Semnele Timpului - octombrie 2008 by emy_plescan heaven

SEMNELE

timpului NUM~R JUBILIAR, 2008

4 LEI

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Sf창r[itul

LUMII mit [i realitate? C4-C1.indd C1

10/27/08 4:46:47 AM

SOLA SCRIPTURA

SOLA SCRIPTURA te ajut` s` descoperi c` e[ti creat s` fii fericit! WWW.SOLASCRIPTURA.RO

C2.indd C2

10/27/08 4:47:42 AM

Sumar Sfâr[itul

lumii, mit [i realitate?

SEMNELE TIMPULUI CUVÂNT |NAINTE SEMNELE TIMPULUI 100 DE ANI 004 Pictorul Gustav Metzger (n`scut \n 1926) a ]inut o lec]ie de art` auto-distructiv` \n fa]a unor liceeni. Maestrul a aruncat acid clorhidric peste o pânz` [i a \nceput s`-[i explice gestul artistic \n timp ce pânza colorat` se dizolva sub ac]iunea acidului.. DE TEODOR HU}ANU

FOTO: GULIVER/GETTY

Foto coperte: Guliver/GettyImages

EDITORIAL SFÂR{ITUL LUMII... 006 Genera]ii \ntregi au fost terorizate de imaginea sumbr` a „sfâr[itului tuturor lucrurilor”. Prestigiul apocalipsei \nso]e[te istoria universal` [i, \n succesiunea avatarurilor sale culturale, se reg`sesc fantasmele fiec`rei epoci. Ideea c` lumea noastr` are un cap`t – sfâr[it sau ]int`, adeseori ambele – este, cu siguran]`, foarte veche. DE CRISTIAN M~GUR~

POLITIC POLIARHIA, SCHIMBAREA LA FA}~ A PUTERII MONDIALE 010 Suntem martorii apari]iei unei noi lumi \n care peisajul interna]ional este modelat permanent de puternice interese economice, dinamic` \n care na]iunile lumii se confrunt` cu problema capital` a identit`]ii. Raportul anual al prestigiosului Institut Francez de Rela]ii Interna]ionale (IFRI), unul dintre cele mai influente think-tank-uri Num`r jubiliar, 2008

001-003 Sumar.indd 1

europene, anticipeaz` c` „cea mai mare putere mondial`, Statele Unite, este pe cale s`-[i piard` suprema]ia ob]inut` odat` cu pr`bu[irea Uniunii Sovietice, suprema]ie care p`rea atât de durabil`”. DE BENIAMIN PASCU

AMERICA, DEMOCRA}IA {I VIITORUL LIBERT~}II 020 Odat` cu dezbaterea rolului de prim` putere global` a Statelor Unite, se pune sub semnul \ntreb`rii [i promovarea democra]iei. DE FLORIAN RISTEA

ECONOMIC CRIZA ECONOMIC~ 028 „Suntem \n fa]a unei crize financiare globale care este probabil, pentru lumea modern`, prima criz` financiar` global` \n adev`ratul sens al cuvântului”, declara \n aprilie 2008, pentru BBC NEWS, prim-ministrul Marii Britanii, Gordon Brown. DE CRISTINA PELI

DIN CULISELE INDUSTRIEI PETROLULUI 036 Câ]iva oameni de [tiin]` s-au \ntâlnit \n cadrul unei conferin]e organizate de Judge Business School din cadrul Universit`]ii Cambridge, Marea Britanie, cu inten]ia de a g`si solu]ii alternative viabile pentru ceea ce ei numeau „era postpetrol”. DE ATTILA PELI SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:56:50 AM

Sumar 36

FOTO: GULIVER/GETTY

58 SOCIAL SUNT MONITORIZAT, DECI EXIST 048 Grani]a dintre dreptul inalienabil la intimitate [i securitatea personal` este permanent suprasolicitat` de infla]ia unor amenin]`ri, \ntre care terorismul este vedeta de necontestat a ultimelor decenii. {i totu[i, ce poate fi mai grav: pierderea câtorva vie]i omene[ti \n atentate teroriste sau \ngr`direa global` a libert`]ilor umane? DE MONICA TIMOFTE

CRIZA FAMILIEI 052 Jum`tate dintre tinerii americani participan]i la un sondaj de opinie desf`[urat \n aprilie 2007 au afirmat c` eroul lor este unul dintre p`rin]i sau ambii. De obicei, câ[tig`toare era mama. Dintre adolescen]ii ai c`ror p`rin]i sunt \mpreun`, 64% se trezesc ferici]i diminea]a, cu 20% mai mul]i decât \n cazul copiilor cu p`rin]i divor]a]i. DE ANCA PORUMB 2

SEMNELE TIMPULUI

001-003 Sumar.indd 2

MEDIU A FOST ODAT~ CA NICIODAT~ (DE-ACUM |NAINTE) P~MÂNTUL 058 Imagina]i-v` o lume \n care modificarea mediului amenin]` s`n`tatea oamenilor, siguran]a fizic`, nevoile materiale [i coeziunea social`. Este o lume flagelat` de furtuni tot mai puternice [i mai dese [i amenin]at` de un nivel al m`rii \n cre[tere. Este o lume flagelat` de furtuni tot mai puternice [i mai dese [i amenin]at` de un nivel al m`rii \n cre[tere. DE CRISTINA RU}~

AP~...VREM AP~...! 064 De[i este distribuit` inegal, lumea noastr` are suficient` ap` potabil`. Din cauza managementului gre[it, resurselor locale limitate [i schimb`rilor climatice, aproape 20% din popula]ia lumii nu are acces la ap` potabil`. Guvernele, autorit`]ile locale, sectorul privat [i societatea civil` sunt cei care stabilesc cine

prime[te, ce fel de ap` prime[te, când [i cum. DE MARIUS ANDREI

ra]ionamentul consecutiv: corpul nu poate fi s`n`tos f`r` o alimenta]ie s`n`toas`. DE DR. VIRGILIU STROESCU

S~N~TATE JOACA DE-A CREATORUL 072 |n ultimii ani ne-am obi[nuit s` citim pe ambalajul unor produse alimentare sintagma: „modificat genetic”. Cu oarecare \ncredere \n institu]ia ce r`spunde de protec]ia consumatorului, inscrip]ia nu ne alarmeaz`: „Odat` ce e pe raft, nu e nicio problem`!” A venit \ns` momentul s` afl`m c` folosirea acestor produse nu este o chestiune de preferin]`, ci de responsabilitate major` pentru noi [i copiii no[tri. DE DR. FLORIN THEODORU

ALIMENTA}IA, SUICID SAU LONGEVITATE 080 Dac` mintea este s`n`toas` \ntr-un corp s`n`tos, atunci vechiul proverb latin este la fel de adev`rat [i \n

CULTUR~ SPIRITISMUL, VOIAJ PESTE STYX 090 Sub o multitudine de ipostaze adaptate preferin]elor fiec`ruia (parapsihologie, magie, vr`jitorie, channeling, clairvoyance, vindecare prin spirit, hipnoz`, biofeed-back, radiestezie etc...), spiritismul str`vechi, dar cu fa]` nou`, \[i face sim]it` prezen]a \n lume. DE MUGUREL ASAFTEI

R~ZBOIUL LUMILOR... VIRTUALE 100 |n r`zboiul \nceput pentru cucerirea timpului telespectatorilor, cu cincizeci de ani \n urm`, televiziunea pare c` nu a reu[it s` tran[eze o victorie definitiv`, din cauza lipsei aproape \n totalitate a interactivit`]ii. Insurec]ia final` a fost \ns` ini]iat` la

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:57:05 AM

FOTO: GULIVER/GETTY

\nceputul mileniului trei, odat` cu perfec]ionarea tehnicilor digitale [i a internetului, prin crearea lumilor virtuale accesibile oricui, \n care utilizatorii pot face tot ce au visat vreodat`, elibera]i de corsetul etic sau legal din lumea real`.

CNN (15 august 2008) au mediatizat rumoarea electoral` ce traverseaz` America: „Barak Obama: Antihristul ce trebuia s` vin`!” Se distribuie ce[ti [i tricouri imprimate cu un „O” mare cu dou` coarne, sub care st` scris: „Antihristul”.

DE DORIN AITEANUI

DE FLORIN L~IU

DE CE EXIST~ SUFERIN}~? 108 De unde atâta nenorocire \n lume? Ce sens are via]a dac` totul se sfâr[e[te \n moarte? Prea mul]i, obosi]i de alergarea \ntr-un cerc \nchis dup` un r`spuns valid, au e[uat \n filosofii dualiste, integrând pur [i simplu r`ul \n economia natural` a existen]ei.

CARTEA LUI DANIEL, O FILOSOFIE A ISTORIEI 126 |n 1991, profesorul Charles H. Dyer, de la Moody Bible Institute din Chicago, a publicat o carte cu titlul „The Rise of Babylon”, \n care investiga asem`n`rile dintre vechiul Babilon [i Irakul modern.

DE MAGYAROSI BARNA

DE FLORIN BIC~

RELIGIE CEA MAI SEMNIFICATIV~ MI{CARE |N CRE{TINISM: SECULARIZAREA 110 The International Bulletin of Missionary Research (dr. David Barrett, Regent University, USA) a publicat rezultatele unui studiu care evalua progresul cre[tinismului \n lume. Dac` \n 1800 erau 205 milioane de cre[tini, un secol mai târziu cre[tinismul num`ra 558 de milioane de adep]i.

CHIAR VINE SFÂR{ITUL LUMII? 140 Secolul al XXI-lea va fi un secol al crizelor sau nu va fi deloc, ar fi putut scrie André Malraux ast`zi. Pentru unii, crizele [i catastrofele fac parte din metabolismul lumii noastre. Fiecare genera]ie a trecut pe aici. Pentru al]ii, inciden]a [i magnitudinea lor \ngrijor`toare sunt semne ale unui sfâr[it de istorie. |ntre atitudinea panicard` [i ignoran]a senin`, realismul singur \[i croie[te culoarul \n care „accidentele de parcurs”pot deveni oportunit`]i pentru o medita]ie profund` asupra destinului lumii.

DE EMILIAN NICULESCU

110

FOTO: GULIVER/GETTY

R~PIRI {I ARMAGHEDOANE 118 Fondatorul site-ului www. raptureletters.com, Scott Butcher, crede c` sfâr[itul lumii este aproape [i, din acest motiv, ofer` un serviciu neobi[nuit prin intermediul internetului. Cei \nscri[i \n baza de date a site-ului vor primi \n prima vineri de dup` R`pire un e-mail atipic: „Acest mesaj ]i-a fost trimis de c`tre un prieten sau o rud` care tocmai a disp`rut \mpreun` cu alte milioane de oameni de pe \ntreaga planet`..” DE MARIUS NECULA

SCURT~ CRONIC~ A LUI ANTIHRIST 126 Cotidianul Time (8 august 2008) [i postul de televiziune Num`r jubiliar, 2008

001-003 Sumar.indd 3

DE LUCIAN CRISTESCU

CINE MAI CREDE |N APOCALIPS~ 148 |n spa]iul cultural cre[tin din Evul Mediu [i pân` azi, Apocalipsa [i-a erodat mesajul sub prestigiul arareori contestat al unei sperietori. Simpla pronun]are a numelui treze[te fiorul unui sfâr[it catastrofic, \n care scenarii macabre \ntunec` orice speran]`. Totu[i, nu exist` o surpriz` mai mare decât s` descoperi c` viziunea sfâr[itului tuturor lucrurilor nu domin` cartea Apocalipsei. DE LUCIAN CRISTESCU

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:57:20 AM

Cuvânt \nainte

Semnele Timpului

100 de ani

u mai fost prezenmal pe care s` debarPictorul Gustav Metzger (n`scut \n 1926) un tate [i alte expoce. |ndoindu-se de ra]iunate ale genului, a ]inut o lec]ie de art` auto-distructiv` \n ne, privat` de certitudini, dar elevii nu s-au ar`tat prea fa]a unor liceeni. Maestrul a aruncat acid iritat` de dogmatismul \ncânta]i. Mul]i s-au sim]it cre[tinismului institu]ioclorhidric peste o pânz` [i a \nceput s`-[i nalizat, este dispus` s` exclu[i din actul „comunic`rii” artistice, iar unii chiar au procread` \n orice: yoga, zen, explice gestul artistic \n timp ce pânza testat, spunând c` ceea ce se integr`ri \n absocolorat` se dizolva sub ac]iunea acidului. voodoo, desf`[ura sub ochii lor nu este lut, New-Age, biomagneart`, ci doar nonsens. tism, spiritism... TEODOR HU}ANU Maestrul le-a explicat c` tot Se \mplinesc exact Pre[edintele Uniunii de ceea ce era cu adev`rat impor100 de ani de când, din Conferin]e AZ{ tant era interpretarea artistuianuarie 1908, Semnele Timpului [i-a propus lui asupra actului „creator” al distrugerii. |ns`[i „incapacitatea \n]e- [i sensibilit`]ii sale \ntru descifrarea s`vorbeasc` cititorilor sì despre un reper stabil [i adev`rat. Pre] de un legerii” reprezenta \n sine o „validare semnelor divine. a statutului de art`”. {i cât de abisale Cultura noastr` postmodern`, inun- veac, marcat de dou` r`zboaie monerau „dorin]a de a nu fi \n]eles” [i satis- dat` de relativism, are nevoie de re- diale [i multe conflicte locale, revista fac]ia dat` de neputin]a celorlal]i de a pere certe. Cea care trebuia s` fie a transmis, prin articolele sale, condezlega mesajul \ncifrat \n gestul lui… p`str`toarea credin]ei, Biserica, s-a vingerea c` via]a este mai mult decât l`sat impregnat` de crizele umanit`- ceea ce putem vedea, c` dincolo de SEMNE, SEMNE... ]ii, hibridizând transcenden]a cu \n- cenzura transcedental` nu se afl` MaCât de mult \n]elege [i accept` omul doiala [tiin]ific`. |n acest fel a reu[it rele Anonim, ci un Tat` care caut` s` simplu c` lumea care \l \nconjoar` este s`-[i piard` for]a [i relevan]a. Profetul ne \ndrepte pa[ii spre „acas`”. Cel mai plin` de semnele existen]ei unei divi- Nietzsche, \n „Amurgul idolilor”, a intuit m`runt semn c`tre aceast` destina]ie nit`]i pe care numai el le poate desci- acest hiatus când spunea: „Cre[tinismul ultim` merit` tot interesul nostru. fra pentru sine? |n ce m`sur` se rapor- e un sistem, o perspectiv` sintetic` gân|n 1908, anul lans`rii primului teaz` toate piesele de puzzle la tabloul dit` [i total` asupra lucrurilor. Dac` num`r al revistei \n limba român`, sintetic al unui destin? Cei mai mul]i rupi din ele o no]iune esen]ial`, credin]a colegiul de redac]ie [i-a definit misiur`mân cantona]i \n prejudecata c` \n Dumnezeu, ai rupt astfel [i \ntregul: nea: aceea de a interpreta „evenimenDumnezeu, dac` totu[i exist`, este de \n mâini nu mai ]ii nimic care s` mai fie tele contemporane printr-o viziune ne\n]eles. {i totu[i, \n contrast cu ma- indispensabil. Cre[tinismul pleac` de biblic`”, cu scopul „de a con[tientiza estrul Metzger, Creatorul dore[te s` la premisa c` omul nu [tie, nu poate s` cititorii cu privire la timpul pe care-l comunice cu oamenii, s` fie perceput, [tie ce e bine [i ce e rù pentru el: crede trìesc [i cu privire la necesitatea unei iar semnele eviden]ei Sale s` fie deco- \n Dumnezeu care el singur [tie.” preg`tiri” pentru evenimentul cu care dificate. C` este a[a o demonstreaz` Cât de manifest mai este cre[tinismul? culmineaz` crezul cre[tin, ”revenirea chiar Biblia, m`rturie scris`, dovad` Cât de atr`g`tor mai poate fi dup` ce a apropiat` a lui Iisus Hristos.” material` pentru a[tept`rile Sale mi- cochetat [i s-a impregnat de zgura ce|ntr-o lume \n care toate se supun lenare. |n]elegerea textului sacru este zarismului, a filosofiei, a stângismului legii entropiei - ca \n exerci]iul de doar un prim pas pe care omul48 \l poa- [i nazismului? Genera]ia postmodern` art` auto-destructiv` -, Semnele Timte face pentru educarea \n]elegerii se \nvârte \n loc, [i caut` \n acela[i timp pului dore[te s` fie un vector pentru 4

SEMNELE TIMPULUI

004-005 Cuvant inainte.indd 4

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:56:22 AM

coagularea unui sens al vie]ii, \n strâns` leg`tur` cu valorile credin]ei cre[tine. Ceea ce a dat via]` revistei timp de un secol este determinarea izvorât` din Cuvântul inspirat, aceea[i determinare care-i anim` [i pe redactorii de

azi, de a reconstitui tabloul general al semnelor de care are nevoie orice om preocupat de destinul s`u ve[nic. La \nceput de un nou centenar: „Drum bun!” {i aten]ie la Semne ! ST Num`r jubiliar, 2008

004-005 Cuvant inainte.indd 5

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:56:31 AM

Editorial

Sfâr[itul

proape toate religiile vorbesc despre un punct terminus al istoriei, iar \ntre acestea, cre[tinismul a promovat sistemul apocaliptic cel mai durabil, cel mai organizat, cel mai complet, apogeul tuturor apocalipselor precre[tine, dar [i cel mai cameleonic, perfect adaptabil tuturor culturilor [i claselor sociale, \n esen]`, o construc]ie proteic` ce a \mprumutat culoarea spaimelor fiec`rei epoci. Oscilând \ntre jubila]ie [i co[mar, prilej pentru a re\nvia speran]e pierdute [i, \n egal` m`sur`, pentru excese de violen]` verbal` [i imagina]ie delirant`, apocalipsa cre[tin` a fost de-a lungul timpului cheia epistemologic` necesar` pentru descifrarea caracterului Dumnezeului cre[tin, [i, ulterior, fereastr` c`tre lumea de dincolo. Cu tot efortul teologilor moderni de a str`muta sensul co[maresc al apocalipsei din imaginarul colectiv \n parcursul precis al istoriei reale, apocalipsa r`mâne un concept ecranat de teologia infernului [i de reprezent`ri paradisiace. Cum va fi Judecata de Apoi [i cum va ar`ta lumea de dincolo – acesGenera]ii \ntregi au fost terorizate de tea sunt cele dou` dileme care au \ncaimaginea sumbr` a „sfâr[itului tuturor drat [i estompat semnifica]ia autentic` a Apocalipsei. Apocalipsa este o prolific` lucrurilor”. Prestigiul apocalipsei filosofie a istoriei. Din acest punct de \nso]e[te istoria universal` [i, \n vedere, se aseam`n` cu hidra din Lerna, succesiunea avatarurilor sale culturale, care avea mai multe capete, a[a c` ar fi inutil s` le retez`m atâta timp cât, invase reg`sesc fantasmele fiec`rei epoci. riabil, acestea vor cre[te iar`[i [i iar`[i. Ideea c` lumea noastr` are un cap`t – Este mai \n]elept s` le supunem prin analiz` [i rigoare teologic`. Malcolm sfâr[it sau ]int`, adeseori ambele – Bull, profesor la Universitatea Oxford, este, cu siguran]`, foarte veche. propune o tipologie formal` a filosofiilor istoriei, stabilind dac` acestea sunt CRISTIAN M~GUR~ teleologice 1 sau escatologice 2. Primul pas ar fi separarea finalurilor bune de cele rele, opera]iune dificil` de vreme ce este greu de conceput un telos negativ [i un terminus pozitiv: un sfâr[it dezirabil ar fi transformat inevitabil \n ]el. |n perioada modern`, cea mai bun` metod` de a diferen]ia filosofiile 1. Din gr. telos – scop final, teleologie - concep]ie filosofic` idealist` potrivit c`reia atât societatea, cât [i natura ar fi organizate conform unui anumit scop, cu o anumit` finalitate; teoria finalit`]ii, studiul scopurilor. 2. Din gr. escatos - sfâr[it, ultim, escatologie - totalitatea concep]iilor religioase referitoare la soarta final` a lumii [i a omului.

SEMNELE TIMPULUI

006-009 Editorial.indd 6

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:55:33 AM

lumii... istorice este localizarea ideologic` pe intervalul laic-religios, precum [i sociologic, pe axa dintre cultura „superioar`” [i cea „inferioar`”. |n acest fel iau na[tere patru categorii de gândire \n care se \ncadreaz` toate tipurile ideale de teleologie [i escatologie: superior-religioas`, superior-laic`, popular-religioas` [i popular-laic`. n istoria Occidentului, credin]a religioas` despre viitor s-a rezumat, \n principal, la convingerea escatologic` a \ntoarcerii unei figuri mesianice care va pune cap`t istoriei, mântuindu-i pe cei drep]i [i anihilând r`ul. Din cauza neinteligibilit`]ii aproape totale a textelor apocaliptice canonice [i pe fondul unui analfabetism cvasigeneralizat al maselor de credincio[i, interpretarea scenariilor escatologice a fost pentru mult timp fieful elitei clericale sau intelectuale. Tradi]ia a \nregistrat dou` forme de interpretare: cea spiritual` [i cea istoric`. |n interpretarea spiritual`, mo[tenit` de Augustin de la donatistul Tyconius [i dezvoltat` ulterior de p`rintele bisericii latine, simbolurile apocaliptice se refer` la realit`]i morale constante \n via]a bisericii [i a lumii. |n cea istoric`, elaborat` de c`lug`rul Gioacchimo da Fiore (secolul al XII-lea), Scripturile sunt interpretate f`cându-se referire la [irul evenimentelor din istoria religioas` [i politic`. Spre deosebire de comentariile spiritualiste \n care accentul cade pe diferen]a sincronic` dintre bine [i r`u, scrierile istoriciste dau istoriei o form` [i o direc]ie, un telos [i un terminus. ac` teoriile superior-religioase asupra istoriei sunt \ntotdeauna escatolgice [i arareori teleologice, cu teoriile superior-laice lucrurile stau de obicei invers. Pe fondul sl`birii speran]elor escatologice ale credin]ei \n re\ntoarcerea lui Mesia, iluminismul deplaseaz` universul de a[teptare religios c`tre unul mai secularizat, ]elul istoriei, debarasându-l de specula]ii referitoare la sfâr[it. De la Voltaire [i Comte \n Fran]a, pân` la Lessing [i Marx \n Germania, s-au creat filosofii ale istoriei care furnizau probe c` omenirea progreseaz` \n plan spiritual [i \n organizare. Discursul despre credin]a cre[tin` a virat brusc spre exaltarea ideii laice de progres. |n siajul acestor transform`ri culturale, teoria lui Darwin asupra evolu]iei a oferit noilor interpret`ri ale dezvolt`rii istoriei perspective fertile [i argumente cu prestan]` [tiin]ific`. Eliberat` de fantasmele religioase medievale, luminat` [i sigur` pe sine, filosofia progresului – de altfel o secularizare a escatologiei cre[tine – avea s` domine istoria Occidentului pân` la \ntâlnirea cu milenarismele populare agresive ale secolului al XIX-lea.

Num`r jubiliar, 2008

006-009 Editorial.indd 7

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:55:43 AM

Editorial

pre deosebire de escatologiile superior-religioase, care se ocup` frecvent de trecutul [i de viitorul \ndep`rtat sau nedefinit, escatologia popular` se concentreaz` asupra evenimentelor ce au loc \n prezent [i \n viitorul imediat. Aripa fundamentalist` a cre[tinismului contemporan \[i percepe destinul ca pe cel din urm` pe scala istoriei, martor al ultimei drame pe p`mânt. {i face asta de vreo dou` secole. Nu exist` eveniment care s` nu vorbeasc`, direct sau disimulat, despre sfâr[itul lumii, care s` nu \ndemne ultimativ la poc`in]`. |n strâns` leg`tur` cu escatologia popular` religioas`, spiritul apocaliptic laic se hr`ne[te din imaginile catastrofismului ecologic, ale decaden]ei sexuale [i ale colapsului social care alimenteaz` milenarismul religios contemporan. Totu[i, spre deosebire de acesta, nu este menit s` realizeze o transformare spiritual` sau personal`. Ar putea fi, cel mult, un vector care influen]eaz` sim]ul civic \n favoarea unor obiective sociale sau politice, cum ar fi dezarmarea nuclear` sau protec]ia mediului. redin]ele populare cu privire la sfâr[itul lumii merit` mai mult` aten]ie din urm`toarele motive. |n primul rând, pentru c` au preluat din teologia escatologic` a Bisericii doar spaimele paralizante ale scenariilor de co[mar, mesajul apocalipsei transformându-se exclusiv \n „plânsul [i scrâ[nirea din]ilor”. Judecata de Apoi este prefigurarea unui proces stalinist, cu [edin]e de recunoa[tere spontan` a p`catelor [i autocritic`, totul fiind alc`tuit dup` o regie bine pus` \n scen`. Evenimentul culminant al cre[tinismului, \ntoarcerea Fiului lui Dumnezeu, este precedat de dihanii pitore[ti, vitriol, pucioas` [i de imaginea p`mântului \n clocot. Un preambul care acumuleaz` succesiv disconfortul neegalat nici m`car de durerea de din]i, sciatica [i pietrele la rinichi \mpreun` trebuie s` introduc` \n scen` vestea cea bun`, mesajul optimist pe care cre[tinismul \l a[teapt` de dou` mii de ani. |n al doilea rând, credin]ele populare despre sfâr[itul lumii ar trebui analizate cu mai mult` aten]ie pentru c` ele au preluat caracterul definitiv [i absolut al Apocalipsei religioase, garantându-i continuitatea ambigu`. Numai c`, \n noua sa ipostaz`, credin]a religioas` se devalorizeaz`, ajungând un simplu vestigiu al credin]elor populare, viciate de supersti]ii [i fantasmagorii. Ambele aspecte ale escatologiei populare – Apocalipsa ca instrument de exterminare pentru 99% din popula]ia lumii [i umanizarea sa folcloric` – sunt, \n esen]`, produsul neglijen]ei [i superficialit`]ii deplorabile a clerului care nu a reu[it s` predice mesajul central al Apocalipsei, fie din ignoran]`, fie din calcul tactic, dup` ce a observat de-a lungul secolelor c` pastorala fricii are mai mult impact asupra enoria[ilor indisciplina]i decât teologia Dumnezeului milostiv [i a adev`rurilor care alin`. Concluzia lor este evident`: cu cât este mai autentic cre[tinismul, cu atât are mai pu]in succes.Nu s-a ales nimic bun din ambiguitatea discursului fe]elor biserice[ti care au exploatat când spaima ascuns` \n sufletul fiec`rui om \n fa]a Judec`]ii finale din care prea pu]ini vor ie[i nevinova]i, când, \ntr-un al doilea moment, chemarea la dep`[irea acestei frici [i \nlocuirea ei cu preg`tirea \n deplin` senin`tate pentru ve[nicia ce va s` vin`. Pentru unii credincio[i, tehnica a

110 8

SEMNELE TIMPULUI

006-009 Editorial.indd 8

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:55:53 AM

dat roade [i, obosi]i de acest du-te-vino \ntre Rai [i Iad, au ales \n cele din urm` calea cea drept`. Dar pentru cei mai mul]i, prestigiul alarmant al Apocalipsei a devenit tot mai pu]in percutant. Repetarea, excesele, suprasolicitarea obosesc. Credincio[ii s-au imunizat prin interminabilele predici care au tot fr`mântat acelea[i lucruri. {i m`car de ar fi aceast` imunizare cea mai grav` problem`! Folosit` ca auxiliar al \ncerc`rilor de revigorare a credin]ei sau ca dulce prefigurare a paradisului, Apocalipsa a \nceput s` \mprumute ceva din arta spectacolului, s` fie tot mai dependent` de regia clerului, de virtuozit`]i retorice. Fe]ele biserice[ti \[i propuneau s` contribuie \n acest fel la adâncirea [i interiorizarea credin]ei folosind metode ce vizau suprafa]a, exteriorul, spectaculosul. Nu au luat niciodat` \n calcul, nici m`car din scrupule pedagogice, c` prin aceste tehnici facile cre[tea riscul de a-i vedea pe credincio[i considerând mijloacele drept scop [i c` \i \mpiedicau s` dep`[easc` pragul coregrafiei clericale. up` stingerea elanului \n fa]a predicilor exaltate, via]a cotidian` reintr` \n drepturile ei. Credincio[ii, prea pu]in amatori de apocalipse, tr`iesc \n imediat. Fiecare lucru \[i are vremea lui: este un moment când te temi de Judecata de Apoi, de venirea Fiului Omului, dar este [i altul când te la[i \n voia pasiunilor, când p`c`tuie[ti. Acesta este metabolismul vie]ii, nimeni nu z`bove[te prea mult la extreme, nici \n sfin]enie \nsufle]it` [i nici \n viciu. Totul se reduce la un du-te-vino \ntre gre[al` [i Dumnezeu; totul se amestec` atât de bine \n acela[i interval de timp, \n capul unui singur om... Aceast` pendulare este posibil` numai dintr-un singur motiv. Escatologia popular` preia credin]ele religioase perimate sau pe cale de a se degrada [i le reconfigureaz` dup` gustul public. Acestea mai p`streaz` atâta credibilitate cât s` poat` nelini[ti, dar nu mai au for]a de a \nsp`imânta. Sc`pând de sub controlul autorit`]ilor religioase, unde exist` totu[i o anumit` probitate, credin]ele preluate de popor se bucur` de noua existen]`, modelat` de fantezii [i autonom` \n raport cu m`rturia scripturistic`. pocalipsa se descompune, \[i pierde prestigiul odat` cu refluxul \nv`]`turilor despre Iad [i Rai. Regresul Bisericii este indisolubil legat de traseul descendent al Apocalipsei, c`ci este destul de greu pentru cineva s` cread` \n Dumnezeu [i s` nu conceap` c` lumea asta are un cap`t, c` odat` [i odat` totul se va sfâr[i. Dou` mii de ani de amenin]`ri pentru a ajunge la acest rezultat? Unde au disp`rut discursurile despre certitudinea damn`rii apocaliptice, despre focul ve[nic? Lucrul cel mai paradoxal este c` discursul actual, care ofer` tuturor posibilitatea mântuirii, se bazeaz` pe acelea[i texte din Scriptur`, ca acela care promitea fl`c`ri ve[nice pentru 99% din omenire. Teologia sfâr[itului lumii a dat \napoi sub presiunea ideilor [i a faptelor care au silit-o la succesive [i numeroase abdic`ri dezastruoase. La cât` credibilitate mai are Apocalipsa ast`zi, poate c` a venit timpul pentru o lectur` nou`, eliberat` de zgura predicilor panicarde [i de fanteziile populare. Cel pu]in am sc`pat de b`taia de cap pe care ne-ar fi dat-o infla]ia scenariilor [i a co[marurilor subsecvente... ST

D A

Num`r jubiliar, 2008

006-009 Editorial.indd 9

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:56:01 AM

Politic

Poliarhia,

schimbarea la fa]` a

puterii mondiale Suntem martorii apari]iei unei noi lumi \n care peisajul interna]ional este modelat permanent de puternice interese economice, dinamic` \n care na]iunile lumii se confrunt` cu problema capital` a identit`]ii. BENIAMIN PASCU

aportul anual al prestigiosului Institut Francez de Rela]ii Interna]ionale (IFRI), unul dintre cele mai influente think-tank-uri europene, anticipeaz` c` „cea mai mare putere mondial`, Statele Unite, este pe cale s`-[i piard` suprema]ia ob]inut` odat` cu pr`bu[irea Uniunii Sovietice, suprema]ie care p`rea atât de durabil`”. Thierry de Montbrial, directorul IFRI, consider` c`, odat` cu pierderea pozi]iei de lider economic, SUA risc` s`-[i dilueze considerabil influen]a pe plan mondial. „Astfel, conducerea institu]iilor interna]ionale, precum Banca Mondial` [i Fondul Monetar Interna]ional, \[i va \ndrepta aten]ia spre China, spre India sau Brazilia, cartierelor generale ale acestor institu]ii oferindu10

SEMNELE TIMPULUI

010-019 Poliarhia.indd 10

li-se perspectiva de a fi exportate la Beijing, Sao Paulo sau Dehli. Poliarhia se cristalizeaz`, noi centri nervo[i configurându-se. {i totu[i, \n lume un pol de putere va r`mâne constant [i durabil. Acesta va avea un caracter special [i esen] ial, indiferent de matricea poliarhic` a planetei. Acesta este Vaticanul”.

UN SFÂR{IT PREVIZIBIL La rându-i, Agen]ia Reuters relateaz` c` cele mai mari economii emergente din lume - Brazilia, Rusia, India [i China - au decis, pentru prima dat`, s`-[i oficializeze un club \nchis, denumit BRIC, ce are ca scop afirmarea la nivel mondial a puterii economice a patrulaterului. BRIC este

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:53:51 AM

FOTO: GULIVER/GETTY

denumirea dat` de Banca de Investi]ii Goldman Sachs, pentru a descrie cele patru economii \n cre[tere – brazilian`, rus`, indian` [i chinez` –, care ar putea concura [i chiar dep`[i cele mai avansate economii din lume. |n fapt, BRIC nu este decât acronimul celor patru na]iuni „emergente”. Membrii BRIC, care dau mai mult de 10 % din produsul intern brut (PIB) mondial, au afirmat la unison c` \[i vor extinde cooperarea pe mai multe direc]ii [i vor c`uta modalit`]i de a u[ura povara scumpirii alimentelor pe plan interna]ional, informeaz` agen]ia NewsIn. „Ceea ce ne intereseaz` este construc]ia unui sistem interna]ional democratic, fondat pe respectul legii [i pe diploma]ie multilateral`. Acesta a devenit un imperativ al vremurilor noastre”,

arat` o declara]ie a mini[trilor de externe ai ]`rilor din patrulater, emis dup` finalizarea negocierilor desf`[urate \n Ekaterinburg, Rusia. Oficialii brazilieni, ru[i, indieni [i chinezi au confirmat aspira]iile ]`rilor lor de a coopera \n interesul consolid`rii securit`]ii \mp`tritei entit`]i statale, dar [i al stabilit`]ii interna]ionale. Anali[tii spun \ns` c`, de[i ]`rile BRIC se bucur` de o cre[tere economic` solid` [i au ambi]ii geopolitice, cooperarea dintre acestea este totu[i \mpiedicat` de ne\ncredere reciproc`. „Rusia \[i caut` un nou loc \n lume, a \nv`]at cum s` fie un partener dificil pentru Vest, dar nu \nc` [i cum s` foloseasc` acest lucru \n avantajul s`u”, a comentat, pentru Reuters, un analist politic de la Heritage Centre, Ma[a Lippman, referitor la Num`r jubiliar, 2008

010-019 Poliarhia.indd 11

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:54:01 AM

Poliarhia, schimbarea la fa]` a puterii mondiale

reuniunea BRIC. „Rusia caut` modalit`]i, dac` nu s` creeze MAREA EROARE Revenirea surprinz`toare a Rusiei - aflat` \n pragul coo alian]`, cel pu]in s`-[i diversifice politica extern`, dar este departe de a fi clar dac` de aici poate ie[i ceva”, a ad`ugat lapsului economic \n urm` cu un deceniu - pare greu de acceptat \n multe medii occidentale, este de p`rere Thierry Lippman. Ideea este c` raportul IFRI pune \n discu]ie sfâr[itul „uni- de Montbrial. El explic`: „Rusia \[i ap`r` interesele na]iolateralismului” american, constatând c` sintagma „r`zboiul nale la fel ca oricare alt` mare putere. De cele mai multe ori \mpotriva terorismului”, repetat` la infinit, a diminuat dras- \ns`, acestea nu coincid cu cele ale lumii occidentale.” |n pofida evenimentelor petrecute recent \n tic libertatea de ac]iune a Georgia, Thierry de Montbrial nu este de Washingtonului. „Strateacord cu aceia care pedaleaz` pe o \ntoarcere gia Administra]iei Bush a Trebuie s` ne amintim la tiparele R`zboiului Rece: „Trebuie s` ne e[uat. Viziunea american` amintim c`, dup` dispari]ia Uniunii Sovietiasupra lumii nu are nicio c`, dup` dispari]ia Uniunii ce, Rusia a suferit un traumatism extrem de [ans` s` fie acceptat`, nici Sovietice, Rusia a suferit un profund. Evident, regimul de la Moscova nu m`car de c`tre o minoritatraumatism extrem de profund. este o democra]ie liberal`. Dar e imposibil s` te semnificativ` dintre cele Evident, regimul de la Moscova devii o democra]ie liberal`, de pe o zi pe alta, [ase miliarde de locuitori nu este o democra]ie liberal`. dup` 75 de ani de dictatur` comunist`. Sunt ai planetei. Hegemonia Dar e imposibil s` \n total dezacord cu cei care vorbesc despre american` este deja ca o un nou r`zboi rece. Cei care folosesc aceast` coad` de comet` - explica devii o democraretoric` nu cunosc Rusia. Rusii \[i ap`r` inteThierry de Montbrial. Mai ]ie liberal`, de pe resele, dar nu doresc \n niciun caz s` reintre mult, a e[uat [i tentativa o zi pe alta, dup` \n logica R`zboiului Rece. Rusia a fost, este de reformare a Organiza75 de ani de [i va fi un pol de putere care atrage gravita]iei Na]iunilor Unite. Au dictatur` comu]ional statele riverane. Un segment solid din ap`rut, \n schimb, noi poli nist`. complexul poliarhiei mondiale. O putere de putere”.

Thierry de Montbrial

SEMNELE TIMPULUI

010-019 Poliarhia.indd 12

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:54:11 AM

manifestat` pe alte coordonate, cu o alt` viziune politic`, ce fiindc` oamenii sunt capabili de cele mai mari tâmpenii. determin` o ierarhie interna]ional`, al`turi de cele deter- Totu[i, eu cred c`, mai devreme sau mai târziu, va exista o minate la diverse sc`ri de SUA, China, India sau Brazilia”. negociere global` \ntre lumea occidental` [i restul puterilor |ntrebat \ns` cum r`mâne cu „[antajul energetic” practicat \n frunte cu Rusia, China sau Iran. O negociere care va dezde Moscova \n vederea men]inerii statutului de super-pute- bate nu doar chestiuni economice mondiale, probleme de re, de Montbrial consider` c`, „\n chestiunea ener- UNIUNEA EUROPEAN~ ESTE PE CALE S~ DEVIN~ MAI getic`, nu putem vorbi de MULT DECÂT O PUTERE REGIONAL~, ADIC~ TINDE S~ FIE [antaj pentru alimentarea polului de putere. Am mai UN SINGUR STAT PUTERNIT, PRIMUL CU O IDENTITATE auzit asta… Ce s` v` spun… POSTNA}IONAL~. o mare eroare. Rusia ESTE, pur [i simplu, precum SUA. Da]i la o parte resen- resurse, dar [i problema nuclear`, [i securitatea regional`. timentele istorice [i \ncerca]i s` v` pune]i o clip` \n locul De[i sunt \ncrez`tor \ntr-o rezultant` pozitiv`, adev`rul ru[ilor: de ce ar subven]iona ei petrolul ucrainenilor? De este c` nimeni nu poate [ti cu certitudine ce poate ie[i. Doce s` li-l vând` lor sau georgienilor la o treime din pre]ul sarul este complex. Fiecare pol de putere este interesat de pie]ii? Nu exist` niciun motiv. Alt`dat`, Ucraina [i Geor- altceva. {i cum americanii se g`sesc \ntr-o situa]ie extrem gia f`ceau parte din Uniunea Sovietic`. Nu mai este cazul de dificil` \n Irak, cred c`, la un moment dat, vor fi nevoi]i acum. C` ru[ii vor s` ob]in` un pre] normal pe petrolul [i pe s` negocieze pedalând pe un compromis pozitiv.” gazul lor este firesc. Cât despre impactul asupra Occidentului, cred c` solu]ionarea problemei energetice ]ine mai MARII ACTORI AI POLIARHIEI Uniunea Sovietic` [i mai târziu Rusia au fost preocumult de concuren]a economic` [i de valorificarea avantajelor pe care le avem, nu de un conflict de tipul R`zboiului pate de men]inerea propriei influen]e \n Europa CenRece. Cu siguran]` c`, \n locul lor, oricare alt centru de pu- tral` [i de Est [i, respectiv, \n spa]iul ex-sovietic (Georgia lui Zviad Gamsahurdia [i, ulterior, {evardnadze, tere, inclusiv Uniunea European`, ar fi procedat la fel”. conflictul armeano - azer, Moldova cu spa]iul transnis|NTRE COMPROMIS {I CUTIA PANDOREI trean [i g`g`uz, fosta Prusie Oriental` – actuala RegiReferitor la Uniunea European`, acela[i Thierry de une Kaliningrad, Cecenia lui Djohar Dudaev, Ingu[eMontbrial este de p`rere c` vor fi necesari câ]iva ani pentru ]ia [i Daghestan, Crimeea [i stoparea repatrierii t`tarilor „digerarea” problemelor ap`rute odat` cu valurile succesi- crimeeni, controlul Extremului Orient rus). Construc]ia ve de extindere. El explic`: „Ritmul acestor extinderi a fost Uniunii Europene a fost, \n schimb, preocupat` de inevitabil, dar [i nerezonabil, determinat de circumstan]ele extinderea estic` [i eventual sudic` (fostele ]`ri comuniste politice. Uniunea \ns`[i se dore[te un pol de putere. Din central [i est-europene [i litoralul mediteranean: Maroc, 1990, acesta a trecut - \ntr-o perioad` relativ scurt` - prin transform`ri colosale. Trebuie }`rile Uniunii s` le diger`m. Nu avem de ales. |ns`, \n mod Europene evident, orice proces de extindere accelerat determin` muta]ii cu risc major: coagul`ri de centri nervo[i, tensiuni, rezonan]e negative. Poliarhia dus` la extrem poate degaja instabilitate. {i cert este c` ne \ndrept`m spre poliarhie. Problema este: cum se va administra concordia mondial`? Reac]iile fa]` de candidatura Turciei [i a situa]iei din Kosovo sunt, \n opinia mea, un semn al acestei (in)digestii. Se ridic` probleme de principiu extrem de complexe. |n plus, Rusia nu va accepta niciodat` o asemenea matrice geopolitic` [i \[i va exercita feed-back-ul inevitabil. A[a c`, acum, toat` lumea e blocat`”. |n opinia directorului IFRI, solu]ia este una „de avarie”, o adev`rata cutie a Pandorei: „Sigur, un r`zboi nu este imposibil, Num`r jubiliar, 2008

010-019 Poliarhia.indd 13

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:54:20 AM

Poliarhia, schimbarea la fa]` a puterii mondiale decât cel al Statelor Unite ale Americii. Estim`rile anali[tilor americani sunt sus]inute de cre[terea spectaculoas` a economiei Chinei, bazat` \n speciLupta pentru resurse este cea care domin` politica interna]ional`. Fiecare putere tinde s` ac]ioal pe cererea intern` [i mai pu]in pe neze unilateral. Numai Uniunea European` promoveaz` o abordare multilateral`, fiind adev`ratul exporturi. Odat` cu pierderea pozi]i„far c`lùzitor” la nivel mondial. Statele Unite se rezum` la o abordare unilateral` contraproei de lider economic mondial, SUA risductiv`. America a fost un campion al domniei legii pân` când a devenit singura superputere. ca s`-[i piard` [i influen]a pe plan monPuterea ei politic` tinde s` apun`, chiar atunci când puterea ei militar` e dominant`. Este inutil dial. „Puterea economic` a Chinei va fi s` critic`m America, trebuie s` cùt`m modalit`]i concrete de a echilibra puterea sa prin interresim]it` \n toate dimensiunile rela]iimediul UE. lor interna]ionale”, a afirmat Albert Keidel, raportor ONU. Evolu]ia acestui nou pol mondial de putere nu las` rece nici chiar VaticaProf. Dr. Ernst-Otto Czempiel, Universitatea din nul. Milioanele de catolici chinezi sunt Frankfurt (Germania) diviza]i \ntre autoritatea Vaticanului [i a Beijingului. „|n timpul primului mileTrebuie s` distingem \ntre unilateralism [i multilateralism. George W. Bush ac]ioneaz` \n plan niu cre[tin, Crucea a fost s`dit` \n Eumultilateral, dar decide \n mod unilateral. |n multilateralism, decizia e luat` de mai mul]i actori, ropa, iar \n timpul celui de-al doilea, \n dac` e posibil, cu votul majorit`]ii. Unilateralismul este produs de o structurare ierarhic` \ntre America [i Africa. |n timpul celui de-al state, cu un stat puternic \n vârf, iar restul urmând decizia acestuia. Multilateralismul este catreilea, o mare recolt` de credin]` va racterizat de faptul c` mai multe state particip` la luarea deciziei. |n cadrul NATO, deciziile sunt fi adunat` din vastul [i vibrantul conluate la Washington, de[i formal exist` consult`ri \ntre to]i membrii. |n cadrul ONU, deciziile tinent al Asiei” – a scris Vaticanul \n sunt adoptate cu o majoritate de voturi. Exist` \ns` [i diferende \ntre marile puteri, membre ale scrisoarea de 55 de pagini pe care a triConsiliului de Securitate, care conduc, dar nu domin`, [i statele mai mici, care domin`, dar nu mis-o, la sfâr[itul lui iunie 2007, regiconduc. Prin urmare, diferen]a dintre cele dou` tipuri de sisteme este c` \n primul exist` dominamului chinez, \n ideea relu`rii rela]iilor ]ie asupra „supu[ilor”, iar \n al doilea exist` conducere exercitat` de parteneri. diplomatice \ntrerupte \n 1951. Extrem de precis, Papa a explicat Beijingului c` Tunisia, Egipt, Israel, Cipru, Turcia, eventual Armenia [i Biserica este „un bun cet`]ean al statelor \n care activeaz` Georgia), \n scopul l`rgirii pie]elor [i asigur`rii unui ritm [i un colaborator respectuos [i activ al binelui comun”. Prin de cre[tere de tendin]` uniform`. Omogenizarea politic` pe urmare, Benedict al XVI-lea a solicitat guvernului chinez care o cunoa[te UE tinde s` devin` \n egal` m`sur` omoge- „respectarea libert`]ii totale de exercitare a religiei” – nizare economic`, cultural`, eventual lingvistic`. Uniunea ceea ce pentru Vatican include [i numirea episcopilor, [i European` este pe cale s` devin` mai mult decât o putere trimiterea de misionari catolici. Iar Washington Post din regional`, adic` tinde s` fie un singur stat puternic, primul 22 august 2008 precizeaz`: „Cu alte cuvinte \n numele ’bicu o identitate post-na]ional`. De aceea, UE este o alterna- nelui comun’, Vaticanul \[i dore[te extinderea exerci]iului tiv` atr`g`toare pentru statele europene mici pentru c` le va de putere [i influen]a pe frontul Orientului \ndep`rtat. El oferi [ansa de a avea un cuvânt \n politica interna]ional`. UE \nsu[i un pol de putere mondial, influent [i de sine st`t`tor, este o organiza]ie multilateral`, dar tinde s` devin` un „stat Vaticanul nu poate neglija perspectiva oferit` de Jocurile multilateral”. Aceasta nu va \ncerca s` rivalizeze cu SUA, ci Olimpice de la Beijing, eveniment la care China a fost viziva coopera cu ele prin intermediul NATO, \ns` sub forma tat` de peste o mie de evangheli[ti catolici”. Japonia accept` s` participe la for]a interna]ional` aliat` unei redistribuiri a puterii \n cadrul unei alian]e simetrice. China \ncepe treptat s` abandoneze, \n special dup` mai de men]inere a p`cii \n Irak [i tatoneaz` aventura cosmic`, \n 1999, statutul de putere regional` [i \ncepe s`-[i asume un timp ce India (de[i preocupat` de programul sù nuclear [i rol mai activ interna]ional legat de profesionalizarea ar- programul spa]ial al sateli]ilor militari [i comerciali) r`mâne matei, tehnologizarea excesiv`, debutul aventurii cosmice deocamdat` la stadiul de putere latent` [i precaut`. Japonia – canalizarea cercet`rilor pe domeniul spa]ial. |n aceste a \nlocuit SUA \n zona Pacificului din punct de vedere milicondi]ii, Statele Unite si-ar putea pierde statutul de cea mai tar, ceea ce constituie o tendin]` deloc de neglijat. |n Africa, Republica Sud-African` devine cel mai mare economie a lumii in favoarea Chinei, pân` \n 2035, se arat` \ntr-un studiu publicat de Institutul Carnegie, citat de important actor, iar \n America de Sud, Brazilia [i ArAFP. Totodat`, speciali[tii estimeaz` c` Produsul Intern gentina fac jocurile. Brazilia a f`cut pa[i importan]i Brut al Chinei va ajunge \n 2050 s` fie de dou` ori mai mare \n direc]ia producerii de arme nucleare. |n cazul Co-

Adrian Severin, Director coordonator al Institutului „Ovidiu {incai”

SEMNELE TIMPULUI

010-019 Poliarhia.indd 14

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:54:29 AM

reii de Nord, exist` un refuz hot`rât de a coopera din SUA cu un caracter oarecum temporar se bazeaz` pe supecauza temerii c` Statele Unite ar putea invada ]ara. rioritatea tehnologic` [i informa]ional`. Michael Ergusson, profesor [i politolog danez, consider` Yong Deng, din Departamentul de {tiin]e Politice al c` „Realitatea noului \nceput de mileniu este clar`: lumea Academiei Navale a Statelor Unite, insist` asupra suspiciutinde s` redevin` aparent multipolar`, cu actori statali de nii unor anali[ti chinezi pe care \i [i citeaz` - See Huangpu importan]` zonal` de larg areal, care nu pot fi ignora]i Pingli, Fang Ning, Wang Xiaodong, Song Qiang - c` Ame\n matricea \narm`rii mondiale: Coreea de Nord, Iranul rica, departe de a se manifesta ca o putere pacificatoare [i sau Pakistanul”. Cât despre SUA, Ergusson crede c` aces- liberal`, tinde s`-[i foloseasc` puterea unipolar` de o manitea au descoperit \n terorismul interna]ional islamic f`r` er` abuziv` [i s` \ngr`deasc` orice pol de putere care preform` [i chip adversarul bipolar care lipsea [i, implicit, ia ini]iativa de contrabalansare a for]elor. Considerând c` un motiv de interven]ie \n spa]iul islamic asiatic [i nord- bombardarea ambasadei chineze din Belgrad din mai 1999 african. „SUA au ajuns s` ia \n mod serios \n calcul posi- nu a fost \ntâmpl`toare, aceia[i autori chinezi apreciaz` c` bilitatea unui atac nuclear din partea unor ]`ri precum SUA nu accept` \n acest moment nicio bipolaritate de echiCoreea de Nord sau Iran”, spune cercet`torul danez. |n libru, ci numai o unipolaritate asociat` cu state–pivot aliate. acest sens, America [i-a creat, al`turi de un sistem defen- „Exportul democra]iei [i liberalismului, precum [i controlul siv de protec]ie, [i o for]` de interven]ie rapid`, decisiv`. asupra tehnologiei high-tech a comunica]iei reprezint` un De asemenea, \n spa]iul ex-sovietic, SUA imagineaz` mut`ri mod arogant [i violent de imixtiune american` \n destinede [ah-mat destinate controlului resurselor strategice, rele altor state suverane”, declar` Yong Deng. Acela[i Deng spectiv re]elelor de distribu]ie petroliere [i de gaze naturale din Marea Caspic` Jan Csakpel, profesor de drept spre UE [i de neutralizare a tenta]iila Universitatea Harvard lor comuniste ori totalitare pe care Rusia le poate manifesta prin „tentaLumea actual` este o poliarhie, \n condi]iile existen]ei mai multor centri de putere. De aceea, culele” sale numite Serbia [i MunteneConsiliul de Securitate trebuie l`rgit [i reformat, pentru a unifica reprezentarea Uniunii Europene gru, Transnistria, Belarus, Osetia sau [i a altor actori importan]i (Mercosur, ASEAN etc.). O lume multilateral` este preferabil` unei lumi Ucraina estic`. Hegemonia american`, unilaterale. Din punct de vedere economic, SUA nu domin` lumea, exist` [i al]i actori semnificade[i \n sc`dere, se manifest` „in extivi: Japonia, UE, China. |n prezent, domina]ia economic` a devenit chiar mai important` decât tenso”, printr-un Taiwan opus ideolodomina]ia militar`. Este mai important s` contribui la dezvoltarea unei ]`ri decât s` o ataci [i s-o gic Chinei, care ad`poste[te \nc` baze \nfrângi. Utilizarea for]ei este o solu]ie simplist` cu rezultate temporare. Este adev`rat \ns` c` americane ce tempereaz` excrescenunele guverne sunt mai interesate s` ofere arme mai curând decât alimente. ]ele noilor poli de putere. Hegemonia Num`r jubiliar, 2008

010-019 Poliarhia.indd 15

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:54:36 AM

Poliarhia, schimbarea la fa]` a puterii mondiale

indica \n anul 2007 c` mediul politic interna]ional variaz` \ntre hegemonia unei Americi considerate unipolar`, stabilizatoare, generatoare de pace relativ`, dar obosit` [i noii

ele vizeaz` metodele de ac]iune, [i nu principii. De aceea \n cazul unui imperativ, acestea vor avea un numitor politic comun”, men]ioneaz` Deng. Actualmente, SUA consider` c` ONU nu este suficient de rapid` [i de eficient` \n reglementarea situa]iiGabriel Andreescu, membru fondator al Centrului lor conflictuale neperiferice. Este de altfel [i motivul pentru care America a de Studii Interna]ionale decis s` preia pe cont propriu securitaRomânia, de[i este mai dependent` de al]i actori \n prezent, are [i o influen]` mai mare \n politica tea mondial` [i s`-[i manifeste efectiva interna]ional` prin intermediul NATO. România este un actor important pentru „vecin`tatea aprounipolaritate. piat`” a UE (Ucraina, R. Moldova, Serbia). De asemenea, \n rela]ia dintre SUA [i Cuba, România {i totu[i, unipolaritatea Americii este poate avea un rol important pentru c` are rela]ii privilegiate cu ambele state (cu SUA, \n mod numai una aparent`. Istoria a dovedit strategic, cu Cuba, \n mod tradi]ional), spre deosebire de UE care ignor` aceast` problem`. c` pre[edin]ii a ceea ce ast`zi este recunoscut drept „Forzza Maxima” nu au luat niciodat` decizii capitale f`r` s` anticipeze reverbera]iile unei alte for]e, difeIlie {erb`nescu, fost ministru al reformei rit` \n natur` [i areal, dar similar` \n imTrebuie s` r`spundem la cinci \ntreb`ri capitale: 1. Vor reu[i SUA s` impun` Pax Americana? pact: „Catholica Maxima”. Pentru liderii 2. Va reu[i UE s` profite de pe urma extinderii spre est? 3. Va reu[i Rusia s` \[i reconstruiasc` de la Washington - [i nu numai - chiar [i fostul imperiu? 4. Va reu[i China s` concilieze dezvoltarea economic` cu actuala structur` t`cerea acesteia este un r`spuns. Ignorapolitic`? 5. Cine se lupt` cu terorismul islamic? rea Sfântului Scaun, a reac]iilor celei mai inteligente [i abile diploma]ii din lume [i multiplii poli plini de vitalitate - China, India, Pakistan, \nseamn`, ast`zi, amatorism politic. „Acest lucru nu presuBrazilia, Coreea de Nord, Iran, Siria - care \ncearc` s` con- pune neap`rat o convergen]` a opiniilor - spune sociologul trabalanseze suprema]ia nord-american`. „Totu[i, eu cred american Peter Berger \n lucrarea „The Desecularization of c` Europa, Japonia [i SUA \mp`rt`[esc acelea[i idealuri the World” –, ci \nscrierea \ntr-un scenariu de interdependende grup, aceea[i mentalitate, astfel \ncât diferen]ele dintre ]e decizionale care va deveni pe viitor tot mai pregnant”. 16

SEMNELE TIMPULUI

010-019 Poliarhia.indd 16

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:54:44 AM

mondial`, au de jucat un rol semnificativ \n viitor. Ac]iunile lor vor avea un impact asupra vie]ilor oamenilor de pe tot globul.” Melady nu realizase atunci caracterul profetic al cuvintelor sale. La \nceputul mandatului s`u ca pre[edinte, George W. Bush l-a numit pe James Nicholson ambasador al Statelor Unite la Sfântul Scaun. Nicholson fusese directorul Comitetului Na]ional Republican \ntre 1996 [i 2000 [i dirijase alegerea pre[edintelui. Astfel, acest om politic de seam` a reprezentat Statele Unite la conducerea central` a Bisericii Romano-Catolice. |ntr-un interviu cu James Nicholson,

Puterea bicefal` „L

a 10 ianuarie 1980, \ntre guvernul Statelor Unite [i Statul Vatican, conducerea central` a Bisericii Romane Catolice, au fost stabilite rela]ii diplomatice depline. Acestea nu au existat dintotdeauna. A fost nevoie de 208 ani ca Statele Unite s` intre \n rela]ii diplomatice depline cu cea mai veche personalitate interna]ional` din comunitatea na]iunilor.” (Thomas P. Melady, „The Ambassador’s Story” – The United States and the Vatican in World Affairs). Ca urmare, pre[edintele Ronald Reagan l-a numit pe William Wilson, prietenul s`u din California, reprezentant personal la Vatican. Acesta i-a aranjat pre[edintelui american o \ntâlnire personal` cu Papa, la Vatican, \n 7 iunie 1982. Mul]i istorici moderni folosesc aceast` dat` ca \nceputul „Sfintei Alian]e” dintre Statele Unite [i Vatican. Dup` aceast` \ntâlnire istoric`, \n ultimul an al primului s`u mandat de pre[edinte al Statelor Unite, Ronald Reagan a luat o ini]iativ` cu un caracter special: trimiterea unui al doilea ambasador, care avea rolul exclusiv de consolidare a rela]iei diplomatice cu „Sfântul Scaun” – reprezentarea central` a Bisericii Romano-Catolice! De specificat faptul c`, \n 1868, Congresul american adoptase o lege care interzicea investirea de fonduri pentru o ambasad` \n Vatican. Cu toate acestea, ambasadorul Melady a declarat: „Odat` ce s-a convins c` numirea unui ambasador la Sfântul Scaun este constitu]ional` [i \n interesul na]ional al ]`rii, pre[edintele Reagan a aprobat o ini]iativ` pentru a anula legea din 1868, care interzicea investirea de fonduri publice pentru o ambasad` din Vatican. Ac]iunea a fost \ncununat` cu succes. Relativa u[urin]` cu care a avut loc aceast` ac]iune a reasigurat administra]ia Reagan c` trebuie s`-[i urmeze proiectul.” Anun]ul recuno[tea pe deplin rolul de suveran unic interna]ional al papei [i al conducerii sale, nu doar \n Statul Vatican, ci \n \ntreaga lume, \n care papa \[i exercita autoritatea spiritual` [i politic`. Nu era nimic echivoc. Statele Unite recuno[teau astfel pe deplin, pentru prima dat`, conducerea Sfintei Biserici Catolice [i Apostolice. Astfel \n lume se n`[tea un nou pol de putere mondial`, de o factur` special`, bicefal`, \n care Sfântul Scaun reprezenta o entitate interna]ional` bona fide. Pre[edintele Reagan a recunoscut papalitatea ca organ religios cu drepturi [i responsabilit`]i interna]ionale. Iar \n privin]a viitorului, ambasadorul Melady concluziona: „Cred c` Statele Unite, ca singura supraputere mondial`, [i Sfântul Scaun, ca singura suveranitate moralo-politic`

reprezint` ]ara care a dat cele mai multe dona]ii c`tre papalitate \n 2007, 18.7 milioane de dolari, urmate de Italia cu 8.6 milioane de dolari, Germania, cu 4 milioane de dolari, Spania, cu 2.7 milioane de dolari , Fran]a, cu 2.4 milioane de dolari, Irlanda, cu 2.2 milioane de dolari, Brazilia, cu 1.4 milioane de dolari [i Coreea de Sud, cu 1.1 milioane de dolari.

SUA

\n publica]ia Inside the Vatican s-a scris c` acesta, explicând leg`tura dintre interesele Bisericii [i ale guvernului american, a folosit de câteva ori cuvântul „convergen]`”. „Valorile acestei administra]ii [Bush] [i cele ale Vaticanului se potrivesc ca m`nu[a pe mân`”, a spus el. ( Inside the Vatican , decembrie 2001, p. 24, 25). Scopul puterii bicefale realizate \ntre Statele Unite [i Sfântul Scaun avea ca scop primordial anihilarea comunismului sovietic. Newsweek din 11 aprilie 2005, \ntr-un raport special al lui Kenneth L. Woodward, men]iona c` „Papa Ioan a transformat Scaunul lui Petru \ntr-un pol al politicii mondiale. Vocea papal` a fost auzit` atât la Moscova, cât [i la Washington. Sanctitatea Sa a vizitat Africa de patru ori, America Latin`, de cinci ori, reu[ind s` fac` \n total 104 pelerinaje \n 129 de ]`ri din \ntreaga lume. A transformat astfel imaginea papei dintr-o icoan` distant` \ntr-un chip familiar: chipul s`u.” Acela[i num`r al publica]iei Newsweek ad`uga: „Sub conducerea lui Ioan Paul al II-lea, care a ajutat la \nl`turarea Cortinei de Fier, Sfântul Scaun a câ[tigat mai mult` putere politic` decât a avut vreodat` de la Rena[tere.” La \ncetarea din via]` a lui Ioan Paul al II-lea, pre[edintele G. W. Bush a emis urm`toarea proclama]ie: „Ca semn al respectului pentru Sfin]enia Sa, Papa Ioan Paul al II-lea, prin autoritatea care mi-a fost \nvestit` prin Constitu]ie [i de c`tre legile Statelor Unite ale Americii, ordon ca steagul ]`rii noastre s` fie coborât \n bern` la Casa Alb` [i pe toate cl`dirile [i spa]iile publice, la toate Num`r N ` jubiliar, j bili 2008

010-019 Poliarhia.indd 17

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:54:53 AM

Poliarhia, schimbarea la fa]` ] ap puterii mondiale posturile militare [i sta]iile navale [i pe toate vasele navale ale conducerii federale din Districtul Columbia [i de-a lungul Statelor Unite, pe toate teritoriile [i propriet`]ile ]`rii noastre, pân` \n ziua \nmormânt`rii, la apusul soarelui. De asemenea, ordon ca steagul s` fie coborât \n bern` la toate ambasadele Statelor Unite, misiunile diplomatice, birourile consulare [i celelalte institu]ii americane din str`in`tate, inclusiv bazele militare, sta]iile [i vasele militare. Am semnat \ntru adeverirea acestui lucru, \n aceast` a doua zi de aprilie, \n anul 2005, de la Domnul

nostru [i 229 de la proclamarea independen]ei Statelor Unite. George W. Bush.” Este adev`rat c`, din cauza deprecierii dolarului, Vaticanul a ie[it \n pierdere \n anul 2007, când valoarea dona]iilor f`cute de c`tre credincio[i a sc`zut sim]itor. „Dar nu se poate trece cu vederea c` aproximativ un sfert din cele 79.8 milioane de dolari reprezentând sumele \ncasate \n urma colectelor provin din bisericile din Statele Unite”, transmite BBC. Sc`derea puterii dolarului \n fa]a monedei europene a f`cut ca profiturile Bisericii Catolice s` fie mai mici cu 9.1 milioane de euro . Ultimul bilan] contabil al Vaticanului ar`ta c`, \n 2007, câ[tigurile \nregistrate au fost de 236.7 milioane de euro, iar cheltuielile s-au ridicat la 245.8 milioane de euro. Anul acesta, cu prilejul vizitei pre[edintelui George W. Bush la Vatican, jurnali[tii italieni speculau pe tema 18

SEMNELE TIMPULUI

010-019 Poliarhia.indd 18

unei eventuale convertiri a pre[edintelui american George W. Bush la catolicism. Agen]ia de [tiri AFP relateaz` c` „liderul american, care s-a \ntâlnit la Vatican cu Papa Benedict al XVI-lea, este un admirator al acestuia”. Iar Carlo Rossella, fost director al revistei de dreapta Panorama , declara: „Sunt convins c` pre[edintele Bush se gânde[te s` se converteasc` la catolicism”. Cotidianul de stânga La Repubblica scrie c` aceast` informa]ie circul` \n anturajul pre[edintelui Bush de când [eful de protocol al Casei Albe, Nancy Goodman Brinker, a precizat c` liderul american este „un mare fan al papei [i c` \i poart` acestuia un respect total”. Acela[i cotidian subliniaz` c` „pre[edintele american [i Papa Benedict al XVI-lea au o viziune comun` despre ’demonii’ care amenin]` lumea secolului al XXI -lea [i c` Bush i-a rezervat o primire c`lduroas` acestuia \n aprilie, când a sosit \n Statele Unite. Pre[edintele american apar]ine unui curent fundamentalist protestant ’de n`scut din nou’ (reborn christian), \ns` fratele s`u, Job, care este guvernator de Florida, este catolic”. Convertirea pre[edintelui american nu ar surprinde total, deoarece un precedent exist`. |n 22 decembrie 2007, un alt lider modial „a spart ghea]a”: Tonny Blair a p`r`sit Biserica Anglican` [i a devenit romano-catolic, dup` ce avusese o \ntâlnire cu papa la Vatican [ase luni mai devreme.

NU PRIN PUTERE, NICI PRIN „T~RIE”, CI PRIN DIPLOMA}IE |ntr-un interviu acordat ziarului Cotidianul , ambasadorul României pe lâng` Sfântul Scaun, Marius Lazurca, creiona astfel diploma]ia papal`: „Sfântul Scaun are cea mai bun` diploma]ie din lume. Diploma]ii papei nu reprezint` Vaticanul ca stat, ci pe Sfântul P`rinte, de[i \n ultimii ani unele ]`ri precum SUA trateaz` cu papa ca [ef al statului Vatican. Statutul ambiguu ofer` loc de manevr` pe scena diplomatic`. Diploma]ia pontifical` este una

Num`r N ` jjubiliar, bili 2008

10/27/08 4:55:01 AM

discret`, mai ales pentru c` e practicat` de clerici, de o impecabil` calitate profesional`, pentru c` sunt produsul prestigioasei Universit`]i Pontificale Gregoriene, cea mai veche [coal` de diploma]ie din lume [i care func]ioneaz` ne\ntrerupt, \ntr-un regim de mare discre]ie, \ncepând din secolul al XVIII-lea. Ace[ti func]ionari diplomatici speciali beneficiaz` de o claritate [i de o abunden]` a informa]iei greu de egalat. E simplu: Sfântul Scaun beneficiaz` de o re]ea de culegere a informa]iei, care valorific` prezen]a \n toat` lumea a unor misionari, parohi ori laici angaja]i \n activit`]i de caritate; to]i furnizeaz` informa]ii utile despre popula]iile \n slujba c`rora s-au pus. Diploma]ia pontifical` este nu doar discret`, dar [i penetrant` [i eficace, pentru c` are un excelent suport informa]ional [i analitic, greu de comparat chiar cu al unei mari puteri. E suficient s` urm`re[ti agenda de \ntâlniri a pontifului [i a cardinalului secretar de stat pentru a vedea c` \ntr-adev`r Sfântul Scaun este un actor interna]ional de prim` m`rime.” Ambasadorul român a mai dezv`luit un aspect interesant: „|n aproape toate cazurile, la \ntrevederile papei cu [eful unui stat nu particip` nimeni altcineva; sunt \ ntâlniri \ntre patru ochi, astfel \ncât con]inutul lor este cu titlu confiden]ial. Se sub\n]elege c` statele sunt foarte interesate s` aib` acces la extraordinara expertiz` [i la analizele Sfântului Scaun”. Rolul de juc`tor global explic` num`rul mare de diploma]i str`ini la Vatican. „Nu exist` diferen]e substan]iale \ntre activitatea diplomatic` la Sfântul Scaun [i cea dintr-un stat oarecare”, spune Lazurca „Exist` \ns` diferen]e de coregrafie, de decor, de ceremonial; la Vatican

exist` o via]` ritual` intens`, iar corpul diplomatic str`in e invitat [i particip` la toate ceremoniile religioase la care e prezent Suveranul Pontif. Mai exist` ceva specific diploma]iei papale. „Exist` o lentoare a procesului de apropiere, o sum` de dovezi de \ncredere pe care diplomatul papal trebuie s` le acumuleze, \nainte ca rela]ia s` se deschid` pe deplin, iar calitatea informa]iei schimbate s` devin` cu adev`rat relevant`. Acest fapt de culoare se explic` prin aceea c` Sfântul Scaun are timp, obiectivele sunt mereu urm`rite cu tenacitate. Biserica Catolic` se bucur` de con[tiin]a faptului c` va dep`[i toate crizele istorice [i c` prin urmare nu are motive s` se gr`beasc`. Vaticanul [tie un lucru: dac` obiectivele sunt juste, ele vor fi atinse, \ntr-un r`stimp sau altul”.

ISTORIA O VA DOVEDI Pe cine s` mai mire atunci gestul de „\ngenunchere” al delega]iei Statelor Unite \naintea catafalcului papei Ioan Paul al II-lea? Referitor la acest gest, comentariul episcopului Renato Boccardo, actualmente guvernator al statului-ora[ Vatican, coordonatorul ceremoniei de \nmormântare a papei, este edificator. „Când au \ngenuncheat to]i \n fa]a papei, m-am gândit: Ce paradox! Conduc`torii lumii \ngenuncheaz` \n fa]a acestui om s`rman. Un om care se odihne[te ast`zi, care nu a avut for]e militare, nici bani [i nici putere, dar c`ruia cei care conduc lumea \i recunosc, prin genunchii lor, grandoarea. Catolicismul va fi pentru viitor adev`ratul pol de putere al lumii. O putere a spiritului c`reia i se vor subordona toate celelalte for]e. Iar istoria o va dovedi ( „Inside the Vatican”, august-septembrie 2005)”. ST Num`r N ` jubiliar, j bili 2008

010-019 Poliarhia.indd 19

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:55:12 AM

Politic

America, democra]ia [i viitorul libert`]ii FLORIAN RISTEA

Odat` cu dezbaterea rolului de prim` putere global` a Statelor Unite, se pune sub semnul \ntreb`rii [i promovarea democra]iei.

SEMNELE TIMPULUI

020-029 Democratia.indd 20

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:51:25 AM

emocra]ie! Ce concept extraordinar! El implic` ideea c` to]i membrii adul]i ai unei comunit`]i se bucur` de dreptul de a participa la guvernare [i la administrarea treburilor lor publice, având privilegiul de a fi ale[i sau de a-[i desemna, prin vot, reprezentan]ii \n conducerea statului. L`sându-i deoparte r`d`cinile str`vechi, care se \ntind pân` \n vremea anticelor cet`]i-state grece[ti, istoria contemporan` este martora asocierii acestui nobil concept cu numele Statelor Unite ale Americii. |n prezent, aproape \n mintea oricui aude cuvântul democra]ie nu r`sun` numele Atenei, ci al Americii. Motivul? De câteva decenii, America se identific` cu campania de promovare a democra]iei \n lume [i, din aceast` cauz`, lanseaz` critici severe la adresa unor regimuri „nedemocratice” [i chiar intervine \n afacerile interne ale unor ]`ri considerate „amenin]`toare” pentru democra]ie. Cum, \n ultima vreme, domina]ia american` \n politica mondial` este pus` sub semnul \ndoielii, anali[tii politici sunt tot mai rezerva]i \n fa]a viitorului promov`rii democra]iei \n lume. A[adar ne putem

\ntreba: care este viitorul democra]iei \nse[i [i, implicit, al libert`]ii?

MOMENTUL ADEV~RULUI Istoria modern` a Americii a urm`rit dou` idei fundamentale: r`spândirea democra]iei \n lume [i cre[terea puterii Statelor Unite. |ns`, \n prezent, ceea ce frapeaz` [i produce nelini[te \n mediile politice americane este nu doar faptul c` actuala administra]ie a discreditat promovarea democra]iei de c`tre Statele Unite, ci [i acela c` aceste idei fundamentale nu par s` mai fie adev`rate. Pentru prima dat`, dup` mul]i ani, exist` mai pu]ine democra]ii \n lume la sfâr[itul unei decade decât la \nceputul ei. Iar dup` mai mult de un secol de cre[tere a puterii americane, relativa importan]` a Statelor Unite \n problemele interna]ionale \nregistreaz` o stagnare clar` sau chiar un declin.

IDEALUL UNIVERSALIZ~RII DEMOCRA}IEI Finalul unei epoci grele pentru omenire este caracterizat, de regul`, de o anumit` doz` de idealism, care penetreaz` aproape toate domeniile vie]ii [i activit`]ii

umane, urmat` apoi de previzibilul [i, adesea, tulbur`torul realism, ce mobilizeaz` for]ele omenirii pentru noile [i neprev`zutele \ncerc`ri prin care trece. La \ncheierea R`zboiului Rece, gânditori proeminen]i preziceau sfâr[itul r`zboaielor [i al confrunt`rilor militare dintre marile puteri, sfâr[itul competi]iei interna]ionale [i al geopoliticii, alimentând speran]ele pentru o societate globalizat`, caracterizat` de fenomenul comunic`rilor globale instantanee, de liber` circula]ie a bunurilor [i serviciilor sau chiar de o „\mpletire” a culturilor \ntr-un „m`nunchi” armonios, care va \nflori pe mormântul vechilor ideologii na]ionaliste. Modelul viitorului p`rea s` fie „postmodernismul” european, \ntruchipat de Uniunea European`, care invita la abandonarea afirm`rii bazate pe for]` \n favoarea unor institu]ii interna]ionale capabile s` administreze ne\n]elegerile dintre na]iuni. Pentru unii, acest lucru echivala cu „sfâr[itul istoriei”, adic` „punctul final al evolu]iei ideologice a omenirii [i universalizarea democra]iei liberale apusene, ca form` final` a guvern`rii umane”. 1 1 Francis Fukuyama, „The End of History and the Last Man”, 1992.

Num`r jubiliar, 2008

020-029 Democratia.indd 21

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:51:35 AM

America, democra]ia [i viitorul libert`]ii

SFÂR{ITUL MARILOR SPERAN}E

Bill Clinton

|n plan economic, formarea unor organiza]ii de cooperare economic` la nivel mondial (A.P.E.C. – Cooperarea Economic` Asia-Pacific, 1989; N.A.F.T.A. – Zona Comer]ului Liber din America de Nord, 1992; O.M.C. – Organiza]ia Mondial` a Comer]ului, 1995) a alimentat idealismul caracteristic \nceputului unei noi epoci. Acela[i rol l-au avut \n plan politic extinderea NATO, re\nnoirea alian]ei SUA-Japonia, faptul c` Rusia devenise un membru aspirant al clubului democratic occidental, iar China - un „partener strategic” al Statelor Unite. „Noua ordine mondial`”, expresie rostit` public pentru prima dat` de pre[edintele american George H. W. Bush, devenise un laitmotiv al politicii globale. |ns`, chiar \n timpul acelor ani ’90, care n`scuser` atâtea speran]e, vechile ideologii na]ionaliste \[i anun]au deja re\ntoarcerea. |n scurt`

George W. Bush

...PROMOVAREA DEMOCRA}IEI |N „ERA BUSH” A FOST MULT MAI CONFUZ~ {I |NCÂLCIT~ DECÂT SUGEREAZ~ RETORICA SA |NCÂLCIT~. vreme, conflictul din Balcani avea s` arunce \n aer aceste speran]e, Rusia nu avea s` mai doreasc` s` fie membru aspirant al Occidentului, virând c`tre o nou` form` de autoritarism (\n parte [i datorit` extinderii NATO), \n timp ce China totalitarist`, aflat` deja pe traiectoria ascendent` pe care a r`mas pân` \n prezent, vedea \n hegemonia american` o amenin]are pentru ambi]iile ei. Iar for]ele radicale islamiste lansau „jihadul”. Dup` 11 septembrie 2001, „universalizarea democra]iei liberale apusene” devenise un liman mai mult decât \ndep`rtat pentru promotorii acesteia, iar \n prezent, de[i nimeni n-ar \ndr`zni s` vorbeas` de r`u democra]ia, 22

SEMNELE TIMPULUI

020-029 Democratia.indd 22

mul]i simt c` au \nceput s` apar` probleme. Astfel, se poate constata c` promovarea democra]iei \n lume nu poate fi desp`r]it` de aceste realit`]i politico-economice, care dau de \n]eles c` peste aspira]iile idealiste ale unora dintre arhitec]ii lumii moderne este nevoie s` sufle vântul moderator al realismului.

Jimmy Carter

„UNDE DAI {I… UNDE CRAP~” Se poate argumenta \n mod plauzibil c`, de-a lungul timpului, pre[edin]ii americani au avansat idei diferite despre promovarea democra]iei. Jimmy Carter, de pild`, este un caz contradictoriu: pe de o parte, a adoptat o politic` extern` cu accent pe

respectarea drepturilor omului, pe de alta a sprijinit regimuri autocratice, cum a fost cazul Iranului sau Filipinelor, pentru simplul motiv c` erau anticomuniste. Ronald Reagan, la rândul s`u, a identificat promovarea democra]iei cu politica

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:51:46 AM

Clinton s` e[ueze \n promovarea democra]iei, \n special \n Rusia, ]ar` care avea s` joace un rol \nsemnat \n configurarea h`r]ii nedemocratice a lumii. |ns`, odat` cu venirea lui George W. Bush la conducerea Statelor Unite, perspectiva s-a schimbat dramatic. Actualul pre[edinte a reu[it s` aduc` subiectul promov`rii democra]iei \n centrul politicii externe americane, atr`gând o enorm` aten]ie asupra acestuia atât \n ]ar`, cât [i \n exterior, prin punerea celei mai semnificative ac]iuni a pre[edin]iei sale, invadarea Irakului, sub antetul promov`rii democra]iei. Efectele acestei nefericite juxtapuneri a ideii

de promovare a democra]iei cu acest r`zboi costisitor [i nepopular sau cu a[a-zisul „r`zboi \mpotriva terorismului” \i determin` pe mul]i comentatori s` se \ntrebe dac` George W. Bush a fost sincer \n retorica sa privind promovarea democra]iei ori s-a folosit de aceasta doar ca masc` pentru o agend` diferit`. |n fapt, promovarea democra]iei \n „era Bush” a fost mult mai confuz` [i \ncâlcit` decât sugereaz` retorica sa \nsufle]it`. Pr`pastia dintre fervoarea repetatelor sale declara]ii [i incapacitatea de a le concretiza, dup` interven]ia militar` \n Irak, este descump`nitoare. Cert este c` aceast` asociere a promov`rii democra]iei de continuare pe pagina 76

George H. W. Bush

Ronald Reagan

anticomunist`, fapt ce a perpetuat suportul politic american fa]` de grupuri sau guverne dubioase, \n timp ce George W. Bush a fost preocupat mai mult de sfâr[itul „lini[tit” al ordinii R`zboiului Rece decât de na[terea uneia noi. A venit apoi rândul lui Bill

(American Freedom Agenda) este o organiza]ie american`, \nfiin]at` \n luna martie, 2007, de conservatori nemul]umi]i, care solicit` Partidului Republican s` se \ntoarc` la tradi]ionala sa ne\ncredere \n privin]a concentr`rii puterii guvernamentale. Aceasta \[i propune s` restaureze echilibrul puterilor [i obstacolele legale ce protejeaz` libert`]ile civice din calea amenin]`rii venite din partea puterii executive. Cele zece puncte ale Declara]iei AFA sunt: 1. S` se interzic` tribunalele militare ale c`ror verdicte sunt suspecte, cu excep]ia celor aflate pe câmpurile de lupt`. 2. S` se interzic` folosirea dovezilor secrete sau a dovezilor ob]inute prin torturare sau amenin]are. 3. S` se interzic` \ntemni]area cet`]enilor americani sub clasificarea de „combatant inamic ilegal” (unlawful enemy combatant) doar pe baza dreptului de a decide al pre[edintelui [i f`r` dovada activit`]ii criminale. 4. S` se restaureze dreptul de habeas corpus ca instrument legal pentru protejarea libert`]ii individuale a cet`]enilor str`ini, despre care se presupune c` ar fi participat la ostilit`]i active fa]` de Statelor Unite, \mpotriva ac]iunilor arbitrare ale statului. 5. S` se interzic` Agen]iei Na]ionale de Securitate s` intercepteze conversa]iile telefonice, coresponden]a electronic`, s` violeze locuin]a sau s` intre \n aceasta cu autorizarea preziden]ial`, \nc`lcând, \n felul acesta, legile federale. 6. S` se autorizeze, \n mod colectiv, Camera Reprezentan]ilor [i Senatul s` conteste, \n cadrul Cur]ii Supreme, constitu]ionalitatea semn`rii de c`tre pre[edinte a unor legi care v`desc inten]ia acestuia de a reinterpreta legile existente [i Constitu]ia. 7. S` se interzic` Executivului s` invoce privilegiul secretului de stat pentru a nega dreptul la justi]ie victimelor \nc`lc`rilor constitu]ionale s`vâr[ite de ofi]eri sau agen]i guvernamentali. 8. S` se interzic` pre[edintelui s` autorizeze arestarea, \ntemni]area [i transferul extrajudiciar al prizonierilor – presupu[i terori[ti – \n alte ]`ri, prin colaborarea cu guverne str`ine, \n scopul tortur`rii sau interog`rii lor prin tehnici dure, la limita torturii. 9. S` se corecteze prevederile Legii Spionajului din 1917, pentru a permite jurnali[tilor s` raporteze probleme de ordinul securit`]ii na]ionale f`r` teama urm`ririi judiciare. 10. S` se interzic` listarea persoanelor sau organiza]iilor ca „terori[ti globali” sau „organiza]ii teroriste globale”, pe baza unor dovezi secrete.

AFA

Num`r jubiliar, 2008

020-029 Democratia.indd 23

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:52:00 AM

America, democra]ia [i viitorul libert`]ii c`tre Statele Unite cu o interven]ie militar` considerat` ilegal` [i nelegitim` a adus un prejudiciu enorm promov`rii democra]iei \n restul lumii, dar [i o serioas` depreciere a credibilit`]ii Americii la nivel global.

PROBLEME |N OGRADA PROPRIE Aceast` deteriorare a imaginii publice a Americii se reflect`, de exemplu, \n rezultatele studiului „Economist Intelligence Unit Index

unu al promov`rii democra]iei are probleme \n propria ograd`. Conform publica]iei The Economist , care a realizat studiul, explica]ia const` \n faptul c` punctajul Americii sufer` „la anumite capitole ale guvern`rii [i libert`]ilor cet`]ene[ti”, referire clar` la m`surile Administra]iei de la Washington de extindere a autorit`]ii institu]iilor americane pentru aplicarea legii \n planul luptei \mpotriva terorismului. Aceste m`suri, care au stârnit reac]ii negative din partea opiniei publice americane [i interna]ionale,

sunt nepopulare chiar [i printre membrii Partidului Republican, din rândurile c`ruia provine [i George W. Bush. Un exemplu este Ron Paul, membru al Camerei Reprezentan]ilor [i fost candidat republican la pre[edin]ia Statelor Unite \n alegerile primare din 2008, care nu agreeaz` politica dus` de actualul pre[edinte \n lupta sa \mpotriva terorismului. Ca urmare, la 20 martie 2007, Ron Paul a devenit primul candidat preziden]ial care a semnat Declara]ia organiza]iei American Freedom Agenda (vezi caseta), iar la 15 octombrie 2007 a \naintat Congresului Rezolu]ia 3835, cu scopul de a legifera cerin]ele amintitei Declara]ii. |n asemenea condi]ii, anali[tii politici \[i pun \ntreb`ri serioase cu privire la rolul pe care viitoarea administra]ie de la Casa Alb` \l va acorda promov`rii democra]iei \n politica extern` a Statelor Unite.

NEMUL}UMIREA PUBLIC~

ARHITEC}II PRIMELOR DEMOCRA}II ALE ERELOR MODERNE, FRAN}A POST REVOLU}IONAR~ {I STATELE UNITE, PRETIND DESCENDEN}A ACESTORA DIN DEMOCRA}IA GREAC~ CLASIC~... of Democracy 2007”, cu privire la situa]ia democra]iei \n lume, care arat` c`, \ntre cele 28 de democra]ii func]ionale ale lumii (dintr-un num`r de 167 de ]`ri luate \n studiu), Statele Unite ocup` doar locul al 17-lea. Acest fapt pare surprinz`tor din perspectiva eforturilor de democratizare a lumii f`cute de SUA, deoarece \nseamn` c` exponentul num`rul 24

SEMNELE TIMPULUI

sunt cunoscute publicului sub numele de „Actul Patriot [i Actul Tribunalelor Militare” 2, legi controversate care, conform unor organiza]ii interna]ionale ca Freedom House sau Amnesty International, permit \nc`lc`ri grave ale drepturilor omului [i ale libert`]ilor civice. Aceste m`suri 2. Revista noastr` a scris despre aceste legi controversate \n numere anterioare.

Num`r jubiliar, 2008

|n prezent, americanii sunt tot mai nemul]umi]i de efectele promov`rii democra]iei peste hotare de c`tre administra]ia de la Washington, dar [i \n privin]a respect`rii acesteia \n propria ]ar`. Un sondaj Gallup, efectuat \n iunie 2008, arat` c` institu]iile \n care americanii au cea mai mare \ncredere sunt acelea[i ca [i la români: armata [i biserica (\n cazul lor, religia organizat`), adic` exact acele institu]ii care numai democratice nu sunt. Cu o men]iune \n plus: americanii crediteaz` [i poli]ia \ntre cele mai de \ncredere institu]ii, fapt ce confirm` \nc` o dat` orientarea cet`]enilor c`tre institu]ii izolate de presiunea public`. |n contrast cu aceast` realitate, acela[i sondaj arat` c`, dintre cele 16 institu]ii luate \n studiu, Congresul American – cea mai reprezentativ` dintre institu]iile politice, este pe ultimul loc \n topul \ncrederii cet`] enilor. Acest fapt \i determin` pe unii comentatori, ca de pild` Fareed Zakaria, s` afirme c` „deregl`rile democra]iei au mers prea departe, producând

Num`r jubiliar, 2008

SEMNELE TIMPULUI

America, democra]ia [i viitorul libert`]ii

|N CIUDA RECULULUI DEMOCRA}IEI LA NIVEL GLOBAL (...), IDEALISMUL DE LA SFÂR{ITUL R~ZBOIULUI RECE NU A DISP~RUT COMPLET. un sistem nest`pânit, incapabil s` determine sau s` impun` respectul oamenilor”. 3 Prin urmare, dac` aceste probleme persist`, oamenii vor defini democra]ia prin ceea ce a devenit: un sistem deschis [i accesibil \n teorie, dar condus \n realitate de minorit`]i bogate [i aproape imposibil de supravegheat. Arhitec]ii primelor democra]ii ale erei moderne, Fran]a post-revolu]ionar` [i Statele Unite, pretind descenden]a acestora din democra]ia greac` clasic`, pe care mul]i o v`d ca forma „ideal`” de guvernare. |ns` solu]ia problemelor actuale ale democra]iei nu este \mbr`]i[area ideilor radicale ale unor gânditori politici, care se pronun]` \n favoarea unei democra]ii totale. Ace[ti sus]in`tori entuzia[ti ai democra]iei directe, cum este considerat` democra]ia atenian`, cred c` ea este mai mult decât o simpl` chestiune procedural` (cum ar fi votul) [i afirm` c` acesta este modelul de guvernare la care trebuie s` se revin`. Se trece cu vederea \ns` c` acea democra]ie atenian`, care a cucerit [i pierdut un imperiu, care a construit Parthenonul, care le-a dat o scen` lui Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan [i care a pus temeliile gândirii ra]ionaliste apusene, nu a fost nici pe departe ceea ce p`rea s` exprime Abraham Lincoln prin „guvernarea poporului de c`tre popor, pentru popor”. Ea era, \n fapt, un club al b`rba]ilor, \n care, din totalul de aproximativ 250.000 de 3. Fareed Zakaria, „The Future of Freedom”, 2003.

SEMNELE TIMPULUI

FOTO: GULIVER/GETTY

FILOSOFIA {I REALITATEA

Num`r jubiliar, 2008

Democra]ia atenian` din secolul al V-lea \.Hr. a avut o caracteristic` interesant`: ostracizarea. |n cadrul acestei practici originale, cet`]enii erau chema]i s` voteze expulzarea unor cet`]eni proeminen]i din Atena, cu scopul de a dizolva sau chiar preveni conflictele politice majore dintre ace[tia. |n fiecare an, atenienii erau \ntreba]i dac` doreau ostracizarea cuiva, iar dac` voturile erau \n favoarea acestei practici, se organiza votarea nominal` a celui care trebuia ostracizat. Votul era nominal, cet`]enii scriind pe un ciob de lut (gr. ostracon) numele celui pe care \l doreau \ndep`rtat. Practic, ostracizarea nu era o condamnare, iar expulzarea nu \nsemna pedeaps`, ci, pur [i simplu, poporul neutraliza, prin vot, pe cel care amenin]a s` devin` un pericol pentru stat, \ndep`rtându-l de Atena pentru o perioad` de zece ani. Nume sonore, ca Aristides, Themistocles, Cimon, fiul lui Miltiades, c`rora Atena le datora mult, au fost subiectul ostraciz`rii. Se spune c` \ntr-o zi, \n timpul divergen]elor politice dintre Themistocles [i Aristides, \ncheiate cu ostracizarea celui din urm`, acesta a fost oprit pe strad` de un cet`]ean analfabet, care l-a rugat s`-i scrie pe ostraca numele lui Aristide. Dându-[i seama c` omul nu-l cunoa[te, renumitul om de stat l-a \ntrebat cu ce anume \i gre[ise Aristides. „Cu nimic”. a r`spuns acesta. „Nici m`car nu-l cunosc. Dar am obosit s` tot aud spunându-i-se cel Drept.” Pus pe gânduri de r`spunsul acestuia, Aristide [i-a scris numele pe ciobul de lut [i i l-a dat.

suflete, cât apreciaz` istoricii moderni c` num`ra Atena \n secolul al V-lea \.Hr., circa 30.000 aveau statut de cet`]eni (n`scu]i din ambii p`rin]i atenieni), iar dintre ace[tia doar 6.000 decideau \n majoritatea problemelor care priveau comunitatea. Dup` cum explic` Steven Kreis, „\n Atena, un cet`]ean care nu de]inea nicio pozi]ie oficial` sau care nu era un orator obi[nuit \n Adunare, era etichetat ca idiotai.” 4 Ast`zi, ca [i \n trecut, cu excep]ia cuceririi anumitor privilegii \n privin]a dreptului de vot, nu ne putem a[tepta la diferen]e substan]iale. De aceea, plecând de la cuceririle istorice care, \n plan ideologic [i practic, au transformat America \ntr-una dintre cele mai democratice ]`ri, ce a ajuns chiar s` „exporte” democra]ie, influentul filosof american John Dewey scria, \n 1927, c` „remediul pentru problemele democra]iei este [i mai mult` democra]ie”.

|n ciuda reculului democra]iei la nivel global, combinat cu acela al influen]ei

Statelor Unite \n politica mondial`, idealismul de la sfâr[itul R`zboiului Rece nu a disp`rut complet. |nc` mai exist` oameni, gânditori, politicieni sau simpli cet`]eni, care cred c` democra]ia reprezint` „cea mai bun` dintre toate lumile posibile”5 [i sper` \n biruin]a ei final`. Ce se va \ntâmpla \ns` dac` America e[ueaz` \n demersul s`u global de r`spândire a democra]iei? Presupunând c` aceast` na]iune nu va renun]a la statutul de super-putere mondial`, pe care l-a avut atâta timp [i \nc` \l are, alternativa c`tre care se poate \ndrepta atunci omenirea este sumbr`. A[a cum remarca Fareed Zakaria, \n cartea sa “The Future of Freedom” (Viitorul libert`]ii), nu trebuie s` uit`m c`, „dup` aproximativ o sut` de ani, toate acele democra]ii (din cet`]ilestat grece[ti, n.n.) au sfâr[it \n tiranie sau haos, adesea \n amândou`.” De aceea, \n ciuda trecerii timpului [i stadiului la care a ajuns ideea de democra]ie, nu este exclus ca, mai curând sau mai târziu, democra]ia american` [i de pretutindeni s` sfâr[easc` precum cea atenian` [i, odat` cu ea, [i ideea r`spândirii ei. Ideal ar fi s` nu s` nu se \ntâmple a[a ceva. \ns`, din câte observ`m, istoria are un „capriciu” interesant: \i place s` se repete. ST

4. Idiotai (gr.) – nepriceput, ne\ndemânatic. De aici a evoluat sensul cuvântului „idiot”, a[a cum este folosit \n uzan]a contemporan`.

5. Fraz` inventat` de filozoful german Gottfried Leibnitz, ca argument central al lucr`rii sale, „Theodiceea”, \n \ncercarea de a solu]iona problema r`ului din lumea noastr`.

ESTE POSIBIL APUSUL DEMOCRA}IEI?

Num`r jubiliar, 2008

SEMNELE TIMPULUI

Economic

rize financiare CRISTINA PELI

SEMNELE TIMPULUI

Num`r jubiliar, 2008

„Suntem S \n ffa]a uneii crize i financiare i globale l b l care este probabil, pentru lumea modern`, prima criz` financiar` global` \n adev`ratul sens al cuvântului”, declara \n aprilie 2008, pentru BBC NEWS, prim-ministrul Marii Britanii, Gordon Brown.

FOTO: GULIVER/GETTY

„T

rebuie s` reform`m regulamentele [i institu]iile globale pentru aceast` nou` er`”. „Este limpede c` supravegherea na]ional` existent` este inadecvat` [i c` e necesar` o reglementare global`”, a ad`ugat Gordon Brown. |n economia global`, banii sunt asemenea sângelui dintr-un organism viu, ei permit circula]ia valorii [i \ntre]in via]a sistemelor economice. |n ultimul an \ns`, economia global` a dat semne c` ar avea „probleme cu tensiunea”, sistemul financiar global fiind afectat de o criz` pe care speciali[tii o apr eciaz` drept cea

mai grav` de dup` marea recesiune economic` din anii 1929-1933.

MAREA DEPRESIUNE: 1929-1933 Aceast` perioad` de patru ani din istoria lumii este supranumit` „Marea Depresiune”. Nicio alt` criz` economic` nu a avut consecin]e atât de grave ca aceasta [i nicio alta nu a durat atât de mult. A \nceput \n Statele Unite [i s-a extins rapid pe tot globul, iar punctul de debut a fost c`derea bursei de pe Wall Street \n „Mar]ea Neagr`”, din 29 octombrie 1929. Au existat [i atunci

semnale negative ale pie]ei pe care economi[tii vremii le-au \n]eles [i le-au f`cut publice. Mul]i erau de p`rere c` ac]iunile tranzac]ionate pe burs` erau cump`rate cu prea multe credite. |ntre finele anului 1927 [i octombrie 1929, creditele acordate brokerilor crescuser` cu 92%. Unul dintre factorii-cheie a fost politica neinterven]ionist` a administra]iei Hoover, care, aplicând teoria economic` a vremii (conform c`reia economia se regleaz` de la sine), nu a intervenit agresiv [i nu a folosit rezerva federal` pentru a salva de la faliment dou` cincimi din num`rul

Num`r jubiliar, 2008

SEMNELE TIMPULUI

Crize financiare [i-au asumat acest rol, \ns` \ntre cele dou` r`zboaie nicio ]ar` nu a jucat rolul de lider, fapt ce a creat condi]iile propice propag`rii globale a crizei. Marea Depresiune poate fi \n]eleas` corect numai \n contextul economic al vremii, mult diferit de cel actual. Spre exemplu, de[i banii de atunci erau tot de hârtie, b`ncile centrale aveau ceea ce se nume[te „etalonul aur”, adic` o banc` central` era obligat` ca, la cerere, s` r`scumpere bancnotele aflate pe pia]` cu aur. Aceast` convertibilitate limita cantitatea de bani pe care un stat o putea emite la cantitatea de aur pe care o de]inea, prevenind astfel infla]ia. Cele mai multe state au renun]at la standardul aur \n timpul Primului R`zboi Mondial, dar au revenit la el dup` (spre exemplu, Marea Britanie, \n 1925). }`rile care nu s-au putut alinia standardului aur dup` r`zboi au f`cut depozite de monede convertibile \n aur. |n consecin]`, flexibilitatea politicilor lor monetare era redus` la jonglarea cu rata dobânzii [i era strâns legat` de politicile monetare ale ]`rilor cu monede convertibile. Recesiunea declan[at` \n 1929 nu a putut fi oprit` un an mai târziu, a[a cum sperau mul]i. Sc`derea volumului comer]ului mondial a provocat

Marea Depresiune

total al b`ncilor americane prezente pe pia]` \nainte de criz`. Depozitele bancare nu erau asigurate, a[a c`, \ntre 1929 [i 1933, falimentul b`ncilor a mic[orat masa monetar` cu aproximativ 30%, fapt ce a provocat limitarea plafonului maxim al creditelor acordate, \ngreunând astfel investi]iile. Aceasta este teoria monetarist` sus]inut` de economi[tii Milton Friedman [i Ana Schwartz, care prive[te Marea Depresiune ca pe o „boal` american`” r`spândit` pe glob. O alt` teorie este cea a lui Charles Kindleberger („The 30

SEMNELE TIMPULUI

028-035 Crize financiare.indd 30

MAREA DEPRESIUNE POATE FI |N}ELEAS~ CORECT NUMAI |N CONTEXTUL ECONOMIC AL VREMII, MULT DIFERIT DE CEL ACTUAL. World in Depression”, 1929-1939), care explica Marea Depresiune prin lipsa de leadership economic global – teorie \mbr`]i[at` actualmente de promotorii globaliz`rii economice. Dup` Kindleberger, Marea Britanie fusese liderul economic mondial \nainte de Primul R`zboi Mondial, ac]ionând ca investitor interna]ional [i banc` a b`ncilor \n situa]ii de urgen]`. Dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, Statele Unite

sc`derea dramatic` a pre]ului bunurilor, \n special sc`derea celor din agricultur` [i a materiilor prime, care \nsumau \nainte de criz` trei cincimi din volumul total al tranzac]iilor comerciale la nivel mondial. Creditele s-au pr`bu[it. Multe fuseser` folosite pentru a cump`ra ac]iuni pe burs` [i erau acordate de mari corpora]ii interna]ionale, care au cerut returnarea fondurilor când pre]ul

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:49:16 AM

ac]iunior pe burs` a c`zut. Câteva b`nci americane au returnat creditele, ceea ce a determinat, din lips` de fonduri, mic[orarea valorii totale a creditelor acordate importatorilor de materii prime. Cererea pentru aceste produse a sc`zut [i pre] ul a urmat traiectoria descendent`. Pentru c` nu mai aveau aceea[i putere de cump`rare, statele exportatoare de materii prime [i-au redus importurile de bunuri manufacturate \n ]`rile industrializate. America a adoptat actul Smoot-Hawley, semnat \n 1 iulie 1930, care a majorat taxele pentru peste 20.000 de bunuri importate. }`rile afectate de acest act au adoptat [i ele politici protec]ioniste similare pentru bunurile americane. Consumatorii finali au \nceput s` cheltuiasc` mai pu]in, s` ]in` banii „la ciorap” [i s` nu mai contracteze credite. Consumul mic a depreciat pre]ul, astfel c` fermierii, micii [i marii \ntreprinz`tori [i chiar statele prinse \n siajul crizei nu [i-au mai putut pl`ti datoriile. Datoriile insolvabile au obligat b`ncile s` restric]ioneze [i mai mult accesul la credite [i s` vând` instrumentele financiare pe care le de]ineau. Limitarea creditului a \nsemnat \mprumuturi mai mici, consum mai mic, pre]uri mai mici [i falimente mai multe. Comer]ul [i investi]iile s-au pr`bu[it, \ncrederea \n pia]` a fost zguduit` [i s-a instalat panica. Cei care aveau depozite bancare au dorit s`-[i retrag` banii [i, previzibil, multe b`nci au intrat \n faliment. Depresiunea a avut efecte devastatoare. La nivel global, rata [omajului a ajuns la 18,2 %, valoarea comer] ului interna]ional a sc`zut cu 65%, iar volumul-cu 25%, \n timp ce produsul intern brut al statelor afectate de criz` a sc`zut \n medie cu 30%. Punctul de cotitur` \n cursul crizei l-a constituit abandonarea standardului aur [i acceptarea unei infla]ii moderate ca normal`, dar economia global` nu a

\nceput cu adev`rat s` creasc` decât cu ocazia \narm`rii pentru cel de-Al Doilea R`zboi Mondial. |n 1943, rata [omajului cobora \n SUA la 1.9%.

CRIZA FMI Criza financiar` asiatic`, \ntâlnit` adesea [i sub denumirea de criza FMI, a cuprins o mare parte din ]`rile

Orientului \ndep`rtat, \ncepând cu iulie 1997. A debutat cu decizia guvernului thailandez de a flota (nu se folose[te o rat` de schimb fix` relativ` la dolar) bhatul, moneda na]ional`. Criza financiar` asiatic` a fost provocat` de dou` runde de depreciere a monedelor \ncepând cu vara lui 1997. Prima rund` a inclus devalorizarea bhatului thailandez, riggitului malaezian, pesoului filipinez [i a rupiei indoneziene. A doua rund` a afectat dolarul taiwanez, wonul sud corean, realul brazilian, dolarul singaporean [i dolarul din Hong Kong. Un raport 1 FMI sus]ine c` originea acestei crize se g`se[te \n combina]ia dintre supravegherea inadecvat` a sectorului financiar, proasta evaluare [i administrare a riscului [i men]inerea unor rate fixe de schimb a monedelor, fapt ce a determinat b`ncile [i institu]iile financiare s` \mprumute de pe pie]ele interna]ionale sume foarte mari pe termen scurt [i f`r` Dup` criza economic` din Asia, dezvoltarorii au abandonat proiectele imobiliare peste tot \n Bangkok. Acum, cl`diri precum aceasta sunt fie goale, fie locuin]e ilegale.

Num`r jubiliar, 2008

028-035 Crize financiare.indd 31

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:50:22 AM

Crize financiare asigurare. Pe m`sur` ce timpul s-a scurs, acest capital \mprumutat a \nceput s` fie folosit pentru finan]area unor investi]ii de calitate \ndoielnic`. De[i cheltuielile din sectorul privat [i deciziile financiare eronate au declan[at criza, la sporirea magnitudinilor ei au conlucrat guvernele care au intervenit \n sectorul privat [i lipsa transparen]ei din contabilitatea unor mari companii. Criza a ap`rut \n Thailanda, odat` cu atacurile speculative asupra bhatului, s-a extins rapid \n regiune afect창nd economiile vulnerabile sau

\n anul 1999, dar consecin]ele crizei s-au f`cut resim]ite \n Japonia, China, Statele Unite [i Rusia [i, implicit, la scale diferite, \n \ntreaga lume.

pe care investitorii le considerau vulnerabile la nivel macroeconomic. Criza a cuprins [i Coreea, a unsprezecea economie la nivel mondial, declan[창nd un semnal de alarm` pentru reprezentan]ii \ntregului sistem financiar mondial.Acesta a fost punctul \n care FMI a intervenit pe pie]ele cele mai afectate de criz` prin consultan]` [i infuzie de bani sub forma unor \mprumuturi. Economiile asiatice [i-au revenit complet abia

afectate. |n Rusia, sc`derea pre]ului petrolului a \nregistrat consecin]e dramatice, pentru c` exportul de petrol era cea mai important` surs` de finan]are a bugetului de stat. La acestea s-au ad`ugat: productivitatea \n declin, o rat` fix` de schimb a rublei, un deficit fiscal cronic [i costul foarte mare al r`zboiului din Cecenia. O particularitate a mediului economic rusesc de dinainte de august 1998 era prezen]a pe pia]` a titlurilor GKO,

SEMNELE TIMPULUI

028-035 Crize financiare.indd 32

CRIZA FINANCIAR~ RUSEASC~ - GKO Efectul crizei asiatice s-a resim]it \n economia global` care, \n 1998, a intrat pe o scurt` pant` descendent`. |n aceast` perioad` pre]urile bunurilor de consum au sc`zut, iar ]`rile exportatoare de materie prim` (petrol, gaze naturale, metale, lemn) au fost cel mai

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:50:33 AM

FOTO: GULIVER/GETTY

Crize financiare obliga]iuni emise de stat pe termen scurt. Criza a \nceput atunci c창nd Rusia a intrat \n incapacitate de plat` a acestor GKO. E[ecul guvernului rus de a implementa reforme coerente a condus la sc`derea \ncrederii investitorilor. Ace[tia au p`r`sit pia]a dup` ce [i-au v창ndut instrumentele financiare [i mari sume de bani \n moneda na]ional`, aliment창nd astfel o presiune [i mai mare asupra monedei. |n 13 august, ac]iunile ruse[ti, obliga]iunile [i pia]a valutar` au intrat \n colaps generat de panica investitorilor. |naintea declan[`rii crizei, Rusia utiliza un interval de flotare a rublei \ntre 5,3 [i 7,1 RUR/USD. |n 2 septembrie, Banca Central` a abandonat rata fix` de flotare, iar \n 21 septembrie, cursul de schimb ajunsese deja la recordul de 21 RUR/USD. Infla]ia a crescut la 84%, multe b`nci au intrat \n faliment, pre]urile bunurilor alimentare au crescut cu aproape 100%, iar costul produselor de import s-a m`rit de patru ori. Rusia [i-a revenit rapid dup` aceast` criz` sever` datorit` cre[terii pre]ului petrolului \ntre anii 1999 [i 2000 [i \n urma infuziei de fonduri externe \n economia ruseasc`. Industria a profitat, de asemenea, de devalorizarea rublei, deoarece produsele ruse[ti au devenit mai ieftine [i, automat, exportul a crescut.

CRIZA SUBPRIME Circumstan]ele impasului \n care a ajuns bursa american` sunt, dup` p`rerea lui Ann Lee, profesor de finan]e corporatiste [i broker pe Wall Street, tranzac]ionarea produselor financiare numite derivative structurate (structured credit derivatives). Acestea sunt practic investi]ii pe h창rtie bazate pe credite pentru locuin]e, ma[ini, companii sau c`r]i de credit.2 |n 2006, BIS (Bank for International Settlements) din Basel, o banc` a b`ncilor centrale ale lumii, a declarat c` valoarea produselor derivate de pe pia]` a ajuns la 20 de trilioane de Num`r jubiliar, 2008

028-035 Crize financiare.indd 33

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:50:44 AM

Economic

Crize financiare dolari, aproape dublu fa]` de produsul intern brut al SUA din acela[i an. Ann Lee este de p`rere c` valoarea acestor produse a crescut la 100 de trilioane de dolari deoarece b`ncile au alergat necugetat dup` profit [i au acordat prea multe credite. Ea le nume[te „bani de abur” [i declar` c` nimeni nu poate m`sura cu adev`rat riscul pe care [i-l asum` cump`r`torii acestor produse. Pia]a produselor derivate nu este reglementat` strict la ora actual` [i se estimeaz` c` dep`[e[te de câteva ori valoarea PIB-ului american, iar c`derea ei poate determina colapsul bursei. O parte semnificativ` a acestor derivate au avut la baz` creditele „subprime” (credite oferite clien]ilor care nu s-ar fi calificat \n condi]ii normale de creditare). Una dintre cauzele declan[`rii crizei subprime a fost saturarea pie]ei creditelor pentru locuin]e cu produse de creditare normale. Urm`rind cote de pia]` [i câ[tiguri mai mari, b`ncile au relaxat condi]iile de aplicare [i aprobare pentru un credit. [i astfel s-au n`scut creditele supranumite „subprime”, adic` acele credite pentru care banca accept` un risc mai mare de nerambursare, prin nesolicitarea de garan]ii imobiliare, altele decât imobilul care urma s` fie achizi]ionat cu creditul, prin acceptarea unui prag de salarizare mai mic a creditatului sau a unei vechimi \n munc` mai mici etc. Totu[i, pentru c` b`ncile au

economice a fost o „bul` de s`pun” care s-a spart \n august-septembrie 2007, când insolven]a credita]ilor subprime a determinat b`ncile s` \nceap` procesul de lichidare a garan]iilor imobiliare ale creditelor. B`ncile au fost practic, peste noapte, posesoarele multor case pe care le-au scos pe pia]` pentru a-[i recupera banii investi]i \n credite. A

pierdut pentru c` nu [i-au putut recupera banii [i au dorit s` \ncaseze banii de la companiile de asigurare, aducându-le [i pe acestea \n impas. Criza, care a \nceput pe pia]a imobiliar` prin sc`derea pre]ului locuin]elor, a creat o nevoie acut` de lichidit`]i a b`ncilor [i companiilor de investi]ii financiare [i imobiliare (care sunt juc`torii pe burs`) pentru a-[i acoperi pierderile, CRIZA FINANCIAR~ ACTUAL~ VA SCHIMBA LUMEA, |NS~ generând o criz` pe burs` sc`derea num`rului AMPLITUDINEA CONSECIN}ELOR EI NU POATE FI EVALU- prin tranzac]iilor [i sc`derea AT~ |N ACEST MOMENT NICI M~CAR DE SPECIALI{TI. dorin]ei generale de a investi. Ca urmare, mul]i \n]eles riscul la care se supun, au dorit urmat o reac]ie \n lan]: cre[terea oferau dorit s` vând`. Astfel, pre]urile s`-l difuzeze pe pia]` [i au creat instrutei de case a dus la sc`derea pre]ubunurilor tranzac]ionate au sc`zut, mente financiare care au la baz` pache- lui lor, care a determinat o recuperare provocând pierderi mari pentru multe te cu credite subprime, pe care le-au par]ial` a valorii creditelor [i mari b`nci [i firme de investi]ii imobiliare. vândut investitorilor. Pe de alt` parte, pierderi \n contabilitatea b`ncilor care Reac]ia \n lan] a \nceput \ns` un an ace[tia au sesizat riscul [i au asigurat acordaser` astfel de credite. Pe de alt` mai târziu – septembrie 2008, odat` pachetele cu credite la companii de parte, investitorii care au achizi]ionat cu falimentul b`ncii de investi]ii asigurare. Rezultatul acestor schimburi pachete de credite subprime au Lehman Brothers, care a fost urmat 34

SEMNELE TIMPULUI

028-035 Crize financiare.indd 34

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 4:50:55 AM

Crize financiare

de o serie de alte c`deri spectaculoase, printre care [i cel mai mare grup de asigur`ri la nivel mondial – AIG – , salvat in extremis de c`tre statul american. Odat` cu pr`bu[irea mai multor institu]ii financiare din Statele Unite, b`ncile din toat` lumea au \nceput s`-[i evalueze pierderile. Pierderi de miliarde de dolari au fost anun]ate zilnic de c`tre diverse institu]ii financiare din Europa [i din \ntreaga lume. Spre deosebire de perioada ‘29‘33, b`ncile centrale, care ac]ioneaz` de obicei drept creditori de ultim` instan]`, au devenit foarte active. Rezerva federal` a folosit, \n special \n ultima perioad`, toate pârghiile pe care le are la \ndemân`: infuzia de capital pe pia]` prin acordarea de \mprumuturi atunci când a considerat necesar, mic[orarea dobânzii de referin]`, preluarea de pachete de ac]iuni ale unor institu]ii financiare private aflate \n pragul falimentului [i chiar

preluarea controlului unora dintre ele. Evenimentul principal al \nceputului lunii octombrie a fost aprobarea, cu ceva emo]ii din partea Congresului, a „planului de salvare” al sistemului financiar propus de Henry Paulson, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, prin care se urm`re[te injectarea a 700 de miliarde de dolari \n sistem, prin preluarea creditelor neperformante ale b`ncilor [i a altor institu]ii financiare, \n schimbul unor pachete de ac]iuni preferen]iale \n companiile creditate. La scurt timp, liderii europeni au creat un plan similar, prin care se vor infuza pe pia]` 1.700 de miliarde de euro, având acela[i scop: preluarea „gunoiului” care \mpov`reaz` sistemul financiar european. O ini]iativ` francez` interesant`, care este doar \n stadiul de propunere la ora actual`, este cea a cre`rii unui „guvern economic mondial”, care ar avea rolul de a scoate sistemul financiar [i economia din impasul \n care se afl`. |n acest sens, tot mai multe voci par s` sus]in` o astfel de idee care, \n lipsa unei crize de genul celei pe care o tr`im acum, ar fi fost greu de luat \n considerare chiar [i de c`tre cei mai ferven]i adep]i ai globaliz`rii. |ntre timp, efectele crizei financiare au \nceput s` se fac` sim]ite deja \n economie, \n special \n industriile care comercializeaz` produse de mare valoare: industria auto, industria mobilei, precum [i \n ramurile economiei care produc bunuri considerate dispensabile \n cazuri de criz`: produsele de lux, turismul interna]ional etc. George Soros, \mpreun` cu mul]i al]i speciali[ti, este de p`rere c` aceast` criz` este comparabil` cu Marea Depresiune, dar, datorit` interven]iilor agresive ale b`ncilor centrale [i ale autorit`]ilor legislative pentru sus]inerea economiei , ea va fi solu]ionat` mai rapid [i nu va fi la fel de profund`. Totu[i, popula]ia, consumatorul final se comport` aidoma: nu mai contracteaz` credite [i \ncearc` s` le lichideze pe cele pe care le are, reduce consumul

[i economise[te mai mult. Acesta este punctul de la care economia american`, \n cadrul Marii Depresiuni, a pornit pe o spiral` descendent`, m`rind anvergura crizei. {i tot acesta este punctul \n care B`ncile Centrale se str`duiesc s` nu ajung` ast`zi: panica, factorul care poate duce u[or criza \n sfera convulsiilor sociale [i a interven]iilor politice radicale.

LA SFÂR{IT, M~CAR O MORAL~ BUN~ Criza financiar` actual` va schimba lumea, \ns` amplitudinea consecin]elor ei nu poate fi evaluat` \n acest moment nici m`car de speciali[tii \n domeniu. Liderii politici sunt convin[i c` drumul economiei globale trebuie s` fie parcurs sub mottoul ”\mpreun`”. Ei militeaz` pentru legisla]ie si administrare global`, pentru reglement`ri financiare [i economice mondiale, practic pentru o politic` financiar` [i organisme de control universale ale c`ror scopuri sunt ie[irea din criz` [i prevenirea alteia de acest gen. Oricare ar fi finalul acestei crize, lumea ar trebui s` \nve]e cel pu]in o lec]ie important`: l`comia nu face bine nici la s`n`tatea economiei [i nici la s`n`tatea mental` a celor care tr`iesc de pe urma ei. Un sistem \n care preocuparea zilnic` este legat` de cre[terea profitului cu orice pre] este [chiop [i, deci, instabil. {i chiar dac` vor fi implementate reglement`ri financiare noi, care s` blocheze crearea [i r`spândirea unor instrumente financiare „toxice”, o solu]ie ideal` nu exist`. Un organism nu se poate vindeca de viciu atunci când chiar componentele lui sunt viciate. Frivolitatea care a provocat criza subprime poate alimenta la fel de bine o alt` criz` \n viitor, pe alte segmente de pia]`, care nu se afl` momentan \n vizorul autorit`]ilor. ST 1. http://www.imf.org/external/np/exr/facts/asia.htm 2. Ann Lee, ”Wall Street’s House of Cards”, 2006

Num`r jubiliar, 2008

028-035 Crize financiare.indd 35

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 4:51:04 AM

Economic

Din

culisele industriei

petrolului Câ]iva oameni de [tiin]` s-au \ntâlnit \n cadrul unei conferin]e organizate de Judge Business School din cadrul Universit`]ii Cambridge, Marea Britanie, cu inten]ia de a g`si solu]ii alternative viabile pentru ceea ce ei numeau „era post-petrol”. ATTILA PELI

SEMNELE TIMPULUI

036-045 Petrolul.indd 36

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:05:22 AM

luni \n urm` a doborât orice a[tept`ri, trecând pragul de 145 de dolari pe baril, cu un maxim istoric de 147,02 atins \n 11 iulie 2008. Dup` adoptarea unor m`suri de urgen]` (decizia Chinei de a cre[te pre]ul carburan]ilor, anun]ul Arabiei Saudite privind cre[terea produc]iei zilnice de petrol [.a.), pre]ul a \nceput s` coboare \n jurul valorilor de 100-110 dolari pe baril [i continu` s` fluctueze. Din cauza problemelor politice din Orientul Mijlociu, produc]ia mondial` ]ine pasul din ce \n ce mai greu cu cre[terea consumului global, cre[tere generat` \n special de SUA, Europa, China [i India. |ntrebarea care se na[te \n mod natural este urm`toarea: cât timp [i cu ce resurse se va putea interveni de fiecare dat` pentru potolirea pre]ului petrolului, care d` impresia c` este sub o presiune continu` [i gata s` explodeze?

Num`r jubiliar, 2008

036-045 Petrolul.indd 37

SEMNELE TIMPULUI

FOTO: GULIVER/GETTY

n ultimul deceniu, pre]ul petrolului a crescut dramatic de la o medie de 10,87dolari pe baril \n anul 1998, pân` la o medie estimat` de peste 115 dolari pe baril pentru 2008. Scenariile pe drept \ngrijor`toare legate de epuizarea resurselor energetice nu prea sunt gustate de omul modern, dar, din p`cate, problemele ignorate nu-[i modific` parcursul doar pentru c` nu sunt cânt`rite dup` adev`rata lor greutate. Economia mondial` a intrat \ntr-o perioad` de fibrila]ie: pre]ul petrolului \nregistreaz` record dup` record. Cu doar câteva

10/27/08 5:05:33 AM

Din culisele industriei petrolului

Câteva date importante ■ Speciali[tii estimeaz` c` ne vom confrunta cu o criz` \n ceea ce prive[te resursele de petrol. De exemplu, Ali Bakhtiar, fondatorul World Oil Production Capacity, estima, acum câ]iva ani, c` \n 2008 un baril de petrol va costa 180-200 de dolari, un pre] astronomic \n compara]ie cu cel din 2004 de aproximativ 40 de dolari pe baril. Ast`zi estim`rile sale nu mai par atât de nerealiste. ■ |ntemeiat pe 65 de studii publicate \n ultimii 50 de ani, centrul britanic Oil Depletion Analysis Center estimeaz` c` resursele totale de ]i]ei la nivel global au fost \ntre 2.000 [i 2.400 de miliarde de barili. Pân` la data aceasta, omenirea a consumat aproape jum`tate din acest total. ■ |n ultimii 50 de ani, cererea mondial` de petrol a crescut de [apte ori. |n 1986 se consumau aproximativ 54 de milioane de barili pe zi, iar \n 2004 aproximativ 82 de milioane de barili pe zi, iar pentru 2008 International Energy Agency estimeaz` un consum de 87,8 milioane barili/zi. Azi se consum` \n medie 87,8 milioane de barili pe zi. ■ |n ultimii 12 ani, China aproape c` [i-a triplat consumul de petrol, \n timp ce num`rul de autoturisme particulare a crescut de la 700.000 la 11,5 milioane. ■ „Sunt 6.5 miliarde de oameni pe planet` din care aproximativ cinci miliarde aproape c` nu folosesc resurse de energie, dar to]i \[i doresc s` consume”, declar` Matt Simmons, directorul executiv al Simmons&Company, cea mai mare banc` \n domeniul investi]iilor \n industria energetic`. ■ Sursele noi de petrol sunt din ce \n ce mai greu de g`sit: \n 2000 s-au identificat 16 z`c`minte importante, \n 2001, opt z`c`minte, \n timp ce \n 2002 s-au g`sit doar trei. Ast`zi se consum` circa [ase barili de petrol la fiecare baril descoperit nou. ■ Departamentul American al Energiei (US Department of Energy) estimeaz` c` \n 2025 se vor consuma la nivel global aproximativ 120 de milioane de barili pe zi. ■ Orientul Mijlociu controleaz` mai mult de o treime din resursele mondiale de ]i]ei, un sfert din resursele globale fiind controlate de Arabia Saudit`. ■ 80% din resursele actuale de petrol au fost descoperite \nainte de 1970.

Cre[terea pre]ului carburan]ilor este parte integrant` a unui tablou mai mare care, fiind nepl`cut deopotriv` produc`torilor [i consumatorilor, este arareori pus \n lumin`.

problema pre]ului petrolului, subiect ce nu avea cum s` nu se impun` pe agend` de vreme ce \ntâlnirea avea loc \n zilele \n care petrolul atinsese pre]ul de 140 de dolari pe baril.

cum s-a \ntâmplat cu multe alte previziuni pesimiste. De exemplu, marele geofizician american, dr. Marion King Hubert, \n 1956, pe atunci angajat al firmei Shell, a estimat cu acurate]e, \n cadrul unei reuniuni a Institutului Amerial Petrolului, c` |NTREGUL SISTEM FINANCIAR BANCAR ESTE DEPENDENT can produc]ia intern` a DE CANTIT~}I DIN CE |N CE MAI MARI DE PETROL IEFTIN. Statelor Unite \[i va atinge vârful \n anul 1970. La data aceea, a Totu[i, \n ultima vreme se pare c` tot De câteva decenii, numero[i savan]i, fost considerat, ca de altfel to]i cei mai mul]i factori de decizie de la nivel speciali[ti geologi au f`cut estim`ri care fac previziuni nepl`cute, un \nalt \ncep s`-i dea aten]ie. Summitul legate de „criza ce are s` vin`”, dar nebun care vrea s` par` grozav. G8 din 2008 a fost dominat de avertizarea lor s-a ”risipit \n vânt”, a[a Hubert a ajuns la aceste concluzii 38

SEMNELE TIMPULUI

036-045 Petrolul.indd 38

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:05:44 AM

urm`rind graficul descoperirilor de noi z`c`minte petroliere. |n 1956, dup` efectuarea câtorva zeci de mii de foraje pe teritoriul SUA, petroli[tii \[i f`cuser` o idee destul de clar` asupra resurselor interne existente. Hubert a constatat c`, \n timp, rata descoperirilor de z`c`minte tinde s` se a[eze dup` modelul curbei-clopot a lui Gauss – cu un vârf al descoperirilor pentru SUA \n anul 1930. Plecând de la acest model, el a presupus c` produc]ia de petrol se va a[eza pe o curb` similar`, punctul cel mai \nalt, vârful, fiind anul \n care produc]ia de petrol urma s` fie cea mai mare din istorie. Timpul a

dovedit c` Hubert a avut dreptate: \n 2004, SUA extr`geau aproximativ 3,4 milioane de barili pe zi, cam o treime din ceea ce se producea \n perioada din „vârful curbei”. Dup` previziunile lui Hubert, a urmat o epoc` de aur a descoperirilor de noi z`c`minte. Practic, cele mai importante, pe care le folosim [i ast`zi, au fost descoperite \n anii ’60. Totu[i, curba lui Gauss a descoperirilor de noi z`c`minte la nivel mondial [i-a atins vârful \n anii 1962–1964. De atunci rata descoperirilor a fost \n sc`dere, urmând panta descendent` a curbei lui Gauss.

CONSECIN}E POSIBILE Mul]i dintre cei care citesc aceste probleme sunt tenta]i s` spun`: „Ei, [i? O s` conduc mai pu]in!” Problema este \ns` departe de a fi atât de simpl`. Majoritatea domeniilor vitale ale economiei depind de infuzia continu` de petrol ieftin. Spre exemplu, agricultura intensiv` utilizeaz` produse derivate din petrol – pesticidele, fertilizatoarele, combustibilul necesar ma[inilor agricole etc. Mai mult decât atât, majoritatea produselor alimentare parcurg distan]e de mii de kilometri pân` ajung \n farfuriile noastre [i toate depind de fluxul continuu de petrol

Num`r jubiliar, 2008

036-045 Petrolul.indd 39

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:05:52 AM

Din culisele industriei petrolului

SEMNELE TIMPULUI

036-045 Petrolul.indd 40

Cei mai mari produc`tori de petrol 10 8 6 4 2 0

9,67

8,33

în milioane de barili

4,14 3,48

1 2 3 4 5

China

10,66

Iran

Statele Unite

ieftin. Medicina modern`, distribu]ia de ap` potabil`, armata, toate func]ioneaz` folosind cantit`]i semnificative de combustibili fosili. |n procesul tehnologic de producere a maselor plastice se folosesc cantit`]i importante de petrol. F`r` a continua lista, pe scurt, aproape toate produsele sau serviciile din economia mondial` au nevoie de petrol sau de produse derivate din petrol pentru a supravie]ui. |ntregul sistem bancar financiar este dependent de cantit`]i din ce \n ce mai mari de petrol ieftin. |n acest sens, dr. Collin Campbell, reputat savant \n domeniul energiei, declara: „|n ultimele decenii, b`ncile au creat capital prin a \mprumuta azi mai mul]i bani decât aveau \n depozit, bazându-se pe surplusul de petrol (sau alte resurse) extras mâine, petrol care a constituit un colateral destul de bun pentru a acoperi deficitul de ast`zi. Declinul produc]iei petroliere, principalul agent \n cre[terea economic`, submineaz` valoarea acestui colateral, care duce pân` la urm` la erodarea pozi]iei majorit`]ii companiilor listate la bursa de valori”. Nu este de mirare c`, \n acest context, cele dou` crize, cea petrolier` [i cea financiar`, merg atât de bine \mpreun` \n 2008. Banii \nseamn` energie. Bog`]ia \nseamn` energie utilizabil`, fie c` este vorba de petrol, gaze naturale sau orice alt` form` de energie. Costul

Rusia

Pentru construc]ia unui automobil se consum` o cantitate de petrol dubl` fa]` de de greutatea sa? |n procesul tehnologic de produc]ie a unui gram dintr-un microcip, sunt necesare 630 de grame de combustibili fosili? Pentru construc]ia unui computer de birou este nevoie de zece ori mai mult petrol decât cânt`re[te acesta? Pentru producerea unei tone de cupru este nevoie de 17,8 barili de petrol (1 baril = 159 litri)?

real al unui produs sau serviciu reflect`, practic, costul energiei consumate pentru realizarea lui. Aproape orice activitate a vie]ii economice – produc]ie, construc]ii, transporturi, agricultur` etc – este realizat` cu energie derivat` din petrol. For]a musculaturii umane, chiar dac` a reprezentat principala surs` de energie \n trecut, acum nu mai are un cuvânt serios de spus. Practic, economia mondial` a cunoscut un salt incredibil odat` cu utilizarea masiv` a combustibililor fosili. |n octombrie 2005, London Times prognoza, \ntr-un articol semnat de Bryan Appleyard, c` era bog`]iei se va evapora cât de curând: „Petrolul este pe terminate, clima se modific` alarmant, r`zboaiele pentru energie mocnesc [i ce este mai [ocant e c` nu avem nicio idee pentru a rezolva toate aceste lucruri. |n fiecare zi avem dovezi noi c` progresul nu mai poate fi considerat un dat [i c` un nou ev \ntunecat se a[terne \naintea noastr`

Arabia Saudit`

{tia]i c`...

Sursa: CNN

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:06:01 AM

Milioane de oameni [i-ar pierde slujbele, fermele [i-ar \nceta produc]iile masive, ceea ce ar duce la foamete. R`zboaiele pentru energie s-ar \nmul]i, iar oamenii s-ar \ndeletnici cu recuperarea [i recondi]ionarea materialelor refolosibile”.

UN POSIBIL SCENARIU [i a copiilor no[tri. Cre[terea economic` este aproape s` se sfâr[easc`. De vreme ce \ntregul nostru sistem financiar – dobânzi, fonduri de pensii, asigur`ri, pie]e bursiere – este previzionat prezumând cre[tere, efectele sociale [i economice ale unei crize energetice pot fi cataclismice”. |n decembrie 2005, US News [i World Report au publicat un articol \n care erau luate \n calcul câteva scenarii de co[mar ce ar putea afecta continentul nord-american. |n acord cu toate aceste surse, Chicago Tribune , prin Paul Salopek, câ[tig`tor al premiului Pullizer, descria consecin]ele atingerii vârfului curbei produc]iei petroliere, dup` cum urmeaz`: „Consecin]ele (dac` aceast` criz` este adev`rat`) sunt inimaginabile. Lipsa de combustibil fosil ar \mpinge economiile \n perioade lungi de depresiune economic`.

La Serpa, \n Portugalia, s-a desf`[urat \ntre 23 [i 25 septembrie 2004 conferin]a interna]ional` „Civiliza]ie sau barbarie”. Printre cei care au luat parte la conferin]` s-a num`rat si Jorge Figueiredo, un reputat specialist \n domeniul energiei, care a vorbit despre „era post-petrol”. El a atras aten]ia c` o criz` a petrolului este iminent` \n urm`torii trei ani [i c` va avea efecte profunde asupra civiliza]iei umane. Jorge Figueiredo, cu prilejul discursului s`u, a prezentat câteva consecin]e pe termen mediu [i lung ale epuiz`rii resurselor de combustibili fosili. Criza petrolului, sus]ine Figueiredo, se va r`sfrânge asupra agriculturii intensive, care este baza alimenta]iei mondiale. Vor disp`rea pe rând fertilizatorii, pesticidele, fungicidele, agroma[inile, ceea ce va duce la o sc`dere a productivit`]ii \n domeniul agriculturii, \n condi]iile \n care se [tie c` „solurile obosite” de utilizarea intensiv` \[i pot men]ine produc]ia doar cu ajutorul fertilizatorilor. Foametea la nivel global va pune, mai mult decât \n prezent, statele bogate \n pozi]ia de a controla, din punct de vedere alimentar, celelalte state. Pe plan demografic, \n opinia lui Figueiredo, vom asista la un control mult mai ferm al popula]iei, atât din punctul de vedere al natalit`]ii, cât [i al migra]iei, urmat de o „dezurbanizare”, adic` \ntoarcerea \n mas` c`tre mediul rural. Propor]ia de 10% din popula]ie care lucreaz` \n agricultur` va fi mult crescut` odat`

Num`r jubiliar, 2008

036-045 Petrolul.indd 41

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:06:09 AM

Din culisele industriei petrolului

CRIZA ALIMENTAR~, CRIZA FINANCIAR~, CRIZA POLITIC~ {I NU |N ULTIMUL RÂND CRIZA PRE}ULUI PETROLULUI AU ZGUDUIT O LUME CARE PARE MAI PU}IN SOLID~ DECÂT SE CREDEA.

cu „moartea petrolului”. Industria va suferi un mare [oc, \n special ramurile energofage, precum transporturile, industria produc`toare de ma[ini, rafin`riile, urmând imediat ramurile indirect dependente. Criza petrolului va reorienta lumea c`tre surse alternative de energie: hidroenergie, solar`, eolian`, nuclear` etc. Din p`cate, \n acest moment, toate aceste resurse sunt fie ineficient captate, fie sunt \ntr-un stadiu incipient de dezvoltare. Figueiredo sus]ine c` efectele vor avea un caracter sincron, adic` se vor resim]i \n toate ramurile vie]ii economice [i sociale. Odat` cu scumpirea excesiv` a pre]ului carburan]ilor, se vor scumpi toate celelalte produse (vezi exemplul României din anii ’90). Guvernele, marile companii petroliere [i organiza]iile interna]ionale (ca US Geological Survey, World Bank, OECD, AIEA), declara Figueiredo, s-au ferit s` deschid` subiectul \n dorin]a de a evita o isterie mondial`, \ncercând \n schimb s` explice cum „mâna invizibil`” a mecanismelor de pia]` va regla [i aceast` problem`, anume prin simpla reajustare a pre]urilor, conform teoriilor neoliberale. Al]i „negativi[ti” sus]in c` progresul tehnologiei va rezolva problema f`r` a ]ine contul de faptul c` unul dintre factorii care stau la baza acestui progres 42

SEMNELE TIMPULUI

036-045 Petrolul.indd 42

este chiar petrolul. Unii consider` c` mai sunt cu siguran]` [i alte resurse, ignorând rata din ce \n ce mai redus` de rezerve noi g`site. Din acela[i motiv - interese ale unor grupuri - nu este cunoscut faptul c` primele dou` resurse petroliere ale lumii, Ghawar (Arabia Saudit`) [i Cantarell (Mexico), se afl` \n declin evident al produc]iei. De aceea[i p`rere sunt [i Energy Watch Group - o societate german` \ns`rcinat` cu supravegherea do-

meniului energetic [i cu protec]ia mediului, care a realizat un raport alarmant privind produc]ia [i rezervele de ]i]ei ale Terrei. Potrivit documentului, extrac]ia de petrol a ajuns deja la punctul maxim \n anul 2006, iar \n perioada urm`toare, ea va sc`dea \n ritm rapid, din cauza reducerii rezervelor. Astfel, produc]ia de combustibili fosili va sc`dea \n fiecare an [i va fi redus` la jum`tate pân` \n 2030. Conform exper]ilor, \n acel

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:06:19 AM

moment rezervele de ]i]ei ale planetei nu vor mai putea acoperi cererea, fapt ce ar putea duce la tulbur`ri sociale de amploare [i chiar la r`zboaie.

R~ZBOAIELE ENERGETICE |n num`rul 3, din noiembrie 2002 al Global Outlook , Eric Waddell, profesor de geografie la Universitatea Laval, a f`cut o serie de previziuni [i analize ale strategiei militare americane. El sus]inea c` r`zboiul \mpotriva

Irakului, care de]ine aproximativ 11% din produc]ia mondial` de petrol, are ra]iuni legate exclusiv de criza petrolului [i c` motiva]ia principal` a agresiunii a fost prosperitatea companiilor Exxon Mobil, BP, Chevron Texaco [i Shell, nicidecum domocra]ia sau libertatea. SUA sunt cel mai mare importator mondial, circa 56% din consumul intern fiind importat, estimându-se c`

\n 2020 aceast` cifr` va urca la 66%. Un sfert din consumul mondial de petrol este realizat \n prezent de SUA, \n condi]iile \n care rezervele sale interne ating abia 2.8% din rezervele mondiale. Marile descoperiri de petrol din Orientul Mijlociu, primul produc`tor de petrol la nivel mondial, au determinat SUA s`-i acorde un interes deosebit. Al doilea mare rezervor de petrol se afl` \n ]`rile ex-sovietice din bazinul M`rii Caspice [i \n Iran, fapt pentru care SUA \[i intensific` ac]iunile economice [i militare \n zon`. |n Irak, al doilea rezervor de petrol al lumii dup` Arabia Saudit`, precum [i \n Iran, pân` de curând companiile petroliere anglo-americane nu au avut acces. |n schimb, ambele ]`ri au avut rela]ii comerciale intense cu firmele petroliere franceze, chineze [i ruse, ceea ce explic` pozi]ia acestor ]`ri fa]` de agresiunea SUA asupra Irakului [i, mai nou, asupra Iranului. Washington Post comenta \n septembrie 2002: „Eliminarea lui Saddam ar putea readuce companiile petroliere americane \n Irak, \n dauna celor franceze sau ruse[ti”, previziune devenit` istorie \ntre timp. Total-Fina-Elf (Fran]a) are contracte importante \n Irak. Aceea[i companie, \mpreun` cu Gazprom [i Petronas, au stabilit un „joint venture” cu National Iranian Oil Company. Administra]ia Bush a \ncercat \n nenum`rate rânduri s` anihileze aceste contracte sub pretextul c` ele ar \nc`lca „Iran Libya Sanctions Act”, un act emis de Congresul Statelor Unite \n 1996, care are ca ]int` impunerea de sanc]iuni entit`]ilor ce fac investi]ii directe [i/sau contribuie semnificativ la dezvoltarea capacit`]ilor de exploatare petroliere din cele dou` ]`ri. Controlul militar [i politic al SUA \n Orientul Mijlociu [i bazinul M`rii Caspice ar \nsemna controlul asupra a mai mult de jum`tate din rezervele mondiale, ceea ce ar duce, \n realitate,

Num`r jubiliar, 2008

036-045 Petrolul.indd 43

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:06:28 AM

Din culisele industriei petrolului

Exploatare petrolier` alternativ`

la controlul economiei mondiale. |n ton cu aceste informa]ii se afl` [i documentarul BBC din 2003, denumit „War for Oil”, care sus]ine c` administra]ia Bush vede controlul Irakului ([i mai nou, se pare, al Iranului) ca pe unul pentru supravie]uire.

REAC}IA CELOR DIRECT IMPLICA}I Un barometru excelent pentru a verifica acurate]ea previziunilor asupra crizei petrolului este monitorizarea celor direct implica]i, marile companii petroliere. Pe orice pia]`, 44

SEMNELE TIMPULUI

036-045 Petrolul.indd 44

achizi]iile [i fuziunile sunt versiunea corporativ` a canibalismului. Mai exact, orice industrie aflat` \n dificultate este caracterizat` de prelu`ri [i fuziuni, \n \ncercarea de supravie]uire (este de urm`rit acest fenomen \n industria bancar`, odat` cu criza creditelor subprime). Astfel, din 1998 [i pân` \n prezent, marile companii petroliere au \nceput s` se „devoreze” unele pe altele. Oferim doar câteva dintre cele mai cunoscute cazuri: ■ Decembrie 1998 – BP [i Amoco fuzioneaz`; ■ Decembrie 1999 – Exxon [i Mobil fuzioneaz`;

■ Octombrie 2000 – Chevron [i

Texaco convin s` fuzioneze;

■ Noiembrie 2001 – Phillips [i Cono-

co agreeaz` s` fuzioneze;

■ Septembrie 2002 – Shell achizi-

]ioneaz` Penzoil-Quaker State;

■ Aprilie 2005 – Chevron Texaco [i

Unocal fuzioneaz` ;

■ Iunie 2005 – Royal Dutch [i Shell

fuzioneaz`. |n acord cu toate aceste tranzac]ii pe pia]a petrolier` interna]ional`, studii recente sus]in c` primele cinci mari companii petroliere din lume se concentreaz` asupra dezvolt`rii capacit`]ilor de exploatare existente,

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:06:37 AM

SOLU}II ALTERNATIVE Exper]ii iau \n calcul câteva solu]ii alternative pentru energia produs` de carburan]ii fosili, printre care cele mai importante sunt câmpurile petroliere neconven]ionale, men]ionate \n enumerarea de mai jos, precum [i sursele „alternative” (energia solar`, eolian`, nuclear` etc). Petrolul greu poate fi extras la fel ca [i petrolul crud, doar c` este mult mai solid [i necesit` rafinare mai puternic`. Se g`se[te \n peste 30 de ]`ri, dar se estimeaz` c` aproximativ 90% din rezervele totale se afl` \n OrinocoVenezuela, evaluate la 1,2 trilioane de barili. Aproximativ o treime din aceste resurse se pot recupera cu ajutorul metodelor de extrac]ie existente. Nisipurile petroliere, o alt` surs` de petrol neconven]ional, se afl` \n Alberta, Canada, resursele exploatabile fiind estimate la 1,8 trilioane de barili, din care circa 280-300 de miliarde de barili sunt recuperabili. Rafinarea este de cinci pân` la zece ori mai costisitoare decât cea a petrolului conven]ional. Marnele petroliere se afl` \n Statele Unite [i sunt extrem de greu de extras. |n prezent, Shell, Exxon Mobil, Chevron Texaco cheltuie miliarde de dolari pentru inventarea unor noi metode de exploatare, care deocamdat` sunt extrem de costisitoare. Pe lâng` dificultatea de extrac]ie [i costurile extrem de ridicate, cel mai mare inconvenient pentru resursele de petrol neconven]ional r`mâne efectul extrem de d`un`tor asupra mediului \nconjur`tor, ceea ce reprezint` un cost pe care planeta noastr` nu [i-l mai poate permite.

Sursele „alternative” au marele dezavantaj de a fi extrem de costisitoare [i ineficiente \n acest moment. Dac` ne-am \nchipui c` ambele probleme ar fi deja rezolvate, este greu de crezut c` imensa cantitate de petrol consumat` \n prezent va putea fi \nlocuit` cu surse alternative [i tehnologii noi \n timp util, mai ales dac` lu`m \n calcul faptul c` dezvoltarea [i sus]inerea acestor tehnologii avansate au la baz` consumul de cantit`]i imense de combustibili fosili.

EPILOG Dac` ar fi s` g`sim un singur cuvânt care s` caracterizeze anul 2008,

10.000

lucru de care este nevoie acum ar fi o criz` sever` a petrolului. |ns` a[a cum arat` datele prezentate mai sus, dup` p`rerea multor speciali[ti \n domeniu, ea nu mai poate \ntârzia prea mult. |n orice caz, chiar dac` am trece peste ace[ti ani dificili, pare din ce \n ce mai evident c` pentru genera]iile urm`toare lumea nu va mai fi cea pe care o cunoa[tem noi azi. Deocamdat` \ns`, jocurile petrolului par s` duc` \n aceast` direc]ie: cine va controla resursele va impune scenariul propriu, din care cel mai probabil nu va lipsi extremismul politico-religios, a[a cum s-a \ntâmplat atât de des \n istorie. Sunt alarmi[ti care sus]in c` nu

Produc]ia anual` de petrol brut a Statelor Unite

8.000

mii de barili pe zi

\n dauna identific`rii de noi resurse, ceea ce arat` o atitudine foarte conservatoare specific` industriilor aflate \n declin. Mai mult decât atât, Exxon Mobil [i Chevron Texaco avertizeaz` asupra diminu`rii rezervelor de petrol [i fac lobby pentru utilizarea lor mai eficient`.

6.000

4.000

2.000

1860

1880

1900

1920

1940

atunci probabil cel mai reprezentativ ar fi ”criz`”. Criza alimentar`, criza financiar`, criza politic` (Orientul Mijlociu, Georgia [.a.), [i nu \n ultimul rând criza pre]ului petrolului au zguduit o lume care pare mai pu]in solid` decât se credea. |n timp ce liderii americani se lupt` s` salveze ]ara dintr-un colaps financiar, ultimul

1980

2000

a existat un moment mai bun \n istoria omenirii, pentru controlul puterii mondiale, decât cel care se a[terne acum, pe nesim]ite. Motivul este simplu: fiecare dintre noi este dependent de sursele de energie existente, ceea ce face s` fie suficient controlul acestor resurse pentru a-i controla ulterior pe cei care depind de ele. ST

Num`r jubiliar, 2008

036-045 Petrolul.indd 45

1960

Sursa: Administra]ia American` pentru Informa]ia Energiei

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:06:46 AM

Social

mon 46

SEMNELE TIMPULUI

046-051 Emigrare.indd 46

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:12:57 AM

Sunt

itorizat, deci exist

Grani]a dintre dreptul inalienabil la intimitate [i securitatea personal` este permanent suprasolicitat` de infla]ia unor amenin]`ri, \ntre care terorismul este vedeta de necontestat a ultimelor decenii. {i totu[i, ce poate fi mai grav: pierderea c창torva vie]i omene[ti \n atentate teroriste sau \ngr`direa global` a libert`]ilor umane? DR. MONICA TIMOFTE

Num`r jubiliar, 2008

046-051 Emigrare.indd 47

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:13:12 AM

Sunt monitorizat, deci exist

n r`sp u n s corect e greu de g`sit, iar paradoxul \n fa]a c`ruia ne g`sim nu impiedic` evolu]ia unor proiecte foarte controversate. „Tehnologia de ultim` or` va asigura un control sporit al fenomenului emigr`rii c`tre Marea Britanie.” Aceasta este ideea la care a ajuns guvernul britanic, care, potrivit cotidianului The Guardian (15 iulie 2008), face noi planuri de expatriere a imigran]ilor ilegali \ncepând cu aceast` toamn`: cei care vor s` evieze te deten]ia vor trebui s` coopereze eccu un sistem de supraveghere elechetronic` prin purtarea unor etichein te electronice pân` la ie[irea din ]ar`.

European, adic` cet`]enii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) plus Norvegia, Elve]ia [i Islanda, vor trebui s` treac` printr-un dispozitiv de recunoa[tere automat` care le va scana fa]a, iar imaginea va fi apoi comparat` cu datele din pa[aportul biometric 1. Proiectul-pilot, testat pentru \nceput (vara lui 2008) \n câteva aerog`ri, va fi deschis cet`]enilor britanici [i ai UE care au \n prezent pa[aport biometric, urmând ca pân` \n 2016, când ultimele pa[apoarte nebiometrice vor \nceta s` fie valide, s` fie aplicat \n propor]ie de 100%, acoperind [i frontierele terestre, [i cele maritime.

|N DOAR OPT ANI Eficientizarea sistemului de control are \n vedere, pe lâng` „migrarea economic`”, [i deplas`rile \n scop turistic. Edi]ia din 25 aprilie a aceluia[i cotidian informeaz` c` persoanele care c`l`toresc cu avionul \n Marea Britanie vor fi supuse unei proceduri de control automat prin scanarea fe]ei, care va \nlocui procedura conven]ional` de verificare de c`tre poli]ia de frontier`. Astfel, cet`]enii britanici, dar [i cei din Spa]iul Economic 48

SEMNELE TIMPULUI

046-051 Emigrare.indd 48

1. Pa[aport care \ncorporeaz` un cip cu datele biometrice personale: amprentele digitale, vocea, forma fe]ei, distan]a interpupilar`, irisul ocular, amprenta retinal`, forma palmei [.a.

Documentul precizeaz` c` programul guvernamental al frontierelor electronice face parte din proiectul controversat al UE, constând \n crearea celei mai mari baze de date din lume, care include peste 70 de milioane de \nregistr`ri biometrice. Ampre Amprentele digitale [i geometria palmelor, ADN, vocea, forma irisului, forma fe]ei, cicatrici, \nregistr`ri ale felului unic \n care oamenii merg [i vorbesc, inclusiv numerele de telefon [i detaliile c`r]ilor de credit –, toate aceste informa]ii (pân` la 19 pentru fiecare individ) vor iintra \n uria[a baz` de date a U UE, unde vor fi p`strate pentru o perioad` de 13 ani [i vor pputea fi accesate de poli]ia din to toate ]`rile Uniunii [i chiar din af afara ei. Potrivit unei \n]elegeri co controversate la care s-a ajuns va vara trecut` cu Departamentul de Se Securitate Intern` (DHS) al SUA, UE deja furnizeaz` informa]iile ccolectate (acelea[i 19) c`tre Wa Washington. Aici datele vor fi p`s p`strate pentru 15 ani, informeaz` Reu Reuters (20 august 2008).

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:13:22 AM

OMUL-PA{APORT

pentru V`mi [i Protec]ia Frontierelor REGIM DE |NCHISOARE Pe continentul american, acela[i Este important de re]inut c` aplica(care face parte din DHS) a \nceput obiectiv, crearea celei mai mari baze bilitatea sistemului Next Generation abia din acest an s` \nregistreze soside date biometrice din lume, este rile tuturor cet`]enilor americani care Identification nu se reduce la digitaliurm`rit \n cadrul unui proiect demazarea controlului frontalier. Obiectivul vin din strìn`tate, inclusiv ale celor rat de FBI, sub numele Next Genepe termen lung este „folosirea omniprecare traverseaz` frontierele terestre. ration Identification (Identificarea zent` a biometriei” – dup` cum declar` Prin \nl`turarea disfunc]iilor cu care pentru Genera]ia Urm`toare) – dup` se confrunt` stadiul actual al sistemu- Lawrence A. Homak, directorul CITeR2. Conceptul este revolu]ionar: omniprecum anun]a Washington Post \n delui, se apreciaz` c`, \n viitorul aprocembrie, 2007. Construit \n func]ie de piat, trupurile oamenilor vor deveni zen]a, un atribut pân` nu demult rezervat standardele pe care Marea Britanie, \n exclusivitate divinit`]ii, a ajuns \n c`r]i interna]ionale de identificare: Canada, Australia [i Noua Zeeland` ultima vreme s` fie tot mai des folosit la intrarea \n sistemele de tranzit, le au \n comun, sistemul va oferi guvernului ... PRIN SCANAREA SECRET~ A CORPULUI UMAN (...) SE american o abilitate f`r` POATE VERIFICA |N DOAR CÂTEVA SECUNDE DAC~ O PERprecedent de a identifica indivizi \n Statele Unite [i SOAN~ SE AFL~ |N BAZA DE DATE A INFRACTORILOR... \n strìn`tate. La serverele FBI, ad`postite \ntr-un spa]iu subteran de m`rimea a dou` c`l`torii vor putea fi scana]i \n secret, pentru a califica dispozitive tehnice. Conceptul tehnologie omniprezent` terenuri de fotbal, ajunge \n fiecare imaginile fe]elor [i ale iri[ilor fiind vizeaz` transformarea condi]iilor de secund` o solicitare de a compara un preluate \n baza de date f`r` ca ei s` set de amprente digitale cu cele 55 mearg` \ntr-o cabin` [i s` priveasc` \n via]` la scar` global` prin integrarea unei re]ele de supraveghere \n mod de milioane deja existente \n baza de obiectivul unei camere. discret, invizibil, \n \ntreg mediul \ date Next Generation. O posibil` poTot prin scanarea secret` a cornconjur`tor. Dac` ai fi \nconjurat trivire este confirmat` sau infirmat` pului uman devenit carte de identicu camere video instalate pe fiecare de 100.000 de ori pe zi. tate, se poate verifica \n doar câteva Informa]ii despre pasagerii cursesecunde dac` o persoan` suspect` se 2. Centrul de Cercetare a Tehnologiei de Identificare de lor aeriene interna]ionale erau deja afl` \n baza de date a infractorilor [i la Universitatea din West Virginia, unde urmeaz` s` se fac` cercetare biometric` pentru FBI. colectate de mult timp, dar Agen]ia terori[tilor cùta]i. Num`r jubiliar, 2008

046-051 Emigrare.indd 49

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:13:33 AM

Sunt monitorizat, deci exist

ESTE SALVGARDAREA SECURIT~}II NA}IONALE UN ARGUMENT SUFICIENT CA S~ JUSTIFICE GOLIREA OMULUI DE PROPRIA SA DEMNITATE? cl`dire, n-ar fi greu s`-]i dai seama c` e[ti privit. |n sistemul de supraveghere omniprezent` \ns`, cipuri minuscule cu putere uria[` de procesare sunt \ncorporate subtil pretutindeni. Indicatorii de identificare a frecven]ei radio [RFID] \[i comunic` \n mod constant pozi]ia [i alte informa]ii \ntro re]ea vast`, astfel \ncât orice obiect sau om care poart` haine cu etichete RFID sau care folose[te dispozitive electronice devine „lizibil” de c`tre un computer sau re]ea wireless. Detaliile obiectului sau ale persoanei – loca]ia sa [i alte informa]ii – pot fi ob]inute electronic de senzori invizibili din trotuare, str`zi sau u[i. Obiecte uzuale devin „c`utabile” ca [i cum ar face parte din re]eaua mondial` interconectat`.

OCHIUL LUI ARGUS Pentru speciali[tii \n informatic` computa]ional`, aceast` descriere nu este o pl`smuire gratuit` a imagina]iei, ci o realitate practic`, cu o infrastructur` dezvoltat` \n mare parte \n laboratoarele de cercetare din Statele Unite. |ntr-un document datat februarie 2000, Laboratorul Hewlett Packard de Sisteme de Internet [i Mobile anun]a: „Convergen]a tehnologiei web, a re]elelor wireless [i a dispozitivelor client-portabile creeaz` noi oportunit`]i pentru proiectarea de sisteme de comunica]ie computa]ional`. |n laboratoarele HP, noi am explorat aceste oportunit`]i printr-o infrastructur` pentru a sus]ine ’prezen]a web’ a oamenilor, a locurilor [i a lucrurilor. Scopul nostru este crearea unei pun]i \ntre www [i lumea fizic` \n care locuim. Aceast` punte include abilitatea de a oferi oamenilor, locu50

SEMNELE TIMPULUI Num`r jubiliar, 2008

046-051 Emigrare.indd 50

10/27/08 5:13:42 AM

FOTO: GULIVER/GETTY

rilor [i lucrurilor – electronice sau de alt` natur` – o resurs` web folosit` pentru a stoca informa]ii despre ei [i care este automat corelat` cu prezen]a lor fizic`…” Strategii concrete de implementare a tehnologiei omniprezen]ei au fost discutate [i \n martie 2008 la Zürich, Elve]ia, \n cadrul Conferin]ei Interna]ionale cu tema „Internetul Lucrurilor”3. |n prezentarea informa]iilor de la conferin]`, Andreas Schaeller, inginer-sef la Motorola, a ar`tat c` folosirea acestei tehnologii „va afecta fiecare aspect al vie]ii [i afacerilor \ntr-un mod care pân` acum ]inea doar de domeniul fanteziei”. Adam Greenfield, autorul lucr`rii „Programul pretutindeni: \nceputul erei calculatorului omniprezent”, explic`: „Doar prin simpla activitate de a merge pe strad` pute]i deveni ]inta unui sistem biometric personal, pute]i fi scanat la intrarea \n sistemele de tranzit; poate fi ceva \ncastrat \n strad` sau \n podeaua pe care p`[i]i… pute]i atinge alte interfe]e palpabile din mediul \nconjur`tor… Stâlpii de iluminat sau alte elemente ale peisajului urban pot servi unor scopuri informa]ionale...”

ORA{UL „U” Poate p`rea viziunea unei lumi [tiin]ifico-fantastice \ndep`rtate, dar acest scenariu este cât se poate de apropiat. De fapt, chiar \n acest moment, \n Coreea de Sud se construie[te un ora[ \ntreg care folose[te tehnologia omniprezen]ei. New Songdo City va fi cel mai mare „ora[ ubicuu” [ora[ U] din lume, o ilustrare perfect` a stilului de via]` digital, \n care computerele vor fi \ncorporate \n case, str`zi, birouri etc. Construc]ia va fi terminat` \n 2014, relateaz` New York Times , iar compania lui Bill Gates, Microsoft Corporation, va avea un rol-cheie \n crearea unui mediu informatizat omniprezent 3. Conferin]a interna]ional` The Internet of Things, de la Zürich, 26-28 martie 2008, ac]iune sponsorizat` de Google, IBM [.a.

pentru viitorii cet`]eni [i pentru afacerile din Songdo International Business District. Raportul informeaz` c` mai multe ]`ri proiecteaz` sau construiesc ora[e dup` modelul ora[ului U din Coreea de Sud, care \n prezent este exportat peste tot \n lume. {i \n New York vor fi instalate sistemele omniprezente \n prim`vara lui 2009. Potrivit Wired News , liga arhitectural` din New York, prin echipe multidisciplinare de lucru, exploreaz` critic traiectorii alternative prin care diverse forme de media ce urmeaz` a fi instalate \n arhitectura urban` vor influen]a comportamentul popula]iei din cadrul ei.

LINI{TI}I {I SUPRAVEGHEA}I Ce se va \ntâmpla cu no]iunea tradi]ional` de intimitate \ntr-o lume a tehnologiei omniprezente? Pot exista ra]iuni superioare care s` ignore acest drept, odat` ce ONU [i Consiliul Europei au consfin]it dreptul inalienabil al omului la intimitatea personal`? 4 Este salvgardarea securit`]ii na] ionale un argument suficient ca s` justifice golirea omului de propria sa demnitate? Cum ar putea societatea s` fie fericit` (indiferent de eficien]a sistemului de securitate), atât timp cât indivizii care o compun sunt obseda]i zi [i noapte de co[marul de a fi continuu spiona]i? Consecin]ele ultime ale direc]iei \nspre care lumea se \ndreapt` par s` se compun` \ntr-un scenariu sinistru al controlului absolut, \n care o autoritate mondial`, uzând de o tehnologie inacceptabil`, transform` indivizii \n subiec]i [i face ”ca to]i, mici [i mari, boga]i [i s`raci, slobozi [i robi, s` primeasc` un semn... {i nimeni s` nu poat` cump`ra sau vinde f`r` s` aib` semnul acesta...” (Apocalipsa 13:16-17). ST 4. ONU, „Declara]ia universal` a drepturilor omului”, Art.12: ” Nimeni nu trebuie s` fie supus interferen]ei arbitrare privind intimitatea, familia, casa [i coresponden]a lui...” Consiliul Europei, Conven]ia pentru protejarea drepturilor umane [i a libert`]ilor fundamentale, Art. 8: „Fiecare are dreptul la respectul pentru via]a sa privat` [i familial`, pentru casa lui [i coresponden]a lui.”

Num`r jubiliar, 2008

046-051 Emigrare.indd 51

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:13:52 AM

Social

Jum`tate dintre tinerii americani participan]i la un sondaj de opinie desf`[urat \n aprilie 2007 au afirmat c` eroul lor este unul dintre p`rin]i sau ambii. De obicei, câ[tig`toare era mama. Dintre adolescen]ii ai c`ror p`rin]i sunt \mpreun`, 64% se trezesc ferici]i diminea]a, cu 20% mai mul]i decât \n cazul copiilor cu p`rin]i divor]a]i. ANCA PORUMB

ela]ia cu p`rin]ii, respectiv „timpul petrecut cu familia” compun re]eta fericirii pentru 73% din tinerii participan]i la sondaj. |n tabloul postmodern al moravurilor, marcat de divor]uri, concubinaj, familii monoparentale, uniuni consensuale, p`rin]i adolescen]i, avorturi, legalizarea c`s`toriilor homosexuale, familia tradi]ional` risc` s` devin` o simpl` nostalgie. |n SUA, o c`s`torie dureaz` \n medie [apte ani. |n Europa, la fiecare 30 de secunde se produce un divor]. |n 2007, America num`ra 13 milioane de p`rin]i singuri, responsabili de cre[terea a 21 de milioane de copii. Num`rul copiilor avorta]i \n fiecare an \n Europa este mai mare decât num`rul popula]iei statului Cipru. |n Suedia, la fiecare dou` cupluri c`s`torite exist` unul care tr`ie[te \n concubinaj. Divor]ul, considerat pân` nu demult un pericol social major, s-a bagatelizat. Concubinajul, v`zut ca un tabu social, a intrat \n banalul vie]ii

cotidiene. Concluzia este evident`: postmodernismul nu are timp de nostalgii pentru tot ceea ce ieri era considerat normal.

EFECTE {I DEFECTE 75% din copii se \mpotrivesc divor]ului p`rin]ilor. De altfel, efectele psihologice pe care ei le resimt sunt mai puternice chiar decât cele cauzate de decesul unui p`rinte. Mul]i ajung s` aib` probleme de rela]ionare pe termen lung, de integrare social`, tulbur`ri de vorbire, astm sau migrene, \n timp ce copiii care tr`iesc \mpreun` cu p`rin]ii lor au, \n general, o stare de s`n`tate mai bun` cu 30 pân` la 35%. Pân` la a optsprezecea aniversare, jum`tate din copiii americani vor fi martori ai divor]ului p`rin]ilor lor. Aproape jum`tate din ei vor apuca [i ziua celui de-al doilea divor] al mamei sau tat`lui rec`s`torit. Consecin]ele divor]ului pot fi v`zute [i \n spitalele de psihiatrie, unde 80% din pacien]ii adolescen]i

Familia modern`,

joaca de-a mama 52

SEMNELE TIMPULUI

052-057 Criza familiei.indd 52

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:19:14 AM

[i de-a tata

provin din familii destr`mate. Tentativele de sinucidere, abandonul [colar [i \nceperea vie]ii sexuale la vârste fragede descriu revolta care \i macin`. La maturitate, doi din trei adul]i nu vor s` aib` copii, invocând divor]ul p`rin]ilor ca principal argument. |n custodia mamei sau a tat`lui, ei trebuie s` fac` fa]` epocii post-divor], caracterizat` de tot felul de solu]ii-surogat mai la \ndemân`: concubinaj, familie monoparental`, uniuni consensuale. Exist`, \n primul rând, o cre[tere alarmant` a familiilor monoparentale. De exemplu, \n 1880, \n SUA, 8% din copii tr`iau \n familii monoparentale, f`r` tat`. Ast`zi, procentul acestora a dep`[it 40%! Potrivit organiza]iei Families and Living Arrangements, \n 2006, \n SUA existau 12,9 milioane de familii monoparentale: 10,4 milioane de familii cu mame singure [i 2,5 milioane de familii cu ta]i singuri. Aproape 70% din fetele adolescente tr`iesc doar cu mama lor. \n „The Abolition of Marriage” 1, Maggie Gallagher afirm` c` majoritatea fetelor cu mame adolescente devin la rândul lor mame adolescente. Potrivit cercet`torilor americani Sara McLanahan [i Larry Bumpass, femeile n`scute \n familii monoparentale, crescute doar de mam`, au cu 53% mai multe [anse de a se c`s`tori \nainte de 18 ani, 111% [anse de a deveni mame adolescente, 164% [anse de a avea copii \nainte de c`s`torie, 93% [anse de a avea probleme majore \n c`s`torie. Timp de 25 de ani, sociologul Judith Wallerstein de la Universitatea Berkley a studiat copiii cu p`rin]i divor]a]i 2. Concluzia: probleme majore apar abia când ace[tia ajung la vârsta de 20-30 de ani. Au dificult`]i de rela]ionare, sunt \nclina]i s` r`mân` nec`s`tori]i sau s` divor]eze \n cazul \n care se c`s`toresc. Doar 60% din copiii cu p`rin]i divor]a]i se c`s`toresc, fa]` de 80% din cei ai c`ror p`rin]i r`mân \mpreun`. Dintre participan]ii la studiu, 38% aveau copii, din care 17% erau

Num`r jubiliar, 2008

052-057 Criza familiei.indd 53

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:19:25 AM

Familia modern`, joaca de-a mama [i de-a tata

Social

c`s`torite, iar din punct de vedere financiar o duc mai greu. De asemenea, adolescen]ii afla]i \n aceast` situa]ie per 1.000 de femei cu vârsta \ntre 15-19 au cu 122% mai multe [anse de a fi ex50 matricula]i [i cu 90% mai multe [anse de a avea note mici la [coal`. Unul din 14 copii trìe[te \ntr-o fa40 milie reconstituit`, de regul` mama fiind cea care locuie[te cu un alt b`rbat, care nu are nicio leg`tur` biologic` sau legal` cu copilul. Studiile 30 spun c` acesta este cel mai nesigur mediu pentru copil. 3 Cercet`torii de la Universitatea Missouri, Columbia, 20 au stabilit c` riscul de deces \n urma agresiunii fizice este cu 50% mai mare \n rândul acestor copii. Din statisticile privind copiii ce au murit \n urma 10 unor r`ni provocate, 21% trìau al`turi de mam` [i concubinul ei, acesta din urm` fiind de cele mai multe ori res0 ponsabil de moartea copiilor. „CoSursa: http://www.plannedparenthood.org/issues-action/sex-education/teen-pregnancy-6239.htm piii nu sunt supu[i la astfel de riscuri \n cazul p`rin]ilor unici”, a declarat n`scu]i \n afara c`s`toriei. Compara- tate pe cel al copiilor proveni]i din fa- Bernard Ewigman, de la Facultatea tiv, 61% din copiii crescu]i cu ambii milii. Pe locul \ntâi se afl` una dintre din Chicago. “Riscul cre[te \n mop`rin]i aveau copii, n`scu]i \n cadrul ]`rile considerate cele mai civilizate mentul \n care ace[tia stau \mpreun` c`s`toriei. Pe plan emo]ional, copiii din Europa, Islanda, cu 65% din copii cu un adult cu care nu sunt \nrudi]i.” cu p`rin]i separa]i se a[teptau ca rela- proveni]i din rela]ii de concubinaj. |i Majoritatea deceselor din rândul co]iile lor s` e[ueze [i se confruntau cu urmeaz` Danemarca [i Suedia, cu 55%. piilor sunt victime cu vârste foarte singur`tatea [i tr`darea. Wallerstein |n România, potrivit mici, 56% având mai pu]in concluzioneaz` c` acestora le lipse[te statisticilor oficiade un an, iar 90% - mai pu]in un model de familie \mplinit`, care [tie le din 1993, 15% din de trei ani. Povestea nu se s`-[i rezolve problemele inerente vie]ii copii proveneau din opre[te aici deoarece, odat` de cuplu. A[adar, divor]ul e o bomb` cupluri nec`s`torite, agresa]i, copiii devin la râncu efect \ntâziat! iar \n 2001, ponderea dul lor agresori [i delincven]i. Bomba ar putea fi \ns` oprit`. Un acestora ajunsese la Agresivitatea merge mân` La fiecare studiu condus de Institute for Ame- 26%. \n mân` [i cu s`r`cia, rata rican Values a ar`tat c` opt din zece Dintre copiii n`ss`r`ciei \n cazul copiilor ai cupluri care au evitat divor]ul erau fe- cu]i \n cadrul conc`ror p`rin]i trìesc \n conricite cinci ani mai târziu. cubinajului, doar un cubinaj fiind de cinci ori mai sfert vor avea parte de mare decât \n cazul celor cu FLORICELE PE CÂMPII/ ambii p`rin]i \n timp`rin]i c`s`tori]i. Violen]a, pul copil`riei, deoas`r`cia, certurile \i \mping HAI S~ LE-ADUN~M, COPII! rece concubinii care pe unul din cinci copii care Concubinajul a devenit o adev`rat` au copii au [anse mai trìesc \n familii reconstituamenin]are la adresa institu]iei c`s`- mari s` se separe deite s` fug` de acas`. toriei. De altfel, foarte multe state din cât cei f`r`. Ace[ti COPII CU COPII Occident au legiferat concubinajul, copii se confrunt` Fenomenul p`rin]ilor mimai ales din cauza num`rului de copii cu probleme emo]ionori nu ocole[te ]`rile \n curs n`s-cu]i \n afara c`s`toriilor, num`r nale mai mari dede dezvoltare [i nici pe cele care \l dep`[e[te \n unele ]`ri dezvol- cât cei din cuplurile

Olanda Japonia Fran]a Germania Canada Australia Statele Unite

Ratele na[terilor \n rândul adolescen]ilor

4,6 5,6 7,8 11 14,5 16,1 40,4

Absen]` nemotivat`

5 2 copii americani,

cresc f`r` tat`

SEMNELE TIMPULUI

052-057 Criza familiei.indd 54

Num`r jubiliar, 2008

Sursa: US News and World Report, 27 februarie 1995

10/27/08 5:19:37 AM

Familia modern`, joaca de-a mama [i de-a tata industrializate. Potrivit organiza]iei Salva]i copiii 7, 13 milioane dintre noun`scu]ii care sunt adu[i pe lume anual au mame cu vârste sub 20 de ani, iar 90% din na[teri au loc \n ]`rile \n curs de dezvoltare. Complica]iile pe perioada sarcinii [i la na[tere sunt principala cauz` a mortalit`]ii la femeile \ntre 15 [i 19 ani. Africa subsaharian` este campioana na[terilor la fetele \ntre 15 [i 19 ani: 143 de na[teri la 1.000 de minore. Potrivit Health and Demographic Survey, \n 1992, \n Niger, 47% din femeile de 2024 de ani erau c`s`torite \nainte de 15 ani [i 87%-\nainte de 18 ani. 53% din acestea n`scuser` \nainte de 18 ani. Niger, Liberia [i Mali sunt statele cu cel mai ridicat nivel de risc pentru tinerele mame [i copiii lor. Aici, anual, una din [ase adolescente d` na[tere unui copil, iar unul din [apte bebelu[i n`scu]i de mame adolescente moare

Concubinajul - antrenament pentru divor]4 ■ Concubinajul este considerat mai stresant decât c`s`toria. Doar 50% din cuplurile care trìesc \n concubinaj \nainte de c`s`torie ajung s` se c`s`toreasc`. |n Statele Unite [i Marea Britanie, concubinii, dup` ce se c`s`toresc, divor]eaz` mai devreme decât cuplurile care nu au coabitat \nainte de c`s`torie. \ntre 1960 [i 2004, num`rul cuplurilor care trìesc \n concubinaj \n SUA a crescut cu 1200%. |n general, cuplurile cu educa]ie medie, cu o slab` orientare religioas` [i resurse economice modeste opteaz` pentru alternativa coabit`rii: Unul din [ase cupluri care trìesc \n concubinaj r`mân \mpreun` doar trei ani. Durata medie a concubinajului este de unul, trei ani. ■ Rata divor]ului \n cazul cuplurilor care trìesc \n concubinaj \nainte de c`s`torie (39%) este aproape dubl` fa]` de cuplurile care se c`s`toresc f`r` s` fi locuit anterior \mpreun` (21%). Concubinii care nu se c`s`toresc niciodat` sunt cu 78% mai s`raci decât cei care r`mân c`s`tori]i. ■ O analiz` UCLA, care cuprinde 130 de studii, arat` c` perechile care locuiesc \mpreun` \nainte de c`s`torie sunt mai predispuse la probleme legate de consumul de alcool [i droguri. {ansele de a ajunge la depresie sunt de trei ori mai mari \n cazul cuplurilor care trìesc \n concubinaj decât \n cazul celor c`s`tori]i. ■ |n Anglia, 70% din femeile singure aleg s` trìasc` cu partenerul lor \nainte de c`s`torie. Un nivel sc`zut de religiozitate este legat de rate ridicate de concubinaj (24% pentru protestan]i, 23% pentru catolici, 32% pentru evrei [i 44% pentru americanii f`r` o religie anume). ■ |n Suedia, 55% din copii se nasc \n afara c`s`toriei; \n Fran]a procentul este de 45%; \n Marea Britanie-de 42%, \n timp ce \n Polonia este de numai 15%. ■ Jum`tate din familiile reconstituite care au copii au pornit de la o rela]ie de concubinaj, iar dou` treimi din copiii lor vor prefera concubinajul \n locul c`s`toriei. ■ Pentru 25% din americani, concubinajul este gre[it din punct de vedere moral. ■ |n 2010, se estimeaz` c` va exista o rela]ie de concubinaj la [apte c`s`torii.5

\nainte de a \mplini vârsta de un an. |n ceea ce prive[te ]`rile dezvoltate, campioan` este SUA cu un milion de minore care r`mân \ns`rcinate anual. Dintre acestea, un sfert avorteaz`, 14% pierd sarcina [i jum`tate o duc pân` la cap`t. Astfel, sunt 2.800 de sarcini pe zi, care cost` SUA [apte miliarde de dolari anual! |n plus, mamele adolescente renun]` de obicei la [coal`, doar o treime având diplom` de liceu. Copiii au greutate mic` la na[tere, mai târziu rezultate slabe la [coal` [i prezint` un risc ridicat de abuz [i

Num`r jubiliar, 2008

052-057 Criza familiei.indd 55

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:19:46 AM

Familia modern`, joaca de-a mama [i de-a tata

Social

neglijare. Bìe]ii au de 13 ori mai multe [anse de a ajunge \ntr-o \nchisoare, iar fetele sunt de 22 de ori mai predispuse s` devin` mame \nainte de majorat. 78% din copiii n`scu]i de mame adolescente [i care nu au o diplom` de liceu trìesc \n s`r`cie. Comparativ, rata s`r`ciei la mamele care au amânat na[terea, au diplom` de liceu [i sunt c`s`torite este de 9%. Raportul „Progresul na]iunilor”, prezentat anual de UNICEF, arat` c` România se situeaz` pe primul loc \n Europa \n ceea ce prive[te num`rul mamelor sub 18 ani. Potrivit raportului, dintr-o mie de femei care nasc, 43 sunt minore. Cifra ne situeaz` pe primul loc \n Europa, la egalitate cu Filipine, Chile, Turcia [i Mauritius. Conform Institutului Na]ional de Statistic`, anual, aproximativ 30.000 de minore devin mame. Fie c` a fost un accident, fie c` maternitatea este o cerin]` a comunit`]ii \n care trìe[te fata respectiv`, care este deja c`s`torit` la 14-15 ani, adolescentele se maturizeaz` precoce. Dac` pân` \n 2005, doar

Nu au avut parte de dragostea unui tat`: \n procente

100

din cer[etorii [i copiii fugi]i de acas` din copiii cu tulbur`ri de comportament din violatorii motiva]i de mânie din liceenii care abandoneaz` [coala

60 40 20

din delincven]ii juvenili

9085 80 71 70

0 Sursa: Current Populations Reports, US Bureau of the Census, www.census.gov

SEMNELE TIMPULUI

052-057 Criza familiei.indd 56

fetele de 14-15 ani intrau \n scripte ca fiind mame, vârsta scade de la un an la altul. Conform Ministerului Muncii, peste 500 de minore cu vârste sub 15 ani devin mame \n fiecare an.

SCUTECE SAU DISTRAC}IE? Cultura contemporan` descrie via]a p`rintelui drept una stresant` [i plin` de responsabilit`]i, \n timp ce via]a f`r` copii \nseamn` libertate [i distrac]ie. {i imaginea p`rin]ilor s-a

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:19:54 AM

of Nordic Statistics, 18,6% din familii erau cupluri conjugale cu copii [i 23,5% f`r` copii. |n 1999, indicele conjunctural al fertilit`]ii pe plan mondial era de 2,9 copii de femeie, \ns` \n Europa acesta era de numai 1,4 - sub rata necesar` pentru men]inerea popula]iei (2,1 copii la o femeie). Un alt studiu f`cut \n 1998 arat`, spre exemplu, c` \n landurile din Vestul Germaniei o treime din cuplurile c`s`torite, cu vârste sub 38 de ani, au preferat s` nu aib` copii. Cre[terea ponderii familiilor f`r` copii se \nregistreaz` [i \n Grecia, \n Austria, Finlanda, Portugalia, Fran]a sau Suedia. |n SUA, \n anul 2004, una din cinci femei cu vârsta de 40 de ani nu avea copii.

TIMP, BANI {I SENTIMENTE

|N 1986 UN CANADIAN PETRECEA |N MEDIE 4,2 ORE PE ZI CU FAMILIA. 20 DE ANI MAI TÂRZIU, ORELE DEDICATE FAMILIEI AU SC~ZUT LA 3,4.

deformat. Nu se mai vorbe[te despre p`rin]ii care fac sacrificii pentru copiii lor, ci de p`rin]ii care \[i neglijeaz` odraslele. Ultima g`selni]` american` sunt „p`rin]ii-elicopter” care \[i las` copiii s` fac` ce vor, ca mai apoi s` le sar` \n ajutor pentru a-i salva de consecin]ele negative ale comportamentului lor. Multe cupluri amân` astfel conceperea copiilor sau chiar renun]` la a mai avea copii. |n 1994, potrivit Yearbook

|n 1986, un canadian petrecea \n medie 4,2 ore pe zi cu familia. 20 de ani mai târziu, orele dedicate familiei au sc`zut la 3,4. Timpul petrecut la mas` cu familia a sc`zut [i el de la 60 la 45 de minute7. Surprinz`tor, a crescut timpul pe care canadienii \l petrec singuri, de la 133 de minute la 174 de minute pe zi. Statistici triste, prognoze \ngrijor`toare, realit`]i revolt`toare când vine vorba de familie. Dragostea [i-a pierdut autenticitatea. Sentimentele au miros de telenovel`. C`minul a devenit hotel, tat`l-un musafir, mamafeminist`, iar calculatorul-cel mai bun prieten al copilului. Familia pare s` fi intrat \n siajul recesiunii moravurilor. Printre nenum`ratele solu]ii pe care \n]elepciunea popular` sau terapeu]ii le recomand`, r`mâne una care, pe cât de veche, pe atât de pu]in este \ncercat`: rug`ciunea c`tre Cel care a spus: „Iubi]i-v` unii pe al]ii!”. ST 1. www.divorcereform.org 2. The long term effects of divorce on children, www. opentheworld.org 3. What happens to children born to cohabiting parents?, http://www.civitas.org.uk/hwu/cohabitation.pdf 4. Chuck Colson, 1995 5. Cohabitation facts, http://members.aol.com/cohabiting/facts.htm 6. Global incidence of teenage pregnancy, www.wikipedia.com 7. Time spent with family during a typical work day, 1986 - 2005, Canada

Num`r jubiliar, 2008

052-057 Criza familiei.indd 57

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:20:04 AM

Mediu

A fost odat` ca niciodat` (de-acum \nainte) „Imagina]i-v` o lume \n care modificarea mediului amenin]` s`n`tatea oamenilor, siguran]a fizic`, nevoile materiale [i coeziunea social`. Este o lume flagelat` de furtuni tot mai puternice [i mai dese [i amenin]at` de un nivel al m`rii \n cre[tere. Unii oameni se confrunt` cu inunda]ii masive, al]ii \ndur` secete severe. Extinc]ia speciilor are loc la rate f`r` precedent. Apa curat` este tot mai pu]in`, inhibând activitatea economic`. Degradarea solului pune \n pericol vie]ile a milioane de oameni. Aceasta este chiar lumea de azi.” Raportul ONU Global Environment Outlook 2007 CRISTINA RU}~

P`mântul 58

SEMNELE TIMPULUI

058-063 Incalzirea.indd 58

2008, un secol de Semne

10/27/08 5:45:28 AM

Cei mai calzi cinci ani din 1890 pân` \n prezent:

2005 1998 2002 2003 2006 la egalitate cu 2007

Dac` fenomenul El Niño – un curent de ap` cald ce curge periodic de-a lungul coastei ecuadoriene [i peruane, cu impact de scurt` durat` asupra climatului – a contribuit la \nc`lzirea din 1998, \n schimb nu a avut niciun aport la temperaturile neobi[nuit de ridicate din 2002-2003 [i 2005.

nii o contest`, al]ii \ncearc` s-o integreze \n ordinea cosmic`, dar pentru cei mai mul]i \nc`lzirea global` este un fenomen cert [i patologic, având cauze nenaturale. Scepticii insist` c` temperaturile actuale sunt la fel de mari precum cele de acum 1.000 de ani. Nu aceasta au dezv`luit [i „arhivele” meteo din ultimii 1.300 de ani: oamenii de [tiin]` au analizat inelele copacilor, coralii, compozi]ia straturilor inferioare ale calotelor glaciare [i a sedimentelor [i au stabilit c` temperaturile \n emisfera nordic` au fost aproape constante vreme de 1.000 de ani, dup` care, prin epoca industrial`, au \nceput subit s` creasc` la cote neegalate nici m`car \n perioada cald` din Evul Mediu. Concluzia: temperaturile din ultimele decenii sunt neobi[nuit de mari.

S` fie pur [i simplu mari, \n acord firesc cu minimele [i maximele activit`]ii Soarelui, a[a cum \ncearc` s` contrapun` din nou scepticii? Pe parcursul unui ciclu solar de 11 ani, demarcat de un maxim [i, respectiv, un minim al activit`]ii solare, radia]ia emis` de soare se modific` cu aproximativ 10%, fenomen ce se resimte automat [i la nivelul climei terestre. |ns` investiga]iile [tiin]ifice nu au putut stabili decât o nesemnificativ` rela]ie \ntre variabilitatea solar` [i evolu]ia recent` a temperaturii globale. Nu este vorba de cursul natural al lucrurilor, ci de o bulversare a sistemului climatic terestru. Potrivit Raportului din 2007 al Comisiei Interguvernamentale pentru Modificarea Climei (IPCC2007), \nc`lzirea din ultimele decenii a fost excep]ional de rapid` \n compara]ie cu schimb`rile climatice din ultimele dou` milenii [i constituie efectul net global al activit`]ii umane, \n special arderea de combustibili fosili, din 1750

2008, un secol de Semne

058-063 Incalzirea.indd 59

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:45:43 AM

A fost odat` ca niciodat` (de-acum \nainte) P`mântul pân` \n prezent. Prin emisia de gaze cu efect de ser`, mai ales CO2, oamenii au modificat compozi]ia atmosferei. „Cea mai mare parte a cre[terii temperaturii medii globale, \ncepând cu secolul al XX-lea, se datoreaz` foarte probabil cre[terii observate a concentra]iei de gaze cu efect de ser` antropogene” (IPCC2007). |n sistemul de notare IPCC, „foarte probabil” se traduce printr-o certitudine mai mare de 90%.

PLANETA ARE FEBR~! Climatologii de la Institutul Goddard de Studii Spa]iale, NASA, au stabilit c` cei mai calzi cinci ani din ultimul secol au survenit to]i \n ultima decad`. Cota \nc`lzirii globale \n ultimii 100 de ani a fost de 0,8 0C, din care 0,6 0C numai \n ultimii 30 de ani. La \nceput a fost lent, \ns` din 1975 fenomenul s-a accelerat cu 0,22 0C pe decad`. Speciali[tii cred c`, \n urm`torii 20 de ani, doar emisiile cauzate de om de gaze cu efect de ser` cumulate \n secolul al XX-lea vor sus]ine tendin]a deja ascendent` a \nc`lzirii globale cu \nc` 0,1 0C pe decad`. Pentru secolul al XXI-lea, studiile IPCC anticipeaz` o \nc`lzire cu 1,1 0C pân` la 6,4 0C.

„DIN PUNCTUL DE VEDERE AL NATURII, OMUL ESTE UN FENOMEN NIMICITOR” Urm`rile \nc`lzirii induse de om sunt resim]ite global la nivelul sistemelor fizice [i biologice. |n ultimii ani, s-a \nregistrat o diminuare a suprafe]elor \nz`pezite [i a maselor de ghe]ari alpini [i polari. |n regiunea arctic`, perioada de \nghe] s-a scurtat, iar temperaturile medii au crescut de dou` ori mai rapid decât \n restul lumii. Prin topire, ghea]a pierde din puterea de a reflecta radia]ia solar` [i absoarbe mai mult` lumin` [i c`ldur`, sus]inând pe mai departe procesul de topire. Diminuarea calotei glaciare arctice din ultimii 30 de ani s-a accelerat dramatic \ncepând 60

SEMNELE TIMPULUI

058-063 Incalzirea.indd 60

cu 2002, rata topirii \n perioada verii dep`[ind rata form`rii de ghea]` \n sezonul rece. |n intervalul 1980-2005, suprafa]a continentului arctic s-a mic[orat cu aproape 2,5 milioane km 2, de la 7,8 milioane km 2 la 5,32 milioane km 2. |n 2007, a ajuns la 4,13 milioane km 2, \n doar doi ani cumulând o pierdere de 1,2 milioane km 2! |n urm` cu câ]iva ani se prevedeau veri arctice f`r` ghea]` pân` \n 2080. |ns` la \nceputul verii 2008, suprafa]a \nghe]at` s-a redus din nou la dimensiunea

din iunie 2007, \n ciuda iernii ceva mai reci, astfel c` speciali[tii de la US National Snow and Ice Data Center cred c` ne putem a[tepta la o dezghe]are complet` a apelor arctice pe timp de var`, \n decurs de cinci-zece ani. Se pare c` stratul de ghea]` s-a sub]iat considerabil, favorizând o topire mult mai rapid` decât indicaser` calculele anterioare. Topirea ghe]arilor [i a calotelor glaciare s-a soldat cu un debit crescut de ap` preluat de ocean. |n plus,

2008, un secol de Semne

10/27/08 5:23:33 AM

m`sur`torile din 1961 pân` \n prezent Din anii 1970 s-a observat o intensifi- Ariditatea s-a accentuat \n ]`rile mediarat` c` temperatura medie a apei care a activit`]ii ciclonice \n Atlanticul teraneene, Sudul Africii [i Sudul Asioceanice a crescut pân` la adâncimi de de Nord, ca urmare a cre[terii tempe- ei. Fenomenul a fost atribuit \nc`lzirii peste 3.000 m, ceea ce a f`cut ca apa s` raturii suprafe]ei oceanice. |n ultimii apelor oceanice de suprafa]`, mai ales se dilate. Toate acestea au contribuit 35 de ani, num`rul furtunilor tropicale \n emisfera sudic`, consecin]a fiind la cre[terea semnificativ` a nivelului de maxim` intensitate aproape s-a du- alterarea circula]iei curen]ilor de aer. m`rii \n decada 1993-2003. Pân` \n blat \n toate bazinele oceanice. Anul |n viitorul apropiat, bazinul mediterasecolul al XX-lea, media global` a ni- 2005 a fost cel mai activ din istorie, nean se va transforma pe timp de var` velului m`rii a fost stabil`, variind cu cu 27 de furtuni suficient de puternice \ntr-un veritabil cuptor sterp. Asediat aproximativ 0,1 mm/an. |n secolul al pentru a primi un nume, dintre care 15 de secet` vreme de 30 de ani [i mai XX-lea, s-a \nregistrat o cre[tere me- s-au calificat ca uragane. A fost anul bine, Lacul Chad, una dintre cele mai die de 1,7 mm/an. Rata observat` \n uraganelor Katrina [i Wilma – cea mai mari surse de ap` dulce din Africa, de prezent este de 3 mm/an, iar speciali[tii puternic` furtun` din istoria Atlanti- care depind 20 de milioane de oameni, se a[teapt` s` continue s` creasc`. |N PERIOADA 2000-2006, ANUAL S-AU |NREGISTRAT DE Raportul IPCC 2007 preconiza c`, pân` \n 2010, PATRU ORI MAI MULTE DEZASTRE NATURALE DECÂT |N nivelul m`rii va cre[te cu ANII 1970. 0,28-0,43 m , \ns` f`r` a fi luat \n calcul topirea exa- Raportul ONU-World Economic and Social Survey 2008 cerbat` a calotelor polare. Alte studii estimeaz`, pentru aceea[i cului. Pe viitor, se prev`d furtuni tro- s-a mic[orat pân` la 5% din volumul perioad`, o cre[tere 0,5-1,4 m. picale cu maxime \n cre[tere ale vite- originar. |n schimb, frecven]a precipiCuren]ii [i temperatura de suprafa]` zei vântului. ta]iilor abundente \n zonele cu climat a apelor oceanice influen]eaz` activitaTot din 1970 s-au \nregistrat sece- umed (nordul Europei, Asiei [i Ametea eolian` [i astfel determin` climatul te de mai mare durat` [i intensitate, ricii de Nord) [i riscul inunda]iilor, regional. O cre[tere relativ mic` a me- pe suprafe]e tot mai extinse, mai ales cu consecin]e grave pentru societate, diei atrage o modificare substan]ial` \n zonele tropicale [i sub-tropicale. infrastructur` [i calitatea apei, sunt \n a extremelor atât \n ceea ce prive[te cre[tere. temperatura, cât [i precipita]iile. Iar Potrivit unui studiu recent, \n ceea ce prejudiciaz` cel mai mult ecoviitorul apropiat, acumul`rile sistemelor sunt extremele, nu mediile. de gaze cu efect de ser` deja Valurile de c`ldur` nimicitoare \nreprezente \n atmosfer` vor degistrate recent \n America [i Europa, vansa perioada topirii z`pezii perioadele de secet` prelungit`, ploicu pân` la 60 de zile. |n ultimii le violente [i ninsorile abundente din 50 de ani, maximul topirii s-a America de Nord, Europa [i Asia sunt \nregistrat cu 10-15 zile mai semne ale climei extreme ce se va indevreme decât data obi[nuit`. stala pe P`mânt ca urmare a cre[terii Urm`rile nu pot fi decât tragiconcentra]iei de gaze cu efect de ser` ce pentru ecosisteme [i agridin atmosfer`. cultur`. Dac` z`pada se tope[te Tot mai obi[nuite vor deveni zilele mai devreme, aceasta \nseamn` [i nop]ile cu temperaturi anormal de prea mult` ap` la \nceputul ridicate, la fel [i valurile de c`ldur`. |n anului [i insuficient` mai târultimii 50 de ani, s-a \nregistrat o diziu, rate [i mai mari ale pierdeminuare a num`rului [i a intensit`]ii rilor forestiere [i risc crescut zilelor friguroase, cu amplificarea pede izbucnire a incendiilor, cu rioadelor toride. Un caz notabil recent efecte adverse pentru faun` [i \l constituie valul de c`ldur` ce a lovit integritatea solului. Europa \n 2003, f`când peste 70.000 Impactul \nc`lzirii globale de victime (World Disasters Report, s-a f`cut sim]it [i asupra sis2007). temelor biologice. |n fiecare 2008, un secol de Semne

058-063 Incalzirea.indd 61

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:23:42 AM

A fost odat` ca niciodat` (de-acum \nainte) P`mântul prim`var`, ciclul vegetal \ncepe mult mai devreme, p`s`rile migratoare sosesc mai devreme. |n lan]urile muntoase din Europa a fost semnalat` o veritabil` transhuman]` a copacilor [i arbu[tilor de pe coastele montane la \n`l]imi mai mari [i temperaturi mai mici. |n unele regiuni alpine, \n secolul al XX-lea, temperaturile au crescut cu peste 0,9 0C. Concentra]iile mari de CO 2 din atmosfer` s-au tradus prin cantit`]i mari de CO 2 dizolvat \n oceane care, ca urmare, au suferit o acidificare a apei. Modificarea pH-ului apelor oceanice de suprafa]` pune \n pericol supravie]uirea organismelor [i ecosistemelor marine care sunt adaptate la o marj` de valori ale pH-ului extrem de \ngust`. Tot ca o consecin]` a \nc`lzirii globale, \n ultimii 50 de ani a fost observat` [i o dezoxigenare a apelor oceanice, mai ales \n zonele \n care s-au \nregistrat cele mai mari cre[teri ale temperaturii. Diminuarea cantit`]ii de oxigen va fi cu mult mai drastic` \n zona

tropicelor, decimând fauna [i flora marin` [i l`sând \n urm` adev`rate de[erturi subacvatice.

BUMERANG Modificarea climei este v`zut`, \n prezent, ca o amenin]are pentru securitatea omenirii. Fenomenele meteo extreme, variabilitatea climatic` cu impact asupra rezervelor de ap` potabil` [i produc]iei de hran`, formele noi de boli infec]ioase sunt factori de risc pentru omenire, to]i asocia]i cu \nc`lzirea global`. |nc`lzirea planetei are loc gradat, \ns` cu efecte abrupte [i acut resim]ite, manifestate prin radicalizarea climei. Anul acesta, cu ocazia Zilei Mondiale a S`n`t`]ii, dr. Margaret Chan, director general al Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii, avertiza c` ambele tendin]e submineaz` fundamentele bun`st`rii societ`]ii: aerul, apa, hrana, ad`postul [i s`n`tatea. Furtunile violente, inunda]iile, secetele, temperaturile extreme pun \n pericol via]a [i posesiunile oamenilor. |n

Dezastre de magnitudine mare

2003

2004

2005

1.800

Uraganul Katrina mor]i [i alte mii de sinistra]i

1995-2002 1998

226.408

Tsunami în Oceanul Indian mor]i

100000

70.000

200000

Valul de c`ldur` din Europa mor]i

300000

600.000

400000

Foamete \n Coreea de Nord mor]i

500000

18.791

600000

Uraganul Mitch în America Central` mor]i

\n decada 1997-2006

Anul 2006 s-a deta[at prin cel mai mare num`r de inunda]ii [i zile cu temperaturi extreme din \ntreaga decad`. – World Disasters Report 2007

SEMNELE TIMPULUI

058-063 Incalzirea.indd 62

raportul din 2007 cu privire la dezastrele naturale, Crucea Ro[ie comunica o cre[tere cu 60% a num`rului [i violen]ei dezastrelor naturale \n decada 1997-2006, comparativ cu 1987-1996. Totodat`, num`rul de dezastre naturale \nregistrat spre sfâr[itul decadei aproape s-a dublat fa]` de anul ini]ial, cu 433, [i, respectiv, 427 de calamit`]i, \n 2005 [i 2006, fa]` de 236, \n 1997. |n aceea[i perioad`, num`rul de mor]i s-a dublat, iar cel al persoanelor afectate anual a crescut cu 12%. Anul 2007 s-a men]inut la acelea[i cote alarmante, cu 433 de dezastre naturale raportate. Trecerile rapide de la temperaturi mici la temperaturi mari favorizeaz` producerea deceselor din cauze cardiace

2008, un secol de Semne

10/27/08 5:23:52 AM

de consumul de ap` contaminat` [i care anual fac milioane de victime. Pân` \n 2020, problema apei se va acutiza [i mai mult \n Africa, Australia, Noua Zeeland` [i multe insule mici; pân` \n 2030, se va diminua drastic debitul bazinelor hidrologice din centrul, sudul Europei, [i Sud-Estul Asiei, America de Nord [i America Latin`. Temperaturile crescute [i aridizarea unor regiuni tot mai mari, precum [i escaladarea inunda]iilor \n zonele de coast` [i de delt` \[i spun cuvântul [i \n ceea ce prive[te produc]ia agricol`.

145 de milioane de oameni. „Modificarea climatic` anticipat` va agrava serios standardele de via]` deja la limit` \n multe state din Africa, Asia [i Orientul Mijlociu, cauzând instabilitate politic` extins`,” se avertiza \n raportul National Security and the Threat of Climate Change, publicat \n 2007 de o organiza]ie nonprofit din SUA, sub supervizarea unei comisii militare. |n cursul secolului al XX-lea, deteriorarea condi]iilor de trai din cauze climatice a fost cauza principal` a 38 de cazuri de migra]ii masive, din care jum`tate s-au

ORI DE CÂTE ORI SE INSTALEAZ~ FRICA (...), ACEASTA POATE CONDUCE LA LUAREA DE M~SURI SEVERE |MPOTRIVA UNUI GRUP DE OAMENI CONSIDERA}I O AMENIN}ARE

[i respiratorii. Totodat`, cre[terea mediei temperaturii globale exacerbeaz` nivelul smogului [i al particulelor din aer care pot declan[a astmul. |n \ntreaga lume, \n jur de 300 de milioane de oameni sufer` de astm. |n 2005, num`rul de decese din aceast` cauz` a fost de 250 de mii [i se a[teapt` s` creasc` cu aproape 20% \n anii urm`tori. Ca urmare a alter`rii regimului c`derilor de precipita]ii, rezervele de ap` dulce sunt compromise cantitativ [i calitativ. Deja \n lume patru din zece oameni se confrunt` cu problema insuficien]ei apei potabile, iar efectele acestui fapt se reg`sesc \n statisticile cu privire la epidemiile de malarie, holer`, diaree [i alte afec]iuni declan[ate

Problema a atins cote tragice \n Australia [i India, unde fermierii falimenta]i de capriciile vremii recurg la sinucidere pentru o ie[ire – definitiv` – din impas. |n urm`toarele patru decade se preconizeaz` reducerea cu 50% a terenurilor arabile din America Latin`, prin de[ertificare [i salinizare. \ntr-un studiu publicat \n luna mai de Comisia European`, pierderile pricinuite de modificarea climei la nivel de produs global brut au fost apreciate la 7%. |ns`, ]inând cont c` majoritatea celor afecta]i sunt oameni s`raci, pagubele se ridic` la 40-50% din „Produsul Global Brut al s`racilor”. Cre[terea nivelului m`rii amplific` riscul inunda]iilor [i al disloc`rii popula]iei din zona de coast`. |n 1992, \ntr-un raport ONU se estima c` mai mult de jum`tate din popula]ia actual` a lumii tr`ie[te pe o raz` de 60 km distan]` de ]`rm [i aproape jum`tate din ora[ele cu mai mult de un milion de locuitori sunt situate \n zonele de coast` [i de delt`. Cele mai vulnerabile regiuni sunt Delta Nilului, mega-deltele din Asia [i insulele mici din Atlantic [i Pacific. O ridicare a nivelului m`rii cu un metru s-ar solda cu inundarea permanent` a 2,2 milioane km2 de uscat [i dislocarea a

soldat cu conflicte, unele violente1. Potrivit unui raport ONU din 2006 (Overcoming One of the Greatest Environmental Challenges of Our Times: Rethinking Policies to Cope with Desertification), \n urm`torii zece ani, aproximativ 50 de milioane de oameni vor fi nevoi]i s`-[i p`r`seasc` locul de re[edin]` din cauza de[ertific`rii, iar alte zeci de milioane, din cauza lipsei de ap` sau, dimpotriv`, din cauza rev`rs`rii m`rii. |n ]`rile din Nordul Africii, Statele Unite, Fran]a, Spania, Italia, India migra]ia reprezint` o problem` politic` tot mai acut`. Leon Fuerth, profesor de rela]ii interna]ionale la Universitatea George Washington [i fost consilier la Casa Alb`, \n probleme de securitate na]ional`, afirma c` una dintre consecin]ele presiunii crescânde asupra grani]elor [i resurselor naturale va fi [i un fel de lupt` de clas` interna]ional`, cu na]iunile bogate blindându-[i grani]ele \n fa]a valurilor de refugia]i. „Ori de câte ori se instaureaz` frica, cu sau f`r` asisten]` politic`, aceasta poate conduce la luarea de m`suri severe \mpotriva unui grup de oameni considera]i o amenin]are.” ST 1http://irps.ucsd.edu/assets/017/7164.pdf

2008, un secol de Semne

058-063 Incalzirea.indd 63

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:24:02 AM

Mediu

â&#x20AC;&#x17E;Whiskey-ul este pentru b`ut, apa este motiv de lupt`.â&#x20AC;? Mark Twain

De[i Terra, mica noastr` planet` albastr`, este dominat` \n propor]ie de 71% de ape, ultimele dou` genera]ii au ajuns s` simt` dureros penuria de ap`. MARIUS ANDREI

B`t`lia

pentru ape 64

SEMNELE TIMPULUI

064-071 Batalia penru ape.indd 64

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:38:08 AM

pesimist`: „Odat` cu cre[terea economiei globale, s-a m`rit [i setea ei… Multe conflicte se arat` la orizont... Prea adesea, acolo unde avem nevoie de ap`, g`sim arme.” Nu este prima dat` când auzim astfel de declara]ii. |nc` din 1995, Ismail Serageldin, vice-pre[edinte al B`ncii Mondiale declara: „Dac` r`zboaiele secolului 20 au fost pentru petrol, r`zboaiele secolului urm`tor vor fi pentru ap`.” Din 2006, Marea Britanie preg`te[te o unitate special` cu misiunea expres` de a asigura nevoile vitale ale cet`]enilor ei afla]i \n zonele cu poten]ial conflictual ridicat generat de criza resurselor de ap`. Din primele lec]ii de geografie fizic`, copiii afl` despre circuitul regenerator al apei \n natur`. Dar lec]ia nu cuprinde [i informa]ia c` procesul

cât de mult timp i-ar trebui s` se regenereze. Studiile apreciaz` c` 1700 metri cubi de ap` anual pe cap de locuitor este pragul minimal, sub care apar tensiuni sociale. Iar o ]ar` cu mai pu]in de 1000 metri cubi este sortit` unei crize na]ionale. Dintre cele 37 de conflicte armate din ultima jum`tate de secol, 30 s-au produs \n zone aride. |n 1955, pe lista ]`rilor \n criz` figurau [apte state (\ntre care Iordania [i Kuweit). |n 1990, lista cuprindea alte 13, din care opt se g`sesc \n Orientul Mijlociu (ca Israel, Palestina, Arabia Saudit` [i Emiratele Arabe Unite). Dup` estim`rile ONU, se apreciaz` c` \n 2025 se vor ad`uga alte zece ]`ri (\ntre care Egiptul, Etiopia, Iran [i Siria). Nevoile comune au uneori darul s` conduc` la colaborare. Cele 263 de fluvii transfrontaliere au constituit,

PENTRU UNII, APA ESTE UN DAR DE LA DUMNEZEU {I NU AR TREBUI S~ AIB~ PRE}. PENTRU AL}II, CA BANCA MONDIAL~, APA OBLIGATORIU TREBUIE S~ AIB~ UN PRE}...

imit`rile resurselor hidrologice locale, schimb`rile climatice [i adesea managementul gre[it au f`cut ca aproximativ 20% din popula]ia lumii s` aib` acces restrâns sau insuficient la apa potabil`. Problema este de a[a natur` \ncât guvernele [i autorit`]ile locale au ajuns s` stabileasc` cine, când, cât [i cum prime[te aceast` ap`. La 24 ianuarie 2008, secretarul general al ONU pronun]a o constatare

hidrologic cere timp, de la câteva zile pân` la câteva milenii. Perioada medie de refacere a debitului unui râu este de aproximativ 18 zile – atât este necesar ca s` se \nlocuiasc` fiecare pic`tur` luat` din el. Pentru lacurile [i z`c`mintele subterane de ap` sunt necesare mii de ani. Dac` - a[a cum se preconizeaz` - locuitorii din sudul Africii ar exploata cu l`comie z`c `mântul acvifer din de[ertul nubian, – cea mai mare rezerv` subteran` de ap` din lume, nimeni n-ar putea spune

\n ultima jum`tate de secol, tot atâtea motive de cooperare \ntre ]`ri riverane: au fost adoptate peste 400 de tratate destul de trainice cu privire la utilizarea apei. Un bun exemplu este pactul fluviului Indu care, \n ciuda turbulen]elor dintre India [i Pakistan, a supravie]uit totu[i conflictelor armate din 1965 [i 1971 [i crizei nucleare din 2002. Din nefericire, cooperarea nu constituie regula \n majoritatea cazurilor. Ac]iuni unilaterale, ca de exemplu

Num`r jubiliar, 2008

064-071 Batalia penru ape.indd 65

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:38:18 AM

Mediu

B`t`lia pentru ape

militare, impun regulile jocului (vezi Egiptul [i Israelul). Dar apa nu poate fi proprietatea nim`nui. |n lumea arab`, de exemplu, responsabilitatea pentru bunul colectiv reglementeaz` administrarea apei astfel: cel care sap` o fântân` are dreptul s` o foloseasc` primul, dar nu poate refuza dreptul celorlal]i de a o folosi pentru a bea – om sau animal. Omul care introduce un vas \n fântân` va fi st`pânul deplin doar al cantit`]ii de ap` pe care a scos-o [i doar atât. Fundamentali[tii islamici \ns`, când e vorba s` \mpart` apa cu ne-islamicii, vor s` fac` din ap` un instrument al Jihadului. Pentru unii, apa este un dar de la Dumnezeu [i nu ar trebui s` aib` pre]. Pentru al]ii, ca Banca Mondial`, apa obligatoriu trebuie s` aib` un pre], simplu pentru c` resursele existente de ap` sunt limitate. Doar 2,7% din apa de pe Terra este „dulce” sau potabil`, din care 77,2% este blocat` \n calotele glaciare [i ghe]ari. Restul de 22,4% se afl` \n sol (ca umiditate [i ape subterane). Numai 0,36% din toat` apa dulce se g`se[te \n râuri, lacuri, la \ndemâna omului. Din aceasta, apa potabil` propriu-zis` reprezint` o cantitate infim` de 0,08%. Datorit` cre[terii speran]ei de via]` [i exploziei demografice din lumea a treia, se apreciaz` c` pân` \n 2025, cererea de ap` va cre[te cu 40%. Carlie Kronick, consilier pe probleme climatice la Greenpeace, prevede c`, \ntreaga Afric` subsaharian`, cea mai mare parte a Asiei [i vestul Americii de Sud risc` s` r`mân` f`r` resurse de ap`, dac` \nc`lzirea global` continu`.

APELE DISCORDIEI construirea unui baraj sau devierea cursului unui râu transna]ional pentru utilit`]i na]ionale, devin motive de ostilitate. |n multe din \ntâlnirile la nivel \nalt, pe agenda ascuns` figureaz` problema apei. Mitchel Bard, director al Bibliotecii virtuale evreie[ti, unul dintre exper]ii americani \n politici ale Orientului Mijlociu declara c` „…apa 66

SEMNELE TIMPULUI

064-071 Batalia penru ape.indd 66

este un element-cheie al oric`rei negocieri de pace, chiar dac` este neglijat \n ochii presei”. Conflictele se nasc \ntre preten]iile ]`rilor \n amonte [i nevoile ]`rilor \n aval. Cele \n amonte, de ex. Turcia, consider` c` pot controla economia apelor, dispunând de ele la discre]ie. |n alte cazuri, ]`ri din josul fluviului, \n virtutea superiorit`]ii

Pe când era general, Ariel Sharon a m`rturisit un am`nunt esen]ial din culisele r`zboaielor isralo-arabe: „Oamenii cred c` 5 iunie 1967 este ziua \n care a \nceput r`zboiul de [ase zile. |n realitate, a \nceput cu doi ani [i jum`tate mai devreme, \n ziua \n care Israelul a decis s` reac]ioneze fa]` de redirec]ionarea Iordanului”. Ce se \ntâmplase? La un summit arab din Amman, \n

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:38:26 AM

B`t`lia pentru ape 1964, s-a decis ca izvoarele Iordanului Gherilele Fatah ale lui Yasser Arafat suveranitate asupra apelor teritoriale? s` fie redirec]ionate de c`tre Liban [i au fost \nfiin]ate ca o reac]ie \mpotriva Fac ele parte din resursele na]ionale, Siria a[a \ncât Israelul s` nu mai be- sistemului israelian de administrare a sau se constituie \ntr-o bizar` excep] neficieze de apele lui. Cu câteva luni apei. Israelul, teritoriile palestiniene ie, \n numele unei etici suprana]iona\naintea summitului, Israelul constru- [i Iordania depind \n egal` m`sur` de le? ise pe malul vestic al M`rii Galileii o sta]ie de pompare uria[` capabil` s` trans- DAC~ EXIST~ VOIN}~ POLITIC~ PENTRU PACE, APA NU porte apa pân` \n De[ertul VA FI UN OBSTACOL. DAC~ VREI MOTIVE DE R~ZBOI, APA Neghev. Tensiunea dintre Liban [i Israel a crescut |}I OFER~ OCAZII MARI. URI SHAMIR rapid \n momentul \n care Cazul disputei dintre Turcia [i Siria Israelul a acuzat vecinul din nord c` apele Iordanului. Totu[i, Israelul era \ncearc` s` devieze râul Yarmuk care cel care controla apele acestuia redu- este clasic. |n ianuarie 1990, Turcia a se vars` \n Marea Galileii, o surs` cându-i debitul \n vreme de secet` [i oprit apele Eufratului, demonstrând ]`rilor \nvecinate c` le poate controla primar` de ap` proasp`t` a acestuia. restric]ionându-l sever. accesul la ap`. Oficial, \ntreruperea a Acordul de pace \n urma r`zboaielor fost determinat` de umplerea uria[ului includea [i chestiunea apei. „Dac` ZIUA |N CARE S-A |NCHIS lac de acumulare de la noul baraj exist` voin]` politic` pentru pace, apa ROBINETUL de la Atatürk. |n realitate, Turcia a nu va fi un obstacol. Dac` vrei motive |n ciuda dialogului mai clar sau ar`tat Siriei ce se poate \ntâmpla dac` de r`zboi, apa \]i ofer` ocazii mari”, declara Uri Shamir, membru al echipei mai obscur \n jurul apei, omenirea pre[edintele Hafez al-Assad continu` de negociatori israelieni ai procesului n-a rezolvat \nc` vechea dilem`: cât s` ajute rebelii kurzi din sud-estul de justificat` este preten]ia de Anatoliei. Irakul a fost [i el afectat, fapt de pace din Orientul Mijlociu.

Eufratul, \n aval de barajul Atatürk

Num`r jubiliar, 2008

064-071 Batalia penru ape.indd 67

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:38:35 AM

Mediu

B`t`lia pentru ape

Egipt. Aceasta nu este singura tensiune \n jurul Nilului. Peste 160 de milioane de oameni din zece ]`ri riverane. |n câteva decenii, popula]ia din bazinul Nilului se va dubla. Nota bene! |n aceast` zon` se afl` unele dintre cele mai militarizate ]`ri ale Africii !

Râul Nil

APE GALBENE China este una dintre cele trei ]`ri care au votat contra Rezolu]iei ONU (nr. 51/229 din 21 mai 1997) care stabile[te principiile gestion`rii fluviilor interna]ionale. Motivul este, desigur, unul intern. China are probleme cu resursele de ap`, pe de o parte insuficiente pentru o popula]ie atât de numeroas`, iar pe de alt` parte decare a determinat crearea unei alian]e este gata s` foloseasc` for]a pentru teriorate prin poluare iresponsabil`. \ntre Siria [i Irak. Dup` trei s`pt`mâni, a-[i ap`ra resursele vitale. Teama \n ultimele decenii, \n sezoanele seEufratul [i-a reluat cursul. Tensiunile principal` este generat` de barajele pe cetoase, apele Fluviului Galben seac` dintre Turcia [i Siria persist` \ns` din care Etiopia ar vrea s` le ridice \n su- \nainte s` ajung` pân` la mare. |n criz`, cauza planurilor Turciei de a construi sul Nilului. Cât timp Etiopia a fost sub China a planificat o serie de devieri 22 de baraje [i rezervoare, ceea ce va regim comunist (1977-1991), Egiptul a (par]iale) ale fluviului Irti[ care adap` reduce Siriei cantitatea de ap` pân` la stat lini[tit [tiind c` ]ara vecin` n-avea trei ]`ri (China, Kazahstan [i Rusia), 40% din debitul Eufratului din 1980. finan]are suficient` [i nici suport in- realizând – cu scopul irig`rilor - un Dup` Eufrat, urmau planuri pentru terna]ional pentru a construi baraje. canal de comunicare cu râul Karamai. râul Tigru, cu efect direct Acest lucru a diminuat asupra Irakului. sim]itor resursele de ap` Mali]ios, fostul pre[eale Kazahstanului de Est, CHINA ARE PROBLEME CU dinte al Turciei, Suleyman ceea ce a dus la tensiuni RESURSELE DE AP~. PE DE O Demirel, explica: ”Nici \nc` nerezolvate. Siria [i nici Irakul nu pot Pentru a-[i consoliPARTE INSUFICIENTE PENTRU O pretinde apele Turciei, da strategia exclusivist`, POPULA}IE ATÂT DE NUMEROAS~, a[a cum nici Ankara nu China s-a oferit s` sprijine IAR PE DE ALT~ PARTE DETERIORATE Etiopia \n utilizarea apei poate pretinde petrolul lor. Avem dreptul s` faNilului pentru agricultur`, PRIN POLUARE IRESPONSABIL~. cem ce vrem. Resursele [tiind bine c` faptul acesde ap` sunt ale Turciei, ta va provoca reac]ii ostile iar rezervele de petrol din partea Egiptului. Dar sunt ale lor. Noi nu le pretindem s` \ Lucrurile par a se complica \n ultima ce conteaz`? C`ci cine ar \ndr`zni s` mpart` cu noi resursele de petrol, iar vreme. se opun` colosului chinez? Pe de alt` parte, Egiptul prive[te cu ei nu pot pretinde s` folosim \n comun resursele de ap`.” Replica Siriei a fost team` [i spre Sudan, din cauza sim- TENSIUNI CHINO-INDIENE Problemele Chinei sunt \ns` mai finan]area rebelilor kurzi \n vederea patiilor sale fa]` de Iranul fundamentalist, cu toate c` \nc` se folose[te de multe. Inten]iile sale cu fluviul unor atentate teroriste \n Turcia. un acord din 1959 prin care e stipulat` Brahmaputra alimenteaz` un fitil peCEARTA PENTRU NIL utilizarea apelor Nilului de jos exclu- riculos care ar putea dinamita rela]iile Fluviul Nil adap` patru ]`ri: Egipt, siv de c`tre Sudan [i Egipt. |n ultimii cu India. |n 2007, China a decis rediSudan, Uganda [i Etiopia. Egiptul s-a ani, Sudanul pretinde o utilizare mai rec]ionarea râului [i construirea unei dovedit un stat moderat stat \n Orien- mare a apelor Nilului Albastru, ceea serii de lacuri de acumulare cu scopul tul Mijlociu. Cu toate acestea, Egiptul ce presupune un debit mai mic pentru irig`rii regiunii secetoase din nordul 68

SEMNELE TIMPULUI

064-071 Batalia penru ape.indd 68

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:38:44 AM

B`t`lia pentru ape

Bangladesh, râul Buriganga

Chinei – ceea ce a provocat protestul mânios al Indiei suprapopulate. Acesta nu era primul semn al divergen]elor: \n anul 2000, India a acuzat China c` i-a blocat informa]ii privind cre[terea nivelului râurilor \n Tibet (din pricina topirii excesive a ghe]arilor din Himalaya). Aceasta a cauzat inunda]iile din nord-estul Indiei [i din Bangladesh. |n consecin]`, un val nesfâr[it de imigr`ri ilegale s-a ab`tut c`tre India, care a fost nevoit` s` construiasc` un adev`rat „zid chinezesc” pentru a st`vili mareea. Se estimeaz` c` zilnic aproximativ 6.000 de persoane trec grani]a ilegal. Crize asem`n`toare, la scar` poate ceva mai redus`, pâlpâie pe toate continentele, neocolind nici pe cei din lumea \ntâi: Statele Unite ale Americii Num`r jubiliar, 2008

064-071 Batalia penru ape.indd 69

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:38:52 AM

Mediu

B`t`lia pentru ape [i Canada \[i disput` aprig apa din Marile Lacuri.

VECHEA DILEM~ Un fapt devine tot mai limpede. Mai mult decât criza carburan]ilor sau cea alimentar`, penuria de ap` se arat` a fi o problem` primordial` de supravie]uire, pentru care oameni [i na]iuni vor fi gata s` arunce orice \n joc. Acesta [i este motivul pentru care se ajunge atât de greu la un consens privind utilizarea apelor interna]ionale. Practic, exist` trei concep]ii fundamentale \n aceast` chestiune: (1) ”suveranitatea teritorial` absolut`”, când statul poate folosi resursa de ap` a[a cum dore[te el, chiar dac` este \n detrimentul statelor vecine; (2) ”suveranitatea teritorial` limitat`”, care invoc` folosirea egal` de c`tre toate p`r] ile; [i (3) ”comunitatea statelor riverane”, care promoveaz` un management integrat al bazinelor hidrografice. Conform World Water Council, agricultura este consumatorul nr. 1, cu aproximativ 70% din consumul global, urmat` de industrie, cu un consum de 22% [i sectorul domestic, cu un consum de 8%. Tot agricultura este [i cel mai mare poluator al apei. Utilizarea crescând` a pesticidelor [i fertilizatorilor au contaminat pânza freatic` [i apele de suprafa]`. Poluarea domestic` [i industrial` este \n cre[tere [i afecteaz` atât ]`rile dezvoltate, cât [i pe cele \n curs de dezvoltare.

CINE STABILE{TE PRE}UL APEI? |n anul 2000, \n Cochabamba, al treilea ora[ ca m`rime din Bolivia, privatizarea firmei Bechtel Enterprise Holdings a scos popula]ia pe strad`, din cauza privatiz`rii apei [i impunerii unui pre] al facturii la ap` echivalent cu un sfert sau chiar mai mult din venitul mediu. Conflictul a \ncetat doar când sistemul de aprovizionare cu ap` a revenit sub controlul autorit`] ilor. Practica privatiz`rii resurselor de 70

SEMNELE TIMPULUI

064-071 Batalia penru ape.indd 70

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:39:08 AM

O CRIZ~ GLOBAL~ A RESURSELOR DE AP~, CU IMPLICA}II PROFUNDE ASUPRA AGRICULTURII, DECI {I A HRANEI, AMENIN}~ POPULA}IA LUMII. |N TIMP CE OMENIREA CRE{TE CU APROXIMATIV 80 DE MILIOANE PE AN, CONSUMUL TOT MAI MARE DE AP~ (...) PREFIGUREAZ~ |NC~ UN POSIBIL CASUS DE VIITOARE NELINI{TE GLOBAL~.

interes na]ional reprezint` o cauz` mai nou` \n tensiunile referitoare la ap`. La Forumul Mondial al Apei, din anul 2000 de la Haga, un consor] iu de companii multina]ionale din domeniul serviciilor apelor, sus]inute de Organiza]ia Mondial` a Comer]ului, a \ncercat s` determine ONU s` defineasc` apa ca fiind o nevoie a omului (care poate fi vândut` pentru profit de companii private), \n loc de a fi un drept al omului (care asigura un acces egal f`r` profit al tuturor la rezervele de ap`). Prin declara]ia din 2002, ONU [i-a clarificat pozi]ia: accesul la ap` reprezint` un drept al omului, ceea ce este mai mult decât o nevoie. Pentru a facilita cooperarea \n locul conflictului sunt prezentate patru reguli: (1) Guvernele s` nu mai trateze apa ca pe o rezerv` disponibil` infinit care poate fi exploatat` f`r` a ]ine cont de problemele ecologice; (2) s` se evite unilateralismul. Orice schimbarea a bazinului unei ape trebuie s` fie negociat`, [i nu impus`. (3) Guvernele ar trebui s` priveasc` dincolo de grani] ele propriei ]`ri pentru o cooperare cu celelalte ]`ri afectate. (4) Liderii politici trebuie s` se implice. De obicei, discu]iile cu privire la managementul apei sunt purtate de tehnicieni. Un lucru [tim cu to]ii: f`r` ap` po-

tabil` nu exist` via]`. Din p`cate, din ce \n ce mai mul]i oameni nu mai au acces la ap` potabil` [i de calitate. Cu cât presiunea asupra rezervelor de ap` potabil` se amplific` din cauza cre[terii popula]iei, dezvolt`rii economice [i polu`rii, accesul la ap`, distribuirea [i utilizarea ei devin din ce \n ce mai mult preocup`ri critice care pot avea consecin]e profunde cu privire la stabilitatea social`. O criz` global` a resurselor de ap`, cu implica]ii profunde asupra agriculturii, deci [i a hranei, amenin]` popula]ia lumii. |n timp ce omenirea cre[te cu aproximativ 80 de milioane pe an, consumul tot mai mare de ap` (dublat la fiecare 21 ani) pe fondul diminu`rii resurselor disponibile prefigureaz` \nc` un posibil casus de viitoare nelini[te global`, care va pune \n cump`n` vie]uirea multora [i, \n cele din urm`, supravie]uirea tuturor. {i totu[i, criza apei nu se datoreaz` atât cantit`]ii precare, cât managementului iresponsabil [i distribu]iei inechitabile. Chiar acest r`u reprezint` un motiv de speran]`. Asta \nseamn` c` amenin]area nu reprezint` o fatalitate; c` st` \nc` \n puterea omului s` se reculeag` [i, pentru propriul s`u bine, s`-[i reajusteze criteriile [i valorile – \ntre care aproapele este valoarea suprem`. ST

Num`r jubiliar, 2008

064-071 Batalia penru ape.indd 71

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:39:16 AM

S`n`tate

Creatorul de-a

Joaca

DR. FLORIN THEODORU

|n ultimii ani ne-am obi[nuit s` citim pe ambalajul unor produse alimentare sintagma: „modificat genetic”. Cu oarecare \ncredere \n institu]ia ce r`spunde de protec]ia consumatorului, inscrip]ia nu ne alarmeaz`: „Odat` ce e pe raft, nu e nicio problem`!” A venit \ns` momentul s` afl`m c` folosirea acestor produse nu este o chestiune de preferin]`, ci de responsabilitate major` pentru noi [i copiii no[tri.

e câ]iva ani bântuie \n lume teroarea Morgellons, o maladie cu etiologie necunoscut`. Bolnavii acuz` mânc`rimi insuportabile la nivelul pielii [i apari]ia sub epiderm` a unor fibre ro[ii, albastre sau negre care cresc [i str`pung pielea \n afar`. Centrul pentru Controlul [i Prevenirea Bolilor din 72

SEMNELE TIMPULUI

072-079 Joaca de-a Creatorul.indd 72

Statele Unite a descris boala astfel: „Morgellons - condi]ie maladiv` inexplicabil` [i debilitant`, caracterizat` prin senza]ii bizare subcutanate [i leziuni dermatice, oboseal`, confuzie mental`, pierderea memoriei, dureri complexe, alterarea judec`]ii, disfunc]ii sociale precum alienarea de familie [i pierderea capacit`]ii de munc`. Când boala evolueaz`, apar simptome de paranoia, tulbur`ri bipolare, autism...” Sindromul a fost identificat \n America, Europa, Africa de Sud, Japonia, Filipine, Indonezia, Australia... Cu numai câteva luni \n urm`, medicii \ncadrau Morgellons la capitolul bolilor \nchipuite, psihice sau, \n cel mai serios caz, parazitologice („New Scientist”, 15 sept. 2007). Din pricina cazuisticii crescânde (cu 100 de noi cazuri pe lun`, \nsumând peste 12.000 pe mapamond), câ]iva cercet`tori f`r` prejudec`]i s-au hot`rât s-o investigheze. Revista Psychology Today (martie 2007) reconstituie traseul: farmacologul Randy Wymore de la Universitatea Oklahoma a solicitat exper]ilor \n medicin` legal` a departamentului de poli]ie Tulsa s` examineze fibrele prelevate de la bolnavii de Morgellons. Spectroscopul n-a g`sit nicio asem`nare cu cele 800 de tipuri de fibre \nregistrate, iar cromatografia a constatat c` erau diferite de cele 90.000 de substan]e organice din baza lor de date. Fibrele se dovedeau a fi ce-

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:51:52 AM

FOTO: GULIVER/GETTY

Octombrie, 2008

072-079 Joaca de-a Creatorul.indd 73

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:52:02 AM

Joaca de-a Creatorul luloz` – substan]` pe care organismul uman nu o poate sintetiza! Apoi dr. Ahmed Kilani (Clongen Labs) a identificat \n ele ADN-ul unui fungus (ciuperci). Iar dr. Vitaly Citovsky, profesor de biologie celular` la Universitatea din New York, a descoperit \n aceste fibre gene de Agrobacterium, folosit pentru modificarea genetic` a unor culturi. Pentru a elimina orice \ndoial`, profesorul Citovsky a examinat biopsii provenite de la bolnavi de Morgellons al`turi de cele prelevate de la persoane s`n`toase. Doar cei bolnavi au fost testa]i pozitiv. La 7 februarie 2008, Newsweek a anun]at c` Centrul pentru Controlul [i Prevenirea Bolilor din SUA a \ns`rcinat Institutul Kaiser din California [i Institutul de patologie al for]elor armate s` clarifice presupusa leg`tur` dintre Morgellons [i plantele modificate genetic.

REVOLU}IA OMG |n 1973, cercet`rile biologiei celulare au deschis un nou orizont pentru aplica]ii agricole [i medicale: ingineria genetic`. |n 1978, Herbert Boyer a reu[it, prin modific`ri genetice, s` ob]in` de la bacteria E.coli insulin` uman`. A urmat hormonul de cre[tere din drojdie de bere sau din bacterii modificate genetic, bioreactivi, vaccinuri din organisme modificate genetic (OMG) etc... Odat` cu aceste performan]e, modific`rile genetice au devenit o preocupare pentru [tiin]`, dar [i o miz` economico-politic` uria[`. Agricultura transgenic` a devenit ringul competi]iei dintre corpora]ii- gigant ca AstraZeneca, Novartis [i Monsanto –ce produce aproximativ 70% din semin]e MG (modificate genetic) de pe pia]`, hormoni de cre[tere, pesticide, cu 674 de patente bioteh74

SEMNELE TIMPULUI

072-079 Joaca de-a Creatorul.indd 74

nologice. Treisprezece ]`ri au adoptat culturile transgenice. Dac` \n 2003, suprafa]a total` pentru culturile MG \n lume era de 68 de milioane hectare, \n 2006 aceasta a ajuns la 102 milioane ha, respectiv 7% din \ntreaga suprafa]` cultivat`, din care mai mult de jum`tate se afl` \n SUA, 18% \n Argentina, 12% \n Brazilia, 7% \n Canada [i câte 4% \n China [i India ( Science & Vie , nov. 2007). 55% din toat` produc]ia mondial` de soia este MG. |ntre 66% [i 75% din ali-

mentele din SUA con]in ingrediente din soia, porumb [i zah`r MG. |n conferin]a despre biotehnologia viitorului (Suedia, septembrie 2001), organiza]ia ONU pentru alimente [i agricultur` (FAO) a rezumat dezideratele agriculturii OMG: rezisten]` la d`un`tori [i viru[i, toleran]` la ierbicide, \ncetinire a procesului coacerii [i durabilitate a produselor pe raftul magazinelor. Pe lâng` cele patru culturi MG extensive, soia, porumb, bumbac [i trestie de zah`r, o serie lung` de legume [i fructe MG au ap`rut pe pia]`. |n plus, s-au efectuat MG la conifere, eucalipt, care \nc` n-au fost comercializate. Câteva sute de teste de teren sunt \n derulare, majoritatea \n America Latin`, Africa [i Asia.

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:52:13 AM

[i gr`simi mono-saturate; ro[iile MG ar ajuta la prevenirea cancerului [i a osteoporozei; \n plus, ele au o coacere \ncetinit` [i o via]` mai lung` pe raft, la fel ca [i banana; cartofii MG absorb mai pu]in` gr`sime când sunt pr`ji]i; c`p[unile MG pot supravie]ui \nghe]ului; m`rul MG \ncorporeaz` un vaccin contra pneumoniei infantile; animalele MG cresc mai repede [i au nevoie de mai pu]in` hran`: somonul MG poate cre[te de 30 de ori mai repede decât cel obi[nuit. Pe talerul riscurilor, Journal of Applied Ecology (2005, nr. 15) a[az` o serie de pericole: transferarea prin polen a genelor de la culturile MG la ierburi [i insecte care devin rezistente la pesticide; apari]ia unor boli [i agen]i patogeni noi, mult mai viguro[i; afectarea altor plante din ecosfer`; distrugerea biocomunit`]ilor [i a agro-ecosistemelor; distrugerea ireparabil` a diversit`]ii speciilor [i a diversit`]ii genetice; riscuri pentru s`n`tatea animalelor [i a oamenilor, prin apari]ia de alergii [i

te. Contaminarea prin vânt afecteaz` toat` flora, apoi insectele, p`s`rile [i animalele. Transferarea genelor de rezisten]` la ierbicide [i insecticide poate crea specii noi de d`un`tori, dar [i epidemii nea[teptate. Distrugerea unor specii de fluturi [i p`s`ri compromite lan]ul trofic. Acestea nu sunt fantezii de la birou. |n 1998, doar pe 16.000 ha din Spania [i 1.200 ha din Fran]a se cultiva porumb MG. Ast`zi, dup` poleniz`ri \ncruci[ate, teritoriul MG nu mai poate fi delimitat! Diversitatea cedeaz` \n fa]a monoculturii. |n Anglia, sfecla de zah`r MG amenin]` supravie]uirea ciocârliei. Apoi specia fluturelui monarh a fost devastat` \n propor]ie de 44% de porumbul MG. Popula]ia de albine din SUA (care polenizeaz` circa 35% din culturile americane) a fost distrus` \n propor]ie de 30% de pesticidele Bayer sau de polenul culturilor Terminator ( The Guardian , 9 februarie 2005). Fermierii anun]` c` \n parcelele MG „protejate”

DUP~ 12 ANI DE LA LANSAREA INDUSTRIAL~ A CULTURII TRANSGENICE, LISTELE PRO {I CONTRA MG NU MAI TREBUIE EVALUATE CANTITATIV (...) CI CALITATIV... Pentru noi [i genera]iile care vin, ce promite revolu]ia agricol` MG?

PRO SAU CONTRA Dup` evaluarea American Institute of Biological Sciences (2002), exist` motive \ntemeiate pentru promovarea culturilor MG. Spre exemplu: Culturile MG pot evita epidemiile; \ncruci[area culturilor MG se poate produce controlat; costurile de produc]ie sunt mai mici pe termen lung; Sunt necesare mai pu]ine ierbicide... Apoi produsele MG prezint` multe avantaje: orezul cu vitamin` A \ncorporat` poate preveni orbirea a 100 de milioane de copii cu deficien]e de vitamina A; culturile de soia MG ar avea un nivel mai redus de acizi trans

toxine noi, cre[terea rezisten]ei la antibiotice [.a. Dup` 12 ani de la lansarea industrial` a agriculturii transgenice, listele pro [i contra MG nu mai trebuie evaluate cantitativ [i nici economic, ci calitativ pentru c` este vorba de via]a planetei [i a omului.

CUTIA PANDOREI Sunt nenum`rate erori umane care au putut fi reparate cu un anumit pre]. Consecin]ele nefaste ale agriculturii transgenice, \n schimb, ar putea fi ireversibile \n ceea ce prive[te ecosistemul planetar. Politica corpora]iilor, de a[a-zis` „co-existen]`” a culturilor GM [i a celor obi[nuite este o imposibilita-

au ap`rut deja buruieni rezistente la ierbicide tari. |n Canada, buruienile planta]iilor cu trestie de zah`r MG au devenit rezistente la trei ierbicide.

CALUL TROIAN Pu]ini [tiu c` succesul companiilor produc`toare de OMG se datoreaz` uneia dintre cele mai mari fraude [tiin]ifice – cum o numesc criticii programelor OMG 1. Anume, sub pretextul c`, dac` recoltele MG seam`n` fizic [i la gust cu cele obi[nuite, nu mai este necesar testul pentru siguran]a alimentar`. La numai câ]iva ani de la debutul agriculturii transgenice, savan]ii au atras aten]ia asupra faptului c` 1. Jeffrey M. Smith, “Genetic Roulette: The Documented Health Risks of Genetically Engineered Foods”, 2007

Num`r jubiliar, 2008

072-079 Joaca de-a Creatorul.indd 75

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:52:22 AM

Joaca de-a Creatorul efectele modific`rilor genetice nu sunt vizibile imediat, ci doar pe termen lung (Microbiology Today, 26 febr. 1999). La ora aceasta, \nc` lipsesc informa]ii suficiente despre OMG. Pu]ini [tiu c` OMG utilizeaz` gene care sunt rezistente la antibiotice. Rezisten]a la neomicin`/canamicin` este poate markerul cel mai uzual. Prima cultur` de porumb MG con]inea o gen` rezistent` la ampicilin`. {i \n ceea ce prive[te poten]ialul alergen al acestor plante, disputele sunt \n toi ( Science & Vie , nr. 1082 p. 59). Marii produc`tori [i utilizatori de OMG sus]in c` studiile efectuate nu au eviden]iat diferen]e semnificative. {i totu[i, exist` suficiente probe care s` declan[eze semnalul de alarm`. Un experiment efectuat pe un lot de cobai de corpora]ia Monsanto a dovedit c` porumbul MON 863 produce mic[orarea rinichilor [i cre[terea semnificativ` a celulelor albe. Dup` ce Consiliul pentru Mediu al UE a somat corpora]ia s` fac` publice rezultatele, UE a interzis importul acelui tip de porumb [i cultivarea lui pe teritoriul european. 2 Repetarea experimentului a mai relevat leziuni hepatice [i al]i indicatori de toxicitate. Animal Science (nr. 82, 2006) a ar`tat c` secre]ia de enzime hepatice la iepurii hr`ni]i cu soia MG era anormal`. Iar consumul de cartofi MG a fost corelat atât cu mic[orarea [i par]ial atrofierea ficatului la [oareci, cât [i cu \nmul]irea anormal` a celulelor intestinale ( Nutrition and Health , vol. 16, 2002). Animalele hr`nite regulat cu OMG( Science et Vie , nr 1082, nov. 2007) dovedesc modific`ri aberante la nivelul organelor [i ]esuturilor – ficat, rinichi – [i \n ce prive[te valorile trigliceridelor \n sânge, care sunt crescute cu 24-40 de procente etc. Fapt interesant este c`, odat` cu \nl`turarea hranei MG, multe din simptomele mai sus amintite au disp`rut. 3 Alte studii 2. Greenpeace Press Release, „GM Maize Has Risks and Side Effects”, 22 iunie 2005. 3. Irina V. Ermakova, articolul „Genetically Modified Organisms and Biological Risks,” \n documentul Procee-

SEMNELE TIMPULUI

072-079 Joaca de-a Creatorul.indd 76

au \nregistrat observa]ii semnificative: [oarecii hr`ni]i cu tomatele FlavrSavr dezvolt` leziuni gastrice \n propor]ie de 35%, iar 17% au murit \n intervalul de dou` s`pt`mâni de la \nceperea testelor; puii cobailor hr`ni]i cu porumb Liberty Link au avut o mortalitate dubl` fa]` de cei hr`ni]i organic; pancreasul [oarecilor hr`ni]i cu soia Roundup Ready [i cartofi MG era m`rit [i prezenta modific`ri profunde; cartofii modifica]i genetic au cauzat o cre[tere mai lent` a creierului; 52% din puii proveni]i de la femele hr`nite cu OMG au murit \n primele trei s`pt`mâni, comparativ cu doar 9% al puilor din grupul de control... 4

DOSARUL MG Doar o scurt` incursiune \n domenii aferente ingineriei genetice ne provoac` noi motive de \ngrijorare fa]` de inventivitatea n`stru[nic` a omului devenit demiurg. „Boala vacii nebune” – o racil` a sfâr[itului de secol XX, \[i are oridings of International Disaster Reduction, Conferin]a (IDRC) de la Davos, Elve]ia, 2006. 4. Irina V. Ermakova, „Experimental Evidence of GMO Hazards”, referat sus]inut la conferin]a „Savan]i pentru o Europ` liber`” de OMG, Bruxelles, 12 iunie 2007.

ginea \n hr`nirea bovinelor cu resturi organice (resturi din cadavrele rumeg`toarelor) ca surs` ieftin` de proteine, suplimentate cu hormon de cre[tere pentru bovine rBGH. Hormonul acesta, autorizat de Administra]ia pentru alimente [i medicamente din SUA, afecteaz` nu doar creierul animalului, ci [i laptele lui. Dr. Samuel Epstein, de la Universitatea Illinois, afirm`: „Laptele vacilor hr`nite cu rBGH este cu totul diferit de laptele

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:52:30 AM

Joaca de-a Creatorul

|MPOTRIVA OMG EXIST~ AZI REALIT~}I ECOLOGICE {I EVIDEN}E {TIIN}IFICE: AGRICULTURA SE AFL~ PE O PANT~ NEGATIV~, CU O UTILIZARE PE SCAR~ LARG~ A FERTILIZATORILOR ARTIFICIALI DE AZOT {I DE PESTICIDE. THE INDEPENDENT natural din punct de vedere nutritiv, biochimic, farmacologic [i imunologic. |n plus, el este contaminat cu antibiotice folosite la tratarea mastitelor.” |n timp ce SUA au trecut sub t`cere pericolul, Canada [i Europa au interzis vânzarea laptelui cu modific`ri genetice. 5 Bumbacul [i porumbul „\mbun`t`]ite” genetic cu bacillus thuringiensis (folosit contra insectelor polenivore) au decimat popula]ia de albine, insecte [i p`s`ri din zonele cultivate \n Thailanda, degradând \n acela[i timp [i solul. Un alt caz: pentru a cre[te profitul suplimentului nutritiv „Triptofan”, compania Showa Denko din Japonia a introdus un fragment de gen` bacterian` \n produsul ini]ial, realizând GM Tryptophan. Rezultatul a fost un nou sindrom, Eusinfilia Hyalgia, cauz` a 37 de mor]i, 1.535 de paraliza]i, plus alte câteva mii afecta]i de tulbur`ri sangvine. Chemat` \n instan]`, compania a trebuit s` pl`teasc` desp`gubiri de dou` miliarde de dolari. 6 Vaccinul hepatitei B a fost realizat cu substan]e MG. |n SUA, \n anii 1990, au fost raportate 17.000 de cazuri de spitalizare. 7 5. „European Journal of Cancer”, no. 16,1993; [i Lancet, no., 9113, 1998. 6. Trends in Biotech, nr. 12, septembrie 1994. 7. Raportul „Vaccine Adverse Event Reporting System”, c`tre guvernul SUA, 8 ianuarie 2003.

E{ECUL OMG Pre]ul pl`tit de cazurile individuale enumerate poate c` ar fi fost profitabil, dac` \n schimb treimea fl`mând` a lumii s-ar culca s`tul`. Surpriza cea mare este c` \ntreaga aventur` a MG se dovede[te un rateu de propor]ii globale. |n 2001, ONU promovase un program de dezvoltare a culturilor transgenice (Human Development Report 2001). La data aceea, ONU recomanda dep`[irea re]inerilor fa]` de OMG – singurul [i cel mai bun instrument pentru zonele ecologice marginale [i remediul pentru foamea lumii a treia. Dup` numai [apte ani, ONU a chemat peste 400 de savan]i din 60 de ]`ri la Johannesburg, pentru adoptarea unui plan de dezvoltare \n agricultur` pentru urm`torii zece ani. Planul acesta ini]iat de Banca Mondial`, FAO, Programul de dezvoltare ONU, Programul de mediu ONU, OMS [i reprezentan]ii guvernelor, ai societ`]ilor civile, ai sectoarelor private, dar [i ai unor institu]ii [tiin]ifice a costat cinci ani de cercetare [i analize. Raportul numit „Declara]ia interna]ional` a [tiin]ei [i tehnologiei agrare de dezvoltare” (IAASTD), publicat \n aprilie 2008, aprecia c` oferta agriculturii transgenice e nesatisf`c`toare, c` agricultura industrial` a dat gre[ [i c` OMG nu e solu]ia pentru s`r`cie, foame sau schimb`rile climatice. Raportul reprezint` o lovitur` direct` dat` politicii guvernamentale a SUA [i UE. Un alt raport convergent din iulie 2008, semnat de un grup de oameni de

Num`r jubiliar, 2008

072-079 Joaca de-a Creatorul.indd 77

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:52:43 AM

Joaca de-a Creatorul [tiin]` 8, postula c` „nu exist` eviden]e c` plantele MG au o toleran]` sporit` la secet` sau c` reduc utilizarea fertilizatorilor. {i nici c` au o productivitate sporit`. |n fapt, biotehnologia n-are aproape nimic s` ofere crizei alimentare pe termen scurt.” 9 {i la interval de numai o lun`, jurnalul britanic The Independent 10 concluziona: „Cu 20 de ani \n urm`, OMG promitea minuni de necrezut. |mpotriva OMG exist` azi realit`]i ecologice [i eviden]e [tiin]ifice: agricultura se

a emisiilor de CO 2. Acest raport este confirmat [i de International Trade Centre, consilierii World Trade Center [i ai ONU.” Verdictul IAASTD n-a fost o surpriz`. De cel pu]in opt ani, cercurile [tiin]ifice [i ale activi[tilor sociali lansau avertismente privind necesitatea renun]`rii la „hrana Frankenstein”. Numai \n 2000, opozi]ia popula]iei fa]` de produsele MG a crescut la 51% \n SUA, 59% Canada, 71% \n Fran]a, 73% \n Germania [i 82% \n Japonia.

afl` pe o pant` negativ`, cu utilizare pe scar` larg` a fertilizatorilor artificiali de azot [i de pesticide. Hrana noastr` a pierdut vitamine, gust [i diversitate [i a devenit nes`n`toas`. Confirmând concluziile unui raport anterior al FAO, declara]ia IAASTD afirm` c` agricultura organic` (nu cea MG) este cea cu poten]ialul real pentru asigurarea hranei lumii \ntr-o epoc` a cre[terii pre]urile la petrol [i a nevoii de reducere

Mari companii (Coca-Cola, McDonalds, Burger...) au renun]at la produsele MG. |n 2005, 35% din ]`ri aveau restric]ii \n importul culturilor MG ( The Futurist , sept.-oct. 2005). Pe plan global, peste 100 de regiuni agricole majore s-au delimitat de OMG [i 40 de alte ]`ri, \nsumând o treime din popula]ia lumii, au cerut indicarea pe etichet` a produselor MG. Culmea ironiei este c`, \n 2007, \nsu[i Koffi Annan, fost secretar general ONU, a luat pozi]ie contra folosirii OMG \n lupta pentru eliminarea foamei \n Africa ( Business Daily – Kenya, 17 iulie 2007).

8. Union of Concerned Scientists a fost fondat` la Massachussetts Institute of Technology, \n 1969, \n jurul laureatului Nobel Henry Kendall [i num`r` actualmente 250.000 de activi[ti din lumea [tiin]ei. 9. Dr. Margaret Mellon, \n „The Organic & Non-GMO Report”, iunie-iulie 2008. 10. The Independent , 21 august 2008, articolul lui Peter Melchett: ”S` nu-i crezi pe apologe]ii modific`rilor genetice!” Vezi [i Daily Mail , din 16 aprilie 2008, articolul lui Sean Poulter: ”GM Foods ’Not the Answer’ to World’s Food Shortage Crisis, Report Says.”

SEMNELE TIMPULUI

072-079 Joaca de-a Creatorul.indd 78

{I TOTU{I „TERMINATOR” La 11 martie 2008, mai multe canale de televiziune din Fran]a, Germania

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:52:56 AM

OMG [i România |n ceea ce prive[te România, ]ara noastr` se reg`se[te printre cele 22 de ]`ri din lume care cultiv` OMG. Cu ocazia reuniunii Consiliului Mini[trilor Agriculturii din UE (22-23 octombrie 2007), România a votat \n favoarea introducerii pe pia]` UE a trei noi tipuri de porumb MG3. |ncepând cu 1 ianuarie 2007, \n acord cu legisla]ia european` s-a interzis cultivarea de soia modificat` genetic pe teritoriul ]`rii noastre. „|ns` importul de soia MG nu este interzis, astfel \ncât ea continu` s` fie folosit` masiv ca furaj” (EZ, 1 Mai 2008). De cealalt` parte Ministerului Mediului, sus]inut puternic de mai multe ONG-uri, printre care Greenpeace, este \mpotriva OMG. Acest minister a solicitat Comisiei pentru Securitate Biologic` reevaluarea [tiin]ific` a riscurilor \n cazul cultiv`rii porumbului MG.

[i Canada au transmis un documentar [ocant, „Lumea \n viziunea lui Monsanto” 11. |n documentar, eseistul Jeremy Rifkin m`rturisea: „N-am v`zut o societate cu o influen]` atât de determinant` [i la un nivel atât de \nalt asupra autorit`]ilor guvernamentale responsabile de legisla]ie, ca Monsanto [i OMG ale sale”. Monsanto – caracati]` aservit` de mii de agen]i care spioneaz` modul \n care se desf`[oar` agricultura –, numit [i distrug`torul biodiversit`]ii agricole de care omenirea s-a bucurat de mii de ani, nu este deloc dispus s` renun]e la lupta de acaparare a \ntregului lan] alimentar al lumii. Prin tehnologia semin]elor „Terminator” 12 – ultima „bomb` cu neutron” a agriculturii –, caut` s` subordoneze pia]a din China, India, Pakistan [i marile ]`ri produc`toare. |n ciuda faptului c` se afla cu câ]iva ani \n urm` \n pragul falimentului, la ora actual` Monsanto este determinat` s` devin` cea mai puternic` corpora]ie din lume. Sprijinit din umbr` de concernul 11. Titlul original este: „Le monde selon Monsanto”. 12. Tehnologia „Terminator” const` \n introducerea unei gene suicidale \n plant`, pentru ca fermierul s` nu mai poat` fi autonom, resem`nând propria sa s`mân]`, ci s` depind` complet de Monsanto pentru fiecare sezon pentru s`mân]` [i ierbicidele complementare. Co-patentorul acestei tehnologii este [i Departamentul pentru Agricultur` a SUA.

Rockefeller, \n ultima decad` a cheltuit peste 100 de milioane de dolari, subven]ionând cercetarea [i dezvoltarea culturilor MG \n lume, dar [i campaniile electorale din SUA. Prin finan]area instruirii superioare a peste 400 de oameni de [tiin]` din Filipine, Thailanda, Kenia, China, Monsanto [i-a deschis \n ultimii 18 ani u[i \n toate ]`rile,

creându-[i capete de pod pretutindeni. Restul rezolv` timpul [i vântul, contaminând cu polen MG culturile conven]ionale. Dar Monsanto nu lucreaz` singur. Se pronosticheaz` c`, pân` la sfâr[itul decadei, domina]ia global` a SUA se va baza pe controlul stocului de hran` a \ntregii planete, mult mai mult decât controlul militar sau energetic. Dincolo de semin]e [i hran` [i mult deasupra problemelor unor fermieri nec`ji]i sau ale unor romantici ap`r`tori ai naturii, \n jurul OMG se duce o alt` b`t`lie. Mizele sunt mult mai mari. Dimensiunile geopolitice ale problemei merit` aten]ie. ST

Num`r jubiliar, 2008

072-079 Joaca de-a Creatorul.indd 79

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:53:05 AM

S`n`tate

Alimenta]ia,

Suicid sau

longevitate ac` mintea este s`n`toas` \ntr-un corp s`n`tos, atunci vechiul proverb latin este la fel de adev`rat [i \n ra]ionamentul consecutiv: corpul nu poate fi s`n`tos f`r` o alimenta]ie s`n`toas`. Deteriorarea progresiv` a calit`]ii alimentelor submineaz` s`n`tatea trupului [i performan]ele mentale. Lumea de azi seam`n` tot mai mult cu o comunitate de bolnavi, debili [i neferici]i, cu speran]` de via]` cel pu]in modest`. Tragedia st` \n faptul c` suntem ignoran]i \n privin]a cauzelor majore ale problemelor noastre: stilul de via]` nes`n`tos [i alimenta]ia neinteligent`. Când auzim despre ”securitatea alimentar`” – ne-am obi[nuit s` privim spre lumea a treia: penurie [i inani]ie. |n timp ce foametea afecteaz` o treime din popula]ia lumii, celelalte dou` treimi sunt p`gubite mai ales de calitatea proast` a hranei. 80

SEMNELE TIMPULUI

080-089 Suicid sau longevitate.indd 80

„OTR~VURI” GUSTOASE

Odat` cu industrializarea agriculturii [i dezvoltarea uria[elor lan]uri de producere [i desfacere a alimentelor, calitatea produselor alimentare s-a deteriorat constant \n favoarea cre[terii cantitative, a durabilit`]ii produselor pe rafturile magazinelor, dar [i \n favoarea rafinamentelor gastronomice. Mai pu]in intereseaz` riscurile pe termen lung pe care le presupune consumul acestor alimente. Atât timp cât produsele se vând [i aduc profit, produc`torii au asigurarea c` sunt pe drumul cel bun. |n ultima decad`, nutri]ioni[tii semnaleaz` cu \ngrijorare o serie de amenin]`ri la adresa calit`]ii [i duratei vie]ii. Conferin]a interna]ional` despre poluan]ii organici persisten]i 1 a alertat recent \ntreaga lume cu privire la cre[terea alarmant` a toxicit`]ii apei [i a alimentelor. Avertismentele

sunt \ns` tratate cu aceea[i impasibilitate ca [i \ngrijor`rile privind distrugerea ecosistemelor [i deteriorarea condi]iilor de via]`. Asemenea ultimelor genera]ii ale civiliza]iilor disp`rute, oamenii par s` tr`iasc` numai pentru prezent, f`r` s` se gândeasc` la viitor. Dac` hrana este gustoas`, de ce ne-am face griji?

GESTIONARI DE NENOROCIRI Dr. Ernst Wynder, \ntemeietorul Funda]iei Americane de S`n`tate2, deplângea faptul c` majoritatea medicilor – care ar fi trebuit s` fie promotorii s`n`t`]ii – arat` acela[i dezinteres fa]` de m`surile profilactice. Motivul? |n mod tradi]ional, medicii sunt educa]i s` se ocupe de boli [i de simptome [i sunt prea pu]in preg`ti]i s` recunoasc` factorii premerg`tori apari]iei bolii. Preven]ia prin alimenta]ia s`n`toas` apare rareori \n curriculumul

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:54:32 AM

Dac` mintea este s`n`toas` \ntr-un corp s`n`tos, atunci vechiul proverb latin este la fel de adev`rat [i \n ra]ionamentul consecutiv: corpul nu poate fi s`n`tos f`r` o alimenta]ie s`n`toas`.

DR. VIRGILIU STROESCU

academic, [i atunci doar ca o anex` a patologiei3. Ca atare, institu]iile sanitare nu prea sunt nici orientate [i nici dotate pentru profilaxie. Aceast` atitudine general` este reflectat` \n reglement`rile societ`]ilor de asigurare care onoreaz` doar m`surile terapeutice, nu [i pe cele profilactice. Mai e mult pân` la \mplinirea predic]iei lui Edison: ”Medicul viitorului nu va da medicamente, ci \i va face pe pacien]i s` devin` interesa]i de o alimenta]ie s`n`toas` [i de prevenirea bolilor”4. Deci, cum al]ii nu se \ngrijesc de s`n`tatea noastr`, devine imperativ ca fiecare s`-[i asume o mai mare responsabilitate pentru starea sa de bine, prin informare personal` [i prin reformarea obiceiurilor, chiar dac` ar fi s` se pl`teasc` pre]ul unui disconfort pasager. Este [tiut faptul c` boala canceroas` este cauzat` genetic doar \n propor]ie de 30%,

iar stilul de via]` o provoac` \n propor]ie de 70%. E a[adar limpede c` r`spunderea ne apar]ine. Când miza e \ns`[i s`n`tatea, niciun pre] nu poate fi ”prea mare”.

UN START BUN Experien]a medical` a dovedit c`, dintre toate m`surile preventive, „profilaxia primar`” este cea mai eficient`. Ea se refer` la m`surile preventive luate \nainte de depistarea oric`rei st`ri patologice, ca de ex.: vaccin`rile, renun]area la alcool [i tutun, adoptarea unei alimenta]ii s`n`toase, ini]ierea unui program de activitate fizic` [.a. Cât de diferit ar ar`ta statistica deceselor \n lume, dac` s-ar acorda m`surilor preventive aten]ia cuvenit`! Statistica principalelor cauze ale mortalit`]ii \n SUA este un exemplu conving`tor: bolile de inim`- 28,5%; cancerul-22,8%; bolile cerebro-

vasculare-6,7% [i diabetul-3,0 % . Acestea patru r`spund pentru 61% din decese. (|n compara]ie cu ele, rata mortalit`]ii prin accidente pare nesemnificativ`: 4,4%). Iar bolile amintite au o cauz` principal` \n stilul de via]` defectuos: alimenta]ie nes`n`toas`, lipsa exerci]iului fizic, fumatul [i consumul de alcool. 5 Un alt studiu desf`[urat pe 20 ani 6 a ar`tat c`, \n SUA, mortalitatea prin cancer a crescut din cauza consumului abundent de gr`simi [i proteine de origine animal`. Dup` opinia unor nutri]ioni[ti, principalul motiv al indiferen]ei \n ce prive[te stilul de via]` este lipsa unei inform`ri corecte, difuzat` eficient. |n urm`toarele trei capitole sunt expuse câteva informa]ii ce pot s` dinamizeze resortul unei motiva]ii puternice, capabil` s` aduc` schimbare.

Num`r jubiliar, 2008

080-089 Suicid sau longevitate.indd 81

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:54:44 AM

Suicid sau longevitate

A. Obiceiuri alimentare d`un`toare Obiceiurile sunt stereotipii dinamice care s-au impus treptat prin repetare. |n general, unii creeaz` modelul, [i cei mai mul]i le imit`. |n ce prive[te stilul de via]`, schimbarea nu este u[oar` [i \ncepe \ntotdeauna cu o informare corect` ce poate conduce ulterior la formarea unor convingeri s`n`toase.

Bùturile colorate [i dulci Bùtiurile colorate [i dulci con]in trei ingrediente dùn`toare. |n primul rând, sunt coloran]ii, conservan]ii [i corectorii de gust. Coloran]ii cei mai folosi]i, E102, E104, E110, E 122, E124 [i E129, sunt dovedi]i a fi deosebit de periculo[i, favorizând tumori tiroidiene, renale [i tulbur`ri ale sistemului nervos [i digestiv. |n al doilea rând, e vorba de „zah`rul ascuns” \n cantit`]i neb`nuit de mari. Un singur pahar con]ine [ase-nou` linguri]e de zah`r, \n timp ce \n tot sângele din organism exist` o singur` linguri]` (5 g). {ocul zaharat supune pancreasul la un efort imens, care \n cele din urm` poate duce la diabet. Pe de alt` parte, ingerarea zah`rului din r`coritoare cauzeaz` obezitate, una dintre bolile genera]iei tinere. Raportul Comitetului Parlamentului European pentru Mediu, S`n`tate public` [i Securitate alimentar` (27 mai 2008) a anun]at c` 22 de milioane de copii din UE sunt supraponderali [i peste cinci milioane dintre ei sunt obezi, una dintre cauze fiind consumul bùturilor r`coritoare dulci. |n al treilea rând, bùturile r`coritoare con]in acid carbonic (H2CO3) care cre[te pH-ul (aciditatea din sânge). Corpul anihileaz` aciditatea prin rezerva sa alcalin` de bicarbona]i de calciu (singurul anti-acid la dispozi]ie: calciul din sânge). Calciul din compozi]ia sanguin` este \mprumutat din... oase. |ncet, dar sigur, osteoporoza este favorizat`.

Abunden]a de ulei pr`jit Uleiul de consum se produce printr-o dubl` tratare termic` a semin]elor, o dat` pentru extrac]ie (la peste 180 de grade) [i a doua oar` pentru rafinare (la 220 de grade). Prin acest tratament, el sufer` o serie de transform`ri chimice, \nc`rcându-se cu substan]e cancerigene: cetone, hidroperoxizi, aldehide poli- [i mono-ciclice (acroleina). Pr`jitul suplimentar al uleiului \n tigaie, extrem de d`un`tor, face uleiul s` devin` cauza multor boli. |ntr-un experiment, cobailor li s-a administrat \n hran` ulei pr`jit, timp de trei s`pt`mâni. La 75% din cobai s-au semnalat necroze, sânger`ri [i degener`ri lipidice la nivelul ficatului [i al rinichilor.7 |n 2003, Universitatea Karolinska din Suedia (institu]ia care decerneaz` premiile Nobel) a descoperit c` uleiul \ncins \n combina]ie cu amidonul din cartofi (”chips”-urile) produce ”acril-amid`”, un acrilat (similar maselor plastice) hepato-toxic [i cancerigen pentru colon. 82

SEMNELE TIMPULUI

080-089 Suicid sau longevitate.indd 82

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:54:57 AM

Aditivii alimentari Str`lucita inven]ie a industriei alimentare moderne, aditivii sunt substan]e lipsite de valoare nutritiv`, ad`ugate \n procesul de prelucrare, ambalare [i depozitare, pentru a da produselor alimentare culoare, gust, miros, aspect [i pentru a le conserva. Exist` un num`r semnificativ de aditivi (sub indicele de cod E) dovedi]i ca periculo[i pentru s`n`tate. Unii figureaz` pe lista substan]elor toxice [i cancerigene. Cu toate acestea, sunt utiliza]i de produc`tor [i accepta]i de consumator. Iar pentru c` interesul economic primeaz`, sunt totu[i licen]ia]i de c`tre autorit`]ile de resort8, cu specificarea unor anumite limit`ri \n utilizare. (vezi lista aditivilor nocivi [i foarte nocivi de la pagina 88)

Cafelu]a dup` mas` Cafeaua este cea mai consumat` b`utur` din lume. |n pofida renumelui ei de „energizant”, cofeina nu d` energie, ci doar consum` rezervele fiziologice p`strate pentru situa]iile de urgen]`. Cu timpul, ea d` dependen]`. Fiind un alt „ho] de calciu”, cafeaua favorizeaz` osteoporoza, calculii renali [i destabilizeaz` produc]ia de insulin`. Cafeaua con]ine 19 substan]e cancerigene (unele \n urma pr`jirii boabelor) care afecteaz` \n primul rând vezica urinar`, pancreasul [i stomacul [i p`trund chiar [i \n placent`, cu efect mutagen [i cancerigen. Pentru omul adult, timpul de \njum`t`]ire a efectului cafelei este de trei-[ase ore. La f`t (prin placent`) sau la nou-n`scut (prin lapte), timpul de \njum`t`]ire este de 65 pân` la 105 ore! Concentra]ia de cofein` \n laptele matern are valori duble fa]` de cea din sânge. Pe termen lung, cafeina din trei ce[ti pe zi conduce, printre altele, la perturbarea informa]iei cromozomiale \n embrioni, cauzând malforma]ii genetice; \ncetine[te procesul mor]ii celulelor canceroase [i afecteaz` serios cantitatea [i calitatea lichidului spermatic9.

Consumul de pâine alb` Prin \nl`turarea t`râ]ei [i prin rafinare, omul scade valorile ini]iale ale fìnii integrale (vitaminele [i mineralele), ca apoi s` o „\mbog`]easc`”, pentru a-i da cât de cât o valoare nutritiv`. Fìna alb` este s`r`cit` de calciu (aproximativ 60%) [i dac` adùg`m \n alimenta]ie unul sau mai mul]i „ho]i de calciu” (\n rând c`rora se afl` zah`rul rafinat, sarea, proteinele animale consumate \n cantitate mare, tutunul, alcoolul, cafeaua [i bùturile carbo-gazoase), apari]ia osteoporozei este sigur`.

F`ina alb` - pierderi 100 80 60 40 20 0

88% Cobalt 86% Vitamina E 86% Mangan 85% Magneziu 81% Niacina 80% Riboflavina (B2) 78% Sodiu 78% Zinc 77% Tiamina (vitamina B1) 77% Potasiu 76% Fier 75% Mangan 72% Vitamina B6 71% Fosfor 68% Cupru 60% Calciu 50% Acid pantotenic 48% Molibden 40% Crom 16% Seleniu

Prin eliminarea t`râ]ei, f`ina pierde din vitaminele [i mineralele existente \n f`ina integral` urm`toarele procente:

Sursa: Henry A. Schroeder, \n American Journal of Clinacal Nutrition, 1971

Num`r jubiliar, 2008

080-089 Suicid sau longevitate.indd 83

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:55:13 AM

Suicid sau longevitate

B. Mituri spulberate Obiceiurile d`un`toare sunt adesea construite pe afirma]ii aparent [tiin]ifice. Unele chiar au fost predate \n [colile de medicin` cu ani \n urm`. Treptat, cercet`rile medicale le-au descalificat, actualmente ele fiind mituri ce \nc` beneficiaz` de credibilitate. Iat` câteva dintre ele:

Pe[tele este un aliment ideal

Produsele de origine animal` (\n special carnea) sunt indispensabile vie]ii C`r]ile de medicin` din anii 1970 \nv`]au c` aminoacizii esen]iali10 - cei care nu pot fi sintetiza]i de corpul uman, ci trebuie importa]i prin hran` – nu se g`sesc \n vegetale, ci numai \n produse de origine animal`. Cardiologul [i gastroenterologul american, dr. Neil Nedley11, campion al medicinei preventive, a demonstrat c` exist` cel pu]in zece alimente vegetale (grâul, porumbul, soia, fasolea alb`, ov`zul, brocoli, sparanghelul, dovleacul, cartoful [i orezul nedecorticat) care con]in to]i cei opt amino-acizi esen]iali! |ntr-adev`r, carnea abund` \n proteine. Având \ns` \n vedere c` organismul are nevoie de mult mai pu]ine proteine decât se credea odat`12, aportul lor uria[ devine o problem` pentru organism. Procesarea [i eliminarea proteinelor suplimentare genereaz`, printre altele, o pierdere serioas` de calciu pe cale urinar`. Un studiu comparativ a ar`tat c` femeile eschimose care au o diet` foarte bogat` \n proteine (de [ase-zece ori mai mult decât presupusul necesar) au cea mai mare inciden]` de osteoporoz` din lume. Iar femeile Bantu (Africa de Sud) cu o diet` s`rac` de proteine (cca. 50 g zilnic) nu cunosc osteoporoza, \n ciuda pierderii de calciu prin cele zece na[teri, câte are \n medie o femeie Bantu de-a lungul vie]ii. Pe lâng` proteine, carnea con]ine o serie de substan]e d`un`toare organismului: colesterol, gr`simi saturate, hormoni activi, antibiotice13, factori de cre[tere, micro-organisme, prioni14 [i substan]e alergizante ce favorizeaz` bolile auto-imune15 [i infec]iile. Doi dintre aminoacizii esen]iali, când sunt ingera]i \n surplus, inhib` sistemul imunitar, sc`zând capacitatea imunologic`. La 100 g de produs, fructele con]in \ntre 6 [i 15 mg – propor]ia ideal`; ou`le con]in 100 mg; pe[tele - 800 mg; iar carnea ...1.000-1.500 mg. |n plus, carnea este cu totul lipsit` de fibre vegetale – esen]iale pentru cur`]area organismului. 84

SEMNELE TIMPULUI

080-089 Suicid sau longevitate.indd 84

L`udat pentru carnea lui u[oar`, pe[tele a devenit victima cea mai vulnerabila a polu`rii apelor cu pesticide [i metale grele (mercur, plumb [i cadmiu). Ierbicidele, pesticidele [i dioxinele sunt sp`late de apele pluviale [i ajung \n râuri, lacuri [i m`ri. |n carnea pe[telui s-au identificat peste 200 de pesticide. Din acela[i motiv, plantele acvatice au o bioconcentra]ie de toxine de 500 de ori mai mare fa]` de plantele de uscat. Pe[tii care le consum` le cumuleaz` la un nivel de concentra] ie de 10.000 – 30.000 ori mai mare fa]` de plantele acvatice. Iar la pe[tii r`pitori (somn, [al`u, [tiuc`...), concentra]ia de toxine ajunge de 125.000 ori mai mare decât la pe[tii ierbivori. |n 2002, cercet`torii japonezi au detectat \n ficatul unei balene 1.970 mg de mercur, adic` de 5.000 de ori peste doza admisibil`16. Unele rapoarte recente (2007) au determinat autorita]ile europene s` publice un avertisment \mpotriva consumului de pe[te r`pitor de c`tre copii [i femeile \ns`rcinate.

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:55:23 AM

Vinul ro[u previne infarctul Este o observa]ie adev`rat` c` iubitorii de vin ro[u din Fran]a sufer` mai pu]in de boli cardio-vasculare. Agentul acestui beneficiu este resveratrolul, un puternic antioxidant aflat \n coaja boabelor ro[ii de struguri care \mpiedic` oxidarea lipo-proteinelor, previne atero-scleroza, omoar` celulele canceroase [i reface acizii dezoxiribonucleici afecta]i. Nu se prea spune totu[i c` un consumator constant are o rat` crescut` de boli hepatice [i de Alzheimer, favorizat` de alcoolul din vin – o otrav` pentru celule. Nu vinul face minuni, ci resveratrolul din struguri, substan]` care se g`se[te [i \n fragi, c`p[uni [i spanac. N-ar fi fost mai onest s` se fac` reclam` fructelor, nu alcoolului?

Uleiul de pe[te - elixirul s`n`t`]ii |n uleiul de pe[te exist` cantit`]i mari de acizi gra[i nesatura]i Omega 3 (acid alfa-linoleic; acid linoleic [.a.), substan]e necesare pentru dezvoltarea sistemului nervos. |n mod tradi]ional, se credea c` uleiul de pe[te este sursa unic` de Omega 3. Cercet`ri recente17 au ar`tat c` moleculele de Omega 3 din uleiul de pe[te sunt instabile [i tind s` se descompun` [i s` elibereze radicali liberi. Dar vestea bun` e c` unele vegetale con]in Omega 3 \ntr-o form` mai stabil`. Surprinz`tor: semin]ele de in, rapi]`, soia [i nuc` au un con]inut de Omega 3 de câteva zeci de ori mai mare decât pe[tele. 30% din uleiul de in con]ine Omega 3. |n cantit`]i mai mici, acizii gra[i nesatura]i se mai g`sesc [i \n dovleac, spanac, pâine, banane, mere [i cartofi. Uleiul de pe[te are [i unele efecte nedorite. El scade produc]ia de insulin` [i cre[te riscul de diabet. De[i diminueaz` trigliceridele, uleiul de pe[te are un con]inut mare de colesterol: doar 15 ml de ulei de pe[te echivaleaz` colesterolul dintr-o friptur` de 150 g. Ca atare, eschimo[ii nu fac infarct miocardic, \n schimb au o mortalitate ridicat` din cauza accidentelor cerebrale.

Laptele este un aliment pentru toate vârstele Laptele este asociat \n mod tradi]ional cu aportul mare de calciu. Aceast` opinie a fost indus` constant, timp de zeci de ani, de Consiliul American pentru Produse Lactate, organiza]ie motivat` de o agend` economic`. Pentru o mai mare credibilitate, produsele lactate au fost \mbogatite cu vitamina D, factor indispensabil pentru buna asimilare a calciului. |n privin]a aportului mare de calciu pentru oase, lucrurile nu stau chiar a[a. Conferin]a na]ional` a institu]iilor sanitare din SUA (1994) a concluzionat c` echilibrul calciului [i gradul de densitate a oaselor depinde nu atât de aportul de calciu, cât de raportul dintre aport [i pierdere. Un articol din revista Science (1986) aduce dovezi c` lipsa total` de activitate fizic` timp de dou`-trei s`pt`mâni duce la pierderea a 50% din calciu, indiferent de aportul de calciu. Un alt lucru care contrariaz` este c` ]`rile mari consumatoare de lapte au [i cea mai ridicat` inciden]` de osteoporoz`. Explica]ia a fost deja expus`: produsele lactate con]in [i multe proteine, iar procesarea proteinelor „fur`” calciul din oase. |n loc s` fie solu]ia osteoporozei, laptele pare s` fie o parte a problemei.18 |n alt` ordine de idei, administrarea laptelui de vac` la copiii de pân` la [ase luni poate cauza diabetul de tip 1. Fenomenul se datoreaz` faptului c` laptele con]ine 18 aminoacizi pe care organismul copilului nu-i recunoa[te [i ca atare produce anticorpi \mpotriva acestora. Ace[ti aminoacizi se aseam`n` cu pancreasul, iar anticorpii, \n ac]iunea lor, atac` nediferen]iat [i pancreasul. |n SUA se interzice utilizarea laptelui de vac` pentru sugari. |n plus, cazeina – proteina cea mai alergizant` – precum [i alte toxine din lapte provoac` alergii pentru 10% din copii.

Cele mai bogate surse de Omega 3 Semin]e de in râ[nite

1 lingur` (13,5 g)

Con]ine 4 g de acid alfa-linoleid (30%). Urme slabe de acid linoleic.

Ulei din semin]e de in

1 lingur` (13,5 g)

Con]ine 8 g de acid alfa-linoleic (60%).

Ulei de semin]e de rapi]`

1 lingur` (13,5 g)

Con]ine 1,6 g de acid alfa-linoleic.

27 g

Con]in 2,6 g de acid alfa-linoleic [i 10,5 g (de patru ori mai mult) acid linoleic.

(125 g)

Con]ine 0,7 g de acid alfa-linoleic, dar 5 g (de [apte ori mai mult) acid linoleic.

Nuci Brânz` Tofu

Num`r jubiliar, 2008

080-089 Suicid sau longevitate.indd 85

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:55:34 AM

Suicid sau longevitate

C. Hrana care vindec` Miraculoasa soia Leguminoasele \n general (fasole, maz`re, soia, n`ut) constituie un izvor de nutrien]i \n combina]ii optime. Bobul de soia este foarte bogat \n albumin` de cea mai \nalt` valoare nutritiv` (40%) [i lecitin` (2%). Pe lâng` un num`r mare de substan]e fitochimice, soia con]ine o serie de fitosteroli – hormoni de origine vegetal` cu ac]iune benefic` asupra organismului. Izoflavonele, genisteina [i daidzeina din soia se cumuleaz` \n ]esutul mamar al fetelor pre\ntâmpinând boala canceroas` pe toat` durata vie]ii19. Fitosterolii blocheaz` la femei receptorii hormonului forte estradiol care, la vârste \naintate, favorizeaz` cancerul uterin [i mamar. La b`rba]i, fitosterolii blocheaz` receptorii testosteronici, protejând prostata de hipertrofie timpurie, care poate favoriza cancerul de prostat`. Soia este dovedit` ca factor de combatere a cancerului (mamar, de colon [i de prostat`), a diabetului, hepatitei, asteniei, aterosclerozei [.a.20 |n 20 de ani (1980-2000), vânz`rile laptelui de soia \n SUA au crescut de aproape 400 de ori (de la 1,5 milioane dolari la 550 de milioane de dolari).

Valorile [i beneficiile bobului de soia ■ Surs` de proteine superioare (minimum 38%) ■ Surs` bogat` de isoflavone (fitochimice) ■ Surs` bogat` de lecitin` (fosfolipide) ■ Surs` bogat` de antioxidan]i (vitamina E) ■ Surs` bogat` de acizi gra[i Omega 3 ■ Surs` bogat` de minerale (Calciu, Fier) ■ Surs` bogat` de fibre vegetale ■ Surs` de fito-estrogeni (hormoni vegetali) ■ |nt`re[te sistemul imunitar ■ Reduce riscul cancerului mamar, de prostat` [i de colon ■ Combate colesterolul ■ Combate hipertensiunea arterial` ■ Previne bolile coronariene ■ Previne osteoporoza ■ Amelioreaz` diabetul de tip 2 ■ Amelioreaz` disfunc]iile renale

Fibrele care detoxific` organismul Spre deosebire de produsele animale – cu totul lipsite de fibre vegetalele con]in prin constitu]ie cantit`]i importante de fibre solubile [i insolubile. Fibrele solubile intr` \n sânge [i absorb, ca o sugativ`, toate substan]ele nes`n`toase (gr`simi, s`ruri biliare, toxine, colesterol). Ov`zul exceleaz` \n fibre solubile. Grâul exceleaz` \n fibre insolubile, prin care se asigur` s`n`tatea tractului intestinal [i eficien]a tranzitului. 86

SEMNELE TIMPULUI

080-089 Suicid sau longevitate.indd 86

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:55:44 AM

Vegetalele - izvoare de calciu Persoanele orientate spre o diet` vegetarian` consum` \n general acela[i num`r de calorii ca [i consumatorii de produse animale. Un raport din 1990 al Jurnalului American de Nutri]ie Clinic` a concluzionat c` legumele - ca brocoli [i varza crea]` - au mai mult calciu dec창t laptele [i acesta este absorbit mai bine dec창t cel din lapte. O can` de brocoli con]ine aproape aceea[i cantitate de calciu ca [i o can` de lapte.

Calciu \n miligrame la 100 de calorii Anghinare

1.300

Varz` crea]`

650

Spanac

450

Brocoli

387

Br창nz` elve]ian`

250

Lapte (20%)

245

Ceap` verde

240

Gulie

213

Varz`

196

Lapte integral

190

Ca[caval

179

Br창nz` american`

160 Num`r jubiliar, 2008

080-089 Suicid sau longevitate.indd 87

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:57:28 AM

Suicid sau longevitate

Lista aditivilor nocivi [i foarte nocivi Unii aditivi sunt substan]e naturale inofensive, ca E140 - clorofila; E160 - carotenul; E162 - sfecla ro[ie; E 601 - vitamina B2, sau E 901 - ceara de albine. Al]ii sunt adaosuri care reprezint` factori de risc pentru s`n`tate. Cod

Numele aditivului

Categoria

E 102

Tartrazin`

Colorant portocaliu

E 104

Quinoleina

Colorant galben

E 110

Galben auriu

Colorant galben

E 120

Carmin (Co[enil`)

Colorant ro[u

E 122

Azorubina

Colorant ro[u

E 123

Amarant

Colorant ro[u

E 124

Ponceau 4R

Colorant ro[u

Hiperactivitate, astm, alergogen Hiperactivitate; malforma]ii congenitale, moarte prenatal`, cancerigen. Interzis \n SUA, Rusia [i alte câteva ]`ri. Migrene, astm. Cancerigen.

E 127

Eritrozin`

Colorant ro[u

Tulbur`ri ale sistemului nervos; hiperactivitate

E 129

Ro[u alura Albastru Patent

Colorant ro[u

Hiperactivitate

Colorant albastru

Hiperactivitate, astm. Cancerigen.

E 131

Efecte Hiperactivitate; astm, tumori tiroidiene, deficien]e de vitamina B6 [i zinc. Interzis \n Suedia, Elve]ia, Anglia [i Olanda, dar admis \n România! Hiperactivitate Hiperactivitate, tumori renale, vom`, ame]eli… Interzis \n Norvegia. Tulbur`ri ale sistemului nervos

E 132

Indigotin`

Colorant albastru

Hiperactivitate, astm. Cancerigen.

E 142

Verde briliant S

Colorant verde

E 155

Alcanet

Colorant maron

E 200-203

Acidul sorbic [i sorba]ii

Conservant (stabilizator)

Cancerigen. Cancerigen, leziuni renale [i hepatice, tulbur`ri comportamentale, infertilitate, deficien]e imunologice, malforma]ii congenitale. Scos recent din uz \n UE. Tulbur`ri ale sistemului nervos, tulbur`ri intestinale.

E 210

Acidul benzoic [i benzoa]ii -

Conservant

E 220-227

Dioxid de sulf [i sulfa]ii

Conservant

E 230

Bifenil

Conservant

E 239

Hexametilen-tetra-amin`

Conservant

E 249-252

Nitri]ii [i nitra]ii

E 260-262

Acidul acetic (o]et) [i aceta]ii

Conservan]i, coloran]i [i ameliorator de gust Conservant [i acidifiant

E 270

Acid lactic

Conservant [i acidifiant

Tulbur`ri intestinale

E 290

Carbon dioxide

Conservant [i acidifiant

Tulbur`ri digestive.

E 311-312

Galat de octil

E 320-321

BHA, BHT

E 330

Acidul citric [i citra]ii

Antioxidant pt. gr`simi Antioxidant pt. gr`simi (din ]i]ei) Acidifiant [i antioxidant

Afec]iuni ale sistemului nervos. Tulbur`ri nervoase, astm, alergii, colesterol, hipertensiune arterial`, cancerigen. Interzis \n Japonia Puternic cancerigien, tulbur`ri digestive.

E 338

Acidul fosforic

Tulbur`ri metabolice [i gastrice

E 407

Caragenaan

Acidifiant Agent de \ngro[are [i stabilizator

E 425

Glucomannan

Gelificator

E 450-451

Fosfa]ii

Stabilizatori [i geliferi

E 621-623

Glutamatul de calciu

Corector de gust

E 951

Aspartam

Edulcorant

SEMNELE TIMPULUI

080-089 Suicid sau longevitate.indd 88

Cancerigen, neurotoxic, hiperactivitate. Tulbur`ri ale sistemului nervos, afec]iuni dermatologice [i intestinale, distruge vitamina B12 Migrene, afec]iuni dermatologice [i intestinale. Cancerigen, migrene, astm, alergii. Ho] de calciu, fosfor, magneziu [i fier. Cancerigen, afec]iuni vasculare. Interzis deja \n multe ]`ri. Migrene, tulbur`ri intestinale, afec]iuni dermatologice

Ulcer gastric, cancer de colon, sl`be[te sistemul imunitar Tulbur`ri respiratorii, decese infantile. De curând interzis [i \n UE. Tulbur`ri digestive, pancreatit` Neurotoxic, probleme digestive, dermatologice, hipertensiune arterial`. Excitotoxin`, afec]iuni ale sistemului nervos central, tulbur`ri hormonale.

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:55:57 AM

SPERAN}~ PENTRU CONDAMNA}I Programul Na]ional de Evaluare a S`n`t`]ii (2007-2008)21 a eviden]iat faptul c` peste 70% din români au un stil de via]` riscant: m`nânc` foarte gras (27%), fumeaz` mult (20%) [i consum` alcool (26%), iar 36,75% din popula]ie se afl` sub amenin]area iminent` a bolilor cardio-vasculare, cancerului, accidentelor cerebro-vasculare, diabetului [i osteoporozei. {i totu[i, exist` o ie[ire din starea de fapt: informarea corect` a popula]iei [i schimbarea stilului de via]`. Jurnalul American de S`n`tate Public`22 a relevat rezultatele unui studiu pe [apte ani despre longevitate, pe un e[antion de câteva mii de subiec]i din California, care eviden]iaz` [apte obiceiuri23 ce favorizeaz` longevitatea. Trei dintre ele vizeaz` direct dieta. Dac` toate cele [apte obiceiuri sunt respectate, la o vârst` (cronologic`) de 60 de ani, vârsta biologic` ar fi cu 14 ani mai mic` (adic` 46 de ani). Altfel, dac` doar dou` din cele [apte obiceiuri sunt respectate, la 40 de ani organismul va avea o uzur` de 59 de ani; iar la 50 de ani, uzura biologic` va fi ca la 72 de ani! Cât de mult depinde s`n`tatea de alimenta]ie o arat` [i prof. emerit Yukio Yamori (Univ. Kyoto), expert al OMS, care a studiat secretele longevit`]ii \n peste 60 de regiuni ale globului. Din cele zece principii pe care le-a identificat, [ase vizeaz` punctual alimenta]ia. Aceasta este o veste bun`. Nu st` \n puterea noastr` s` modific`m bagajul nostru genetic defect, \n schimb putem controla alimenta]ia – factorul care inhib` sau declan[eaz` poten]ialul genetic deficient. O reform` \n stilul de via]` [i adoptarea dietei vegetariene24 elimin` principalii factori de risc, deschizând perspectiva unei vie]i s`n`toase, \mplinite [i longevive. ST Bibliografie recomandat`: dr. Emil R`dulescu, „|ntreb`ri, Controverse [i Obiec]ii”, editura Via]` [i S`n`tate, 2007; [i volumul „Alimenta]ia inteligent`”, editura Via]` [i S`n`tate, 2003.

1. DIOXIN 2006, Al 26-lea Simpozion interna]ional despre poluan]ii organici halogena]i persisten]i, 21-25 august 2006, Oslo, Norvegia. 2. Wynder EL. “The great debate”, \n New England Journal of Medicine, 1961. 3. |n 1995, doar 27 dintre cele 120 de facult`]i de medicin` din SUA aveau un curs de nutri]ie! Vezi Journal of the American College of Nutrition, nr. 1, 1999. 4. Citat \n The Newark Advocate din 2 ianuarie 1903, articolul ”Wizard Edison”. 5. National Vital Statistics Report, 7 martie 2005. 6. The American Journal of Medicine, nr. 3, 2001, articolul dr. Paul Heidenreich, ”Trends in Treatment and Outcomes for Acute Myocardial Infarction.” 7. Journal of Bioenergetics and Biomembranes, aprilie 2002. 8. |n unele state ca SUA, Japonia [i \n unele ]`ri din Europa, au fost interzi[i din comer]ul alimentar. 9. Human Reproduction, 25 octombrie 2006. Vezi [i Cancer Letters, decembrie 1997 10. Cei opt aminoacizi esen]iali sunt: valina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, triptofanul, treonina [i fenilalanina. 11. Dr. Neil Nedley, “Proof Positive”, 1999. 12. Se aprecia c` aportul zilnic de proteine trebuie s` fie de 1 gram pe kilo-corp. Deci, o persoan` cu o greutate de 70 kg ar fi avut nevoie de 70 g pe zi. |n realitate, nevoile zilnice dep`[esc cu pu]in jum`tate din aceast` cantitate, respectiv 40-45 g pe zi. 13. Utilizarea ampl` \n zootehnie a hormonilor de cre[tere [i a antibioticelor afecteaz` popula]ia prin consumul de carne, dând rezisten]` la antibiotice [i stimulând dezvoltarea tumorilor. 14. Prionii sunt proteine din ]esuturile animale care transmit informa]ii negenetice [i care interac]ioneaz` cu prionii din ]esuturi umane. Boala vacii nebune (Jakob-Kreutzfeld) se r`spânde[te prin ”prioni” importa]i prin consumul de carne. 15. Bolile autoimune sunt generate de organism prin produc]ia de anticorpi care atac` proteinele de origine animal`, anticorpi care \n cele din urm` atac` [i distrug chiar propriile ]esuturi – datorit` asem`n`rii proteinelor animale cu cele umane. 16. Health Canada, articolul „Advisory: Information on Mercury Levels in Fish”, mai 2002. 17. American Journal of Clinical Nutrition, No. 63, 1996. 18. Charles R. Attwood, articolul „Laptele, calciul [i densitatea osoas`, o [arad`”, prezentat la Al 32-lea Congres mondial de vegetarianism, SUA, 1996. Ap`rut \n Buletinul Uniunii Vegetariene Europene, Nr. 4, 1996. 19. Journal of Clinical Oncology, 1 aprilie 2008. 20. Diabetes Care Journal, 9 ianuarie 2008. 21. Comunicatul Ministerului S`n`t`]ii din 22 sept. 2008, privind rezultatele Programului Na]ional de Evaluare a St`rii de S`n`tate a Popula]iei. 22. American Journal of Public Health, 1 ian. 2006, articolul ”Health Measurement in the Third Era of Health”, de L. Breslow. 23. Cele [apte obiceiuri ale longevit`]ii sunt: 6-8 ore de somn / zi; masa bogat` diminea]a; greutate corporal` constant`; nemâncatul \ntre mese; efort fizic zilnic; abstinen]` de la alcool; abstinen]` de la tutun. 24. Congresul interna]ional de nutri]ie vegetarian`, de la Loma Linda, California, din 4-6 martie 2008, a ar`tat c` alimenta]ia vegetarian` este superioar` celei animale [i nu prezint` niciun fel de risc pentru s`n`tate.

Num`r jubiliar, 2008

080-089 Suicid sau longevitate.indd 89

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 5:56:10 AM

Cultur`

Spiritismul, voiaj peste

Styx Sub o multitudine de ipostaze adaptate preferin]elor fiec`ruia (parapsihologie, magie, vr`jitorie, channeling, clairvoyance, vindecare prin spirit, hipnoz`, biofeedback, radiestezie etc...), spiritismul str`vechi, dar cu fa]` nou`, \[i face sim]it` prezen]a \n lume.

octrina lui fundamental` - supravie]uirea sufletului dincolo de moarte – tinde s` rivalizeze cu speran]a cre[tin` \n \nviere. La costuri derizorii, spiritismul promite enorm. O asemenea ofert` este suficient de tentant` pentru a cere o investiga]ie atent`. Un soldat american care \[i satisf`cea stagiul militar \n Germania

SEMNELE TIMPULUI

090-099 Spiritismul.indd 90

MUGUREL ASAFTEI

a ap`rut pe nea[teptate acas`, undeva la marginea ora[ului Detroit, \n momentul \n care mama sa preg`tea micul dejun. Zâmbind, el i-a spus: Nu pot s` stau prea mult, nici m`car la micul dejun. Am venit numai s`-mi iau r`mas-bun. Apoi s-a \ntors [i a plecat. Uimit`, mama a ie[it \n fug` dup` el, dar fiul disp`ruse. Seara târziu, a venit un ofi]er pentru a da

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:58:47 AM

mamei tragica veste: fiul ei murise \n Germania... la 6.000 de mile de Detroit. Totul se \ntâmplase \n aceea[i zi. Relat`ri de acest fel sunt tot mai numeroase, chiar \n lumea civilizat`, unde ra]iunea p`rea s` detroneze supersti]iile [i universurile accesibile prin percep]ii extrasenzoriale, ilumin`ri, intui]ii fantastice sau st`ri alterate ale con[tiin]ei. Conform unui sondaj realizat \n Marea Britanie, unul din zece oameni crede c` s-a \ntâlnit cu o fantom`. Mai mul]i cred \n existen]a stafiilor (68%) decât \n Dumnezeu (55%). Un studiu realizat \n anul 2006 pe un e[antion de 1.700 de elevi din colegiile americane a demonstrat c` 40% din ace[tia cred cu t`rie \n existen]a fantomelor. Surprinz`tor, peste 60% din elevi nu accept` doctrina cre[tin`. |n schimb, sunt convin[i de existen]a re\ncarn`rii, a contactului cu persoanele decedate, a telepatiei, a OZN-urilor ..., a \ntregului meniu al ocultismului. 1

Spiritismul - sau „parapsihologia”, \n terminologia folosit` prin anii 1970 de C.I.A. – cunoa[te o cre[tere important` \n mediul universitar, dup` cum arat` cifrele: dac` \n primul an doar 23% din studen]i (Univ. Oklahoma) cred \ntr-o comunicare oarecare cu lumea spiritelor, procentul cre[te la

31% \n penultimul an [i ajunge la 34% printre absolven]i. Ce este, \n fond, spiritismul? Este el un fenomen benign? Cât` legitimitate poate avea pentru omul inteligent [i moral?

HYDESVILLE, 1848 Ocultismul (de la occultus \n latin` – ascuns, secret, clandestin) pretinde c` este cuno[tin]a lumii spirituale de dincolo de puterea investig`rii [tiin]ifice [i include spiritismul (sau necroman]ia), magia, ghicitoria, percep]ia extrasenzorial`, astrologia, numerologia [.a. |ntre practicile oculte, spiritismul – sau \n termeni mai generali spiritualismul – nu este doar o parte, [i nici m`car cea mai important` dintre ele, ci este numitorul lor comun, fiind conceptul fundamental al ocultismului. Spiritualismul pleac` de la postulatul c` sufletele mor]ilor supravie]uiesc [i ajung \ntr-o condi]ie superioar` (dup` unele concep]ii

chiar \ntr-una dumnezeiasc`), pozi]ie din care interac]ioneaz` cu cei vii, c`l`uzindu-i, dându-le puteri supranaturale [i dezv`luindu-le viitorul. Cunoscut` \n Antichitate sub numele de ”necroman]ie” (de la grecescul necros – mort; [i manteia – ghicire)2, spiritismul a acompaniat - când rezonant,

Num`r jubiliar, 2008

090-099 Spiritismul.indd 91

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 6:15:58 AM

Spiritismul, voiaj peste Styx Jan Hanussen (1899 – 1933), evreu, ocultist interbelic, a prezis lui Hitler: ascensiunea sa [i a partidului s`u la putere; masacrul din Hamburg (exterminarea bol[evicilor), dar [i incendiul Parlamentului din Berlin \n 1933. Exist` m`rturii care sus]in c` Hanussen l-a instruit pe Hitler \n [tiin]a vorbirii publice [i a manipul`rii maselor.

ERIK

Ernst Krafft (astrolog, 1900 – 1945) a trimis serviciilor de paz` ale Reichului, la 2 noiembrie 1939, o scrisoare care-i \n[tiin]a c` \ntre 7 [i 10 noiembrie, via]a Führerului va fi \n primejdie. {eful pazei personale a lui Hitler, Heinrich Fesel, a clasat scrisoarea drept neimportant`. Totu[i, \n 8 noiembrie, o bomb` a explodat \ntr-o ber`rie din München, dar Hitler a sc`pat nev`t`mat. A[a a intrat Krafft \n aten]ia poli]iei secrete. Goebbels, [eful propagandei, l-a chemat s`-i t`lm`ceasc` catrenele lui Nostradamus. |n prim`vara lui 1940, Krafft citea horoscopul lui Hitler \n fa]a secretarului acestuia. La sfatul s`u, Hitler a amânat atacul asupra URSS cu un an. Tot el l-a mai avertizat pe Hitler c`, pentru victorie, r`zboiul trebuie s` se termine \n 1943. Când Krafft a prezis bombardarea ministerului propagandei din Berlin, nazi[tii l-au b`nuit de rela]ii cu alia]ii, trimi]ându-l \n lag`r, unde a [i murit.

KARL

când \n surdin` - istoria civiliza]iilor. Momentul de cotitur`, când spiritismul a ie[it \n spa]iul public, cu \nf`]i[are decent`, a avut loc \n America, \n 1848. |n toamna acelui an, \n locuin]a familiei Fox din Hydesville, statul New York, s-au auzit ni[te zgomote ciudate. Crezând c` au de-a face cu o fiin]` misterioas`, cele trei fete ale familiei Fox, Kate, Margaret [i Leah, au \nceput s`-i pun` \ntreb`ri. Printr-un limbaj conven]ional de cioc`nituri, spiritul le r`spundea prompt [i clar. Necunoscutul se prezenta drept spiritul lui Charles Rosna, fost locatar al casei, care fusese asasinat cu ani \n urm` [i al c`rui trup fusese \ngropat \n pivni]` (s`p`turile ulterioare au scos la iveal` oseminte umane!). |n cele din urm`, tot târgul a ajuns s` fie martor al dialogurilor stranii. Când fetele s-au mutat la New York, comunicarea cu spiritele a devenit un eveniment public. |n doar [ase ani, spiritismul câ[tigase aten]ia Statelor 92

SEMNELE TIMPULUI

090-099 Spiritismul.indd 92

Unite [i a Europei. |n 1868, num`rul adep]ilor dep`[ea zece milioane. Iar \n 1910 se estimau 60 de milioane de spiriti[ti activi \n lume. Faimoasa edi]ie a 11-a a Enciclopediei Britanice (1911) scria: „Spiritismul s-a \ntins ca o epidemie”. Printre personalit`]ile cucerite de spiritism se afl` scriitorii Henry Longfellow, James Fenimore Cooper, Victor Hugo, Harriet

Beecher Stowe, Arthur Conan Doyle, astronomul Camille Flammarion, socialistul Robert Owen, fizicianul Sir Oliver Lodge, prim-ministrul Angliei Arthur Balfour, laureatul Nobel dr. Charles Richet [.a. |nsu[i Abraham Lincoln, dup` moartea fiului s`u Willie (1862), s-a l`sat antrenat de so]ia sa \n spiritism. Din când \n când, spiritele \l sf`tuiau pe Lincoln ce

Dixon (spiritist` american`) a ajuns celebr` prin prognozele sale: alegerea lui John Kennedy ca pre[edinte [i asasinarea lui; scandalul Watergate; asasinarea regelui Faisal al Arabiei Saudite; c`derea [ahului Iranului; alegerea Margaretei Thatcher ca premier britanic [.a.

JANE

Messing (1899 – 1974), magician de circ, poveste[te (\n „Despre mine”, 1964) cum l-a convins pe temutul Stalin de acurate]ea predic]iilor sale. Cu un an \naintea invad`rii URSS de c`tre Hitler (1940), Messing i-a prezis c` tancurile sovietice vor rula \n Berlin, fapt ce a stârnit doar ilaritate. Ulterior, KGB-ul l-a folosit din plin \n serviciul s`u.a1

WOLF

a. Topsy Küppers, “Wolf Messing: Clarv`z`torul \n slujba lui Stalin”, 2002.

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:59:09 AM

masa de aderen]i care beneficiaz` de serviciile lor. Spre exemplu, \n Brazilia se apreciaz` c` exist` 500.000 de [amani [i mediumi, 15 milioane de membri declara]i, plus aproximativ 50 de milioane de aderen]i (Umbanda, Macumba, Candomble...) - circa jum`tate din popula]ia Braziliei 3!

FARS~? SAU REALITATE? La 40 de ani de la debu[eul spiritismului (21 octombrie 1888), la New York, \ns`[i fondatoarea mi[c`rii, Margaret Fox, a f`cut o dezv`luire care a bulversat lumea. Sub regia

oferind crâmpeie din istoria american` privind „cercetarea spiritist`”. Motivul implic`rii CIA \n ocultism era competi]ia cu URSS, despre care se [tia c` avansase mult \n aceast` direc]ie. Din 1970, CIA cerea fonduri pentru investigarea prezic`torilor [i a magicienilor \n vederea ob]inerii unor informa]ii de la cei mor]i. |ntrucât era dificil \n SUA s` prime[ti un buget pentru vr`jitori, CIA i-a redenumit „parapsihologi”. Opera]iunea „Stargate” (1970-80), care a \ncercat s` utilizeze abilit`]ile a mii de v`z`tori \n scopuri militare, a costat 25 de milioane6.

Gazit (general israelian) relateaz` (\n „Trapped Fools”, 2003) c`, \n decembrie 1966, un astrolog ceh a prezis atât r`zboiul de [ase zile din 1967, cât [i rezultatul s`u fulminant. Predic]ia sa a fost ignorat` de serviciile secrete. Acela[i astrolog a mai prezis [i r`zboiul Yom Kippur din 1973, eveniment care a surprins din nou serviciul de informa]ii al Israelului.

{LOMO m`suri s` ia \n mersul R`zboiului de Secesiune. |n al doilea deceniu al secolului al XX-lea, mi[carea a cunoscut un oarecare regres, datorat m`surilor represive ale guvernelor totalitare, relansându-se dup` 1960. Este dificil s` estimezi num`rul actual de aderen]i, \ntrucât statisticile num`r` mediumii practican]i [i membrii declara]i, nu [i

unui jurnalist [i pentru un onorariu de 1.500 de dolari, ea a ap`rut \n fa]a a 2.000 de spectatori [i a declarat c` faimoasele cioc`nituri n-au fost decât ...un simplu joc de c`lcâie 4. Acela[i ton \l d`dea [i Harry Houdini (1874 – 1926), unul dintre cei mai vesti]i magicieni, cel care \n 1898, pe hipodromul tixit de lume din Londra, a f`cut s` dispar` un elefant [i dresorul acestuia. Houdini a \ncercat din r`spunteri s` conving` asisten]a c` magiile lui nu erau decât prestidigita]ie [i neaten]ie din partea spectatorilor, [i c` nu exist` niciun fel de putere supranatural` \n lume 5. |n vreme ce scepticii pedaleaz` pe aceste m`rturisiri calificate, istoria recent` furnizeaz` o serie de probe care par s` pledeze tocmai pentru contrariu: spiritismul este chiar ceea ce pretinde a fi – comunicare cu entit`]ile unei alte lumi. |n 27 august 1995, Canalul Patru al Televiziunii Britanice prezenta programul „Adev`ratele dosare X”,

Eviden]ele de necontestat privind caracterul real al fenomenului spiritist l-au condus pe Thomas Edison s` conceap` chiar un aparat pentru a intra \n leg`tur` cu mor]ii. Abia \n 1988 a fost finalizat proiectul de c`tre George Meller. Aparatul, denumit Spiricom Mark IV, permite comunicarea sonor` cu spiritele celor deceda]i. Inven]ie magnific`..., dar superflu`, din moment ce spiriti[tii fac asta de mult` vreme, f`r` dispozitive sofisticate.

UN GENIU DEFECT Omul nu se mul]ume[te doar cu simpla acceptare a probelor. Sub \ntrebarea sfredelitoare „de ce?”, o minte iscoditoare caut` s` identifice cauza [i natura fenomenului spiritist: Ce se afl` \napoia lui? Este o energie natural`? Sau o putere personal`? Itinerarul acestor investiga]ii le descrie Will Baron, \n cartea sa „|n[elat de New Age” (1991). Sincer implicat \n invocarea spiritelor, Will ajunge preot ocult. Experien]a sa cu spiritele \l

Num`r jubiliar, 2008

090-099 Spiritismul.indd 93

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 6:16:09 AM

Spiritismul, voiaj peste Styx convinge de dou` lucruri: c` ele sunt fiin]e personale, nu for]e oarbe; [i c` spiritele nu sunt totdeauna demne de \ncredere: ele mint [i \n[al` cu satisfac]ie. O investiga]ie integral` a predic]iilor celebrei Jane Dixon ne descoper` fa]a ascuns` a expertizei ei. Se [tie c` publicul e dispus s` re]in` predic]iile \mplinite [i s` uite rateurile prezic`torilor. Din totalul copios al profe]iilor ei, doar 18% s-au \mplinit. Prin anii 1950, ea prezisese c` \n 1954 va izbucni al treilea r`zboi mondial; c` r`zboiul din Vietnam se va sfâr[i \n 1966; c` Fidel Castro va fi asasinat \nainte de 1970. Ea a mai dat numele a patru viitori pre[edin]i americani, dar a dat gre[ \n toate cazurile. |n octombrie 1968, Dixon dezv`luia c` Jackeline Kennedy (v`duva fostului pre[edinte) n-avea nici cel mai mic gând s` se rec`s`toreasc`, ca peste doar câteva ore ziarele s` anun]e c`s`toria ei cu magnatul Onasis. |n Edgar Cayce (1877 – 1945), socotit cel mai ilustru exponent al spiritismului secolului al XX-lea, ilustreaz` acela[i paradox al predic]iilor - pe de o parte corecte, [i pe de alt` parte aberante. Cayce a prezis corect: marea depresiune economic` din 1929-33; data exact` a intr`rii Americii \n al Doilea R`zboi Mondial -1941; rena[terea statului Israel... [i chiar ziua mor]ii sale: 4 ianuarie 1945. {i tot el a mai prezis [i c` Hitler va fi un conduc`tor pa[nic; c` \n 1968 Atlantida se va ridica din ocean; c` New York-ul se va scufunda \n Atlantic \n 1970, odat` cu California; c` Hristos va reveni \n 1998 [i c` Armaghedonul va \ncepe \n 1999... Edgar Cayce pretindea c` \nsu[i Iisus Hristos \i dicta toate aceste mesaje.

februarie 1962, Dixon prezicea c` undeva, \n Orientul Mijlociu, s-a re\ncarnat Hristos \n trupul unui copil; c` \[i va face apari]ia \n public prin anii 1990 [i c`, pân` \n 2000, aceasta va revolu]iona lumea. Dup` [apte ani \ns`, Jane Dixon [i-a schimbat brusc mesajul: copilul n`scut atunci nu e Hristosul, ci ...Antihristul !

UN GENIU MALEFIC A doua descoperire a scriitorului Will Baron („|n[elat de New Age”) \n 94

SEMNELE TIMPULUI

090-099 Spiritismul.indd 94

privin]a caracterului acestor entit`]i spirituale este c` ele sunt r`ut`cioase [i depresive, având predilec]ie pentru catastrofe, nenorociri [i moarte. Un exemplu este istoria celui de-Al Treilea Reich. De[i istoricii n-au ajuns la un consens \n privin]a rela]iei lui Adolf Hitler cu ocultismul, exist` indicii c` Mein Führer era \n tem` cu spiritismul 7. Ca tân`r student la bele-arte \n Viena, Hitler participa la \ntrunirile societ`]ii oculte Thule. Aici i-a \ntâlnit pe Rudolf Hess – care

\i va edita volumul „Mein Kampf”; pe Alfred Rosenberg – viitorul ideolog al nazismului, dar [i pe mentorul s`u, Dietrich Eckart. |n 1923, pe patul de moarte, Eckhart a prezis: „Urma]i-l pe Hitler! Eu l-am ini]iat \n doctrinele secrete [i i-am dat mijloacele s` comunice cu puterile. Eu am influen]at istoria mai mult decât oricare alt german.” |n memoriile sale, publicate \n 1933, baronul Sebbotendorf, \ntemeietorul societ`]ii Tuhle, dezv`luia c` aceast` societate a fondat Partidul

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:59:32 AM

S~ NU FIE LA TINE NIMENI CARE S~ AIB~ ME{TE{UGURI DE GHICIRE, NIMENI S~ NU |NTREBE PE CEL CE CHEAM~ DUHURILE, NIMENI S~ NU |NTREBE PE MOR}I... DEUTERONOM 18:11

Nazist German 8. De aici a \mprumutat Hitler svastica, salutul „Sieg Heil”, principiul Führerului [i altele 9... Cert este c` Rodolf Hess, vice-führerul, se \nconjurase de un cerc de consilieri spiriti[ti ca Serge Wronsky [i Ernst Schulte-Strathaus. La fel de sigur este [i c` Heinrich Himmler, comandantul trupelor SS,

nu se desp`r]ea de astrologul s`u personal, Wilhelm Wulff 10. |n castelul de la Welwesburg, Himmler conducea SS-i[tii \ntr-un ritual de ini]iere ezoteric`. Privind tabloul de ansamblu, uciderea sadic` a milioane de oameni nu-[i g`se[te o justificare mai logic` decât \n contextul ritualurilor [i sacrificiilor sataniste. Dac` este adev`rat principiul „dup` roadele lor \i ve]i cunoa[te” (Matei 7:20), atunci istoria individual` a multor mediumi [i aderen]i este proba de turnesol \n privin]a naturii fenomenului. Re\ntoarse la vadul spiritismului, surorile Fox [i-au tr`it ultimii ani \n alcoolism, depresie [i depravare. P`r`sindu-[i copiii, Margaret [i Kate (care câ[tigau zilnic pân` la 150 de dolari) au murit \n s`r`cie lucie [i au fost \nmormântate \n groapa comun`. |n urma lor r`mân cuvintele lui Margaret: „Spiritismul este cea mai mizerabil` \n[el`ciune pe care a cunoscut-o lumea”. Num`r jubiliar, 2008

090-099 Spiritismul.indd 95

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 6:16:20 AM

Spiritismul, voiaj peste Styx „Spiritismul a c`p`tat suficient` amploare ca s` se poat` vorbi, din punct de vedere medical, de demen]a spiritist`.”, scria dr. J. Rogues de Fursac 11, referindu-se la impactul degradant al jocului ocult. |n apogeul mi[c`rii spiritiste (\n anii Primului R`zboi Mondial) la „Azilul Regal de Lunatici” din Londra, o mul]ime de pacien]i \i c`zuser` victime. 12 Psihiatrul de talie european`, Leopold Szondi 13, a eviden]iat rela]ia de interdependen]` dintre practicile

UN GENIU DEGHIZAT |n 1874, plin` ascensiune a spiritismului, The New York Times 15 publica un articol care avertiza c` adesea spiritele nu sunt persoana care pretind a fi. Dac` accept`m probitatea autorului (spiritist), atunci afirma]ia lui ne pune \n fa]a unui paradox indescifrabil: Cum ar putea [ti un medium c` spiritul care i se declar` „prieten” nu este un impostor, cu atât mai mult cu cât \n[el`ciunea, pentru a fi conving`toare, este \ntotdeauna \nso]it` de dovezi de autenticitate?

]ie, Betty, a vrut s` moar`. Din dorin]a de a o redresa, o m`tu[` a dus-o la o [edin]` spiritist`, de unde Betty s-a \ntors fericit`: a auzit personal glasul dulce al so]ului ei care a mângâiat-o. Dup` un an [i jum`tate de comunicare intens` cu sufletul mortului, pe u[a casei a intrat David, \n carne [i oase. Betty a avut nevoie de ceva timp pentru a-[i reveni din [oc. Spre uimirea ei, David n-a fost nici mort [i nici r`nit, ci doar prizonier. 16 |n concluzie, cu cine a vorbit femeia? |n acest punct se desprind câteva concluzii generale privind spiritismul: \n primul rând, geniul dinapoia predic]iilor are o anumit` capacitate de a determina evenimentele viitoare. |n al doilea rând, acest geniu are o predilec]ie pentru asasinate, catastrofe [i nenorociri. |n al treilea rând, dup` cum arat` predic]iile sale nerealizate, el nu se poate totu[i desf`[ura dup` bunul s`u plac, fiind limitat de o autoritate superioar` lui. {i \n ultimul rând, acest geniu se folose[te de o fals` identitate, uzând de credin]a popular` \n supravie]uirea sufletului mor]ilor [i interac]iunea acestuia cu cei vii. Omul nu dispune de niciun mijloc ra]ional sau pragmatic pentru a investiga acest „black box” [i pentru dezv`luirea identit`]ii geniului din umbr`. Nu-i r`mâne decât s` apeleze la autoritatea unei surse superioare lui, pe care s-o accepte prin credin]`.

MU{C~TURA {ARPELUI

spiritiste [i schizofrenie. Studiile de caz ale lui Kurt Koch 14 au scos \n eviden]` pericolul la care sunt expu[i chiar [i membrii familiilor celor implica]i \n asemenea activit`]i. Ace[tia sunt predispu[i la boli mentale [i posedare demonic`, devia]ii care se r`sfrâng [i asupra urma[ilor. 96

SEMNELE TIMPULUI

090-099 Spiritismul.indd 96

|n vara lui 1944, soldatul britanic David MacDonald a fost trimis \ntr-o misiune riscant` \n spatele frontului belgian. Patru solda]i nu s-au mai \ntors la baz`, fiind da]i disp`ru]i. Din mesajele interceptate, s-a tras concluzia c` soldatul David a murit la datorie. La aflarea ve[tii, tân`ra lui so-

Este fapt atestat c` Biblia a fost scris` \ntr-un context istoric \n care toate religiile existente se situau \n opozi]ie flagrant` cu teologia ei. Motivul acestei opozi]ii radicale era c` religiile antice (\n pofida unor deosebiri formale) aveau câteva crezuri fundamentale comune, \ntre care [i cultul mor]ilor 17. |n contrast, teologia Bibliei statueaz` completa \ncetare a existen]ei \n starea de moarte pân` la ziua \nvierii, când via]a con[tient` va fi reluat` exact din punctul \n care a fost \ntrerupt` 18. Aceasta implic` o

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 5:59:52 AM

FOTO: GULIVER/GETTY

Num`r jubiliar, 2008

090-099 Spiritismul.indd 97

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 6:16:30 AM

Spiritismul, voiaj peste Styx total` disjunc]ie \ntre lumea celor vii [i t`râmul mor]ilor. Este foarte interesant c` izvorul acestei pozi]ion`ri antagonice este descoperit chiar la \nceputul Bibliei. \n Genesa 2:18, Creatorul \l avertiza pe om: „Din pomul cuno[tin]ei binelui [i r`ului s` nu m`nânci, c`ci, \n ziua \n care vei mânca din el, vei muri negre[it”. Câteva versete mai departe (Genesa 3:4.5), „[arpele” afirm` exact contrariul: ”Dac` ve]i mânca din el, hot`rât c` nu ve]i muri, ci... ve]i deveni ca Dumnezeu !” Biblia nu las` niciun dubiu cu privire la autorul tezei c` moartea este doar o iluzie [i c` spiritul descarnat \]i continu` existen]a la cote superioare 19. Apocalipsa (12:9) \i dezv`luie frontal identitatea...

ADIO, MORAL~! Caracterizarea fenomenului spiritist n-ar fi complet` f`r` eviden]ierea unui efect mai grav decât impactul s`u aparent asupra omului. Filosofia spiritualist` atac` temelia oric`rui sistem moral printr-un ra]ionament care, simplificat, sun` astfel: |ntrucât sufletul descarnat este parte integrant` din ceea ce este natural, activitatea acestor spirite trebuie \n]eleas` ca natural` [i, deci, neutr` din punct de vedere moral , la fel cum fenomenele pe care noi le percepem

motiv [i altele colaterale, Dumnezeu a interzis categoric orice practic` spiritist`: „S` nu fie la tine nimeni care s` aib` me[te[ugul de ghicitor, de cititor \n stele, de vestitor al viitorului, de vr`jitor, de descânt`tor, nimeni care s` \ntrebe pe cei ce cheam` duhurile „SPIRITISMUL NU ACCEPT~ EXISTEN}A P~CATULUI {I NICI sau dau cu ghiocul, ISP~{IREA PRIN IISUS HRISTOS. CÂND SPIRITISMUL VA nimeni care s` \ntrebe pe mor]i. C`ci ST~PÂNI PESTE |NTREAGA LUME, EL VA M~TURA SÂNGELE oricine face aceste LUI HRISTOS.” CONAN DOYLE lucruri face un lucru groaznic drept negative (furtuni sau cutremure) prin Iisus Hristos. Când spiritismul \naintea Domnului [i din pricina acessunt lipsite de conota]ii morale. Natura va st`pâni peste \ntreaga lume, el va tor lucruri va izgoni Domnul Dumne\ngem`neaz` aspecte complementare: m`tura sângele lui Hristos.”21 zeul t`u pe aceste neamuri dinaintea |n mod declarat pe pozi]ie de lumin` [i \ntuneric, pl`cere [i dureta.” (Deuteronom 18:10-12) adversitate, spiritismul ]inte[te spre re, via]` [i moarte... Sufletul, pentru anihilarea cre[tinismului biblic. Devi- MAREEA SE-APROPIE propria sa evolu]ie, trebuie s` expeAsocia]ia Interna]ional` a Medicine evident c` \ntre traficul spiritelor rimenteze realitatea \n mod integral: lor Spiriti[ti a organizat \n octombrie atât binele, cât [i r`ul. Concluzia logic` demonice [i cre[tinism nu poate 2008 un val de congrese interna]ionale exista nicio conciliere. Pentru acest a argumenta]iei este c`, dac` nu exist` 98

SEMNELE TIMPULUI

090-099 Spiritismul.indd 98

r`ul moral (p`cat), nu exist` nici vin`. Iar dac` nu exist` vin`, \nsu[i conceptul cre[tin al isp`[irii devine un nonsens.20 Sau, \n cuvintele lui Arthur Conan Doyle: „Spiritismul nu accept` existen]a p`catului [i nici isp`[irea

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:00:17 AM

FOTO: GULIVER/GETTY

(\n SUA, Anglia, Germania, Portugalia, Elve]ia [i Belgia) pentru a populariza beneficiile spiritismului. |n SUA, voluntari distribuie documentarul video „Spiritismul – leg`tura dintre spiritualitate [i s`n`tate”22, care face reclam` centrelor [i spitalelor spiritiste (numai \n Brazilia sunt 12.000 de centre, frecventate de aproximativ 30 de milioane de pacien]i). La aceste manifest`ri [i altele asem`n`toare, lumea de tradi] ie cre[tin` – captivat` de fluctua]ia de la burs` sau de apari]ia unui nou film – reac]ioneaz` cu apatie. Atitudinea ei pare s` fie singura explica]ie pentru e[ecurile epocale de care con[tiin]a colectiv` se face vinovat` [i care \ndoliaz` istoria civiliza]iei noastre cu distrugerea a milioane de vie]i. Mai curând sau mai târziu va fi o nou` confruntare, de aceast` dat` pe plan spiritual. Ar fi nedrept ca [i atunci istoria s` se repete, de aceast` dat` cu pierderi iremediabile. ST

1. Discover Magazine, „Halloween Ghost Story”, 9 noiembrie 2006. 2. |n Evul Mediu, necroman]ia devine „negro-man]ie”, de unde provine denumirea de ”magia neagr`”. 3. Newport, John P., „The New Age Movement and the Biblical Worldview: Conflict and Dialogue”, William B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan (1998). 4. Un an mai târziu, \n 1889, Margaret Fox [i-a retractat m`rturia. 5. Totu[i, \nainte de moarte, Houdini i-a dat so]iei asigur`ri c`-i va transmite un mesaj din lumea de dincolo, dac` \i va fi permis... 6. Kenneth A. Kress (CIA), „Parapsychology In Intelligence”, \n Journal of Scientific Exploration, Vol. 13, No. 1, 1999. Vezi [i David Arbel [i Ran Edelist, „Western Intelligence and the Collapse of the Soviet Union”, 2003. 7. Carl A. Raschke, “Painted Black”, 1989. 8. Rudolf von Sebbotendorf, „Bevor Hitler kam”, 1933. 9. Dusty Sklar, \n „Nazis and the Occult”, 1977. 10. Wilhelm T. Wulff, „Zodiacul [i Svastica: Astrolog la curtea lui Himmler”, 1968. 11. Citat de Claudiu Dumea, \n „|ngeri [i demoni”, 2003. 12. Christian Herald, 15 aprilie 1920. 13. Leopold Szondi, “Freiheit und Zwang im Schicksal des Einzelnen”, 1977. Vezi [i concluzia dr. S. Katzenelbogen, citat \n Alexander Moreira de Almeida, „Fenomenologia experien]elor mediumice [i psihopatologia mediumilor spiriti[ti”, 2004: ”Practica spiritismului este responsabil` pentru originea, exacerbarea sau cronicizarea tulbur`rilor mentale.” 14. Jon W. Montgomery, „Puteri [i domnii”, 2003. 15. The New York Times , ”The Experiences of a Medium”, 12 octombrie 1874. 16. Michel Ballais, \n Signes des Temps, 1981, nr. 4, pag. 13. |ntâmplarea este men]ionat` [i de alte surse. 17. Religia Babilonului antic – izvorul prim al religiilor-mistere – era fundamentat` pe necroman]ia oficiat` de „manzazuu” – mediumii de-atunci. |n Egipt, comunicarea cu mor]ii a n`scut magia egiptean`. Strabo noteaz` c` necroman]ia era principala form` de futurologie. |n Asia, Africa [i America precolumbian`, dervi[ii, [amanii [i vracii profesau interac]iunea cu mor]ii. 18. Eclesiastul 9:5.6.10 - „Cei mor]i nu [tiu nimic...”; Psalm 13:3 - „Adorm somnul mor]ii”; Obadia vers. 16: „Vor fi ca [i când n-ar fi fost niciodat`” [.a. 19. Mesajul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, scris pe mormântul fiicei sale, Iulia Hasdeu: „Prin moarte, la via]`”. 20. Raymond Buckland, “Buckland’s Complete Book of Witchcraft”, 1988. 21. A. C. Doyle, “The Teachings and Phenomena of Spiritualism:, pag. 72. Vezi [i „The Cosmopolitan”, January 1918, p. 69. 22. Dr. Emma Bragdon, „Spiritismul - leg`tura dintre spiritualitate [i s`n`tate”, 2008

Num`r jubiliar, 2008

090-099 Spiritismul.indd 99

SEMNELE TIMPULUI

10/27/08 6:19:46 AM

Cultur`

|n r`zboiul pentru cucerirea timpului telespectatorilor, \nceput cu cincizeci de ani \n urm`, televiziunea pare c` nu a reu[it s` tran[eze o victorie definitiv`, din cauza lipsei aproape \n totalitate a interactivit`]ii. Insurec]ia final` a fost \ns` ini]iat` la \nceputul mileniului trei, odat` cu perfec]ionarea tehnicilor digitale [i a internetului, prin crearea lumilor virtuale accesibile oricui, \n care utilizatorii pot face tot ce au visat vreodat`, elibera]i de corsetul etic sau legal din lumea real`.

100

SEMNELE TIMPULUI

100-107 Lumi virtuale.indd 100

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:20:06 AM

R`zboiul lumilor...

virtuale DORIN AITEANU

dat` cu apari]ia [i dezvoltarea tehnologiei media \n a doua jum`tate a secolului trecut, programele de divertisment transmise pe calea undelor au devenit accesibile pentru prima dat` marii majorit`]i a publicului. Tot atunci a \nceput un r`zboi tot mai \ncrâncenat pentru cucerirea timpului fiec`rui spectator. Emisiuni de televiziune au f`cut ca sute de milioane de oameni s` acorde mai mult timp televizorului decât familiei sau altor activit`]i recreative. Au existat \n anii ’90 câteva \ncerc`ri de introducere a interactivit`]ii \n programele TV. S-au creat seriale cu sfâr[it multiplu, permi]ând telespectatorilor s` aleag`, prin intermediul votului telefonic, modul \n care se va sfâr[i ac]iunea. |ns`, din cauza costurilor [i a Num`r jubiliar, 2008

100-107 Lumi virtuale.indd 101

SEMNELE TIMPULUI

101

10/27/08 6:20:17 AM

structurii complicate, ideea nu a g`sit teren fertil. Din urm` vine industria jocurilor pe calculator care, odat` cu dezvoltarea tehnologiei, ofer` aplica]ii \n care grafica (uneori chiar tridimensional`) [i sunetul \ncep s` estompeze diferen]ele dintre lumea virtual` [i realitate. Având scopuri predefinite – de regul` cucerirea unui teritoriu –, „gamerii” se grupeaz` \n armate inamice [i lupt` pentru \ndeplinirea misiunii jocului. Num`rul utilizatorilor [i timpul petrecut \n fa]a computerelor sunt \ntr-o cre[tere considerabil`, fapt exploatat din plin de c`tre companiile produc`toare de jocuri. |mbun`t`]irea conexiunilor de date la nivel global a oferit oportunitatea cre`rii unor jocuri multi-utilizator prin internet (online), \n care cei \nregistra]i constituie personajele lumii virtuale disponibile pe serverul companiei produc`toare. Exist` lumi virtuale online [i tehnici de combat virtual pentru toate gusturile: \ncepând de la luptele din Antichitate, la cele medievale, al Doilea R`zboi Mondial, r`zboaie galactice sau, pur [i simplu, trânte cu mon[tri [i mutan]i care transcend orice epoc`. Dintre toate aplica]iile, jocul care a avut cel mai mare impact \n rândul utilizatorilor este „World of Warcraft”, produs \n 2004 de compania Blizzard Entertainment.

LUMEA VIRTUAL~ A ARTEI R~ZBOIULUI Jocul online „World of Warcraft” (abr. WoW), \nc` de la lansare, s-a aflat \n nenum`rate rânduri \n aten]ia presei, nu atât prin calitatea graficii [i a sunetului, cât prin efectele economice [i, mai ales, sociale pe care le-a \nregistrat. Orice utilizator nou preia un personaj oferit la \nregistrare [i \ncepe s` execute anumite misiuni atribuite de c`tre managerii jocului. Acest personaj se lupt` cu mon[tri [i cu celelalte personaje, \n spatele c`rora se afl` al]i utilizatori de pe 102

SEMNELE TIMPULUI

100-107 Lumi virtuale.indd 102

mapamond. Odat` ce un personaj inamic este ucis, \nving`torul preia armele, precum [i banii celui eliminat, devenind mai puternic [i mai influent. Treptat, personajul cre[te \n putere [i influen]`, fiind \n m`sur` s` coordoneze grupuri (numite ghilde) de caractere virtuale, pentru a câ[tiga o b`t`lie \n fa]a altei armate. Construit pe 70 de niveluri (\n func]ie de putere [i de influen]`), jocul nu are un scop final definit, putându-se juca la nesf`r[it. Pentru a participa la joc este necesar` plata unei taxe de 15 euro pe lun`.

FOTO: GULIVER/GETTY

R`zboiul lumilor... virtuale

Statistici Ore jucate ate \n re]ea 40 30 20 10 \n zeci de mii

18 septembrie

25 septembrie

2 octombrie

9 octombrie

95.230 24.193.746 juc`tori \n fiecare zi

minute jucate \n fiecare zi

Sursa: www.xfire.com

|nregistrând \n prezent un num`r de peste zece milioane de utilizatori, compania produc`toare a jocului „World of Warcraft” ruleaz` anual peste un miliard [i jum`tate de euro. Jocul dispune [i de o moned` proprie, numit` „gold” care se poate transfera \ntre utilizatorii jocului. Num`rul extrem de mare de utilizatori (f`r` precedent pentru astfel de aplica]ii), precum [i dependen]a de WoW a acestora au intrat \n aten]ia presei. Un tân`r, tat` a doi copii, declara \n cadrul emisiunii „Taff” a canalului german Pro7 c` jocul „... este un câmp alternativ \n care poate s` evadeze din stresul muncii zilnice”.

Tân`rul juca noaptea, dup` ce adormeau copiii, declarând c` nu ar afecta cu nimic familia, deoarece \n acel timp oricum nu ar fi avut nimic de f`cut. Tân`rul tat` contabilizase peste 2.500 de ore de r`zboi virtual, ajungând uneori s` fie online pân` la 20 de ore nonstop. Ajuns la nivelul 70, gamerul a fost \ntrebat de c`tre reporter dac` nu a sim]it rutina dup` atingerea punctului maxim. Tân`rul, care \n timpul interviului \[i continua jocul, tocmai luptându-se cu un p`ianjen uria[, neag`, declarând c` „sunt atâtea continente de cucerit, atâtea misiuni pe care le prime[ti spre \ndeplinire... E de-a dreptul fascinant!”. De[i sus-

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:20:26 AM

e cumparat` din Asia. La succesul tranzac]iei contribuie o firm` real` de intermediere, bine\n]eles, \n schimbul unui comision. Tân`rul manager al firmei de schimb „valutar” neconven]ional declara c` pentru 5.000 de gold se pl`tesc pân` la 400 de euro reali. Pentru a vedea exact de unde vine „aurul”, reporterul RTL face o investiga]ie cu camera ascuns` \n China, la un vânz`tor de „gold”. Aici, urmând un anun] de job privind c`utarea de juc`tori online, tân`rul sub acoperire trimis de RTL intr` \ntr-o camer` \n care zeci de tineri chinezi sunt forta]i s` joace câte 12 ore nonstop WoW pentru a aduna gold, care apoi este vândut utilizatorilor sau intermediarilor din vest. Dup` un somn de câteva ore, mercenarii virtuali sunt obliga]i s` lupte din nou alte 12 ore, hr`nindu-se cu orez direct \n fa]a computerului. Un tân`r care a p`r`sit firma de produs „gold”, chestionat de RTL, m`rturisea c`-i este foarte greu s` \nceap` via]a din nou. Nu mai are prieteni, la familie nu se poate re\ntoarce, s`n`tatea \i este [ubrezit` prin epuizare [i alimenta]ia defectuoas`. |n plus, scenele \n care ucide mon[tri [i alte personaje \i revin obsesiv \n minte.

ALT~ VIA}~!... ]inea c` nu e dependent [i c` ar avea totul sub control, num`rul orelor petrecute \n fa]a PC-ului era din ce \n ce mai mare.

EL DORADO AL LUMII VIRTUALE Pentru c` \n WoW puterea [i influen]a sunt condi]ionate de posesia banilor virtuali numi]i „gold” (trad. „aur”), posibilitatea transferului de moned` virtual` \ntre juc`tori a ajuns o afacere de milarde de euro \n lumea real`. |ntr-un reportaj publicat la

postul RTL, Spiegel TV, sunt prezentate cazuri de utilizatori ai WoW care, pentru a accelera cre[terea \n putere, cump`rau moneda virtual` a jocului „gold” cu bani reali, euro. Pentru c` \n vestul Europei cei mai mul]i doresc acumularea de „gold”, [i nu vânzarea lui, moneda care asigura succesul \n lumea virtual`

Debutând \n jurul anului 1995, canalele de comunica]ie instantanee (engl. chat) facilitau discu]iile sau schimbul de informa]ii online, interac]iunea dintre protagoni[ti limitându-se doar la nivelul mesajului scris. La \nceputul mileniului trei, odat` cu perfec]ionarea graficii tridimensionale, au ap`rut o serie de lumi virtuale care promit utilizatorilor libertate maxim`, oferindu-le un spa]iu \n care pot face tot ce [i-au imaginat. |n general, utilizatorii primesc la \nregistrare un avatar (corp omenesc virtual tridimensional), fiecare putând configura

Num`r jubiliar, 2008

100-107 Lumi virtuale.indd 103

SEMNELE TIMPULUI

103

10/27/08 6:20:39 AM

FOTO: GULIVER/GETTY

dup` gust aspectul fizic [i articolele presupun mi[c`ri mai speciale, cum vestimentare. Avatarurile diferi]ilor ar fi dansul, sunt oferite \n cluburi utilizatori \mpart acela[i spa]iu tridivirtuale \n care avatarului propriu i se mesional, \n care se g`sesc - ca [i \n transmit mi[c`rile de dans respective, lumea real` - terenuri, cl`diri, apartape cale digital`, de la proprietarul mente, baruri, cluburi etc. Tot ele pot virtual al clubului. De pild`, la achizimodifica acest spa]iu ]ia unui pian sau pot crea obiecte virtual, avatarul LA |NCEPUTUL MIori noi modalit`]i de care se a[az` interac]iune. Utilizala pian va [ti LENIULUI III (...) AU torii \[i aleg singuri instantaneu AP~RUT O SERIE DE cum se cânt` ]elurile [i se comport` cum doresc, LUMI VIRTUALE CARE piesa respecscopul principal fiind, tiv`, degetele PROMIT UTILIZATO\n fond, construirea sale alunecând RILOR LIBERTATE de rela]ii cu celelalte efectiv pe clape. avataruri [i consu|n mod general, MAXIM~. mul de divertisment. orice accesoriu Lumea virtual` care virtual achizia atras cel mai mult aten]ia presei ]ionat \i ofer` utilizatorului virtual [i care se bucur` de cea mai mare capacitatea [i cuno[tin]ele pentru a-l popularitate \n rândurile utilizatorilor folosi \n mod corespunz`tor. Pentru adul]i (peste 12 milioane de membri a cump`ra sau vinde \n lumea virtual` \n prezent) este, f`r` \ndoial`, Second se folose[te, de asemenea, o moLife (trad. A doua via]` ), universul ned` proprie – dolari Linden – care virtual creat de Linden Lab, laborasunt schimba]i [i ei pe dolari reali. torul de realitate virtual` din cadrul Arhitectul software Christian Renaud Universit`]ii Stanford din SUA. Di(Cisco Technology Center) vorbea, alogurile dintre avataruri se fac prin la deschiderea conferin]ei pe tema tastarea mesajelor, iar ac]iunile care lumilor virtuale „Virtual Worlds Fall” 104

SEMNELE TIMPULUI

100-107 Lumi virtuale.indd 104

\n noiembrie 2007, despre un num`r de 465 de milioane de utilizatori \nregistra]i ai jocurilor online [i ai lumilor virtuale. Având \n vedere procentul de 1/10 (o persoan` – utilizator activ – subscrie \n medie la zece dintre aceste medii virtuale), se estimeaz` c` num`rul de participan]i se ridic` la peste 45 de milioane la nivel global. |ntre \ndeletnicirile cele mai atractive ale lumilor virtuale se remarc`: activit`]ile cu caracter sexual (peste 30%), socializarea (chat-ul), distrac]ia [i dansul prin discoteci virtuale, jocurile de noroc \n casinouri virtuale, marketingul sau, mai nou, chiar programele educa]ionale. |ntr-un studiu citat de Newsweek International \n 2007, se men]ioneaz` c` 57% din utilizatorii Second Life (SL) petrec 18 ore pe s`pt`mân` online, \n timp ce 33% sunt activi s`pt`mânal peste 30 de ore. Grupul de analiz` economic` Strategy Analytics prezint` evolu]ia num`rului de utilizatori ai lumilor virtuale de la 6% \n 2006, la circa 11% \n 2007, ajungând \n 2008 la 14% (2% activi permanent), din num`rul de posesori ai unei conexiuni de internet de band` larg`. Pentru urm`torii zece

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:20:52 AM

R`zboiul lumilor... virtuale ani, Strategy Analytics estimeaz` o cre[tere de pân` la un miliard de utilizatori \nregistra]i, din care 6%-activi permanent.

UN PAS MIC PENTRU UN AVATAR... Multe firme cu nume s-au gr`bit s`-[i deschid` filiale \n lumile virtuale, inclusiv \n Second Life (SL). Dup` 2005, mul]i manageri au perceput necesitatea prezen]ei \n lumile virtuale [i, ca urmare, s-au cump`rat terenuri virtuale [i [i-au construit cl`diri atractive arhitectural - filiale virtuale, \n care sunt promovate produsele proprii. Un avatar care dore[te s` poarte pantofi sport (virtuali!) Adidas \i poate achizi]iona pentru o sum` echivalent` \n dolari Linden direct de la magazinul Adidas. La fel [i cu telefoanele celulare (de[i mul]i s-au \ntrebat care ar fi necesitatea lor, când oricine poate comunica cu oricine \n cyberspa]iu pe baza mesajelor instant...), avatarurile (recte utilizatorii din spatele lor) se simt mai moderne dac` etaleaz` un telefon de marc`, virtual. |n mod interesant, la aproape fiecare filial` virtual` a unei firme mari, exist` posibilitatea de a accesa pagina de internet „real`” a firmei, dar care este numit` deja „Pagina de mod` veche” (engl. Old fashion website). |n SL au loc [i concerte virtuale cu interpre]i reali (ex.: forma]ia Duran Duran) sau se ]in cursurile universitare ale Facult`]ii de Drept a Universit`]ii (reale) Harvard. |n edi]ia din 8 iulie 2008 a ziarului The Wall Street Journal, a fost publicat un articol intitulat: „Avatarurile se teleporteaz` afar` din Second Life” (engl. Avatars Teleport Away From Second Life), marcând momentul istoric \n care câteva avataruri Second Life s-au transferat \ntr-o lume virtual` creat` pe serverele IBM. Aceasta este piatra de temelie a unui „Metaverse” – re]ea de universuri virtuale \ntre care utilizatorii virtuali pot c`l`tori. Doar c` hainele nu au putut fi importate,

avatarurile ap`rând \n lumea virtual` IBM nude, colorate \n gri, forma ini]ial` a avatarurilor Second Life – interpretat` de c`tre managerii lumii IBM ca o imagine nu tocmai rea pentru „na[terea din nou” \n cyberspa]iu. Momentul a fost comparat cu primul pas omenesc pe lun`, ziarele titrând „Un pas mic pentru un avatar, un salt uria[ pentru avatarime!”.

O LUME MAI BUN~? Creatorii [i promotorii lumilor virtuale pretind c` ofer` o lume mai bun` decât cea real`. O lume „f`r` durere, f`r` boli, f`r` mizerie. [...] O lume \n care tu po]i fi st`pânul crea]iei. ... O lume \n care po]i s` stai \n pace [i \n lini[te, unde nu exist` violen]` sau r`zboi. O lume \n care oamenii nu mor de foame. O lume care \]i d` posibilitatea s`

Vie]i distruse \n lumea real` Dependen]a de WoW este asociat` foarte des cu efecte sociale grave: izolarea lâng` computer, pierderea prietenilor, periclitarea slujbei, neglijarea familiei, distrugerea s`n`t`]ii prin epuizare [i alimenta]ie necorespunz`toare etc. Psihologul Gabrielle Henoch declara pentru postul Pro7 c` aceast` atitudine este tipic` pentru cei care cred c` ar fi normal s` petreci cinci, [ase ore pe zi online. Henoch preciza c` ace[ti \mp`timi]i pierd controlul \n scurt timp [i ajung s` fie prizonieri \n fa]a tastaturii. Dac` se pierde o zi de joc, este foarte probabil ca avantajul [i influen]a câ[tigate s` fie afectate, iar „colegii” virtuali de breasl` s` avanseze \n defavoarea lui. Psihologul men]ioneaz` cazul extrem \n care o tân`r` a murit prin inani]ie, neputând s` se desprind` de calculator. Un alt caz este cel al familiei Hirte din Bavaria. Fiul, aflat la studii la mai multe sute de kilometri distan]`, a ajuns s` petreac` din ce \n ce mai multe ore \n WoW, declarând c` \n niciun caz nu ar fi dependent [i c` are totul sub control, iar WoW ar fi doar un joc. Aflat \ntr-un weekend acas` la p`rin]i, tân`rul intr` \n ceea ce s-ar putea numi „sevraj virtual”, \ncepe s` devin` agitat, s` se comporte ciudat, s` fie palid. |n cele din urm` p`r`se[te casa p`rin]ilor s`i [i se \ntoarce la [coal`, unde avea acces la joc. Din acel moment, tân`rul \ntrerupe total contactul cu p`rin]ii (considerând c`-l \ndep`rteaz` de lumea vitual` prin presiunile lor), dar [i studiul, care i-ar r`pi timpul pre]ios \n care poate ucide mon[tri pe calculator. Intervieva]i de canalul Pro7, p`rin]ii declarau c`, pur [i simplu, au sim]it cum \l pierd pe fiul lor, fiindu-le r`pit de un joc pe internet. Marcat` de aceast` experien]`, Christine Hirte ini]iaz` un forum \n dorin]a de a preveni [i al]i p`rin]i de pericolul \n care se afl` odraselele dornice de evadare virtual`. Un fost dependent, aflat \n leg`tur` cu familia Hirte, declara: „Exist` multe jocuri video care te fac dependent, dar este unul singur care \]i distruge via]a: World of Warcraft!”.

Num`r jubiliar, 2008

100-107 Lumi virtuale.indd 105

SEMNELE TIMPULUI

105

10/27/08 6:21:04 AM

R`zboiul lumilor... virtuale \ngrozit` la gândul c` odraslele ei ar putea afla ceva despre \ndeletnicirile ei virtuale, m`rturise[te totu[i c` nu poate renun]a la SL. Un avocat care practica \n timpul liber prostitu]ia digital` \n lumea virtual` a provocat stupefac]ie \n presa american`. |n cadrul unei emisiuni de televiziune, experta \n cyber-drept Parry Aftab justifica legalitatea acestor practici. „Da, prostitu]ia virtual` e legal`. Atâta timp cât nu faci sex real \n lumea real`,

VIA}A |N SECOND LIFE

15 15 20 38 87 102 78 65 74 84

Trimestrul 2

Trimestrul 1

Trimestrul 4

Trimestrul 3

Trimestrul 2

Trimestrul 1

Trimestrul 2

Trimestrul 1

Trimestrul 4

Trimestrul 3

Trimestrul 2

Trimestrul 1

Trimestrul 4

Trimestrul 3

Trimestrul 2

Trimestrul 4

Trimestrul 3

100

Trimestrul 2

100

\n mii de ore utilizator

120

Trimestrul 1

Num`r de ore utilizator/lun`

Tranzac]ii de la utilizator la utilizator

Trimestrul 1

Kevin Aldermann, un instalator \n lumea real`, este un adev`rat macho \n Second Life [i magnat al industriei sexului, câ[tigând deja o avere (\n lumea reala) din vânzarea de paturi virtuale \n care se pot consuma rela]ii intime. Alderman a explicat unui post de televiziune american c` avatarurile transpun \n mi[care cuvintele pe care utilizatorii le scriu la tastatur`. Aceste paturi, atunci când avatarurile se a[az` pe ele, permit transpunerea \n fapt a textului scris, totul soldându-se cu s`rut`ri, \mbr`]i[`ri sau rela]ii intime propriu-zise.

intime virtuale. Exist` \n acest spa]iu cibernetic o serie de (se presupune) utilizatoare care practic` cea mai veche meserie din lume [i pentru 20 de dolari pe or`. Solicitând servicii sexuale, o reporteri]` american` intr` \n leg`tur` cu „\nso]itoarele” (engl. „escort”) [i afl` c` o dam` seduc`toare care ofer` pl`cere digital` ascunde \n spatele avatarului o educatoare, mam` a doi copii. Femeia avea [i o justificare pentru conduita ei virtual`: „Când nu mai vezi televizorul

\n milioane de dolari

visezi”. Un creator de lumi virtuale, Ray Kurzwell, prognoza: „Vom petrece din ce \n ce mai mult din timpul nostru \n mediile realit`]ii virtuale”, iar colegul s`u de breasl` Gary Hayes plusa: „|n lumile virtuale online, umanitatea va evolua \n mod exponen]ial, liber` de fantomele restrictive ale unei alte lumi virtuale pe care noi o numim realitate”. O scurt` incursiune \n cele mai multe dintre lumile virtuale existente la ora actual` relev` imediat unele elemente care \l \ncorseteaz` pe domnul Hayes \n lumea real`, motiv pentru care acesta le-ar prefera pe cele virtuale. |n mai toate lumile virtuale, majoritatea avatarurilor feminine sunt \mbr`cate foarte sumar, discotecile virtuale sunt la tot pasul, [i, conform unor estim`ri, peste un sfert din activit`]ile virtuale sunt legate de sexualitate: cluburi de noapte virtuale, bordeluri virtuale sau, pur [i simplu, dame de companie virtuale.

9 10 12 20 35 62 70 75 85 98

2006 2007 2008 Sursa: http://secondlife.com/whatis/economy-graphs.php

din cauza muntelui de rufe [i e[ti scufundat` pân` la cot \n scutece murdare, iar so]ul vrea s` [tie de ce el e tot timpul pe locul doi, asta [Second Life] este evadarea din banalitatea zilnic`. Aici \n SL sunt eu \ns`mi”, toate veniturile sale fiind cheltuite tot \n SL, pentru a o face [i mai atractiv`. O alt` „\nso]itoare” digital` a m`rturisit c` practic` avocatura,

nu atingi pe nimeni pentru bani, a[a c` totul e doar o simpl` discu]ie, iar discu]ia e \ntotdeauna legal` atunci când sunt implica]i adul]i.”

UTILIZATORI DIN TOATE }~RILE, REINVENTA}I-V~!

Interesant este cazul descris \n emisiunea produs` de BBC2, „}ara minunilor – Rela]ii virtuale”, \n care tema principal` CREATORII {I PROMOTORII LUMILOR VIRTUALE PRETIND este posibilitatea oric`rui utilizator de a se reinventa, C~ OFER~ O LUME MAI BUN~ DECÂT CEA REAL~. adic` de a deveni \n lumea O LUME „F~R~ DURERE, F~R~ BOLI, F~R~ MIZERIE. virtual` ceea ce [i-ar fi dorit s` fie \n via]a real`. Kirsten, dup` o c`snicie monoton`, caut` refugiu Chestionat asupra sursei succesului lui, iar banii ob]inu]i \n lumea virtual` in Second Life. Devine Kira, \[i croie[te Aldermann declara c` sexul este primul sunt folosi]i pentru a acoperi datoria un avatar a[a cum [i-ar fi dorit s` fie lucru pe care un utilizator nou dore[te acumulat` \n timpul studiilor univer\n realitate. |[i lini[te[te so]ul spus`-l testeze \n Second Life, a[a c` sitare: „Pentru c` am o slujb`, familia nându-i c` lumea virtual` este doar vânzarea paturilor sale virtuale a dus la [i prietenii nu [tiu ce fac \n timpul grafic` pe calculator. |l cunoa[te \nflorirea cluburilor care ofer` pl`ceri liber”. |nso]itoarea, de[i se declara 106

SEMNELE TIMPULUI

100-107 Lumi virtuale.indd 106

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:21:15 AM

\ns` pe Nik, un alt singuratic care-[i croie[te un destin \n Second Life. |n cele din urm`, ace[tia se \ndr`gostesc [i se c`s`toresc \n Second Life. Perechea se declar` fascinat` de modul \n care SL le-a schimbat via] a. Admirând propriul avatar, Kirsten spune: „Ea e tot ce a[ fi vrut eu s` fiu cu ani \n urm`: e sub]ire [i atractiv`... (Kirsten e supraponderal`) [...] Via]a real` mi se pare demonizant`. Tot ce am vrut a fost s` evadez”. Despre locul

dorit-o, sc`ldat` \n pl`ceri, departe de suferin]ele [i zbuciumul lumii reale. Ritmul ame]itor \n care tehnologia evolueaz` va face ca \n urm`torii ani calitatea [i performan]ele grafice s` estompeze percep]ia frontierelor dintre realitate [i spa]iul cibernetic. Privit` \n lumina moralei cre[tine, toat` aceast` evolu]ie pare o prelungire mult mai agresiv` a campaniei \ncepute cu 50 de ani \n urm` prin intermediul televiziunii: desensibilizarea [i anestezierea

Num`r de utilizatori concuren]iali

Circula]ia dolarilor Linden

2006 2007 2008 Sursa: http://secondlife.com/whatis/economy-graphs.php

\n care locuie[te \n lumea virtual` cu Nik ea spune: „|n via]a real` locuim \ntr-o cas` mic` unde tot timpul plou`. |n SL avem o cas` mare, pe plaj`!”. Nik completeaz`: „|n living avem un acvariu mare, iar eu mi-am dorit dintotdeauna un acvariu. Avem un pian la care cânt – \n realitate nu a[ putea cânta a[a niciodat`”. Kirsten \l p`r`se[te pe actualul so] [i se c`s`tore[te \n lumea real` cu Nik. Concluzia ei este simpl`: „Mi-am câ[tigat via]a \napoi!”.

UN PLASTURE CU PIXELI... PENTRU CON{TIIN}A TURMENTAT~ Oferind pentru \nceput aspectul unei t`râm al tuturor posibilit`]ilor, lumile virtuale \ncearc` s` umple golurile din sufletele celor care le calc` pragul. Utilizatorii pot avea via]a pe care [i-au

Trimestrul 2

Trimestrul 1

Trimestrul 4

Trimestrul 3

Trimestrul 2

Trimestrul 1

Trimestrul 4

Trimestrul 3

Trimestrul 2

Trimestrul 1

Trimestrul 4

Trimestrul 3

Trimestrul 2

8 10 19 41 50 53 59 66 66

Trimestrul 2

Trimestrul 1

Trimestrul 4

Trimestrul 3

Trimestrul 2

\n mii de dolari Linden

Trimestrul 1

\n mii de ore utilizator

9 10 19 31 41 45 50 59 59

2006 2007 2008 Sursa: http://secondlife.com/whatis/economy-graphs.php

con[tiin]ei. Violen]a [i sexualitatea sunt omniprezente \n cinematografie, \n jocurile pe calculator sau \n lumile virtuale [i sunt privite ca sarea [i piperul vie]ii. |n fa]a apelurilor tot mai anemice ale con[tiin]ei, utilizatorii se consoleaz` cu un „plasture digital”, f`când uz de o afirma]ie devenit` \n foarte scurt timp antologic`: „E doar grafic` pe calculator!”. Pu]ini \n]eleg c`, odat` scufunda]i \n lumea virtual`, unde efectiv nu exist` restric]ii de niciun fel, au loc schimb`ri \n propriul caracter, deprinderile sau pasiunile lor modificându-se dup` o chimie greu de controlat. Moralmente vorbind, faptele din lumile virtuale au aceea[i surs` decizional` ca [i cele din lumea real`, iar efectele sunt similare, ba chiar mai mult, o serie de comportamente din lumea real` ajung s` fie predeterminate de obiceiuri antrenate prin lumile virtuale. Chiar dac` o crim` virtual`

din „World of Warcraft” sau prostitu]ia din Second Life nu sunt considerate fapte antisociale care intr` sub inciden]a legii, \n proiec]ie biblic` ele sunt deja atitudini, acte care pot fi supuse unui proces de judecat`. |n lumea real` a Scripturii, imoralitatea, chiar [i cea desf`[urat` \n spa]iul virtual sau ca simpl` reverie, sap` o pr`pastie \ntre divinitate [i om. (Matei 5.27-28).

BE}E |N ROATE Comentatorii cre[tini sunt convin[i c` aceast` ofensiv` a lumilor virtuale face parte dintr-o ac]iune faustian` de dimensiuni mult mai mari, \n care un sforar nev`zut ]inte[te cucerirea timpului [i a sufletelor oamenilor. Aceste lumi virtuale poart` un r`zboi – nu \ntre ele pentru cota de pia]`, ci o lupt` concertat`, dus` \mpotriva vie]ii reale a utilizatorilor, \n dorin] a subjug`rii complete a acestora, a transform`rii lor \n sclavi ai lumilor virtuale, intoxica]i cu iluzia libert`] ii depline. Dup` un model care pare s` fie un déjà-vu (Luca 4.6-7), un Big Brother invizibil ofer` \n lumile virtuale chiar st`pânirea acestora [i posibilit`]i nelimitate, \n schimbul unui pre] care la ora actual` poate fi cu greu estimat. Vizibile sunt doar simptomele „fericirii” oferite de aceste lumi celor prin[i \n mrejele ei: promiscuitate, suferin]` [i vie]i distruse. Este demn` de remarcat prezen]a unui element contrastant \n tot acest peisaj spiritualice[te arid. Chiar [i \n medii precum Second Life, exist` cybermisionari care folosesc avantajele tehnologiei pentru a comunica liber cu celelalte avataruri. Ei le propun practic un alt soi de teleportare \ntr-o lume mai pu]in virtual`, \n care avatarurile chiar vor putea fi \mbr`]i[ate. Avatarul Designerului acelei lumi va putea fi v`zut adesea umblând al`turi de avatarurile celor care au ales s`-L urmeze. {i \n plus, mesajul „Game over” (jocul s-a sfâr[it) nu va ap`rea niciodat` scris \n h`r]ile virtuale ale vreunui utilizator. ST

Num`r jubiliar, 2008

100-107 Lumi virtuale.indd 107

SEMNELE TIMPULUI

107

10/27/08 6:21:24 AM

Recenzie

De ce exist` sufer De unde atâta nenorocire \n lume? Ce sens are via]a dac` totul se sfâr[e[te \n moarte? BARNA MAGYAROSI

rea mul]i, obosi]i de alergarea \ntr-un cerc \nchis dup` un r`spuns valid la aceste \ntreb`ri, au e[uat \n filosofii dualiste, inte-grând pur [i simplu r`ul \n economia natural` a existen]ei. Cititorul de tradi]ie cre[tin`, care pleac` aprioric de la existen]a unui Suveran al universului, g`se[te - \n adâncul \ntreb`rilor existen]iale - o alt` dilem`: „Ce fel de Dumnezeu este Acela care nu pune cap`t statu-quo-ului?” Aparent, El nu poate fi [i iubitor, [i atotputernic \n acela[i timp! Sau e doar iubitor [i n-are [i atotputernicia de a eradica blestemul, sau e doar atotputernic [i nu-i pas` de cercul vicios care ne consum`... Dou` volume remarcabile, „Tragedia veacurilor” [i „Via]a lui Iisus”, ap`rute cu aproape un secol [i jum`tate \n urm` de sub pana scriitoarei americane Ellen G. White, aduc cititorului secolului al XXI-lea o rar-\ntâlnit` viziune, multiplan` [i coerent`, iluminând c`ut`rile [i disipând zonele gri ale incertitudinii. Volumele sunt parte integrant` a pentalogiei1 „Marea

1. Pentalogia cuprinde volumele: „Patriarhi [i profe]i”; „Profe]i [i regi”; „Via]a lui Iisus”; „Istoria faptelor apostolilor” [i „Tragedia Veacurilor”.

108

SEMNELE TIMPULUI

108-109 Recenzie.indd 108

Tragedia veacurilor, Ellen G. White, editura Via]` [i s`n`tate

nefast dintre Biseric` [i cezar, apostazia evului \ntunecat, dar [i revigor`rile aduse de redescoperirea Sfintei Scripturi de c`tre reformatori ca Huss, Luther sau Calvin. Ceea ce uime[te la citirea c`r]ii este redescoperirea istoriei altfel decât din perspectiva obi[nuit`, politico-economic`. Evenimentele se recompun diferit, urm`rind Cronicile care au imortalizat istoria omenirii tiparul profe]iilor biblice din c`r]ile prezint` ridicarea [i pr`bu[irea imperiilor ca fiind Daniel (Vechiul rodul voin]ei [i al vitejiei omului, ca [i cum cursul Testament) [i evenimentelor ar fi fost determinat de puterea, Apocalipsa (Noul orgoliul [i ambi]iile sale. Testament). Acurate]ea \ngem`n`rii celor dou` planuri (istoria cu celor dou` milenii de dup` profe]ia) surprinde pe cititor, \n`l]area lui Iisus Hristos. deschizându-i o nou` cosmoGaleria parcurge o suit` de viziune. |ntâmpl`rile - apaevenimente majore: distrurent aleatorii – \[i cap`t` o gerea Ierusalimului de c`tre justificare dup` o cauzalitate romani, masacrul cre[tinilor \n general ignorat`, cea a \n persecu]iile imperiale conflictului dintre bine [i r`u. din primele secole, mariajul lupt`” (The Great Controversy), ampl` tratare \n circa 4.000 de pagini a nara]iunii biblice, dar privit` din unghiul observatorului fr`mântat s` \n]eleag` dinamica din culisele istoriei aparent sc`pate de sub control. Volumul „Tragedia veacurilor” a fost comparat cu un imens pod suspendat care acoper` cronica tulbure a

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:27:24 AM

in]`? Mai mult: aceast` relevare produce \n sufletul cititorului convingerea c`, f`r` a limita autodeterminarea de la nivelul individului sau a na]iunii, istoria este totu[i sub controlul Aceluia care continu` s` investeasc` \n salvarea omenirii. Culoarul nara]iunii ajunge apoi la timpurile moderne, prezentând noi ipostaze ale conflictului dintre lumin` [i \ntuneric. {i, \n cele din urm`, trecând pe lâng` prezentul nostru, viziunea se prelunge[te pe liniile de rezisten]` ale profe]iei pân` ajunge, \n sfâr[it, la cel de-al doilea cap de pod: revenirea \n glorie a Celui r`stignit [i \nviat ca s` a[eze o nou` ordine mondial`, bun` [i etern`. Tragedia veacurilor vine s` r`spund` la o nevoie pe care epoca postmodern` o resimte mai acut decât genera]iile trecute: nevoia de coeren]`, de un sens [i o finalitate, atât pentru via]a personal`, cât [i pentru istorie. |n aceast` privin]` mai ales, cartea scris` cu mai bine de un secol \n urm` se descoper` proasp`t` [i actual`, parc` anume dedicat` contemporanilor. Cu toate c` aceea[i viziune a conflictului dintre bine [i r`u constituie axa [i pentru volumul „Via]a lui Iisus”, cititorul se reg`se[te pe o alt` platform`. Contemplativul [i meditativul \nlocuiesc spiritul investigator al cercet`torului. Nici nu se putea altfel, pentru c` „Via]a lui Iisus” mediaz` nu un

contact obiectiv - cu istoria, pân` la piciorul crucii. Al`turi ci o \ntâlnire subiectiv` - cu o de reverber`rile durerii care persoan`. te \ncearc`, este greu s` E prea pu]in s` te a[tep]i rezi[ti bucuriei profunde [i s` descoperi un Iisus din recuno[tin]ei care te p`trund Nazaret. |n persoana Lui, se anun]` revela- Cuvântul lui Dumnezeu \ns` d` la o parte cortina ]ia \ns`[i a lui Dum[i, mai presus de factorii dicta]i de interesele nezeu Tat`l: „Cine omului, putem vedea lucrarea plin` de \ndurare a M-a v`zut pe Mine a lui Dumnezeu care \[i duce la \ndeplinire propria v`zut pe Tat`l”, Sa voin]`, \n t`cere [i r`bdare. (Ioan 14:9). |n El, divinitatea Se dezv`luia pe limba percep]iei umane. \n fa]a jertfei salvatoare. |n Nefericirea vie]ii noastre Cel r`stignit [i \nviat ai deprovine, la urma urmei, din acum un prieten. |ntre cer [i faptul c` avem o percep]ie p`mânt, se \ntrevede o scar` diform` despre Dumnezeu. pe care credin]a poate urca Experien]a defect` a copil`riei f`r` sfor]`ri sau \ndoieli. ne-a impregnat cu team` [i Ellen G. White (1827 – 1915) teroare \naintea lui Dumnezeu, este autoarea a 40 de volume ca \n fa]a unei prezen]e justi] [i peste 4.600 de articole. iare [i reci. Or, \ntâlnirea cu Din cele aproximativ 50.000 Iisus Hristos vrea s` r`stoarne de pagini de manuscris, s-au tot ce-au \ngr`m`dit al]ii ([i compilat pân` \n prezent noi \n[ine) \n subcon[tientul alte 62 de volume, aducând nostru. num`rul total de titluri la pesCu delicate]e, dar [i cu o te 100. Biblioteca Congresului rar` profunzime de analist, American o listeaz` pe E. G. autorul urm`re[te detaliile White ca al patrulea autor vie]ii Sale, luminând aspecte modern cel mai tradus din u[or de neb`gat \n seam`. lume, cu apari]ii \n 117 limbi 2. (|n 1996, num`rul limbilor Dublând \ndeaproape relata\n care se publicau lucr`rile rea Evangheliilor, nara]iunea ei a ajuns la 144). |n special a[az` cap la cap, cronologic, volumul „Via]a lui Iisus” este evenimentele copil`riei, adoconsiderat de o seam` de perlescen]ei [i apoi ale lucr`rii sonalit`]i din lume drept cea de trei ani [i jum`tate a lui mai bun` biografie a lui Iisus Iisus. Dup` fiecare capitol Hristos. ST \l redescoperi mai bun, mai uman, mai aproape de tine. 2. Conform cercet`rilor dr. Roger Coon efectuate \n Biblioteca Congresului American Dincolo de faptele istorice, (1983), lista celor mai tradu[i autori moderni g`se[ti motiva]ii [i consecin]e este: 1. Vladimir I. Lenin, tradus \n 222 limbi; 2. Georges Simenon, scriitor franco-belgian cosmice, dar f`r` a te \nstr`ina de romane poli]iste, tradus \n 143 limbi; 3. de dimensiunea practic` a Lev N. Tolstoi, romancier clasic rus – \n 122 limbi; 4. Ellen G. White – \n 117 limbi; 5. Karl vie]ii cotidiene. Dimpotriv`, Marx - \n 114 limbi; 6. William Shakespeare discursul c`r]ii te a[az` tot – \n 111 limbi; 7. Agatha Christie, autor englez de romane poli]iste – \n 99 limbi; 8. Fratimpul fa]` \n fa]` cu Iisus, \n ]ii Grimm, autori germani de basme – \n 97 El privindu-]i, ca \ntr-o limbi; 9. Ian Fleming, creatorul romanelor de suspans cu James Bond – \n 95 limbi; 10. Eroglind`, s`lb`ticiile [i sl`biVia]a lui Iisus, nest Hemingway, romancier american – \n 91 ciunile firescului din tine. Ellen G. White, editura limbi. (Dup` „A Gift of Light”, ap`rut \n Review and Herald Publishing Association, 1983 Evenimentele finale te conduc Via]` [i s`n`tate Num`r jubiliar, 2008

108-109 Recenzie.indd 109

SEMNELE TIMPULUI

109

10/27/08 6:27:38 AM

Religie

Cea mai semnificativ` mi[care \n cre[tinism:

Secularizarea EMILIAN NICULESCU

The International Bulletin of Missionary Research (dr. David Barrett, Regent University, USA) a publicat rezultatele unui studiu care evalua progresul cre[tinismului \n lume. Dac` \n 1800 erau 205 milioane de cre[tini, un secol mai t창rziu cre[tinismul num`ra 558 de milioane de adep]i. 110

SEMNELE TIMPULUI

110-117 Secularizarea.indd 110

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:31:45 AM

Apartenen]a religioas` \n anul 2000 exprimat` \n procente din popula]ia global`

0,4 1,7

2,5

5,9 9 3,8

0,2

cre[tini

0,4

musulmani

6,4

hindu[i f`r` religie atei

religii etnice budi[ti

12,7 13,4

credin]e folclorice chineze[ti religii noi

19,6

sikh evrei al]ii Sursa: US Center for World Mission

n 1970 s-a ajuns la 1,23 de miliarde, iar \n 2005 erau 2,013 miliarde de cre[tini \n lume - 33% din popula]ia globului. Printre altele, dac` \n 1900 se publicau 300.000 de c`r]i cre[tine pe an, azi tirajul a crescut la 5,2 milioane. Periodicele s-au \nmul]it de zece ori, la fel [i distribu]ia de Biblii (5,5 milioane anual). |n mai pu]in de 50 ani, protestantismul din China a crescut cu peste 80

de milioane de aderen]i. |n America Latin`, rata cre[terii Bisericii este cu 34% mai mare decât rata natalit`]ii. Ceea ce statistica nu spune \ns` este c` aceast` cre[tere semnificativ`, \n mod paradoxal, nu are nicio leg`tur` cu lumea de tradi]ie cre[tin`! Un sondaj realizat de ONG Tearfund („Frecven]a la Biseric` \n Anglia”, 3 aprilie 2007) a dat pe fa]` o realitate nea[teptat`: 53% din englezi se

declar` cre[tini, din ei doar 34% mai p`streaz` o leg`tur` cu Biserica, [i numai 10% o frecventeaz` \n mod regulat. Jum`tate din ace[ti cre[tini perseveren]i au peste 50 de ani. Pe de alt` parte, 50% din adolescen]i [i tineri se declar` atei. Din restul popula]iei de 66% care n-are nicio rela]ie cu Biserica, jum`tate au fost cândva membri activi, dar au p`r`sit l`ca[urile de cult [i nu inten]ioneaz` s` se \ntoarc`.

Num`r jubiliar, 2008

110-117 Secularizarea.indd 111

SEMNELE TIMPULUI

111

10/27/08 6:31:56 AM

Mumificarea lui Hristos? Cea mai semnificativ` mi[care \n cre[tinism: secularizarea Statistica realizat` de National Center for Social Research este apropiat`: 1964

1970

1983

1992

2005

Cei care apar]in unei biserici [i o frecventeaz` (rar/des)

74%

71%

55%

37%

31%

Cei care nu apar]in niciunei biserici

26%

31%

38%

Sursa: „British Election Studies”, \n British Social Attitudes 2006/2007, p. 9. National Center for Social Research.

|n Olanda, fost avanpost al protestantismului, statisticile sunt asem`n`toare: 1971

2003

Cei care apar]in unei biserici [i o frecventeaz` (rar/des)

69%

35%

Cei care nu apar]in niciunei biserici

25%

41%

Sursa: Web magazine, 2 august 2004 Hans Schmeets and Henk Hendriks, prelucrat dup` World Values Survey

Din num`rul celor care particip` la servicii religioase, persoanele cu vârsta sub 45 de ani reprezint` doar 14%. |n Europa, media celor care frecventeaz` o biseric` variaz` \ntre 5% [i 15 % (European Values Survey/World Values Survey, 1999-2001). Statele Unite ale Americii, cu profunde r`d`cini cre[tine, prezint` aceea[i simptomatologie. Din totalul de 82% care [i-au declarat afilierea la o biseric`, doar 12% frecventeaz` s`pt`mânal serviciile religioase. Anual, 2,7 milioane de credincio[i devin inactivi (frecventeaz` tot mai rar serviciile religioase ale bisericii de care apar]in). |ntre 2.000 [i 2.007, declinul num`rului credincio[ilor a fost de 14%. Anual, mai mult de 4.000 de biserici \[i \nchid por]ile... 1948

1990

2002

2007

Cei care apar]in unei biserici [i o frecventeaz` (rar/des)

91%

71%

52%

45%

Cei care nu apar]in niciunei biserici

14%

31%

Sursa: Sondajele Gallup din 2002 [i 2007, corelate cu studiile Centrului Francis A. Shaeffer Institute of Church Leadership Development, 1998 - 2006

România str`luce[te \n sondaje ca ]ar` a paradoxurilor. Dup` European Values Survey (EVS) din 1993, 1997, 1999, România figureaz` drept ]ara \n care se acord` cea mai mare importan]` religiei la nivel european, dup` minuscula Malta [i \naintea Poloniei [i Irlandei (Malta-67,2%, România-51,3%, Polonia-44,7%, Irlanda-32,3%). Sondajul Gallup din 2005, \n schimb, dezv`luie rela]ia dintre declara]ia de credin]` [i practica religioas` a românului: Cei care

Cred \n Dumnezeu

Se roag` zilnic

Merg la biseric` s`pt`mânal

M`rturisesc credin]a lor

Citesc materiale religioase

112

SEMNELE TIMPULUI

110-117 Secularizarea.indd 112

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:32:03 AM

77% din români sunt de acord c` Dumnezeu a dat oamenilor un set de legi care trebuie respectate, dar numai 26% cred c` aceia care nu le respect` ar merita o pedeaps`. {i, cu toate c` 92% cred \n Dumnezeu, numai 55% sus]in c` exist` o r`splat` dup` moarte.

DE CE? Motivul se cheam` „secularizarea”. Marxismul \nv`]a c` motorul determinant al acestui proces l-a constituit progresul [tiin]ei [i al tehnicii; c` [tiin]a a \nl`turat magia ce \nv`luia cosmosul [i natura, oferind \n locul crezurilor explica]ii [tiin]ifice. Opinia aceasta ar putea fi adev`rat` doar \n dreptul religiilor nebiblice. \n contrast cu religia Babilonului, care percepea cosmosul ca divin [i de care te puteai apropia prin magie, \n contrast cu religia Indiei, ce vedea \n lumea material` o iluzie, Scriptura a \nf`]i[at universul ca fiind crea]ia lui Dumnezeu: stelele, animalele [i plantele erau cu totul deposedate de orice caracter mistic. „Lovitura dat` cre[tinismului nu se datoreaz` nicidecum [tiin]ei, c`ci nu \n numele [tiin]ei a avut loc secularizarea, ci \n numele

drept`]ii [i al adev`rului”. 1 For]a motrice a seculariz`rii se trage din surse mai profunde. {i nimeni altul nu este vinovat de apari]ia secularismului, doar \ns`[i Biserica. Modul \n care aceasta, \n calitate de ambasador al Celui Atotputernic, a \n]eles s` controleze totul, de la gândire [i pân` la politic`, a alimentat o reac]ie fireasc` de rejec]ie din partea propriilor ei credincio[i.

„BISERICA-GNOM” Odat` cu institu]ionalizarea cre[tinismului sub Constantin cel Mare (321 e.n.), Biserica a pretins primatul sub pretextul c` ar fi \ntruparea suprem` a sacrului. \n definirea no]iunii de „sacru” [i delimitarea lui de ceea ce \n mod comun definim drept „profan”, instrumentul cel mai eficient a fost monasticismul. M`n`stirea, rupt` de tot ce era p`mântesc, devenea „modelul” pentru Biseric`, iar c`lug`rul - modelul cre[tinului ideal. Sfin]enia izol`rii \n sih`strie, celibatul, postul \ndelungat, via]a „angelic`”, contemplativ` erau elogiate, \n contrast cu via]a comun` a oamenilor obi[nui]i. Bucuriile simple [i legitime au fost repudiate. Erosul a fost

Secularismul este concep]ia care sus]ine c` statul [i institu]iile sale trebuie s` fie independente de vreo form` institu]ionalizat` a religiei sau de credin]ele religioase în general, separa]ie care s` asigure un tratament nediscriminatoriu pentru to]i cet`]enii s`i. Secularismul este acea condi]ie în care… Biserica înceteaz` s` mai gîndeasc` raporturile sale cu statul în termeni de putere a institu]iei ecleziastice asupra statului, iar statul nu mai tolereaz` influen]a tutelar` a Bisericii. Totu[i, statul secular, ca ap`r`tor al libert`]ii individuale [i sociale, asigur` exercitarea credin]ei religioase în cadrul pluralit`]ii confesiunilor. Secularismul nu încalc` niciun principiu cre[tin; dimpotriv`, el împline[te principiul rostit de Iisus Hristos privind separa]ia dintre Cezar [i Dumnezeu (Matei 22:21). Secularizarea, în schimb, se refer` nu la raportul dintre stat [i Biseric`, ci la raportul dintre societate [i Biseric` în procesul redefinirii rolurilor. Începând cu secolul al XVI-lea, o serie de factori politici [i culturali au motivat societatea, în prim` instan]`, s` delimiteze teritoriul specific religiei. De la pozi]ia de „[tiin]` a [tiin]elor” [i ordonatoarea tuturor domeniilor cunoa[terii, religia a fost relativizat` [i restrâns` la domeniul particular al salv`rii spirituale: „Teologia s` explice cum se câ[tig` cerul, iar astronomia s` explice mi[carea astrelor!” (Paul Valadier, „L’Église en procès”, 1989). Procesul a continuat s` pun` sub semnul îndoielii îns`[i autoritatea spiritual` a Bisericii, având drept urmare recesiunea practicii religioase [i relativizarea valorilor etice. Secularizarea, în forma ei radical`, nu se mul]ume[te doar cu privatizarea religiei, ci cu totala ei eliminare din spa]iul public, o mi[care similar` cu descre[tinarea.

Num`r jubiliar, 2008

110-117 Secularizarea.indd 113

SEMNELE TIMPULUI

113

10/27/08 6:32:13 AM

Mumificarea lui Hristos? Cea mai semnificativ` mi[care \n cre[tinism: secularizarea

Gradul de religiozitate dup` frecven]a la biseric` (\n procente) 1

Nigeria

Fran]a

Irlanda

România

Filipine

Elve]ia

Africa de Sud

Australia

Polonia

Lituania

Porto Rico

Cehia

Portugalia

Coreea de Sud

Slovacia

Taiwan

Mexic

Ucraina

Italia

Bulgaria

SUA

Moldova

Belgia

Georgia

Peru

China

Turcia

Armenia

India

Serbia + Muntenegru

Canada Brazilia

Azerbaidjan

Olanda

Bielorusia

Uruguay

Danemarca

Venezuela

Letonia

Austria

Norvegia

5 4

44 43 43 42

Anglia

Suedia

Spania

Finlanda

Argentina

Estonia

Chile

Islanda

Croa]ia

Japonia

Ungaria

Rusia

Sursa: Ronald F. Inglehart, Institute for Social Research, director al The World Values Survey, 1999

114

SEMNELE TIMPULUI

110-117 Secularizarea.indd 114

demonizat [i negat. Nu mai r`mânea nicio palm` de loc pentru mireanul constrâns s`-[i duc` zilele \n „purgatoriul” p`mântesc. Se n`scuse o antitez` ireconciliabil` \ntre sfânt [i secular 2. Institu]ia religioas`, \n loc s` infuzeze lumea cu prezen]a divin`, sfin]indu-i munca, trupul [i joaca, a smuls sacrul din societate. Lipsindu-se de sacru ca mijloc de motivare [i \ndrumare a lumii, Bisericii nu i-a mai r`mas decât s` devin` moralizatoare [i autoritar`.

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:32:22 AM

|n Rena[tere, Biserica a redescoperit „profanul” - teritoriu necultivat - [i l-a apropriat: a redat naturii pre]uirea, trupului, noble]ea, iar din frumos a f`cut o valoare. Acest moment constituie macazul istoric al separ`rii, unii zic ireconciliante, dintre societate [i biseric`, numit secularizare. Ordinea social`, odat` dezlegat` de obedien]a eclesiastic`, refuz` s` mai integreze religia, identificând-o cu un epifenomen cultural. Rolul pe care religia [i-l mai poate asuma ar putea fi terapeutic,

– ajutând individul s` func]ioneze mai bine - sau critic – devenind o galerie pentru cei nemul]umi]i de mersul lumii. 3

LIBERTATE F~R~ BALUSTRAD~ Procesul seculariz`rii a fost lung [i fr`mântat. Rena[terea, epoca marilor descoperiri, iluminismul, romantismul [i revolu]ia industrial` au maturizat \mpreun` tendin]a c`tre secularizare.

Filosofia, artele [i natura [i-au dobândit autonomia fa]` de teologie. Omul ideal nu mai era pustnicul, ci acela care putea hot`r\ cu propria lui minte ce e bine [i r`u, f`r` a mai depinde de vreo autoritate exterioar`. Societatea a avut nevoie de mai bine de patru secole pentru a se elibera, uneori radical, de institu]ia Bisericii. Simbolurile religioase [i-au pierdut con]inutul [i relevan]a. Inevitabilul s-a produs: eliberarea \n plan moral. (George Holyoake, „English

Num`r jubiliar, 2008

110-117 Secularizarea.indd 115

SEMNELE TIMPULUI

115

10/27/08 6:32:30 AM

Mumificarea lui Hristos? Cea mai semnificativ` mi[care \n cre[tinism: secularizarea Secularism”, 34). Cele patru bride cu care religia lega societatea de Biseric` (doctrina, ritualul, organiza]ia [i morala) au fost pe rând relativizate [i dezarticulate. Urmarea? Cultura, ie[it` de sub tutela clerului, a f`cut \nconjurul planetei, a explorat cosmosul, a studiat trupul omenesc [i psihismul s`u, a promovat crea]ia artistic`. Secularizarea aducea, \n sfâr[it, promisiunile unei lumi mai bune... Era sfâr[itul secolului al XIX-lea, când „la belle époque” proiecta un optimism general. Un viitor str`lucit a[tepta omenirea. O nou` religie a progresului [i solidarit`]ii, eliberat` de n`luciri transcendentale, conducea lumea spre o er` a prosperit`]ii, p`cii [i drept`]ii. Victor Hugo proclama \n „Mizerabilii”: „Secolul al XIX-lea este m`re]. Dar secolul al XX-lea va fi fericit!”

CAUZ~ {I EFECTE |n entuziasmul general, filosoful [i poetul Vladimir Soloviov prevestea dezastrele secolului al XX-lea 4. Cu o rar` p`trundere, vizionarul anticipa roadele secularismului: „Veacul care vine va fi o epoc` de mari r`zboaie,

ORICÂT AR P~REA DE CIUDAT, SECULARISMUL ESTE CEA MAI MARE PROVOCARE PENTRU CRE{TINISM, ULTIMA SA OPORTUNITATE. tulbur`ri civile [i revolu]ii... Vechile structuri na]ionale [i monarhia vor disp`rea. Un antihrist - spiritualist rafinat, admirabil filantrop, pacifist convins, ap`r`tor al drepturilor animalelor - va entuziasma poporul. Nu va fi ostil fa]` de Hristos, ba chiar \l va aprecia. Dar va t`g`dui c` \nv`]`turile Sale sunt unice… Va promova un cre[tinism al valorilor [i al deschiderii, \n care \ns` va fi prea pu]in loc pentru Fiul lui Dumnezeu”. Gândirea lui Soloviov era corect`: \ntronarea omului [i a ambi]iilor lui ca m`sur` a tuturor lucrurilor nu putea duce decât exact la ceea ce a 116

SEMNELE TIMPULUI

110-117 Secularizarea.indd 116

urmat: r`zboaiele mondiale, sistemele totalitariste consecutive (nazismul, comunismul) [i, \n final, libertinismul [i re\nvierea p`gânismului. Efectele seculariz`rii se reg`sesc pe toate planurile: natura, pân` ieri divinizat`, este sfârtecat` [i jefuit` pentru \mbog`]ire [i confort. Rela]iile sociale se dezintegreaz`. Psihologii vorbesc despre manifest`ri de individualism exagerat [i de fenomenul de alienare a individului. |n ciuda exploziei natalit`]ii, avem tot mai mul]i oameni \nsingura]i pe kilometru p`trat. |n locul interesului public, se instaleaz` interesul personal. Jocul s-a redus la

un singur principiu moral: „F` ce-]i place!”. Iar „când nu mai exist` valori absolute, orice comportament este arbitrar: Adolf Eichmann [i Maica Teresa reprezint` doar diferite predilec]ii individuale” 5. Bucuria eliber`rii de „teama de Dumnezeu” a fost \nlocuit` de teama fa]` de toate, iar omul care a renun]at la Dumnezeu se plânge c` a ajuns un „orfan cosmic“. Civiliza]ia noastr` nihilist` este preocupat` de neant, iar moartea, oricât de resping`toare ca idee, fascineaz`. Se vorbe[te despre „euro-pesimism”, despre „genera]ia lipsit` de viitor”.

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:32:39 AM

|NTRE SCILLA... |ntr-o lume \n care nu i se mai recunoa[te rolul, Biserica st` la r`spântie. Geografia spiritual` s-a modificat profund, iar Biserica navigheaz` \ntre dou` pericole. Pe de o parte, e secularizarea, care i-a miniaturizat influen]a \n ]`rile de tradi]ie cre[tin`. Dac` dinamica actual` va continua, atunci cre[tinismul este sortit s` devin` o religie minoritar`, bun` de expus la muzeu. Nenum`rate sondaje (Tearfund, National Institute for Social Research, World Values Survey [i Gallup) prefigureaz` un viitor dramatic.

Via]a religioas` \n SUA (\n procente) Cei care apar]in unei biserici [i o frecventeaz` (rar/des)

1990

2007

2025

2050

Dinamica dezvolt`rii grupurilor religioase \n Anglia 2007

2050

4,9 milioane

> 899.000

Num`r musulmani activi

1 milion

< 2,6 milioane

Num`r hindu[i activi

400.000

< 855.000

Num`r cre[tini activi

Perspectiva Bisericii Anglicane \n Anglia Num`r cre[tini activi Num`r biserici func]ionale

2007

2030

2040

2050

3 milioane

350.000

180.000

87.000

16.000

10.000

6.000

3.000

...{I CARIBDA

Pe de alt` parte, golul r`mas \n urma nihilismului anti-cre[tin se cere umplut. O nou` paradigm` promi]`toare \nal]` iar`[i mingea la fileu religiozit`]ii. Cu o precizare: nu se mai vorbe[te acum de „religie”, ci de „spiritualitate”; nici de rug`ciune (care presupune o rela]ie), ci de medita]ie, care este o interiorizare. Nu se mai cere credin]`, ci un experiment mistico-esoteric. Divinitatea poate ap`rea ca spirit, con[tiin]`, energie sau unitate cosmic`. Iisus nu mai este decât un avatar, \n sens hindus, adic` una dintre numeroasele manifest`ri ale Christului cosmic [i interior totodat`, la care fiecare individ particip` \n mod direct: c`ci fiecare este el \nsu[i Dumnezeu, dup`

celebrele ecua]ii hinduse: „Tu e[ti Acela”, alias Atman sau Sinele Suprem. Sacrul p`gân, respins de marile monoteisme abraamice, reapare \ntr-un sincretism \n care po]i g`si de toate: budism, astrologie, spiritism, teozofie, magie alb` [i neagr`, zen, voodoo... Mi[carea Wicca reabiliteaz` vr`jitoarele [i preotesele cultului Marii Zei]e. Sexul devine „cea mai mare for]` magic` a naturii”, iar interiorizarea elanului erotic promite cunoa[terea absolutului.

ULTIMA DILEM~ |n defensiv`, dep`[it` de evenimente [i speriat` de perspectiva disolu]iei, Biserica este \nclinat` s` reac]ioneze \n dou` feluri fire[ti: fie prin auto-claustrare – spre ghetou; fie prin integrism – spre diverse forme de fascism religios. Ambele reflexe de ap`rare n-ar face decât s`-i gr`beasc` marginalizarea [i s`-i sting` [i ultimul lic`r de relevan]` \n lumea de azi. {i totu[i, e [i o veste bun`. Oricât ar p`rea de ciudat, secularismul este cea mai mare provocare pentru cre[tinism, ultima sa oportunitate. Acesta este momentul de aur a[teptat de Soren Kierkegaard (Christian Discourses, 1848): „Când to]i sunt cre[tini, nimeni nu mai este cre[tin”. Reversul suna: când nu mai e nimeni cre[tin, atunci se afirm` cre[tinii. |n zilele dinainte de a fi dus la [treang, Dietrich Bonheffer ura de bine seculariz`rii, pe care o privea ca instrumentul potrivit cu care Dumnezeul Bibliei va des]eleni miri[tea, a[a \ncât un cre[tinism autentic [i viguros s` se poat` na[te. Marile crize sunt clipele de aur din care se nasc revolu]iile. Cu o condi]ie: s` existe „nebuni” care le v`d [i le fructific`. ST 1 O. Chadwick, „The Secularization of the European Mind”, 1990, p.17. 2 Klaus Bockmuehl, „Secularizarea [i Secularismul, Evangelical Review”, Vol .10, pag. 112. 3 Slavoj Zizek, „The Puppet and the Dwarf”, 2003. 4 Vladimir Soloviev (1853 - 1900) – filosof [i poet rus, apreciat de unii drept cel mai mare gânditor al culturii ruse, catalist al simbolismului [i neo-idealismului rus. Prieten apropiat al lui F. Dostoievski, a inspirat personajul Alio[a din „Fra]ii Karamazov”. 5 Dr. Klaus Bockmühl, „The Christian Way of Living”, 1994

Num`r jubiliar, 2008

110-117 Secularizarea.indd 117

SEMNELE TIMPULUI

117

10/27/08 6:32:51 AM

Religie

R`piri 118

SEMNELE TIMPULUI

118-125 Rapiri.indd 118

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:34:08 AM

Armaghedoane MARIUS NECULA

Fondatorul site-ului www.raptureletters.com, Scott Butcher, crede c` sfâr[itul lumii este aproape [i, din acest motiv, ofer` un serviciu neobi[nuit prin intermediul internetului. Cei \nscri[i \n baza de date a site-ului vor primi \n prima vineri de dup` R`pire un e-mail atipic: „Acest mesaj ]i-a fost trimis de c`tre un prieten sau o rud` care tocmai a disp`rut \mpreun` cu alte milioane de oameni de pe \ntreaga planet`. Motivul pentru care ei ]i-au trimis aceast` scrisoare este pentru c` e[ti iubit... Ar putea s` te [ocheze, dar cel care ]i-a trimis acest mesaj a fost luat la cer.” Num`r jubiliar, 2008

118-125 Rapiri.indd 119

SEMNELE TIMPULUI

119

10/27/08 6:34:20 AM

R`piri [i Armaghedoane

Pentru unii, povestea cu e-mailurile de la cei ridica]i la cer poate s` sune a glum` proast`, dar nu [i pentru cei care au apelat la serviciul acesta sau pentru alte milioane de cre[tini din lumea \ntreag` care a[teapt` cu ner`bdare un eveniment tainic: R`pirea. Majoritatea bisericilor evanghelice sunt ast`zi adeptele scenariului dispensa]ionalist, popularizat la nivel mondial prin ecranizarea c`r]ilor 1 lui Tim LaHaye [i Jerry B. Jenkins. |n viziunea dispensa]ionalist`, Antihristul este un lider despotic care va pune bazele guvernului mondial. El este cel care va promite pacea universal` [i va duce pe mul]i cre[tini \n r`t`cire. Tot el va fi cel care va impune un sistem monetar unic [i va implementa sub pielea oamenilor emi]`toare cu num`rul 666 – num`rul fiarei. Asemenea vechilor cezari, va persecuta mul]i cre[tini. Cei credincio[i vor fi scuti]i de aceast` perioad` de \ncercare, fiind lua]i la cer. Acest episod este numit R`pirea. Astfel, vor avea loc dispari]ii misterioase ce vor provoca mari dezastre. Cei r`i [i unii dintre cei care nu au

na]iune se va bucura de binecuvânt`ri p`mânte[ti, \n afara celor cere[ti de care va avea parte Biserica. Ajungea la aceast` concluzie prin prisma unei \n]elegeri fragmentare a istoriei (mântuirii). Darby \mp`r]ea istoria \n [apte dispensa]iuni f`r` conexiune una cu cealalt`: (1) De la starea inocen]ei paradisiace la Potop; (2) Epoca lui Noe; (3) Epoca lui Avraam; (4) Epoca lui Israel; (5) Epoca Neamurilor; (6) Epoca Duhului [i (7) („necazul cel mare”), când crizele Mileniul. |mp`r]irea este arbitrar`, economice [i cele politice vor deveni inconsistent` \n raport cu realitatea din ce \n ce mai acute. |n sfâr[it, \n Orientul Mijlociu se va isca conflictul [i, \n acela[i timp, f`r` confirmarea armat final - Armaghedonul. Pe acest intern` a Scripturii. |n ciuda multor critici, scenariul fundal va avea loc sfâr[itul lumii. escatologic dispensa]ionalist avea s` O {COAL~ DE INTERPREfie popularizat \n lumea anglofon` de c`tre Cyrus Scofield (1843-1921), prin TARE CONTROVERSAT~: intermediul unei Biblii cu adnot`ri. DISPENSA}IONALISMUL Acesta se conforma liniei de interprePentru mul]i cititori, scenariul tare a lui Darby [i sus]inea c` Iisus anterior nu e decât pur` fic]iune. Cu nu se va \ntoarce pentru a domni toate acestea, trebuie amintit c` dispe P`mânt pân` ce nu se vor petrepensa]ionalismul presupune o serie ce o serie de evenimente. Biserica de fr`mânt`ri teologice. Cre[tin` este v`zut` ca un instrument Totul a pornit de la un anume John de salvare doar pentru neamuri (neNelson Darby (1800-1882), un predievrei), pentru c`, \n acord cu planurile cator al Fra]ilor din Plymouth 2, care divine, poporul evreu n-are a face cu dispensa]iunea bisericii, cea a harului. Darby susATUNCI CÂND OAMENII CRED C~ {TIU CARE TREBUIE S~ ]inea c` Biserica va fi r`pit` de pe P`mânt pentru a fi FIE CURSUL EVENIMENTELOR, EI SE VOR STR~DUI S~ cru]at` de necazul cel mare. RECROIASC~ MERSUL LUCRURILOR... Scofield, scriind la \nceputul secolului al XX-lea, \nv`]a c` Biserica [i Israelul au fost suficient de buni vor r`mâne credea cu t`rie c` \ntoarcerea evreilor destine paralele, f`r` ca rolurile lor s` \n ]ara Sfânt` ([i \n mod special \n \n continuare pe aceast` planet`. O se suprapun`. Pe baza unui pasaj din parte din evreii [i cre[tinii care nu Ierusalim) reprezenta o \mplinire Isaia capitolul 32, el sus]inea c`, la au fost r`pi]i vor avea totu[i o a doua profetic`. Tot el a prezis c` locurile \ncheierea istoriei, Israelul ca [ans` pe parcursul acelor ani tulburi sacre ale islamului vor fi distruse [i va 120

SEMNELE TIMPULUI

118-125 Rapiri.indd 120

Un studiu organizat de CNN/Time în 2002 ar`ta c` 59% din americani cred c` evenimentele descrise în Apocalips` se împlinesc chiar în timpul nostru sau în viitorul apropiat. Mai multe sondaje recente din SUA indicau faptul c` 22% din cet`]enii americani cred c` Iisus se va întoarce cu siguran]` în urm`torii 50 de ani, iar al]i 22% consider` c` acest lucru ar fi posibil.

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:34:30 AM

\ncepe reconstruc]ia Noului Templu la Ierusalim, eveniment ce va marca \ncheierea epocii (dispensa]iunii) Bisericii, fiind \n acela[i timp semnul apari]iei Antihristului. To]i (dintre evrei) care vor fi credincio[i leg`mântului lui DumR`zboiul nezeu \l vor recunoa[te de [ase zile pe Iisus ca fiind Mesia [i se vor opune Antihristului. Fondarea Israelului modern \n 1948 a dat un nou suflu interpret`rii dispensa]ionaliste, iar derularea ulterioar` a evenimentelor \i va aduce un capital de interes uria[. Dup` r`zboaiele de [ase zile din 1967 [i apoi cel de Yom Kippur (Ziua Isp`[irii), scenariul p`rea din ce \n ce mai plauzibil. Mul]i lideri religio[i vedeau \n conflictele din Orientul Apropiat anticamera marelui r`zboi – Armaghedonul profetizat. Nenum`rate prorocii apocaliptice erau explicate cu ziarul \n mân`. |n mod inevitabil, liderii cre[tini dispensa]ionali[ti predicau cu t`rie iminenta \mplinire a evenimentelor consemnate \n scenariul lor, dar care \nc` nu se adeveriser`. {i lucrurile nu s-au oprit aici.

litic`), este notorie pentru criticile aduse suprapunerii scenariilor/a[tept`rilor profetice cu politica Statelor Unite. Grace se num`r` printre pu]inii jurnali[ti [i autori care au atras aten]ia, \nc` de acum dou` decenii, asupra rela]iei hazardante care se \nfirip` \ntre liderii cre[tini preocupa]i exclusiv de interpret`ri profetice [i politica SUA din Orientul Apropiat. A[a s-a n`scut poate cea mai cunoscut` carte a ei pe subiectul acesta: „Forcing God’s Hand: Why Millions Pray for a Quick Rapture and Destruction of Planet Earth” 4 (For]ând mâna lui Dumnezeu: de ce milioane se roag` pentru grabnica R`pire [i distrugerea planetei P`mânt). Cartea \ncearc` s` fie un r`spuns la publica]iile populare despre Armaghedon [i sfâr[itul lumii [i, \n egal` m`sur`, un semnal de alarm` pentru o lectur` critic` a scenariului escatologic dispensa]ionalist. A[a cum scria revista Time (23 iunie 2002), „pentru unii dintre cititorii evanghelici, c`r]ile din seria ’Left

Behind’ sunt mai mult decât un ghid spiritual: ele ofer` agenda politic`.” Nu este deci de mirare de ce for]ele evanghelice fac de fiecare dat` lobby atunci când e vorba de Israel. „Grupurile evanghelice au mai mult` influen]` decât AIPAC (Comitetul americano-israelian pentru afaceri publice) sau alte grupuri ce fac oficial lobby pentru Israel”, spune jurnalista Michelle Goldberg, autoarea c`r]ii „Kingdom Coming: The Rise of Christian Nationalism” (|mp`r`]ia viitoare: na[terea na]ionalismului cre[tin). Pe acest fundal, alian]ele neobi[nuite nu \nceteaz` s` se nasc`. A[a se face c` for]ele evanghelice sus]in efortul evreilor de a reconstrui Templul, chiar dac` motiva]iile sunt diferite. Evreii sunt motiva]i de idealuri religioase de sorginte na]ionalist`. |n schimb, cre[tinii evanghelici doresc reconstruirea Templului pentru c`, dup` interpret`rile dispensa]ionali[tilor, evenimentul ar fi un semn al sfâr[itului. „Cu cât Templul se construie[te mai repede, cu atât Hristos va reveni mai curând”, afirm` cu entuziasm evanghelicii participan]i la mar[ul 5 anual de sus]inere a Israelului. Numai c` aici se poate sesiza cu

IMPLICA}II POLITICE Timpul trecea. Episoade din scenariul dispensa]ionalist \ntârziau s` se contureze. Neavând proba realit`]ii, unii dintre liderii evanghelici s-au sim]it datori s` gr`beasc` venirea lui Hristos, militând pentru \mplinirea unor evenimente-cheie mult a[teptate. Numai c` jocurile au \nceput s` devin` periculoase pentru c` evenimentele profetizate nu ]ineau doar de teologie, ci [i de politic` [i rela]ii interna]ionale. A[a a luat na[tere un ciudat melanj politico-religios criticat, de altfel, de multe voci influente. Grace Halsell 3, autoarea c`r]ii „Predictions and Politics” (Predic]ii [i poNum`r jubiliar, 2008

118-125 Rapiri.indd 121

SEMNELE TIMPULUI

121

10/27/08 6:34:39 AM

R`piri [i Armaghedoane u[urin]` o logic` lacunar`. Semnele istorice sunt reinterpretate ca fiind condi]ii ale \mplinirii scenariilor apocaliptice, ceea ce mut` discu]ia de pe t`râmul profe]iilor biblice pe cel al profe]iilor ce se \mplinesc singure. Pe de alt` parte, se poate observa cu u[urin]` cum liderii politici au folosit \n nenum`rate rânduri teme apocaliptice 6 \n discursurile lor. R`mâne de v`zut dac` religia a influen]at politica ori politicienii doar se folosesc de religie pentru a-[i atinge ]elul. Se [tie totu[i c` una dintre abilit`]ile elementare ale celor care de]in puterea este aceea de a controla evenimentele [i de a le conduce dup` a[tept`rile poporului, iar pe de alt` parte, de a modela opinii [i convingeri noi. Dou` lucruri sunt clare: a[tept`rile populare privind sfâr[itul lumii nu pot fi ignorate de senzorul mai mult sau mai pu]in oportunist al politicienilor; iar pe de alt` parte, strategiile acestora sunt deseori influen]ate de concep]ii religioase.

INTERPRET~RI CARE NU S-AU |MPLINIT Dar cine garanteaz` c` scenariul dispensa]ionalist este corect? Sunt a[tept`ri r`mase \n suspensie [i interpret`ri dispensa]ionaliste clar infirmate de istoria recent`.

B~T~LIA ARMAGHEDONULUI E PE PUNCTUL S~ AIB~ LOC. SE POATE DEZL~N}UI ORICÂND PENTRU A SE ÎMPLINI PROFE}IA DIN EZECHIEL. E GATA-GATA S~ SE ÎNTÂMPLE... Pat Robertson, declara]ie în cadrul emisiunii „Clubul 700”, difuzat` în 9 iunie 1992, de CBN.

|n perioada R`zboiului Rece, adep]ii acestei teorii vedeau \n ini]iativele pentru crearea Uniunii Europene re\nvierea vechiului Imperiu Roman, de unde se vor ar`ta Antihristul [i fiara. Comunitatea Economic` European` (predecesoarea actualei UE) avea exact [apte membri, asimilabili balaurului cu [apte capete din Apocalips`. 122

SEMNELE TIMPULUI

118-125 Rapiri.indd 122

Cu câteva decenii \n urm`, predicatorii evanghelici identificau fosta URSS 7 cu „Gog [i Magog 8”, inamicul care trebuia s` atace de la nord Israelul. O fac]iune semnificativ` a liderilor [i autorilor evanghelici influen]i credeau \n acest scenariu [i se comportau ca atare. „Noi credem c` Rusia, \n mare criz` de petrol, se va \ndrepta

c`tre Orientul Mijlociu, \n special spre Israel, motivat` [i de ura fa]` de evrei. .... [i cred c` atunci va fi un holocaust nuclear pe acest p`mânt pentru c` (Biblia) spune c` sângele va curge pân` la z`balele cailor, \n Valea Israelului, larg` de 200 de mile”, declara Jerry Falwell, unul dintre proeminen]ii sus]in`tori ai teoriei Armaghedon,

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:34:47 AM

\ntr-un interviu publicat de Los Angeles Times \n 8 martie 1981. Se pot observa nu doar faptul c` a[tept`rile profetice sunt, istorice[te, neadeverite, ci [i inconsisten]a logic` a afirma]iei. De ce Rusia ar ataca Israelul? Pentru petrol? Este nevoie aici de mai mult` aten]ie pentru textul sacru [i de ceva cuno[tin]e elementa-

re de geografie. {i un elev de [coal` general` ar putea sesiza sl`biciunea acestui argument: Rusia este cea care are petrol, [i nu Israelul... Dar s` ne oprim pu]in asupra temeiului biblic.

O ABORDARE CRITIC~ Cu siguran]`, majoritatea celor care sus]in interpretarea dispensa]ionalist`

a istoriei sunt cre[tini sinceri [i doritori s`-L vad` pe Mântuitorul venind pe norii cerului. Ei uit` \ns` c`, de-a lungul secolelor, pentru genera]iile de a[tept`tori ai revenirii lui Iisus, „r`pirea” nu era altceva decât luarea la cer a credincio[ilor, [i nu un eveniment separat [i anterior celei de-a doua veniri, cum [i scrie \n Scriptur` (1 Tesaloniceni 4:15-17).

Num`r jubiliar, 2008

118-125 Rapiri.indd 123

SEMNELE TIMPULUI

123

10/27/08 6:34:58 AM

R`piri [i Armaghedoane

Teorii cu privire la Armaghedon |n mod ironic, interpret`rile privitoare la Armaghedon au dat na[tere unor lupte ideologice care nu s-au stins nici \n prezent. Pasajul biblic luat \n discu]ie este plin de simboluri, ceea ce-l face mai greu de descifrat: „Apoi am v`zut ie[ind din gura balaurului, [i din gura fiarei, [i din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care sem`nau cu ni[te broa[te. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite [i care se duc la \mp`ra]ii p`mântului \ntreg, ca s`-i strâng` pentru r`zboiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. „Iat`, Eu vin ca un ho]. Ferice de cel ce vegheaz` [i \[i p`ze[te hainele, ca s` nu umble gol [i s` i se vad` ru[inea!” Duhurile cele rele i-au strâns \n locul care pe evreie[te se cheam` Armaghedon.” (Apocalipsa 16:13-16) Interpretare literar`: Cei care sus]in o interpretare literar` a pasajului din Apocalips` privesc Armaghedonul ca pe o lupt` real`, dup` un scenariu clasic, desprins parc` din manualele de istorie. Dup` unii autori, taberele beligerante sunt Rusia [i na]iunile islamice \mpotriva lumii anglo-saxone. Dup` al]i autori, cele dou` tabere sunt formate de Rusia, Italia [i Japonia, pe de o parte, [i Anglia, Fran]a [i Statele Unite, pe de alt` parte. O alt` variant` ar fi Germania, Italia [i Japonia \mpotriva Fran]ei, Angliei [i Statelor Unite. Exist` [i o ultim` p`rere c` aceast` lupt` nu va fi pe tabere organizate, ci un fel de lupt` anarhic` „to]i contra tuturor”, ce se va desf`[ura \n mod real \n valea Meghido din Israel. Interpretare simbolic`: Plecând de la premisa c` Apocalipsa e o carte profetic`, \ncifrat` \n simboluri, mul]i cercet`tori ai Bibliei consider` c` b`t`lia de la Armaghedon trebuie \n]eleas` ca imagine a luptei dintre credin]` [i necredin]`, dintre bine [i r`u. Sabia, care iese din gura Domnului Hristos \n Apocalipsa 1:16, este interpretat` drept Cuvântul lui Dumnezeu, Evanghelia Sa cea ve[nic`. Potrivit celor scrise \n Apocalipsa 2:16, sabia gurii Domnului nu mai este folosit` spre convertire, ci, de data aceasta, spre nimicire. R`zboiul nu este deci unul real, ci spiritual, protagoni[tii fiind Satana („nesfânta treime”: balaurul, fiara [i prorocul mincinos), al`turi de neamuri, pe de o parte, [i Dumnezeu [i poporul S`u, pe de alt` parte.

124

SEMNELE TIMPULUI

118-125 Rapiri.indd 124

Antony Hoekema, un remarcabil teolog al secolului al XX-lea, \n cartea sa „Biblia [i viitorul” 9, scoate \n eviden]` câteva dintre viciile interpret`rii dispensa]ionaliste, dovedind c` nu se sprijin` pe un fundament biblic. Dispensa]ionalismul nu este compatibil cu planul unitar de salvare a omenirii. Prin introducerea artificial` a „dispensa]iunilor” ca perioade distincte \n istoria mântuirii, Darby [i sus]in`torii teoriei lui se \ndep`rteaz` de viziunea biblic` a unui Dumnezeu consecvent cu El \nsu[i, dar [i cu ceilal]i. Biblia nu \nva]` c` Dumnezeu are un plan pentru Israel [i un altul pentru Biseric`. Vechiul Testament nu face nicio profe]ie cu privire la existen]a \n

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:35:12 AM

EFECTUL PYGMALION10 Exist` persoane care cred c`, la urma urmei, nici nu conteaz` cât de corect` din punct de vedere teologic este interpretarea dispensa]ionalist`, atâta timp cât este crezut` [i sus]inut` de mul]i credincio[i. Asta confirm` faptul c` oamenii nu reac]ioneaz` \n func]ie de situa]ia cu care se confrunt`, ci \n func]ie de percep]ia ei, de modul \n care [i-o imagineaz`. |n aceste cazuri, logica sociologului american William Isaac Thomas se aplic` invariabil: „Dac` oamenii trateaz` situa]iile imaginare ca fiind reale, acestea vor fi dureros de reale \n ce prive[te consecin]ele.”11 A[a se face c` putem asista la derularea unor „profe]ii auto\mplinite”: atunci când oamenii cred c` [tiu care trebuie s` fie cursul evenimentelor, ei se vor str`dui s` recroiasc` mersul lucrurilor pentru ca expectan]ele lor „profetice” s` se \mplineasc`. Merit` deci s` fie tras un semnal de alarm`: Armaghedonul poate deveni o realitate atâta timp cât el dospe[te \n con[tiin]a colectiv`. ST viitor a unei \mp`r`]ii de o mie de ani doar pentru evrei. Biblia nu vorbe[te despre re\ntoarcerea evreilor \n ]ara lor pentru Mileniu. Biblia nu sus]ine ideea conform c`reia Biserica este doar o parantez` \n planul de r`scump`rare. O venire secret` a lui Iisus Hristos este o idee cu totul str`in` de Scripturi. Niciun pasaj biblic nu afirm` c` cei credincio[i vor fi r`pi]i \nainte de a doua venire a lui Hristos [i c` dup` acest eveniment mai poate exista o [ans` ca unii s` fie mântui]i. Biblia nu aminte[te nic`ieri de un mileniu de pace pe p`mânt. Capitolul 20 din Apocalips` vorbe[te despre „mia de ani”, dar ea se deruleaz` \n ceruri, \n timp ce p`mântul este pustiu.

1. E vorba de seria de filme „Left Behind” (L`sat \n urm`): „Left Behind” (2000), „Left Behind II: Tribulation Force” (2002) [i „Left Behind: World at War” (2005). Cu tent` de thriller, ecraniz`rile pretind c` sunt o redare fidel` a evenimentelor din finalul istoriei omenirii conform profe]iilor din Biblie. 2. Plymouth Brethren – o mi[care evanghelic` ap`rut` \n Anglia \n anii 1830, cunoscut` \n unele medii sub denumirea de Cre[tini evanghelici sau Cre[tini dup` Evanghelie. 3. Grace Halsell, pe lâng` autoare [i jurnalist`, a lucrat trei ani [i jum`tate la Casa Alb` pe vremea administra]iei lui Lyndon Johnson. 4. Grace Halsell, „Forcing God’s Hand: Why Millions Pray for a Quick Rapture - And Destruction of Planet Earth”, Beltsville, MD, Amana Publications, 1999. 5. Christian Friends of Israel (Prietenii Cre[tini ai Israelului), al`turi de alte organiza]ii evanghelice, coordoneaz` evenimente publice prin care se exprim` sus]inerea Israelului de c`tre comunit`]ile cre[tine. Un astfel de eveniment a fost organizat \n perioada 11-22 mai 2008 chiar la Ierusalim, la care au participat mii de cre[tini, \n mare parte evanghelici americani. 6. Nu o dat` pre[edin]ii SUA au justificat politica SUA \n Orientul Mijlociu \ntr-un limbaj religios, pe bazele profe]iilor biblice. De notat declara]ia celebr` a pre[edintelui G. W. Bush care a pretins c` Dumnezeu i-a spus s` atace Irakul ( The Independent , 7 oct. 2005). 7. Mai târziu aten]ia avea s` fie \ndreptat` c`tre Irak, locul unde \n viziunea acestora avea s` se nasc` Noul Babilon. Acum nici Irakul nu mai corespunde cu mersul evenimentelor. 8. Gog [i Magog sunt v`zu]i \n tradi]ia biblic` ca fiind vr`jma[ii nordici ai evreilor. Prima referin]` se face \n cartea Genezei, Magog fiind fiul lui Iafet. Prorocul Ezechiel (cap. 38-39), \ntr-o profe]ie criptic`, anun]` un viitor atac din partea acestui popor. Ecourile acestei profe]ii se reg`sesc \n capitolul 21 din Apocalips`: „Satana (...) va ie[i din temni]a lui, ca s` \n[ele neamurile, care sunt \n cele patru col]uri ale p`mântului, pe Gog [i pe Magog, ca s`-i adune pentru r`zboi. Num`rul lor va fi ca nisipul m`rii.” 9. Antony Hoekema, „Biblia [i viitorul”, Wheaton, Illinois, SMR, 1993 10. Efectul Pygmalion \[i are originea \n piesa cu acela[i nume de G. B. Shaw. Un profesor face pariu c` va putea s` instruiasc` o biat` fat` a nim`nui s` se comporte ca o doamn` din \nalta societate. Pariul a fost câ[tigat. Morala: a[tept`rile din prezent modeleaz` viitorul. 11. William Isaac Thomas, „The Child in America: Behavior Problems and Programs”, New York, Alfred A. Knopf, 1928, p. 572.

Num`r jubiliar, 2008

118-125 Rapiri.indd 125

SEMNELE TIMPULUI

125

10/27/08 6:35:21 AM

Religie

Scurt`acronic` lui

Antihrist FLORIN L~IU

126

SEMNELE TIMPULUI

126-131 Antichristul.indd 126

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 7:03:29 AM

Cotidianul Time (8 august 2008) [i postul de televiziune CNN (15 august 2008) au mediatizat rumoarea electoral` ce traverseaz` America: „Barak Obama: Antihristul ce trebuia s` vin`!”

e distribuie ce[ti [i tricouri imprimate cu un „O” mare cu dou` coarne, sub care st` scris : „Antihristul”. Exist` pestee 700.000 de site-uri dedicate acestei ultime „revela]ii”.

666-FOBIA Obama nu este primul politician \ncununat cu epitetul ru[inii. Pre[edin]ii Ronald Reagan [i George W. Bush l-au purtat mai \nainte, ca [i Al Gore. Henry Kissinger, evreu neam] american, a fost [i el g`sit ca Antihrist, printr-o socoteal` cu baza „6” (astfel, dac` A=6, B=12, C=18... etc., atunci K+I+S+S+I+N+G+E+R = 666). Pe piedestalul infamiei au fost a[eza]i, de-a lungul secolelor: ]arul Petru cel Mare, Napoleon Bonaparte, Rasputin, Hitler 1, Stalin, Prin]ul Charles de Wales, Nelson Mandela, Uniunea European`, Saddam Hussein, Osama ben Laden etc. Jurnalul The Epoch un` Times , de orientare scientologic`, pretinde c` are cea mai bun` ofert`: Partidul Comunist Chinez. 2 Cea mai n`stru[nic` g`selni]` este descoperirea c` „fiul pierz`rii” este internetul! |n cabalistic`, „WWW” (World Wide Web) ar da 666. Patronul computerelor, Bill Gates, \n codul ASCII, d` 666. Iar programele lui, WINDOWS96 [i MSDOS 5, prin acelea[i metode, duc tot la 666 3. Nu pu]ini sunt cei care, cu ceva aritmetic` [i \nver[unare, \[i urm`resc antipatiile, scanând exclusiv \n spectrul 666. Cei obseda]i de six-six-six au [i fost cataloga]i de nomenclatorul psihiatric cu Hexakósioi-hexékonta-hexa 4-fobia. Un lucru \ns` scap` numerologilor. Antihristul [i num`rul numelui s`u sunt sco[i dintr-o nara]iune cu o tem` dat`. Ei cap`t` sens numai \n cadrul dat. A numi pe orice politician, miliardar sau tic`los drept 1. Calculat dup` logica: A=100, B=101, C=102 etc., numele Hitler totalizeaz` 666. 2. The Epoch Times , Encyclopedia II, art. Antichrist. 3. Windows96 = 87 + 73 + 78 + 68 + 79 + 87 + 83 + 57 + 54 = 666. MS-DOS 6.21 = 77 + 83 + 45 + 68 + 79 + 83 + 32 + 54 + 46 + 50 + 49 = 666 4. |n greac`: ”666”

Num`r jubiliar, 2008

126-131 Antichristul.indd 127

SEMNELE TIMPULUI

127

10/27/08 7:03:39 AM

Scurt` cronic` a lui Antihrist Antihrist este tot atât de ridicol ca [i a-]i numi c`]elu[ul Hamlet sau Shakespeare. Nara]iunea \n discu]ie se deruleaz` pe paginile Bibliei [i urm`re[te o intrig` spiritual`, numit` [i „R`zboiul cosmic”, o lupt` nev`zut` \ntre Dumnezeu [i impostorul Satana. Pe planul vizibil \ns`, pe parcursul antagonismului, Noul Testament anun]` apari] ia unui personaj \n dimensiuni terestre care, la momentul oportun, vine s` dea lovitura imposturii. Evident, ceea

|ncepând cu Evul Mediu, aceasta a continuat s` fie platforma pe care teologii s-au \nfierbântat \n cùtarea lor dup` Antihrist. Prima men]iune pentru aceast` aplica]ie apar]ine lui Grigore I cel Mare (603 d.Hr.). Când \mp`ratul Focas a oferit lui Ioan, patriarhul de Constantinopol, titlul de „patriarh ecumenic”, Grigore a s`rit ca ars, spunând: „Oricine se va numi pe sine episcop universal sau care va dori s` se cheme a[a dovede[te, prin \n`l]area sa de sine, c` este precursorul lui Antihrist...” Ideea c` Antihristul va avea o ANTIHRISTUL |{I VA FACE INTRAREA (...) ROSTIND distins` \nf`]i[are eclesiPREDICI CALDE {I PRES~RÂND MINUNI INCREDIBILE. astic` era comun` \n Evul (...) CA PRIMAT SUPREM AL TUTUROR RELIGIILOR Mediu, dup` cum arat` câteva documente ajunse P~MÂNTULUI... (VLADIMIR SOLOVIOV) pân` la noi, ca declara]ia ce-l caracterizeaz` nu este rock-andE vorba de LATEINOS (= latinul), episcopului Arnulf de Orleans, la rollul, nici WWW, ci o atitudine [i o \ntruchiparea Imperiului Roman, sinodul din Reims (\n 991) 7, [i a lui Eberhard, episcop de Salzburg, la lucrare subversiv` fa]` de inamicul persecutor al cre[tinismului. sù ceresc, Hristos. Mai nou, insurgen]a fundamentalis- conciliul de la Regensburg (1242) 8. Dup` cum papii au fost numi]i Chiar dac` Napoleon sau Stalin au mului musulman a reactivat o variant` Antihrist de c`tre adversari, mul]i f`cut blestem`]ii, rùtatea lor a stat \n medieval` a lui Antihrist: islamul. 6 papi au aplicat adversarilor lor titlul intrigi [i politici anti-umane, mai pu]in „ANTI” |NSEAMN~ ALTCEVA! de Antihrist, „fiul pierz`rii” sau „omul \ntr-o lucrare antihrist`. Con[tient sau Ori de câte ori se folose[te o termip`catului”. Unii au a[teptat ca Antinu, ei nu s-au raportat primordial la nologie antic`, se impune clarificare hristul s` fie un fiu al lui Martin Hristos. Cùtarea lui Antihrist \n jocul privind sensul ei specific. Limba vie a Luther, pentru c` Luther era un fost celor dou` milenii \l oblig` a[adar, pe c`lug`r [i so]ia sa-o fost` c`lug`ri]`, cercet`torul ingenios s` coboare \ntr-un evoluat, adesea utilizând sensuri derivate \n locul originalului. Grecescul deci amândoi erau violatori ai votului spa]iu limitat, circumscris de discursul „anti” \nsemna „\n fa]a”, „\nainte”. De[i de celibat. Catolicii, la fel de natural, biblic, f`r` de care nu va reu[i decât s` a sta „\n fa]a” cuiva poate semnifica „a l-au v`zut pe Antihrist la Wittememit` alte n`stru[nicii. Tema central` fi contra”, nu este totu[i unicul sens [i berg [i peste tot unde intra „ciuma” a Scripturii, alias nara]iunea \ns`[i, se nici cel mai important. Dup` Enciprotestant`. structureaz` pe un singur plan: cel al clopedia Catolic`, „anti” are sensul Odat` cu apari]ia mi[c`rilor reforsalv`rii omenirii dedate mor]ii, prin de „vice”, ca \n cazul „antibasileus” matoare, ocara aruncat` ocazional pe lucrarea r`scump`r`toare a lui Iisus - „vice-rege”, „loc]iitor”, „\nlocuitor” capul episcopului de Roma a devenit Hristos. Aici – pe acest plan, [i nu pe (vezi [i anthypatos - proconsul). |n m`rturisire de credin]`. Pozi]ia proaltul – trebuie cùtat Antihristul. Homer, „antitheos” \nsemna uneori a testant` standard pân` la \nceputul „ANTI” |NSEAMN~ „CONTRA” fi „asemenea zeului”, f`r` a fi [i „con- secolului al XIX-lea a fost c` De la prima vedere, e u[or de intuit tra” lui. Iar Enciclopedia continu`: 7. Enciclopaedia Britannica, ed. 1911, articolul „Silvestru c` titlul acesta este alc`tuit din dou` „Dac` urm`m doar analogia lingvisII”, \n care Arnulf este citat astfel: „Când \l vede]i [ezând pe un tron magnific, str`lucind \n purpur` [i aur, cum p`r]i: „anti” [i „Hristos”, care s-ar tic`, s-ar putea interpreta termenul socoti]i voi aceasta, cinsti]i p`rin]i? F`r` \ndoial`, dac` traduce simplu cu „\mpotrivitorul lui antiHristos ca referindu-se la cineva \i lipse[te dragostea [i dac` este doar umflat [i \n`l]at, oare nu acesta trebuie s` fie Antihrist, ’a[ezat \n templul Hristos”. La data când cre[tinismul care seam`n` cu Hristos \n aparen]` lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu’?” trecea prin focul primei persecu]ii [i putere...”. 8. Referindu-se la papa Grigore al XI-lea, episcopul Eberhard l-a caracterizat: „Acel om depravat moral pe imperiale (64 - 67 d.Hr.), unii iudeo5. Ghematria - numerologia ebraic`. care ei sunt obi[nui]i s`-l cheme Antihristul, [i pe fruntea cre[tini l-au identificat pe adversarul 6. LaHaye [i Thomas Ice, „Charting the End Time Bible c`ruia este scris un nume de hul`...” Citat din Aventinus, Prophecies”, 2001. Analele Bavariei, cartea V [i VII, cca. 1530. lui Hristos \n persoana lui Nero. 128

SEMNELE TIMPULUI

126-131 Antichristul.indd 128

Ghematria 5 descoperea c` Nero Cesar, \n grafie ebraic` (NRWN QSR = 50+200+6+50 + 100+60+200), d`dea fix 666. |ntr-un fel, socoteala se potrivea. Dar numai pentru vremea aceea. Antihristul \ns` avea s`-[i desf`[oare conspira]ia pe plan mult mai amplu. Obosit de tentativele contemporanilor de a-l identifica pe Antihrist dup` num`rul numelui s`u, Irineu din Lyon (cca. 190 d.Hr.) sugereaz` un „nume”, dar nu individual, ci institu]ional, care ar \nsuma \n greac` „666”.

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 7:17:27 AM

FOTO: GULIVER/GETTY

Antihristul este chiar Oficiul Papal 9. |n cursul controversei pentru primatul eclesiastic, bisericile istorice (catolic` [i ortodox`) [i-au aruncat una alteia ocara de a fi Antihrist, afurisindu-se \n cele din urm` \n 1054 [i r`mânând pe pozi]ii pân` recent. Scandalul panortodox provocat de \mp`rt`[irea comun` cu catolicii a unor \nal]i ierarhi ortodoc[i din România arat` c` p`r]ile se afl` \nc` pe picior de r`zboi, chiar dac` este vorba despre un r`zboi rece. |ntre timp, bisericile ortodoxe mai conservatoare au recunoscut [i \n ecumenism spiritul lui Antichrist.

DOU~ IPOSTAZE Cine cite[te Scriptura va fi poate surprins s` g`seasc` dou` ipostaze \n care Antihristul este demascat. Pe de-o parte, apostolul Ioan, \n scrisorile sale, \l prezint` ca fiind deja prezent \ntre ei. Pe de alt` parte, profe]iile escatologice – cele care se ocup` de sfâr[itul istoriei – atrag aten]ia c` Antihristul \nc` n-a venit, ci va ap`rea \n viitor, \n anumite condi]ii. Prima abordare are \n vedere „spiritul lui Antihrist” [i reflect` sensul spiritual; a doua se refer` la persoana lui Antihrist [i reprezint` sensul escatologic. |n timpul lui Ioan, cei \nfiera]i ca eretici erau cei care contestau bazele cre[tinismului: mesianitatea lui Iisus, divinitatea [i umanitatea Sa, \nvierea, judecata etc. S` fie tot acestea 9. Identificarea lui Antihrist cu papalitatea a devenit articol fundamental de credin]` \n majoritatea Bisericilor Protestante, inclusiv \n Confesiunea Baptist` din 1689. Confesiunea de la Westminster (1646) declara: „25.6. Nu exist` alt Cap al Bisericii decât Domnul Iisus Hristos: \n niciun sens, Papa de la Roma nu poate fi Capul; ci acesta este Antihrist, omul p`catului [i fiul pierz`rii, care se \nal]` pe sine \n Biseric`, \mpotriva lui Hristos, [i a tot ce se nume[te Dumnezeu; [i pe care Domnul \l va distruge cu str`lucirea venirii Lui.” |n 1932, Declara]ia Scurt` a Sinodului [Lutheran] din Missouri, la articolul 43, suna: „Cu privire la Antihrist, noi \nv`]`m c` profe]iile Sfintelor Scripturi despre Antihrist, din 2 Tes 2: 3-12 [i 1 In 2:18, s-au \mplinit \n Papa de la Roma [i \n st`pânirea sa.” (Vezi: Lutheran Churches of the Reformation, Concordia Lutheran Conference, Church of the Lutheran Confession, Illinois Lutheran Conference. Smalcald Articles, Triglot, p. 475.515, § 10.45; M., p. 258. 308. 336). |n 1959, Sinodul Evanghelic Luteran din Wisconsin (WELS) \nc` nu se sfia s` declare: „Noi reafirm`m declara]ia Confesiunilor Luterane, c` ’Papa este Antihristul \nsu[i’ ”.

Num`r jubiliar, 2008

126-131 Antichristul.indd 129

SEMNELE TIMPULUI

129

10/27/08 7:17:37 AM

Scurt` cronic` a lui Antihrist [i semnalmentele Antihristului ce urmeaz` s` vin`? Nota bene: Satana este un prea bun diversionist ca s` vin` \n fiecare genera]ie cu acelea[i trucuri. El nu s-a sfiit s` aclame pe Iisus \n public, prin vocea poseda]ilor: „Tu e[ti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Sfântul lui Dumnezeu” (Matei 8:29; Luca 8:26). Oare de ce s-ar ru[ina s-o mai fac` odat`, la sfâr[it? Dac` m`rturisirea dreptei credin]e \n Hristos (ortodoxia credal`) este criteriul suprem al identit`]ii cre[tine, atunci este evident c` „[i dracii cred...” (Iacov 2:19). Este de a[teptat ca Antihristul escatologic, cel care are s` vin`, s` fie mai curând un campion al dreptei credin]e, care s` se a[eze \n capul \mp`r`]iilor lumii, decât un pr`p`dit de eretic, cu glan] meteoric. Acest scenariu \ns` este prea inteligent ca s` poat` fi asimilat de omul de pe strad` care vede pe diavol ca pe un satir zâmbind r`ut`cios [i cu trident \n mân`. Scriptura (2 Tesaloniceni 2:4 - „dându-se drept Dumnezeu [i [ezând \n templul Lui”) \l prezint` la antipozi: cu chip serafic, având \n loc de trident poate chiar un crucifix – emblem` mistic` a cre[tinismului imperial, sincretist [i intolerant.

ESCATOLOGIE „ALTERNATIV~” Ca replic` la provoc`rile anti-catolice, doi c`rturari iezui]i, Francisco Ribera (1588 - foto) [i Luis de Alcazar (1610), au dezvoltat fiecare câte o teorie atractiv`, ambii construindu-[i argumenta]ia pe opiniile unor p`rin]i biserice[ti. Alcazar a rezolvat u[or profe]iile sfâr[itului, expediindu-le \n trecutul \ndep`rtat [i desc`rcând tot misterul lui Antihrist asupra nebunului Nero, cu care se [i \ncheie povestea (teoria lui se 130

SEMNELE TIMPULUI

126-131 Antichristul.indd 130

nume[te „preterism”). Francisco Ribera, \n schimb, le-a expediat \n viitorul mult \ndep`rtat, chiar \n pragul sfâr[itului lumii (teoria „futurist`”). Prin urmare, subiectul r`mâne poten] ial, dar e dezactivat pentru prezent [i pentru secolele de a[teptare. Futurismul \l portretizeaz` pe Antihrist ca pe un (neap`rat) evreu malefic, ce va ap`rea chiar \nainte de sfâr[itul lumii, va reconstrui templul de la Ierusalim unde se v \ntrona. Timp de va [apte ani va \ncerca s` câ[tige lumea printr-o pace fals` [i semne supranaturale. Va exercita teroare \mpotriva celor care refuz` s` primeasc` semnul lui pe mân` sau pe frunte, semn indispensabil pentru a fi acceptat \n sistemul economic mondial pe care-l va crea (Ap 13:17). La sfâr[itul celor [apte ani

\ns`, va fi nimicit de venirea lui Iisus Hristos pe norii cerului. Atunci va fi sfâr[itul. Teoria lui Ribera ar fi r`mas \ngropat` \n arhive dac` n-ar fi ap`rut pe scena teologic` un avocat, John Darby (1880). El a g`sit teoria ca interesant` [i a prelucrat-o sub forma „dispensationalismului ‚ futurist”. Ulterior, un fost judec`tor convertit la cre[tinism, Cyrus Scoffield, a realizat \n 1909 o edi]ie a Bibliei \mbog`]it` cu note teologice, \n care a topit futurismul lui Darby ca fundament al t`lm`cirii profe]iilor. Fiind prima apari]ie de acest gen, Biblia Scoffield a fost tip`rit` \ntr-un tiraj-record. |n numai 20 de ani se vânduser` 30 de milioane de exemplare, diseminând concep]ia iezuitului Ribera. Ast`zi, teologia neoprotestant` este dominat` cvasi-total de viziunea escatologiei futuriste.

|NGER DE LUMIN~! Succesul scenariului futurist se datoreaz` caracterului facil, u[or

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 7:04:21 AM

asimilabil de oricine. Dar aceast` caracteristic` ascunde câteva vicii serioase. Limitarea apari]iei fizice a lui Antihrist la persoana unui evreu este un bir dat antisemitismului cu origini antice [i nesus]inute de Scripturi. Apoi, condi]ia reconstruirii templului din Ierusalim este un alt tribut dat literalismului cu care futurismul trateaz` coordonatele profe]iei... Peste toate \ns`, chiar atât de naiv s` fie diavolul \ncât, atunci când \[i va face apari]ia, s` se dema[te singur, anun]ând public: „Eu sunt Antihristul”? De[i ajuns derizoriu prin aplica]iile aberante sau t`lm`cirile hilare (vezi personajul românesc Nicolae Carpathia ca \ntruchipare a lui Antihrist din filmul „Left Behind”), Antihristul r`mâne o tem` care va detona \n viitorul mai mult sau mai pu]in apropiat. Pentru orice eventualitate, \n Biblie exist` un „ghid” pentru Antihrist, care-i face un portret-robot magnific: n-are nimic cu imaginea unui politician demagog [i nici cu a unui sionist. Dimpotriv`, antihristul \[i va face intrarea cu \nf`]i[area lui Hristos, rostind predici calde [i pres`rând minuni incredibile. Va intra triumfal \n marile capitale. Se va ar`ta, asemenea lui Iisus, ca profet, rege [i mare preot. |[i va completa oficiul devastator ca mentor al omenirii, ca monarh suprana]ional [i ca primat suprem al tuturor religiilor p`mântului, cerând celor \ncremeni]i \n extaz s`-l venereze ca Dumnezeu. Va fi salutat ca Salvator al lumii, ca Hristos venit a doua oar`: va oferi proiectele cele mai fiabile pentru rezolvarea crizei globale [i pentru stabilirea unei noi ordini mondiale, cu politici sociale uniforme. Omenirea, s`tul` de r`zboaie [i necazuri, [i orbit` spiritual, va fi aservit` intereselor lui [i \l va recunoa[te ca manifestare a geniului. Omenirea va fi cople[it` de un entuziasm general [i de o atrac]ie irezistibil` fa]` de acest hrist-antihrist, pentru c` va veni ca „un \nger de lumin`” (2 Cor 11:14). Semnul pe

care-l va impune supu[ilor s`i „pe mân` sau pe frunte” (Apocalipsa 13:16) face trimitere semnificativ` la primul uz biblic al acestei metafore (Exod 13:9,16; Deuteronom 11:13,18). Dac` Pa[tele urma s` r`mân` pentru evrei ca „un semn pe mân` [i pe frunte”, comemorând eliberarea din Egipt, [i dac` poruncile lui Dumnezeu aveau s` r`mân` ca „un semn pe frunte [i pe mân`”, e logic ca semnul fiarei s` fie tot o s`rb`toare, ini]iat` [i legiferat` de fiar`, ce ar c`dea \n opozi]ie direct` cu Legea lui Dumnezeu. Totu[i, cel mai categoric semnalment prin

care Antihrist \[i va da impostura pe fa]` va reie[i din mesajul lui. E destul atunci s` te \ntrebi: A venit el ca s` \nt`reasc` poruncile lui Dumnezeu [i credin]a \n adev`ratul Iisus (Apocalipsa 14:12)? Sau le submineaz` pe ambele, \n favoarea unui cre[tinism cultural [i popular? E cert c` un asemenea Hristos, tolerant [i inclusivist, va fi primit cu bra]ele deschise de toat` lumea neavizat`. Pân` atunci, el face repeti]ii cu diver[i actori \n istorie [i \n contemporaneitate. ST (Extras din lucrarea „Antihristul” de Florin L`iu)

Nietzsche – supraomul |n 1888, filosoful german Friedrich Nietzsche, care studiase teologia \n tinere]e, cu un an \nainte de a-[i pierde definitiv min]ile, scria cartea „Der Antichrist” \n care prosl`vea spiritul viril, „dionisiac”, al p`gânismului, al dorin]ei de putere, de via]` [i pl`ceri, care nu cunoa[te no]iunea de p`cat – \n contrast cu etica „boln`vicioas`” a cre[tinismului, care idealizeaz` mila, iubirea vr`jma[ilor, r`bdarea \n suferin]` [i ferirea de p`cat. |n acela[i an, \n „Ecce Homo” (III, 2), scria, f`r` s` ezite: „Eu sunt Antihristul!” |n ciuda unor dezacorduri fa]` de tiparul biblic, anticre[tinismul lui Nietzsche a influen]at, pe rând, ateist-socialismul ro[u (comunismul) [i na]ional-socialismul verde (nazismul). Mai mult decât nazismul, bol[evismul a \ntemeiat, pentru prima dat` \n istorie, \n 1917, un imperiu al terorii ateiste, \n care singurii zei [i hristo[i au fost mon[tri de tipul lui Lenin, Stalin [i Mao. Ace[tia au reu[it s` ucid` mai mul]i oameni decât orice alt sistem [i orice r`zboi mondial: peste 96 de milioane \n toate ]`rile \n care [i-a \ntins influen]a, dintre care 65 de milioane numai \n China, [i 20 de milioane \n URSS. Dar acest genocid sinistru a fost dep`[it de o crim` mult mai mare, comis` de aceia[i actori: mutilarea spiritual` a dou`-trei genera]ii. Acestea sunt motivele pentru care identificarea lui Antihrist cu revolu]ia ro[ie e foarte ispititoare.

Num`r jubiliar, 2008

126-131 Antichristul.indd 131

SEMNELE TIMPULUI

131

10/27/08 7:04:30 AM

Religie

|n 1991, profesorul Charles H. Dyer, de la Moody Bible Institute din Chicago, a publicat o carte cu titlul „The Rise of Babylon”, \n care investiga asem`n`rile dintre vechiul Babilon [i Irakul modern.

Turnul Babel, Babilon

FLORIN BIC~

Cartea lui

Daniel,

o filosofie a istoriei

ostul dictator irakian, Saddam Hussein, se voia o replic` a marelui Nabucodonosor al II-lea [i-[i propusese s` reediteze cele trei mari ispr`vi ale str`bunului: nimicirea Ierusalimului, domina]ia Orientului Mijlociu [i, ca o \ncununare, rezidirea vechii capitale a lumii, Babilonul. Time Magazine a publicat chiar un tablou \n care Saddam era travestit \n Nabucodonosor1 [i conducea carul lui de lupt`. La \nceptul anilor ’90, visurile lui Saddam 1. Otto Friedrich, „Master of the Universe,” Time, 13 august 1990

132

SEMNELE TIMPULUI

132-139 Profetie.indd 132

de reconstruire a Babilonului nu p`reau utopice. Dictatorul avea petrol, bani, putere, [i, mai ales, avea ambi]ie. Condi]iile erau favorabile, mai pu]in o veche profe]ie biblic` potrivit c`reia Babilonul nu va fi rezidit niciodat`. Ce-a urmat este de-acum istorie...

PROFE}IA – E PREZICERE? Pentru omul obi[nuit, mai pu]in familiarizat cu Biblia, no]iunea de profe]ie se confund` cu prezicerea viitorului. Leonardo da Vinci (14521519), spirit universalist al Rena[terii,

a anticipat multe dintre realiz`rile timpurilor moderne, precum costumul de scafandru, podul rotitor, „[urubul aerian” (un fel de elicopter), ma[ina cu auto-propulsie (\n 2004 a fost construit` dup` modelul lui da Vinci [i, surprinz`tor, chiar a func]ionat) [.a. |n ciuda geniului s`u, da Vinci n-a fost profet. Familiarizarea cu istoria biblic` ne ajut` s` facem distinc]ia dintre un profet [i geniile sau chiar marii prezic`tori ai lumii. |n Antichitate, \n absen]a telecomunica]iilor sau a

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 7:06:30 AM

Moscheea Baghdad Al-Rahman, Bagdad

biblici [i, spre exemplu, preoteasa Phythia din Delfi sau tot soiul de ghicitori („viitorul” [i „mesajul factual”). Biblia con]ine, totu[i, profe]ii care vizeaz` explicit viitorul mai apropiat sau mai \ndep`rtat. Dintre acestea, o mare parte au fost date cu scopul de a atrage aten]ia asupra responsabilit`]ii omului sau societ`]ii fa]` de consecin]ele alegerilor lor. Profe]ia este construit` pe acest model: „Iat` cum va ar`ta viitorul dac` tu continui s` ac]ionezi \n felul acesta.” Acest tip de profe]ie se cheam` ”profe]ie condi]ionat`” (dac`), \ntrucât \mplinirea sau ne\mplinirea ei depindea de decizia omului. Un exemplu tipic de profe]ie este istoria profetului Iona care a vestit distrugerea cet`]ii asiriene Ninive dup` patruzeci de zile. Biblia ne spune c` „oamenii din Ninive au crezut \n Dumnezeu” [i s-au recules, a[adar distrugerea prezis` n-a mai avut loc. Este deci de a[teptat s` g`sim \n Biblie unele profe]ii nerealizate, f`r` ca ele s` indice o eroare de predic]ie, ci doar autolimitarea lui Dumnezeu \n fa]a autonomiei factorului uman.

DOU~ VOLUME Pe lâng` profe]iile „condi]ionate”, mai exist` un num`r restrâns de po[tei, comunicarea dintre persoane aflate la mari distan]e era asigurat` de cineva care \ndeplinea oficiul de intermediere. Biblia ne descrie o situa]ie asem`n`toare: odat` cu \nstr`inarea omului de Dumnezeu, prin neascultarea lui Adam [i a Evei, orice comunicare direct` a fost blocat`. Dumnezeu \ns` a ales s` transcead` pr`pastia, ini]iind o verig` intermediar` \n rela]ia cu omul. Aceast` verig` era profetul. Majoritatea mesajelor transmise prin profe]ii men]iona]i \n Biblie aveau \n vedere mai pu]in viitorul (care este determinat de alegeri anterioare), [i mai degrab` timpul prezent \n care omul ia deciziile care-i vor modela viitorul. Aceast` orientare face ca mesajul profetic s` aib` un con]inut preponderent

Visul lui Nabucodonosor „Tu, \mp`rate, te uitai, [i iat` c` ai v`zut o statuie mare [i de o str`lucire nemaipomenit`. St`tea \n picioare \naintea ta [i \nf`]i[area ei era \nfrico[`toare. Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul [i bra]ele \i erau de argint; pântecele [i coapsele \i erau de aram`; fluierele picioarelor, de fier; labele picioarelor, parte de fier, [i parte de lut. Tu te uitai la el [i s-a dezlipit o piatr` f`r` ajutorul vreunei mâini, a izbit picioarele de fier [i de lut ale chipului [i le-a f`cut buc`]i. Atunci fierul, lutul, arama, argintul [i aurul s-au sf`râmat \mpreun` [i s-au f`cut ca pleava din arie vara; le-a luat vântul [i nici urm` nu s-a mai g`sit din ele. Dar piatra care sf`râmase chipul s-a f`cut un munte mare [i a umplut tot p`mântul” (Dan 2:31-35).

moral, vizând o reform` \n sistemul de valori al omului. Aceste dou` particularit`]i (aten]ia acordat` prezentului [i mesajul moral) traseaz` o linie de demarca]ie foarte clar` \ntre profe]ii

„profe]ii escatologice” 2. Acestea nu depind de atitudinea indivizilor [i au fost date cu scopul de a jalona 2. Profe]ia escatologic` (de la ”escaton”, gr. – ”sfâr[it”) – profe]ia care descrie evenimentele timpului sfâr[itului.

Num`r jubiliar, 2008

132-139 Profetie.indd 133

SEMNELE TIMPULUI

133

10/27/08 7:06:42 AM

Cartea lui Daniel, o filosofie a istoriei principalele evenimente ale „timpului din urm`”, ca asigurare c` totul converge spre o finalitate controlat` de Dumnezeu. Cei mai mul]i cred c` singura sec]iune care se ocup` de „timpul sfâr[itului” este cartea Apocalipsei. Foarte pu]ini [tiu \ns` c`, \n cadrul escatologiei biblice, Apocalipsa reprezint` doar „volumul doi”, iar „volumul \ntâi” se g`se[te \n Vechiul Testament [i se cheam`: Cartea lui Daniel. Intuind uria[a importan]` a c`r]ii lui Daniel pentru decodificarea corect` a simbolisticii Apocalipsei, marele Isaac Newton, p`rintele fizicii moderne (1643 – 1727) a investit 22 de ani din via]` \n studierea acestor dou` c`r]i. A[a s-a n`scut „opera vie]ii lui”, cum o numea chiar Newton, „Observa]ii cu privire la profe]iile lui Daniel [i ale Apocalipsei Sf. Ioan”. |n plan teologic, ce a descoperit Newton \n cartea Daniel echivaleaz` cu meritele sale \n sfera [tiin]elor exacte.

ABC-UL Cartea lui Daniel, tradus` [i inclus` \n Septuaginta3 cu circa 150 de ani \nainte de na[terea lui Iisus Hristos, impresioneaz` prin claritatea [i exactitatea modului \n care descrie [i anticipeaz` cu sute de ani istoria. Claritatea viziunii l-a f`cut pe istoricul evreu Josephus Flavius (secolul I d.Hr.) s` scrie: „Omul \nsetat dup` adev`r, dornic s` afle lucrurile de care nu e sigur [i care ]in de viitor, face un lucru bun dac`-[i d` osteneala s` parcurg` cartea lui Daniel”4. Chiar la \nceputul c`r]ii lui Daniel, \n capitolul 2, se g`se[te visul profetic al \mp`ratului Nabucodonosor, considerat a fi ABC-ul profe]iei escatologice. Dup` cum un joc de puzzle este mai u[or de reconstituit dac` pentru \nceput se monteaz` cadrul, \n mod similar, \n]elegerea profe]iei din Daniel, capitolul 2, \nlesne[te reconstituirea puzzle-ului profe]iilor din cele dou` „volume” de escatologie biblic`.

Isaac Newton

executarea lor. Decretul includea [i câ]iva ostatici evrei, Daniel [i cei trei prieteni ai s`i, afla]i \n Babilon \n urma cuceririi Ierusalimului [i al deport`rii elitei evreie[ti. Anticipând interven]ia divin`, Daniel a trimis vorb` \mp`ratului, cerând un r`gaz pentru a putea veni cu dezlegarea enigmei (Dan 2:16). Faptul c` un conduc`tor atât de \n`l]at ca Nabucodonosor a acceptat rug`mintea unui rob evreu arat` cât de chinuitoare era dorin]a lui de a primi dezlegarea visului. {i Dumnezeul Bibliei, \n contrast total cu zeii ne[tiutori, i-a descoperit lui Daniel visul ce creiona harta viitorului.

CAPUL DE AUR O AMNEZIE CHINUITOARE Capitolul 2 din Daniel descrie evenimente petrecute „\n al doilea an (603 \.Hr.) al domniei lui Nebucadne]ar” (Dan 2:1). Puternicul despot al Babilonului a avut un vis care l-a tulburat profund, dar pe care nu mai reu[ea s` [i-l aminteasc`. Chema]i degrab`, \n] elep]ii Babilonului, astrologi, magicieni [i vr`jitori, s-au trezit \n fa]a unei provoc`ri imposibile. |mp`ratul le cerea, nici mai mult, nici mai pu]in, decât s`-i spun` ce a visat [i care este interpretarea visului. Ace[tia \ns` i-au r`spuns: „Ce cere \mp`ratul este greu; nu este nimeni care s` spun` lucrul acesta \mp`ratului, afar` de zei, a c`ror locuin]` nu este printre muritori” (Dan 2:11). Vexat de aparentul lor refuz de a colabora, \mp`ratul a dispus

Când Dumnezeu vorbe[te, o face inteligibil, a[a \ncât omul s` \n]eleag` deslu[it mesajul. Atunci când folose[te simboluri, El le [i explic`, fie direct, fie indirect prin alte pasaje din Scripturi. |n cazul lui Daniel, t`lm`cirea a fost explicit`: cele patru metale componente \n structura statuii reprezentau patru \mp`r`]ii. „Tu, \mp`rate, e[ti capul de aur!” (Dan 2:38) Imperiul neo-babilonian s-a afirmat pe scena lumii odat` cu luarea sceptrului de c`tre ambi]iosul Nabucodonosor pentru o domnie lung` de patru decenii (605-562 \.Hr.). Istoricii \i recunosc meritele de conduc`tor militar, administrator [i mare constructor. Dup` Pausanias, Babilonul era cel mai important centru cultural al vremii, „cel mai mare ora[ pe care soarele l-a v`zut \n drumul s`u.” Ora[ul de pe malurile Eufratului era

3. Septuaginta - numele traducerii grece[ti a Vechiului Testament, realizat` la cererea lui Ptolomeu II (285–247 \.Hr.), pentru a \mbog`]i vestita Bibliotec` din Alexandria. 4. „Antichit`]i iudaice,” cartea X, cap.10.4.

134

SEMNELE TIMPULUI

132-139 Profetie.indd 134

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 7:06:52 AM

COAPSELE DE ARAM~ vestit pentru palatul regal, poarta zei- [i bra]ele de argint. Cirus (539-331 \.Hr.) „Apoi se va ridica o a treia \mp`r`]ie ]ei I[tar, fabuloasele gr`dini susa supus Asia Mic` [i Babilonul. Potrivit care va st`pâni peste tot p`mântul” pendate ale Semiramidei [i marele lui Richard Frye de la Harvard Univer(Daniel 2:39). Noua putere, simbozigurat Etemenaki, „piatra de temelie sity, Cirus a dus o politic` de tip „Pax lizat` prin pântecele [i coapsele de a cerului [i p`m\ntului”, care purta Ahemenica”, fiind cunoscut \n istorie bronz, era imperiul greco-macedo\n vârf statuia de aur masiv a zeului \n special pentru nivelul ridicat de nean (331-168 \.Hr.) a lui Alexandru Marduk. Babilonul era plin de aur, toleran]` [i pentru atitudinea plin` de cel Mare. Având ca mentor pe unul a[adar identificarea Babilonului cu bun`voin]` fa]` de popoarele cucerite. dintre cei mai mari filosofi ai lumii, acest metal nobil este nimerit`. Cilindrul lui Cirus, descoperit \n 1878 Aristotel, tân`rul Alexandru a crescut O inscrip]ie \n piatr` consemneaz` de arheologul Hormuz Rassam, este cu „Iliada” la c`p`tâi, imaginându-se aceast` rug`ciune a lui Nabucodonoconsiderat prima cart` a drepturilor un Ahile care poart` trupul lui Hector sor: „Marduk, st`pâne, d`ruie[te-mi omului. Chiar [i babilonienii cuceri] via]`/domnie etern`!” Dumnezeul lui Daniel \l anun]` \ns`: „Dup` tine, se CÂND DUMNEZEU VORBE{TE, O FACE INTELIGIBIL, A{A va ridica o alt` \mp`r`|NCÂT OMUL S~ |N}ELEAG~ DESLU{IT MESAJUL. ATUNCI ]ie...” Cu siguran]` c` reprezentarea istoriei sub CÂND FOLOSE{TE SIMBOLURI, EL LE {I EXPLIC~... forma unei statui nu l-a surprins pe \mla carul sù de lupt`. Avea numai i l-au ova]ionat pe Cirus la intrarea \n p`rat, \ntrucât astrologii babilonieni dou`zeci de ani când proasp`tul rege, cetate ca pe un eliberator. Grecii l-au obi[nuiau s` reprezinte lumea sub crezându-se fiu al zeului Amon, supulùdat ca legislator. Iudeii l-au numit forma unui chip de om. 5 |n schimb, efemeritatea \mp`r`]iei sale l-a surne cet`]ile Greciei (336 \.Hr.) [i Egip„unsul Domnului,” el fiind cel care a prins profund. tul. A urmat apoi Persia. |n b`t`liile decretat repatrierea a circa 50.000 de la Isos [i Arbela, cu o armat` de de evrei (537 \.Hr.). |n „Istoriile” sale, PIEPTUL DE ARGINT numai 35.000 de infanteri[ti [i 5.800 Herodot afirma despre Cirus c` „a fost Herodot scrie c` Babilonul, \n caz de cavaleri[ti, Alexandru a spulberat milostiv [i a lucrat \ntotdeauna spre ran` binele supu[ilor.” Urma[ii sì, Cambyse imensa arm de asediu, de]inea rezerve de hran` armat` de zece ori mai mare a [i Darius I, au organizat imperiul pe lui Darius IIII. pentru câteva decenii. Cine ar fi vrut armeze satrapii [i l-au consolidat printr-o re]ea Flavius Jo s`-l cucereasc` trebuia s` se \narmeze Josephus poveste[te c`, \n de drumuri. Dar imperiile, ca [i oamedrumul sù spre Persia, când Alexandru cu \ndelung` r`bdare. {i totu[i \n timrodus nii, sunt trec`toare... a vrut s` sup pul coregentului Bel[a]ar s-a produs supun` Ierusalimul, marele preot Iaddu imposibilul. |n noaptea dintre 11 [i 12 Iaddus i-a ie[it \n \ntâmpinare cu Alexandru un cortegiu m`re] [i „i-a ar`tat \n cartea octombrie 539 \.Hr., \n timp ce curtea cel Mare ele melui Daniel cc` va veni un grec care va babilonian` benchetuia, armatele fratului nimici Pers do-persane au deviat apele Eufratului Persia.” Uimit, Alexandru i s-a \ uri, prin nchinat, a aadus jertfe lui Yahweh [i a cru] [i au intrat \n cetate pe sub ziduri, sare de at cetatea.6 ||n doar zece ani, imperiul lui albia secat`. F`r` asediu [i v`rsare Alexandru sse \ntindea pân` la râul Ind, \ sânge, inexpugnabilul Babilon a c`zut nglobând g fo fostele imperii ale lumii cunos\n mâinile lui Cirus cel Mare. Un fapt cute de grec greci. |n iunie 323 \.Hr., la numai extraordinar trebuie re]inut: cuu peste 33 de ani, A Alexandru Macedon s-a stins 200 ani \n urm`, profetul Isaia dup` o vi via]` ca o epopee, l`sând un prevestise nu doar c`derea imperi imperiu uria[ prad` pentru generali Babilonului, ci chiar numele [i intr intrigan]i. Curând, imperiul a celui care avea s`-l cucereasc`:: Cirus fost ddestr`mat \n patru regate, (Isaia 45:2). men men]inându-se domina]ia elenisMedo-Persia este descris` \nn profemnat`” mulu mului \n lumea antic`. ]ie ca o \mp`r`]ie „mai ne\nsemnat`” (Dan 2:39) [i e reprezentat` prinn pieptul 5. Jacques B. Doukhan, „Daniel: The Vision of the End” ,1989, pag. 14-15

6 Josephus Fla Flavius, „Antichit`]i iudaice”, cartea XI, cap. 8.5.

Num`r jubiliar, 2008

132-139 Profetie.indd 135

SEMNELE TIMPULUI

135

10/27/08 7:07:02 AM

Cartea lui Daniel, o filosofie a istoriei

Imperiul roman \n j

PICIOARELE DE FIER „Va fi \ns` o a patra \mp`r`]ie, tare ca fierul [i ea va sf`râma [i va rupe totul, ca fierul care face totul buc`]i”. Cu pa[i m`run]i, pe scena politic` a lumii [i-a f`cut apari]ia o nou` putere: Roma. Ascensiunea ei a \nceput cu 136

SEMNELE TIMPULUI

132-139 Profetie.indd 136

\nfrângerea cartaginezului Hannibal, \n 202 \.Hr. R`mas` f`r` rival, Roma [i-a extins influen]a asupra ]inuturilor Mediteranei occidentale printr-o politic` r`mas` celebr`: „Divide et impera”. Dup` confrunt`rile militare de la Magnesia (190 \.Hr.) [i Pidna

(168 \.Hr.), imperiul grec este decapitat [i transformat \n provincie roman` (148 \.Hr.). P`ienjeni[ul de o]el al Romei se \ntinde apoi peste peninsula iberic`, Gallia [i tot bazinul mediteranean. Pe timpul lui Octavian Augustus (27 \.Hr. – 14 d.Hr.), considerat de

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 7:07:12 AM

jurul anului 400 d.Hr. istorici primul \mp`rat, Roma era deja hegemona lumii civilizate. Puterea ei se baza pe o armat` de legiuni, cavalerie, trupe auxiliare [i cohorte de infanterie. O re]ea complex` de drumuri [i fortifica]ii a \nlesnit ubicuitatea mercenarilor \n cele mai \ndep`rtate col]uri ale imperiului. Odat` cu „Pax Romana”, provinciile s-au omogenizat, beneficiind de bilingvismul greco-la-

tin. Din perspectiv` religioas`, romanii au dus o politic` de sincretism, adoptând zeii popoarelor cucerite [i exportându-[i la rândul lor divinit`]ile. Din secolul I d.Hr., \mp`ra]ii Romei au cerut s` fie adora]i ca zei (nebunul Caligula, de pild`, a poruncit s`-i fie adorat [i calul!). |n acest cadru unitar se dezvolt` [i cre[te minuscula s`mân]` a religiei cre[tine.

Num`r jubiliar, 2008

132-139 Profetie.indd 137

SEMNELE TIMPULUI

137

10/27/08 7:07:25 AM

Cartea lui Daniel, o filosofie a istoriei

MARIAJUL FIERULUI CU LUTUL

|mp`ratul Constantin cel Mare

Când Dumnezeu a ales s` comunice istoria lumii prin simbolul metalelor, a f`cut-o ]inând cont de tiparele culturale ale momentului. \n poemul „Munci [i zile”, Hesiod (secolul al VIII/ lea \.Hr.) ilustreaz` vârstele p`mântului prin metale, prima vârst` fiind cea de aur. De la o epoc` la alta \ns`, societatea se degradeaz`: din paradis \n boal` [i moarte. Simbolismul metalelor se reg`se[te [i \n „Metamorfozele” lui Ovidiu. Metalele din statuie s-au succedat \n ordine descendent` valoric, dar ascendent` ca duritate. {i culmea! - \n momentul de maxim` duritate, extremit`]ile picioarelor sunt alc`tuite dintr-un ciudat amestec de fier [i lut combina]ie inutil`, lipsit` de eficien]` (Dan 2:41-44). Comentatorii biblici au v`zut lutul – nemetal – ca simbol

Constantin cel Mare (306-337 \.Hr.) a promulgat Edictul de la Milano (313 d.Hr.), prin care religia cre[tin` devine religie de stat. Alain Tranoy, profesor de istorie veche la Universitatea din Poitiers, subliniaz` acest moment epocal al istoriei europene: „Utilizând de acum \ncolo cadrul cre[tin, \mp`ratul continua s` \nal]e caracterul sacru al ungerii sale,

romane. De pe urma lor s-au coagulat ni[te grup`ri statale: herulii, vizigo]ii, suevii, vandalii, burgunzii, alamanii, francii, ostrogo]ii, longobarzii [i anglo-saxonii - ance[trii viitoarei Europe occidentale.

EUROPA, CÂT DE UNIT~?

Unitatea continentului european a fost visul multor principi, regi [i generali. Istoria ultimelor dou` milenii se suprapune din VEACURILE S-AU SCURS |NCET. FIECARE ASPECT AL nou cu segmentul final al statuii lui Nabucodonosor. PROFE}IEI DIN DANIEL 2 S-A |MPLINIT LA TIMPUL Prima \ncercare notabil` POTRIVIT. a fost aceea a lui Clovis I, regele francilor (secolul al prezentându-se ca «episcop din afar`» V-lea d.Hr.), primul domnitor care al unei puteri alta decât cea politic`: caut` s` câ[tige bun`voin]a bisericii [i isapostolos, egal cu apostolii. Se puterea religioas` 7.1. Istoria confirm` [i de data aceasta romane. Au urmat apoi \ncerc`rile lui elaboreaz` acum o teologie cre[tin` profe]ia. Odat` cu amurgul ImperiuCarol cel Mare, \ncoronat \n anul 800 a puterii imperiale ale c`rei elemenlui Roman de Apus, un fenomen nou ca \mp`rat al Sfântului Imperiu Rote fundamentale se reg`sesc atât \n prinde contur: cochetarea statului man de origine german`, sub a c`rui imaginea \mp`ratului bizantin, cât [i p`gân cu cre[tinismul persecutat. st`pânire erau teritoriile Germaniei, \n no]iunea ulterioar` de \mp`rat al Intuind avantajele mariajului cu o Fran]ei [i Italiei de ast`zi. Occidentului medieval.” 82 Pe când biserica urca treptele dembiseric` deschis` oric`rei etnii sau Ambi]ia unirii continentului euronit`]ii imperiale, invaziile triburilor p`turi sociale [i \n plin` expansiune, pean sub un singur sceptru a modelat 7. Dintre cei care au interpretat amestecul fierului cu lubarbare au catalizat f`râmi]area lumii [i planurile lui Carol Quintul (1519tul ca simbol al unirii dintre stat [i Biseric` \i amintim 1556), mo[tenitorul a patru case regale, 8. J. Carpentier, F. Lebrun, „Istoria Europei”, 1997, pag. pe John Wycliff, Benjamin Gale, David Austin, Thomas 100. Scott, Louis Gaussen. st`pânitor peste Germania, Spania [i 138

SEMNELE TIMPULUI

132-139 Profetie.indd 138

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 7:07:37 AM

]`rile de Jos, dar [i peste coloniile spaniole din cele dou` Americi, un imperiu peste care ”soarele nu apunea niciodat`”. Mai târziu, generalul de 24 ani, Napoleon Bonaparte, a visat s` fie el capul de aur... Ajuns suzeran peste Italia, Austria [i Prusia, Napoleon obi[nuia s` spun` c` oamenii se \mpart „\n regi [i pioni”. Târziu a \n]eles c` la rândul s`u era doar un pion pe tabla de [ah a istoriei peste care troneaz` Altcineva. Dar visul str`vechi nu s-a sfâr[it odat` cu el. Profesorul John Röhl de la Universitatea Sussex, cercetând o serie de documente militare, afirm` c` a existat un plan al Kaiserului Wilhelm al II-lea de ocupare a Europei [i chiar de invadare a Statelor Unite: 100.000 de solda]i germani urmau s` debarce \n New York [i Boston. 93 Acela[i autor sugereaz` c` dorin]a Kaiserului a gestat ambi]iile lui Hitler privind un Al Treilea Reich. Devenit cancelar \n 1933, fostul student la bele-arte a hipnotizat masele cu ideologia superiorit`]ii ariene: „Deutschland über alles!” |n ciuda daimonului s`u genial [i a superiorit`]ii tacticii germane, harta \nsângerat` a Europei a r`mas neschimbat`: parte de fier, parte din lut... Pe când Germania \[i desf`[ura puterea irezistibil` asupra Europei, un autor american, Arthur C. Maxwell, publica \n num`rul din 2 iulie 1940 al revistei Signes of the Times un articol \ndr`zne]. Pe baza profe]iei din Daniel 2, el a anun]at verdictul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial: Hitler nu va cuceri Europa!

ve[nicia: „Nu va fi nimicit` niciodat`” (Dan 2:44). Simbolistica e transparent`: Morris Jastrow 104arat` c` vechii babilonieni socoteau mun]ii ca fiind locuin]a zeilor. Templele erau construite astfel \ncât s` imite mun]ii [i p`mântul \nsu[i era imaginat drept un munte uria[. Mesajul este la fel de clar: istoria are un punct final! Mai corect, un sfâr[it, dar [i un \nceput, declan[at de a[ezarea \mp`r`]iei lui Dumnezeu. {i iat`-ne \n fa]a

Când se va \ntâmpla? S-ar putea s` ne surprind` evenimentul prin iminen]a sa, la fel cum ne-a surprins c`derea zidului Berlinului? Veacurile s-au scurs \ncet. Fiecare aspect al profe]iei din Daniel 2 s-a \mplinit la timpul potrivit. Marii cuceritori s-au stins [i ei, iar ast`zi nu sunt decât nume \n c`r]ile de istorie. Palatele lor nu mai exist`. To]i cei care au \ncercat s` corecteze descoperirile lui Dumnezeu au e[uat... A mai r`mas un singur

{i visul culmineaz` cu momentul \n care o piatr`, desprins` „f`r` ajutorul vreunei mâini omene[ti”, love[te partea din fier [i lut a statuii (Dan 2:34). Iar piatra cre[te [i se transform`, \n final, \ntr-un munte care acoper` \ntregul p`mânt. Atributul cel mai de seam` al acestei \mp`r`]ii este

climaxului escatologic: piatra love[te amestecul de fier cu lut, adic` \ntr-o Europ` cu \nf`]i[are unitar`, dar [i cu disjunc]ii.

9. John Röhl, „Kaiser Wilhelm II New Interpretations : The Corfu Papers”, 2005

10. Morris Jastrow, „The Religion of Babylonia and Assyria”, 1898.

detaliu din profe]ie care trebuie s` se \mplineasc`: a[ezarea „\mp`r`]iei... care va dura ve[nic”. |n aceast` privin]`, concluzia se impune de la sine, pentru c` „visul este adev`rat [i tâlcuirea lui este temeinic`” (Dan 2:45). ST

PIATRA R~MÂNE!

Num`r jubiliar, 2008

132-139 Profetie.indd 139

SEMNELE TIMPULUI

139

10/27/08 7:07:45 AM

Religie

Chiar vine

sf창r[itul

FOTO: GULIVER/GETTY

lumii?

140

SEMNELE TIMPULUI

140-147 Sfarsitul lumii.indd 140

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:53:17 AM

Secolul al XXI-lea va fi un secol al crizelor sau nu va fi deloc, ar fi putut scrie André Malraux ast`zi. Pentru unii, crizele [i catastrofele fac parte din metabolismul lumii noastre. Fiecare genera]ie a trecut pe aici. Pentru al]ii, inciden]a [i magnitudinea lor \ngrijor`toare sunt semne ale unui sfâr[it de istorie. |ntre atitudinea panicard` [i ignoran]a senin`, realismul singur \[i croie[te culoarul \n care „accidentele de parcurs”pot deveni oportunit`]i pentru o medita]ie profund` asupra destinului lumii.

LUCIAN CRISTESCU

u peste 150 de ani \n urm`, un student din Paris a \nceput s` publice romane SF: navig`ri submarine, explor`ri spre centrul p`mântului, c`l`torii \n lun`… |n scurt timp, numele lui a ajuns s` fie unul dintre cele mai \ndr`gite de copii: Jules Verne. Genera]ia X este martora traducerii \n fapt a mai tuturor reveriilor ex-studentului la Drept: racheta, submarinul, automobilul, elicopterul, zgârie-norii, aerul condi]ionat, proiectorul, tonomatul, pân` [i internetul [i televiziunea. Progresul [tiin]ific ne-a f`cut favoarea s` tr`im \ntr-o epoc` a visurilor materializate. Descoperirile \n medicin` au eradicat molime. Speran]a de via]a a crescut \n lume cu 15 ani. Extraordinarul Proiect al Genomului Uman ne-a dezv`luit harta celor aproximativ 25.000 de gene, deschizând o bibliotec` imens` de informa]ii revolu]ionare. Datele recent culese privind ADN-ul ofer` perspective noi \n tratarea unor boli incurabile. Noi tehnici agricole promit deblocarea lumii de sub amenin]area \nfomet`rii. |n domeniul comunica]iilor, computerul [i internetul au realizat o revolu]ie informatic` f`r` precedent, transformând lumea \ntr-un sat global. |ntr-un timp atât de prodigios, mai poate crede cineva \n „sfâr[itul lumii”?

SOARELE LA ORIZONT |ntre 2000 [i 2002, cunoscuta universitate Princeton a g`zduit o serie de \ntâlniri interdisciplinare sub genericul „Dumnezeul speran]ei [i sfâr[itul lumii”. Participan]ii erau savan]i ilu[tri, iar moderator era celebrul Sir John Num`r jubiliar, 2008

140-147 Sfarsitul lumii.indd 141

SEMNELE TIMPULUI

141

10/27/08 6:53:53 AM

Chiar vine sfâr[itul lumii? Polkinghorne, membru al Societ`]ii Regale, profesor de fizica particulelor la Cambridge, laureat al Premiului Templeton. Tonul dezbaterilor varia de la un scepticism [tiin]ific la o oarecare speran]` metafizic`. Motivul sentimentelor sumbre \l d`deau \nse[i indicatoarele de la pupitrul cercet`rii [tiin]ifice. Conform descoperirii din 1998 a savan]ilor din cadrul Supernova Cosmology Project (Berkeley National Laboratory, SUA), universul \[i accelereaz` rata de expansiune, din pricina unor for]e numite dark energy (energie neagr`). Potrivit acestora, \n ritmul actual, stelele vor \nceta s` se mai formeze, iar sorii vor deveni stele pitice albe. Universul va \nghe]a treptat [i va deveni morman de stele moarte [i g`uri negre, iar via]a va disp`rea chiar mai \nainte ca sfâr[itul lumii s` aib` loc. Viitorul universului se arat` tragic [i absurd. Cotidianul britanic The Guardian publica, \n 2003, un interviu cu un alt guru al [tiin]ei, Sir Martin Rees, astronomul regal al Angliei, profesor de cosmologie [i de astrofizic` la Cambridge [i pre[edintele Asocia]iei Britanice pentru Progresul [tiin]ei. Subiectul era provocat de recenta sa carte „Veacul cel din urm`: va supravie]ui rasa uman` secolului 21?”, cu un subtitlu lugubru: „Teroarea, eroarea [i eco-dezastrul amenin]` viitorul omenirii chiar \n secolul acesta”. F`r` ezit`ri, savantul agnostic exprima o alt` \ngrijorare, nu din perspectiva macrocosmosului, ci a condi]iilor Terrei aflate \n c`dere entropic`. „{ansele ca omenirea s` supravie]uiasc` nu sunt mai mari de 50%. |n secolul al XX-lea am a[ezat funda]iile pentru distrugerea omenirii, creând contextul pentru extinc]ia noastr`”, spunea dr. Rees. |n articolul „Dou`zeci de c`i prin care lumea ar putea disp`rea” (oct. 2000), Corey S. Powell, redactorul-[ef al

Jocul hazardului Cel mai \nfrico[`tor scenariu detaliat de dr. Rees este posibilitatea ca, fie accidental, fie printr-un act uciga[, ingineria genetic` s` declan[eze o boal` de neoprit, lucru ce aproape c` s-a [i produs \n 2001, \n Canberra, Australia. Savan]ii de la Centrul de cercet`ri cooperative [i de control al pestei animale, care studiau virusul variolei roz`toarelor, au creat din gre[eal` o tulpin` care a ucis chiar [i [oarecii vaccina]i. Ce-ar fi dac` la fel s-ar \ntâmpla [i cu virusul variolei umane?

revistei Discover , analizeaz` argumentul „Ziua de apoi” formulat de cosmologul Brandon Carter (matematician [i astrofizician australian, descoperitorul „principiului antropic”), dup` care enumer` câteva posibilit`]i prin care p`mântul ar putea disp`rea oricând, de la impactul cu un asteroid (exist` 2.000 de asteroizi care intersecteaz` regulat orbita p`mântului, din care câteva sute au un diametru de peste 1 km), explozii de raze gama, c`dere \n vid, intersectare cu o gaur` neagr` c`l`toare... pân` la r`zboi atomic.

ALARM~ DE GRADUL ZERO Anul 2008 a fost marcat de dou` semnale de impact mondial. Primul a fost lansat la Conferin]a pentru diversitate biologic` organizat` de ONU, \ntre 19 [i 30 mai, la Bonn, cu participarea a 6.000 de exper]i din 191 de ]`ri. Rapoartele alarmante 1 au etalat o list` de-a catastrofelor \n curs de 1 Der Spiegel , 23 mai 2008

142

SEMNELE TIMPULUI

140-147 Sfarsitul lumii.indd 142

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:54:03 AM

suprapopul`rii, epuiz`rii resurselor sau foametei... p`lesc \n compara]ie cu o amenin]are: inventivitatea criminal`. M` refer la arsenalul masiv de arme nucleare, nanotehnologia \n stare s` produc`, la pre]uri minime, orice, inclusiv arme de distrugere \n mas`, dar [i la inteligen]a artificial` capabil` s` se auto\mbun`t`]easc`, posedând puteri nelimitate!”, spunea economistul.

CLOPOTELE SUN~ Raportul Bailey apreciaz` c` arsenalul nuclear mondial num`r` (oficial) 26.000 de dispozitive, din care 2.000 de focoase stau gata de lansare \n orice clip`. O singur` lansare eronat` ar ucide [apte milioane de oameni pe loc, iar replica ar mai produce pân` la 12 milioane de victime. Ultimul incident critic s-a produs \n 1995, când statul major rus a cerut pre[edintelui El]\n s` declan[eze atacul nuclear \mpotriva a ceea ce p`reau a fi rachete balistice inamice care, \n fond, nu erau decât... un satelit meteorologic norvegian. Mai periculos chiar decât un r`zboi atomic este terorismul nuclear. Se apreciaz` c` doar 19 terori[ti (câ]i au lovit SUA la 11 septembrie 2001) pot construi o bomb` cu [ase milioane de dolari, cu doar 40 kg uraniu \mbog`]it, cantitate relativ u[or de sustras din cele 50 de depozite civile cu un stoc de 1.700 de tone de uraniu! Ultima tentativ` de furt de material radioactiv, din fericire e[uat`, s-a produs cu mai pu]in de un an \n urm` \n Africa de Sud. Chiar [i f`r` evenimentele catastrofice amintite, scenariul bulvers`rii sociale alimentat de crizele prezente, de la penuria de ap`, alimente [i energie [i pân` la amploarea

MINTEA OMULUI... NU ESTE O FACULTATE PASIV~, CARE DOAR PROCESEAZ~ INFORMA}IILE PRIMITE, CI, DIMPOTRIV~, O FOR}~ ACTIV~ MÂNAT~ DE CURIOZITATE (...)

desf`[urare. De exemplu: 40% din flora [i fauna Terrei este pe cale de dispari]ie. Anual, p`durile tropicale pierd o suprafa]` cât jum`tate din Elve]ia, iar ritmul pescuitului industrial va cauza, pân` \n 2050, depopularea oceanului planetar. Directorul executiv al Programului de Mediu al ONU, Achim Steiner, nu [i-a ascuns previziunile funebre: „Promisiunile f`cute la Summitul P`mântului \n urm` cu 16 ani au fost \nc`lcate sistematic.„ Cel de-al doilea semnal de alarm` a fost tras la Conferin]a privind Riscurile Catastrofice Globale, organizat` de Universitatea Oxford, \ntre 17 [i 20 iulie. Raportul final al conferin]ei, \ntocmit de economistul [i jurnalistul Ronald Bailey, se intitula „Sfâr[itul omenirii prin bombe nucleare, nanotehnologie sau inteligen]` artificial`?” „Riscurile unui impact cu asteroizii, ale exploziilor de raze gama,

crimei organizate, indic` cel mai comun risc catastrofic global. La ora aceasta exist` (conform studiilor efectuate de Millennium Project 2) 15 factori de risc ai declan[`rii globale a comportamentului violent. Se prevede c` dinamica demografic` va dubla necesarul de hran` \n 2013, care deja nu e suficient`, \n timp ce penuria de ap` va afecta, pân` \n 2025, trei miliarde de locuitori. |n prezent, se estimeaz` c` 46 de ]`ri cu o popula]ie de aproape trei miliarde sunt expuse din cauza factorilor aminti]i la riscul unui conflict armat. Pentru cel care are ochi de v`zut [i urechi de auzit, toate acestea spun ceva! 2. Millenium Project este o re]ea mondial` de institu]ii din peste 100 de ]`ri, creat` la ini]iativa Federa]iei asocia]iilor ONU.

Num`r jubiliar, 2008

140-147 Sfarsitul lumii.indd 143

SEMNELE TIMPULUI

143

10/27/08 6:54:14 AM

Chiar vine sfâr[itul lumii?

SEMNALE {I ISTERICALE Cei care au tr`it efervescen]a sfâr[itului de secol p`streaz` \nc` amintirea scenariilor apocaliptice: un al treilea r`zboi mondial, asteroizi sau Y2K. Genera]ia bunicilor, martori a dou` conflagra]ii mondiale, a fost, se pare, mai marcat` de spectrul Apocalipsei. Secolul al XX-lea poate c` nici nu are un termometru mai fidel privind expectan]ele catastrofiste ca produc]ia cinematografic`. Din 1910 (la numai opt ani de la construirea primului cinematograf public) [i pân` \n anul 2000, au fost date pe pia]` 210 filme pe tema sfâr[itului lumii. Num`rul-record de pelicule apocaliptice \l de]ine ultimul deceniu, cu 73 de produc]ii. Iat` un paragraf dintr-o [tire de actualitate: „Lumea a degenerat. Mituirea [i corup]ia abund`. Copiii nu mai ascult` de p`rin]i... Este evident c` sfâr[itul lumii se apropie cu repeziciune...” Fragmentul este un raport \n alb-negru al decaden]ei zilei. Constatarea apar]ine unui analist anonim care [i-a redactat „editorialul” \n cuneiform`, pe o t`bli]` de lut \n Asiria, cu 2.800 de ani \nainte de Hristos. Doar pentru c` am tr`it-o, suntem \nclina]i s` credem c` istoria secolului al XX-lea a fost [i cea mai chinuit` de iminen]a evenimentului „horror”. |n realitate, spectrul sfâr[itului lumii a bântuit imagina]ia tuturor genera]iilor [i a atins de n ori masa critic`, ori de câte ori s-au ar`tat la orizont cronologii, prorociri sau semne! Ba mai mult, o team` primordial` din str`funduri ]ine omul \ntr-o necurmat` alert`, f`cându-l s` adulmece dup` himere sau chiar s` n`scoceasc` semne [i antihri[ti care-i eclozeaz` taina datei finale. Dosarul cre[tinismului abund` de „ar`t`ri” [i de „Zile de apoi”...

Iure[ul dinaintea

anno mille

„ANNO MUNDI” Fr`mântarea escatologic` dup` „ziua aceea” [i-a f`cut apari]ia \n cre[tinismul primar, la \nceputul secolului al II-lea. Trecuse deja o genera]ie [i mult sperata Parusie 3 continua s` \ntârzie. Care s` fi fost motivul? Nu cumva Dumnezeu \[i deruleaz` dinamica dup` un anumit grafic, \ntocmit dup` o anume logic` ? Nedispunând de o alt` surs` decât Biblia, teologii au \nceput s` caute - printre rânduri – „chei]a” pentru escatologia lor amânat`. Irineu, liderul bisericii din Lyon (180 d.Hr.), s-a gândit la urm`toarea stratagem`: dac` ar putea el s` afle exact anul crea]iunii, atunci, pe baza analogiei „S`pt`mânii mileniale”, putea afla [i cap`tul cel`lalt al arcului, sfâr[itul crea]iunii. Analogia era aceasta: (a) dac` s`pt`mâna crea]iunii a fost de [ase zile de lucru, urmat` de o zi de odihn`; [i (b) dac` Biblia echivaleaz` o zi cu o mie de ani 43, atunci (c) venirea lui Hristos [i sfâr[itul lumii ar trebui s` aib` loc \n 6.000 de ani 3. Parusia: \n gr. „ar`tare„. Se refer` la Revenirea lui Iisus Hristos pe norii cerului. 4. Psalmul 90:4 [i 2 Petru 3:8 - „Pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, [i o mie de ani sunt ca o zi”.

144

SEMNELE TIMPULUI

140-147 Sfarsitul lumii.indd 144

n mod uimitor, cerul [i p`mântul [i-au \nmul]it semnele [i minunile: eclipse, comete, r`zboaie, foamete [i cium`, profe]i itineran]i [i predicatori populari. |n 950, c`lug`rul Adso („Tratat despre Antichrist”) \i explica reginei Fran]ei c` Antihristul nu putea ap`rea decât dup` pr`bu[irea imperiului. |n 965, un predicator alarma Parisul cu [tirea c` vine sfâr[itul \n anul 1000. |n 968, pe când armatele lui Otto I asediau o cetate, trupele sale au luat-o brusc la fug`, din cauza unei eclipse: a venit

sfâr[itul! |ntre 987 [i 991 se stingea dinastia carolingian`. |n 988, r`zboiul civil r`v`[ea Fran]a. |n 989 [i-a f`cut apari]ia cometa Halley. |n 994, o foamete mare a bântuit Saxonia [i Aquitania. Toate la un loc au creat \n vestul Europei o stare de tensiune f`r` precedent! Pentru c` sfâr[itul b`tea la u[` o serie de mi[c`ri sociale au r`s`rit pe mai multe planuri. Obsedat de visele sale religioase, tân`rul \mp`rat saxon Otto III [i-a jurat s` resusciteze imperiul \n criz`. Scenariul sfâr[itului cerea

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:54:22 AM

de la Facere, ca s` \nceap` mileniul de odihn`, al [aptelea. Deja pe la 200 d.Hr. exista o preferin]` printre cronologi[ti, anume c` Anno Mundi ar fi fost cu 5.500 ani \nainte de Hristos, astfel c`, din cei 6.000 de ani nu mai r`mâneau decât 500 de ani. Pe acest ra]ionament, Iulius Africanul, Hipolit din Roma, Lactan]iu, Hilarie din Poitiers [i al]ii [i-au zidit speran]ele pe anul fast 500 d.Hr. Cu toate c` anul a trecut f`r` a[teptatul eveniment, dezastrele naturale care au m`turat imperiul roman [i \nainte, [i dup` - cium`, cutremure, inunda]ii [i invazii barbare - au fost toate interpretate ca „semne ale sfâr[itului”. Cu câteva decenii \naintea anului fatidic, Augustin [i Ieronim (cca. 410 d.Hr.), dându-[i seama cât de periculoas` era o asemenea predic]ie, au recalculat Anno Mundi [i au venit cu o cronologie mai confortabil`: sfâr[itul celor 6.000 de ani urma s` aib` loc mai târziu, prin 800 d.Hr. Au fost teologi (Grigore din Tours) care au aplaudat precau]ia doctorilor, raliindu-se la noua interpretare. Confortul acesta avea \ns` [i el o scaden]`. Odat` cu sosirea secolului al VIII-lea, o stare febril` a cuprins cre[tinismul occidental. |mp`ratul bizantin Constantin VI fusese ucis de mama sa (797), care acum st`tea pe tron. Obstacolul „Antihrist” (Imperiul Roman) p`rea dat la o parte. Papa Leon III fusese izgonit din Roma (799). convertirea tuturor neamurilor. Ca atare, Otto a sponsorizat misiuni \n toate ]`rile r`s`ritului.A Tot Otto reformeaz` papalitatea, \ntronându-l pe Gerbert (alias Silvestru II) ca pap`, \n anul 999. |n mijlocul semnelor, s-a pornit o ampl` mi[care de pelerinaj. Martorul, istoricul Rodulfus Glaber, scria: „O mul]ime imens` de oameni din \ntreaga lume, mai mare decât orice om ar fi putut spera s` vad`, a pornit \n c`l`torie la mormântul Mântuitorului din Ierusalim. Unii nu voiau nici s` se \ntoarc`, oprindu-se pe Muntele M`slinilor [i rugându-L pe IIisus s`-i ia la El. La \nceput erau plebei [i oameni din p`tura de mijloc, dar dup` ei au urmat oamenii de sus: regi, con]i, marchizi [i episcopi, [i – lucru nemaipomenit – \n cele din urm` chiar [i multe femei – nobile sau

s`race, au plecat \n pelerinaj. Mul]i au dorit s` moar` acolo.”B Cei care au r`mas acas` au \nmul]it conciliile „Pax Dei” (989 – 1000). Sub ini]iativa clerului, cavalerii depuneau jur`mânt \naintea maselor de ]`rani aduna]i \n aer liber c` nu vor mai \nc`lca dreptul clerului [i nu vor mai teroriza pe cei ne\narma]i. Intensitatea a[tept`rii a fost atât de mare \ncât, atunci când anul 1000 a trecut f`r` s` aduc` \mplinire, lumea a ales s`-[i sus]in` speran]ele prin noi calcule: va fi anul 1003 (adic` mileniul plus cei 3,5 ani ai lui Antihrist), ba 1012 sau 1028... Ultima speran]` era \n anul 1033: exact un mileniu nu de la na[terea, ci de la patimile Mântuitorului. Toate aceste previziuni erau dovedite prin semne pline de tâlc: minuni, eclipse, cium`, apari]ia

unei supernove (\n 1006), dou` foamete cumplite de propor]ii europene (\ntre 1005 [i 1006 [i \ntre 1030 [i 1033), ploi de culoarea sângelui (\n 1009 [i alta \n 1028) [i soarele devenit ro[u ca sângele (1009). Dar „semnul suprem” care a ridicat \n picioare Occidentul a fost „ivirea lui Antihrist”. |n 1009 (al 400-lea an al Hegirei lui Mahomed), sceleratul Al-Hakim, califul din Cairo, cucere[te Ierusalimul, distruge Sfântul mormânt [i-i m`cel`re[te pe cre[tini. Faptele lui se potriveau de minune cu imaginea Antihristului care „se va a[eza \n Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu!” (2 Tesaloniceni 2:4). Dar pentru c` tradi]ia spunea c` Antihristul trebuia s` fie neap`rat evreu, teologii au rezolvat inadverten]a suspectând \n spatele

Num`r jubiliar, 2008

140-147 Sfarsitul lumii.indd 145

lui Al-Hakim mâna jidoveasc`. Un nou val de pogromuri a stropit Europa. |n efervescen]a preg`tirii, Biserica a luat m`suri pentru stârpirea ereticilor: \n 1012, 1017 [i 1022 au avut loc primele arderi pe rug. |ntre 1026 [i 1033, convoaie mari de pelerini, conduse de clerici, iau drumul ]`rii Sfinte. Noi valuri de „Pax Dei” (1031) reconciliaz` nobilimea cu plebea. Se alc`tuiesc concilii apostolice din oameni de jos, clerici, aristocra]i, b`rba]i [i femei.

A. Convertirea polonezilor (966), suedezilor (990), norvegienilor (995), ru[ilor (998), ungurilor (1000) [i a islandezilor (1000) este rezultatul misionarismului n`scut din febra milenial`. B. Rodulfus Glaber, „Historiarum Libri Quinque”, cartea 3, p. 221, anno 1044.

SEMNELE TIMPULUI

145

10/27/08 6:54:30 AM

Chiar vine sfâr[itul lumii? Mileniul era pe punctul s` izbucneasc`! Pentru a saluta \nceputul mileniului ceresc, Carol cel Mare a hot`rât s` fie \ncoronat ca \mp`rat roman exact \n anul 800, inaugurând astfel „Sfântul Imperiu Roman de Na]iune German`” 54. |n prima zi de Pa[te din acela[i an 800, un cutremur a zgâl]âit p`mântul. |nc` un semn!

ANNO MILLE Din aceea[i precau]ie, \n timp ce anul 800 b`tea la u[`, venerabilul Bede cu discipolii s`i carolingieni au relaxat ceasul profetic, mutând „ziua Z” pe anul 1000. Calculele lor se bazau pe o alt` socoteal` a lui Augustin: c` mileniul apocaliptic, al [aptelea, n-ar fi \n viitor, ci a [i \nceput odat` cu na[terea lui Hristos. Iar revenirea lui Hristos [i, implicit, sfâr[itul p`mântului vor avea loc la \ncheierea mileniului, deci \n anul 1000 ! Exact ca anul 1000, anul 1033 a venit [i... a trecut [i el. Pretexte pentru o nou` cronologie credibil` nu se mai g`seau. Brusc, lucrurile s-au \ntors la vechile f`ga[uri: cavalerii [i-au c`lcat leg`mântul; clerul s-a retras \n chilii; ]`ranii au fost [i mai abitir lega]i de glie. {i atunci, vis`torii [i activi[tii apocaliptici au g`sit c`, decât s` a[tepte, ar face mai bine s`-[i ia destinul \n mâini [i s` provoace ei \n[i[i materializarea \mp`r`]iei, dup` chipul [i asem`narea lor. A[a s-au pl`m`dit cruciadele, ordinele m`n`stire[ti, conquistele; a[a s-au n`scut Lumea Nou`, mi[c`rile sociale, nazismul [i comunismul. Adunându-le pe toate la un loc, trebuie s` constat`m c`, de[i extraordinare prin amploare [i idealuri, a[tept`rile „zilei Z” n-au schimbat fa]a lumii - afar` doar de câteva cicatrici \n plus - l`sând-o la fel cum era, beteag`, p`c`toas` [i ahtiat` dup` semne. {i atunci, mai are vreun rost s` te ui]i dup` „semne”?

„SEMNELE VREMURILOR” (MATEI 16:3) Spunea un gânditor c` mintea omului nu este o facultate pasiv`, care doar proceseaz` informa]iile primite, ci, dimpotriv`, o for]` activ`, mânat` de curiozitate [i de setea de ordine, inclusiv de setea de a-[i stabili propria ordine [i unitate. „Ceea ce dorim s` [tim mai mult ca orice este felul \n care toate lucrurile se potrivesc 5. Este interesant de notat c` acest Sfânt Imperiu a durat exact 1.000 de ani, pân` \n 1806, când Napoleon l-a dizolvat.

146

SEMNELE TIMPULUI

140-147 Sfarsitul lumii.indd 146

laolalt`.” 65{i cum se potrivesc lucrurile laolalt`? Asta nu mai depinde de ele, ci de ce vrea omul s` g`seasc`. A[tept`rile sunt cele care dau un sens sau altul aceluia[i lucru. Deci semnele nu se afl` afar`, \n lumea obiectiv`, ci \n ochiul [i \n mintea privitorului! Una dintre cele mai mari lec]ii despre semnele vremurilor a dat-o Iisus pe când, \mpreun` cu ucenicii, privea Ierusalimul de pe Muntele M`slinilor. Era cu numai câteva zile \nainte de prinderea [i r`stignirea Lui, iar atmosfera din grup era tensionat`. {i unul L-a \ntrebat: „Spune-ne, care va fi semnul venirii Tale [i al sfâr[itului veacului acestuia?” (Matei 24:3) Ceea ce surprinde este faptul c` primul lucru care-I iese din gur` nu se refer` la niciun semn, ci la un pericol extrem de tentant: „B`ga]i de seam` s` nu v` \n[ele cineva!” (Matei 24:4).

CU CE {I CUM? „Vor veni mul]i \n numele Meu care vor zice: ’Vremea se apropie!’ S` nu merge]i dup` ei!” (Luca 21:8). Este uimitor faptul c` Iisus le porunce[te s` stea departe de pandemia cronologiilor [i a zvonisticii despre „sfâr[itul veacului”. Nu-i deloc u[or, [tiind c` pentru un exilat nu exist` ceva mai dulce decât vestea c` nu mai este mult [i c` vine liberarea! Or, tocmai aici se ascunde caracterul seduc`tor al \n[el`ciunii. Prizonierii din timpul r`zboiului din Vietnam (1965 – 1973) povesteau despre stratagema pe care o folosea inamicul. Dup` câteva s`pt`mâni de deten]ie, venea un ofi]er vietnamez [i-i anun]a c` cei mai supu[i dintre ei, \n trei luni, vor fi da]i la schimbul de prizonieri [i vor pleca acas`. Lunile treceau [i nu se mai auzea nimic. De ce nu mai vine?! Apoi, dup` o vreme bun`, ofi]erul reap`rea, spunând c` schimbul de prizonieri s-a amânat cu \nc` trei luni [i \ntocmea o list` de nume. Iar`[i treceau lunile [i nu se \ntâmpla nimic. {i tot a[a, treceau anii, iar prizonierii, cu moralul m`cinat, mureau cu zile. Nu din cauza condi]iilor din lag`r. Ci din cauza torturii celei mai perfide, a speran]ei zdrobite. „O n`dejde amânat` \mboln`ve[te inima!„ (Proverbe 13:12). Este exact efectul pe care-l produc prevestitorii apocaliptici. 6. Kant, Critica ra]iunii pure, B 296

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 6:54:40 AM

De aceea: „S` nu-i crede]i! S` nu merge]i dup` ei!” (Matei 24:23.26; Luca 21:8) |n r`spunsul S`u, Iisus prezint` un num`r de [apte semne majore care au for]a s` strâng` prezic`torii [i credulii deopotriv`: „R`zboaie [i amenin]`ri de r`zboi... R`scoale... Cutremure... Foamete... Ciumi... Ar`t`ri \nsp`imânt`toare... Semne mari \n cer...” (Matei 24:6-8; Luca 21: 9-11). {i, din nou, Iisus surprinde! Dup` ce enumer` semnele, El repet` de dou` ori: „Sfâr[itul nu va fi atunci... Sfâr[itul nu va fi \ndat`!..” A[adar, ele nu vestesc sfâr[itul! Ci „doar \nceputul durerilor!” (Matei 24:6.8; Luca 21:9).

UN SINGUR SEMN! {i atunci? Mai au nevoie cre[tinii de repere \n evaluarea vremii? {i mai au relevan]` „semnele” sfâr[itului? Da, cu o precizare radical`: c` Iisus Hristos le-a dat un singur semn clar [i f`r` echivoc: „Evanghelia aceasta va fi propov`duit` \n toat` lumea... Atunci va veni sfâr[itul!” (Matei 24:14). |n lumina acestui criteriu, pentru cei care stau cu privirile a]intite spre cer, \n a[teptare, exist` o compara]ie semnificativ`: 97% din locuitorii lumii au auzit de Coca-Cola; 72% au v`zut o sticl` de Coca-Cola, iar 51% au [i gustat din Coca-Cola 76, performan]` realizat` \n circa 100 de ani. |n contrast, 32% din popula]ia lumii (peste dou` miliarde) nici m`car n-a auzit de Biblie sau de Iisus. 37% din cei care au auzit de cre[tinism n-au avut ocazia s`-i guste relevan]a. Pentru c`, dup` circa 2000 de ani, 80% din cei care se numesc cre[tini nu [tiu prea bine ce cred! Semnul dat de Hristos se traduce cam a[a: „Te intereseaz` sfâr[itul lumii? Atunci du-te [i ocup`-te nu de semne, ci de semeni!” Ata[amentul autentic n-are nevoie de motiva]ii extrinsece. El se alimenteaz` prin tr`irea l`untric` a unei rela]ii personale [i continue cu Persoana pe care o iube[ti. Aceasta se cheam` „credin]`”. Ea func]ioneaz` doar \n opozi]ie cu vederea (cu „semnele”) (2 Corinteni 5:7). Iar cel care este \ntr-o rela]ie autentic` va fi preocupat mai pu]in de sine [i de liberarea lui („Nu vine odat` sfâr[itul?”), [i mai mult de salvarea altora, fiind tot timpul \n criz` de timp pentru imensa \ns`rcinare („Mai las`-mi pu]in timp!”). {i, ca o confirmare a juste]ii ra]ionamentului de mai sus, Iisus Hristos avertizeaz` c` toate scenariile, chiar [i cele mai „cre[tine” [i mai bine argumentate, vor fi dejucate de venirea Lui. El insist` asupra elementului-surpriz`, exemplificând, prin istoria lui Noe [i Lot, caracterul imprevizibil al ceasului socotelilor. {i Iisus repet`: „Veghea]i, c`ci nu [ti]i nici ziua, nici ceasul când va veni Fiul Omului.” (Matei 24:42; 25:13) . Semne, semne... Deopotriv` „fata morgana”, [i indicative de drum. Diferen]a o face ochiul celui care le cerceteaz`. ST 7. Rev. Darrel Davis, Sermon Central.com, 16 mai 2005

Num`r jubiliar, 2008

140-147 Sfarsitul lumii.indd 147

SEMNELE TIMPULUI

147

10/27/08 6:54:51 AM

Religie

Cine mai

crede \n

Apocalips`? |n spa]iul cultural cre[tin din Evul Mediu [i p창n` azi, Apocalipsa [i-a erodat mesajul sub prestigiul arareori contestat al unei sperietori. Simpla pronun]are a numelui treze[te fiorul unui sf창r[it catastrofic, \n care scenarii macabre \ntunec` orice speran]`. Totu[i, nu exist` o surpriz` mai mare dec창t s` descoperi c` viziunea sf창r[itului tuturor lucrurilor nu domin` cartea Apocalipsei. LUCIAN CRISTESCU

148

SEMNELE TIMPULUI

148-159 Apocalipsa.indd 148

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 7:10:13 AM

„Istoria se repet` pe sine, mai \ntâi ca tragedie, apoi ca fars`.” Karl Marx

ac` accesezi primul site de pe internet cu numele Apocalypse, pe un fond \n contrast negru [i ro[u, \]i apare o list` de filme [i c`r]i, toate despre sfâr[itul lumii. La pre] uri avantajoase. Un alt site Apocalypse promoveaz` o forma]ie Heavy Metal. Pe lista www-urilor f`r` sfâr[it, mai g`se[ti [i un Ghid de buzunar de Apocalips`: Manual pentru sfâr[itul lumii... cu glume bune. Con]ine [i lista tuturor prorocilor cre[tini care au f`cut furori, [i lista de candida]i antihri[ti... \n josul site-ului e o not`: „Cump`r-o. Te vei distra de minune!” Aten]ia \]i este atras` [i de un joc de computer cu [apte niveluri, „Apocalypse”: lumea se afl` \n mâna unui geniu al r`ului, Reverend (Preotul). Prin nano-tehnic`, acesta vrea s` declan[eze Apocalipsa. Singurul care o mai poate salva este Trey, ]inut \n \nchisoare de Reverend. Jocul are o motiva]ie \nalt`: ajut`-l pe Trey s` scape. La \ndemân` ai tot arsenalul clasic. Tema sfâr[itului lumii este mereu actual`. Din acela[i motiv pentru care dracii sunt \nf`]i[a]i adesea zâmbind simpatic, Apocalipsa e [i ea rulat` anecdotic ca s` mai \mpr`[tie angoasa, pe care literatura [i mass-media nu scap` nicio ocazie s-o \ngroa[e. „A fi sau a nu fi” Apocalips`? Num`r jubiliar, 2008

148-159 Apocalipsa.indd 149

SEMNELE TIMPULUI

149

10/27/08 7:10:26 AM

Cine mai crede \n Apocalips`?

APOCALIPSE PENTRU TO}I Nu demult, Elisabeth Baron, unul dintre cei mai cunoscu]i mediumi spiriti[ti \n via]`, a fost solicitat` s`-[i dezv`luie predic]iile privind soarta lumii pentru viitorii zece ani. |n toate privin]ele, viziunea ei a fost \nsp`imânt`toare: „Va fi iadul pe p`mânt...” Oricât ar fi de terifiant`, predic]ia ei este acceptabil`, pentru c` se \nscrie perfect \n coordonatele scenariilor clasice de inspira]ie precre[tin`. Viziunea „apocaliptic`” nu este deloc un concept de dat` recent` (Apocalipsa are doar 1900 de ani vechime), ci unul str`vechi, fiind prezent \n aproape toate mitologiile lumii.

APOCALIPSE P~GÂNE Grecii credeau c` istoria era format` din trei ere succesive (aur, argint [i bronz), pe rând distruse, noi tr`ind \n cea a fierului.

Cineva acolo sus... „Enigma” |n 1926, ministrul de r`zboi german a perfec]ionat o ma[in` de codat comercial` Enigma, cu 22 de milioane de combina]ii diferite, care a blocat orice acces al serviciilor de informa]ii str`ine la mesajele ei secrete. |n 1929, printr-o inexplicabil` eroare a po[tei, un colet cu destina]ia Germania, con]inând o ma[in` Enigma (vechiul model comercial), a ajuns providen]ial \n vama polonez` [i, de aici, la serviciile secrete poloneze tocmai când Rejewski, un tân`r genial, a fost angajat. Dup` trei ani plini de aventur`, Rejewski a reu[it s` descopere primele „chei”, dar nu pe toate. V`zându-se dep`[i]i, \n iunie 1939, polonezii au predat datele exper]ilor britanici... exact cu dou` luni \nainte de cotropirea Poloniei! La Londra, \n ciuda succeselor repurtate, echipa de cripto-anali[ti n-ar fi str`puns niciodat` codul marinei germane, dac` n-ar fi survenit câteva incidente providen]iale: |n mai 1941, \n plin r`zboi al Atlanticului, un submarin german avariat a fost obligat s` se predea. De[i dinamitat, conform regulamentului, pentru a se scufunda \nainte de capturare, explozibilul nu a detonat. Englezii au scos din submarin o ma[in` Enigma [i cartea cu noile coduri. Din acel moment, germanii au \nceput s` piard` b`t`lia pentru Atlantic. {i acest lucru s-a mai \ntâmplat de dou` ori (1942 [i 1944), de fiecare dat` exact dup` ce nem]ii schimbau radical codurile. R`zboiul se juca de-acum cu c`r]ile pe fa]`, \n avantajul alia]ilor.

Kursk |n iulie 1943, pe dealurile de la Kursk, se d`dea cea mai mare b`t`lie de tancuri din istorie: se confruntau peste 5.300 de tancuri, 5.000 de avioane [i peste dou` milioane de infanteri[ti. Miza b`t`liei era atât de mare, \ncât \nsu[i Hitler declara: „Când m` gândesc la Kursk, mi se \ntoarce stomacul!” Ru[ii, de[i n-aveau exper]i decriptologi, excelau \n spionaj. Prin intermediul unui spion pro-sovietic care lucra chiar \n serviciul de informa]ii britanic, au aflat cu trei luni \n avans planul de b`t`lie al nem]ilor, fapt ce a permis realizarea unei formidabile ap`r`ri strategice. Dup` [apte s`pt`mâni de opinteli supraomene[ti, nem]ii au fost \nfrân]i. Nu for]a militar` i-a b`tut, ci o chei]` de aur: informa]ia.

„Purple” |n r`zboiul Pacificului, victoria a depins de un obscur c`pitan de informa]ii, Joseph Rochefort, din Hawaii. Providen]ial, cu numai nou` zile \naintea b`t`liei cruciale, Rochefort sparge codul [i afl` data, locul [i planul de lupt` japonez: atolul Midway, 4/5 iunie, 1942. |n b`t`lia ce a urmat, japonezii, de[i cu mult superiori americanilor, au pierdut patru portavioane. Ca urmare, 332 de avioane Zero, nemaiavând unde s` aterizeze, s-au pr`bu[it \n mare. A[a a pierdut Japonia flota aerian` [i suprema]ia \n Pacific.

150

SEMNELE TIMPULUI

148-159 Apocalipsa - redus.indd 150

Aceast` er`, mai rea decât toate, va fi [i ea dat` nimicirii, atunci când copiii se vor na[te b`trâni [i când nu va mai exista remediu \mpotriva decaden]ei. Hinduismul profetizeaz` c` ne afl`m \n ultima er`, Kali Yuga (sau „veacul \ntunericului”), c` va ap`rea Vi[nu \n cea de-a zecea lui \ncarnare, sub \nf`]i[area lui Kalki, [i c` va distruge lumea, dup` care o va recrea. Mitologia vikingilor vorbe[te despre un sfâr[it fantastic: lupii vor \nghi]i soarele, dup` care va veni o iarn` de un an, cu toate necazurile pe care le poate aduce. |ntre zei se va isca un conflict. Din ocean va ie[i un balaur [i-[i va v`rsa veninul peste mare [i v`zduh. P`mântul va fi \nghi]it de ocean. Omenirea \ntreag` va pieri, cu excep]ia a doi oameni care se refugiaz` \n pomul vie]ii. Escatologia aztecilor nu ofer` nicio speran]`. Cu toate c` din erele anterioare a mai sc`pat câte unul, din pr`p`denia care st` s` vin` nu va mai exista sc`pare. }i]imimii – un soi de mar]ieni – vor invada p`mântul, nimicindu-l de tot. Sfâr[itul \n religia lui Zoroastru este foarte asem`n`tor cu catastrofismul modern: o comet`,

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 10:30:36 AM

(fiare, balauri, moarte c`lare, foc amestecat cu sânge, Armaghedoane), Apocalipsa a fost asociat` \n mod eronat cu concep]iile precre[tine despre sfâr[itul lumii, catastrofiste, m`car c` Apocalipsa are un deznod`mânt mai mult decât optimist. Numele apocalypsis \nseamn`, simplu, „descoperire”. Cuvintele de debut ale c`r]ii „Apocalypsis Iesu Christu” aduc asigurarea c` cele ce urmeaz` nu sunt elucubra]iile unui monstru, ci sunt descoperirea lui Iisus Hristos! E destul s` te opre[ti [i s` contempli: \n toat` mitologia, [i nici m`car \n Biblie, nu exist` o figur` mai altruist` ca a lui Iisus. Via]a Lui a dovedit c` fiin]a uman` este preocuparea Sa de c`p`tâi. Cum ar putea El s` ne lase de izbeli[te? De trei ori \n Apocalips` (cap. 1:8; 21:6 [i 22:13), Iisus declar` despre Sine: „Eu sunt \nceputul [i sfâr[itul ”. Afirma] ia Lui transmite dou` certitudini. Mai \ntâi, c` sfâr[itul nu survine, pur [i simplu, imprevizibil [i necontrolat, a[a cum love[te o tornad`. Dac` exist` un Dumnezeu, atunci istoria, \n ansamblu, are o destina]ie controlat`, dup` cum pot ilustra câteva episoade salvatoare din cel de-Al Doilea R`zboi Mondial (vezi caseta de pe pagina 20). Iar „sfâr[itul”, finalitatea istoriei, \mpline[te, nu pr`p`de[te! |n al doilea rând, lucrarea cuiva d` pe fa]` caracterul s`u. Gocir, va lovi p`mântul. Din inima p`mântului va Dac` Iisus este sfâr[itul, atunci finalitatea al c`rei artizan ]â[ni lava. Cei vii [i cei mor]i vor fi atunci judeca]i. este va reflecta, cu siguran]`, bun`tatea Sa. Dac` El este Drep]ii vor fi totu[i \n stare s` \noate prin lava fierbin- autorul istoriei [i al c`r]ii, atunci angoasa visceral` \n fa]a te, nu \ns` [i cei r`i. Dup` o deplin` purificare, to]i vor Apocalipsei ar trebui s` dispar`. fi reuni]i \ntr-o nou` versiune a lumii, f`r` dec`dere [i Logica finalit`]ii optimiste se confirm` \n viziunile lui Ioan moarte. Teologul. |n mod repetitiv, chiar \n mijlocul desf`[ur`rii Nu exist` cititor care s` fi luat Apocadramatice, Apocalipsa preveste[te haplipsa \n mân` [i s` nu fi avut deja mintea py-endul, anticipând c`: „ei vor \mp`r`]i setat` pe una dintre nenum`ratele oferpe p`mânt” (cap. 5:10); Iisus „va fi p`storul APOCALIPSA A te apocaliptice precre[tine. A[adar, nu lor [i va [terge orice lacrim` din ochii lor” FOST ASOCIAT~ este de mirare c` acela care aude doar (7:17), sfâr[itul nefiind decât „vestea cea |N MOD ERONAT numele „Apocalipsa” este cutremurat bun` vestit` de Dumnezeu” (10:7). de-un fior. CU CONCEP}IILE

FRUCTUL CRIMINAL

PRECRE{TINE DESPRE SFÂR{ITUL LUMII.

|n anii 1530, la scurt` vreme dup` cucerirea Mexicului de c`tre Cortez, \n Lumea Veche au fost aduse, ca o curiozitate, ni[te fructe rotunde, suculente [i ro[ii, socotite cumplit de otr`vitoare. Europenii le-au preluat [i numele aztec, tomatl. Apreciate pentru frumuse]ea lor sângerie, fructele au fost denumite [tiin]ific Lycopersicon, tradus „piersica lupilor” (de unde licopen). Timp de 300 de ani, nimeni nu s-a atins de ele. |n 1830, colonelul Robert Johnson a vrut s` demonstreze calitatea comestibil` a acestora: pe pragul casei sale din Salem, Massachussetts, a mâncat \n fa]a mul]imii un co[ plin de „fructe toxice” {i, uimitor, nu a murit \n spasme! A[a a \nceput istoria gustoaselor ro[ii. Nu exist` o asem`nare mai potrivit` pentru percep]ia no]iunii de Apocalips`. Din cauza imagisticii ei suprarealiste

MATRIX UNIVERSAL

|n prim`vara anului 1999, pe când lumea cocheta cu enigmaticul sfâr[it de mileniu, industria cinematografic` electriza lumea cu filmul „Matrix”. Pe lâng` intrigi febrile [i SF abundent – trucuri deja banalizate –, filmul abordeaz` un subiect altoit pe o problem` filosoficoreligioas` profund`, care prinde deopotriv` [i pe \n]elept, [i pe nebun. Regizorii pun \n scen` ideea salv`rii omenirii ce se afl` prins` \ntr-o plas` informatic`, din care nimeni nu poate s` scape. Unica ei speran]` st` \n venirea unui Salvator, a acelui Unul care – \n cele din urm` – apare [i aduce eliberarea. Unii socotesc c` tocmai acesta a fost factorul de succes din Matrix: exploatarea unei teme cu care se poate identifica oricine [i care constituie esen]a religiei. {i nu doar a religiei cre[tine. Num`r jubiliar, 2008

148-159 Apocalipsa - redus.indd 151

SEMNELE TIMPULUI

151

10/27/08 10:30:58 AM

Cine mai crede \n Apocalips`? Tema Salvatorului care trebuie s` vin` este universal`. Hindu[ii a[teapt` cel din urm` avatar („coborâre”) al lui Kalki (nimicitorul \ntunericului), pe cal alb \naripat [i cu sabia \n mân`, ca s` distrug` relele veacului. Budi[tii a[teapt` revenirea lui Maitreya, ultima \ntrupare a „iluminatului”. Zoroastrenii \l a[teapt` pe Sao[iant, salvatorul de la sfâr[it. Iudeii \l a[teapt` (\nc`) pe Mesia, fiul lui David, iar musulmanii \l a[teapt` pe Mahdi, cel de-al 12-lea imam care, \mpreun` cu IIisus Hristos, va ]ine Judecata de apoi. De unde aceast` speran]` comun`? Unii cercet`tori consider` c` a c`uta o tradi]ie comun` este o pist` irelevant`. |n \ns`[i condi]ia noastr` de ostateci „\n lag`rul mor]ii”, exist` toate resursele pentru a nutri, independent unii de al]ii, speran]a c` Cineva, mai presus [i din afara acestui „matrix”, va veni s` rup` plasa p`ianjenului mor]ii. Mesianismul Noului Testament \nglobeaz` toate aceste n`zuin]e. Dar mai are ceva \n plus, ceva esen]ial, ceea ce

oamenii din clasa de jos a unui popor dispre]uit, cuceresc [i aduc la picioarele lui Iisus puternica [i semea]a lume greco-roman`, este cel mai uimitor eveniment \nregistrat \n istoria lumii”. Aici se afl` o cauz` istoric` ce se cere analizat` cu mare aten]ie. Transformarea pe care ea a produs-o este mai greu de acceptat decât \nsu[i faptul \nvierii. C`rturarii numesc aceast` cauz` fantastic` „fenomenul Noului Testament”. „{i iar`[i va s` vie, \n m`rire...” A[a sun` apogeul crezului cre[tin. {i de ce revine? Pe scurt, ca s` rezolve trei mai seturi de probleme existen]iale: moartea [i \n-vierea; p`catul [i judecata; iadul [i raiul.

MOARTEA DULCE

Al doilea cel mai mare suicid \n mas` din istorie a avut loc la 19 martie 2000, \n localitatea Kanungu, Uganda: nu mai pu]ini de 470 de p`rin]i [i copii, dup` ce [i-au vândut propriet`]ile [i au benchetuit timp de o s`pt`mân` \n incinta templului lor, s-au impregnat cu benzin` [i [i-au dat foc. Simbol zoroastrian pe un Motivul pentru care au templu al dinastiei Ahemenide ales suicidul a [ocat \ntreaga lume: „ca s` ajung` mai repede \ntr-un t`râm fericit [i f`r` durere”. Dar de ce atâta mirare? Oare nu acesta este crezul \n toate religiile p`gâne, c` dup` moarte omul s-ar duce direct \n rai? Chiar [i cre[tinismul a fost contaminat de aceast` speran]`, dup` o incuba]ie de câteva secole. Probabil c` totul a plecat de la blazarea \n fa]a realit`]ii: „Arma contra mortem non habemus”. Ca atare, gânditorii din vechime s-au bucurat s` poat` rezolva [ara„{I IAR~{I VA S~ VIE |N M~RIRE...” CA S~ REZOLVE TREI da mor]ii printr-un armisti]iu confortabil cu ea. SETURI DE PROBLEME EXISTEN}IALE: MOARTEA {I Moartea nu-i altceva de|NVIEREA: P~CATUL {I JUDECATA; IADUL {I RAIUL. cât „o alt` form` a existen]ei”. Fiind la alte cote, celesnici una dintre religiile lumii nu are: proba realit`]ii iste, moartea (alias o via]` superioar`) a fost \nf`]i[at` ca o torice a Salvatorului. Iisus Hristos a existat, a fost v`zut consolare, ba chiar ca mântuire pentru muritor... exercitându-[i puterea salvatoare [i a fost crezut de mii de Babilonienii au fost primii care au diseminat doctrina contemporani. Ace[tia au devenit for]a ce-a bulversat im- nemuririi naturale a sufletului: la moarte, sufletul se dezperiul cezarilor \n culmea gloriei. Friedrich Paulsen (1846- lipea de colivia mizer` a trupului [i migra de \ndat` spre 1908), p`rintele neocriticismului, scria: „Faptul c` apostolii, un t`râm fericit. Aceast` idee a leg`nat restul civiliza]iilor 152

SEMNELE TIMPULUI

148-159 Apocalipsa - redus.indd 152

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 10:31:07 AM

emergente. Bhagavat Gita (2:20) \nv`] a: „Sufletul nu este n`scut [i nici nu moare. El n-a ap`rut \n vreo er`. El este existent prin sine [i este ve[nic. Sufletul nu piere, chiar [i dup` ce trupul - \n care sufletul se manifest` - moare.” Egiptenii au preluat [i ei argumentul post-mortem. Grecii (\ntâi Pitagora, apoi Socrate [i Platon), care au \mprumutat esen]a mitologiei de la egipteni, au diseminat mitul babilonian \n mediul grecoroman. |n „Visul lui Scipio”, Cicero pune \n gura unui personaj crezul lor: „Cei deceda]i sunt vii. Ei [i-au luat zborul din \nchisoarea trupului. A[anumita via]` terestr` este mai degrab` o moarte...” {i-atunci, de ce s`-i stigmatizezi pe sinuciga[ii din Kanangu pentru c` au dorit s` ajung` mai repede „sus”? Nu exist` decât o singur` filosofie \n r`sp`r cu acest crez generalizat. Este concep]ia Bibliei care nu accept` niciun armisti]iu! Moartea e un intrus (Ieremia 9:21), „vr`jma[ul cel din urm`” (1 Cor. 15:26). Pentru ea nu e decât o singur` rezolvare: nimicirea (Isaia 25:8; 2 Tim. 1:10) ! |n viziunea Apocalipsei (20:14), \ns`[i moartea ajunge s` fie aruncat` \n „iazul cu foc”, spre a fi consumat` f`r` urm`.

„O SUPERSTI}IE D~UN~TOARE...” Printre multe alte aspecte, concep]ia despre moarte deosebea esen]ial filosofia ebraic` de cea elenist`. Noul Testament relateaz` un incident reprezentativ pentru „ciocnirea culturilor”. Era anul 50 d.Hr. când apostolul Pavel vizita Atena. De[i anii de glorie trecuser`, Atena era \nc` centrul cultural al Greciei, mo[tenitorul spiritual al lui Pericle, Demostene, Socrate, Platon, Aristotel... Când Pavel a ajuns \n pia]a public` [i a \nceput schimbul de p`reri cu filosofii, din aproape \n aproape, a ajuns la \nvierea mor]ilor. |n momentul acesta \n`l]`tor, discursul s`u este \ntrerupt de hohote, vocifer`ri [i ironii (Fapte 17: 32). De ce? Pentru filosofiile [i religiile precre[tine, ideea \nvierii era stranie [i greu de acceptat. Vechii mesopotamieni erau sceptici \n aceast` privin]`. C`utau mai degrab` secretul nemuririi decât \nvierea. Egiptenii se consolaser` cu credin]a \n supravie]uirea sufletului (Ka), o ipostaz` cu totul diferit` decât \ntoarcerea \n existen]a anterioar`. Mai reali[ti, grecii adoptaser` un pesimism total privind via]a de dup` moarte. Ahile spunea c` prefera s` fie un ]`ran f`r` p`mânt, dar

viu, decât un rege \n lumea subteran`. Dup` Homer, speran]a unei existen]e fericite \n câmpiile Elisee era o [ans` rar`, rezervat` doar eroilor! Pentru epicurienii atei[ti nu exista nemurire, ci doar o eliberare din teroarea de aici. Relevant este un vechi epitaf grecesc: „N-am fost. Apoi am fost. Acum nu sunt [i nu-mi pas`!” Termenul „\nviere” avea doar sens metaforic, ca de exemplu \nvierea naturii prim`vara. Pentru un motiv sau altul, filosofii greci c`zuser` to]i de acord c` era ridicol [i ru[inos s` te \ntorci \ntr-un cadavru. De aici [i batjocorirea lui Pavel \n Areopag privind „\nvierea mor]ilor”. Conceptul bizar al \nvierii a fost atât de inedit, \ncât a [ocat mentalitatea \ntregii Antichit`]i. Chiar dac` s-ar fi vrut, el n-avea cum s` se nasc` din cultura vremii. La origine, provine dintr-un eveniment petrecut \ntr-o obscur` provincie roman`, Iudeea, \n anul 30 d.Hr., eveniment care, \n ciuda inapeten]ei eleniste, s-a impus ca mesaj central al Evangheliei: Iisus Hristos a \nviat. Cuvântul „ \nviere” \n Noul Testament revine de 192 de ori. La 25 de ani de la \nvierea lui Hristos, Pavel reproduce o list` \ntreag` de persoane martore ale \nvierii (1 Cor. 15, 1-8). Ceea ce d` autoritate eviden]ei istorice este referirea la cei aproape 500 care \nc` erau \n via]`. Prin asta, el spunea: Dac` nu m` crede]i pe mine, \ntreba]i-i pe ei! Când faptele \]i deschid o oportunitate f`r` egal, devii apostol al evenimentului. Istoria minusculei comunit`]i cre[tine probeaz` o schimbare extraordinar` a unor la[i \n ni[te eroi! Predicând \nvierea, ei se a[ezau \n opozi]ie fa]` de toate autorit`]ile vremii: pe iudei, \nvierea \i culpabiliza ca fiind asasinii lui Mesia. Pe filosofi \i irita, pentru c` le arunca \n aer sistemele logice. Pe politicienii Romei, cre[tinismul indigest [i recalcitrant \i \nfuria deopotriv`. Dar ce are a face? Pentru c` Hristos a \nviat, nu po]i s` taci, coste oricât ar costa. |n Anale (XV, 44), istoricul contemporan Tacitus nota cu dezgust: „O supersti]ie dintre cele mai d`un`toare, reprimat` pe moment (prin r`stignirea c`peteniei lor, Iisus), reizbucni din nou.” Pentru Apocalipsa cre[tin`, \nvierea este adev`ratul punct terminus al dramei omene[ti: „Ei au \nviat! [i am v`zut pe mor] i, mari [i mici, stând \n picioare \naintea tronului... Ferice de cei ce au parte de prima \nviere!” (Apocalipsa 20: 4.6.12). Socrate

Num`r jubiliar, 2008

148-159 Apocalipsa - redus.indd 153

SEMNELE TIMPULUI

153

10/27/08 10:33:38 AM

Cine mai crede \n Apocalips`?

„DIES IRAE” „Judecat` [i dreptate!” Sim]ul drept`]ii din om se \ncânt` \n fa]a m`re]iei actului justi]iar. Printre rarele momente de dreptate ale istoriei se \nscrie [i procesul de la Nürnberg (1945 – 1946), la care au fost judeca]i [i condamna]i 24 de criminali de r`zboi. Numai 24 de inculpa]i pentru 50 de milioane de victime? Extrem de pu]in! 1 |n haosul ce a urmat armisti]iului, mul]i tor]ionari reu[iser` s` dispar`. |n replic`, o brigad` de evrei dintre supravie]uitorii lag`relor de exterminare, intitulat` „Nokmim” („R`zbun`torii”), urm`rea [i-i executa pe fugari. Nokmimii reu[iser` circa 1.000 de asemenea acte de dreptate! Printre marii criminali de r`zboi care au sc`pat [i de Nürnberg, [i de Nokmimi, era Adolf Eichmann, [ef \n Gestapo, inventatorul ghetourilor [i organizatorul lag`relor de exterminare. |n august 1944, Eichmann raporta lui Himmler regretul s`u c`, din cele 11 milioane de evrei din Europa, n-a reu[it s` stârpeasc` decât patru milioane \n lag`re, plus alte dou` prin brig`zile de exterminare [i foamete...

Procesul de la Nürnberg

\ntr-un ad`post, pân` când a putut fi transportat \n Israel, pentru a fi judecat [i executat (31 mai 1962). Când guvernul argentinian a aflat de r`pirea cet`]eanului Eichmann, a rupt rela]iile cu Israelul, \ng`duind o serie de proteste [i acte teroriste ale neo-nazi[tilor sud-americani. De ce a riscat statul Israel o asemenea opera]iune cu [anse precare? Nu era mai simplu s` trimit` un singur Nokmim care s` Nu voim, fra]ilor, s` fi]i \n necuno[tin]` despre cei ce \nf`ptuiasc` „sfânta r`zbunare” cu un glon] au adormit, ca s` nu v` \ntrista]i ca ceilal]i, care n-au tras la ad`postul nop]ii? n`dejde... |n adev`r, noi, cei vii, care vom r`mâne pân` Aici e cheia! Oricât ar p`rea de comla venirea Domnului, nu o vom lua \naintea celor adormi]i. pensatoare, r`zbunarea nu satisface C`ci \nsu[i Domnul... Se va cobor\ din cer, [i \ntâi vor \nvia cei dreptatea \n sine, ci doar sentimentele. Dreptatea cere mai mult decât vendet`: ea mor]i \n Hristos. Apoi, noi cei vii care vom fi r`mas vom fi r`pi]i cere o judecat`, prin care cerin]a legii s` fie to]i \mpreun` cu ei, \n nori, ca s` \ntâmpin`m pe Domnul \n consfin]it` [i \n`l]at` public, iar cel vinov`zduh, [i astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Iat`: nu vom vat s` recunoasc` (sau m`car s` cunoasc`) adormi to]i, dar to]i vom fi schimba]i \ntr-o clip`, \ntr-o clipeal` r`utatea comis`. F`r` aceste condi]ii, repadin ochi, la cea din urm` trâmbi]`. Trâmbi]a va suna, mor]ii ra]ia \nc` nu s-a \nf`ptuit.

Doctrina \nvierii, dup` Apostolul Pavel

vor \nvia nesupu[i putrezirii, [i noi vom fi schimba]i... Când trupul acesta muritor se va \mbr`ca \n nemurire, atunci se va \mplini cuvântul care este scris: „Moartea a fost \nghi]it` de biruin]`. Unde \]i este biruin]a, moarte? Unde \]i este boldul, moarte?” (1 Tesaloniceni 4:13-17; 1 Corinteni 15:51-55.)

Eichmann fugise din Europa, \n 1950, sub fals` identitate [i se naturalizase \n Argentina, drept Ricardo Klement, al`turi de familia sa. |n 1959, Mossadul israelian i-a dat de urm` \n Buenos Aires. Dup` luni de monitorizare, agen]ii evrei aflaser` ora exact` a sosirii sale zilnice de la lucru. La ora 20.05, când Eichmann a coborât din autobuz, a fost capturat [i ascuns zece zile 1. Dup` Stalin, era mai rezonabil s` fie \mpu[ca]i 100.000 de ofi]eri germani ca s` se pedepseasc` Reichul.

154

SEMNELE TIMPULUI

148-159 Apocalipsa - redus.indd 154

CÂNTARUL CU FAPTE

Este o uria[` deosebire \ntre tema judec`] ii finale, a[a cum apare \n religiile p`gâne, [i modelul biblic. |n mai toate mitologiile 2, „sufletul” este judecat individual, \n manier` „Nokmim”, imediat dup` moarte. Apoi este trimis \n zonele mai bune sau mai rele ale lumii subp`mântene. Obiectul judec`] ii este reprezentat, fire[te, de fapte. Iar metoda judec`]ii e cea a prevalen]ei, dup` principiul tabelei de marcaj: dac` faptele bune prevaleaz` asupra celor rele, atunci verdictul e favorabil. {i invers. Vechii greci mai credeau c`, \n timp, chinurile Tartarului f`ceau o „isp`[ire” care deschidea o [ans` condamna]ilor s` fie izb`vi]i de pedeaps` [i s`

2. |n mitologiile hindus` [i budist`, din cauza lipsei de distinc]ie \ntre vin` [i consecin]e, nici m`car nu exist` o judecat` formal`, mortul \ncasând pur [i simplu consecin]ele alegerilor sale.

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 10:31:25 AM

beneficieze de re\ncarnarea pe care o puteau alege chiar ei. un om, ci pentru c` am respins iertarea...” Asem`n`tor, judecata \n Islam cânt`re[te atât faptele bune, cât [i pe cele rele, urmând ca raportul s` determine soarta CEASUL JUDEC~}II Astfel, ajungem la a doua mare surpriz` privind timpul ve[nic`. La antipod fa]` de mentalit`]ile p`gâne, concep]ia biblic` când se petrece judecata. Biblia zice: „Acum” (Ioan 12:31), [i nu post-mortem! rezerv` patru surprize uria[e. Iat` [i de ce. Pentru c` atitudinea se ia \n timpul vie]ii, nu Prima surpriz`: judecata lui Dumnezeu nu se pronun]` cu privire la fapte. Dac` ar fi dup` fapte, atunci absolut to]i am fi condamna]i f`r` |N VIRTUTEA EVENIMENTULUI „CRUCE”, SOARTA OMULUI drept de apel, pentru c` NU MAI DEPINDE DE P~CATELE SALE, CI DE ACCEPTAREA to]i suntem p`c`to[i prin SAU NEACCEPTAREA CECULUI |N ALB OFERIT DE HRISTOS. chiar firea noastr`. Evaluarea f`cut` de IIisus bunilor sì apostoli era: „Sunte]i rì!” (Matei 7:11). Chiar [i cel mai \n groap`! Când \]i m`rturise[ti vina [i te \ncredin]ezi Salbine inten]ionate fapte sunt „o cârp` murdar`” (Isaia 64:6). vatorului, printr-o rela]ie personal` prin credin]`, atunci „Nu este niciun om care s` fac` binele f`r` s` p`c`tuiasc`!” „dosarul” tù este clasat (1 Tim. 5:24). A[a se explic` de ce o (Eclesiastul 7:20). |n cazul acesta, judecata nici n-ar mai atitudine bun` te absolv` de pe-acum de osând`. „Cine ascult` cuvintele Mele [i crede \n Cel ce M-a trimis nu vine avea rost: \n iad cu to]ii! {i totu[i, din fericire, lucrurile stau altfel. Judecata lui la judecat`, ci a trecut din moarte la via]`.” (Ioan 5:24). Iar o Dumnezeu nu se face cu privire la fapte, ci cu privire la atitudine de respingere a lui Iisus \]i [i pecetluie[te condamatitudine. Citit atent, versetul „Eu, Domnul, cercetez ini- narea. „Cine nu crede a [i fost judecat, pentru c` n-a crezut \n ma, [i r`runchii, ca s` r`spl`tesc fiec`ruia dup` faptele lui” numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.” (Ioan 3:18). Revenind la Adolf Eichmann: pentru satisfacerea de(Ieremia 17:10; Apocalipsa 2:23) descoper` c` nu faptele, ci „inima [i r`runchii” – gândurile [i sim]`mintele – sunt plin` a drept`]ii, nu era destul s` fi fost \mpu[cat, anonim, investigate. Faptele constituie doar „revelatorul” lucru- pe strada Garibaldi. Era necesar ca vinovatul s` compar` rilor ascunse. Ele furnizeaz` doar „proba obiectiv`” pen- \naintea juriului [i s` \n]eleag` de ce i se ia dreptul la via]`! tru respectivele atitudini, ca nimeni s` nu se poat` scuza. {i aici survine a treia surpriz`. To]i cei care resping mila Dac` ne gândim, chiar [i p`catul este, \nainte de toate, o atitudine de independen]`, de r`zvr`tire fa]` de Dumnezeu [i voia Lui. Faptele rele sunt doar semnalmentele vizibile ale divor]ului lùntric de Dumnezeu. A[adar, judecata se face cu privire la atitudine... Dar fa]` de ce? Iat` [i elementulsurpriz`: pentru c` Dumnezeu iube[te pe muritori, a trimis pe Fiul Sù, Iisus Hristos, s` ia locul omului [i s` pl`teasc` toate datoriile omenirii. Acolo, pe cruce, au fost pironite toate capetele de acuzare \mpotriva noastr`. |n virtutea evenimentului „cruce”, soarta omului nu mai depinde de p`catele sale, ci de acceptarea sau neacceptarea cecului \n alb oferit de Iisus Hristos. Acesta este [i motivul pentru care judec`tor este tocmai Hristos (Ioan 5:22), pentru c` toat` judecat` se \ divin` din toate veacurile vor trebui s` \nvie [i ei, \ns` nu odat` cu cei salva]i, ci ulterior. Biblia este clar` cu privire nvârte \n jurul Lui. |l prime[ti sau \l respingi? Un caz petrecut \n secolul trecut ilustreaz` concret acest la faptul c` exist` dou` \nvieri, nu doar una. IIisus spunea: principiu al justi]iei divine. E vorba de cazul unui tân`r con- „Vine ceasul când to]i cei din morminte vor auzi glasul Meu damnat la moarte pentru ucidere. Fiind mi[cat de num`rul [i vor ie[i afar` din ele. Cei ce au f`cut binele vor ie[i la \nvimare de apeluri pentru iertarea sa, guvernatorul a hot`rât erea pentru via]`; iar cei ce au f`cut rùl, la \nvierea pentru s`-i ofere totu[i gra]ierea, dar nu oricum, ci ducându-i-o judecat`” 3 (Ioan 5:28-29). personal, \ntr-o ]inut` de reverend. Condamnatul \ns` l-a Spre deosebire de versiunea Cornilescu, versiunile române[ti vechi (Biblia de la confundat cu un preot oarecare [i l-a respins categoric, re- 3.Bucure[ti, 1668; Noul Testament de la B`lgrad, 1648, traducerea Ni]ulescu, 1971), fuzând s`-l asculte, implicit respingând [i gra]ierea. |nainte ca [i multe traduceri clasice (King James Version – engl., Luther – germ., G.Karoli – G.Diodatti – italian`; versiunea rus` sinodal` [.a.) traduc Ioan 5:29 mai fidel: de a urca e[afodul, nenorocitul a cerut s` i se publice cazul maghiar`; ”[i vor ie[i cei ce au f`cut cele bune \ntru \nvierea vie]ii; iar cei ce au fãcut cele rele, \n ziar, spre \nv`]`tura altora: „Mor nu pentru c` am omorât \ntru \nvierea judec`]ii.” Astfel se nuan]eaz` distinc]ia dintre cele dou` \nvieri. Num`r jubiliar, 2008

148-159 Apocalipsa - redus.indd 155

SEMNELE TIMPULUI

155

10/27/08 10:37:27 AM

Cine mai crede \n Apocalips`?

VACAN}A DE 1.000 DE ANI?

C` exist` dou` \nvieri este de \n]eles. Dar ce e cu „mileniul” acesta, \n care „drep]ii” vor „\mp`r`]i” cu Hristos? Un episod din justi]ia britanic` ajut` la rezolvarea dilemei. |n anul 1670, justi]ia londonez` instrumenta cazul unui quaker, William Penn (cunoscut ulterior ca \ntemeietor al statului Pennsilvania). Crima lui era aceea c` predicase unei adun`ri \n plin` strad`, la data când o lege represiv` interzicea quakerilor s` se adune \n vreun spa]iu \nchis. Dup` ce judec`torul [i-a anun]at pozi]ia intransigent`, a cerut celor 12 jura]i s` delibereze. Jura]ii \ns` au dat verdictul „Nevinovat”. Timp de dou` zile judec`torul a uzat de toate metodele de constrângere (i-a [i \nchis \n temni]`), numai s`-i determine s`-[i schimbe verdictul. Jura]ii \ns`

\nvia, s` poat` auzi o sentin]` pentru care \nsu[i universul, cu to]i locuitorii s`i, s` voteze \n unanimitate: „Drepte [i adev`rate sunt judec`]ile Tale...”

INFERNUL NE-DANTESC Recent, „Pablo” Bartolomeu, misionar român care lucreaz` de patru ani pentru de]inu]ii din America Latin`, a povestit un episod dintr-o \nchisoare aflat` pe o insuli]`, la

Apocalipsa explic` cele dou` \nvieri: „Am v`zut” pe cei ce ”nu se \nchinaser` fiarei [i icoanei ei... Ei au \nviat, [i au \mp`r`]it cu Hristos o mie de ani. Aceasta este \ntâia \nviere. Ceilal]i mor]i n-au \nviat pân` nu s-au sfâr[it cei o mie de ani. Ferici]i [i sfin]i sunt cei ce au parte de \ntâia \nviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere... Când se vor \mplini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat. {i am v`zut pe mor]i, mari [i mici, stând \n picioare \naintea scaunului de domnie. {i mor]ii au fost judeca]i dup` faptele lor, dup` cele ce erau scrise \n c`r]ile acelea. Oricine n-a fost g`sit scris \n cartea vie]ii a fost aruncat \n iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.” (Apocalipsa 20, 4-15)

n-au cedat, slobozindu-l pe William Penn [i – indirect – incriminând legisla]ia [i justi]ia. Aici vine a patra surpriz`! Jura]ii sunt cei resuscita]i la prima \nviere, cu scopul de a verifica – timp de o mie de ani – „dosarele” celor pierdu]i. Ceea ce fac jura]ii seam`n` mai mult cu un audit, cu verificarea lucr`rii Judelui. |n timpul acelui mileniu, ei confirm`, \n fa]a \ntregului univers, c`, \n dreptul fiec`rui caz, Dumnezeu a fost drept [i bun, c` El este adev`rat... dup` cum este scris: „Ca s` fii Tu g`sit neprih`nit \n cuvintele Tale, [i s` ie[i biruitor când Tu vei fi judecat.” (Romani 3:4). Biblia prezint` o inversare de roluri: cel judecat este, \n fond, Dumnezeu! Excelent model de democra]ie. {i vor fi dosare multe... Câte dosare, tot atâtea tragedii cu caracter totu[i constructiv pentru \n]elegerea milei [i a drept`]ii lui Dumnezeu. Pe lâng` dosarele oamenilor, vor mai fi investigate [i cazul lui Lucifer [i ale acoli]ilor s`i, ca autori morali ai dezastrului Terrei. Biblia afirm` clar: „Nu [ti]i c` sfin]ii vor judeca lumea? Nu [ti]i c` noi vom judeca pe \ngeri?”(1 Cor. 6:2.3). Poate c` un mileniu va fi prea scurt ca s` citeasc` terabi]ii istoriilor individuale. Va fi totu[i suficient pentru ca, dup` mia de ani, când cei nelegiui]i vor 156

SEMNELE TIMPULUI

148-159 Apocalipsa - redus.indd 156

confluen]a fluviilor Amazon [i Cuiuni, unde sunt trimi[i infractorii cu sentin]e grele. Practic, cei care intr` [tiu c` sunt du[i acolo ca s` moar`. N-au nici m`car speran]a evad`rii: Amazonul mi[un` de pe[ti piranha, de anaconde uria[e [i de crocodili. |n 2006, cei peste 3.000 de de]inu]i, nemaisuportând mizeria, au provocat o rebeliune. G`rzile au pus mitralierele de pe ziduri pe ei [i i-au secerat cum s-a nimerit, l`sând \n via]` vreo 200. La câteva luni, cei 200 s-au mai r`sculat o dat`. A[a se face c`, la ora când Pablo \i vizita, pu[c`ria mai num`ra doar 116 de]inu]i. De ce au riscat cei 3.000? Nu [tiau c` pe ziduri erau mitraliere? F`r` \ndoial` c` [tiau. Dar ace[ti „desperados” au f`cut apel la ultima lor libertate, la dreptul de a muri ca s`[i scurteze chinurile. Iar patronii lor - gardienii nemilo[i – l-au acordat cu generozitate. |n contrast maxim cu „bun`voin]a” gardienilor din Amazonia, r`mâi [ocat de dogma tradi]ional` a unor suplicii infinite, f`r` posibilitatea de-a acorda celui condamnat dreptul la moarte! Nici nazi[tii nu s-au ridicat la o asemenea r`utate! E uimitor cum de a putut cre[tinismul, pre] de dou` milenii, s` predice de la sfintele amvoane doctrina unui iad ve[nic, pavoazat cu cele mai bestiale torturi. {i pe deasupra,

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 10:37:36 AM

tului nemuritor” 4. Aceast` concep]ie a uzurpat escatologia patronat de un ...Dumnezeu al milei! Apologe]ii iadului ve[nic apeleaz` [i azi la texte din cre[tin` \nc` din primele secole. Cei mai dedica]i promoSfânta Scriptur`, structurate cu migala a 2000 de ani tori ai cre[tinismului au fost filosofii converti]i. |mpreun` \ntr-o fort`rea]` inexpugnabil`. Dar textele, \ntr-o anumit` cu inten]iile lor bune \ns`, ace[tia au importat \n cre[tinism m`sur`, sunt ca faptele goale, care, \nainte de a „vorbi”, mentalitatea [i prejudec`]ile eleniste. Odat` acceptat` trebuie interpretate. Problema acestor teologi nu este o ideea sufletului indestructibil, s-a n`scut [i „necesitatea” chestiune de exegez` (de text), ci de hermeneutic` (de in- unui loc de popas, unde s`-[i petreac` ve[nicia... Pentru terpretare)! |nainte de toate, scopul pentru care Scriptura sufletele rele, iadul 5 preluat de la greci p`rea locul cel mai ne-a fost dat` ca, prin ea, Dumnezeu s` ni se descopere. |n potrivit. Din nefericire, majoritatea p`rin]ilor biserice[ti Biblie exist`, \ntr-adev`r, texte care vorbesc despre „focul (sec. II-V) au acceptat viziunea elenistic` despre un „suflet care nu se stinge”, despre „viermele care nu moare” [i de- nemuritor” [i, \n consecin]`, au interpretat Cuvântul cu spre „fumul chinului lor care se suie \n vecii vecilor”... Toate ochi grece[ti. Logica le-a \ntregit apoi sistemul. Augustin (354 – 430 d.Hr.) a dezvoltat aceast` idee ca acestea \ns` apar]in unor specii literare ca poezia, parabola sau simbolismul profetic. Ele nu pot fi confundate cu speci- dogm`. |n Cetatea lui Dumnezeu, Augustin afirm` c` iadul ile din genul epic, cum ar fi pasajele istorice sau dogmatice. e starea unei torturi con[tiente, tr`ite \n trup [i suflet. La |n vorbirea curent`, noi \n[ine uz`m continuu de sensul fi- \ntrebarea: Cum ar putea cineva s` ard` [i fl`c`rile s` nu-l consume?, el r`spunde: „Dumnezeu are puterea s` fac` migurat al cuvintelor. {i lumea \n]elege ce vrem s` spunem. Prev`z`tor, Dumnezeu a l`sat totu[i \n Biblie [i ni[te re- nuni care dep`[esc condi]iile naturii. El va uza de puterea pere clare, astfel \ncât cercet`torul f`r` prejudec`]i s` nu di- Sa ca s`-i ]in` pe p`c`to[i vii [i con[tien]i \n foc”. {ocant. vagheze. Spre exemplu, \n epistola lui Iuda (nu vânz`torul), Dar vorba lui Goethe: „Cine se \ncheie gre[it la primul nastextul l`mure[te ce este „focul ve[nic”: „Tot a[a, Sodoma ture se va \ncheia gre[it la to]i...” Totul pleac`, a[adar, de la gre[ita \n]elegere a naturii uma[i Gomora [i cet`]ile dimprejurul lor... ne stau \nainte ca o pild`, suferind pedeapsa unui foc ve[nic” (Iuda: 6). Evident, ne. Biblia nu ne \nva]` c` am fi nemuritori. „Dumnezeu e pasajul nu se include \n genul liric [i nici \n simbolismul singurul care are nemurirea” (1 Timotei 6:16). Noi putem fi profetic. Este un pasaj epistolar cu aluzie la pasajul isto- nemuritori doar condi]ional, prin acceptarea rela]iei filiale ric din cartea Genesei: Sodoma [i Gomora au ars. Dar mai cu D`t`torul vie]ii ve[nice. Cei care refuz` aceast` condi]ie arde focul [i ast`zi? Cine a fost la fa]a locului n-a ESTE INACCEPTABIL S~ ADMI}I |NF~}I{AREA LUI g`sit decât cenu[`. Atunci, cum e focul „ve[nic”? Sim- DUMNEZEU CA UN „MONSTRU SETOS DE SÂNGE CARE plu, e ve[nic \n privin]a |NTRE}INE UN AUSCHWITZ VE{NIC PENTRU VICTIMELE urm`rilor (Psalm 92:7), [i nicidecum a procesului, SALE, C~RORA NICI M~CAR NU LE PERMITE S~ MOAR~!” \n acela[i fel \n care sunt „judecata ve[nic`” (Evrei 6:2), [i „mântuirea ve[nic`” (Isa- nu au de unde s` aib` via]` ve[nic`. Soarta lor este desp`r]iia 45:17). Prin defini]ie, focul este nu o stare, ci un proces rea pentru totdeauna de Dumnezeu, cu urmarea: moarte care arde atâta timp cât are ce arde [i care nu poate dura la ve[nic`. Aceasta [i reprezint` „iazul cu foc”. |n ziua Judec`]ii finale, când vor \nvia, cei nelegiui]i vor auzi sentin]a din gura nesfâr[it. Un text [i mai clar din Apocalips` explic`: „Oricine n-a Mântuitorului. Vor recunoa[te atât str`duin]a Lui neobosit` fost g`sit scris \n cartea vie]ii a fost aruncat \n iazul de foc.” de a-i salva, cât [i refuzul lor obstinat de a-L accepta. Vor {i ce este iazul acesta? „Iazul de foc este moartea a doua.” realiza [i ce pierd, o ve[nicie senin`. Atunci vor fi cople[i]i (Apocalipsa 20, 4-15). Nici vorb` de cazane eterne, ci de de regret. Remu[c`rile vor fi inexprimabil de intense. Atunci moarte (Romani 6:23), pieire (Ioan 3,16), pierzare (Matei vor fi „plânsul [i scrâ[nirea din]ilor” (Matei 25:30). Durata su7,13), nimicire (Ps. 37,9-11). Focul acesta „va nimici sufle- ferin]ei lor con[tiente va fi relativ`, corespunz`toare cu amtul [i trupul” pe deplin (Mat. 10,28). Apocalipsa o nume[te plitudinea relelor comise. |n cele din urm`, focul, destinat s` cure]e p`mântul de orice p`cat, \i va consuma \ntr-o clip` [i „moartea a doua”, pentru c` din ea nu mai exist` \nviere. pe deplin. Anihilarea va fi ireversibil`. „Vor fi ca [i când n-au {i atunci, cum s-a dezvoltat aceast` dogm` bizar`? fost niciodat`” (Obadia :16).

EFECT DE BILIARD

R`d`cinile acestei pl`smuiri se \ntind \napoi pân` \n platonism, filosofie care a vulgarizat cel mai mult teza „sufle-

4. De fapt, primul care a importat ideea sufletului nemuritor de la egipteni a fost Pitagora (580 – 500 \.Hr.). Atât Socrate, cât [i Platon [i-au f`cut stagiul de ini]iere de \ntregi \n Egipt, de unde s-au \ntors cu aceea[i tez` a nemuririi sufletului. 5. Chiar [i etimologic, iad este o form` derivat` din had (hades).

Num`r jubiliar, 2008

148-159 Apocalipsa - redus.indd 157

SEMNELE TIMPULUI

157

10/27/08 10:37:43 AM

ANIHILA}IONISMUL Aceast` \n]elegere teologic` privind iadul [i pedeapsa celor r`zvr`ti]i se nume[te anihila]ionism. Este o concep]ie de origine pur biblic`, liber` de orice imixtiune precre[tin`. Dar este [i o concep]ie dreapt`, dând satisfac]ie atât drept`]ii, cât [i iubirii divine. Pentru c` o pedeaps` just` trebuie s` fie propor]ionat` cu infrac]iunea comis`. Este inacceptabil s` admi]i \nf`]i[area lui Dumnezeu ca un „monstru setos de sânge care \ntre]ine un Auschwitz ve[nic pentru victimele sale, c`rora nici m`car nu le permite s` moar`!” 6 |n ultimele decenii, s-a dezvoltat \n rândul teologilor protestan]i o mi[care pentru revizuirea conceptului tradi]ional despre iad. Personalit`]i marcante ca John Wenham, Philip Hughes, Stephen Travis, Edward Fudge [.a., \n mod independent, au denun]at caracterul lui nebiblic. Cel mai proeminent dintre cei care-au trecut de partea anihila]ionismului este vestitul John R. W. Stott, confesorul reginei Angliei. |ntr-un interviu, Stott a declarat: „Din punct de vedere emo]ional, consider conceptul iadului intolerabil [i nu \n]eleg cum pot oamenii s` tr`iasc` cu aceast` filosofie f`r` fie s`-[i piard` sentimentele, fie s` se pr`bu[easc` sub aceast` povar`.” 7 Clark Pinnock (foto), profesor emerit la MacMaster Divinity College, Canada, comenta [i el: „Cum e posibil s` zugr`vim o divinitate atât de crud` [i r`zbun`toare care s` tortureze la nesfâr[it creaturile Sale, oricât ar fi ele de p`c`toase? Cu siguran]` c` un dumnezeu care ar proceda astfel ar fi mai asem`n`tor cu Satana decât cu Dumnezeu, atât din punctul de vedere al standardului moral minim, cât [i din punctul de vedere al Evangheliei.” 8 Con[tientizat` de amploarea acestei atitudini anti-iad \n biserici cu tradi]ie evanghelic` 9, Alian]a Evanghelic` Mondial` a stabilit, \n 1995, o comisie care s` aduc` un consens \ntre teologi. Concluziile comisiei sunt temperate: cele dou` concep]ii pot coabita \n toleran]` [i pace... Chiar [i biserica catolic`, sensibil` la tendin]ele existente, a ini]iat [i ea o strategie de \ndulcire a imaginii medievale a iadului. 10 Spa]iul mioritic – poate pentru c` e la periferia Europei – se arat` \nc` inert.

UN COL} DE RAI Din Evul Mediu ne-a parvenit o poveste, despre o ]ar` de vis aflat` undeva, la cap`tul p`mântului: {larafenland. „Ca 6. Clark Pinnock, „The Destruction of the Finally Impenitent”, Criswell Theological, trim. II, 1990. 7. David L. Edwards [i John R. W. Stott, „Evangelical Essentials: A Liberal-Evangelical Dialogue”, p. 314-315 8. Clark Pinnock, “The Destruction of the Finally Impenitent”, Criswell Theological, 1990, pag. 246-47 9. Anihila]ionismul este promovat sau cel pu]in acceptat oficial \n Bisericile Anglican`, Luteran` moderat`, Metodist` unit`, Prezbiterian` [i Adventist` de Ziua a [aptea. 10. Revista Los Angeles Times (31 iulie 1999) relua [tirea din La Civilta Cattolica \n care, cu trei zile \n urm`, Ioan Paul al II-lea declara c`: „Iadul, decât s` fie un loc, reprezint` mai degrab` o stare a celor care – liber [i definitiv – se separ` de Dumnezeu...”. Cât despre torturi, pontiful recuno[tea c` ”Biblia folose[te un limbaj simbolic...”.

158

SEMNELE TIMPULUI

148-159 Apocalipsa - redus.indd 158

FOTO: GULIVER/GETTY

Cine mai crede \n Apocalips`?

s` po]i ajunge la ea”, spune povestitorul, „trebuie s` sapi cu gura ta un tunel printr-un munte de... cozonac cu stafide. {i odat` ce-ai ajuns de cealalt` parte, descoperi o ]ar` de vis \n care curg numai lapte [i miere. |n loc de ap`, [ipotele gâlgâie vin spumos. Pui frip]i \]i zboar` direct \n gur`. Casele sunt din turt` dulce, iar gardurile– din cârna]i. Str`zile sunt pavate – \n loc de pietre – cu ca[caval... Acolo virtutea cea mai mare este s` nu faci nimic toat` ziua. Munca [i h`rnicia sunt mari p`cate! |n {larafenland nu exist` [coal`, doar o vacan]` f`r` de sfâr[it...” Originile acestui basm se pierd \n negura vremii. Primul document care-l atest` e „Paradisul” lui Sebastian Brants, notar din Strassbourg, scris \n 1494. Dup` câteva decenii, vestitul Hans Sachs din Nürnberg \l pune \n cântec. Pictorul flamand Pieter Bruegel cel B`trân \i toarn` o pictur` pe cinste. Iar fra]ii Grimm \l imortalizeaz` \n pove[tile lor nemuritoare... Bogat palmares pentru Paradis... Ca toate „big story”-urile, Paradisul acesta este simptomatic. Omul decanteaz` \n el toate frustr`rile [i lipsurile, dar cu semnul schimbat, cu plus \n loc de minus. Paradisul acesta ajunge s` se asemene cu co[ul cump`r`torului umplut cu tot ce-i doresc inima [i pântecele. Nu e de mirare ca, la o trecere \n revist` a „paradisurilor” mitice, s` g`se[ti cam acelea[i dorin]e, doar altfel travestite:

Num`r jubiliar, 2008

10/27/08 10:37:51 AM

...Când un bun musulman moare [i intr` \n Janna (paradisul islamic), el p`[e[te \ntr-o lume feeric` \n care vinul, laptele [i mierea, florile [i izvoarele abund`. Pe prag, va fi salutat de 70 de houris (virgine perpetue) sfioase [i cu ochii negri care-l vor conduce \n palate din aur [i pietre pre]ioase, cu paturi moi. Aici fericitul va experimenta pl`ceri de ne\nchipuit 11... Vechii egipteni \[i doreau s` c`l`toreasc` cu soarele \n corabie, apoi s` se odihneasc` \n câmpii verzi... Pieile ro[ii visau p`[uni cu cerbi [i bizoni gra[i. Iar visul se repet`. E acela[i model: suma frustr`rilor \ntr-un cadru de \mpliniri...

n-au corespondent terestru, lucruri „pe care ochiul nu le-a v`zut, urechea nu le-a auzit [i la inima omului nu s-au suit” (1 Corinteni 2:9) [i, deci, „care nu pot fi exprimate” (2 Corinteni 12:4) decât cu riscul de a fabula. Dac` ar fi s` recenz`m Noul P`mânt \n cadrul bunului sim], n-am putea decât s` indic`m ce nu va fi acolo: nu va fi limit` pentru capacitatea de a cunoa[te, nu va fi sfâr[it pentru bucuria de a tr`i; nu vor fi bariere \n calea \mplinirii oric`rui gând nobil; nu va fi penurie de niciun fel, pentru tot ce-i frumos [i bun.

RAIUL APOCALIPSEI

Exist` totu[i un lucru despre care putem vorbi la modul afirmativ, ca existând acolo, f`r` s` ne temem c` gre[im. Dincolo de orice dubiu, \n raiul lui Dumnezeu va fi reversibilitate! Vom reg`si acolo toate valorile de care circumstan]ele, oamenii sau moartea ne-au lipsit. {i printre lucrurile reg`site, comoara cea mai de pre] pe care o vom primi \napoi, mai mult decât tinere]ea sau ve[nicia, va fi rela]ia \ntrerupt` cu cei dragi. P`rin]ii \[i vor reg`si copiii, familiile se vor re\ntregi, [i to]i, rude sau prieteni, se vor odihni la umbra prezen]ei Creatorului celui bun. Aceasta este Apocalipsa cea plin` de lumin`. Sfâr[itul ei, \n mod la fel de paradoxal, este doar \nceputul dup` care, instinctiv, ofteaz` [i cre[tinul, [i p`gânul. Aceasta e unica perspectiv` \n care cuvintele finale din Matrix ar putea friza nu fantezia, ci realitatea: „N-am venit aici s` spun cum va fi sfâr[itul lucrurilor. Am venit s` v` spun cum va fi \nceputul. Am de gând s` ar`t oamenilor o lume... f`r` restric]ii sau control, f`r` frontiere [i limite. O lume \n care totul este cu putin]`!” „{i am auzit un glas din cer care zicea: ’Scrie, fiindc` aceste cuvinte sunt vrednice de crezut [i adev`rate.’” (Apocalipsa 14:13 & 21:5) ST

Când contempli raiul din Apocalips`, descoperi un lucru unic, specific, ce-l deosebe[te de toate celelalte paradisuri. „Apoi am v`zut un cer nou [i un p`mânt nou; pentru c` cerul dintâi [i p`mântul dintâi pieriser`, [i marea nu mai era. {i am v`zut coborându-se din cer de la Dumnezeu cetatea sfânt`, noul Ierusalim... [i am auzit un glas tare, care ie[ea din scaunul de domnie [i zicea: ’Iat` cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, [i ei vor fi poporul Lui, [i Dumnezeu \nsu[i va fi cu ei. El va [terge orice lacrim` din ochii lor. {i moartea nu va mai fi. Nu vor mai fi nici tânguire, nici ]ip`t, nici durere, pentru c` lucrurile dintâi au trecut... Cetatea nu are trebuin]` nici de soare, nici de lun`, ca s-o lumineze; c`ci o lumineaz` slava lui Dumnezeu, [i f`clia ei este Mielul. Nimic \ntinat nu va intra \n ea, nimeni care tr`ie[te \n spurc`ciune [i \n minciun`, ci numai cei scri[i \n cartea vie]ii Mielului. {i mi-a ar`tat un râu cu apa vie]ii, limpede precum cristalul... |n mijlocul pie]ii cet`]ii, [i pe cele dou` maluri ale râului, era pomul vie]ii, rodind dou`sprezece feluri de rod [i dând rod \n fiecare lun`; [i frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor. Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu [i al Mielului vor fi \n ea. Acolo nu va mai fi noapte. {i nu vor mai avea trebuin]` nici de lamp`, nici de lumina soarelui, pentru c` Domnul Dumnezeu \i va lumina. [i vor \mp`r`] i \n vecii vecilor.’” (Apocalipsa cap. 21 [i 22, selec]ie.) Ochiul atent va fi uimit s` g`seasc` \n pasajul dat nu mai pu]in de 17 nega]ii directe (nu, nici, nimeni, nimic...), plus alte [ase indirecte. |n loc s` fie un „rai de bomboane”, un fel de co[ burdu[it cu tot ce-i lipse[te omului pe p`mânt, raiul lui Dumnezeu este exact contrariul: un co[ de[ertat de puzderia de realit`]i negre care i-au cauterizat sufletul – tânguiri, ]ipete, dureri, boli, lacrimi, moarte, blestem, spurc`ciune, minciun`, ar[i]`, bezn`, marea [i pustiul... Aceast` distinc]ie extraordinar`, care face raiul s` transcead` imagina]ia de tipul {larafenland, constituie marca autenticit`]ii ei. C`ci unde te-ar duce imagina]ia deformat` de farse [i e[ecuri? Circula o alternativ` cu oameni \n c`m`[i de noapte, purtând perpetuu \n mâini lire [i surle... Paradisul lui Dumnezeu nu este o extensie a experien]ei p`mânte[ti prelucrate la al]i parametri! Sunt lucruri care

IAR~{I |MPREUN~

11. Coranul, surele 37, 44, 52, 55, 56 [i 78.

Num`r jubiliar, 2008

148-159 Apocalipsa - redus.indd 159

SEMNELE TIMPULUI

159

10/27/08 10:37:58 AM

SEMNELE

timpului

WWW . SEMNELETIMPULUI . RO

VOLUMUL 20 NR. 127, SERIE NOU~ 10/2008 REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~ |N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990. A PARE O DAT ~ PE LUN ~ . DIRECTOR: L UCIAN C RISTESCU REDACTOR {EF: C RISTIAN M ~ GUR ~ COLEGIUL DE REDAC}IE D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECU LA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA . CORECTUR~: L UIZA G HICA GRAFIC~ {I TEHNOREDACTARE: C ~ T ~ LIN C IOLCA SECRETAR DE REDAC}IE C RISTINA R U }~ T EL : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 10/2008 ADRESA REDAC}IEI: E DITURA V IA }~ { I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE {TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040 160

SEMNELE TIMPULUI

160 Casta redactionala - C3.indd 160

2008, un secol de Semne

10/27/08 4:48:30 AM

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicola, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic Semnele Timpului

160 Casta redactionala - C3.indd C3

10/27/08 4:48:18 AM

DAC~ MÂINE AR VENI SFÂR{ITUL LUMII, EU AST~ZI A{ S~DI UN POM. MARTIN LUTHER

SEMNELE

timpului C4-C1.indd C4

10/27/08 4:47:11 AM