Doers & Innovators 2013 by Vodafone

-1FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

-2-

-3FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

E D I T O RI A L

Cei care nu se mul]umesc s` viseze

O colec]ie de oameni care inoveaz`

Webstock 2013 este despre cei care fac [i inoveaz`. Despre cei care nu se mul]umesc s` î[i doreasc` sau s` viseze la reu[it`, ci g`sesc mijloacele [i uneori scurt`turile pentru a transforma o idee, o abilitate, o pasiune, într-o afacere sau o voca]ie.

Vodafone a lansat de curând o campanie de brand despre românii cu ini]iativ`, aducând în fa]a publicului dou` exemple cât se poate de reale: Ghi]` Ciobanul [i antreprenorul de la floridelux.ro. Campania are succes pentru c` e autentic` [i construit` cu umor, pe filonul românesc. F`când leg`tura \ntre campania Vodafone [i Webstock, vedem c` ambele \ncearc` s` scoat` la iveal` români care au ar`tat c` se poate! Oameni care ne inspir`, mul]i dintre ei cuprin[i \n c`rticica noastr`, al]ii probabil ne[tiu]i, dar nu mai pu]ini importan]i. Le mul]umim c` exist` [i c` sunt al`turi de noi!

Sunt oameni care au început de tineri.

Sunt oameni care s-au reinventat dup` ce au cunoscut succesul. Sunt oameni în pozi]ii de top. Sunt oameni care cuceresc pie]e mondiale. Sunt oameni care au pus mult suflet în munca lor. Ei sunt o parte dintre cei care inoveaz` [i fac lucrurile s` se întâmple ast`zi în România. Ruxandra Predescu a strâns în acest mic volum 15 pove[ti de succes din domenii variate, antreprenoriat, management, social [i cultur`, care s` ne inspire la Webstock. Dac` v` întreba]i ce au ace[ti oameni în comun, afla]i c` to]i sunt preocupa]i de ceea ce se întâmpl` în [i cu ]ara asta, la nivel de educa]ie, la nivel de investi]ii în oameni. {i to]i vorbesc despre importan]a comunit`]ilor, a[a cum [i Webstock este o oglind` a lucrurilor frumoase din mediul online. Sper s` v` plac` demersul nostru.

Lidia Solomon Corporate Communications Director, Vodafone România

Cristian Manafu Managing Partner, Evensys

-4-

EDITORIAL

2

Teodor Frolu

20

Sergiu Biri{

4

Prof. Dr. Margit {erban

22

Mirela Bucovicean

6

Andreea Bor}un & Alexandru Ion

24

Marius Dosinescu

8

Tudor Giurgiu

26

{erban Enache

10

Viorel Ili{oi

28

Bobby Voicu

12

Marius Manole

30

IÑaki Berroeta

14

Irina Margareta Nistor

32

Markus Lause

16

Chris Simion

34

interviuri realizate de RUXANDRA PREDESCU Î PRINTRERANDURI.EU

-5-

FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

Cuprins

A n t r e p r e n o r i at

FOTO: ARHIV~ PERSONAL~

Am încercat, am pus pasiune [i au venit rezultatele Sergiu Biri[

CEO Zonga, Fondator Trilulilu Sergiu Biri[ a pariat pe divertisment, comunit`]i [i muzic`. {i a reu[it dou` proiecte care sunt extrem de apreciate de utilizatori [i partenerii de afaceri.

Cum a început Trilulilu? Trilulilu a început cu o echip` de tineri foarte pasiona]i de design & development [i care î[i doreau s` aib` un proiect propriu. Am început cu mult entuziasm [i f`r` s` ne “batem capul” cu vreun business plan. Pur [i simplu am încercat, am pus pasiune [i pân` la urm` au venit [i rezultatele.

Cum a fost când ai f`cut primul milion?

Extraordinar! Vorbim de primul milion de... utilizatori, bineîn]eles! Ne bucur`m c` am putut s` cre`m un loc unde atât de mul]i utilizatori s` se simt` bine [i s`-[i fac` noi prieteni.

Sunt proiectele speciale, personalizate pentru clien]ii de publicitate, viitorul sau doar o mod` trec`toare? Da, cred c` proiectele speciale sunt viitorul, pentru c`

advertiserii caut` întotdeauna ceva nou prin care s` se diferen]ieze sau cu care s` ias` în eviden]`. Cred c` bugetele investite în online vor cre[te în continuare, dar c` va cre[te [i mai tare felia alocat` proiectelor speciale.

Dup` Trilulilu ai pornit Zonga, tot un proiect de succes. Ai vreo re]et`? Nu cred c` exist` o re]et`, dar e foarte important s` ai un produs bun, pe care utilizatorii s` î[i doreasc` s` îl foloseasc`, s` cau]i toate metodele posibile prin care acest produs aduce valoare clien]ilor, partenerilor [i businessului în sine. Apoi totul depinde doar de mult` munc`, perseveren]` [i investi]ii în îmbun`t`]iri continue, marketing [i orice altceva ar putea duce la atingerea obiectivelor.

Dac` e pe Internet e gratis? Percep]ia general` este c` da, îns` acest lucru se va schimba treptat, odat` cu maturizarea pie]ei [i schimbarea mediului legislativ.

Pentru un business care pune la dispozi]ie

-6-

con]inut, îns`, acesta cost`, iar costurile, de multe ori, nu pot fi sus]inute doar prin publicitate. M` bucur c` sunt din ce în ce mai multe businessuri online care ofer` servicii sau con]inut pl`tit pentru utilizatori, deoarece publicul trebuie s` înceap` s` perceap` valoarea acestor alternative pl`tite. Doar a[a se poate cre[te [i educa pia]a. În ambele proiecte a]i reu[it s` ave]i nu utilizatori ci comunit`]i. Alt secret?

Secretul nu mai este secret: f`r` o parte de socializare, de comunitate, orice proiect va avea dificult`]i s` creasc` atragând mul]i utilizatori. Zonga [i Trilulilu sunt dou` proiecte de divertisment [i e mult mai distractiv s` te distrezi împreun` cu prietenii. Întâi online, apoi online [i mobile. Ce urmeaz`? Pe termen lung ne dorim doar s` fim acolo unde este [i utilizatorul. Dac` acesta consum` con]inut de pe mobil, s` fim acolo, dac` pe TV, s` fim [i acolo!

-7FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

A n t r e p r e n o r i at

FOTO: C~t~lin Opri}escu

Cred în capacitatea oamenilor de a face lucruri bune Mirela Bucovicean Fondator, Molecule F Mirela Bucovicean a început prima ei afacere cu haine la vârsta la care al]ii abia înv`]au cum s` se asorteze corect. Între timp, a terminat dou` facult`]i, a lucrat în pres`, publicitate [i asigur`ri, iar acum face performan]` cu [i pentru industria de fashion design din România via Molecule F. Ce te-a îndemnat s` intri în aventura antreprenoriatului înc` din liceu? Ini]ial, îmi ajutam mama într-o mic` afacere cu import de haine pe care o pornise dup` ’89, dar dup` asta am dezvoltat un mic atelier, care a crescut [i a tot crescut. {i în acela[i timp erai [i elev` în clasa de elit` a unui liceu de prestigiu din Bucure[ti. Da. Aveam 16 ani [i, practic, trei joburi.

Ai lucrat în multe domenii. Fugi de rutin`? Îmi schimb domeniul de activitate la câ]iva ani, am nevoie de provoc`ri dar [i vreau s` înv`] mereu lucruri noi.

Ce ai înv`]at odat` cu Molecule F? C` moda e un business, înainte de toate, [i trebuie s` r`mâi alert 24/24 pentru c` lucrurile evolueaz` foarte rapid. Noi nu vindem haine, vindem design, iar responsabilitatea este dubl`: atât fa]` de clien]i cât [i fa]` de designeri.

E o industrie grea? Da, mai ales c` noi ne-am asumat [i acest rol de promotori ai creatorilor români de mod`, dar [i unul educativ, dac` vrei, mai mult decât responsabilitatea de a oferi ni[te lucruri frumoase cu o etichet` anume. Molecule F nu e un simplu magazin, e o platform`, e o declara]ie!

Ai reguli? S` lucrez cu cei mai buni e una dintre reguli, pentru c` experien]a colaboratorilor te ajut` [i pe tine s` excelezi ca manager. O alt` regul`, dar una care duce sigur spre e[ec, e s` încerci s`-i mul]ume[ti pe to]i. Nu se poate. Î]i cuno[ti calea, mergi pe ea. Nu po]i s`-i faci ferici]i pe to]i.

-8-

Cum e privit` moda în România? Au ap`rut stili[ti, shopping personalizat, încep s` se educe gusturile [i la noi.

Pari un antreprenor optimist... Chiar sunt. Cred în capacitatea oamenilor de a face lucruri bune, iar optimismul meu e justificat când m` uit în jur [i v`d c` se construiesc [i proiecte bune, durabile. Doar c` mi-ar pl`cea o sus]inere mai important` pentru proiectele care ajut` [i promoveaz` valori române[ti.

Cum ]i-a schimbat ]ie stilul vestimentar Molecule F? M` îmbrac mai bine, cump`r mai pu]in, aleg mai atent [i nu mai cump`r pentru etichet` ci pentru design.

Ai vreun sfat în sensul `sta? O s`-l citez pe Ovidiu Buta care spune c` “atunci când crezi c` e[ti gata s` ie[i pe u[`, uit`-te la oglind` [i renun]` la un sfert din accesorii”.

Cu simplu nu ai cum s` gre[e[ti!

-9FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

A n t r e p r e n o r i at

Nu mai suntem doar o flor`rie online Marius Dosinescu FOTO: ARHIV~ PERSONAL~

CEO & Founder, FlorideLux.ro

De 10 ani, afacerea lui Marius Dosinescu pune zâmbete pe fe]ele oamenilor, fiindc` jobul lui [i al echipei sale este s` trimit` flori [i alte cadouri prin intermediul magazinului online Flori de Lux. De ce „flori de lux”? Când am pornit acest proiect, ne-am propus servicii de top iar asta, la momentul respectiv, p`rea un lux pe pia]`. Tot ce am f`cut în ace[ti zece ani s-a f`cut cu respectarea acestui principiu, toate ideile, toate inova]iile.

Sunt florile un lux? Dac` te referi strict la pre], nu sunt, ba chiar dimpotriv`.

Uneori vindem sub pre]ul corect. Dar într-o anumit` m`sur` gestul de a d`rui flori pare u[or desuet. Ca s` te bucuri de o floare î]i trebuie un r`gaz, oricât de mic, iar noi tr`im acum în mare vitez`. {i, cu toate astea, voi cre[te]i constant ca business. Cre[tem pentru c` nu renun]`m la calitatea serviciilor dar, în acela[i timp, venim mereu cu ceva nou. Uite, cel mai

recent exemplu este Flor`ria digital`, proiectul dezvoltat cu Vodafone. Vezi buchetul, trimi]i un SMS [i gata! Ai f`cut o surpriz` [i o bucurie cuiva drag!

Nu exist` tenta]ia de a renun]a la asemenea bucurii în vremuri de criz`?

Ba da. Se ofer` cadouri practice sau chiar bani, dar o femeie o s` ]in` minte mai degrab` un buchet impresionant decât un parfum. E [i o chestiune legat` de educa]ie.

Odat` ce ai v`zut acas` c` se ofer` flori, o s` faci [i tu acela[i lucru.

Ce înseamn` s` inovezi în acest domeniu?

Noi am extins oferta, am ad`ugat, printre altele, brazi [i decora]iuni de Cr`ciun, [i urmeaz` s` deschidem flor`rii offline în majoritatea ora[elor din ]ar`. De asemenea, ne-am orientat c`tre mediul business, cu colec]ii florale noi în fiecare sezon, dar [i cu Promo Flowers, un recipient special pentru flori [i aranjamente, dar pe care putem inscrip]iona [i mesaje promo]ionale.

- 10 -

Cât e de greu s` faci o afacere înfloritoare din flori? Noi nu mai suntem doar o flor`rie online ci un grup care se specializeaz` pe industria de gifting, aceasta este direc]ia spre care ne îndrept`m. Sigur, florile r`mân extrem de importante, dar ne ne extindem constant oferta [i serviciile.

E greu, pentru c` florile sunt un produs perisabil, dar am construit o structur` care func]ioneaz`.

Cât conteaz` resursa uman`? Foarte mult. {i e important c` a fost introdus` în COR profesia asta, „decorator floral”, nu horticulor sau ce variante mai erau pân` acum. Se calific` la cursuri specializate sau la locul de munc`, în func]ie de atribu]iile fiec`ruia. Î]i aminte[ti momente în care ai sim]it c` merit` s` te lup]i pentru afacerea asta?

Sigur. Mai ales când ne-am adus contribu]ia la declara]ii de dragoste sau cereri în c`s`torie! Cum s` nu te lup]i pentru bucurii de genul `sta?

- 11 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

A n t r e p r e n o r i at

FOTO: ARHIV~ PERSONAL~

Pia]a avea nevoie de ceea ce aveam noi de oferit {erban Enache

Co-fondator & CEO, Dreamstime Arhitect la baz`, {erban, împreun` cu Drago[ Jianu, partenerul s`u, au pornit o firm` de web design, dar succesul global a venit odat` cu Dreamstime, un site de stock photography „Made in Romania”.

Cum a ap`rut Dreamstime? Dintr-o nevoie a noastr` de fotografii bune pentru proiectele Archiweb, dar unele mai ieftine decât ce g`seam pe pia]`. A[a c` am început s` le fac eu, cu aparatul nostru, unul foarte scump la vremea aia, dar cu senzor de numai 2 MP. Când s-a strâns o arhiv` de câteva sute de imagini, am decis s-o oferim [i altora. {i, zece ani mai târziu, sunte]i locul doi în lume în aceast` industrie. Locul doi ca num`r de utilizatori, deocamdat`. Am ap`rut atunci când pia]a avea nevoie de ceea ce aveam noi de oferit – atât agen]iile cât [i fotografii - [i într-un moment propice, când pre]urile la hosting sc`zuser` semnificativ iar camerele foto deveneau mai bune [i mai ieftine.

Asta a fost cheia succesului? Am crescut organic, cu profitul reinvestit constant, f`r` s` ne oprim din inovat, [i, mai ales, construind o comunitate. Dar nu ne gândeam c` o s` ajungem s` ne m`sur`m cu cei mari [i, pe cei mai mul]i, chiar s`-i dep`[im.

De ce nu a]i ales modelul existent de business din domeniu, cel cu pre]uri mari?

Am \nteles c`, la momentul respectiv, fotografiile noastre nu se comparau, calitativ, cu cele care erau oferite la pre]uri de câteva sute de euro iar pia]a era \nchis` majorit`]ii fotografilor. A[a c` am realizat o comunitate deschis` oricui, cu pre]uri foarte mici, de un dolar, pentru orice imagine. Era tentant pentru fotografi, era tentant [i pentru cump`r`tori, iar calitatea imaginilor s-a \mbun`t`]it constant.

Cum v-a]i promovat? Aproape deloc în primul an, un produs bun se vinde singur.

Ne-am bazat pe o promovare viral`, dar am fost aten]i s` p`str`m un echilibru

- 12 -

constant între cump`r`tori [i fotografi. Am crescut împreun`. Dupa asta am \nceput sa test`m tehnici de promovare [i am creat primul program de afiliere din industrie, pentru a recompensa [i motiva utilizatorii.

Cum e cu protejarea drepturilor de autor?

E o problem` [i, dac` vrem s` mai avem o industrie, ar trebui s` facem un efort comun. Mul]i cred c` orice imagine f`r` watermark prezent` pe Internet poate fi folosit` dac` e men]ionat` sursa [i c` motoarele de c`utare furnizeaz` con]inut filtrat, dar nu e a[a. Noi suntem foarte aten]i la capitolul `sta, e o obliga]ie asumat` fa]` de comunitatea Dreamstime.

Este o preocupare [i în industrie? Este, dar trebuie g`sit` o solu]ie de mijloc.

Nu po]i s` vii [i s` spui „Gata, de azi tot con]inutul pus online trebuie pl`tit”. Dar motorul de c`utare nu ar trebui s` devin` furnizor de con]inut, a[a cum se întâmpl` acum. Exist` o responsabilitate [i acolo, trebuie asumat`.

- 13 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

A n t r e p r e n o r i at

Un business serios f`cut din joac` Bobby Voicu FOTO: ARHIV~ PERSONAL~

Co-fondator, Mavenhut

Bobby Voicu e un nume foarte cunoscut în online-ul românesc ca blogger, organizator de evenimente sau consultant.

De un an [i jum`tate, îns`, împreun` cu partenerii s`i, Elvis Apostol [i Cristi Badea, a pornit MavenHut, un start-up unde se joac`! La propriu!

Cum a ap`rut ideea Solitaire Arena? Totul porne[te de la faptul c` noi am vrut s` facem jocuri cu adversar în timp real dar jocuri simple. Ne-am gândit la Solitaire, pentru c` toat` lumea [tie jocul. Ne a[teptam s` prind`, dar nu ne a[teptam s` aib` atâta succes.

O s` r`mâne]i pe re]eta asta, a jocurilor clasice? Da, e diferen]iatorul nostru.

Lu`m jocurile clasice, single player, [i le transform`m în variante multiplayer în real time.

Dar odat` cu succesul vostru nu pot prelua [i al]ii ideea? Ba da, dar nu ne facem griji legat de asta. Oricum, toate

jocurile sunt reinterpret`ri ale unora mai vechi. Mecanica de joc nu se poate patenta, altfel n-am mai avea nici un joc nou. Iar companiile mari, care ar putea fi privite ca o amenin]are, prefer` jocurile complicate, unde au experien]` [i utilizatori.

Practic conteaz` ce aduci în plus, iar asta e unic. Exact. Principiul de joc Angry Birds, de exemplu, nu e nou, dar ei au construit o poveste în jurul trasului cu pra[tia [i a[a au avut succes.

Cât` lume de joac` Solitaire Arena?

Aproape dou` milioane de oameni, iar num`rul lor a crescut foarte repede. În gamming evolu]ia este geometric`, cu cât e audien]a mai mare, cu atât cre[te mai repede. În luna august s-au jucat cinci mii de ani de Solitaire Arena!

Ave]i un joc nou, Mahjong Arena. Solitare r`mâne a[a cum e? Nu, continu`m s`-l dezvolt`m, s` ad`ug`m chestii noi, op]iuni, organiz`m competi]ii.

- 14 -

Spune-mi ceva despre acest trio care a înfiin]at MavenHut. A ap`rut odat` cu [ansa de a merge la un bootcamp, [i neam dus chiar cu Solitaire Arena, dar cu o versiune mult mai complicat`, [i am primit finan]area de jum`tate de milion de euro.

Suntem complementari: Cristi gânde[te jocurile, Elvis se ocup` de programare, iar eu m` ocup de partea de business.

Ce-ai înv`]at în bootcamp, la Dublin?

Multe, dar cel mai mult mi-a pl`cut c` ei încep cu „How can I help?”, indiferent dac` pot sau nu s` te ajute. Noi suntem prea închi[i când vine vorba de business.

E greu s` faci business din joac`? Am înv`]at în aproape doi ani de gamming cam cât în ceilal]i [apte de online. Joc mai multe jocuri, dar m` distrez mai pu]in, pentru c` m` uit la cum sunt construite mecanismele [i a[a mai departe.

Gammingul e un business foarte competitiv.

- 15 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

Ma n ag e m e n t

Jobul nostru este s` democratiz`m comunicarea mobil` FOTO: vodafone

Iñaki Berroeta

CEO, Vodafone România Iñaki Berroeta are experien]` extins` în telecom, nu doar în mai multe ]`ri, dar [i în multe departamente. A trecut pe la tehnic, sales, marketing, new markets, practic, a realizat un tur complet al acestui business. De trei ani, îns`, investe[te timp [i încredere în România.

Cu experien]a ta atât de variat`, cum reu[e[ti s` nu faci [i micromanagement?

Nu e atât de greu. Un CEO nu poate s` fie fa]` în fa]` cu opt milioane de consumatori ci trebuie s` se ocupe de ansamblul afacerii. {i trebuie s` ai încredere în echipa cu care lucrezi.

Resursa uman`, deci, e nepre]uit`.

Absolut. Trebuie s` selectezi cu aten]ie, apoi s` organizezi oamenii în cel mai bun mod. Ei sunt cei care trebuie s` ia [i s`-[i asume deciziile, altfel nu func]ioneaz`. E imposibil s` concentrezi totul la CEO, mai ales pentru un business de m`rimea asta, îns` oricum e foarte important ca oamenii s` nu fug` imediat la [ef, cu orice.

Care crezi c` este menirea Vodafone, ca business? Cred c` jobul nostru este s` democratiz`m comunicarea mobil`, s` oferim oamenilor posibilitatea de a comunica, prin variate mijloace, si s` facem ca asta s` fie la îndemâna cât mai multor oameni. Comunicarea î]i schimb` via]a personal` [i pe cea profesional`.

Acum, cu 10 euro, po]i vorbi oricând [i cu oricine o lun` întreag`.

Faptul c` ai trecut prin mai multe departamente în aceast` industrie e datorat fugii de rutin` sau dorin]ei de a înv`]a? Au fost mi[c`ri de carier`, de fapt, dar [i dorin]a de a \nv`]a. Am început \n departamentul tehnic [i, dup` asta, am vrut s` [tiu mai mult despre fiecare mecanism al businessului. Iar ce fac acum îmi place foarte mult, sunt mul]umit cu ceea ce fac [i cred c` înc` pot avea o contribu]ie aici, acum.

{i responsabilitatea? Avem o mul]ime de responsabilit`]i: în primul rând clien]ii, apoi ac]ionarii, angaja]ii, pentru c` noi investim în echip` [i, nu în ultimul rând, s` contribuim la o societate mai bun` acolo unde suntem prezen]i, s` sprijinim comunitatea. Exist` [i Funda]ia Vodafone, dar nu ne limit`m doar la asta.

Cum ]i se pare pia]a din România? Tân`r`, ceea ce înseamn` c` are poten]ial. A fost o cre[tere major`, iar asta a f`cut loc pentru oportunit`]i dar [i pentru oportunism, iar apoi a venit criza, dar acum, îns`, cred c` e vremea pentru maturizare [i pentru planuri pe termen mai lung.

Comunic`m mai mult dar, în realitate, comunicarea prin mobile sau internet nu ne îndep`rteaz` unii de al]ii? Eu cred c` aceste dou` forme trebuie s` se completeze, nu s` se exclud`.

În ce ai alege s` investe[ti în România?

A[ investi într-un business f`cut de tineri, care s` îmbine tehnologia [i inova]ia, sunt resurse umane foarte bune pentru asta în România.

- 16 -

- 17 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

Ma n ag e m e n t

O corpora]ie format` din antreprenori Markus Lause FOTO: vodafone

Chief Commercial Officer Enterprise Business Unit Director, Vodafone RomÂnia

În 1994, pe vremea dial-up [i cu mult înainte de apari]ia Facebook sau Google, Markus Lause, un tân`r student german la Economie, pornea într-o aventur` antreprenorial` pe Internet: party.de, un portal pentru tineri. Dup` succes [i exit, [ase ani mai târziu, s-a îmbarcat într-o alt` aventur`, de data asta al`turi de o multina]ional`.

Dup` confirmarea succesului ca antreprenor, a fost dificil s` te adaptezi într-o corpora]ie? Nu, pentru c` îmi doream s` lucrez în afara ]`rii, s` cunosc al]i oameni [i alte pie]e, iar Vodafone mi-a oferit exact aceast` provocare. {i, mai mult, e genul de companie în care lucrez în continuare ca un antreprenor. Dac` e[ti convins c` ai o idee bun`, un produs, o aplica]ie sau un proces, prime[ti un buget, îl argumentezi, prezin]i un business plan, ai o echip` al`turi de tine, instrumente, responsabilitate, dar ai, în plus, [i suportul unui brand global. Altfel, nu e mare diferen]`.

Cum ai perceput importan]a comunic`rii în fiecare dintre ]`rile în care ai lucrat?

E o chestiune ce ]ine de luarea deciziilor în func]ie de informa]iile pe care le ai. În Suedia, de exemplu, deciziile implic` pe toat` lumea [i, la fel, asumarea responsabilit`]ilor. În Germania exist` o ierarhie [i este respectat`, iar în Italia depinde de partenerii de dialog. În România se pare c` mul]i vor s` fie implica]i în procesul decizional, dar mai pu]ini doresc s`-[i asume [i responsabilitatea care decurge din asta. {i în ceea ce prive[te nevoile de comunicare ale oamenilor? Aici nu prea mai exist` diferen]e [i e clar c` internetul se impune ca mediu de comunicare.

Aceasta este [i motivul pentru care toate ofertele noastre au acum incluse [i date, e un trend global în companie. Totodat`, oamenii vor s` [tie c` nu pl`tesc mai mult pentru ceva ce nu au nevoie. De aici [i noile oferte pe care le-am inclus \n Vodafone RED.

- 18 -

Germanii sunt percepu]i ca extrem de riguro[i. Cum se împac` acest lucru cu stilul românesc, oarecum mai boem?

Foarte bine, cred, e ca un schimb. Apreciez deschiderea [i dedica]ia pe care le-am g`sit aici, iar eu încerc s` combin aceast` creativitate cu un plan concret de ac]iune.

Cum ]i se pare mediul românesc de lucru?

Oamenii sunt foarte mândri de locul în care lucreaz`, iar asta genereaz` emo]ii.

Unele bune, constructive, în cele mai multe cazuri, dar [i unele mai pu]in bune, e drept, pentru c` aici mediul este mult mai competitiv. Ar fi o [ans` pentru economia româneasc` dac` aceast` competi]ie ar l`sa mai mult loc spiritului de echip`, a[a cum se înâmpl` în Germania, de exemplu.

Ce ai spune antreprenorilor din România?

C` nu e o ru[ine s` gre[e[ti uneori, fiindc` a[a înve]i cel mai bine.

Care sunt modelele tale în business?

Richard Branson. {i tat`l meu.

- 19 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

social

FOTO: ARHIV~ PERSONAL~

Când combini emo]ia [i creativitatea po]i ob]ine lucruri m`re]e Teodor Frolu Arhitect Partener la DC Communication, una dintre cele mai importante agen]ii de comunicare din România, dar preocupat de dezvolt`ri urbane – [i nu numai – armonioase. The Ark, Rowmania [i brandul Patzaikin, Târgul ]`ranului sau Central Bucure[ti, planul integrat de dezvoltare urban`, sunt doar câteva proiecte în care este implicat Teodor.

exemplu, construim un model de proiect, ceva ce poate fi în]eles, asimilat [i dat mai departe. De[i are [i component` economic`, nu profitul este motorul. E un proces de schimbare [i înv`]are. {i dac` nu comunici corect, ri[ti ca acest demers s` devin` inutil sau mult prea complicat, de aici modelul nu poate fi multiplicat [i nu mai are impact \n microeconomia local`.

Cum se leag` arhitectura de comunicare?

România are nevoie de câteva ingrediente de baz`: reputa]ie [i încredere în propriile for]e, iar acestea sunt organic legate între ele. La DC construim reputa]ii [i încredere, adic` valoare ad`ugat` pentru orice proiect. |n general proiectele mele au dou` constante : sunt \n parteneriat [i urm`resc un impact pozitiv [i multiplicabil.

Unde e România ast`zi? Suntem, istoric, la o intersec]ie de mari imperii [i culturi, [i avem \n sånge „descurc`real`”. Asta poate s` însemne flexibilitate [i adaptabilitate, [i, într-un mediu bun, inova]ie. Într-un mediu r`u, îns`, devine oportunism. Românul are idei dar am pierdut conectarea la pia]a real`, global`,

Cât de important` e comunicarea? Este esen]ial` în ceea ce am pornit noi s` facem, remodelare urban` [i modelarea unor comunit`]i. E chiar mai important` decât partea financiar`. În Delt`, de

Are idei, dar e mai boem, a[a... Depinde foarte mult cum vezi [i cum folose[ti asta.

Când combini creativitatea [i emo]ia po]i ob]ine lucruri m`re]e. Iar trendul global indic` modele de business în care aceste dou` elemente sunt puse în context corect.

- 22 -

Comunicare, creativitate, inova]ie [i...?

Comunitate. Noi ne gândim la un proiect dar el nu poate s` existe f`r` implicarea comunit`]ii care este, prin comunicare, parte integrant` [i contributor direct.

Comunicarea, în]eleg, este mai important` decât banii, dar în antreprenoriat este vorba [i de bani... Toat` lumea spune c` un antreprenor are ca obiectiv s` fac` bani, dar eu cred c` e mai important s` construie[ti un business care aduce plus valoare la ceva de care pia]a are nevoie, [i a[a vin [i banii. La noi se cam face business, nu antreprenoriat.

Care e cea mai mare provocare? Acum, pia]a, care e în permanent` schimbare.

E o perioad` fluid`, riscurile sunt mari iar antreprenorii au repere mai pu]ine, sunt mai vulnerabili. {i devine greu s` construie[ti acum planuri pe termen lung.

Noi gândim acum în termeni de obiective, nu în orizonturi de timp .

- 23 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

social

Trebuie s` dai \napoi ceva ]`rii tale Prof. Dr. Margit {erban FOTO: ARHIV~ PERSONAL~

Manager Clinica III Pediatrie, Timi{oara Onco-hematologie {i Transplant Medular

Profesor universitar [i medic primar cu patru specializ`ri: pediatrie, hematologie, oncologie [i imunologie, Margit {erban este [i copre[edinte fondator al Funda]iei [i Clinicii „Cristian {erban”. De numele ei sunt legate o serie de transplanturi medulare efectuate în premier` în România [i multe de vie]i de copii salvate.

Care e secretul, cum reu[i]i s` face]i toate aceste minuni? Ordine, munc`, disciplin`. Sunt cele trei reguli dup` care am fost educat` de bunica mea [i de la care nu mi-am permis s` abdic nici m`car atunci când am trecut prin cea mai cumplit` tragedie a unei mame.

Ce v` motiveaz` cel mai mult acum?

Sunt multe mame în situa]ia de a-[i pierde copilul eu [tiu ce înseamn` asta. Am decis atunci c` nu am voie s` renun], c` locul meu este aici [i trebuie s` fac tot posibilul [i chiar imposibilul pentru ca alte mame s` nu treac` prin aceast` tragedie.

Putea]i s` pleca]i afar`, s` lucra]i în condi]ii mult mai bune... Puteam, dar eu cred c` trebuie s` întorci ceva ]`rii tale pentru educa]ia primit`, e o chestiune de minim` moralitate. Prin urmare, am adus str`in`tatea aici. Foarte mult din ceea ce este realizat în aceast` clinic`, aparatur`, specializ`ri pentru medici, chiar construc]ia în sine, nu s-ar fi putut face f`r` ajutor substan]ial din Austria [i Germania.

Cum îi motiva]i pe cei cu care lucra]i?

Salariile din spitalele române[ti sunt mici... Satisfac]ia unui diagnostic corect pus, în condi]iile unor resurse limitate, conteaz` mult. Pu]ine lucruri se pot compara cu mul]umirea unor p`rin]i atunci când copilul lor iese victorios din lupta cu leucemia sau cancerul. Îns` pierdem personal medical, pentru c`, dincolo de satisfac]ia asta, fiecare trebuie s` tr`iasc`. {i totu[i medicina e înc` o specializare c`utat` de tinerii români. Da, este, dar mai

- 24 -

ales pentru c` înva]` aici carte [i pe urm` pleac` s` profeseze în afara ]`rii. E un mare of al meu!

Export`m [i bani mul]i pentru servicii medicale... Da, de[i ar fi mult mai normal ca to]i ace[ti bani s` r`mân` în ]ar`.

Suntem perfect capabili s` facem în ]ar` ceea ce se face afar`, doar c` resursele noastre sunt limitate.

Dar face]i performan]` medical` aici, la clinic`. Da, pentru c` am reu[it s` realizez o re]ea foarte bun` de contacte medicale în afara ]`rii. Îns` asta cere timp pentru coresponden]`, pentru participare la congrese [i a[a mai departe, timp în care nu sunt la clinic`, lâng` copii.

Cum sunt copiii dumneavoastr`, doamn` doctor? Sunt admirabili. Mai ales cei mici te impresioneaz` cu t`ria lor de a lupta, cu faptul c` accept` efectele secundare ale tratamentelor [i se plâng mult mai pu]in decât adul]ii.

- 25 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

cultur~

FOTO: Andrei d~sc~lescu / Matei Bu}~

Tot ceea ce înv`]`m unii de la al]ii nu poate fi cuantificat!

Andreea Bor]un & Alexandru Ion Co-Pre{edin}i Ideo Ideis Andreea Bor]un [i Alexandru Ion au pornit un festival de teatru la Alexandria pe vremea când înc` erau elevi [i jucau în trupa liceului. Opt ani mai târziu, Ideo Ideis a devenit, mai mult decât un festival, o platform` de educa]ie alternativ` prin teatru. Î]i trebuie un curaj nebun sau incon[tien]` s` organizezi un festival la vârsta voastr` de atunci? Andreea: Concret, î]i trebuie multe. Nici noi nu [tiam clar ce începem!

Dar, înainte de toate, cred c` ai nevoie de determinare. Alexandru: Nou` ne lipsea mai mult teatru acolo, la Alexandria, a[a c` am decis s` aducem trupe de liceu din toat` ]ara. Un festival ni s-a p`rut lucrul cel mai firesc.

Cât e de greu s` face]i rost de bani pentru fiecare edi]ie? Andreea: Pentru noi e un proces normal aceast` goan` dup` buget.

E adev`rat, îns`, c` avem suport local, f`r` asta nu [tiu cum ne-am descurca.

Alexandru: Festivalul [i bugetul au crescut

de la an la an, dar s` adun`m suma necesar` e la fel de dificil. A[ zice c` st`m chiar bine!

Ce înseamn` educa]ia alternativ` prin teatru? Andreea: Te vezi [i te în]elegi mai bine pe tine, în primul rând, [i, astfel, ajungi s` ai o rela]ie mai bun`, mai clar` [i mai a[ezat` cu ceea ce se întâmpl` în jur.

Alexandru: Sistemul educa]ional de stat, a[a cum îl [tim, nu pune accent pe elevi, ci presiune. Noi îndep`rt`m presiunea asta [i îi responsabiliz`m, în acela[i timp. Iar lor le place!

Care sunt satisfac]iile antreprenoriatului cultural? Andreea: În cazul nostru, faptul c` facem ceva concret pentru ca to]i ace[ti copii s`-[i doreasc` s` fac` mai mult cu ei, cu lumea, în general. Alexandru: Tot ceea ce înv`]`m unii de la al]ii nu poate fi cuantificat, la fel cum nu se poate socoti nici satisfac]ia pe care o ai atunci când vezi c` participan]ii se transform`, se deschid, comunic`.

- 26 -

De ce ar investi companiile în acest tip de educa]ie, în evenimente culturale?

Andreea: Pentru c` au o responsabilitate [i viziune pe termen lung. Alexandru: Noi investim munc` [i timp pentru c` vedem efectele celor zece zile de Ideo Ideis asupra participan]ilor. Companiile ar trebui s` [tie c` to]i cei care vor trece prin festival [i prin atelierele de la Ideo, vor fi cândva angaja]i mai responsabili, mai creativi [i vor lucra mai bine în echip`. {coala nu te înva]` a[a ceva.

Tocmai a]i început un proiect nou, Alternopedia. Cui se adreseaz`? Andreea: Ideo Ideis înseamn` doar zece zile de teatru [i ateliere. Ni s-a cerut mai mult, a[a c` am organizat acela[i tip de ateliere [i în Bucure[ti. Alexandru: Oricui dore[te s` descopere mai mult în sine. Tineri sau mai pu]in tineri, corporati[ti sau boemi, creativi sau ra]ionali, cred c` oricine pleac` mai bogat dup` aceste ateliere.

- 27 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

cultur~

TIFF a adus mii de oameni spre film Tudor Giurgiu FOTO: nicu cherciu

Regizor, produc~tor de film, Pre{edinte TIFF

De numele lui Tudor Giurgiu sunt legate unele dintre cele mai apreciate filme române[ti de dup` 1989, TIFF [i alte câteva festivaluri de film, dar [i Asocia]ia de Promovare a Filmului Românesc.

str`in`tate special pentru TIFF. S` dormim mai mult, noi, `[tia din echip`, pentru c`, de obicei, în timpul TIFF nu se prea doarme...

Care au fost ambi]iile primei edi]ii TIFF? TIFF a \nceput \n 2002 dintr-o idee cvasi-nebuneasc` [i dintr-o dorin]` de a ar`ta c` se poate! P`rea pentru mul]i un proiect nebun, utopic [i naiv. La acel moment, România venea dup` un an 2000 f`r` vreun film românesc pe ecrane, iar autorit`]ile din cinematografie aveau cu totul alte agende, interese [i obliga]ii. În rest, nu exista nici un festival interna]ional de film de lung metraj [i, pentru c` mul]i ne spuneau c` vom e[ua [i c` în România astfel de proiecte ies întotdeauna prost, am vrut s` demonstr`m contrariul.

Cât de mult conteaz` educa]ia cinematografic` [i cine ar trebui s-o fac`? În ]`rile „normale”, statul e preocupat de „media literacy” [i de educa]ie cinematografic`. Noi suntem înc` în faza construc]iei de stadioane [i organizarea de zile ale ora[elor, a[a c` partea cu educa]ia r`mâne în sarcina celor care sunt cu adev`rat preocupa]i de film, media, arte vizuale. Vis`m cu ochii deschi[i [i sper`m c`, peste ani, copiii no[tri s` fie educa]i altfel. Am trait s` v`d în Cluj cum TIFF-ul a format un public avid de filme, a format gustul unor pu[ti de liceu [i a adus spre film mii de oameni. Deci se poate!

Care sunt provoc`rile TIFF, 13 ani mai târziu? S` nu coborâm [tacheta, s` facem mai mult pentru educa]ia cinematografic`, s` aducem cât mai mul]i turi[ti din ]ar` [i

Oare cât [i ce mai trebuie s` confirme cinematografia româneasc` pentru a primi sus]inere real` în ]ar`? Cinematografia trebuie s` cad` spectaculos, dramatic,

- 28 -

trebuie s` nu mai fie niciun ban pentru filme, s` fim ignora]i total „afar`”. Atunci, probabil (de[i nu e sigur), cineva se va \ntreba „ce s-a întâmplat cu baietii `[tia, de nu mai fac nimic?”. În actuala conjunctur`, alte premii interna]ionale risc` s` aib` un efect contrar, iar politicienii s` cread` c`, de fapt, totul merge bine.

Care e riscul major al unei ]`ri care nu investe[te (în]elept) în cultur`? Unde a investit (în]elept) România în ultimii 20 de ani? Polonia e un exemplu de cum se poate investi de[tept [i în cultur` dar [i în politicieni preocupa]i de actul artistic [i de educa]e. Ai v`zut vreun europarlamentar romån activ \n domeniul politicilor culturale?! Eu nu.

Ce sfat ai da acum unui tân`r care vrea s` se apuce de regie sau produc]ie de film?

Celui care se apuc` de regie: s` o lase balt` [i s` se preocupe de montaj, sunet, grafic`. Celui preocupat de produc]ie: s` m` caute.

- 29 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

cultur~

Oricine poate face pres`, dar nu oricine are autoritate FOTO: Elena Ilu}~

Viorel Ili[oi Jurnalist Viorel Ili[oi apar]ine unei specii pe cale de dispari]ie în presa autohton`, aceea de reporter. D`ruit cu har aparte pentru scris dar [i cu un spirit ascu]it de observa]ie, reporterul Ili[oi a[terne – pe hârtie [i, mai nou, pe blog – texte care nu te las` indiferent, fie c` plângi sau râzi.

Se poate face reportaj despre orice?

Nu chiar orice istorie poate s` devin` subiect de reportaj. Eu pe cele mai bune le-am f`cut din reportaje proaste. Vezi o [tire, o istorioar`, [i e prost scris`, dar sim]i c` acolo e o poveste, a[a c` te duci dup` ea.

Cum e presa româneasc` acum? Au fost dou` mari schimb`ri. Una tehnologic` [i una care ]ine de fundamentele economice.

Prima ar fi trebuit s` reprezinte o [ans`, dar adaptarea s-a f`cut prea târziu pentru unii. Cealalt` a dus la condi]ion`ri care mai de care mai triste. A[a au ap`rut presa de comand` [i tot felul de tineri complet lipsi]i de aspira]ii, dar posesori de legitima]ii.

Te duci dac` ai buget. E adev`rat c` bugetele din pres` au sc`zut mult în ultima vreme [i lipsesc banii pentru investi]ii substan]iale în con]inut. Opinia e ieftin`, oricine poate, dar con]inutul bun cost`. Îns` eu reu[esc s` m` descurc. M`nânc din traist`, dorm pe unde apuc, m` mi[c cu ce trece pe drum [i, pân` la urm`, fac reportajul, aduc povestea la lumin`.

Ai inventat tot felul de formule pentru reportajele tale.. Am f`cut reportaj în rime, reportaj scris ca o pies` de teatru, cu tot cu indica]iile de rigoare, reportaj multimedia, o premier` în presa noastr` pe atunci, reportaj ca o dela]iune, tot felul de încerc`ri.

E o avalan[` de informa]ii, zilnic, peste noi. Tu cum faci selec]ia? M` bazez foarte mult pe prietenii din mediul virtual [i nu numai. Dac` ajunge la mine, prin ei, înseamn` c` informa]ia sau povestea a trecut de cel pu]in un filtru, dac` nu mai multe. {i abia atunci m` uit [i eu.

- 30 -

Deci re]elele sociale sunt o surs`?

Dac` n-ai Facebook, e[ti mort ca ziarist.

Este instrumentul momentului.

Dar tu ai [i blog. Da, e un loc unde adun reportajele mai vechi, scriu altele noi [i am un contact permanent, nemijlocit, cu cititorii. L-am construit în a[a fel încât po]i intra oricând, s` începi de oriunde, nu impune o cronologie a citirii.

Internetul a omorât presa? Nici gând!

I-a m`rit viteza, a diversificat sursele de informare. Oricine poate face „pres`” acum, dar nu oricine are autoritatea pe care ]i-o d` ziarul. {tii formula, „a ap`rut în ziar, deci e adev`rat”. Acum ziarele [i-au pierdut credibilitatea, iar asta e o [ans` pentru bloggeri. Credibilitatea e cea mai important` „marf`” pe care o ai ca jurnalist.

Print sau online? Online. De[i o s` public în curând o carte. Pe hârtie.

- 31 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

cultur~

Suntem pierdu]i dac` nu investim \n educa]ie Marius Manole FOTO: ARHIV~ PERSONAL~

Actor

Marius Manole este un actor care a fost d`ruit nu numai cu talent [i bucuria de a juca, dar [i cu în]elegerea faptului c` de aceste daruri te bucuri cel mai bine atunci când le oferi mai departe.

olimpic. Disciplina lui trebuie s` fie foarte mare, la fel determinarea, d`ruirea. Nu caut s` fiu bun, caut s` joc cu bucurie [i, când mie îmi place s` joc, joc bine.

demonetizat totul. Ei, e pentru c` am distrus educa]ia [i cultura, am l`sat copiii s` creasc` cu internet [i televizor. Dac` nu investim în educa]ie suntem pierdu]i. Peste zece ani toate firmele astea nu vor mai avea de unde s`-[i aleag` angaja]ii.

Am auzit c` predai ni[te cursuri... Da, la În Vestiar. E un atelier numit „Cum s` ne construim imaginea” [i e despre oameni, cu bune [i rele, cum po]i transforma un defect în calitate [i, uneori chiar invers, c` nu e bine s` pari mereu mai de[tept decât al]ii. {i înv`]`m s` ne juc`m.

Cum te autodep`[e[ti? Dac` î]i propui mai mult, o s` faci mai mult, [i viceversa.

Nu exist` limite. Am jucat dou` spectacole pe zi unul dup` altul [i mi s-a spus c`-s nebun, c` nu se poate. Apoi am jucat trei, cu tot atâtea repeti]ii, [i cred c` pot s` fac bine [i patru! Omul are o capacitate foarte mare de a face, dar îl opre[te lenea, comoditatea, autosuficien]a.

S` ne juc`m? Da! Via]a e ca un joc, nu se [tie când se strig` „Stop!” [i e important s` ne bucur`m de ce suntem [i avem acum.

A[a ajungi mult mai bun, mai tolerant, mai lipsit de încrâncenare, iar toate astea sunt atribute ale succesului. Dar trebuie introspec]ie [i umor. {ef, corporatist, s`rac – toate astea sunt conven]ii, o joac`!

Cum scapi de astea? Nu se poate s` te treze[ti diminea]a f`r` un ]el. De ce te mai treze[ti?! Î]i spui c` vrei s` ai o zi mediocr`?! Nu! Eu îmi propun s` am o zi special` în fiecare zi! {i în fiecare zi remarc c` mi se întâmpl` câte ceva bun!

Spui c` tr`ie[ti ceva special în fiecare zi.

Care a fost momentul de ieri? Mi-a zis Rodica Mandache c` se bag` într-o joac` fiindc` nu are nimic de pierdut. Mi se pare minunat s` tr`ie[ti f`r` team`!

E[ti foarte implicat în Ideo Ideis [i sprijini educa]ie alternativ`... Ne tot întreb`m cum a ajuns lumea asta a[a, cum s-a

Ce-]i spui diminea]a? C` sunt un om norocos [i trebuie s` dau mai departe asta.

Joci în multe spectacole. Cum reu[e[ti s` te organizezi? Actorul e ca un sportiv

- 32 -

Dar cum se schimb` lucrurile astea? Noi trebuie s` ne schimb`m, înainte de toate.

Nu po]i s` a[tep]i s` se schimbe ceva dac` tu nu te schimbi [i dac` nu ceri [i altora s-o fac`. E cazul s` nu mai d`m din umeri când vedem c` ceva nu e în regul` ci s` ne implic`m [i s` facem ca lucrul `la s` devin` în regul`.

- 33 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

cultur~

Rigoarea vine la pachet cu pasiunea Irina Margareta Nistor FOTO: ARHIV~ PERSONAL~

critic de film

Irina Margareta Nistor este vocea filmelor vizionate la video pe vremuri. Cu peste 13.000 de filme v`zute, îns`, este ast`zi o voce a lumii de celuloid, nu doar un traduc`tor al replicilor ci [i un interpret de sensuri mai mult sau mai pu]in ascunse ale filmelor.

De ce [i cât este de important` cultura general` cinematografic` în contextul sistemului educativ actual? Pentru c` a[a mai pun [i tinerii mâna pe o carte, iar asta ar putea deveni o dependen]` mult mai cool la un moment dat! {i apoi ca s` evite gafele sau chiar momentele penibile, ca în cel mai recent film al lui Corneliu Porumboiu, când ditamai actri]a cu studii (teoretic!), habar n-are cine e Monica Vitti!

Am v`zut filmul. Mai citesc cartea?

Tocmai ce am trecut personal prin experien]a asta [i a fost fascinat, în cazul romanului semnat de Dan Lungu, „Sunt o bab` comunist`”, [i ecranizat de Stere Gulea. Dup`, mi s-a f`cut poft` s` rev`d

pelicula [i în plus, în gând, am auzit replicile spuse cu glasul actorilor, de la formidabila Lumini]a Gheorghiu, la senza]ionalul Marian Râlea [i, ca bonus, muzica molipsitoare a lui {irli.

fie c` e[ti actor, regizor, scenarist sau produc`tor? Indicele de dificultate pe o scar` de la 1 la 10 ar fi un milion! Dar cu pasiune se întâmpl` [i minuni, pân` om intra [i noi în normalitate.

Ce roman românesc v-ar pl`cea s` se ecranizeze? „La Medeleni” al lui Ionel Teodoreanu, dar mi-e cam fric` s` nu fie sub a[tept`ri. Cum îns` „P`durea spânzura]ilor” a ie[it atât de bine, chiar dac` nu mai e Maestrul Ciulei, precedentul la clasice a fost creat…

De ce, de[i este extrem de apreciat` în afar`, cinematografia noastr` nu prime[te sus]inere [i în România? De ce prefer`m ciocolata elve]ian` sau parfumul fran]uzesc? {i apoi ceea ce str`inilor li se pare, la limit`, exotic, nou` ni se pare banal sau sinistru, chiar dac` profesional totul e impecabil redat pe ecran.

În ultimii ani s-au f`cut pu]ine comedii române[ti. E provocarea prea mare sau tenta]ia prea mic`? E cel mai complicat, f`r` s` cazi în vulgar. Chiar [i cei care au enorm talent vireaz` spre drame!

Publicul, îns`, dac`-l întrebi, dup` 1989 tot la „Filantropica” lui Nae Caranfil [i la „Concertul” lui Radu Mih`ileanu trage.

Cât de greu e s`-]i urmezi visul în cinematografia româneasc` de ast`zi,

- 34 -

Dac` ar fi s` alege]i un film care s` încurajeze pe cineva s` devin` antreprenor, care ar fi? Românesc n-am, c` la „Marfa [i banii” lui Cristi Puiu [tim deznod`mântul. Glumesc. „Erin Brockovich” c` e [i pentru genul feminin!

Mai e loc de rigoare într-o meserie f`cut` cu atâta pasiune? Rigoarea e la pachet cu pasiunea. Sunt siameze!

- 35 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

cultur~

FOTO: C~T~LINA FL~M|nZEANU

Lucrurile se schimb` în bine doar dac` te implici Chris Simion

scriitoare, regizoare de teatru Chris Simion face parte din categoria select` a celor care au o viziune [i nu abdic` de la ea cu nici un chip. Tributar` cuvântului, imaginii [i frumosului, c`r]ile [i spectacolele ei, dar [i Undercloud, festivalul de teatru independent pe care îl organizeaz`, î]i ofer`, inevitabil, m`car o mic` parte din emo]iile [i pasiunea ei.

Tu ai publicat [i ai fost remarcat` înc` din vremea liceului. E[ti un copil-minune?

Nici gând! Dar minuni au fost. Când am montat „Copilul divin”, de exemplu, primul meu spectacol, l-am invitat pe autor, pe Pascal Bruckner, s` vin` la Bucure[ti. {i a venit! Nimeni nu credea c` o s` vin`, nici m`car eu. {i apoi a devenit [i pre[edinte onorific la D’aya, compania mea de teatru.

Privind înapoi, la cei 14 ani de teatru, ai porni iar, pe acela[i drum? Da, [i f`r` nici o ezitare. E felul meu de a fi. Nu pot altfel, nu pot altceva. {i nici nu vreau s` fac lucrurile altfel, c`ldu], comod, conven]ional.

E greu s` faci teatru independent în România? E greu, pentru c` nu avem un spa]iu propriu [i ne lovim mereu de sistemul de stat. La noi nu vine nici o autoritate local` sau cultural` s` spun` „uite un buget, f` [i tu ni[te spectacole de el”, în ciuda faptului c` avem premii [i recunoa[tere afar`, iar s`lile pline confirm` c` suntem [i printre prefera]ii publicului.

Se face teatru [i la stat... Sunt spectacole bune [i acolo, da. Dar exigen]a, rigoarea [i responsabilit`]ile noastre sunt diferite.

La noi, dac` ar fi sala goal`, urm`toarea produc]ie s-ar afla sub semnul întreb`rii.

La stat nu e cazul.

Pare c` teatrul independent nu e chiar atât de independent. Este, în termeni de decizii artistice, noi nu facem compromisuri. Dar cred c` mai corect spus ar fi “teatru privat” [i “teatru institu]ional”.

Teatru independent e ce face Peter Brook, cu reconceptualizarea spa]iului. Noi facem teatru privat.

- 36 -

Tu ai tot felul de mont`ri inedite, neconven]ionale. Cum reu[e[ti s` nu te la[i constrâns` de bugete, de spa]ii, de distribu]ii? Reu[esc pentru c` nu încep niciodat` s` lucrez la un spectacol pân` nu am bugetul necesar realiz`rii lui a[a cum cred eu trebuie f`cut. Dac` nu pot a[a, mai bine nu-l fac!

De unde primi]i ajutor? De oriunde, dar e trist c` nici acum nu exist` o baz` legal` f`cut` în a[a fel încât companiile s` fie stimulate s` sprijine cultura, iar uneori pierdem timp pentru tot felul de birocra]ii în loc s` facem spectacole.

Dar de ce ar trebui s` investeasc` firmele în cultur`? Fiindc` societatea evolueaz` prin cultur`, iar lucrurile se schimb` în bine [i \n frumos doar dac` te implici.

Schimbarea presupune implicare, s` te coste total, s` arzi maxim, iar cultura este necesar` pentru c` este o carte de vizit` real`, autentic`!

- 37 FOTO: Alphaspirit | Dreamstime.com

Copyright © 2013