Joi, 15 iunie 2006
Bani&afaceri Supliment editat de ziarul
Credite pentru [omaj
Spa]iu comercial cu vedere la net
Pe aripile profitului
ANOFM a autorizat BCR s` acorde credite din bugetul asigur`rilor pentru [omaj \n sum` total` de 50 de milioane de lei. 02
|nfiin]area unui magazin electronic nu este scump`, e de viitor, dar presupune minime cuno[tin]e de baz` [i c\teva mii de euro \n buzunar. 06
Cu 5.000 de euro [i doi-trei angaja]i bine preg`ti]i se poate pune pe picioare o afacere din v\nzarea biletelor de avion. 06
STATUL LA COZI, UN EXERCI}IU DE NE|NCREDERE |N MEDIUL VIRTUAL
Plata alternativ`, o mare harababur` DIVIDENDE DE VAR~
Ac]iuni gratuite \n loc de bani Dac` ave]i ac]iuni la o firm` listat`, atunci e vremea s` primi]i dividende pentru exerci]iul financiar din 2005. — Dan ODAGIU PRIMELE LUNI ALE ANULUI aduc \ntotdeauna pentru investitori informa]ii \n leg`tur` cu politica de dividend adoptat` de emiten]ii lista]i la Bursa de Valori Bucure[ti (BVB), gen c\t la sut` din profit se va duce \n dividende, c\t va fi reinvestit sau se va capitaliza, dac` emitentul \[i va m`ri capitalul social [i va acorda ac]iuni gratuite. Astfel, emiten]i ca Banca Transilvania, SSIF Broker, Banca Comercial` Carpatica, Vrancart Adjud au ales sau au propus ac]ionariatului, anul acesta, s` acorde ac]iuni gratuite. „Unele societ`]i acord` ac]iuni gratuite \n loc de bani, deoarece a[a p`streaz` banii \n firm` [i-i pot folosi la alte investi]ii. Mai mult, \n România, \n momentul \n care o companie anun]` c` va acorda ac]iuni gratuite \n loc de bani, pre]ul \n pia]` al acelei companii cre[te“, ne anun]` 02 Iulian Panait, pre[edintele firmei de consultan]` financiar` KTD Invest. DRAGO{ TOADER
|n c\teva cazuri, \nghesuiala la ghi[ee
pentru plata facturilor poate fi evitat`. Cu altele, \ns`, mai avem de a[teptat. — Iulian ENACHE PU}INI ROMÂNI {TIU c` exist` [i modalit`]i mai u[oare pentru a-[i pl`ti diferitele facturi, evit\nd \nghesuiala la ghi[ee [i nervii. {i mai pu]ini români s\nt, \ns`, [i interesa]i de modalit`]ile alternative de plat`, popula]ia fiind destul de suspicioas` cu pri-
vire la tranzac]iile virtuale, prefer\nd s` dea banii direct din m\n`. Companiile de utilit`]i s\nt, [i ele, \n general, reticente, \nc`, fa]` de modalit`]ile alternative de plat`. Conven]iile se \ncheie, de regul`, cu doar o banc` sau dou`, ceea ce limiteaz` posibilitatea clientului de a-[i pl`ti facturile altfel dec\t st\nd la
coad` la ghi[eu. Dac` punem la socoteal` [i dob\nzile mari percepute de b`nci pentru orice fel de servicii, putem avea o imagine de ansamblu a serviciilor oferite, \n prezent, pentru plata facturilor. Cu toate acestea, exist` c\teva metode prin care putem sc`pa de ghi[ee. Cardul, plata la bancomat sau din contul curent, plata prin Internet sau prin telefonul mobil – „Cotidianul“ v` prezint` o ana- 04-05 liz` a modalit`]ilor alternative de plat` a facturilor.
Ghi[eul Virtual
Anun]at de ani de zile, „Ghi[eul Virtual“, sistemul care va trebui s` permit` \nmatricularea autoturismelor sau achitarea taxei pentru pa[aport, plata amenzilor sau plata facturilor la utilit`]i, totul online, trebuia lansat oficial pe 7 februarie. A fost am\nat din nou, pentru c` autorit`]ile nu se hot`r`sc asupra comisioanelor.
Firmele care aloc` ac]iuni gratuite \n loc de dividende Denumire Banca Carpatica
Valoare dividend 1 ac]iune nou` / la 8,29599 de]inute 365 ac]iuni noi / la 1.000 de de]inute; se pot SSIF Broker ac]iuni subscrie 360 de ac]iuni la pre]ul de 1,5RON/ac]iune Electrocontact 0,15966 ac]iuni noi / 1 ac]iune Boto[ani de]inut` 0,509 ac]iuni noi / la 1 de]inut`; Banca se mai pot subscrie 15% din Transilvania num`rul de ac]iuni de]inute la data de \nregistrare INFO_COTIDIANUL
Michelin vrea primul profit Provocarea suprem` la burs`: DUP~ CE A INTRAT pe pia]a româneasc` \n 2001, francezii de la Michelin ]intesc ca acest an s` pun` punct capitolului pierderi [i s` treac` pe profit. Michelin România estimeaz` pentru acest an o cre[tere de 20-25% a cifrei de afaceri comparativ cu nivelul de 200 de milioane de euro consemnat
anul trecut, a declarat directorul de comunicare al companiei, Laura Antonov. |n ceea ce prive[te anul trecut, compania a consemnat o pierdere de 21,9 milioane
lei, echivalentul a [ase milioane de euro, nivel de peste dou` ori [i jum`tate mai redus dec\t cu un an \nainte. Pentru acest an, oficialii produc`to- 07 rului se a[teapt` s` treac` pe profit.
contractele futures pe petrol DINTRE M~RFURILE tranzac]ionate pe marile burse interna]ionale, poate cea mai de notorietate at\t \n r\ndul finan]i[tilor, c\t [i al publicului larg este aurul negru, petrolul. Pre]ul petrolului a fost foarte volatil, mai ales \n
ultimii cinci-zece ani. Rare s\nt perioadele de acalmie c\nd cota]iile evolueaz` pe palier orizontal sau au doar fluctua]ii minore. |n majoritatea timpului, pre]ul cre[te sau scade foarte abrupt de la o zi la alta sau de la o s`pt`m\n` la alta.
Anali[tii financiari specializa]i \n sectorul energetic au \ntocmit recent o statistic` din care rezult` c`, dac` \ntr-o or` se fac pe bursa petrolului tranzac]ii de zece milioane de do- 03 lari, nou` milioane reprezint` tranzac]ii speculative.
Joi, 15 iunie 2006 Bani&afaceri
02
Microinvesti]ii
de ac]iuni gratuite la 1.000 de]inute a acordat SSIF Broker Cluj ac]ionarilor s`i.
365
DIVIDENDELE DE LA BURS~ VIN DE OBICEI VARA
Bani din ac]iuni gratuite Dac` ave]i
ac]iuni la o companie listat` la BVB, atunci e vremea s` primi]i dividende pentru exerci]iul financiar al anului 2005. — Dan ODAGIU PRIMELE LUNI ale anului aduc \ntotdeauna pentru investitori informa]ii \n leg`tur` cu politica de dividend adoptat` de emiten]ii lista]i la Bursa de Valori Bucure[ti, gen c\t % din profit se va duce \n dividende, c\t va fi reinvestit sau se va capitaliza; dac` emitentul \[i va m`ri capitalul social [i va acorda ac]iuni gratuite. Astfel, emiten]i ca Banca Transilvania,
SSIF Broker, Banca Comercial` Carpatica, Vrancart Adjud au ales sau au propus ac]ionariatului, anul acesta, s` acorde ac]iuni gratuite.
„Unele societ`]i acord` ac]iuni gratuite \n loc de bani deoarece a[a p`streaz` banii \n firm`.“
Cine d` ac]iuni gratuite „Unele societ`]i acord` ac]iuni gratuite \n loc de bani deoarece a[a p`streaz` banii \n firm` [i-i pot folosi la alte investi]ii. Mai mult, \n România, \n momentul \n care o companie anun]` c` va acorda ac]iuni gratuite \n loc de bani, pre]ul \n pia]` al acelei companii cre[te“, ne anun]` Iulian Panait, pre[edintele firmei de consultan]` financiar` KTD Invest. Pentru acest an cea mai semnificativ` majorare de capital a avut loc la SSIF Broker Cluj, care a acordat 365 de ac]iuni gratuite la 1.000 de]inute [i se mai puteau subscrie \nc` 360 de ac]iuni (tot la 1.000 de]inute) la un pre] prefe-
— Stere Farmache, directorul general al BVB ren]ial de 1,5 lei/ac]iune. O alt` majorare de capital social a[teptat` cu mult interes de c`tre pia]` a fost cea de la Banca Transilvania. Propunerile de majorare fiind de acordare de ac]iuni gratuite \n cuantum de 50,09% [i exist\nd [i posibilitatea de subscriere la pre] preferen]ial de 0,35 RON/ac]iune a 15% din de]ineri. Banca ne-a obi[nuit \n fiecare an cu astfel de opera]iuni de majorare a capitalului social.
Lista firmelor care aloc` ac]iuni gratuite \n loc de dividende Denumire Banca Carpatica
Valoare dividend 1 ac]iune nou` / la 8,29599 de]inute
SSIF Broker
365 ac]iuni noi / la 1.000 de ac]iuni de]inute; de asemenea se pot subscrie 360 de ac]iuni la pre]ul de 1,5RON/ ac]iune la 1.000 de ac]iuni de]inute
Electrocontact Boto[ani
0,15966 ac]iuni noi / 1 ac]iune de]inut`
0,509 ac]iuni noi / la 1 de]inut`, de asese mai pot subscrie 15% din Banca Transilvania menea num`rul de ac]iuni de]inute la data de \nregistrare la pre]ul de 0,35 lei/ac]iune.
Cum le vindem
Stere Farmache le recomand` investitorilor [i firmele care acord` ac]iuni gratuite.
TIMI {LICARU
A[a c`, dac` ave]i ac]iuni la una dintre aceste companii, pute]i s` le vinde]i pe pia]a de capital. Este vorba \n fapt de dividendul companii pentru ac]ionari, dar acordat sub aceast` form`. V\nzarea acestor ac]iuni se face precum cele vechi, adic` va trebui s` lu`m leg`tura din nou cu Societatea de Servicii pentru Investi]ii Financiare (SSIF). PUBLICITATE
50 DE MILIOANE DE LEI LA DISPOZI}IA FIRMELOR
10.000 lei pentru un loc de munc` nou creat Dob\nda perceput` este de maximum 50% din dob\nda de referin]` stabilit` de BNR.
te din bugetul asigur`rilor pentru [omaj pentru finan]area propriilor locuri de munc`, iar asocia]iile familiale beneficiaz` de credite propor]ional cu num`rul membrilor de familie care fac parte din asocia]ie.
— Dan ODAGIU
Creditul
Valoarea creditului Suma \n lei care poate fi acordat` sub form` de credit pentru fiecare loc de munc` nou creat este 10.000 RON, iar valoarea total` a creditului care se acord` se stabile[te \n func]ie de num`rul de locuri de munc` pe care beneficiarul se oblig` s`-l creeze, f`r` a se dep`[i suma de 1.000.000 de lei (RON), reprezent\nd cuantumul maxim al creditului ce poate fi acordat unui singur beneficiar. Persoanele fizice autorizate pot beneficia de credi-
Durata creditului este de 1-3 ani. Maximum un an pentru creditele destinate finan]`rii cheltuielilor pentru materii prime, materiale, obiecte de inventar, alte cheltuieli privind activitatea curent` [i maximum trei ani pentru finan]area cheltuielilor de investi]ii. Perioada de gra]ie este de maximum [ase luni [i se acord` \n cazul creditelor pentru investi]ii, \n cadrul termenului de trei ani. Finan]area reprezint` 75% din valoarea investi]iei TIMI {LICARU
BANCA Comercial` Român` (BCR) a c\[tigat licita]ia organizat` de Agen]ia Na]ional` pentru Ocuparea For]ei de Munc` (ANOFM), devenind, pentru al [aselea an consecutiv, banca autorizat` s` acorde credite din bugetul asigur`rilor pentru [omaj. Pentru 2006, fondul total alocat este \n valoare de 50 de milioane de lei (RON).
prev`zute \n studiul de fezabilitate depus de solicitant, iar dob\nda perceput` poate fi de 50% din dob\nda de referin]` stabilit` de BNR sau de 25% pentru jude]ele care au \nregistrat \n anul 2005 o rat` medie a [omajului mai mare dec\t media ratei [omajului pe ]ar`. Beneficiaz` de aceea[i facilitate de dob\nd` (acela[i indice de 25% din dob\nda de referin]` stabilit` de BNR) [i persoanele \n v\rst` p\n` la 30 de ani, care au statut de student pentru prima dat` [i urmeaz` studiile la cursuri de zi la o institu]ie de \nv`]`m\nt superior, de stat sau particular, autorizat` sau acreditat`, \n condi]iile legii, [i [omeri care \nfiin]eaz` IMM-uri, unit`]i cooperatiste, asocia]ii familiale etc.
La BCR pute]i s` v` interesa]i de creditul de 10.000 de lei.
Bani&afaceri Joi, 15 iunie 2006
03
Investi]ii mari
de dolari cost` marja ini]ial` pentru a cump`ra un contract futures pe petrol, cu scaden]a \n iunie 2006.
4.600
CONTRACTELE FUTURES PE PETROL, PROVOCAREA SUPREM~
Flash bancar
Speculatori la burs` pe aurul negru
BRD reloaded pentru cartele
Contractele futures pe petrol reprezint` o oportunitate de a c\[tiga bani frumo[i pentru speculatori.
Taxe [i impozite
Dac` \ntr-o or` se fac pe bursa
petrolului tranzac]ii de zece milioane de dolari, nou` milioane reprezint` tranzac]ii speculative. — Iulian PANAIT, pre[edinte KTD Invest DINTRE M~RFURILE tranzac]ionate pe marile burse interna]ionale, poate cea mai de notorietate at\t \n r\ndul finan]i[tilor, c\t [i al publicului larg este petrolul. Pre]ul petrolului este foarte volatil, mai ales \n ultimii cinci-zece ani. Rare s\nt perioadele de acalmie c\nd cota]iile evolueaz` pe palier orizontal sau au doar fluctua]ii minore. |n majoritatea timpului, pre]ul cre[te sau scade foarte abrupt de la o zi la alta sau de la o s`pt`m\n` la alta. Anali[tii financiari specializa]i \n sectorul energetic au \ntocmit recent o statistic` potrivit c`reia valoarea contractelor pe petrol tranzac]ionate la marile burse ale lumii dep`[e[te de peste nou` ori valoarea cantit`]ilor de petrol cump`rat efectiv de c`tre rafin`rii [i livrat de c`tre ]`rile exportatoare.
Asta \nseamn` c` de exemplu dac` \ntr-o or` se fac pe bursa petrolului tranzac]ii de zece milioane de dolari, nou` milioane reprezint` tranzac]ii speculative f`cute de diverse institu]ii financiare sau de al]i juc`tori interesa]i de plasamente \n acest domeniu [i numai un milion reflect` interesul direct al unei rafin`rii de a cump`ra [i primi efectiv cantitatea respectiv` de ]i]ei. Concluzia ar fi c` pia]a petrolului este una extrem de speculativ`, fiind influen]at` de evenimente politice, militare, sociale, meteorologice etc. |n ultima perioad`, mai ales conjunctura general` a fost negativ` [i a avut ca efect cre[terea pre]ului barilului de petrol p\n` la noi maxime istorice, dincolo de pragul de 74 de dolari pe baril.
Bursele de petrol Un lucru important de [tiut este c` exist` \n lume mai multe standarde pentru
petrolul crud, cele mai cunoscute fiind NYMEX (tranzac]ionat pe bursa specializat` de la New York), BRENT (tranzac]ionat la Londra) [i URAL (tranzac]ionat pe pia]a ruseasc`). Pre]urile difer` de la o pia]` la alta, pentru c` [i calitatea m`rfii este diferit`. Petrolul BRENT este cel mai bun calitativ, \n timp ce petrolul URAL are un con]inut ridicat de sulf, ceea ce \l face dificil de rafinat [i ca atare mai ieftin cu patru-[apte dolari pe baril. Tranzac]iile pe petrol s\nt \n cea mai mare parte tranzac]ii cu instrumente financiare derivate, obiectul transferului dintre v\nz`tor [i cump`r`tor nefiind marfa efectiv`, ci contractul futures pe marfa \n cauz`. De aceea atunci c\nd vorbim despre pre]ul petrolului trebuie s` [tim at\t despre ce tip de petrol vorbim, c\t [i despre scaden]a contractului futures respectiv. Atunci c\nd agen]iile de [tiri preiau o anumit` cota]ie, de regul` ele se refer` la cea a contractului futures cu scaden]a cea mai apropiat` (\n cazul nostru ar fi iunie 2006). Regulile de tranzac]ionare s\nt similare celor de
Pa[ii jocului la Burs`
ura g`t e l Ia
CAS~ DE BROKERAJ
Cu m fut p`r ure ` c s p ont e p rac etr te ol
INFO_COTIDIANUL
Prime [te co ntrac tele
Investitor
BURS~
pe orice burs` de instrumente financiare derivate pe m`rfuri [i se aseam`n` foarte mult de exemplu cu cele practicate la bursa româneasc` de la Sibiu sau la Bursa de M`rfuri Bucure[ti. Diferen]a major` ar consta \n faptul c` \n cazul petrolului cump`r`torul are posibilitatea s` cear` ca la scaden]a contractului marfa s`-i fie efectiv livrat` de c`tre v\nz`tor (se spune \n cazul acesta c` este vorba despre o scaden]` cu livrare). Altfel, la scaden]` are loc doar o compensare a diferen]ei pozitive sau negative de pre] \ntre momentul tranzac]iei [i momentul scaden]ei, unul pl`tind [i cel`lalt \ncas\nd aceast` diferen]`.
C\t investim \n contractele futures De regul`, marja este \n aceste cazuri de 6-10%, iar valoarea unui contract standard este de 1.000 de barili. Asta \nseamn` c`, pentru a tranzac]iona un contract, clientul imobilizeaz` ini]ial doar 4.000-5.000 de dolari, iar c\[tigul sau pierderea sa este multiplicat` de circa zece ori. Mai concret, pentru a cump`ra un contract futures pe petrol cu scaden]a \n iunie 2006 al c`rui pre] curent este de 70 de dolari, clientul pl`te[te o marj` ini]ial` de 4.600 de dolari. Dac` a intuit corect mi[carea pie]ei [i cota]ia urc` \n decurs de c\teva ore/zile la 74 de dolari pe baril, atunci a realizat un profit de 1.000 (74 – 70) = 4.000 de dolari, adic` peste 85% raportat la marja imobilizat`. Dac` \ns` a gre[it [i pre]ul petrolului scade la 66 de dolari pe baril, atunci speculatorul a \ncasat o pierdere de 4.000 de dolari, ceea ce pentru cineva care dispune de un capital mai redus este o lovitur` destul de dur`. De aceea e recomandat dac` vre]i s` juca]i s` dispune]i de minimum 100.000 de dolari. Asta pentru a putea face fa]` [ocurilor provocate de pierderi.
Groupe Société Générale
Libra Bank ofer` clien]ilor
a lansat, \n premier` pe pia]a bancar` din România, serviciul Simplis PrePay de re\nc`rcare a cartelelor telefonice prepl`tite prin intermediul terminalelor POS. Dezvoltat \n parteneriat cu marii operatori de telefonie mobil`, Simplis PrePay este un serviciu inovativ care se adreseaz` at\t comercian]ilor, c\t [i utilizatorilor de telefoane mobile [i vine s` completeze oferta de func]ionalit`]i puse la dispozi]ia acestora prin intermediul terminalelor POS: pl`]i la comercian]i, plata facturilor de utilit`]i pentru furnizorii cu care BRD a \ncheiat conven]ii. Serviciul Simplis PrePay va fi disponibil \n re]elele comercian]ilor cu care BRD va \ncheia acorduri \n acest sens. Serviciul va fi extins [i c`tre al]i furnizori de servicii prepl`tite.
s`i o var` 2006 cu dob\nzi foarte avantajoase la depozitele la termen. Clien]ii Libra Bank care aleg depozitele pe termen lung beneficiaz` de dob\nzi superioare [i stabile, dar [i de un maximum de flexibilitate \n privin]a depunerii sau retragerii banilor. Din 1 iunie, Libra Bank a majorat \n mod promo]ional dob\nzile la depozite, acestea ajung\nd p\n` la 8% pentru depozitele \n lei constituite pe o lun` [i pe trei luni. Libra Bank va lansa, \n toamna acestui an, instrumente derivate pentru reducerea riscurilor de curs valutar [i ale ratei dob\nzii, potrivit reprezentan]ilor b`ncii. Institu]ia de credit va lansa, \n urm`toarele luni, carduri de debit [i, ulterior, vor fi introduse pe pia]` [i carduri de credit. Libra Bank are un capital social de 65 de milioane de lei.
Cine mai prime[te e[alon`ri |N CONFORMITATE cu prevederile Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 26/2005 privind abrogarea dispozi]iilor legale referitoare la acordarea \nlesnirilor la plata obliga]iilor bugetare restante, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 244/2005 [i publicat` \n Monitorul Oficial al României 296/2005, \n prezent, se mai pot acorda \nlesniri la plat` numai pentru dou` categorii de agen]i. Una dintre categorii ar fi cea a societ`]ilor comerciale privatizate, inclusiv cele din domeniul agriculturii, la care transferul dreptului de proprietate asupra ac]iunilor a avut loc p\n` la data intr`rii în vigoare a ordonan]ei men]ionate [i/sau ale c`ror contracte de v\nzare-cump`rare de
ac]iuni s-au \ncheiat p\n` la data intr`rii \n vigoare a Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 26/2005, cuprinz\nd clauze referitoare la acordarea de înlesniri la plat` de c`tre autoritatea implicat` în privatizare, cu creditorii bugetari. Cea de-a doua categorie ar fi cea a unit`]ilor de cercetare-dezvoltare prev`zute de dispozi]iile Ordonan]ei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea [tiin]ific` [i dezvoltarea tehnologic`, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 324/2003, cu modific`rile ulterioare [i de dispozi]iile Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea [i func]ionarea unit`]ilor de cercetare-dezvoltare din agricultur`.
Mituri demolate
Blocul nou, mai scump dec\t cel vechi — Doru CIREA{~ DEZVOLTATORII imobiliari au demarat cîteva proiecte de construire a unor ansambluri cu apartamente noi. Acestea s\nt la acela[i pre], dac` nu cumva mai ieftine decît cele vechi aflate la vînzare pe pia]a imobiliar`. |n ansamblul reziden]ial care va fi ridicat de o firm` indian` în zona Podului Mihai Bravu, pre]ul unui mp construit de apartament va fi de 1.000 de euro, inclusiv TVA, spune Irina Albu, reprezentantul acestei firme. Nici pre]urile celor 1.100 de garsoniere,
apartamente cu dou` [i trei camere, care vor alc`tui ansamblul Planorama nu s\nt mai mari decît cele de pe pia]a imobilelor vechi, dac` se consider` investi]iile de cele mai multe ori necesare în reamenajarea vechilor apartamente [i care pot ajunge la 10.000 de euro. Potrivit lui Daniel Sandu, consilier vînz`ri Neocasa, în Planorama o garsonier` cu suprafa]a construit` de 41,8 mp va costa 39.000 de euro, inclusiv TVA, comparativ cu pre]ul de 35.000 cerut pentru o garsonier` veche de 20-30 de ani.
Joi, 15 iunie 2006 Bani&afaceri
04
Bani \n buzunar
de milioane de dolari este suma care s-a vehiculat pe Internet, \n România, \n anul 2005, doar prin pl`]ile prin card.
65
COMPANIILE DE UTILIT~}I |NCHEIE CONVEN}II CU B~NCILE „DUP~ URECHE”, AUTORIT~}ILE NU SE
Modalit`]ile alternative de Fiecare român
are mult` b`taie de cap cu plata facturilor, cozile la ghi[ee s\nt imense, iar func]ionarii par c\teodat` mai stresa]i dec\t cet`]enii. — Iulian ENACHE
Po[tei Române sau la sediile b`ncilor BCR [i Raiffeisen, cu care Electrica are conven]ii. Direct debitul presupune existen]a unei conven]ii \ntre Electrica [i banca la care clientul dore[te s` pl`teasc` factura. Banca este autorizat` s` efectueze plata automat din contul [i \n numele clientului, la scaden]`. Pentru acest lucru este necesar` deschiderea unui cont curent \n lei la una dintre b`nci [i trebuie semnat contractul de direct debit cu banca. Clien]ii pot pl`ti [i prin automatele Easy Payments instalate la b`ncile Citi Bank din Bucure[ti, Bra[ov [i Ploie[ti.
Comod, dar scump Decontarea prin sisteme cu plat` anticipat` implic`
Structura conexiunilor pe Internet 277.461 373.970
248.924
31.12.2003
Sursa: ANRC
Radio
xDSL
2.251 9.657
3.933 2.187 7.308
Fibr` optic`
97.101
31.12.2005
1.784 4.109 7677
Dial-up Dial-up Cablu la puncte la puncte coaxial fixe mobile
31.12.2004
991 4.120 15.411
84.197 4.936
Electrica SA sus]ine, pe propriul site, c` este extrem de interesat` de „dotarea casieriilor cu ghi[ee moderne, birotic`, cititoare de card [i personal bine preg`tit [i amabil“. La acest capitol, compania are p`r]i bune [i p`r]i proaste. Func]ionarii de la ghi[ee s\nt ceva mai civiliza]i dec\t \n trecut, \ns` problema r`m\ne ghi[eul de informa]ii, unde de obicei exist` o singur` persoan`, fapt care determin` formarea unor cozi uria[e. |n plus, sus]ine Electrica, este interesat` [i de „posibilitatea achit`rii facturilor de energie electric` at\t prin sisteme clasice, c\t [i prin sisteme moderne de \ncasare (Internet, card, automate de \ncasare etc.)“. Compania sus]ine c`, la ora actual`, clien]ii au posibilitatea achit`rii facturii de energie electric` prin decontarea facturilor prin numerar, prin direct debit (cont bancar), prin sisteme cu plat` anticipat`, prin
automate de \ncasare Easy Payments, la terminale POS sau ATM [i prin Internet. Decontarea facturilor prin numerar se poate realiza la sediul sau domiciliul clientului, o dat` cu prezentarea facturii de c`tre personalul furnizorului, cititorii \ncasatori sau po[ta[i, sau la casieriile Electrica. Exist`, de asemenea, plata facturilor \n numerar, \n re]eaua UniKasa. Pentru \nceput, achitarea facturilor se poate face \n benzin`riile Agip România, urm\nd ca \n viitorul apropiat s` fie extins [i \n supermarketuri sau hipermarketuri. Factura mai poate fi pl`tit` pentru clien]ii Electrica Muntenia Sud (Bucure[ti, Ilfov [i Giurgiu) cu bani ghea]`, la oficiile
181.359
Electricitate
TIMI {LICARU
|n România exist` 7,4 milioane de carduri, \ns` majoritatea s\nt folosite pentru retragerea salariului.
852 1.057 699
NE-AM OBI{NUIT cu to]ii cu haosul din institu]iile publice, cu facturile stufoase, cu ciud`]eniile care apar la ghi[eele de pl`]i, cu alergatul de la un ghi[eu la altul. Ceea ce pu]ini dintre români [tiu \ns` este faptul c` exist` [i modalit`]i mult mai u[oare pentru plata unei p`r]i a facturilor. Pentru alt` parte a facturilor mai avem de a[teptat cu modalit`]ile de plat` alternative, din cauza „vitezei” cu care apare legisla]ia \n domeniu sau s\nt implementate diversele platforme care s` permit` acest lucru. Ar mai fi de men]ionat reticen]a companiilor de utilit`]i fa]` de sistemele alternative de plat` [i de tehnologia nou`, \n general, cea a b`ncilor fa]` de comisioanele corecte [i cea a cet`]enilor fa]` de utilizarea Internetului sau chiar a mobilului pentru a-[i pl`ti facturile, \n acest caz principalul motiv fiind ne\ncrederea sau (paradoxal) comoditatea de a \nv`]a cum \[i pot pl`ti facturile... mai comod. La capitolul „bile negre“ pentru companiile de utilit`]i [i pentru b`nci se num`r` [i iner]ia fa]` de semnarea de conven]ii reciproce, care s` permit` clien]ilor s`-[i pl`teasc` facturile mai comod, acestea fiind destul de rare. „Cotidianul“ v` prezint` o trecere \n revist` a acestor modalit`]i alternative de plat` [i a problemelor din acest domeniu r`mase nerezolvate.
Alte mijoace
INFO_COTIDIANUL
utilizarea unei cartele magnetice, cump`rat` de client din puncte de v\nzare specializate [i recunoscut` de sistemul de contorizare instalat at\t la consumator, c\t [i \n punctul de furnizare a serviciului. Mediul de credit este personalizat, fiind specific unui singur client/contor. Cuprinde deopotriv` informa]ii referitoare la cantitatea de energie ce urmeaz` s` fie consumat`, tipul de tarif, eventualele taxe suplimentare ce se vor percepe, precum [i informa]ii referitoare la curba de consum a clientului, identificatorii contorului [i alte date. Problema r`m\ne cump`rarea echipamentelor care permit acest sistem de pl`]i. Posesorii de card bancar de debit sau de credit au la \ndem\n` dou` metode de plat` a facturii la electricitate. Prima este terminalul electronic de v\nzare (POS) instalat \n casieriile Electrica. Abonatul trebuie s` se adreseze la casierie, unde se face verificarea facturilor de energie electric` neachitate [i i se comunic` valoarea lor. Abonatul verific` datele \nscrise pe factur` [i valoarea acesteia, apoi introduce codul PIN. Casierul efectueaz` apoi tranzac]ia prin intermediul POS [i emite chitan]a, pe care o \nm\neaz`
clientului. A doua metod` este plata prin re]eaua de bancomate (ATM) a b`ncilor cu care Electrica a \ncheiat conven]ii, acestea fiind, din nefericire, doar BCR [i Raiffeisen. Pentru a putea
1.600 deau firme depus peste 15.000 de declara]ii administrative prin sistemul electronic www.e-guvernare.ro, \n perioada ianuarie – octombrie 2005. face acest lucru, clientul trebuie s` mearg` la banc` [i s` completeze un formular. Exist` [i posibilitatea achit`rii facturilor prin Internet, \ns` doar pentru „clien]ii unora dintre sucursalele“ Electrica. Din nefericire, datele prezentate de Electrica pe site s\nt foarte vechi, vorbindu-se despre anul 2005 ca despre „viitor“, iar compania nu a reu[it s` furnizeze un r`spuns referitor la eventualele nout`]i \n sistemele de pl`]i p\n` la ora \nchiderii edi]iei.
Gaze naturale Clien]ii Distrigaz Sud (unde ac]ionar majoritar es-
te Gaz de France) \[i pot pl`ti facturile prin debitarea automat` a contului bancar, autoriz\nd banca s` pl`teasc` factura de gaze \n fiecare lun`, \n mod automat, la data scaden]ei. Distrigaz Sud trimite \n continuare factura de gaze la adresa clientului, dar trimite informa]ii despre suma de plat` [i b`ncii respective. Plata facturii la gaze este posibil` [i prin ordin de plat`, tot pentru posesorii de cont curent. Clientul poate prezenta la ghi[eul b`ncii un ordin de plat` [i poate achita factura prin virament bancar. La casieriile Distrigaz Sud exist` [i POS-uri pentru posesorii de card, compania de]in\nd [i cititori-\ncasatori care pot \ncasa contravaloarea facturii la domiciliul clientului. Oficiile Po[tei Române accept`, de asemenea, plata facturilor Distrigaz Sud. E.ON Gaz România (fostul Distrigaz Nord, cump`rat de E.ON) accept` de la clien]ii s`i pl`]i prin numerar, card bancar, cont curent \n banc` sau ordine de plat`, accept\nd, de asemenea, [i pl`]ile prin file cec.
Canalizare Persoanele care locuiesc la cas` s\nt mai pu]in avantajate dec\t cele care locuiesc la bloc. Acestea din
Bani&afaceri Joi, 15 iunie 2006
05
Bani \n buzunar
milioane de români au folosit Internetul \n luna aprilie, la o popula]ie de 21,2 milioane de locuitori.
5,7
U SE HOT~R~SC CINE PL~TE{TE COMISIONUL, IAR CLIEN}II NU AU |NCREDERE |N MEDIUL VIRTUAL
e plat`, o mare harababur` Ce exist` acum Formularul unic (disponibil, deocamdat`, marilor contribuabili) 200 de formulare, printre care: 1. Cerere pentru eliberarea actului de identitate 2. Cerere pentru eliberarea cazierului 3. Cerere pentru eliberarea unui pa[aport 4. Cerere pentru acordarea indemniza]iei de [omaj 5. Contract de v\nzare-cump`rare pentru un vehicul folosit 6. Fi[a de]in`torului permisului de conducere Posibilitatea redus` de a pl`ti taxele [i impozitele online, \n func]ie de conven]iile \ncheiate de prim`rii.
Ce ni se promite IMM-urile vor putea depune bilan]urile online |nmatricularea online Achitarea amenzilor de circula]ie online, cu cardul (la \nceput pentru Bucure[ti) Taxa pentru pa[aport se va pl`ti online (posibil, la \nceput, numai pentru Bucure[ti) Introducerea Ghi[eului virtual, care va permite, \n func]ie de op]iunile furnizorilor, plata utilit`]ilor Portal pentru transparen]a bugetar` Plata tuturor utilit`]ilor [i taxelor locale online Autorit`]ile au am\nat de mai multe ori momentul \n care vom putea pl`ti facturile pe Internet. urm` \[i pot pl`ti \ntre]inerea la administratorul blocului, iar aceasta include [i facturile pentru ap` [i canalizare. |n schimb, cei care stau la cas` trebuie s`-[i pl`teasc` factura de ap` separat, iar imagina]ia Apa Nova nu este foarte bogat` \n privin]a modalit`]ilor de plat` a facturii. Facturile c`tre Apa Nova pot fi pl`tite de de]in`torii de carduri Visa, Eurocard sau Mastercard la POS-ul instalat la sediul Apa Nova, iar posesorii de card BCR pot pl`ti la orice bancomat BCR, \ns` doar dup` ce \ncheie o conven]ie cu banca pentru plata facturilor de ap`. Pentru persoanele f`r` card, solu]ia este ghi[eul sau plata cu numerar la bancomatele Citi Bank (EasyPayment).
Ratele la banc` |n domeniul pl`]ii facturilor, b`ncile au f`cut progrese \n ultimul timp. Clientul \[i poate pl`ti ratele la banc` direct din contul curent deschis o dat` cu contractarea creditului sau din contul cardului primit cu aceea[i ocazie. O alt` modalitate alternativ` statului la ghi[eu este Internet Banking. Utiliz\nd Internet Banking, clien]ii pot efectua pl`]i prin ordine de plat` de compensare sau de trezorerie, pot transfera intraban-
car sume între conturile proprii de card [i/sau curente, pot face pl`]i valutare interne sau externe, pot vizualiza în orice moment soldurile conturilor lor deschise la banca respectiv`, pot afla informa]ii despre diversele cursuri valutare [i dob\nzi practicate de banc`. De asemenea, unele b`nci ofer` anumite module prin care pot fi achitate datoriile c`tre bugetul local de c`tre contribuabilii cu domiciliul \n jurisdic]ia prim`riilor care au \ncheiate conven]ii cu banca, pentru acest lucru. Chiar mai comod dec\t Internet Banking este Mobile Banking. Clien]ii b`ncilor \[i pot verifica, prin inter-
mediul telefonului mobil, starea conturilor curente, pot efectua pl`]i \n timp real sau schimburi valutare f`r` a se mai deplasa la banc`, pot cere informa]ii despre ratele de schimb sau orice alte date necesare administr`rii rela]iei sale cu banc` respectiv`. Pentru Mobile Banking este necesar un telefon mobil cu acces la Internet, precum [i un contract \ncheiat cu banca respectiv`.
Pl`]ile online Segmentul pl`]ilor online este, din p`cate, destul de pu]in folosit \n România. Din p`cate pentru cei care au de pl`tit facturi, \ns` din fericire pentru cei care ofer`
Sectorul administra]ie public` [i IT-ul Indicatori
2003
2004
Speciali[ti ITC (persoane)
10.662
11.666
Num`r de echipamente
167.784
221.688
Num`r de PC conectate la Internet Ponderea num`rului institu]iilor cu conexiune Internet \n total institu]ii (cu excep]ia consiliilor locale comunale) (%) Ponderea investi]iilor [i cheltuielilor pentru produse [i servicii ITC \n valoarea total` a investi]iilor [i cheltuielilor (%) Investi]ii [i cheltuieli pentru produse ITC (mild. lei)
86.856
88.641
93,0
93,0
Sursa: INS
51.9
63.1
6.056
9.592 INFO_COTIDIANUL
servicii de acest fel, \ntruc\t poten]ialul acestei pie]e este \nc` foarte mare. Exist` firme care, dup` ce au \ncheiat conven]ii cu diferite companii de utilit`]i, permit pe site-ul propriu plata facturilor c`tre aceste companii. Spre exemplu, pe www.e-facturi.ro pot fi pl`tite facturile c`tre Distrigaz Nord [i Distrigaz Sud [i cele c`tre companiile de telefonie. Din nefericire, lipsa de \ncredere a românilor (de altfel destul de p`]i]i \n urma experien]elor tranzi]iei) face ca acest tip de servicii s` nu fie exploatat la capacitatea sa maxim`. O pat` ru[inoas` pe obrazul furnizorilor de Internet, de exemplu, este faptul c` majoritatea acestora nu accept` plata facturilor online pentru simplul motiv c` nu posed` un astfel de sistem. Ca s`-]i pl`te[ti factura trebuie s` te deplasezi la sediul firmei respective, ca [i \n cazul furnizorilor de cablu tv.
Ghi[eul virtual... de tot Autorit`]ile se chinuiesc, de ceva timp, s` u[ureze via]a românilor prin introducerea unui sistem de pl`]i online, care s` permit` lucruri precum \nmatricularea autoturismelor sau achitarea taxei pentru pa[aport, plata amenzilor sau plata
facturilor la utilit`]i. „Ghi[eul Virtual“, cum se va numi sistemul, proiect anun]at de ani \ntregi, trebuia lansat oficial pe 7 februarie, \n acest an. A fost \ns` am\nat din nou, pe motiv c` autorit`]ile nu se hot`r`sc cine s` pl`teasc` comisioanele c`tre b`ncile implicate \n sistem: statul sau cet`]eanul. |n 2004, doar 8.624 de persoane au pl`tit, p\n` \n luna august, taxele [i impozitele locale online. |n ceea ce prive[te posibilitatea de a trimite formularele online pentru a evita cozile de la ghi[ee, \n prezent pe sec]iunea de formulare a portalului e-guvernare, care precede faimosul „Ghi[eu Virtual“, s\nt disponibile aproximativ 200 de documente, care pot fi desc`rcate, \ns` cet`]enii trebuie s` mearg` tot la ghi[ee, deoarece legea nu le permite \nc` s` le trimit` electronic. Introducerea sistemului electronic care va permite conduc`torilor auto s` achite amenzile de circula]ie \n regim online, prin card bancar, este am\nat` de peste trei luni, deoarece autorit`]ile nu au stabilit \n timp util cine va suporta comisionul aferent pl`]ii, sus]in surse din Ministerul Comunica]iilor [i Tehnologiei Informa]iei (MCTI). Data
TIMI {LICARU
lans`rii sistemului r`m\ne incert`, deoarece autorit`]ile nu au reu[it s` stabileasc` dac` plata comisionului aferent este responsabilitatea Prim`riei Municipiului Bucure[ti (PMB) - institu]ia beneficiar` a sumelor \ncasate - sau a persoanei care pl`te[te amenda. „Ini]ial, s-a decis ca pl`titorul s` suporte [i comisionul, degrev\nd de costuri bugetul institu]iilor implicate. Ulterior, s-a trecut la varianta \n care comisionul este suportat de c`tre institu]ia care \ncaseaza suma, ceea ce presupune acum [i organizarea unei proceduri de selec]ie a b`ncilor \n func]ie de comisionul practicat, conform Legii achizi]iilor publice“, au precizat sursele citate. Suma achitat` deja de Ministerul Comunica]iilor pentru realizarea proiectului se ridic` la circa 80.000 de euro. Conform Inspectoratului General pentru Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, de la 1 ianuarie 2005 [i p\n` la sf\r[itul anului 2005 aproape 1.600 de companii au depus peste 15.000 de declara]ii administrative prin sistemul electronic www.e-guvernare.ro. Este vorba despre marii contribuabili care au acces. Pentru acest an, se inten]ioneaz` ca sistemul s` fie disponibil [i IMM-urilor.
Joi, 15 iunie 2006 Bani&afaceri
06
Bani&idei
de euro este suma minim` care v` permite s` visa]i la propriul magazin pe Internet.
1.000
CU CÎTEVA MII DE EURO PUTE}I S~ VISA}I LA PROPRIUL SUPERMARKET ELECTRONIC
Spa]iu comercial cu vedere la Internet pot s` nu existe în portofoliul acesteia.
Motoare de promovare a afacerii |nfiin]area magazinului online nu este suficient` pentru ca banii s` înceap` s` curg`. Speciali[tii sf`tuiesc înscrierea loca]iei de pe Internet (adresa URL) în motoarele de c`utare cunoscute, precum Google, Altavista, Yahoo, Lycos etc. „Inexisten]a site-ului în aceste motoare de c`utare reduce serios num`rul de vizitatori, adic` de poten]iali clien]i sau parteneri de afaceri“, spun informaticienii. Tehnic, aceasta se realizeaz` prin optimizarea prealabil` a codului HTML înainte de înscrierea sa, iar f`r` aceasta se poate chiar un refuz al „robotului de c`utare“ de a înregistra site-ul respectiv. Statistici recente arat` c` un vizitator obi[nuit acceseaz` în medie 16 site-uri pentru o c`utare.
Securiza]i-v` clien]ii Din ce \n ce mai mul]i romåni prefer` s`-[i achizi]ioneze electronicele [i electrocasnicele din magazine virtuale.
|nfiin]area unui magazin electronic
nu este scump`, e de viitor, dar presupune minime cuno[tin]e. — Doru CIREA{~ SPRE DEOSEBIRE de comer]ul clasic, cel electronic are numeroase avantaje, spun reprezentan]ii firmei Ades Media, specializat` în produse destinate promov`rii pe Internet. Unul dintre principalele puncte forte este „imensa pia]` de desfacere pentru produse sau servicii, deoarece un studiu realizat de c`tre Nua Internet Surveys [i publicat \n «The Economist Magazine» arat` c` exist` 332,73 milioane de utilizatori cu acces la Internet“. |n compara]ie cu magazinele tradi]ionale, cele virtuale nu î[i întîmpin` clien]ii cu u[i închise dup` program [i aceasta f`r` a fi înregistrate cheltuieli suplimentare cu chiria, între]i-
nerea sau cu salariile angaja]ilor. Mai mult, atît furnizorii, cît [i clien]ii nu s\nt restric]iona]i geografic, deci serviciile sau produsele pot fi vîndute oriunde în lume. Cum afacerea ia na[tere pe Internet, publicitatea cea mai bun` [i ieftin` tot aici se face. „Investi]iile au costuri reduse pentru publicitatea magazinului datorit` pre]urilor mici ale reclamelor pe Internet“, spun speciali[tii Ades Media. Costurile de între]inere al site-ului s\nt mai mici decît cele ale unui magazin obi[nuit, iar vînzarea se face direct c`tre clien]i [i astfel se pot elimina din costurile finale ale produselor toate comisioanele suplimentare pl`tite agen]ilor intermediari. Pentru a demara afacerea, doritorul trebuie s` studieze
diferitele oferte ale firmelor specializate în a[a ceva.
Cu ce se \ncepe? Crearea unui site de comer] electronic are costuri care încep de la o mie de euro, iar acestea s\nt în func]ie de num`rul de pagini pe Internet ale site-ului (informa]ii de contact, homepage, servicii oferite etc.), de promovare sau nu pe Internet a paginilor, de prezen]a sau absen]a shopping-cart (lista de cump`r`turi), de num`rul de produse, de posibilitatea de plat` prin card, de grafica personalizat` a site-ului. Odat` stabilit conceptual magazinul, clientul trebuie s` construiasc` oferta site-ului, respectiv cum dore[te s` apar` aceasta, liste de produse, pre]uri, categorii, descrieri, produc`tori, imagini ale produselor, preferabil în format electronic. Ca sfat, doritorii trebuie s` cunoasc` cerin]ele [i tarifele de expedi]ie în cazul
unui magazin virtual, în func]ie de metoda de expedi]ie aleas` (Po[ta Român` sau firme de curierat rapid) [i s` se asigure c` pot comercializa legal produsele sau serviciile respective. Dup` stabilirea conceptului, se pune la dispozi]ie un server temporar propriu pentru testarea site-ului, înainte de lansarea sa public`, sun` oferta Ades Media.
Lista de cump`r`turi e esen]ial` Aceasta este important` deoarece con]ine imagini ale produselor, descrieri [i pre]uri, creionînd identitatea magazinului. Totodat`, lista furnizeaz` mecanismele prin care consumatorul alege cantitatea de produse pe care dore[te s` o cumpere, face verificarea [i înregistrarea datelor, calculeaz` [i afi[eaz` valoarea total` a cump`r`turilor, incluz\nd [i taxele de transport. Pentru ca tot acest proces s` func-
]ioneze corect este necesar ca între toate informa]iile introduse în bazele de date, atît de c`tre cel care vinde, cît [i de c`tre cel care cump`r`, trebuie s` existe o concordan]` perfect`. De aceea este necesar` consultarea ini]ial` a firmei care se ofer` s` conceap` site-ul, deoarece unele articole sau func]iuni
Utilizatori de net America de Sud
Orientul Mijlociu
Europa
SUA, Canada
0,5%
4,89%
27,46%
44,27%
Asia Pacific
22,74%
INFO_COTIDIANUL
Mul]i clien]i vor fi reticen]i în a furniza pe Internet date despre cartea sa de credit, de teama hackerilor. Una dintre solu]iile care pot proteja datele împotriva accesului neautorizat este SSL - server securizat de date, folosit în combina]ie cu Certificatul Digital (Digital Certificate). F`r` SSL [i un Certificat Digital nici un consumator avizat nu-[i va transmite datele c`r]ii de credit prin Internet. |n general, ob]inerea acestora nu este o problem`, deoarece pachetul de comer] electronic include [i a[a ceva, dac` acesta este cump`rat de la o firm` serioas` ce ofer` produsele consacrate, precum Verisign.com [i Thawte.com, furnizori de securitate electronic`. Ultimul pas la demararea afacerii este ob]inerea unui cont de comerciant, care difer` de conturile bancare obi[nuite, deoarece permite acceptarea de pl`]i prin c`r]i de credit sau de debit. Acesta este oferit de majoritatea institu]iilor bancare.
Culoar liber la oportunit`]i
Pe aripile profitului — Doru CIREA{~ CU UN SPA}IU chiar [i închiriat, 5.000 de euro, doi-trei angaja]i bine preg`ti]i, un calculator [i o imprimant` se poate începe o mic` afacere din vînzarea biletelor de avion. Unul dintre punctele forte ale afacerii este dezvoltarea pie]ei, dat` fiind cre[terea traficului aerian între România [i UE. Potrivit lui AlinBurcea,dela agen]iadeturism „Paralela45“, micileagen]iiintrate pe pia]` se pot impune printr-un control mai
bun al pre]urilor. Agen]ia nici nu are nevoie de un spa]iu luxos sau m`car la strad`. „Nu este necesar ca firma care vinde s` aib` pozi]ie central`, este o afacere care se poate face [i într-un apartament de la etajul [apte al unui bloc“, spune Burcea. Principalul punct slab al afacerii este garan]ia de aproximativ 20.000 de euro pe care agen]ia vînz`toare de bilete trebuie s` o depun` la IATA, asocia]ia interna]ional` a vînz`torilor de bilete de avion [i care acredi-
teaz` orice comerciant în domeniu. Banii pot fi ob]inu]i printr-un credit ipotecar. Alt aspect pe care întreprinz`torii trebuie s`-l ia în con-
siderare este necesitatea ca angaja]ii care vînd biletele s` aib` cursuri IATA absolvite [i, preferabil, experin]` anterioar` în vînza-
rea tichetelor. Profiturile nu s\nt mari [i depind atît de profesionalismul angaja]ilor, cît [i de capacitatea de a ]ine costurile sub control. Pentru a demara afacerea este nevoie ca agen]ia de ticketing nou înfiin]at` s` înregistreze vînz`ri lunare de minim 2.000 de euro, ceea ce înseamn` o medie de 100 de bilete de avion. Comisioanele practicate trebuie s` fie mai mici decît cele de la restul agen]iilor de pe pia]`. Cum din ce în ce mai mul]i clien]i caut` [i servicii de cazare în ora[ele de desina]ie (servicii integrate), agen]ia de ticketing trebuie s` colaboreze cu o agen]ie de turism.
Bani&afaceri Joi, 15 iunie 2006
07
Auto
de milioane de euro este suma investit` \n România din 2001 p\n` \n prezent.
150
PIERDERILE COMPANIEI S-AU DIMINUAT DE 2,5 ORI ANUL TRECUT
Michelin vizeaz` primul an de profit \n 2006 Dup` ce a
intrat pe pia]a româneasc` \n 2001, francezii de la Michelin ]intesc ca \n acest an s` pun` punct capitolului pierderi [i s` treac` pe profit. — Florin CEPRAGA MICHELIN ROMÂNIA estimeaz` pentru acest an o cre[tere de 20-25% a cifrei de afaceri, comparativ cu nivelul de 727,39 milioane de lei (200 de milioane de euro) consemnat anul trecut, a declarat directorul de comunicare al companiei, Laura Antonov. Potrivit raportului financiar anual al firmei, cifra de afaceri realizat` \n 2005 de produc`torul de anvelope a fost cu aproape 25% mai mare dec\t rezultatul consemnat pe ansamblul anului 2004. |n ceea ce prive[te anul trecut, compania a consemnat o pierdere de 21,9 milioane de lei, echivalentul a [ase milioane de euro, nivel de peste dou` ori [i jum`tate mai redus dec\t cu un an \nainte. „Pierderile consemnate \n ultimii ani reflect` evolu]ia normal` de amortizare a unei investi]ii. Reducerea pierderilor de la an la an se datoreaz` \ns` [i unui program de reducere a costurilor de produc]ie“, a mai spus Antonov. Michelin, cel mai mare produc`tor de anvelope din lume, cu filiale \n 170 de ]`ri, a avertizat, recent, asupra impactului negativ pe care l-ar putea avea cre[terea pre]urilor materiilor prime, dar [i deprecierea dolarului asupra marjei de profit ]intite de companie la nivel global \n anul 2006.
Program de investi]ii |n România, grupul francez a preluat, \n 2001, fabricile Tofan de la Zal`u [i Flore[ti, societatea Tofan Recap
Filiala din România a celui mai mare produc`tor de anvelope din lume spune „la revedere“ pierderilor \ncep\nd cu acest an.
„Pierderile din ultimii ani reflect` evolu]ia normal` de amortizare.“ — Laura Antonov, director de comunicare Michelin România [i re]eaua de distribu]ie. Compania controleaz` \nc` o firm`, Michelin Romstil Cord, cu sediul la Zal`u, care produce cord metalic. Investi]iile totale pe pia]a româneasc` se ridic` la 150
de milioane de euro. Compania [i-a propus pentru acest an s` deruleze investi]ii \n valoare de 27 de milioane de euro \n retehnologizarea unit`]ilor de produc]ie. Aproximativ 75% din produc]ia companiei este orientat` c`tre export, restul fiind destinat` Automobile Dacia pentru echiparea autoturismelor Logan – anvelopele Kormoran, precum [i distribu]iei prin intermediul re]elei na]ionale de dealeri. Pe pia]a româneasc` activeaz`, de asemenea, al]i mari produc`tori mondiali precum compania italian` Pirelli, care de]ine o fabric` de anvelope \n apropierea ora[ului Slatina, grupul ger-
man Continental, cu o unitate de produc]ie la Timi[oara, Goodyear, care are o filial` \n România, [i Bridgestone, care vinde prin intermediul mai multor importatori.
Rollier, director unic Michel Rollier va r`m\ne singurul director al companiei Michelin, dup` moartea accidental` de luna trecut` a codirectorului Edouard Michelin. „Este prima mea conferin]` de pres` \n calitate de director unic al Michelin. |n prezent, nu exist` planuri privind numirea unui al doilea director. Consiliul executiv va r`m\ne \n forma ac-
Nout`]i \n grila de start
Parcul }iriacAuto 2006 \ncepe s\mb`t`
Manifest`rile de tip expozi]ional, Saloanele }iriacAuto din 2005 [i 2006, precum [i Parcul }iriacAuto 2005 s\nt unele dintre cele mai mari evenimente independente de pe pia]a auto din România. Parcul }iriacAuto din acest an, organizat de dealerii din Bucure[ti, se va desf`[ura \n perioada 17-25 iunie, la Romexpo, \n pavilionul central. La fel ca [i anul trecut, eveni-
mentul combin` solu]iile outdoor [i indoor, oferind modele-concept, modele auto de ultim` genera]ie, precum [i demonstra]ii off-road. Vor fi expuse peste 150
de modele auto. O premier` \n România o constituie prezen]a m`rcii Dodge \ntr-o manifestare expozi]ional`, marc` ce a intrat de cur\nd \n portofoliul }iriacAuto. Tot \n cadrul acestui eveniment se va desf`[ura [i Caravana Hyundai Goodwill Ball. Programul de vizitare este cuprins \ntre orele 10.00 [i 22.00, iar intrarea este liber`.
din produc]ia de anvelope este orientat` c`tre export.
75%
tual`“, a declarat Rollier, citat de Reuters. Rollier a anun]at c` va fi dificil pentru companie s` ating` obiectivul stabilit pentru acest an privind ob]inerea unei marje de profit opera]ional de 8,8%, \n contextul pre]urilor ridicate ale cauciucului [i o]elului, dar grupul nu va modifica aceast` ]int`. Edouard Michelin, \n v\rst` de 42 de ani, a decedat \n urma naufragiului
Cabrioletul Eos va fi lansat luna aceasta Porsche România, importatorul general al autovehiculelor Volkswagen, va lansa \n aceast` lun` noul cabriolet Volkswagen Eos, prezentat \n premier` mondial` anul trecut la Salonul Auto de la Frankfurt. Clien]ii pot opta pentru cinci versiuni de motorizare, patru pe benzin` [i una diesel, cu puteri cuprinse \ntre 115 cai-putere [i 250 de cai-putere. Propulsorul diesel poate dezvolta o for]` maxim` de 140 de cai-putere, informeaz` un comunicat al importatorului. Pre]ul unei versiuni echipate cu
vasului s`u de pescuit, \n nord-vestul Fran]ei. Anterior, Rollier [i Michelin au de]inut func]iile de directori-parteneri, iar o serie de anali[ti au apreciat c` grupul ar putea lua \n calcul modificarea structurii sale legale. Compania este organizat` ca parteneriat cu r`spundere limitat`, \n cadrul c`ruia partenerii \mpart func]iile de conducere, \[i asum` riscurile juridice [i primesc un procent din profituri. Ac]ionarii primesc dividende, aprob` situa]iile financiare, precum [i numirea [i retragerea partenerilor, dar nu au drept de decizie asupra controlului companiei, protejat` fa]` de prelu`ri.
motor pe benzin` de doi litri [i 150 de cai-putere ajunge la 25.899 de euro cu toate taxele incluse, pe c\nd varianta supraalimentat` de doi litri [i 200 de cai-putere cost` 29.321 de euro. Ambele ma[ini s\nt echipate cu o cutie de viteze manual` cu [ase rapoarte. Versiunea Eos 2.0 Turbo-FSI poate atinge viteza maxim` de 232 km/h [i ajunge de la 0 la 100 de km/h \n 7,8 secunde. Versiunea de top Eos 3,2 V6 este echipat` standard cu transmisia cu ambreiaj dublu – DSG. Motoarele [i trenul de rulare au fost adaptate de la modelele Passat [i Golf.
Joi, 15 iunie 2006 Bani&afaceri
08
Pe val
R`zvan Pa[ol 1994-1998 – analist financiar SC Freerom SRL 1998-1999 – analist financiar SVM Intermedias Securities SA 1999-2006 – pre[edinte [i director general SSIF Intercapital Invest
SCADE SAU NU SCADE BURSA, BROKERII TOT FAC BANI PE PIA}A DE CAPITAL
Omul care face bani pentru Congresul SUA R`zvan Pa[ol
este directorul SSIF Intercapital Invest, firm` care apar]ine Fondului RomânoAmerican pentru Investi]ii \nfiin]at de Congresul SUA. — Dan ODAGIU
„Un singur lucru ar ajuta cel mai mult pia]a: persoane mai capabile \n pozi]ii-cheie ale autorit`]ii statului.“ „Din p`cate prea pu]ini g`sesc o astfel de direc]ie, iar pentru restul serviciul este locul unde a[tep]i s` treac` mai repede opt ore pentru a c\[tiga un salariu.“ „Cea mai mare problem` a managerilor români este, \n mod paradoxal, lipsa cuno[tin]elor manageriale.“ — R`zvan Pa[ol, pre[edinte SSIF Intercapital Invest
Cui apar]ine societatea Intercapital Invest? Intercapital Invest apar]ine grupului de firme al Fondului Româno-American pentru Investi]ii. Fondul a fost \nfiin]at de Congresul SUA pentru sprijinirea dezvolt`rii sectorului privat \n România [i a anun]at recent una dintre cele mai mari tranzac]ii din domeniul financiar din ]ara noastr`, prin v\nzarea a trei firme de servicii financiare c`tre GE Money. De ce v-a]i f`cut broker? Pasiunea pentru pia]a de capital a \nceput \n facultate, la \nceputul lui 1997. |ncercasem \n facultate joburi foarte diverse, de la IT la design [i de la contabilitate la traduceri, dar \nc` eram \n c`utarea unui domeniu care s` m` pasioneze. La momentul respectiv Bursa de Valori avea mai pu]in de doi ani de la \nfiin]are, iar pia]a Rasdaq numai c\teva luni; cu toate acestea, domeniul p`rea foarte interesant [i a \nceput s` m` atrag`. Am ratat o investi]ie \n ac]iuni Turbomecanica \nc` de la debutul lor pe pia]a Rasdaq datorit` ne\ncrederii – tocmai pierdusem toate economiile acumulate p\n` la acel moment \ntr-o investi]ie \n Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri administrat de SAFI. Totu[i, am \nceput s` urm`resc evolu]ia ac]iunilor [i \n martie 1997 mi-am deschis un cont de investi]ii cu echivalentul a 19 dolari. Am \nceput s` \nv`], s` studiez [i s` mai depun bani, \ncurajat de o serie de c\[tiguri facile: \n prim`vara lui 1997 orice ac]iune cump`rat` cre[tea spectaculos. |n timp am creat un program propriu de analiz` a ac]iunilor, mi-am scris lucrarea de diplom` \n domeniul analizei ac]iunilor, iar la sf\r[itul facult`]ii decizia era luat`: voiam s` fiu broker. Am \nceput lucrul la o societate de valori mobiliare \n c\teva zile de la terminarea licen]ei. V` place la serviciu? Domeniul economic m-a pasionat dintotdeauna, pentru c` l-am perceput ca fiind la baza tuturor celorlalte domenii [i activit`]i. Cum petrecem at\t de mult din via]` la lucru, cred c` e normal s` g`sim un domeniu sau o activitate care ne pasioneaz` [i despre care s`
R`zvan Pa[ol consider` c` statul, prin reprezentan]ii s`i, fr\neaz` dezvoltarea pie]ei de capital. putem spune la sf\r[itul zilei „Da, nu am pierdut vremea azi, a fost o zi interesant` la serviciu“. Din p`cate prea pu]ini g`sesc o asemenea direc]ie, iar pentru restul serviciul este locul unde a[tep]i s` treac` mai repede opt ore pentru a c\[tiga un salariu. Eu am g`sit aceast` direc]ie pe pia]a de capital. |mi place c` lucrez \ntr-un domeniu aflat \n permanent` mi[care; nu am timp [i nu am cum s` m` plictisesc, pentru c` plictiseala ar \nsemna o \ncetinire a ritmului, iar aceasta, la r\ndul ei, o gre[eal` nepermis` pentru un broker sau o firm` de brokeraj. |n plus, datorit` tranzi]iei \n România, ritmul este chiar [i mai dinamic dec\t \n alte zone:
\nc` mai avem un decalaj mare de recuperat [i permanent avem proiecte [i elemente noi pe pia]`. Dac` am tr`i \n comunism probabil c` a[ lucra \n domeniul bancar (singura alternativ` similar` pie]ei de capital posibil` \n comunism) sau \n domeniul IT, o pasiune mai veche. Investi]i la burs`? Ast`zi am investit` la burs` o sum` rezonabil`. Oricum, pentru a v` face o idee, a[ da exemplul cu indicele BET (care reprezint` oricum doar o medie a c\[tigurilor la burs`), care a crescut de peste 12 ori \n perioada 2000-2005. Deci, chiar [i o sum` mai modest` ar fi ajuns, investit`
atent, o sum` rezonabil`. Spre exemplu, din plasamentele la burs` mi-am finan]at, \n parte, deplasarea de doi ani \n Statele Unite. Trei dorin]e? A[ \mp`r]i cele trei dorin]e \n mod echitabil: o dorin]` personal`, una legat` de profesie [i una de pia]a de capital. Nu o voi face public dec\t pe ultima: mul]i investitori se \ntreab` ce ar ajuta cel mai mult pia]a de capital acum: emiten]i noi, instrumente noi, legi mai bune, investitori mai mul]i etc. Toate s\nt necesare, dar un singur lucru ar ajuta cel mai mult pia]a [i ar stabili condi]ii pentru toate acestea: persoane mai capabile \n pozi]ii-cheie ale autori-
TUDOR VINTILOIU
t`]ii statului, astfel \nc\t s` nu mai vedem rezultatele mediocre ale modului \n care statul, prin reprezentan]ii s`i la nivel mai mare sau mai mic, \n]elege s` reglementeze [i s` dezvolte pia]a de capital. {tiu, din p`cate, c` aceasta este o dorin]` ce nu pare s` se \ndeplineasc` prea cur\nd. De ce le e fric` oamenilor \n v\rst` s` joace la burs`? Atitudinea este una normal` – persoanele \n v\rst` au o aversiune mai mare la risc [i \n ]`ri mai dezvoltate. La 60 de ani nu \]i permi]i pierderi prea mari din avu]ia proprie, pentru c` nu mai ai la fel de mult timp pentru a le recupera precum ai la 20 sau la 30 de ani.
Problemele [i pl`cerile managerilor Cea mai mare problem` este, \n mod paradoxal, lipsa cuno[tin]elor manageriale. Avem \n România o
cultur` managerial` antreprenorial`, a celor care au pornit diverse afaceri, s-au zb`tut, s-au adaptat, au gre[it, au pierdut, au c\[tigat, s-au dezvoltat, au disp`rut sau au rezistat. Acesta nu este un lucru r`u [i, p\n` la un anumit nivel de dezvoltare, este chiar suficient. |ns` pe m`sur` ce firmele se dezvolt`, mediul de afaceri se dezvolt`, preten]iile clien]ilor, angaja]ilor [i ac]ionarilor cresc, iar concuren]a (\n special cea din afar`) devine mai sofisticat`, mul]i manageri-an-
treprenori nu reu[esc s` se dezvolte suficient [i r`m\n la un nivel de \n]elegere [i ac]iune care nu le mai permite s` se dezvolte sau s` reziste pe pia]`. {i este p`cat, pentru c` s-au creat firme mari, firme bune [i \n România, iar multe dintre acestea s-au \nchis, iar altele nu vor mai supravie]ui prea mult sau \[i vor restr\nge activitatea. Acesta a fost, de altfel, unul dintre motivele pentru care am luat o pauz` de doi ani pentru a merge \n Statele Unite [i a studia ceea ce
lipse[te acum \n România. Am dorit s` nu m` trezesc \n aceea[i situa]ie de limitare, care s` restr\ng` [i dezvoltarea firmei. Cea mai mare pl`cere pentru mine, ca manager, este faptul c` pot str\nge laolalt` resurse [i cuno[tin]e din domenii foarte diferite (personal, bani, strategii, analize, IT, produse) [i le pot pune s` lucreze \mpreun` pentru a genera valoare ad`ugat` pentru clien]i [i, p`str\nd propor]iile, pentru pia]a de capital [i p\n` la urm` pentru mediul economic.