Vama by EuropeDirectBucuresti

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

Vamă

Uniunea vamală a UE: protejarea cetățenilor și facilitarea comerțului S er vic iil e vam al e jo ac ă un r o l es en ți al î n l up t a î m p o t r iva m ăr f ur il o r p er ic ul o as e, t r af ic ul ui il egal , f r aud e i , t er o r is m ul ui ș i c r im in al it ăț ii o r gan izat e, f ac il it ân d , î n ac el aș i t imp, c o m er ț ul l egit im .

CUPRINS De ce avem nevoie de o uniune vamală? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

SĂ ÎNŢELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.

Gestionarea uniunii vamale . . . . . . . 5 Serviciile vamale și cetățenii . . . . . . 8 Perspective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Informații suplimentare . . . . . . . . . . 12

Publicațiile sunt disponibile online:

http://europa.eu/pol/index_ro.htm http://europa.eu/!gX78yg

Cum funcționează Uniunea Europeană 12 lecții despre Europa Europa 2020: Strategia de creștere economică a Europei Părinții fondatori ai UE Afaceri externe și securitate Afaceri maritime și pescuit Agenda digitală Agricultură Ajutor umanitar și protecție civilă Buget Cercetare și inovare Combaterea fraudei Combaterea schimbărilor climatice Comerț Concurență Consumatori Cooperare internațională și dezvoltare Cultură și audiovizual Educație, formare, tineret și sport Energie Extindere Impozitare Întreprinderi Justiție, drepturi fundamentale și egalitate Mediu Migrație și azil Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale Piața internă Politica regională Sănătatea publică Sectorul bancar și financiar Securitatea la frontiere Siguranța alimentară Transporturi Uniunea economică și monetară și moneda euro Vamă

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Vamă Comisia Europeană Direcția Generală Comunicare Informarea cetățenilor 1049 Bruxelles BELGIA Manuscris actualizat în noiembrie 2014 Ilustrația copertei și a paginii 2: © iStockphoto.com/Oxford 12 p. — 21 × 29,7 cm ISBN 978-92-79-41600-2 doi:10.2775/16975 Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014 © Uniunea Europeană, 2014 Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

V am ă

De ce avem nevoie de o uniune vamală? Uniunea vamală este una dintre primele realizări ale UE și reprezintă un element fundamental în lumea globalizată a secolului al XXI-lea. Într-o uniune vamală, țările participante aplică aceleași tarife vamale pentru mărfurile importate pe teritoriul lor din celelalte țări din lume și nu aplică tarife vamale pentru cele importate din țările participante. Uniunea vamală a UE este foarte complexă: se aplică deja numeroase norme comune privind importurile și exporturile și au fost eliminate integral toate controalele între statele membre. Uniunea vamală a UE protejează piața internă, permițând mărfurilor să circule liber pe plan intern prin aplicarea de controale la importurile externe și la exporturile de mărfuri. De fapt, piața internă, spațiul care le permite întreprinderilor să își vândă mărfurile și să investească în orice stat membru al UE, ar fi de neconceput fără uniunea vamală. Uniunea vamală este gestionată pe teren de serviciile vamale din cele 28 de state membre, care acționează ca un tot unitar. Ofițerii vamali monitorizează traficul de mărfuri atât la granițele externe ale Uniunii Europene (porturi, aeroporturi și puncte terestre de trecere a frontierei), cât și în interiorul UE. Astfel, aceștia protejează consumatorii de mărfurile periculoase și de eventualele pericole la adresa sănătății, precum și animalele și mediul față de bolile fitosanitare și animale. Ei previn accidentele și reprezintă prima linie de apărare împotriva riscurilor care ar putea afecta lanțul alimentar și împotriva criminalității organizate și terorismului. Datorită vigilenței serviciilor vamale, mărfurile de import comercializate în UE, de la jucării la alimente și medicamente, sunt mai sigure.

asigura că aceștia nu transportă mărfuri ilegale sau periculoase precum droguri ori arme și alte bunuri care, de exemplu, prezintă un pericol întrucât ar putea fi purtătoare de boli animale. Serviciile vamale nu controlează periodic circulația persoanelor sau pașapoartele, această sarcină revenindu-le ofițerilor de frontieră sau de poliție. Pentru întreprinderile implicate în comerțul și transportul internațional, uniunea vamală a UE înseamnă proceduri comune și armonizate la nivelul Uniunii. Indiferent de statul membru în care sunt declarate mărfurile, se aplică aceleași reguli și, odată ce au fost îndeplinite formalitățile vamale, acestea pot circula liber sau pot fi comercializate pe întreg teritoriul UE. Taxele la import colectate de serviciile vamale, deși nu mai reprezintă cea mai importantă sarcină a acestora, rămân o sursă semnificativă de venit pentru UE. În 2013, acestea au reprezentat aproximativ 11 % din bugetul Uniunii, aproximativ 15,3 miliarde de euro. Uniunea Europeană este cel mai important bloc comercial din lume. Așadar, în termeni globali, uniunea vamală a UE „are greutate” în comerțul internațional. Poziția sa la masa negocierilor este mult mai puternică decât cea a unui stat membru care ar acționa pe cont propriu.

Protejarea cetățenilor noștri, prosperitatea întreprinderilor noastre și promovarea comerțului UE depind de asigurarea unor servicii de înaltă calitate de către o administrație vamală care funcționează coerent.

De asemenea, exporturile sensibile, cum ar fi bunurile culturale, sunt controlate, garantând că valorile europene nu sunt scoase ilegal de pe teritoriul european. Mai mult, ca parte a responsabilităților UE față de restul lumii, ofițerii vamali previn exporturile ilegale de deșeuri. Într-adevăr, protecția mediului figurează printre principalele sarcini care le revin serviciilor vamale. Acestea implică, de exemplu, controlul comerțului cu specii rare de animale și lemn exotic din pădurile în pericol sau verificarea condițiilor în care sunt transportate animalele. Serviciile vamale se ocupă în principal cu traficul comercial, dar ele verifică și pasagerii pentru a se

Video: 1 minut dintr-o zi obișnuită de muncă într-un serviciu vamal

S Ă

Î N Ț E L E G E M

Operațiunile vamale din UE vizează circa 16% din comerțul mondial - importuri și exporturi de peste 3 400 de miliarde EUR anual. Este o sarcină dificilă: în medie, în fiecare minut, sunt importate sau exportate 4 200 de tone de mărfuri, sunt prelucrate peste 500 de declarații vamale și sunt reținute circa 70 de bunuri contrafăcute și piratate. Pe măsură ce comerțul mondial se intensifică, o varietate tot mai mare de mărfuri sunt puse în circulație. Coordonarea la nivelul UE ajută autoritățile vamale să țină pasul cu această evoluție.

Ce se înțelege prin uniune vamală Vorbim de uniune vamală atunci când un grup de țări decid să aplice aceleași taxe la import pentru mărfurile provenind din restul lumii. Țările care fac parte din această uniune convin, de asemenea, să nu aplice taxe între ele. În realitate, de îndată de mărfurile trec prin vamă, pot circula liber între țările care formează uniunea vamală.

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Uniunea vamală a fost înființată la 1 iulie 1968, cu 18 luni mai devreme decât fusese prevăzut. Au dispărut taxele vamale care încă mai existau pentru comerțul intracomunitar și a fost introdus un tarif vamal comun pentru comerțul cu restul lumii, în locul taxelor vamale naționale. În 1993 au fost eliminate controalele vamale la frontierele interne, ceea ce a dus la dispariția cozilor lungi de vehicule comerciale de la punctele de trecere a frontierei. La fiecare extindere a Uniunii Europene, noile țări au aderat și la uniunea vamală, armonizându-și legislația națională cu prevederile Codului vamal. Monaco, stat din afara UE, făcea parte deja dintr-o uniune vamală cu Franța, iar Andorra și San Marino au stabilit acorduri în 1991. Uniunea vamală dintre UE și Turcia a intrat în vigoare în 1995, însă, ca și în cazul acordului cu Andorra, se limitează la produsele industriale și la produsele agricole procesate.

Există uniuni vamale și în alte regiuni din lume. De exemplu, Mercosur reunește mai multe țări din America de Sud; o uniune vamală există și între Rusia și câteva dintre țările învecinate. Diferența dintre o uniune vamală și un acord de liber schimb constă în faptul că cel din urmă doar elimină taxele vamale dintre țările participante, fără să prevadă aplicarea acelorași taxe pentru mărfurile importate din alte țări.

Scurt istoric În 1944, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos au creat o uniune vamală (Benelux), care a devenit funcțională în 1948. Tinerii din imagine demonstrau în favoarea unor măsuri mai ambițioase care să vizeze eliminarea frontierelor și a controalelor vamale.

În 1951, Franța, Germania și Italia s-au alăturat Benelux, creând Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. În 1955, președintele său, fostul prim-ministru al Belgiei, Paul Henri Spaak, a început lucrările privind o uniune vamală mai mare. Raportul său a reprezentat o parte importantă din elementele care au stat la baza Tratatului de la Roma din 1957, care a înființat Comunitatea Europeană și a creat o uniune vamală între toți membrii săi.

Membrii secțiunii belgiene a Mișcării Europene au demonstrat împotriva controalelor la frontiere, la Liège, în 1953.

V am ă

Gestionarea uniunii vamale Responsabilitatea pentru politica vamală îi revine UE - este unul dintre puținele domenii de activitate în care Uniunea are competență deplină. Cu toate acestea, punerea în aplicare a uniunii vamale se bazează pe un parteneriat strâns cu și între statele membre. Comisia Europeană elaborează propuneri normative în domeniul vamal și monitorizează punerea în aplicare a legislației. De asemenea, ia măsuri pentru a garanta faptul că uniunea vamală dispune de administrații vamale moderne, eficiente și interconectate, pentru a face față provocărilor actuale și viitoare.

Consacrată prin lege

Comisia ajută la coordonarea activităților laboratoarelor vamale și la dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemelor informatice și a materialului de formare.

Unul dintre obiectivele pe care le urmărește Comisia Europeană atunci când propune taxe vamale este de a promova comerțul cu țările terțe, ținând cont în același timp de necesitățile economiilor statelor membre. Consiliul Uniunii Europene decide asupra taxelor vamale care se aplică și, împreună cu Parlamentul European, răspunde de supravegherea cooperării vamale dintre statele membre și dintre statele membre și Comisia Europeană.

Serviciile vamale cooperează cu autoritățile relevante pentru a garanta securitatea și siguranța cetățenilor și protecția mediului. Ofițerii vamali și autoritățile de resort sunt parteneri esențiali pentru Oficiul European de Poliție (Europol) în lupta împotriva criminalității organizate. De asemenea, colaborează cu Eurojust, rețeaua europeană a autorităților judiciare care asigură cooperarea la nivel european în cazurile penale și cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Tratatul de la Roma din 1957 a inițiat uniunea vamală ca bază esențială a Comunității. Astăzi, prevederile referitoare la libera circulație a mărfurilor se regăsesc în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (partea a treia, titlul II). Acestea interzic taxele vamale pentru mărfurile comercializate între statele membre ale UE și indică faptul că, de îndată ce se aplică un tarif vamal comun la granițele externe ale Uniunii, mărfurile trebuie să poată circula liber.

Politica comercială comună, contrapartidă a uniunii vamale, asigură întreținerea unor relații comerciale uniforme cu țările terțe și stă la baza regimului comun de import-export al UE.

Codul vamal al Uniunii (fostul Cod Vamal Comunitar) stă la baza gestionării uniunii vamale și este convenit de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Pe măsură ce se aplică noi proceduri și apar noi provocări, Comisia și autoritățile vamale naționale lucrează împreună la revizuirea diverselor proceduri de aplicare a Codului.

Garantarea siguranței și securității cetățenilor necesită, din ce în ce mai mult, dispozitive de înaltă tehnologie.

Conlucrarea Ofițerii vamali naționali lucrează împreună cu omologii lor din UE pentru a asigura buna circulație a mărfurilor, de la intrarea în vamă până la destinația lor finală. În UE sunt aproximativ 450 de aeroporturi internaționale, iar granița terestră de est a Uniunii se întinde pe aproape 10 000 de km, având 133 de puncte de frontieră rutiere și feroviare. La nivelul UE se depun constant eforturi pentru a asigura proceduri vamale mai bune și pentru a garanta că mărfurile care intră sau ies din Uniune sunt tratate la fel, indiferent de punctul vamal de intrare sau de ieșire.

S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

ilegal material nuclear sau dispozitive radiologice: în afară de efectele devastatoare directe ale unui atac, transportul și comerțul internațional ar fi întrerupte, acest fapt având consecințe enorme asupra economiei globale.

Controalele vamale pot contribui la combaterea terorismului și a criminalității organizate.

În trecut, rolul principal al serviciilor vamale din UE era de a colecta taxe vamale și taxe indirecte la import, cum ar fi accizele sau TVA-ul. Însă, în ultimii ani, aceste servicii au început să realizeze diverse controale suplimentare în materie de siguranță și securitate. Este vorba de siguranța produselor, riscurile alimentelor importate asupra sănătății și respectarea legislației de mediu și în domeniul veterinar. În ceea ce privește securitatea, agravarea amenințărilor atacurilor teroriste și internaționalizarea fenomenului de criminalitate organizată a conferit multe sarcini suplimentare serviciilor vamale. Mai mult, extinderile UE din 2004, 2007 și 2013, care au adus 13 noi state membre în sânul Uniunii, au reprezentat o nouă provocare și noi granițe terestre și maritime. Pe lângă faptul că verifică mărfurile, pentru a se asigura că acestea îndeplinesc standardele necesare, serviciile vamale se concentrează și pe bunurile contrafăcute, precursorii de droguri (substanțe chimice care ar putea fi transformate în droguri) și comerțul ilegal de specii rare și în pericol. Laboratoarele specializate oferă uniunii vamale expertiza științifică necesară pentru a stabili autenticitatea și originea produselor sau pentru a identifica natura substanțelor.

Cu toate acestea, pentru o utilizare optimală a resurselor limitate și pentru a evita întârzierile în trafic, controalele trebuie să fie practicate acolo unde eficiența lor este maximă, utilizând tehnici de gestionare a riscurilor. Cu ajutorul unor criterii stabilite pentru întreg teritoriul Uniunii, sistemele avansate de evaluare a riscurilor permit serviciilor vamale să identifice un transport care prezintă un risc ridicat, cu mult timp înainte ca acesta să ajungă la punctul de frontieră. Coordonarea la nivelul UE facilitează schimbul rapid de informații privind riscurile, garantând faptul că mărfurile refuzate la un punct de intrare pot fi detectate dacă s-ar încerca trecerea lor printr-un alt punct. În mod similar, ori de câte ori se identifică o tendință majoră de comerț ilegal, o acțiune comună din partea autorităților vamale este esențială pentru combaterea valului și pentru evitarea unei reapariții ulterioare.

Serviciile vamale se ocupă și cu traficul de animale, păsări și plante.

De asemenea, ofițerii vamali sunt implicați și în alte sarcini care le revin statelor membre, cum ar fi prevenirea pornografiei și combaterea comercializării de droguri ilegale și sprijinirea intervențiilor serviciilor de poliție și de imigrație, mai ales în lupta împotriva criminalității organizate. Pe măsură ce traficul se intensifică, este nevoie de mai multă eficiență, de exemplu prin utilizarea celor mai recente tehnologii de detectare, mai ales în cadrul controalelor de securitate care vizează transportul de mărfuri, pentru a combate reapariția amenințării teroriste cu care ne-am confruntat în ultimii ani. O atenție deosebită este acordată utilizării de containere cu scopul de a sustrage

Pentru a reduce timpul necesar pentru examinarea încărcăturii la punctele de trecere a frontierelor, pe mare și în aeroporturi, sunt utilizate echipamente neinvazive care utilizează tehnologii cu raze x și raze gamma: ofițerii vamali pot astfel vizualiza conținutul unui container fără să-l descarce.

V am ă

Verificări de vagoane (scanner de tren la frontiera dintre Ucraina și Polonia)

Comisia Europeană coordonează programe de twinning între vechile state membre și țările care au aderat recent la uniunea vamală. Acest lucru le permite administrațiilor vamale din noile state membre să contribuie la protejarea întregii Europene și nu numai a frontierelor lor naționale. Alte programe ajută la consolidarea procedurilor de control și asigură punerea lor în aplicare în țările candidate și în cele vecine. De asemenea, este esențială existența unei cooperări internaționale pe scară mai largă, pentru a proteja interesele cetățenilor europeni și a întreprinderilor europene peste tot în lume. Aspectele vamale sunt importante atunci când Uniunea Europeană încheie acorduri comerciale bilaterale cu țările terțe, cu scopul de a asigura și facilita comerțul internațional. Uniunea Europeană a semnat acorduri de cooperare vamală și de asistență administrativă reciprocă cu SUA, Canada, India, Japonia, Hong Kong, Coreea și China. Aceste acorduri simplifică și armonizează procedurile vamale, ceea ce reduce povara administrativă și costurile care le revin întreprinderilor europene. De asemenea, acordurile internaționale ajută la punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală și la combaterea fraudei.

Autoritățile vamale din țările UE și din câteva țări din afara UE efectuează periodic operațiuni vamale comune: acțiuni coordonate și specifice pentru a combate contrabanda sau frauda pe anumite rute comerciale. Oficiul pentru Lupta Antifraudă (OLAF) sprijină aceste operațiuni, mai ales prin furnizarea de analize strategice, prin punerea la dispoziție a unei platforme IT pentru schimbul de informații secrete în timp real și prin mobilizarea de investigatori și examinatori. Ocazional, operațiunile implică Europol, Interpol și Organizația Mondială a Comerțului (OMC). De asemenea, autoritățile vamale joacă un rol vital în colectarea de date statistice. Informațiile privind fluxul comercial îi ajută pe factorii de decizie europeni să identifice tendințele economice, iar datele culese sunt utilizate pentru a lua decizii privind necesitatea introducerii unor limite pentru produsele care ar putea face o concurență neloială bunurilor provenind din UE.

Examinarea produselor contrafăcute confiscate

Cooperare în Europa și nu numai

S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Serviciile vamale și cetățenii

Serviciile vamale văd ceea ce dumneavoastră nu puteți vedea.

pot afecta vederea și piese auto, inclusiv sisteme de frânare. Medicamentele contrafăcute prezintă un mare pericol - în 2013 acestea au reprezentat aproape un sfert din cele 36 de milioane de articole reținute în acel an, valoarea lor fiind estimată la circa 770 de milioane EUR. Cantitatea de mărfuri suspectate că ar încălca drepturile de proprietate intelectuală rămâne stabilă, peste două treimi din articolele reținute provenind din China. Un factor critic este extinderea comerțului electronic: peste 70 % din articolele reținute au fost expediate prin servicii de transport expres sau prin poștă. Și consumatorii pot ajuta UE să combată pirateria, refuzând să cumpere articole false. Cei care acceptă să cumpere mărfuri contrafăcute sunt de fapt complici la furtul de proprietate intelectuală, o infracțiune care produce victime. Comerțul cu mărfuri contrafăcute și piratate face ca producătorii articolelor originale să nu poată beneficia de profiturile lor legitime, descurajează inovarea și creativitatea și duce la pierderea de locuri de muncă. De asemenea, în mod indirect, poate finanța criminalitatea organizată.

Contrafacerea nu afectează numai mărfurile de lux din lumea modei. Serviciile vamale confiscă regulat produse de uz comun care ar putea reprezenta un pericol la adresa sănătății și siguranței cetățenilor, de exemplu articole de îngrijire a corpului, jucării, dispozitive electrice, ochelari de soare contrafăcuți care

De asemenea, autoritățile vamale protejează sănătatea publică prin întreprinderea de acțiuni de supraveghere a precursorilor de droguri. Este vorba de substanțe chimice utilizate în procesul de fabricare legală a produselor farmaceutice, a parfumurilor, a produselor

NUMĂRUL CAZURILOR ÎNREGISTRATE ȘI AL ARTICOLELOR CONFISCATE DE SERVICIILE VAMALE DIN UE ÎN PERIOADA 2007-2013 200 000 000 180 000 000

90 000

Numărul articolelor confiscate

80 000

140 000 000

70 000

120 000 000

60 000

100 000 000

50 000

80 000 000

40 000

60 000 000

30 000

40 000 000

20 000

20 000 000

10 000

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Cazuri

Articole

160 000 000

100 000 Numărul cazurilor înregistrate

V am ă

cosmetice, a îngrășămintelor și a uleiurilor. Acestea pot fi deosebit de periculoase dacă sunt manipulate de infractori pentru a servi la fabricarea de droguri, cum ar fi heroina, cocaina, ecstasy sau amfetaminele. Comerțul cu precursorii de droguri nu poate fi interzis, însă este monitorizat în UE și în cadrul inițiativelor internaționale, prin controale bazate pe măsuri de documentare și etichetare, precum și prin acordarea de licențe și înregistrarea operatorilor.

Trecerea frontierelor cu alcool și tutun Cu excepția vehiculelor noi și a sumelor foarte mari de bani în numerar, nu există limite pentru mărfurile care pot fi transportate de cetățenii care circulă în UE, atâta timp cât produsele cumpărate sunt pentru uz personal și nu pentru vânzare. Însă se aplică anumite reguli pentru alcool și tutun. Anumite țări vă permit să transportați peste limitele stabilite de UE pentru uzul personal. Puteți contacta autoritățile naționale. Dar, pentru a fi siguri că nu va trebui să plătiți taxe sau o amendă, se recomandă să transportați cel mult: —— —— —— —— —— —— ——

800 de țigarete, 400 de țigări de foi, 200 de trabucuri, 1 kg de tutun, 10 l de băuturi spirtoase, 20 l de vin alcoolizat, 90 l de vin (din care, cel mult 60 l de vin spumos), —— 110 l de bere. Aceste reguli nu se aplică călătorilor sub 17 ani, aceștia neavând dreptul de a transporta alcool sau tutun. Când călătoriți în interiorul UE, nu se aplică conceptul de cumpărături fără taxe (duty-free).

În slujba întreprinderilor În ultimii ani, Comisia Europeană a întreținut un dialog mai strâns cu întreprinderile. Acest lucru contribuie la simplificarea și armonizarea eficientă a procedurilor comerciale internaționale, în special a practicilor și formalităților utilizate pentru colectarea, prezentarea, comunicarea și procesarea datelor necesare pentru procedurile de import-export. Organizațiile de comerț sunt invitate periodic să participe la seminarii și grupuri de lucru, pentru a contribui la dezvoltarea de noi inițiative politice și legislative. Pentru ca serviciile vamale să nu fie nevoite să proceseze mărfurile în fiecare etapă a drumului lor către destinație, uniunea vamală armonizează procedurile pentru tranzitul vamal. Acest lucru permite suspendarea temporară a tarifelor, a taxelor vamale și a măsurilor de politică comercială care se aplică la import – astfel, formalitățile vamale se efectuează la destinație și nu în punctul de intrare. În mod similar, Comisia Europeană oferă consultanță cu privire la depozitarea în vamă, care îi permite proprietarului să stocheze mărfurile importate înainte de a plăti taxele de import sau de a le reexporta. În unele cazuri, este posibilă transformarea mărfurilor supuse controlului vamal în produse pentru care se achită o taxă la import inferioară, înainte de a le introduce în liberă circulație: banii economisiți contribuie la crearea sau menținerea activităților de procesare. Comisia Europeană lucrează în mod constant la actualizarea și automatizarea procedurilor, ajutând serviciile vamale să abandoneze formularele pe hârtie în favoarea unor rețele electronice integrate și să joace rolul de ghișeu unic pentru comercianți. Pe lângă faptul că introduce controale de securitate corespunzătoare, menite să asigure protecția pieței interne, programul de securitate vamală al UE permite o cooperare strânsă cu partenerii comerciali din lumea întreagă, pentru a securiza lanțurile internaționale de aprovizionare. Operatorii fiabili, care fac eforturile necesare pentru a securiza partea lor din lanțul de aprovizionare, pot solicita certificarea ca operatori economici autorizați și pot beneficia de proceduri mai simple.

S Ă

Î N Ț E L E G E M

Acest program este operațional începând din 2008. Statele membre pot acorda acest statut comercianților care îndeplinesc criterii stricte privind respectarea reglementărilor vamale, înregistrarea corespunzătoare a datelor, solvența financiară și, dacă este relevant, aplicarea unor standarde corespunzătoare de securitate și siguranță. Cu toate că acest statut nu le permite comercianților în mod automat să beneficieze de simplificările prevăzute în reglementările vamale ale altor state membre, aceștia pot fi autorizați să utilizeze simplificări dacă îndeplinesc cerințe specifice și fără o altă evaluare a criteriilor care au fost deja controlate, evitându-se astfel suprapunerea eforturilor.

Contribuția la bugetul Uniunii Europene

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Deoarece rezultă direct din aplicarea politicilor comune, acest venit este considerat venit al UE și nu „contribuție națională”. Acest aspect este important, întrucât cel care plătește taxe vamale nu este neapărat rezident al statului membru care le colectează. De aceea, este dificil să se aplice o colectare echitabilă, pe bază națională. În continuare, UE încheie acorduri bilaterale de liber schimb cu parteneri majori și este posibil ca acestea să acopere o mare parte din comerțul UE. Cu toate acestea, în contextul în care comerțul mondial se intensifică, nu există nicio îndoială că taxele vamale vor reprezenta în continuare o contribuție semnificativă la bugetul UE.

În ciuda faptului că, în prezent, pentru aproape trei sferturi din importurile către UE nu se plătesc taxe sau se plătesc taxe reduse (nivelul mediu este de numai 1,2 %), în 2012 au fost strânse 22 de miliarde de euro din taxe vamale. Statele membre rețin 25 % pentru a acoperi costurile de colectare, însă 16,3 miliarde de euro au revenit UE, reprezentând aproximativ 13 % din bugetul Uniunii. Taxele vamale reprezintă o parte semnificativă din resursele proprii „tradiționale” ale UE, alături de prelevările agricole și cotizațiile pentru zahăr.

Uniunea Europeană este una dintre principalele puteri comerciale: cota sa de piață pe plan mondial este mai mare decât cea a Chinei și este echivalentă celei a SUA.

V am ă

Perspective

Uniunea Europeană este și își propune să rămână în continuare una dintre cele mai deschise economii din lume. În perioada 1999-2010 schimburile comerciale cu restul lumii s-au dublat, UE devenind principalul partener comercial pentru 80 de țări, număr de patru ori mai mare decât cel al partenerilor SUA. Fiind o piață majoră, UE importă mai multe produse agricole din țările în curs de dezvoltare decât Australia, Canada, Japonia, Noua Zeelandă și SUA laolaltă. Uniunea vamală a UE trebuie să țină pasul.

Diferențele în materie de istorie, geografie și rute comerciale fac ca unele state membre să suporte povara în mod disproporționat, însă niciunul nu poate răspunde în mod eficient provocărilor globalizării acționând pe cont propriu. În 2013, Comisia a prezentat planuri pentru stabilirea unui serviciu mai robust și mai unificat până în 2020 prin realizarea procesului de modernizare, soluționând lacunele și reformând structurile de guvernanță și management ale uniunii vamale.

În 2003, a fost lansat un proces de modernizare a uniunii vamale, menit să introducă proceduri electronice – administrațiile vamale din unele state membre sunt clasate periodic printre cele mai bune din lume. Mai mult de 98 % din declarațiile vamale din UE au fost făcute pe cale electronică. Sunt necesare eforturi constante pentru a face față provocărilor viitoare. Serviciile vamale se confruntă cu un grad ridicat de globalizare în ceea ce privește comerțul, modelele și logistica de întreprindere, precum și criminalitatea și terorismul.

În acest context, un rol central va avea programul „Vamă 2020”, care se bazează pe inițiative similare din perioada 2007-2013. Programul a început în 2014 și se va derula pe o perioadă de 7 ani, dispunând de un buget de peste 500 de milioane de euro. Acesta va sprijini cooperarea dintre autoritățile vamale, facilitând crearea de rețele, inițierea de acțiuni comune și de cursuri de formare pentru personalul vamal. De asemenea, va finanța sistemele informatice pentru a sprijini crearea unui mediu vamal electronic paneuropean, care să permită schimbul de informații în timp real.

S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Informații suplimentare XX Informații mai cuprinzătoare despre uniunea vamală: http://europa.eu/legislation_summaries/customs/ index_ro.htm XX Fapte și cifre: http://ec.europa.eu/taxation_customs/customs/policy_issues/facts_and_figures/index_en.htm XX Mai multe despre politica comercială comună: http://europa.eu/legislation_summaries/glossary/commercial_policy_en.htm http://ec.europa.eu/trade/policy/policy-making/ XX Aveți întrebări despre Uniunea Europeană? „Europe Direct” vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11 http://europedirect.europa.eu

ISBN 978-92-79-41600-2 doi:10.2775/16975

NA-01-14-987-RO-C