212 - LUMINA SPIRIT VIU

1

OMRAAM MIKHAËL AIVANHOV LUMINA, SPIRIT VIU Colectia IZVOR

nr. 212

Cititorul va întelege mai bine anu mit e aspec t e ale operei Maestrului Omra a m Mikhaël Aivanhov prezent a t e în acest volum, daca va tine cont de faprul ca acest Învata m â n t este în întregi me oral.

Maestrul Omra a m Mikhael Aivanhov (1900- 1986) s- a nascut în Bulgaria. În 1937 vine în Franta unde împart a s e s t e esentialul învata m â n t ul ui sau.

Ceea ce surprinde de la început în opera sa, este multiplicitat e a aspect elor sub care este prezent a t a acea s t a unica proble ma : omul si perfectionar e a sa. Oricare ar fi subiectul abordat, el este invariabil tratat în functie de utilizare a pe care omul o poat e face pentru o mai buna înteleger e a lui însusi si o mai buna conduita a vietii sale. ****** Subst a nt a vie a universului prin care traditia o spune - Dumn ez e u a creat lume a, si de câtiva ani un mijloc formida bil de explorar e si actiune gratie punerii la punct a lasserului, lumi n a ne ofera un câmp de posibilitati infinite atât în dome niul mat e rial cât si în dome niul spiritual. În cee a ce privest e posibilitatile spirituale ale luminii, Omra a m Mikhaël Aivanhov ne invita în acest a lucrare sa le ( ? sau re- ) descop e ri m lumina care este protectie, hrana, instru me n t de cunoa st e r e a omului, a naturii si a lui Dumnez e u, dar mai ales singurul mijloc cu adevar a t eficace pentru a ne transfor ma si a transfor ma lume a .

I. Lumin a , es e n t a cr e a t i e i Se spune ca Dumnez e u sete un foc deva st a t or si în majoritat e a mitologiilor, zeul cel mai puternic este cel al focului. Nu este vorba, bineîntele s, de focul fizic, pe care noi îl cunoa s t e m si care nu este decât un aspect al focului univers al. Fiindca în realitat e exista mai multe categorii de foc: cel care arde în inima omului, cel care se înalta de la baza coloanei verte br ale , cel al soarelui, cel al infernului, cel ascuns în inima pietrelor, a met alelor, etc.

Dar oare ati remarc a t ca focul nu poate fi prezent decât daca este însotit de lumina ? Da, lumina este mat eria prin care se manifest a focul. Transpun â n d acest a imagine, vom descop eri ca lumina este acea subst a nt a pe care Dumnez e u, Focul primordial, a ema n a t- o la origine a lumii când a rostit. "Sa fie lumina !" Aceast a lumina nu este altceva decât Cuvântul despr e care Sfântul Ioan vorbest e la început ul Evangh eliei Sale: "La început a fost Cuvântul si Cuvânt ul era cu Dumnez e u, si Cuvântul era Dumnez e u. Tot ce a fost facut a fost facut prin el ..." Lumina este Cuvântul pe care Creatorul l-a pronunt a t si prin care a creat lume a .

Lumina fizica asa cum noi o cunoa s t e m, nu este decât o conde n s a r e a luminii primordiale.

Dumnez e u, principiul activ, a proiect at lumina, si El a prelucrat- o ca pe o mat e rie pentru a crea universul. În acest mo me n t intreve d e m manifest a r e a celor doua principii, masc ulin si feminin, care sunt la origine a creatiei, fiindca Dumnez e u, Focul, principiul masc ulin, a extras din El si a proiect at principiul feminin, lumina, mat eria în care urma sa creeze.

Se spune ca Dumn ez e u a creat lume a din nimic. Din nimic din exteriorul Sau, da, si acest lucru e dificil de înteles de catre noi care nu pute m construi ceva decât cu mat eriale si instru me n t e exterioar e noua. În realitat e, nu se poat e crea nimic din nimic si acest a idee a unei creatii plecâ nd de la nimic se mnifica de fapt ca Dumnez e u a extras din El mat e ria creatiei Sale. Universul nu este nimic altceva decât ace a s t a subst a n t a extras a din El si deve nit a exterioar a Lui, dar care este pentru totde a u n a a Lui.

2

Cu ce oare viermele de mat a s e îsi tese coconul si paianjenul pânza sa ? Cu ce oare melcul îsi fabrica cochilia ? Cu o subst a nt a pe care o extrag din ei însisi.

Daca stim sa observa m natur a, multe fenome n e ne pot revela cee a ce gânditorii consider a mister e de nepa tr uns ! Chiar si stiinta va descop eri într- o zi ca lumina este mat eria primordiala din care universul a fost creat, si daca omul va ajunge sa învete acest lucru, si el va pute a deveni creator ca Dumnez e u.

Dupa carte a Genezei, primul eveni me n t a fost deci crear e a luminii. Dumnez e u a spus "Sa fie lumina !" Dar despr e ce lumina este vorba ?... In bulgar a sunt doua cuvinte diferite care definesc lumina: svétlina si vidélina. Cuvântul svétlina dese mn e a z a lumina fizica si se forme az a din radacina verbului "a straluci". Cuvântul vidélina definest e lumina spirituala si se forme az a din radacina verbului "a vede a". Vidélina, este lumina care per mite veder e a luminii spirituale, invizibile, prin mat erializare vidélina a produs svétlina, lumina fizica.

Veti întelege mai bine ace a s t a idee daca va rea mintiti experient a cu tubul lui Ctookes: la cele doua extre mit a ti ale unui tub în care s- a facut în prealabil vid, sunt plasati doi electrozi legati la o sursa electrica. Prin trecer e a curent ului electric, catodul emite un flux de electroni în directia anodului, dar el însusi ramâ n e întunec a t, în timp ce în regiune a anodului apar e o luminisce nt a . (pg.6)Des e n !!

Lumina pe care ne- o trimite soarele nu este cea a primei zile de care se vorbest e în Genez a. Dincolo de soarele vizibil exista un soare invizibil, întunec a t, soarele negru, care trimite neîncet a t energii soarelui vizibil. Acesta le transfor ma si le retrimite sub forma de lumina.

Lumina pe care noi o vede m nu este cea pe care Dumnez e u a creat- o le început când a rostit: "Sa fie lumina !" Ea a venit dupa acest a. Primul soare a trimis lumina primordiala, vidélina, pe care soarele vizibil o transfor ma si o retrimite sub forma de raze (svétlina) vidélina, adevar a t a lumina, nu descop er a lucrurile decât daca interactione a z a cu ele. Daca nu se afla nimic în calea sa, ramâ n e invizibila. Numai obstacolul pe care- l întâ mpin a o poat e revela.

La început a fost vidélina, adica prima miscar e izvorâta prin manifest a r e din Spiritul Divin, de stralucire în afara, în exteriorul Lui. Înainte de a crea, Dumnez e u a proiecta t în jurul sau un cerc luminos pe care l-am pute a numi aura Sa. Prin acest cerc de lumina El a fixat limitele universului, si odat a realizat ace a s t a , a proiecta t în lumina aurei sale, vidélina, imagini care sau mat erializat, s- au cristalizat. Vidélina a fost cea care a furnizat mat eria creatiei. Când Sfântul Ioan a spus la început ul Evangh eliei Sale :"La început a fost Cuvântul si Cuvântul era cu Dumnez e u si Cuvântul era Dumnez e u ...", "Cuvânt ul era cu Dumne z e u" se mnifica faptul ca nimic nu s- a facut fara participare a vidélinei, aura lui Dumnez e u. Cuvântul Divin este lumina.

Pute m verifica acest proces al creatiei la marii initiati. si ei posed a o aura luminoa s a care are rolul nu numai de a le înconjura corpul si a- i proteja ci si de a le furniza mat e ria pentru creatiile lor. Când un initiat voiest e sa creez e prin gând, utilizeaza acele a si modalitati ca si Dumnez e u când a creat universul: proiect e a z a o imagine sau pronunt a un cuvânt care trebuie sa travers e z e aura sa. Aceast a aura care- l înconjoar a serve st e de mat erial pentru manifest a r e.

Imagine a proiect at a sau cuvânt ul rostit prind consist e nt a prin mat eria aurei. Un om care vrea sa realizeze ceva, n- o poat e face daca nu pose d a mat eria subtila a aurei. Fara îndoiala, ati remarc a t si voi: în anu mit e zile vorbiti fara a pute a produc e nici un efect asupr a altora care ramâ n reci, indiferenti, în timp ce altada t a , din contra, cu o vorba simpla produc e ti o impresie formida bila. Da, pentru ca acea s t a vorba este vie, cuvintele pe care le folositi au fost în prealabil cufunda t e în aura voastra prinzând viata si forta, putere a de a pute a penetr a în sufletul altora si de a- i face sa vibreze. În zilele când aura voastr a este palida cuvintele voastr e sunt goale, nese mnificative, nu exista nimic în ele; voi vorbiti, dar nu obtineti nici un rezultat.

Cuvintele nu sunt impregn a t e de acel eleme n t pe care- l confera aura: vidélina.

Putere a initiatilor provine din modul în care stiu sa- si impregn e z e cuvintele pe care le pronunt a cu mat eria aurei lor care este abund e n t a , intens a pura. Cuvântul nu este decât un suport, el nu poate avea efect decât în mas ur a în care este impregn a t cu eleme n t ul creator, vidélina.

Cel care nu stie sa pronunt e cuvintele magice poate foarte bine sa strige, sa se agat e, nu va reusi niciodat a sa se faca auzit de spiritele superioar e si sa le atraga . Dar un Initiat care va pronunt a acelea si cuvinte fara sa strige, sa gesticuleze, numai prin forta interioara provenita de la aura sa, va obtine rezultat e deos e bit e.

3 Nu vorba a creat lume a ci Cuvântul viu, adica lumina. Cuvântul este primul eleme n t pe care Dumnez e u l-a pus în actiune, iar vorba este mijlocul prin care Cuvântul îsi înfaptuies t e actiune a sa de creatie. Forta primordiala care a iesit de la Dumn ez e u era spirit, revenind spre Dumnez e u ea a deve nit lumina. Soarele negru trimite vidélina, spiritul, soarelui luminos, iar soarele luminos retrimite lumina vizibila, svétlina, soarelui întunec a t . La revenire spiritul se transfor ma în lumina. Când Dumnez e u a facut prima miscar e, Spiritul Sau, Cuvântul viu, a intrat în actiune, iar când Spiritul s- a reîntors catre Dumn ez e u a devenit lumina. Tot ceea ce centrul trimite la periferie revine înapoi la centru, fiindca cercul are o limita si se stabilest e deci un circuit neîntrerupt de la centru la periferie si de la periferie la centru. Revenind catre centru, curentul de forte dobâ nd e s t e calitati noi si provoac a reactii noi de- a lungul tras e ului de întoarcer e. Natura curentului nu este ace e a si la dus si la întors.

La început era Cuvânt ul: prima miscar e a Spiritului Divin care a creat cercul, universul. La fel, magul, înainte de o cere mo ni e magica trebuie sa- si realizeze un cerc în jurul sau. Originea acest ei practici, care este stravec h e , rpovine din cunoa st e r e a extraordinar a a aurei. Când se spune ca magul trebuie sa intre în cercul pe care l-a trasa t, este vorba nu de un cerc fizic ci de crear e a unui cerc viu, cel al aurei, în cetrul caruia trebuie sa se plasez e, ace a s t a însea mn a ca spiritul sau trebuie sa fie activ, vigilent, pentru a nu deveni victima unor spirite invizibile. Daca magul se multu me s t e sa tras ez e în jurul lui un simplu cerc mat erial, fara sa fi lucrat în prealabil asupr a aurei sale pentru a- i face sa devina pura, luminoa s a , puternica, va obtine probabil cee a ce dorest e , dar când va fi sa iasa din cercul magic, toate entitatile care l-au ascultat când se afla în cerc (pentru ca fiintele invizibile respec t a acest simbol, precu m si cuvintele magice pronunt a t e) vor începe sa- l urmar e a s c a .

Aceste pata nii cad pe capul tuturor magicienilor care ignora legile amintite. Spiritele invizibile care vad ca aura lor nu este nici pura si nici luminoa s a sfârse sc prin a se razbun a pentru ca au fost obligat e sa se supun a unor oame ni nede m ni de ele.

Acesti magicieni ignora faptul ca la început este Cuvântul, cee a ce însea m n a ca înainte de a se lansa în realizare a unor proiecte extraordinar e trebuie mai întâi sa- si construia sc a o aura, un veritabil cerc magic de lumina. Acest cerc nu se poat e tras a în mod auto ma t cu o creta sau altceva de scris, se prega t e s t e cu dragos t e, puritat e, imperson alitat e. De ce oare des eori cei care practica magia nu numai ca nu obtin nici un rezultat ci chiar îsi pot atrage nenorociri ?

Deoar ec e aura lor nu este înca puternica, luminoa s a , pura, iar atunci când vor sa- si proiect ez e un gând, nu produc nimic care l-ar pute a înves mâ n t a , care i-ar pute a da forta. Pentru ca un gând sa- si poat a lua zborul, are nevoie de aripi, iar acest e aripi se gase s c numai în aura.

"La început era Cuvântul si Cuvântul era cu Dumne z e u, si Cuvântul era Dumnez e u... " În timp ce Dumnez e u a creat acest imens cerc luminos, l-a impre gn a t cu Esent a Sa. Arborii, plant ele, animalele, oame nii au fost initial niste ...? care plute a u în aura lui Dumnez e u ... Tot ce exista este cufunda t în aura lui Dumn ez e u în sânul careia noi traim cum a spus Apostolul Pavel :"Ne misca m în Dumnez e u si ave m în El existe nt a noastr a" ... Sunte m cu totii în interiorul aurei Divine: ea ne patrund e , ne travers e a z a .

Meditati în fiecare zi asupr a puterii vidélinei, lumina vie care este eleme n t ul primordial al întregii creatii.

(Pg. 12) Unul din simbolurile Creatiei lumii este roza mistica.

Desen cu cercuri !!

Cele sase cercuri care forme a z a petalele reprezinta cele sas e zile nece s a r e lui Dumnez e u pentru a crea lume a (sase zile simbolice, evident, care au durat miliarde de ani !). De altfel, unii ezoterici au interpre t a t primul cuvânt al Genez ei «Berechit» cee a ce însea m n a "la început" ca si verbul «bara » "a crea" si «chit» = "sase". În fiecare cerc puneti câte o culoare din sas e: violet, albastru, verde, galben, portoc aliu si rosu, si medita ti asupr a lor ... Cercul central reprezint a lumina alba din care au izvorât celelalte sas e culori.

Daca nu întelege ti profunzime a acestui simbol, cel putin conte m pl â n d ace a s t a imagine perfect a veti crea legaturi între ea si noi si acest lucru va va ajuta în evolutia voastra spirituala.

Lumina este stare a cea mai subtila a mat eriei, iar ceea ce noi numi m mat erie, nu este decât forma cea mai conde ns a t a a luminii. În întreg universul este deci acelasi tip de mat erie... sau ace e a si lumina ... mai mult sau mai putin subtila, mai mult sau mai putin conde ns a t a . Tot ceea ce gasiti conde n s a t pe pamâ n t se afla în planul eteric sub o forma mai fina, mai pura. si

4

iata care este sens ul lucrarii spirituale sa ajunge m sa gasim tot ceea ce ave m nevoie într- o stare subtila cât mai apropiat a de stare a primordiala.

Dimine a t a , în timp ce primim rasaritul soarelui, ne pute m hrani cu cel mai pur tip de hrana: lumina. Când Iisus spune a : "Preafericiti cei carora le este foame si sete ..." el nu vorbe a de o foame si o sete fizica, ci de foame a si sete a de adevar, de întelepciune, de justitie, de libertat e pâna a nu mai avea foame si sete decât de foc si lumina.

Sufletului îi este foame s spiritului îi este sete. Sufletul man â nc a focul, iar spiritul bea lumina. Spiritul este un principiu masc ulin, sufletul un principiu feminin, si fiecare se hrane s t e de ele me n t ul care- i este comple m e n t a r . Sufletul aspira la un principiu pozitiv, activ, dina mic, si el man â nc a focul. Spiritul, care este masc ulin, are nevoie de principiul feminin si bea lumina. În acelasi mod în care principiul masc ulin gener e a z a principiul feminin, astfel focul produc e lumina: lumina este o manifest a r e, o ema n a ti e a focului. Când aprindeti un foc, el gener e a z a lumina. si cu cât mat e rialele care aliment e a z a focul sunt mai pure, cu atât lumina este mai subtila si mai pura.

Lumina este ves mâ n t ul focului, de ace e a lumina este în legatur a cu mat eria. În înalt, în regiunile sublime lumina este în relatie cu mat eria, iar focul cu spiritul. De acee a Dumne z e u, Focul primordial, a creat mai întâi lumina, si numai dupa acee a lumina a creat lume a, nimic na fost facut fara lumina. De fiecare data când aprinde ti un foc în fata voastra se repet a exact istoria creatiei lumii.

II. Raz e l e soa r e l u i : Nat u r a si acti v i t a t e a lor Origine a luminii pe care noi o vede m este soarele. Dar ce este soarele ? Fizicienii îl prezinta ca pe un fel de cuptor cre ma t oriu în inima caruia domn e s t e o temp e r a t ur a de cinsprez e c e milioane de grade: ace a s t a temp e r a t ur a ca si radiatia sa fiind produs e prin transfor ma r e a neîntrerupt a a unor cantitati consider a bile de hidroge n în heliu. În realitat e, numai marii Initiati, care au posibilitat e a de a calatori în spatiu cu corpul lor astral, au vizitat soarele, ca si celelalte planet e, si stiu ce sunt ele de fapt. V-am vorbit deja mult despre soare, spunâ n d u- va mai ales ca razele sale, pe care stiinta le prezinta ca pe niste flexiuni de fotoni sunt, pentru Initiati niste mici vagoa n e de provizii. Fiindca razele soarelui nu sose sc fara încarcat ur a: ele trans port a pest e tot în spatiu atât eleme n t el e nece s a r e vietii si crest erii plantelor, animalelor si oame nilor cât si ele me n t el e mult mai subtile de care ne pute m folosi pentru evolutia noastr a spirituala.

Da, razele soarelui sunt compa r a bile cu mici vagone t e umplut e cu provizii. Ele sosesc cu mar e viteza pe pa mâ n t unde se desc arc a si îsi depun comorile lor apoi, pe o cale invizibila, se reîntorc la soare. Este un circuit extraordinar. Iar în acest e vagone t e nu exista numai alime nt e , ci si creaturi care sosesc pe pa mâ n t sa- si îndepline a s c a lucrare a , apoi se reîntorc în soare pentru a se reîncarc a, rege n er a . Nu stiati acest e a , asa- i ?

Dar cee a ce de ase m e n e a nu cunoa st e ti este faptul ca ace a s t a concentr a tie a razelor soarelui se regas e s t e si în om. Inima noastr a este soarele care trimite fascicole de raze catre toat e multimile corpului fizic populat e de milioane de locuitori acolo ele se descarc a, dar totoda t a îsi pierd din puritat e a lor si de ace e a, înainte de a se reîntoarc e la soare, urme a z a un întreg itinerar pentru a se debar a s a de dese urile acu mul at e în cursul tras e ului si pentru a se purifica. Circulatia sângelui prin arter e si vene nu face decât sa reproduc a circulatia luminii solare în spatiu. Fiindca siste mul solar este un organis m al carui soare este inima, iar lumina este sâng ele pe care acea s t a inima îl trimite pentru a hrani diferitele parti ale acest ui organis m. Întrea g a creatie îsi aliment e a z a existe nt a primind acest e raze care (pg. 1 7 ) si..te az a pa mâ n t ul, ocea nul, atmosfer a, spatiul cos mic, celelalte planet e si creaturile care la popule az a.

Fiecare raza de soare este o sursa de energie. Deoar ec e resurs ele actuale: carbun el e, petrolul, uraniul, sunt pe cale de epuizar e, în viitor uma nita t e a se va orient a din ce în ce mai mult catre razele soarelui ale caror posibilitati sunt infinite. Dar lumina solara nu este energie ce se poat e utiliza numai în planul fizic. Lumina este un spirit viu care coboar a din soare si care intra în contact direct cu spiritul nostru.

Coborând asupra unui obiect sau fiinta, oricare ar fi ea, fiecare raza de soare aduc e ceva.

Chiar si pietrele au nevoie de acea s t a viata pe care o prime sc de la soare. Fiindca pietrele, cu toat e ca sunt ne misc a t e , sunt vii. Acesta viata este mai perceptibila la plant e care cresc si se multiplica gratie luminii solare. La animale, razele soarelui se transfor ma nu numai în vitalitat e, ci si în sensibilitate. Da, gratie razelor soarelui animalele încep sa simta suferinta sau bucuria.

5 În sfârsit, la oa me ni, razele soarelui se transfor ma în inteligent a , fiindca începâ nd cu regnul uma n lumina uma n lumina este primita destul de complet pentru a se pute a manifest a drept gând. Spiritul care va vorbest e prin gura unui om este o ema n a ti e a luminii solare. Lumina este acee a care gânde s t e , vorbest e , care cânta, cree az a . Pe mas ur a ce lumina îsi croiest e drum în sufletul ome n e s c , ea se reflecta sub forma de inteligent a, de iubire de frumus e t e , de noblete, de forta. Numai razele soarelui sunt capa bile sa mentina, sa alime nt e z e si sa creasc a viata în om, cu conditia ca el sa învete s- o prime a s c a . Daca va deschideti din toat a inima în fata razelor soarelui, veti simti lucrare a pe care o vor începe s- o faca pentru rege n er a r e a si înviere a voastra.

Dar, bineîntele s, pentru a simti ce sunt razele soarelui si cât sunt de puternice, pure, divine, trebuie sa va prega titi în fiecare zi sa le întâ mpin a ti, daca nu veti ramâ n e ase m e ni acelor oame ni ador miti si ignoranti care lasa sa treac a pe lânga ei razele soarelui fara a fi constienti de bogatiile pe care le contin. Iar dupa acee a , se plâng: "Mi-e foame , mi- e sete, sunt sarac, obscur, cine ma poat e ajuta?" si totusi au tot ce le trebuie în acest e raze! si daca i-ati cunoa s t e pe cei ce le trimit!... Da, fiindca în soare vietuiesc fiinte mult superioar e noua, ne privesc, ne zâmb e s c uneori, dar noi, în acest timp, noi unde sunte m ?... stiu foarte bine ca este dificil sa- i faci pe oa me ni sa accept e ca lumina este mai mult decât o vibratie fizica, ca este un spirit viu . si deoar ec e sunt opaci la acea s t a idee, nu pot primi de la soare toat e binecuvâ n t a rile sale.

Trebuie sa va aranjati în asa manier a existe nt a voastr a încât lumina sa ocupe un loc din ce în ce mai importa nt. Dar mai presus de toate trebuie sa deveniti constienti de prezent a sa în fiecare lucru pentru a pute a beneficia de el. Daca mânc a ti constientizând ca hrana, cere alele, fructele, legumel e, sunt o conde ns a r e a razelor solare la care au fost expus e, veti crea cele mai bune conditii fiziologice pentru ca acest e raze sa fie bine absorbite si repartizat e în organis mul vostru. Daca respirati cu convinger e a ca prin respiratie atrage ti în voi lumina, sunt eti capabili sa primiti lumina celest a, spiritul lui Dumnez e u. Fiindca, evident, asa cum v-am mai spus, acea s t a lumina pe care o vedeti venind de la soare nu este decât forma cea mai mat eriala a luminii. Dincolo de ea exista alte forme de lumina, mai subtila, si daca veti sti sa intrati în legatur a cu ele, va vor aduce viata etern a.

Dimine a t a , când priviti soarele, gânditi ca acest e raze care sosesc pâna la voi, sunt creaturi vii care pot sa va ajute sa va rezolvati proble mel e din timpul zilei ... dar numai cele din ziua respec tiva, nu si cele de a doua zi. Mâine va trebui din nou sa merge ti sa le consultati, si tot numai pentru o zi. Ele nu va vor raspund e niciodat a pentru doua sau trei zile în avans. Ele vor spune: "Nu va nelinistiti. Veniti din nou mâine si va vom raspun d e ." În fiecare zi, când mânc a ti, nu faceti provizii pentru o sapt a m â n a , ci numai pentru o zi. Ei bine, cu lumina se întâ mpl a la fel, fiindca este o hrana pe care trebuie sa o absorbiti în fiecare zi, ca sa poat a deveni în voi sentime n t e , gânduri, inspiratii...

De ce nu aveti pentru lumina acee a si logica ca pentru nutritie. Voi spuneti: "Adevara t, am mânc a t ieri, dar asta a fost pentru ieri, astazi trebuie sa man â nc din nou". La fel este si pentru lumina, în fiecare zi aveti nevoie sa va hraniti cu ea.

Puteti de exe mplu, sa faceti urma t orul exercitiu.

Va aflati la rasaritul soarelui si aste pt a ti prima raza sa apara. Sunteti atent si vigilent si de Indat a ce a aparut o beti, o aspirati ... si astfel începe ti sa beti soarele. În loc numai sa o primiti (priviti) si sa o respirati, o beti, o mânc a ti, gândind ca ace a s t a lumina care este vie se propa g a în toate celulele organelor voastre, ca le împrosp a t e a z a , le întare st e , le purifica. Acest exercitiu va ajuta sa va conce ntr a ti, iar rezultat ele sunt fanta stice: întrea g a voastr a fiinta vibreaz a si veti ajunge sa simtiti ca beti într- adevar lumina.

Cu mai multe mii de ani în urma, înteleptii Indiei au revelat în Cartile lor sacre import a nt a pe care o atribuiau soarelui. Sa luam de exe mplu Puranele. În Agni Purana, soarele este consider a t o manifest a r e a lui Vishnon (Visnu) si sursa tuturor lucrurilor. În Matsya Purana, se spune ca adorând soarele, sunt adorati Brahma , Visnu si Shiva trinitat e a care corespun d e Tatalui, Fiului si Sfântului Duh în religia crestina. În Markand e ya Purana, soarele este numit lacasul cunoa st e rii, cel care desfiinte az a tene br el e, Sufletul Supre m fara pata, Cauza univers ala, mat erialul si imaterialul si este consider a t drept Putere a primordiala existâ nd în toat e manifest arile apei, pa mâ n t ului, vântului si focului. Se spune totoda t a ca cel care întâ mpina în fiecare dimine a t a soarele cu respe ct si

6

vener a tie, în smer e ni e si pace a inimii sale, obtine gratia lui Lakshmi, divinitat e a iubirii si frumus e tii. Cel care adora soarele cu o daruire totala este eliberat de pacat si se bucura de imunitat e contra tuturor bolilor.

Brahma Purana prezinta soarele ca pe ochiul celor trei lumi, ca pe Stapâ nul Universului, ger me n el e actiunii, portul milei si simbolul actiunii însasi.

Brahma n d a Purana prezint a soarele ca pe cauza tuturor activitatilor în lume.

Linga Purana îl prezinta ca pe ordine a univers ala.

Padma Purana indica recitare a anu mitor imnuri tantrice spre a fi recitat e în abordar e a soarelui pentru a pute a fi vindec a t e tot felul de boli fizice si psihice. (pg.22)În Brahma Vaivarta(?!) Purana, se spune ca soarele vindec a toate, elibere az a de tristet e, de agitatie ment ala si frica. El daruiest e fericirea, eliberar e a , credinta si toat e binecuvâ n t a rile.

De- a lungul anilor, stiinta initiatica a consider a t întotde a u n a soarele fizic ca pe o reprez e nt a r e a adevar a t ului soare spiritual care este centrul cunoas t e rii univers ale si a puterii univers ale manifest a t e prin raspâ ndire a celor sapt e culori. De ace e a, daca va pot da un sfat, va voi spune: "Lasati totul la o parte, studiati numai razele soarelui". Daca ati sti ce contine o raza de soare, ce puter e, ce bogatie, claritat e, puritat e, inteligent a ! ... Da, inteligent a , va surprinde asta ? Dar nime ni, pe acest pa mâ n t nu este asa de inteligent cum sunt razele soarelui, nici un savant, nici un geniu ...

Ocupati- va de razele soarelui, doriti- le, caut ati- le, iubiti- le, deschideti- va în fata lor si veti întelege sensul creatiei, viata voastr a va deveni creatoa r e, minuna t a , va capat a sens, o plenitudine ! Entitati spirituale locuiesc în fiecare raza si se manifest a diferit dupa culoare a lor: rosu, albastru, verde, galben, etc. De acee a este asa de importa nt pentru discipol sa învete sa lucreze cu lumina.

III. AURUL, CONDENSAREA LUMINII SOLARE Din mo me n t ul în care ati gasit lumina, ea produc e în voi mari transfor ma ri, si mai întâi de toat e va daruiest e gustul: orice ati face, orice ati mânc a, ati bea, oriunde v-ati plimba, orice ati citi, simtiti ca totul capat a un gust delicios, rafinat, savuros. Dar daca pierdeti lumina, pierdeti si gustul, pentru ca odat a pierdut a lumina se pierde esentialul. "Daca sare a îsi pierde gustul, este buna de calcat în picioare" spune a Isus. Daca,îns a, va pierdeti lumina, veti fi siliti de eveni me n t e , fiindca v-ati pierdut protectia cea mai eficace. Din pacat e sunt eti instruiti despr e tot, mai putin despr e ce este esential. Cum sa ai o mes erie, sa câstigi bani, sa fii bine plasat în societa t e, totul se învârte în jurul acestor preocup a ri, dar cum sa gasiti lumina nime ni nu va învata niciodat a.

Daca nu lucrati cu lumina, daca nu întelege ti ce reprezinta lumina, nu întelege ti nimic de la viata. Totul este în lumina, ea este la origine a lumii, cauza universului. Lumina este un spirit, un spirit care vine din soare... Fiecare raza este o forta formida bila care pene tr e a z a profund mat eria si lucreaz a asupr a ei. Daca exista un dome niu care ar trebui într- adevar aprofund a t , acest a este cel al luminii: ce reprezinta ea, cum lucreaz a si cum noi la rândul nostru trebuie sa lucra m cu ea.

Cel care abando n e a z a lumina sub pret ext ul ca are alte treburi, ca trebuie sa câstige bani, etc., nu este pe calea cea buna.

Evident, daca oa me nii apreciaza chiar atât de mult aurul si îl caut a, este pentru ca subconstie nt ei cunosc un secret de care nu- si pot aminti prea bine: si anu me ca aurul este o conde n s a r e a luminii solare si ca acea s t a lumina contine viata, forta. Ar trebui deci sa întele a g a ca înainte de a caut a aurul, este mult mai import a nt sa caute lumina, fiindca lumina, este capul în timp ce aurul, este coada; lumina este sufletul si spiritul, iar aurul este corpul.

Daca atingeti corpul fara sa atinge ti sufletul, atunci n- ati atins nimic. Daca pose d a ti corpul fara a pose d a sufletul nu aveti decât un cadavru. De altfel, a dori sa pose d a ti aurul înainte de a pose d a lumina este chiar periculos. Cunoast e ti ce se întâ mpla acelora care prind sarpele de coada. Sunt musc a ti. sarpele trebuie prins de cap, numai atunci veti fi în sigurant a, si coada va urma.

De acee a trebuie sa va conce ntr a ti asupr a luminii, sa iubiti lumina care este simbolul lui Dumnez e u Însusi: veti primi astfel câtiva ger me ni de aur si gratie acestor ger me ni, veti pute a fabrica munti de aur.

7 Într- adevar, priviti numai: înteleptii, Initiatii, pose d a cantitati întregi de aur: daca ati fi clarvaz at ori, ati vede a ca sunt înconjurati de o infinitat e de perticule si de raze de aur. Un Initiat este înconjurat de o aura de lumina ce reprezint a acel aur viu pe care alchimistii îl nume s c "aur potabil". Da, fiindca acest aur poat e fi baut. Este ca un râu, ca un fluviu. De altfel, alchimistii preconizau potiuni în compozitia carora intra aur. si în zilele noastr e, anu mit e fiole de subst a n t e contin aur.

Dar nu în acest mod trebuie sa introduc e m aurul în organis mul nostru. Metoda este putin eficace, dar insuficient a. Aurul trebuie baut, mânc a t si accept a t în interior sub forma celor mai bune idei si gânduri, celor mai luminoa s e . În acel mo me n t , câstiga m într- adevar aur. Din nefericire, nu asa proced e a z a majoritat e a oame nilor care nu gânde s c decât cum sa se îmboga t e a s c a cu orice pret si cât mai repe d e posibil. Rezultat ul este ca aurul devine un ecran între ei însisi si ceilalti, nu- i vad decât ca pe niste obstacole ce trebuie înlaturat e , ca pe niste concur e nti ce trebuie eliminati si astfel devin duri, cruzi. Fiindca în capul lor acest aur s- a transfor ma t în ecran, si nu mai pot vede a clar. Iata deci nenorocire a tuturor celora care- si plase a z a aurul în cazul lor. Veti spune: "Dar atunci, unde ar trebui plasat ?" În buzunar, în casele de bani, da, dar niciodat a în capul vostru. Adica sa nu va gânditi la el, sa nu- l doriti, sa nu- l cauta ti. În capul vostru puneti numai lumina, întelepciune a ; în acel mo me n t veti avea aur, din cel adevar a t. În urma cu mai multi ani, am cunoscut un om care era stapâ nit de o dorinta asa de mar e de a avea aur încât s- a lansat în final în niste practici magice: spera sa deter mi n e spiritele naturii sa- i arat e comorile ascuns e din munti. Zi si noapt e nu gând e a decât la asta: aur, comori. Într- o zi i-am spus: "Ascultati, sunte ti invitat într- un palat si în loc de a fi plin de atentie si de dragost e pentru printes a , va ocupati de camerist a. Ei îi zâmbiti, îi faceti cu ochiul, îi sarut a ti mân a. Nu este prea inteligent." El m- a privit uimit si am continua t: "Iata, în acest palat care este universul, în loc sa va uniti cu printes a, lumina, care va poat e da totul, care va poat e deschide toat e portile si toat e comorile palatului sau, va legati de o fata de nimic care nu are nici o influent a, nici o puter e: aurul. Cautati aurul pa mâ n t e s c si nu caut ati aurul ceresc care este în soare: lumina. De- acum înainte trebuie sa cauta ti lumina, ea este printes a , gânditi- va la ea, vorbiti cu ea, trimiteti- i iubirea dumn e a vo a s t r a si imediat ea va coma n d a aurului sa vina catre dumn e a v o a s t r a . Fiindca aurul este productia sa, ea are puter e asupr a lui. Dar atât a timp cât nu aveti acea s t a legatur a de iubire cu lumina, ea nu va da nici un ordin pentru ca aurul sa vina catre dumn e a vo a s t r a ."

Ea va spune: "Mie trebuie sa- mi dati oma giul mai întâi , mie trebuie sa- mi daruiti iubirea voastra ... Dar ma neglijati si merg e ti sa îmbratisa ti camerist a, acolo jos. Foarte bine, toate portile va vor fi închise!" "Oh, a spus el, înteleg acum, înteleg". Dar din nefericire am vazut ca nu a înteles nimic, el continua sa caut e aur ... pe care de altfel nu- l gas e s t e , si cu atât mai bine, fiindca având acest aur ar fi deve nit omul cel mai teribil. Ei da, acest a este cel mai frecvent efect al aurului, al banilor. Îi face sa fie cruzi, rai, îngusti. În timp ce aurul spiritual, dimpotriva, le deschide inima si le da o veder e larga, nelimitat a, asupr a vietii si frumus e tilor naturii.

Voi spuneti: "Dar oa me nii care au aur, bani, au bratul lung si pot obtine tot ce vor!" Da, mici fleacuri, umbr e, fumuri ... Dupa un timp îsi dau sea m a ca în realitat e nu numai ca nu pose d a nimic, dar si-au pierdut sana t a t e a , pace a si chiar prietenii. Numai cei care au înteles ca aurul veritabil este lumina, vor avea totul: cunoa st e r e a , iubirea, fericirea, si vor ave a si aur pe deas u pr a .

Cu bani se pot deschide poate usile lumii mat e riale, fizice, dar celelalte usi, cele ale pacii, ale fericirii, ale bucuriei, ale inspiratiei, ale tuturor calitatilor si virtutilor sunt închise. Atunci, la ce va poat e servi sa aveti toate usile deschis e daca cele ale sanctu a r ului sunt închise ?

Mâncati, va plimbati, munciti fara placer e, nu încercati nici o bucurie: portile spirituale sunt închise. Iata ce însea mn a sa întelege ti gresit viata si valorile vietii.

Trebuie sa dam oma giul si iubirea noastr a printes ei, luminii, si toti ceilalti vor fi la dispozitia dumn e a v o a s t r a . Printes a spune supusilor sai :"Mergeti si aduc eti- i sa man â nc e , sa bea, dati- i ves mint e , o came r a..." si toti vor raspund e : "Da Majest at e ... Da, Printes a !" si când veti iesi la plimbar e cu printes a, toti ceilalti vor fi în spat ele dumn e a vo a s t r a pentru a va însoti si a se face agre a bili.

Daca iubiti însa mai mult aurul ca lumina, sunte ti în întuneric si nu mai vedeti nimic. Odata puse în minte a si în inima voastr a ideea de aur, de bani, s- a termina t, nu mai vedeti nimic

8

altceva, nici frumus e t e a , nici splendo ar e a , nici inteligent a creatiei. Voi spune ti: "Dar ce tot ne povestiti asta ? Avem nevoie de bani!" Cui spune ti voi, eu stiu foarte bine ca banii sunt nece s a ri, dar nu trebuie sa- i face m ideal si sa gândi m ca ei dau sens vietii.

Ca mijloc, ca instru me n t , ca posibilitat e, da, dar în slujba unui ideal si acest ideal trebuie sa fie lumina, scopul trebuie sa fie lumina. Nu lasati niciodat a banul sa devina stapâ n ul vostru: este un servitor extraordinar, dar un stapâ n îngrozitor, va va da niste sfaturi cumplite care va vor scoat e din Împar atia lui Dumnez e u. Gânditi- va deci la lumina fiindca lumina aduc e bogatia (nu banii, ci bogatia), lumina aduc e puter e a si tot ea aduce adevar a t a placer e. Când aveti lumina, simtiti gustul celor mai marunt e lucruri, dintr- o simpla înghititura de apa aveti senza tia ca ati baut elixirul vietii. Va potoliti sete a ca si cum ace a s t a apa ar circula prin venele voastre.

Este o senzatie de nede scris!

Herme s Trisme gist ul, Stapâ n ul Misterelor, a spus: "Soarele este tatal sau, luna este ma m a sa, vântul l-a purtat în pânte c ul (pg.31) sau, iar pa mâ n t ul este doica sa".

Deci, vedeti, soarele (focul), luna (apa), vântul (aerul) si pa mâ n t ul, cele patru ele me n t e sau unit pentru a produc e si hrani ace a s t a lumina, acea s t a chintes e n t a pe care Herme s Trisme gist ul o nume s t e Téles ma si care da Initiatului toata stiinta si toat e puterile.

Legend a povest e s t e ca Zarathu s tr a l-a întreba t pe zeul Ahura Mazda cum se hrane a primul om, iar Ahura Mazda i-a raspuns: "El mânc a foc si bea lumina". De ce n- am învata si noi sa mânc a m foc si sa be m lumina, pentru a ajunge la perfectiune a primului om ? Învatati sa va hraniti cu lumina, fiindca în lumina se afla cele mai mari binecuvâ n t a ri si va veti simti atunci atât de bogati încât veti începe sa iubiti toate fiintele. Numai saracia produc e ura. Cei bogati nu dete st a niciodat a pe nime ni. Dar sa ma întelege ti bine: eu vorbesc de cei cu adevar a t bogati, de marii Maestri. Ei traiesc într- o ase me n e a abund e n t a încât inima lor revars a în exterior. Cum ar pute a, traind într- o astfel de plenitudine, sa mai încerce ura ? Numai cel care se simt e lipsit începe sa fie artagos, gelos, sa- i dete st e pe ceilalti. Când vedeti pe cineva care nu- i iubest e pe ceilalti, care nu arat a nici noblet e suflete a s c a , nici generozitat e, sa stiti ca este sarac si mizera bil. Sa nu uitati niciodat a asta. Când omul devine constient de toat e bogatiile pe care Dumn ez e u i le- a daruit, simt e cum inima sa se umple de iubire, nu se gânde s t e decât cum sa- i ajute pe ceilalti, sa- i luminez e. Pentru ca este bogat si acea s t a bogatie se revars a, este obligat s- o raspâ nd e a s c a . În timp ce acela care se simte sarac îi invidiaza pe cei bogati si nu- i ramâ n e altceva de facut decât sa- i atac e pentru a- i jefui.

Iata cum saracia, sub toat e formele ei, sta la originea criminalitatii.

Binecuvâ nt a ti fie cei care au pus lumina în minte a, în sufletul, în inima si în spiritul lor, lumina spirituala care este adevar a t a bogatie. Cineva va întreba: "Dar cum pute m avea acea s t a lumina interioar a ?"

Ce întrebar e ! Nu stiti cum proced e a z a primitivii pentru a face focul ? Ei au, de exe mplu, doua bucat ele de lemn pe care le freac a unul de celalalt: asa apare caldura si continuâ n d frecar e a, apar în sfârsit mici scânt ei, lumina. Dupa cum vedeti, ace a s t a se face în trei etap e: miscar e a (vointa), caldura (iubirea, sentime n t ul) si în sfârsit lumina (inteligent a, gândire a).

Pentru a ajunge la ace a s t a lumina, trebuie deci sa ne hotar â m sa actiona m, sa pune m vointa în miscar e pâna când caldura, iubirea va cuprind si pâna când ace a s t a caldura si iubire devin ele însele lumina. (pg.33)Iata cum obtineti lumina! Faceti exercitii, medita ti, va rugati pâna când nu va mai puteti lipsi de asta si în sfârsit lumina izbucne s t e . Bineîntele s, se poat e interpre t a si invers: puteti transfor ma lumina în caldura si caldura în miscar e. Când posed a ti o anu mit a cunoa st e r e , ea trezes t e în noi iubirea, si iubirea va îmbolde st e sa actiona ti. Proces ul functione az a în amb el e sens uri. Ei da, este atât de simplu ! Oame nii se întrea b a de ani de zile cum sa obtina lumina, cum sa traiasc a o viata spirituala si nu reuse s c, desi este atât de simplu !

IV

LUMINA CARE PERMITE SA VEZI SI SA FII VAZUT

Lumina are calitat e a esentiala de a ne face sa vede m: luminâ ndu- ne drumul, scoat e la iveala pericolele dar si binecuvâ n t a rile. Ea ne revela deci realitat e a . Fiecare lucru are propriet ati bine deter min a t e , dart numai lumina are propriet at e a de a ne lumina, de a ne arat a calea. Va aprindeti lampa si observa ti ca foarte aproa p e se afla o prapa s ti e: " Ei bine, spune ti atunci, înca doi pasi si se termina cu mine!"

9 Fiecare lucru are calitatile sale proprii. Lumina bineînt eles nu va va hrani, nu va va da bani, dar ea va va arata poat e unde se afla o comoar a si veti pute a s- o dezgropa ti si sa deve niti foarte bogat. În timp ce , fara lumina, chiar daca aveti bani, vi se vor fura pentru ca cel care nu este luminat poate fi oricând jefuit. Aceast a se verifica în lume a interioar a ca si în lume a exterioar a. Acesta este de altfel si sens ul cuvintelor lui Iisus în Evangh elii: "Strâng e ti comori în cer unde viermii si rugina nu le pot distruge, unde hotii nu pot atac a si fura". (pg.35)De doua mii de ani ace a s t a parabola n- a fost niciodat a interpre t a t a corect fiindca nu s- a înteles ca hotii, viermii si rugina reprezint a pericolele care- l ame nint a pe om în alte trei facultati esentiale ale sale: intelectul, inima si vointa.

Da, hotii care profita de faptul ca nu sunt vazuti - deci de obscuritat e - pentru a da lovitura, sunt simbolul pericolelor care ame nint a intelectul atunci când si-a pierdut lumina. De îndata ce omul îsi pierde lumina, hotii, adica ideile bizare, îndoielile, nelinistile, se introduc în el si îl slabes c, îl sarac e s c, conduc â n d u- l uneori la nebunie. Câti nu au ajuns în azilele psihiatrice fiindca au stins lumina din minte a lor ! Datorita întunericului au venit hotii si au luat totul. Deci, daca vreti sa va apar ati de hoti, aprindeti lumina. De ce crede ti ca vitrinele mag a zinelor sunt luminat e pest e noapt e ? Fiindca lumina proteje az a .

Am avut într- o zi ocazia de a discuta cu niste inspectori de politie, si le- am spus: "Credeti ca veti pute a comb a t e criminalitat e a crescâ n d numar ul de politisti, de jandar mi, îmbuna t a tind u- va metod el e de urmarire si de cercet ar e ? Ei bine, va înselati fiindca mijloacele exterioar e sunt incapa bile sa actionez e eficace în acest dome niu. Singurul mijloc eficace este lumina". El m- a privit stupefiat "Lumina ? ... Şi cum asa ? Ei bine, reflectati: daca criminalii îsi pot per mit e sa încalce legile si sa prega t e a s c a linistite tot felul de furturi, spargeri, rapiri, asasina t e , este pentru ca ei stiu ca în majoritat e a cazurilor oame nii nu se îndoiesc de proiect ele lor, ca nu au nici o intuitie care sa- i avertizez e si sa- i faca sa- si ia mas uri. Dar imaginati- va ca oa me nii posed a o lumina interioara care le per mit e sa detect e z e dinainte, si de foarte depart e, ce li se pregat e s t e : îsi vor lua mas uri si raufac at orul nu va reusi. Singurul mijloc de a distruge criminalitat e a este lumina. De acee a trebuie ca oa me nii sa fie învatati sa- si dezvolte lumina interioar a. Aceast a va lua mult timp, dar este singurul eficace." Bineîntele s, acesti inspectori m- au privit uimiti, nu se gândis er a niciodat a la asa ceva.

Atâta timp cât oa me nii n- au dezvoltat în ei singurul mijloc care le- ar per mite sa vada si sa prevad a : lumina, vor fi întotde a u n a luati pe nepre g a tit e într- o clipa sau alta, de catre oame nii care sunt continuu conce ntr a ti asupr a loviturilor pe care le prega t e s c. Nici chiar mijloacele tehnice cele mai perfectiona t e nu pot asigura o protectie suficient a împotriva raufaca torilor, caci si ei se servesc de asta. Priviti numai câte spargeri la (pg.37) banci! În ciuda caselor blindat e, a siste m elor electronice de alar ma , etc ... Spargat orii reuse s c sa- si atinga scopul pentru ca si ei însisi au mijloace: îmbuna t a tirile tehnice care serve sc politiei sunt de folos si raufaca torilor. Nu vom reusi sa desfiinta m criminalitat e a decât în ziua în care ne vom hotarî sa folosim lumina.

Avem posibilitate a de a vede a fiindca razele luminii care cad asupr a obiectelor le fac sa devina vizibile. Fara lumina nu pute m vede a nimic, de acee a daca exista o lume invizibila pentru noi, este pentru ca nu sunt e m capabili sa proiecta m raze asupr a obiect elor si entitatilor care o popule az a. Initiatii sunt capa bili de a vede a atât e a lucruri pe care altii nu le vad, tocmai pentru ca ei stiu sa proiect ez e acest e raze.

Iata adevaruri care sunt ignorat e si de altfel, cine ar dori sa se ocupe de oa me ni sa- i învete cum sa poat a proiecta raze luminoa s e prin inter me di ul inimii lor, intelectului lor, sufletului lor, spiritului lor ? Este cu mult mai interes a n t sa- i învete sa se descurc e în lume, sa câstige bani, sa puna mân a pe ceva ! (pg.38)Dar în zadar se descurc a ziua si noapt e a , sunt si mai nefericiti si bolnavi. De acee a trebuie sa se decida sa lucreze asupr a luminii si cu lumina, pentru a învata sa proiect ez e acea s t a lumina, singura care ne per mit e sa vede m. Ei da, cum se face ca nimic în lume, nici chiar cel mai pretios lucru ca aurul sau pietrele pretioa s e nu sunt capa bile sa învinga tene br el e ? Cum se face ca luminii i-a dat creatorul ace a s t a puter e extraordinar a ?

Cunosc â n d limbajul simbolic, întelege ti ca tene br ele nu sunt nimic altceva decât suferintele, slabiciunile, bolile, si deci numai lumina poat e lupta eficace împotriva lor. Este inutil de a caut a în alta parte reme diu pentru dificultatile voastr e. În planul fizic, când se intra într- un subt er a n, într- o grota, într- o pest er a, toti stiu, bineînt eles, sa- si aprinda lampile: dar când este vorba de viata interioar a, nu se gânde s c sa folosea s c a lumina.

10

De altfel, sa merg e m mai depart e: lumina care per mite sa vede m per mit e sa fim si vazuti.

Lume a este ca un ocea n întunec a t si în acest ocea n sunte ti ase m e n e a unor vase ratacite; pentru ca spiritele foarte înalte sa va poat a gasi, trebuie sa lansati semn al e luminoa s e . Pentru ca daca sunt eti tene br e în tene br e , cum sa va poat a observa acest e spirite ? Iisus a spus: "Rugati- va" adica trimiteti curent e puternice, si nici o alta putere nu depa s e s t e - în ochii Cerului - pe cea a luminii. Cerului nu- i place sa se ocupe de ceea ce este stins, iar cel care vrea ca Cerul sa- i arunce o privire, trebuie sa- si aprinda toat e lampile.

Va doriti ca lume a divina sa raspund a la toate întrebarile care va nelinistes c ? Odata cu acest e întrebari trimiteti în sus semn al e luminoa s e , si El va va raspund e . Daca puneti întrebari într- o alta manier a, sa nu va aste pt a ti sa primiti raspuns, pentru ca Cerul nu cede az a la nici o presiune, except â n d pe cea a luminii. (pg. 40)

V. MODUL DE LUCRU CU LUMINA Câte persoa n e nu ar dori sa aibe revelatia lumii divine, sa se simta inspirate, sa traiasc a în extaz ! Dar ei îsi închipuie ca trebuie sa fie foarte greu sa reuse a s c a acest e lucruri. În realitat e, este foarte simplu, atât de simplu, încât daca li s- ar spune cum ar fi posibil, nu ar crede: nu vor face deci nimic pentru a realiza acest a si nu vor cunoa s t e niciodat a splendorile lumii divine. În urma cu mai multi ani, când era m înca un foarte tânar discipol al Maestrului Peter Deunov, i-am pus acest a întrebar e : "Care este modul cel mai eficace de a ne lega de Dumnez e u si de a ne dezvolta calitatile si virtutile spirituale ?" El mi- a raspuns: "Trebuie sa te gânde s ti la lumina, sa te conce ntr e zi asupr a ei, sa- ti imaginezi ca tot universul este scufunda t în lumina". Am lucrat mult timp asupr a acest ei imagini a luminii si am învatat multe. În realitat e Dumnez e u nu este lumina, El este mult mai mult decât ace a s t a , nu pute m sa- l cunoa s t e m, nici mac ar sa ni-l imagina m. De altfel, daca în Genez a se spune ca în prima zi El a creat lumina, (pg. 41) însea mn a ca el nu este lumina, dar cu ajutorul ei a creat Universul.

Dumn ez e u nu este lumina, dar fiindca lumina este prima ema n a ti e divina, ea contine toat e calitatile, toate virtutile lui Dumnez e u, si nu pute m sa cunoa st e m pe Dumn ez e u decât prin inter me diul luminii.

Iata de ci ex er ci ti ul pe car e- l put e t i fac e: în fiec ar e zi, de mai mult e ori pe zi, de înda t a ce ave t i la dis p o z i t i e cât e v a minut e , gân di t i- va la conc e n t r a r e a pe lumin a , ca va odih ni ti în lumi n a , ca va topiti în lumin a , va impr e g n a t i cu ea ... ca într e g univ e r s u l se scal d a în ac e a s t a lumin a . Veti simti putin cât e puti n cum tot ul se refac e în voi, ca ac e a s t a lumi n a va aduc e ad e v a r a t a stiint a , pac e a dura bil a, ec hilibrul, put er e a . În loc sa va pier d e t i timp ul cu tot felul de activit a t i inutil e , gân di ti- va la lumin a car e stral u c e s t e , car e învi g or e a z a , car e linis t e s t e .

Nu veti pute a gasi niciodat a sens ul vietii în afara de lumina. Sa luam un exe mplu foarte simplu al vietii cotidiene în timp ce va treziti noapt e a si vreti sa va sculati, primul lucru pe care- l faceti este sa aprindeti o lumina. În mome n t ul în care vedeti clar, puteti sa faceti orice vreti, pe când, în întuneric puteti sa va loviti, sa rasturna ti obiect e, etc. Da, însa majoritat e a oame nilor n- au înteles acest învata m â n t al luminii, ei fac totul în întuneric, vorbind simbolic, nu stiu unde se afla si de acee a îsi sparg capul.

Trebuie sa cauta m lumina, sa ne conce ntra m asupra ei, s- o be m, s- o mânca m , s- o situa m deasupra tuturor comorilor pamâ nt ului. De îndata ce aveti un mo m e n t liber, închideti ochii si concentrati- va pe aceasta imagine a luminii care penetre az a pest e tot si aduce toate binecuv ânt arile. Aveti de astept at la dentist sau într- o gara? Ei bine, în loc sa frunzariti reviste pline de lucruri inutile sau stupide, gânditi- va câteva minut e la lumina.

Când merge ti pe strada, se poate întâ mpla sa fiti asaltati de gânduri sau de senti m e n t e negative. Evident, acolo nu va puteti opri si închide ochii (daca o faceti, dupa un mo me n t se vor strâng e o multime în jurul vostru, unii îsi vor aduc e si scaun ele sa va priveas c a, chiar circulatia se poat e opri!). Dar nimic nu va împiedica sa va opriti o clipa în fata unei vitrine ca pentru a o privi (evident, nu o vitrina dincolo de care sa va poata privi cineva) si acolo, va concentrati câteva secund e încercând sa introduc e ti lumina în voi. Când veti privi din nou, va veti simti despov arati, purificati.

Iata metod e pe care majoritat e a oame nilor nu le cunosc; ei vor merg e una doua ore plictisiti de moart e, si se vor complac e în acea s t a stare toata ziua. Nici mac ar nu le va veni

11 ideea sa se oprea s c a într- un parc si sa- si schimb e stare a de spirit în contact cu arborii, florile, fântânile ... Vor merge mai degra b a într- o crâs ma unde vor bea ceva privind trecatorii asa cum vacile privesc trecând trenurile apoi vor porni din nou, tot cu acee a si plictise ala si când se vor întoarce acas a, vor trans mit e si sotiei stare a lor: "Ce mai faci draga ?" Şi hop, un sarut prin care- ti trans mit e toat e mias mel e interioare. Şi imediat sotia le trans mit e copiilor ... si astfel traiesc oame nii inconstient si stupid.

Chiar daca va vorbesc asa nu sunt sigur ca veti prinde gustul sa va concetr a ti asupr a luminii pentru a vede a cum poate sa lucreze asupr a voastra pentru a va modela, a va purifica, a va învigora, a va reînvia. Oame nii sunt gata sa deschida portile pentru tot ce poate aduce complicatii si griji, dar pentru lumina nu este timp, nici loc. Iata de ce oame nii sunt mer e u vulnera bili, nefericiti pentru ca nu si-au deschis înca intelectul, inima, sufletul si spiritul în fata singurului lucru care conte az a : lumina.

Acest exercitiu pe care tocmai vi l-am dat este valabil în toate împrejurarile vietii: fie ca sunt eti la bucat a rie, ca scrieti scrisori, ca va spalati, ca va îmbrac a ti sau va dezbrac a ti, puteti pentru câteva secund e sa va imagina ti ace a s t a lumina care scalda întreg universul. Unii clarvaz at ori au vazut acea s t a ; au vazut ca toat e creaturile, toat e obiectele, chiar si pietrele se scalda în lumina si ema n a lumina.

Aceast a lumina a fost denu mit a la început lumina astrala, fiindca este compa r a bila cu lumina stelelor. Dar deas upr a acest ei lumini mai exista o alta, mai subtila. (pg.44)Când medita ti sau când va aflati într- o stare intens spirituala, ati simtit uneori ca totul în voi devine luminos, ca un soare care straluce s t e în interior, ca si cum niste lampi ar fi fost aprins e, si sa simtiti ca si cum acea s t a lumina ar iesi prin fata dumn e a v o a s t r a . De îndat a ce va înaltati catre gradele superioar e de bunat a t e , de generozitat e , de duiosie, de puritat e, lumina se nast e în voi, o vedeti, totul straluc e s t e . Daca va lasati prada senti me n t elor de gelozie, de egois m, de cupiditat e, nici mac ar nu e nevoie sa va priviti într- o oglinda pentru a va da sea m a . Simtiti fizic întuneci me a pe fata voastra.

Bineînteles, nu trebuie sa gener aliza m. Când vedeti o umbr a pe fata cuiva nu trebuie sa va imaginati ca este anima t obligatoriu de senti me n t e sau intentii necur at e . Nu, daca nu vedeti si alte ele me n t e pentru a judec a, va puteti însela. Se poate ca altcineva din apropier e sa produc a o umbr a pe fata acelei persoa n e ; nu ea este în întuneric, ci este un nor care trece sau un obiect care- si proiecte a z a umbr a sa. Şi, uneori, daca fata sa straluc e s t e , se poate datora tot unei alte persoa n e care se joaca cu oglinzile si acest e oglinzi proiecte a z a o lumina pe fata sa.

Nu persoa n a însasi a creat ace a s t a lumina: o entitat e a venit pentru o clipa asupr a ei si de îndata ce pleaca, lumina dispar e. Pentru a ne pute a pronunt a asupr a fetei cuiva, trebuie sa fim capabili de a vede a dincolo de apar e nt e . Totusi, luati drept criteriu valabil faptul ca dupa gândurile, sentime n t el e, dorintele, proiect ele si intentiile voastre, lumina din voi variaza. (pg.45)În realitat e, pentru a ajunge sa pose d a ti acea s t a lumina, import a nt a iubirii este deter min a n t a . Când veti sti cum sa întelege ti iubirea, cum sa o manifest a ti, cum s- o lasati sa curga prin voi, atunci veti deveni luminosi. Voi spuneti ca nu vedeti legatur a ... Ei bine, va voi arat a. Ştiti cum aprinde a u primitivii focul: luau, de exe mplu, doua bucat ele de lemn pe care le frecau una de alta, acea s t a frecare produc e a caldura si imediat apar e a focul. Sunt deci trei et a p e : mis c ar e a , caldur a , lumi n a . Daca int er pr e t a m ac e s t fen o m e n , de s c o p e r i m ca mis c ar e a cor e s p u n d e activi t a t ii prod u s e de voint a , caldur a cor e s p u n d e se n t i m e n t u l u i prod u s de inima , iar foc ul, lumin a cor e s p u n d e gân d ul ui ge n e r a t de int el e c t . În mod simbolic pute m spune ca, în dome niul iubirii, oa me nii se opresc la miscar e.

Bineîntele s, acea s t a miscar e produc e caldura, dar ei trebuie sa depa s e a s c a acest stadiu al simplei senzatii pentru a merge mai depart e , pâna la lumina, la înteleger e, pentru a pute a patrund e mister ele universului. Iubirea poat e sa- i conduc a pâna acolo, cu conditia sa nu se limiteze s- o consider e exclusiv ca pe o efervesc e n t a agre a bila. Exista o întrea g a stiinta care- l învata pe discipol cum sa produc a lumina, dar pentru acea s t a nu trebuie sa caut e numai placere a , fiindca placer e a absoar b e toate energiile si împiedica lumina sa izbucne a s c a . (pg.46)Când reuni m si medit a m în liniste, lasati la o parte toate preocup a rile voastr e, concentr a ti- va asupr a luminii ca si cum totul ar depinde de ea, ca si cum însasi viata voastr a ar depinde de ea. Iata, gânditi ca este ultimul vostru mo me n t , ca trebuie sa parasiti pa mâ n t ul si ca numai lumina va poat e salva si va legati de ea. Lumina ... nimic altceva nu trebuie sa contez e. Este cel mai minun a t exercitiu din câte exista. Va puteti imagina acea s t a lumina alba, incande s c e n t a , si atunci puteti spune, ca Initiatii: "Sunt part e din part e din sufl e t u l

12

inca n d e s c e n t ..." V-o puteti imagina violeta, albastr a, verde, galben a , portoc alie sau rosie.

Dar este prefera bil sa fie alba, fiindca lumina alba le rezuma , le ranes t e pe toat e celelalte. Prin acea s t a lumina alba puteti ave a a- tot- puter e a violetului, pace a si adevarul albastrului, bogatia si întinerirea atent a a verdelui, înteleger e a si cunoas t e r e a galbenului. Sanat a t e a , vigoare a, vitalitate a portocaliului, forta, activitat e a si dina mis mul rosului. Dar mai întâi de toat e ea trebuie sa fie alba. Când veti reusi sa va conce ntr a ti asupr a luminii, fie ca va simtiti ca un ocean care vibreaz a, palpita, frea ma t a sau unde totul este pace, fericire, bucurie începe ti sa simtiti ca acest a lumina este totodat a un parfum si o muzica, ace a muzica cosmica pe care o numi m muzica sferelor, cântec ul a tot ce exista în Univers. (pg.47)Nu exista lucrare mai de mn a , mai glorioas a, mai puternica ca lucrul cu lumina. Şi acea s t a , daca vreti într- adevar sa va preocup a ti de ceva grandios, de ceva nobil. Toate celelalte activitati au o latura buna si o latura nefavora bila. Daca va observa ti pe voi însiva, const at a ti dupa câtiva ani, indiferent ce mes erie ati exercitat v-ati uzat, v-ati pierdut fortele, sanat a t e a frumus e t e a . Bineîntele s, exista si câteva avant aje, câtiva banuti, niste onoruri, dar daca trebuie sa puneti toat e acest e a în balant a divina, veti consta t a ca putinul pe care l-ati câstigat nu comp e n s e a z a bogatiile pe care le- ati pierdut.

Din nefericire, acest a este un gen de calcul pe care oame nii nu sunt obisnuiti sa- l faca. Ei fac probabil multe calcule, atunci când vor sa obtina bani, onoruri, glorie sau stiinta, dar nu pun niciodat a în celalalt taler al balant ei pierderile antren a t e de acest e achizitii, pace a, sanat a t e a , bucuria lor, puritat e a . Vor sfârsi proba bil prin a obtine ceea ce doresc, dar câtiva ani mai târziu îi regasi m în clinicile sau spitalele psihiatrice incapa bili sa man â n c e , sa bea, sa se bucure. În acel mo me n t îsi dau sea m a de valoare a celora pe care le- au pierdut. Şi spun: "Daca as fi stiut!..." Dar e prea târziu. Ar fi trebuit sa stie mai devre m e . Iata de ce, voi care "stiti", consacr a ti din ce în ce mai mult timp luminii. Este singura activitat e care va poate îmboga ti cuadevar a t, care va poate reechilibra. Credeti- ma, cu toate celelalte activitati, chiar daca veti câstiga câteva maruntisuri pe de o parte, veti pierde pe de alta parte lucruri cu mult mai pretioas e . Uitati- va putin înapoi pentru a va reved e a existent a de pâna acum si veti descop e ri cât este de adevar a t. Asadar, de- acum înainte, când veti dori sa va lansati în activitati care sa va aduc a alte avant aje lume sti, reflectati mai întâi cât va va costa acest lucru cel putin în doua dome nii: în cel al sana t a tii si în cel al evolutiei spirituale. Rolul meu este acela de a va da criterii care sa va per mit a sa va transfor ma ti viata, adica sa puteti intra în noua viata. Daca ar trebui pentru a va face placere, sa mai propag regulile vietii vechi nu e nici o proble m a , numai ca- mi închid pravalia. Deci, voi continua sa va prezint noile legi care pot ajuta oa me nii sa se liniste a s c a pentru a pute a gasi calea spre patria celest a. Chiar daca acu m sunt putini candida ti gata sa urmez e acest e reguli, este o alta proble ma , eu am datoria sa continui sa le dau. (pg.49)De- acu m înainte, fie ca sunt eti cu totii aici, sau singuri acas a, sau în alta parte, gânditi cum sa va legati la sursa tuturor binecuvâ nt a rilor: lumina, iata totul.

Demult (sa fi avut douaz eci de ani), am citit niste cuvinte pe care nu le- am putut uita: un citat din Zohar(?). Erau în bulgar a, bineînt eles, dar vi le voi traduc e în francez a: "Şapte lumini sunt în Sublimul înalt si acolo locuiest e Batrânul Batrânilor, Taina Tainelor, Misteriosul Misteriosilor, Äin Soph". Când pronunt a m acest e cuvinte, totul vibra si frisona în mine.

Aceste sapt e lumini sunt cele sapte culori si fiecareia din ele îi corespun d e o virtute: violetului sacrificiul, indigoului forta, albastrului adevarul, verdelui sper a nt a , galbe nului întelepciune a , portoc aliului sfintenia, rosului iubirea. Dar trebuie stiut ca fiecare grese al a pe care omul o comite diminue a z a în el putere a care corespun d e uneia din acest e culori. Este aproa p e inutil sa lucra m cu lumina si culorile pentru a obtine puteri spirituale daca nu le sustine m în noi însine prin virtutile corespond e n t e . Toti cei care îsi imagine az a ca vor deve ni mari magi numai dedâ n d u- se la o practica sau alta, fara a ameliora nimic în viata lor interioara, se înseala. Entitatile superioar e nu cede az a acestor tent ative, numai entitatile celor mai de jos niveluri, ele me n t aliilor, monstrii, se apropie. Daca voiti sa atrag e ti îngerii si arha ngh elii, nu veti reusi s- o faceti decât gratie virtutilor voastr e, fiindca entitatile superioar e nu raspund decât celor care stiu sa manifest e adevar a t a lumina, adica: puritat e a , iubirea, întelepciune a adevar ul.

Trebuie sa stiti ca daca doriti sa atrage ti dragost e a sau priete nia cuiva, toate mijloacele pentru a ajunge la acest e a sunt interzise (bani, seductie, violent e, cadouri, cu toat e ca toat a lume a utilizeaza acest e mijloace fiindca sunt cele mai facile) în afara de lumina. Da, singurul mijloc recunosc ut de Cer, care este în acelasi timp si cel mai puternic, este de a trimite

13 persoa n elor de care dorim sa ne face m iubiti - cadouri de lumina spirituala pe care o raspâ n di m în jurul lor. Când doriti ca cineva sa va iubesc a si sa se gânde a s c a la voi, trimiteti- i lumina. Sufletul sau care va simti prezent a unei entitati benefice va va aprecia din ce în ce mai mult. Doriti ca prietenii la care merg e ti sa fie fericiti sa va prime a s c a ? Atunci nu proced a ti ca toat a lume a sa faceti vizite parintilor sau prietenilor în mo me n t el e de iritare, de neliniste, când sunt în întuneric. Înainte de a intra într- o casa, reculege ti- va câteva clipe, gândind ca acea s t a casa si locuitorii ei sunt cufunda ti în lumina. Cum sa nu fie fericiti sa va revad a ? (pg.51)Lumina trebuie sa fie preocup a r e a voastra consta nt a . Oriunde ati fi, de îndata ce aveti un mome n t liber, gânditi- va la lumina. Când va simtiti sufletul umbrit de o tristet e, de o greut a t e , de o îndoiala, merge ti spre lumina si vorbiti- i. Spuneti- i: "O, lumin a , tu car e es ti ce a mai int eli g e n t a , intra în min e , vino si lumin e a z a - mi inima si crei er ul". Şi lumina vine si va lumine a z a. Daca doriti sa ajutati pe cineva care se afla la grea încercar e, trimiteti- i prin gând raze luminoa s e , patrund e ti- l cu acest e raze. Daca simtiti o durere în corpul vostru, che ma ti lumina, imaginati- va ca ies din deget ele voastre raze de toat e culorile si dirijati- le spre locul dureros, dupa un timp veti consta t a o ameliorar e.

Sa stiti ca nu veti fi cu adevar a t sanat osi decât atunci când veti reusi sa formati în jurul vostru o aura pura si puternica continâ nd toate culorile spectrului. Aceast a este adevar a t a medicina. O aura puternica este cea mai buna protectie, este ca o bariera care se opune curent elor nefast e si tulburarilor de tot felul. Înconjurati de o astfel de aura, omul este ca într- o fortare a t a si chiar atunci când toti în jurul lui sunt agitati, tulburati, bolnavi, el îsi pastr e az a în continuar e iubirea si curajul sau fiindca se simt e locuit de o preze nt a luminoa s a gratie careia îi poat e ajuta pe altii. (pg.52)Încerc a ti sa întelege ti importa nt a lucrului cu lumina si veti avea un mijloc infailibil.

Daca nu obtineti imediat rezultat e, este pentru ca ati rama s prea mult timp depart e de lumina.

Exista atât e a ele me n t e opace care s- au acu mul at în voi încât lumina nu le poat e înca patrund e . Ea întâlnes t e pereti prea grosi, trebuie s- o ajutati sa- si croiasca drum în voi purificând, pentru a face peretii sa devina din ce în ce mai subtiri si trans p a r e n ti. Într- o zi, în sfârsit, lumina va izbucni si va inunda totul, acest a va fi triunghiul Fraternitatii Albe Univers ale în lume a întrea g a . Dar sunt nece s a r e lampi aprins e, vii, cum a fost în Rabbi Shimon bar Yokai care a fost numit "Lampa Sfânta" caci raspâ nd e a lumina. Când a murit, s- a spus ca lampa s- a stins. Dar lampa lumine a z a înca în cealalta lume.

VI. Pris m a , im a gi n e a om ul ui Prisma ne releva cum lumina alba se desco mp u n e în sapt e culori. prisma des e n !

Acest fenome n al desco mp u n e rii luminii cu ajutorul prismei se baze az a pe trei nume r e se mnificative: 1, 3, 7. Numarul 1 reprezinta fascicolul luminos care cade pe una dintre fetele prismei, numar ul 3 reprezint a prisma însasi cu cele trei fete, iar nr. 7 reprezinta culorile dispers a t e de catre prisma.

Simbolic, pute m stabili o corespond e n t a între cele trei laturi ale prismei si cele trei principii care guvern e a z a comport a m e n t ul omului: intelectul, inima, vointa. Pentru a pute a iradia armonios cele sapt e culori, trebuie ca acea s t a prisma - care este omul - sa fie trans p ar e n t a si echilater ala, adica intelectul, inima si vointa sa fie în mod egal dezvoltat e în el, trebuie sa fie inteligent, bun si agre a bil sa- si realizeze gândurile si sentime n t el e sale. În acel mo me n t totul în el este armonios ... Dar, evident, sunt cazuri foarte rare, iar prisma echilater ala reprezinta pe Initiat, pe Întelept, pe mar ele ma e s tr u. În cele mai multe cazuri, oa me nii sunt triunghiuri cu laturi inegale. Unii au vointa mult mai dezvoltat a, cee a ce însea mn a ca, cel mai ades e a , se multu m e s c sa realizeze proiect ele altora.

Altii, din contra, au intelectul si inima mult mai dezvoltat e decât vointa, acea s t a se mnifica faptul ca acest e persoa n e reflecte a z a si analizeaz a destul, ca sunt de ase me n e a foarte sensibile, dar când este vorba sa actionez e, sa realizeze ceva, ele aste a pt a sa o faca altii în locul lor. Şi tot asa, exista tot felul de oame ni ... Esential este însa sa întelege m ca trebuie sa face m toat e eforturile pentru a deve ni prisme echilater ale pentru a pute a iradia cele sapt e culori, adica a ema n a cele sapt e virtuti. Nu trebuie sa fabrica m lumina, ea este deja prezent a gata sa treac a prin noi pentru a produc e efectele sale, numai noi nu sunt e m înca gata, noi nu sunt e m nici suficient de dezvoltati, nici purificati. Da, Dumn e z e u es t e gat a sa intr e în om pe n tr u a se manif e s t a în toat a spl e n d o a r e a cel or sap t e culori, adic a sa- i de a toat e

14

virtutil e si put e ril e , dar omul es t e opa c , dez e c h i li br a t sau boln a v si Dumn e z e u nu se poat e ma nif e s t a dec â t imp e rf e c t prin el.

Deci, primul lucru care trebuie facut, este sa recre a m echilibrul în noi însine: de exe mplu, daca pâna acu m am dezvoltat numai intelectul, trebuie sa gasim conditii sa ne dezvolta m inima, iar apoi sa lucra m, sa face m exercitii pentru întarire a vointei. Când acest triunghi al inimii, intelectului si vointei este perfect dezvoltat, omul îsi da sema ca în mod auto ma t lumina intra în el si reizvoras t e sub forma celor sapt e culori.

Sa arunc a m acum o privire asupr a functiilor organis mului fizic: fiecare reproduc e fenome n ul prismei cu lumina care se desco mp u n e în sapt e culori. Când mânc a ti de exe mplu, hrana reprezinta lumina, stoma c ul reprezint a prisma si el trebuie sa fie în buna stare pentru a pute a digera alime nt el e, adica sa distribuie cele sapt e forte, cele sapt e culori, în tot corpul. El trimite rosul în siste mul musc ular, portoc aliul în siste mul circulator, galbenul în siste mul nervos, verdele în siste mul digestiv, albastrul în siste mul respirator, indigoul în siste mul osos si în fine, violetul în siste mul glandelor endocrine si al chakras- urilor.

La fel se întâ mpl a cu aerul pe care- l respira m, reprezinta simbolic lumina soarelui, organ el e respiratorii (nasul si plamâ nii al caror rol este aici compa r a bil cu cel al stoma c ului), reprez e nt â n d prisma . (pg.56)În mome n t ul în care sângele purificat si încarcat cu oxigen paras e s t e plamâ nii, el distribuie în organis m sapte fascicole de forte.

Acelasi fenome n se produc e cu vazul si auzul: imaginile sunt receptiona t e de ochi, sunet ul de auz, ca de niste prisme care le desco mp u n si le trimit sub forma de impresii. Deci, tot ce patrund e în om, adica tot ce este absorbit sau receptiona t de el, se poat e comp ar a cu lumina care intra în prisma si este desco mp u s a pentru a pute a fi distribuita. Sunt acele a si fenome n e .

Sa vede m acu m cum se face repartitia .......... al cantitatii. Când stoma c ul distribuie energiile, el trimite 4 parti în regiune a abdo m e n ul ui si organ elor sexuale, 2 parti plamâ nilor si inimii si numai 1 parte creierului. Pentru a întelege acea s t a repartitie, trebuie sa ne aminti m de o alta diviziune în trei pe care o utilizeaza traditional stiinta initiatica: diviziune a cap, torac e, abdo me n. Capul corespu n d e lumii divine, lumii inteligent ei, torac ele (plamâ nii si inima) lumii astrale, iar abdo m e n ul (organele digestive si sexuale) corespu n d lumii fizice. Aceast a este o diviziune traditionala la ezoterici. Deci, stoma c ul care absoar b e hrana si o distribuia, pastr e a z a 4 parti pentru regiune a sa, trimite 2 parti la cord si plamâ ni si o parte la creier. Din aerul primit, plamâ nii trimit 2 parti la abdo m e n , 2 parti la creier si pastr e az a 3 parti pentru ei si inima. În sfârsit când creierul prime s t e energie solara, pastre a z a 4 parti pentru el, trimite 2 parti la inima si plamâ ni si numai 1 parte la abdo m e n . Eleme nt el e spirituale care lasa foarte putine dese uri, intra într- o mica cantitat e în stoma c , în timp ce siste mul nervos prime s t e aproa p e tot. Invers, aproa p e toate energiile produs e de hrana si bautur a merg la siste mul muscular si abdo m e n si destul de putin la creier.

Este esential acu m sa întelege m ce ne spune prisma, trebuie sa lucra m asupr a noastr a însine pentru a deveni puri ca un cristal si a dezvolta armonios acest triunghi care forme az a capul, plamâ nii si abdo me n ul. În acel mome n t , lumina în care sunt e m cufunda ti ne va travers a si va iesi din nou sub forma a sapt e culori, cele mai frumoa s e , cele mai stralucitoar e.

V-am vorbit deja de simbolis mul celor doua triunghiuri, unul cu vârful în sus si altul cu vârful în jos. Unii dintre noi stiu deja ca acest e doua triunghiuri echilater ale sunt simbolurile barbat ului si femeii care au dezvoltat la perfectiune inima, intelectul, si vointa lor. dese n 2 triunghiuri, Pg.57 jos (pg.58)Triunghiul barbat ului are vârful orient at în jos fiindca reprezint a Spiritul cos mic care coboar a întotde a u n a catre mat erie, catre pamâ n t , pentru a- l învigora, a- l ......... si a- i da o parte din energia sa: reprezint a involutia.

Triunghiul femeii are vârful orient at în sus fiindca este simbolul mat eriei care urca pentru a se uni cu prea- iubitul sau, spiritul: este evolutia. Fiecare face jumat a t e din drum si când se întâlnes c, se îmbratise a z a , fuzione az a si sunt în plenitudine. Acesta întâlnire a Spiritului cu mat eria este simbolizat a de Semnul lui Solomon. dese n , pg 58 Când barbat ul si femeia se unesc pentru a crea un copil, cee a ce barba t ul da femeii, este 1, lumina, iar femeia care reprezint a pe 3, prisma, produc e cele 7 forte: o fiinta complet a . Este acee a si lege. Iar daca femeia nu este bine conforma t a , ea nu va produc e un fascicol de culori perfect e, adica o fiinta ome n e a s c a cu toat e me mbr el e, toat e facultatile si calitatile, ci o fiinta

15 handicap a t a . Aceast a depinde de ma ma , dar si de tata, fiindca tatal nu da totde a u n a ma m ei ceva atât de pur si luminos ca lumina soarelui. Ceea ce este sigur, este ca da ceva (pg.59)si acea s t a lumina data de tata, stralucitoar e sau terna, care trece prin prisma mai mult sau mai putin perfect a a ma m ei, produc e un copil mai bine sau mai putin bine conforma t. Dar corespon d e n t el e sunt absolut valabile.

Chiar când va vorbesc, cuvintele pe care le pronunt sunt ca lumina soarelui iar voi, voi sunt eti prismele. Daca cuvintele mele sunt la fel de pure, de inteligent e, de perfect e ca lumina soarelui, si daca voi sunt eti niste prisme bune, adica daca sunte ti odihniti, atenti si vigilenti, cu un intelect si o inima receptive, se vor nast e copii extraordinari, adica idei, imbolduri si decizii constructive. Dar chiar daca va fac revelatiile cele mai profunde si mai adevar a t e iar voi sunt eti somnole nti, obositi sau indiferenti la cuvintele mele, nu sunte ti niste prisme bune: nu se va produc e niciun rezultat si se vor produc e chiar neînteleg e ri, fiindca voi veti întelege altceva decât v-am spus eu.

Acum va voi descop e ri înca ceva extre m de interes a n t. Initiatul care pose d a în el însasi cele doua triunghiuri, cele doua principii masc ulin si feminin, reprezint a unirea spiritului cu mat eria.

Când el este plin de bunat a t e , de iubire si de comp a siun e pentru oame ni si cu atentia concentr a t a pentru ale trimite binecuvâ nt a rile sale, el reprezint a triunghiul spiritului al carui vârf este orienta t în jos, adica catre uma nit at e . În acel mo me n t el prime s t e lumina lui Dumnez e u, si cu toate ca întrea g a sa activitat e este orient at a în jos, catre oame ni, acea s t a lumina iese din el într- un fascicol de sapt e culori care se proiecte a z a catre cer, iar îngerii, arha ngh elii si Dumn ez e u Însusi sunt uimiti.

Cât despr e principiul feminin care este simbolizat prin triunghiul mat e riei, triunghiul al carui vârf este orienta t în sus, este mult mai aproa p e ca centrul pa mâ n t ului. Acest centru al pa mâ n t ului proiecte a z a si el o lumina, dar o lumina infernala, o lumina tenebro a s a care poat e (pg.60) avea asupr a fiintei uma n e , daca nu este ........ , inteligent a si pura, efecte dezastroa s e .

Deci, cum am spus, când Initiatul are pentru uma nit at e o iubire total dezinter e s a t a si când toat e fortele sale, din tot sufletul sau, cere ca toti oame nii sa fie în bucurie, în abund e n t a , în pace si în plenitudine, atunci cele sapt e culori izvorasc prin el. Dar se petrec e în acelasi timp si altceva foarte importa nt: toate fortele întunec a t e pe care infernul i le trimite, Initiatul le purifica, le transfor ma si stie sa le utilizeze. Pentru marii Initieti, nu exista rau pe care sa nu reus e a s c a sa- l transfor me în lumina si bucurie. Numai atunci când omul nu se afla în legatur a cu lumina divina, când nu a reusit sa- si dezvolte inteligent a si vointa, poate suferi influent ele subt er a n e care- l pot tulbura si chiar face sa cada. (pg.61)Creierul, plamâ nii si stoma c ul distribuie fiecare sapt e forte în toate siste m el e organis mului uma n: 3 x 7 = 21 si împreun a cu omul însusi, 22. Iata cele 22 de chei , cele 22 de taine ale Tarotului. Sau, daca nu vreti sa socotiti omul fiindca el este deja subînteles prin cele 21 de forte, îl puteti înlocui prin lumina care produc e toate fortele. Aceast a face deci 7 energii pentru cap, 7 pentru plamâ ni si inima, 7 pentru abdo m e n si împre un a cu lumina soarelui, acest a totalizeaz a 22. Întreag a viata, multitudine a afinitatilor si corespon d e n t elor, care constituie viata este reprez e nt a t a în acest a imagine a luminii pe care prisma o desco mp u n e în sapte culori. De acee a va dau acum ca regula sa cauta ti lumina, sa va imagina ti ca sunte ti o prisma si ca v-ati orienta t atât de bine încât va lasati travers a ti de razele soarelui pentru a face sa reizvorasc a imediat în jurul vostru cele sapt e culori magnifice. (pg.62)

VII. Purit a t e a de s c h i d e por til e luminii I. În fiecare noapt e, când omul adoar m e , sufletul sau se depart e a z a de corpul sau fizic pentru a se cufunda în Sufletul Universal. În timpul acest ui repa us al corpului, se realizeaz a în el o curatire, o purificare. Odata îndeplinita acea s t a lucrare, sufletul poat e veni si-si reia functiile si sa se manifest e în mat erie prin tot felul de activitati. Acest proces se repet a în fiecare noapt e si chiar în timpul zilei pentru anu mit e persoa n e . Deci, noapt e a , sufletul abando n e a z a corpul fizic (dar ramâ n â n d totusi legat de el prin legaturi subtile numit e coarda de argint) si când el revine dimine a t a , gas e s t e casa mat ur a t a , curata t a spalat a, si-si poat e relua lucrul. Daca sufletul n- ar fi parasit corpul, omul ar fi murit otravit, asfixiat, fiindca actiune a de curatire nu sar fi putut realiza în el.

16

Trebuie sa întelege m bine ca viata este o combus tie: toate acest e activitati fizice, afective, ment ale, carora le dam numele de "viata", produc o degajar e de forte, dar lasa reziduuri pentru eliminar e a carora este nece s a r un anu mit timp. Este deci nece s a r ca sufletul sa se îndepart e z e pentru a se pute a face curatire a. Şi fiindca invazia corpului de catre impuritati obliga sufletul sa- l paras e a s c a , decurge din acea s t a ca, cu cât un om devine pur si limped e , cu atât e mai puti n nec e s a r ca sufl e t u l sa- l para s e a s c a . Evident, când omul s- a supraînc arc a t cu hrana greoaie (si nu ma refer numai la hrana fizica ci si la cea astrala si ment ala), acea s t a curatire dure az a mai mult timp si prelunge s t e abs e nt a sufletului. Este usor de înteles: când men ajer a vine sa faca curat înarma t a cu o matur a, cu o galeat a, cu o cârpa, stapâ n ul casei este obligat sa- i lase biroul liber si sa plece pâna ce treab a este termina t a !

Sufletul este deci alunga t din corp fiindca e prea multa curat e ni e de facut.

Proble ma care se pune acu m este daca sufletul care paras e s t e corpul urca întotde a u n a . Sa se une a sc a cu sufletul univers al, sau ramâ n e numai sa plute a s c a în regiunile inferioar e.

Aceast a depinde de persoa n a , de natur a si calitate a dorintelor, senti me n t elor si gândurilor ei.

Dar nu doresc sa vorbesc aici decât de o fiinta anima t a de un ideal spiritual mare t. În timpul somnului, sufletul sau se înalta catre lumina, se scalda în ea, conte mpl a imensita t e a , calator e s t e si comunic a cu entitatile celest e ... Când el îsi regas e s t e corpul, si comunica amintire a celora pe care le- a trait si se va stradui sa le imprime creierului. Şi chiar daca omul nu devine imediat constient, cum toate acest e mapr e nt e sunt de nest er s, într- o buna zi se va produc e revelatia. Iata de ce se poat e întâ mpl a ca deoda t a , ca într- o strafulger ar e, sa deve niti constienti de anu mit e adevar uri sublime pe care subconstie nt ul vostru le purta deja de mai mult timp. Nu venise înca mo me n t ul sa constientizati, dar într- o clipa, când creierul vostru s- a aflat în conditii favorabile, fintr- o data lumina a izbucnit. Evident, daca sunt eti obisnuit sa lucrati asupr a corpului vostru fizic pentru a- l purifica si sensibiliza, sufletul nostru poate înregistra mult mai usor realitatile lumii sublime si le poat e trans mit e constient ului vostru. De acee a este import a nt sa da m corpului fizic o hrana pura, aer pur, bauturi pure si chiar gânduri, sentime n t e , activitati pure.

Spiritualitat e a nu consta în a neglija mat eria pentru a ne ocupa numai de spirit, fiindca în realitat e manifest arile spiritului sunt limitat e de gradul slab de evolutie al corpului nostru fizic.

Spirit ul are toat e put e ril e , dar nu le poat e ma nif e s t a atât a timp cât org a n e l e cor e s p o n d e n t e din corpul nos tr u nu sun t tre zit e . Alchimistii care au înteles acea s t a idee s- au ocupat de a transfor ma mat eria, de a o purifica, sublima. Toata acea lucrare pe care o faceau asupr a mat erialelor în creuzet e , ala mbicuri, era simbolica. În realitat e era o lucrare asupr a corpului fizic prin apa, prin aer, prin foc, pâna când corpul era capabil sa reflecte si sa lase sa treac a lumina celest a si virtutile spiritului. Spiritul nu are nevoie sa evolueze. Din cotra, rolul sau este sa involueze, adica sa coboar e pentru a anima mat eria. În regiune a sublima careia îi apartine, el este perfect. Este o proble ma care trebuie sa fie foarte clara pentru discipol: spiritul are toate posibilitatile în cer, dar este neputincios în planul mat erial atât a timp cât organele corpului fizic nu sunt prega tit e sa- i asigure manifest ar e a . Este foarte importa nt de înteles acest lucru, fiindca oamn eii fie sunt influent a ti de filozofia mat erialista, fie de o conceptie gresita despre spiritualitat e si nu reus e s sa le împac e. Sub forme diferite alchimistii exprima u mere u ace e a si idee: ei spune a u ca lucreaz a asupr a mat eriei pentru a o face sa devina subtila si a o transfor ma în aur pur, simbolul perfectiunii.

Nu es t e de ci atât de imp or t a n t sa ne ocu p a m de sufl e t si de spirit, ci de instru m e n t e l e fizic e prin int er m e d i u l caror a el e se ma nif e s t a , si unul dintr e ac e s t e instru m e n t e privil e g i a t e es t e , evid e n t , crei er ul. Când întâlniti o fiinta debila, nu spiritul sau este debil - spiritul sau poat e fi cel al unui mare întelept - ci este instru me n t ul prin care el se manifest a, creierul sau este defect. Dati celui mai mar e violonist o vioara cu coarde slabite si nu va pute a cânta. Spiritul este si el un virtuoz care are nevoie, pentru a se manifest a, de un bun instru me n t . Cere m prea mult spiritului: îi dam un corp ruinat si astept a m sa faca minuni.

Ei nu, nu se poate: e ca si cum am vrea sa scoat e m o scânt eie dintr- un chibrit ume d: nu este posibil.

Ceea ce- i împiedica pe oam e ni sa prime s ca revelatiile Cerului este faptul ca nu reuse sc sa se degaje de grijile lor mat eriale si de aceea sunt încorsetati, sufocati. Nici mac ar nu se gânde s c sa consacr e un minut lumii divine sau soarelui, fiindca unica lor preocup a r e este sa stie cum sa aranjez e una si alta. Eu nu spun ca oa me nii trebuie sa- si abando n e z e afacerile, dar este import a nt sa- si lase pentru un mome n t preocup a rile la o parte, ca si cum ar lasa o povar a.

17 Priviti de exe mplu un ha mal care transport a poveri într- o expeditie în munti: din timp în timp le lasa jos, respira putin, se ase az a, rontaie ceva, bea, apoi îsi reia încarcat ur a si îsi urme a z a urcusul. N-ati pute a face si voi la fel?

Gânditi- va din când în când sa va lasati grijile undeva, o ora sau doua; va asigur, nime ni nu va veni sa vi le ia ! Nu exista prea multi candida ti sa preia grijile altora. Deci, lasati- le cu toata încreder e a - când veti porni din nou la drum le veti gasi exact unde le- ati pus - si intrati în contact cu Cerul.

II. Acum câtiva zeci de ani, când înca se mai utilizau lampi cu petrol, în fiecare sear a trebuia sa se curet e sticla lampii. Ardere a produc e a dese uri, petrolul prin arder e degaja un fel de funingine care se depun e a pe sticla, si chiar daca flacara era aprins a, lampa nu mai lumina, trebuia curat a t a .

Acelasi feno m e n se petrec e si în noi, fiindca viata este o ardere, da, gândurile, senti m e n t el e, actele noastre, toate manifest arile noastre sunt rezultatul unei arderi. Pentru a produce flacara, acesta energie care ne da viata, trebuie sa existe unde v a mat eriale pregatite pentru ardere. Dar aceasta combu s tie se însotes t e inevitabil de des e uri care trebuiesc eliminat e, fiindca asa cum sticla lampii nest e arsa de funingine nu mai da lumina sau cum soba cu lemn e sau carbuni necuratata de carbuni nu mai da caldura, tot asa omul care nu se purifica se afunda în întuneric, frig si sfârsest e prin a-si pierde viata.

Din nefericire oame nii nu s- au gândit niciodat a la acest e corespon d e n t e , si-si imagine az a ca pot trai foarte bine fara sa se preocup e de eliminar e a impuritatilor. Ei stiu ca trebuie sa se spele în fiecare zi fiindca altfel porii pielii lor se vor închide si acea s t a va dauna sanat a tii. Dar interior nu se spala, de ace e a porii pielii lor spirituale sunt astup a ti, nici o lumina nu ajunge la ei si ramâ n scufunda ti în întuneric, acuzâ nd Cerul ca i-a abandon a t si ca ramâ n e surd. Ei bine, Cerul nu ne- a abando n a t si nu este nici surd ! Obstacolele vin de la noi, fiindca noi ne- am format în jur o crust a atât de groas a, am întarit- o si consolidat- o, încât nici Cerul n- o poate travers a . Noi sunte m cufunda ti în lume a divina si totusi ne simti m izolati si separ a ti de el, tocmai fiindca ace a s t a crust a format a de gândurile si sentime n t el e noastr e inferioare, fac un ecran care ne împiedica sa intra m în comunicar e cu El. În realitat e Cerul, lumina, bucuria, totul este prezent si ne înconjoar a, si cel care decide sa lucreze asupr a lui însusi pentru a se purifica si a- si transfor ma corpurile subtile, facându- le sa devina receptive si sensibile, îsi va da sea m a ca nu exista de fapt nici o separ ar e între Cer si el însusi.

Va voi da o alta imagine. Când cerul este senin, apare soarele, când cerul este acoperit de nori, soarele ramâ n e ascuns. Dar daca urcati cu avionul pâna la o altitudine de zece mii de metri, va aflati deas u pr a plafonului de nori, unde soarele straluc e s t e mere u, nu este niciodat a ascuns ...

Ei bine, din punct de veder e ezoteric, norii nu sunt nimic altceva decât gândurile si sentime n t el e opac e, dens e si terne care, acumulâ nd u- se în inima si intelectul nostru, ne ascund soarele. În interiorul nostru straluce s t e întotde a u n a un soare, un soare care este Dumnez e u Însusi, sursa vietii, sursa luminii. El este mer e u acolo, prezent undeva în esent a noastr a, în centrul fiintei noastr e, dar nu- l vede m, nu- l simtim, sunt e m în îtuneric si tre mur a m, dar de ce ? Fiindca n- am stiut sa ne purifica m.

Este extre m de import a nt pentru om sa stie sa- si elimine impuritatile organis mului sau psihic. De acee a exercitiile de purificare ocupa un loc atât de import a nt în viata discipolului, si nu numai purificare prin mijloacele fizice: postul, exercitiile respiratorii, ablutiile, etc. ... dar si purificare a prin mijloacele spirituale: conce ntr a r e a , rugaciune a , fiindca acest e exercitii îi per mit sa introduc a în el o subst a nt a care dezagr e g a tote eleme n t el e straine, deci nocive.

V-am dat deja în mai multe rânduri exercitii pe care sa le faceti cu cele patru ele me n t e , focul care arde, aerul care dispers e a z a , apa care spala si pa mâ n t ul care înglobe az a .

Regasiti acest e exercitii si practicati- le 1 .

Este în interes ul vostru. În fiecare zi, de mai multe ori pe zi, gânditi ca activitatile voastre fizice si psihice, fiind rezultat ul unor arderi, produc dese uri de care trebuie sa scapa ti. Aceste des e uri nu sunt compa r a bile decât poate cu un pic de fum, dar fumul care se depun e în fiecare zi forme a z a pâna la urma un strat negru pe care nimic nu- l mai poat e înlatura.

1

. A se vede a vol XIII din Opere Complet e, cap. VI.

18

Sa luam un alt fenome n al vietii cotidiene la care nu v-ati gândit cum sa- l interpr et a ti. Când mânc a m trebuie sa evacua m anu mit e mat erii: este o lege la care sunt supus e toat e creaturile.

Studiati siste mul digestiv la om: totul este conceput perfect pentru a primi hrana si a arunc a ce n- a putut fi asimilat. Daca apar e o ano malie care perturb a functionalitat e a rinichilor sau a intestinelor, omul se otrave s t e încetul cu încetul. Dar acest lucru nu este valabil numai în planul fizic, daca evacu ar e a nu se face corect nici în planul eteric, astral, ment al, omul , de ase me n e a , se otrave s t e . Câti oame ni nu sunt intoxicati psihic fiindca corpurile lor eteric, astral, sau ment al sunt satura t e de impuritati ! Ei nu stiu faptul ca si în acele planuri sunt ele me n t e de arunc at, iar canalele sunt astup a t e . Trebuiesc per me a bilizate pentru ca circulatia sa se poat a face din nou.

Iata înca o dovada pentru cele pe care tocmai vi le- am relatat. Sunte m cufunda ti în viata divina, luminoa s a si bogat a, dar nu o simtim fiindca canalele sunt obturat e si comunicar e a este întrerupt a. Iata de ce rolul esential al înitierii este sa învete pe discipol ca numai purificându- se va reusi sa resta bilea s c a comunic ar e a pentru ca viata divina sa circule în el. Când viata circula ea aduce toate mat erialele indispen s a bile celulelor. În mome n t ul în care acea s t a circulatie se oprest e, urme a z a moart e a .

Ceea ce v-am revelat acum este înscris în natur a de catre Inteligent a cos mic a, dar voi nu vati dat silinta sa o descifrati. Studiati viata tuturor creaturilor si observa ti ca într- un mo me n t sau altul, toat e au ceva de arunc at.

Deci în fiec ar e zi, de mai mult e ori pe zi, gân di ti- va la curatir e , la purific ar e .

Fac e ti sa cur g a apa, apa cel e s t a , ima gi n a t i- va ca va aflati într- un tor e n t sau sub o cas c a d a si ca toat e impurit a t il e voa s t r e sun t înd e p a r t a t e . Va mai put e t i ima gi n a ca sunt e t i un crist al si ca înc e t , înc e t , de v e n i t i tran s p a r e n t . Oh ! Bineî n t e l e s , nu poa t e fi vorb a de o tran s p a r e n t a fizic a, ci în do m e n i u l et e ri c , astr al, me n t a l , iar un clarva z a t o r va put e a con s t a t a ca sun t e t i cu ade v a r a t tran s p a r e n t si pur ca un crist al, si ca en e r g i il e Cerului trec prin voi, as a cum lumin a trec e prin pris m a , de s c o m p u n â n d u - se în cel e sap t e culori. Deoar ec e exista metod e eficace, de ce sa nu le folosim în loc sa fim mere u în suferint a, pe cale de a plânge si de a- i plictisi pe ceilalti? În fiecare zi trebuie sa va gânditi cum sa va purificati, fiindca pest e tot primiti impuritati nu numai în planul fizic, mânc â n d, bând, respirând, dar si în planul psihic prin gândurile si sentime n t el e voastre, dar si prin gândurile si senti me n t el e altora si sunt eti otraviti. Deci, suprave g h e a ti- va, nu cititi si nu primiti orice, nu frecvent a ti pe oricine si mai ales fiti atenti la gândurile voastre, la obiceiurile pe care vi le faceti, fiindca numai gratie vigilent ei voastre veti deveni puri, puri spiritual. Şi nu numai ace a s t a puritat e va va aduc e toate binecuvâ n t a rile, dar prezent a voastr a va fi benefica si celorlalti: veti face bine tuturor creat urilor pe care le veti întâlni, la veti curat a, le veti lumina.

Nu trebuie niciodat a sa uitati ca stare a voastra interioar a nu va privest e numai pe voi, dar îi influent e a z a si pe ceilalti. Daca sunte ti impur, prin ema n a tiile voastre, îi murdariti si pe ceilalti. Doriti sa faceti bine, se întelege, dar sa stiti ca nu puteti face nici un bine daca nu sunt eti pur. Iata, asta este tot, absolut. Daca vreti cu adevar a t sa ajutati uma nit at e a , o puteti face prin puritat e a voastr a. Chiar daca nu spune ti nimic niman ui, prin puritat e a voastra lasati sa treac a prin voi o lumina care contribuie la ameliorar e a tuturor în jurul dumn e a vo a s t r a . Da, numai prin prezent a voastr a. Dar daca sânte ti impur, adica rau, nedre pt, lacom, criminal, contribuiti la otravire a lumii întregi. Acum, fie ca o crede ti sau nu, este chiar asa: eu cred asta sau mai degra b a o spun.

Oame nii cauta inteligent a , forta, vointa, iubirea si mai ales banii ! Pentru bani toat a lume a alearg a, dar pentru puritat e ... Şi iata ca puritat e a este baza tuturor. Ocupati- va de puritat e si restul va veni singur la voi. Puritat e a va va face mai sana tos, mai frumos, mai puternic, mai inteligent. Evident conte mp o r a nii atât de savanti si eruditi au lasat la o parte acea s t a proble m a a puritatii. Viata pura ... la ce ar pute a servi viata pura ? Ei au alte preocup a ri si ca urmar e , cu viata lor impura se pun în pericol, se îmbolnave s c si pierd chiar tot ce avea u, fiindca baza era sovaielnica. Da, baza. Au existat sfinti care n- au citit nici o carte, care n- au facut niciodat a studii, ci au lucrat numai pentru puritat e si iata ca toat e celelalte calitati au început sa se mainfest e în ei: cunoa st e r e a , clarved er e a , putere a de vindec ar e ... fiindca nu mai existau în ei straturi opace, nu mia existau ecran e si toate bogatiile Cerului pute a u patrund e în ei.

Trebuie deci sa lucrati în fiecare zi pentru a per mit e luminii sa intre, în fiecare zi sa curat ati, sa frecati, sa spalati ... ca femeile de serviciu care au ace a s t a munc a. Voi spune ti: "Cum ? Noi

19 care intentiona m sa deveni m printi si printe s e, ne spune ti ca trebuie sa fim ca femeile de serviciu ?" Desigur o femeie de serviciu poat e deveni o printes a . Când veti pune totul la punct în voi, veti abando n a vechile voastre ves mint e pentru a se îmbrac a cu ves mint e princiare !

VIII. Traiti via t a int e n s a a luminii Dintre toat e lucrurile pe care le cunoa st e m în lume a fizica, lumina este cea mai rapida: ea parcurg e 300.000 kilome tri pe secund a . De ce tocmai ei Inteligent a cos mic a i-a dat cea mai mar e rapiditat e ? Except â nd u- i pe Initiati care au acvordat întotde a u n a prioritat e luminii, nimeni nu s- a gândit vreoda t a sa- si puna o astfel de proble m a , pentru a trage concluziile în viata spirituala.

Nimic nu poat e egala viteza luminii si acest fapt îi confera o mare superioritat e asupr a tuturor lucrurilor. Da viteza este un criteriu al perfectiunii, si nu numai în dome niul tehnic.

Daca gândire a voastr a devine înceat a, daca nu va mai puteti baza pe ea pentru a ave a rapid imagine a justa a unei situatii critice, puteti ave a un accident sau cadeti în capca n a . La fel, în viata interioara, daca viata psihica se încetine st e , totul devine mult mai dificil. Ei, da, lumina este o mas ur a , un criteriu. Lumina nu are nimic rau în intentia sa, ea nu este intere s a t a , este degajat a , libera de orice dorinta, de acee a curge atât de repe d e, este mere u prima. Daca doriti sa explorati inima ome n e a s c a , universul, toate bogatiile sufletului univers al, sa stiti ca veti reusi numai daca aveti rapiditat e a intensita t e a luminii.

Ceea ce face diferent a între divers ele regnuri ale universului, este intensita t e a vibratiilor care anima vibratiile. De la regnul miner al la regnul uma n si mai depart e , în lume a de dincolo, de la ierarhiile angelice pâna la Tronul lui Dumn ez e u, viata se manifest a cu o intensita t e si subtilitate crescâ n d a . Am pute a spune ca mas ur a evolutiei unei fiinte este intensitat e a vietii sale. Cea mai mar e parte a oame nilor, n- au înteles acest adevar si traiesc "cu încetinitorul": inima, plamâ nii, ficatul, creierul, gândul, totul la ei este stagn a n t, si nu stiu ca acest lucru este cel mai periculos. Cel care traiest e astfel este ca o roata care se învârte lent: de ea se prinde mocirla, dar daca roata se învârte st e repe d e, tot noroiul este arunc a t. E usor de înteles. Şi atunci de ce oare exista printre oa me ni atât e a "roti" care se învârt încet ?

Fiindca li se întâ mpla sa fie tulburati, furiosi, sau în pat cu cineva, oa me nii cred ca astfel cunosc viata intens a. Nu viata intens a nu însea mn a tipet e, gesticulatii sau eferve sc e n t e pasionale. Viata intens a e aproa p e imperc e ptibila. Cel care traiest e o viata intens a poat e nu face nici o miscar e, dar interior vibreaz a la fel de rapid ca lumina, chiar si mai mult. Fiindca daca este adevar a t ca lumina este cea mai rapida în planul fizic, eteric, astral si ment al, omul poat e atinge viteze chiar mai mari: prin gândul sau, prin spiritul sau care sunt o forma a luminii, el se poate deplas a cu o viteza de milioane de kilometri pe secund a . Luminii soarelui îi sunt nece s a r e opt minut e pentru a ajunge pâna la Pamâ nt, în timp ce gândul poate atinge instant a n e u punctul cel mai îndepart a t al spatiului. Miscare a spiritului este cu mult mai rapida decât cea a luminii, dar pentru noi lumina ramâ n e modelul cel mai bun iar ce privest e rapiditat e a , pentru a ne arata ca trebuie sa acceler a m intensita t e a vietii noastr e.

Daca în toate conditiile existe nt ei voastre veti lua drept criteriu vibratiile luminii, veti pute a rationa mai bine, reflecta mai bine, veti pute a analiza pe baze reale toat e fenome n el e vietii voastre interioare. Şi este importa nt fiindca dupa ce ati trait anu mit e mome n t e sublime, trebuie sa puteti sa va dati sea ma daca sunte ti în stare sa mentine ti acea s t a stare de constiinta. Ascultând muzica, cu totii ati putut const a t a ca pentru ace e a si bucat a exista zile când vibrati sau sunte ti transport a ti, iar în altele nu simtiti aproa p e nimic. Ei bine, e vorba acum sa ave m ace a s t a constient a pentru toate celelalte dome nii ale vietii psihice, sa învata m sa recuno a s t e m gradul intensitatii emotiilor noastr e. Îndragostitii sunt poate singurii care va pot spune daca prima lor sarut ar e a fost cea mai intens a sau ultima. Ei cel putin .... au ...(?) În fine ne spune m asa fara sa cauta m sa stim mai mult.

Discipolul trebuie deci sa se suprave g h e z e si, în special în medit atiile sale sa poat a discerne daca a reusit sa- si creasc a subtilitat e a, intensita t e a , într- un cuvânt spiritualitat e a starilor sale de constiinta daca nu, el va regre s a. Caci iata înca o calitat e care trebuie dezvoltat a: discerna m â n t ul , sa stiti în fiecare zi, în fiecare luna, în fiecare an, daca ati progres a t , daca ati evoluat în raport cu zilele, lunile si anii trecuti. În viata psihica se produc tot felul de variatii si exista deci în acest dome niu multe lucruri de aprofund a t , de analizat, de clasat.

20

Numai traind fara încetar e o viata intens a, veti pute a face noi descop eriri interioar e, fiindca acea s t a intensitat e va descop e r a în fiecare zi noi adevar uri. Voi spune ti "Dar cum pute m face descop eriri în noi însine ? Citind, studiind, întelege m, dar singuri, în noi însine, pentru întradevar sa descop e ri m ceva ?" Desigur, viata intens a, iata calea pentru a afla adevarurile esentiale ale universului. Niciodat a nu veti descop eri acest e adevar uri daca ele nu- si au sursa în voi, daca nu le- ati trait. Bineîntele s e bine daca este cineva care vi le revela, o fiinta pe care o iubiti si în care aveti încreder e, dar trebuie totusi sa le verificati prin voi însiva.

Daca oame nii sunt mer e u cufunda ti în incertitudine si îndoiala, este pentru ca au cauta t adevar ul prin cai exterioar e si nu pute m fi niciodat a siguri de ceea ce este în exterior. Numai calea interioara elimina complet îndoiala. Când va dor dintii, va puteti îndoi ? Puteti spune: "Stai putin oare ma doare sau nu ? .. nu ... de .. nu, în fine poat e"? Din nefericire nu ne pute m îndoi sunte m siguri de tot ceea ce sunt e m în interiorul nostru.

De acee a adevar a t el e descop eriri se produc în viata interioar a intens a, puternica, care tâsne s t e ca lumina. Trebuie sa ne dorim acea s t a viata, s- o cere m, sa prega ti m conditiile ca ea sa se instalez e în noi.

Priviti de exe mplu ce se întâ mpl a dimine a t a la rasaritul soarelui: daca sunte ti preze nti fara elan, privind soarele ador miti. Dar daca sunte ti treji, anima ti de o viata intens a , întrea g a voastra fiinta începe sa vibreze si sa simta soarele. Fara o viata intens a nu puteti cunoa s t e nici soarele, nici stelele, nici pe Domnul si nici Cartile sacre, nici mac ar fiintele pe care le iubiti. Şi atunci ce sa face m pentru a începe sa traim acea s t a viata intens a ? Ei bine, mai întâi, trebuie sa accept a m ace a s t a idee, sa întelege m ca este de dorit si profitabila, apoi trebuie s- o iubim, s- o dorim, si în final trebuie sa ne decide m s- o realiza m. În acel mome n t , restul va veni încetul cu încetul. Dar este importa nt de a începe prin a accept a ideea acest ei vieti intens e, fiindca atât a vre me cât n- o accept a m, traim cu încetinitorul,st a g n a m si chiar daca unii prime s c niste inspiratii celest e, ei fac totul pentru a- si le reprima sub pret ext ul ca nu este ceva normal.

Atunci, e mai bine sa fim ca pietrele?! Multi împiedica acest e curent e divine care- i viziteaz a fiindca niste oame ni putin luminati au pretins ca acest e contact e cu Cerul sunt manifest ari nelinistitoar e care- i vor antren a spre nebunie. De când viata spirituala intens a conduc e oame nii la dezechilibru ? Priviti mai bine ! Toti cei care sunt în spitalele psihiatrice, oare viata intens a, divina, solara, i-a adus acolo, sau mai degra b a dezordinile vietii lor pasionale ?

Lumina este atât de rapida, fiindca este dezinter e s a t a , fiindca are cele mai bune intentii în minte a sa. Sunteti mirati, asa- i? Nu ni s- a mai spus niciodat a ca lumina are o minte! Da, lumina este rapida fiindca s- a eliberat de tot cee a ce este inferior, animal, sau chiar ome n e s c; ea nu este împovar a t a de nici o greut a t e . Ati vazut vreoda t a un om fugind foarte repe d e încarcat de poveri ? Nu e posibil. Pentru a fugi, trebuie sa fi arunc a t orice greut a t e , sa fie eliberat. La fel lumina, care este foarte inteligent a, nu a vrut niciodat a sa se încarce de poveri inutile, de angaja m e n t e stupide care ar fi putut s- o retina. Ea vrea sa fie libera si de acee a alearg a, este formida bil, galope a z a! Şi cum ea are si multa dragost e , se grabe s t e sa- i ajute pe oame ni; iubirea o îmboldes t e sa me ar g a rapid pentru a pute a fi de folos imediat. Ceilalti care sunt supraîncarc a ti de tot felul de greut a ti ajung când bolnavul deja si-a pierdut viata. Cineva este mort si dupa un secol vin sa- l salveze. Iata viteza oa me nilor! Lumina este cea mai inteligent a.

Idealul discipolului este sa se degajez e de toate limitarile, sa respinga toat e obstacolele, pentru a deve ni ase m e n e a luminii. Bineîntele s, nu este chiar atât de usor, atât a timp cât traim în lume, în mat erie, exista atât e a piedici, atât e a constrâ n g e ri ! Dar cel care este constient si a decis sa ia lumina drept ghid se despovar e a z a , se elibere a z a, si vibreaz a atât de intens ca aproa p e nimic nu- l poat e opri: el parcurge spatiul, viziteaz a, observa, si gratie rapiditatii sale interioare ajunge sa descop e r e minunile universului. Compar a ti- l cu toti cei care nu doresc sa se deplas ez e : ei n- au calatorit niciodat a, nu si-au parasit satul lor niciodat a, si-au petrecut întotde a u n a viata cu porcii, boii, oile , ce ar pute a povesti ? N-au vazut si n- au vizitat niciodat a nimic. În timp ce lumina, ea calator e s t e , privest e, consta t a , învata, si ei trebuie sa- i cere m sa ne povest e a s c a tot ce ea a vazut venind pâna la noi. Dar sunte m depart e de acest e metod e: nimeni nu se preocup a sa ceara razelor soarelui sa- i povest e a s c a ce au vazut, ce pot spune despr e calatoria lor, nici nu se decide sa faca la fel ca ele. În fiecare dimine a t a , la rasaritul soarelui, aveti toate conditiile pentru a începe sa traiti o viata intens a. Dar mai întâi trebuie sa învatati sa va eliberati de dorintele mat eriale, fiindca numai multu mindu- ne cu foarte putin mat erial pute m crest e intensitat e a gândului si sentime n t ului si pute m calatori în spatiu. Iisus care cunost e a acest a lege a exprima t- o printr- o

21 imagine spunâ n d ca mai degra b a o camila ar trece prin urechile acului decât un bogat prin portile Împara tiei Cerului. În apar e nt a este cel mai absurd lucru: cum o camila, care este mar e si solida, poate sa treac a prin gaura unui ac, în timp ce un slaba no g de bogat a s nu va pute a trece printr- o poart a imens a ? Ei bine, stiinta initiatica explica faptul ca Iisus nu vorbe a despr e corpul fizic, ci despre corpul astral. Când corpul astral este umflat de tot felul de dorinte, omul nu poate intra în Împara tia lui Dumnez e u, nu reuse s t e sa treac a prin poarta. În timp ce camila este simbolul unei fiinte al carui corp astral este foarte mic, fiindca este sobra, se multu m e s t e cu putina hrana si apa pentru a travers a des ert ul.

Da, toti initiatii sunt de acord: cu cât omul este mai prins de afaceri, cu atât are mai putine conditii de a trai o viata intens a si nu reuse s t e sa vibreze la unison cu lumina. Vedeti- i pe toti acesti oa me ni care ar înghiti lume a întrea g a ! Bineînteles, ei tipa, dau ordine, parcurg lume a în toat e sensurile, nu pute m nega ca desfasoa r a o activitat e intens a . Dar ace a s t a nu este o viata intens a. Viata intens a nu se manifest a prin cuvinte, gesturi sau miscari. Pute m sta aseza ti, imobili si totusi sa atinge m centrul universului. Dar nu puteti întelege acest lucru decât realizându- l. Este la fel de dificil de exprima t ca si acele mome n t e când un barba t si o femeie care se iubesc schimb a în tacer e o privire pe care n- o vor pute a uita niciodat a. Nu s- a schitat nici un gest, nu s- a pronunt a t nici un cuvânt, totusi nimic n- ar pute a traduc e intensitat e a iubirii pe care si-au daruit- o ... În timp ce un altul va îngenunc h e a pentru a declara: "Va iubesc, va ador ... Ochii, parul, surâs ul dumn e a v o a s t r a ... Va voi darui Cerul, voi muri pentru dumn e a v o a s t r a ..." O la, la, ce tapaj ! Îti vine sa- i trimiti la plimbar e. Şi eu care mer e u va tot vorbe sc si va explic, si tot explic ... Doamn e , ce rol ! Dar astept ziua când voi pute a în sfârsit sa nu va mai spun nimic, sa pute m ramâ n e asa, în tacer e, într- o liniste exterioar a ... Dar trebuie sa va pregatiti. Fiindca aveti nevoie de o prega tire pentru a sesiza, a simti, a capta cee a ce pot sa va dau pe acest a cale.

Vedeti, exista în minte a me a o întrea g a stiinta, un progra m dupa care ma conduc. Unii nu sunt atât de multu miti. Dupa ei ar trebui sa vorbesc într- un anu mit fel, sa ating un anu mit subiect, sa iau o anu mit a hotarâr e ... Ştiu foarte bine ca în lume, conferentiarii se straduies c sa fie pe placul gustului publicului, dar în cazul meu, este diferit: Progra mul meu se baze az a pe altceva decât pe gusturile si preferint ele oame nilor care nu sunt întotde a u n a luminati, si chiar daca sunt ne multu miti, cu atât mai rau. Nu accept niciodat a vreo suge stie de la cei care îmi cer sa le dau cunostint e livresti. Sunt prea obisnuiti sa nu- si folose a s c a decât intelectul, fara a face nimic, fara a aplica nimic: nu medit e az a , nu se roaga, nu fac exercitii, nu se transfor ma .

Numai cunostint e: citesc, înregistre a z a , se informe a z a , sunt la curent cu tot ce se întâ mpla acum în lume. Dar ace a s t a nu este metod a cea mai buna de a evolua si de a se elibera, ei o vor const at a într- o zi, fiindca nu fac nimic pentru a concretiza, pentru asi aplica cunostint ele în gesturile, actele, comport a m e n t e l e lor.

Oame nii stiu tot dar nu fac nimic. Ei stiu ca comport â n d u- se cu blânde t e vor obtine rezultat e extraordinar e, dar nu conte n e s c de a se înfuria. Ei stiu, ei stiu, ei stiu ... dar când este vorba sa realizeze acea s t a stiinta, gase s c ca acest lucru este mult mai putin interes a n t. Bine, sa faca cum doresc, dar nu astfel se vor transfor ma , din contra, vor ramâ n e slabi, vulnera bili, opaci, bolnaviciosi si nefericiti si nu vor cunoas t e niciodat a viata intens a.

IX. Raz a LASER în via t a spiri t u a l a I. În dome niul tehnic lumina cunoa s t e aplicatii extraordinar e pe care civilizatiile foarte vechi, cum erau Atlantii, le cunost e a u deja. Se stie ca, folosind cristale enor me capt a u si conce ntr a u lumina solara, gratie careia pune a u în functiune tot felul de apara t e si masini. În zilele noastr e, stiinta a pus la punct laser- ul care per mite obtiner e a unor fascicole luminoa s e de o putere foarte mare care poate realiza minuni, dar as vrea sa va vorbesc despre aplicatiile laser- ului în alt dome niu, în dome niul spiritual.

Laser- ul, ceea ce însea mn a "Light Ampliphication by Stimulat e d Emission of Radiations" (amplificare a luminii prin emisie stimulat a de radiatie) a fost descop erit catre 1960 de fizicianul america n Theodor e Marma n(?!). Laser- ul este un cristal de rubin sintetic în forma de cilindru, ale carui extre mit a ti prezint a, pe de o parte o suprafat a reflectoar e, si pe cealalta parte o suprafat a se mi- reflectoar e.

22

Acest cristal este expus la lumina unui flash verde care excita atomii de crom continuti în rubin (cee a ce se nume s t e pomp aj? optic). Daca intensitat e a pomp ajului flash- ului este suficient a, apar e o emisie a unui fascicol de lumina foarte intens prin extre mit a t e a se mireflectoar e dese n (pg.85) Lumina laserului se concretize a z a prin fotoni de ace e a si frecvent a - este deci o lumina monocro ma tic a - care sunt emisi în acee a si directie si în faza - este deci si o lumina concret a.

Aceste a sunt calitatile prin care intere a s e a z a laser- ul fiindca o lumina monocro m a tic a si coerent a are o puter e extraordinar a. Nu voi intra în detaliile pe care le veti gasi, daca doriti, în lucrarile de specialitat e; cee a ce ma intere s e a z a , este sa va arat ca, cu mii de ani înainte ca ...... conte mp o r a ni sa descop e r e laser- ul, Initiatii deja îl cunost e a u. Regasi m în laser principiul caduc e ului(?) lui Herme s , care el însusi este un rezu ma t al fiintei uma n e (sce ma B).

Bastonul reprezint a coloana verte br ala, iar cei doi serpi încolaciti, cele doua curent e care coboar a de la nivelul emisferelor cerebr ale dreapt a si stâng a ; acest e curent e se încrucise az a la nivelul cefei, trec prin plamâ n ul stâng si drept, se încrucise a z a din nou la nivelul plexului sola, trec prin ficat si splina, se încrucise a z a la nivelul ombilicului sche m a B (pg.86) trec prin rinichii stâng si drept, se încrucise az a în centrul Hara si trec în final prin glandele sexuale la barba t si ovare la femeie (sche m a C). sche m a C (pg.86) În realitat e, nu sunt doi serpi încolaciti în jurul baghe t ei magice, ci unul singur care este polarizat în pozitiv si nega tiv. Bastonul reprezinta întotde a u n a principiul masc ulin, iar sarpele, spirala, principiul feminin care înconjoar a, învaluie principiul masc ulin pentru a înflacara fortele continut e în el. Iata sensul profund al caduc elui lui Herme s . Baghet a din mijloc reprezint a planul ment al, în timp ce sarpele, care este polarizat, reprezinta planul astral. Fiindca v-am spus deja, planul astral este straba t ut de doi curenti unul ascend e n t , celalalt desc e nd e n t .

Caduce ul lui Herme s este deci un simbol al celor doua principii: masculin (bagh e t a ) si feminin (sarpele polarizat în pozitiv si negativ) fiindca principiul feminin este totde a u n a exprima t prin numa r ul doi. Este o reprez e nt a r e a omului cu toate posibilitatile sale de dezvoltar e în veder e a manifest arii puterii divine. Sub o alta forma, rega si m caduc elul lui Herme s în Arborele sefirotic cu cei doi stâlpi ai rigorii (pozitiv) si al milei (negativ) situatii de o parte si de alta stâlpului central sau stâlpul de echilibru. Doua curent e care coboar a din Kéther, trec prin HoKmah si Binah, se încrucise a z a în Daoth(?), trec prin Hesed si Gebour a h, se încrucise a z a în Triplet, trec prin Netzach si Hod, se încrucise az a în fine în Iésod care, simbolic, reprezint a organele genitale (sce ma D). sche m a D (pg.88) Dupa traditia hindus a, omul posed a în maduv a spinarii trei canale de natur a eterica, în centru se afla Sushu mn a , la stâng a Idâ si la dreapt a Pingalâ. Prin pozitii adecva t e , exercitii de respiratie si medita tie, yoghinul reus e s t e sa treze a s c a forta care este înca somnole nt a în chakra Mouladhar a, situat a la baza coloanei verte br al e; ace a s t a forta, numita sarpele Kundalini, se ridica prin canalul Sushu min a, trece prin diferitele chakre: Svadistha n a , Manipura, Anahat a, Visudha, Ajna, pe care le întâlne st e în miscar e a sa pentru a atrage în final chakra Saha sr ar a în vârful capului. La acest nivel, ea tâsne s t e ca un fascicol de lumina (sche m a E).

Yoghinul care a ajuns sa dirijeze Kundalini pâna la chakra Sahasr ar a , posed a cele mai mari puteri. Dar evident, înainte de a ajunge acolo, este neces a r a o întrea g a disciplina si In ciuda acest ei discipline, prea putini yoghini reuse s c sa dirijeze ace a s t a forta Kundalini pâna la nivelul crest et ulului. sche m a E (pg.89) Se poat e întâ mpl a ca, trezind pre ma t ur sau involuntar Kundalini, anu mit e persoa n e care nu erau în prealabil purificati sau care nu dobândis er a un control suficient sa fie doborâti de acea s t a forta, fiindca ea este teribila si omul care nu o domina poat e fi distrus, nu numai fizic ci si psihic. Este deci mult mai întelept sa nu cauta ti sa treziti pre ma t ur forta Kundalini. Dar cel care s- a pregatit de- a lungul mai multor ani, o poate face fara pericol, si una din metod el e cele mai eficace este respiratia, fiindca cele doua norise(?) sunt în legatur a cu curent ele Ida (feminin) si Pingala (masculin); acest e curent e, stimulat e prin respiratie pot la rândul lor

23 stimula Kundalini. Şarpele Kundalini, supran u mit lumina verde, se ridica deci în interiorul maduv ei spinarii, ai carei electroni îi excita si urca pâna la nivelul creierului unde se unest e cu principiul masc ulin Shiva. Este un triumf, unirea celor doua principii, iar Initiatul care a reusit realizare a acest ei uniuni, poat e proiecta focul.

Vedeti deci cum traditiile iudaica, greac a si hindus a prezinta, sub diferite forme simbolice, anu mit e proces e spirituale care se produc, sub diferite forme simbolice, anu mit e proces e spirituale care se produc în om si iata ca stiinta a gasit acu m o aplicatie tehnica a acestor a, prin laser. De altfel, acesti savanti care fac în acest mo me n t descop eriri atât de revolutionar e sunt de fapt reîncarna ri ale Atlantilor. Fiindca Atlantii cunost e a u deja laser- ul ca si alte tehnici recent descop erit e si Inca altele care vor fi descop erit e în viitor.

Dar, repet, stiinta nu face decât sa adapt e z e în dome niul tehnic fenome n e care se produc în om, si va voi da un exe mplu. Numai ca, fiindca anu mit e persoa n e risca sa fie socat e, voi face ca acel pres e dint e de tribunal, care, în timpul unei sedint e, se adres e a z a publicului spunâ n d: "Doa mn elor si domnilor, având în veder e caract er ul scabros al lucrurilor pe care le vom expun e, avertiza m persoa n el e care pot fi socat e ca pot sa paras e a s c a sala..." Evident nimeni nu iese. "Acum, reia prese dint ele, cum acest e persoa n e au iesit, pute m începe." Deci si eu voi spune: "Deoar ec e toat e persoa n el e pudice au iesit pot vorbi". Şi iata ce vreau sa va spun. În timpul actului sexual, ceea ce se petrec e între barbat si femeie este comp ar a bil cu fenome n ul laser: organul omului este încalzit si excitat de catre cel al femeii si iata ca lumina izbucne s t e , o forta formidabila, fiindca ea cree az a copilul. Organul barba t ului joaca rolul barei de rubin, iar organul femeii pe cel al flash- ului helicoidal. Ştiinta nu invent e a z a deci nimic: ea descop er a si adapt e a z a adevaruri raspâ ndit e în natura dintotde a u n a .

Pâna acu m, cu toate ca stiinta a ajuns la numer o a s e realizari gratie luminii, ea nu a reusit înca sa folose a s c a toat e posibilitatile luminii fiindca nu cunost e a modul de a obtine un fenome n monocro ma tic si coere nt. De acu m, odata descope rit acest lucru, se pot realiza lucruri fantas tice. Este pacat fiindca savantii n- au avut înca ideea sa tensionez e bara de rubin pentru ai da forma de S, ca si coloana verte br ala, deoar e c e prin acest mod s- ar obtine cu laserul rezultat e uimitoar e. Voi spune ti ca forma nu are nici o import a nt a ... Ei bine, va înselati, are una. De ce lumina si undele în gener al se propa g a urmâ n d o miscar e sinusoidala ? Şi care sunt curentii care au dat coloanei vertebr ale ace a s t a forma de S ? Veti spune ca dintr- o cauza mec a nic a: ace a s t a forma era neces a r a pentru a pute a suporta capul si întregul corp. Iata, mer e u ratiuni mec a nice. Nu, este un alt motiv, dar s- o lasa m pe alta data.

Lumina este atot- puternica, Dumnez e u a creat- o prima; ea este la originea tuturor. Dar oame nii nu stiu sa lucreze cu lumina. Nici chiar spiritualistii, care vorbesc toat a ziua de lumina.

Iar acum, oame nii de stiinta sunt cei care depa s e s c pe spiritualisti revelându- le puter e a luminii. Viitorul nu va fi altceva decât o explorar e a luminii. Din nefericire, în timp ce savantii fac cercet a ri în laboratoa r el e lor atât de bine echipat e, ca abandon e a z a laborato ar el e pe care natur a le- a plasat în ei. Şi totusi acest e laborato ar e interioar e, mai bine echipat e , le- ar per mit e sa realizeze fenome n e mult mai uimitoar e ca cele susce ptibile de- a se realiza în planul fizic.

De ce toata splendo ar e a trebuie sa fie în afara omului si nu în el? Câti oame ni nu va vor spune: "Veniti în atelierele mele, în garajul, în uzina me a..." Dar nu va vor spune niciodat a: "Veniti sa- mi vizitati forul interior", fiindca stiu ca în ei se etale az a tot felul de dezordini, se dezlantuie toat e pasiunile; nu este un spect a col frumos, nu veti fi încânt a ti si deci e mai bine sa fie ascuns e . Dar e pacat !

II. Cum v-am mai spus deja, desi laser- ul este o realizare recent a, de mii de ani. Initiatii cunost e a u acest principiu, fiindca în realitat e nimeni nu poat e sa descop er e nimic în planul fizic care sa nu existe deja sub o forma sau alta în planul subtil.

A descop eri, este numai a rega si prin intuitie, imaginatie sau tatonar e, ceva ce exista deja în planul subtil. Toate apar at ele cum sunt radioul, televiziune a , telefonul sunt bazat e pe acele a si legi care actione a z a în planurile superioar e, sau chiar în corpul nostru fizic: urechile, ochii nostri, creierul nostru, inima, plamâ nii nostri ...

V-am arata t ca principiul laser- ului rega s e s t e în om: coloana (verte br al a?) verticala (care are pozitia verticala) si sexul (care atunci când este în activitat e ia pozitia orizontala), sunt doar forme de laser. Individul? care dorest e sa- si sublimez e energia sexuala nu se oprest e la laserul inferior, sexul, el lucreaz a cu celelalte laser- uri, cu cel al coloanei vertebr ale, si acest

24

laser este mai puternic, el poat e misca cerul si pa mâ n t ul. Deci, proble ma care se pune acu m pentru discipol este de a învata sa treac a de la linia orizontala la linia verticala. Orizontala este directia mat e riei, verticala este cea a spiritului, iar cruce a este sinteza celor doua. Întreba ti- i pe crestini daca stiu ce reprezinta cruce a. Pentru ei ea nu are sens decât pentru ca Iisus a fost rastignit. În realitat e cruce a este un simbol mult mai larg.

Dar sa reveni m la laser. Pentru a trece de la "laserul orizontal" la "laserul vertical", discipolul nu trebuie sa mai caute placere a în actul sexual, ci numai lucrare a spirituala.

Deseori, în timp ce anu miti barba ti sau femei vin la mine sa se plânga fiindca nu reuse s c sa- si stapâ n e a s c a forta sexuala, sunt obligat sa le explic ca acest lucru se întâ mpl a fiindca asociaza acea s t a forta ideii de placer e în loc sa o asociez e celei de lucru. Energia sexuala are acee a si origine ca si energia solara, este "forta cea mai puternica dintre toate fortele" de care vorbest e Herme s Trisme gist. Aceast a forta exista în planuri diferite: în planul fizic, se manifest a ca energie solara, dar în planul spiritului se manifest a ca lumina pura.

Fiindca omul este imagine a universului, cel care reus e s t e sa dirijeze ace a s t a forta pâna la creier, pâna la chakra Sahasr a r a, proiecte a z a acee a si lumina ca si soarele, în timp ce la cei care o proiecte a z a prin laserul inferior, acea s t a lumina se conde ns e a z a , deve nind lichida. Dar indiferent de stare a sub care se manifest a , este de ace e a si natura cu lumina soarelui. Initiatul care a reusit sa introduc a puritat e a în toat e celulele sale, este capa bil sa trans mit a prin sexul sau particule eterice, o lumina invizibila care produc e efect e benefice asupr a tuturor creat urilor în spatiu.

Voi spuneti: "Dar este scabros !" Da, multe lucruri pot sa para scabroa s e celor care nu stiu sa citeasc a si sa interpre t ez e într- o manier a pura si dezinter e s a t a carte a naturii vii. În realitat e, chiar ceea ce barbat ul poat e sa dea fizic femeii prin sexul sau este diferit în functie de gradul sau de evolutie. Fiindca sa stiti, ca regula gener ala, modul de a trai al unei fiinte deter min a calitat e a ema n a tiilor sale.

Oame nii au o viziune atât de grosiera si de mat eriala asupra lucrurilor care, pentru ei, nu însea mn a decât - în cazul schimburilor între barbati si femei - sarut ari si faptul ca se culca împreun a . Este o grese al a: în realitat e barbat ul si femeia fac schimburi într- un dome niu mult mai subtil, de care nu sunt întotde a u n a constienti. Într- o adunar e , de exe mplu, un baiat si o fata care nu se cunosc se observa de la distant a si se simt deoda t a atrasi unul fata de celalalt: în acel mome n t , dintr- un anu mit loc al corpului, baiatul ema n a ceva eteric pe care fata îl prime s t e fara sa- si dea sea m a , si ace a s t a energie se propa g a prin tot corpul sau. Ei nu s- au atins, nu s- au sarut a t, dar când se întorc acas a, se simt încânt a ti, dilatati. Şi ace a s t a deoar ec e fara stirea lui baiatul a dat ceva pe care, fara sa stie, la rândul sau, fata l-a primit.

Aceast a energie, v-am mai spus, este de ace e a si natur a cu energia solara. Evident, la cei mai multi oa me ni, datorita vietii lor dezordon a t e si haotice, ea nu este atât de pura ca lumina soarelui, dar la Initiatul care se apropie de perfectiune, este o energie care actione az a favorabil asupr a întregii naturi si chiar asupr a oa me nilor. Este un subiect delicat de discut at, fiindca nu stii niciodat a cum esti înteles. Daca unii acu m îsi imagine az a ca sunt ca soarele, ce s- ar întâ mpl a ? ... De acee a va cer sa nu va lasati purtati de toat e divagatiile. Eu va explic cum înteligent a cos mic a a conce put omul dupa imagine a soarelui pentru a va stimula în munc a voastra si depinde de voi sa ma întelege ti corect si sa faceti eforturi în sens ul spiritual. În orice caz, vedeti, nu sunt împotriva dragos t ei, spun numai ca trebuie alese cele mai bune aspect e , cele mai bune manifest a ri, asta- i tot. Numai iubirea poat e sa- i faca pe oame ni perfecti, dar daca nu este bine întelea s a si manifest a t a , tocmai ea poat e produc e pierder e a uma nita tii.

Forta cea mai puternica dintre toat e fortele este forta sexuala, fiindca ce alta forta din univers se poat e comp ar a cu ea ? Ce alta forta ar pute a crea viata ? De altfel, când Herme s Trisme gist a spus referitor la acest subiect: "Soarele este tatal sau", a subliniat origine a sa solara. Din nefericire, oame nii sunt atât de decazuti încât actul prin care barbat ul fertilizeaz a femeia nu are nimic solar. Dar va redeve ni. Şi nu numai acest act: toat e actele vietii noastr e cotidiene trebuie sa redevina solare, adica luminoa s e , calduroa s e si vivifiante. În Arborele Sefirotic, Kether este legat de Tatal, Tipheret de Fiul si Iesod de Duhul Sfânt. Când v-am vorbit de "Misterele lui Iesod" 2 , v-am spus ca acolo, în Iesod, se afla iubirea pura, si de ace e a "pacatul contra Duhului Sfânt" mentiona t în Evanghelii, este pacatul contra iubirii. Duhul Sfânt, ace a s t a 2

. Volumul VII din Opere Complet e

25 energie a iubirii, care, atunci când apare în puritat e, ia calea spre cer. Forta Kundalini nu este nimic altceva decât focul Duhului Sfânt care este ador mit în om. Numai prin puritat e se trezest e în Iesod, urca pâna în Tipheret, inima, unde devine lumina, si ajunge pâna la Kether, chakra coroan ei unde devine atot- putere.

Forta Kundalini este deci acelasi lucru cu forta cea mai puternica dintre toate fortele de care a vorbit Herme s Trisme gist. Aceast a forta capa bila sa creeze viata este o conde ns a r e a luminii solare. La Initiatul care o poat e sublima, ea redevine eterica si ea se manifest a ca lumina prin inter me diul ochilor si creierului sau. dese n pag.99??

III. Voi care caut ati sa va dezvoltati perfect în cele trei lumi, fizic, spiritual si divin; voi care caut ati dragos t e a , întelepciun e a si adevar ul; voi care caut ati libertat e a , putere a si fericirea; voi trebuie sa stiti ca nu puteti sa le gasiti decât daca aveti un singur scop în viata, sa merg e ti întro singura directie. Indiferent care ar fi datoriile si sarcinile voastre, preocup a rile si gândurile voastre, toate dorintele si miscarile - chiar ale celulelor voastr e - trebuie sa me ar g a într- o singura directie: Împara tia lui Dumnez e u si Drepta t e a Sa, Iubirea Divina, lumina. In acel mo me n t , se face în asa fel o mobilizare a energiilor în voi, încât veti ajunge sa realizati tot cee a ce doriti.

Fiecare om pose d a un spirit, un suflet, un intelect, o inima, o vointa, un corp fizic si cea mar e dificultat e este pentru el sa le armonizez e. Atâta timp cât nu a reusit sa realizeze o unitat e în el, nu poate fi nici tare nici puternic. Unul din scopurile înitierii este de a crea acea s t a unitat e în om. De ace e a insist mer e u sa învatati sa faceti converge n t e în voi toate facultatile, toat e activitatile voastr e, catre un singur punct. Fie ca este vorba de suflet, spirit, intelect, inima, abdo m e n , sex ... trebuie sa le dati drept scop perfectionar e a noastr a, iluminar e a voastra. Odata realizata în fiecare din voi acea s t a unitat e, cu totii aici ne (?!) vom pute a concentr a asupr a luminii. În acel mome n t , va fi o degajar e de forte atât de mar e, încât daca va dau câteva formule de pronunt a t, vom pute a produc e efecte benefice asupr a întregii uma nita ti.

Da, as vrea sa va fac sa întelege ti ca lucrare a cu gândul pe care o face m aici, cu totii, poat e, daca este corect execut a t a , sa degaje o lumina atât de puternica, ca cea a laserului si sa produc a efecte asupra întregii lumi.

Bineînteles puteti face acest exercitiu de concentr ar e asupr a luminii singuri acas a la voi, dar daca îl face m împreun a , puter e a sa va fi consider a bil amplificat a. Pentru a pute a atinge si ajuta întrea g a uma nita t e , este nece s a r un laser format dintr- un numar foarte mar e de persoa n e conce ntr a t e asupr a acelora si idei. Va plânge ti des eori ca meditati fara un mar e rezultat: este fiindca va conce ntr a ti cu totii asupr a unor subiect e diferite si câteod a t a chiar asupr a subiect elor care va depa s e s c cu mult pentru ca ace a s t a medita tie sa fie eficace. În timp ce daca va concentr a ti cu totii asupra luminii, - ceea ce nu este atât de diferit, stiti cu totii cum este, - fiecare va fi sustinut în efortul sau, si vom produc e cu totii o vibratie identica unei puteri ne maiînt âlnite, pentru ca fiecare va vibra la unison cu lumina. Numai ca ceea ce lipsest e, este obisnuint a de a va conce ntr a, prea putini sunt exers a ti sa faca cu adevar a t acea s t a lucrare; ceilalti ... Dumnez e u stie la ce gânde s c ! Dispers a ti ... mere u dispers a ti.

V-am vorbit dese ori despr e Piramide si de cee a ce reprezinta simbolic ace a s t a figura geome t rica a pira midei ale carei muchii se întâlnes c în vârf 3 . Ei bine, cei care au construit Piramidele în trecut cunost e a u secret ul laserului. Piramida îi invita pe oa me ni sa gase a s c a vârful, sa vibreze la unison cu vârful, fiindca în acel mo me n t se degaja forte extraordinar e .

Este acelasi simbol cu al cercului având un punct central, de care v-am vorbit la fel de mult 4 . În punctul central se conce ntr e a z a toat e fortele.

Punctul central, este natur a superioar a, spiritul nostru, Dumn ez e u Însusi, în timp ce cercul, este natur a inferioara, corpul nostru fizic, mat eria care trebuie anima t a prin vibratiile spiritului.

Concentr â n d u- ne asupr a luminii ale carei vibratii sunt foarte rapide, ne apropie m de punctul

3

. Vezi Volumul XXX (cap. VIII, part e a a 4- a) din Operele Complet e

4

. Vezi Volumul VIII din Operel e Complet e.

26

central, de Dumnez e u, si El anima mat eria noastr a. Prin ace a s t a vibratie intens a punctul poat e forma cercul, universul.

Nimic din ce ati pute a utiliza pentru a fi sana tosi, echilibrati, fericiti, nu poate fi la fel de eficace ca lumina. Bineîntele s, îmi veti spune ca nu o credeti, fiindca v-ati gândit deja la lumina si ace a s t a nu a dat rezultat e, în timp ce anu mit e caset e , anu mit e pilule ... imediat rezultat e t el e apare a u ! Ei bine, sa stiti ca acest e const at a ri ale voastre sunt eronat e . Nu ati învatat înca sa lucrati cum trebuie cu lumina, si atunci sigur nu iese nimic. Dar învatati sa vibrati la unison cu ea, s- o atrage ti, s- o înviati în voi si veti vede a de ce e capabila ! Nimic nu va poate ajuta ca lumina.

Eu, întrea g a viata m- am ocupa t de lumina, fiindca numai lumina m- a interes a t. Aceast a nu însea mn a ca am înteles- o, ca o pose d, dar înca din tineret e a me a, chiar într- o perioada când traia m în mizerie, stia m ca nu ma însel daca ma ocup de lumina, fiindca gratie ei se pot realiza cele mai mari transfor ma ri la început în tot corpul, apoi în inima, în suflet, în spirit si apoi în celelalte creaturi. Câti n- au venit la mine sa se plânga, fiindca sunt descur aja ti, nefericiti de una, de alta ... de nimic ! Şi le spun: "Sunteti într- o astfel de stare fiindca n- ati înteles nimic din acest Învata m â n t . - Cum n- am înteles nimic ? Am înteles totul, v-am citit toate cartile. - Dar simplu fapt ca sunt eti tulburat pentru atât a lucru arat a ca n- ati înteles nimic. Citind toate cartile mele nu este o dovada ca ati înteles ce este acolo. Singura dovad a ar fi fost sa de mon s t r a ti prin înteleger e a dumn e a vo a s t r a . Daca îmi dati acest e dovezi, chiar fara sa fi citit nimic, sunte ti formida bil !" Iata cum trebuie rationat. Şi daca gasiti ca lumina nu are nici o eficacitat e, este pur si simplu pentru faptul ca nu stiti s- o întelege ti, nici sa lucrati cu ea.

Evident, când va vorbesc astfel despr e lumina, trebuie sa va amintiti de ceea ce v-am spus asupr a celor doua cate gorii de lumina: svetlina, lumina fizica pe care o vede m si videlina, lumina spirituala, lumina primordiala, cea pe care Dumnez e u a creat- o la început când a spus: "Sa se faca lumina !" Abia în a patra zi, în mome n t ul în care Dumnez e u a creat soarele, luna si stelele, a aparut svetlina care este numai o manifest ar e mai mat e riala a videlinei. Iar soarele care nu este un glob de foc, cum ne imagina m, ci o entitat e vie care are o constient a ... soarele prime s t e lumina subtila, invizibila, videlina, si o transfor ma în lumina vizibila, svetlina, gratie careia lumine az a universul. Aceast a chintes e n t a , videlina, este atât de puternica încât cel care a reusit sa conde ns e z e în el o miliardime de miligra m va triumfa peste toat e obstacolele.

Cu toate ca ace a s t a lumina este difuzata pest e tot în spatiu si ca ea patrund e orice lucru, omul nu o vede, nu o simt e, fiindca nu este atât de dezvoltat spiritual pentru a percep e o realitat e atât de subtila.

Dar concentr â n d u- se frecvent asupr a acest ei lumini, îsi des avâ r s e s t e în asa mas ur a perceptiile, încât nu numai ca începe sa o simta, dar o atrag e, si ea lucreaz a asupra lui. De acee a , în timpul minut elor de medita tie, obisnuiti- va sa va lasati toat e preocup a rile voastre, pentru a va conce ntr a asupr a luminii celest e; astfel o atrag e ti, o introduc e ti în voi, si toate particulele învechite din corpul vostru sunt încet- încet înlocuite de particule pure, luminoa s e .

Facând acest exercitiu, lucrati pentru salvare a si ne murire a voastr a. Nu înceta ti niciodat a sa caut ati lumina care singura poat e resta bili în voi armonia absoluta.

Put e t i fac e ac e s t ex e r c i ti u cu lumi n a leg â n d u - l cu res pir a ti a . Inspirati gân di n d ca atra g e t i lumin a si expir ati gân di n d ca o proi e c t a t i asu pr a voa s t r a însiv a , as u pr a orga n e l o r , celul e l or voa s t r e . Din nou inspir at i ... apoi expir ati ... Foart e rep e d e put e t i con s t a t a în ce mo d favor a bil acti o n e a z a ac e s t ex e r ci ti u as u pr a voa s t r a: va simti ti de s c h i s , în pac e .

Odata ce ati atras lumina în voi, puteti face un al doilea exercitiu: inspirati lumina si când o expirati va imaginati ca o proiect ati în lume a întrea g a . Evident, nu este posibil de a face acest al doilea exercitiu decât dupa ce l-ati facut mult timp pe primul si ati înlocuit în voi multe particule terne, maladive, cu particule de lumina. Trebuie astept a t sa simtiti ca munc a de transfor ma r e si purificare a dat roade în voi, pentru a va per mit e sa dati si altora ace a s t a lumina pe care ati primit- o. Aceast a lucrare cu lumina este de ase m e n e a simbolizata prin litera ebraica Aleph .

Aleph este Initiatul care preia lumina celest a, viata divina, pentru a o darui oame nilor.

Timp de câteva minut e, lasati- va deci toat e preocup a rile deopart e . Le puteti relua dupa acee a , dar în timpul meditatiei, tineti- le la usa, sa astept e cel putin pâna termina ti sa va

27 concentr a ti asupr a luminii si toate acest e raze pe care le proiect ati, eu ma voi ocupa sa le adun într- un singur fascicol luminos pe care- l voi proiecta la rândul meu în lume a întrea g a .

Sub pret extul ca nu au nici o situatie, nici daruri, nici calitati extraordinar e, multi se cred îndrept a titi sa traiasc a o viata mediocr a. Nu, nime ni nu se poat e justifica astfel. Chiar fiinta cea mai lipsita, din toate punctele de veder e, poate lucra cu lumina, fiindca este simplu si accesibil pentru toti, si facând acea s t a se realizeaz a ceva mai import a nt si mai util decât toat e activitatile celor mai capa bili oa me ni din toate celelalte dome nii de activitat e. Chiar fiinta cea mai dez mo s t e nit a are posibilitate a sa dobâ nd e a s c a acest nivel de constiinta superior, sa lucreze pentru a ajuta, pentru a lumina, pentru a sustine si aduce pace a întregii uma nita ti.

Unii vor spune: "Dar nu este posibil, oame nii sunt atât de numer osi si eu sunt atât de mic !"

Daca rationati astfel, diminua ti valoare a celor pe care le faceti. Bineîntele s nu veti reusi sa aduce ti pe pamâ n t Împara tia lui Dumnez e u si Drepta t e a Sa de a doua zi, dar din mome n t ul în care o doriti, va orienta ti fortele si energiile voastre în acea s t a directie. Aceast a lucrare produc e efect e mai întâi asupr a voastra însiva: va ridicati, va înnobilati si cum nimic nu ramâ n e fara urmari, într- un mod sau altul îi insuflati favorabil pe cei din jur. Deci, de- acum înainte, în loc sa ne concetr a m fiecare asupr a unui subiect diferit, cee a ce ne risipest e energiile, este de dorit sa ne concentr a m cu totii asupr a luminii, pentru a pute a produc e o vibratie unica, puternica. Ne pute m imagina acea s t a lumina ca pe cea a soarelui: alba, clara, limped e , stralucitoar e, si facând acest exercitiu în ritmul respiratiei, vom degaja o energie spirituala care va trezi constiintele a milioane de indivizi în lume, pentru ca toti sa încea p a sa lucreze pentru pace a si fericirea uma nita tii.