Turismul medical – pilon pentru o dezvoltare durabilă a României
În parteneriat cu:
Comisia de Sănătate din Senatul României The Money Channel Revista Politici de Sănătate Medica Academica
Mulțumiri Participanților conferinței „Turismul medical – pilon pentru o dezvoltare durabilă a României” (3 iunie 2014, Parlamentul României) Mihai-Răzvan Ungureanu, Președinte Inițiativa Civică de Centru-Dreapta Nicolae Cazacu, dr. CNC Dental ART, fost secretar general al Colegiului Medicilor Dentiști din România Ion Luchian, Președinte Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României Prof. Dr. Irinel Popescu, Director al ”Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic Dan Setlacec” - Institutul Clinic Fundeni Alexandru Constantin, Președinte Asociația Română de Turism Medical Vlad Mixich, jurnalist Delia Budurcă, Redactor șef Medica Academica Lorelei Nassar, CEO&DMD.DM 24-7 Dental Colaboratorilor de la Exquisite Dent
Vă invităm să vizionați Emisiunea The Money Channel - “De Gardă cu Alexandra Stănescu” - dedicată Conferinței “Turismul medical – pilon pentru o dezvoltare durabilă a României”, care a avut loc la Parlamentul României pe 3 iunie 2014.
Inițiativa Civică de Centru – Dreapta, 11 martie 2015
Turismul medical în România
România se remarcă pe piața serviciilor de turism medical datorită prețurilor practicate mai mici decât în celelalte state europene și timpului de așteptare mai scurt pentru anumite proceduri medicale. Standardele de calitate și tehnologia avansată din mediul privat de sănătate și accesibilitatea serviciilor de transport și de cazare contribuie în aceeași măsură. Conform statisticii efectuate de Asociația Română de Turism Medical în România, în anul 2013 au apelat la serviciile medicale din țara noastră minim 6.500 de pacienți străini, iar în anul 2014 au fost înregistrați 8.200 de pacienți străini. Aceștia au cheltuit, în medie, 3.500 de euro pentru serviciul medical, cazare și biletele de avion, și au crescut veniturile spitalelor și clinicilor din România, în majoritate private, cu circa 20 de milioane de euro într-un an. În următorii ani, numărul pacienților străini, care vor alege țara noastră ca destinație medicală, va continua să crească.
Majoritatea pacienților străini, care beneficiază de serviciile medicale din România, apelează la spitalele și clinicile medicale private, care vin cu propriile oferte de turism medical. Cei mai mulți dintre pacienții străini provin din celelalte state ale Uniunii Europene și au acces în România la servicii de calitate la costuri mult mai mici. Cele mai căutate servicii medicale în România rămân stomatologia și chirurgia estetică, oftalmologică și bariatrică. Ortopedia și tratamentele balneare au avut o evoluție pozitivă din această perspectivă în ultima perioadă. Trei sferturi dintre pacienții străini din România vin pentru tratamente stomatologice. Promovarea turismului medical în România poate constitui o șansă reală de dezvoltare a sistemului de sănătate din țara noastră, iar orice investiție în acest sens va veni în beneficiul tuturor pacienților din România.
Directiva 24 a Uniunii Europene
O reglementare europeană, care a intrat în vigoare în octombrie 2013, permite cetățenilor europeni să se trateze în orice spital sau unitate medicală privată sau de stat din Uniunea Europeană, în baza asigurării obligatorii din statul de proveniență. Pacienții europeni vor beneficia de decontări pentru serviciile medicale pe care le vor pretinde oriunde în UE, la nivelul prevăzut pentru aceleași servicii medicale pe care le-ar fi primit pe teritoriul statului membru de afiliere. Astfel, conform noii directive, cetățenilor UE le va fi mai ușor să-și acopere costurile pentru serviciile medicale în oricare stat membru, iar directiva va încuraja turismul medical în Uniunea Europeană. România se supune acelorași norme în domeniul medical ca restul statelor UE, iar spitalele și clinicile private ridică standardele sistemului de sănătate românesc.
Pentru un pacient străin, care apelează la serviciile medicale din România, decontarea în statul de proveniență se va face la nivelul costurilor mici impuse în țara noastră, însă pacientul va beneficia chiar și în aceste condiții de o reducere substanțială în comparație cu cheltuielile pe care le-ar fi suportat în țara de origine, pentru anumite tratamente medicale. Noua legislație oferă și cadrul normativ prin care orice act medical neadecvat, în oricare stat membru UE, clinică privată sau de stat, va putea fi mult mai ușor sancționat. Noua directivă nu include serviciile în domeniul îngrijirii pe termen lung (recuperare medicală) și transplantul de organe, iar o parte dintre serviciile medicale, căutate în mod special de străini în România, pot să nu fie acoperite de asigurarea obligatorie din statul de proveniență. Directiva 24 oferă însă o posibilitate în plus ca România să aducă în atenția pacienților europeni noi servicii medicale, pe lângă cele deja consacrate, prin pachete integrate și atractive. Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului, din 9 martie 2011, privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, poate fi citită aici.
Turismul medical: perspective de dezvoltare în România Sistemul privat de sănătate din România excelează și evoluează acolo unde sistemul public de sănătate încă are deficiențe. Dificultățile cu care se confruntă sistemul public de sănătate nu trebuie să se propage asupra întregului sistem medical din România.
Identificăm cinci probleme: 1.
Absența promovării ofertelor turismului medical românesc în străinătate
2.
Prevederi legale discriminatorii pentru sistemul privat față de sistemul public
3.
Fiscalitate confuză și redundantă
4.
Insuficienta dezvoltare a infrastructurii
5.
Supra-încărcarea financiară a cabinetelor și clinicilor medicale
Trei perspective Legislativ – Impedimentele de ordin legislativ sau birocratic amână dezvoltarea completă a sistemului medical din România. Pe de o parte, sistemul de sănătate public nu poate atrage un număr însemnat de pacienți străini din cauza deficiențelor cu care se confruntă. Pe de altă parte, se pierde șansa creșterii numărului străinilor în spitalele și clinicile medicale private, deoarece legislația și birocrația din România complică activitatea de zi cu zi a unităților medicale. Din acest punct de vedere, România se prezintă cel mai slab în raport cu celelalte state membre UE. Situația poate fi îmbunătățită prin noi texte de lege și prevederi care să corespundă cerințelor sistemului medical privat. Politic - Este nevoie de o implicare pozitivă a Guvernului și a autorităților naționale în dezvoltarea turismului medical în Romania, printr-o strategie pe termen lung și o promovare oficială peste hotare. Constrângerile legislative și financiare la care este supus sistemul de sănătate din România anulează din start condițiile favorabile dezvoltării acestui sector în România. Guvernul trebuie să acționeze în sinergie cu sistemul privat, deoarece ține și de interesul național o promovare a serviciilor medicale pentru străinii care pot veni la tratament în România.
Economic – Fiscalitatea confuză și redundantă, supra-încărcarea financiară a spitalelor, cabinetelor și clinicilor medicale și insuficienta dezvoltare a infrastructurii de transport sunt alte câteva probleme. Costul birocrației românești devine unul foarte greu suportabil pentru unitățile medicale din sistemul privat, comparativ cu sistemul public, și se naște astfel o concurență neloială în defavoarea calității serviciilor de asistență medicală. Instituțiile statului se concentrează pe verificări mai mult asupra sectorului privat și mai puțin asupra sistemului de sănătate public. Totodată, se impune modificarea sistemului de plată a personalului medical: România nu-și poate promova sistemul medical dacă medicii aleg să practice meseria în state unde sunt plătiți mai bine. Pacienții nu pot beneficia de servicii medicale egale în UE, în condițiile unei plăți inegale a medicilor la nivel european. În multe cazuri, medicii privați din România preferă să-și reducă onorariul pentru ași menține pacienții, deși instrumentele și consumabilele pe care le utilizează sunt la aceleași prețuri pe care le plătesc și colegii de breaslă din alte state membre UE, care își practică meseria pe salarii de zece ori mai mari. Nu în ultimul rând, achiziționarea aparaturii performante devine o problemă atât timp cât în România se obligă inclusiv la plata a 24% TVA la achiziția acestora.
Condițiile din sistemul medical și nivelul salarizării au dus la un deficit de medici în România
3.000 de medici au părăsit România doar în 2013, iar în ultimii 6 ani din țara noastră au plecat aproximativ 20.000 de medici. În continuare, 70% din personalul medical din România lucrează în sistemul public pe salarii nesatisfăcătoare. Cu toate acestea, speranța la o carieră normală, la un parcurs profesional bazat pe merite și dorința unei independențe profesionale și a unei recunoașteri din partea societății sunt principalele motive ale plecării medicilor români, și mai puțin condițiile de salarizare. Accesul la tehnologia performantă este un alt motiv care contribuie la plecarea medicilor din țara noastră. Dezvoltarea turismului medical ar presupune o oportunitate de dezvoltare și extindere a sistemului medical privat și ar conduce obligatoriu la reformarea sănătății publice.
Ce propunem: 1.
Modificarea legislației actuale
2.
Reducerea taxării
3.
Simplificarea birocrației
4.
Promovarea la nivel oficial a unui brand de țară care să includă și turismul medical.
A. Legislația în vigoare trebuie modificată în sensul încurajării investițiilor în sistemul medical românesc. Reducerea taxării în domeniul medical, simplificarea birocrației și promovarea serviciilor medicale sunt pași importanți în dezvoltarea sistemului de sănătate românesc. Sistemul medical privat trebuie obligatoriu încurajat, pentru că excelează și acoperă cu succes deficiențele cu care se confruntă sistemul public de sănătate.
Pași de urmat 1. Sancționarea mai aspră a concurenței neloiale. 2. Reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a taxării unităților medicale pentru a permite modernizarea cu aparatură performantă, angajarea medicilor și salarizarea lor corespunzătoare, și menținerea prețurilor la un nivel acceptabil pentru pacienți. 3. Simplificarea birocrației, reducerea numărului de aprobări, posibilitatea acordării unui aviz pe perioadă nedeterminată dacă nu au loc schimbări și rezolvarea problemei instituţiilor care se suprapun în controale. Se va permite astfel înființarea și dezvoltarea unităților medicale, într-o economie liberă, în așa fel încât piața serviciilor medicale din România să poată fi competitivă în raport cu celelalte state europene. 4. Asigurări private de sănătate integral deductibile fiscal - companiile multinaționale acordă deja în pachetul salarial și asigurări private. Este nevoie de un sistem complementar pe sistemul pensiilor private. Cu acei bani orice pacient va putea beneficia de tratamente de calitate în mediul privat, și astfel se deblochează și reduce aglomerația din sistemul public.
B. Sistemul medical privat din România performează și poate contribui semnificativ la dezvoltarea sistemului de sănătate național și a turismului medical în România. Guvernul trebuie să susțină promovarea unui brand de țară și totodată să identifice furnizorii dispuși să ofere servicii de calitate pacienților străini.
Pași de urmat 1. O strategie națională de susţinere a turismului medical în România. 2. Informare și reportaje în media internațională cu ofertele de turism medical din România, susținute de Guvernul României. 3. Prezența, alături de mediul privat, a Guvernului României la târgurile internaționale de turism.
Stomatologia Stomatologia este un domeniu al medicinei aflat în cea mai bună perioadă de dezvoltare după 1990, pentru că a beneficiat de avantajele de a se fi privatizat aproape integral. Singurele cabinete care funcționează cu finanțare de la bugetul de stat român sunt cele aflate în școli și în rețeaua ministerelor cu rețea sanitară proprie. Concurența mare dintre cabinetele private a determinat o acțiune de modernizare foarte accelerată în beneficiul direct al pacienților. Obținerea finanțării din fondurile europene, prin Programul Operațional Regional, a reprezentat unul dintre pilonii de dezvoltare a cabinetelor în cursul ultimilor cinci ani. Un număr de 16.000 de medici dentiști și 10.000 de cabinete de medicină dentară pot acoperi cererile pacienților străini care doresc să apeleze la serviciile stomatologice din România. Deoarece stomatologii din România se confruntă în mod frecvent cu cazuri dificile, experiența lor reprezintă un avantaj. Dacă la nivel național costurile serviciilor medicale în acest domeniu sunt relativ ridicate, comparate cu cele din UE, România este printre țările care oferă prețurile cele mai scăzute, cu până la 70% mai mici decât în alte state europene.
În ultimii ani s-a observat o creștere semnificativă în România a numărului de pacienți români, care locuiesc în străinătate, și a numărului cetățenilor străini, care au preferat tratamentele stomatologice mai ieftine în țara noastră. Cele mai cerute intervenții stomatologice, de către pacienții străini care vizitează cabinetele dentare din România, rămân implanturile dentare, coroanele ceramice, albirile și obturațiile de canal. Numărul pacienților veniți din afară va crește în următorii ani, deoarece Directiva 24 va permite și rambursarea costurilor pe tratamentele stomatologice în UE, acolo unde statul de proveniență include în asigurări astfel de proceduri medicale. În prezent, sunt aproximativ 60 de cabinete de medicină dentară, de pe teritoriul României, care s-au înscris în programul Asociației Române de Turism Medical pentru prezentarea ofertelor de servicii stomatologice. Asociația Română de Turism Medical este o asociatie non-profit, care promovează internațional turismul medical în Romania. ARTM pune la dispoziție străinilor informații despre serviciile medicale din România în Romanian Medical Tourism Guide, pe care îl puteți accesa aici.
Pachete integrate de servicii medicale
Chirurgia de lux, plastică și reparatorie, sau chirurgia obezității aduc pacienți străini în România. Cererile mari și prețurile ridicate din Occident conving străinii să apeleze la aceste servicii în țara noastră. Centrele foarte dotate de wellness și spa, din principalele orașe, contribuie la oferta de turism medical în România.
Implanturile, îndepărtarea ridurilor, a varicelor și liposucția, precum și crioterapia sunt proceduri căutate deopotrivă de pacienții români și străini în România. Chiar dacă nu intră sub incidența Directivei 24, aceste servicii, cuplate cu turismul balnear și
fizioterapeutic și cu serviciile de geriatrie, deschid noi oportunități turismului în țara noastră. România dispune de primul Institut Național de Gerontologie și Geriatrie din lume, Institutul Ana Aslan. Fondat în anul 1952, are ca obiect de activitate
asistența medicală geriatrică, cercetarea și gerontologia socială, iar în 1964 președintele Organizației Mondiale a Sănătății a propus ca Institutul Ana Aslan să fie un model de institut de geriatrie țărilor dezvoltate. În România, 34 de localităţi au infrastructură balneară şi posibilitatea de dezvoltare continuă. Conform datelor puse la dispoziție de Organizația Patronală a Turismului Balnear din România, doar în 2013 s-au investit peste 150 milioane de euro bani privați în stațiunile balneare din România, majoritatea în zone cu potențial turistic însemnat. Există circa 160 de stațiuni balneare în România, însă de investiții mai substanțiale s-au bucurat doar 20 dintre acestea, cele mai solicitate. Există un interes deosebit al turiștilor străini pentru zonele balneare din România, iar o promovare care să se concentreze cu precădere pe aceste zone, prin oferte corespunzătoare, ar putea dubla numărul lor în decurs de un an. Este binevenită o colaborare între investitori și autorități pentru
promovarea în afară a stațiunilor balneare de pe teritoriul României, promovarea unei noi imagini a turismului balnear în România și a oportunităților medicale pe care le oferă aceste servicii. Trebuie totodată pus accent pe caracterul de prevenție medicală pe care îl presupun aceste tratamente. Promovarea turismului medical în zonele balneare înseamnă noi oportunități de investiții, inclusiv cu bani europeni. O strategie integrată, care să facă cunoscute pacienților străini toate aceste oportunități, trebuie urmată obligatoriu de un proces de reabilitare în ansamblu a sistemului medical și de dezvoltarea unei infrastructuri corelate, pentru a face posibil accesul spre orice regiune din România. Prin angrenarea deopotrivă a instituțiilor statului, a spitalelor și clinicilor private și a agențiilor de turism care se pot implica în promovarea României, turismul medical are șanse reale să devină un nou brand de țară.
O șansă în plus pentru dezvoltarea sistemului medical din România Beneficiile dezvoltării turismului medical sunt incontestabile – de la contribuții la bugetul național, susținerea economiei naționale și crearea de noi locuri de muncă, până la dezvoltarea sistemului medical și a sectorului turistic din România. Dezvoltarea turismului medical în România nu va fi posibilă dacă nu se va investi concomitent în infrastructură și comunicații, pentru a face posibil progresul în domeniul sănătății la nivelul întregii țări. Nu în ultimul rând, orice contribuție financiară în sistemul medical, privat sau de stat, va fi urmată de investiții în aparatură medicală de care vor beneficia toți pacienții din România. O șansă în plus pentru dezvoltarea sistemului medical din România.