Joi, 29 iunie 2006
Bani&afaceri Supliment editat de ziarul
Asigurarea neglijen]ei
Bani din pove[ti personalizate
Rena[tere european`
Din cauza neglijen]ei, putem produce f`r` s` vrem daune altor persoane. O astfel de asigurare ajunge de la 30 la 150 de euro. 02
Pre]ul de produc]ie a unei c`r]i personalizate \ncepe de la 15 lei noi [i se poate dubla \n func]ie de complexitatea lucr`rii. Un copil va fi mult mai atras de o carte \n care el este personajul principal. 02
Tinerii care se mut` la ]ar` [i preiau \n administrare o ferm` pot primi bani de la UE dup` 1 ianuarie 2007. Totul e \nc` \n stadiu de propunere. 06
TEHNOLOGIA DEZVOLT~ CONSTANT NOI PERFORMAN}E
R`zboiul mobilit`]ii: Desktop vs Laptop DUBLARE |N PATRU ANI
Curieratul aduce profitul la u[` Dezvoltarea economic`, aderarea la UE, precum [i globalizarea afacerilor creeaz` oportunit`]i bune celor care î[i deschid firme de curierat. — Doru CIREA{~ DE{I MAI PU}IN PRIMITOARE [i ceva mai preten]ioase decît în urm` cu cinci ani, serviciile de curierat r`mîn un posibil t`rîm al promisiunilor pentru cei care caut` zone în care s`-[i investeasc` banii. Pentru a intra în aceast` afacere este necesar` o sum` de cîteva zeci de mii de euro, \n func]ie de extinderea pe care investitorul vrea s` o dea de la început afacerii sale. Pia]a româneasc` de profil are poten]ial, deoarece ca tip de afacere aceasta este depedent` 06 de extinderea activit`]ilor marilor firme. |n Bucure[ti exist` 200 de companii de curierat.
Pie]e de curierat rapid (2005) 400
Ce s` cump`r`m \n materie de IT: un
sistem desktop sau un laptop? Nevoile utilizatorilor dau cel mai bun r`spuns. — Iulian ENACHE AT|T FIRMELE, c\t [i clien]ii particulari au cump`rat \n 2005 mai multe computere de birou [i laptopuri dec\t \n 2004. V\nz`rile cresc \ns` diferit pe segmente, lucru care arat` interesul fiec`rui
tip de consumator. Potrivit unui studiu al International Data Corp. (IDC), \n 2005, clien]ii particulari au preferat \n continuare sistemele de birou, v\nz`rile cresc\nd cu 41,1%, cu un total de aproape 200.000 de unit`]i. La companii s-au v\ndut 310.000
de sisteme de birou, dar cre[terea este de numai 26% fa]` de 2004, ceea ce indic` o \ncetinire a v\nz`rilor. |n privin]a calculatoarelor portabile, v\nz`rile c`tre companii au crescut cu 95%, cu un num`r total de 80.000 de unit`]i, iar c`tre consumatori cu 74,9%, cu un total de numai 12.000 de buc`]i. Anul 2006 ar putea fi primul an \n care v\n- 04-05 z`rile de laptopuri vor dep`[i 100.000 de unit`]i.
Taxe pe „viciile“ cu motor MINISTRUL MEDIULUI, Sulfina Barbu, a declarat pentru „Cotidianul“ c` taxa de mediu propus` ini]ial [i dezb`tut` \mpreun` cu Asocia]ia Produc`torilor [i Importatorilor de Autom o b i l e
(APIA) a fost \nlocuit` cu taxa special` pentru prima \nmatriculare. Pre[edintele APIA, Brent Valmar, a declarat c` sus]ine \n conti-
nuare ideea taxei de mediu, \ns` la un nivel modic. Pe de alt` parte, reprezentan]ii produc`torului romån de ma[ini Automobile Dacia spun c` noua tax` pentru prima \nmatriculare introdus` \n proiectul pentru noul Cod fis- 07 cal dezavantajeaz` clien]ii de Logan.
400
Milioane euro
350
Ce s` cumperi Ca [i \n cazul laptopurilor, configura]iile unui sistem desktop s\nt extrem de variate, ca [i factorii care pot influen]a capabilit`]ile unui computer. Cel mai important lucru este s` v` asigura]i c` [ti]i foarte bine pentru ce ave]i nevoie de un calculator.
300 250
200
200 150
130 100
100
50
50 0
Polonia
Cehia
30
Ungaria România Bulgaria Estonia
Sursa: Data Monitor INFO_COTIDIANUL
Franciz` Petrom: drumul spre o benzin`rie Full Agency SISTEMUL FULL AGENCY a fost introdus \n re]eaua Petrom \n cursul anului trecut. P\n` \n acest moment, exist` 116 benzin`rii Petrom care func]ioneaz` \n acest sistem, iar rezultatele primite p\n` \n prezent s\nt
pozitive. Conform estim`rilor OMV Petrom, p\n` la sf\r[itul acestui an, \n sistemul Full Agency vor exista circa 300 de benzin`rii. |n urm`torii ani, treptat, \ntreaga re]ea de sta]ii va fi administrat` \n acela[i sis-
tem. Cu o sum` cuprins` \ntre 15.000 [i 30.000 de euro po]i deveni administratorul unei benzin`rii Petrom. Modelul a fost importat din Occident 03 [i implementat dup` ce OMV a preluat compania.
Joi, 29 iunie 2006 Bani&afaceri
02
Microinvesti]ii
de lei este valoarea actual` a creditului cu buletinul, cu 25% mai mare ca \n 2005.
5.000
O AFACERE CARE |NCEPE CU C|TEVA SUTE DE EURO
Bani din basme personalizate Un copil c`ruia
toate paginile, fiecare incluz\nd un element personalizat (numele copilului, data na[terii, fotografii), sau pute]i \mp`r]i cartea \n pagini fixe [i pagini personalizate, pe care le pute]i adapta \n func]ie de alegerea clientului. Odat` definitivat` oferta pute]i s` c`uta]i clien]i, cei mai la \ndem\n` fiind prietenii care au copii.
nu-i place s` citeasc` sau nu este motivat s` o fac` va fi mult mai atras de o carte \n care el este personajul principal.
C\t cost`
— Dan ODAGIU C~R}ILE PERSONALIZATE pentru copii \n afar` de faptul c` devin un cadou de neuitat s\nt o unealt` puternic` \n educa]ia copiilor. Un copil c`ruia nu-i place s` citeasc` sau nu este motivat s` o fac` va fi mult mai atras de o carte \n care el este personajul principal. Cititul devine o pl`cere, iar copilul \[i dezvolt` abilit`]ile de lectur` juc\ndu-se practic. {i totul, \n cele din urm`, devine o afacere \n care investi]iile ini]iale s\nt foarte mici.
Editor de carte Pentru a \ncepe o asemenea afacere trebuie mai \nt\i s` pune]i la punct formatul c\torva c`r]i standard: dimensiuni, ilustra]ie, con]inut. Apoi trebuie s` v` construi]i un proces de produc]ie: pute]i s` comanda]i la o tipografie mai multe coperte, l`s\nd deoparte paginile c`r]ii care vor fi tip`rite pe o imprimant` chiar acas`. Ave]i de ales \ntre a tip`ri personal
TUDOR VINTILOIU
Copiii doresc ca F`t-Frumos din basme s` poarte numele lor.
Pre]ul de produc]ie al unei c`r]i personalizate \ncepe de la 15 RON [i poate ajunge la aproape 30 RON, \n func]ie de complexitatea lucr`rii. La ace[ti bani ad`uga]i munca dumneavoastr` [i pute]i ajunge la un pre] minim de 50 RON pentru o carte. Pre]ul final nu este prea mare pentru p`rin]ii care \n]eleg importan]a lecturii \n educarea copiilor. |n plus, mai multe c`r]i pot avea la baz` aceea[i poveste, singura diferen]` const\nd doar \n numele personajului principal: numele copilului pentru care p`rintele a comandat cartea. A[a c` dac` vre]i s` \ncepe]i afacerea pute]i s` v` apuca]i de treab`. Ave]i nevoie de un calculator [i o imprimant` performant`, capabil` s` redea cu acurate]e fotografii. |n func]ie de calea aleas` pute]i s` considera]i aceste instrumente ca baza afacerii sau, a[a cum am spus mai sus, pute]i s` investi]i [i \ntr-un pachet standard de realizare a c`r]ilor personalizate la o tipografie.
BURS~
GRE{ELILE SE PL~TESC PRIN ASIGURARE
2,83 pre]ul pentru o ac]iune Upetrom
25 de euro asigurarea \mpotriva neglijen]ei
Upetrom 1 Mai Ploie[ti, produc`torul de utilaje petroliere, se va retrage de la Bursa de Valori, au decis ac]ionarii companiei \n cadrul Adun`rii Generale Extraordinare, se arat` \ntr-un comunicat al companiei trimis pie]ei Rasdaq. Asta dup` ce pe 2 mai ac]ionarii Upetrom 1 Mai au hot`r\t s` majoreze capitalul social cu 6,82 milioane de lei la 44,82 milioane de lei, prin emiterea de noi titluri, cu valoarea unitar` de 2,5 lei. Dar capitalul social al companiei a crescut cu doar 5,47 milioane de lei, ajung\nd la 43,95 milioane de
lei, deoarece titlurile nu au fost subscrise integral. Pre]ul oferit ac]ionarilor care doresc s` se retrag` din companie a fost stabilit de evaluatorul Darian Rom Suisse la 2,83 lei pentru o ac]iune. Upetrom 1 Mai Ploie[ti este controlat` de Aquafor Interna]ional, care de]ine 74,44% din capital, iar un pachet semnificativ (22,77%) apar]ine SIF Muntenia. La finalul lui 2005, Upetrom 1 Mai \nregistra pierderi de 0,47 milioane lei, \n sc`dere cu 77,8% fa]` de cele \nregistrate la finalul anului precedent, care \nsumau 1,09 milioane de lei.
Upetrom 1 Mai Ploie[ti pleac` din ringul bursier.
Din cauza neglijen]ei, a meseriei ori a prostiei putem produce f`r` s` vrem daune altor persoane [i deci s\ntem buni de plat`.
Ce daune putem produce
— Dan ODAGIU „R~SPUNDEREA civil` fa]` de ter]i este o asigurare care acoper` daunele produse de o persoan` fizic` ori o institu]ie altor persoane prin activitatea pe care o desf`[oar`“, sus]ine Dan R`zvan, directorul sucursalei Bucure[ti a firmei ARDAF. |n general, valoarea primei de asigurare este \n func]ie de valoarea asigur`rii. Astfel, pentru o asigurare de 50.000 de euro, prima pe care trebuie s` o pl`tim este de 0,25-0,3%, adic` 125-150 de euro anual. La o asigurare de 10.000 de euro, valoarea primei ajunge la 25-30 de euro. Totul depinde de ce daune am putea produce semenilor no[tri.
Pagubele provocate vecinilor se pl`tesc \ntotdeauna.
Cine trebuie s` aib` asigurare Asigurarea de r`spundere civil` fa]` de ter]i nu se adreseaz` doar persoanelor fizice ci [i celor juridice. Spre exemplu, la un restaurant un client cade [i-[i rupe piciorul din cauza sc`rilor proaste ori a mochetei vechi. E de ajuns s` cear` daune restaurantului \n instan]` [i acesta va vedea ce \nseamn` lipsa unei asigur`ri de r`spundere
civil`. Or, mai grav pentru restaurant va fi dac` persoana care are de suferit are \ncheiat` cu o firm` de asigur`ri o asigurare de via]`. Va fi bun de plat` restaurantul, pentru c` firma de asigur`ri va dori s`-[i recupereze banii pe care i-a cheltuit \n spital cu clientul s`u. Or, tot pentru restaurante, ne putem referi la un client care sufer` o indigestie din cauza m\nc`rii proaste.
Mul]i dintre cititori se vor \ntreba ce daune am putea produce f`r` s` vrem. Un prim r`spuns la aceast` \ntrebare este dat de inunda]ii. Prin faptul c` am uitat deschis robinetul de ap` de la buc`t`rie ori de la baie am provocat f`r` s` vrem inundarea vecinului. Iar potrivit legii, dac` el ne ac]ioneaz` \n judecat`, trebuie s` pl`tim. Dac` ne \n]elegem poate cu vecinul, nu acela[i lucru \l vom putea face dac` sub apartamentul nostru \[i are sediul un magazin de electrocasnice. S` zicem c` apa s-a scurs pe un televizor cu plasm` de vreo 200 de milioane de lei vechi, iar firma \n cauz` are \ncheiat` o poli]` de asigurare pentru marfa din magazin cu o firm` de asigur`ri. Fi]i siguri c` societatea de asigur`ri v` va da \n judecat` pentru a-[i recupera dauna. {i atunci s\nte]i buni de plat`. Dac` \n schimb a]i avea o asigurare de r`spundere civil`, totul se rezolv` \ntre societ`]ile de asigur`ri, iar dumneavoastr` pute]i sc`pa de acest calvar.
Bani&afaceri Joi, 29 iunie 2006
03
Investi]ii mari
din num`rul total de benzin`rii din Austria s\nt operate de de]in`torii lor.
8%
ANUAL, |N BENZIN~RIILE PETROM SE V|ND 1,6 MILIOANE LITRI
Flash bancar
Franciz` Petrom: Full Agency
S-au dat banii pentru fermieri UniCredit România a ad`ugat în portofoliul de carduri un nou produs – UniCredit Visa Business Electron, primul instrument de plat` emis de banc` sub logo Visa. UniCredit Visa Business Electron este un card de debit în lei, cu utilizare local` [i interna]ional`, destinat companiilor [i persoanelor fizice autorizate pentru un control eficient al cheltuielilor efectuate (de c`tre angaja]i/ asocia]i) în interes de serviciu. Cardul permite de]in`torului (companie/persoan` fizic` autorizat`) definirea unui num`r nelimitat de subconturi distincte ata[ate la un cont curent comun, în vederea unei mai bune gestion`ri interne a fondurilor disponibile. Banca Comercial` Român` (BCR) a alocat \n \ntregime tran[a de 315 milioane de lei (RON) din Programul Fer-
mierul 2006 destinat` cofinan]`rii proiectelor eligibile SAPARD, care a devenit opera]ional` la BCR pe 15 iunie 2006. Suma total` ob]inut` de banc` \n urma licita]iei organizate de Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale a fost de 325 de milioane de lei. Celelalte 10 milioane de lei (RON) gestiona]i de BCR din Programul Fermierul 2006 s\nt destina]i realiz`rii de investi]ii directe care nu s\nt eligibile \n cadrul SAPARD [i s\nt de asemenea \n curs de alocare. BCR a pus \n circula]ie cel de-al patrulea s`u card de credit co-branded cu mari lan]uri de magazine. Produsul are utilizare interna]ional`, fiind emis sub licen]` MasterCard \n parteneriat cu Media Galaxi. BCR-Media Galaxi ofer` o linie de credit revolving de p\n` la 5.000 de euro.
Taxe [i impozite
Suspendarea execut`rii silite Benzin`riile Petrom s\nt o afacere bun` pentru investitorii romåni.
Cu o sum` cuprins` \ntre 15.000
[i 30.000 de euro po]i deveni administratorul unei benzin`rii Petrom, gra]ie sistemului Full Agency. SISTEMUL Full Agency a fost introdus \n re]eaua Petrom \n cursul anului trecut. P\n` \n acest moment, exist` 116 benzin`rii Petrom care func]ioneaz` \n acest sistem, iar rezultatele primite p\n` \n prezent s\nt pozitive. Conform estim`rilor OMV Petrom, p\n` la sf\r[itul acestui an, \n sistemul Full Agency vor exista circa 300 de benzin`rii. |n urm`torii ani, treptat, \ntreaga re]ea de sta]ii va fi administrat` \n acela[i sistem.
Ce \nseamn` Full Agency Potrivit revistei „Investi]ii&Profit“, sistemul Full Agency, lansat anul trecut de Petrom, reprezint` implementarea unui sistem de franciz` care presupune transferul oper`rii unei sta]ii de carburan]i de la Petrom c`tre un ter]. El preia gestiunea sta]iei, pe care o opereaz` pentru [i \n numele Petrom, la standardele de calitate ale companiei. Pentru a putea s` opereze sta]ia, ter]ul este selectat de Petrom dup` criterii care ]in de experien]a \n v\nz`rile cu am`nuntul [i dup` ce achit` o garan]ie cuprins` \ntre 15.000 [i 30.000 de euro, \n func]ie de sta]ie. Garan]ia este redus` la jum`tate dac` operatorul privat a fost angajat al Petrom. Administratorul angajeaz` personalul [i urmeaz` cu stricte]e regulile impuse de companie. El prime[te, \n schimb, un comision din v\nz`rile
sta]iei. Din nefericire, acesta se pare c` poate fi aflat doar prin negocierea poten]ialului administrator de benzin`rie cu sursa, adic` Petrom.
Ce trebuie s` fac ca s` am benzin`rie? „Pentru a putea prelua \n administrare o sta]ie Petrom, cel mai important lucru este ca persoana în cauz` s` fac` dovada c` posed` spirit comercial [i stabilitate financiar`. Introducerea acestui sistem urm`re[te cre[terea calit`]ii serviciilor, deci alte aspecte importante le constituie orientarea candidatului c`tre consumator, consisten]a în stabilirea obiectivelor [i ob]inerea rezultatelor“, spune Petrom despre candidatul ideal. Ar mai fi, bine\n]eles, taxa despre care am pomenit
Care s\nt avantajele mele? Compania Petrom este misterioas` \n privin]a randamentului pe care o astfel de afacere \l are pentru administratorul privat. |n schimb, pentru Petrom este
De unde vine Full Agency? Modelul a fost importat din Occident [i implementat dup` ce OMV a preluat compania. |n Europa de Vest, acest sistem de externalizare este foarte r`sp\ndit: \n Austria, de
0,5
0,5150
0,5
0,5050
0,495 0,4920 0,4940 0,485
0,49
0,4850 0,478
Iunie 2006
01
02
08
13
14 15 16
o afacere c\t se poate de profitabil`: responsabilit`]ile financiare legate de administrarea benzin`riei cad pe umerii operatorului, iar compania \ncaseaz` profitul. |n ultima perioad`, v\nz`rile benzin`riilor din sistemul Full Agency au crescut cu 10-15%. V` putem spune, \n schimb, c` o benzin`rie Petrom cu „vad“ bun vinde de circa un miliard de lei vechi pe zi, bani din care operatorul privat \[i va lua procentul stabilit prin negociere cu Petrom. Circa 10% din profitul zilnic provin din servicii suplimentare, precum restaurante, magazine sau sp`l`torii auto. Conform datelor prezentate de oficialii companiei, \n 2005, cantitatea medie de carburan]i v\ndut` \ntr-o sta]ie obi[nuit` a fost de 1,4 milioane de litri, \n timp ce, pentru Full Agency, nivelul a fost de 1,6 milioane. Mai este, totu[i, p\n` la atingerea pragului dorit de conducerea austriac` a Petrom, de dou` milioane de litri de carburan]i pe an v\ndu]i, \n medie, de fiecare sta]ie.
Aten]ie la clauze
exemplu, doar 8% din num`rul total de benzin`rii s\nt operate de de]in`torii lor, pe c\nd \n România, \nainte ca Petrom s` externalizeze operarea, indicele era de 95%.
Evolu]ia ac]iunii SNP \n luna iunie
INFO_COTIDIANUL
— Iulian ENACHE
anterior, cuprins` \ntre 15.000 [i 30.000 de euro, \n func]ie de benzin`ria dorit`, [i care reprezint`, de fapt, o garan]ie bancar`. Teoretic, este posibil ca o persoan` s` poat` prelua mai mult de o sta]ie, dar acest lucru este condi]ionat [i de m`rimea benzin`riilor. Spre exemplu, \n cazul benzin`riilor mici, un doritor poate prelua chiar [i 4-5 astfel de sta]ii. Exist` [i posibilitatea ca proprietarul unei benzin`rii private s` treac` \n sistemul Full Agency, sub brandul Petrom. „Petrom este deschis` colabor`rii de franciz` cu benzin`rii private, în acest sens criteriile de baz` fiind performan]ele înregistrate [i vadul comercial al acestora“, precizeaz` compania.
19 20 21 22
Contractele de administrare s\nt \ncheiate pe termen nedeterminat, \ns` prev`d [i condi]ii de reziliere de ambele p`r]i. Cauzele care pot duce la reziliere s\nt prev`zute în fiecare contract, dar exist` [i posibilitatea rezilierii f`r` motiv într-un termen prestabilit. Petrom sus]ine c` acest sistem de administrare a fost introdus \n vederea oferirii celor mai bune servicii clien]ilor s`i, [i c` nerespectarea acestui principiu poate atrage rezilierea contractului. Cu alte cuvinte, compania \[i rezerv` dreptul de a desface contractul unilateral.
POTRIVIT CODULUI de procedur` fiscal`, m`surile de executare silit` se ridic` prin decizie \ntocmit` \n cel mult 5 zile de la data la care a \ncetat executarea silit`, de c`tre organul de executare care le-a aplicat. Pe de alt` parte, exist` o perioad` de cel mult 6 luni pentru care organele fiscale pot dispune, la cererea contribuabililor, suspendarea temporar` total` sau par]ial` a execut`rii silite prin poprirea conturilor bancare, \n situa]ia \n care popririle \nfiin]ate de organele fiscale genereaz` imposibilitatea debitorului de a-[i continua activitatea economic`, cu consecin]e sociale deosebite. Suspendarea execut`rii silite prin poprire se poate acorda cu condi]ia indic`rii de c`tre debitor a bunurilor libere de orice sarcini, oferite \n vederea sechestr`rii sau a altor garan]ii prev`zute de lege, la nivelul sumei pentru care s-a \nceput executarea silit`. S\nt exceptate de la executarea silit` prin poprire sumele reprezen-
t\nd credite nerambursabile sau finan]`ri primite de la institu]ii sau organiza]ii interna]ionale pentru derularea unor programe ori proiecte. |n alt` ordine de idei, \n sarcina ter]ului poprit pentru recuperarea crean]elor fiscale, s-au instituit de anul trecut unele obliga]ii printre care plata, de \ndat` sau dup` data la care crean]a devine exigibil`, a sumei ce a fost re]inut` [i datorat`. De asemenea, acesta are obliga]ia de a indisponibiliza bunurile mobile necorporale poprite. S\nt lovite de nulitate orice pl`]i f`cute cu \nc`lcarea dispozi]iilor Codului de procedur` fiscal` privind poprirea, [i a r`spunderii solidare cu debitorul a ter]ului poprit. |n situa]ia \n care debitorul \mpotriva c`ruia a \nceput executarea de]ine bunuri \n comun cu alte persoane, se prevede c` executarea silit` se va \ntinde numai asupra bunurilor atribuite debitorului \n urma partajului judiciar.
Mituri demolate
Din 2007, moneda na]ional` va fi euro ADERAREA LA UE nu ne va aduce imediat moneda european`, acesta fiind un proces care va fi încheiat de abia în perioada 2012-2014. Moneda va fi adoptat` numai dup` îndeplinirea criteriilor de convergen]` de la Maastricht (infla]ie, deficit bugetar, rata dobînzii etc.). |n aceast` perioad`, România, ca to]i mem-
brii UE, va fi monitorizat` strict privind îndeplinirea acestor criterii. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Is`rescu, România va intra cel mai devreme în zona euro în 2012. Mai înainte România trebuie s` intre în mecanismul european al ratelor de schimb, proces care ar putea avea loc în 2010.
Joi, 29 iunie 2006 Bani&afaceri
04
Bani \n buzunar
kilograme c\nt`rea primul laptop viabil comercial, IBM PC Convertible, scos \n 1986 la un pre] de 3.500 de dolari.
5,4
|N INDUSTRIA IT SE DUCE O LUPT~ AL C~REI C|{TIG~TOR R~M|NE, DEOCA
Desktop vs Laptop – r`zboiul m Fiecare dintre
cele dou` tipuri de sistem are avantajele sale [i r`spunde altor tipuri de nevoi. Doar evolu]ia acestor nevoi poate s` decid` un \nving`tor. — Iulian ENACHE DE MULTE ORI, persoanele care vor s`-[i cumpere un calculator stau \n cump`n`: s` aleag` un sistem desktop sau un laptop? |ntre cele dou` aparate nu poate fi f`cut` o compara]ie, fiecare av\nd avantaje sau dezavantaje, raportate la nevoile personale. Fiecare dintre ele se adreseaz` unei categorii diferite de persoane, cu nevoi diferite. Unii vor mobilitate, al]ii vor putere de calcul. Unii vor sta]ii grafice, al]ii vor s` foloseasc` Internetul sau un editor de texte. Exist` gameri interesa]i doar de jocuri [i exist` persoane care vor s` transforme un calculator \ntr-un instrument multimedia. La categoria pre]uri, din nou nu se poate vorbi despre o compara]ie. Mobilitatea unui laptop, vital` pentru cei care c`l`toresc mult sau a c`ror meserie implic` accesul permanent la Internet ori la un editor de texte, se pl`te[te, \n continuare, foarte scump. De multe ori, utilizatorul pl`te[te mai mult dec\t dublu pentru un laptop, cu o configura]ie similar` unui desktop. Chiar dac` diferen]a de pre] a \nceput s` scad`, laptopurile r`m\n scumpe, \n compara]ie cu desktopurile. |n ultima vreme, produc`torii de laptopuri au anun]at, victorio[i, c` v\nz`rile lor au dep`[it v\nz`rile de desktopuri, uit\nd \ns` c` pia]a mondial` a ajuns la un anumit nivel de satura]ie \n ceea ce prive[te desktopurile, ceea ce era firesc s` conduc` la o reducere a volumului v\nz`rilor acestora. Nu uita]i: \nainte s` cump`ra]i un computer, fie el laptop sau desktop, alc`tui]i o list` cu nevoile dumneavoastr`, pentru a putea face o alegere corect`. „Cotidianul“ v` prezint`, \n continuare, o analiz` comparativ` a pie]ei, at\t pentru desktopuri, c\t [i pentru laptopuri.
Diferen]e la prima vedere |n general, computerele desktop sau laptop s\nt destul de similare. Ambele au acelea[i componente de baz`, programe [i sisteme de operare. Diferen]a primar` este modul \n care componentele se interconecteaz` din cauza diferen]ei de spa]iu. Un sistem desktop include o plac` de baz`, o plac` video, o unitate de stocare a datelor (hard-disk) [i alte componente, toate \ntr-o carcas` \n forma unei cutii metalice \nc`p`toare. Mo-
Anul trecut s-au v\ndut pe pia]a local` peste 600.000 de computere [i servere, din care 90.000 au fost laptopuri. nitorul, tastatura, mouse-ul [i alte periferice se conecteaz` cu cabluri sau prin unde radio, f`r` s` necesite cabluri (wireless). Indiferent dac` este vorba despre o carcas` vertical` sau orizontal`, la un desktop exist` suficient spa]iu pentru pl`cile care fac parte din sistem, pentru cabluri [i pentru a permite circula]ia aerului. Un laptop are \ns` o dimensiune [i o greutate mult mai mici dec\t chiar [i cea mai compact` carcas` PC. |n
locul unei cutii spa]ioase cu suficient loc pentru circula]ia aerului, un laptop folose[te un design plat, miniatural, \n care toate componentele s\nt create astfel \nc\t s` ocupe c\t mai pu]in spa]iu [i s` se \mbine perfect. Din cauza acestei diferen]e fundamentale de design, care are ca scop portabilitatea pentru un laptop, componentele acestuia trebuie s` \ncap` \ntr-un spa]iu redus, compact, s` conserve energie [i s` produc` mai
pu]in` c`ldur` dec\t componentele unui sistem desktop. Deseori, aceste diferen]e conduc la pre]uri mult mai mari pentru componente, ceea ce face ca pre]ul unui laptop s` fie mai ridicat dec\t cel al unui desktop.
Diferen]e de pre] Pentru a exemplifica diferen]a de pre] \ntre un desktop [i un laptop, vom \ncerca s` compar`m dou` astfel de sisteme cu o configura]ie c\t de c\t asem`n`-
Ponturi pentru alegerea unui laptop Sistemele laptop s\nt disponibile \ntr-o varietate enorm` de configura]ii [i capabilit`]i. C\teva dintre lucrurile la care trebuie s` va g\ndi]i atunci c\nd cump`ra]i un laptop s\nt: Procesorul [i memoria – ace[ti doi factori vor afecta enorm performan]ele laptopului dumneavoastr`. Dimensiunea ecranului – un ecran mai mare poate face ca un laptop
s` fie mult mai potrivit pentru jocuri sau pentru a viziona filme. Greutatea – pe m`sur` ce laptopurile devin
mai puternice, au tendin]a s` devin` tot mai mari [i mai grele. Upgrade – capacitatea de a cre[te performan]ele sistemului, prin ad`ugarea unor memorii sau a unui hard-disk mai rapid. Durabilitatea bateriei – de acest factor depinde timpul pentru folosirea unui laptop, p\n` la urm`toarea \nc`rcare. Securitate – dimensiunea [i greutatea reduse ale unui laptop \l fac o ]int` facil` pentru ho]i, motiv pentru care multe modele au porturi care pot bloca un cablu sau senzori de mi[care.
toare. Nu uita]i, performan]ele unui sistem desktop s\nt, \n general, mai mari, din motivele expuse mai sus, iar \ntre componentele prezentate \n continuare exist` unele diferen]e, chiar dac` poart` acela[i nume. Pentru laptopuri, vom lua un NoteBook HP Compaq nx6125. Acesta con]ine, printre componentele sale, un procesor AMD Sempron 3.300+ (2.0 GHz), 1 GB DDR RAM, un hard-disk de 80 GB, o unitate DVDRW DL Light Scribe, un modem de 56K [i o plac` video ATI MOBILITY RADEON X300 de 128 MB, diagonala monitorului LCD din dotare fiind de 15 inci. Pre]ul unui astfel de sistem este, \n magazinele online specializate, de 3.476,41 RON. Un desktop cu aceea[i configura]ie cost`, luat pe componente asem`n`toare ca performan]`, aproximativ 24 de milioane, de asemenea conform pre]urilor componentelor afi[ate \n magazinele online.
A[tept`ri contradictorii Ritmul de cre[tere a pie]ei române[ti de laptopuri se va \njum`t`]i anul acesta, ajung\nd la circa 38%-40% fa]` de 2005, dup` ce anul
TIMI {LICARU
trecut cre[terea a fost de circa 88%, a estimat Lauren]iu Popescu, Country Manager al companiei de analiz` a pie]ei IDC, citat de „Ziarul Financiar“. „Motivul principal este maturizarea pie]ei, mai precis cre[terea ratei de penetrare a laptopurilor. Totu[i, chiar [i la 40% cre[terea este spectaculoas`, mai ales dac` privim la ]`rile dezvoltate din Vest, unde se situeaz` de obicei la circa 10%“, a spus Popescu. Conform acestuia, anul acesta va fi primul \n care \n România se vor vinde peste 100.000 de laptopuri, dup` ce \n 2005 pia]a oficial` s-a situat la circa 90.000 de unit`]i. |n ceea ce prive[te pia]a de calculatoare desktop, cre[terea va fi asem`n`toare cu cea de anul trecut. Conform IDC, pia]a va avansa cu circa 24%. |n privin]a evolu]iei v\nz`rilor de sisteme desktop, exist` p`reri [i mai optimiste. „Desktopul va \nregistra cre[teri mai mari dec\t laptopul anul acesta - evolu]ia va fi, probabil, de 30%“, spune Varujan Pambuccian, pre[edinte al Comisiei IT&C din Camera Deputa]ilor. La r\ndul s`u, Valentin Negoi]`, pre[edinte al asocia]iei IT APDETIC, are
Bani&afaceri Joi, 29 iunie 2006
05
Bani \n buzunar
de metri p`tra]i ocupa primul calculator electronic digital din lume, ENIAC.
167
OCAMDAT~, NECUNOSCUT, DAR ALE C~RUI ARME EVOLUEAZ~ CONSTANT
mobilit`]ii cu puterea de calcul Ponturi pentru alegerea unui desktop
Achizi]ionarea unui anumit tip de computer depinde foarte mult de nevoile fiec`rui utilizator.
Ca [i \n cazul laptopurilor, configura]iile unui sistem desktop s\nt extrem de variate, ca [i factorii care pot influen]a capabilit`]ile unui computer. Iat` c\teva sfaturi pentru alegerea unui sistem desktop: Nevoile – asigura]i-v` c` [ti]i foarte bine pentru ce ave]i nevoie de un calculator (procesare texte, Internet, jocuri, multimedia etc.) \nainte de a lua o decizie. Consultan]` – consulta]i un specialist c`ruia s`-i explica]i ceea ce dori]i de la sistemul dumneavoastr` [i care s` v` poat` \ndruma c`tre un computer corespunz`tor nevoilor respective.
Componente – alege]i componentele \n func]ie de necesit`]i (aten]ie la placa video dac` v` intereseaz` jocurile, aten]ie la memorii dac` folosi]i aplica]ii extreme, aten]ie la hard-disk dac` procesa]i file video). Produc`tori – aten]ie la produc`torul unei componente, c\teodat` aceea[i plac`, dar cu un alt chipset v` poate oferi o performan]` sporit`. Pre] – dac` v` cump`ra]i componentele separat [i le asambla]i acas`, pute]i economisi sume m`ricele, cu care v\nz`torii taxeaz` clien]ii pentru sisteme „de-a gata“.
Tech Ultra Pro, cu 10,9%, iar pe patru a urcat CES al Altex, cu 9,8%. Pia]a a crescut anul trecut cu 38,5% ca num`r de unit`]i v\ndute, estimeaz` compania american`. |n Top 10 mai apar Romsoft (Depozitul de Calculatoare), Fujitsu Siemens, datorit` performan]elor de la v\nz`rile de laptopuri, Lenovo (care a preluat divizia de PC-uri a IBM), ComRace Computers, Net Brinel, bine reprezentat \n zona de vest a ]`rii, precum [i Dell, cu o cot` de 2,8%. Pe partea de servere, HP este urmat` \ndeaproape de IBM, iar locul trei revine companiei Sistec, cump`rat` anul trecut de grupul RTC.
peste 250 de ori mai mult dec\t un cip comercial tipic dintr-un telefon celular, a anun]at compania. Anun]ul IBM ar putea duce la noi c`i mai eficiente de fabricare a cipurilor, deschiz\nd noi pie]e. Rul\nd la viteze extrem de ridicate, aceste cipuri [i-ar putea g`si \ntrebuin]are \n sistemele de comunica]ii, electronic` defensiv`, explorarea spa]iului [i sisteme „remote sensing“, potrivit companiei. O echip` de oameni de [tiin]` de la IBM [i de la Georgia Tech a folosit o tehnic` veche a hackerilor pentru a evita topirea cipului la astfel de viteze ridicate. Pentru \nceput, cercet`torii au construit un prototip de poze din siliciu-germaniu (SiGe) care rula la 350 GHz la temperatura camerei. IBM a \nceput s` amestece siliciul cu germaniul \nc` din 1998, folosind aceast` mixtur` pentru a produce cipuri pentru telefoanele mobile [i alte dispozitive mobile care necesit` un consum mic de putere.
Românii s\nt conservatori
La nivelul popula]iei, sistemele desktop c\[tig` deta[at lupta cu pre]urile \n fa]a laptopurilor. a[tept`ri mari de la pia]a de laptopuri. „|n 2005, pia]a de laptopuri s-a dublat [i este posibil ca tendin]a s` se p`streze [i anul acesta. Cred c` pia]a \[i va p`stra optimismul cel pu]in 2-3 ani, dup` care \ntr-adev`r cre[terile se vor mai \ncetini.“
De dou` ori mai multe laptopuri V\nz`rile de laptopuri \n România s-au dublat din nou anul trecut, \n timp ce v\nz`rile de calculatoare de birou au continuat s` creasc`, dar numai cu 31,5%, lucru care indic` orientarea spre solu]ii mobile, tendin]` care se reg`se[te [i pe pia]a local`, arat` un studiu realizat de compania american`
International Data Corp. (IDC), citat de „S`pt`måna Financiar`“. Conform studiului, anul trecut s-au v\ndut pe pia]a local` peste 600.000 de computere [i servere, din care aproape 100.000 s\nt laptopuri. Hewlett-Packard a reu[it s` v\nd` cele mai multe sisteme per total, aproape 70.000, Flamingo a luat locul \nt\i la computere de birou [i laptopuri luate la un loc, K Tech Ultra Pro a v\ndut cele mai multe sisteme de birou, iar Fujitsu Siemens a fost num`rul unu la laptopuri.
Schimb`ri \n v\nz`rile mondiale Apple [i Acer au avut adev`rate tururi de for]` pe
segmentul laptopurilor. Astfel, Apple a ob]inut, anul trecut, o cre[tere a v\nz`rilor de 1.747% (de aproape 17,5 ori) fa]` de 2004, iar Acer a reu[it o cre[tere de 441%, arat` studiul companiei americane IDC. Cele mai puternice cre[teri ale v\nz`rilor au fost ob]inute anul trecut de Fujitsu Siemens Computers pe partea de laptopuri (133,4% fa]` de 2004), precum [i Complet Electro Serv., divizia de asamblare [i service a Altex, care [i-a crescut v\nz`rile de sisteme desktop cu 122,3% fa]` de anul 2004. Fujitsu a reu[it s` dep`[easc` HP, devenind lider pe sisteme portabile, iar CES a urcat pe locul al
treilea \n clasamentul v\nz`torilor de sisteme desktop. |n acela[i timp, HewlettPackard a reu[it cre[terea v\nz`rilor pe partea de servere cu 97,4%, lucru care i-a [i asigurat, de altfel, suprema]ia \n clasamentul general. Pe partea de calculatoare de birou, compania a \nregistrat o cre[tere a v\nz`rilor de 65,7%, iar pe partea de laptopuri de 65,7%.
„Greii“ care \[i disput` pia]a |n total, pia]a de computere [i servere a fost dominat` de Hewlett-Packard, cu o cot` de 11,3%, urmat` foarte aproape de Flamingo, cu 11,1%, conform IDC. Locul al treilea revine K
Studiul IDC mai arat` c` at\t firmele, c\t [i clien]ii particulari au cump`rat computere de birou [i laptopuri anul trecut. V\nz`rile cresc \ns` diferit pe segmente, lucru care arat` interesul fiec`rui tip de consumator. |n 2005, clien]ii particulari au preferat \n continuare sistemele de birou, v\nz`rile cresc\nd cu 41,1%, cu un total de aproape 200.000 de unit`]i. La companii s-au v\ndut 310.000 de sisteme de birou, dar cre[terea este de numai 26% fa]` de 2004, ceea ce indic` o \ncetinire a v\nz`rilor. |n privin]a calculatoarelor portabile, v\nz`rile c`tre companii au crescut cu 95%, cu un num`r total de 80.000 de unit`]i, iar c`tre consumatori cu doar 74,9%, cu un total de numai 12.000 de buc`]i. Fujitsu Siemens a fost marca favorit` a consumatorilor particulari care [i-au cump`rat laptop anul trecut, cu aproape 6.250 de unit`]i v\ndute astfel prin retail. Singurul juc`tor autohton care conteaz` \n clasamentul v\nz`torilor de laptopuri este Flamingo, cu o cot` de 2,8%, situ\ndu-se pe locul nou`.
Procesorul monstru Cercet`torii IBM au reu[it, recent, s` ob]in` cu un microprocesor fabricat pe baz` de silicon viteze de aproximativ 500 GHz, de
cota 11,3% este de pia]` de]inut` de HewlettPackard \n Romånia pe segmentul de computere [i servere, urmat \ndeaproape de Flamingo. Apoi au folosit heliu lichid pentru a r`ci cipurile la o temperatur` de minus 268,33 grade Celsius. Temperatura minim` existent` \n natur`, cunoscut` [i drept „zero absolut“, este de -273 grade Celsius, cu doar c\teva grade mai pu]in. Astfel, f`r` a-[i face griji pentru starea cipului, cercet`torii l-au „\mpins“ la 500 GHz. Ultimele cipuri dual-core pentru servere de la Intel [i AMD ruleaz` la viteze \ntre 2,5 [i 3,5 GHz. Cercet`torii \[i „bat“ acum capul pentru a ob]ine o vitez` superioar` a cipului. Simul`rile pe computer f`cute de IBM au ar`tat c` cipul poate atinge viteze de aproximativ 1.000 GHz (1 terahertz).
Joi, 29 iunie 2006 Bani&afaceri
06
Bani&idei
Serviciile de curierat din România se vor dubla în urm`torii patru ani, tendin]` care este similar` celei din Europa Central` [i de Est.
ESTIMARE
NI{~ DE 30 DE MILIOANE DE EURO PE PIA}A SERVICIILOR EXPRES
Curieratul aduce la u[` profit Dezvoltarea
Pie]ele de curierat rapid \n 2005
economic`, aderarea la UE, precum [i globalizarea afacerilor creeaz` oportunit`]i bune celor care î[i deschid firme de curierat.
400
Milioane euro
350 300 250
200
200 150
130 100
100
— Doru CIREA{~
50
50
DE{I MAI PU}IN primitoare [i ceva mai preten]ioase decît în urm` cu cinci ani, serviciile de curierat r`mîn un posibil t`rîm al promisiunilor pentru cei care caut` zone în care s`-[i investeasc` banii.
0
Polonia
Cehia
30
Ungaria România Bulgaria Estonia
Sursa: Data Monitor INFO_COTIDIANUL
s\nt, spre exemplu, doar circa 200 de firme, fa]` de 130 în urm` cu doi ani, iar în Londra num`rul acestora este de cîteva mii. „Aceast` industrie este un barometru, c`ci o dat` cu dezvoltarea economic` cre[te [i cererea de servicii de transport al plicurilor, mostrelor, diferitelor m`rfuri etc.“, spune acesta.
Potul de la c\teva zeci de mii de euro Pentru a intra în aceast` afacere este necesar` o sum` de cîteva zeci de mii de euro, \n func]ie de extinderea pe care investitorul vrea s` o dea de la început afacerii sale. „Pentru un început profesionist s\nt necesare investi]ii de cîteva zeci de mii de euro, care s` mearg` în achizi]ionarea mijloacelor de transport, în special utilitare, infrastructura necesar`, salariilor angaja]ilor, ace[tia trebuind s` fie profesioni[ti“, spune Adrian Mihai, ac]ionar al firmei Fan Courier Express. Din ace[ti bani, întreprinz`torul trebuie s` î[i ia o autoriza]ie de la Autoritatea Na]ional` pentru Reglementare în Comunica]ii, iar valoarea acesteia poate dep`[i 50 de milioane de lei. Suma este mai mare decît cea necesar` în urm` cu cî]iva ani, adaug` acestea, deoarece pia]a a devenit din ce în ce mai preten]ioas`, iar clien]ii vor calitate maxim`. „O astfel de afacere po]i s` o începi sigur [i cu o biciclet`, dar nu vei avea mare succes. Nu po]i duce la destina]ie plicuri, care, dac` te prinde ploaia, s` se ude“, spune Mihai. Cu o dotare minim` se pot doar distribui flutura[i publicitari. Mai ales clien]ii importan]i s\nt sensibili la dotarea firmelor cu un parc auto modern [i la imaginea firmei, încrederea în calitatea serviciului de transport fiind
400
Pia]a autohton` s-ar putea dubla
|n urm`torii patru ani pia]a de curierat rapid ar putea ajunge la 200 de milioane de euro. esen]ial`. |n func]ie de experien]a c`p`tat`, preferabil pentru început într-un singur ora[, firma se poate extinde spre toate zonele ]`rii, deschizîndu-[i noi puncte de lucru. De]inerea acestora este obligatorie pentru o firm` respectabil`.
Dificil` este [i angajarea unor oameni bine preg`ti]i profesional, deoarece în România nu exist` cursuri de specialitate. „Inten]ion`m s` deschidem în viitorul apropiat astfel de cursuri“, spune Mihai.
Marile firme, esen]iale Potrivit ac]ionarului Fan Courier, pia]a româneasc` a serviciilor de curierat are poten]ial, deoarece ca tip de afacere aceasta este dependent` de extinderea activit`]ilor marilor firme. Adrian Mihai spune c` în Bucure[ti
Un studiu realizat la finele anului trecut de firma Data Monitor estimeaz` c` în urm`torii patru ani pia]a româneasc` de curierat rapid s-ar putea dubla. Evaluat` la aproape 100 de milioane de euro în 2005, volumul acestor servicii va cunoa[te o cre[tere important`, pentru urm`torii patru ani fiind preconizat`, practic, o dublare a cifrei de afaceri. Totu[i, prezen]a pe pia]` a unor mari firme din UE face ca grosul profiturilor s` mearg` spre acestea. „Industria curieratului rapid a înregistrat o dezvoltare mai accelerat` în ]`rile membre UE, comparativ cu celelalte ]`ri est-europene. Explica]ia acestui fenomen o constituie desfiin]area barierelor vamale [i liberalizarea comer]ului o dat` cu accederea la pia]a unic` european`“, spune Emilio Pedrinaci, specialistul care a realizat studiul. Pia]a curieratului rapid [i-a consolidat pozi]ia, în ultimii ani, stimulat` de marile companii care activeaz` în domeniu, în special pe segmentul expres, mesa-
gerie [i sector po[tal, adaug` acesta. Pe întreaga Europ` Central` [i de Est, pia]a curieratului rapid î[i va dubla valoarea în urm`torii ani, fiind estimat s` ajung` la 2,7 miliarde de euro pentru 2010.
Re]eta succesului Integrarea României în UE va duce la dublarea cifrei de afaceri a firmelor de curierat, confirm` Felix P`tr`[canu, pre[edintele Asocia]iei Operatorilor de Curierat din Romånia (AOCR). Cre[terea se explic` prin apari]ia unor companii noi [i, implicit, prin cre[terea volumului de activitate al companiilor existente. Potrivit pre[edintelui AOCR, pia]a româneasc` a curieratului a înregistrat o cre[tere de 25-30% de la an la an. Aceasta este împ`r]it` în trei segmente, în func]ie de aria de specializare a companiilor de curierat: companii de expedieri interne, companii care livreaz` în Bucure[ti [i companii de expedieri interna]ionale. Pe pia]a româneasc`, companiile interna]ionale î[i adjudec` 50% din pia]`, printre acestea figurînd DHL, TNT, UPS [i Fedex. Cel`lalt segment, cel al companiilor cu capital majoritar românesc, este dominat de Fan Courier [i Cargus, la nivel na]ional, [i Alo Curier, Concorde [i Pegasus, care cumuleaz` o cot` de 50% din pia]a serviciilor de curierat din Bucure[ti, mai spune Felix P`tr`[canu. |n cadrul acestei industrii activeaz` 8.000 de angaja]i.
Culoar liber la oportunit`]i
Ren`scu]i la ]ar` cu bani de la UE — Mihaela RADU CEI CARE LOCUIESC la ora[, au p\n` \n 40 de ani, preg`tire \n domeniul agricol [i s\nt \n stare s` conduc` o ferm` vor putea, dup` integrare, s` primeasc` bani de la UE. „O condi]ie esen]ial` este ca t\n`rul s` aib` studii \n domeniu, nu poate un absolvent de metalurgie s` se duc` s` administreze
o unitate agricol`. Trebuie s` demonstreze c` este \n stare s` conduc` o ferm`“, a spus Cornelia Harabagiu, director general \n Ministerul Agriculturii. Dac` aceste condi]ii s\nt \ndeplinite, t\n`rului \i mai r`m\ne un hop de trecut: g`sirea unei ferme eligibile pe care proprietarul s` i-o dea \n administrare. Trebuie avut \n vedere c` \n România din 4,5
milioane de exploata]ii agricole doar 22.672 au personalitate juridic`. „Nu exist` obligativitatea de a cump`ra unitatea, ci doar de a o conduce. Cel mai important este \ns` c` ferma trebuie s` fie viabil` din punct de vedere economic. Nu se dau bani pentru unit`]i aflate \n lichidare sau care \nregistreaz` pierderi“, a mai spus reprezentantul ministerului.
Maximum 20.000 de euro De anul viitor, t\n`rul care a g`sit ferma [i s-a decis s` se mute la ]ar` trebuie s` depun` la Oficiul jude]eal al Agen]iei de Pl`]i pentru Dezvoltare Rural` un dosar \n care
s` solicite fonduri. S\nt necesare documente care s` dovedeasc` v\rsta, preg`tirea profesional` [i faptul c` a preluat o ferm` \n administrare. Foarte important este planul de investi]ii pentru c` pe baza acestuia vor fi acorda]i banii. „La stabilirea fondurilor ce vor fi acordate se va ]ine cont pe l\ng` unele elemente de macroeconomie, cum ar fi venitul mediu \n Romånia sau pre]ul terenului, [i de am`nunte legate de unitatea preluat` (m`rime, num`r de animale). Dac` \n Germania un t\n`r poate primi p\n` la 40.000 de euro, este pu]in probabil ca un romån s` poat` beneficia de o asemenea
sum`. Probabil se va ajunge la maximum 18.000-20.000 de euro“, a mai spus directorul general.
Nu e nimic sigur Toate acestea vor fi posibile numai dac` autorit`]ile române cad de acord cu reprezentan]ii UE asupra unei scheme de finan]are care s` includ` [i acest program. Ministerul Agriculturii \ncearc` s` stabileasc` dac` s\nt destui tineri care vor s` se mute la sat [i dac` exist` suficiente ferme care pot fi preluate. Romånia va primi de la UE dup` aderare peste 600 de milioane de euro pentru proiectele de dezvoltare rural`.
Bani&afaceri Joi, 29 iunie 2006
07
Auto
de lei noi pe an este taxa local` pentru un Logan de 1,5 litri diesel, ceea ce \nseamn` aproape 16 euro.
56
VIN TAXE ADAPTATE DUP~ MODELUL UNIUNII EUROPENE
Ma[ina, cel mai taxat „viciu“ S-a \nlocuit
acciza de 1% pentru c` vine \n contradic]ie cu directivele europene. S-a \nlocuit taxa de mediu cu una special` de prim` \nmatriculare. Cele locale r`m\n. — Florin CEPRAGA MINISTRUL MEDIULUI, Sulfina Barbu, a declarat pentru „Cotidianul“ c` taxa de mediu propus` ini]ial [i dezb`tut` \mpreun` cu Asocia]ia Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile (APIA) a fost \nlocuit` cu taxa special` pentru prima \nmatriculare. „Aceast` tax` (n.r. – de mediu) de care am vorbit la \nceputul anului a fost discutat` cu Ministerul Finan]elor, cu cel al Transporturilor [i a fost, de asemenea, discutat` [i la Comisia European`. |n urma acestor \ntrevederi, speciali[tii ne-au propus o tax` special` pentru prima \nmatriculare, astfel \nc\t s` nu existe nici o \nc`lcare a prevederilor europene“, explic` Barbu cum s-a produs \nlocuirea. |n ceea ce prive[te modul de calcul al acestei noi impuneri prev`zute \n proiectul privind noul Cod fiscal, ministrul Mediului spune c` regimul de taxare aprobat de Ungaria \nainte de aderarea la Uniunea European` st`, \n cea mai mare parte, la baza calculului noii taxe pentru prima \nmatriculare. „Analizele s-au f`cut compar\nd situa]iile din toate cele zece ]`ri nou-intrate \n Uniunea European` [i, \n mod special, din Ungaria. Dup` cum [ti]i, cu excep]ia Poloniei, toate celelalte noi state membre au avut asemenea taxe. Polonia nu a luat astfel de m`suri [i s-a trezit cu un num`r foarte mare de autovehicule poluante“, spune Barbu. Importurile de ma[ini rulate au dep`[it 1,2 milioane de unit`]i \n Polonia \n mai pu]in de un an de la intrarea \n Uniunea European`.
Emisiile de noxe [i capacitatea cilindric` vor decide c\t de mult va ap`sa taxa pentru prima \nmatriculare pe umerii cump`r`torilor de ma[ini.
Taxe locale |n cazul autovehiculelor, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaz` în func]ie de capacitatea cilindric` a acestuia, prin înmul]irea fiec`rei grupe de 200
de centimetri cubi sau frac]iune din aceasta. Astfel, pentru motorete, scutere, motociclete [i autoturisme cu capacitatea cilindric` de p\n` la 1,6 litri inclusiv, se \nmul]esc cele 8 grupe a c\te
APIA vrea [i tax` de mediu Pre[edintele APIA, Brent Valmar, a declarat c` taxa pentru prima \nmatriculare va avea efecte benefice \n ceea ce prive[te protejarea mediului, dar sus]ine c` ar trebui introdus` [i taxa de mediu. „Eu cred c` \n momentul \n care s-ar aplica o tax` de mediu modic`, aceasta ar genera anumite fonduri care s-ar \ntoarce \n programe precum prima de casare“, a spus Valmar. |ntrebat ce p`rere are despre propunerea ini]ial` privind aceast` tax` de mediu care varia \ntre 500 [i 3.000 de euro \n func]ie
de v\rsta ma[inii, Valmar a spus acum c` ar trebui s` fie \n str\ns` leg`tur` cu cea de \nmatriculare. „Valoarea taxei (n.r. – de mediu) trebuie s` fie corelat` [i cu valoarea ma[inii. Taxa de mediu trebuie s` fie \n str\ns` corelare cu cea de \nmatriculare pentru evitarea unei tax`ri exagerate astfel \nc\t s`-[i poat` lua o ma[in` at\t cel care vrea una la second-hand din str`in`tate, c\t [i cel care vrea s` achizi]ioneze una nou`“, a sus]inut pre[edintele APIA.
200 de centimetri cubi fiecare cu 7 lei noi. De exemplu, taxa local` pentru acela[i Logan de 1,5 litri diesel va fi de 56 de lei noi pe an, ceea ce la un curs de 3,55 lei pentru un euro \nseamn` 15,8 euro. Aceea[i tax` local` va fi pl`tit` anual [i de posesorii modelelor Volkswagen Golf de 1,6 litri. Pentru autoturismele cu capacitatea cilindric` între 1601 [i inclusiv 2000 de centimetri cubi, taxa local` urc` la 15 lei noi pentru fiecare grup` de 200 de centimetri cubi [i se dubleaz` pentru ma[inile cu motoare de peste 2 litri [i p\n` la 2,6 litri. |n cazul autoturismelor al c`ror motor dep`[e[te 2,6 litri sau ajung p\n` la 3 litri, taxa local` anual` este de 60 de lei pentru fiecare grup`. Orice motor ce dep`[e[te 3.001 de centimetri cubi se taxeaz` cu 120 de lei noi pentru fiecare grup` de 200 de centimetri cubi.
Frica de rable sperie Loganul „Taxa special` are rolul de a descuraja introducerea \n România a unui num`r foarte mare de automobile la m\na a doua, \n special a celor foarte poluante“, spune ministrul Mediului. Numai c` noua tax` se aplic` la prima \nmatriculare \n România pentru auvehiculele noi sau rulate de p\n` la 3,5 tone inclusiv, de provenien]` intern` sau din import. Eliminarea accizei, pentru care clientul pl`tea 1% din pre]ul f`r` taxe al ma[inii, este \ns` o cerin]` obligatorie dup` aderarea României la clubul celor 25. „Acciza trebuia eliminat` oricum \n momentul \n care devenim ]ar` membr` a Uniunii Europene. Iat` de ce se impunea o astfel de m`sur`“, explic` Barbu. Cele mai afectate de aceast` nou` tax` vor fi ma[inile
ieftine. Evident, acest lucru se va reflecta [i \n produc]ia intern`, \n principal pentru Automobile Dacia [i Daewoo Craiova. Dac` acciza pentru varianta de baz` de echipare pentru Logan diesel de 1,5 litri este de 73,9 euro, cump`r`torii vor pl`ti, \n cazul \n care proiectul de Cod fiscal va fi adoptat \n forma actual`, 230 de euro. „Aceast` cre[tere de circa 150 de euro este prea mare pentru clientul de Logan, pentru c` diferen]a de bani nu este de ici, de colo. Nu cerem protec]ia pie]ei ca s` o ocup`m noi cu Dacia Logan, dar am cerut o serie de m`suri care s` fac` o pia]` echilibrat`. S\ntem afecta]i [i ne deranjeaz` aceast` tax`, dar sper`m ca [i cei care lucreaz` la acest Cod fiscal s` se autosesizeze [i s` ia m`suri“, a declarat Constantin Stroe, pre[edintele Consiliului de Administra]ie la Automobile Dacia.
Nout`]i \n grila de start Showroom Subaru de 8 milioane de euro Subaru Motors Trading, noul importator general al automobilelor Subaru, a deschis \n localitatea Voluntari primul s`u complex integrat, pentru care a prev`zut investi]ii totale de opt milioane de euro. „Compania R`d`cini (n.r. - fostul importator general Subaru) nu mai comercializeaz` marca Subaru \n România. Au mai avut c\teva comenzi [i un stoc pe care cred c` deja le-au epuizat“, a declarat directorul de v\nz`ri al Subaru Motors, R`zvan Antoniu. „Anul trecut, v\nz`rile Subaru au
ajuns la 291 de unit`]i, iar p\n` \n prezent au fost comercializate 170 de unit`]i pe pia]a româneasc`. Tindem s` atingem o cot` de pia]` de 1% \n 2007“, a mai spus Antoniu. Subaru Motors Trading este o firm` subordonat` companiei Subaru Motor Hellas din Grecia, distribuitor al m`rcii japoneze pentru zona balcanic`. Potrivit directorului general al Subaru Motors Hellas, compania a
decis s` intre pe pia]a româneasc` f`r` intermediari, av\nd \n vedere stabilitatea politic` [i macroeconomic`, economia \n cre[tere [i dezvoltarea pie]ei auto.
SIAB s-ar putea muta la Romexpo anul viitor Salonul Interna]ional de Automobile Bucure[ti (SIAB) ar putea fi organizat \n 2007 la complexul Romexpo, care inten]ioneaz` s` construiasc` un pavilion de 12.000 de metri p`tra]i, a declarat pre[edintele Romexpo, George Cojocaru. P\n` \n prezent, salonul auto a fost organizat la Romaero Bucure[ti, \n hangarele aflate \n apropierea Aeroportului B`neasa. „Purt`m discu]ii cu cei de la SIAB. Succesul negocierilor depinde de construc]ia acestui nou pa-
vilion”, a spus Cojocaru. El a ar`tat c` investi]ia pentru noul pavilion, \n valoare de [ase milioane de euro, va fi acoperit` din surse proprii ale Romexpo. „Noi avem deja banii, avem [i planul, nu mai a[tept`m dec\t autoriza]ia de la Prim`ria Sectorului 1, care nu ar trebui s` \nt\rzie mai mult de o lun`“, a afirmat pre[edintele Romexpo. Noua construc]ie va forma un complex \mpreun` cu dou` pavilioane deja existente din cadrul Romexpo [i va fi inaugurat` \n luna martie a anului viitor. Extinderea face parte din planul Romexpo de a dubla suprafa]a acoperit` \n urm`torii opt ani.
Joi, 29 iunie 2006 Bani&afaceri
08
Pe val
de milioane de euro pune la b`taie SGAM Eastern Europe, care succede fondului SG România ce [i-a \ncheiat activitatea.
100
2002 – director la Baring Private Equity Partners (România) SRL 2005 – partener la Société Générale Asset Management Alternative Investments
FONDURILE DE INVESTI}II DAU P|N~ LA 40 DE MILIOANE DE EURO PE AFACERE
Cum atragem bani de la un fond de investi]ii Leo Gherghina,
partener la Société Générale Asset Management Alternative Investments, ne explic` cum putem s` ne dezvolt`m afacerea cu ajutorul unui partener de \ncredere.
„Fondurile str`ine prezente \n România doresc s` investeasc`, de regul`, \n sectorul de retail, IT, farmaceutic, financiar, media. S\nt preferate acele societ`]i care au de a face cu consumatorul. Un alt sector cu poten]ial de dezvoltare este cel al materialelor de construc]ii.“ „|ntr-o societate, managerii au interese pe termen scurt, iar ac]ionarii pe termen lung.“ „Fondurile nu se sup`r` pe banii nim`nui.“ — Leo Gherghina, partener la Société Générale Asset Management Alternative Investments
NICOLAE NI}OI
Leo Gherghina
s\nt cele care investesc \ntr-o societate de regul` 10-40 milioane de euro. De obicei, banii primi]i de companie se transform` \n ac]iuni la acea firm` pentru fond. Dar ca \n orice afacere, atunci c\nd d` banul, un investitor impune [i anumite condi]ii. „Ne intereseaz` dac` societatea are un management performant [i s` putem ie[i la un anumit moment din acea afacere. |n plus, avem dreptul de veto \n companie“, adaug` Leo Gherghina. De asemenea, un fond st` \ntr-o afacere \ntre trei [i cinci ani. |n momentul \n care se intr` \ntr-o afacere, fondul pune automat [i
— Dan ODAGIU
de 10 fonduri investi]ii, de
|N ROMÂNIA s\nt prezente peste 10 fonduri de investi]ii str`ine, de regul` regionale. Adic` se ocup` de toat` pia]a Europei de Est. Pentru a putea avea acces la banii unui fond, investitorul trebuie s` ia leg`tura cu managerii fondului. |n plus, la \nt\lnirea fixat` trebuie s` prezinte [i un plan de afaceri structurat pe dou`-trei pagini. Cu alte cuvinte, discu]ia trebuie purtat` la obiect [i s` fie c\t mai concis`. Dup` aceea, managerii fondului verific` informa]iile primite de la firm` pe teren. Se afl` cum e pia]a, c\t de bun este managementul, dac` e cunoscut. Apoi, dac` lucrurile merg bine, urmeaz` negocierea propriu-zis` [i semnarea contractului. Pute]i, dup` o anumit` perioad`, s` cump`ra]i participa]ia fondului la afacere. „Fondurile nu se sup`r` pe banii nim`nui“, ne anun]` Leo Gherghina care este filosofia managerilor la un fond de investi]ii.
regul` regionale, s\nt prezente pe pia]a din Romånia. condi]iile prin care se asigur` c` iese din acea afacere. Acestea se refer` ori la vinderea societ`]ii c`tre un investitor puternic, ori la listarea societ`]ii la burs`. Aceast` v\nzare are, de regul`, leg`tur` cu dezvoltarea afacerii [i a oportunit`]ii de a vinde acea afacere. „Am ie[it dintr-o afacere [i dup` c\teva luni, dar [i dup` [apte ani. Dar regula este de trei-cinci ani“, mai spune Gherghina.
Avantaje [i dezavantaje
Domenii de interes „Fondurile str`ine prezente \n România doresc s` investeasc` de regul` \n sectorul de retail, IT, farmaceutic, financiar, media. S\nt preferate acele societ`]i care au de a face cu consumatorul. Un alt sector cu poten]ial de dezvoltare este cel al materialelor de construc]ii“, ne spune Gherghina, partener la Société Générale Asset Management Alternative Investments. Potrivit Domniei sale, fondurile se feresc s`-[i bage bani \n industrie, produc]ie, sectoare care au nevoie de investi]ii mari \n mijloace fixe.
Investi]ia minim` [i maxim` Investi]ia pe care o face un fond are leg`tur` cu planul de dezvoltare al acelei afaceri. Suma minim` este \n jur de 500.000 de euro [i poate ajunge \n unele cazuri la c\teva zeci de milioane de euro. Exist` pe pia]` fonduri care prefer` s` fac` investi]ii mici de 500.000-800.000 de euro. Apoi urmeaz` cele care prefer` fimele mai mari, une suma trece de 1-9 milioane de euro, iar ultimele fonduri
Leo Gherghina a[teapt` ca firmele romåne[ti s`-l contacteze pentru a le da bani.
Viitorul firmelor: guvernarea corporatist` Potrivit defini]iei date de OECD \n anul 2004, „guvernarea corporatist` implic` un set de rela]ii \ntre managementul unei companii, consiliul executiv, ac]ionari [i al]i purt`tori de interese. |n plus, guvernarea corporatist` furnizeaz` structura prin care se stabilesc obiectivele companiei [i mijloacele de atingere a acestor obiective [i de determinare a performan]ei“. Pentru cei mai pu]ini obi[nui]i cu limbajul economic, defini]ia conceptului de guvernare corporatist` este destul de ambigu`. De aceea, vom \ncerca s` vedem mai pe larg ce implic` \n fapt acest aspect. Potrivit lui Leo Gherghina, partener la Société Générale Asset Management Alternative Investments, \n România mecanismul de reglare a problemelor dintre ac]ionarii unei
firme [i echipa de manageri este Consiliul de Administra]ie. Acesta are rolul de a fixa strategia de dezvoltare a societ`]ii, iar aceasta trebuie la r\ndul ei executat` de manageri. „|ntr-o societate, managerii au interese pe termen scurt, iar ac]ionarii pe termen lung. De aici o serie de conflicte“, sus]ine Leo Gherghina. Mai mult, prezen]a \n Consiliul de Administra]ie doar a persoanelor care au leg`turi de afaceri sau de rudenie cu ac]ionarul majoritar nu este un factor de progres pentru dezvoltarea viitoare a
societ`]ii. „Pentru o bun` desf`[urare a activit`]ii firmei este nevoie ca \n Consiliul de Administra]ie s` existe [i administratori nonexecutivi. Adic` persoane care nu au leg`turi cu managerii societ`]ii [i nici cu ac]ionarul majoritar“, zice Gherghina. De asemenea, trebuie spus c`, \n ]`rile din Uniunea European`, ace[ti administratori nonexecutivi nu s\nt lua]i de pe strad`, ci urmeaz` cursuri de preg`tire. Un astfel de curs va putea fi urmat \n România la Bursa de Valori Bucure[ti (BVB), \n cadrul Institutului de Guvernan]` Corporativ`.
E drept, mul]i se vor \ntreba care este avantajul unei asemenea rela]ii pentru o companie. Primul, [i cel mai mare, este dat de capitalizarea societ`]ii. Primi]i bani de la un fond f`r` a fi condi]iona]i de \napoierea sumei precum e cazul la banc`. Mai apoi, fondul are tot interesul ca afacerea s` se dezvolte. O dat` cu ea cre[te [i valoarea investi]iei f`cute de acesta. |n plus, pute]i beneficia [i de sfaturile managerilor fondului, sfaturi care v` pot ajuta mai ales atunci c\nd lucrurile nu merg cum trebuie. De asemenea, ave]i la \ndem\n` o strategie de dezvoltare [i „un cui \n scaun“ (managerii fondului) care v` cere s` o urma]i [i s` respecta]i parametrii impu[i \n program. Dar exist` [i dezavantaje atunci c\nd face]i afaceri cu un fond. Cel mai mare dezavantaj este dat de faptul c` nu mai pute]i decide de unul sigur atunci c\nd face]i o investi]ie. Ave]i nevoie [i de acordul managerului de fond care cere prin contractul semnat dreptul de veto. Mai apoi, va trebui s` prezenta]i trimestrial rezultatele financiare ale companiei acestui fond de investi]ii. Ve]i da seam` pentru cheltuielile f`cute [i trebuie s` le justifica]i. {i un ultim dezavantaj: secretara se angajeaz` dup` c\t este de preg`tit` intelectual, [i nu dup` cum este dotat` fizic.