timpul sfâr[itului [i apropierea venirii lui Hristos. Lucrul acesta a constituit un puternic imbold pentru mi[c`rile de rede[teptare americane, acompaniate de numeroase bestselleruri pe aceast` tem`, care au alimentat interesul americanilor pentru profe]iile biblice, \n special cu privire la Orientul Mijlociu.

Islamul – inamicul principal Pân` la sfâr[itul R`zboiului Rece, doar interesul fa]` de amenin]area comunist` [i fa]` de persecutarea cre[tinilor din spatele Cortinei de Fier a mai domolit din efervescen]a evanghelicilor americani cu privire la evenimentele din Orientul Mijlociu. Din acest motiv, ei au fost mai pu]in implica]i \n politica american` fa]` de aceast` regiune decât fuseser` \n secolul al XIX-lea. |ns`, dup` 1989, interesul acestora s-a mutat c`tre lumea musulman`, unde cre[tinii, dar [i persoane de alt` credin]` sufer` din cauza discrimin`rii pe care o impun legile islamice. Aceste realit`]i, la care se adaug` evenimentele de dup` \ncheierea R`zboiului Rece, au influen]at substan]ial modul \n care este privit islamul \n prezent, de c`tre americani, \n general, [i de c`tre cre[tinii evanghelici, \n special. Datorit` identific`rii spirituale cu Israelul, ace[tia tind s` perceap` orice du[man al acestuia ca pe propriul du[man. Confl ictele frecvente dintre Israel [i grup`rile de militan]i palestinieni, Semnele Timpului August 2008

atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, efectele celor dou` r`zboaie din Irak [i amploarea fenomenului terorist \n mediile islamice, tensiunea generat` de programul nuclear al Iranului [i declara]iile belicoase ale pre[edintelui acestuia la adresa Israelului au conturat imaginea islamului ca inamic principal al Statelor Unite („Noul Israel”) [i al cre[tinismului \n ochii opiniei publice americane.

Agenda politic` a evanghelicilor

la Capitol Hill, Washington, pentru a solicita sprijin politic pentru Israel. |n paralel, cei 40 de milioane de sus]in`tori (potrivit declara]iilor pastorului Hagee) sunt invita]i s` participe la [irul de banchete intitulat „O sear` pentru cinstirea Israelului” (A Night to Honor Israel Banquet), organizate pe tot cuprinsul ]`rii, \n cadrul c`rora,

Când un congresman vede pe cineva de la AIPAC intrând pe u[`, el [tie c` acea persoan` reprezint` [ase milioane de oameni. Noi reprezent`m 40 de milioane.

Suportul cre[tinilor evanghelici fa]` de Israel constituie una dintre cele mai pu- (John Hagee, citat de BBC) ternice for]e \n cadrul politicii externe americane. Un indiciu cât de poate de clar pe lâng` muzica specific`, publicul ascult` este nivelul acestei simpatii \n rândurile discursurile unor invita]i de marc`. Anul opiniei publice americane, care a ajuns [i acesta, vorbitorii principali au fost Senatorul Joseph Liberman, pastorul John s-a men]inut la cele mai \nalte cote din isHagee [i ambasadorul Israelului la torie, \n timpul celor dou` mandate ale ONU, Dan Gillerman. Comentând pre[edintelui George W. Bush. Fenoasemenea ac]iuni, Nancy Roman, menul este explicabil, dac` ]inem vicepre[edinte [i director seama de faptul al Consiliului c`, din totalul pentru Relavoturilor ob]ii Externe4 ]i nute de acesta la alegerile – organiza]ie din 2004, 40% neafi liat` poliau venit din partea tic, care public` evanghelicilor4 (din jurnalul Foreign Affairs –, citat` de care 27% dinspre ramura tradiBBC, recunoa[te ]ionalist`). Din aceast` schimvara anului bare major` 2006, sub con\n atitudinea ducerea pastoevenghelicilor rului John Hagee – fost candidat americani: „Dac` \n trecut la nominalizarea Partidului RepuBiserica obi[nuia s`-[i sf`tuiasc` blican pentru pre[edin]ie, \n alegerimembrii s` nu se implice \n polile primare din 2008 – ace[tia s-au grutic`, \n prezent, multe biserici le spun pat \n cadrul organiza]iei Cre[tinii Uni]i exact contrariul… pentru Israel5, cu scopul declarat de a sus]ine politic [i fi nanciar Israelul. Anual, de- 4. Conform unui sondaj al The Pew Forum on Religion & Public Life, 2004 lega]i ai bisericilor [i mega-bisericilor evan5. Christians United for Israel (CUFI). Site-ul oficial: www.cufi.org ghelice, ai organiza]iilor parabiserice[ti [i 4. Consiliul pentru Rela]ii Externe, fondat \n 1921, are sediul la New York [i un birou permanent \n Washington D.C. Este privit ai clericilor, din toate cele 50 de state, se de mul]i speciali[ti drept cea mai puternic` organiza]ie privat` \ntâlnesc cu reprezentan]ii lor \n Congres ce influen]eaz` politica extern` a Statelor Unite. August 2008 Semnele Timpului

Politic

Acest lucru este important [i, cu timpul, va avea o influen]` uria[` asupra politicii externe.” Michelle Goldberg, jurnalist` [i autoare a c`r]ii Venirea \mp`r`]iei: ridicarea na]ionalismului cre[tin, \[i exprim` \ngrijorarea fa]` de influen]a crescând` a cre[tinilor evanghelici \n politica extern` a SUA pentru Orientul Mijlociu: „Hagee \[i folose[te influen]a pentru a determina opinia public` american` s` sus]in` atitudinea unilateral` a guvernului, evident pro-Israel. Aceste grupuri au mult mai mult` influen]` decât AIPAC5 sau a[a-numitul lobby evreiesc.”

S-a n`scut „extrema dreapt` cre[tin`”! Astfel de \ngrijor`ri nu ar putea fi exprimate \ntr-o asemenea manier`, f`r` motive serioase. Spre deosebire de ac]iunile [i influen]a politic` ale a[a-numitei „drepte 5. American Israel Public Affairs Comitee (Comitetul pentru Afaceri Publice Americano-Israelian) este un grup de influen]` american, care desf`[oar` un lobby intens \n Congresul [i Guvernul Statelor Unite, pentru sus]inerea politic` a Israelului. Este considerat printre cele mai puternice [i influente lobby-uri de la Washington.

cre[tine”, binecunoscute publicului american, agenda mi[c`rii conduse de pastorul Hagee eman` o not` \ngrijor`toare de extremism, prin declara]ii belicoase la adresa Iranului [i a vecinilor ostili ai Israelului. Iat` un exemplu de mesaj postat pe site-ul organiza]iei: „Exist` un nou Hitler \n Orientul Mijlociu – pre[edintele Ahmadinejad – care a amenin]at c` va [terge Israelul de pe hart` [i care adun` rapid tehnologie nuclear` s`-[i pun` \n aplicare amenin]area. Dac` am \nv`]at ceva din Holocaust este faptul c`, atunci când un nebun amenin]` cu genocidul, trebuie s`-l lu`m \n serios.” De asemenea, \n cadrul discursului rostit cu ocazia Summitului America-Israel, la data de 16 iulie 2007, la Washington, pastorul Hagee s-a declarat sus]in`tor al unei lovituri nucleare preventive a Statelor Unite asupra Iranului, pentru a salva statul Israel. Jurnalistul Max Blumenthal, de la The Hufﬁ ngton Post, care a participat la acel summit, aﬁ rm` c` a monitorizat dreapta cre[tin` mai mult de patru ani, participând la zeci de conferin]e ale acesteia, urm`rindu-i emisiunile, citindu-i Semnele Timpului August 2008

Vor ataca S.U.A. Iranul?

publica]iile sau intervievând liderii ei de marc`, dar – spune el – „Nu am fost niciodat` martor la un spectacol extrem de politizat [i atât de scandalos [i bizar ca acela desf`[urat s`pt`mâna trecut` (16 iulie 2007 – n.r.) la Washington, de organiza]ia Cre[tinii Uni]i pentru Israel.”

America – un „big brother” pentru Israel Dincolo de ata[amentul istoric [i cultural pe care Statele Unite \l manifest` fa]` de Israel (o realitate pe care nu trebuie neap`rat s-o accept`m ca pe un destin profetic), un lucru este clar: politica Statelor Unite fa]` de Orientul Mijlociu a fost [i continu` s` fie modelat` de voin]a publicului larg american [i nu de ma[ina]iile vreunui grup, indiferent cât de boga]i ar fi membrii acestuia. Motiva]ia religioas` a acestui sprijin poate fi privit` ca un lucru normal, care ]ine de specificul culturii americane. |ns`, atunci când religia \ncepe s` joace un rol negativ \n politica extern` american`, \n special \n atât de tumultuosul Orient Mijlociu, exist` serioase motive de \ngrijorare cu privire la stabilitatea regiunii [i a lumii. |ntr-o asemenea situa]ie, este greu de apreciat corect care „Hitler” este mai periculos: cel din Orientul Mijlociu sau cel din America? ST

Ofensiva militar` american` \mpotriva Iranului a fost unul dintre subiectele fierbin]i ale alegerilor primare din Statele Unite. Candidatul democrat Barak Obama a pledat \n favoarea unui dialog diplomatic cu Iranul cu privire la programul nuclear al acestuia, \n timp ce candidatul republican, John McCain a l`sat impresia c` merge pe aceea[i linie ca [i actualul pre[edinte, George Bush, cunoscut pentru pozi]ia sa favorabil` unei lovituri preventive asupra Iranului. Chestionat cu privire la acest subiect, senatorul McCain a r`spuns printr-o glum`: „Cunoa[te]i c\ntecul Bomb Iran (Bombarda]i Iranul!)?” Apoi a \nceput s` fredoneze: „Bomb, bomb, bomb, bomb, bomb Iran!”, spre deliciul audien]ei. O atitudine surprinz`toare a venit \ns` din partea senatoarei Hilary Clinton, care, pe 21 aprilie 2008, \n cadrul emisiunii Bun` diminea]a, America, a postului de televiziune ABC, a avertizat regimul de la Teheran: „A[ dori ca iranienii s` [tie c`, dac` voi fi pre[edinte, vom ataca Iranul.” |ntrebat` de moderator cu privire la semnifica]ia expresiei „replic` masiv`” pe care senatoarea o folosise anterior cu privire la acela[i subiect, ea a r`spuns: „A[ vrea ca ei s` \n]eleag` faptul c`, indiferent \n ce stadiu ar fi programul lor nuclear \n urm`torii zece ani, dac` vor lua decizia nebuneasc` de a ataca Israelul, vom fi \n stare s`-i extermin`m total.” Recent, pe fondul tensiunilor declan[ate de testele cu rachete efectuate de Iran, la \nceputul lunii trecute, pre[edintele american, George W. Bush, a informat guvernul israelian c` este preg`tit s` aprobe o ac]iune militar` \mpotriva facilit`]ilor nucleare ale Iranului. Potrivit unui oficial de rang \nalt al Pentagonului, citat de Sunday Times, \n felul acesta, pre[edintele ar fi dat „lumina galben`” planului Israelului de a ataca instala]iile nucleare iraniene, \n ciuda opozi]iei generalilor americani [i a scepticismului privind capacitatea Americii de a face fa]` consecin]elor militare, politice [i economice ale unei astfel de ac]iuni.

August 2008 Semnele Timpului 15

Politic

Cheltuielile militare [i comer]ul cu arme antreneaz` cele mai mari sume la nivel mondial, ridicându-se \n prezent la aproape un trilion [i jum`tate de dolari pe an. Cuantumul bugetului militar mondial \n ultimii ani a fost de circa 1.118 de miliarde de dolari \n 2005 (adic` 2,5% din produsul mondial brut), 1.204 miliarde dolari \n 2006 [i se ridic` la peste 1.470 miliarde de dolari \n 2008. ■

Lucian {tef`nescu

esponsabi l itatea principal` pentru aceast` cre[tere o poart` SUA care au contribuit \n propor]ie de 80% la cre[terea cheltuielilor militare globale \n 2005. Se remarc` \n ultimii ani o tendin]` de concentrare a majorit`]ii cheltuielilor militare \n cadrul unui grup restrâns de state. Astfel, \n 2005, doar 15 de]ineau 84% din cuantumul cheltuielilor militare la nivel global. |n prezent, Statele Unite contribuie cu 48% la bugetul militar mondial, urmate la o distan]` considerabil` de Marea Britanie, Fran]a, Japonia [i China, cu 4-5% ﬁecare. Statele de St t l marii exportatoare t t d combustibili minerali [i fosili precum AlgeSemnele Timpului August 2008

ria, Azerbaijdan, Rusia [i Arabia Saudit` [i-au suplimentat sumele alocate armatei ca urmare a veniturilor sporite ob]inute din cre[terea pre]urilor combustibililor pe pie]ele interna]ionale. |n unele ]`ri, cum ar fi Chile [i Peru, cheltuielile militare sunt legate prin lege de profiturile ob]inute din exploatarea resurselor naturale cheie. Iar \n altele, cheltuielile militare sunt flexibil subordonate intereselor politice. China [i India au \nceput, odat` cu dezvoltarea economic` semnificativ` din ultimul timp, s` aib` o contribu]ie semnificativ` la cheltuielile militare mondiale. |n

2006, China [i-a conti nuat cre[terea accelerat` a cheltuielilor militare, devansând pentru prima dat` Japonia \n topul asiatic [i ajungând pe locul patru mondial. „Capacitatea militar` limitat` a Chinei exist` \n unicul scop de salvgardare a independen]ei, suveranit`]ii [i integrit`]ii g it`]ii teritoriale t it i l a ]`rii, ]` ii nereprezentând tâ d o amenin]are la adresa niciunei ]`ri”, a

spus Jiang Enzhu, purt`tor de cuvânt al Congresului Na]ional al Poporului (parlamentul chinez), \ntr-o conferin]` de pres`. Bugetul propus pentru Armata de Eliberare a Poporului, \n 2008, este de 417.769 miliarde yuani (58,76 miliarde dolari), cu 17,6% mai mare decât \n 2007. Exper]ii militari ai Pentagonului consider` c` de fapt cheltuielile militare ale Chinei sunt cel pu]in duble fa]` de cele anun]ate oficial de Beijing. Iar aceast` suspiciune confi rm` existen]a unor bugete militare subterane al c`ror cuantum ]ine de domeniul specula]iilor. Autorit`]ile americane au mai afi rmat c` puterea crescând` a Chinei are ca ]int` Taiwanul, insul` pe care Beijingul o consider` teritoriul sù. Jiang a replicat c` situa]ia din strâmtoarea Taiwan este ’sumbr` [i complex`’, avertizând c` statul chinez „nu va tolera nicio diviziune”. Japonia a decis, pentru al cincilea an consecutiv, s`-[i reduc` cheltuielile militare \n 2006, concentrându-[i \n acela[i timp bugetul ministerului ap`r`rii pe rachete defensive. Analizând evolu]ia bugetului militar mondial \n cursul ultimelor dou` decade, se observ` c` pr`bu[irea blocului comunist [i sfâr[itul r`zboiului rece au avut ca rezultat o sc`dere a cheltuielilor militare care s-a accentuat \ncepând cu 1988, ajungând la un platou care s-a men]inut \n jurul sumei de 800 de miliarde de dolari Cheltuielile militare ale SUA, 1988-2006 600

500

400

300

200

100

198

199

200

August 2008 Semnele Timpului 17

Politic Cheltuielile militare la nivel global, 1988-2006 1400

Dolari americani, pre]uri constante 2005

1200

1000

800

600

400

200

198

199

cercetarea cheltuielilor militare [i a produc]iei de armament \n cadrul SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute), \n perioada 2001-2005 bugetul militar al SUA a \nregistrat o cre[tere real` de 53%3. De[i aceast` cre[tere rapid` a cheltuielilor militare ale SUA a fost pus` pe seama calamit`]ilor naturale din 2005 (uraganele Katrina [i Rita), aceast` propor]ionalitate este \ndoielnic` dac` este s` remarc`m c` © SIPRI 2007 www.sipri.org \n anii urm`tori, de[i nu s-au confruntat cu fenomene asem`n`toare, Statele Unite \n perioada 1995-2001. Evenimentele de au continuat s` sporeasc` bugetul militar. la 11 septembrie 2001 au marcat \nceputul Astfel s-a ajuns la o dublare a cheltuieliunei cre[teri al c`rei elan nu s-a diminuat lor militare fa]` de perioada 1996-2001 nici pân` ast`zi. Saltul cel mai semnifica- \n condi]iile reducerii efectivelor armate tiv a fost f`cut \n 2003, cre[terea fa]` de cu o treime fa]` de aceea[i perioad`. Mai r`mân \n aceast` ecua]ie campaniile mianul precedent ridicându-se la 7,2%. litare foarte costisitoare din Afganistan [i Irak. Segmentul cel mai \nsemnat al Bugetul militar al SUA |n 2006, 46% din cheltuielile milita- cre[terii cheltuielilor militare ale SUA a re la nivel mondial au apar]inut Statelor rezultat din aloc`ri suplimentare de fonUnite, cuantumul ridicându-se la 48% duri \n afara bugetului obi[nuit destinat \n 20081. Astfel, bugetul militar al State- acestor campanii. De aici [i numeroase critici aduse admilor Unite este mai mare decât cuantumul nistra]iei americheltuielilor militare Dintre to]i inamicii libert`]ii cane pentru ale urm`toarelor 45 de state. Acesta con]ine nu publice r`zboiul este, probabil, faptul c` marea parte a bugetudoar bugetul ap`r`rii cel mai de temut pentru c` el propriu-zis (515,4 milicuprinde [i dezvolt` germenele lui „de ap`rare” nu este destinat arde de dolari solicita]i oric`rui altul. R`zboiul este tat`l tocmai protec]iei pentru anul fiscal 2009), armatelor; de aici se trag cet`]enilor ameci [i 15,6 miliarde pendatoriile [i impozitele..., instru- ricani, ci mai detru activit`]i legate de grab` sus]inerii industria armelor nuclemente cunoscute pentru a-i are (cheltuieli care intr` aduce pe cei mul]i sub domina- activit`]ilor mi4 \n bugetul ministerului ]ia celor pu]ini... Nicio na]iune nu litare ale SUA. energiei), 5,6 miliarde Revolta criticilor [i-ar putea p`stra libertatea \n este amplificat` pentru activit`]i de ap`mijlocul unui r`zboi continuu. rare care nu ]in de minisde faptul c`, terul ap`r`rii, 4,4 miliarde[i bugetul de James Madison, de de dolari pentru alte ap`rare este unul Political Observations, 1795 cheltuieli, precum [i cosuria[, dispunerea turile opera]iunilor militare din Afganistan lui ignor` unele amenin]`ri reale la adresa [i Irak (respectiv 170 de miliarde $).2 securit`]ii cet`]enilor americani, precum Conform unui studiu efectuat de Elisa- terorismul [i epidemiile de anthrax sau beth Sköns, lider de proiecte \n ce prive[te variol`. O alt` critic` face leg`tura dintre 2

199

200

Semnele Timpului August 2008 18

Statele Unite ale Americii Cheltuieli militare \n milioane de dolari 1998

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

293.093

304.085

306.170

280.292

305.141

297.637

288.059

278.856

271.417

276.324

274.278

280.969

301.697

312.743

356.720

415.223

464.676

504.638

546.018

Cheltuieli militare (2005) milioane de dolari 1998

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

483.994

479.060

457.648

401.949

424.705

402.375

377.867

357.382

337.946

336.185

328.661

329.451

342.172

344.932

387.303

440.813

480.451

504.638

528.692

Cheltuieli militare ca procente din produsul intern brut 1998

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

5.8

5.6

5.3

4.7

4.9

4.5

4.1

3.8

3.5

3.4

3.2

3.1

3.4

3.8

4.1

293.093

cre[terea cheltuielilor militare ale SUA [i deteriorarea economiei americane \ncepând cu anul 2001. Conform unui studiu, costurile trecute, prezente [i viitoare pentru SUA ale r`zboiului din Irak au fost estimate \n jurul sumei de 2.267 miliarde de dolari pân` \n anul 2016.5 Astfel, pentru variol`, o boal` extrem de contagioas` care \n urm` cu trei decenii, \nainte de a fi eradicat`, f`cea 2 milioane de victime anual, vaccinarea a fost sistat` a[a \ncât 90% din americani sunt neproteja]i. Problema nu este numai c` cele 15 milioane de doze existente sunt insuficiente, ci [i faptul c`, \n caz de un necesar sporit, ar putea fi nevoie de pân` la un an pentru a produce dozele suplimentare.

|n concluzie, bugetul militar american are dou` caracteristici: (1) este destul de mare având \n vedere diﬁcult`]ile economice ale SUA [i (2) acceptând volumul s`u, este totu[i dezechilibrat \n detrimentul unor domenii-cheie ale ap`r`rii (prevenirea unor eventuale epidemii sau atacuri teroriste) [i orientat preponderent c`tre r`zboiul propriu-zis.

Solu]ii pentru securitate Organiza]ia Na]iunilor Unite, \nfi in]at` \n urma celui de-Al Doilea R`zboi Mondial cu mandatul de a men]ine pacea mondial` prin intermediul cooper`rii interna]ionale, se afl` \ncepând din anii ’60 \ntr-o criz` fi nanciar` care s-a acutizat la

Cheltuielile militare ale SUA vs. cele ale restului lumii 2008 (\n miliarde de dolari americani, cu procent din totalul global)

America Latin` 39$ (3%)

Asia Central`/De Sud 30$ (2%)

Africa Sub-Saharian` 10$ (1%)

Rusia, 70$ (5%) Orientul Mijlociu/ Africa de Nord 82$ (5%) Asia de Est/Australasia 120$ (8%)

Statele Unite 711$ (48%)

Cheltuielile globale totale 2008 = 1,47 trilioane $

China 122$ (8%) Europa 282$ (20%)

NOT~: Datele provin de la Institutul Interna]ional pentru Studii Strategice, Bilan]ul Armatei 2008 [i DOD. Totalul pentru Statele Unite este dat de cererea FY 2009 [i include 170 de miliarde de dolari pentru opera]iuni militare \n Irak [i Afganistan, precum [i finan]area activita]ilor privind armele nucleare DOE. Toate celelalte cifre sunt previziuni bazate pe anul 2006, ultimul an pentru care exist` date precise.

August 2008 Semnele Timpului 19

Politic

Alocarea bugetului SUA pe 2007 1% 3%

Cheltuieli militare curente [i costuri ale r`zboaielor trecute

Dobând` pentru partea non-militar` la datoria federal`

Cercet`ri & servicii pentru s`n`tate

43%

12%

Ajutoare contra s`r`ciei

Opera]iuni guvernamentale

Programe sociale

20%

{tiin]`, energie [i mediu

11%

Programe interna]ionale non-militare

Sursa: Friends Committee on National Legislation, februarie 2008

\nceputul anilor ’90, tocmai \n momentul \n care au fost lansate cele mai mari [i mai complexe misiuni de men]inere a p`cii din istoria organiza]iei. Activitatea ONU este dependent` de sus]inerea ﬁ nanciar` a statelor membre, iar \n prezent aceasta este \ntr-o sc`dere dramatic`. Numeroase state membre nu [i-au pl`tit datoriile la bugetul obi[nuit al ONU, sistând concomitent dona]iile pentru fondurile voluntare ONU. Astfel, la 30 noiembrie 2007, datoria cumulat` fa]` de ONU a statelor membre

ajungea la 4.094 milioane de dolari. Aproape jum`tate din aceast` datorie, mai exact 46%, apar]ine Statelor Unite, cu o sum` datorat` de 1.891 milioane de dolari. ONU sus]ine c` din acest motiv au fost obstruc]ionate [i chiar anulate o serie de proiecte [i opera]iuni, mai ales \n ce prive[te men]inerea p`cii, având \n vedere c` acest tip de opera]iuni solicit` cea mai mare parte a bugetului sù. {i asta, \n condi]iile \n care bugetul anual al ONU nu \nsumeaz` decât circa 20 de miliarde de dolari, adic` \n jur de 2% din bugetul militar mondial. Acceptând faptul c` ONU nu este o organiza]ie lipsit` de probleme [i admi]ând criticile care arat` nevoia unei reforme \n structurile sale, criza fi nanciar` poate fi un semn al pierderii \ncrederii sau interesului statelor membre fa]` de ordinea [i politica \ntre]inute de acest organism interna]ional. Lucru valabil \n special pentru Statele Unite care, e drept, pân` nu demult participau \n propor]ie de 25% la fi nan]area ONU. La ini]iativa ONU, cuantumul a sc`zut recent la 22%. S` fie declinul sus]inerii ONU din partea SUA legat

Datoria total` a Statelor Unite fa]` de Na]iunile Unite:2007 (\n milioane de dolari americani) Buget regulat ProDatoria centul total` a Datoria datoriei Sfâr[it tuturor total` a SUA fa]` de lun` statelor SUA de toate membre statele membre

Opera]iuni de men]inere a p`cii

Tribunale interna]ionale

Master Plan capital

Restan]e totale

ProDatoria centul total` a Datoria datoriei tuturor total` a SUA fa]` statelor SUA de toate membre statele membre

31 ian.

2.010

785

39%

3.271

989

30%

325

100

31%

368

21%

5.974

1.952

33%

28 feb.

1.602

785

49%

3.107

989

32%

246

100

41%

310

25%

5.265

1.952

37%

31 mar.

1.355

785

58%

1.801

1.041

58%

164

39%

253

31%

3.573

1.968

55%

30 apr.

1.342

785

58%

2.075

1.158

56%

157

41%

217

36%

3.791

2.085

55%

31 mai.

1.307

785

60%

1.897

864

46%

153

39%

171

46%

3.528

1.787

51%

30 iun.

1.277

785

61%

1.544

669

43%

150

40%

169

46%

3.140

1.592

51%

31 iul.

1.167

785

67%

2.799

1.030

37%

145

41%

158

49%

4.269

1.953

46%

31 aug.

1.149

785

68%

2.480

1.038

42%

145

41%

154

51%

3.928

1.961

50%

30 sep.

842

785

93%

2.786

1.142

41%

71%

153

51%

3.866

2.065

53%

31 oct.

836

785

94%

3.491

1.391

40%

64%

150

52%

4.541

2.295

51%

3o nov.

735

688

94%

3.154

1.084

34%

65%

142

55%

4.094

1.891

46%

Semnele Timpului August 2008 20

8]Zaij^ZaâZ bâîVgZ VaZ HJ6 Y^c '%%& 9daVg^ bâ^VgYZ Qc YdaVg^

,*%#%%% ,%%#%%%

+*%#%%% eficiente care s` o de asumarea rolului +%%#%%% securizeze. Aceasde for]` de men]inere **%#%%% ta f`r` a uita c` efia p`cii \n calitate de *%%#%%% cien]a armelor este prim` putere mondi)*%#%%% ea \ns`[i o arm` al`, realitate care ar )%%#%%% cu dublu tì[. Cu corespunde [i masi(*%#%%% cât sunt mai mulvei cre[teri a bugetu(%%#%%% + & ' ( ) , * . te [i mai puternice lui militar american? % % % % % % % % % % ' '% '% '% '% '% '% '% '% armele necesare S` fie consensul \n HjghV/ 8Zcigja eZcigj Xdcigdaja P^ cZegda^[ZgVgZV VgbZadg! '% [ZWgjVg^Z '%%securiz`rii, cu atât privin]a asigur`rii este mai mare rissecurit`]ii globale \ntr-o m`sur` din ce \n ce mai mare un cul ca ele s` se \ntoarc` \mpotriva noasfapt de domeniul trecutului? Este (\n) tr`. Mai ales c` exist` deja poten]ialul de a toat` aceast` conjunctur` vreun indiciu distruge planeta de câteva ori. Cuvintele unui celebru laureat al Prec` interesele personale ale unor state sunt mai importante decât interesele comune miului Nobel pentru pace, Martin Luther de securitate, pace [i cooperare interna- King condamn` cursa \narm`rii la Curtea Suprem` a bunului-sim]: „Punctul cel mai ]ional`? slab al violen]ei este c` ea \ns`[i este o spiral` descendent`, care na[te tocmai ceea L`sa]i \narmarea \n... pace! Realitatea reflectat` de cifre arunc` ce \ncearc` s` distrug`. |n loc s` \mpu]inetoat` propaganda pentru dezarmare [i ze rùl, \l \nmul]e[te. Prin violen]` \l po]i pace undeva \n zona paradoxalului. De ucide pe mincinos, dar nu po]i ucide minfapt, \n ultimul timp, refrenul „S` fie pace ciuna [i nici nu po]i \ntrona adev`rul. Prin \n lume!” se aude tot mai \n surdin`. Mai violen]` \l po]i ucide pe cel care ur`[te, dar nou, se poart` scepticismul russellian: nu po]i ucide ura. De fapt, violen]a nu face „Cu timpul p`mântul va deveni din nou decât s` amplifice ura. A r`spunde violen] incapabil s` sus]in` via]a, iar pacea se va ei cu violen]` nu face decât s` multiplice \ntoarce.”6 Prin urmare, genera]ia actual` violen]a, \ntunecând [i mai mult o noapte este pus` \n postura de a-[i asuma identi- deja lipsit` de stele. |ntunericul nu poate \ ficarea raportului optim \ntre o lume mai ndep`rta \ntunericul; aceasta o poate face sigur` pentru copiii no[tri [i arme mai doar lumina. Ura nu poate \ndep`rta ura;

August 2008 Semnele Timpului 21

Politic

Dolari (miliarde la pre]urile constante din 2005)

al`. Indispensabilitatea ar melor o dovede[te cu prisosin]`....cu toate c` ne reg`sim idealurile \n discursul lui Martin Luther King, cu toate c` subscriem la concluzia lui Einstein, c` „pacea nu poate fi men]inut` prin for]`. Ea poate fi atins` numai prin \n]elegere”. |ntre timp, martore neputincioase ale zbatedoar dragostea o poate face.” {i totu[i, rilor p`cii \n cursa \narm`rii, na]iunile chiar exist` o alternativ`? Sau judecând nu-[i pot permite luxul evalu`rii altor opcu luciditate vom constata c` paradigma ]iuni. Le r`mâne numai s` fie protagonispacifist` r`mâne o fata morgana? Lu- tele unei curse contra cronometru a c`rei mea \n care trìm este de a[a natur` miz` ajuns` rutin` este alegerea rùlui \ncât, \n clipa \n care \ncepem s` lu`m \n mai mic. Iar pân` una alta, putem chiar serios „s` facem din tun tractoare/ din s`rb`tori. Pentru c` – de ce nu? – se poate mai rù: \nc` nu atom lumini, izCheltuielile militare la nivel global se vorbe[te de vreo voare/ din rachete num`r`toare innucleare/ pluguri vers`. de arat ogoare”, p`Cu toate acestea, [im \n domeniul undeva \n profunziutopiei. Ar fi prea mile sufletului omefrumos s` poat` fi nesc, prea atr`g`tor adev`rat. |n condispre a fi abando]iile date, dezarnat, idealul p`cii marea ar fi \n cel [i dezarm`rii \nc` mai bun caz imprupersist`. Realizarea den]`, iar \n unele lui cheam` \n ajutor situa]ii chiar curat` o for]` care trebuie s` \ntruneasc` dou` nebunie de utopist \nver[unat. caracteristici: s` fie mai puternic` decât Armele, solu]ia momentului. armele, dar opus` violen]ei. Pân` atunci, universul va mai asista, cel pu]in pentru o {i viitor....? A[adar, ce ne rezerv` viitorul? Viitorul vreme, la tragicomedia intitulat` Luptele este un seif. El doar p`streaz` ceea ce \i pentru men]inerea p`cii. ST \ncredin]`m. Iar acolo unde sunt arme e [i r`zboi. |n cazul cel mai fericit, unul rece. Cine câ[tig` cursa \narm`rii? Parado1. http://www.armscontrolcenter.org/policy/securityspending/ xul paradoxurilor este c`, de[i con[tienarticles/fy09_dod_request_global/ ]i – \n pu]inele momente de luciditate – de 2. http://www.armscontrolcenter.org/assets/pdfs/fy09_dod_ request_briefing_book.pdf absurditatea cursei, aceea[i luciditate ne 3. http://yearbook2007.sipri.org/video/pc-elisabeth determin` s` o continu`m. Pentru c` lu- 4. http://www.cdi.org/weekly/2000/issue10.html#2 5. http://www.sipri.org/contents/milap/milex/mex_trends.html mea noastr`, de la epoca de piatr` [i pân` 6. Bertrand Russell, Cited by Judy Toth, Bertrand Russell Quarterly, februarie 2003. \n prezent, este fundamental confl ictu1400

1200

1000

800

600

400

200

88 989 990 991 992 993 994 995 996 997 998 999 000 001 002 003 004 005 006 2 2 2 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Sursa: Anuarul Institutului interna]ional de cercet`ri pentru pace, 2007

Semnele Timpului August 2008 22

Citatul ST

|n zilele noastre

|n zilele noastre, fericirea nu mai e nici o promisiune, nici o idee politic`. Ea a devenit un drept [i chiar o datorie: a fi \nsemn` a putea accede la fericire; a exista \nseamn` a-]i face o datorie din a fi fericit. [...] A fi-mai-mult \nseamn` a fi fericit. Fericirea este ceea ce ne ofer` un supliment de existen]`, o dimensiune nou` a vie]ii: ea este via]a atunci când aceasta merit` trìt`, atunci când este fericit`. Am intrat \n era necesit`]ii fericirii: nu suntem dac` nu suntem ferici]i. |n anii ’80, trebuia s` „fii cineva”, s` fii realizat – mai ales \n afaceri. |n secolul XXI, abia \nceput, trebuie sa fii pur [i simplu. Buna-stare este, astfel, prima [i, f`r` \ndoial`, ultima etap` spre fericire. Trebuie s` accedem la a fi-maimult, la o existen]` \mbog`]it`: \n societatea noastr` de consum \n mas`, fericirea rezid` \n tot ceea ce ne poate scoate din anonimat, din mul]ime, din cotidian, din egalitatea democratic`. Celebritatea devine, \n acest caz, paradigma [i culmea fericirii, c`ci a fi celebru \nseamn` a fi-mai-mult, a fi ceva \n plus, \nsemn` a avea o via]` \n plus: una vizibil`, remarcat`, cunoscut` („v`zut la televizor”).

Andre Comte-Sponville, Jean Delumeau, Arlette Farge, Cea mai frumoas` istorie a fericirii

August 2008 Semnele Timpului 23

Cultur`

artea lui Meister Eckhart \[i propune [i reu[e[te s` dezaprobe moravurile omului modern, \ndep`rtat de valorile spirituale, [i s` re\ntoarc` lumea cu fa]a la Dumnezeu. Textul suspend` imanentul [i-l converte[te la transcendent. Este un proces continuu, deoarece pân` la sfâr[itul lor, paginile c`r]ii modeleaz` un spa]iu al revela]iilor. Al cunoa[terii. \n fapt, acesta este [i subiectul c`r]ii.O ne\ntrerupt` zbatere a omului de a-l „sili” pe Dumnezeu s` se reverse \n spa]iul l`untric al suﬂetului. Este centrul dens al credin]ei eckhartiene: „fuziunea dintre abisul divin

de Dumnezeu. Cartea este scris` prin percep]ia unei gândiri erudite de factur` mistic` dar puternic inspirat` de teologia cre[tin`. Nu de pu]ine ori textul este \mbog`]it prin citate din autori cre[tini, \n special din Sfântul Augustin [i cu prec`dere din Confesiuni sau din lucrarea maturit`]ii sale, De trinitae. Revenind la titlul c`r]ii, cine este de fapt omul nobil? |n concep]ia lui Meister Eckhart, omul nobil este un spa]iu vid, golit pân` la transparen]` de orice impuritate care l-ar putea \nstr`ina pe om de Dumnezeu. Omul nobil este cupa \n

Fragmente dintr-un

Portret reg S` cite[ti cartea lui Meister Eckhart, Despre omul nobil. Cupa din care bea regele, \nseamn` s` prive[ti societatea actual` din l`untrul ei. Cu alte cuvinte, s`-i descrii reversul atât de adâncit \ncât, odat` scos la suprafa]`, acesta nemaiputând s` exprime decât uimire sau vagi amintiri din pove[tile de odinioar`. C`ci \n profunzimea lumii, \n l`untrul ei, omul modern a ascuns mir`rile, tainele, minunile, revela]ile, pe scurt, \ntreg spa]iul sacral, considerat acum de mod` veche, uitat. ■

[i abisul sufletului, na[terea lui Dumnezeu \n suflet [i a sufletului \n Dumnezeu.” Tradus din germana medieval`, textul cuprinde trei tratate (Cartea mângâierii dumnezeie[ti, cu o a doua parte, Despre omul nobil, Cuvinte de \nv`]`tur` [i Despre deta[are) ce esen]ializeaz` viziunea eckhartian` asupra intimit`]ii cu Dumnezeu. Este una a tainei prin care sufletul rena[te [i se \nnobileaz` prin cunoa[terea

xxxxx

care se revars` Dumnezeu. Profunzimea suﬂetului unde Dumnezeu \[i „intoneaz` dincolo de cuvânt [i de t`cere, misterul.” Este vasul gol umplut doar de Dumnezeu: „niciun vas nu poate cuprinde dou` b`uturi. Dac` e menit pentru vin, atunci va trebui s` v`rs`m apa din el; vasul trebuie golit pe de-a-ntregul. De aceea, dac` vrei s`-l prime[ti pe Dumnezeu [i bucuria dumnezeiasc`, atunci trebuie neap`rat s` Semnele Timpului August 2008

te gole[ti de creatur`. Sfântul Augustin spune: Gole[te-te ca s` po]i fi umplut (...) Pe scurt: tot ceea ce e menit s` primeasc` [i s` fie receptacol trebuie s` fie gol.” Omul nobil se vars` \ntru totul ca s` fie umplut mai apoi cu/[i de Dumnezeu. Se pierde pe sine \n timp ce se reg`se[te \n Dumnezeu: „[i, cu cât puterile sufletului sunt mai des`vâr[ite [i mai goale de impurit`]i, cu atât ele primesc mai mult \n plin`tate [i mai cuprinz`tor ceea ce preiau, sim]ind o cu atât mai mare desf`tare [i devenind cu atât mai mult una cu ceea ce percep, \ncât cea mai mare dintre puterile sufletului, golit` de orice lucru [i

`sit neavând nimic \n comun cu nimic (din cele create), prime[te nici mai mult, nici mai pu]in decât pe Dumnezeu \nsu[i \n toat` deschiderea [i plin`tatea fi in]ei.” Omul nobil \[i are locul \n Dumnezeu. Pentru c`, \ntors cu fa]a \nspre cer „prive[te \n Dumnezeu a[a cum Dumnezeu prive[te \n el, fa]` c`tre fa]`, sufletul fi ind ca transformat \ntr-una [i aceea[i imagine.” Omul nobil caut` [i cunoa[te. Este golul care prime[te consisten]` prin Dumnezeu. „De aceea – vei spune – vreau s` vin drept la Tine, ca bog`]ia ta s` umple s`r`cia mea, nem`rginirea ta s` dea plin`tate vidului meu, iar necuprinsa ta Dumnezeire s` \mplineasc` fi rea mea omeneasc`, stricat` [i demn` de mil`.” Omul descris de Meister Eckhart este cel care se las` modelat de forma Dumnezeului sù iubit. Cel care caut` [i \[i

adânce[te privirea \n Dumnezeu. Cel care st` de veghe \naintea cerului \n timp ce-i ascult` revelarea. Cum? Iat` un \ndemn notat de autor \n tratatul al doilea, Cuvinte de \nv`]`tur`: „Atârn`-te de Dumnezeu, iar El va atârna de tine toat` bun`tatea. Caut`-l pe Dumnezeu [i-l vei g`si pe Dumnezeu [i toate câte sunt bune.” Cartea lui Meister Eckhart, Omul nobil. Cupa din care bea regele, rupe timpul alert al lumii noastre, mult prea restrâns \ntre limitele profanului, [i \l continu` cu un alt timp. Este ne-timpul din care Dumnezeu coboar` prin revela]ie. Prin cunoa[tere. O cunoa[tere care modeleaz` suﬂetul \n tain`. O cunoa[tere ce reface portretul omului nobil. Al celui care tr`ie[te pentru a-l privi pe Dumnezeu. O cunoa[tere cuprins` \ntr-un text ce \ntoarce cititorul cu fa]a \nspre Dumnezeu. Meister Eckhart (1260-1328) a fost considerat unul dintre cei mai admirabili teologi [i mistici ai Germaniei. S-a n`scut \n Thuringia unde, \n 1275, intr` \n Ordinul Predicatorilor. Este numit, pe rând, lector al Sentin]elor la Paris, Vicar al Thuringiei [i Magistru \n teologie al Universit`]ii din Paris. Predica]ia [i activitatea pedagogic` se extind pe aproape tot parcursul vie]ii, umbrite la scurt timp dup` deces, de declararea unei sume de propozi]ii eckhartiene ca eretice sau suspecte de erezie. A scris \n limbile german` (tratate, predici) [i latin`: Quaestiones Parisienses, Opus tripartitum, Sermones, Expositio sancti Evangelii secundum Iohannem. ST

Meister Eckhart, Despre omul nobil. Cupa din care bea regele, Humanitas, Bucure[ti, 2007, 212 pag.

August Augu Au gust s 22008 0088 Se 00 Sem Semnele mnel elee Ti Tim Timpului mpului 25

Cultur` Iron Maiden

Megadeth

Metallica

La 20 aprilie 1999, Harris (de 17 ani) [i Klebold (de 18 ani), \narma]i cu pistoale automate, au p`truns la ora prânzului \n cantina liceului Columbine din Littleton, Colorado. Pe nea[teptate, au tras \n mul]ime. Dup` ce culcaser` la p`mânt 34 de oameni– dintre care 13 au decedat – b`ie]ii s-au sinucis. ■

Judas Priest

Marilyn Manson

Lucian Cristescu

venimentul a detunat la numai câteva luni dup` ce alte trei cazuri similare (Woodham - 16 ani, Wurst - 14 ani [i Kinkel -16 ani) [ocaser` publicul american prin atacuri armate \n [coli, l`sând \n urm` mor]i [i r`ni]i, 41 de colegi [i profesori. Cu toate c` cele patru cazuri difer`, investigatorii au identiﬁcat cu \ngrijorare un element comun: to]i patru erau fani heavy metal [i goth ! |n ajunul carnagiului, Harris scrisese \n jurnalul s`u: „Via]a n-are farmec f`r` pu]in` moarte”. Când [tirea asasinatului a ajuns la rock-starul Marilyn Manson, auto-proclamatul Antichrist [i preot \n biserica satanist`, acesta le-a Semnele Timpului August 2008

Alice Cooper

dedicat piesa The Nobodies. Manson nu s-a sfi it s` declare c`, dac` ar fi avut ocazia s` le vorbeasc` \nainte de crime, nu i-ar fi oprit…1

„Muzica diavolului” Sub acest titlu publica BBC News Magazine (25 aprilie 2006) un articol despre rock [i impactul lui asupra adolescen]ilor \n segmentul de vârst` cel mai vulnerabil. Statisticile spun c`, mai ales pentru ei, muzica este hobby-ul preferat, cu 21 de ore de audi]ie s`pt`mânal` de toate genurile: metal-head, goth, alternative, hip-hop, punk, rastas etc. Autorul face conexiunea dintre rock [i demonic pentru c` acest gen muzical promoveaz` fa]a urât` a societ`]ii: violen]a, misoginia, rasismul, sinuciderea, satanismul [i drogurile.2 |n ciuda naturii infecte a tematicilor sale, rockul se bucur` de un succes nebun. Cum e posibil? Robert Pittman, fondatorul MTV, declara \ntr-un interviu: „Rockul este o atitudine: aceea c` nu exist` nimic sacru... Ne aﬂ`m pe teritoriul nostru unde nu l`s`m pe nimeni s` intre. Suntem cu

Angus Young, AC DC KISS

Ceea ce noi producem este zgomot. Asta-i tot. Pute]i ﬁ amabili [i s-o numi]i muzic`. Mick Jagger, Rolling Stones, citat de Roy Carr, The Rolling Stones - An Illustrated Record, pag. 37 totul aparte, pentru c`-i ]inem pe to]i ceilal]i afar`!”3 Aici se g`se[te cheia \n]elegerii fenomenului \n spe]`: rockul se vrea r`zboi total. E Kulturkampf !

„...dup` deget” Pentru cel nedumerit de pasivitatea liderilor [i a guvernan]ilor \n fa]a mareei de obscenitate [i violen]`, e preg`tit` o explica]ie clasic`, numele ei ﬁ ind teoria catharsisului. P`rintele ei a fost ilustrul Aristotel, iar promotorul modern - Sigmund Freud. Teoria pleac` de la ideea c` natura August 2008 Semnele Timpului 27

Cultur` Woodstock 1999 |ntre 23 [i 25 iulie 1999, pe terenul unei baze militare dezafectate din statul New York, 200.000 tineri s-au adunat pentru a s`rb`tori 40 ani de la manifesta]ia „contra-culturii” (Woodstock 1969). Pentru a evita debandada de la festivalurile precedente, circa 500 poli]i[ti au \mpânzit locul \mprejmuit cu sârm`. Publicul a fost nemul]umit de ar[i]a pe care trebuiau s` o \ndure, de pre]urile exorbitante ale vânz`torilor ambulan]i [i de condi]iile sanitare precare. |ncepând \ns` cu seara a doua, la semnalul dat de forma]ia Limp Bizkit prin cântecul Break Stuff (Rupe lucrurile!), violen]a [i jaful [i-au f`cut apari]ia, atmosfera degenerând \ntr-un haos total. Noaptea urm`toare, violen]a a escaladat \n timpul concertului lui Red Hot Chili Peppers. Focul a izbucnit \n mai multe locuri. Sub o inspira]ie malefic`, Chili Peppers au \nceput s` cânte piesa lui Jimi Hendrix, Fire! \n timp ce unii dansau frenetic \n jurul focului, al]ii au \nceput s` dezmembreze gardul [i scena, iar cei mai \nfierbânta] i s-au aruncat asupra fetelor. Ie[i]i din min]i, fanii au atacat trailerele \nc`rcate cu alimente, au r`sturnat buticurile, le-au jefuind [i apoi le-au dat foc. Cameramanii de la MTV, speria]i de vulgul sc`pat de sub control, s-au f`cut nev`zu]i: „Era periculos s` fii pe-acolo. \ntreaga scen` te \ngrozea. Vedeai doar valuri de mânie mi[cându-se \ncoace [i \ncolo… Trebuia s` plec`m.” (USA Today, 27 iulie 1999). La fa]a locului au sosit for]e suplimentare de poli]ie [i g`rzi antitero. \n câteva ore, mul]imea a fost dat` \napoi \n spa]iul \ngr`dit. Festivalul s-a sfâr[it abrupt, l`sând \n urm` scrumul a 12 trailere, un autobuz, câteva toalete portabile [i un num`r de standuri arse, ca s` nu mai amintim victimele… Nici vorb` de catharsis.

uman` este programat` pentru imita]ie; c` imita]ia e metoda prin care copilul se maturizeaz`. Imita]ia este \ns` [i o surs` de pl`cere, chiar [i atunci când imit` lucruri dureroase. Când cel trist ascult` o muzic` trist`, se simte u[urat... Catharsisul („cur`]ire” \n greac`) sus]ine c` participarea – prin v`z sau auz – la trìrea unor emo]ii negative produce purgarea acelor emo]ii rele din om. Pe acest principiu func]ionau spectacolele cu gladiatori (iar azi meciurile de fotbal sau sporturile de contact): când gloata prelua emo]iile mar]iale ale protagoni[tilor, ea - chipurile - se elibera de spiritul r`zboinic, se „r`corea”, iar edilii asigurau astfel lini[tea cet`]ii. Pe cât este de atr`g`toare, teoria catharsisului este tot atât de relativ`. Dac` „rùl se vindec` prin rù” (vezi principiul vaccinului), este la fel de adev`rat [i reversul: c` rùl corupe [i stric` (vezi principiul contamin`rii). Cercet`torii de la Iowa State University [i Texas Department of Human Services, din Austin, au condus un experiment la care au participat 500 adolescen]i [i tineri \n cinci ocazii diferite. Le-au oferit, pe rând, piese muzicale rap [i heavy metal, urm`rind efectele acestora asupra comportamentului. Concluzia cercet`torilor este c`: „ Muzica agresiv` n-aduce deloc u[urarea catharsic` pe care o sperau publicul [i psihologii” (New Scientist, 3 mai 2004), punct de vedere \nt`rit [i de Journal of Personality and Social Psychology: „Experien]a dezastruoas` a festivalului Woodstock-1999 ridic` \ndoieli cu privire la mult-crezuta ipotez` a catharsisului”.4 Semnele Timpului August 2008

Exclusiv Acid

tatoare Oprah Winfrey l-a \ntrebat pe Mi|ntrucât muzica transmite \n mod pri- chael Jackson cum justific` gesturile sale mar emo]ii, moralitatea ei va fi determi- obscene din timpul concertului. „E ceva nat` de natura bun` sau rea a acestora. subliminal”, a r`spuns starul. „Muzica m` Diversele [coli de psihologie (R. Plutchik, sile[te s` fac a[a. Nu m` gândesc la asta, ci pur [i simplu W. Parrot) au \ntocse \ntâmpl`. Sunt mit diferite taxonomii Rockul a ac]ionat ca un sclavul ritmului.”6 ale afectelor, din care catalizator, ca o putere unifi canu lipse[te evaluarea Jackson avea pertoare [i amplificatoare de idei fect` dreptate. Pumoral`. Criteriul e urm`torul: când trans]ini [tiu c` beat-ul [i sim]`minte. Cu el se asomite sentimente pozi- ciaz`: cultul ira]ionalului, cultul percu]iei comand` tive (bucurie, admirainstinctelor [i ne\ncrederea \n direct un r`spuns a]ie, curaj, demnitate, fi zic; c` vibrara]iune. Corelat cu anti-intelec- ]ia chitarei bas de dragoste, fidelitate, \ncredere, respect, mo- tualismul este interesul pentru foarte joas` frecocult, magie, supersti]ie, gân- ven]` [i puternic destie...), muzica este moral`. Iar când transacdire oriental` [i pentru tot ce amplificat` mite sentimente nega- nu este de tradi]ie european`.” ]ioneaz` ca un stitive (nemul]umire, remul s`lbatic [i coWilliam Schafer, Rock Music, 1972, beliune, haos, mânie, necteaz` invariabil pag. 13. 99. violen]`, ur`, invidie, libidoul cu agresiinfatuare, batjocur`, unea.7 Managerul dispre]...), muzica e imoral`. |narmat cu lui The Rolling Stones, Richard Oldham, acest instrument simplu de evaluare, afi rm` non[alant: „Muzica rock este sex, te convingi u[or de calitatea moral` a pe care trebuie s`-l zvârli \n fa]` adolesoric`rui gen muzical, inclusiv a rockului. cen]ilor”.8 Un num`r al revistei Psychology Today identific` \n muzica rock resurse cultiva- „Bomba de 100 megatone” te de revolt`, ur`, violen]`, hiper-excitare, {i fi indc` am amintit de ritm, prin meca [i un apel barbar pentru apetit sexual tafora de mai sus a caracterizat Gene Simnest`pânit.5 mons (membru al forma]iei Kiss) beat -ul |n cadrul unui interviu, celebra prezen- rockului: o adev`rat` superbomb`. |n mu-

August 2008 Semnele Timpului 29

Cultur`

|n 1978, 240 elevi (\ntre 10 [i 18 ani) din California au fost supu[i unui test de stabilitate psihic` pe un fond muzical de heavy metal. Rezultatele testului au fost date spre evaluare unei comisii de psihologi care nu cuno[tea provenien]a r`spunsurilor. Concluzia comisiei: „Testul a fost realizat la un ospiciu”.10

Origini tulburi zic`, elementul principal este melodia. |n rock, dimpotriv`, ritmul prevaleaz` orice. Allan Bloom, fi losof [i profesor universitar de reputa]ie interna]ional`, spune: „Beatul este chintesen]a rùlui muzical. Când ascul]i aceast` muzic`, este sigur c` devii deodat` \mpresurat de puterea ei brutal` [i livid`”.9 Prin ce magie? So]ii Daniel [i Bernadette Skubik, \n Neurofi ziologia rockului (1991), explic` tot procesul. Mai \ntâi, beat-ul determin` sincronizarea tonusului muscular cu ritmul bateriei. Apoi, frecven]a EEG se aliniaz` [i ea ritmului dat. Efectul: o serie de hormoni sexuali [i opioizi (substan]e asem`n`toare morfi nei) sunt produ[i \n organism. Când frecven]a ritmului [i volumul muzicii ating pragul maxim, stresul prelungit cauzeaz` producerea unei cantit`]i excesive de adrenalin`, pe care organismul n-o mai poate gestiona. Atunci o parte din ea se transform` \n adrenochroma (C9H9O3N), un drog psihedelic similar cu LSD-ul, Mescalina, STP, generatoare de un sevraj similar celorlalte droguri.

De[i rockul [i-a f`cut apari]ia abia \n deceniul [ase al secolului al XX-lea, el are o tradi]ie mult mai veche. Celebrul Mickey Hart, bateristul lui Greateful Dead [i unul dintre cei mai reputa]i exper]i \n domeniu, a colindat lumea \n calitate de cercet`tor [i etnograf al tam-tamurilor. |n c`r]ile sale11, Hart poveste[te c` a g`sit pe toate meridianele oameni care foloseau toba ca s` altereze starea de con[tiin]`. „Am descoperit extraordinara putere a beat-ului \n inﬂuen]area min]ii [i a corpului uman. Am tr`it multe momente când am sim]it c` tobele mi-au deschis o u[` spre o alt` lume...”

Care „lume”? O \ntâmplare relatat` de bateristul ghanez Rocki (Kwasi Dzidzornu) face pu]in` lumin`. |n 1967, pe când se aﬂa la Londra, Rocki l-a ascultat pe Jimi Hendrix cântând [i a r`mas uimit s` reg`seasc` ritmurile voodoo, acelea[i pe care tat`l s`u, preot voodoo, le folosea ori de câte ori voia s` comunice cu spiritele.12 Erau vechile ritmuri mediumice. Semnele Timpului August 2008

Acesta este substratul rockului, mo[tenitorul de sânge al str`vechiului voodoo. Odat` cu sclavii adu[i din Africa de vest, \n Lumea Nou` au p`truns [i incanta]iile voodoo, acompaniate de tobele bata. Când primii negri s-au convertit la cre[tinism, ace[tia s-au lep`dat de „tobele diavolului”. Curând, coloniile puritane au proscris tobele magice [i poliritmiile voodoo pe \ntregul continent. A r`mas \ns` o singur` excep]ie: New Orleans, portul de sosire al cor`biilor cu sclavi.13 Aici, \n New Orleans, port care avea s` devin` „capitala jazzului”, au evoluat – unul dintr-altul – stilurile blues (destinat bordelurilor Gayoso din Memphis, Tennessee), apoi jazzul14 [i, mai târziu, rhythm and blues. {i procesul continu`. |n 1952, un diskjockey alb pe nume Alan Freed prezenta genul rhythm and blues la Radio Cleveland. Neg`sindu-i un nume comercial, Freed a \mprumutat un termen de ghetto, „rock and roll”, ce nu era altceva decât sinonimul de jargon pentru eroticul ilicit. Abia dup` al]i zece ani, „contracultura” avea s` ridice rockul la gradul de simbol al unei noi paraciviliza]ii. Rockul, prin poliritmiile dominante [i s`lbatice, nu este altceva decât avatarul ritmurilor voodoo, cu aceea[i putere de a subjuga mintea omului. Jimi Hendrix spunea c`, prin ritmurile bateriei, „\i hipnotizezi pe oameni [i-i aduci \n starea lor primar`. Apoi, când le-ai prins punctul slab, po]i s` le torni orice \n subcon[tient...15” Iar Mick Jagger, solistul lui Rolling Stones, recuno[tea: „Rockul este cheia care ne deschide accesul la mintea omului... Noi umbl`m dup` min]ile ascult`torilor no[tri, ca de altfel toate forma]iile rock”.16

|ngeri negri... Indiferent dac` se ia sau nu \n serios fenomenul ocult cu tot tacâmul s`u (medita] ia transcendental`, yoga, c`l`torii extracorporale, paranormalul, hipnoza, telepatia, spiritismul, magia neagr`, magia alb`, wicka...), familiarizarea cu aceste „c`i

Meditezi, aprinzi lumân`rile, arzi t`mâie, invoci demonii [i... deodat` auzi vocea asta: A[az`-te [i scrie! [tii, aureola sau coarnele sunt acela[i lucru... Carlos Santana \n Rolling Stones, 16 martie 2000, pag. 41, 87

Glorie lui Satan, cel atotputernic! Te l`ud`m, te binecuvânt`m, te ador`m pe tine - singurul Domn. Acheron, Inscrip]ie pe coperta albumului „The Rites of the Black Mass”, 1991

Sunt avocatul diavolului... Vino cu mine \n adâncimile infernului, ]i-am luat suﬂetul. Megadeath, The Conjuring, din albumul „Peace Sells”, 1986

Cânt` blasfemia, batjocura lui Mesia, Hulim pe Duhul Sfânt! Morbid Angel \n Blasfemie, albumul „Altar al nebuniei”, 1989

Cre[tinismul se va duce, va disp`rea [i se va pr`bu[i. Am dreptate [i voi ﬁ dovedit ca atare. La ora aceasta, suntem mai populari decât Isus! John Lennon \n San Francisco Chronicle, 13 aprilie 1966, pag.26

Sper s` r`mân \n amintire ca omul care a adus sfâr[itul cre[tinismului. Sper ca prin acest nou album Dumnezeu s` ﬁe distrus \n mintea oamenilor. Marilyn Manson, Spin, august 1996, pag. 34

August 2008 Semnele Timpului 31

Cultur`

Aleister Crowley.

spirituale” ofer` cheia unei corecte \n]elegeri nu doar a vie]ii starurilor rock, de la Jimi Hendrix la Eminem, ci [i a semniﬁca]iei subordonate muzicii lor. Cu doi ani \n urm`, Geoffrey D. Falk a publicat un vo-lum bine documentat, Rock k & Holly Rollers: The Spiritu-al Beliefs of Chart-Toppingg Rock Stars in Their Lives and d Lirics, \n care expune istoria privat` a 33 de forma]ii [i rockeri celebri. Cititorul aﬂ ` cu uimire c` toate celebrit`]ile, mai mult sau mai pu]in discret, au avut aventuri cu lumea ocult`. Beatles-ii, dup` ce au renun]at la LSD, s-au adâncit \n medita]ia transcendental`

|n 1995, când forma]ia Crash Test Dummies fusese nominalizat` pentru premiul Grammy, Brad Roberts a exclamat: ’\n sfâr[it, se pare c` pactul nostru cu Satana d` roade!’ cu Mahare[i Mahe[ Yogi, la poalele Himalayei. |n acela[i timp, sorbeau Confesiunile [i c`r]ile de magie scrise de marele maestru satanist al secolului al XX-lea, Aleister Crowley. De la el, Beatles-ii au preluat ﬁ losoﬁa: „F` ce-]i place; f` ce vrei. Aceasta-i toat` legea!”17 Ca semn al pre-

]uirii, bìe]ii i-au \nchinat albumul „The Seargeant Pepper...”, pe coperta c`ruia apare chipul gurului. Jimmy Page din Led Zeppelin s-a declarat pe fa]` urma[ devotat al lui Crowley. El performa ritualuri magice chiar \n timpul concertelor. Pe coperta albumului Led Zeppelin, Page a \nscris dictonul lui Crowley: „F` ce-]i place”. Jimmy Page [i Robert ce Plant afi rm` c` unele dinPl tre cânt`ri („Stairway to tr Heaven”) le-au fost reveH late la direct, prin scrierea automat`, \n [edin]ele de au spiritism. sp Black Sabbath, inventatorii heavy metal-ului, t \l socoteau pe Aleister Crowley „fenomenul timC 18 pului” p . Lui i-au dedicat ccântecul „Mr. Crowley.” Ozzy obi[nuia s` decapiteze cu din]ii p`s`ri vii \n timpul concertului, ca jertf` pentru demonul sù. Colegul sù, Terence Butler, avea frecvente contacte cu fi in]e str`vezii ap`rute \n mod misterios. Bateristul lor, Bill Ward, spunea: „Totdeauna am crezut c` suntem cabla]i la o energie venit` de la o putere mai \nalt` care, de fapt, ne f`cea toat` treaba. [tiam c` nu suntem decât unelte omene[ti care interpreteaz` o partitur` cu totul supranatural`. Eram lua]i \n st`pânire...” Repeti]iile pentru cel de-al cincilea album, Sabbath, Bloody Sabbath, forma]ia le-a f`cut \ntr-un castel bântuit de stafi i, \n care au avut \ntâlniri cu entit`]i misterioase. „Când am \nceput treaba”, povestea Ozzy, „eram cu totul \nspìmântat. Dar am \nv`]at s` cred \n diavolul. Uneori simt c` sunt posedat de un spirit din afar`....”19 |n 1995, Black Sabbath a concertat \n San Francisco, ocazie \n care marele preot al bisericii sataniste, Anton LaVey, a organizat o parad` \n cinstea bìe]ilor. Apropo, cântecul lui Rolling Stones, SimSemnele Timpului August 2008

patie pentru diavolul (din albumul „Beggars Banquet”, 1968), este imnul oficial al bisericii lui Satana. Forma]ia Doors a imprimat pe coperta celui de-al 13-lea album bustul lui Aleister Crowley. Piesa lui Marilyn Manson, „Misery Machine”, aminte[te explicit de templul satanist al lui Crowley, pe nume „Abbey of Telema”, unde rockerii participau la liturghii. Lista ucenicilor lui Crowley e lung`, incluzând printre al]ii membri ai forma]iilor: Holy Magick, Iron Maiden, Hall & Oates, Police, The Dead Boys...20 Experien]a spiritual` a rockerilor nu este nici pe departe de domeniul ideaticului. Dave Davis se afla adesea \n comunicare paranormal` cu „C`pitanul... o fi in]` deasupra capului meu...” Albumul Telepathy red` trìrile sale \n trans`. |n timpul unui concert (ianuarie1982) „am v`zut \n eterul din jur creaturi cu chip de demoni penetrând aura corporal` a spectatorilor [i impresionându-i cu sentimente negative...”21 |n 1995, când forma]ia Crash Test Dummies fusese nominalizat` pentru premiul Grammy, Brad Roberts a exclamat: „\n sfâr[it, se pare c` pactul nostru cu Satana d` roade!” Când Red Hot Chili Peppers au fost distin[i cu premiul MTV \n 1992, [i-au \nceput elogiul astfel: „\nainte de toate, vrem s`-i mul]umim lui Satan...” Una dintre fi gurile legendare ale rockului este Little Richard. Când el s-a retras de pe scen`, a m`rturisit: „Credin]a mea sincer` este c` rockul e o muzic` demonic`. Mul]imea de beat-uri \n muzica de azi vin din voodoo.”22 F`r` s` se consulte cu el, David Bowie spunea acela[i lucru: „Rockul a fost \ntotdeauna muzica diavolului. Cred c` rockul este periculos... Simt

c` transmitem ceva chiar mai \ntunecat decât noi \n[ine.”23

...[i Demoni albi Era vara lui 1967, \n plin` efervescen]` a „contraculturii”. Printre tinerii prin[i de „Vara de dragoste” din San Francisco, se aﬂau [i câ]iva hippy mistici. Unul dintre ei, Lonnie Friesbee, l-a descoperit pe Dumnezeu pe când era sub puterea LSD-ului. \n trans` a devenit „cre[tin”. Hristosul lui avea \nf`]i[area unui revolu]ionar cu plete, predicator al dragostei, un adev`rat superstar, iar urma[ii lui erau cuprin[i de puterea convulsiv` a „Duhului Sfânt”. Predicând cu entuziasm hazliu, botezând [i f`când minuni, Lonnie \[i \mplinea chemarea de apostol (dar [i via]a de homosexual, a murit \n 1993 de SIDA). Aderen]ii mi[c`rii credeau \n profe]i [i \n miracole [i duceau o via]` comunitar`. „Isus-hipiotul” a zguduit mentalitatea american` a anilor ’70: era comunitar,

August 2008 Semnele Timpului 33

Cultur`

p` mântesc, glume], spontan, anti-institu]ional, inspirând un tip mai informal [i mai „contemporan” de \nchinare. Cum muzica nu putea lipsi din liturghie, [i cum stilul rock devenise marca autenticit`]ii, Jesus Freaks („nebunii lui Isus”) au \njghebat forma]ii de rock cre[tin. Grupul Agape (1968), apoi Mind Garage [i Electric Liturgy au scos albume de blues-rock agresiv, \n stilul lui Jimmi Hendrix. Lozinca lor era: „Nu exist` religie! Sunte]i libera]i prin dragoste de Fiul Yahve”. Pentru Jesus Freaks conta doar experien]a emo]ional` a contactului cu supranaturalul... Imaginea noului Isus a continuat s` transforme \nchinarea american` mult

fa]a cre[tinismului, provocând diviziuni \n biserici, polarizând pu[tanii contra „babacilor”. Un neavizat ar putea ridica din umeri: „Ei [i? La vremuri noi, stiluri noi!” Dar pentru cel care a „citit” radiograﬁa rockului, intruzia lui \n spa]iul evlaviei [i al ador`rii unui Dumnezeu sfânt, „blând [i smerit cu inima”24 este un oximoron, o contradic]ie de termeni. Dr. Robert Pattison, \n Triumful Vulgarit`]ii: Muzica Rock \n Oglinda Romatismului (Oxford Univ. Press,1987), comenteaz`: „Unii vis`tori au sperat s` fac` rockul respectabil. Dar lucrul acesta e cu neputin]`. Prin natura lui, rockul este incapabil s` \nve]e vreo valoare transcendent`. Agita]ia lui obstruc] ioneaz` orice iluminare... Rockul este \n esen]` vulgar [i provocator, brutal [i narcisist, bazat pe negarea oric`rei valori \n afara sinelui.” Dac` s-ar ata[a versuri nobile, beat-ul ar dinamita sensul cuvintelor. Rockul va gravita \ntotdeauna \n direc]ia violen]ei [i a instinctului nest`pânit. Compozitorul [i solistul de muzic` pop, Rick Shorter, a fost pentru 15 ani directorul muzical al showului „Hair” de pe Broadway, New York. Când s-a convertit la cre[tinism, a fost confruntat cu o grea

Paul McCartney, un Beatles \nc`rcat de gloria trecutului (...) pentru jubileul de 150 ani a Orchestrei ﬁlarmonice din Liverpool compune ’Oratoriul Liverpool’ \n tradi]ia clasicilor, nu a rockului. timp dup` ce mi[carea s-a stins (1972). De la ei ne-a r`mas ca mo[tenire „Jesus music” – rockul neao[, dar corcit cu text cre[tin. {i, pentru c` „rock” era compromis, amﬁtrionii i-au g`sit un alt nume: „Christian Contemporary Music” (CCM). |n prezent, CCM a penetrat aproape toate denomina]iunile cre[tine, re[apând Semnele Timpului August 2008 34

dilem`: ce s` fac` cu muzica cu care-[i câ[tiga pâinea [i faima? El poveste[te: „La \nceput credeam c` pot s` dezinfectez ni[te muzic` rock mai veche [i cânt`ri de suflet, transformându-le \ntr-un gospel acceptabil. Acum \ns` realizez c` nu poate fi niciun compromis cu rockul [i cu fi losofia lui”.25 Chiar unul dintre pionierii CCM, Stan Moser, fost [ef al Word Records [i CEO la Star Song Records, dup` 26 de ani de activitate, a p`r`sit CCM, \n noiembrie 1995. |ntr-un articol din Christianity Today intitulat „Am creat un monstru”, el admite: „Ascult majoritatea muzicii de azi [i cred c` este lipsit` de sens... Exist` o pr`pastie tot mai crescând` \ntre CCM [i biseric`...”26. Iar un alt veteran CCM, Steve Camp, declara la 31 octombrie 1997: „Sunt \mpov`rat [i zdrobit de starea actual` a C.C.M., o industrie care n-a f`cut decât s`-L abandoneze pe Hristos…”27.

Lume, lume... |n prim`vara lui 2008, bisericile cre[tine din Germania preg`teau tumultuos cel de-al cincilea festival de tineret \n ora[ul Bremen: „Christival 2008 ! Vino [i tu la o

partid` de dans [i hip-hop cu Isus... Un festival cu rock, pop, hip-hop, techno [i alte stiluri...”. La câteva sute de kilometri distan]`, Paul McCartney, un Beatles \nc`rcat de gloria trecutului, se \ntoarce \ncet spre muzica clasic`. Pentru jubileul de 150 ani a Orchestrei ﬁ larmonice din Liverpool, McCartney compune „Oratoriul Liverpool” \n tradi]ia clasicilor, nu a rockului. Din 1991 [i pân` azi, McCartney a mai compus \nc` trei lucr`ri mari, \n stil clasic. Ce lume pe dos! ST

1. Michael Moore, \n interviul cu Marilyn Manson din documentarul Bowling for Columbine, 2002. 2. Peter G. Christenson and Donald F. Roberts, It’s Not Only Rock & Roll, 1998, pag. 181-223. 3. Ron Powers, The Cruel Radiance: Notes of a Prosewriter in a Visual Age, 1994. 4. Journal of Personality and Social Psychology, 2003, revistÐ editatÐ de American Psychological Association, 2003, vol. 84, no. 5, pag. 960–971. 5. Psychology Today, decembrie 1985, în articolul lui Anne Rosenfeld, „Music, the Beautiful Disturber”. Vezi Ði Alan Bloom, The Closing of the American Mind, 1987. 6. The Evening Star, 11 februarie 1993, p. A10 7. Simon Frith, Sound Effects, Youth, Leisure, and the Politics of Rock ’n’ Roll, 1981 8. USA Today, 13 ianuarie 1984 9. Allan Bloom, The Closing of the American Mind, 1987, pag. 81 10. Lowell Hart, Satan’s Music Exposed,1980, pag.101 11. Mickey Hart, Drumming at the Edge of Magic: A Journey into the Spirit of Percussion (1998) Ði Spirit into Sound: The Magic of Music (2006) 12. David Henderson,’Scuse Me While I Kiss the Sky—Jimi Hendrix, Voodoo Child. 2006. \n repetate rânduri, Hendrix a mÐrturisit prietenilor cÐ este stÐpânit de un duh strÐin care-i conducea acÐiunile Ði de care încerca, zadarnic, sÐ scape. 13. Robert Palmer, Rock & Roll An Unruly Histonry, 1995 14. Jazz – ”act sexual”, în vechiul jargon al negrilor. 15. Hit Parader, 1968, p. 12 16. Geoffrey Falk rezerv` câte un capitol formaÐiilor: Beatles, Rolling Stones, Kinks, The Who, Beach Boys, Pink Floyd, Grateful Dead, Jimi Hendrix, The Doors, Van Morrison, Moody Blues, Led Zeppelin, David Black Sabbath, Alice Cooper, King Crimson, Yethro Tull, Yes, Rush, Kansas, Iron Maiden, Prince, Peter Gabriel, Sting, Crash Test Dummies, Marilyn Manson, Smashing Pumpkins Ð.a. 17. David Sheff Ði G. Barry Golson, The Playboy Interviews with John Lennon and Yoko Ono, 1981. 18 Circus, 26 august 1980, pag. 26 19. Carol Clerk, Diary of a Madman—Ozzy Osbourne: The Stories Behind the Songs, 2002. 20. Timothy White, Rock Lives: Proﬁles and Interviews, 1990, pag. 584 21. Dave Davies, Kink: An Autobiography, 1996. 22. Charles White, The Life and Times of Little Richard, 1984 23. Rolling Stone, 12 februarie 1976. 24. Biblia, Evanghelia dupÐ Matei, 11: 29. 25. S. Bacchiocchi, The Christian and Rock Music, 1999. 26. Christianity Today, 20 mai 1996, „We Have Created a Monster”, p. 27. 27. Charlie Peacock, At the Crossroad - the CCM, 1999, p. 15.

August 2008 Semnele Timpului 35

Economic

lumea-ntreag` face grip`” |n data de 29 octombrie 1929, bursa american` se pr`bu[ea, marcând \nceputul oficial al Marii Crize, care avea s` dureze zece ani [i al c`rei spectru avea s` se extind` asupra tuturor continentelor. ■

Cristina Ru]`

na dintre cauzele crizei a fost [i \ndatorarea la b`nci a consumatorilor [i oamenilor de afaceri americani, \ncuraja]i de dobânzile mici s` achizi]ioneze bunuri, s` fac` investi]ii [i s` cumpere ac]iuni la burs` pe credit, cu efectul unui boom artiﬁcial care nu a \ntârziat s` se volatilizeze. Odat` intrat` \n picaj, economia

american` a angajat pe aceea[i traiectorie [i alte ]`ri; zeci de milioane de oameni au ajuns [omeri [i pr`zi neputincioase \n fa]a foametei [i mizeriei. La aproape un secol de atunci, elementele care au intrat \n alc`tuirea acelui moment istoric tind s` se realinieze \n forma]ia \n care au declan[at Marea Criz` Economic`.

Cre[terea [i descre[terea puterii economice americane M`surile aplicate dup` Al Doilea R`zboi Mondial, ca reac]ie la crizele economice interbelice, nu au reu[it s` stabilizeze angrenajul economic. Abandonarea etalonului aur [i integrarea progresiv` a econoSemnele Timpului August 2008

miilor [i pie]elor fi nanciare na]ionale \ntr-o re]ea globalizat` au ridicat la cote f`r` precedent vulnerabilitatea economiei mondiale fa]` de instabilitatea fi nanciar` ce poate fi indus` prin atacuri speculative, concuren]` neloial` sau infla]ie. |n noua confi gura]ie, sfera fi nanciar` domin` economia real`. Instrumentele fi nanciare exotice au triumfat asupra investi]iilor productive. Datoriile, specula] iile, valoarea colateral`,

pre]urile preconizate ajung s` dirijeze cursul economiei. Succesul unei activit`]i produc`toare nu mai depinde doar de h`rnicia [i iscusin]a celui care o presteaz`, ci, \ntr-o m`sur` nelini[titoare, [i de agilitatea speculativ` a agentului de burs` [i de capriciile climatului fi nanciar. Globalizarea fi nanciar` a \nsemnat expansiunea la scar` planetar` a unui num`r restrâns de mari conglomerate fi nanciare care combin` servicii bancare, de asigur`ri [i investi]ii, [i totodat` concentrarea activit`]ilor fi nanciare \n câteva centre mondiale precum New York, Londra, Frankfürt, Tokyo [i Hong Kong. Beneficiar principal al globaliz`rii fi nanciare, SUA reprezint` destina]ia primar` a capitalului japonez [i

european, astfel reu[ind s` compenseze \ntrucâtva deﬁcitul comercial. Dup` cum observa Lawrence Summers, fost Secretar al Trezoreriei SUA, „soarta economiei mondiale depinde de soarta economiei americane care depinde de soarta bursei americane care depinde de un mic num`r de burse.”

Impas financiar cu efect de domino Proeminen]a, robuste]ea [i stabilitatea economiei americane – care, pentru investitori, se traduc prin profit mare [i siguran]` – au recomandat folosirea dolarului nu doar \n comer] [i investi]ii, ci [i ca moned` pentru rezervele monetare ale aproape tuturor ]`rilor din lume. |n 2005, 60% din rezervele monetare interna]ionale erau \n dolari, fa]` de 20% \n euro. |n ciuda succesului monedei euro [i a ascensiunii economiei Uniunii Europene pe locul 2 \n topul mondial, dolarul a r`mas ancora monetar` pentru economia mondial`, cuplaj care coreleaz` starea economic` planetar` la evolu]ia monedei americane. De câ]iva ani buni, \ns`, aceast` ancor` a \nceput s` dea semne de instabilitate. Moneda unei ]`ri nu poate fi mai puternic` decât economia din care deriv`. Anii 70 inaugureaz` perioada consumismului american: produse din toat` lumea sunt importate pentru a \ntre]ine „visul american” [i a \ndestula apetitul pentru posesiuni. De-atunci, economia Statelor Unite se afund` accelerat \n deficit comercial – o rat` a importurilor mai mare decât cea a exporturilor –, ajungând de la 412 miliarde de dolari, \n 2004, la ame]itoarea cifr` de 860 de miliarde de dolari, \n 2006. Pân` \n 2006, statisticile guvernamentale au vorbit de o bun` cre[tere economic`, nu la fel de intens` precum a Chinei sau a Indiei, totu[i superioar` celei din spa]iul UE. |n realitate, cre[terea economiei americane a fost sus]inut` de cre[terea consumului, iar faptul este cu atât mai curios, cu cât salariile [i produc]ia na]ional` s-au

August 2008 Semnele Timpului 37

Economic

Memorialul Marii Crize Americane

|n octombrie 2004, Alan Greenspan, pe atunci pre[edintele b`ncii centrale americane, anun]a: „Per ansamblu, sectorul imobiliar pare s` ﬁe \n form` bun`.” Cu pre]urile locuin]elor \n ascensiune, americanii [i-au putut permite credite tot mai mari pentru a-[i ﬁ nan]a apetitul pentru cump`r`turi, voiaj [i renov`ri. Pân` \n august 2007, când deteriorarea pie]ei imobiliare, deprecierea dolarului [i colapsul sistemului de creditare au spart balonul de s`pun care p`strase la cote pozitive indicii economiei americane, iar undele de [oc s-au transmis rapid \n \ntreaga lume. Ani de-a rândul casele fuseser` supraevaluate [i folosite ca ipoteci pentru credite de consum, iar acum cet`]enii americani erau nevoi]i s` reduc` drastic cheltuielile

mic[orat. Indicii pozitivi erau de fapt rezultatul \ndator`rii publice [i private. 30% din cre[terea economic` \nregistrat` \n 2001 fusese alimentat` de noile \mprumuturi contractate de guvernul american. Datoria na]ional` a dep`[it cu mult 3.000 de miliarde de dolari [i continu` s` creasc` cu aproximativ 1,5 miliarde pe zi. \n acela[i timp, datoriile private, la stat [i \n exterior, au ajuns la 9.000 de miliarde de dolari, din care mai mult de o treime au fost contractate \n perioada 2001-2006. Deﬁcitul comercial [i \mprumuturile suplimentare au angajat moneda american` pe panta deprecierii. Dup` momentul de vârf din 2002, valoarea dolarului a sc`zut pân` \n prezent cu 35% fa]` de monedele majore.

[i nu pu]ini au ajuns \n imposibilitatea de a-[i achita datoriile. Criza s-a extins rapid din sfera ﬁ nanciar` \n spa]iul concret al sectorului produc`tor. Economia american` a suferit cea mai mic` rat` a cre[terii \nregistrat` pe plan global \n 2007. Consumul [i importurile au sc`zut, transmi]ând riscul de recesiune [i \n ]`rile exportatoare. \n scurt timp, \n presa interna]ional` a c`p`tat proeminen]` un subiect ce p`rea s` ﬁ ie[it demult din actualitate: criza economic` mondial`. Explozia pre]urilor la alimente Semnele Timpului August 2008

[i petrol a captat aten]ia \ntregii lumi prin protestele izbucnite \n mai multe ]`ri. |n raportul de evaluare [i prospec]iune asupra situa]iei economice mondiale World Economic Situation and Prospects 2008, f`cut public \n 9 ianuarie 2008, ONU avertiza cu privire la „pericolul clar [i prezent” al deceler`rii economiei globale \n cursul acestui an, ca urmare a crizei economiei americane. Totu[i, autorii raportului r`mâneau \ncrez`tori \n ceea ce prive[te ]inerea sub control a crizei ipotecare \n SUA [i a presiunilor infla]ioniste \n Europa [i prevedeau o redresare a investi]iilor \n SUA, cu efectul \mbun`t`]irii indicilor cre[terii economice estima]i pentru 2008. Dar expectan]ele sobre de atunci apar aproape exuberante \n raport cu starea de fapt \nregistrat` \n prima jum`tate a acestui an. |n lumea \ntreag`, pierderi masive \n balan]ele bancare au continuat s` ias` la lumin` cu regularitate. |n aprilie, Fondul Monetar Interna]ional aprecia c` totalul pierderilor suferite de b`nci, societ`]ile de asigur`ri [i fondurile de investi]ii ar putea atinge cifra de 945 de miliarde de dolari. Unii speciali[ti prev`d o not` de plat` chiar mai mare. Directorul executiv al unei fi rme de investi]ii din Los Angeles m`rturisea: „Situa]ia economic` se \nrùt`]e[te din ce \n ce \n ce \n ce mai mult, iar institu]iile fi nanciare par c` se g`sesc \n c`dere liber`.” Bursele din \ntreaga lume s-au cutremurat când, la \nceputul lunii iulie, valoarea ac]iunilor Federal National Mortgage Association (Fannie Mae) [i Federal Home Loan Mortgage Corporation (Freddie Mac) a sc`zut cu 40 de procente \n decurs de câteva zile. Cele dou` societ`]i reprezint` „stâlpii pie]ei creditelor ipotecare” din SUA [i \mpreun` de]in sau garanteaz`

5.300 de miliarde de dolari, cam 50% din pia]a ipotecar` american`. „Dac` Fannie [i Freddie sunt vulnerabile, atunci nimeni nu mai este \n siguran]`,” comenta Paul Miller, analist la grupul ﬁ nanciar american Friedman Billings Ramsey Group Inc.

Deficitul comercial [i \mprumuturile suplimentare au angajat moneda american` pe panta deprecierii. Dup` momentul de vârf din 2002, valoarea dolarului a sc`zut pân` \n prezent cu 35% fa]` de monedele majore. C`derea are loc pe fondul declinului general al pie]ei fi nanciare americane. Como] ia s-a extins \n \ntreaga lume [i \n Zürich, Londra, Stockhölm, ac]iunile bancare au adùgat alte procente la deprecierea suferit` de la \nceputul anului.

Febra „aurului negru” O situa]ie la fel de sumbr` s-a instaurat [i \n celelalte sectoare ale pie]ei bursiere. Evolu]ia pre]ului la petrol [i alte materii prime au \mpins \ntr-o zon` de turbulen]` cota]iile companiilor industriale, produc`toare de automobile sau de transport, la bursele din New York, Tokyo, Hong Kong, Sydney, Paris, Frankfürt. |n ultima vreme, petrolul atinge pre]uri-record aproape de la o zi la alta. |n 2002, un baril costa 25 de dolari, \n 2006, 65 de dolari, la mijlocul lui 2007, ajungea la 80 de dolari, coborând pân` la sfâr[itul anului, la 60 de dolari. Evolu]ia din 2008 \ns` avea s` dep`[easc` a[tept`rile cele mai excentrice, cu cota]ii \n luna iulie la 146 de dolari [i, dup` o u[oar` diminuare de câteva zile, la 147 de dolari barilul. Anali[tii sus]in c` pre]urile au fost propulsate de deprecierea abrupt` a

August 2008 Semnele Timpului 39

Economic dolarului conjugat` cu cre[terea cererii de petrol dat` de economiile aﬂate \n dezvoltare accelerat`, cum sunt India [i China, [i tensionarea recent` a rela]iilor dintre americani [i iranieni, care, dac` degenereaz` \ntr-un conﬂ ict armat, taie accesul Occidentului la 25% din importurile de petrol actuale. Pre[edintele OPEC (Organiza]ia ]`rilor Exportatoare de Petrol) estima o cre[tere a pre]urilor petrolului \n aceast` var` pân` la 150-170 de dolari, avertizând c`, \n cazul sist`rii livr`rilor controlate de Iran, ]`rile OPEC nu vor putea compensa golul creat, iar pre]urile vor putea urca la 200, 300, 400 de dolari.

Pre]uri galopante Competitivitatea pentru petrol [i materii prime, intensiﬁcat` de economii ascendente precum cele ale Chinei [i Indiei, a \mpins \n mod constant pre]urile serviciilor

[i bunurilor de consum tot mai sus [i, dup` ani de relativ` stabilitate monetar`, infla]ia revine ca problem` global`. „Un vechi inamic \[i i]e[te din nou capul”, titra de curând revista britanic` The Economist. Banii valoreaz` din ce \n ce mai pu]in. La o \ntâlnire din iunie a mini[trilor de fi nan]e din Europa [i Asia, infla]ia accelerat` cu care se confrunt` economia global` a fost declarat` „pericol de vârf”. |n cursul lunii iunie, \n cele 15 state europene din Zona Euro, pre]urile au crescut cu 4% - cea mai mare rat` a infla]iei \nregistrat` de la \nfi in]area blocului \n 1999 [i dublu fa]` de cota de confort de 2%, stabilit` de Banca Central` European`. Angaja]ii de pretutindeni se plâng de insuficien]a salariilor [i deteriorarea condi]iilor de trai. Potrivit unui sondaj condus de Comisia European` \n prim`vara acestui an, 30% din europeni socotesc infla]ia problema nr. 1 cu care se confrunt` ]`rile

Semnele Timpului August 2008 40

lor, iar 46% se tem c` situa]ia economic` se va \nr`ut`]i [i mai mult.

Statisticile din SUA raporteaz` cote-record ale infla]iei de 5% }`rile din lumea a treia [i cele \n curs de dezvoltare sunt târâte [i ele \n vârtejul cre[terii pre]urilor, dup` ce [i-au deschis pia]a intern` la produsele din Vest – ca precondi]ie la ob]inerea de \mprumuturi de la Banca Mondial` [i Fondul Monetar Interna]ional. |n Vietnam, rata infla]iei a ajuns la 25%; alimentele cost` cu 75% mai mult decât anul trecut; muncitorii fac greve pentru m`rirea salariilor. Str`zile din Thailanda [i India au fost blocate de milioane de protestatari. India se bucur` de o cre[tere economic` puternic`, \ns` acum trebuie s` fac` fa]` unei infla]ii de 11%. Cote ale infla]iei din dou` cifre se \nregistreaz` [i \n Rusia, Serbia, Bulgaria [i alte 50 de ]`ri.

Staz` economic` Pentru a agrava [i mai mult lucrurile, economiile ]`rilor industrializate amenin]` s` stagneze. \ntr-o trecere \n revist` a primului semestru, ONU avertiza c` economia global` se clatin` pe muchia recesiunii, anun]ând o evolu]ie mult mai sumbr` decât scenariul [i-a[a pesimist expus \n raportul prospectiv din ianuarie. „Acutizarea crizei creditelor \n principalele economii de pia]`, cauzat` de pr`bu[irea pie]ei imobiliare, [i pre]urile ridicate la petrol [i alte bunuri frâneaz` cre[terea economiei globale.”

De la \nceputul anului, indicii care m`soar` s`n`tatea economic` s-au deteriorat constant \\n Statele Unite, iar \n luna iunie au coborât la 48,2 de puncte, de la 51,7, \\n mai. O valoare mai mic` de 50 de puncte indic` o contractare a activit`]ii economice. Concomitent, \n Europa au \nceput s` se vad` semne ale unei deceler`ri economice mult mai mari decât se anticipase: \n ]`rile din zona euro s-a \nregistrat prima contractare a sectorului produc`tor din ultimii 5 ani, \n contrast alarmant cu cre[terea robust` \nregistrat` la \nceputul anului. Danemarca devine prima ]ar` UE care intr` oﬁcial \n recesiune, dup` dou` trimestre consecutive de contractare a produsului intern brut.

August 2008 Semnele Timpului 41

Economic

Irlanda – economia european` cea mai performant` din ultimul deceniu – [i Spania [i-au temperat prognozele economice, silite de deteriorarea sectorului imobiliar [i produc`tor. Ultimele date din Fran]a, Italia, Austria dezv`luie aceea[i situa]ie critic`. Produc]ia din Marea Britanie a sc`zut abrupt \n ultimele dou` luni, amenin]ând economia englez` cu prima recesiune din ultimii zece ani. Germania, economia nr. 1 din Europa, a \nceput anul cu cea mai mare cre[tere din ultimii 12 ani [i s-a men]inut pe o linie ascendent` \n primul trimestru. \ns`, potrivit datelor din al doilea trimestru, semnele de sl`biciune au \nceput s` se manifeste [i aici. {i le \ntâlnim [i la cel`lalt cap`t al lumii, \n Noua Zeeland`, de pild`, unde contractarea din primul trimestru al anului [i evolu]ia negativ` din urm`torul au trezit temerile de recesiune. „|ntr-o lume globalizat`, suntem lega]i unii de al]ii,” observa Henry Paulson, secretarul Trezoreriei SUA, \ntr-un interviu acordat \n timpul seriei de vizite \n Europa [i Rusia \n prima s`pt`mân` din iulie.

[i avertiza – oarecum post factum – c` „necazurile cu care se confrunt` economia american` se vor abate [i asupra Europei.”

Spectrul [omajului Stagﬂa]ia – stagnarea economic` conjugat` cu in ﬂa]ia ascendent` – este, deci, numele calamit`]ii ce love[te acum ]`rile industrializate [i reprezint` faza cea mai recent` a reac]iei \n lan] declan[ate de deprecierea dolarului ce a condus la scumpirea petrolului care a atras m`rirea cheltuielilor de produc]ie. Aceasta a crescut pre]ul de vânzare, ceea ce s-a soldat cu diminuarea consumului [i, subsecvent, cu frânarea activit`] ii economice. Dup` care, se trage linie [i se calculeaz` num`rul de angaja]i care trebuie disponibiliza]i. Potrivit unui raport dat publicit`]ii la \nceputul lunii iulie, num`rul de [omeri din cele 30 de state industrializate membre OECD va cre[te \n 2008 cu 1 milion, ajungându-se la un total de 32 de milioane, [i cu alte 2 milioane, \n 2009. Din Organiza]ia pentru Cre[tere [i Dezvoltare Economic` fac parte 23 de state europene, SUA, Australia, Turcia, Noua Zeeland`, Semnele Timpului August 2008

Canada, Mexic, Japonia [i Coreea de Sud. |n Statele Unite se \nregistreaz` cele mai mari rate ale concedierilor din ultimii 22 de ani, iar unii angajatori au recurs la reducerea num`rului de ore de munc` [i, implicit, a remunera]iilor oamenilor, exact când aveau mai mare nevoie de bani. Pericolul „disponibiliz`rii” apas` tot mai greu [i asupra moralului europenilor.

O lume cuprins` de nelini[ti „Nelini[tea politic` indus` de pre]urile ridicate, inegalitate [i nesiguran]a locului de munc` \nvestesc economia ca factor major \n problema securit`]ii globale. Optimismul recent, inspirat de evolu]ia economic` \nﬂoritoare a unor ]`ri din lumea a doua [i chiar a treia, a \nceput s` cedeze locul anxiet`]ii… Ultimele sondaje arat` c` nesiguran]a ﬁ nanciar` [i social` este sim]it` de cet`]enii din ]`rile bogate [i

s`race deopotriv`.” (WESP, iulie 2008) Pe agenda multor guverne reapar probleme pe care le credeau de domeniul trecutului: falimente, cozi lungi \n fa]a agen]iilor de plasament, proteste de strad` iscate de scumpirea alimentelor. Incertitudinea cu

Irlanda [i Spania [i-au temperat prognozele economice, silite de deteriorarea sectorului imobiliar [i produc`tor. Ultimele date din Fran]a, Italia, Austria dezv`luie aceea[i situa]ie critic`. privire la modul \n care vor evolua lucrurile instaureaz` un climat de nervozitate. [i numai \n Europa, potrivit sondajului Eurobarometru din aceast` prim`var`, 64% din cet`]eni consider` c` exigen]ele globaliz`rii fac din ce \n ce mai necesar` o form` de „guvernare mondial`”. ST

August 2008 Semnele Timpului 43

Economic

i e i om

t a ec

n o c al e

|n vara anului trecut, o und` de [oc a str`b`tut economia american` – criza subprime, a creditelor ipotecare. |ncepând de atunci pia]a imobiliar` a \nceput s` se clatine, tr`gând dup` ea c`deri spectaculoase la burs`, pierderi de miliarde \n conturile marilor institu]ii financiare [i angoase legate de cre[terea economic` sau, mai bine spus, legate de recesiunea economic`.

n \ l u r o t mo

■

n jurul lunii aprilie, câteva zvonuri care sugerau c` economia mondial` iese din criz` au umplut de bucurie [i speran]` inimile investitorilor. Zvonurile s-au adeverit a ﬁ, mai degrab`, dorin]a unora decât o realitate a pie]ei. Dimpotriv`, strategii B`ncii Centrale Americane (Fed) au ajuns la concluzia c` turbulen]ele de pe pia]a reziden]ial` [i cea ﬁ nanciar` din Statele Unite vor continua [i \n 2009, devenind una dintre problemele principale cu care se va confrunta viitorul pre[edinte, scria New York Times \ntr-un articol de la \nceputul lunii iulie.

Privire de ansamblu Din toamna lui 2007, economia mondial` a intrat \n ceea ce se nume[te „recesiune economic`” – o expresie nemelodi-

Atilla Pelli

oas`, pe care oamenii de afaceri n-ar vrea s-o pronun]e. Motivul este relativ simplu. A[a cum afi rmam \ntr-un articol dintr-un num`r precedent, unul dintre secretele cre[terii economice este optimismul agen]ilor implica]i \n angrenajul economic, \n special al institu]iilor fi nanciare care de]in \ntr-o form` sau alta capitalul ce urmeaz` s` fie plasat pe pia]`. Capitalul este necesar pentru orice activitate economic` [i el este infuzat pe pia]` sub form` de credite. Dac` nu exist` acces la credite, nu exist` cre[tere economic`, [i dimpotriv`, \n multe cazuri, putem vorbi de recesiune economic`. Exist` diverse institu]ii care pot arunca capital pe pia]` sub form` de \mprumuturi c`tre agen]ii economici: b`nci (centrale sau comerciale), fonduri de investi]ii private, fonduri de pensii etc. Semnele Timpului August 2008

Creditul este o construc]ie social` [i ideologic`, nu doar un simplu fapt economic. Mai mult decât atât, dup` cum s-a \n]eles de mult timp, liberalizarea circula]iei capitalului sluje[te ca arm` puternic` \mpotriva drept`]ii sociale [i democra]iei. Deciziile politice recente sunt alegerile celor puternici, bazate pe interesul personal, nu pe legi economice misterioase. Instrumente tehnice care s` contracareze efectele lor negative au fost propuse cu ani \n urm`, dar au fost respinse de interese puternice. Iar institu]iilor care au conceput sistemele globale [i na]ionale nu li se mai cere s`-[i demonstreze legitimitatea mai mult decât predecesoarele lor care au fost deja desﬁin]ate.

sau industrii Interesul este noi etc.), se mutual: beneficiarii \ntâmpl` dou` fondurilor sunt infenomene care teresa]i \n a accesa inhib` activibani prin credite tatea econopentru a-i investi mic`: accesul \n activitatea ecola bani devine nomic` curent`, tot mai dificil iar de]in`torii lor [i ace[tia se sunt [i ei interesa]i scumpesc (do\n a plasa banii pe bânzile sunt pia]` pentru a bemai mari). Ne neficia de pe urma aducem aminprofiturilor provete de anii de nite din dobânzi. dup` revoluPentru a evita ]ie \n care acexcesele, b`ncile cesul la bani centrale care au rol prin creditade organe de reglere era extrem mentare ale pieNoam Chomsky,„The People Always Pay”, de dificil, iar ]ei trebuie s` inThe Guardian, 21 ianuarie, 1999 \n cazurile tervin`, \ns` nu \n care astfel o fac \ntotdeauna la timp. Astfel, [eful B`ncii Centra- de credite se acordau, costurile cu dole Americane, Ben Bernanke, declara \n bânzile erau foarte ridicate. Astfel, am primele zile ale lui iulie: „S`ptamâna putea spune, din punct de vedere econovi itoare, Rezerva Federal` va introdu- mic, c` perioadele \n care nu se acord` ce noi re-glement`ri privind acordarea credite facil [i la costuri mici anun]` creditelor ipotecare. Reglement`rile se recesiuni, care nu sunt benefice activivor aplica tuturor institu]iilor de credi- t`]ii economice pe termen scurt. tare, nu doar b`ncilor. Scopul acestei m`suri este evitarea pe viitor a proble- Situa]ia global` melor care au ap`rut \n ultimii ani pe pia|ntregul sistem economic se bazeaz` pe ]a imobiliar`. Instabilitatea din sis- creditare, fie ca vorbim de credite pentru temul nostru fi nanciar, \n ultimul persoane fi zice, credite pentru companii, an, a afectat disponibilitatea credite- credite interbancare sau credite guverlor [i ritmul cre[terii economice. De namentale. La momentul actual, situaaceea, dincolo de m`surile privind pia]a ]ia global` a credit`rii nu arat` foarte roz creditelor imobiliare, trebuie avute \n ve- [i nu se \ntrev`d [anse prea mari pentru dere noi reglement`ri care s` fac` mai sta- schimb`ri spectaculoase. bil sistemul fi nanciar din Statele Unite, dar |n anul 2004, conform Thompson Finanf`r` a fi compromise dinamismul [i puterea cial, produsul global brut (suma PIB-uride inova]ie care \i sunt caracteristice”. lor) se ridica la aproximativ 40 de mii de |n cazul semnalelor de criz` pe pia]` miliarde de dolari, \n timp ce datoria glosau, \n general, \n cazul pie]elor care com- bal` era de 100 de trilioane de dolari, iar port` riscuri semnificative (pie]ele din \n cursul anului 2004 datoria global` s-a ]`rile nedezvoltate, pie]ele saturate sau mai distan]at cu \nc` 1,7 mii de miliarde \n declin, pie]e aferente unor tehnologii de dolari fa]` de produsul global. August 2008 Semnele Timpului 45

Economic |n aprilie 2008, datoria federal` a Statelor Unite era de aproximativ 9,5 mii de miliarde de dolari, care reprezint` \n jur de 31.000 de dolari pe cap de locuitor (rezident). Din aceast` sum`, 5,3 trilioane erau de]inute de public. |n 2007, datoria public` era estimat` la 36,8% din PIB, situându-se pe locul 26 \n lume, iar datoria total` se ridica la 65% din PIB. Dac` ]inem cont de faptul c` avem de-a face cu cea mai mare economie la nivel mondial, datele nu sunt foarte \mbucur`toare.

Aspectul social De curând, atât Banca Central` European`, cât [i Banca Central` American` (Fed) sunt \ngrijorate de angoasa pe care cre[terea infla]iei o ridic` \n rândul popula]iei, situa]ie \n care o criz` infla]ionist` precum cea din ani ’70 devine extrem de posibil`, scria de curând The New York Times. Pre[edintele B`ncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, considera amplificarea temerilor din rândul popula]iei drept principalul motiv pentru care banca ar trebui s` intervin` pentru stoparea cre[terii infla]iei, abia dup` aceea venind cre[terea infla]iei propriu-zise. „Trebuie s` lini[tim popula]ia c` putem stopa cre[terea pre]urilor [i tocmai din aceast` cauz` trebuie s` intervenim pentru limitarea efectului infla]iei”, a declarat Trichet. Declara]ia oficialului european poate p`rea ciudat`, \ns` dezv`luie o realitate trecut` cu vederea: un sistem economic global ce are la baz` creditarea ca principal mecanism fi nanciar care influen]eaz`

to]i ceilal]i indicatori economici (inclusiv infla]ia men]ionat` de domnul Trichet) are nevoie de o sus]inere ideologic` puternic` a popula]iei. |n cazul \n care opinia public` nu ar mai crede \n abilitatea organismelor fi nanciare de a controla sistemul, ar deveni avers` la risc, iar cantitatea creditelor contractate ar sc`dea vertiginos, fapt ce ar duce cel mai probabil la un colaps al sistemului fi nanciar \n ansamblu. Un alt aspect al problemei ar putea fi cel al presiunii sociale pe care creditul \l provoac` asupra maselor sau al individului. |n orice societate, clasa social` situat` la vârf seteaz` standardul de via]` [i comfort al \ntregii societ`]i, fapt care pune presiune pe clasele sociale medii [i inferioare, acestea din urm` aflându-se \ntr-o continu` fug` de urm`rire a clasei de top. Orice tehnologie, orice produs nou sunt adoptate de c`tre clasa de vârf, dup` care ajung la restul popula]iei, \ns` rareori f`r` costuri semnificative. Acela[i mecanism func]ioneaz` [i \n cadrul pie]ei imobilare: clasa de mijloc râvne[te la ceea ce pân` nu demult era apanajul celor boga]i – imobile reziden]iale de calitate. Din p`cate, pre]ul unui astfel de imobil este cu mult peste capacit`]ile de plat` ale unei familii din clasa mijlocie. |n acest moment, scena este setat` pentru ca „banca binevoitoare” s` apar` cu solu]ia: „Tu n-ai bani, dar nu este o problem`. E[ti tân`r [i ai perspective. Pe deasupra, tu po]i \nc` s` munce[ti 20 sau chiar 30 Semnele Timpului August 2008

de ani. Uite, eu \]i dau banii acum pentru apartament/cas`, iar tu nu trebuie s` faci altceva decât s`-mi vinzi o bun` parte din munca ta pe urm`torii 30 de ani”. Oferta este greu de refuzat, mai ales când bietul client se uit` peste gard la casa mare [i frumoas` a vecinului, cump`rat` tot cu banii b`ncii. Din acel moment, nimic nu-l mai poate convinge pe clientul nostru c` oferta nu este chiar atât de bun`: nici pierderea libert`]ii economice, nici dobanda uria[` care trebuie pl`tit` (pe o perioad` de 25-30 de ani, creditatul pl`te[te \n medie de dou` sau trei ori pre]ul real al casei). Practic, sub presiunea momentului, mul]i dintre cei care contracteaz` creditele uit` de riscuri [i cad \n reverie, visându-se deja \n noua lor cas`. O dovad` \n acest sens este [i studiul solicitat de Asocia]ia Societ`]ilor Financiare (ALB) [i realizat de Grupul de Economie Aplicat` (GEA), cu numele „Cre[terea creditului \n România: Evolu]ie [i perspective”, care arat` c` doar 70% din cei care au contractat un credit spun c` au citit \ntotdeauna contractele pe care le-au \ncheiat la primirea creditului, 15,5% au citit doar anumite paragrafe, \n timp ce 14,5% nu au citit contractul pentru c` se gr`beau. 70% din români au r`spuns c` au \n]eles clauzele [i obliga]iile care deriv` din contractul de creditare, doar 6,5% din ei declarând c` [tiu ce \nseamn` DAE (dobânda anual` efectiv`). Privind problema din exterior, este greu de imaginat cum ar putea cineva s` semneze un contract care \i condi]ioneaz` urm`torii 20-30 de ani din via]`, f`r` a citi clauzele contractuale. {i, totu[i, se poate … Mecanismul de mai sus este doar o mic` parte din ceea ce se contureaz` a fi un cerc vicios: cu cât sunt mai mul]i cei care contracteaz` credite, cu atât pre]ul produsului cump`rat cre[te. Sistemul ce are \n angrenajul sù pe dezvoltatori (cei care dezvolt` proiectele imobiliare) [i b`nci va stoarce de fiecare dat` orice b`nu] pe

care clientul \l poate accesa prin credite. Probabil c` nu ne este str`in` leg`tura dintre explozia pre]urilor apartamentelor din ultimii ani [i deschiderea b`ncilor de a acorda credite imobiliare. |ntotdeauna când intr` creditul pe pia]`, apar odat` cu el explozia pre]urilor, precum [i inﬂa-

De curând, atât Banca Central` European`, cât [i Banca Central` American` (Fed) sunt \ngrijorate de angoasa pe care cre[terea infla]iei o ridic` \n rândul popula]iei. ]ia insomniilor multora care se gândesc cu inima strâns` cum vor pl`ti creditul. Pe de alt` parte \ns`, se pare c` mecanismul este atât de performant, \ncât ai practic dou` op]iuni: s` trìe[ti cu chirie toat` via]a, fi ind imposibil s` pl`te[ti pre]urile cerute, sau s` te a[ezi la lunga coad` a datornicilor.

Aspectul psihologic Creditul apare ca un ajutor indispensabil pentru majoritatea popula]iei, care altfel nu ar reu[i probabil s` achizi]ioneze bunuri cu valori mari (imobile, autoturisme [i chiar produse electrocasnice). Creditul \ns`, prin natura, lui este un instrument conceput pentru „zile senine”. Mai exact, creditul este u[or de suportat [i gestionat \n perioade de cre[tere economic` (atunci când salariile cresc, dobânzile scad, pre-

August 2008 Semnele Timpului 47

Economic ]ul bunurilor cre[te etc.), \ns` devine o povar` grea \n momentele de recesiune economic`. Astfel, când plata creditului devine o incertitudine, creditatul intr` \ntr-o stare de puternic stres care cauzeaz` \n multe cazuri deregl`ri psihice [i chiar suicid. |n acest sens, Institutul Japonez de Comunic`ri Globale prezenta \n august 2004 rezultatele unui studiu ce indicau c`, \n 2003, 25,8% din cazurile de suicid \n Japonia au drept cauz` principal` probleme fi nanciare, printre care [i cele legate de imposibilitatea de a pl`ti ratele \mprumuturilor bancare. Richard Chaifetz, CEO al ComPsych – o fi rm` de consiliere a angaja]ilor care au credite cu ipotec`, afi rma: „Persoanele

\n cauz` sunt depresive [i sufer` de anxietate. Au tendin]a de a vedea catastrofe [i asta duce la depresii. Ratele de suicid cresc. Vedem, de asemenea, [i o cre[tere a alcoolismului, c`deri nervoase la serviciu [i violen]` \ndreptat` \mpotriva copiilor. |nainte, din cauza cre[terii pre]urilor, casele lor erau ca ATM-urile (bancomate) producând bani, acum \ns` se simt prin[i la col] ca un [obolan”. Privind lucrurile din aceast` perspectiv`, este lesne de \n]eles de ce recesiunea economic`, care creeaz` inerent o criz` \n sistemul creditelor, este o „melodie cu prea mul]i bemoli” pentru urechile tuturor, atât ale creditorilor, cât [i ale debitorilor.

Aspectul cre[tin |n rândurile cre[tinilor, mereu preocupa]i s` deosebeasc` binele de rù, problema credit`rii este una destul de spinoas`. Pe de o parte, sistemul economic constrânge \ntr-o mare m`sur` la contractarea creditelor, pe de alt` parte problemele expuse mai sus \i determin` pe mul]i credincio[i s` ocoleasc` creditarea. Mul]i scriitori [i \nv`]a]i cre[tini au promovat modera]ia/cump`tarea [i chiar „abstinen]a” \n acest sens. |nsu[i apostolul Pavel recomand` bisericii cre[tine din Roma: „Da]i tuturor ce sunte]i datori s` da]i: cui datora]i birul, da]i-i birul; cui datora]i vama, da]i-i vama; … S` nu datora]i nim`nui nimic …” (Romani 13.7-8). Pavel [tia c` aici, pe P`mânt, totul cost`, c` orice \mprumut, orice datorie genereaz` o povar` care este r`scump`rat` deseori cu dificultate [i care limiteaz` libertatea de ac]iune a datornicului. Trebuie s` luam \n considerare [i faptul c` sistemul fi nanciar bazat pe creditare este atât de eficient, \ncât \i constrânge pe mul]i s` depind` de el \n achizi]ionarea bunurilor de mare valoare. Astfel, cre[tinul care are misiunea de a fi [i un model de bun` gospod`rire (nu doar de moralitate) \n societate se g`se[te de multe ori strivit \ntr-o menghin`: pe o parte, dorin]a de a fi fruntea \n toate, iar pe de alt` parte, respectarea unor valori de baz`, cum ar fi cump`tarea [i independen]a. |n anumite cazuri \ns`, contractarea unui credit este practic inevitabil`. Este recomandabil` cel pu]in con[tientizarea faptului c` orice credit „invitat” \n cas` aduce cu el [i al]i musafi ri nepofti]i: stresul, depresia, manifest`rile violente, adic]ia [i chiar suicidul. De aceea, \nainte de face pa[i gr`bi]i c`tre sucursala b`ncii care ofer` cu atâta generozitate creditul, s` ne analiz`m toate celelalte op]iuni: nu \ntotdeauna nevoia este atât de stringent`, iar solu]iile deseori sunt mai numeroase decât par la o prim` vedere. ST Semnele Timpului August 2008

August 2008 Semnele Timpului 49

SEMNELE

timpului

Con[tiin]a vie]ii pre]uie[te mai mult dec창t via]a. F. M. Dostoievski