Be TUI, #38, Mai 2019

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Cu autorulota ¸ prin Alpi ¸si Dolomiti Turism culinar SOUVLAKI, POTIRAKI SI ¸ BUZUKI

Be „Eu, ca tot românul, vara merg în Grecia!”

“I, like my fellow Romanians, go to Greece in the Summer!”

¸ Moderatie ¸si eleganta ¸˘ în Muscat unanhaihui.ro BeTUI Nr. 38 (53), edi]ie nou\ • mai/iunie 2019

Cele mai bune plaje ¸ 2019 din lume, editia

I

Turism culinar de cinci stele, la Istanbul

Parcurile I americane 2

Mediterana sau Egee?

2 X 10 motive pentru o vacanta ¸˘ în Antalya sau Bodrum în aceasta˘ vara˘

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustVISION sub brandul TUI TravelCenter

Mihai Calin ˘

PhotoLife

PREVIEW

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

66.

4. Point of View – unanhaihui.ro – Vacan]\ în Oman – Modera]ie [i elegan]\ în Muscat.

10. Top destina]ii – Mediteran\ sau Egee?

– 2 X 10 motive pentru o vacan]\ în Antalya sau Bodrum în aceast\ var\.

6. Point of View • Parcurile americane – Spooky Gulch.

16. Destina]ii exotice – unanhaihui.ro – Vacan]\ în Oman.

Modera]ie [i elegan]\ în Muscat.

32.

32. Interviul edi]iei – Mihai C\lin – „Eu, ca tot romånul, vara merg în Grecia!” – “I, like my fellow Romanians, go to Greece in the Summer”.

40. Destina]ii – Parcurile americane 2.

48. Branduri romåne[ti – „Semnele ceriului”.

52. Inspira]ie pentru urm\toarele vacan]e – Cele mai bune plaje din lume, edi]ia 2019.

24. Cu autorulota prin Alpi [i Dolomi]i.

16.

Foto: Anca Alina Du[e, © TUI TravelCenter

8. Editorial Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines România – Trenduri în turism.

Foto: © justvision

Foto: © Cristiana Constantinescu

3

59. Top 10 oferte recomandate – Charterele 2019.

60. La Green Village s-a deschis sezonul vacan]elor de neuitat!

62. City Break la Istanbul.

66. Turism culinar de cinci stele, la Istanbul.

70. Mozaic – Souvlaki, potiraki [i buzuki.

74. Avanpremier\, turism de festival – G\råna Jazz Festival.

70.

Foto: © Nicu Cherciu, fotonicu.wordpress.com nicucherciu.wordpress.com • www.facebook.com/nicu.cherciu

4

POINT OF VIEW • UNANHAIHUI.RO • VACAN}| ÎN OMAN

Oman a fost, de la începutul vacan]ei, planul de evadare dintre zgârie-norii din Emirate. Auzisem c\ aici nu exist\ niciunul, dar mun]i, plaje [i drumuri întinse sunt cât cuprinde. Speram s\ ne surprind\, s\ fie neobi[nuit, haotic, dar cu ap\ turcoaz [i mun]i spectaculo[i. Ni-l închipuiam ca pe un Maroc cu ie[ire la Oceanul Indian. Imediat urma s\ ne convingem dac\ am avut dreptate sau nu. Suntem evada]i de 3 ore din Dubai [i, în câteva minute, urmeaz\ s\ trecem grani]a în ceea ce, oficial, se cheam\ Sultanatul Omanului. Dar doar dac\ labradorul negru [i plinu] din fa]\ noastr\ ne d\ voie.

Citi]i `ntregul articol de la pagina 16

¸ ˘ ÎN OMAN VACANTA ¸ ¸si eleganta ¸˘ în Muscat Moderatie

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Foto: Anca Alina - Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

5

6

POINT OF VIEW • PARCURILE AMERICANE • SPOOKY GULCH

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

PARCURILE AMERICANE 2 Peisajele americane sunt unele dintre cele mai emblematice din lume. Anual, cele 59 de parcuri na]ionale aflate în Statele Unite ale Americii sunt vizitate de peste 300 de milioane de turi[ti. Acest num\r reprezint\ jum\tate din popula]ia Europei sau aproape întreaga popula]ie din SUA! Citi]i `ntregul articol de la pagina 40

Foto: © Dan Dinu www.photolife.ro

EDITORIAL • DRAGO{ ANASTASIU, PRE{EDINTELE GRUPULUI EUROLINES ROMÂNIA

Trenduri în turism De aproape 10 ani, economia romåneasc\ cre[te. {i ne bucur\m c\ este a[a. Efectele pozitive ale acestei cre[teri economice, pentru to]i cei care tr\im `n Romånia, se materializeaz\, pån\ la urm\, prin cre[terea puterii de cump\rare, sau altfel spus, noi to]i vom avea mai mul]i bani `n buzunar. Dup\ ‘89, din ce `n ce mai mul]i romåni au `nceput s\ c\l\toreasc\, unii destul de mult, [i acumuleaz\ experien]e. Mul]i dintre noi ne-am rezolvat nevoile bazale, traiul de zi cu zi [i cheltuim tot mai mul]i bani pe vacan]e.

Fie c\ vorbim de outgoing, adic\ de vacan]ele petrecute `n afara ]\rii, fie c\ vorbim de vacan]ele petrecute `n ]ar\, un lucru este evident: turismul se maturizeaz\. Schimbarea `n bine a fost adus\ [i de cei care activeaz\ `n industrie, fie c\ lucreaz\ `n agen]iile de turism, fie `n hotel\rie, dar [i de digitalizarea accelerat\.

Sunt multe lucruri bune `ntåmplate `n ultima perioad\, dar m\ voi referi doar la cele esen]iale. Un salt important a fost posibil datorit\ folosirii din ce `n ce mai active a lumii internetului, atåt pentru informare [i rezerv\ri, cåt [i pentru recenzii. Totul este acum la „un click distan]\”. Digitalizarea e din ce `n ce mai complex\, dar [i consumatoare de timp. ~n mediul online orice gre[eal\ se vede [i este taxat\ nemilos, dar `n acela[i timp, schimb\ `n bine mentalitatea celor care activeaz\ `n industrie, iar grija fa]\ de turist cre[te.

Odat\ cu acumularea de experien]e, turi[tii au trecut de etapa în care cump\rau un con-

cediu, la cea în care achizi]ioneaz\ experien]e.

O camer\ de hotel [i o mas\ la restaurant nu mai `nseamn\ mare lucru. Turi[tii vor s\ tr\iasc\ lucruri extraordinare, pe care nu le au `n fiecare zi. {i de aici cre[te importan]a experien]elor la fa]a locului, de la wellness pån\ la excursii, sport sau gastronomie de excep]ie.

Turi[tii romåni `n]eleg din ce `n ce mai mult cåt de important este s\-[i planifice din timp vacan]a. {i asta nu doar de dragul economiilor pe care le pot face `n perioadele early-booking.

Daca rezervarea se face din timp, op]iunile sunt diverse, iar turi[tii se vor putea bucura mai din timp de ideea de vacan]\. Dac\ `n urm\ cu cå]iva ani perioada cea mai aglomerat\ pentru rezerv\ri era `n lunile iunie [i iulie, acum perioada de vårf a rezerv\rilor este în ianuarie [i februarie [i, peste cå]iva ani, vom putea discuta mai mult despre rezerv\rile f\cute `n lunile noiembrie [i decembrie ale anului anterior concediului.

Dup\ ce ani de zile, `n mod firesc, to]i au vrut s\ plece din ]ar\ [i s\ experimenteze locuri

noi de pe mapamond, romånii redescoper\ destina]ia turistic\ Romånia. Iar dac\ acum 10 ani mai to]i se `nghesuiau pe Litoral, acum mul]i dintre ei aleg Delta Dun\rii, Transilvania sau Bucovina pentru c\ aceste locuri sunt cele care caracterizeaz\ cu adev\rat turismul romånesc. ~ncep s\ apar\ noi categorii de turi[ti.

La acest lucru contribuie, pe de-o parte, voucherele de vacan]\ date de guvern celor din zona bugetar\ – mul]i nu mai fuseser\ `ntr-o sta]iune de ani buni, sau, poate, niciodat\ –, iar pe de alt\ parte de cre[terea, a[a cum era normal, a num\rului de pensionari sau a seniorilor, cum sunt denumi]i `n turism, dornici s\ descopere locuri noi. Partea cea mai bun\ a acestui fenomen este c\ aceste categorii de turi[ti nu se rezum\ neap\rat doar la weekend-uri sau la vacan]ele copiilor [i nepo]ilor pentru a petrece un timp de calitate `ntr-o sta]iune turistic\, ci aleg extrasezonul, de multe ori, la fel de frumos [i atractiv ca perioada de plin sezon [i `[i rezerv\ vacan]e mai ales `n Delt\ sau `n Transilvania.

8 Publisher

BeTUI nr. 38(53), mai/iunie 2019 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Dan Dinu, PhotoLife

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti e-mail: office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 728 006 654

Editor in chief: Adriana Constantin (office@justcpr.ro)

Colaboratori: Anca Cheregi, Dollores Benezic, Dan Dinu, lie Tudorel, Simona Giurea

Editori: Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u

Photo: Anca Cheregi, Paolo Soriani, Dollores Benezic, Dan Dinu, Bogdan Mihai B\la[, Ilie Tudorel, Nicu Cherciu, Shutterstock Anca Du[e – unanhaihui.ro, Bogdan Ni]\

Senior Art Director: Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu

Traducere: John Rock Publicitate: GSM: +40 728 006 654, cstef@justcpr.ro

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines.

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

~n acela[i timp, cre[te sim]itor num\rul celor care pleac\ mai des departe de Romånia, `n destina]ii exotice. Nu doar din simplul motiv c\ zborurile au devenit mai accesibile, dar [i datorit\ faptului c\ tot mai mul]i romåni `ncep s\-[i permit\ bugete mai mari de vacan]\.

Num\rul mare de transportatori aerieni, low-cost-ul [i pre]urile bune la biletele de avion au f\cut ca mul]i romåni s\ mearg\ de cel pu]in dou\ ori pe an `n ceea ce acum numim city-break-uri, de regul\ `n weekend, `n ora[e din Europa. {i nu `n ultimul rånd, dac\ acum cå]iva ani

vacan]a principal\ dura cel pu]in dou\ s\pt\måni, observ\m o tendin]\ de limitare la cel mult 7 zile a duratei concediului, dar la cre[terea num\rului de concedii la cel pu]in dou\ „principale” pe an. ~n tot acest r\stimp [i `n paralel, lumea agen]iilor de turism a evoluat. Lumea internetului a pus o presiune imens\ pe agen]ii, iar cele care nu s-au adaptat nu au rezistat `n pia]\.

Experien]a de care vorbeam mai sus `ncepe de la rela]ia clientului cu agen]ia de turism sau site-ul de internet al acesteia. Chiar dac\ turi[tii caut\ [i se informeaz\ de pe internet ei vor,

totu[i, s\ aib\ o rela]ie direct\ cu o fiin]\ uman\ dintr-o agen]ie.

Dar nu oricum, ei vor experien]e “WOW”.

Instruirea consultan]ilor de turism a f\cut [i ea pa[i importan]i. Ace[tia nu beneficiaz\ de timpul pe care turi[tii `l au acas\ pentru a compara `n tihn\ sute de destina]ii [i mii de pre]uri, dar pot face acest lucru `n timp record `n agen]iile `n care s-a investit `n tehnologie.

Iar, `n final, am s\ vorbesc despre ZÅMBET. Sloganul agen]iilor TUI TravelCenter este ”We put a smile in people’s faces!“ sau “Discover your smile“, iar la resortul nostru din Delt\, care are un nume sugestiv, Green Village, ne place s\ le spunem turi[tilor “the answer is yes, now tell me the question“. Nimic nu mai merge `n turism f\r\ zåmbet. Zåmbetul este principala experien]\ pe care romånii, suficient de stresa]i la serviciu sau acas\, `n general, vor s\ o tr\iasc\. {i pe care o merit\ din plin. Noi am `n]eles mai demult acest lucru [i faptul c\ sute de mii de turi[ti apeleaz\ la noi ne face s\ credem c\ suntem pe drumul cel bun. Noi le zåmbim oamenilor, iar ei ne `ntorc zåmbetul, acordåndu-ne `ncrederea lor.

Cu acest gånd, nu-mi r\måne decåt s\ v\ urez „Drum Bun [i Vacan]\ cu Zåmbete”!

Foto: ©JustVISION

Foto: © Nicu Cherciu, fotonicu.wordpress.com nicucherciu.wordpress.com www.facebook.com/nicu.cherciu

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

COLABORATORII EDI}IEI Dan Dinu

Dollores Benezic

Anca Cheregi

Pentru mine, fotografia nu este doar o art\, ci [i o unealt\ important\, mai ales atunci când discut\m despre ce reprezint\ fotografia documentar\. Dac\ nu ar fi existat acest gen fotografic, nu am [ti cum a fost debarcarea din Normandia, fotografiat\ de Robert Capa, nu am putea vedea criza american\ din anii ‘30 prin ochii fotografei Dorothea Lange, nu am con[tientiza la fel de bine pove[tile despre foametea din Africa spuse în imagini de Kevin Carter, nu am cunoa[te nimic din lumea popoarelor indigene ale planetei, din marile explor\ri geografice sau din speciile care între timp au disp\rut. www.dandinu.net I www.photolife.ro

„Se zice c\ un str\mo[ de-al tat\lui meu tr\ia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, [i era un soi de slujba[ al cet\]ii. Treaba lui era s\ bat\ toba pe uli]e ori de câte ori st\pânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ie[ea cu toba pe uli]e i se spunea „bine zici, m\i!” (cu varianta regional arhaic\ „ghini zi[i, m\i!”). Azi a[a, mâine a[a, „bine zici” i-a devenit porecl\, renume [i în cele din urm\ nume de rezonan]\. Benezic a ajuns s\ aib\ în zilele noastre o str\-str\-nepoat\ ziarizd\ – eu.” www.dollo.ro

„Dac\ nu m\ g\si]i acas\, prelucrånd poze [i scriind al\turi de cele dou\ pisici ale mele, mai mult ca sigur sunt pe drumuri, prin Romånia sau prin ]\ri str\ine. M\ entuziasmez u[or la gåndul unei c\l\torii, fie c\ e vorba de o excursie de 3 s\pt\mani pe alt continent, fie c\ e vorba de un weekend petrecut `ntr-o cas\ veche din inima Transilvaniei. Lucrez la un proiect, vreau s\ transform excursiile `ntr-un stil de via]\. A[a c\, `mpreun\ cu so]ul meu, am purces la construirea unui camper van cu care, sper\m noi, vom descoperi lumea.” www.ancacheregi.ro

9

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II • MEDITERANA SAU EGEE? Cine nu are nevoie de un sejur plin de soare, de relaxare [i r\sf\] pe malul m\rii?

Poate c\ v\ dori]i ceva mai mult decât odihna pe [ezlong, [i vre]i un sejur plin, cu vizite la vestigii istorice celebre, în ora[e pitore[ti, excursii pe c\r\ri de munte c\tre adev\rate minuni ale naturii. Dac\ visa]i s\ v\ bucura]i [i de plaje, unele faimoase, [i de distrac]ie, de aventur\ [i de obiective unice, atunci Turcia ar trebui s\ fie prima pe lista dvs.

MEDITERANĂ

10

1. Sunt u[or accesibile din România.

2. Reprezint\ un etalon al ospitalit\]ii.

Zborul direct cu o curs\ charter din România nu dureaz\ nici dou\ ore. În plus, clien]ii TUI TravelCenter au transfer gratuit de la aeroport c\tre hotelul ales [i de la unitatea de cazare c\tre aeroport, c\l\torie în deplin\ siguran]\ [i confort.

Nu mai e niciun secret c\ Turcia în general, mai cu seam\ Antalya [i Bodrum, în particular, înseamn\ vacan]e relaxante, pline de r\sf\], pe malul m\rii. Gazdele î[i doresc [i [tiu s\ fac\ din sejurul Dvs. unul cât mai pl\cut, sunt mereu cu zâmbetul pe buze [i gata s\ v\ serveasc\.

Întreba]i consultan]ii no[tri ce hoteluri v\ recomand\ [i a]i f\cut deja un pas important c\tre un sejur de neuitat!

3. Serviciile de calitate sunt la un pre] corect.

Calitatea serviciilor [i diversitatea lor au f\cut din Antalya [i Bodrum destina]ii estivale

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Dou\ destina]ii deosebit de accesibile [i de primitoare, Antalya [i Bodrum, au cu ce s\ v\ încânte! Dac\ nu v-a]i hot\rât înc\ unde s\ v\ petrece]i vacan]a în aceast\ var\, v\ oferim 2 X 10 motive pentru a lua o decizie.

SAU EGEE?

Alanya, Portul turistic, Turnul Ro[u

Foto: © justvision

2 X 10 MOTIVE PENTRU O VACANTA ¸ ˘ ÎN ANTALYA SAU BODRUM ÎN ACEASTA˘ VARA˘

din ce în ce mai preferate de c\tre turi[tii din toat\ Europa. Pachetele all inclusive oferite de hotelurile din Turcia nu propun doar mese [i b\uturi cât e ziua de lung\, ci [i o serie de servicii incluse în pre]. Este vorba de accesul gratuit la aqua-parcuri, ziua sunt programate diverse activit\]i (sportive [i distractive) pentru copii [i adul]i, iar seara se încheie cu diferite spectacole.

Nu ai cum s\ te plictise[ti!

11

DESTINA}II BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Alanya, foto: © justvision

4. Gastronomia.

12

Cele dou\ regiuni diferite au în comun gastronomia turceasc\, c\reia cu greu îi poate rezista cineva. De la legumele delicios preparate, la salate [i pân\ la kebab, baclava sau cataif, buc\t\ria turceasc\, fie ea din Antalya sau Bodrum, te încânt\!

5. Diversitatea.

Ambele destina]ii au o ofert\ complet\ [i complex\ pentru oaspe]ii lor. Au [i mun]i [i mare, relaxare [i distrac]ie, istorie veche [i tradi]ii bine p\strate.

6. Tradi]iile întâlnesc modernitatea.

Minaretele se înal]\ c\tre cer cu siluetele lor zvelte, iar muezinii cheam\ periodic la rug\ciuni.

Dar aceasta nu împiedic\ petrec\re]ii s\ întâmpine zorii zilei în cluburi [i discoteci. Bodrum este un pol al distrac]iilor de neconstestat, dar nici Alanya (Antalya) nu se las\ mai prejos.

Hammamul este o tradi]ie în Turcia, iar în Bodrum exist\ un astfel de centru care dateaz\ de la jum\tatea sec. al VIII-lea, Bardakç Hammam, cea mai veche baie turceasc\ din zon\. Orice centru spa, mai ales cele din hotelurile din Antalya, ofer\ experien]e deosebite de relaxare [i vitalizare.

7. Marea [i plajele sunt mereu aproape.

E var\ [i adierea r\coroas\ a apei m\rii nu e de ratat! Iar croazierele sunt cele mai u[oare mo-

Antalya, foto: © justvision

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

I P }I TO INA ST DE

MEDITERANA SAU EGEE?

duri în care v\ pute]i bucura [i de peisaje fabuloase [i de apele clare [i limpezi ale M\rii Egee sau Mediteranei, dup\ caz.

Antalya, destina]ia complet\ pentru amatorii de all inclusive 8. Serviciile all inclusive.

Antalya este o regiune care a devenit sinonim\ cu r\sf\]ul all inclusive în hoteluri sau cluburi imense unde oaspe]ii sunt trata]i ca ni[te prin]i. În astfel de resorturi sunt [i plaje [i piscine imense, pute]i face diverse sporturi, unele au propriile parcuri acvatice sau terenuri de golf, tenis, fotbal.

Dac\ nu v\ dori]i s\ v\ „pierde]i” într-un resort imens, unde ave]i de toate la dispozi]ie, un adev\rat or\[el, pute]i opta pentru un boutique hotel de pe malul m\rii.

bile, cum ar fi Poarta lui Hadrian, în centrul ora[ului Antalya. Altele, precum ruinele Imperiului Lycian, sunt împr\[tiate în întreaga provincie.

Asigura]i-v\ c\ a]i vizitat teatrul vechi [i remarcabilele morminte lyciene de piatr\ din Myra (Demre), vechile ruine din Arykanda [i fosta capital\ a Imperiului Lycian de la Xanthos.

Nu ave]i motive s\ ocoli]i nici teatrul roman de la Aspendos, unul dintre cele mai bine conservate teatre romane, construit în secolul II î.Hr. [i nici ora[ul antic Side, care se bucur\ nu doar de briza m\rii, ci [i de prezen]a vestigiilor unui amfiteatru roman, de cele ale templelor lui Apollo [i lui Artemis. Aici încerca]i [i un suc de rodii, probabil c\ nu exist\ nimic mai bun pentru o zi c\lduroas\! Iar la Perge impresioneaz\ combina]ia de relicve grece[ti, romane [i bizantine, repere din istoria locului, veche de peste 2.000 de ani.

9. Artefactele istorice.

Muzeul Antalya, unul dintre cele mai mari muzee din Turcia, are o colec]ie impresionant\ de exponate menite s\ le potoleasc\ pasiona]ilor de istorie setea de cunoa[tere. În cele 13 s\li de expozi]ie [i în galeria în aer liber a acestui muzeu din Konyaalt sunt expuse artefacte deosebite care ilustreaz\ istoria acestei regiuni de la malul Mediteranei. Sunt aici de admirat mii de descoperiri arheologice, pornind din paleolitic.

10. Vestigiile vechi [i interesante.

Perge, Side, Aspendos, Alanya [i Myra sunt câteva din locurile cu care Antalya se poate mândri cu istoria ei veche [i cu vestigiile p\strate aproape intacte. În Antalya exist\ multe situri istorice din diferite perioade, unele foarte vizi-

11. Minuni ale naturii.

Nu duce lips\ Antalya nici de mun]i seme]i, Taurus fiind o prezen]\ impun\toare, greu de trecut cu vederea. Aici pute]i face drume]ii prin mun]i, jeep safari sau rafting. {i vizita la cascade uimitoare e recomandat\, precum cele de pe râul Duden. Sunt 20 de astfel de cascade doar pe râul Duden, din apropiere de Alanya. La concuren]\ e Manavgat, probabil cea mai frumoas\ cascad\ din regiune.

Pe[tera ”Damlata[” („Pic\tur\ din piatr\”).

Pe[tera se afl\ în Alanya, în apropierea m\rii [i este renumit\ pentru miile de stalactite [i stalagmite. Temperatura aerului r\mâne constant\, la 22,3 grade Celsius, iar aerul din pe[ter\ are propriet\]i curative pentru bolnavii de astm.

12. Plajele legendare.

Sc\ldate de apele curate [i clare ale Mediteranei, majoritatea plajelor au nisip galben [i fin.

Iar apa, sub lumina soarelui generos, cap\t\ acea nuan]\ uimitoare de turcoaz. Exist\ plaje foarte frumoase pe care s\ te relaxezi în Antalya, una dintre ele, cea a Cleopatrei, fiind în topul pe 2019 al celor mai frumoase plaje din Europa.

Legenda spune c\ regina Egiptului a primit aceast\ plaj\ în dar de la Antoniu, iar Cleopatra o adora [i i[i petrecea mult timp aici. {i turi[tii o apreciaz\, e clar ceva deosebit!

13. Spritualitate cre[tin\.

Biserica Sfântului Nicolae din Myra este un loc iconic pentru pelerinii cre[tini. Biserica situat\ în localitatea Demre poart\ hramul Sfântului Nicolae, ocrotitorul copiilor, cel care f\cea daruri celor nevoia[i.

Bodrum, ora[ul mereu tân\r [i nelini[tit de la Marea Egee De[i are o vechime de mii de ani, vechiul ora[ Halicarnas e mai tân\r [i nelini[tit ca niciodat\ [i se men]ine în form\ [i în topurile de turism nu neparat datorit\ vârstei venerabile, ci mai ales a cluburilor [i discotecilor sale.

De fapt, Bodrum e unul dintre acele locuri care are de toate: o amplasare unic\, pe malul m\rii, o istorie veche [i mai e [i sediul uneia dintre cele [apte minuni ale lumii.

Iat\ [i motivele pentru care ar trebui vizitat m\car o dat\ în via]\!

14. O destina]ie istoric\.

Este o destina]ie plin\ de urme ale istoriei

13

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II • MEDITERANA SAU EGEE? BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

36 de coloane. Timp de 16 secole, mausoleul lui Mausol s-a în\l]at seme] c\tre cerul Halicarnasului, pân\ când l-a distrus un cutremur, în sec. al XII-lea d.Hr. Se poate vizita ceea ce a mai r\mas din mausoleul distrus de cutremur.

14

Plaj\ din Antalya, , foto: © justvision

19. Plaje deosebite.

sale vechi. Bodrum este locuit de mii de ani [i a trecut peste momente importante. Aici s-a n\scut istoricul grec Herodot, de Bodrum s-a l\sat vr\jit Alexandru cel Mare, de îndat\ ce l-a cucerit, în anul 334 î.Hr., f\r\ a-l distruge.

Nu rata]i sub nicio form\ una dintre emblemele ora[ului, Castelul Sf. Petru, ridicat de cavalerii din Rodos în secolul al XV-lea. Este unul dintre cele mai bine conservate monumente medievale din lume [i g\zduie[te Muzeul de Arheologie Subacvatic\, [i el un punct de atrac]ie foarte apreciat. De sus, de la în\l]imea zidurilor Castelului Sf. Petru, vi se desf\[oar\ la picioare Bodrum, împrejurimile sale, iar în zare î[i semnaleaz\ prezen]a insula Kos. Exist\ [i alte obiective turistice importante în Bodrum, exemple fiind Amfiteatrul Antic [i Turnul Otoman.

Amplasat\ pe un deal deasupra centrului ora[ului, cea mai bine conservat\ ruin\ din Halicarnassus e Amfiteatrul, cunoscut [i ca Teatrul Antic Bodrum. Îl pute]i vizita, sau mai bine, merge]i la un spectacol. În antichitate, capacitatea sa era de aproximativ 13.000 persoane, acum, sunt 4.000, dar tot impresionant e!

15. Bodrum este perfect pentru vacan]ele active.

Sunt multe sporturi acvatice care se pot practica aici, iar oferta de activit\]i distractive pentru cei mari [i cei mici este foarte mare.

Aqua parcul „Aqua Fantasy” e potrivit [i pentru vizitatorii mari [i mici, ca de altfel [i Delfinariul.

Dac\ v\ plac aventurile motorizate, merge]i

într-o excursie off road prin p\durile de pini, dea lungul Coastei M\rii Egee. Ajunge]i în sate pitore[ti, admira]i peisaje superbe, descoperi]i locuri ne[tiute!

Sunt multe plaje deosebite [i obiective de vizitat pentru cei ce iubesc natura. O croazier\ de o zi este cel mai relaxant mod de a cunoa[te împrejurimile Bodrumului, fiind de descoperit nenum\rate plaje superbe. Este recomandat\ [i o croazier\ în Delta râului Dalyan, unde v\ ve]i putea bucura de b\i de n\mol cu propriet\]i miraculoase. Ve]i poposi [i pe celebra plaj\ „Istuzu”, preferat\ mai întâi de ]estoasele marine "Caretta-Caretta" [i apoi de turi[ti. Kargi, Torba, Kisebükü, Akyarlar, Gümü[lük, Fener [i Yahsi sunt câteva dintre plajele deosebite din Bodrum [i împrejurimi. În Insula Neagr\, aflat\ la aproximativ o jum\tate de or\ de Bodrum, v\ pute]i relaxa în grota de unde izvor\sc ape minerale calde.

20. Locuri de pelerinaj cre[tin.

16. Distrac]ie.

Aici exist\ una dintre cele cea mai mari discoteci în aer liber din Europa, Halicarnas, unde se pot distra peste 5.000 de persoane în fiecare sear\... Dar dac\ nu v\ sunt pe plac b\ile de mul]ime, merge]i pe “Strada barurilor”.

Strada e lung\ de aprox. doi kilometri [i sigur ve]i g\si ceva pe placul Dvs.! Oricum, ave]i de unde alege în Bodrum la capitolul distrac]ie, e evident c\ ve]i fi pu[i în situa]ia s\ face]i o selec]ie.

17. Tradi]iile sunt respectate. În contrast cu agita]ia Bodrumului modern, se poate observa cum locuitorii urbei î[i v\d lini[ti]i de treburile zilnice f\când agricultur\ sau comer], ascultând chemarea la rug\ciune a muezinilor.

18. Aici se afl\ una dintre cele [apte minuni ale lumii.

Bodrum este faimos [i pentru Mausoleul regelui Mausol, una dintre cele [apte minuni ale lumii antice. Mausol a domnit în secolul al IV-lea î.Hr. peste provincia elenistic\ Caria. Proiectat de regina Artemisa, so]ia sa, mormântul a fost finalizat la trei ani de la moartea regelui [i impresiona cu arhitectura [i în\l]imea sa. Avea 45 de metri, mai multe etaje [i era sus]inut de

În fosta cetate Efes, odinoar\ înfloritoarea capital\ a provinciei romane Asia, se mai g\sesc destule vestigii. Ruinele Templului Zei]ei Artemis, construit în secolul VI î.Hr., una din cele 7 minuni ale lumii antice, ale Agorei, Odeonului, ale Bibliotecii lui Celsius, stadionului sunt tot atâtea dovezi ale istoriei [i importan]ei locului.

Dar Efes are o însemn\tate deosebit\ pentru cre[tini. În Efes au predicat o perioad\ apostolul Pavel [i Ioan Evanghelistul. În imediata apropiere a ora[ului, spune tradi]ia, ar fi fost îngropat\ Fecioara Maria (în capela Panaghia Kapoulou), iar în interiorul ora[ului, Luca Evanghelistul.

Pe Dealul Privighetorii se afl\ unul dintre cele mai iubite locuri de pelerinaj ale lumii cre[tine: Casa Sfintei Fecioare Maria. A[adar, iat\ dou\ destina]ii complete, cosmopolite [i pline de culoare [i arome pe care le pute]i descoperi în aceast\ var\.

Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

16

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

17 Marea Moschee, © unanhaihui.ro foto: Anca Du[e, Bogdan Ni]\ www.unanhaihui.ro www.tui-travelcenter.ro

Oman a fost, de la începutul vacan]ei, planul de evadare dintre zgârie-norii din Emirate. Auzisem c\ aici nu exist\ niciunul, dar mun]i, plaje [i drumuri întinse sunt cât cuprinde. Speram s\ ne surprind\, s\ fie neobi[nuit, haotic, dar cu ap\ turcoaz [i mun]i spectaculo[i. Ni-l închipuiam ca pe un Maroc

cu ie[ire la Oceanul Indian.

Imediat urmeaz\ s\ ne convingem dac\ am avut dreptate sau nu. Suntem evada]i de 3 ore din Dubai [i, în câteva minute, urmeaz\ s\ trecem grani]a în ceea ce, oficial, se cheam\ Sultanatul Omanului. Dar doar dac\ labradorul negru [i plinu] din fa]\ noastr\ ne d\ voie.

¸ ˘ ÎN OMAN VACANTA ¸ ¸si eleganta ¸˘ în Muscat Moderatie Muscat Dureaz\ 5 minute pân\ se plimb\ printre toate bagajele aliniate pe marginea drumului.

Trece calm [i re]inut, cu o oarecare elegan]\, [i, dup\ ce le miroase pe fiecare de câteva ori, ne da ok-ul din coad\ [i putem continua. În alte 4 ore suntem în Muscat, cu 2 mai târziu decât scria pe bilet, dar nimeni din autocar nu

pare deranjat de vreun fel.

Pe întuneric, la aproape 10 seara, sta]ia de autobuz din Muscat e pustie [i ora[ul nu arat\ a mare lucru. O autostrad\ lat\, de-a lungul c\reia se v\d câteva cupole de moschei bine luminate, [i în rest case cu un etaj cât vezi cu ochii. Un pu[ti manierat într-o c\ma[\ alb\,

Opera din Muscat, foto: © unanhaihui.ro

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

Cartel\ pentru Internet în Oman

18

de Internet (cred c\ 800MB), strict pentru a putea folosi Google Maps.

Nu îmi mai amintesc pre]ul, din p\cate.

Foto: © unanhaihui.ro

Am achizi]ionat o cartel\ local\ din aeroport, cu cel mai compact pachet de servicii

lung\ pân\ la genunchi, ne iese în cale [i ne invit\ în taxiul lui, certificat oficial [i impecabil de curat, dar f\r\ taxator. S\ zicem noi cât face, dar nu mai pu]in de 5 riali (aprox 12 euro). O combina]ie dubioas\ în alte circumstan]e, nu ridic\ acum niciun semnal de alarm\ pentru c\ omul ne explic\ calm [i politicos c\ ne duce cu cea mai mare pl\cere, l\sând s\ în]eleag\ c\ îi e totuna dac\ mergem sau nu.

Muscat e un ora[ curios. Are pu]in peste un milion de locuitori, dar se întinde pe aproape 50 de kilometri în lungul coastei. E modern, destul de curat [i aerisit. Spre bucuria noastr\, într-adev\r, nu are niciun zgârienor [i nici atrac]ii cu care s\ î]i ia ochii. De fapt, puncte principale de interes sunt doar trei – Marea Moschee, Opera [i faleza din ora[ul vechi, cu o sum\ de atrac]ii grupate aici.

U[or de v\zut într-o zi, dac\ n-ar fi r\sfirate pe o distan]\ de 25 de kilometri, într-un ora[ în care niciun taxi (aveam s\ ne convingem repede) nu are taxator. A[a c\ ne mul]umim s\ explor\m pe jos zona din cartierul în care ne-am cazat [i pe cea din jurul Marii Moschei, l\sând restul pentru întoarcere, când vom avea ma[in\.

Plaja este înc\ ocupat\ de b\rci de pescuit [i pesc\ru[i [i, chiar dac\ n-are cel mai fin nisip, e pl\cut\. La un moment dat, un pârâu se vars\ în mare, înverzind o albie mult prea lat\ fa]\ de debitul curent.

Un pod de peste o sut\ de metri lungime trece peste un firicel de ap\ ce pare a se transforma în fluviu în toat\ regula, de câteva ori pe an. În restul timpului este loc de popas pentru stârcii, ]ig\nu[ii [i lop\t\rii indiferen]i la zgomotul autostr\zii cu 6 benzi pe sens, ce

trece pe deasupra.

Lâng\ moschee nu suntem singurii turi[ti, dar suntem printre pu]inii vestici [i, se pare, singurii care ne-am ales ora nu dup\ programul oficial, ci dup\ cum bate lumina.

Prin urmare este închis, dar vremea de ianuarie e foarte pl\cut\ [i putem umbla pe unde [i cum vrem în parcul din fa]\. Ne convine de minune [i prindem apusul tol\ni]i pe gazonul proasp\t tuns.

Pe drum Se zice c\ în anii ’70, când sultanul Qaboos a preluat puterea de la tat\l sau, Omanul avea doar 10 kilometri de drum asfaltat. Acum ie[im din ora[ pe o autostrad\ impecabil\, pentru a face o bucl\ de 1200 km în sud-vestul Muscatului. Ne baz\m pe avântul modernist al sultanului pentru c\ micu]a

Cum am ajuns in Oman De ajuns am ajuns cu un autocar luat dintr-o autogar\ din Dubai, cu bilete cump\rate cu 3-4 ore înainte, de la un oficiu de turism omanez pe care deabia îl remarci.

• Biletul de autocar a costat 55

AED/pers., iar drumul a durat 7 ore.

• Dac\ alege]i varianta asta de a trece din Emiratele Arabe Unite în Oman, ]ine]i cont de faptul c\ noi am pl\tit o tax\ de 35 AED/pers. la ie[irea din Emirate.

Aceast\ tax\ se poate pl\ti numerar sau cu cardul, la ghi[eul v\mii.

• Varianta aceasta de a c\l\tori din Dubai sau Abu Dhabi în Muscat (Oman), nu e foarte popular\; eram singurii turi[ti în autocar.

• Alternativele sunt liniile aeriene locale. Evident, costul biletului de avion este sensibil mai mare ca cel de autocar, dar timpul salvat poate conta mult, dac\ sunte]i limita]i de zilele de concediu.

Faleza ora[ului vechi, foto: © unanhaihui.ro

19

noastr\ Toyota Yaris nu cred c\ ar face fa]\ dac\ asfaltul ne las\ balt\. Închiriatul unei ma[ini în Oman s-a dovedit a fi o idee foarte bun\. Benzina e ieftin\, drumurile aproape impecabile, iar [oferii îng\duitori [i aten]i. Se zice c\ cel mai mare afront în trafic este s\ “dai flash-uri”, claxonul te poate duce în fa]a poli]iei, iar o alterca]ie nu s-a v\zut niciodat\. Nu putem baga mâna în foc pentru toate astea, dar a fost de departe cel mai relaxant condus din toate vacan]ele de pân\ acum.

Bumperele de vitez\ din beton (rare [i

bine semnalizate) [i radarele plantate din 2 în 2 kilometri pe autostrad\ au fost singurele noastre griji. Într-un singur loc un 4x4 ar fi f\cut diferen]a, la Jebel Shams.

Marele Canion al Arabiei Jebel Shams este o alt\ curiozitate a Omanului. Numit în toate bro[urile “cel mai înalt vârf din Peninsula Arab\” este de fapt al treilea ca în\l]ime [i închis turi[tilor, fiind înconjurat de o baz\ militar\. Canioanele din jur sunt îns\ o privile[te rar\, iar traseele de drume]ie faimoase pe bun\ dreptate.

L-am ales pe cel mai popular dintre ele, cunoscut [i pentru localnici [i pentru turi[ti drept “The Balcony Walk”. O cazare pe platoul de unde începe drumul ar fi fost recomandat\, dar am renun]at la ea din ra]iuni financiare (cele câteva loca]ii de cazare existente vizeaz\ statutul de “luxury”) [i din lipsa echipament de camping [i a ma[inii 4x4 (ambele cam obligatorii pentru a ajunge [i dormi pe marginea canionului).

Pentru apus am optat în schimb pentru un drum „pân\ unde se termin\ asfaltul” [i o drume]ie pe lespezile de stânc\ din jur. Am revenit a doua zi în acela[i loc unde am l\sat ma[ina [i am apelat la un localnic cu Land Cruiser h\rt\nit r\u pentru ultimii 12 kilometri, pân\ pe platoul de unde începe traseul.

Drume]ia dureaz\ 4-5 ore, pe o c\rare chiar pe marginea canionului, f\r\ s\ fie îns\ abrupt\ sau periculoas\. Priveli[tea e impresionant\, dar greu de apreciat f\r\ un reper.

Faleza ora[ului vechi, foto: © unanhaihui.ro

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

Doar când apare o siluet\ la unul din co]urile drumului sau vedem un vultur planând sub noi ne d\m seama la ce spectacol grandios asist\m.

Premiul de la final e pe m\sur\. Satul abandonat zidit sub stânc\ e interesant, dar ar fi fost un pic prea pu]in. {tim îns\ c\ pe aici se ascunde un mic lac montan. Trebuie s\ privim în dreapta [i s\ mergem spre cel mai mare copac pe care îl vedem cu ochii. Din spatele lui porne[te drumul c\tre un lac pe care nu-l g\se[te oricine.

Asta ne-a spus gazda înainte s\ plec\m, [oferul ni l-a ar\tat [i el de sus, dar se vede c\ ne lipse[te o gen\ de Indiana Jones, pentru c\ nu c\dem de acord nici m\car asupra copacului. Noroc cu o turm\ de capre care ne dezv\luie secretul. Întoarcerea ne întrebuin]eaz\ ceva mai serios, dar cu ochii dup\ [opârle mergem relaxat [i ajungem totu[i suficient de fresh cât pentru înc\ câ]iva zeci de kilometri de condus pân\ în Bahla. Pentru c\ mun]ii Omanului nu ascund doar canioane impresionante, ci [i forturi vechi ce spun istoria unei zone importante geopolitic, dar pe care manualele [colare o ocolesc aproape complet.

Modera]ia De[i Peninsula Arabic\ [i Golful Persic sunt subiect de [tiri de zeci de ani, despre

Marele Canion al Arabiei, foto: © unanhaihui.ro

20

Oman nu se [tie mare lucru. Emiratele Unite, Bahrain [i Qatar fac eforturi s\ atrag\ lumina reflectoarelor, Arabia Saudit\ o face [i când vrea [i când nu vrea [i pân\ [i Yemen [i Kuweit ies din când în când în fa]\. Omanul îns\ a reu[it s\ evite aten]ia [i nu din cauza c\ nu e relevant, ci cu bun\ [tiin]\.

Controlând de sute de ani intrarea în Golful Persic (înc\ o face pe 50% din l\]imea strâmtorii Hormuz) sultanatul a fost un centru comercial important cu mult înainte de

descoperirea petrolului. În urm\ cu 3 secole, un mare imperiu, cu teritorii din Zanzibar pân\ în Pakistan, Oman a fost mereu o nuc\ tare pentru marile puteri care au preferat s\-l aib\ ca aliat. A dec\zut la începutul secolului trecut, pentru a se îmbog\]i din petrol la începutul anilor ’70, ca [i vecinii s\i.

Aici se opresc îns\ similitudinile pentru

Cât costa cazarea centru, dar foarte aproape de plaj\, la Al Ferdous Hotel Apartments. În Al Hamra, am pl\tit

58 EUR/noapte, dar cu demipensiune, cazându-ne la Al Hamra Guest House.

lider cu clas\. Elegant, filobritanic atât în gândire cât [i în comportament, este de asemenea un meloman recunoscut. Din aceast\ pasiune s-a n\scut una dintre cele mai frumoase cl\diri din Muscat: Opera Regal\.

Construit\ între 2001 [i 2011, cl\direa operei nu impresioneaz\ neap\rat prin dimensiuni, nici la exterior, nici la interior.

Holurile se pot vizita aproape oricând, dar în\untru nu am g\sit candelabrele gigantice [i bijuteriile pre]ioase pe care ni le imaginam. În schimb, am putut admira o interesant\ expozi]ie de instrumente muzicale vechi [i fine]ea [i simplitatea decora]iunilor.

Ne-a fascinat s\ vedem cum se reinterpreteaz\ aici în manier\ modern\ stilul tradi]ional arab, lucru specific noului curent arhitectural islamic ce se dezvolt\ atât de

Foto: © unanhaihui.ro

“The Balcony Walk”, foto: © unanhaihui.ro

• Cost\ ceva. În Muscat am pl\tit 42 EUR/noapte [i am stat destul de departe de

c\, proasp\t îmbog\]it, Oman a f\cut not\ discordant\, propunându-[i ca valoare na]ional\, aproape de necrezut, modera]ia.

Modul în care cheltuiesc fondurile, politica regional\ [i chiar vederile religioase au aceast\ valoare la baz\ [i poate c\ nu e întâmplare c\ este una dintre cele mai sigure ]\ri din lume. Sau c\ Sultan Qaboos este cel mai

longeviv conduc\tor din lumea musulman\.

Nu sunt pu]ine vocile care consider\ c\ Oman este una dintre cele mai bine conduse ]\ri. Altele atrag aten]ia c\ aici legile nu se voteaz\, media e cenzurat\ serios, iar cei care ridic\ o voce critic\ au curiosul obicei de a disp\rea imediat dup\. Ambii se pun de comun acord îns\ c\ Sultan Qaboos este un

spectaculos în zona Golfului Persic.

Recomand\m s\ v\ opri]i m\car 20 de minute aici, când sunte]i în Muscat.

O alt\ oprire obligatorie este faleza, mai ales dac\, dup\ atâta modera]ie [i calm, vi s-a f\cut dor de pu]in\ agita]ie. Se g\se[te în sudul Muscatului, în ora[ul vechi, [i în doar doi kilometri lungime aliniaz\ cl\diri de secol

21

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

XIX, case de negustori, moschei [i hoteluri. În spatele lor, souk-ul se îngr\m\de[te pe un labirint de str\du]e înguste [i e recunoscut pentru bijuterii [i obiecte lucrate în metal, de la ibrice de cupru la cu]ite tradi]ionale, dar se g\sesc, desigur, de toate. Intra]i pe propria r\spundere, nu se [tie câte negocieri [i eschive v\ a[teapt\ înainte de a putea ie[i.

Plimbarea pe falez\ am început-o de la pia]a de pe[te (animat\ la primele ore ale dimine]ii, destul de pustie în rest), am continuat-o în jurul micului port cotropit de pesc\ru[i, pân\ la fortul portughez ce înc\ vegheaz\ de la în\l]ime, oferind priveli[ti asupra întregului ora[ vechi. E metoda ideal\ de a trece rapid cu privirea peste istoria Muscatului, în ultimii 300 de ani [i, dac\ ave]i timp de o singur\ oprire în ora[, e cea mai potrivit\.

Marea Moschee, foto: © unanhaihui.ro

Cu istoria Omanului ne vom mai întâlni în zilele urm\toare hoin\rind cu micu]ul Yaris pe drumuri de munte [i apoi de-a lungul celor 200 de kilometri de coast\ din sudul capitalei.

Un tur concentrat în câteva zile printre unele dintre cele mai frumoase peisaje din Peninsula Arab\ merit\ povestit pe îndelete într-un articol dedicat.

Cum am ajuns in Oman Vestimenta]ie • Am facut un itinerariu adaptat perioadei de timp pe care am avut-o la dispozi]ie în Oman care a cuprins: Muscat (2 nop]i), Al Hambra (1 noapte), Bahla (1 noapte), Sur (2 nop]i).

• Am adoptat acela[i cod vestimentar ca în Emirate. Am scris câteva paragrafe despre acest subiect la finalul articolului despre Dubai.

• Omanul este mai tradi]ionalist [i

mai nec\lcat de turi[ti, ca atare alege]i o ]inut\ care s\ arate respect fa]\ de cultura local\: haine lungi, lejere, materiale naturale (este cald), cap acoperit [i un comportament discret.

22 Marele Canion al Arabiei, Jebel Shams, foto: © unanhaihui.ro

Vrem s\ mul]umim celor de la Lumea Mare pentru recomand\ri [i informa]ii [i v\ recomand\m s\ arunca]i o privire [i pe blogul lor, când v\ planifica]i vacan]a în Oman! Enjoy!

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

DESTINA}II • CU AUTORULOTA PRIN ALPI {I DOLOMI}I

Cu autorulota prin ¸ Alpi ¸si Dolomiti Povestea asta a început de fapt demuuult, în martie anul acesta, când Bogdan mi-a spus c\ a descoperit o firm\ care închiriaz\ autorulote, [i cât ar fi de fain s\ plec\m vreo dou\ s\pt\mâni cu una, cât\ libertate vom avea [i ce locuri frumoase vom vedea. A[ vrea s\ spun

24

c\ i-a luat 5 minute bune s\ m\ conving\, dar în realitate am fost sold la cuvântul „rulot\”.

Din ceva motiv, imaginea unei rulote pe un drum [erpuit de p\dure e, pentru mine, cel mai aventuros, hygge [i instagramabil lucru din lume. Firma se nume[te Haff, [i dup\ câteva

Foto: © Anca Cheregi www.ancacheregi.ro

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

25

Trec\toarea Val Gardena, Dolomi]i, Seceda, foto: Š Anca Cheregi

26

DESTINA}II • CU AUTORULOTA PRIN ALPI {I DOLOMI}I

27

Lago di Braies, foto: © Anca Cheregi

mailuri foarte prietenoase am reu[it s\ ne alegem tipul de rulot\, perioada [i durata excursiei.

Traseul l-am ales ceva mai greu. Am oscilat foarte mult între Norvegia [i zona AlpiDolomiti, dar am ales a doua variant\ din cauz\ c\ drumul pân\ în Norvegia [i înapoi e un pic cam prea lung pentru doar dou\ s\pt\mâni de aventur\. Nicio grij\, vom merge [i în Norvegia, probabil va fi una din primele destina]ii odat\ ce ne termin\m campervan-ul nos-

tru. Saaau mai închiriem odat\ minun\]ia de rulot\ de la Haff, de data asta pentru 3-4 s\pt\mâni [i batem Norvegia în lung [i-n lat.

Rulota Anyway. În diminea]a zilei de plecare am pornit, al\turi de Bogdan, spre Bra[ov, unde se afl\ una din cele dou\ reprezentan]e Haff.

Cealalt\ e în Bucure[ti, dar vor deschide una [i în Cluj în curând - I’ll let you know, probabil pe instagram. Înainte s\ vedem rulota “în persoan\”, am stalkerit-o de câteva ori pe s\pt\mân\ pe site-ul celor de la Haff, [i m\ tot minunam de ea cam ca un b\iat îndr\gostit de un instagram model - „Cåt poate fi de frumoas\!” „Oare a[a o fi ar\tând [i în realitate?”

“Dar chiar nu are niciun defect?”. Well, când am intrat în rulot\ am [tiut - e chiar mai frumoas\ în realitate! Atât de spa]ioas\ [i de elegant\. Atâtea locuri de depozitare. BAIE func]ional\ cu du[, chiuvet\ [i toalet\! Frigider mare [i înc\p\tor! Entuziasmul nostru e în continuare through the roof pentru genul \sta de c\l\torit [i în special pentru rulota cu care am mers noi. S\ va ar\t de ce: YASS perfection! Imagina]i-v\ o situa]ie în care ajungeam, obosi]i dup\ o drume]ie, la rulota parcat\ pe un vârf de deal superb, [i ne g\team ceva bun\tate pe care o savuram afar\, privind apusul. Mi-nu-nat.

Bun. Un pic despre chestiile mai tehnice, despre care m-a]i întrebat foarte mul]i pe instagram. Rulota are un rezervor propriu de ap\, pe care o po]i folosi la du[ (inclusiv o înc\lze[te pentru tine, ca într-o cas\), la wc sau la chiuveta de la buc\t\rie. Rezervorul \sta se gole[te dup\ 2-3 zile [i trebuie reumplut, lucru care se face de obicei în campinguri. Apoi avem toaleta, care func]ioneaz\ pe principiul urm\tor: tu mergi frumos la baie, ape[i o manet\ care deschide wc-ul, faci un curcubeu sau alte lucruri minunate, tragi apa [i închizi wc-ul. Totul merge într-un rezervor aflat sub tine, în care pui din când în când un fel de pastile mici albastre. Chimicalele din pastile transform\ tot ce ajunge acolo în rezervor într-un fel de past\ chimic\ albastr\-verzuie. cu miros cumva de clor. Când rezervorul se umple (în func]ie de câ]i oameni merg la baie [i cât de des), trebuie golit într-un loc special

din camping, moment în care ai de-a face cu them nasties. Atâta doar c\ nu miroase [i nici nu arat\ dubios, e doar o past\ alb\struie chimic\, cum am zis. Mult mai tolerabil [i mai pu]in scârbos decât sun\, v\ promit. Pentru surorile mele c\l\toare care î[i pun astfel de întreb\ri existen]iale, DA, po]i folosi usc\tor de p\r/plac\ înc\rc\tor de telefon în ma[in\, fie folosind un invertor, fie conectând ma[ina la curent electric, într-un camping. Nu m\ întreba]i, v\ rog frumos, ce e un invertor [i cum func]ioneaz\ – m\ duce capul cât s\ în]eleg, dar nu m\ duce cât s\ [i explic mai departe. Dac\ a]i v\zut turul rulotei pe insta stories (care cough cough e salvat în highlights), v-am ar\tat c\ are dou\ paturi mari [i comfortabile, deci poate g\zdui lejer o familie cu doi copii sau dou\ cupluri. Mai are frigider, aragaz cu butelie de gaz, patru locuri cu centur\ de siguran]\, [i spa]iu de depozitare mai mult decât î]i trebuie.

Excursia De obicei va povestesc foarte `n detaliu pe unde am mers [i ce am v\zut, dar de data aceasta, datorit\ libert\]ii oferite de rulot\, tot ce am f\cut am f\cut efectiv pentru c\ aveam sau nu chef. Cånd am avut chef s\ mergem cu bicicleta 20 km, ca s\ mergem apoi pe jos al]ii 8 [i `napoi, asta am facut. Cånd am vrut s\ lu\m o pauz\, am parcat lång\ un lac [i am f\cut cl\tite. Cånd am v\zut un loc care p\rea frumos, am mers s\ investig\m. Deci nu am avut un traseu foarte clar stabilit, prin urmare e posibil s\ fi ratat chestii din zonele `n care am

fost, prin urmare do your own research, nu v\ baza]i pe mine.

Eibsee Dup\ un drum lung de la Bra[ov la Cluj, Budapesta, Viena [i Innsbruck am ajuns la prima loca]ie din plan-minunatul lac Eibsee, din Germania, aflat chiar lâng\ cel mai înalt vârf al Germaniei, Zugspitze. Lacul e foarte frumos, dac\ e[ti dispus s\ te plimbi pu]in ca s\ scapi de hoardele de turi[ti care se opresc s\ m\nânce la restaurantul de pe mal. Se pot închiria tot felul de b\rci, ceea ce recomand, a fost tare frumos. {i se pot da mai mul]i oameni odat\ pe o barc\, nu cum am f\cut noi poze. #wediditforinstagram Pe Zugspitze, în schimbul unei sume de bani echivalent\ cu vânzarea unui rinichi (sau ceva pe acolo) se poate urca cu telecabina.

Dar din cauz\ c\ vârful a fost acoperit de nori cât am stat noi pe acolo-[i din cauz\ c\ eu sunt oricum destul de zgârcit\ când vine vorba de chestii din astea care pur [i simplu cost\ absurd de mult for no good reason - am ales s\ l\s\m urcatul pentru alt\ ocazie. Am stat întrun camping foarte dr\gu], chiar lâng\ telecabin\ - primul camping al excursiei, dup\ ce pân\ atunci am oprit prin parc\ri care p\reau ok. (folosind aplicatia Park4night)

Maloja Dup\ Eibsee am pornit spre Elve]ia, mai exact în localitatea Maloja. Zona e absolut de vis, [i dup\ ce am l\sat rulota într-o parcare foarte retras\ ne-am luat bicicletele [i am ie[it

Lacul Eibsee, Germania, aflat chiar lång\ vårful Zugspitze, foto: © Anca Cheregi

28

Lauterbrunnen, foto: © Anca Cheregi

DESTINA}II • CU AUTORULOTA PRIN ALPI {I DOLOMI}I

Drumul spre Lago di Carezza, grani]a dintre Elve]ia [i Italia, foto: © Anca Cheregi

Dolomi]i, Seceda, foto: © Anca Cheregi

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

s\ explor\m. Tura cu biciclet\ a fost chiar lejer\ ([i rezisten]a mea e cam zero), [i în scurt timp am ajuns lâng\ un lac superb, de pe malul c\ruia am privit apusul.

Ziua urm\toare ne-am trezit devreme [i am pornit cu bicicletele spre un traseu luuuuung de tot. Cred c\ am pedalat vreo 4 ore (cu ocazionalele opriri s\ facem poze, pentru c\ #Anca[iBogdan) ([i cu ocazionalele opriri pentru c\ eu mai aveam pu]in [i îmi d\deam duhul acolo, pe biciclet\), pe lâng\ lacuri, pe lâng\ v\i, tot în suus, în sus pe munte, pân\ am ajuns la locul de unde începea traseul, de fapt. Pân\ acolo se putea ajunge [i cu ma[ina dar am vrut noi s\ fim mai cool. Nu regret deloc - de[i am crezut c\ mor de câteva ori, niciodat\ nu-mi pare r\u de calorii consumate, plus c\ peisajele au fost chiar

spectaculoase.

Traseul pe care l-am f\cut a fost destul de lejeru]. A început la Hotel Fex, în Sils Maria, unde ne-am oprit dup\ bicicleal\ s\ mânc\m un Apfelstrudel (pentru cine m\ urm\re[te pe instagram - poate v\ aminti]i stories-urile de acolo, cu p\s\rele care îmi mâncau firimituri din mân\), apoi am mers cam dou\ ore, pe teren relativ plat. A fost minunaaat de frumos, [i la întoarcere cu bicicleta n-am mai murit chiar la fel de r\u, pentru c\ am mers ceva mai mult la vale. În orice caz, a fost o zi obositoare, dar foarte foarte frumoas\.

Lauterbrunnen Urm\toarea zi a fost mai relaxant\. Neam plimbat prin frumosul ora[ elve]ian

29

30

Luzern, am vizitat un prieten bun [i am luat cina în Zurich.

De aici, am coborât în zona Interlacken [i am început s\ o explor\m. Foarte aproape de campingul nostru era o telecabin\ ceva mai rezonabil\ c\ pre], a[a c\ am hot\rât s\ mergem diminea]a devreme sus pe munte. A fost o decizie tare bun\, pentru c\ peisajul a fost chiar spectaculos.

Oeschinen See În aceea[i zi am ajuns [i la Oeschinen See, un lac despre care [tiam de pe instagramul unui fotograf. Am urcat cu telecabina o parte din drum, iar restul a fost un hike pl\cut de vreo 40 de minute. Lacul e minunat - unul din preferatele noastre. Culoarea e fix a[a cum o vede]i în poze, [i îmi pare r\u c\ am ajuns acolo dup\-amiaza, c\ am fi putut petrece mult mai mult timp explorând malurile.

Elve]ia, Maloja, foto: © ancacheregi.ro

Lago di Carezza

Seceda

De aici am plecat direct spre Italia. Dup\ un drum destul de interesant (în care, printre altele, am urcat rulota pe un fel de platform\ de tren ca s\ trecem printr-un tunel undeva între Elve]ia [i Italia-o experien]\ super cool, în care noi g\team în spate [i ma[ina mergea prin tunel) am ajuns în minuna]ii Dolomi]i.

Prima noastr\ oprire a fost Lago di Carezza, la care am ajuns seara, chiar înainte de apus. E foarte aproape de parcare, a[a c\ era destul de plin de turi[ti, în ciuda orei târzii.

Ziua urm\toare ne-am început excursia prin Dolomi]i. Am luat telecabina pân\ în zona Seceda, dar nu chiar pân\ pe vârful Seceda, pân\ la care am mers pe jos. Peisajul din zon\ e absolut extraordinar. Ne-a pl\cut enorm de mult. Am mers o gr\mad\, dar a meritat cu totul. Chiar [i din ma[in\, trec\toarea Val Gardena e incredibil\. Nu cred c\ are sens s\ va descriu, a[a c\ v\ pun o gr\mad\ de poze [i în]elege]i voi ce [i cum.

Minunaaat, right?! {tiu. Sus pe munte am

DESTINA}II • CU AUTORULOTA PRIN ALPI {I DOLOMI}I

mâncat o pr\jitur\ de ciocolat\ absolut grozav\, am f\cut o gr\mad\ de poze [i ne-am odihnit dup\ atâta urcat. Dar nu mic\ ne-a fost mirarea când ne-am uitat la ceas, dup\ vreo dou\ ore de mers [i înc\ una de stat aiurea, [i ne-am dat seama c\ mai aveam 30 de minute pân\ pleca ultima telecabin\. Vedeam locul de unde se iau telecabinele, dar a[a, foarte departe, ca un punctule] în peisajul frumos al mun]ilor. Dar pentru c\ nu voiam cu niciun pre] s\ trebuiasc\ s\ coborâm tot muntele pe jos, am alergat, [i am alergat, [i ne-am rosto-

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

golit în jos pe pant\ (ok, poate exagerez), în orice caz am f\cut un timp a[a de bun c\ am prins lejeeer telecabina, [i m\car am ars pu]in din pr\jitura aia cu ciocolat\. Obosi]i [i transpira]i, am râs tot drumul pân\ jos de cât suntem de tolomaci. A fost o zi bun\.

Elve]ia, Maloja, foto: © ancacheregi.ro

Tre Cime di Lavaredo Cam prin aceea[i zon\ am mers la Tre Cime di Lavaredo, adic\ 3 stânci care seam\n\ cumva cu ni[te hornuri. Traseul e chiar lejer, printr-un peisaj aproape selenar, dar pliiiiin, plin de oameni. În poze nu pare c\ erau oameni, asta pentru c\ suntem noi skilled [i r\bd\tori. Din câte am în]eles, vara e [i mai r\u, dar chiar [i a[a ne-am sim]it bine [i consider c\ merit\ v\zut locul.

Lago di Braies Oarecum inten]ionat am l\sat pentru ultima zi de excursie locul pe care a[teptam cel

mai mult s\ îl v\d-Lago di Braies, lacul pe care l-am v\zut la to]i instagrammerii posibili. Încep prin a afirma c\ locul e divin - apa lini[tit\, razele de soare înc\lzind muntele, b\rcu]ele din lemn a[teptând cumin]i lâng\ ponton. O sut\ de mii de turi[ti fotografiind toate astea. P\s\rele cântând. Wait, what?

P\i. Lacul e o atrac]ie turistic\ major\.

Toat\ lumea [tie de el. Am mers acolo pe la ora 3 dup\-amiaza [i cele 3 parc\ri MARI de lâng\ lac erau pline ochi, efectiv nu am putut parca ma[ina ca s\ mergem s\ vedem lacul. Ne-am întors diminea]a urm\toare, [i pe la 7 am avut lacul doar pentru noi, în schimb pân\ la 10 din

nou era plin de oameni. Chestia asta poate s\ î]i cam strice cheful, depinde ce a[tept\ri ai.

Noi nu ne-am sup\rat, pân\ la urm\ [i noi îngro[am rândurile de turi[ti care fotografiau lacul, a[a c\ ne-am bucurat de frumuse]ea lui [i am pornit apoi spre cas\.

Excursia asta a fost, pentru noi, o experien]\ cu totul nou\. Am luat totul mult mai încet, ne-am bucurat de fiecare moment, [i (dac\ era posibil) ne-am apropiat [i mai mult unul de cel\lalt. Recomand din toat\ inima o astfel de experien]\. Nu trebuie s\ fii super aventuros sau obi[nuit cu mun]ii ca s\ faci a[a ceva. Câteva s\pt\mâni în rulot\ nu seam\n\ câtu[i de pu]in cu câteva s\pt\mâni petrecute într-un cort, s\ zicem. În orice caz - noi suntem foarte mul]umi]i, echipa de la Haff.ro a fost foarte ca lumea fa]\ de noi, rulota a fost minunat\.

Voi a]i încerca o astfel de excursie?

Love,

Anca Cheregi ancacheregi.ro

31

VIP INTERVIEW • MIHAI C|LIN Din ciclul „oameni de toat\ isprava”, în acest\ edi]ie, actorul Mihai C\lin d\ pu]in din cas\. Nu putem reproduce toat\ conversa]ia pe care am avut-o la TNB, Sala Studio, pentru c\ lucrurile sunt spuse mult prea ap\sat, dar încerc\m s\ reproducem m\car o parte din spiritul care îl caracterizeaz\.

32 Doamnelor [i Domnilor,

˘ Mihai CALIN „EU, CA TOT ROMÂNUL, VARA MERG ÎN GRECIA!” Actorul de ast\zi comunic\ prin imagine, devine un produs comercial...

Acum mai mul]i ani am participat la o emisiune la TVR unde o distins\ invitat\ în platou din lumea showbiz-ului afirma c\ nevoia de imagine reprezint\ 75%, iar informa]ia de substan]\ doar 25%. S\r\cirea mesajului de calitate în mediul online [i TV, pe FB, pe grupurile de socializare, e groaznic\. Oamenii nu sunt preg\ti]i s\ cread\ despre ei [i lucruri negative [i î[i fabric\ identit\]i false. Eu [tiu despre mine c\ nu am talent la scris. Din acest motiv, cånd comunic în scris, dau doar informa]ii [i, cåteodat\, opinii. Între discu]ia colocvial\ [i textul scris este o diferen]\ major\. Doar citind un text nu [tii dac\ acel mesaj a fost scris cu ironie, cu autoironie, nu po]i s\ vezi dac\ omul respectiv zåmbe[te sau nu... [i atunci comunicarea e deficitar\.

TV-ul nu mai este ce-a fost.

V-a]i dori acum s\ mai face]i televiziune?

Nu. Televiziunea a fost funny la `nceput. În ‘96, ProTV-ul era ceva total nou. Nu aveam înc\ o carier\ în teatru, eram tån\r, îl cunoscusem pe Adrian Sårbu, era ceva, a[a, ca o explozie, era fascinant [i nou. În toamna lui ‘95, la baza de la Keoke, într-un cerc restråns, s-au prezentat cåteva avanpremiere ale emisiunilor ce aveau s\ fie difuzate la ProTV [i toat\ lumea era amu]it\.

Era ceva, a[a..., America.

Celelalte televiziuni erau tot pe zona TVR-istic\, pr\fuite... nu era nimic special de v\zut la TV. A fost un concurs, „{tii [i cå[tigi”, cu profesori de pe la facult\]i, cu absolven]i de pe la filozofie, filologie, psihologie... erau tipi foarte interesan]i... dup\ care lucrurile s-au diluat.

{i-atunci, televiziunea poate fi un pas în lansarea unui actor? În meseria lui, un actor poate s\ fac\ orice!

Pentru un actor este important s\ lucreze, s\ fie în activitate. {i eu am avut perioade de cå]iva ani cånd nu am f\cut nimic la teatru. La un teatru de stat a[tep]i de multe ori s\ prime[ti un rol. Ca actor e important s\ nu stai, e important s\ experimentezi. În televiziune te întålne[ti cu oameni.

Trebuie s\ vezi cu ochii t\i cåt de facil e glamour-ul, s\ po]i face singur diferen]a dintre real [i artificial.

Ce rol v-a adus cea mai mare bucurie [i ce rol v\ dori]i s\ interpreta]i?

Caliban, din Furtuna, mi-a adus mari satisfac]ii [i, tot la Teatrul Na]ional, Cera, din “No man’s land” spectacol pe care îl vom relua începånd cu 10 mai. Noi actorii avem o misiune, aceea de a zgudui publicul, de a-i da teme de gåndire, nu de a-i oferi doar divertisment. E vorba de r\zboiul din Bosnia. Întrebarea fundamental\ este cum a fost posibil ca oameni care au fost prieteni, colegi de clas\, vecini de bloc, de strad\ s\ se urasc\ în a[a hal încåt s\ ajung\ s\ se ucid\ [i s\ ajung\ la crime groaznice. {i totul pe fundalul unui comic absurd, balcanic.

La capitolul dorin]e, a[ vrea s\ joc Cehov sau dramaturgie rus\. Pån\ acum, nu prea am avut ocazia.

Meseria de actor e o meserie de credin]\.

Artistul trebuie s\ fie vandabil?

Nu neap\rat, depinde de structura interioar\ a fiec\ruia, dar da, ca s\ supravie]uiasc\, artistul trebuie s\ fac\ [i compromisuri. Exist\ o categorie de arti[ti, mai

The actor of today communicates visually, he becomes a product…

Some years ago I took part in a TV Show produced by TVR where a guest from the world of showbiz told us that audience’s need for visual stimulation amounts to 75 percent, with the need for substantial information only accounts for 25 percent. The intellectual poverty of the communication on TV and in the online medium, on social networks, is depressing. People are not ready to also believe negative things about them, and so they fabricate false identities. I know that I have no writing talent. This is why, when I communicate in this way, I only publish information and, sometimes, my opinions. There is a big difference between colloquial discussion and written text. Just by reading, you cannot know if it was written with irony, with self-irony, you cannot see if the person is smiling or not, and so communication is incomplete.

TV is not what it once was. Would you want to be involved in television now?

No. TV was funny when it first came out.

In ’96, ProTV was something wholly new. I didn’t have an acting career yet, I was young, I had just met Adrian Sarbu, so it was really fascinating, like an explosion. In the Autumn of ’95, at the Keoke headquarters, in a closed circle, we were shown in premiere some of what was about to be broadcasted, and everyone was speechless. It was like…

America. The other channels were still in the National Television sphere, dusty, nothing special to be seen. There was a challenge “{tii si castigi”, with professors from various faculties, with Philosophy Philology, Psychology graduates… Very interesting persons.

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

“I, LIKE MY FELLOW ROMANIANS, GO TO GREECE IN THE SUMMER” From the ‘fine specimens’ vault, in this issue actor Mihai Calin tells it like it is. And though we cannot reproduce the conversation had at the National Theatre’s Studio Hall verbatim due to things being told a little too much like they are, we can bring forth a bit of his characteristic spirit. Ladies and gentleman, Mihai Calin!

Foto: ©justvision

pu]in accesbili marelui public, care nu accept\ compromisul [i tr\iesc doar pentru art\, în forma ei cea mai integr\. Sunt scriitori, arti[ti plastici, poe]i..., dar pentru a avea ce s\ pun\ pe mas\ [i ei sunt angaja]i undeva, la un ziar, la o editur\... [i ei trebuie s\ supravie]uiasc\.

E acesta un compromis?

Nu to]i au norocul bunului meu prieten Filip Florian, scriitorul. El a avut o [ans\ colosal\, [i-a recuperat ni[te propriet\]i [i a renun]at la jurnalism. A stat 5 ani la Sinaia, timp în care a scris o carte. În ce m\ prive[te, eu fac o art\ accesibil\, film, televiziune [i teatru. {i da, particip la emisiuni comerciale pentru c\ am nevoie de bani.

Noi, actorii, pån\ acum un an, aveam ni[te salarii din care nu se putea tr\i [i eram nevoi]i s\ facem compromisuri. Am o familie compus\ din trei persoane [i, în mod regulat, doar eu cå[tig. E vorba de supravie]uire. Din punctul meu de vedere, compromisul negativ, dac\ îi pot spune a[a, apare atunci cånd nu î]i mai faci meseria cu credin]\. Cånd fac un rol comercial la televiziune încerc s\ fiu la fel de profesionist ca pe scen\. Dar, datorit\ vitezei de lucru din televiziune, produc]iile devin, volens nolens, mai comerciale. Compromisul este condamnabil atunci cånd interpretezi un rol f\r\

Can TV be a step in launching an actor, then?

The nature of his job allows him to do anything. For an actor it is important to have a job, to be in the business. I myself have had some periods when there was nothing happening at the theatre for a few years. At a state theatre, you often have to wait for a role. For an actor it is important to stay active, to experiment. In television you meet people. You need to see with your own eyes how facile glamour is, so you are able to make the difference between real and artificial.

Which role brought you the most joy and which role would you like to play?

Caliban from The Tempest brought me a lot of satisfaction. This and Cera from No Man’s Land, a show we will start again from the 10th of May. The mission of an actor is not to offer entertainment, but rather to shock the audience, to give them something to think about. It’s about the war in Bosnia. The fundamental question is how it was possible for friends, classmates, neighbours, to hate each other so much that they got to doing horrendous crimes. And all with an absurd, Balkan background. Talking

about wishes, I would like to play Cehov or some Russian dramaturgy. I have not had this opportunity.

Acting is an act of faith.

Does the actor need to be commercial?

Not necessarily. It depends on the internal structure that each of us has. But in order to survive you need to compromise sometimes. There is a category of artists, less accessible to the mainstream audience, who do not accept compromise, they live just for art in its purest forms. They are writers, visual artists, poets… But in order to have some food on the table, they are hired somewhere else, working for a newspaper, for some publishing company… They need to survive. Is this a compromise?

Not everyone is as lucky as my good friend Filip Florian, the writer. He had the extraordinary chance to get back some properties, and so dropped journalism. He got to spend 5 years in Sinaia, writing a book.

As far as I’m concerned, I do accessible art, film, TV and theatre. And, yes, I take part in commercial TV shows because I need the money. We, actors, had a salary that was not enough to live of until last year, and we

33

VIP INTERVIEW • MIHAI C|LIN

34 credin]\. Compromisul este atunci cånd joci într-o produc]ie proast\, într-un spectacol prost, cu un regizor prost.

Conservatorismul. Old school. Mai are lumea r\bdare s\ vad\ un Shakespeare clasic?

Eu nu m-a[ mai uita la un Shakespeare clasic, dar exist\ un public conservator c\ruia îi plac mont\rile clasice [i accept\ mai greu adapt\rile moderne.

Eu am v\zut, aici la Bucure[ti, un Hamlet montat de unul dintre cei mai mari regizori ai Europei, germanul Thomas Ostermeier, care a venit cu o remarcabil\ trup\ de actori de la Teatrul Schaubuhne din Berlin [i a f\cut o adaptare fabuloas\. Dac\ montezi un Hamlet întreg, care dureaz\ 4 ore jumate, e greu s\ ]ii lumea pe scaune.

Spectatorii nu mai au r\bdare.

Pån\ la urm\, care e scopul artistului? S\ reproduc\ un text scris acum cåteva sute de ani? Nu! E important s\ comunice publicului p\rerea lui despre Shakespeare. {i-atunci vorbim de tr\darea teatrului prin adaptare, ca [i despre tr\darea prin traducere. E o discu]ie mult prea ampl\. În adaptarea lui Ostermeier, mesajul este ambalat într-o form\ interactiv\ unde actorii întreab\ publicul, „V\ place? Se în]elege ce vrem s\ spunem?”. Dar p\streaz\ mesajul Shakesperian [i, prin aceste întreb\ri, verific\ dac\ publicul e emo]ionat sau nu.

La un moment dat, Ostermeier renun]\ la toat\ trupa de actori, la teatrul á la Vraca, sfor\itor, declamat, iar Hamlet vine la public [i spune: „Scuza]i-ne, nu am avut timp s\ repet\m”. În acest fel, regizorul a p\strat toate vorbele lui Shakespeare [i, mai ales a p\strat „m\sura” cu care faci lucrurile – s\ nu exagerezi, s\ ai sim]ul m\surii...

Acum, la Na]ional, se Joac\ Romeo [i Julieta, un spectacol montat de Yuri Kordonsky, dar cred c\ l-a f\cut cam pe repede înainte. E cu telefoane, cu laptopuri... ca s\ aduc\ tinerii la teatru.

Ei, o asemenea transpunere în modernitate î]i creeaz\ alte obstacole, pentru c\ în poveste sunt ni[te lucruri peste care nu po]i

Foto: ©justvision

s\ sari – Romeo nu a aflat c\ p\rintele Lorenzo, la Montua, i-a dat Julietei o otrav\ fals\ [i c\ ea nu a murit [i trimite un c\lug\r care nu mai ajunge la Mantua [i nu-i mai d\ mesajul lui Romeo... Ei, cum îi po]i p\c\li acum pe utilizatorii de telefoane inteligente c\ mesajul lui Lorenzo nu a ajuns la Romeo? Au eludat aceast\ problem\ [i atunci, toat\ aceast\ transpunere modern\ nu mai e credibil\. {i spectatorul se întreab\: nu i-a intrat mesajul lui Romeo, nu are semnal, nu e în aria de acoperire... – [i m-am gåndit la 10 august, cånd toate re]elele de telefonie au c\zut.

Eu am aflat de la cineva care lucreaz\ în poli]ie c\ va fi nasol. Mi-a spus c\ au primit cod ro[u de la DIAS. A]i v\zut filmule]ul cu cele 4 dube trimise la pizzerie în mijlocul mul]imii? Ei au fost trimi[i acolo „carne de tun”, ca s\ creeze diversiune, iar dac\ mul]imea ar fi devenit violent\, aveau ordin s\ trag\. DIAS-ul nu are atribu]ii de interven]ie în mul]ime. Ei sunt trupe rapide, de [oc, care sparg u[i, recupereaz\ droguri, arme, [amd. {i cånd au primit cod ro[u s-au prins c\ ceva e în neregul\ [i s-au retras. În înv\lm\[eala creeat\ am v\zut copii pierdu]i de p\rin]i, care nu se mai g\seau pentru c\ re]elele telefonice c\zuser\ [i m-am gåndit, uite, ce solu]ie bun\ avea regizorul la îndemån\ ca s\ motiveze faptul c\ mesajul nu a ajuns la Romeo.

Po]i s\ faci o adaptare care s\r\ce[te piesa, dar trebuie s\ g\se[ti calea c\tre spectatorii tineri. Am avut un regizor care îl f\cea vinovat pe p\rintele Lorenzo pt c\ [i-a arogat statutul de Dumnezeu, a aranjat el lucrurile, a f\cut el planul. E o vorb\, Dumnezeu råde cånd vede c\ noi ne facem planuri!

had to compromise. I have a family composed of three persons and I am the only one who earns regularly. It’s about survival.

From my point of view, the negative compromise, so to speak, happens when you don’t do your job with faith. When I’m doing a commercial role for TV, I try to be as professional as I am on stage. But because of the speed with which things are done on TV, the production becomes, volens nolens, commercial. Compromise is blameworthy when you interpret a role without faith. When you are involved in a bad production, for a bad show, with a bad producer.

Conservatism. Old school values.

Have the people patience to see classic Shakespeare still?

I personally would not go to see classic Shakespeare now, but there exists a conservative audience who like this kind of traditional productions and are harder to adapt modern productions. I saw Hamlet staged by the German Thomas Ostermeier, one of the greatest theatre producers in Europe, played by a remarkable band of actors from Schaubuhne Theatre in Berlin. It was fabulous. If you want to stage Hamlet in its entirety, which goes on for 4 hours, it’s going to be challenging to keep the audience seated. The audience has lost patience.

After all, what is the artist’s mission? To reproduce verbatim a text written hundreds of years ago? No. What’s important is that he transmits his own interpretation of Shakespeare. And now we’re beginning to talk about mystification through adaption, but mystification is also done through translation. It’s too long of a discussion.

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Foto: ©justvision

35

V\ lipse[te ceva din perioada dinainte de ‘90? Îmi lipsesc doar lucurile care dispar în mod natural – p\rin]ii, tinere]ea... Mi[u Fotino spunea, „m\i, Mihai, pe vremea lui Stalin ce via]\ mai era... Doamne, ce petreceri, ce femei aveam” iar eu îi replicam, „cum, domnule Fotino? Glumi]i?”, dar el se referea, evident, la tinere]ea lui.

Apropo de apari]ia curentelor neomarxiste. Nu l-am citit pe Marx dintr-un refuz, pentru c\ nu credeam în ideologia lui. Nici m\car profesorii marxi[ti nu credeau în doctrin\, dar pot spune c\ teroarea care s-a stabilit prin aplicarea ideilor comuniste m\ face s\ cred c\ „abureala” cum c\ teza comunist\ e bun\, doar c\ aplicarea ei a fost gre[it\, mi se pare complet fals\. Nu a existat nicio grij\ pentru om.

Preluarea puterii „celor mul]i” a dus la formarea unei clase privilegiate care a condus autocratic. Lucrurile acestea au vechime în istoria noastr\, s-au mai întåmplat [i în anii ‘50. Panait Istrati, în „Spovedania unui învins”, î[i m\rturise[te dezam\girea fa]\ de realitatea comunist\ sovietic\. Dup\ vizita f\cut\ la ru[i, al\turi de al]i jurnali[ti francezi [i editori, Istrati s-a întors de-acolo convins c\ doctrina marxist\ e bun\. Prietenii lui cei mai buni, Romain Rolland [i Herbert Marcuse, redactorul [ef de la L'Humanité l-au aten]ionat c\ teza lui e gre[it\ [i l-au ostracizat.

V\ asuma]i [i roluri de frond\. Nu e riscant?

La un moment dat, am ie[it cu semn\turi „f\r\ penali”, iar Vlad Voiculescu, membru fondator „Plus" m-a chemat într-un grup de-al lor de ini]iativ\ [i am stat de vorb\. Nu a tras nimeni de mine... A fost, pur [i simplu, dorin]a mea de a-i ajuta. Mul]i dintre arti[ti se tem c\ î[i vor pierde publicul.

In Ostermeier’s production, the message is wrapped in an interactive form, where the actors ask the audience, ‘Are you enjoying this? Do you understand what we’re saying?’. But the Shakespearean message is preserved. And through these question they gauge the audience’s engagement.

At some point, Ostermeier drops the band, a la Vraca, sneezing with emphasis, and Hamlet comes to the audience informing them that they have not had time to rehearse. In this way the producer preserved all of Shakespeare’s words, and, most importantly, preserved the balance. There should be no unnecessary exaggeration, a sense of balance.

Now we have Romeo and Juliet at the National Theatre, produced by Yuri Kordonsky, but I have the feeling he rushed a bit.

It features phones, laptops… to bring in the youth.

But this kind of modern transposition creates another kind of problem, because there are in the story some elements which you cannot skip – Romeo doesn’t learn that father Lorenzo gives Juliet a false poison at Montua and that she didn’t die and that she sent a messenger to him… How can you trick the youth into believing this story in a digital context? Because of this, Yuri’s modern transposition ceases to be credible. The spectator asks himself – did Romeo not get the message? Is he out of range? Which reminds me of the 10th of August, when network coverage failed.

I learned that it was going to be bad from someone working for the police. He told me they received code red from DIAS. Have you seen the video with those 4 vans

sent to the pizzeria in the middle of the crowd? They were supposed to incite the people, and in case they became violent, they had order to shoot. DIAS does not intervene to disperse crowds of people. They are fast, dynamic troops who break down doors, repossess drugs, weapons… So when they received code red, they realized something was wrong and retreated. In the chaos that ensued, I saw children separated from their parents, who could not get back in touch because the networks were down.

And I thought – look what a useful device the producer of Romeo and Juliet could have used to make the situation credible.

You can omit some details, but you have to find the way towards the youth. We had a producer who made father Lorenzo guilty for playing God, for conceiving the plan, for deciding what happens. There is a saying – We plan and God laughs.

Do you miss anything from before the ‘90s?

I only miss those that naturally disappear – my parents, my youth… Misu Fotino said to me – What a life it was in the Stalin era! Such parties, such women…! – and I replied – Are you joking? -, but he was obviously referring to the days of his youth.

About the rise of neomarxism – I have not read Marx, from a refusal, because I dod not believe in his ideology. Not even the Marxist professors believed in his ideology.

But I can say the terror that ensues when communist ideas are put into practice makes me doubt it that the communist thesis is good in itself, only its application wrong. There was no care for man. The taking of power by the many produced the birth of a new privileged class, which governed autocratically.

These kind of situations are well-documented in our history. They have happened in the ‘50s as well. Panait Istrati, in ‘The Confession of a defeated man’, confesses his disappointment with the reality of the soviet communist regime. After visiting Russia together with other French journalists and editors, Istrati came back convinced the Marxist doctrine was good.

VIP INTERVIEW • MIHAI C|LIN

His best friends, Romain Rolland and Herbert Marcuse, the chief editor for L’Humanite warned him that the thesis was wrong and ostracized him.

You alse take on anti-establishment roles.

Isn’t it risky?

At some point, I started collecting signatures for ‘Fara Penali’, and Vlad Voiculescu, founding member of ‘Plus’, invited me into one of their initiative groups and we discussed. No one forced me to do this. It was only my desire to help. A lot of artists fear losing their audience.

36 Foto: ©justvision

Avånd în vedere c\ a]i ap\rut public [i c\ ave]i un capital de imagine considerabil, v\ întreb, trebuie artistul s\ se implice acum în via]a social\?

E o libertate individual\. Nu a[ trage acest semnal, c\ actorul trebuie s\ se implice în via]a social\, politic\. Cei care simt c\ trebuie s\ fac\ acest lucru, s\ aib\ curaj [i s\ o fac\ cu toat\ fiin]a, pur [i simplu. Dar nu-i condamn pe cei care nu se implic\.

Scandalul de anul trecut de la o anumit\ prim\rie poate fi un motiv de reflec]ie. Pån\ la urm\, te invit\ nu [tiu ce prim\rie, în nu [tiu ce parc sau la zilele ora[ului [i nu te întrebi cine e primarul acela, cum î[i cheltuie[te el banii... N-o s\ stai s\ spionezi, s\ analizezi [i s\ vezi de unde vin banii, dar nu e r\u nici s\-]i pui întrebarea.

Cu acea vedet\ pop cu nume de „man” a ie[it acel scandal deoarece, în calitate de prezentator al acelui eveniment unde s-au cheltuit o gramad\ de bani, într-un sector în care nevoile bazale sunt acute, s-au adus ode. Pentru 3 zile de spectacole pompoase s-au cheltuit sume fabuloase. S-au aflat cifrele [i oamenii s-au revoltat. În sectorul respectiv sunt zeci [i zeci de mii de oameni care zac într-o mizerie [i întro lips\ de educa]ie [i de asisten]\ cras\. El a vorbit acolo despre primar [i a spus, uite ce bine merg lucrurile în sectorul primarului.

Apoi a perseverat [i, într-o emisiune la TVR, a spus c\ actorii nu au ce c\uta în strad\. I-a criticat pe cei care iau atitudine, ba chiar mai mult, a spus c\ el nu crede c\

Europa ne vrea binele... Adic\, ce faci? Îi critici pe cei care iau atitudine, dar tu te asociezi cu politicieni [i le tråmbi]i realiz\rile, chiar [i atunci cånd ele lipsesc cu des\vår[ire. Noi, arti[tii, [tim ce înseamn\ toate aceste concerte [i cum se evapor\ banii pe-acolo.

Am avut [i eu oferte de acest gen, s\ prezint ni[te campanii electorale, [i nu m-am dus.

V-a]i implica într-o campanie electoral\, gåndindu-v\ la ea ca la un rol?

Ieri m-a sunat cineva ca s\ prezint o ac]iune a unui partid, la Curtea de Arge[, cu toate c\ ei [tiau c\ eu am pactizat cu „Plus” [i le-am r\spuns c\ nu pot interpreta rolul acela, c\ nu e doar un rol, c\ nu-i o telenovel\. M\ joc, m\ distrez, asta-i pasiunea mea, s\ joc teatru, dar nu pot juca teatru politic [i s\ mai [i iau bani pentru asta.

Nu e niciun eroism în treaba asta. A[a sunt eu. Alt\ dat\ am fost invitat, acum cå]iva ani, s\ prezint un forum economic, ceva de genul acesta, [i mi-au spus, vezi c\ va trebui s\-l introduci pe scen\ pe Ponta, c\ e prim-ministru [i am continuat, „nu mul]umesc”!

Ave]i un r\spuns la întrebarea de ce nu a]i plecat din Romånia?

Eu sunt legat de meseria mea prin pasiune, nu prin profesie. Eram student la Politehnic\ [i, în ‘90, m-am hot\råt s\ fac teatru. Am avut nenum\rate ocazii s\ r\mån „afar\”, odat\ cu Trilogia lui Andrei {erban, în Brazilia, odat\ în Italia, în ‘91

Since you have appeared in public and have a considerable image capital, I ask, does the artist need to be involved in the public sphere?

It’s an individual liberty. I would not decree that the actor needs to be involved in the social and political life. Those who feel the need to, must have the courage to do it with all their being. But I do not condemn those who do not get involved. The scandal last year involving a certain city council can be something to reflect on. After all, the city council invites you to play in some park for some city day… You do not ask yourself who is the mayor, how he spends the money. You’re not gonna spy, analyze where the money comes from, although it is worth to ask yourself this question.

The pop star with ‘man’ in his name became involved in this scandal because, as a presenter of this event which cost a great sum of money, in a district which is not doing well, he was worshipped. For 3 days of pompous spectacles, they spent great sums.

The people drew the line and revolted.

In that district there are thousands of people living in unsanitary conditions, without education or assistance. Instead he talked about the mayor, congratulating him on how things are going.

He then persevered in ignorance, saying in a TV show that actors have no business being in the street. He criticized those who take action and said that he does not think the EU is interested in our well-being.

So what do you do? You criticize active citizens and associate yourself with politicians and praise their achievements, even when they are evidently missing. We, artists, now how these type of concerts work and how

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

cånd a fost acea mineriad\ cånd l-au dat jos pe Roman... Eram acas\ la ni[te brazilieni la Sao Paolo, m\ uitam la televizor [i v\d [tirea aceea abominabil\ cu minerii, cu Iliescu care le mul]ume[te pentru înaltul spirit civic... [i oamenii mi-au spus: r\måne]i aici, nu vede]i ce e la voi?

Dar sunt legat de limb\, de familie, de ]ar\. Nu pot face meseria asta în alt\ parte.

Sincer s\ fiu, în ultimii doi ani, de cånd se întåmpl\ ce se întåmpl\, mi-a trecut [i mie prin cap s\ plec, dar am deja 50 de ani. Unde s\ plec? Dar, dac\ lucrurile vor continua în aceea[i not\, [i m\ gåndesc la o înr\ut\]ire extrem\ a lucrurilor, voi lua în considerare [i aceast\ alternativ\. Întotdeauna m-am gåndit la evrei, la ce au putut ei s\ îndure dup\ ‘33. E greu s\-]i imaginezi ce ]i se poate întåmpla. Cu toate c\, dac\ ne raport\m la noi, acum doi-trei ani, nu ne puteam imagina c\ vom ajunge în situa]ia de-acum.

Unii ar putea spune: Evreii de ce nu au plecat cånd au v\zut c\ a venit Hitler la putere? Mul]i dintre evreii din Germania nici m\car nu mai erau practican]i, erau perfect integra]i în cultura german\. Ei erau germani! Deci, unde s\ se duc\?

Concluzionånd, Romånia e acas\! {i mie [i so]iei mele ne place s\ c\l\torim, dar nu am luat niciodat\ în considerare s\ r\månem în alt\ parte, de[i, pentru so]ia mea ar fi fost mult mai profitabil.

So]ia mea este coregraf, iar în Romånia domeniul acesta este aproape inexistent. În Fran]a, în Germania, în Olanda, domeniul este foarte bine reprezentat [i sus]inut.

Noi am r\mas cu un decalaj colosal în multe domenii, chiar [i în art\. În Romånia, dac\ nu e[ti angajat pe undeva, e[ti pe cont propriu totalmente [i nu e în regul\, pentru c\ statul nu î[i ia nicio responsabilitate de a sus]ine arta independent\.

Arti[tii, nu conteaz\ în ce domeniu, sunt l\sa]i s\ se descurce singuri [i sunt obliga]i s\ aib\ o activitate comercial\ ca s\ supravie]uiasc\.

37 money evaporates there. I had offers like these too, but I refused.

Would you get involved in an electoral campaign thinking of it as a role?

Definitely not. Yesterday someone called me asking me to present an event for a party, although they were aware of my affiliation with Plus. And I told them I cannot interpret this role because it is not just a role, it is not a soap opera. I play, I have fun, but I cannot stand play political theatre and get money from this. There is no heroism in that. This is who I am. Some years ago I was invited to present an economic forum or something along those lines. And they told me that I would have to praise Ponta, for he was primeminister. And I told them ‘No, thank you!’

Do you have an answer to why you did not leave Romania?

I am bond to my craft by my passion, not my job. I was a student at the Polytechnic in the ‘90s and simply decided to devote myself to this. I had countless occasions to leave, beginning with Andrei Serban’s Trilogy, in Brazil, once in Italy, in ’91, when they took down Roman… I was at some Brazilian friends’ home in Sao Paolo, watching TV, when I saw that abominable news – Ion Iliescu thanks the miners for their civic spirit. And they told me – stay here, don’t you see what’s happening home?

But I am bound by the language, my family, my country. I cannot do this job anywhere else. To be honest, in the last two years since things have been as they have been, the thought to leave occurred to me, but I am already 50 years old. Where should I go? If things continue to go down the path they seem to be, and I can account for a grave worsening of the situation, I will have to take this alternative into consideration.

I always thought about the Jews, about how they could endure after ’33. It’s hard to imagine what can happen to you. Although if

we think about our own situation, we could not have imagined the present context twothree years ago.

Some could say – why didn’t the Jews leave when they saw Hitler come into power?

Because a lot of them were not even practicing anymore, they were perfectly integrated in the German culture. They were Germans!

So where would they be going to?

To conclude, Romania is home to you.

Me and my wife like to travel, but have never considered staying elsewhere, although for my wife it would have been beneficial. She is a choreographer and in Romania this field is almost nonexistent. In France, Germany and Holland, it is very well represented and supported. We have acquired a huge delay in a lot of sectors, even in art. In Romania, if you are not employed somewhere, you are completely on your own because the state does not take any action to support independent art.

Artists, no matter their art form, are left alone to fend for themselves and forced to have commercial activity in order to survive.

What do you think about positive discrimination?

How does present feminism feel to you?

In no particular way. I am a feminist myself, although I know some feminists who cross into the communist territory and I think are exaggerating. They begin to lack substance. I think the dialectical exchange of ideas should exist, but it should be humane. At the same time, I am revolted that they don’t say anything about the the police chief from Bacau who tells women they should not call the police if they are subject to domestic violence.

How will the officers react to such a cases if this is what the ‘boss’ tells them?

About the Romania you love – what places should a tourist visit?

Lots and lots. We have superb landscapes,

VIP INTERVIEW • MIHAI C|LIN

38 Foto: © justvision

Ce p\rere ave]i de discriminarea pozitiv\.

Cum vi se pare feminismul actual?

Nicicum. {i eu sunt un feminist, dar cunosc cåteva feministe care se manifest\ în zona comunist\ [i cred c\ exagereaz\, pur [i simplu, [i devin aseptice. Cred c\ lupta de idei trebuie s\ existe, dar trebuie s\ fie umanizat\. În acela[i timp, sunt revoltat c\, în continuare, nu se mai spune nimic despre [eful respectiv de la Bac\u care spunea c\ femeile nu ar mai trebui s\ sune la 112 dac\ î[i iau o palm\.

Cum vor reac]iona subordona]ii dac\ „[efu’” a zis a[a ceva, dac\ [eful poli]iei poate s\ gåndeasc\ a[a?

Despre Romånia pe care o iubi]i. Ce locuri din ]ar\ ar trebui s\ viziteze un turist?

Foarte multe. Avem peisaje superbe, dar nu avem cum s\ ajungem la ele. Avem locuri superbe pe care, din p\cate, le urå]im.

Ce s-a întåmplat la Rånca, spre exemplu, e un co[mar. Sta]iunea e haotic\ [i uråt\. Sunt vreo dou\ cabane care au ceva din cabanele austriece, alpine [i, în rest, e un exemplu de cum po]i face un loc s\ fie uråt.

Ca s\ nu mai spun de clipurile conven]ionale f\cute de minister, cu „vizita]i Romånia”, cu vocea actorului Orodel Olaru, în limba romån\. N-am în]eles cui i se adreseaz\. Romånilor? Eu cred c\ Romånia e necunoscut\, în primul rånd, str\inilor.

E un clip conven]ional, fals.

Fals, fals, fals. Nu are pic de umor.

Eu cred c\, într-o astfel de prezentare, trebuie s\ g\se[ti modul în care s\ comunici. Nu po]i s\ spui, în stil „m\z\ristic”, tot felul de aiureli. Maz\re ce zicea? Spunea c\ avem cluburi [i femei! O grosol\nie abject\. În iunie plec în Islanda 5 zile, la Reyk-

javik, pentru c\ m-a convins clipul lor. În clipul lor de promovare e un tip care cånt\ o melodie, un fel de „de la a la z”, “The A-Ö of Iceland” [i face haz de limba lor complicat\. {i trece omul cåntånd pe lång\ gheizere f\cånd haz de limba lui...

Despre clipul nostru de promovare ce s\ spun? E o peltea na]ionalist\, un fel de „America first”.

Mie îmi plac „aclimatiza]ii” de prin alte p\r]i, în Ardeal, pe care dac\-i întrebi de Romånia î]i r\spund c\ parc\ ar vrea un pic de respect pentru reguli. Doar un pic. Nu prea mult.

Ei de aceea se simt bine la noi, pentru c\ s-au s\turat de reguli. Am v\zut deun\zi, pentru c\ se apropie Summitul European de la Sibiu, c\ au început s\ cosmetizeze Valea Oltului, s\ fac\ curat prin rigole... cum a fost [i la Vålcea, de-au pus carpete direct peste noroi... jale mare.

Mul]umesc pentru portretizarea turismului romånesc :).

Dar în afara ]\rii, ce locuri ar trebui vizitate?

Eu, ca tot romånul, vara merg în Grecia.

E atåt de frumos în Grecia încåt, oriunde teai duce, aproape, nu vei gasi locuri mai frumoase. Dar [i aici „peisajul e în schimbare”. În Tassos am fost pentru prima data în 2002, în primul an în care nu am mai avut nevoie de vize. Pe 15 august, de Sf. Maria, 5 zile, [i am g\sit cazare cu u[urin]\. Era liber, aerisit. Din 2003 au intrat autocarele [i s-a terminat cu lini[tea [i cu serile romantice. {i în Zakintos i-am v\zut pe ai no[tri...

E plaja aceea celebr\ unde, anul trecut, s-a pr\bu[it un perete de stånc\ [i am g\sit acolo ni[te b\ie]i de b\ie]i care st\teau în [ezut la malul m\rii cu bur]ile la soare, iar lång\ ei vreo 5 beri (o marc\ romåneasc\)

but no way to get to them. We have majestic places which we, unfortunately, transform for the worse. What happened at Ranca, for instance, is a nightmare. The resort is chaotic and ugly. There are two lodges which have some of the Austrian, alpine charm, but the rest of the resort is a textbook example of how to make a place ugly.

Not to mention the ordinary promotional videos made by the Minstry of Tourism, saying ‘Visit Romania!’, in Romanian, with the voice of actor Orodel Olaru. I don’t get who they are addressing. I think Romania is unknown, in the first place, to foreigners. It’s a very ordinary, very conventional, very insipid video. Inauthentic. No humour. I think that for such a presentation you need to find a suitable method of communication. You can’t just say bollocks, like Mazare did. What did he say? That we have clubs and women.

Horrendous.

In June I am going to Island for 5 days, to Rejkjavik, because I was persuaded by a promo clip of theirs with a dude singing a song ‘The A-O of Iceland’, a kind of Iceland from A to Z, where they joke about their complicated language. And he walks along geysers, joking about the language. What can I say about our own promo? It’s some nationalist nectar, a kind of ‘America First’. I like it when foreigners move to Transylvania. If you ask them about Romania, they tell you they would like just a bit of adherence to the rules, but not too much. This is why they like it here, because they are fed up with rules. Earlier I observed that the Sibiu European Summit is getting close, so they started to clean up, like they did in Valcea – carpet on mud.

Thanks for your portrayal of Romanian tourism.

But abroad, what places should be visited?

I, like my fellow Romanians, go to Greece in the Summer. It’s so beautiful that almost everywhere else you may go, you won’t find more beauty. But things are changing here as well. I went to Thassos for the first time in 2002, the first year when we didn’t need visas anymore. On the 15th of August, for St. Mary’s. Five days. And we found accommodation very easily. Very airy, very breathable. Beginning with 2003 the invasion of travel buses started. That was the end of silence and romantic evenings. And that’s when I was reunited with my fellow

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Foto: ©justvision

39

înfipte în nisip în b\taia valurilor (a rås cu poft\). Veniser\ cu berile de-acas\! Patrio]i în Europa [i alta nu! {i mi-am resetat vacan]a.

Am g\sit o ferm\ cu o livad\ de m\slini, într-un sat, a unui tip tare simpatic, Logotetis, care ne-a cazat la el, am måncat de la el, brånz\, m\sline, ne-a dat [i ni[te vin v\rsat, foarte bun. Måncam legume din gr\dina, aveam hamac la dispozi]ie... a fost nemaipomenit.

Marcel {tef BeTUI Publisher

Romanians in Zakynthos. On that famous beach where a cliff collapsed last year, I saw some guys sitting on the sand by the water, with the sun kissing their bellies. Next to them there were 5 Romanian beers well secured in the sand so as not to get taken by the waves.

They came with beers from Romania! Such

patriots! So I had to go back to the drawing board and rethink my vacation. We found a farm with an olive garden, belonging to a very funny guy, Logotetis. He offered housing, gave us food, cheese, olives, very good wine.

We were eating vegetables from the garden, had a hammock… It was wonderful.

DESTINA}II • PARCURILE AMERICANE 2

PARCURILE 40

A doua parte a c\l\toriei noastre în parcurile na]ionale americane a fost parc\ [i mai plin\ de aventuri, iar cu aceast\ a doua etap\ am reu[it s\ încheiem întregul proiect dedicat rezerva]iilor de aici. Am înv\]at multe lucruri interesante despre protec]ia mediului [i ne-am izbit [i de

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

41

AMERICANE 2 „Fotografii sunt egoi[ti.

nenum\rate provoc\ri, îns\ întreaga experien]\ a fost cu adev\rat una fascinant\.

Ace[tia iau mereu câte ceva de peste tot, sub form\ de imagini”.

Antelope Canyon, Celebra raz\ de lumin\, foto: © Dan Dinuwww.dandinu.net I www.photolife.ro

DESTINA}II • PARCURILE AMERICANE 2

42 Canyonlands, Punct de belvedere, foto © www.dandinu.net I www.photolife.ro

Spooky Gulch este cu siguran]\ un loc în care nu ai ce s\ cau]i dac\ suferi de claustrofobie. Are pasaje extrem de strâmte în care uneori trebuie s\ te târ\[ti pe pere]i, a[a c\ ave]i grij\ la hainele care se pot rupe extrem de u[or, roca fiind foarte abraziv\, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Dac\ în prima tur\ am petrecut 19 zile în 5 parcuri na]ionale (Grand Tetons, Yellowstone, Badlands, Congaree [i Great Smoky Mountains), în a doua tur\ am mers în mult mai multe locuri [i am petrecut 24 de zile în celebrul sud-vest american [i pe coasta Californiei, în c\utare de zone interesante, cu pove[ti frumoase de spus.

Echipei ini]iale, formate din Cosmin Dumitrache, cel care a filmat întregul material pentru filmul documentar, Laurent Lefèvre [i Vlad Popescu, i s-a al\turat Alexandru Bobeic\, un prieten vechi al PhotoLife.

Dup\ experien]a de data trecut\, bagajul parc\ a fost mult mai u[or de organizat, iar drumul pân\ în SUA a fost lipsit de peripe]ii notabile. {i de aceast\ dat\ am zburat la Salt Lake City, îns\ nu ne-am mai deplasat c\tre nord, ci c\tre sud, unde ne a[tepta primul parc na]ional. Logistica întregii ture a fost mai simpl\, pentru c\ nu am mai avut zboruri interne, [i am avut o singur\ ma[in\ închiriat\ pentru în-

treaga deplasare, una [i mai mare decât cea de data trecut\, în care s\ înc\pem to]i cinci cu tot cu bagaje. Aceast\ ma[in\ avea s\ ne fie cas\ pentru mult timp, ba chiar [i dormitor pentru o noapte. Am folosit [i de aceast\ dat\ atât hoteluri [i moteluri, cât [i cortul, pentru a în]elege cât mai bine ce înseamn\ s\ fii turist în parcurile na]ionale americane.

Canyonlands În 1869, teritoriul cuprins în lungul râului Colorado [i al principalilor afluen]i ai acestuia era complet necunoscut pentru americani.

John Wesley Powell, un tân\r profesor de istorie natural\, veteran al R\zboiului Civil în care î[i pierduse bra]ul drept, pleac\ în acest an, al\turi de al]i nou\ temerari, într-o c\l\torie ce avea s\ arate lumii întregi unele dintre cele mai emblematice canioane americane. Echipa a str\b\tut mai bine de 1.600 de kilometri de-a lungul râurilor Green River [i Colorado, explorând o multitudine de canioane, acum parte

din parcurile na]ionale Canyonlands [i Grand Canyon. C\l\toria lor uimitoare poate fi f\cut\ ast\zi cu ajutorul ma[inii, atât pe drumurile asfaltate, aflate sus pe Platoul Colorado, cât [i pe unele mai aventuroase, ce te poart\ în inima labirintului din Canyonlands. Pentru protec]ia parcului îns\, doar o mic\ suprafa]\ este accesibil\ cu ajutorul infrastructurii, restul fiind complet s\lbatic\. Chiar dac\ americanii au ajuns târziu în acest loc, canioanele din sudvestul american au fost locuite cu mult înainte de venirea lor sau a primilor europeni. Prin aceast\ zon\ au trecut ini]ial triburi nomade de culeg\tori [i vân\tori, iar apoi, în urm\ cu aproximativ 2.000 de ani, a ap\rut civiliza]ia Puebloan. Pe lâng\ cele câteva construc]ii r\mase de la aceste civiliza]ii trecute, în multe locuri din parc se g\sesc [i numeroase petroglife, l\sate în urm\ de Anasazi, Fremont, iar mai apoi de Navajo [i alte triburi de amerindieni.

Canyonlands este împ\r]it în trei zone distincte: The Maze, The Needles [i Island in the Punct de belvedere, The Wave,

foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

43

DESTINA}II • PARCURILE AMERICANE 2

Sky. Primele dou\ zone sunt mai greu accesibile cu ma[ina, prima putând fi str\b\tut\ aproape exclusiv pe jos. Island in the Sky este îns\ mai u[or de parcurs, iar traseele c\tre punctele de belvedere sunt scurte [i spectaculoase.

Desigur c\ ai [i aici zone de explorat pe jos, iar acest sistem, în care într-un parc na]ional ai atât locuri u[or accesibile oricui, dar [i zone care sunt dedicate doar celor ce prefer\ explorarea cu rucsacul în spate, mi s-a p\rut extrem de interesant [i l-am întâlnit în multe alte zone pe care le-am vizitat. Astfel, oferi oric\rui turist posibilitatea de a vizita parcul dup\ propriul gust.

Accesul facil aduce îns\ în anumite zone foarte populare extrem de mul]i turi[ti. La Mesa Arch, de exemplu, de[i am plecat cu noaptea în cap pentru a fotografia r\s\ritul, pe un traseu de aproximativ jum\tate de or\ de mers pe jos, tot nu am reu[it s\ fim primii sosi]i. Am g\sit greu un loc din care s\ fotografiem, iar cei veni]i în urma noastr\ au fost [i mai pu]in noroco[i.

Chiar dac\ anumite locuri emblematice, cum este [i Mesa Arch, sunt musai de v\zut, de cele mai multe ori într-un astfel de loc îmi place s\ explorez.

Green River Overlook este extrem de interesant, atât pentru c\ ofer\ un excelent apus de soare peste întregul labirint de canioane, dar mai ales pentru c\ ai unde s\ î]i g\se[ti propriul loc din care s\ fotografiezi în lini[te.

Majoritatea celor care vin aici se opresc în locurile amenajate de la intrare, îns\ pentru o imagine bun\ ai numeroase alte puncte dincolo de zona aglomerat\.

Canyonlands, r\s\rit de soare deasupra mun]ilor La Sal, foto © www.dandinu.net I www.photolife.ro

44

Spooky Gulch , foto © www.dandinu.net I www.photolife.ro

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Parcul Na]ional Arches, traseul Double Arch, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

La plecarea din Canyonlands am f\cut [i o scurt\ oprire în Parcul Na]ional Arches, pentru a ne face o idee [i despre aceast\ zon\. Mult mai aglomerat decât vecinul lui, acest parc nea surprins la intrare cu o coad\ de ma[ini impresionant\, dou\ benzi cu peste 20 de ma[ini pe fiecare. În ciuda num\rului mare de vizitatori, a[teptarea nu a fost lung\, [i ne-a ar\tat cât de important este s\ po]i gestiona cu profesionalism o astfel de situa]ie. Ne-am dedicat doar câteva ore pentru Arches, timp în care am vizitat foarte repede câteva obiective [i nu am stat foarte mult s\ fotografiem, dat fiind faptul c\ ne mai a[tepta un drum lung pân\ la urm\torul punct de interes de pe lista noastr\.

Navajo Tribal Parks Civiliza]iile native care au populat sud-vestul american tr\iau în armonie cu natura, iar ast\zi doar pu]ine zone mai sunt în administrarea lor. Dac\ în trecut aceste locuri erau protejate printr-o gestionare eficient\ datorat\ unui trai sustenabil, acum nu mai este deloc a[a. Comunit\]ile indigene sunt rar implicate în administrarea ariilor protejate, iar acest lucru duce la pierderea unor cuno[tin]e [i tradi]ii mi-

lenare. Pentru a vedea totu[i un exemplu de gestionare a unei rezerva]ii naturale de c\tre comunit\]ile locale, a trebuit s\ mergem în Monument Valley. F\cut\ celebr\ de filmele western, valea este un loc sacru pentru indienii Navajo, care gestioneaz\ o zon\ protejat\, format\ din dou\ parcuri tribale, de la Monument Valley în est [i pân\ la Lake Powell în vest.

Pentru a explora dincolo de celebra priveli[te oferit\ de terasele centrului de vizitare, ai nevoie de un ghid [i de un transport local. Exist\ numeroase trasee pe care le po]i urma [i numeroase puncte în care po]i ajunge, îns\ aranjarea acestor servicii mi s-a p\rut un pic anevoioas\ la fa]a locului, drept pentru care ne-am concentrat mai mult pe zonele în care puteam ajunge singuri. Num\rul mare de turi[ti care ajung în zon\ fac din acest loc unul care nu pare a fi gestionat la fel de bine precum parcurile na]ionale. Atunci când ai prea mul]i turi[ti exist\ riscul s\ nu le mai po]i acorda aten]ia necesar\ [i s\ transformi locul în ceva comercial. Acest lucru avea s\ ni se demonstreze din plin la Antelope Canyon. Acest celebru labirint sculptat în gresie nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind f\cut celebru de numeroasele

imagini realizate aici.

Ca s\ vizitezi Antelope Canyon ai nevoie de o rezervare f\cut\ din timp [i exist\ dou\ op]iuni: turist simplu sau fotograf, ambele variante într-un grup organizat. Diferen]a dintre cele dou\ este extrem de important\. În primul caz î]i po]i lua cu tine o camer\ foto, dar nu [i un trepied. În al doilea caz î]i po]i lua cu tine un trepied [i o camer\ foto, dar cu un singur obiectiv, deci oarecum tot limitat e[ti, îns\ avantajul este c\ grupul este mai mic, iar ghidul îi opre[te pe turi[tii din celelalte grupuri, pentru o perioad\ limitat\ de timp, ca s\ î]i permit\ s\ faci poze.

Timpul limitat, g\l\gia, aglomera]ia [i presiunea pentru a fotografia ceva, fac concentrarea extrem de grea. Imaginile pe care le vedem cu acest loc, care par a fi cumva rupte din alt\ lume, sunt cu siguran]\ departe de ceea ce g\se[ti aici în realitate. Asta nu înseamn\ c\ nu te po]i bucura de peisajul din jur, care este unul extraordinar.

Glen Canyon Pentru a în]elege întregul sistem de arii protejate americane, trebuie s\ ne gândim la

45

46

administrarea teritorial\. Fiecare stat în parte are rezerva]ii proprii, statale, pe care le gestioneaz\ separat, [i na]ionale, administrate de NPS (National Park Service). Acestea din urm\ se împart în parcuri na]ionale, monumente na]ionale, sanctuare marine, rezerva]ii forestiere, refugii de s\lb\ticie sau zone na]ionale de recreere. Mai exist\ desigur [i alte tipuri de rezerva]ii, printre care parcurile regionale, care sunt administrate la nivel local. Dac\ mai ad\ug\m în aceast\ ecua]ie [i parcurile tribale, despre care tocmai am discutat, totul devine destul de complicat, mai ales pentru c\ nu suntem obi[nui]i cu administrarea teritorial\ american\ [i cu sistemul lor legislativ.

Pentru a face un pic de lumin\ în toat\ aceast\ poveste, am ales în aceast\ a doua tur\ s\ vedem [i alte zone protejate din afara parcurilor na]ionale, iar prima dintre ele a fost Glen Canyon National Recreation Area, ce continu\ sistemul de canioane din Parcul Na]ional Canyonlands c\tre vest, pân\ la confluen]a cu Parcul Na]ional Grand Canyon.

Glen Canyon este un parc antropic în cea mai mare parte, pentru c\, în 1966, a fost finalizat barajul care a transformat canionul într-un lac lung [i întortocheat, ce meandreaz\ printrun labirint de stânci. De[i controversat, barajul a redus problemele generate de inunda]ii [i sus]ine necesarul de ap\ al zonei. Foarte multe specii de plante [i animale, care tr\iau în canion, au trebuit s\ se adapteze pentru supravie]uire, iar în prezent se fac eforturi considerabile pentru a le proteja. Cu toate acestea, Glen Canyon [i Lacul Powell, format în urma inund\rii canionului, constituie o atrac]ie turistic\ major\ a zonei, ce atrage aici peste un milion de oameni în fiecare an. În aceast\ rezerva]ie restric]iile sunt mai pu]ine [i po]i campa în s\lb\ticie pe malul lacului, unde po]i explora în voie. Lucru pe care l-am f\cut [i noi. Am închiriat ni[te caiace [i o barc\, pentru a ajunge într-un loc mai îndep\rtat [i am petrecut o noapte pe malul lacului.

Posibilitatea de a vedea canioanele de la nivelul apei era una extrem de tentant\, îns\ fotografierea lor nu a fost tocmai u[oar\.

Caiacele închiriate nu erau nici pe departe la fel de stabile precum canoele folosite în Congaree în prima tur\ din SUA, a[a c\ am preferat s\ ne l\s\m aparatura pe mal. Experien]a îns\ a fost una interesant\. Am profitat la maxim [i de po-

The Wave, Coyote Buttes, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

PARCURILE AMERICANE 2

Bryce Canyon, punct de belvedere, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

sibilitatea de a explora pe jos malurile lacului.

Poate c\ ideea de a sacrifica o zon\ natural\ este un compromis pe care nu mul]i îl sus]in, îns\ astfel po]i oferi turi[tilor posibilitatea de a experimenta activit\]i pe care nu le pot face în parcurile na]ionale mai restrictive din jur. Glen Canyon este un loc în care po]i campa aproape oriunde [i po]i merge în s\lb\ticie f\r\ restric]ii. Este curat, iar infrastructura turistic\ este impecabil\, acolo unde exist\.

Pe de alt\ parte îns\, dac\ vrei s\ campezi pe malul lacului, e[ti obligat s\ ai la tine o toalet\ portabil\ [i s\ nu la[i nimic în urm\.

Aceast\ idee de a sacrifica o zon\ natural\ mai mic\ pentru turismul de mas\, pentru a proteja alte zone mult mai valoroase din jur, este una destul de interesant\.

Vermilion Cliffs - Coyote Buttes Un alt tip de rezerva]ie îl constituie monumentele na]ionale, care au un statut de protec]ie asem\n\tor cu cel al parcurilor na]ionale, dar sunt parc\ mai pu]in restrictive [i, de obicei, cu o suprafa]\ mult mai mic\. Pot exista pe teritoriul acestor monumente na]ionale [i zone cu un statut de protec]ie mai special. O astfel de zon\ este Vermilion Cliffs, unde întâlnim una dintre cele mai restrictive zone din sudvestul american, Coyote Buttes. Doar 20 de oameni au voie s\ str\bat\ potecile din acest loc în fiecare zi, pentru a proteja o forma]iune geologic\ unic\ în lume, The Wave.

Cele 20 de permise sunt câ[tigate la o loterie, iar [ansele sunt extrem de mici, uneori sub 1%. Zona este atât de restrictiv\ încât dimensi-

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

unea maxim\ a grupului pe care îl înscrii nu poate dep\[i [ase persoane, iar dac\ e[ti extras la final [i sunt mai pu]ine locuri libere r\mase decât dimensiunea grupului t\u, atunci numai o parte din grup poate intra. Exist\ atât o loterie online, pentru 10 persoane, cât [i una la fa]a locului. Noi am fost suficient de noroco[i [i to]i cinci am putut intra prin participarea la loteria online. Pare un lucru destul de complicat de f\-

cut pentru a vedea o zon\ natural\, îns\ este extrem de necesar pentru a nu transforma acest loc într-un Antelope Canyon. Controlul celor care intr\ se face atât de rangerii afla]i în patrulare, cât [i prin intermediul unor camere de supraveghere de pe traseu, iar amenzile pentru înc\lcarea legii sunt extrem de mari.

Efortul pentru a ajunge aici merit\ îns\ pe deplin, pentru c\ locul dep\[e[te orice a[teptare.

Parcul Na]ional Arche, Mesa Arc, foto: © www.dandinu.net I www.photolife.ro

Canyonlands, foto © www.dandinu.net I www.photolife.ro

Format pe parcursul a milioane de ani de eroziunea eolian\, The Wave este sculptat în gresiile jurasice colorate de oxidul de fier în nuan]e incredibile.

Acest loc te poart\ parc\ într-o lume ireal\ [i numai atunci când e[ti aici po]i în]elege de ce este necesar\ o protec]ie atât de strict\.

Eroziunea pe care ar putea s\ o genereze mii de vizitatori ar d\una excesiv rocilor foarte sensibile de aici. Este un loc în care atunci când ajungi î]i vine s\ te descal]i la intrare.

Chiar dac\ este destul de complicat de ajuns aici, atât din punct de vedere al loteriei, cât [i al traseului nemarcat, efortul merit\ pe deplin. Un alt aspect este cel legat de costuri, taxa fiind extrem de mic\, sub 10$. Comparând cu Antelope Canyon, unde pentru un tur obi[nuit pl\te[ti peste 50$, iar pentru unul foto peste 100$, nu numai c\ este mult mai ieftin, dar te [i po]i bucura de momente în care întregul loc este doar pentru tine.

Ultima parte a c\l\toriei mele `n parcurile americane o pute]i urm\ri `n edi]ia urm\toare.

47

Dan Dinu www.photolife.ro

BRANDURI ROMÅNE{TI • SEMNELE CERIULUI

SEMNELE „Faptul c\ [i ast\zi femeile [tiu s\ ]eas\, s\ toarc\, s\ brodeze, de la fibr\ la covor, de la planta de in [i cånep\ sau de la firul de bumbac [i pån\ la c\ma[a de s\rb\toare, iar

b\rba]ii [tiu s\ prelucreze lemnul [i s\-i dea forme artistice, parcurgånd tot lan]ul tehnologic, confer\ culturii romåne[ti o valoare care s-a pierdut în alte ]\ri”.

De la stånga spre dreapta: 1). Maramure[, 2). Arad, 3). S\laj, 4). Maramure[, 5). Alba, 6). Maramure[, 7). Bistri]a, 8). Maramure[, 9). Suceava, 10). Bra[ov, 11). Maramure[, 12). Vålcea, 13). Maramure[, 14). Suceava, 15). Suceava, 16). Suceava.

48

Asta spunea doamna Dr. Doina I[f\noni, istoric de arta [i cercet\tor etnolog, `ntr-o discu]ie avut\ anul trecut. „Am v\zut familii de me[te[ugari care

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

CERIULUI Foto: © Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

49 Inscrip]ie din 1820, Bistri]a N\s\ud

Pe vremuri exista <gura satului>, un loc binecuvåntat de Dumnezeu, unde se analiza meticulos tradi]ia.

Trebuie spus c\ în satele române[ti se lucreaz\ în continuare, iar acest lucru asigur\ un filon de viabilitate culturii noastre tradi]ionale, mai spunea doamna Doina I[f\noni.

„Semnele ceriului”

Cioplitur\ `n lemn de stejar, satul Surde[ti Maramure[

oscileaz\ între specificul meseriei lor [i latura comercial\, fac diverse obiecte pe care le scot la vånzare ca produse tradi]ionale.

Dar, `n acest fel, se strecoar\ în perimetrele valorii, o serie de f\c\turi [i de falsuri periculoase. În Romånia, aceste perimetre ale valorii func]ioneaz\ doar în muzeele etnografice unde, în aceste oaze, me[te[ugarii, nu mul]i, î[i prezint\ lucr\rile f\cute dup\ rånduielile tradi]iei, de la materiale [i forme, la expresii decorative.

În cultura tradi]ional\, dac\ dispare måna omului, lucrurile intr\ într-un alt registru.

Un astfel de obiect treze[te emo]ie pentru c\ are înmagazinat\ în forma lui emo]ia celui care l-a f\urit. Întålnirea cu me[terii populari este întålnirea cu neamul! În munca lor se reg\sesc genera]iile p\rin]ilor [i bunicilor no[tri.

Mo[tenirea tradi]iilor este foarte important\ pentru via]a culturii tradi]ionale, pentru c\ s\tenii au ceea ce or\[enii nu mai au, [i anume, mediul care te amprenteaz\.

Din acest registru, `n acest\ edi]ie v\ propunem un set de imagini emblematice pentru cultura satului romånesc, – expozi]ia de fotografie a artistului Ilie Tudorel, o expozi]ie care a fost `nchinat\ Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Expozi]ia prezint\ semnele boltei cere[ti [i a spa]iului cultural ancestral prin ochiul artistului popular. E un subiect fascinant, extrem de bogat `n semnifica]ii, acela al tradi]iilor române[ti care compun patrimoniul material [i imaterial tradi]ional.

Proiectul fotografic aduce `n aten]ia publicului reprezent\ri ale simbolisticii astrale prezente în arta [i arhitectura tradi]ional\ romåneasc\. ~n cultura popular\, fascina]ia exercitat\ asupra p\måntenilor de astrele de pe bolta cereasc\ s-a materializat `n reprezent\ri de sculptur\ `n lemn [i piatr\ sau `n picturi f\cute pe obiectele aflate `n gospod\riile s\te[ti sau pe obiectele de cult.

Reprezent\rile sculptate ale soarelui, lunii sau stelelor ce sunt prezente pe elementele de construc]ie ale bisericilor, caselor, a mobilierului sau por]ilor tradi]ionale de lemn din toate zonele ]\rii au un limbaj

BRANDURI ROMÅNE{TI • SEMNELE CERIULUI

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Întålnirea cu me[terii populari este întålnirea cu neamul! În munca lor se reg\sesc genera]iile p\rin]ilor [i bunicilor no[tri.

Cioplitur\ din `n lemn de brad, Putna, Suceava

Expozi]ia „Semnele Ceriului” atrage aten]ia asupra faptului c\ persisten]a în timp a simbolisticii astrale sacre este azi în pericol de moarte. Proiectul, care reune[te 70 de fotografii de mari dimensiuni, propune o incursiune în lumea uimitoare a simbolisticii tradi]ionale [i invit\ la cunoa[terea patrimoniul cultural. „Semnele Ceriului” aduce vizitatorului, `n ora[ul lui, bolta cereasc\ sculptat\ pe por]i maramure[ene, pe popii de lemn de

50 Cioplitur\ din satul C\pålna[, Arad

comun, universal, un limbaj al me[terilor populari care deriv\ chiar din filosofia ancestral\ a acestora.

Aceast\ simbolistic\ totemic\, aproape uitat\, mai este cunoscut\ doar de b\tråni [i de o mån\ de speciali[ti etnologi.

Din p\cate, `n lipsa unor conservatori de tradi]ii, p\strarea intact\ a patrimoniului cultural romånesc a devenit o misiune aproape imposibil de `ndeplinit, iar munca fotografului care documenteaz\ a devinenit acum mai important\ ca oricånd. „Eu spun întotdeauna, ca etnolog, ca teoretician de art\ [i ca expert în Comisia Na]ional\ de Salvgardare a Patrimoniului Na]ional Imaterial, c\ dac\ vom rupe lan]ul dintre ge-

nera]ii, vom rupe leg\tura dintre ]ar\ [i memoria/istoria ei.

Pentru tot ce înseamn\ proiecte de salvgardare a tradi]iilor, de modernizare [i de dezvoltare a culturii tradi]ionale ar trebui s\ existe o strategie na]ional\. F\r\ aceste gånduri puse laolalt\ nu putem integra valorile populare în patrimoniul umanit\]ii.

Sunt multe situa]ii dramatice, multe sate depopulate care mor, cu b\trånii lor cu tot.

Mie mi-este fric\ de vremurile ce vor veni. Ne vom trezi peste o genera]ie cu un vid. {i va fi prea tårziu. Nu vom mai avea ce face”, preciza doamna I[f\noni.

Cioplitur\ din `n lemn de brad, Putna, Suceava

prin biserici, din locuri unde acesta nu va ajunge niciodat\ `n acela[i timp, `i ofer\ un moment de reflec]ie [i un motiv de a-[i petrece vacan]a colindånd prin sate, `n c\utarea lor.

Expozi]ia Semnele Ceriului `nchinat\ Centenarului Marii Uniri de la 1918, a fost g\zduit\ de importante centre expozi]ionale din Satu Mare, Oradea (Muzeul Cet\]ii), Negre[ti-Oa[ (Muzeul }\rii Oa[ului), Hunedoara (Muzeul Castelul Corvinilor), Carei (Muzeul Castelul Karolyi), Baia Mare (Planetariul), Bucure[ti (Muzeul Satului Dimitrie Gusti) [i `[i continu\ periplul prin ]ar\.

Ilie Tudorel (foto), cowriting Zenaida F\rca[ www.tudorphotoblog.blogspot.com

FOCUS CORPORATE

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

51

52.

CELE MAI BUNE PLAJE DIN LUME 60. La Green Village s-a deschis sezonul vacantelor de neuitat! ¸ 62.

CITY BREAK LA ISTANBUL

˘ Un weekend pe doua˘ continente, pe malul a doua˘ mari Foto: © Anca Alina Du[e www.unanhaihui.ro www.tui-travelcenter.ro

FOCUS • INSPIRA}IE PENTRU URM|TOARELE VACAN}E BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

De la marea cu reflexe cristaline din largul coastelor Braziliei pân\ la nisipul roz al unei insuli]e din Mediterana sau pe ]\rmul sc\ldat de valurile mari din Florida, în acest clasament se afl\ un col] de cer [i un petec de nisip pentru fiecare dintre noi, cei care iubim s\ c\l\torim.

CELE MAI BUNE PLAJE DIN LUME,

52

1. Baia di Sancho, Fernando de Noronha, Brazilia.

Arhipelagul acesta pierdut în Oceanul Atlantic, undeva la 321 km în largul ]\rmului Braziliei, era aproape necunoscut turi[tilor pân\ acum 15-20 de ani.

Compus din 21 de insuli]e, arhipelagul Fernando de Noronha (numit a[a dup\ navigatorul portughez care l-a descoperit) este un col] de paradis… pe p\mânt. Are ingredientele esen]iale pentru a fi atât de iubit: e destul de izolat, peisajele sunt excep]ionale, flora [i fauna sunt aproape intacte. De altfel, arhipelagul a fost declarat sit al Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO. Pentru ca insulele s\-[i p\streze în continuare natura, num\rul de vizitatori este limitat [i fiecare dintre ace[tia trebuie s\ pl\teasc\ o tax\ de conservare a mediului pentru a accede pe insul\. A[adar, acesta este un exemplu tipic de destina]ie mai greu accesibil\, dar tot mai dorit\. Oameni din întreaga lume

sunt fascina]i de acest loc, mai ales c\ este una dintre cele mai bune destina]ii de scuba diving [i snorkel din lume, iar diversitatea vie]ii marine care poate fi admirat\ este remarcabil\.

Baia di Sancho uime[te cu o combina]ie perfect\ dintre peisaje unice, ape cristaline [i de culori ireale, nisipuri aurii [i o via]\ marin\ divers\ [i bine conservat\.

2. Varadero, Cuba.

Plaja asta e un reper vizual pentru orice amator de mare [i de soare. Sunt aproximativ 21 kilometri de nisip alb-g\lbui fin, apa m\rii e de o claritate deosebit\ [i îmbrac\ diferite nuan]e de albastru [i turcoaz, doar e cea mai mare [i mai frumoas\ plaj\ din Caraibi! Varadero are nu doar nisip fin, ape care nu au nevoie de prelucrare în Photoshop, ci [i o abunden]\ de activit\]i sportive [i recreative. Exist\ peste treizeci de locuri potrivite pentru scuba diving [i snorkel, dar [i numeroase baruri, cluburi [i

discoteci pe plaj\ [i în apropierea ei. Apele, de obicei calme, cu intrare lin\ în mare, sunt foarte bune pentru înot. Situat\ pe Peninsula Hicacos, Varadero nu este altceva decât plaja celei mai mari sta]iuni din zona Caraibelor. Când v\ hot\râ]i s\ lua]i o pauz\ de la activit\]ile de pe plaja din Varadero, pute]i s\ vizita]i unul din numeroasele muzee [i galerii de art\, ruine scufundate, parcuri ecologice, biserici vechi…

Tentant, nu?

3. Eagle beach, Aruba, Caraibe.

Plaja asta te încânt\ înainte de a pune piciorul pe nisipul ei m\t\sos cu imaginile ei idilice surprinse în fotografii. Te ademene[te cu nisipul alb, marea turcoaz, cerul mai mereu de un albastru pur [i palmierii nelipsi]i din decor. De altfel, Eagle Beach este obi[nuit\ cu prezen]a în topurile interna]ionale de profil [i chiar merit\!

Este iubit\ nu doar de amatorii de relaxare în decoruri deosebite, de pasiona]ii de fotografii

FOCUS • CELE MAI BUNE PLAJE DIN LUME

Inspiratie ¸ pentru urmatoarele ˘ vacante: ¸

Clasamentul anual al Travellers Choice este realizat de site-ul de c\l\torii tripadvisor.com pe baza recenziilor [i evalu\rilor realizate vreme de 12 luni de milioane de membri.

EDITIA ¸ 2019

53

4. Playa de la Concha, San Sebastian, Spania. ci [i de entuzia[tii sporturilor acvatice.

Eagle Beach, pe partea de vest a insulei Aruba, ofer\ condi]ii perfecte de înot [i de scufund\ri. Toat\ insula Aruba nu are nici 32 de kilometri lungime, iar plaja acesta se poate mândri cu cei 3,2 km de nisip atât de fin c\ descrierea „ca o pudr\” i se potrive[te cel mai bine.

Plaja asta nu are ape calde [i nici nu e situat\ la tropice, dar reu[e[te de ani buni s\ devanseze multe alte concurente deosebite din Europa [i din lume, La Concha - numit\ astfel pentru asem\narea sa cu o scoic\ Saint-Jacques - e sc\ldat\ de apele mai r\coroase ale Oceanului Atlantic. Amplasat\ în Golful Biscaya, La Chonca

FOCUS • CELE MAI BUNE PLAJE DIN LUME BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Dar Seven Mile Beach e deschis\ tuturor [i ofer\ toate facilit\]ile pentru o vacan]\ perfect\ pe malul m\rii, indiferent dac\ v\ dori]i doar s\ sta]i sub umbrelu]\, s\ înota]i, s\ pescui]i, s\ face]i parasailing sau scufund\ri în marea lini[tit\ din jurul recifului. În ciuda numelui, fâ[ia de ]\rm numit\ astfel are 10 km lungime.

9. Playa Norte, Isla Mujeres, Mexic.

54

e una dintre cele mai frumoase plaje urbane din lume, e fix în centrul ora[ului San Sebastian. Atlanticul se insinueaz\ pân\ la poalele mun]ilor, nu înainte de a îmbr\]i[a o insuli]\ foarte verde, Santa Clara, iar nisipul e auriu. La Chonca, insula, mun]ii Igueldo [i Urgull formeaz\ un cadru natural de neegalat care apare de obicei în c\r]ile po[tale. Plaja are o lungime de 1.350 de metri [i toate facilit\]ile necesare pentru a te sim]i bine [i în siguran]\.

5. Grace Bay, din nord-estul insulei Providenciales, arhipelagul Turks & Caicos.

Aceast\ plaj\ care face parte din Parcul Na]ional Princess Alexandra este [i ea o mai veche prezen]\ în clasamentul global al celor mai apreciate plaje. Are toate ingredientele pentru ca re]eta sa s\ fie una de succes: ap\ curat\, nisip alb [i f\r\ pietre, alge marine sau poluare. Plus c\ beneficiaz\ de o lungime considerabil\, de aproape cinci kilometri. Reciful aflat la o distan]\ de 1,6 kilometri protejeaz\ Golful Grace de furia Atlanticului. Vecin\tatea unui recif de coral o recomand\ pentru snorkell, dar aici se pot practica numeroase sporturi acvatice [i extreme.

6. Clearwater Beach, Clearwater, Florida, SUA. Ai putea spune c\ e dovada unei mari lipse de imagina]ie s\ nume[ti a[a un ora[ de pe malul Oceanului, dar ce nume sugestiv pentru o plaj\! Plaja aceasta str\luce[te cu ape clare [i ape c\ldu]e, cu nisipul ca de zah\r alb. E un

paradis marin de pe malul Golfului Mexic, lung de patru kilometri, sub un generos soare tropical. Este un loc fabulos, perfect pentru o zi la soare, indiferent dac\ ai sau nu familia al\turi de tine. Bineîn]eles c\ po]i practica toate sporturile acvatice posibile aici [i, dac\ ie[i cu barca în larg, s-ar putea s\ observi chiar [i un delfin sau doi care se joac\.

7. Spiaggia dei Conigli Plaja iepurilor- din insuli]a Lampedusa, Sicilia.

Insula cea mai sudic\ a Italiei, Lampedusa, se afl\ între Malta [i Tunisia [i face parte din punct de vedere geografic din continentul african. Cea mai mare dintre Insulele Pelagian, Lampedusa este arid\, dar pre]uit\ de vizitatori pentru plajele sale unice cu nisip alb [i ape turcoaz, foarte curate. Sunt condi]ii excelente de scuba diving. Spiaggia dei Conigli e amplasat\ la cinci km de ora[ul Lampedusa [i face parte dintr-o rezerva]ie natural\. Este una dintre pu]inele plaje din Italia unde pute]i vedea ]estoasele Caretta-Caretta care vin pe ]\rm pentru a-[i depune ou\le.

8. Seven Mile, Grand Cayman.

Seven Mile Beach este amplasat\ în vestul ora[ului Grand Cayman [i atrage c\l\torii din întreaga lume. Cu ape spumante [i nisip roz de la corali, aceast\ fâ[ie paradisiac\ de ]\rm g\zduie[te multe dintre cele mai luxoase propriet\]i din Caraibe. Atmosfera cosmopolit\ de pe ]\rm e întregit\ de restaurante, baruri, hoteluri [i diferite resorturi [i sta]iuni.

Apele turcoaz calde, nisipul ca o pulbere de aur alb, apa atât de albastr\ c\ po]i s\ spui, prin compara]ie, c\ cerul e palid, au fermecat de-a dreptul vizitatorii Playa Norte. Isla Mujeres (în spaniol\ „Insula femeilor”) este amplasat\ în Golful Mexic, la aproximativ 13 km de coasta Peninsulei Yucatan. Insuli]a are aprox. 7 km lungime [i 650 de metri l\]ime [i î[i bucur\ vizitatorii cu priveli[ti unice. La est este Marea Caraibelor iar la vest, vestitul Cancun poate fi v\zut la orizont. Un alt atu al Isla Mujeres este amplasarea în apropierea recifului de corali, ceea ce îi confer\ [i atuul condi]iilor excelente pentru snorkeling [i scufund\ri.

10.Seven Mile Beach, Negril, Jamaica. „Nisip alb, ape limpezi, briz\ [i valuri calme [i frumoase, palmieri care se înclin\ în briz\ [i chiar [i un far de decor. Iat\ o descriere sugestiv\ a acestui adev\rat obiectiv turistic în rândul celor care-[i doresc tot ce-i mai bun pentru ei. Atrac]ia de baz\ din Negril o reprezint\ plajele, una mai frumoas\ ca alta, în frunte cu celebra Seven Mile. Dac\ a]i ajuns aici, [ti]i deja c\ sunt aproape [i Montego Bay, Ocho Rios, alte dou\ plaje populare în lume. La Seven Mile, odinioar\ t\râmul pira]ilor, sunt peste 11 km de plaje (7 mile) cu nisip auriu m\t\sos, o adev\rat\ oaz\ cu palmieri. Locul e ideal pentru plaj\, snorkeling chiar în apropierea ]\rmului, de-a lungul recifelor de coral, plus o serie de alte sporturi nautice.

Relaxante [i pline de energie, colorate [i spectaculoase, aceste plaje unice sunt precum un paradis terestru tangibil. Sunt de vizitat o dat\ în via]\, dar amintirile sunt pentru totdeauna. Garantat!

Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

TE ER 9 OF 201

FOCUS • OFERTE RECOMANDATE

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

TOP 10 OFERTE RECOMANDATE

1.

SE JU R

Sejur Mexic - Cancun > Hotel Solymar Cancun Beach Resort 4*

2.

2339

885

Tarif, de la: euro/persoan\/sejur, Perioada: 28.12.2019 07.01.2020, Nop]i: 10, Cazare/Mas\: camer\ dubl\ standard, Lagoon View, All Inclusive, Transport: cu avionul, plecare din Budapesta, taxe de aeroport, bagaj de cal\ [i mâna, transferuri.

3.

Charter Tenerife - Puerto de la Cruz > Sol Puerto de la Cruz Tenerife 4*

Tarif, de la: euro/persoan\/sejur, Perioada: 03.09-13.09.2019, Nop]i: 9, Cazare: camer\ dubl\ superioar\, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, bagaj de cal\ [i mân\, transferuri.

CH AR TE R

4.

685

5.

CH AR TE R

6.

635

7.

355

Tarif, de la: euro/pers., Perioada: 04.08-11.08.2019, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\, Mas\: Mic dejun, Transport: individual.

SE JU R

385

CH AR TE R

8.

715

9.

Sejur Romania - Tulcea > Green Village Resort 4* Tarif: euro/persoan\, Perioada: 15.0818.08.2019, Nop]i: 4, Oferta iclude: cazare cu demipensiune, transferuri cu barca, excursie cu barca la Gårla Turceasc\ [i canale; masaj de relaxare 1 sesiune.

SE JU R

Charter Egipt - Hurghada > Steigenberger Aqua Magic 5*

CH AR TE R

625

Tarif, de la: euro/persoan\, Perioada: 06.09-13.09.2019, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\ standard Land View, Mas\: Ultra all inclusive, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, bagaj de cal\ [i mân\, transferuri.

Sejur Romånia - Mamaia > Hotel Palace 4*

CH AR TE R

Tarif: euro/persoan\/sejur, Perioada: 16.07-23.07.2019, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ Studio Inland View, Mas\: Mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, bagaj de cal\ [i mân\, transferuri.

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 03.06-10.06.2019 Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ Deluxe, Mas\: Mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, bagaj de cal\ [i mân\, transferuri.

Charter Turcia - Belek > TUI Magic Life Masmavi 5*

Charter Grecia - Heraklion > Maria Rousse Hotel 4*

599

Tarif, de la: euro/persoan\.

Perioada: 02.07-09.07.2019, Nop]i: 7, Cazare: camer\ dubl\ standard, Lagoon View, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, bagaj de cal\ [i mân\, transferuri.

Charter Grecia - Rhodos > Lindos Village Resort & Spa 5*

SE JU R

Sejur Indonezia - Bali > Asana Agung Putra 4*

Tarif, de la: euro/persoan\/sejur, Perioada: 18.08-25.08.2019, Nop]i: 7, Cazare: `n camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, bagaj de cal\ [i mân\, transferuri.

10.

Circuit istoric Mexico City Yucatan&Sejur de plaj\ în Cancun

2299

Tarif, de la: lei/persoan\, Perioada: 21 ianuarie 02 februarie 2020, Oferta include: 12 nop]i / 13 zile.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

CI RC UI T

59

CO N RP EW OR S AT E

FOCUS • NEWS GREEN VILLAGE BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Ascuns în mijlocul naturii pure, exist\ un loc unic, situat chiar în locul unde Dun\rea se vars\ în Marea Neagr\, care te întâmpin\ cu mult\ lini[te [i cu o echip\ dedicat\. Green Village Resort 4* din Sfântu Gheorghe este unul dintre

cele mai frumoase locuri din lume, unde grija fa]\ de oameni, aten]ia la detalii [i dragostea pentru frumos des\vâr[esc condi]iile cadrului natural execep]ional.

Sezonul vacan]elor din acest an s-a deschis

Foto: © justvision

60

Despre Green Village • Condi]iile de cazare moderne [i confortul pe care le ofer\ Green Village fac ca relaxarea s\ fie deplin\. Aici pute]i beneficia de servicii de cazare [i mas\ de calitate, de relaxare în centre SPA, de cinema, locuri de joac\ pentru copii, braserie, restaurant cu bar [i teras\ în aer liber cu vedere la Dun\re.

• Green Village Resort se împarte în trei zone de cazare [i servicii – Zona Egreta, zona Stârcul Alb [i zona Leb\da&Pelicanul. Capacitatea sa de cazare cuprinde 89 de camere confortabile, dintre care 58 de camere duble, 30 de apartamente cu un living, spa]iu sanitar la parter [i un dormitor la etaj precum [i o vil\ cu living [i spa]iu sanitar la parter cu dou\ dormitoare la etaj, fiecare cu baie proprie.

• 2019 este cel de-al cincilea an de func]ionare al Green Village de la preluarea sa de c\tre Grupul Eurolines România. Green Village este prima investi]ie în hotel\rie a grupului condus de Drago[ Anastasiu. Sezonul s-a deschis la Green Village în acest an în luna aprilie se va încheia abia la începutul anului viitor.

Foto: © justvision

La Green Village s-a deschis ¸ de neuitat! sezonul vacantelor oficial la Green Village Resort 4* din Sfântu Gheorghe. {i nu oricum, echipa Green Village a primit deja vizite speciale. Astfel, 10 tineri au venit la Green Vllage cu ocazia „Zilelor por]ilor deschise din industria ospitalit\]ii”, fiind întâmpina]i nu doar cu ospitalitate, ci [i cu informa]ii utile [i sfaturi pentru viitoarea meserie. Energiei [i curiozit\]ii tinerilor care vor lucra în turism li s-au ad\ugat creativitatea [i talentul semifinali[tilor la show-ul de televiziune „Românii au talent”!

Dar tonul distrac]iei [i relax\rii abia s-a dat la Green Village Resort 4* Sfântu Gheorghe.

Urmeaz\ zile [i nop]i pline pentru oaspe]ii care au avut inspira]ia de a alege aceast\ destina]ie unic\ pentru vacan]a lor.

O destina]ie complet\ de vacan]\!

Green Village 4* Sfântu Gheorghe este mai mult decât un resort, este o destina]ie complet\, care v\ ofer\ [ansa de a fi, practic, [i în Delt\ [i pe malul m\rii. V\ a[teapt\ multe activit\]i sportive [i recreative, de la banalul mers cu bicicleta pe cel mai nou p\mânt al ]\rii, la plimb\ri cu barca pe canale sau pescuit, pân\ la SPA sau yoga. Relaxarea pe plaj\ poate fi combinat\ cu sesiuni de schi nautic, fotbal sau volei pe nisip, iar cei curio[i pot lua lec]ii de g\tit sau urm\ri p\s\rile. Delta, parte a patrimonului universal al UNESCO, este [i raiul amatorilor de natur\ [i de fotografie [i nu mai are nevoie de nicio prezentare. Ce rost au cuvintele pentru un loc des\vâr[it?

Drum bun!

Carmen Neac[u

Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BR CIT EA Y K

FOCUS • CITY BREAK LA ISTANBUL Unic în multe privin]e, Istanbulului este unul dintre cele mai fascinante [i interesante ora[e din lume. Singurul ora[ amplasat pe dou\ continente, Asia [i Europa, Istanbul a fost capitala a dou\ religii [i a trei imperii.

CITY BREAK LA ISTANBUL ˘ Un weekend pe doua˘ continente, pe malul a doua˘ mari

Moscheea Albastr\, foto: © justvision

62

Istanbul are [i o amplasare deosebit\, în inima sa se afl\ Bosforul, unde se unesc Marea Neagr\ [i Marea Marmara.

A[a cum ora[ul e împ\r]it în dou\ de Cornul de Aur, a[a [i Istanbul se afl\ la grani]a dintre dou\ continente [i dou\ lumi distincte. Este un mix spectaculos de peisaje unice, istorie, art\, cultur\, religii, gastronomie pe care ar fi p\cat s\ nu-l cuno[ti.

Iat\ ce nu trebuie ratat în Istanbul.

Palatul Topkapi Construit în urm\ cu peste 550 de ani, Palatul Topkapi a fost re[edin]a sultanilor [i a imenselor lor cur]i imperiale. Amplasat strategic, pe un deal, cu vedere la Bosfor, Marea Marmara [i la Cornul de Aur, pe un deal, Topkapi reprezint\ un bun exemplu de arhitec-

tur\ [i opulen]\ a Imperiului Otoman. Nu ave]i cum s\ rata]i haremul, gr\dinile interioare, camerele sultanului [i Trezoreria Imperial\ cu sute de exponate.

Hagia Sophia În apropiere, se afl\ Hagia Sophia. Acum muzeu datorit\ unei decizii a lui Mustafa Kemal Ataturk. Hagia Sophia a fost, timp de 1.000 de ani, biseric\ ortodox\. A fost sediul Patriarhiei din Constantinopole, nu a avut o istorie chiar a[a de u[oar\, fiind convertit\, în 1453, în moschee de c\tre sultanul Mohamed al II-lea.

Urca]i la etaj pentru a privi la mozaicurile bizantine splendide, inclusiv la cel al lui Hristos flancat de împ\ratul Constantin al IX-lea [i de so]ia sa, împ\r\teasa Zoe. Privi]i c\tre cerul Istanbulului, printre turle [i cupole, [i apoi jos,

c\tre podeaua celei ce a fost [i este una dintre marile construc]ii ale omenirii.

Basilica Cistern\ La o arunc\tur\ de b\] este Basilica Cistern\, un loc uimitor de colectare a apelor, realizat în secolul al IV-lea, la porunca împ\ratului Constantin cel Mare. Un sistem de galerii subterane [i bazine asigurau cu ap\ Marele Palat din Constantinopol [i o serie de cl\diri situate pe prima dintre cele [apte coline ale urbei. {i dup\ cucerirea otoman\, ansamblul [i-a p\strat func]ia ini]ial\, dat fiind c\ era una dintre sursele principale de ap\ ale Palatului Topkapi.

Supranumit\ [i „Palatul Scufundat”, Basilica Cistern\ a fost deschis\ publicului acum patru decenii, ca un exemplu de patrimoniu cultural universal bine conservat.

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Relicvele romane, bizantine [i cele otomane rezist\ înc\, istoria Istanbulului este vizibil\ în aproape orice col] de strad\! O întâlne[ti în cartiere cu biserici vechi, în palate [i fort\re]e, în moschei mai noi sau reconvertite din biserici [i chiar în pie]e.

63 Moscheea Albastr\, un simbol al Turciei, se afl\ destul de aproape de Hagia Sofia. A fost ridicat\ de sultanul Ahmet I, în perioada 1609-1616. Sultanul a dorit o moschee care s\ concureze [i chiar s\ dep\[easc\ în m\re]ie Hagia Sophia.

Moscheea Süleymaniye Amplasat\ pe unul din cele [apte dealuri ale Istanbului, aceast\ moschee este probabil cea mai frumoas\ [i mai impresionant\ din ora[. A fost proiectat\ de celebrul arhitect imperial Sinan pentru Süleyman Magnificul.

Este un complex de cl\diri care con]ine moscheea în sine, un spital, o buc\t\rie, o [coal\, un hammam, etc.

bucatele tavernelor locale. Sunt [i croaziere de noapte [i pentru a privi apusul. Vreme bun\ [i f\r\ valuri [i vânt s\ fie!

Croazier\ pe Bosfor

Grand Bazaar

Urca]i la bordul unui feribot sau al unui vapora[ turistic care se plimb\ prin strâmtoarea Bosfor [i ve]i putea admira arhitectura întregului oras. Sunt mai multe op]iuni, deloc costisitoare, în func]ie de timpul pe care îl ave]i la dispozi]ie. Pute]i alege o croazier\ mai scurt\, de câteva ore, sau una de o zi (de 6-8 ore de fapt), în care este inclus\ [i o oprire pe malul Marii Negre. Aici, ve]i putea gusta din

Viziteaz\ una dintre cele mai mari si mai vechi pie]e acoperite din lume, Grand Bazaar, unde sunt peste 4.000 de magazine. Aici po]i g\[i tot felul de m\rfuri, dar î]i sar în ochi covoarele orientale, textilele, vasele pictate din ceramic\. Te ademenesc [i dulciurile… foarte dulci [i mirosul de cafea la ibric.

Nu rata]i nici!

Plimbarea pe str\du]ele din Fanar.

Vechiul cartier locuit odinioar\ de popula]ia ortodox\, a r\mas cumva mai tradi]ional decât celelalte. Unele case sunt din lemn, str\du]ele sunt în pant\, sunt ateliere [i cafenele mici la parterul caselor.

Muzeul de Arheologie (Arkeoloji Müzesi) este o adev\rat\ bijuterie ascuns\ a Istanbulului, care expune una dintre cele mai bogate colec]ii de antichit\]i din lume. Printre atractiile sale de top se num\r\ sarcofagul lui Alexandru cel Mare, placa albastr\ Karaman Mihrab, Pavilionul de }igl\ [i Tratatul de la Kadesh - cel mai vechi tratat de pace din lume.

Palatul Dolmabahçe

Hagia Sophia, foto: © justvision

Moscheea Albastr\

este o construc]ie imens\, cu o lungime de 600 de metri, care are nu mai pu]in de 285 de camere [i 43 de saloane. E situat în partea european\ a Istanbulului, în cartierul Be[ikta[, pe malul Bosforului. A fost construit în perioda 1843 -1856, la cererea Sultanului Abdül Mecit, care dorea s\ demonstreze c\ Imperiul Otoman nu e în declin [i s\ se mute din Topkapi, care nu avea dot\ri moderne.

Dar palatul a costat foarte mult [i a contribuit la declinul finaciar al Imperiului Otoman. S-au utilizat multe obiecte din aur, cristal [i marmur\, mare parte aduse din Europa. Dup\ înfiin]area Republicii Turce, Atatürk l-a transferat în proprietatea statului [i [i-a stabilit re[edin]a aici, unde a [i murit, pe 10 noiembrie 1938, la ora 09:05. Ca un tribut, toate ceasurile din palat arat\ aceast\ or\.

BR CIT EA Y K

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

FOCUS • CITY BREAK LA ISTANBUL

Foto: © justvision

{tiai c\?

Turnul Galata

Shopping la bazarul Egiptean

Este unul dintre cele mai potrivite locuri din ora[ pentru o vedere panoramic\ de 360° asupra Istanbului. Într-o zi cu soare, pute]i s\ vede]i Insulele Prin]ului din acest turn de 60 de metri în\l]ime. Exist\, de asemenea, un restaurant / cafenea la etajul 9.

• Dac\ a]i ajuns aici, nu rata]i plimbarea pe str\zile din Galata, din apropierea Turnului Galata. Aici, pute]i savura o cafea la nisip sau o mâncare tradi]ional\ la una din numeroasele terase. Nu rata]i nici vestitul sandvi[ cu pe[te, cu macrou, un deliciu local.

Acesta este specializat în condimente de toate felurile, e mai autentic, [i e situat în apropiere de Podul Galata.

Insulele Prin]ului sunt un grup de nou\ insuli]e din Marea Marmara.

Pre]ul biletului de ferry este destul de mic [i po]i cobori unde dore[ti. Heybeliada are p\duri de pini, terase [i vederi unice la Marea Marmara. Buyukada este cea mai mare dintre cele nou\ insule ale Istanbulului.

• Rumeli Hisari – Cetatea European\ – a fost construit\ la dorin]a lui Mehmet Cuceritorul, în anul 1452, la pu]in timp dup\ c\derea Constantinopolului. Aici sunt câteva din construc]iile emblematice din Istanbul, precum Turnul Galata, Turnul cu ceas din fa]a palatului Dolmabahçe [i un edificiu militar.

• Pe str\zile întortocheate [i abrupte din Fanar [i Balat, cartierul vecin, se afl\ mai multe foste biserici bizantine, foarte multe case din lemn [i conace locuite cândva de grecii [i de armenii boga]i. Câteva foste biserici bizantine precum Chora [i Pammakaristos, au fost incluse în patrimoniul UNESCO [i pot fi vizitate.

• Biserica Chora, cu frescele [i mozaicurile ei, este cea mai important\ biseric\ bizantin\ din Istanbul, dup\ Sf. Sofia.

• Tot în Fanar a func]ionat [i principala [coal\ de limb\ greac\ din Constantinopole, Colegiul Grec-Ortodox, întemeiat în 1454. Colegiul a fost model pentru Academiile domne[ti din }\rile Române. Aici au predat cei mai importan]i profesori greci ai vremii, fiind educa]i fiii elitelor grece[ti [i bulg\re[ti din Fanar. Între personalit\]ile care au studiat la acest colegiu se num\r\ [i domnitorul Dimitrie Cantemir.

• Zidurile vechi ale ora[ului au o lungime de [apte kilometri [i se întindeau de la Cornul de Aur pân\ la Marea Marmara. Au fost ridicate în timpul domniei Împ\ratului Teodosie al II-lea, în secolul al V-lea.

64

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

MOZAIC

66.

ISTANBUL

Turism culinar de cinci stele 70.

¸ BUZUKI SOUVLAKI, POTIRAKI SI

Foto: © Nicu Cherciu, fotonicu.wordpress.com • nicucherciu.wordpress.com • www.facebook.com/nicu.cherciu

65

MOZAIC • TURISM CULINAR • ISTANBUL

Foto: © Florentina Iana

Turism culinar de cinci stele, la

ISTANBUL

Despre buc\t\ria turceasc\ am auzit multe pove[ti frumoase, de[i n-a[ putea spune c-am fost, vreodat\, mare fan.

Prea grea, prea gre]oas\, prea plin\ de calorii… Aceasta era p\rerea pe care o aveam înainte s\ testez toate nebuniile gastronomiei orientale a[a cum trebuie [i, mai ales, acolo unde trebuie.

66

Când ajungi în cel mai aglomerat ora[ din Turcia, Istanbul, un ora[ cu peste 15 milioane de locuitori, într-o pauz\ de vizitat moschei [i mers cu vapora[ul pe Bosfor, trebuie s\ faci [i turism culinar, [i anume s\ testezi cum m\nânc\ otomanii. E un must, te vei sim]i ca un sultan [i asta e garantat!

Când am vizitat acest ora[ super aglomerat, gastronomia s-a dovedit a fi cea mai mi[to parte a mini excursiei mele. Turistic, locul nu m-a încântat foarte tare, dar e posibil ca impresia mea rezervat\ s\ aib\ de-a face cu aglomera]ia, traficul inuman, agita]ia [i aspectul de bazar imens în aer liber cu care am r\mas din toat\ c\l\toria asta.

Cu mâncarea, spuneam, este o alt\ treab\, mai ales dac\ ai norocul s\ o testezi unde trebuie, în locuri recomandate de localnici, unde toate prejudec\]ile tale legate de preparatele orientale vor disp\rea. Eu sunt genul buc\t\rie mediteranean\, cu salate stropite cu ulei de m\sline, al\turi de preparate cu pe[te [i

fructe de mare, iar dulciurile, domeniu în care turcii sunt o for]\, n-au fost niciodat\ marea mea sl\biciune. Cu toate acestea, tot ce-am experimentat în c\l\toria mea culinar\ la Istanbul mi-a schimbat aceast\ preconcep]ie [i-am în]eles de ce se poate face acolo un turism culinar în toat\ regula.

Iskender kebap, un preparat tradi]ional de la 1867 Dac\ ajungi la Istanbul cu scopul \sta, s\ m\nânci, atunci ar fi recomandat s\ dai o fug\ pân\ în ora[ul Bursa, la dou\ ore distan]\ cu ma[ina de primul.

Asta dac\ ai foarte mult timp la dispozi]ie, c\ci drumul înapoi spre Istanbul se va face în dublul de timp din cauza traficului infernal, mult mai infernal în a doua parte a zilei. Dar s\ zicem c\ vrei s\ testezi preparatele turce[ti ca la carte, iar iskenderul, una dintre cele mai populare mânc\ruri, se încearc\ chiar acas\ la urma[ii inventatorului lui, Iskender Efendi, care

a venit cu re]eta asta în anul 1867.

Este un restaurant foarte cunoscut în zon\, pe unde se preumbl\ toat\ clasa politic\ din Turcia, în frunte cu pre[edintele Erdogan.

Dac\ treci peste pozele cu proprietarul restaurantului [i politicienii care i-au c\lcat pragul, te vei bucura de o experien]\ culinar\ adev\rat\.

Iskenderul, un fel de kebab la farfurie cu fâ[ii sub]iri de carne de miel, ro[ii [i pit\, ]i se serve[te asezonat cu unt topit în tigaie [i udat cu un fel de must de struguri îmbuteliat.

Arat\ ca un festival de calorii, dar credem\, nu pic\ deloc greu la stomac!

Kunefe cu caimac: dulcele turcesc care m-a cucerit iremediabil Re]ine denumirea asta! E prima data când am auzit [i testat dulcele \sta turcesc. În afar\ de baclava, recunosc c\ nu prea [tiam s\ numesc alt desert de la otomani.

Asta pân\ l-am testat pe el, o nebunie

Alte vedete printre deserturile turce[ti: budinca de orez [i trilece

Dac\ e[ti setat pe dulciuri [i nu te deranjeaz\ s\ pleci cu vreo cinci kilograme în plus dup\ un weekend prelungit la Istanbul, atunci ar trebui s\ le testezi ca un pa[\. Degust\ aceste bombe calorice unde trebuie!

Buc\t\ria otoman\ înseamn\ mai mult decât kebab, baclava [i cataif, a[a cum aveam s\ experimentez pe pielea sau, mai bine zis, pe papilele mele gustative.

Foto: © Florentina Iana

pentru papilele gustative, la un restaurant din multele din Istanbul care servesc acest desert.

La prima vedere, am vrut s\ zic pas: mi se p\rea un alt dulce gre]os, precum acea baclava pe care n-o pot iubi nici s\ m\ ba]i.

Dar acest kunefe este altfel. E vorba despre un fel de gogoa[\ din t\i]ei speciali turce[ti, cu fistic pisat pe deasupra, îns\ caimacul \la dens [i genial face, dup\ p\rerea mea, toat\ treaba.

Un caimac care se poate g\si [i de cump\rat, în magazine [i care poate înlocui cu succes orice desert preten]ios, din cofet\rii. Pe kunefe \sta l-am încercat [i la tarabele stradale din Istanbul [i n-am regretat.

Foto: © Florentina Iana

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Am aflat c\ un loc din acesta marcat cu ro[u pe harta turistic\ a gastronomiei este vechea cafenea Hafiz Mustafa, înfiin]at\ la 1864.

Cofet\ria este amplasat\ cum nu se poate mai bine, într-o cl\dire veche cu vedere la Bosfor [in apropierea Moscheii Albastre. În plus, nu este recomandat\ pofticio[ilor.

Asta pentru c\ dulciurile arat\ genial [i n-o s\ [tii ce s\ comanzi mai repede [i-o s\ le-ncerci pe toate [i ri[ti s\ ]i se fac\ r\u. Î]i recomand ceva mai u[or, cum ar fi budinca de orez sau trilece, musai cu un ceai tradi]ional turcesc la pachet, ca s\ aju]i pu]in digestia.

Kebabul preparat la ei nu este la fel ca cel cunoscut la noi Nu pleci din Turcia f\r\ s\ încerci kebabul preparat ca la el acas\. Orice ai fi mâncat tu pân\ acum la [aormeria de la Dristor nu are vreo mare leg\tur\ cu street food-ul de la ei.

Mici taverne sau restaurante din astea întâlne[ti peste tot prin Istanbul, iar eu am ales unul random, dar care î[i prezenta foarte interesant ingredientele, pe lâng\ buc\]ile alea de carne îndesate pe pro]apul vertical.

Am ales un kebab cu carne de vit\, la farfurie, care a venit cu o lipie deosebit de moale, din cereale integrale, [i o salat\ cu legume proaspete.

Sosurile de bun gust [i deloc gre]oase au fost, iar\[i, o surpriz\ pl\cut\, [i asta o spune o tip\ care n-a mai b\gat o [aorma de zeci de ani. Iar când o fac, mânânc doar jum\tate din ea [i m\ simt ca [i cum a[ cânt\ri o ton\.

Ideea este c\ a[a-]i po]i da seama cum a

67

fost pervertit\ re]eta original\ [i-n]elegi de ce turcii care servesc genul \sta de fast food la ei acas\ n-au bur]i, ca românii care stau la coad\ la… [aorma de la Dristor.

Ce-a[ mai savura oriunde [i oricând?

Tavuk gögsü [i kemal pa[a Descoperirea culinar\ absolut\ pe care am f\cut-o în Turcia este un amestec de dou\ dulciuri tradi]ionale, care, servite împreun\, î]i provoac\ adev\rate desf\t\ri gastronomice.

Este foarte posibil s\ nu ]ii minte denumirea deserturilor care mi-au provocat mie atâta pl\cere, dar eu le pomenesc, oricum: tavuk gögsü [i kemal pa[a.

Prima este o budinc\ de lapte, a doua, un fel de mix între gogoa[\ [i savarin\. Totul se serve[te împreun\ cu un caimac demen]ial [i cu o pudr\ de nuc\ pisat\, iar pl\cerea este, ]iam zis, extrem de intens\. Iar dac\ iei [i o cafea din aia tuceasc\, scurt\, tare [i cremoas\, la desertul \sta, po]i s\ consideri c\ ai tr\it, pentru o secund\, ca un sultan.

Dos & Don’ts în Istanbul Do F\ o vizit\ la celebrul Grand Bazar din Istanbul, este o lume colorat\ de neratat!

Toat\ acea legend\ cu vânz\tori agita]i care te vor h\r]ui s\ cumperi de la ei este o… legend\. Nimeni nu mai trage de tine, atmosfera este destul de civilizat\ în prezent.

Cump\r\ condimente, ceai, fructe uscate, fistic, migdale, rahat [i nuga! Acestea sunt, practic, chintesen]a cump\r\turilor recomandate a se face în Turcia. În plus, sunt [i acceptabile ca pre].

Ia masa la un restaurant tradi]ional situat

Foto: © Florentina Iana

68

Foto: © Florentina Iana

MOZAIC • TURISM CULINAR • ISTANBUL

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

69

pe malul Bosforului! Eu î]i recomand un local testat de mine, Ismet Baba Fish Restaurant, care te a[teapt\ cu mânc\ruri tradi]ionale delicioase, mai ales pe baz\ de pe[te.

Un alt loc cu o priveli[te de vis asupra M\rii Marmara este centrul comercial Aqua Florya, acolo unde po]i lua prânzul la unul dintre restaurantele situate pe terasa mallului.

Vei primi la pachet briza m\rii [i spectacolul avioanelor care planeaz\ deasupra m\rii, decolând de pe aeroportul din apropiere. Cumva, cei care au gândit acest centru comercial au vrut s\ combine ideea de shopping cu cea de relaxare pe malul m\rii, dar într-un spa]iu amenajat.

Nu vizita cele dou\ puncte de atrac]ie ale ora[ului, Moscheea Albastr\ [i Hagia Sofia, în weekend! Vei petrece ore interminabile la coada de la intrare. În plus, se vor aduna [i nervii ritualului de intrare [i ie[ire în aceste puncte turistice, când vizitatorii vor trebui s\ se descal]e, s\-[i bage înc\l]\mintea în pungile oferite la intrare [i s\ încal]e boto[i de unic\ folosin]\.

Totul într-o aglomera]ie infernal\ de oameni care fac acela[i lucru.

Dac\ e[ti femeie, nu merge s\ vizitezi obiectivele religioase f\r\ s\ ai un batic sau o e[arf\ la tine, pentru a-]i acoperi capul în aceste locuri considerate sfinte.

E drept c\ e[arfe po]i primi [i la intrarea în obiective, dar este mai s\n\tos s\ pui lucrul t\u pe capul... t\u.

Don’t Nu merge cu ma[ina! Mai ales în weekend, este un mare no-no! Traficul este pur [i simplu îngrozitor [i-]i m\nânc\ multe ore pe care le-ai putea aloca vizitelor la atrac]iile locale.

Folose[te metroul sau cazeaz\-te cât mai aproape de punctele pe care vrei s\ le bifezi!

Nu pierde timpul în malluri! În mare parte, este vorba despre acelea[i magazine ca [i la noi, ba chiar cu produse ceva mai scumpe. Iar brandurile locale clar nu sunt pe gustul t\u, dac\ e[ti femeie, c\ci hainele sunt destul de conservatoare.

Oana Iana

MOZAIC • SOUVLAKI, POTIRAKI {I BUZUKI

SOUVLAKI, POTIRAKI SI ¸ BUZUKI Mâncat bine, b\ut bine, sculat mort de oboseal\ dup\ concediu.

Cam a[a s-ar traduce ce am mâncat, b\ut [i ... ascultat prin Grecia :).

70

Prima interac]iune cu George a fost una care probabil îl enerveaz\ cel mai tare pe om: l-am întrebat dac\ vorbe[te engleze[te.

Ulterior am v\zut c\ avea scris peste tot în mica lui dughean\ tapetat\ cu icoane ortodoxe, „We speak english”. Pesemne l-or fi întrebat câ]iva asta, de a sim]it nevoia s\ scrie [i în meniu. Oricum n-a dat cu barda dup\ noi, ci

ne-a cioplit meticulos carnea de pe rotisorul \la vertical [i ne-a pus-o în cele mai bune gyrospita pe care puteau s\ le capete doi oameni înfometa]i, venind de la câteva sute de km, într-o sear\ ploioas\, în Ioanina. 3 euro amândou\, plus b\utura cu pre] redus la meniu.

Cât am mâncat ne-am amuzat de num\rul mare de icoane pe metrul p\trat din jurul omu-

lui [i de cât de ieftin [i bun era aici, comparativ cu gyrosul mâncat repede în port la Zakynthos, înainte s\ ne urc\m pe ferry. Nici acolo nu fusese r\u, dar dublu la pre].

La plecare d\m s\ pl\tim [i omul ne arunc\ o privire profesional\ în portofel, de unde exclam\ pl\cut surprins: you are from Romania? My wife is Romanian!

Foto: © Nici Cherciu, fotonicu.wordpress.com • nicucherciu.wordpress.com • www.facebook.com/nicu.cherciu

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

71 Foto: © Dollores Benezic, www.dollo.ro

Ce coinciden]\! Începe o discu]ie din categoria „Da, de-ai cui sunte]i voi din România?”.

Ne spune c\ nevasta lui e din Fete[ti, c\ el e grec, dar a plecat la 25 de ani în America, de unde s-a întors, c\ tot în Grecia îi place. Dar îi place [i România, c\ de câte ori vine cu nevasta pe aici are impresia c\ în satul românesc se întoarce în timp. Cu cai, c\ru]e pe drumuri and stuff. Apoi ne spune c\ pe el îl cheam\ George Bocas (like Arsenie Boca – puncteaz\ cu v\dit\ erudi]ie în domeniu) [i c\ numele nevestei e Moldoveanu. Zice c\ [tie c\ „moldovean” e apelativ peiorativ în România, c\ a[a-i zice lui

nevasta când se enerveaz\ pe el.

Pl\tim, mul]umim [i plec\m, [i cu asta am bifat cam ultima mas\ relativ organizat\ în Grecia, înainte de drumul spre România.

„Aperitivele” din Halkidiki Începutul vacan]ei, dup\ cum v\ spuneam, a abundat la capitolul culinar. De vin\ au fost ni[te prieteni cunosc\tori într-ale Greciei, cu care am stat 4 zile la Neos Marmaras (Halkidiki) [i care au [tiut [i ce [i unde s\ comande felurite bucate, c\ nu mai înc\peau nici pe mas\ [i la un moment dat nici în burt\. Dar ne-am des-

curcat. Taverna la care am mâncat cel mai bine [i mai des se nume[te Paradisos (!) [i e mo[tenit\ de Vasili din Neos Marmaras de la tac-su.

Pe lâng\ mâncarea bun\, Vasili mai e [i b\rbat bine, seam\n\ cu Alec Baldwin. Într-o ordine a preferin]elor personale, a fost cam a[a: • o salat\ verde cu ceapa aia mare [i ro[ie a lor, plus niscai picioru[e de caracati]\ la gr\tar, aruncate prin verde]uri. Ceva mai bun de atât nu am mâncat apoi, cât a fost Grecia de mare.

A mai fost desigur caracati]a la gr\tar simpl\ sau cu cartofi pr\ji]i, pe care am mai comandat-o [i acolo [i în alte zone, [i care uneori poate fi fraged\, alteori cam tare, chestie de noroc, c\ eu n-am descoperit re]eta.

• o brânz\ cu ro[ii [i ardei iute, picant\, b\gat\ la cuptor [i adus\ pe mas\ cu pâine pr\jit\ cu ulei de m\sline [i ierburi – am mâncat de li s-a terminat \lora pâinea la tavern\, de câte ori am comandat reumplerea co[ului, brânza se nume[te bougiordi [i nu am g\sit-o în alte meniuri de dup\ Neos Marmaras, unde am mâncat-o prima dat\.

• ni[te midii natur care nu au fost ca alea de la Shabla (pe care înc\ nu le-a detronat nimeni în preferin]ele mele), dar au fost bune.

Varianta 2 – midiile saganaki, adic\ cu sos ro[u – a fost ok, dar nu m-a dat pe spate. Am mai mâncat midii natur foarte mari [i bune la o tavern\ în Zakynthos, dup\ ce am vizitat celebra plaj\ Navagio.

• ni[te cotlete de berbecu] foarte fragede, de[i berbecu]ul cred c\ era ditamai berbecul, judecând dup\ m\rimea oaselor. Totu[i bine

MOZAIC • SOUVLAKI, POTIRAKI {I BUZUKI

72

f\cute [i aromate. De asemenea mielul f\cut la rotisor [i servit de Vasili în ziua de Pa[te a fost gustos. La mare c\utare au fost garniturile pe baz\ de legume la gr\tar (vinete, dovlecei, ardei, ro[ii).

• au mai fost ni[te feluri de brânz\ gratinat\, pr\jit\, mermelit\, sau cum îi zice grecul tilihti (adic\ brânz\ de capr\ dat\ prin f\in\, miere, o]et balsamic [i susan, pr\jit\ în tigaie [i adus\ mesenilor s\ se bat\ pe ea). De altfel cam toate brânzele pr\jite sau la gr\tar pe care le-am încercat în Grecia au fost foarte bune, spre deosebire de banalul nostru ca[caval pane, grecii pot s\ scrie o enciclopedie despre g\titul brânzei. Vasili avea o pagin\ întreag\ numai de brânze în meniu.

• s-au mai vehiculat [i ni[te calamari uria[i, umplu]i sau doar f\cu]i la gr\tar, care din p\cate au fost prea b\trâni ca s\ mai fie fragezi.

Personal îi prefer pe \ia mai mici, dar cic\ grecii nu-i g\tesc decât pe \[tia mari. {i evident au fost pe[ti de toate soiurile, m\rimile [i re]etele. Nimic nemaiîntâlnit, diferen]a la greci e c\ pe[tele chiar e proasp\t, iar atunci când pui mai mult decât o întrebare osp\tarului, despre cum e pe[tele, te ia de mân\ de la mas\, te bag\ în buc\t\rie [i începe s\-]i deschid\ pe rând sertarele cu pe[ti. Alege!

Cam ca la portughezi.

Sursa pe[telui: în Atena am vizitat pia]a de pe[te, iar în Zakynthos am dat chiar în port peste pescarii veni]i cu prada la mal, într-o duminic\ diminea]\. Am [i filmare din Pia]a de pe[te din Monastiraki, Atena.

În Peloponez, la mamaie în buc\t\rie A[a ni s-a întâmplat în Xiropigado, în Peloponez, unde am înoptat într-un hotela[ ]inut de o familie, cu mamaie pe post de buc\t\reas\. Mamaie nu vorbea engleza, dar „parlea” câteva cuvinte disparate ango germane, a[a c\ atunci când am întrebat-o dac\ putem mânca acolo [i ne-a zis c\ „da”, n-am crezut-o.

Nu p\rea c\ mai au [i al]i clien]i în afar\ de noi, dar la fel de pustiu s-a dovedit c\ era în tot satul \la, a[a c\ dup\ o tur\ de „documentare” în care sperasem s\ g\sim m\car o tavern\ cu meniu la care s\ mai vedem [i turi[ti, ne-am întors sp\[i]i, cu coada între picioare, la mamaie, [i i-am zis s\ ne dea ce are.

Ne-a dus la frigider [i a început s\ deschid\ sertarele: pe[te proasp\t, calamari, creve]i, pe alese. Ne-a încropit mamaie o cin\ dintre cele mai gustoase, cu pe[te, calamari, vinete pr\jite cu parmezan, salat\ greceasc\ [i un vin rose de mai mare bun\tatea. La sfâr[it ne-a dat [i un dulce din partea casei, cum e datina la ei.

În Zakynthos, în buza apei Sarmale light [i ardei umplu]i cu ment\ Nu pot s\ spun c\ am o list\ cu mânc\ruri care nu mi-au pl\cut, c\ nu m-am sculat niciodat\ de la mas\ nemul]umit\, dar ce am enumerat mai sus au fost din categoria wow, mai vreau! Mai jos, celelalte: • au fost ni[te paste cu fructe de mare (bune dup\ cum ziceau comesenii, dar mie nu-mi plac pastele) [i ni[te paella cu fructe de mare [i orez cu legume, încercat\ la o alt\ tavern\ din Halkidiki. Apoi mousakaua a fost la fel de bun\ ca la mama acas\ în orice tavern\ greceasc\.

Bineîn]eles, nu trebuie uitat\ salata greceasc\ – asta a fost bun\ oriunde – [i tzatziki; • la Atena [i în Monemvasia am încercat sarmale în foi de vi]\ [i ardei umplu]i. Ardeii aveau [i carne, sarmalele erau de post. Ambele variante aveau cu totul alt gust decât cele din buc\t\ria româneasc\, pentru c\ erau aromate diferit (de exemplu ardeii aveau ment\) [i p\reau mai … light; • în Zakynthos aproape toate terasele aveau

meniuri similare, iar un fel care nu lipsea de la niciuna era mielul kleftiko, adic\ buc\]i de miel g\tite cu legume într-un bol de p\mânt la cuptor sau în folie de aluminiu, mai nou. Nu m-a impresionat, dar a fost mâncabil\ [i deloc grea pentru cin\.

• tot din miel, grecii g\tesc un soi de drob lichid, care trece drept sup\, dar nu e, nici drob ca al nostru nu e, de[i are acelea[i ingrediente, pare mai degrab\ o tocan\ cu m\runtaie. Mie nu mi-a pl\cut.

• la capitolul curiozit\]i pe care trebuie s\ le

BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

73 vreodat\ pe acolo, c\uta]i neap\rat pe strada principal\, nu departe de prim\rie, patiseria ... care se cite[te „diethnes” [i înseamn\ „interna]ional”. Are ni[te strudele mari [i grele de cât de însiropate sunt [i, în general, nu po]i mânca singur una bucat\. Nu departe de patiserie face]i dreapta pe o str\du]\ [i da]i de George cu gyrosul lui greco-american.

încerci o dat\ în via]\, dar nu are rost s\ persi[ti dup\, a fost ariciul de mare, care a venit într-un vas cu ulei, [i al\turi cu garnitur\ de ro[ii [i ceap\. Con]inutul ariciului de mare are consisten]a unor icre crude [i practic nu are niciun gust, dar dac\ le pui pe pâine pr\jit\, adaugi ceap\ [i storci l\mâie… merge. Totu[i e o fi]\.

Deserturi din partea casei •

patiseria grecilor ocup\ un loc destul de important în gastronomie, [i pe astea nu le-a[ trece chiar la rele, dimpotriv\, am nimerit ni[te pl\cinte cu spanac [i brânz\ foarte bune, mai ales la drum lung, asortate cu iaurt, mmm.

• ar mai fi deserturile, pe care de regul\ leam primit din partea casei, ca s\ îndulceasc\ nota de plat\ – care în general pentru dou\

persoane s-a învârtit în jurul a 30 de euro + sau – la o mas\ cu cel pu]in trei feluri comandate [i b\uturi. Deserturile au fost ba ni[te chestii f\cute din gri[, ca o coliv\, ba ni[te pr\jiturele cu crem\, ba mici înghe]ate pe b\] sau un soi de salam cu biscu]i sau fructe pur [i simplu, dac\ buc\tarul nu a g\tit desert, cum a fost în cazul lui mamaie din Xiropigado, care ne-a dat ni[te felii de m\r stropite cu miere [i scor]i[oar\.

La cererea publicului cititor, martor [i tartor al osp\]ului de la Neos Marmaras, adaug [i pr\jitura ekmek kataifi, un fel de kataif turcesc, dar cu caimac pe deasupra – foarte bun – achizi]ionat de la o patiserie anume, cunoscut\ doar de neofi]ii patiseriei grece[ti. Dintr-o regretabil\ eroare poza asta nu se mai g\sea prin memoria selectiv\ a telefonului. Am mai mâncat un kataiki la Atena, bun, dar f\r\ caimac.

Oricum, de remarcat c\ por]iile sunt peste tot generoase.

Revenind la not\, de regul\ se prezint\ sub forma unei file din carnetul în care chelnerul scrie comanda. În timp real el noteaz\ pre]ul al\turi [i la final trage linie [i adun\. Se întâmpl\ uneori s\ nu în]elegi ce a scris acolo, mai ales dac\ e grece[te. Uneori mai prime[ti [i bon fiscal. Ni s-a întâmplat mai des decât credeam. În Ioanina, tot pe ultima sut\ de metri, gândind s\ facem aprovizionarea pentru drumul de întoarcere, am cump\rat ni[te merdenele, ni[te pl\cinte cu spanac [i ciuperci [i un desert, un strudel cu mere c\ruia i-a venit rândul s\ fie mâncat abia pe culmile Meteorei.

Acolo ne-am dat seama c\ \la este The strudel, dar era prea târziu ca s\ mai lu\m altul, c\ patiseria r\m\sese în Ioanina. Dar dac\ ave]i drum

B\utura-i temelie, muzica – bucurie În]eleg c\ oamenii sunt de dou\ feluri, \ia c\rora nu le place ouzo din cauza aromei [i ceilal]i. Mie-mi place. Iar grecul oricum nu te las\ s\ m\nânci de capul t\u, dac\ te vede c\ n-ai început masa cu un potiraki (p\h\rel) de ouzo, î]i bag\ el din partea casei unul la desert, cu mastic\. De data asta am degustat mai multe soiuri [i l-am stabilit [i pe \la preferat: Loukatos.

La Vasili am încercat în cele 4 zile tot atâtea m\rci, plus un vin rose v\rsat, aparent u[or, dar care te cam ducea dup\ câteva pahare. De altfel vinul v\rsat p\rea destul de popular prin Grecia, de la Vasili pân\ la Atena, Peloponez, Zakynthos [i înapoi. Diferen]ele de gust erau insesizabile (probabil au acela[i soi de vi]\ pe care o cresc doar pe araci, nu o întind pe sârme ca noi, [i o culeg înainte de m\slini), dar pre]ul era destul de diferit. În Atena [i Zakynthos (deh, mai pline de turi[ti) era 8-12 euro litrul de vin „al casei”, la mamaie în Xiropigado am b\ut cu 4 euro litrul.

Nici berea nu e rea, parc\ ceva mai slab\ decât e pe la noi. Ba chiar ni s-a întâmplat, în Zakynthos, s\ cerem o bere f\r\ alcool, s\ vin\ cu una pe care am descoperit, cam pe la jum\tate, c\ avea niscai 2% alcool. Ori n-a [tiut chelnerul, ori o fi fost din categoria „pe[tele [i fructele de mare nu sunt carne”, teorie cu care grecii trec posturile.

La Atena am întârziat special în ora[ noaptea dup\ ora 10 ca s\ ascult\m concerte de buzuki la terase. Nu erau mul]i în perioada asta a anului, [i nici prea veseli, dar melodiile nu erau rele. Un soi de Cenaclul Flac\ra stropit cu ouzo sau vin [i în miros de gr\tare. În ultima sear\

MOZAIC • SOUVLAKI, POTIRAKI {I BUZUKI BeTUI Nr. 38(53), mai/iunie 2019

am dat [i peste o trup\ itinerant\ care mergea din teras\ în teras\ cu vioar\, contrabas, buzuki, chitarist [i gurist [i o pereche de dansatori [i încântau mesenii. Unul umbla [i cu p\l\ria în mân\ printre privitori, dar nu cred c\ le ie[ea de vreun gyros la fiecare, p\rea mai degrab\ un hobby.

O alt\ chestie încercat\ pentru prima dat\ în via]\ a fost s\ m\nânc o portocal\ culeas\ de mine din copac. A fost cea mai bun\ portocal\, evident, zemoas\, dulce, prea bun\, prea ca în Peloponez. Ulterior am luat o mic\ ]eap\ cu o tanti care vindea portocale la pungi de 10 kg pe marginea drumului, la poarta livezii. Ne-a v\zut str\ini [i ne-a vândut kilul cu 75 de cen]i, iar la supermarket avea s\ fie [i 60 de cen]i. Dar acum am în frigider portocale direct de la marginea livezii. {i ca o concluzie fireasc\ a subiectului, trebuie s\ amintesc [i faptul c\, dup\ câte se pare, grecii nu au canalizare. De aceea în orice bud\ greceasc\ – întotdeauna curat\, cu hârtie, s\-

pun [i ap\ cald\ – ve]i g\si anun]ul \sta.

Nu-l ignora]i. Oamenii au fose septice care se înfund\ repede de la hârtie, se pare.

Ca s\ închid totu[i postarea asta c\ tot mie foame de când scriu la ea, v\ îndemn s\ încer-

ca]i o vacan]\ în Grecia unde s\ nu v\ limita]i s\ mânca]i ce [ti]i de acas\, ci s\ explora]i lucruri noi. R\u n-are cum s\ fie, iar cel mai r\u lucru care vi se poate întâmpla e ca dup\ atâtea mese s\ da]i peste cap cântarul.

Dollores Benezic www.dollo.ro

74 Foto: © Paolo Soriani

G|RÂNA

11-14.

07.2019

JAZZ

FESTIVAL

JAN GARBAREK GROUP FEAT. TRILOK GURTU DESCHID LISTA DE ARTI{TI AI EDI}IEI 23 G\râna Jazz Festival anun]\ edi]ia 23, ce va avea loc între 11 [i 14 iulie 2019 în Mun]ii Banatului, Cara[-Severin. Inconfundabilul saxofonist norvegian Jan Garbarek va deschide lineup-ul edi]iei 2019.

Nominalizat la premiile Grammy, premiat cu Norwegian Arts Council Award [i WillyBrandt-Award, Garbarek abordeaz\ un stil

Transport cu ma[ina Din orice col] al ]\rii vii, trebuie s\ ajungi la Re[i]a sau la Slatina, Timi[. De aici începi urcarea spre G\râna. Ambele drumuri [erpuiesc prin p\duri cu panorame deosebite.

inspirat de improviza]ia anilor ’60 [i ’70, din folclorul norvegian [i cu influen]e exotice.

Garbarek a colaborat de-a lungul anilor cu Keith Jarrett, Hilliard Ensemble, Ralph Towner, Bill Frisell, Zakir Hussain, David Torn, Terje Rypdal.

Jan Garbarek revine la G\râna dup\ 12 ani, al\turi de pianistul [i compozitorul german

Camping Camparea se poate face peste drum de scen\ sau în cur]ile s\tenilor. Serile la G\râna sunt friguroase.

Echipa]i-v\ potrivit pentru camping: izoprene, saltele [i saci de dormit.

Variante de cazare În cazul în care nu g\se[ti loc de cazare în G\râna, `ncearc\ hotelurile sau pensiunile din V\liug, Crivaia, Semenic sau chiar Re[i]a. O alternativ\ este cazarea la gazde.

Rainer Brüninghaus, basistul de origine brazilian\ Yuri Daniel [i percu]ionistul indian Trilok Gurtu. La edi]ia din 2019, concertele din cadrul G\râna Jazz Festival se vor desf\[ura pe trei scene: în Poiana Lupului, Biserica Catolic\ din satul V\liug [i Hanul La R\scruce, locul în care a avut loc prima edi]ie a festivalului, în urm\ cu 23 de ani. Biletele [i abonamentele sunt disponibile pe www.bilete.ro.

Mai multe detalii despre cazare, transport [i experien]a la G\râna sunt disponibile pe www.garana-jazz.ro.

Simona Giura G\råna Jazz Festival

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 38(53), mai/iunie 2019

Be

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

PARCURILE AMERICANE 2 PhotoLife

„Eu, ca tot românul, vara merg în Grecia!”

“I, like my fellow Romanians, go to Greece in the Summer!”

BeTUI Nr. 38 (53), edi]ie nou\ • mai/iunie 2019

MEDITERANA SAU EGEE? 2 X 10 motive pentru o vacanta ¸˘ în Antalya sau Bodrum în aceasta˘ vara˘

¸˘ în Oman Vacanta ¸ ¸si Moderatie Cele mai bune plaje Turism culinar de ¸ 2019 I cinci stele, la Istanbul eleganta din lume, editia ¸˘ în Muscat

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

˘ Mihai Calin