BeTUI #40, Septembrie 2019

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 40(55), edi]ie aniversar\, septembrie/octombrie 2019

NEWS TUI TravelCenter, 8 ani de succes în turismul românesc!

Eurolines Romania

Roxana Stan

Cristi Zãblãu

Dana Turtoi

• OFERT| DE TOAMN| travelbrands.ro • 031 438 7321

Green Village > Sf. Georghe

BeTUI Nr. 40(55), edi]ie aniversar\ • septembrie/octombrie 2019

Nicu Dumitrascu

www.greenvillage.ro • reservation@greenvillage.ro • 0731 818 511

Ramona Similie

in Cosmas Cism

Ionut d Calapo

Alina Trofimov

ia fan e t S ma To

Anca Au ror Damian a

Ana-Maria Sima

Lavinia Dosan

Dana u c Iones

Ioana Peticilã

Rãzvan Bendik

Georgiana Anghel Adina Cojocariu

VIP Interview

ADRIAN DESPOT

Anita sei le Aursu

Raluca Ilie Publisher JustVISION

Carmen Neacsu

Camelia Cristina Alexandru

Valea Verde > Cund

Ivona Turnagiu Anca-Alina Duse

Cristina Zãnoagã

• CR|CIUN INEDIT ÎN INIMA DELTEI • REVELION ÎNTRE DELT| {I MARE

DRAGOS ANASTASIU Nicolae Lech

Cosmin Marinof

Ciprian Popescu Dragos iu s Anasta

Be

Al Stefãnin escu

Sabina-Andreea Oprea-Cortez Roxana Bighiu

WIN-WIN CRISTIAN LASCU

Bolivia: Cocaleros, Cholitas, saracie ¸ cât cuprinde -2 ˘ ˘ ¸si frumusete

VIP Interview ¸ – Parcul Natural Vacaresti „Ambasada” Deltei Dunarii ˘ la Bucuresti ˘˘ ¸

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 40(55), edi]ie aniversar\, septembrie/octombrie 2019

NEWS TUI TravelCenter, 8 ani de succes în turismul românesc!

Eurolines Romania

Roxana Stan

Cristi Zãblãu

Dana Turtoi

• OFERT| DE TOAMN| travelbrands.ro • 031 438 7321

Green Village > Sf. Georghe

BeTUI Nr. 40(55), edi]ie aniversar\ • septembrie/octombrie 2019

Nicu Dumitrascu

www.greenvillage.ro • reservation@greenvillage.ro • 0731 818 511

Ramona Similie

in Cosmas Cism

Ionut d Calapo

Alina Trofimov

ia fan e t S ma To

Anca Au ror Damian a

Ana-Maria Sima

Lavinia Dosan

Dana u c Iones

Ioana Peticilã

Rãzvan Bendik

Georgiana Anghel Adina Cojocariu

VIP Interview

ADRIAN DESPOT

Anita sei le Aursu

Raluca Ilie Publisher JustVISION

Carmen Neacsu

Camelia Cristina Alexandru

Valea Verde > Cund

Ivona Turnagiu Anca-Alina Duse

Cristina Zãnoagã

• CR|CIUN INEDIT ÎN INIMA DELTEI • REVELION ÎNTRE DELT| {I MARE

DRAGOS ANASTASIU Nicolae Lech

Cosmin Marinof

Ciprian Popescu Dragos iu s Anasta

Be

Al Stefãnin escu

Sabina-Andreea Oprea-Cortez Roxana Bighiu

WIN-WIN CRISTIAN LASCU

Bolivia: Cocaleros, Cholitas, saracie ¸ cât cuprinde -2 ˘ ˘ ¸si frumusete

VIP Interview ¸ – Parcul Natural Vacaresti „Ambasada” Deltei Dunarii ˘ la Bucuresti ˘˘ ¸

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 40(55), edi]ie aniversar\, septembrie/octombrie 2019

NEWS TUI TravelCenter, 8 ani de succes în turismul românesc!

Eurolines Romania

Roxana Stan

Cristi Zãblãu

Dana Turtoi

• OFERT| DE TOAMN| travelbrands.ro • 031 438 7321

Green Village > Sf. Georghe

BeTUI Nr. 40(55), edi]ie aniversar\ • septembrie/octombrie 2019

Nicu Dumitrascu

www.greenvillage.ro • reservation@greenvillage.ro • 0731 818 511

Ramona Similie

in Cosmas Cism

Ionut d Calapo

Alina Trofimov

ia fan e t S ma To

Anca Au ror Damian a

Ana-Maria Sima

Lavinia Dosan

Dana u c Iones

Ioana Peticilã

Rãzvan Bendik

Georgiana Anghel Adina Cojocariu

VIP Interview

ADRIAN DESPOT

Anita sei le Aursu

Raluca Ilie Publisher JustVISION

Carmen Neacsu

Camelia Cristina Alexandru

Valea Verde > Cund

Ivona Turnagiu Anca-Alina Duse

Cristina Zãnoagã

• CR|CIUN INEDIT ÎN INIMA DELTEI • REVELION ÎNTRE DELT| {I MARE

DRAGOS ANASTASIU Nicolae Lech

Cosmin Marinof

Ciprian Popescu Dragos iu s Anasta

Be

Al Stefãnin escu

Sabina-Andreea Oprea-Cortez Roxana Bighiu

WIN-WIN CRISTIAN LASCU

Bolivia: Cocaleros, Cholitas, saracie ¸ cât cuprinde -2 ˘ ˘ ¸si frumusete

VIP Interview ¸ – Parcul Natural Vacaresti „Ambasada” Deltei Dunarii ˘ la Bucuresti ˘˘ ¸

Cristian Lascu, ex redactor [ef National Geographic, foto: © justvision

06. Colaboratorii BeTUI. 07. Editorial • Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines România.

08. Point of View • Our Provence Story-2, ~n c\utarea lavandei.

08. 8 ani de zåmbete!

10.

18.

24.

32.

40.

48.

52.

DESTINA}II Top destina]ii – Începe anul 2020 pe o plaj\ exotic\. Destina]ii HOT pentru iarna care vine – Dubai, Mauritius, Maldive.

VIP Interview Adrian Despot, Win-Win Cocaleros, cholitas, s\r\cie [i frumuse]e cât cuprinde – Bolivia.

Our Provence Story-2, În c\utarea lavandei. „Ambasada” Deltei Dun\rii la Bucure[ti – Parcul Natural V\c\re[ti.

VIP Interviu Cristian Lascu.

Romånia Frumoas\ – Cetatea Rupea.

Romånia Frumoas\ – „Zeama de urzici”.

FOCUS CORPORATE 53. Festivalul Interna]ional de Film Independent Anonimul 16.

58. e-mail: 8 ani. M\rturii.

64. Corporate News – Eurolines România transfer\ toate activit\]ile de turism c\tre DER Touristik Group, parte a Grupului german REWE. 66. Trei festivaluri c\re î]i vor înfrumuse]a aceast\ toamn\.

MOZAIC 69. Sardinia, dincolo de plajele sale de smarald.

73. La Bohème sau ce-a mai r\mas din Vama Veche.

76. ADS. Pia]a Altfel.

Adrian Despot [i Vi]a de Vie

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Plajele ståncoase de la Cassis, lång\ Marsilia, Provence, foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

PREVIEW

PREVIEW • COLABORATORII BeTUI • V| MUL}UMIM!

1.

2.

3.

4.

5.

6.

6 7.

1. De la stånga spre dreapta: C\t\lin Hladi, Oana Iana, Emile Holba, Roxana Stan, Anca Cheregi, Anamaria Tudorie, Oana Grecea, John Balon 2. Diana Chereche[, Anca-Alina Du[e, Ovidiu Iva[cu, Cristiana Constantinescu, Dr. Doina I[f\noni, Cristina Mayer, Antonia Oprea, Dan Dinu, 3. Nicu Cherciu, Carmen Neac[u, Cristian Lascu, Dollores Benezic, Diana }åmpu, Oana-Nicoleta Both, John Rock, Mihai Sin, 4. Ana A. Negru, Shevaun Williams, M\d\lina R\coreanu, Delia Mestec\neanu, Adina Col]ea, Victoria Berbecar, Camelia L\z\roiu, 5. Mihai {te]cu, Carmina Ni]escu, Alex Hanga, Donciu Gheorghe, Oana Dobre, Monica Minerva, Iliu]\ Goean, Adrian Cå]u, 6. Nicu Ardelean, Simona Nea]\, Adi Cåtu, Delia Varga, Anastasia Mayer, Maria Radu, Peter Hurley, Mihai B\la[, 7. Scarlett Miers, {erban Mestec\neanu, Ilie Tudorel, Simona Gouraud, Laurent Jouault, C\t\lin Språncean\, Camelia Cristina Alexandru.

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 40(55), sept./oct. 2019 e-mail: office@justcpr.ro Revista oficial\ a TUI TravelCenter www.justcpr.ro ISSN 2393 – 5278 /JustCPR Tel.: +40 031 40 41 138 Foto copert\: Shutterstock +40 728 006 654

Editor in chief: Adriana Constantin (office@justcpr.ro)

Colaboratori: Anca Cheregi, Dollores Benezic, Roxana Stan, Prim\ria Rupea

Editori: Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u

Foto: Anca Cheregi, Dollores Benezic, Dan Dinu, Bogdan Mihai B\la[, Nicu Cherciu, Mihai Stetcu, Diana Chereche[, Iliu]\ Goean

Senior Art Director: Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu

Traducere: John Rock Publicitate: GSM: +40 728 006 654, cstef@justcpr.ro

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines.

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

EDITORIAL • DRAGO{ ANASTASIU, PRE{EDINTELE GRUPULUI EUROLINES ROMÂNIA BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Foto: © justvision

S S W INE NE OL R EU

Satisfac]ia de a fi franciz\ TUI `n Romånia: Rezultatele uimitoare `nc\ din primul an, peste a[tept\ri... impactul asupra clien]ilor [i bucuria de a vedea c\ TUI este iubit [i recunoscut... num\rul mare de agen]ii TUI TravelCenter... primele chartere marca TUI TravelCenter... lider de pia]\... momentul `n care ai realizat c\ vrei mai mult...

TUI TravelCenter, 8 ani de succes în turismul românesc!

Acum exact 8 ani, plecam `ntr-o aventur\ despre care nu aveam s\ [tiu cum se va derula, dar ceva `mi spunea c\ va fi de succes. Cu un an `nainte pornise discu]ia cu marele concern german despre o colaborare `n Romånia [i la acel moment nici prin gånd nu-mi trecea s\ le cump\r firma pe care o aveau `n Romånia (Danubius Travel). Am sfår[it, `ns\, prin a o cump\ra [i a `ncheia `n acela[i timp un contract de franciz\ pentru Romånia [i Germania. Eurolines intra `n „grupa mare” a agen]iilor de turism [i se n\[tea TUI TravelCenter by Eurolines. Logo-ul TUI, misiunea, viziunea, valorile, produsele [i oamenii lor ne-au inspirat, ne-au dat `ncredere c\ alegerea f\cut\ va fi cu succes. {i a fost mai repede decåt ne a[teptam.

Am f\cut `mpreun\ un plan pe 5 ani [i doar ei credeau c\ este prea optimist. Mie mi se p\rea pe dos, pesimist. Proiectul a avut atåt de mult succes de la bun `nceput, a[a `ncåt `n primele 12 luni realizasem deja ceea ce ne propuneam dup\ 3 ani. {i totul a fost bazat pe un sentiment de profund\ `ncredere. Consultan]ii no[tri au avut `ncredere `n ei [i `n produs, clien]ii au avut `ncredere `n consultan]i [i brand. A urmat o dezvoltare fulminant\ care a f\cut ca dup\ 4 ani s\ devenim lideri de pia]\, iar modul `n care ar\tau agen]iile [i se comportau consultan]ii s\ dep\[easc\ standardele din Germania [i Austria.

Numarul 1 mondial `n turism `[i intorsese cu adev\rat fa]a c\tre Romånia. {i, de[i nu ne propusesem ini]ial, dup\ 1 an am pornit primele zboruri charter „marca TUI” din Romånia, `n colaborare cu toate agen]iile de incoming TUI din Spania, Grecia, Bulgaria, Egipt [i alte destina]ii. Un produs `n care romånii au avut `ncredere [i l-au dorit peste a[tept\rile noastre. Era clar: romånii aveau nevoie de o agen]ie de turism `n care s\ aib\ `ncredere deplin\. Brandul

7 german TUI era solu]ia pentru asta.

Num\rul de agen]ii a crescut de la an la an [i a ajuns la 80, am intrat `n toate centrele comerciale mari [i am inundat mediul online cu tot felul de campanii, care mai de care mai creative. „We put a smile on people’s faces” este [lag\rul care ne-a inspirat, atåt pe noi, cåt [i pe clien]i. Am `nteles c\, f\r\ a avea un zåmbet sincer [i larg pe propriul chip, aceasta nu poate s\ ajung\ la clien]i. {i ne-am dat osteneala pentru ca to]i colaboratorii no[tri s\ fie profesioni[ti [i s\ zåmbeasc\ pentru c\ le place locul de munc\, le place ceea ce fac [i iubesc clien]ii. A `nceput s\ ne pese cu adevarat nu de banii, ci de bun\starea clien]ilor no[tri. Obsesia pentru clien]i, una dintre valorile Grupului nostru, a `nceput s\ fie un mod de via]\. {i asta a dus la succes.

Cifra de afaceri pe pachete turistice a crescut de peste 10 ori `n ultimii 8 ani. O evolu]ie incredibil\ care s-a bazat pe o echip\ de profesioni[ti [i un brand care inspira `ncredere. Ne-am dorit acum 8 ani s\ devenim lideri de pia]\, dar nici prin cap nu ne trecea c\ va deveni realitate mult mai repede, iar pozi]ia se va consolida atåt de evident de la an la an.

Rolul agen]iei de turism [i al consultantului s-a schimbat radical `n ace[ti ani [i nu to]i din pia]\ au `nteles s\ ]in\ pasul. Internetul a f\cut ca orice furnizor s\ fie la un click distan]\ `n le-

g\tur\ cu orice client final. {i atunci ce mai face intermediarul?

Simplu, trebuie s\ se reinventeze, s\ aduc\ plus-valoare. {i s\ aduc\ zåmbet [i `nceredere.

Pentru c\ oamenii au avut, au [i vor avea nevoie de contact uman, profesionalism [i zåmbet.

Niciodat\ tehnologia, atåt de important\ `n turism, nu va putea singur\ s\ satisfac\ clien]ii.

Cu cåt business-ul a crescut mai mult, cu atåt ne-am dat seama c\ apartenen]a efectiv\ la un juc\tor global este cheia succesului spre viitor. Aceast\ afacere cu marj\ mic\ depinde `ntr-o m\sur\ imens\ de volume. Ceea ce noi putem genera `n Romånia nu se poate numi volum semnificativ. Iar cei care beneficiaz\ de globalizare (adic\ de volum foarte mare de vånzare, dar [i de digitalizare corespunz\toare) sunt clien]ii. A[a `ncåt, aten]ia noastr\ pentru plusvaloarea adus\ clientului ne-a f\cut s\ ne dorim s\ intr\m `ntr-o familie mare interna]ional\. {i aceasta a fost tot una german\ pe nume DER Touristik. Un capitol s-a `ncheiat, unul de succes. Altul `ncepe acum. N-am nicio `ndoial\ c\ va fi [i mai bine.

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

POINT OF VIEW • OUR PROVENCE STORY - 2

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

OUR PROVENCE STORY-2

8

„Dac\ nu m\ g\si]i acas\, prelucrånd poze [i scriind al\turi de cele dou\ pisici ale mele, mai mult ca sigur sunt pe drumuri, prin Romånia sau prin ]\ri str\ine. M\ entuziasmez u[or la gåndul unei c\l\torii, fie c\ e vorba de o excursie de 3 s\pt\mani pe alt continent, fie c\ e vorba de un weekend petrecut `ntr-o cas\ veche din inima Transilvaniei. Lucrez la un proiect, vreau s\ transform excursiile `ntr-un stil de via]\. A[a c\, `mpreun\ cu so]ul meu, am purces la construirea unui camper van cu care, sper\m noi, vom descoperi lumea.” Anca Cheregi

Acum 8 ani am avut [ansa s\ preiau, `n calitate de publisher, cea mai frumoas\ revist\ a celui mai frumos brand de turism din lume, TUI. M-am convins atunci, pe pielea mea, cåt de greu e s\ zåmbe[ti tot timpul.

Nu a mers totul ca pe roate. Au fost 8 ani de mers pe sårm\, de `mpins bolovanul la deal, de lupte cu agen]iile media. A fost o munc\ de Sisif dus\ pe dealul abrupt al presei travel/inflight din Romånia, de supravie]uire.

Dar eu eram deja bine antrenat, aveam `n portofoliu cele mai importante publica]ii de

profil, eram, cum s-ar zice, mama [i tata lor.

Revista nu s-a f\cut singur\ [i nu am f\cuto singur. Am reu[it, cumva, s\-i l\muresc pe to]i cei implica]i `n proiect c\ drumul pe care `i duc e unul bun [i, `n final, s-au l\sat convin[i.

Pentru asta, le mul]umesc!

P\gubos pentru un publisher, mi-a pl\cut s\ privesc mai din spate, a[a cum faci atunci cånd prive[ti un tablou `ntr-o galerie de art\, te retragi cå]iva pa[i ca s\ ai o viziune de ansamblu. De unde stau eu, BeTUI se vede bine [i, chiar dac\ mul]i vor spune „laud\-m\ gur\”,

PROVENCE • ~N C|UTREA LAVANDEI

˘ ÎN CAUTAREA LAVANDEI

Cite[te articolul de la pagina 40

Gorges du Verdon (Cheile Verdonului), foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

8 ani de zâmbete! voi spune cu måndrie c\ revista a marcat o etap\ de calitate pe pia]a publica]iilor de profil din Romånia.

BeTUI a crescut mare, e ca o fat\ seduc\toare, iar acum se poate c\s\tori cu cine vrea. Are pretenden]i, are zestre [i e frumoas\ foc. ~n lada de zestre ve]i g\si interviuri relevante, unele chiar memorabile – Ion Caramitru, Florin C\linescu, Maia Morgenstern, Hora]iu M\l\ele, Marius Manole, Dan C. Mih\ilescu, Margareta Nistor, Mihai C\lin, Cristian Lascu, Doina I[f\noni, Tudor Chiril\, Roman Iagupov,

{tefan B\nic\ Jr., Ivan Patzaichin, Valeria R\cil\ Van Gröningen, Andreea R\ducan, Virgil Ian]u, Horia Tec\u, AG Weinberger, Marius Ghinea, Adrian Despot... [i mul]i al]ii.

N-am ajuns la Smiley_Omul, ne-am oprit la poarta PR-ului, iar doamna Oana Pelea ne-a refuzat cu mult\ elegan]\.

Dup\ c\s\torie, noua revist\ se va muta `n casa DER Touristik Group, parte a Grupului german REWE. S\-i ur\m, deci, cas\ de piatr\ noii publica]ii. Ea va fi la fel de frumoas\, la fel de seduc\toare [i, sper, la fel de iubit\.

Mul]umesc tuturor celor care au crezut `n destinul revistei [i colaboratorilor ei – vezi pagina 6, Colaboratorii BeTUI.

Marcel {tef Publisher BeTUI, Just Communication&PR, JustVision

9

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II HOT PENTRU IARNA CARE VINE • DUBAI, MAURITIUS, MALDIVE

Se spune c\ e bine s\ ne facem iarna car [i vara sanie. A[adar este vremea s\ ne gândim la acel moment dintre ani, când ne punem dorin]e [i ne stabilim obiective pentru urm\toarele 365 de zile.

Când în ]ar\ soarele e palid [i lipse[te cu zilele, cea]a dens\ [i frigul p\trunz\tor înv\luie totul, iar vântul se instaleaz\ cu putere, nu ar fi deloc r\u s\ ne lu\m zborul c\tre ]\rile calde.

Am selectat unele dintre destina]iile de petrecut revelionul sau iarna aceasta. Sunt locuri unice, pline de culori [i energie, numai bune pentru a ne înc\rca bateriile pe alte meleaguri mai darnice cu soarele.

¸ HOT PENTRU IARNA CARE VINE DESTINATII ÎNCEPE ANUL 2020 PE O PLAJA˘ EXOTICA˘ 10

Dubai, Mauritius, Maldive

Turnul Khalifa, denumit anterior Burj Dubai

Foto: Š Helen Boast

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Dubai, foto: © Nicu Cherciu

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Anul Nou începe str\lucitor în Dubai Dubai este un loc al viselor îndr\zne]e care ajung repede o realitate demn\ de recordurile Guiness Book. Este o destina]ie care se dezvolt\ [i reinventeaz\ permanent, te uime[te de fiecare

12 dat\ când o vizitezi. Pe tân\rul p\mânt smuls din mare [i de[ert apar mereu noi construc]ii uimitoare, gr\dini, plaje [i noi atrac]ii altfel greu de imaginat într-un loc prin defini]ie fierbinte [i arid.

Moderna [i maiestuoasa arhitectur\ din Dubai constrasteaz\ cu tradi]iile de care localnicii nu se leap\d\, ba din contr\! Misterioasa lume a beduinilor poate fi descoperit\ înc\, în peisajul mereu schimb\tor dintre dune [i cer din Dubai.

Cel mai mare ora[ din Emiratele Arabe Unite s-a îmbog\]it în 2018 cu noi atrac]ii de top Dubai Frame, Warner Bros [i un imens hotel plutitor, Queen Elisabeth 2 Dubai, andocat în Mina Rashid. În acest an, Dubai a salutat deschiderea Quranic Parc, un centru cultural

Foto: © Anca Cheregi

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II HOT PENTRU IARNA CARE VINE • DUBAI, MAURITIUS, MALDIVE

dedicat culturii islamice, dar multe atrac]ii sunt la orizont. Pân\ la finele acestui an se va inaugura una dintre cele mai mari biblioteci din lume, Mohammed Bin Rashid, amplasat\ în zona Al Jaddaf din Dubai Creek, cea de-a doua gr\din\ Miracle Garden fiind inaugurat\ deja.

Ora[ul lui Aladdin - Aladdin City [i alte proiecte fac parte din programul EAU de a deveni cea mai tare destina]ie turistic\ de pe planet\.

Muzeul figurilor de cear\ Madame Tussauds este programat s\ se deschid\ în 2020, ca [i Muzeul Vitorului [i roata uria[\ “Dubai Eye", din mijlocul insulei Bluewaters.

Dubai este probabil una dintre cele mai bune destina]ii pentru a începe anul 2020 întrun decor perfect. Sunt organizate focuri de artificii impresionante [i petreceri pe plaje, în restaurante [i pe iahturi. Pute]i s\ v\ rezerva]i biletele la Palm Jumeirah, s\ naviga]i peste Dubai Creek [i s\ lua]i masa la cel mai mare dhow din lemn. Sau poate prefera]i o sear\ în de[ert, sub cerul liber sau pe malul m\rii…

Dup\ ce focurile de artificii s-au stins, poate e vremea petrecerii în unul din cluburile animate de cei mai buni dintre DJ din lume.

Vremea e perfect\, perioada noiembriemartie este cea mai bun\ pentru o vizit\ aici. În plus, pe 26 decembrie 2019, debuteaz\ Dubai Shopping Festival care se va sfâr[i pe 24 ianuarie 2020. Oricum, [i dup\ aceast\ dat\, por]ile zecilor de mall-uri din Dubai, inclusiv ale celui mai mare din lume, r\mân larg deschise. Este doar una dintre cele mai atractive destina]ii de shopping. Dac\ v\ doriti produse tradi]ionale, merge]i în souq-uri. G\si]i mirodenii, covoare, textile, mobilier, aur [i tot felul de m\rfuri exotice. Cele mai apreciate souq-uri sunt în Deira [i Bur Dubai.

Lista scurt\ a atrac]iilor unice • Plaja Jumeirah, pe malul Golfului Persic, în a c\rei apropiere este faimosul cartier Jumeirah este o atrac]ie de neratat.

• Jumeirah Park Beach este vestita plaj\ cu palmieri, [ezlonguri [i nisip alb [i fin, „umbrit\” de simbolul modern al ora[ului Dubai, Burj al Arab. Hotelul cu forma de vel\ [i servicii pe m\sura celor [apte stele are ca punct de atrac]ie barul Sky View, de la 200 metri în\l]ime.

• Cea mai înalt\ cl\dire din lume e Burj Khalifa (829,8 metri în\l]ime) [i g\zduie[te restaurantul [i barul de la cea mai mare în\l]ime de pe mapamond. Lounge-ul Atmosfere este la etajul 123, face]i-v\ rezervare din timp!

• Dubai Fountain, fântânile create dup\ vestitele Belagio din Las Vegas, sunt o alt\ atrac]ie a Burj Khalifa.

• Nu ar trebui s\ rata]i plimbarea în zona istoric\ Al Bastakiya, unde s-au stabilit primii negustori persani atra[i de oportunit\]ile pentru comer] [i nici Dubai Creek, cartierul Deira, o lagun\ cu ap\ s\rat\ care „împarte” ora[ul în dou\. Pute]i închiria o „abra” (taxi pe ap\) [i s\ v\ l\sa]i purtat pe valuri, privind la construc]iile impresionante de pe maluri. Asta pentru c\ aici sunt cl\diri celebre precum DeiraTwin Towers, Dubai Creek Tower [i Banca Na]ional\. Deira [i Bur Dubai sunt dou\ cartiere pline cu muzee, moschei, pie]e [i mall-uri.

• Muzeul Dubai, g\zduit în vechiul fort Al Fahidiv [i ridicat în anul 1799 pentru a ap\ra ora[ul împotriva invadatorilor, ofer\ o perspectiv\ detaliat\ asupra istoriei locului.

• Pentru a cunoa[te tradi]iile zonei, merge]i la o curs\ de c\mile, la pia]a de c\mile din In Al Ain. Nu ocoli]i nici centrul de antrenament al [oimilor de la Meydan.

• Parcul acvatic Aquaventure [i acvariul de la Hotelul Atlantis de pe insula artificial\ Palm Jumeiraj sunt alte atrac]ii celebre ale Dubaiului.

• O experien]\ care nu trebuie ratat\ este safari în de[ert cu ma[inile 4X4 [i apoi aventura continu\ c\lare pe c\mile. Urmeaz\ camparea la o tab\r\ tradi]ional\, cina la lumina lumân\rilor, pe ritmuri orientale. O alt\ experien]\ autentic\!

• Zborul cu elicopterul deasupra Dubaiului sau cu balonul deasupra de[ertului, pentru a admira r\s\ritul soarelui [i testarea celei mai mari tiroliene din lume sunt activit\]i dedicate celor care au nevoie de mai mult\ adrenalin\.

Mauritius, insula paradisului Aceast\ insul\ pierdut\ în largul Oceanului Indian, la 2.000 de kilometri de coasta Africii, l-a impresionat atât de mult pe Mark Twain încât romancierul s-a gåndit c\ sigur a fost creat\ înaintea paradisului.

Nu-i lipse[te nimic: are [i munte [i mare, p\duri luxuriante, peisajele sunt ireal de frumoase.

Plajele sunt cele care o men]in în topul preferin]elor turi[tilor din toat\ lumea, e un loc excep]ional pentru a v\ relaxa pe malul m\rii. Înainte de orice, Mauritius este un loc de r\sf\] într-un decor unic. Plajele cu nisip alb [i fin par nesfår[ite, orizontul albastru e nedefinit, nu [tii unde se une[te cerul cu oceanul. Palmierii [i florile tropicale, planta]iile [i p\durile, parcurile na]ionale cu flor\ [i faun\ unic\ fac din Mauritius o destina]ie la care mul]i viseaz\.

Acum nu mai este rezervat\ doar celebrit\]ilor, Mauritius a devenit o insul\ mult mai accesibil\!

Este foarte apreciat\ pentru luna de miere [i momente speciale, pentru cei romantici [i cei care iubesc natura.

Plajele cu nisip alb sau roz, r\corite de apa

13

DUBAI, MAURITIUS, MALDIVE

14

turcoaz a Oceanului [i umbrite de bananieri [i cocotieri sunt ceva obi[nuit în Mauritius. În estul insulei, celebre pentru nisipul alb [i intrarea lin\ în oceanul de cristal, sunt plajele Grand Sable [i Belle Mare, la care se adaug\ cele de pe insuli]a Ile aux Cerfs. Sudul este preferat [i de fanii wind surfing [i kitesurfing [i de pasiona]ii de snorkell [i scuba diving. Parcul Marin Blue Bay este mai mult decât potrivit pentru to]i amatorii de vacan]e active. Creat\ pentru a proteja cele peste 50 de specii de coral printre care înoat\ miloane de pe[ti[ori colora]i, în rezerva]ia Blue Bay sunt permise snorkell [i scuba diving. În sudul mai s\lbatic al insulei sunt plaje nesfâr[ite în care ai senza]ia c\ e[ti singurul turist. În vest, a[teapt\ alte plaje care au f\cut insula celebr\, precum Trou aux Biches sau cele din Baie du Tamarin. {i aici se pot practica tot atâtea sporturi nautice câte exist\, dar cunosc\torii spun c\ experien]a scuba diving din Gunner’s Coin, Whale Rock sau Holt’s Rocks este deosebit\! {i frumuse]ea plajelor din nord, precum La Cuvette, Mont Choisy, Grand Bay, Grand Gaube, Pereybere [i Cap Malheureux atrage turi[ti din toat\ lumea.

Mauritius face parte, împreun\ cu insulele Reunion [i Rodriquez, din arhipelagul de origine vulcanic\ Mascarene. A fost descoperit\ [i colonizat\ prima oar\ de arabi, în secolul al IXlea. A fost colonie olandez\, francez\ [i britanic\ [i trecutul tumultuos a dus la crearea unui amalgan unic de culturi, religii [i tradi]ii. Pentru gurmanzi, Mauritius este un paradis al sim]urilor.

Diferitele popula]ii migrante [i cotropitoare [iau adus aportul la bog\]ia de gusturi [i arome ale gastronomiei locale. Tradi]iile culinare din India, China, Fran]a [i Africa [i mai ales fuziunea dintre acestea au generat un mix fabulos de re]ete, arome [i texturi. Aici pute]i începe ziua cu un mic dejun continental, continua cu un prânz indian [i o cin\ cu accente din China.

Romul produs aici, mai ales cel din zona Chamarel, este foarte apreciat în toat\ lumea.

De neratat în Mauritius În afar\ de plaje, exist\ nenum\rate locuri de v\zut [i experien]e de testat în Mauritius.

Mauritius este o combina]ie spectaculoas\ de mun]i de origine vulcanic\, bine împ\duri]i [i cu forme ciudate. Lagunele misterioase, cascadele spectaculoase [i p\durile tropicale imense completeaz\ tabloul acestei destina]ii f\r\ egal. Nu ar trebui ratate cele dou\ site-uri înscrise în patrimoniul mondial al UNESCO, Le

Mauritius, foto: © Anca Alina Du[e

Morne [i Aapravasi Ghat.

• Le Morne este un promontoriu stâncos din sud-vestul insulei, un fost refugiu pentru sclavii fugari. La baza acestuia sunt kilometri de plaj\ exotic\, paradisul amatorilor de scufund\ri.

• Aapravasi Ghat este un complex de cl\diri din zona portului din Port Louis, fost centru de primire [i înregistrare a muncitorilor indieni folosi]i pe planta]iile de trestie de zah\r.

• În estul insulei sunt ruinele primelor fortifica]ii olandeze, Le Vieux Grand Port. Nu departe de coast\, în apropiere de Mahebourg, se afl\ Ile aux Aigrettes, o rezerva]ie natural\ unde tr\iesc specii rare, precum porumbeii, ]estoasele gigant, orhidee [i p\duri de abanos.

• În satul Triolet Shivala se afl\ cel mare templu hindus de pe insul\, Maheswarnath, ridicat în anul 1819.

• Pia]a din Mahebourg. De aici pute]i cump\ra diverse produse locale: fructe tropicale colorate, legume, plante medicinale, condimente, artizanat.

• Insuli]a Ile aux Cerfs, în apropiere de coasta de est a Mauritius, unde este imposibil s\ ratezi vreo fotografie: plajele sunt atât de frumoase c\ par pictate de un artist deosebit de talentat!

• Apusul de soare la Flic en Flac e considerat unul dintre cele mai frumoase din lume.

• În zonele Le Morne, Tamarin Bay [i Flic en Flac, sunt mari [anse s\ apar\ delfini. Se poate îns\ înota al\turi de frumoasele mamifere în excursiile cu cataramanul.

• În capitala Port Louis, un important port la Oceanul Indian, pute]i face shopping, distra [i merge cu un vapora[ cu podea de sticl\, pentru a admira viet\]ile marine rezidente în Oceanul Indian.

• Drume]ii prin Parcul Na]ional Black River

Gorges. Parcul are o suprafa]\ de peste 6.500 de hectare [i g\zduie[te peste 300 de specii de plante. Aici tr\ie[te una din cele mai rare p\s\ri din lume, porumbelul roz. Exist\ multe trasee marcate, de unde, din loc în loc, ]i se deschid vederii panorame spectaculoase.

• La Château de Labourdonnais pute]i s\ admira]i stilul arhitectural mauritian din secolul al XIX-lea. Construit în 1859, castelul are o superb\ gr\din\. Pute]i încheia vizita într-un ton vesel dac\ vizita]i distileria Rhumerie des Mascareignes [i gusta]i din romul din suc de trestie.

• La roche qui pleure/Le Souffleur. Se nume[te „Stânca ce plânge” deoarece valurile se izbesc cu putere de ea, iar stânca pare c\ scoate de fiecare dat\ un oftat. Un loc superb!

• Vizita]i o planta]ie de ceai [i una de trestie de zaha\r. Cea mai veche planta]ie de ceai din zon\ este Bois Cheri. Aici se pot vizita planta]ia, fabrica, un mic muzeu al ceaiului [i degusta diverse sortimente.

Maldive: o destina]ie unic\, de amintit la gura sobei Trebuie s\ recunosc c\ dac\ m-ar întreba cineva ce aleg între Dubai, Mauritius [i Maldive mi-ar fi greu s\ r\spund. Fiecare are atuu-urile sale, fiecare e f\r\ egal. La capitolul unicitate, Maldive puncteaz\ cu amplasarea sa pe atoli mari [i mici. A[a c\ po]i s\ alegi o insuli]\ întreag\ doar pentru tine [i jum\tatea ta sau m\car un bungalou suspendat pe piloni înfip]i în nisipul Oceanului Indian. În func]ie de resortul ales, pute]i fi singuri pe o insul\, dar cu o întreag\ echip\ la dispozi]ie, sau pute]i petrece un sejur de vis întrun complex de bungalouri. Exist\ [i resorturi

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II HOT PENTRU IARNA CARE VINE • DUBAI, MAURITIUS, MALDIVE

Orice deplasare presupune o plimbare cu o barc\, o [alup\ sau un yacht pentru o croazier\ în larg. Mai autentic este s\ opta]i pentru dhoni, un fel de gondol\ local\ folosit\ adesea [i pe post de taxi care v\ poate duce oriunde în zon\.

Sunt curse speciale pentru orice: pentru turi[tii care vor s\ pescuiasc\, s\ fac\ scufund\ri, s\ se bucure de ocean în deplin\ lini[te, de la r\s\rit pân\ la apus…

Pentru ce merit\ s\ ajunge]i în Maldive

Maldive, foto: © Diana Chereche[

„ascunse” între palmieri, cocotieri [i o puzderie de flori exotice. Indiferent dac\ alege]i s\ veni]i aici de Revelion, în luna de miere, într-un sejur romantic sau pentru a relaxare, în Maldive ve]i sim]i c\ a]i atins un col] de paradis! Maldive este cea mai joas\ ]ar\ din lume, insulele arhipela-

gului aflându-se, în medie, la doar 1,5 metri deasupra nivelului m\rii. Cel mai înalt „vârf” al arhipelagului este în insula Villigili [i are altitudinea maxim\ de 2,3 metri.

Când e[ti înconjurat de ocean, este de în]eles c\ orice activitate are leg\tur\ cu apa.

Dup\ relaxarea pe plajele senza]ionale, ar fi p\cat s\ ajunge]i în mijlocul oceanului [i s\ nu face]i snorkeling sau scuba diving. Ve]i avea compania sutelor de specii de pe[ti mici [i mari, colora]i sau foarte colora]i, a pisicilor de mare, broa[telor ]estoase, caracati]elor [i a delfinilor. {i chiar [i a rechinilor-ciocan, dac\ alege]i special zonele în care ace[tia obi[nuiesc s\ apar\.

• Maldive este una dintre cele apreciate destina]ii de scuba diving din lume, cele mai bune zone fiind atolii Ari, Gaafu, Thaa [i Vaavu

15

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Maldive, foto: © Diana Chereche[

DE T ST OP IN A} II

16

DESTINA}II HOT PENTRU IARNA CARE VINE

Atoll în sud, iar în Nord Male Atoll se distinge Banana Reef.

• Hanifaru Huraa, situat pe Baa Atoll, este parte a Rezerva]iei Biosferei incluse în patrimoniul mondial al UNESCO. La Hanifaru Huraa ave]i [ansa de a vedea rechini-balen\ pe tot parcursul anului, în timp ce pisicile de mare apar mai ales din iunie pân\ în octombrie.

Amplasat în sudul extrem al arhipelagului, Addu Atoll este unul dintre cei mai colora]i [i popula]i atoli.

• Pentru a vedea broa[tele ]estoase uria[e, alege]i British Loyalty Wreck. Este epava unui petrolier torpilat în anul 1944 de submarinul german U-183. Nava a fost remorcat\ pân\ în loca]ia actual\, unde a devenit o veritabil\ atrac]ie turistic\ datorit\ ecosistemului pe care l-a creat în timp.

• Vizita]i un sat, pentru a vedea cum tr\iesc localnicii [i ve]i descoperi c\ ace[tia au mereu zâmbetul pe buze, de[i via]a lor nu e deloc u[oar\. Pentru a-i în]elege mai bine, asculta]i bodu-beru (tob\ mare), instrument tradi]ional c\ruia i se atribuie puterea magic\ de a atrage delfinii. Locuri foarte bune pentru a lua pulsul vie]ii localnicilor sunt [i pie]ele, iar cea mai popular\ dintre acestea este pia]a de pe[te din Malé.

• Capitala [i cel mai mare ora[ din Maldive este Malé, unde tr\ie[te aproximativ o treime din popula]ia ]\rii. Malé este interesant, are o atmosfer\ oriental-occidental\, e g\l\gios [i pe alocuri modern, cu zgârie-nori pierdu]i printre cl\diri vechi [i colorate. Nu are nici [ase kilometri p\tra]i, popula]ia sa este de aprox. 150.000 locuitori, dar are de toate. {i str\zi cu baruri, restaurante [i bazaruri, parcuri, moschei [i muzee.

Aici pute]i vizita Muzeul Na]ional, înfiin]at în 1952, fostul palat al sultanului, unde sunt expuse obiecte ale fo[tilor suverani, de la costume la manuscrise sau arme. Construit\ în anul 1656, cu inser]ii de coral, Hukuru Miskiiy este cea mai veche moschee din ]ar\. Este un reper spiritual [i unul vizual datorit\ acoperi[ului placat cu aur.

• Vizitarea insulei artificiale Hulhumalé, construit\ pentru a „salva” popula]ia din Maldive în momentul de nedorit când apa oceanului va acoperi ]ara, din cauza schimb\rilor climaterice este o alt\ op]iune. Spre deosebire de restul ]\rii, Hulhumalé se afl\ la doi metri deasupra nivelului m\rii.

• O excursie cu submarinul este o alt\ experien]\ interesant\ pentru cei care prefer\ vacan]ele active.

Totu[i, în Maldive nu v\ gândi]i c\ o s\ fi]i „invadat” de distrac]ii [i de atrac]ii clasice. Aici, cuvântul de ordine e relaxarea [i se realizeaz\ la perfec]ie.

Pute]i s\ încerca]i toate sporturile de ap\ precum sky nautic sau snorkeling, s\ naviga]i sau s\ pescui]i. S\ admira]i peisajele, s\ înota]i, s\ v\ bucura]i de compania celui drag într-un décor natural de poveste… La centrul Spa al resortului pute]i încerca diverse tratamente pentru trup, minte [i suflet. Indiferent ce alege]i s\ face]i, starea voastr\ de bine este pe primul loc [i oamenii sunt mereu cu zâmbetul pe chipuri.

Dac\ nu v-am convins înc\, poate c\ ar fi util de [tiut c\ pentru a vizita Maldive cea mai bun\ perioad\ este cea dintre noiembrie [i aprilie, în sezonul uscat. Dup\ ce a]i p\[it pe plajele superbe, cu apusuri de vis, v-a]i bucurat de atmosfera unic\, v\ da]i seama c\ a meritat efortul s\ ajunge]i aici [i c\ vre]i s\ retr\i]i experien]ele. Doar e o destina]ie de vizitat (cel pu]in) o dat\ în via]\!

Drum bun!

Maldive, foto: © Diana Chereche[

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

VIP INTERVIEW • ADRIAN DESPOT

~n c\utarea noastr\ de oameni de toat\ isprava, am reu[it (nu din prima) s\-l convingem pe Adi Despot s\ ne r\spund\ la cåteva `ntreb\ri. De la distan]\, bine ap\rat de o echip\ de PR, Adi pare o persoan\ rezervat\, care `[i vede de muzica lui [i atåt. De aproape, Adi Despot e un om franc, deschis, cu o profund\ `n]elegere a maladiei prin care trece ]ara, rafinat [i f\r\ ifose. {i ar avea destule motive s\ le aib\!

In our search for models, we stumbled upon Adi Despot and have succeeded (not from the first try) to get him to answer some of the questions that matter to us. From a distance, well guarded by his PR team, Adi looks like someone more low-profile, who concentrates on his music and that’s it. Looking more closely, he is open, frank, and has a deep understanding of the malaise Romania is traversing. He is refined and does not put on airs, although he would have every reason to!

18

Câ]i ani aveai cånd ai pus mâna pe o chitar\?

Clasa a V-a. 11-12 ani, pe-acolo.

Cum e s\ fii „Despot" `n „]ara lui Papur\ Vod\”? E greu s\ fii artist `ntr-o ]ar\ ca a noastr\?

Artist, in a nutshell, nu. Artist de succes, da. ~n mod normal, ar trebui dat\ [i o defini]ie a artistului, pentru a nu fi confundat cu orice persoan\ public\ sau vedet\. Se face atåt de des aceast\ confuzie `ncåt termenul `n sine [i-a perimat sensul. Un artist cre[te [i se [lefuie[te mereu, are `ntotdeauna mai multe `ntreb\ri decåt r\spunsuri, d\ publicului ce `[i dore[te el, nu ce `[i dore[te publicul s\ primeasc\, conduce publicul [i nu se las\ condus de acesta, refuz\ s\ se repete, func]ioneaz\ pe emo]ie [i nu pe intelect, iar interesul de expresie primeaz\ `ntotdeauna celui financiar.

Fanii t\i sunt tinerii. Ai `ncredere `n ce pot face ei, `n for]a lor creatoare, sau te numeri printre scepticii noii genera]ii?

Nu are leg\tur\ cu genera]ia `n sine, ci cu mo[tenirea genetic\, mai degrab\. Felul nostru de a fi, cumulat cu modul dezastruos `n care se face politic\ [i implica]iile acestuia `n toate domeniile – cultur\, educa]ie, s\n\tate, infrastructur\…Prin natura meseriei am [ansa s\ v\d ]ara asta de la un cap\t la

VIP INTERVIEW ADRIAN DESPOT

altul [i fac asta de 25 de ani. E jale pe vale, nu e nicio lumini]\ la cap\tul tunelului. Toate au plecat din ]ar\ sau urmeaz\ s\ plece.

Pericolul acestei genera]ii, care este net superioar\ celor anterioare, este s\ se lase angrenat\ `n acest malaxor. Din p\cate, dup\ terminarea studiilor, dac\ alegi s\ r\måi `n ]ar\ [i `ncerci s\ intri `n sistem, acesta te va converti, `ncet [i sigur!

Strångi `n jurul t\u muzicieni tineri, talenta]i... Cåt le d\ruie[ti tu lor [i cåt prime[ti tu de la ei? Muzical vorbind.

E un act 100% egoist, prin care eu, `n calitate de inginer de sunet sau produc\tor, m\ hr\nesc cu harul lor. Cu arta lor. Sunt ca o moa[\ care asist\ la na[tere. Satisfac]ia asta nu poate s\ fie cuantificat\ `n bani, a[a c\ cele mai multe proiecte le fac gratuit. Ei au [ansa s\ lucreze cu un produc\tor care le `n]elege muzica [i reuse[te s\ `i dea acesteia form\ [i sonoritatea pe care o merit\, iar eu `mi umplu sufletul.

Win – win!

WIN-Foto: © GioGio

Cåt e de greu s\ ai un produs bun, care s\ nu fac\ concesii comercialului, cåt de greu e s\ conduci un business `n muzic\?

Mult mai simplu decåt pare. E suficient s\ faci ce ai `n suflet, f\r\ s\ ]ii cont de p\reri, trenduri sau considerente financiare.

Trebuie s\ ai `ns\ ceva de spus, `ncredere

How old were you when you first laid your hands on a guitar?

5th grade.

11-12 years old, around that time.

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

---WIN `n sine [i r\bdare. Ce ai de spus trebuie s\ fie original, sau m\car s\ prezinte o viziune original\ asupra unui topic comun, `ncrederea `n sine trebuie s\ fie oarb\, iar r\bdarea infinit\.

Vi]a de Vie,

foto: © arhiv\ personal\ Adrian Despot

19 How is it to be a “governor” in “bullrush country”? Is it hard to be an artist in such a country?

To be an artist, no.

To be a successful artist, yes. We should also have a proper definition here so as not to confuse him with any public figure or celebrity. This confusion is so generalized that the term ‘artist’ has lost its meaning.

An artist is someone in a perpetual process of becoming, who always has more questions than answers, who gives the public what he wants to give, who leads the audience (not the other way around), who refuses to repeat himself, who is driven by emotion and not by intellect, and for whom

artistic expression always comes before remuneration in terms of importance.

Your fans are young. Do you trust in their creative force, or are you skeptical?

It does not have to do with the generation, per se, but rather with the genetic inheritance. With our way of being, coupled with our disastrous way of doing politics and the way in which this affects everything else. Culture, education, health, infrastructure. Because of the nature of my job I have the opportunity to travel countrywide, and have been doing so for 25 years. It’s a disaster, with no light at the end of the tunnel.

Everything has left this country or is about

VIP INTERVIEW • ADRIAN DESPOT

20

Tr\im `n era profitului imediat, a lucrurilor spuse pe jum\tate, spuse sumar, standard.

Melodii ca Bohemian Rhapsody, Hotel California... au fost greu de lansat la vremea lor. {i atunci au fost discu]ii, c\ sunt prea lungi, c\ nu sunt “radio-friendly”, dar totu[i au ie[it pe disc a[a cum le [tim... Se mai `ntåmpl\ azi a[a ceva? ~[i mai asum\ cineva crezul?

Sigur c\ da. E plin oceanul de pe[ti.

Singura problem\ este c\ masa de consumatori nu mai este dispus\ s\ consume astfel de art\, nu mai are timp pentru asta. Vremurile prezente nu mai permit consolidarea unor „zeit\]i” muzicale.

Epoca lor a trecut. Nu va mai exista niciodat\ o alt\ Metallica, un alt Elton John sau un alt Michael Jackson. {i nu pentru c\ nu exist\ arti[ti la fel de talenta]i, ci pur [i simplu pentru c\ societatea actual\, cu obiceiurile ei, nu o mai permite. Pe vremuri f\ceam schimb de reviste de muzic\, le plimbam de la unii la al]ii la a zecea mån\ pentru a smulge orice fel de informa]ie despre idolii no[tri intangibili.

Acum ne tragem cu ei de [ireturi pe re]elele de socializare. Mitul s-a spulberat, [tiu ce m\nånc\ Beyonce la micul dejun, `n real time. Dac\ `mi pun [i “push notification”, nici m\car nu mai trebuie s\ caut, m\ anun]\ ea direct cånd se scoal\.

Mic CV: trupa preferat\?

Melodia preferat\? Idoli?

Nu am. Ascult de la folclor la clasic, rock, trap, house, edm, DnB, hip-hop, orice. S\ `]i fixezi un idol cånd te po]i bucura de to]i mi se pare o prostie!

Proiecte. Ce planuri ai, ce pui la cale, la ce proiecte muzicale lucrezi?

Urmeaz\ s\ lans\m primul nostru album live, VI}A DE VIE - ~N CORZI, LIVE @ AWAKE, concert sus]inut anul trecut al\turi de Filarmonica de Stat Tårgu–Mure[. Ini]ial am vrut s\ `l facem ca un beta pentru un viitor „Vi]a de Vie SIMFONIC”, am fost suficient de inspira]i s\ `l `nregistr\m [i film\m [i a ie[it atåt de bine din prima `ncåt am zis, well... THIS IS IT! Next, undeva prin toamn\ o s\ facem un mic tur de cluburi cu albumul

Foto: © arhiv\ personal\ Adrian Despot

to. The danger of this generation is getting sucked into this vortex. Unfortunately, after finishing University, our youths leave the country. And those who do not will slowly but surely become victims of the system.

You surround yourself with talented musicians. How much do you give them and how much do they give you, musically speaking?

It’s a wholly egoistic act where I, as a producer or sound engineer, feed on their creative energy. On their art. I’m like a midwife. Because this kind of satisfaction cannot be readily translated into money, a lot of projects I do for free. They get the chance to work with someone who understands their music and who can give it the form it deserves, and I get to be in the middle of it all!

Win-win!

How hard is it to come up with good quality content that does not compromise too much?

How hard is it to run a music business?

It’s a lot easier than it looks. It’s enough to write and play as you feel, without thinking too much of opinions, trends or financial matters. You need to have something to say, be confident and patient. You need to come with an original message or at least have an original vision on a common topic.

Your self-trust needs to be blind and your patience, infinite.

We live in an era of immediate gratification, of formulas guaranteed to bring about tangible success above all. But songs like

Bohemian Rhapsody or Hotel California...

There were concerns then as well, about not being radio-friendly, about being too long, but they were ultimately released as we know them. Does this happen anymore? Does anyone trust in his artistic vision to this point anymore?

Of course. The ocean’s full of fish. But the problem is that there is no audience for that kind of art anymore, people just do not have the time. The present does not allow for the consolidation of musical deities anymore.

Their time is over. There will never be another Metallica, Elton John or Michael Jackson. Not because there’s no talent on this planet anymore, but because the present architecture of society, with its specific pastimes, does not allow for it anymore. We used to exchange music magazines, looking for every bit of information we could obtain about our intangible idols. Now we can beef with them on social networks. The myth has been busted. I know what Beyonce eats for breakfast. And if I turn on push notifications, she lets me know when she wakes up. I don’t have to do anything.

Short CV: favorite band, favorite songs, idols...

I do not have any. I listen to everything from folk to classic to rock, trap, house, edm, dnb, hip-hop, just about anything. It is utterly stupid to pick one when you can have all.

Projects. What are you planning, what are you working on?

We’re about to release our first live album, VITA DE VIE LIVE @ AWAKE, concert

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

„FENOMENTAL”, album ce impline[te anul acesta 20 de ani. O s\ `l cånt\m integral, cu piesele exact `n ordinea `n care au ap\rut pe caseta noastr\ „cutie de medicamente”. ~l vom [i reedita `ntr-o serie limitat\ [i numerotat\ de 200 de viniluri. {i mai este un proiect fantastic `n toamn\ asta, `ns\ deocamdat\ nu pot vorbi despre el. O s\ auzi]i `n curånd.

Pari un tip c\ruia totul `i merge strun\.

Este ceva ce nu ]i-a ie[it `n via]\ pån\ acum, a[a cum ]i-ai dorit?

Sigur c\ da.

Dar cred c\ `n via]\ trebuie s\ `]i faci milestone-uri din reu[ite, nu din e[ecuri. De unde m\ aflu acum, privind `n spate, realizez c\ e[ecurile, ce p\reau adev\rate tragedii la momentul respectiv, sunt doar praf `n drum.

Vacan]ele lui Despot… Ce locuri din Romånia `]i plac? Dar din lumea larg\? Unde evadezi?

Cel mai des, `n mine! ~n vacan]e, am `nceput s\ prefer\m zonele rurale, autentice. Turismul urban a devenit o corvoad\ `n ultimii ani.

which we played last year with the TarguMures Philharmonic. We initially imagined it as a demo project for VITA DE VIE Symphonic, but we were sufficiently wise to record it and when we listened to it, we thought - that’s it, that’s the record!

Sometime in the Autumn, we will embark on a small club tour for the album FENOMENTAL, turning 20 this year. We will be playing it in its entirety, respecting the song order from the cassette we released 20 years ago. We will also release a limited edition anniversary vinyl (200 copies) for the album. And there’s another fantastic project in the books for this Autumn, but I cannot talk about it now. You will know soon enough.

You seem like a guy who has everything going for him. Is there anything in your life that didn’t work out as you originally intended?

Of course, but I do not think that this is what one should focus on in life.

From where I am now, I realize that Vi]a de Vie,

what seemed to be a disaster at the time was mere dust in the wind.

Your holidays. Where do you go in this big wide world? Where do you escape?

Usually, in myself. I have grown to prefer rural, authentic areas for my holidays. Urban tourism has become a nuisance lately.

Where do you feel at home?

What do you like doing?

Wherever I am with my family. We just hang together without a special plan or the need to prepare in a specific way. A small gulf in Greece works everytime.

TUi’s motto says: ‘We put a smile on people’s faces!’. Through your music, you evoke emotions and put smiles on people’s faces.

Give me an example of maximum emotion experienced by you as a performing artist.

Nothing is more emotional than an audience knowing your songs word for word.

It makes everything worthwhile and gives you a reason to do more of it. foto: © arhiv\ personal\ Adrian Despot

21

Interviul la care nu a trebuit s\ pun `ntreb\ri.

VIP INTERVIEW • ADRIAN DESPOT

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Unde te sim]i acas\, ce `]i place s\ faci?

Peste tot unde am familia cu mine. Doar s\ st\m `mpreun\, f\r\ s\ avem un program, f\r\ teama de a `ntårzia undeva sau nevoia de a ne preg\ti special. ~ntr-un mic golf din Grecia func]ioneaz\ de fiecare dat\.

Sloganul TUI spune: We put a smile on people's faces! Prin muzica ta aduci emo]ie oamenilor, pui zåmbete pe chipurile oamenilor. D\-mi un exemplu de emo]ie maxim\ pe care ai tr\it-o de-a lungul carierei tale de „Despot" `n muzic\.

Nimic nu este mai emo]ionant decåt un public care `]i cånt\ versurile cuvånt cu cuvånt, atunci cånd te afli pe scen\. Face ca tot efortul s\ merite [i `]i d\ combustibilul pentru a merge mai departe.

22

~n final, te rog f\ o dedica]ie muzical\ Vi]a de Vie,

foto: © Teodora Niculae

Foto: © GioGio

revistei noastre. Ce melodie din repertoriul t\u crezi c\ se potrive[te revistei noastre, oamenilor cu dor de vacan]\? }inånd cont de mesajul piesei [i de utopica excursie `n doi `nspre lun\, cred c\ „Luna [i noi” se potrive[te cel mai bine.

Finally, please dedicate a song to our readers. Which one do you think suits our magazine, the people longing for vacation?

Taking into consideration the message and the utopic trip to the moon, I think ‘The Moon and Us’ is perfect.

DESTINA}II EXOTICE

BOLIVIA ¸ BeTUI 39 Partea a II-a, continuarea din editia

˘ ˘ ¸si frumusete ¸ cât cuprinde Cocaleros, cholitas, saracie 24

La Paz [i conduc\torul iubit Am petrecut `n Uyuni câteva ore [i apoi am dormit cât de cât în autobuzul foarte confortabil al firmei Todo Turismo, pe care o recomand cu c\ldur\, în caz c\ ajunge]i vreodat\ pe aici.

Diminea]a devreme am ajuns într-un La Paz înc\ adormit, a[a c\ am mai stat în biroul firmei pân\ când s-a animat ora[ul. Când s-a animat prea tare [i niciun Uber nu a mai fost în stare s\ ajung\ la noi ca s\ ne duc\ la gazd\, am rugato pe secretara firmei s\ ne cheme un taxi sigur.

Ini]ial a zis c\ toate sunt sigure, dar dup\ ce iam povestit c\ am fost pr\da]i în Valparaiso i sa f\cut mil\ de noi [i nu numai c\ ne-a chemat un taxi, dar a coborât câteva etaje cu noi pân\ în strad\ ca s\-i dea instruc]iuni taximetristului, iar \la nu ne-a luat decât 30 de bolivanos (aproape 4 euro) pentru o curs\ care credeam c\ o s\ ne coste peste 50. Astea au fost printre

pu]inele interac]iuni civilizate cu bolivienii, pentru c\ în zilele urm\toare aveam s\ constat\m c\, în ciuda amabilit\]ii [i a c\ldurii cu care te trateaz\, bolivienii dau dovad\ de o cras\ lips\ de seriozitate [i punctualitate.

Evo Morales e un personaj controversat.

Admirat de unii, detestat de al]ii, conduce Bolivia de aproape trei mandate [i îl mai vrea [i pe al patrulea. A început de jos, fiu de fermieri cultivatori de coca, apoi a ajuns lider de organiza]ii de cocaleros, a intrat în politic\ tocmai ca s\ apere interesele cultivatorilor de coca în lupta cu lupta interna]ional\ antidrog [i a ajuns pre[edintele Boliviei în 2005 în fruntea Mi[c\rii Socialiste, promi]ând multe m\suri de stânga pentru eradicarea s\r\ciei, a analfabetismului în rândul indigenilor etc. ~n primul mandat a avut grij\ s\ livreze câteva dintre promisiuni, dar s\ schimbe [i

Constitu]ia, transformând Bolivia în stat plurina]ional, adic\ o asociere de regiuni autonome în care tr\iesc, mai mult sau mai pu]in s\raci, cele peste 30 de tipuri de indigeni. A[a c\, în 2009, când a fost reales pentru al doilea mandat a zis c\ de fapt e primul dup\ noua constitu]ie, deci mai are dreptul la unul. Ca Iliescu. {i a fost reales [i a treia oar\, în 2015. Legenda local\ zice c\ ar fi fost votat chiar [i de mor]i, dar cine ar crede a[a ceva? Oricum, spre deosebire de Argentina [i Peru, unde votul e obligatoriu, în Bolivia controlul votan]ilor e f\cut mai subtil, de c\tre liderii locali, care au în pix pâinea, cu]itul [i ajutoarele sociale ale aleg\torilor, a[a c\ prezen]a la vot a fost de 70%.

Nicio asem\nare cu ]\ri [i persoane reale din Europa de Est pân\ aici. În 2016, Evo a f\cut un referendum în care a întrebat poporul dac\ e de acord s\ mai can-

COCALEROS, CHOLITAS, S|R|CIE {I FRUMUSE}E CÂT CUPRINDE • BOLIVIA

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Cholite, femei `mbr\cate `n fuste multe care imit\ crinolinele [i care le îngroa[\ [oldurile, semn de fertilitate, foto: © Dollores Benezic

25

Drumul mor]ii de pe versantul muntelui Uyuni.

Lung de 60 de km., drumul porne[te de la periferia ora[ului La Paz, foto: © Dollores Benezic

dideze [i în 2020, pentru al patrulea mandat, iar 51% dintre votan]i au zis c\ nu – de aia pe cam toate gardurile din Bolivia au r\mas scrise îndemnurile la vot din 2016 „SI EVO 2025” la care unii au [ters „si” [i au scris fie NO, fie NO MAS. El a zis bine, dar pân\ în 2020 tot cu mine r\mâne]i, a[a c\ o ]ine tot într-o campanie, pesemne ca s\ le arate ce or s\ piard\ dac\ nu le mai e el pre[edinte.

Capitala La Paz, un ora[ care are un oarecare farmec, e plin\ de portretele lui Evo în diverse ipostaze, sub care scrie pompos: Evo Morales, pre[edintele constitu]ional al statului plurina]ional Bolivia. Panouri mari cu Evo [i cele dou\ steaguri boliviene (tricolorul vechi [i cel nou cu un curcubeu de p\trate colorate, care simbolizeaz\ popoarele indigene) se g\sesc peste tot, de la cl\dirile guvernamentale, la noile investi]ii cu care vrea s\ le ia ochii

COCALEROS, CHOLITAS, S|R|CIE {I FRUMUSE}E CÂT CUPRINDE

26 bolivienilor – 10 linii de telecabine care traverseaz\ ora[ul, din care numai 5 sunt gata.

Pân\ [i pe gardul cimitirului central din La Paz î]i zâmbe[te chipe[ul pre[edinte constitu]ional. Cât asfalt s-ar fi putut turna oare cu banii \[tia pe la sud de Uyuni?! Unii zic c\ de fapt Evo va g\si porti]a ca s\ candideze din nou. „Ricear” zice c\ Evo a f\cut bine în primul mandat, bini[or în al doilea [i mai nimic în al treilea [i c\ n-ar mai trebui s\ candideze. Dar tot el zice c\ cel mai probabil tot pe Evo o s\-l aleag\ pentru c\ nu exist\ altul ca el. În La Paz am stat în gazd\ la un Victor Hugo, la etajul 23 al unei cl\diri (edificio cum le zic bolivienii) din cartierul de midle class al capitalei, vis a vis de ambasada Americii. Victor era nemul]umit de Evo, [i spunea c\ nu are opozi]ie pentru c\ a avut grij\ s\ o decimeze. A inventat un pretins caz de terorism unui lider al opozi]iei. Când am f\cut un tur al ora[ului, David, ghidul foarte credincios, nepot al unei cholite care toat\ via]a ei a mestecat frunze de coca, spunea c\ îl ur\[te pe Evo pentru c\ e populist [i corupt [i ne-a povestit c\ [i-a anihilat opozi]ia anchetând câ]iva lideri pentru San Pedro de Atacama,

foto: © Dollores Benezic

evaziune fiscal\. Se pare c\ tineretul [i clasa de mijloc nu-l prea agreeaz\ pe Evo, dar nici stânga nu e mul]umit\ de faptul c\ nu a mers pân\ la cap\t cu Evonomics, m\surile socialiste radicale pe care le promitea ini]ial.

Cine a cunoscut Bolivia înainte de Evo, îns\, spune c\ el a reu[it s\ ridice un pic nivelul de trai [i c\ a luat multe m\suri economice bune pentru ]ar\, chiar dac\ asta înseamn\ antagonizarea SUA. De exemplu americanii [i înc\ câteva categorii de cet\]eni str\ini care viziteaz\ Bolivia trebuie s\ pl\teasc\ 120 de dolari pentru viz\.

Unii zic c\ e corect, c\ [i bolivienii dac\ vor s\ se duc\ în SUA trebuie s\ pl\teasc\ viz\, de[i

sunt [i ei tot americani, dup\ denumirea continentului în care stau… În aceea[i linie, a na]ionalismului patriotard, am v\zut c\ se înscriu [i paradele na]ionale de care e plin ora[ul aproape în fiecare zi.

Se defileaz\ [i se cânt\, se face propagand\ la radio despre cum pre[edintele Boliviei o s\ negocieze cu Chile s\ primeasc\ înapoi ie[irea la ocean pierdut\ în r\zboiul din 1879 – deocamdat\ se judec\ la Curtea Interna]ional\ de Justi]ie, dar rezultatul e incert.

Evo a avut se pare [i tot felul de ie[iri publice la limita dintre amuzant [i penibil. Ca s\ loveasc\ în marile simboluri americane le-a zis bolivienilor s\ nu mai bea Coca Cola c\ vor

BOLIVIA • DESTINA}II EXOTICE

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

27 classul are alte a[tept\ri de la via]\, m\surile evonomice sunt v\zute altfel. De exemplu cele 10 linii de teleferic promise de Evo în La Paz, pentru fluidizarea circula]iei care e perpetuu congestionat\, par de fapt doar o surs\ de parand\r\t [i nu ajut\ prea mult locuitorii, chiar dac\ biletul e subven]ionat de stat [i cost\ numai 3 bolivanos. Unul ar fi costul dublu (o linie cic\ a costat 150 de milioane de dolari, dar de fapt se putea face cu 70, zice

Cimitirul din La Paz, foto: © Dollores Benezic

cheli. Apoi a zis c\ dac\ m\nânc\ pui vor deveni gay. Bolivia nu are niciun lan] McDonald sau KFC, dar ca majoritatea ]\rilor sud-americane are o puternic\ cultur\ a streetfood-ului, ceea ce cred c\ ar face inutile lan]urile interna]ionale de fast food.

Pe str\zile Boliviei, ca [i în Chile [i Peru, sunt mii de femei care g\tesc pe trotuare sau care vând din cutii mai mult sau mai pu]in frigorifice, ce au g\tit acas\: empanade, pr\jituri, cartofi pr\ji]i, ou\ ochiuri, carne de tot felul [i chiar ciorbe. {i au o mul]ime de clien]i.

Oamenii stau acolo, pe trotuar, [i m\nânc\ rapid gust\rile calde. Iar cea mai bun\ reclam\ e mirosul îmbietor.

Copii pentru patrie [i investi]ii pentru popor Ca un adev\rat lider care se preocup\ de cre[terea turmei, Evo a avut lu\ri de pozi]ie [i cu privire la natalitate. De[i în Bolivia familiile înc\ au mul]i copii (de la 5 în sus), dup\ ultimul recens\mânt la care au ie[it numai 10 milioane el a zis c\ va bana prezervativele.

Bolivienii au ie[it s\ protesteze [i s-a r\zgândit. Apoi a zis c\ va taxa femeile care nu au copii. Iar proteste, iar s-a r\zgândit. Se pare c\ ar fi oferit ni[te stimulente pentru cine face copii, ceea ce a crescut rata na[terilor la adolescente. În rest, guvernul d\ 200 de bolivanos lunar pentru fiecare copil. Adic\ cam 25 de euro. În zonele s\race probabil c\ sunt bani buni, dar în La Paz [i alte ora[e în care midle-

David), apoi proasp\t inaugurata linie alb\ cic\ nu leag\ nimic de nimic, ci doar dubleaz\ o linie ferat\ scoas\ din uz pe care ar fi fost mai ieftin s\ se reintroduc\ trenuri.

Ce-i drept, pentru turism telefericele sunt o atrac]ie facil\. Altfel e interesant\ [i o plimbare cu un soi de colectivos, de care v\ spuneam [i la Valparaiso, doar c\ aici e tip dubi]\ [i cost\ 2 bolivanos orice curs\. Pl\ti]i la coborâre. La Paz nu are transport în comun de stat, ci numai astfel de linii private, subven]ionate cumva de stat, care sunt foarte dese [i opresc oriunde, doar s\ le faci cu mâna. O tu[\ local\ a breslei [oferilor o reprezint\ bl\ni]ele sau mileurile cu ciucuri [i tot felul de animale de plu[ de pe bord. Nu au cruci sau icoane ca ai no[tri, o s\ v\ spun mai jos de rela]ia lor cu religia.

Gustul amar dar profitabil de coca David are o p\rere [i despre planta]iile de coca, pe care Evo nu numai c\ le-a protejat [i legalizat, dar [i extins. Sub pretextul c\ bolivienii mestec\ coca [i au nevoie de aceast\ plant\ ca de ap\, se pl\nuie[te chiar distrugerea unei rezerva]ii naturale pentru a face noi planta]ii de coca. David spune c\ nu e nevoie de chiar atâta coca pentru consumul indigen.

Da, oamenii mestec\ frunze, beau ceai sau fac bomboane [i tot felul de medicamente tradi]ionale din coca, dar extinderea plata]iilor ar fi de fapt necesar\ pentru cre[terea produc]iei de cocain\ care este, fire[te ilegal\. Iar beneficiile acestei chestii nu se întorc la cultivatori, care ca de obicei iau cel mai mic pre] pe rodul muncii lor.

Drumul turistic al mor]ii Dac\ tot am ajuns la frunza de coca s\ v\ spun [i experien]ele mele cu ea. Prima dat\ am b\ut ceai, în turul c\tre Uyuni, pentru r\ul de în\l]ime. Nu a p\rut s\ aib\ vreun efect, dar oricum r\ul nu a persistat mai mult de o zi, iar ceai am b\ut în fiecare diminea]\.

Când am ajuns în La Paz, primul lucru pe care l-am f\cut a fost s\ cump\r\m un tur cu bicicletele pe Drumul mor]ii. 60 de km la vale, pornind de la periferia La Paz, printr-o zon\ superb\ de jungl\, pe un drum de pietri[, abrupt [i îngust, pe versantul muntelui, pe care pân\ în urm\ cu 10 ani se circula cu ma[ini. Pe fundul v\ii se v\d [i azi ma[ini stâlcite, iar pe marginea drumului sunt multe cruci. Unele sunt chiar ale bicicli[tilor teribili[ti care au încercat turul \sta.

Noi am avut noroc, experien]a a fost grea, dar frumoas\. Dup\ 4-5 ore de coborât cu mâinile pe frâne am c\p\tat un tricou de supravie]uitor (bun la lipsa noastr\ de haine) [i ne-am întors în La Paz cu un microbuz al c\rui [ofer p\rea cam obosit [i care tot drumul a mestecat aproape o pung\ de frunze de coca. Era deja noapte, cea]\, serpentine, iar [oferul tot b\ga coca. Am stat cu fundul strâns pân\ acas\, mai ceva ca la coborârea cu bicicletele, [i ne-am

COCALEROS, CHOLITAS, S|R|CIE {I FRUMUSE}E CÂT CUPRINDE

28 promis c\ dac\ sc\p\m asta va fi ultima chestie riscant\ pe care o facem în vacan]a asta.

A doua zi am f\cut turul ora[ului cu David care ne-a dus în pia]\, a cump\rat o pungu]\ de 2 bolivanos de coca [i ne-a ar\tat cum se mestec\. În microbuz fuseser\m servi]i [i noi, am mestecat câteva frunze, dar erau amare [i nu mi s-a p\rut o mare scofal\. Mai degrab\ ma înfiorat teama c\ o s\ ajungem [i noi pe fundul v\ii, lâng\ restul ghinioni[tilor, a[a c\ nu am avut nevoie de alte stimulente.

David îns\ ne-a ar\tat c\ orice vânz\tor de coca î]i va pune în pung\ pe lâng\ frunze [i o buc\]ic\ de ceva dulce, ca o plastilin\ din fructe, care are rolul de a îndulci am\reala frunzei. Procedura e s\ iei cam 10 frunze, s\ le a[ezi una peste alta, s\ pui deasupra o buc\]ic\ din plastilina aia [i apoi s\ le rulezi ca pe o mic\ sarma, pe care o bagi apoi între m\sele. Acolo o presezi [i o ]ii cât mai mult, pân\ când din frunze începe s\ ias\ o zeam\ care va avea gustul fructat [i dulce de la plastilina aia.

La noi a avut gust de ment\ [i într-adev\r, cât am mestecat asta am sim]it c\ mi-a amor]it falca, mai ceva ca la anestezia de dentist. David spune c\ de regul\ ei folosesc coca pentru diverse dureri (stomac, m\sele etc) [i în loc de cafea. Are cam acelea[i propriet\]i. În cazul lor nu mai poate fi vorba de tratarea r\ului de în\l]ime, ci de un obicei la fel ca b\utul cafelei sau alcoolului.

Am v\zut c\ [i în Peru sunt vândute frunzele peste tot, la fel în Chile în partea de nord spre Altiplano, iar un argentinian ne-a spus c\ de[i la Buenos Aires e interzis\, frunza de coca e tolerat\ în regiunea nordic\, vecin\ cu Bolivia.

Cum se împac\ Pachamama cu Dumnezeul catolic Exist\ totu[i [i alte întrebuin]\ri ale frunzelor. De exemplu ca ofrande pentru Pachamama, zeitatea în care majoritatea sud americanilor cred, chiar dac\ au fost cre[tina]i cu japca de spanioli acum 500 de ani. Pachamama e p\mântul cu toate roadele lui, iar Pachapapa e masculinul care s\l\[luie[te deasupra [i o fertilizeaz\ pe Pachamama. Ca orice zeitate hedonist\, Pachamama iube[te tot felul de ofrande: coca, b\utur\, bani, mâncare. {i foetu[ii de lam\ mumifica]i pe care-i vând vr\jitoarele în târgul special din centrul La Paz [i nu numai.

David ne-a dus [i acolo [i ne-a povestit c\ o bun\ parte din popula]ia Boliviei continu\ s\ practice ritualurile astea, chiar dac\ merg [i la biseric\. Ce zice biserica despre asta? E o tolerare reciproc\, zice David. Probabil cât\ vreme oamenii bifeaz\ ambele tradi]ii, iar banii ajung [i la vr\jitoare [i la popi, toat\ lumea e mul]umit\. În august în Bolivia toat\ lumea arde diverse chestii pentru Pachamama [i s\vâr[e[te ritualuri asociate, dar cele autorizate s\ fac\ treaba asta, care au o rela]ie mai scurt\ cu Pachamama, sunt ayaterele, ni[te preotese care stau în El Alto, ora[ul de deasupra La Paz (dac\ e posibil s\ fie ceva deasupra capitalei aflate la cea mai mare în\l]ime).

Când ajungi acolo, dup\ ce dai 3 bolivanos la un teleferic, nimere[ti pe o strad\ lung\, plin\ cu tarabe de ayatere. Peste drum de ele exist\ [i o biseric\. Deci pesemne c\ treaba merge de sunt a[a multe. De altfel din zona ayaterelor se intr\ într-o alt\ pia]\ de vr\jitoare cu tot felul de prostii. Ayaterele astea î]i zic [i soarta pentru numai 10 bolivanos.

Pe lâng\ mul]umirea Pachamamei, bolivienii mai cred [i în îngroparea unui om la temelia unei case (de regul\ un homless) [i în achizi]ia unui craniu uman (Natito) pe care s\-l ]in\ ca pe o mascot\ în cas\ ca s\-i ajute în diverse scopuri în via]\.

Pia]a craniilor e mare [i e sus]inut\ de un alt ritual de care am aflat la cimitirul din La Paz, una dintre cele mai interesante chestii v\zute pe aici. E un or\[el în miniatur\, cu blocuri de 5 etaje ca de nefamili[ti, în care sunt zidite sicriele pe lung, l\sând la vedere intr-un cap\t numai o ni[\ închis\ cu sticl\, în care sunt puse poza defunctului [i ce-i pl\cea lui mai mult.

Dup\ 8 ani sicriul e scos, scheletul sau ce mai e din cadavru e t\iat în buc\]i mai mici [i pus în alte cripte mai mici. În acest timp, dac\ nu e[ti atent s\ ]i se pun\ toate buc\]ile mortului la loc, ri[ti s\ i se fure craniul pentru pia]a neagr\ a craniilor. Cimitirul are [i un loc mai la margine în care sunt îngropate numai craniile care provin din comer]ul \sta [i de care oamenii care le-au cump\rat se plictisesc sau li se pare c\ nu îi ajut\ suficient. Aceste cranii, c\zute în dizgra]ia fo[tilor adulatori [i aruncate iar în cimitir, sunt dezgropate o dat\ pe an [i scoase la defilare prin ora[, cândva în luna noiembrie, în Festivalul natitelor.

Închisoarea la care trebuie s\ dai [pag\ ca s\ intri Înc\ o poveste interesant\ am mai auzit în Bolivia, despre închisoarea San Pedro, amplasat\ relativ în centru ora[ului, în pia]a cu acela[i nume, unde se afl\ evident [i biserica San Pedro. Aici sunt închi[i tot felul se infractori, ho]i m\run]i sau dealeri de droguri, care se gospod\resc singuri pentru c\ administra]ia nu le ofer\ nimic. Închisoarea e practic un mic or\[el în care de]inu]ii au afaceri ca în libertate, cu ajutorul familiei de afar\. Au cafenele, magazine, frizerii sau fabric\ droguri [i le arunc\ în pia]\ ascunse în pampers, pentru c\ nimeni nar fi destul de nebun s\ adune ni[te scutece pline de pe jos. Ba unii tr\iesc în\untru [i cu familia, închisoarea are 2500 de de]inu]i din care 800 femei [i copii. În\untru e o jungl\, din ce povestesc cei care au intrat acolo, iar ceea ce a f\cut celebr\ închisoarea au fost tururile turistice care s-au petrecut în ea în ultimii 20 de ani. Oficial ele au fost sistate prin 2010, dar unii pretind c\ ar mai avea loc [i azi, dac\ nimere[ti filiera bun\.

Re]eta a fost inventat\ de un american prins cu trafic de droguri [i închis acolo, care a început s\ organizeze tururi ca s\-[i câ[tige pâinea în închisoare. Apoi au prins gust [i gardienii c\ e loc de câ[tig [i a[a s-a transformat în ditamai biznisul. O televiziune care venise la pu[c\rie în leg\tur\ cu un de]inut politic a dat totul în vileag în 2009 [i a for]at guvernul s\ închid\ afacerea, dup\ ce închisese ochii atâ]ia ani.

Varianta oficial\ e c\ la un moment dat o turist\ a fost violat\ acolo. Ulterior a ap\rut [i o carte celebr\ scris\ de un australian împreun\ cu americanul care inventase tururile, intitulat\ Marching powder. Guvernul zice c\ e fic]iune, c\ gardienii lor nu sunt corup]i.

BOLIVIA • DESTINA}II EXOTICE

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

29

Cum m-a alergat un gardian ca s\-i dau [pag\ Care e adev\rul nu [tiu, dar pot s\ v\ spun care a fost interac]iunea mea cu unul, chiar în Pia]a San Pedro. Dup\ ce am aflat de la David [i de la colega lui, ambii ghizi, despre legenda pu[c\riei, m-am dus evident în fa]a închisorii [i am f\cut o poz\ cu fa]ada de peste drum. La intrare erau mul]i oameni care a[teptau s\ intre [i vreo doi gardieni. Unul mi-a f\cut cu mâna s\ m\ apropii, dar cum grupul nostru ghidat de David se îndep\rta de pia]\ nu am dat curs invita]iei gardianului [i am plecat dup\ grup. Str\b\tusem deja vreo dou\ inter-

sec]ii, vorbeam cu colega lui David, ghida, [i m\ bate un gardian pe um\r, din spate, f\cându-mi semn c\ vrea s\-mi spun\ ceva.

Ghida m-a tras de mân\ [i mi-a zis s\ nu-l bag în seam\, c\ adesea sunt fal[i poli]i[ti care te abordeaz\ pe strad\ [i î]i cer actele, ca s\-]i fure banii. Gardianul s-a enervat [i nu ne-a l\sat pân\ la urm\toarea intersec]ie, când ghida a priceput c\ totu[i \sta e real. Omul tot zicea c\ nu aveam voie s\ pozez cl\direa penitenciarului [i c\ s\ [terg poza.

La început am parlamentat un pic c\ e domeniu public, c\ nu scrie nic\ieri, etc, dar v\zând c\ ghida începe s\-[i cear\ scuze [i s\ m\ disculpe [i pe mine c\ sunt turist\ [i nu [tiam, am zis c\ nu merit\ s\ facem atâta tevatur\ pentru o poz\ de rahat care poate fi f\cut\ oricând – dovad\ c\ e plin internetul cu imagini chiar [i din interiorul închisorii. A[a c\ am încercat s\-i ar\t gardianului telefonul [i c\ [terg poza. Am [i [ters-o, dar pe el de fapt nici nu-l interesa asta, ci cei 10-20 de bolivanos pe care voise s\-i ob]in\ de la mine.

Dup\ ce [i-a sunat [eful, iar el a vorbit cu gardianul [i l-a calmat, ghida mi-a explicat c\ de regul\ când treci prin fa]a închisorii gardienii te cheam\ mai aproape [i-]i cer bani ca s\

faci o poz\. Cam ca toate femeile [i copiii pe care-i întâlne[ti în zonele turistice, îmbr\ca]i în straie tradi]ionale, care ]in legat un pui de lam\ [i te întreab\ dac\ vrei „una fotita con lama„.

Salariul unui gardian de penitenciar e dintre cele mai mici din ]ar\ – cam 2000 de bolivanos lunar, adic\ 250 de dolari.

Ce înseamn\ Cholo [i ce sunt cholitele {i ultima poveste din Bolivia despre care nu pot s\ nu v\ spun este a cholitelor. Chola este denumirea original\ a femeilor de la ]ar\, îmbr\cate în fuste multe care imit\ crinolinele [i care le îngroa[\ [oldurile, semn de fertilitate.

Toate î[i poart\ p\rul negru împletit în dou\ cozi pe spate [i pe cap au o p\l\rie ca melonul englezesc. Legenda spune c\ de fapt asta au [i fost ini]ial, ni[te p\l\rii comandate pentru func]ionarii de la compania englez\ care a construit c\i ferate în Bolivia în secolul trecut, dar pentru c\ au fost prea mici, comerciantul sa gândit s\ le vând\ totu[i cuiva, ca s\ nu ias\ în pagub\. Ni[te femei mai avangardiste au pornit moda [i p\l\riile au început s\ se vând\ ca pâinea cald\. Azi chola a devenit un soi de apelativ peiorativ, a[a c\ li se zice cu diminutiv

Drumul mor]ii de pe versantul muntelui Uyuni,

foto: © Dollores Benezic

COCALEROS, CHOLITAS, S|R|CIE {I FRUMUSE}E CÂT CUPRINDE • BOLIVIA BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Copacabana, litoralul bolivian

Strad\ de pe Isla del Sol, Lacul Titicaca,

foto: © Dollores Benezic

30

vinde ceva prin Bolivia are [i un copil dup\ ea.

Cea mai sexi cholita, zice David, e una gravid\, cu un copil în cârc\ [i cu ni[te greut\]i în mâini, venind de la pia]\. Altfel, ca s\ [tii dac\ s-o ag\]i sau nu, trebuie s\ fii atent la p\l\rie. Dac\ e pe o parte înseamn\ c\ e singur\ [i disponibil\, dac\ o poart\ pe spate e într-o rela]ie complicat\.

La Paz, foto: © Dollores Benezic

– cholite. În ora[e [i între amici se mai practic\ câte un „hei, cholo”, adic\ „hei, ]\rane!”

Cholitelor le [ade cel mai bine cu un copil în spate, legat în aguayo, un fel de macat ]esut multicolor, în care toate femeile boliviene car\ ceva: copiii pân\ pe la 3 ani sau diverse m\rfuri. În general cholitele lucreaz\ în comer], iar b\rba]ii lor în construc]ii. Cam fiecare femeie care

Am p\r\sit Bolivia în duminica de Florii, pe malul lacului Titicaca, cel mai mare lac navigabil aflat la mii de metri în\l]ime. Bolivienii îl împart cu Peru [i e singurul lor „litoral”, de când au pierdut ie[irea la mare. De Florii î[i impodobiser\ b\rcile [i ma[inile cu flori mai ceva ca la nunt\. Copacabana e un târg mic, pe malul lacului, într-o zon\ la fel de frumoas\ ca tot restul ]\rii. Oamenii trag de tine ca s\ te plimbe cu barca pân\ la Isla del Sol sau s\ te osp\teze cu trucha a la plancha, adic\ pe[te ro[u pe plit\. E o în[iruire de femei cu tarabe pe faleza lacului [i pe oricare ai alege-o mâncarea va fi la fel de bun\.

Dup\ o s\pt\mân\ petrecut\ în Bolivia, în care am reu[it s\ nu mânc\m porc de guineea pr\jit (o delicates\ inka se pare), [i în general nu am fost dat\ pe spate deloc de buc\t\ria lor, pe[tele la Elenita, pe malul lacului Titicaca a fost cea mai bun\ mas\ din Bolivia.

Dollores Benezic www.dollo.ro

DESTINA}II • OUR PROVENCE STORY

OUR PROVENCE STORY Partea a II-a – În cautarea lavandei ˘ 32

Povestea excursiei din Provence, îmi amintesc cum o s\pt\mân\ înainte de excursie c\utam în ghid ce sate s\ vizit\m; ajun[i în Fran]a, pe drum spre satele din ghid treceam prin alte sate superbe [i am ajuns la concluzia

c\ de fapt cam oriunde ajungi e “picture perfect”, cu cop\cei pe marginea drumului, flori pe case [i alei întortocheate. A[a se face c\ am ales cea de-a doua cazare aici, într-un s\tuc numit Cadenet, care s-a dovedit a fi un loc

absolut fermec\tor; gazda noastr\ nu vorbea deloc englez\, dar cu pu]in google translate, amintirile lui Bogdan de francez\ din liceu [i câteva gesturi ne-am în]eles destul de bine.

Prima zi în Cadenet am petrecut-o citind

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Cåmpurile de lavand\ din satul Abbaye de Senanque, foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

la piscin\ [i relaxându-ne dup\ câteva zile destul de active; având la dispozi]ie 10 zile întregi, am avut timp s\ ne [i bucur\m de fiecare moment, s\ ne adapt\m la vibe-ul lini[tit al fiec\rui loc [i s\ ne amestec\m printre local-

nici. Curtea de la cazare a fost superb\, cu tufi[uri de lavand\, o piscin\ c\ldu]\ (am c\zut în piscin\ cu hainele pe mine într-una din seri – da, pe bune), [i o teras\ înconjurat\ de m\slini unde luam masa în fiecare zi.

33

34

Plajele ståncoase de la Cassis, lång\ Marsilia, foto: © Anca Cheregi

DESTINA}II • OUR PROVENCE STORY

Dup\-amiaza am mers s\ ne plimb\m prin Aix-en-Provence, care e destul de aproape de Cadenet. În Aix am mai fost odat\ acum câ]iva ani, [i am r\mas cu sentimentul de apartenen]\; dac\ a[ putea alege s\ locuiesc în orice ora[ din câte am v\zut pân\ acum

aici m-a[ muta (bineîn]eles, dac\ nu ar exista bariere financiare, de limb\, familie etc). E un ora[ extrem de chic, activ cultural, nici prea mare, nici prea mic; aproape de mun]i, de mare, de câmpuri de lavand\, de tot ce e frumos în sudul Fran]ei. Evident c\ nu e la fel de

turistic ca Paris sau Roma, de asta zic c\ mi-ar pl\cea mai degrab\ s\ locuiesc acolo [i s\ vizitez în vacan]\ alte locuri.

Seara am petrecut-o explorând micul Cadenet; am privit apusul de pe un deal din apropiere [i am luat cina la cazare.

Cåmp de lavand\ `n Abbaye de Senanque

OUR PROVENCE STORY

Gorges du Verdon (Cheile Verdonului), foto: © Anca Cheregi

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Gorges du Verdon Ziua urm\toare a fost din nou una foarte activ\: am vizitat Gorges du Verdon (Cheile Verdonului). Am str\b\tut cheile întortocheate cu ma[ina, pe [oseaua amenajat\ special pentru asta – la tot pasul erau locuri unde tr\geam pe dreapta [i savuram împrejurimile.

Peisajul se schimb\ constant la fiecare kilometru, [i fiecare loc ni se p\rea [i mai frumos ca cel de dinainte.

Drumul prin chei î]i poate lua lejer o zi întreag\, a[a c\ ideal ar fi s\ î]i preg\te[ti mâncare într-un pache]el sau s\ iei prânzul în unul din satele din apropiere. Noi am ajuns destul de infometa]i în Trigance, un sat minunat în

vârf de deal, ca s\ descoperim c\ nu aveau niciun restaurant (sau niciun restaurant deschis).

A[a c\ am continuat drumul spre lacul în care se revars\ Verdon, în cap\tul cheilor, Sainte-Croix-du-Verdon [i am cinat în Aiguines la o teras\ fermec\toare (vezi discu]ia de la început despre satele din Fran]a

35

– n-ai cum s\ dai gre[, oriunde mergi). Apusul l-am prins lâng\ lac, pe care dac\ ajungi la o or\ rezonabil\ te po]i plimba cu b\rci sau hidrobiciclete.

Experien]a Verdon a fost cu adev\rat special\. Noi am savurat drumul cu ma[ina, dar din câte am v\zut pe râu, prin chei se poate face rafting; în Sainte-Croix-du-Verdon se poate înota, deci cred c\ merit\ dou\ zile petrecute acolo.

Plajele ståncoase din Cassis

36

Înarma]i înc\ cu chef de aventur\, în diminea]a urm\toare ne-am întors la mare, de data asta în Cassis, lâng\ Marsilia. Ce e minunat în Provence e faptul ca dac\ ieri ai mers prin cele mai spectaculoase chei de munte, ast\zi po]i sta la soare pe plaj\, totul în maxim o or\ cu ma[ina. Malurile din jurul ora[ului Cassis sunt stâncoase [i se formeaz\ Calanques, adic\ mici golfule]e între stânci, cu plaj\. Accesul în aceste calanques este destul de dificil: fie o or\-dou\ de traseu pe jos, pe creste, fie cu caiacul sau alt\ ambarca]iune.

Noi am ales caiacul [i cam în jum\tate de or\ de vâslit din greu (mai mult Bogdan) am ajuns. Contrar a[tept\rilor (chiar NU se poate ajunge cu ma[ina!), plaja era destul de aglomerat\, dar ne-am g\sit pe stânci un loc al nostru unde am savurat restul zilei.

Apa era cristalin\ [i rece. Dup\ câteva ezit\ri am intrat cu totul [i am înotat cu pl\cere prin ea; tot aici am f\cut pentru prima oar\ snorkeling – adic\ mi-am pus ochelari subacvatici, un tub de respirat în gur\ [i am înotat de colo colo, minunându-m\ ca pot s\ respir sub ap\ ([tiu c\ sun\ stupid, dar atunci când experimentezi asta pentru prima oar\ dup\ ani de zile de înot clasic e chiar ciudat de tot), [i admirând pe[ti[orii [i algele de pe stânci.

Odat\ cu caiacul închiriat prime[ti [i un butoia[ waterproof în care î]i po]i pune all your belongings, [i noi ne-am pus prosoape, sandwich-uri, ap\ [i aparatul de fotografiat.

Excursia cu caiacul nu e una dificil\, mai ales dac\ ai în spate pe cineva care chiar [tie vâsli – eu mai mult am pleosc\it vâslele prin ap\ [i m-am minunat de stânci. B\rcile care circul\ prin zon\ fac ni[te valuri care clatin\ caiacul pu]in, dar nu am fost niciodat\ în pericol s\ ne r\sturn\m ([i e foarte bine – ulterior mi-a povestit Bogdan c\ avea inelul de logodn\ în ghiozdan, în butoia[ul din caiac, just în case;

Rousillon, un sat cu toate casele ro[ii, foto: © Anca Cheregi

DESTINA}II • OUR PROVENCE STORY

bine c\ nu ne-am r\sturnat).

Excursia asta ia [i ea o zi întreag\, mai ales c\ spre sfâr[it am fost destul de obosi]i dup\ atâta vâslit, a[a c\ ne-am întors în Cadenet [i ne-am relaxat pe teras\ toat\ seara.

~n c\utarea lavandei Bineîn]eles c\ nu se putea s\ vizit\m Provence f\r\ s\ ajungem la câmpuri de lavand\, prin urmare ne-am rezervat o zi întreag\ pentru relaxare [i plimb\ri în c\utarea lanului perfect. Gazda noastr\ ne-a recomandat s\ lu\m masa în satul vecin, Lourmarin, prin urmare am luat micul dejun acolo. Coinciden]a cea mai mare face ca Lourmarin s\ ne plac\ cel mai mult dintre toate satele pe care le-am vizitat: la fiecare dou\ vitrine, una era a unui magazin de obiecte de design interior. Toate într-un singur sat! Bineîn]eles c\ le-am vizitat pe toate, amândoi fiind foarte pasiona]i de designul interior, [i am venit de acolo super inspira]i.

Dar mi s-a p\rut aproape ireal [i m-am întrebat de multe ori cum au ajuns atâ]ia locuitori din Lourmarin s\ î[i deschid\ fix magazine de acela[i fel.

Oricum, am b\ut o cafea [i am luat micul dejun, dup\ care am plecat mai departe, în c\utarea câmpului de lavand\ picture perfect. Am trecut prin Rousillon, un sat cu toate

casele ro[ii, din cauza p\mântului cu ocru din care sunt construite. În ghid era trecut ca un „must see”, [i chiar a[a a fost – o plimbare pe str\du]ele pietruite, în atmosfera relaxat\, [i masa lini[tit\ pe care am luat-o acolo m-a convins.

Continuând drumul am ajuns la Abbaye de Senanque, care.... trebuie s\ spun c\ e singurul loc din excursia asta care m-a dezam\git. De câte ori merg undeva sper s\ fie la fel de frumos ca în poze, [i de cele mai multe ori e chiar mai frumos. Well, aici... not really. Poate al]ii au avut o experien]\ mai bun\ decât a noastr\, dar eu din poze îmi imaginam un câmp nesfâr[it de lavand\, lâng\ m\n\stirea de piatr\, eu [i Bogdan zburdând printre flori la apus ca doi îndr\gosti]i f\r\ nicio grij\. ... fail. Când am ajuns, m\n\stirea era deja închis\, locul era plin de turi[ti, iar între noi [i câmpul nostru de lavand\ nu chiar atât de nesfâr[it era un zid de beton [i câteva avertismente de genul „nu culege]i lavanda” – p\i bine, domnilor, nu o culegem, dar se poate m\car s\ intr\m în ea pentru câteva poze? Nope. Repet – dac\ a]i fost pe acolo [i v-a pl\cut, m\ bucur foarte mult, dar pentru noi a fost cu mult sub nivelul a[tept\rilor.

Dar bineîn]eles c\ nu ne-am bosumflat, ci am mers spre Sault-en-Provence, unde se

Strad\ din satul Lourmarin

I

Point of View – Cadenet, foto: © Anca Cheregi

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

OUR PROVENCE STORY

37

Point of View – Cadenet, foto: © ancacheregi.ro, foto: © Anca Cheregi

DESTINA}II • OUR PROVENCE STORY BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Cåmp de lavand\ `n Abbaye de Senanque, foto: © Anca Cheregi

38

presupune c\ sunt cele mai multe câmpuri de lavand\. Well, aici a[tept\rile ne-au fost confirmate: dealurile erau toate violet, soarele începea s\ apun\, totul era perfect. Am ales câmpul nostru preferat [i am f\cut câteva poze, dup\ care am petrecut câteva momente superbe în apusul soarelui ]inându-ne în bra]e [i vorbind despre ce sim]im unul pentru cel\lalt. And then...it happened. {ti]i voi ce. Nu mai discut despre asta pentru c\ a fost momentul nostru, v\ las doar cu o poz\ ca s\ vede]i cât de larg poate fi zâmbetul meu când am inel pe deget [i pereche în lume.

Cina am luat-o înapoi în frumosul Lourmarin, cu zâmbete nesfâr[ite [i emo]ii [i ]inut de mâini. Restul zilelor în Provence le-am petrecut super relaxa]i (la un moment dat î]i mai vine [i s\ te opre[ti din atâta plimbat), c\utând minun\]ii în magazinele din Lourmarin, relaxându-ne la piscin\ [i tr\ind acolo a[a cum ne-am imaginat c\ ar face-o ni[te localnici care nu ar avea prea mult de lucru.

All in all – a fost cea mai frumoas\ excursie din via]a mea. Nu numai pentru c\ he liked it, so he put a ring on it (deja ne-am obi[nuit cu ideea [i putem face glume, fix acolo eram

cople[it\ de tot ce se întâmpl\), ci pentru c\ am descoperit la pas, al\turi de perechea mea, o zon\ absolut superb\ în care sper s\ ne întoarcem peste câ]iva ani [i pe care sper s\ o reg\sim la fel de minunat\.

Urm\toarea excursie mare va fi în Bali, în septembrie; pân\ atunci pl\nuiesc s\ v\ povestesc câte ceva despre locurile din România pe care ne place s\ le vizit\m în timpul verii, a[a c\ stay tuned.

Love,

Anca Cheregi ancacheregi.ro

„Ambasada” Deltei Dunarii ˘ la Bucuresti ¸ Parcul Natural Vacaresti ˘ ˘ ¸

40

Cum a `nceput povestea parcului?

Pe timpul lui Ceau[escu, parcul a fost un grandios obiectiv de investi]ii – Acumulare lac V\c\re[ti – care urma s\ fie un mare lac.

Fundul lacului s-a escavat [i s-au construit diguri, urmånd ca umplerea s\ se fac\ gravita]ional din lacul Mih\ile[ti. Ori, canalul de aduc]iune nu s-a mai f\cut, iar Ceau[escu voia s\ taie panglica. {i atunci, s-au apucat s\-l umple cu pompele, din Dåmbovi]a. Pe o parte la-

cul se umplea, iar pe alta se golea, pentru c\ se f\cuser\ lucr\ri de måntuial\, iar apa fugea pe sub dig. Problema era grav\, trebuiau f\cute ni[te ecrane cu injec]ii de ciment; dar a venit revolu]ia [i constructorii au sc\pat...

Cum a `nceput povestea Deltei dintre Blocuri?

Dac\ vorbi]i cu ceilal]i membri ai echipei, fiecare va avea propria lui variant\.

Eu v-o spun pe-a mea!

Prin 2011, a venit la mine un Bird Watcher, un ornitolog, de fapt, de[i el e inginer de avia]ie, Cristian Mihai, care mi-a spus c\ `n Balta V\c\re[ti se dezvolt\ o faun\ [i o flor\ spontan\ [i c\ a inventariat 86 de specii de p\s\ri.

Atunci m-am hot\råt s\ fac un articol `n revista National Geographic, al c\rei redactor [ef eram, despre acest fenomen neobi[nuit. Cristian mi-a ar\tat [i ni[te poze, dar nu erau pozele pe care mi le doream [i i-am pasat noutatea lui

DESTINA}II • PARCUL NATURAL V|C|RE{TI

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Foto: © "Helmut Ignat, membru fondator al Asocia]iei Parcul Natural V\c\re[ti, coautor al celor dou\ articole ap\rute `n Revista National Geographic Romania – „Delta dintre blocuri” [i „Parcul Natural V\c\re[ti – Primii [apte pa[i”.

INTERVIEW CRISTIAN LASCU Helmut (Helmut Ignat, membru fondator PNV).

Helmut, `n stilul lui, a t\cut chitic [i a `nceput s\ pozeze, f\r\ s\-mi spun\ nimic. Mergea cu noaptea `n cap, culminånd prin a ajunge la mari virtu]i – `[i f\cuse un fel de plut\ de trestii cu care mergea prin ap\, cu teleobiectivul ascuns. {i-a luat [i neopren... Cånd d\dea soarele, se `mbr\ca la costum [i mergea s\-[i conduc\ firma – este General Manager Konica Minolta Romania [i are 200 de angaja]i. E un foarte bun manager, cu o anumit\ disciplin\ [i idei clare.

A[a c\, domnul Helmut a t\cut chitic [i `ntr-o bun\ zi a venit [i [i-a de[ertat „tolba”. {i de aici `ncep lucrurile confuze, c\ cine a zis primul, c\ cine a avut ini]iativa... Eu `mi aduc aminte c\ am mers s\ mobilizez Muzeul Antipa.

Directorul de atunci, academicianul Dumitru Murariu, mi-a zis c\ ar fi bine s\ implic\m Academia, dar `n lumea cercet\torilor am `ntålnit un mare scepticism. ~mi spuneau, nu vezi, domnule, c\ e o utopie ce propui... ~n 2011, articolul nostru era aproape copt, dar exact `n acea perioad\ am avut [ansa s\ fiu cooptat consultant pentru un documentar – „Pe urmele lui Emil Racovi]\ – [i i-am spus lui Helmut c\ trebuie s\ amån\m proiectul V\c\re[ti pentru c\ urma s\ plec `n Antartica. {i-atunci, Helmut a pus de-o sponsorizare [i a venit cu mine `n Antarctica. Datorit\ lui, am avut, mai apoi, dou\ articole foarte bune `n National Geographic – „Exploratorul – Pe urmele lui Emil Racovi]\”, un articol care ar\ta ce `nseamn\ turismul antarctic.

Dup\ ce m-am `ntors, [tiam c\ articolul cu parcul e copt, fotografie [i text. Mai aveam preg\tit un articol, „M\m\liga”, un articol

Cristian Lascu, foto: © justvision

extrem de interesant, scris de mine – l-am stors de informa]ii pe Neagu Djuvara, de la care am aflat despre cultura m\m\ligii, istoria m\m\ligii, o poveste extraordinar\ – [i am organizat un eveniment `n centrul Bucure[tiului. Fetele mele de la marketing mi-au spus c\ e o prostie m\m\liga mea [i c\ toat\ lumea `ntreab\ de cånd National Geografic se ocup\ de m\m\lig\, c\ nu e revist\ de gastronomie... Eu le-am r\spuns a[a: dac\ National Geographic scrie despre un c... un articol extraordinar, bazat pe [tiin]a c..., pe cultura c..., `nseamn\ c\ va fi un articol de referin]\!

Norocul face c\ o dat\, printre ni[te cozonaci, am g\sit o carte de vizit\ de la Boromir, Iulia [i nu mai [tiu cum, [efa de PR . O sun [i `i spun – [ti]i eu sunt ta-ta-tam, ta-ta-tam, m\m\liga-n sus, m\m\liga-n jos... [i m\

`ntreab\: cåt ar costa distrac]ia? I-am spus c\ „obrazul sub]ire cu cheltuial\ se ]ine” [i mi-a r\spuns – aoleu, e un pic cam mult, dar [ti]i ce, vorbi]i cu domnul Boromir, direct. Dar v\ dau un sfat, nu-i spune]i o poveste prea lung\ pentru c\ nu are timp. ~n consecin]\, mesajul meu a sunat a[a: „Stimate domnule Boromir, Eu fac m\m\liga.

Da]i dumneavoastr\ m\laiul?”

Domnul Boromir a rås [i mi-a spus s\ vin dup\ „m\lai”. Evenimentul a avut loc la Muzeul ]\ranului Romån, a fost un parteneriat logic.

Au fost 450 de invita]i, jurnali[ti, cercet\tori, ambasadori, au venit b\ci]e din Bihor care au f\cut balmo[... `n curte mirosea a toate bun\t\]ile. Ligia Alexandrescu, consultanta pentru nutri]ionism, [i-a dat [i ea acordul, a f\cut

41

DESTINA}II • PARCUL NATURAL V|C|RE{TI

42

apologia m\laiului bogat `n fibr\... {i, imediat dup\ articolul cu m\m\liga, a urmat „Delta dintre blocuri” .

Helmut a „måråit” pu]in la titlu [i avea tot dreptul s\ o fac\, pozele lui au jucat un rol decisiv, extraordinar de conving\toare. Pån\ la urm\, „a `nghi]it g\lu[ca”, iar articolul a ap\rut cu acest titlu.

Dup\ apari]ia articolului, cei de la Apa Nova, „vorbi]i” cu Sorin Oprescu, primar al capitalei la acel moment ([i atunci, am `n]eles cumva de ce Ambasada Fran]ei i-a dat lui Sorin Oprescu Legiunea de Onoare, de a vrut Ple[u, de indignare, s\ o dea `napoi pe a lui), au vrut s\ dezvolte `n groapa V\c\re[ti un proiect de o jum\tate de miliard de euro, ca s\ fac\, ce crede]i, un gigantic bazin pentru deversarea `n caz de inunda]ii extreme a apelor uzate, adic\, o gigantic\ hazna...

M-au chemat la o [edin]\ unde, cineva important, a scris pe tabl\ Dex: Delt\ egal... [i am zis, stop, stop, stop! Asta e problema dvs.? [i le-am explicat c\ a fost o metafor\ jurnalistic\. La care, acel domn importat, mi-a replicat – p\i, ce facem noi aici? ne juc\m cu metafore? {i-atunci eu l-am `ntrebat dac\ el crede c\ neamul romånesc poate fi izb\vit cu 300 de milioane de euro [i daca a auzit de Catedrala Måntuirii Neamului, o metafor\ care este pe buzele tuturor romånilor.

Parcul Natural V\c\re[ti, foi[or, foto: © "Helmut Ignat

Coroborat [i cu faptul c\ SRI descoperise c\ francezii aveau un serviciu de spionaj economic `n Romånia [i cu faptul c\ partenerul lor, primarul, urma s\ fie `ncarcerat, au devenit defensivi [i povestea s-a `ncheiat.

Ca s\ ai o arie protejat\, trebuie s\ faci studii temeinice pe care s\ le depui la Academie, iar ace[tia dau o decizie pe baza c\reia `naintezi Parlamentului proiectul de ob]inere a unei arii protejate... Elena Udrea, care era deranjat\ de legisla]ia ariilor protejate, a tras ni[te sfori [i a introdus `n lege o condi]ie p\guboas\, numit\ avizul consiliului local. De aceea, de exemplu, Parcul Na]ional Ciuca[ nu are statut de arie protejat\ nici acum, pentru c\ Consiliul Local Bra[ov nu e de acord, consilierii vor avea `ntotdeauna interese multiple. ~n legisla]iile

europene nu exist\ o astfel de prevedre.

Articolul din National Geographic a ap\rut `n mai 2012, iar `n mai 2013 am avut avizul Academiei, pe un studiu cåt o tez\ de doctorat, coordonat de Florin Stoican. Ini]ial, Academia Romån\ a dat un aviz negativ, iar `n adresa de r\spuns motivau c\ suprafa]a parcului e prea mic\. {i-atunci m-am luat de unii pe care-i cuno[team [i i-am `ntrebat unde scrie `n lege c\ un Parc Natural trebuie s\ aib\ un minim de metri patra]i? Ei mi-au r\spuns c\ e la libera apreciere, la bunul sim]. Iar eu i-am `ntrebat – la bunul sim] `n favoarea cui? {i de aceast\ dat\ Helmut a fost grozav! A trimis o scrisoare la Uniunea Interna]ional\ Pentru Conservarea Naturii, forul suprem.

Uniunea a trimis un r\spuns `n care ar\ta c\

Parcul Natural V\c\re[ti, foto: © "Helmut Ignat

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Parcul Natural V\c\re[ti, ranger, foto: © "Helmut Ignat

suprafa]a nu conteaz\ [i a dat exemple – London Wetlands Centre care are un sfert din suprafa]a Parcului V\c\re[ti, Parcul Natural din Berlin care are jum\tate din suprafa]a Parcului [amd. ~narmat cu acest r\spuns, Helmut a f\cut o cerere de reexaminare a proiectului [i, `n mai 2013, am avut avizul Academiei.

Dup\ care a `nceput b\t\lia.

Toate lumea ne spunea c\ acolo au fost propriet\]i, dar din fericire, `n Legea Ariilor Protejate, prin OUG 57/2007, se specific\ c\ interesul public al ariilor naturale protejate primeaz\ asupra oric\ror alte categorii de interese publice, exceptånd siguran]a na]ional\. Am dus lupte grele cu proprietarii care `i amenin]au pe func]ionarii de prin ministere cu procese la CEDO [i, ca urmare, ei nu semnau.

DESTINA}II • PARCUL NATURAL V|C|RE{TI

Charles, Prin]ul de Wales, `n Parcul V\c\re[ti, foto: © "Helmut Ignat

~n acest timp Romånia a schimbat patru mini[tri, de la Rovana Plumb, care a fost foarte entuziast\ [i favorabil\ proiectului, apoi [i-a b\gat coada UDMR-ul, cu Attila Corodi, b\iat bun, ne-a sus]inut, dar ne `mpleticeam `n birocra]ie, mai ales pe la juridic. Nu spuneau nu, dar ]ineau hårtiile `n loc.

La Prim\ria General\, aceea[i situa]ie. ~ns\, `n 2014, iar\si `n mai, a fost un mo-

ment bun. Am primit de la Alpha Bank, prin directorul lor, Sergiu Oprescu, o generoas\ ofert\ de sprijin, care ne-a pus la dispozi]ie `n turnul 4 din complexul Asmita, terasa de la etajul 17, care a devenit observator. Merge]i s\ vede]i cum arat\. E ca `n filmul Avatar, ni[te flori cump\rate cu mii de euro, cu sal\ de conferin]e, iar un etaj mai jos se afl\ sediul nostru opera]ional.

Parcul Natural V\c\re[ti, foto: © "Helmut Ignat

43

Parcul Natural V\c\re[ti, foto: © "Helmut Ignat

44

Cånd am inaugurat sediul, a venit Victor Ponta cu o tårl\ de televiziuni, era Prim Ministru pe atunci, [i ne-a spus c\ d\ o hot\råre de guvern favorabil\. {i, bine `n]eles, au urmat alte `mpotmoliri, avize de la alte ministere, de la Finan]e [i de la Ministerul Dezvolt\rii Regionale, a[a c\, lucrurile s-au `mpotmolit din nou.

Marele obstacol era Prim\ria General\, pe care, `n mai 2015, l-am dep\[it. Am f\cut un desant cu toat\ chipa.

Ca s\ reiau etapele, s\ nu le `ncurc\m, duParcul Natural V\c\re[ti, foto: © "Helmut Ignat

p\ articolul „Delta dintre blocuri” am declan[at bulg\ra[ul. Cånd Rovana Plumb ne-a spus, gata, da]i-i b\taie, am f\cut acel studiu care trebuia s\ conving\ Academia Romån\, drept care, l-am rugat pe Florin Stoican – cu care eram bun prieten, un conservator de natur\ excep]ional, care, la råndul lui, a l\murit un specialist `n nevertebtate, un profesor universitar din Ia[i, un ornitolog foarte bun, nu au fost prea mul]i – s\ ni se al\ture proiectului.

Dosarul era beton, iar cånd unii de pe la

Academie au citit `n studiu c\ `n Parcul V\c\re[ti exist\ nu [tiu ce plant\ rar\ ne-au f\cut mincino[i. Gavril\ Negrea, cel care a f\cut studiul de flor\, a fost sunat de la Academie s\ confirme c\ planta respectiv\ chiar exist\.

Urm\torul cooptat `n echip\ a fost Dan B\rbulescu de la Salva]i Dun\rea [i Delta. Liviu Mihaiu a spus atunci despre Parcul V\c\re[ti, c\ acesta va fi o Cas\ a poporului a biodiversit\]ii. Am avut [i opozan]i care r\s\reau de unde nici nu te a[teptai. Nicu[or Dan, de exem-

DESTINA}II • PARCUL NATURAL V|C|RE{TI

Parcul Natural V\c\re[ti, foto: © "Helmut Ignat

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

plu, nu ne r\spundea la solicit\ri, ca s\ afl\m `ntr-un final c\ el voia s\ fac\ acolo un ora[ universitar. Eu cred c\ Bucure[tiul e oricum un ora[ universitar, problema e calitatea lamentabil\ a acestor universit\]i. Un alt opozant a fost Piedone, primarul sectorului 4, care ne-a trimis la plimbare cånd am mers s\-i cerem sprijinul.

Cu doar cåteva zile `nainte de momentul mai 2015, noi, cei patru, Dan B\rbulescu, pe care l-am „furat” de la Salva]i Dun\rea [i Delta, Florin Stoican, Helmut Ignat [i eu, eram deja o echip\ puternic\.

Pentru c\ Prim\ria `ntårzia s\ trimit\ la Ministerul Mediului o hårtie, un acord de func]ionare a parcului, am hot\råt s\ mergem noi la prim\rie.

L-am luat cu noi [i pe Alex G\van, care tocmai se `ntorsese victorios din Hymalaia [i neam dus to]i 5 peste Oprescu (Sorin Oprescu).

Ne-a primit [i ne-a invitat `ntr-o sal\. Intrat `n sal\, Oprescu mi-a tras o „lab\” peste um\r [i mi-a spus: b\, eu te [tiu pe tine de undeva! S-a uitat mirat la noi, ne-a v\zut cu rucsace, preg\ti]i de munte, [i ne-a `ntrebat de ce suntem echipa]i a[a. I-am r\spuns c\ avem måncare, saci de dormit [i c\ nu vom pleca din prim\rie pån\ cånd nu vom vedea hårtia semnat\. A `nceput s\ råd\, a deschis u[a biroului [i a strigat (P...). {i (P...) au raspuns la apelativ! (P...), ni[te femei serioase, au venit cu dosarul.

Oprescu ne-a promis c\ lucrurile se rezolv\, dar noi, cunoscåndu-i n\ravul, am zis, nu! L-am rugat s\ anun]e pe FB c\ el, Sorin Oprescu, primarul capitalei, e de acord cu `nfiin]area Parcului Natural V\c\re[ti.

Este fantastic cum circul\ informa]ia.

Imediat dup\ acest anun], cu ocazia unui eveniment de cur\]are a parcului, a ap\rut `n parc Piedone cu televiziunile dup\ el [i a spus a[a: iat\, un vechi vis al meu e pe cale s\ se `ndeplineasc\... M\ uitam la el [i nu `mi venea s\ cred ce-mi aud urechile, cånd el ne spusese c\

parcul apar]ine de Prim\ria Capitalei.

Apoi, a ap\rut [i doamna Gra]iela (nr.

Gratiela Gavrilescu), care era la primul mandat de ministru, [i-a pus m\nu[i [i a `nceput s\ adune gunoaie pe-acolo. M-am dus la ea [i iam spus – stimat\ doamn\, l\sa]i c\ adun\m noi gunoaiele. Merge]i dumneavoastr\ la minister [i debloca]i blocajul. Era plin de televiziuni, evident a venit [i Oprescu. Cea mai spectaculoas\ apari]ie a fost a unor fl\c\i din delt\ codu[i de Patzaichin, care au adus o lotc\ pe care scria Parcul Natural V\c\re[ti. Era un cadou de la marea delta a Romåniei c\tre mica delt\ a Bucure[tiului. „Haidamacii” au pus lotca pe ap\, moment `n care i-am spus lui Oprescu – domnu’ primar, urca]i-v\ cu doamna ministru `n lotc\ s\-i face]i safteaua, pentru c\ måine toate televiziunile vor spune, iat\, Primarul General [i Ministrul Mediului `n aceea[i barc\. {i Oprescu, `mi zice cu umor: fugi ,m\, de-aici. Nu vezi cum joac\ lotca, ca o piftie pe ap\? M\ r\storn cu ministr\ cu tot [i toat\ presa o s\ ]ipe – au intrat la ap\, au intrat la ap\!

Deci, `n mai 2015, am avut toate avizele posibile. Apoi, a urmat ]urca cu juri[tii de la ministerul mediului. Aveam toate semn\turile posibile, dar jurista de la mediu nu voia s\ semneze. Nu ne-a dat un motiv, pur [i simplu ea a zis c\ nu semneaz\. Eram `ntr-o situa]ie hilar\, am ref\cut toate actele, dar f\r\ oficiul juridic.

Apoi, au venit tehnocra]ii [i, `n mai 2016, am avut hot\rårea de guvern prin care Parcul V\c\re[ti se declara Parc Natural.

Au mai fost probleme, `mi pare r\u c\ trebuie s\ spun, doamna ministru Cristiana Pa[ca, ne-a f\cut o gr\mad\ de probleme, pentru c\ voia s\ trag\ toat\ spuza pe turta ei. Helmut a fost foarte revoltat.

Odat\ `ncheiat procesul de `nfiin]are a parcului, trebuia stabilit [i un administrator.

Noi, din 2014, eram deja declara]i persoan\ juridic\, ne numeam Asocia]ia Parcul Natural

V\c\re[ti [i ne puneam `ntrebarea – ne asum\m administrarea? A[a c\, am participat la licita]ia organizat\ de minister, unde am fost singurii participan]i.

Aveam competen]e, Dan B\rbulescu cu experien]a sa de manager al asocia]iei Salva]i Dun\rea [i Delta Dun\rii, Helmut Ignat, manager de succes [i autor al imaginilor din parc, Florin Stoican, a luat de dou\ ori marele premiu pentru cea mai bun\ ini]iativ\ civic\ a anului acordat\ de Societatea Civil\ [i eu.

Am ob]inut atribuirea, am semnat un contract `n aprilie [i, `n mai 2017, ne-am `nceput activitatea de administratori.

Am f\cut un regulament de administrare, am recrutat membri `n consiliul [tiin]ific, am f\cut un plan de dezvoltare [i un plan de cercetare a speciilor.

Dup\ ce s-a declarat parcul, am avut un handshake cu doamna Firea, iar Prim\ria General\ a semnat cu noi un parteneriat pe 10 ani. {i aici povestea s-a `ncheiat. N-a mai `ntrebat nimeni de el, de parc\ era parcul lui mama [i-al lui tata. Nu primeam r\spunsuri la mailuri, nu primeam r\spunsuri le telefoane, `n afar\ de un mesaj duios trimis de doamna Speran]a Cli[eru, dup\ ce a venit `n parc Prin]ul Charles. A fost un mesaj institu]ional, nu ne tr\geam noi de [ireturi cu „personajul” [i suna cam a[a: „Dane (Dan B\rbulescu), cine v-a dat voie s\-l aduce]i pe Prin]ul Charles `n Parcul V\c\re[ti? Eu cred c\ tu ori e[ti prost, ori e[ti nebun. Dac\ e[ti nebun, trateaz\-te, c\ dac\ nu, te tratez eu!”

Cånd a venit Prin]ul Charles, au venit h\ndr\l\ii \ia de la MI5 s\ vad\ pe unde coboar\ Charles [i ne-au spus c\ dac\ nu facem o balustrad\ de care s\ se ]in\ Prin]ul, ei nu `[i dau avizul de securitate. Am f\cut-o rapid. {i mi-am adus aminte atunci de vizitele lui Ceau[escu, cånd orice nebunie era posibil\.

Mi-am chemat un prieten [i bam, bam, bam, a `nfipt ni[te tije metalice `n dalele de beton de

45

DESTINA}II • PARCUL NATURAL V|C|RE{TI BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

46

care am legat o balustrad\ de frånghie. Pentru aceast\ „construc]ie” a trebuit s\ cer acordul directorului de la Apele Romåne, pentru c\ `n acte parcul figureaz\ ca obiectiv hidrotehnic, protejat de legisla]ia specific\ unui obiectiv strategic. Deci, noi avem un Parc Natural, declarat prin lege, care se suprapune peste un obiectiv hidrotehnic. Numai `n Romånia se putea `ntåmpla a[a ceva!

Ca s\ sc\p\m de aceast\ situa]ie stupid\, trebuia s\ ob]inem casarea obiectivului hidrotehnic, iar acest lucru, conform legisla]iei, se poate face dup\ 150 de ani de la construire.

Deci, i-am f\cut prin]ului dou\ balustrade, una de coboråre [i una de urcare, unde `l a[teptau ma[inile cu toat\ suita. ~n parc, Charles s-a `ntålnit cu o echip\ de cerceta[i, care l-au pus s\ planteze un cop\cel, iar o pu[toaic\ mic\ a venit cu o broasc\ råioas\ `n mån\, i-a `ntins-o [i i-a spus – look, it’s not dangerous, look, I kiss the frog – [i i-a dat-o s\ o pupe [i el, dar prin]ul a zåmbit [i i-a r\spuns, plin de umor, c\ `i este fric\ s\ nu se transforme `n broscoi. ~ntr-o zi am ajuns pe la Prim\ria sectorului 4 [i m-am `ntålnit cu ni[te consilieri care mi-au spus, vai, ce bine c\ a]i venit, de cånd v\ c\ut\m! Mirarea mea e a fost maxim\ [i i-am `ntrebat dac\ vorbeau serios. Dup\ o introducere absolut stupid\, mi-au spus de ce m\ c\utau. Voiau s\ „umfle” ni[te bani europeni pe un proiect de mobilitate cerut [i de doamna Firea, ca s\ facem pe coama digului care `nconjoar\ parcul o alee pentru bicicli[ti. {i ar fi fost perfect. I-am luat [i i-am dus `n parc. Era pentru prima dat\ cånd vedeau [i ei parcul.

Si-au zis, gata, facem pista, pån\ [i-au dat seama c\ mai aveau 10 zile pån\ la dead line-ul de predare a proiectului. {i, la revedere!

Din p\cate, ultima parte a pove[tii e pu]in mai trist\. Am func]ionat ca adminstratori [i am luat m\suri de conservare a parcului. Din cauza `nc\lzirii globale, parcul e invadat de trestii, stuf [i de vegeta]ie subacvatic\. Fenomenul se amplific\ [i este `n detrimentul biodiversit\]ii. Apa se eutrofizeaz\, iar pe[tii ies tot mai des cu bur]ile `n sus.

Numai c\, toate lucrurile aceste bune – observatorul care ne permitea s\ ]inem [i iarna ac]iuni de educa]ie, Florin Stoican `[i imagina c\ vom face acolo „Ambasada Ariilor Protejate din Romånia”[amd – `n august 2018 au fost aruncate la gunoi de doamna Gra]iela, `mpreun\ cu doamna Adi Croitoru, care este [efa pe arii protejate. Au dat o Ordona]\ de Urgent\, nr

75, care a desfiin]at drepturile ONG-urilor de a administra arii protejate. {i noi, cu un an `nainte, la sugestia ministerului, am renun]at la statutul de asocia]ie [i ne-am constituit `ntr-un ONG. Dup\ o munc\ formidabil\ de 5 ani, neam trezit peste noapte c\ nu mai putem administra parcul [i, printr-o adres\ scurt\, am fost informa]i c\ drepturile [i `ndatoririle noastre de administrare trec de la asocia]ia noastr\ la Agen]ia Na]ional\ pentru Arii Naturale Protejate. {i se face anul de cånd, de la minister, n-a venit nimeni prin parc, nici m\car, a[a, `ntr-o plimbare, s\ bea cu noi, acolo, o limonad\. Iat\ un mod `n care, un stat inept, `[i submineaz\ cet\]enii.

Teoretic, parcul a r\mas de izbeli[te.

R\spunde cineva pentru legile stråmbe?

Pentru b\taia de joc pe care un ministru sau altul o face?

Noi, `n ilegalitate, am continuat s\ ap\r\m parcul de piromani, s\-l `ngrijim, s\ adun\m gunoaiele, s\ aranj\m insulele de lemn pe care se urc\ ]estoasele, am angajat un b\iat foarte bun ca ranger, care schimb\ pubelele [amd.

Prim\ria General\ ar trebui s\ ne scape cel pu]in de dou\ sarcini ingrate – salubritatea [i paza. Noi prindeam braconieri, iar poli]i[tii, binevoitori, le d\deau drumul. Braconierii vin noaptea [i prind pe[tele cu plase, iar vidrele [i p\s\rile nu mai au ce månca. Sunt [i vulpi [i bizami [i nev\stuici, dihori [i peste 160 de specii de p\s\ri `n parc.

Ministerul nu ne ajuta cu nimic, iar consiliul [tiin]ific `nfiin]at de noi nu are competen]e juridice. E riscant s\ lu\m decizii, dar, pe barba

noastr\, am introdus `n parc fitofagi, ca s\ m\nånce mugurii de vegeta]ie. Am adus cisterne de puiet [i am achizi]ionat o ma[in\ de t\iat trestie. Un specialist `n conservarea naturii, un bun prieten de-al meu, colaborator la National Geographic, mi-a spus: aplic\ experien]a britanic\ [i introdu `n parc bivoli, pentru c\ bivolii m\nånc\ vegeta]ia, iar cu copitele lor toac\ stuful [i nu mai cre[te. Mi-am f\cut calculele, am v\zut c\ e o mie de euro un bivol [i m-am gåndit s\ iau pentru `nceput dou\ perechi de bivoli – sunt sigur c\ a[ fi g\sit sponsorizare pentru o „]\c\neal\” ca asta – dar trebuiau construite ad\posturi [i garduri electrice, ca s\ nu ne trezim prin Bucure[ti, `n trafic, cu cornutele.

Perspectiva parcului e sumbr\ pentru c\, de[i ni s-a tot promis c\ vom avea un alt statut, problema se tot amån\. Nu putem semna contracte, o tot tåråim, nu avem bani, vom pierde sediul `n care st\m, pentru c\ noii proprietari ne dau afar\, nu putem `ntreprinde ac]iuni `n parc, pentru c\ ne amendeaz\ garda de mediu, iar echipa se sleie[te de puteri [i speran]e.

Helmut a renun]at s\ mai lupte cu statul [i vrea s\ renun]e la proiect, lucru extrem de grav, pentru c\ el a avut permanent un rol extrem de important. Pierderea sediului e foarte grav\, avem calabalåc mare [i nu [tiu unde o s\-l ducem.

Eu nu [tiu dac\ conduc\torii no[tri `[i dau seama ce fac cu ]ara asta sau o fac pur [i simplu din nepricepere. Dac\ cunoa[te]i pe cineva sau dac\ ave]i vreo pil\ pe la Rin Hotel, sau altundeva...

Helmut Ignat, membru fondator al Asocia]iei Parcul Natural V\c\re[ti

Marcel {TEF Publisher BeTUI

BRANDURI ROMÅNE{TI • ROMÅNIA FRUMOAS| • CETATEA RUPEA

48

Din orice direc]ie ai veni, datorit\ pozi]iei dominante pe care o ocup\ pe vårful colinei din apropierea drumului european E 60 ce leag\ Bra[ovul de Sighi[oara, vei remarca silueta impun\toare a Cet\]ii Rupea.

A[a cum ni se `nf\]i[eaz\ ast\zi, este o fort\rea]\ de ziduri, turnuri [i cur]i interioare care impresioneaz\ [i inspir\ min]ile creatoare ale regizorilor [i arti[tilor. Anul primei sale consemn\ri documentare este 1324. ~n decursul timpului, cetatea a deservit autorit\]ile publice rånduite `ntr-o ierarhie specific\ Evului Mediu: rege – voievod – castelan –

scaun [i autorit\]i sc\unale [i a devenit centru al „Scaunului Rupea” unde se exercita autoritatea principatului Transilvaniei, sus]inut\ adesea de „Universitatea” sa[ilor (organizarea autonom\), cu centrul de la Sibiu.

Cetatea e construit\ pe mai multe etaje ale colinei – „Cetatea de sus” (incinta I), „Cetatea de mijloc”(incintele II [i III) [i „Cetatea de jos” (incinta IV).

Fiecare nivel dispune de o centur\ de zid\rie adaptat\ la tehnica armamentului [i a tehnicilor de asediu din perioadele zbuciumate ale existen]ei cet\]ii.

Turnurile cet\]ii Turnurile au nume proprii, care le tr\deaz\ func]ionalitatea. Cele mai vechi au avut crenelaje `n zigzaguri rectangulare, iar cele mai recente merloane semicirculare. Ferestrele lor de tragere au luat forma unor fante simple, iar deschiderile pentru armele de foc s-au realizat cu unghiuri de tragere cåt de largi posibile, c\tre baza zidurilor. ~n spatele zidurilor existau a[a numitele drumuri de straj\.

Pe linia dreapt\ a curtinei de la intrare (incinta a IV-a), `n dreapta Turnului por]ii, se afl\ Turnul Slujitorilor, iar `n partea opus\, cel al

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Cetatea Rupea, Jud Bra[ov © justvision

CETATEA RUPEA

Rena[terea cet\]ii Cea mai radical\ schimbare a cet\]ii s-a produs `n urma programului de restaurare din anii

2010-2012, cånd cetatea [i-a recuperat [i renovat mare parte din zestrea original\, aflat\ mult timp `n uitare.

I

Sl\ninii (numit `nainte „Turnul Nou”, dar care a ajuns s\ fie folosit pentru conservarea c\rnii [i sl\ninilor comunit\]ii [i astfel [i-a schimbat numele). Pe frontul urm\tor, al curtinei Cet\]ii de mijloc, se afl\ `n ordine, de la dreapta, la sånga: Turnul Ungrei (cu dezvolt\rile sale mai mult arheologice), Turnul Pentagonal [i Turnul Diecilor (probabil destinat conserv\rii arhivelor sc\unale). Mai departe, turnurile se identific\ mai u[or pe curtina de vest, unde se afl\ Turnul Cerceta[ilor, Turnul Capelei [i alte dou\ turnuri m\rginind culoarul de acces: Turnul Gros [i Turnul Pulver\riei.

49

foto: justcpr.ro

BRANDURI ROMÅNE{TI • ROMÅNIA FRUMOAS| • CETATEA RUPEA

Arsenalul cet\]ii

50

• O colec]ie cu rost proto-muzeal a existat `n cetate mult timp. ~n 1792, se aflau printre alte piese, 53 de arme de foc, ghiulele [i tipare de turnat gloan]e. Tot pe atunci erau

men]ionate p\r]i de armuri, coifuri [i c\m\[i de zale. Se mai [tie c\ la 1812, un tun al cet\]ii, turnat la 1613, a fost topit, o alt\ parte a fost `mpr\[tiat `n timpul Revolu]iei de la

Poteci [i drumuri de acces Accesul `n cetate se f\cea pe por]i carosabile, dar [i pietonale. Remarcabil p\stra]i sunt scripe]ii de la prima poart\ a cet\]ii. Ultima oar\, podul ridic\tor a fost reparat `n anii 17311732, apoi a disp\rut definitiv. Fa]ada aceluia[i turn a de]inut o ni[\ `n care st\pånii [i-au `n-

1848-1849, iar la finele secolului al XIXlea se mai aflau acolo alte piese de armament apar]in\toare vechiului arsenal de care avuseser\ parte toate marile cet\]i ale Transilvaniei.

scris orgolios o dat\ de construc]ie. De asemenea, pe poarta de mijloc se citea odinioar\ o inscrip]ie pus\ la 1659, la restaurarea poruncit\ de Gheorghe Cellionis, jude regal, Petru Roth, magistru al ora[ului [i Marc Falk, jude sc\unal.

Accesul c\tre Cetatea de sus era pietonal, `ngust, dar cu un arc de bolt\, bine p\strat [i un

[an] de culisare vertical\ pentru un gr\tar.

Cea mai spectaculoas\ poart\ pietonal\ este cea dinspre ora[, `ntre Turnul Sl\ninii [i al Diecilor, asigurat\ cu benzi metalice.

Zidurile cet\]ii, la exterior, sunt austere `n general, lipsite de fosta zestre care trebuie s\ fi fost `n mare parte din lemn. Dar, din fericire, `n Turnul Diecilor se conserv\ un ancadrament de lemn din secolul al XV-lea, iar `n alte locuri pot fi reg\site urme ale latrinelor sau ale unor co[uri de sob\. Alte relicve mai bine conservate sunt din Cetatea de sus; au rezistat timpurilor [i au fost restaurate succesiv, pån\ la starea din ziua de ast\zi. Pentru cea mai `nalt\ dintre ele, o c\su]\, exist\ referin]e din anul 1664. Dar, peste tot unde arheologia intervine, pe lång\ curtine, se descoper\ urme din cele cåteva zeci de locuin]e care au populat cetatea: mici, cu solu]ii ingenioase de amplasare/`nghesuire/circula]ie `ntre ele, `n general cu dou\ nivele, cu materiale arheologice tipice (cahle de sob\, fragmente de geamuri, feronerie [i ceramic\ util\). La sfår[itul secolului al

Cetatea Rupea, Jud Bra[ov, © justvision

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

XVIII-lea, ele se aflau `n proprietate privat\, dar unele `ncepuser\ a se ruina [i au fost definitiv p\r\site.

Tot de la interior, ceea ce ast\zi poart\ numele de „Capel\” este o ampl\ cl\dire (cu ultima restaurare cunoscut\ din anul 1718), cu rost multiplu, `n interiorul c\reia trebuie s\ fi fost amenajat\ o capel\ luteran\, sobru decorat\, dup\ exigen]ele cultului. Mai jos, `n prima incint\, se g\se[te Fåntåna, singura surs\ de ap\ cert identificat\ `n cetate, de[i `n timpurile mai vechi trebuie s\ fi existat m\car o cistern\.

O inscrip]ie de la ea, `ntre timp disp\rut\ (dar cunoscut\ dintr-o copie de pe la 1777), ne comunic\ despre faptul c\ ar fi fost ispr\vit\ la 1623, dup\ o munc\ de cåteva luni, pe vremea principelui Gabriel Bethlen, a lui David Weirauch, judele regal, Iacob Fabricius, magistrul ora[ului, Icail Sol, judele sc\unal, [i al altora.

Intrarea cet\]ii `n istorie s-a marcat printr-o lupt\ purtat\ `ntre rebeli din råndul elitei sa[ilor, `mpotriva oamenilor voievodului Transilvaniei (1324).

Un ora[ `n miniatur\ ~n secolul al XVI-lea, o bun\ parte din comunitatea local\ a sa[ilor privilegia]i s-a mutat cu totul `ntre zidurile cet\]ii. Atunci cetatea trebuie s\ fi ar\tat ca un ora[ `n miniatur\, `n care locuiau `n permanen]\ cåteva sute de oameni.

Locuitorii s\i dispuneau de toate facilit\]ile: case de locuit (aproape o sut\), spa]ii pentru administra]ia comunit\]ii [i a scaunului, capel\, casa preotului, loc pentru c\ru]e, depozite de documente, provizii [i arme, fåntån\, loc de tårg (Cetatea de jos). Probabil apogeul s\u a fost `n secolul al XVII-lea, de cånd cunoa[tem cele mai multe inscrip]ii de construc]ie. Apoi, la finele veacului, armata habsburgic\ a folosit cetatea de mai multe ori ca baz\ de `ncartiruire [i preg\tire de campanie.

Localitatea avea statut de tårg, iar cultura sa material\ redescoperit\ ne spune c\ aici nu a fost niciodat\ o cetate ]\r\neasc\. Legarea ei de ni[te ]\rani s-a f\cut tardiv, alunecåndu-se dinspre concep]iile democra]iei burgheze, apoi consolidåndu-se datorit\ istoriografiei

marxiste, prin compara]ie cu bisericile fortificate. Dar, st\pånii locului nu [i-au numit altfel ansamblul decåt „cetate” (Burg) sau „castel” (Schloss).

Gra]ie fortifica]iilor [i `n]elepciunii gospodarilor ei, Rupea nu a fost atacat\, cucerit\ sau jefuit\ `n toate aceste secole. Cetatea a fost p\r\sit\ treptat, din prima jum\tate a secolului al XVIII-lea, dup\ asigurarea politic\ garantat\ de c\tre armata Imperiului Habsburgic.

Via]a s-a reluat la baza cet\]ii, `n jurul amplasamentului bisericii parohiale evanghelice (fost\ catolic\).

Prim\ria Rupea

Zenaida F\rca[ re-writing

51

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

„ZEAMA DE URZICI” Dac\ exist\ drumuri ale vinului, de ce nu ar exista [i drumuri ale p\lincii?

(Pour les connaisseurs).

Cum s\-i spui or\[eanului venit ca la urs, venit s\ mimeze armonia cu natura, c\ o bucat\ de slan\ [i un ]oi de p\linc\ e masa cea mai gustoas\ din lume, mai bun\ decåt una cu multe stele Michelin? Trebuie s\ cultivi traiul simplu, s\ fii atent la lucrurile din ograda ]\ranului, s\ fii ocrotitor cu zestrea mo[tenit\ de la bunici [i atunci vei `n]elege frumuse]ea prin simplitate.

E greu de explicat unui turist care coboar\ din masina lui hibrid, care alearg\ pe band\ [i bea lapte de soia, c\ pentru ardeleanul neao[ p\linca e cea mai bun\ distilat\, mai bun\ decåt orice etichetat\ [i ambalat\ `n cutii pre]ioase.

Exist\ un loc pe valea Mure[ului, necunoscut turismului de mas\ ([i, poate, e bine c\ e a[a), atemporal, pe care oamenii de acolo `l iubesc cu disperare, unde, `n cur]i, mai po]i z\ri oameni `n straie populare [i unde singura muzic\ pe care o po]i auzi e cea f\cut\ de apa care spal\ bolovanii uria[i de pe råul Bistra.

Pe Valea Mure[ului, la jum\tatea drumului ce leag\ Reghinul de Topli]a, spre Donca, Pa[can, un ]\ran cu minte de inginer, a construit `n gr\dina lui, pe malul Bistrei, o distilerie ac]ionat\ integral de for]a apei. Trei cazane de cupru `ngropate `n trei cuptoare de teracot\ transform\ fructe fermentate `n butoaie, cu miros `n]ep\tor, `ntr-o licoare limpede.

Nu exist\ timpi mor]i, clien]ii sunt programa]i cu mult timp `nainte, `n cuptoare focul nu se stinge niciodat\.

• Palinca sau p\linca (în maghiar\ Pálinka) este o b\utur\ alcoolic\ tradi]ional\ din Slovacia, Ungaria [i

România, cu un con]inut ridicat de alcool (50-60%). Se ob]ine prin fermentarea [i distilarea diverselor

„Borhotul” (fructele fermentate) e amestecat mecanic printr-un sistem de scripe]i ac]iona]i de moara de ap\ plasat\ pe un [asiu de camion, aflat\ `n spatele distileriei. Dou\ cazane produc „utc\”, „måna I”, iar al treilea, p\linc\.

Pa[can arunc\ pe unul din cazane, din cånd `n cånd, p\lin\ [i `i d\ foc. Dac\ p\linca nu mai ia foc, procesul se `ncheie.

fructe. P\linca se ob]ine în urma unui proces de dubl\ distilare, ceea ce îi confer\ t\ria specific\.

Dac\ „marfa” e bun\ [i „d\”, dintr-o mie de litri de borhot trebuie s\ sco]i o sut\ de litri de p\linc\, ne-a spus Pa[can.

Cine inten]ioneaz\ s\ fac\ o vizit\ la „cazan”, ar trebui s\ [tie c\ Pa[can e mare povestitor, iar la fiecare nou\ poveste trebuie ciocnit\ o „zeam\ de urzici” (p\linc\), direct de la „serpentin\”.

Cazan de ]uic\ din Deda Bistra, Valea Mure[ului

52

Cazan de ]uic\ din Deda Bistra, Valea Mure[ului

BRANDURI ROMÅNE{TI • ZEAMA DE URZICI • DEDA BISTRA

Marcel {tef

Zenaida F\rca[ re-writing

FOCUS CORPORATE

58.

66.

Green Dolphin,

8 ani! Corporate News.

City break de neratat!

Trei festivaluri care îti¸ vor ¸ aceasta˘ toamna. ˘ înfrumuseta

foto: © Eurolines Romania, BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

53.

¸ Festivalul International de Film Independent

ANONIMUL16.

Pe 11 august, a 16-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Film Independent ANONIMUL, eveniment organizat de Funda]ia Anonimul [i Asocia]ia FAMart, [i-a `nchis por]ile. Festivalul s-a desf\[urat, ca `n fiecare an, `ntr-un loc binecuvåntat, acolo unde Dun\rea `ntålne[te Marea Neagr\, la Green

Village si Green Dolphin.

Timp de o s\pt\mån\, invita]i [i spectatori, de-o potriv\, au putut urm\ri o selec]ie de filme romåe[ti [i str\ine realizat\ de echipa condus\ de directorul festivalului, Miruna Berescu, s-au bucurat de valuri, soare [i de focurile de tab\r\ de pe plaj\.

Cå[tig\torii Festivalului Interna]ional de Film Independent Anonimul 2019 Publicul a decis câ[tig\torii celei de-a 16a edi]ii: Trofeul ANONIMUL 2019 [i premiul în valoare de 3.000 de Euro a fost câ[tigat de produc]ia belgian\ „The Best of Dorien B.”, în

53

54 Anonimul, foto: © foto: © Eurolines Romania

Piscina Green Village [i lotca lui Ivan Patzaichin, foto: © foto: © Eurolines Romania

54

regia lui Anke Blondé.

Directorul festivalului, Miruna Berescu, i-a înmânat trofeul actri]ei Kim Snauwaert, protagonista filmului, prezent\ la Gala de Închidere, care a avut loc sâmb\t\ 10 august.

Premiul Publicului pentru Cel mai bun Green Village, sal\ de cinema, foto: © www.eurolines.ro

scurtmetraj românesc, în valoare de 1.000 de Euro, oferit de DACIN-SARA, a fost acordat filmului „Trofeul Tinere]ii” (r. R\zvan Oprescu), în timp ce Premiul Publicului pentru Cel mai bun scurtmetraj str\in, în valoare de 1.000 de Euro a mers c\tre produc]ia spaniol\ „Piggy”

(r. Carlota Pereda). „La Bête” (r. Filippo Meneghetti) este scurtmetrajul c\ruia anul acesta Funda]ia ANONIMUL i-a acordat Premiul Ovidiu Bose Pa[tin\, în valoare de 1.000 de Euro.

Cea de-a 16-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Film Independent ANONIMUL, care a avut loc în perioada 5 - 11 august, la Sfântu Gheorghe, Delta Dun\rii, a reunit în selec]ia competi]iei de lungmetraj, realizat\ de Ludmila Cvikova, [ase titluri din Israel, Belgia, Suedia, Bulgaria, Iran [i România.

Selec]ia competi]iei de scurtmetraj, realizat\ de Ionu] Mare[, a fost compus\ din 24 de filme, române[ti [i str\ine, alese din peste 600 de produc]ii.

Miruna Berescu, Directorul Festivalului Anonimul

FOCUS CORPORATE • ANONIMUL 16

~n concluzie

pentru contribu]ia sa la frumuse]ea cinematografiei universale.

De asemenea, în programul festivalului sau reg\sit [i proiec]ii speciale ale unor filme române[ti ce urmeaz\ s\ intre în circuitul cinematografic în aceast\ toamn\, cum sunt

„La Gomera”, noul film al lui Corneliu Porumboiu [i „Arest”, cel de-al doilea lungmetraj semnat de Andrei Cohn.

Retrospectiva ANONIMUL va avea loc în perioada 12-14 septembrie la Cinema Muzeul }\ranului din Bucure[ti.

Sinicika, Green Dolphin, foto: © Eurolines Romania

Timp de [ase zile, publicul ANONIMUL a v\zut 44 de filme, [apte dintre ele f\când parte din retrospectiva dedicat\ regizorului ucrainean Sergei Loznitsa, invitatul special al acestei edi]ii, ce a primit Trofeul ANONIMUL

Funda]ia Anonimul • Asocia]ia FAMart www.anonimul.ro Ziua a VI-a, Green Dolphin, Gala de premiere, foto: © foto: © Eurolines Romania

55

M 8 |R AN TU I RI I

FOCUS CORPORATE • 8 ANI

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

e-mail: Drag\ Ionu], Cristina, Adina, Ramona, Alin, Anita, Roxana, Cosmin, Ana, Maria, Sabina, Andreea, {tefania, Ioana, Aceast\ edi]ie a revistei BeTUI este una special\. De aceea, ]i-am dedicat o parte din aceast\ edi]ie ]ie, pentru c\ e[ti o persoan\ special\. TUI este despre experien]e, iar `n acest sens, `]i mul]umim c\ ai `mp\rt\[it cu noi cele mai frumoase experien]e pe care le-ai avut `n lumea TUI TravelCenter, r\spunzånd la urm\toarele 3 `ntreb\ri:

8 ani!

58

Ionu] Calapod Regional Business Development Executive

1. Excelen]i!

2. F\r\ a sta prea mult pe gånduri, „Mentalitatea deschis\”.

3. Dezvoltare [i cre[tere `n cadrul aceleia[i echipe frumoase.

Adina Cojocariu Area Sales Manager

1. Hmm… cam asta ar fi. De[i cel mai greu mi-a fost s\ r\spund la prima `ntrebare – Dezvoltare!

2. S\ creez [i s\ livrez plusvaloare pentru cei din jurul meu, exact a[a cum a[ vrea [i eu s\

primesc.

3. M\ a[tept ca schimb\rile s\ uneasc\ echipa mai mult decåt pån\ acum [i s\ conducem deta[at pe pia]a turismului din Romånia.

Cristina Z\noag\ Manager de agen]ie

V\ mul]umesc pentru aceast\ oportunitate [i pentru faptul c\ v-a]i gândit la mine. Voi `ncerca s\ povestesc pe scurt ce a însemnat era TUI TravelCenter pentru mine.

1. ~mi este greu s\ definesc printr-un singur cuvânt experien]a acumulat\ `n ace[ti ani, dar a[ spune maturitate/dezvoltare profesional\, aventur\.

2. Este o lec]ie de via]\: dac\ e[ti corect, muncitor [i focusat pe rezultate, devii un exemplu/`ndrum\tor pentru ceilal]i [i e[ti apreciat

pentru felul în care reu[e[ti s\-]i faci treaba.

Cred `n puterea propriului exemplu.

3. Mi-am stabilit un plan: s\ r\mân devotat\ muncii mele ca [i pân\ acum, s\ transmit [i altora ce am `nv\]at, s\ transmit mai departe pasiunea mea pentru turism, s\ cap\t „un pic” de în]elepciune [i s\ înv\] c\, din schimb\ri, nu pot veni decât lucruri bune.

Alin {tef\nescu fost Area Sales Manager

1. Este o `ntrebare grea pentru c\ este aproape imposibil s\ comprimi 8 ani de TUI `ntr-un singur cuvånt. Consider c\ cei 8 ani au fost esen]iali `n consolidarea companiei, `n special la nivel de servicii [i orientare c\tre client.

O dat\ cu momentul 2011 am `n]eles ce `nseamn\ cultura unei companii, un efort

Anca, Alina, Nicu, Ciprian, Cristi, Lavinia, Georgiana, Ivona, Dana, Camelia, Ciprian...

1. Cum po]i defini ace[ti 8 ani, `ntr-un cuvånt?

2. Care a fost/este cea mai util\ lec]ie `nv\]at\ pån\ `n prezent?

3. Ce a[tept\ri ai pentru mai departe?

59

sus]inut `n serviciile de excelen]\ [i de orientare total\ c\tre client. Mie, personal, TUI TC mi-a venit manu[\ m-a ajutat s\ m\ auto descop\r, s\ `n]eleg cum sunt construit eu ca persoan\ [i anume orientat c\tre oameni [i c\tre empatia la nivel personal [i la nivel business.

Noi, ca agen]ie, am fost curajo[i [i am `ncercat s\ fim pionieri `n educarea clien]ilor [i partenerilor. E o abordare modern\ care pune clientul pe primul plan, nu mai este vorba „despre noi”, ci „despre ei”. {i a fost o abordare cå[tig\toare pentru c\ a fost despre „ne pas\”. Dac\ ar fi s\ definesc cei 8 ani `ntr-un singur cuvånt, acela ar fi „curaj”.

2. Cea mai util\ lec]ie, ca abordare de business, a fost lec]ia transparen]ei, a „fair-playului”. De[i noi, romånii, am putea spune c\ e o lec]ie p\guboas\, cred c\ `n via]\, ca de altfel [i `n business, este esen]ial s\ joci „fair-play”. Fairplay fa]\ de clien]i, fa]\ de parteneri, fa]\ de colegi [i fa]\ de tine `nsu]i.

3. Legat de noul parteneriat, am mari a[tept\ri. {unt a[tept\ri legate de orientarea c\tre oa-

meni, fie ei clien]i, parteneri sau angajati, `n spiritul H2H (Human To Human), abord\ri necesare, esen]iale pentru consolidare, diferen]iere [i charisma de business a unei companii.

Anita Aursulesei Business Corporate Development Manager

Pe mine TUI m-a `nv\]at s\ zåmbesc, dar nu cu un zåmbet de “joker face”, ci cu tot corpul!

1. Domnul Drago[ Anastasiu voia ca noi s\ zåmbim „cu tot corpul”, s\ inspir\m clien]ii, s\ `i iubim. {i a reu[it s\ ne fac\ s\ `n]elegem importan]a zåmbetului `n turism. ~n mine s-a produs o schimbare, am `nv\]at s\ zåmbesc.

Despre aceast\ schimbare este vorba.

Practic, eu, `n 8 ani am trecut de la exerci]ii „xoxoxo” (ca s\ nu par\ for]at acest zåmbet, de

team\ c\ domnul Anastasiu vine prin agen]ie [i ne prinde nezåmbind), la starea de bine pe care am reu[it s\ o transmit, `n final, clien]ilor.

Filozoful Mihai {ora spune c\ „råsul este o reac]ie primitiv\, iar suråsul o stare interioar\.”

2. Lec]ia a fost, clar, „Responsabilitatea”. {i a fost o lec]ie `nv\]at\. ~n momentul `n care colega mea Roxana Bighiu m-a l\sat `n locul ei, am devenit, practic, Area Sales Manager [i am sim]it ce `nseamn\, cu adev\rat, s\ ai o r\spundere.

Trebuia s\ mentin [tacheta sus.

Apoi, `ncrederea dat\. Partea cea mai motivant\ a fost atunci cånd [eful meu, Cosmin Marinof, m-a pus `n situa]ia de a lua decizii. {i, de fapt, nu decizia `n sine era relevant\, ci modul `n care luam deciziile – cum s\ iau acea decizie, s\ o iau odat\! Am `nv\]at s\-mi asum responsabilit\]i, s\ iau decizii, s\ nu le amån, un fel de “Just do It, don’t just think about it”. Miam cumparat [i un tricou cu acest mesaj…

3. ~n ce prive[te viitorul, a[tept\rile mele sunt legate de standard – de trecere la un nivel elevat, simplu, curat, eficient [i relaxat.

M 8 |R AN TU I RI I

FOCUS CORPORATE • 8 ANI

60 Roxana Bighiu Area Sales Manager

1. Pentru mine, ace[ti ani au fost despre emo]ii, dincolo de caruselul obi[nuit de “things to do”.

Am experimentat evolu]ia, transformarea, c\ldura echipei, apropierea, `n]elegerea, frustrarea [i, `n cele din urm\, acceptarea [i respectul.

2. Ne-am v\zut `ntr-o alt\ oglind\ [i ne-am dat seama c\ suntem frumo[i, puternici [i putem sta `n primele rånduri. Ni se potrive[te. Am ridicat [tacheta pentru c\ putem, e natural [i vrem mai mult. Am dat de gustul succesului [i ne place, nu mai mergem pe alt drum.

3. Emo]ia mea: zåmbetul! Pån\ `n profunzime cånd te ui]i la tine `n oglind\ [i zåmbe[ti [i mai mult, sincer [i `ncrez\tor.

Alina Trofimov Manager de agen]ie

1. ~mplinire! De[i este foarte greu s\ definesc 8 ani `ntr-un singur cuvånt, atåt pe plan profesional, cåt [i personal, pentru c\ am evoluat foarte mult de-a lungul acestor ani.

Activ\m `ntr-un domeniu `ntr-o continu\ mi[care [i dezvoltare, lucru care m\ [i motiveaz\.

Fac, `nc\ de la `nceput, ceea ce `mi place.

Probabil c\ aceasta este cheia durabilit\]ii `n acest domeniu. Mai pot fi [i alte cuvinte, „emo]ii, experien]e unice, echip\, fericire, mul]umire” [i multe altele.

2. Am `nv\]at `n primul rånd s\ am r\bdare, s\ nu m\ gr\besc [i atunci rezultatele bune se vor vedea cu siguran]\, s\ am `ncredere `n oamenii din echipa mea [i `n mine, s\-mi dep\[esc mereu limitele [i s\ merg mai departe indiferent cåt de greu ar p\rea.

Am `nv\]at s\ m\ bucur de fiecare experien]\ nou\ [i, astfel, am ajuns s\ v\d o parte din aceast\ lume frumoas\ – noi culturi, ca de exemplu memorabilele c\l\torii `n Mexic [i

1. Cum po]i defini ace[ti 8 ani, `ntr-un cuvånt?

Kenya. M\ voi gåndi mereu cu mare pl\cere la acele perioade. Sunt måndr\ de oamenii pe care i-am trainuit, unii dintre ei au ajuns directori de agen]ii, al]ii sunt al\turi de mine `n continuare [i m\ ajut\ `n activitatea zilnic\.

Am avut [i [efi foarte buni care au [tiut s\ m\ `ndrume, s\ m\ certe cånd a fost cazul, s\-mi ofere solu]ii [i s\ fie modele pentru mine.

3. Profesional, `mi doresc s\ m\ perfec]ionez, s\ cresc `n continuare `mpreun\ cu echipa mea, [i s\ `mi ating ]intele impuse.

Personal, `mi doresc s\ fiu s\n\toas\, s\ am puterea de a continua ceea ce fac, s\ c\l\toresc [i s\ m\ bucur cåt mai mult de familia mea.

Anca Aurora Damian fost Sales Support Specialist

Multumesc pentru c\ v-a]i gåndit la mine `ntr-un asemenea moment istoric! ~mi pare r\u s\ aud c\ este ultimul numar al revistei, `ns\ sunt convins\ c\ ve]i demara alte proiecte cel pu]in la fel de dragi [i frumoase!

1. Loialitate!

2. Cu zåmbetul pe buze, cu foarte mult\ munc\, cu respectul [i dorin]a de a performa po]i deveni bun, `ns\ dac\ incluzi [i echipa ta la ingredintele ini]iale, categoric vei deveni cel mai bun.

3. Sunt `ncrez\toare c\ echipa din care am f\cut parte va performa `n continuare, indiferent de brandul pe care `l va sus]ine.

Ramona Similie Manager de agen]ie

Mul]umesc pentru c\ v-a]i gåndit la mine mai ales pentru c\ e o vorba de o edi]ie atåt de special\. Nu doar `n cei 8 ani de TUI am avut parte de experien]e provocatoare [i inedite. Eu lucrez de peste 15 ani `n companie [i am avut ocazia s\ cunosc oameni smart [i pe mul]i dintre ei mi i-am f\cut prieteni.

1. Ca s\ r\spund la prima `ntrebare, pot descrie cei opt ani ca fiind „captivan]i”.

2. ~n to]i ace[ti ani am `nv\]at c\ trebuie s\ ai `ncredere `n tine [i `n tot ceea ce faci pentru ca cei din jurul t\u s\ aib\ `ncredere `n tine.

3. De la anii care vor veni m\ a[tept s\ fie buni cu mine, pentru c\ vreau s\ ofer `n continuare servicii de calitate clien]ilor. ~n acela[i timp, m\ preg\tesc pentru o nou\ etap\ din via]a mea, aceea de a fi mam\.

Cosmin Cisma[ Area Sales Manager

1. Experien]a (cå[tigat\)!

2. Cheia succesului este s\ pui pasiune [i s\ te implici `n tot ceea ce faci. De aici vin [i rezultatele, atåt `n via]a profesional\, cåt [i `n cea personal\.

3. Mi-a[ dori s\ combin\m experien]a cå[tigat\ `n tot acest timp, atmosfera de echip\ (`ndr\znesc s\ spun c\ am fost mai mult decåt o echip\, mai degrab\ o mare familie) cu rigurozitatea [i pragmatismul german. Aceast\ combina]ie poate fi, din punctul meu de vedere, un mare cå[tig atåt pentru noi cåt [i, mai ales, pentru clien]ii no[tri.

Ana-Maria Sima Manager de agen]ie

1. M-am tot gåndit s\ m\ rezum la un singur cuvånt, iar cel mai potrivit este „Memorabili” !

2. Acceptarea schimb\rilor! Ajut\ la dezvoltarea ta personal\, profesional\ [i este pasul c\tre evolu]ie !

3. ~ncepånd de måine voi intra `ntr-o nou\ etapa a vie]ii mele, voi deveni m\mic\ `n curånd, iar azi este ultima mea zi la birou! Urmeaz\ un nou proces de lucruri noi ce m\ vor scoate din zona mea de confort, dar c\rora sunt sigur\ c\ le voi face fa]\! ~n perioada ce va urma, voi avea r\gaz s\ m\ gåndesc [i s\ `mi prioritizez a[tept\rile, iar atunci cånd voi hot\r` s\ m\

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

2. Care a fost/este cea mai util\ lec]ie `nv\]at\ pån\ `n prezent? 3. Ce a[tept\ri ai pentru mai departe?

re`ntorc `n activitate, sunt sigur\ c\ voi fi deschis\ noilor provoc\ri ce vor urma s\ vin\ odat\ cu schimb\rile din companie!

Anca-Alina Du[e Advertising/Marketing Manager

1. Tumultuo[i!

2. Una dintre cele mai utile lec]ii din ace[ti 8 ani, lec]ie pe care `nc\ o `nv\], este c\ urgen]a creez\ importan]a.

3. Mi se pare o oportunitate profesional\ s\ fac parte din echipa care lanseaz\ un nou brand turistic [i `mi doresc s\ fie la fel de frumos ca cel care mi-a adus atåtea zåmbete.

Nicu Dumitra[cu Reseller Sales Representative

La `nceput a fost „autocarul” [i autocarul era totul… sau cum trec 15 ani ca o clip\…

M\ [i v\d mult mai tån\r, completånd de mån\ biletele de autocar Eurolines, dup\ ni[te tabele p\strate cu foarte mare grij\ `ntrun dosar „cu [in\” [i folii de plastic.

De atunci a trecut ceva timp. Acum se lucreaz\ simultan cu peste 50 de furnizori de hotel\rie, sute de companii aeriene, iar biletul de autocar se emite cu 2 click-uri de mouse... [i toate astea s-au `ntåmplat “on my watch”.

Cei 8 ani de TUI, profesional, au fost cei mai activi ani din viata mea. Acum, cånd m\ uit `n urm\, realizez c\ nu a fost a[a greu. Poate era deja terenul preg\tit... sau nu con[tientizam eu ce `nseamn\ s\ lucrez sub un a[a brand... am f\cut lucrurile cum am [tiut eu mai bine.

Tot `n aceast\ perioad\, am avut sentimentul c\ lumea lui a devenit prea mic\. Ei bine, acolo eram eu, cånd am `nceput s\ privesc mai departe... [i cum `n via]\ de obicei prime[ti ceea ce `]i dore[ti cu adev\rat, iat\-m\ reprezentant de vånz\ri `n rela]ia cu agen]iile partenere. {i am `nceput s\... respir. ~mi place foarte mult ceea ce fac, nu e ceva cu totul nou, dar e la

o alt\ scar\, iar pa[ii pe care `i fac acum sunt mai mari.

Satisfac]iile... oamenii bucuro[i… [i apusul de soare din spatele ma[inii `n drum spre cas\ dup\ o zi reusit\. Pu]in\ libertate, pu]in\ nebunie... definesc status quo-ul. Ce am `nv\]at?

S\ reu[e[ti de unul singur e o utopie sau cel mult un scenariu de film. ~mpreun\ e secretul.

“All for one and one for all” nu sunt doar vorbe.

De acum `nainte? A[a cum pentru o forma]ie de muzic\ rock de exemplu, dac\ [i al treilea album e un succes... bulg\rele `ncepe s\ se rostogoleasc\. Noi, cred c\ am trecut de mult de al treilea album... a[a c\ privesc cu ochii mari `n fa]\... [i nu m\ a[tept decåt la lucruri bune.

Cristi Z\bl\u IT Manager

1. Måndrie!

2. Caut\ pe Google.

3. S\ atragem `n grupul nostru alte proiecte noi, frumoase [i interesante; s\ ne focus\m toat\ energia noastr\ cald\ [i pozitiv\, s\ cre[tem [i s\ ajungem „number 1” cu fiecare din aceste proiecte.

Georgiana Anghel Area Sales Manager

1. Glume[ti, nu?

Hmm .... cåte pagini ave]i la dispozitie pentru cuvåntul \sta?

Greu de numit [i de adunat `ntr-unul singur atåtea luni, zile, ore, minute de tr\iri, experien]e, zåmbete, oameni, locuri, strategii, planuri, vånzari, drumuri, lacrimi, vånz\ri din nou, bucurie de la cei c\rora le-am adus bucurie, colegi extraordinari, determinare, implicare, sentimentul \la de „cel mai norocos dintre p\månteni” [i recuno[tin]a nesfår[it\ pentru toate experien]ele tr\ite, ohoo ... s\ m\ opreasc\ cineva, c\ se termin\ cerneala, `nainte s\ termin eu.

Dar pentru c\ vorbim, trebuie s\ avem [i un

rezultat, cuvantul e: Bog\]ie&Emo]ie (e un singur cuvant).

2. Primesc lec]ii `n fiecare zi, tocmai asta-i bog\]ia. {i dac\ trebuie s\ definesc exact, atunci lec]ia este: `nva]\ mereu! atåt de la clien]i, de la colegi, de la cei cu care am un interviu, din pia]\, dintr-o vånzare, cåt mai ales s\ `nv\] `n form\ structurat\, responsabil\ [i s\ g\sesc ulterior disciplina de a aplica ce am `nv\]at.

3. „Mai departele” e deocamdat\ o necunoscut\ [i probabil aici e [i provocarea.

Mai departe? Cum s\ stau departe de zåmbetul de mul]umire al clien]ilor din timpul sau dup\ o vacan]\ reu[it\, dup\ un eveniment de impact `n echip\, de c\l\torii, de bucuria colegilor mei care devin pasiona]i de ceea ce fac [i sunt mai buni de la o zi la alta, formånd echipe `nchegate [i imbatabile, de bucuria mea `n mijlocul tuturor acestor avalan[e de emo]ii?

Imposibil!

A[a c\, da, a[tept ca toate astea s\ se `ntåmple `n continuare; mai u[or, mai organizat, mai cursiv, dar cu acela[i zåmbet pe buze [i `n suflet. {i mai a[tept s\ plec `n vacan]\.

As simple as that!

Lavinia Dosan Cash Accountant Team Leader

Mul]umesc pentru oportunitatea de a spune cåteva cuvinte `n acest ultim num\r BeTUI [i sunt sigur\ c\ va fi unul pe care mul]i `l vor p\stra pentru „eternitate”. Uite jocul meu de cuvinte pentru pagina de memorii: 1. Oamenii sunt diferi]i, nu sunt doi la fel.

Doar situa]iile pot fi acelea[i, `ns\ felul de a le exprima difer\ de la persoan\ la persoan\ – Unicitate.

2. C\ trebuie s\ spui „da”, s\ nu `ncepi cu „nu”. S\ profi]i de orice moment, s\ acorzi pu]in\ `ncredere oamenilor, s\ le dai [ansa de a-]i demonstra c\ se poate, c\ se vrea [i sigur vor ie[i lucruri bune. Pentru a reu[i ai nevoie de ajutor, s\ ]i se ofere `ncredere, comunicare (de[i nu este un punct forte la mine, fiecare zi este o provocare `n a `mbun\t\]i procesul), perseve-

61

M 8 |R AN TU I RI I

62

FOCUS CORPORATE • 8 ANI

ren]a [i un gram de nebunie.

3. Mai vreau un gram de nebunie. Este loc.

Restul ]ine doar de fiecare din noi. Conteaz\ cum primim [i profit\m.

Doamne-ajut\ la zile, luni [i ani `mpreun\.

Dana Turtoi Treasury Accountant

1. Provocatori!

2. A fi profesionist `nseamn\ a fi con[tiincios [i a [ti care `]i sunt priorit\]ile. Uneori vechimea, experien]a, cunoa[terea locului de munc\ pot conta mai mult decåt un curs de perfec]ionare.

3. S\ r\mån un angajat important pentru companie.

1. Cum po]i defini ace[ti 8 ani, `ntr-un cuvånt?

am desc\tu[at curajul de a fi egali la aceast\ „`ntålnire”.

2. ~n spatele brandului sunt oamenii care c\l\toresc `n lumea profesionalismului pentru a `nlesni c\l\toria altora [i traduc limbajul din ce `n ce mai complicat `n vise. Este o c\l\torie permanent\ f\r\ prea mult timp de r\gaz pentru c\ zilnic trebuie s\ te reinventezi func]ie de generatiile X,Y,Z... [i nu s-a terminat c\ `ncepem iar\[i cu „Alpha”. Am `nv\]at c\ pauzele sunt pentru odihn\, dar `n rest e necesar\ conectarea permanent\ pentru a nu pierde nici un paragraf din recenta istorie a dezvolt\rii turismului.

3. S\-mi p\strez zåmbetul [i s\ reu[esc `n fiecare zi s\ aduc mai aproape pe cineva de lång\ mine s\ guste din emo]ia nominaliz\rii la: Cea mai bun\ firm\ de ……, Cea mai dinamic\ echip\ din ……, Cel mai frumos program de ……, iar cå[tig\torul este: Numarul 1 din industria turismului Romånesc.

Ivona Turnagiu fost Area Sales Manager

{tefania Toma Contracting & Operations Manager

1. Sublimi!

2. Cåt de important este s\ i]i stabile[ti un standard înalt [i s\ ai `ncredere `n tine ca o s\ ajungi acolo.

3. S\ ]inem echipa aproape, s\ nu ne l\s\m influen]a]i de ce se întåmpl\ `n jurul nostru, s\ continu\m s\ fim excelen]i a[a cum ne-a înv\]at liderul nostru, Drago[ Anastasiu.

Nicolae Lech Director General Nova Travel

1. Metamorfoz\! Am venit dintr-o zon\ `n care turismul `[i definea valorile c\utånd drumul spre excelen]\, tinzånd spre podium, iar al s\u leader a decis atunci trecerea de la „bun de purtat” la Haute Couture. Puternicul brand de turism a venit, s-a a[ezat confortabil [i a schimbat expresia de voin]\ `ntr-un „Zåmbet”.

Eram al\turi de cei mai titra]i din industrie [i

...this e-mail made my day! M\ bucur, mul]umesc [i … nu-mi g\sesc cuvintele, dar sper s\ le „recuperez”...

To]i ace[ti ani `ntrun singur cuvant? Chiar dac\ nu sun\ prea poetic aleg un verb, pentru ca m-a]i prins `n plin proces de derulare: „a evolua”.

Un proces continuu ca un perpetuum mobile. ~n ace[ti ani am `nv\]at extrem de multe [i sunt imens de recunosc\toare. Lec]ii nesfår[ite [i f\r\ s\ fie nevoie s\ deschid prea multe c\r]i.

Dar poate cel mai interesant [i motivant aspect r\måne acela legat de cåte nu am `nv\]at `nc\. Lucruri despre care [tiu [i despre care `nc\ nu [tiu. Este aceea energie v\zut\ [i, totu[i, nev\zut\ a evolu]iei continue din mecanismul unui perpetuum mobile.

Am `nv\]at cum cheia universal\ [i valoarea fundamental uman\ este comunicarea.

Nu am `nvå]at s\ accept `nfrångeri, s\ accept e[ecuri [i rezultate definitiv negative. ~ntotdeauna mai urmeaz\ o rund\. Peste 1 an sau 2 sau 3, dar undeva acolo mai exist\ o [ans\.

Am `nv\]at s\ am r\bdare.

Da, nu m-am vindecat de perfec]ionism. {i e dureroas\ pe alocuri acest\ manifestare.

Sigur [i voi [ti]i. M\ gåndesc constant la principiul echilibrului. Lucrez la lec]ia „Iube[te cifrele”, are multe capitole.

Nu m\ consider o cunosc\toare a tehnicii `n general (sunt atehnic\ `n multe), cum nu cred c\ sunt un cunosc\tor specialist `n nicio arie privit\ dintr-o perspectiv\ metodic\ [i academic\, s\-i spunem a[a. Dar `n practica activit\]ii profesionale din to]i ace[ti ani [i `n `ntregul context profesional TUI TravelCenter Romånia – oameni, valori, viziune, misiune, obiective –, am `nv\]at s\ culeg [i s\ `mbin empiric – observ\ [i testeaz\ – procedee [i metode din mai multe direc]ii.

Din schimbul acesta perpetuu am `nv\]at (sau nu am `nv\]at) s\ privesc tehnologia ca pe un instrument, nu ca pe un obiect obiect, ci ca pe un membru al echipei.

Am `nv\]at ce `nseamna [i cåt conteaz\ s\ investe[ti ceva cu energie, pozitiv\ sau negativ\, adic\ s\ acorzi aten]ie, gånduri, sunete - vorbind despre acel lucru, cuvinte scriind despre acel lucru, captånd reac]ia [i controlånd-o `n sens pozitiv, returnånd mai departe doar acele input-uri din zona energiei pozitive.

Este fascinant\ dinamica aceasta prin simplu fapt c\ se dizolv\ `n ac]iuni/non-ac]iuni per milisecund\. Fascinant cånd reu[e[ti s\ o surprinzi [i s\ o observi o dat\, `n modelul simplu cauz\-efect. O dat\ [i s-a declan[at `n tine `n]elegerea principiului. Bine`n]eles mai departe, ca `n toate, urmeaz\ exerci]iul [i ]ine doar de tine, dar este esen]ial\ descoperirea. {i c\tre acel punct, acel moment, m\ str\duiesc eu s\ ghidez oamenii cu care lucrez `ndeaproape [i pe care am privilegiul de a-i coordona. Acel breakthrough. De la acel moment `ncolo motiva]ia vine din interior. Tu [i tot ceea ce te `nconjoar\ sunte]i motiva]ie, cånd tu e[ti tot ceea ce te `nconjoar\ [i ceea ce te `nconjoar\ te reprezint\, `ntr-o rela]ie indivizibil\. ~nve]i s\ vezi. {i dac\ ar fi s\ clasific atunci simt c\ aceasta ar fi [i cea mai valoroas\ lec]ie din ultimii 8 ani.

Motiva]ia interioar\ [i parcursul fiec\ruia [i al nostru `mpreun\ ca echip\ de a o descoperi [i a o hr\ni `n fiecare moment [i indiferent de etap\

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

2. Care a fost/este cea mai util\ lec]ie `nv\]at\ pån\ `n prezent? 3. Ce a[tept\ri ai pentru mai departe?

[i de contextul exterior.

TUI sau Dertour. Motiva]ia interioar\ este principiul guvernator cu care vom reu[i fiecare dintre noi s\ investim cu energie pozitiv\ care rezult\ `ntr-o for]a de echip\ imens de constructiv\ cu care noi vom modela [i lumina orice logo. {tim s\ o facem, sim]im ideea aceasta vibrånd `n noi [i vedem c\ s-a f\cut remarcat\ [i c\tre al]ii. Care au dorit s\ ni se alature. Pentru c\ eu a[a percep [i sper s\ nu fiu prea aspru judecat\ de lips\ de modestie :-) Nu afirm asta cu arogan]\, ci con]ine mult\ responsabilitate din direc]ia de sinergie [i din zona reciproc\ a rela]iei indivizibile despre care aminteam mai sus dintre sine, individual, dar [i ca grup, [i tot ceea ce te `nconjoar\. ~n concluzie, asta m\ v\d eu f\cånd pe mai departe. S\ contribui cu motiva]ie interioar\ la [i pentru succesul energiilor care se exercit\ `n acela[i sens. Nu am a[tept\ri, nu pasiv. {tiu c\ se va reconfirma constant [i `n fiecare zi c\ am reu[it `mpreun\.

Da, nu am inv\]at s\ sintetizez foarte bine [i continui s\ scriu mult :). ~n speran]a c\ a]i citit pån\ aici: Mul]umesc! Pentru timpul acordat lecturii de fa]\, multumesc deplin pentru to]i ace[ti ani [i, nu `n ultimul rånd, mul]umesc f\r\ ezitare pentru anii ce vor urma! :)

mers al lucrurilor [i la „punerea c\r\mizilor” a ceea ce va urma.

Cosmin Marinof National Sales Manager

1. Am tr\it `n aceast\ companie, a fost familia mea jumatate de zi, `n fiecare zi, am schimbat aceast\ companie (mul]umesc celor care au avut `ncredere `n mine!), cultura acestei companii `mi curge prin vene, e ca un „drog”.

S\ zicem c\ „drog” cuvåntul, `n sens pozitiv.

2. Vorbe[te despre problemele pe care le ai, `ntotdeauna va fi cineva din echip\ care va avea o idee care va rezolva problema.

3. S\ am energia s\ fac parte din echipa aceasta minunat\, s\ pot s\ inspir pe al]ii, s\ `mi p\strez prospe]imea, s\ am puterea s\ v\d clar ce a[tept\ clien]ii no[tri de la serviciile noastre.

R\zvan Bendik Ticketing Support Specialist

1. Cred c\ dup\ 11 ani `n firm\ pot spune c\ „familie” este cuvåntul potrivit.

2. C\ nu e bine s\ judeci o carte

Raluca Ilie Coordonator Departament Resurse Umane

1. ~mi trec atåt de multe prin cap, dar o s\ `ncerc s\ m\ limitez la unul singur, [i anume, „`nv\]are”!

2. S\ cercetez, s\ nu trec pe lång\ lucruri f\r\ s\ le `n]eleg, s\ fiu riguroas\ [i s\ fiu con[tient\ c\ ceea ce las `n urma mea, ca activitate, poate impacta compania [i echipa.

Aici am `nv\]at c\ totul se poate [i, dac\ nu se poate, facem s\ se poat\. Poate nu sunt zilnic a[a, `ns\ `ncerc s\ m\ ghidez dup\ aceste aspecte [i s\ fac tot ce `mi st\ `n putin]\ s\ las o „dår\” frumoas\ `n urm\.

3. S\ cresc odat\ cu compania [i s\ m\ dezvolt din ce `n ce mai mult. De asemenea, mi-ar pl\cea s\ ajut `n continuare la bunul

dup\ copert\.

3. Doresc s\ `mi dezvolt cariera `n continuare, `ntotdeauna exist\ ceva nou de `nv\]at.

Poate [i dup\ al]i 11 ani o s\ avem acela[i mini interviu.

Sabina-Andreea Oprea-Cortez Customer Loyalty Manager

1. ~mi vin `n minte mai multe cuvinte sau expresii drume]ie, montaigne rousse, a doua [coal\ [i cåteodat\ a doua familie. S\ le lu\m pe

rånd, zic. „Drume]ie” pentru ca ace[ti 8 ani au reprezentat un traseu pentru mine din punct de vedere profesional. Eu am `nceput s\ fac parte din povestea Eurolines `n 2010, dup\ ce domnul Anastasiu a fost la ASE la un curs de turism [i s-a oferit s\ ne ajute cu practica de care aveam nevoie `n anul 3 de facultate. ~n 2010, am primit echipamentul necesar, a[a cum se cade unei drume]ii, fie c\ vorbim de colegi sau de traininguri. De fapt, `n to]i ace[ti ani, am primit pe parcurs echipament astfel `ncåt s\ reu[esc s\ m\ dezvolt. Totodat\, atunci cånd te `nhami la o astfel de drume]ie, te a[tep]i s\ apar\ riscuri. La mine, principalul risc a fost c\ nu m\ ridic la nivelul a[tept\rilor pe care numele TUI `l are “all over the world”. ~ns\, timpul mi-a demonstrat c\ orice feedback este unul constructiv, ai mereu lucruri de `nv\]at din el [i mergi mai departe luånd `n considerare [i ce ai f\cut mai pu]in bine la acel moment.

“Montaigne rousse” pentru ca au fost perioade cu „sui[uri” [i „cobora[uri”, cum se `ntåmpl\ [i `n via]\. Ce pot s\ v\ zic este c\ sunt convins\ c\ acest motaigne rousse nu a ajuns la “finish line”. „A doua scoal\ [i cåteodat\ a doua familie” - se leag\ foarte mult cele dou\ cuvinte „scoal\” [i „familie”. Cei 8 ani din povestea TUI TravelCenter sunt baza form\rii mele profesionale.

Mai mult decåt atåt, ceea ce s-a `ntåmplat `n ace[ti 8 ani, mi-a influen]at [i „linia de dup\ cele 8 ore petrecute la munc\”. Inevitabil `n cele 23.360 ore prime[ti sfaturi, pastile pentru r\ceal\, lec]ii de via]\ [i chiar un membru `n familie (Bella - Yorkshire Terrier primit acum 5 ani de la fostul manager).

2. Au fost multe [i toate au fost utile. Dac\ [tii s\ prime[ti feedback-ul deschis [i dac\ con[tientizezi c\ `n loc s\ spui „nu e vina mea”, sa te `ntrebi „ce puteam s\ fac mai mult s\ nu mai ajung `n acel punct”, eu cred c\ atunci nu mai po]i vorbi de faptul c\ nu `nve]i nimic la locul de munc\ sau te plictise[ti.

De departe, cea mai util\ lec]ie din aceast\ poveste de 8 ani a fost s\ fii mereu implicat, s\ aju]i acolo unde po]i [i ai expertiz\ [i s\ nu stai deoparte dac\ vezi c\ un coleg are nevoie de ajutor (a nu se confunda cu - s\ `ncurci mai mult).

3. Cele 23.360 ore m-au `nv\]at, printre al-

63

M 8 |R AN TU I RI I

FOCUS CORPORATE • 8 ANI 1. Cum po]i defini ace[ti 8 ani, `ntr-un cuvånt?

tele, c\ po]i s\ `]i setezi a[tept\ri pe termen mediu, `ns\ acestea se schimb\ de la o s\pt\mån\ la alta. De aceea, iau lucrurile a[a cum sunt [i nu `mi fac planuri sau nu `mi pun `ntreb\ri interioare de genul „Ce m\ v\d f\cånd peste x luni sau y ani?!”.

“Step by step” am reu[it s\ trec de la “coach helpdesk specialist” la “customer loyalty specialist”, mai apoi “customer loyalty manager” [i “manager de proiect” pentru unul dintre cele mai importante momente din povestea grupului Eurolines > proiectul Explore. {i, `n `ncheiere, tot “step by step”, spun c\ tot ce `mi doresc este s\ nu ne pierdem entuziasmul pentru c\ „it's a new day, it's a new life and we are feeling gooood”.

Dana Ionescu Manager de agen]ie

1. Satisfac]ie!

2. ~mi este greu s\ spun „cea mai util\ lec]ie” `n atå]ia ani. ~n fiecare zi interac]ionez cu oameni care provin din medii, culturi, civiliza]ii diferite. Dac\ le acorzi timp, po]i `nv\]a ceva de la fiecare.

3. Nu trebuie s\ ai prea mari a[tept\ri de la al]ii, vei fi ve[nic dezam\git [i frustat. Sunt o persoan\ care m\ implic `n ceea ce fac, `mi asum ac]iunile [i, evident, con[tientizez rezultatele.

Ca atare, `mi doresc s\ fiu implicat\ motiva]ional `n dezvoltarea companiei .

Ioana Peticil\ Manager Calitate Eurolines Group

1. Carusel.

2. Nu exist\ nu pot, nu [tiu, exist\ doar s\ vrei s\ `nve]i `n fiecare zi ceva nou.

Nu e ru[ine s\ nu [tii [i s\ o spui, pentru c\ nu le putem [ti pe toate.

Doar astfel po]i `nv\]a ceva nou.

3. ~n afar\ de pensia aceea?:)

Eurolines România transfera˘ toate ˘¸ de turism catre ˘ DER Touristik Group, activitatile 64

Cel mai mare grup de turism din România, Eurolines, de]inut de Drago[ Anastasiu, va ceda c\tre DER Touristik Group, parte a Grupului german REWE, toate activit\]ile de turism - turoperare, retail, business travel [i incoming - care, în acest moment, se deruleaz\ pe trei companii distincte (Touring Europabus, Danubius Travel [i Nova Travel). Tranzac]ia, care a fost semnat\ de cele dou\ grupuri din România [i Germania [i aprobat\ [i de Consiliul Concuren]ei, urmeaz\ s\ se materializeze în toamna acestui an.

Activit\]ile de turoperare, retail, business travel [i incoming ale Eurolines vor fi transferate de pe companiile Touring Europabus, Danubius Travel [i Nova Travel pe firma Travel Brands SA, de]inut\ în acest moment tot de Eurolines.

Dup\ acest transfer, firma Travel Brands SA va fi preluat\ de Exim Holding AS cu sediul în Praga, parte a Grupului DER Touristik.

To]i angaja]ii [i toate sediile vor fi p\strate [i absolut to]i clien]ii actuali vor fi deservi]i în continuare de aceia[i colaboratori cu acelea[i date de contact [i în acelea[i loca]ii ca [i în prezent. Cum s-a întâmplat [i pân\ acum, agen]iile companiei Travel Brands vor comercializa atât

produsele Grupului DER Touristik (Dertour, ITS, Meiers Weltreisen, Jahn Reisen, ITS, Billa Reisen etc.), cât [i produsele altor 45 de turoperatori germani [i români, precum [i bilete de avion [i autocar, p\strându-[i [i în viitor caracterul de Travel Hypermarket.

Cu privire la pre]ul tranzac]iei, p\r]ile au decis s\ p\streze confiden]ialitatea.

Nu întâmpl\tor, DER Touristik a ales Grupul Eurolines, care este liderul pie]ei de turism din România, cu 80 de agen]ii sub brandurile TUI

TravelCenter, TravelBrands [i Eurolines, având o cifr\ anual\ de vânz\ri de circa 150 mil. euro.

DER Touristik Group este una dintre cele mai mari companii de turism din Europa. Cu sediul central în Germania, Grupul de]ine 130 de companii cu peste 10.500 de angaja]i în 15 ]\ri, care cumuleaz\ o cifr\ de afaceri de 6,7 miliarde euro, generat\ de circa 9,9 milioane de turi[ti anual. În ]ara noastr\, DER Touristik a fost prezent din anul 2004 prin compania Dertour România.

"Ca parte integrant\ a uneia dintre cele mai

Eurolines Group Grupul Eurolines România a fost fondat de Drago[ Anastasiu în 1995 [i ast\zi este alc\tuit din 20 societ\]i.

Are peste 650 de angaja]i [i de]ine cea mai mare re]ea de distribu]ie a produselor turistice din ]ar\, 4 agen]ii francizate în Germania, o flot\ de 15 autocare [i aproximativ 800 de autoturisme.

Din 2011, re]eaua de agen]ii a Grupului a func]ionat în regim de franciz\ sub brandul TUI

TravelCenter, iar din 2017 Grupul Eurolines a început dezvoltarea unui al doilea brand de agen]ii de turism, TravelBrands. În 2015, Grupul Eurolines a preluat complexul Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dun\rii, marcând astfel debutul într-o nou\ arie a turismului, cea a hotel\riei.

Pentru mai multe informa]ii, consulta]i www.eurolines-group.ro

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

2. Care a fost/este cea mai util\ lec]ie `nv\]at\ pån\ `n prezent? 3. Ce a[tept\ri ai pentru mai departe?

A[tept\rile aduc [i am\giri, dezam\giri din punctul meu de vedere. Astfel c\, aleg s\ a[tept, cu curiozitate, ce va veni. Cum a spus [i Steve Jobs „Stay hungry. Stay foolish.”.

Ciprian Popescu Director General Danubius Travel.

1. Dinamici!

2. ~n loc s\ te plångi pe `ntuneric, mai bine aprinde lumina!

3. Cea mai frumoas\ c\l\torie este cea care `nc\ n-a fost f\cut\...

Camelia Cristina Alexandru Travel Support Specialist

1. Ambi]ie.

2. Walk tall (cu scuzele de rigoare, parc\ toate sun\ mai bine în englez\).

Când te treze[ti în aceea[i aren\ cu leul, cel pe care l-ai v\zut la televizor, parc\ începi [i tu, pe nesim]ite, s\ te îndrep]i de spate, s\ vorbe[ti mai tare, mai cu încredere în tine [i în brand-ul pe care-l reprezin]i.

Dac\ mai adaugi [i ni[te manageri [i o cultur\ organiza]ional\ nu ai încotro, decât s\

“walk tall”!

3. S\ aprofundez limba german\!

Pân\ acum ne-am luptat s\ fim cei mai buni (din pia]\, la nivel de echip\ [i la nivel individual). De[i poate p\rea laudativ, nu am acceptat s\ fim mai pu]in de atåt.

Am urmat linia trasat\ de domnul Drago[ Anastasiu care, nu [tiu cum se face, era întotdeauna în urcare! Ne-am format un ritm alert care ne d\ încredere pe noul drum.

Autocarul spre Frankfurt [i-a schimbat pl\cu]ele de înmatriculare [i [i-a pus la punct motoarele.

Pentru viitor am 2 gânduri: s\ folosim cu în]elepciune tot ce am înv\]at în cei „8 ani de acas\” [i s\ nu dezam\gim.

S TE W RA NE PO R CO

parte a Grupului german REWE mari companii de turism din lume, firma Travel Brands, angaja]ii, dar [i turi[tii deservi]i vor beneficia de un num\r mare de sinergii [i avantaje în viitor. Pentru a putea avea o palet\ larg\ de produse competitive pentru turi[tii români, este util s\ faci parte dintr-o re]ea mare, care achizi]ioneaz\ [i activeaz\ la nivel global. În acela[i timp, f\r\ investi]ii majore în tehnologie [i prezen]\ online, turoperarea [i vânzarea produselor turistice nu va mai fi posibil\ în viitor“, explic\ Drago[ Anastasiu, fondatorul [i

Pre[edintele Grupului Eurolines. “ Pentru DER Touristik Group, achizi]ia liderului de pe pia]a româneasc\ de turism reprezint\ un pas important în extinderea interna]ional\. “Ne vom baza pe actuala echipa de management în viitor. Antreprenorul român de succes Drago[ Anastasiu ne pred\ un business foarte bine pus la punct, foarte bine condus [i care este recunoscut pentru serviciile sale de excelen]\“, afirm\ Sören Hartmann, CEO al DER Touristik Grup [i omul care r\spunde de un

business de 6,7 miliarde de euro.

Pentru REWE Group (din care face parte [i re]eaua de magazine discount Penny) pia]a româneasc\ este extrem de important\. “Sunt convins c\ în viitor se vor înregistra cre[teri semnificative ale pie]ei de turism din Europa de Est, în general, [i ale celei române[ti, în special.

Cu aceast\ achizi]ie cre\m baza unei puternice viitoare cre[teri în pia]a est-european\, atât pe zona de turoperare, cât [i a agen]iilor de turism”, adauga Sören Hartmann.

Dup\ ce tranzac]ia se va finaliza, companiile vor reveni cu mai multe detalii.

REWE Group Grupul REWE este unul dintre liderii de pia]\ ai industriei de retail [i de turism din Germania [i Europa. În 2018, compania a generat venituri externe totale de aproximativ 61 de miliarde de euro. Înfiin]at în 1927, REWE Group are ast\zi peste 360.000 de angaja]i [i 10.000 de magazine în 22 de ]\ri europene.

DER Touristik Group, este unul dintre liderii industriei de turism din Germania. Are sediul în Köln, peste 130 de companii [i a generat un ve-

nit total de 6,7 milioane de euro în 2018.

Are o echip\ de 10.500 de persoane în 15 ]\ri. În fiecare an, 9,9 milioane de turi[ti aleg vacan]ele organizate de unul dintre turoperatorii [i speciali[tii Grupului: Dertour [i ITS în Germania; Kuoni & Helvetic Tours; Exim Tours [i Kartago Tours în Europa de Est; Apollo în Scandinavia; precum [i Kuoni în Marea Britanie [i Fran]a. Re]eaua num\r\ aproximativ 2800 de agen]ii de turism - incluzând liderul de pia]\

din Germania DER Reisebüro - [i vânz\ri online.

DER Touristik Group încorporeaz\ cinci branduri hoteliere, un furnizor de servicii de c\l\torie, o companie aerian\ [i DMC cu 61 de birouri în 26 de loca]ii. Pentru mai multe informa]ii, consulta]i: www.dertouristik.com.

Roxana Stan HR & PR Manager roxana.stan@eurolines.ro

65

BR CIT EA Y K

FESTIVALURI DE TOAMN|

66 Toamna e anotimpul în care se num\r\ bobocii dar, odat\ dep\[it acest moment, sper c\ plin de satisfac]ii, este prilejul cel mai propice pentru a planifica noi c\l\torii. {i ce poate fi mai potrivit decât un city break

1. Oktoberfest, între 21 septembrie [i 6 octombrie Oktoberfest este cel mai mare festival al berii din lume, iar München se preg\te[te pentru a-i primi cum se cuvine pe petrec\re]ii din toat\ lumea cu luni bune înainte.

Cel de-al treilea ora[ al Germaniei ca m\rime [i capitala Bavariei, cel mai bogat land, München g\zduie[te Oktoberfest, festival care în acest an a ajuns la cea de-a 186-a edi]ie.

Oktoberfest atrage la fiecare edi]ie aproximativ [apte milioane de participan]i din toat\ lumea. Cum e de a[teptat, principala îndeletnicire este b\utul de bere, mâncatul de cârna]i sau de pretzel s\ra]i. Barierele culturale dispar rapid [i dovada este cântatul în cor, un obicei adaptat rapid [i de cei mai rezerva]i str\ini. O atrac]ie pentru vizitatorii din toat\ lumea, Ocktoberfest este foarte profitabil\ pentru organizatori [i expozan]i, cel pu]in dac\ avem în vedere faptul c\ aduce ora[ului încas\ri pe peste 750 milioane de euro. Remarcabil, având în vedere c\ se poate comercializa doar berea produs\ în München [i care respect\ celebra „lege a purit\]ii berii”. În acest an, primul

'O´zapft is!' se va auzi pe 21 septembrie.

Urmeaz\ zile [i nop]i de distrac]ie, pentru ca festivit\]ile s\ se închid\ pe 6 octombrie.

Dac\ nu ajunge]i la Oktoberfest, trebuie s\ [ti]i c\ München are nenum\rate obiective turistice pentru care merit\ s\-l vizita] oricând.

La pas prin centrul vechi Când ajunge]i în München, nu rata]i Altstadt, partea istoric\, cu un labirint cochet de str\du]e pietonale. Acestea v\ conduc c\tre mare parte din obiectivele cu importan]\ istoric\ [i turistic\ din Bavaria. Aici se afl\ Domul care domin\ ora[ul de la aproape 100 de metri în\l]ime cât au cele dou\ turnuri ale sale. Peterskirche, cea mai veche biseric\ din ora[ (din secolul al XII-lea) e tot în apropiere [i la dou\-trei str\du]e de el e pia]a Marienplatz.

Toate str\du]ele din Altstad duc la Marienplatz [i to]i stau cu ochii [i aparatele foto pe cele 43 de clopote [i figurine ale Glockenspiel din turnul prim\riei, Rathaus. Figurinele care reproduc povestiri din istoria München se pun în mi[care la or\ exact\, la orele 11:00, 12:00 [i 17:00. Nu trece]i cu vederea Mariensäule

(Coloana Mariei) - monument construit în 1638 având pe soclu Statuia aurit\ a Fecioarei Maria, protectoarea Bavariei. Iar turnul Altes Rathaus (Vechea Prim\rie) ofer\ priveli[ti de vis.

De sus, de la la în\l]imea celor 85 metri ai turnului Altes Rathaus se z\resc în dep\rtare Alpii, când vremea e bun\, iar la picioare ave]i o mare de acoperi[uri…

Palate [i muzee Residenz München-Re[edin]a regal\, un palat reconstruit dup\ ce a fost d\râmat de bombadramentele din cel de-al doilea r\zboi mondial, se afl\ tot în centrul vechi. Ad\poste[te adev\rate comori istorice, religioase, arhitecturale [i de art\. E un muzeu opulent, în care pute]i admira diferite exponate care au apar]inut regilor Bavariei. Tot la câ]iva pa[i de Marienplatz se afl\ Viktualienmarkt, cea mai popular\ pia]\ din Bavaria, unde pute]i sta la o teras\. Dac\ v\ intereseaz\ arta, nu ocoli]i Königsplatz, unde sunt trei muzee de art\: celebrele Alte Pinakothek, Neue Pinakothek si Pinakothek der Moderne. Bayerische Staatsoper, Opera de stat din Bavaria, este o alt\

FOCUS • CITY BREAK • FESTIVALURI DE TOAMN| BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

TREI FESTIVALURI CARE ÎTI ¸ VOR ¸ ÎNFRUMUSETA ACEASTA˘ TOAMNA˘

gr\dini zoologice din lume. Englischer Garten – Gr\dina Englez\, cel mai mare parc [i preferatul locuitorilor pentru ie[iri la iarb\ verde.

2. Nuit Blanche in Paris

într-un ora[ oricum minunat, care devine [i mai atractiv, mai primitor [i vesel în vreme de s\rb\toare? V\ propun trei destina]ii, gazde ale unor festivaluri celebre, numai bune de vizitat într-un city break în aceast\ toamn\.

Nuit Blanche, organizat în acest an pe 3 octombrie, este un festival anual gratuit care ]ine treaz întregul Ora[ al Luminilor. G\zduit în prima sear\ de sâmb\t\ a lunii octombrie, acest eveniment, care anim\ str\zile Parisului pân\ diminea]\, încânt\ cu muzic\ live, expozi]ii de art\ [i instala]ii video amplasate în jurul muzeelor. Nu în ultimul rând [i deloc de neglijat, muzeele sunt deschise toat\ noaptea.

A[adar, iat\ un alt motiv bun pentru a vizita Parisul în primul weekend din octombrie.

Transportul public e disponibil 24 de ore, iar parizienii se distreaz\ pân\ diminea]a… De ce s\ nu v\ pierde]i în mul]ime?

O plimbare la pas prin parcuri, gr\dini [i bulevarde celebre

atrac]ie pentru cei ce iubesc muzica. Pasiona]ii de tehnic\ [i de automobile nu ar trebui s\ rateze Deutsche Museum [i/sau Muzeul BMW. München este un ora[ aerisit, verde, cu

multe parcuri, iar localnicii ador\ s\ se relaxeze la aer curat. Se disting Olimpia Park, unde a avut loc Olimpiada din 1972, [i Tierpark Hellabrunn, unde se afl\ una dintre primele

Odat\ ajun[i în Paris, ar trebui s\ începe]i prin a v\ relaxa. O cafea [i un croissant cu unt, iat\ un obicei parizian de la care a]i putea lua exemplu la una dintre cafenele. Cum „noaptea alb\” este destul de lung\, poate c\ ar trebui s\ începe]i ziua cu o vizit\ într-un parc. Gr\dina Tuileries (Jardin des Tuileries) este cea mai veche [i celebr\ gr\din\ din Fran]a, construit\ la cererea Caterinei di Medici. Este destul de aprope de Muzeul Luvru, un alt obiectiv turistic de top 3 din Paris. Bog\]ia de exponate celebre men]ine Luvru în topul celor mai vizitate muzee din lume [i celebrul tablou al Monei Lisa este doar un exponat... Apoi, a]i putea trece Sena, pe malul cel\lat se afl\ Muzeul Orsay, amenajat într-o fost\ gar\ [i hotel de lux. Acest muzeu g\zduie[te mii de opere de art\, fiind de asemenea, foarte apreciat. Tot pe malul stâng al Senei se afl\ Domul Invalizilor, un complex muzeal de dimensiuni gigantice care î[i trage numele de la spitalul [i azilul pentru veteranii de r\zboi care au func]ionat aici. Unii dintre eroii Fran]ei (inclu-

67

BR CIT EA Y K

FOCUS • CITY BREAK • FESTIVALURI DE TOAMN| BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Amsterdam

68

siv Napoleon Bonaparte) sunt înmormânta]i aici, Domul Invalizilor este de neratat dac\ sunte]i pasiona]i de istorie, o atrac]ie în plus fiind [i Muzeul Armelor.

Nu foarte departe, este Câmpul lui Marte dominat, la cap\tul dinspre Sena, de cel mai celebru obiectiv din Fran]a. În Paris, toate drumurile duc la Turnul Eiffel [i nu f\r\ motiv.

Considerat ini]ial hidos de c\tre parizieni, Turnul Eiffel este ast\zi un reper vizual [i un obiectiv turistic de neratat, cel pu]in pentru priveli[tea deosebit\, de sus, a Parisului.

Revenind pe malul drept al Parisului, în arondismentul opt, la câteva sute de metri v\ a[teapt\ Gr\dinile Trocadero. Poate c\ e momentul s\ v\ relaxa]i în sunetul apei care picur\ din fântînile arteziene, admirând, de jos în sus, silueta Turnului Eiffel. La pu]in peste un kilometru (de mers pe jos) se afl\ emblematicul bulevard Champs Elysees. Nu trebuie s\ face]i în mod special shopping aici, e de admirat arhitectura [i sunt de studiat oamenii. De intrat pu]in în atmosfera locului...

Bulevardul lung de aproape doi kilometri porne[te din Place de la Concorde spre fostul Place de l'Étoile (acum Place Charles de Gaulle), loca]ia Arcului de Triumf.

Cu cinematografele, hotelurile, cafenelele, [i magazinele sale de lux, Champs-Élysées este una dintre cele mai faimoase str\zi din lume. O plimbare pe aici nu este ceva de ratat!

Ca de altfel nici vizita în boemul cartier Montmartre, dominat de Bazilica Sacré-Coeur.

Ajungi pe aceast\ colin\ mergând pe str\du]e alambicate [i destul de abrupte, dar sus v\

foto: © C\t\lin Hladi

a[teapt\ o priveli[te minunat\. Merit\ efortul!

La plecare, ai putea trece pe la Place du Tertre, un loc vesel plin de arti[ti stradali, cafenele [i restaurante. A]i putea trece pragul Muzeului Montmartre, fosta cas\ [i studio al lui PierreAuguste Renoir [i L'Espace Salvador Dalí, un muzeu dedicat în principal sculpturii [i desenelor lui Dalí. Apoi, nu ocoli]i nici vestita Moulin Rouge, un spectacol aici ar putea încheia o zi reu[it\ la Paris.

Oricum, nu uita]i nici de o plimbare cu vapora[ul pe Sena, pe lâng\ trista Catedral\ Notre-Dame [i pe str\du]ele pitore[ti ale Cartierului Latin. Dac\ ave]i ceva mai mult timp, atunci Palatul Versailles [i Disneyland ar trebui s\ fie pe lista dvs. de priorit\]i. Bon yoyage!

3. Amsterdam Dance Event Amsterdam, Olanda Muzica electronic\ [i dansul vor prelua controlul în Amsterdam pentru un weekend, între 16 [i 20 octombrie. Evenimentul este cel mai mare de acest gen din lume [i se bucur\ în mod constant de participarea unor DJ de top din lume, plus a altor sute de arti[ti. Sunt câteva zile [i nop]i de muzic\, dans, distrac]ie în Amsterdam, în peste 200 de loca]ii diferite. De ce nu a]i lua parte la acest mare party?

De la canale la poldere Orium, merit\ s\ v\ planifica]i un sejur la Amsterdam nu doar pentru c\ este un ora[ pus pe distrac]ie, Amsterdamul are o arhitectur\ deosebit\, e construit pe malul râului Amstel [i a canalelor sale, casele fiind sus]inute de piloni

îngropa]i în nisip, precum în Vene]ia. Un bun mod de a admira arhitectura specific\ este la bordul unui vapora[, dar nici plimbarea cu bicicleta nu este de ratat! Ambele sunt experien]e „must do” în Amsterdam. Nu ocoli]i muzeele Rijkmuseum, Muzeul Na]ional al Olandei, care se mândre[te cu lucr\rile lui Rembrandt [i ale lui Vermeer. Nici Muzeul Van Gogh, care g\zduie[te cea mai mare colec]ie din lume, semnat\ de pictorul olandez Van Gogh, nu ar trebui t\iat de pe list\. Casa Annei Frank, feti]a evreic\ care, ascunzându-se de nazi[ti împreun\ cu familia timp de aproape doi ani, a scris un jurnal care a cutremurat lumea, este un alt reper care nu ar trebui ocolit în Amsterdam. În pia]a central\ a centrului istoric, Dam Plaza, se întâlnesc o serie de str\du]e pietonale, multe dintre ele atractive pentru amatorii de shopping, Aici se afl\ cl\direa neoclasic\ a Palatului Regal, care a servit ca sediu al prim\riei ora[ului din 1655 pân\ la transformarea sa în re[edin]\ regal\, în 1808. Al\turi, sunt biserica gotic\ din secolul al XV-lea Nieuwe Kerk (Biserica Nou\) [i Muzeul de cear\ Madame Tussaud's. Monumentul Na]ional, un stâlp din piatr\ alb\ proiectat de J.J.P. Oud [i ridicat în 1956 pentru a comemora victimele celui de-al Doilea R\zboi Mondial, domin\ partea opus\ a pie]ei. Muzeul Amsterdam nu este nici el departe, ca de altfel nici Vestitul Cartier Ro[u.

Merit\ vizitate [i împrejurimile Amsterdam, excursiile v\ ofer\ multe variante: vizite la sate pitore[ti construite pe poldere, la ferme [i mori de vânt. Pute]i opta pentru satul pesc\resc Volendam, în excursia aici ve]i avea ocazia s\ c\l\tori]i cu barca, s\ testa]i produsele unor fabrici de brânz\ [i a atelierelor care me[teresc sabo]i tradi]ionali de lemn. Ve]i putea admira ingenioasele mori de vânt [i sistemul de canale [i pompe care men]ine peste nivelul m\rii o parte considerabil\ din Olanda.

Amsterdam este un ora[ relaxat, plin de energie [i optimism molipsitoare care te încânt\ [i te cheam\ s\ revii.

Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

MOZAIC • SARDINIA • DINCOLO DE PLAJELE SALE DE SMARALD

MOZAIC BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Sardinia, cea de-a doua insula˘ ˘ ca marime din Mediterana ˘ din Vama Veche La Bohème, sau ce-a mai ramas ¸ Altfel 76. ADS. Târguri • Piata 69.

73.

˘

Sardinia,

foto: © Carmen Neac[u, consilierturism.ro

SARDINIA, DINCOLO DE PLAJELE SALE DE SMARALD Amatorii de mare [i de soare au aflat deja de Sardinia, insula unde se afl\ multe din cele mai frumoase plaje din Italia. Cea de-a doua insul\ ca m\rime din Mediteran\ [i-a adjudecat [i în acest an jum\tate din plajele de top 10 ale Italiei, de[i ar fi putut ocupa tot clasamentul, f\r\ probleme.

Aceasta pentru c\ plajele [i golfurile cu apa translucid\, cu nisip fin alb sau roz umbrite de pini [i flancate de stânci sunt ceva absolut banal în Sardinia.

Ceea ce face unele plaje [i mai pitore[ti sunt turnurile nuraghi, construc]ii milenare din

piatr\ care le p\zesc de sus. Eu am g\sit, f\r\ s\ le caut în mod deosebit, trei astfel de plaje cu turn inclus: Spiaggia del Poeto, Calamosca (în sud, lâng\ Cagliari) [i Porto Guinco.

Dar plajele [i nuraghi nu sunt nici pe departe singurele atrac]ii ale insulei.

G\si]i aici peisaje diverse [i multe sporturi de practicat, o istorie de peste trei milenii de explorat, ora[e medievale [i sta]iuni mai noi, str\lucitoare. Cu un mix unic de munte-maresoare [i o cultur\ aparte, Sardinia are ceva de oferit pentru to]i.

69

MOZAIC • SARDINIA • DINCOLO DE PLAJELE SALE DE SMARALD

Sardinia, foto: © Carmen Neac[u

Sardinia, foto: © Carmen Neac[u, consilierturism.ro

70 S\-i d\m Cezarului ce-i al Cezarului [i s\ recunoa[tem c\ f\r\ peisajele superbe [i f\r\ plaje Sardinia ar fi r\mas probabil o insul\ rustic\, a[a cum s-a p\strat în interior. Aici, sunt ferme mari de vaci, oi [i capre, p\[uni [i planta]ii întinse. Satele sunt destul de rare, po]i s\ mergi kilometri întregi f\r\ s\ întâlne[ti nicio ma[in\. Exist\ multe pensiuni agroturistice unde cei interesa]i pot lua contact cu via]a

la ]ar\ în varianta sard\, versiunea modern\, se în]elege! De fapt, Sardinia este în esen]a sa o insul\ rustic\, pe care turismul de mas\ nu a atins-o decât în zonele costiere, mai ales în cele din est [i nord-est.

Pentru cei care iubesc natura În centru [i est, se disting peisajele dominate de mun]i calcaro[i cu creste înalte, ple[uve, cu stânci cu forme ciudate, contorsionate la

genez\ [i erodate de vânt. Iar Supramonte este un exemplu elocvent.

Sunt multe trasee de drume]ii în Supramonte, aici po]i vizita pe[teri, po]i face escalad\ sau drume]ii cu diferite grade de dificultate. Repere ale zonei pentru amatorii de drume]ii [i cei care iubesc natura sunt canionul Gorroppu, cel mai adânc din Italia [i al cincilea din Europa, canionul Su Suercone [i p\durea ancestral\ de stejari de la Sas Baddes.

Sardinia, foto: © Carmen Neac[u

Peisaje rurale

Sardinia, foto: © Carmen Neac[u

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Vacan]e active O drume]ie prin pasul La Marmora din Parcul National Gennargentu, (estul Sardiniei) este o experien]\ pentru cei care vor s\ ajung\ cel mai sus posibil. Parte din pitorescul parc, Masivul Gennargentu se poate mândri cu cel mai `nalt punct de pe insul\. Toponimul muntelui, în limba sardan\, este Perdas Carpìas–pietre despicate, datorit\ naturii rocilor. În zilele senine, din vârf pute]i admira o panoram\ ampl\ asupra Sardiniei. Se pot identifica în zare atât mun]ii din sudul Corsicii, cât [i dealurile pe care e construit Cagliari, precum [i marea care înconjoar\ insula.

Amatorii de plimb\ri cu bicicleta pot sta lini[ti]i, exist\ multe trasee amenajate. Dar unul dintre cel mai interesate este cel din Arhipelagul La Maddalena, din insula La Caprera. Insula este foarte divers\, are un relief contrastant din care nu lipsesc p\durile de pini [i de stejari, dunele de nisip, dealurile stâncoase [i golfurile cu plaje pitore[ti. La toate acestea, inclusiv la Muzeul Garibaldi, se poate ajunge cu bicicleta.

Pentru pasiona]ii de istorie Sardinia este un t\râm al legendelor ancestrale, cu uria[i care ar fi tr\it aici cândva.

Construc]ii din piatr\, altele decât nuraghi alimenteaz\ legendele. Unii cercet\tori au înaintat chiar teoria c\ aici ar fi existat o dezvoltat\ civiliza]ie care ar fi construit turnurile nuraghi. Din granit, cu ziduri groase, coco]ate pe regul\ pe creste, aceste turnuri r\mân un

mister. Au fost morminte, locuin]e, temple, depozite, turnuri de observa]ie [i ap\rare? Întro lume s\lbatic\ [i nesigur\ a[a cum era la data construirii lor, în epoca Broznului, poate c\ un astfel de turn nuraghi ar fi fost bun la orice.

Su Nuraxi di Barumini este un sit din patrimoniul UNESCO, ridicat la sfâr[itul mileniului II Î. Hr. Complexul este format din turnuri de ap\rare circulare, cu form\ de conuri, construite din piatr\, cu camere interioare boltite. Complexul de la Barumini, care a fost extins [i consolidat în prima jum\tate a mileniului I, sub presiunea cartaginezilor, este cel mai bun [i mai complet exemplu al acestei forme remarcabile de arhitectur\ preistoric\.

Ora[e vechi cu plaje deosebite Un ora[ vechi [i pitoresc este Cagliari, capitala insulei. Ora[ul p\streaz\ vestigiile trecerii pe aici a [irurilor de n\v\litori [i st\pânitori [i nu au fost pu]ini. Nu rata]i o plimbare prin fosta fort\rea]\ medieval\, unde v\ a[teapt\ str\du]e în pant\, case cu rufe puse la ferestre, [i o autentic\ atmosfer\ de ora[ italian.

La Bastionul Sant Remy duc toate str\du]ele din apropierea portului, unde seara se strâng la restaurante [i terase petrec\re]ii locali [i cei veni]i în vacan]\. Nu rata]i Muzeul Arheologic Na]ional, Catedrala Santa Maria, Sanctuarul [i Basilica Bonaria. Zona portului e elegant\, iar cl\dirile g\zduiesc tot felul de magazine de firm\ [i un mare centru comercial. În apropiere

de Cagliari sunt nenum\rate plaje mari [i frumoase, precum [i un parc na]ional, Parco Naturale Molentargius-Saline. V\ pute]i plimba aici, pe jos sau cu bicicleta, printre lacurile de unde se extrage sarea admirând cormoranii roz [i alte p\s\ri care-[i duc traiul aici. Nu departe, e La Poeto, o plaj\ lung\ de opt kilometri, cu nisip fin [i ap\ de cle[tar, p\zit\ de turnuri nuraghi.

La capitolul ora[e, nu sunt prea multe de spus, Alghero î[i p\streaz\ [i el aerul medieval, de[i e scos din anonimat mai ales de aeroportul s\u. Olbia este un or\[el de provincie ale c\rui magazine din centru se închid la amiaz\. La fel ca [i cele din Palau, port turistic de unde pleac\ feriboturile c\tre arhipelagul La Maddalena.

Pitoresc e [i provincialul Santa Teresa Gallura, care prive[te cumva de sus spre Corsica, c\tre care pleac\ feriboturile sfidând valurile strâmtorii Bonifaciu.

Or\[elul La Maddalena, capitala arhipelagului, pare încremenit în timp, pe vremurile când prosperitatea nu era în floare. Str\du]ele sale, aliniate cu portul nou, te conduc cumva spre vechiul port pesc\resc, unde nave cu mare vechime sunt trase la chei, fix lâng\ pia]a de pe[te. Din Le Maddalena ajungi u[or pe insuli]a La Caprera, unde se afl\ multe plaje frumoase, golfuri pitore[ti, natura e nealterat\ aici. La Caprera este legat\ de La Maddalena de un pod, este a[adar accesibil\, motiv pentru care plajele sale devin foarte aglomerate mai ales în weekend.

71

MOZAIC • SARDINIA • DINCOLO DE PLAJELE SALE DE SMARALD

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Foto: © Carmen Neac[u

Porto Cervo este cel mai str\lucitor ora[ de pe insul\ [i din Mediterana, casele [i hotelurile de aici sunt printre cele mai scumpe din lume.

Aici, în estul insulei, în inima Coastei Smeralda, prin]ul Karim Aga Khan [i al]i investitori au creat de la zero Porto Cervo, în anii 1960. Casele urmeaz\ o anume arhitectur\ obligatorie, stilul locului este deosebit [i ingenios. Luxul este cuvântul de ordine aici [i nici portul de ambarca]iuni nu iese din regul\, cele mai scumpe iachturi din lume acosteaz\ în Porto Cervo.

Bijuteria de smarald Costa Smeralda este o zon\ costier\ de aproximativ 50 de kilometri de unde a pornit istoria turismului în Sardinia, la ini]iativa prin]ului Karim Aga Khan. Aici peisajele sunt [i mai deosebite, golfurile au apa clar\ [i lini[tit\, mun]ii sunt o barier\ împotriva vântului.

Miliardarii lumii vin cu ambarca]iunile s\ se joace cu ele [i s\ se fac\ v\zu]i în Porto Cervo [i pe Costa Smeralda. La hotelul Cala di Volpe s-au turnat scene din seria James Bond pe vremea când Roger Moore f\cea cap de afi[ ( al\turi de Barbara Bach [i Curt Jürgens, în 1977).

deosebite. Pe lista de bucate din restaurantele tradi]ionale am g\sit [i „porcheddu” porcu[or de lapte rotisat, dar [i ciud\]enii precum „capone”, un pe[te cu capul mare [i cu gust de creve]i, dup\ cum ne-a ar\tat plastic chelneri]a, g\tit cu legume. Nu mi-au f\cut deloc cu ochiul fripturile [i alte feluri din carne de cal [i de m\gar.

Atrac]ia num\rul unu Am l\sat la final plajele din Sardinia pentru c\ nu este mult de spus despre ele. Majoritatea seam\n\ între ele, a[a c\ nu este cazul s\ v\ pierde]i prea mult timp pentru a le vedea. Mie mi-a pl\cut cel mai mult Porto Guinco, la 50 km est de Cagliari. Ajungi la plaj\ trecând pe lâng\

un lac unde cresc cormorani roz, treci printre dune, printr-o p\durice de pini, p\[e[ti pe un ponton de lemn deasupra unui lac care seac\ vara. Plaja are o ap\ de o claritate incredibil\, sunt tot felul de pe[ti[ori prieteno[i în ap\.

Nisipul e alb [i rozaliu pe alocuri. {i mai exist\ [i un turn nuraghi care o p\ze[te dintr-un unghi cuprinz\tor. E plaja perfect\! Pe list\ mai figureaz\ [i Cala Mariolu [i Cala Goloritze, Cala Sinzias, Spiaggia Su Giudeu (în est), La Pelosa ( nord-vest), Cala Cotticio ( La Maddalena).

La finele oric\rei vacan]e petrecute într-o nou\ destina]ie îmi pun întrebarea dac\ m-a[ întoarce aici. În ceea ce prive[te Sardinia r\spunsul este categoric „Da”! Drum bun!

Cormorani roz, foto: © Carmen Neac[u

Etalonul luxului

Ce s\ încerca]i în Sardinia?

Aici pe[tele [i fructele de mare sunt g\tite perfect. Se m\nânc\ [i multe paste, inclusiv cu arici de mare, pizza e mai groas\ decât pe continent, dar brânzeturile sunt cu adev\rat

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

MOZAIC • LA BOHÈME • VAMA VECHE

Ultima oprire de pe litoralul romånesc e la Vama Veche, un hibrid cu accente pop-rock.

Fostul sat pesc\resc arat\ acum ca o mic\ Romånie unde fiecare face ce vrea, un sat `n care mai vin cå]iva `nc\p\tåna]i `ndr\gosti]i de Romånia lor [i care se ambi]ioneaz\ s\ tr\iasc\ din amintiri, pentru c\ fosta boem\ studen]easc\ „nu mai e ce-a fost”! Plaja e o „box\raie”, de parc\ zeci de trupe rock [i-au abandonat sculele pe plaj\, iar „papa”se prepar\ `n condi]ii, desigur, de boem\. M\ `ntreb dac\ garda de la inspec]ia alimentar\ a dat vreodata pe aici.

Vama Veche

© justvision

LA BOHÈME sau ce-a mai r\mas din Vama Veche Pe vremea cånd eram dus\ de mån\ la mare, `mi petreceam verile la Eforie Sud, Eforie Nord [i, `n treac\t, vedeam Saturnul, Neptunul [i Olimpul.

Când am mai crescut, la insisten]a veri[oarei mele, care era `ndr\gostit\ de un pictor, un fel de Don Juan, profesor la Belle Arte, am

ajuns, cumva, la Vama Veche, dar nu mi-a pl\cut deloc locul respectiv. Nuditatea afi[at\ zi [i noapte, [i la mas\, [i la buda comun\ (lanul de porumb ce m\rginea plaja), lipsa unor spa]ii unde s\ te po]i primeni, mi-au `ntors stomacul pe dos [i am f\cut rapid cale `ntoars\, spre sta]iunile din nord.

Acum, Tudor Chiril\ (actorul, solistul trupei Vama, vamaiot, interpretul multor melodii dedicate Vamei) spune ce toat\ lumea spune, c\ Vama nu mai este ce-a fost.

A[a c\, `n vara aceasta, am vrut s\ m\ conving c\ ce a fost, ceea ce oricum nu mi se p\rea c\ este, nu mai este!

73

MOZAIC • LA BOHÈME • VAMA VECHE BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

Plaja Vama Veche v\zut\ de la Cherhana, © justvision

De pe internet am aflat c\, `n perioada `n care doream s\ merg `n Vam\, urma s\ aib\ loc o nou\ edi]ie a unui festival interesant de Arte Vizuale. Mi-am luat costumul de baie, mi-am f\cut rapid o echip\ [i, cu noaptea `n cap, mam pus pe Autostrada Soarelui. Un fel de a spune autostrada, c\ dup\ cåteva `njur\turi [i

74

salturi spectaculoase `n abis, peste gålme [i gropi `n care po]i planta, de-a dreptul, copaci, acum `mi z\ng\nesc buc[ele [i va trebui s\ fac de urgen]\ o vizit\ la un service auto.

Iat\-m\ `n Vama!

Tot ce [tiam eu despre locul acesta era legat de spitritul boem [i de petrecerile care se

]in lan] de seara pån\ diminea]a [i cam atåt.

Pentru vamaio]ii de profesie, Vama Veche `nsemna cas\ [i mas\ direct pe nisipul cald al M\rii Negre.

Dar n-am g\sit nimic din ce [tiam. Nu am g\sit nici m\car vestitul festival pentru care venisem [i despre care nimeni nu [tia nimic.

Nici m\car organizatorii/sponsorii, cu nume de „Papa” nu mi-au putut da rela]ii despre inexisten]a lui. Ba mai mult, mi-au spus c\ la ei se ]in doar concerte rock, lucruri de-astea.

Cum durata [i scopul [ederii mele `n Vam\ deveniser\ nule, mi-am propus s\ deslu[esc motivele pentru care genera]ii de oameni frumo[i iubeau Vama Veche.

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

La Cherhana, calcan la plit\, © justvision

Terasa Papa {ani, © justvision

Intrarea pe plaja La Cherhana, foto: © justvision

75 {i am g\sit mai multe La Bohème, toate pe plaj\. Nu m-am aventurat prin sat, probabil c\ sunt [i pe-acolo.

Nota bene, construc]iile, haotice din cale afar\, au toate personalitate – satul pare o tab\r\ de crea]ie a studen]ilor de la Belle Arte, construc]iile sunt pictate fauve, abund\ de grafitti, iar mobilierul urban, dac\ `i pot spune a[a, are tematic\ marin\.

La fel ca [i `n Costine[i, oamenii `[i dau `ntålnire la „obeliscul" local, adic\ „la bec”, un simbol al locului, un fel de kilometrul 0 al sta]iunii!

Dac\ vrei s\ cuno[ti oameni noi, s\ te distrezi gratis, s\ ascul]i muzic\ [i s\ dansezi, trebuie s\ ajungi aici. Nu rata petrecerile de pe plaj\, de la bec, sau de la Stuf, cum li se mai spune!

Cel mai important lucru pe care `l po]i face `n vam\ este s\ te bucuri de mare. ~]i recomand s\ iei plaja la picior. Marea e frumoas\ oricum.

Dac\ o iei la plimbare pe mal, înspre bulgari, ai s\ ajungi „Acolo", un loc/local, botezat a[a. E interesant s\ descoperi locuri noi, nu?

Ar fi bine s\ [tii c\ via]a e scump\ `n Vama, în special în ceea ce prive[te mâncarea [i n-a[ putea spune despre ea c\ e [i bun\. Deci, ia aminte unde [i ce m\nånci. Osp\tarii se comport\ de parc\ i-ai deranja, se uit\ uråt, r\spund cu greu, sunt obosi]i [i nedormi]i. La autoservire, pre]urile sunt pe gramaj, deci, aten]ie [i aici! Te po]i trezi c\ dai 50 de lei pentru o ciosvårt\ de pui cu cartofi.

Ce m-a `ngrijorat mai tare, au fost condi]iile de igien\ `n care se prepar\ måncarea. La cherhana, `nspre parcul de rulote, am v\zut `n ce

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019

MOZAIC • LA BOHÈME • VAMA VECHE

condi]ii se prepara un calcan... [i cum arat\ prosoapele de buc\t\rie...

Probabil c\ sunt [i localuri unde se m\-

nånc\ bine, eu nu le-am g\sit, dar nici nu miam propus s\ le caut. I-am auzit pe unii spunånd c\ „La Canapele” ar fi måncare bun\.

Apoi, plaja. Vremurile cånd `]i puneai cear[aful unde te t\ia capul s-au dus demult.

Noi am platit 120 de lei pe dou\ umbrele de stuf [i patru [ezlonguri. Mi se par pre]uri de rivier\ francez\, nu de boem\. ~mi aduc aminte c\, acum doi ani, pe Plaja Cleopatrei, `n Alanya, am dat pe a[a ceva doar 5 euro de c\ciul\.

M\ rog, m\ feresc s\ fac un punctaj al sta]iunii, dar mie mi se pare c\ Vama Veche nu mai e ce-a fost. Poate c\ ar fi cazul, ca to]i cei care [ti]i ce-a fost odat\ Vama, s\ face]i ceva.

Poate c\ a devenit prea turistic\. ~n final, trebuie s\ fac o remarc\, `mi st\tea pe limb\. Nudistele sunt frumoase r\u!

Zenaida F\rca[ office@justcpr.ro

76

Mici, `n form\ de lun\, rotunjoare, umplute cu creme fine, m\ricele, în form\ de stea, mititele, `n form\ de inimioare sau sofisticate, `n straturi colorate, deliciile Corinne Chocolat sunt dulci, dar nu con]in zah\r. Gustul special, savoarea dulceacri[oar\ de meri[or, aroma puternic\ de nuc\, parfumul rafinat al nectarului de agave, textura variet\]ilor de alune sau exoticul gust al ghimbirului fac din Corinne Chocolat cadoul perfect de s\rb\tori. Corinne Chocolat este alternativa la dulciurile procesate sintetic, o ciocolat\ care poate fi consumat\ atåt de pofticio[i cåt [i de cei care evit\ zah\rul.

Z \ ah\r!” r \ f e c l u D „ a t a l o Cioc

www.corinnechocolat.ro

+40 744 303 903 facebook.com/corinnechocolat

Bucure[ti, Smart Bistro Se redeschide `n septembrie PRODUC|TORI

La standul Corinne Chocolat am z\bovit un sfert de ceas. Am z\rit fel de fel de minun\]ii colorate [i dr\g\la[e, prezentate cu r\bdare de c\tre ni[te oameni prieteno[i, care acordau aten]ie fiec\rui client în parte.

Cam \sta e secretul. F\-l pe client s\ se simt\ special [i o s\ i se rup\ sufletul dac\ pleac\ f\r\ s\ cumpere ceva.

Erau acolo bomboane cu ghimbir, lime, migdale, nuc\ pecan, physalis, dar [i combi-

ALIMENTE NATURALE REALIZATE ARTIZANAL

na]ii desebite precum meri[or [i portocal\, spirulina [i ment\ sau turmenic [i grapefruit.

Am degustat din tabletele cu lavand\ [i din cele cu chilli. Cu cele din urm\ am avut pe loc o conexiune. Mi-am dat seama c\ nu e degustare, ci e o adev\rat\ experien]\, un fel de dans.

Da, un dans, în care ciocolata neagr\ [i uleiul esen]ial de chilli danseaz\ împreun\, dup\ o coregrafie prestabilit\.

La un moment dat, îns\, intervine o separare, un freestyle, în care fiecare vrea s\ ias\ în eviden]\, apoi amândoi î[i dau seama c\ tot mai bine le e împreun\.

Astfel, papilele gustative sunt cel mai bun ring de dans pentru un haos plin de armonie.

Duduia Magda Bloggeri]\

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 40(55), edi]ie aniversar\, septembrie/octombrie 2019

NEWS TUI TravelCenter, 8 ani de succes în turismul românesc!

Eurolines Romania

Roxana Stan

Cristi Zãblãu

Dana Turtoi

• OFERT| DE TOAMN| travelbrands.ro • 031 438 7321

Green Village > Sf. Georghe

BeTUI Nr. 40(55), edi]ie aniversar\ • septembrie/octombrie 2019

Nicu Dumitrascu

www.greenvillage.ro • reservation@greenvillage.ro • 0731 818 511

Ramona Similie

in Cosmas Cism

Ionut d Calapo

Alina Trofimov

ia fan e t S ma To

Anca Au ror Damian a

Ana-Maria Sima

Lavinia Dosan

Dana u c Iones

Ioana Peticilã

Rãzvan Bendik

Georgiana Anghel Adina Cojocariu

VIP Interview

ADRIAN DESPOT

Anita sei le Aursu

Raluca Ilie Publisher JustVISION

Carmen Neacsu

Camelia Cristina Alexandru

Valea Verde > Cund

Ivona Turnagiu Anca-Alina Duse

Cristina Zãnoagã

• CR|CIUN INEDIT ÎN INIMA DELTEI • REVELION ÎNTRE DELT| {I MARE

DRAGOS ANASTASIU Nicolae Lech

Cosmin Marinof

Ciprian Popescu Dragos iu s Anasta

Be

Al Stefãnin escu

Sabina-Andreea Oprea-Cortez Roxana Bighiu

WIN-WIN CRISTIAN LASCU

Bolivia: Cocaleros, Cholitas, saracie ¸ cât cuprinde -2 ˘ ˘ ¸si frumusete

VIP Interview ¸ – Parcul Natural Vacaresti „Ambasada” Deltei Dunarii ˘ la Bucuresti ˘˘ ¸