Mag_Semnele Timpului 42 - special issue by EzyMedia

3DUWHQHUL ?Q>HOD@L 6R@LL PDOWUDWDWH )DPLOLL GHVWUCPDWH &RSLL DEX]D@L DEDQGRQD@L RQDD@L 3CULQ@L DEDQGRQD@L

SHQWUX HL

Ë&#x2DC;! a as

c a Ë&#x2DC;au

r E

$OCWXUC WH FDPSDQLHL

E bine acasa Ë&#x2DC;! LQL@LDWC GH 6HPQHOH WLPSXOXL

SEMNELE NELE E

S timpului tim pului S (( ELQH ( E E timp DFDVC D DF F ( E ELQQ

180a5 63(&,$/ /(,

5(9,67a '( $1$/,=a ^, 23,1,( &5(^7,1a 5(9,6 6

EMNELE

180a5 63(&, $/ /(,

5(9,67a 67a ' '( ( $1 $1$ $/,=a ^, 2

NEL

&,$ /

0a 5 63(

DPLOLH

ului E

5(9

,67

a '

( $1

DFDQH VC ( EL

UWLFR

OH VS

HFLD

$/,

=a ^

, 23

,1,(

(^7

,1a

OH S

HQWU X ID

PLO

timS p

NELE

ului

mpului

OLHL ?Q IRUPDW VSHFLDO GHGLFDW IDPLOLHL

C2-003 Sumar.indd C2

&,$

DUWLFROH VSH HFLDOH SHQWUX I

6(01(/(

WLPSXOXL

DFDVC

DUWLFROH VSHFLDOH SHQWUX IDPLOLH DUWLFROH

2IHUC UHYLVWD

180a5 63(&, $/

3,1,( &5(^7,

180 /( a5 63 ( ,

11/30/09 2:12 AM

SUMAR

NUM~R S P E CIAL

Editorial 4 PROTOfamilia [i PROMOfamilia Ideea „odioas`“ asociat` familiei-institu]ie este c` nu exist` sex f`r` familie.

NOREL IACOB

Religie 6 Divor]ul moralei de religie Premisa este c` individul poate s` ﬁe moral [i f`r` religie.

MARIUS NECULA

Religie 12 Taina \ntrup`rii – adev`rata istorie a Cr`ciunului S`rb`toarea Cr`ciunului, de cele mai multe ori, pierde din vedere Personajul principal.

MARIUS CRE}A

Politic 18 Mic Dejun cu Rug`ciune Eveniment organizat de Grupul Ecumenic de Rug`ciune din Parlamentul României (9-11 dec 2009)

AURELIAN HORJA

Politic 20 Deprinderea democra]iei \n România Pu]ini au crezut profe]ia lui Silviu Brucan, care prevedea dou` decenii pentru transformarea României.

CHRISTIAN S~LCIANU

Economic 28 Familia româneasc` dup` 20 de ani de capitalism Familia tipic` din România se aﬂ` \nc` \n procesul deprinderii noilor cerin]e ale capitalismului.

CRISTINA MODORAN {I M~D~LINA TOADER

Social 36 Nu totul este de vânzare F`r` o abordare a factorilor care \ntre]in prostitu]ia, nici legalizarea, nici incriminarea ei nu rezolv` nimic.

ADRIAN BOC~NEANU

Cultur` 44 Progresul [tiin]ei, regresul fiin]ei O recenzie a c`r]ii Homo videns, imbecilizarea prin televizor [i post-gândirea, de Giovanni Sartori ELENA DOBRESCU

Familie 46 Doi str`ini la aceea[i adres` F`r` s`-[i dea seama, cei doi au intrat deja \n statistica celor care sunt pândi]i de divor].

ION BUCIUMAN

C2-003 Sumar.indd 1

36 12/1/09 6:12 PM

SUMAR Familie 52 Familia pe film de 35 mm Oamenilor le plac pove[tile, iar Hollywoodul [tie bine cum s` le dramatizeze.

FLORIN BIC~

Familie 58 (Consume)ri[ti [i câ[tigi? „Când \]i plac dou` tricouri [i nu [tii pe care s`-l cumperi, cump`r`-le pe amândou`!“ – este o replic` din romanul White Noise, al lui Don DeLillo.

M~D~LIN AVRAMESCU

Familie 66 Dragoste cu n`B`t`i O mic` b`taie „oferit`“ de so] sau corec]ii aplicate copilului sunt câteva dintre comportamentele abuzive acceptate tacit de societatea româneasc`.

124

ECATERINA DIDI}EL

Familie Casa ADRA

Un interviu cu Sorin Goleanu, director ADRA România

RAMONA CHIRI}~

Familie 74 Demisia mamelor Statisticile arat` c` tot mai pu]ine femei vor s` ﬁe mame. {i tot mai pu]ine mame vor s` lucreze.

ALINA KARTMAN

Familie 80 4 luni, 3 s`pt`mâni [i o \nmormântare |ntre 1989 [i 2000, \n România au fost \nregistrate 11 milioane de avorturi.

SORIN S~NDULACHE {I GABRIEL I{VAN

Familie 86 Divor]ul, consecin]a c`s`toriei? Sunt tot mai frecvente c`s`toriile cu persoana care ne trebuie, nu cu cea care trebuie.

GEORGE UBA

Familie 94 Familia biblic` |n inten]ia lui Dumnezeu, c`s`toria apare ca temelie a vie]ii de familie.

TEODOR HU}ANU

S`n`tate 100 S`n`tatea sexual` |n viziunea cre[tin`, sexul este suportul biologic all unei rela]ii durabile dintre b`rbat [i femeie.

CONSTANTIN DINU Semnele timpului

C2-003 Sumar.indd 2

12/2/09 9:53 PM

NUM~R S P E CIAL

IMPRESSUM Educa]ie 108 Abandona]i singur`t`]ii â&#x20AC;&#x201C; migra]ia pentru munc` [i efectele ei asupra familiei â&#x20AC;&#x17E;Sunt elev \n clasa a VII-a [i am un frate mai mic. P`rin]ii no[tri sunt pleca]i \n Italia, la munc`. F`r` ei este foarte greuâ&#x20AC;&#x153;, spune Albert.

IOSIF DIACONU

Educa]ie 114 Delincven]a juvenil` Comportamentul delincven]ional al copiilor apare la vĂ˘rste sub 13 ani, num`rul infrac]iunilor comise de minori ďŹ ind \n cre[tere \n ]`rile UE.

ROMIC~ S|RBU

Educa]ie 118 Actualitatea homeschooling \n RomĂ˘nia Cei care cunosc alternativa sunt \nc` \n minoritate. Larga majoritate, prins` \n t`v`lugul vie]ii cotidiene, prezerv` ce a apucat, evitĂ˘nd evaluarea onest` [i din temelii a sistemului de educa]ie.

FERID CONSTANDACHE

Educa]ie 124 De vorb` cu viitorul Mic dic]ionar de adolescentez` PĂ˘n` ieri erau cei mai buni prieteni. Apoi, ceva s-a schimbat [i p`rintele [i-a dat seama c` propriul copil se \ndep`rteaz` de el...

NELU BURCEA

Educa]ie 130 Supravie]uind adolescen]ei â&#x2C6;&#x2019; cum s` \i ajut`m pe adolescen]i s` evite comportamentele de risc |n reclame, anii adolescen]ei par cei mai frumo[i ani ai vie]ii. Totu[i, adolescen]a este perioada cu cele mai mari turbulen]e emo]ionale, ďŹ ind afecta]i atĂ˘t copiii, cĂ˘t [i p`rin]ii lor.

Director

Teodor Hu]anu

Redactorâ&#x2C6;&#x2019;[ef Norel Iacob

Colegiul de redac]ie Ion Buciuman, Ecaterina Didi]el, Elena Dobrescu, Alina Kartman, Florin L`iu, Cristina Modoran, Adrian Neagu, Marius Creta, Marius Necula, Christian S`lcianu, M`d`lina Toader

Secretar de redac]ie Florin Bic`

Corectur` Delia Gherman, Livia Ciobanu-Mihai

Asistent produc]ie Bogdan Chirv`su]`

Grafic` [i tehnoredactare C`t`lin Ciolca Volumul 20 nr. 141 Serie nou` ISSN 1453-7060 12/2009

Adresa redac]iei Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, Bucure[ti, Telefon: +402 (1) 323 4895, Fax: + 402 (1) 323 0040

CRISTIAN MODAN

Educa]ie 136 CASTing pentru moralitate â&#x20AC;&#x17E;Ministerul Educa]iei introduce \n [coli testele semestriale de virginitate pentru elevi.â&#x20AC;&#x153; |ntr-o singur` zi, p peste 40.000 de adolescen]i au vizitat site-ul care a p publicat aceast` [tire â&#x20AC;&#x17E;aproape adev`rat`â&#x20AC;&#x153;.

SEMNELE

timpului

180a5 63(&,$/ /(,

5(9,67a '( $1$/,=a ^, 23,1,( &5(^7,1a

( ELQH

DFDVC D DUWLFROH VSHFLDOH SHQWUX IDPLOLH

MARIUS ANDREI M

Educa]ie 140 Cine sunt p`rin]ii copilului t`u? C P Prima lec]ie care trebuie \nv`]at` de la poporul evreu eeste aderarea strict` la un sistem religios [i moral.

MARIUS MITRACHE M

C2-003 Sumar.indd 3

Revista apare \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n RomĂ˘nia ea a fost publicat` pĂĽn` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

12/1/09 6:15 PM

EDITORIAL

PROTOfamilia [i PROMOfamilia Familia – de la prototip la oferta promo]ional`

exul este for]a motrice a biologiei, iar puterea este cheia structur`rii sociale. Dup` cum excelent ne-a sugerat Göran Therborn, \n rela]iile umane, sexul [i puterea sunt monede convertibile, transformându-se u[or una \n celalat`. Sexul poate aduce puterea (prin seduc]ie), iar puterea poate aduce sexul (prin for]`, sau prin cump`rare). Familia, cea mai veche [i cea mai r`spândit` institu]ie social`, e prins` la mijloc \n lupta deschis` dintre sex [i putere. |n acest context, tendin]a refractar` a celor mai mul]i oameni fa]` de familie ca institu]ie se bazeaz` pe o confuzie. |n mod curent, oamenii \n]eleg familia-institu]ie aproape exclusiv ca pe un set de reguli [i norme limitative, impuse social. Cu alte cuvinte, familia-institu]ie este perceput` ca familie „institu]ionalizat`“, cu sensul peiorativ implicit. |nc` de acum aproape [apte decenii se propunea tranzitul familiei dinspre „institu]ie“ spre „tov`r`[ie“, unde „tov`r`[ia“ desemna pe atunci familia ai c`rei membri ar dezvolta mai mult` afec]iune reciproc` [i rela]ii profunde. Propunerea a ilustrat un curent de gândire care accentueaz` sistematic conflictul dintre cele dou` imagini ale familiei. Prezum]ia este c` afectivitatea E limpede c` nu exist` familie f`r` sex lipse[te \n familiile-institu]ie, \n care exist` reguli – drepturi [i obliga]ii. Cu alte cuvinte, dragostea nu (familia se na[te din rela]iile sexuale, face cas` bun` cu regulile. Dac` e dragoste atunci se prezente sau trecute). Chestiunea arz`toare presupune existen]a liberului schimb care se autoreeste c` familia, ca institu]ie, reprezint` un gleaz`. Dac` exist` reguli, atunci dragostea e v`t`mat`, mijloc de reglementare a sexului, pentru c` iar convie]uirea devine conven]ie constrâng`toare, cu efecte nocive asupra membrilor familiei. determin` cine trebuie [i cine nu trebuie s` A trecut suficient timp de la na[terea opozi]iei aib` rela]ii sexuale [i cu cine. Ideea „odioas`” fa]` de familia-institu]ie, care, cu toate acestea, nu a asociat` familiei−institu]ie este c` nu exist` disp`rut, \n principal datorit` unei intui]ii de bun-sim] care func]ioneaz` la nivelul masei popusex f`r` familie. la]iei. Oamenii continu` s` recunoasc` beneficiile NOREL IACOB unei leg`turi matrimoniale institu]ionale, \n care solu]ia optim` e echilibrul: familia condus` de dragoste trebuie s` includ` atât modelele rela]ionale guvernate de drepturi [i obliga]ii, cât [i o distribuire corect` a resurselor puterii \ntre membrii familiei. A[a func]ioneaz` adev`rata institu]ie familial` – nu patriarhal` (condus` de putere), nu coabita]ional` (condus` de sex).

C ultul iubirii

, s-a n`scut abia pe la jum`tatea secolului al XX-lea, \n opozi]ie cu rela]iile maritale. La origine st` ideea, perpetuat` [i dezvoltat` pân` la noi, c` exist` o contradic]ie clar` \ntre caracterul contractual [i voluntar al c`s`toriei [i caracterul spontan, necontrolabil al iubirii-pasiune. Pasiunea, cu avântul ei irezistibil [i cople[itor, capabil` s` trezeasc` trìri incredibile, e celebrat` de atunci [i pân` ast`zi ca un adev`rat vis/ideal al iubirii [i sexualit`]ii. Manifestarea liberal` a acestor impulsuri sentimentale [i sexuale a fost v`zut` ca o verig` esen]ial` \n procesul valoriz`rii femeii. P`strarea castit`]ii premaritale a fost prima redut` asediat` [i ]inta primelor anun]uri profetice c` morala iudeo-cre[tin` \[i d` ultima suflare. Ideea promovat` prezint` indiciile unei fraude intelectuale. Adev`rul este c` revolu]ia sexual` nu este neutr`, nu aduce beneficii egale femeilor [i b`rba]ilor. \n fapt, revolu]ia sexual` a slujit intereselor Semnele timpului

004-005 Editorial.indd 4

12/1/09 10:52 PM

Editorial |

NUM~R S P E CIAL

b`rba]ilor care [i-au urmat mai liber fanteziile sexuale [i astfel, \n final, a limitat tocmai câ[tigul pe care femeile sperau s`-l ob]in` prin eliberarea rolurile tradi]ionale. C`s`toria a fost \ntotdeauna o leg`tur` fragil`. Esen]ializat, ea s-a bazat pe fertilitatea femeii oferit` \n schimbul resurselor b`rbatului. Contractul marital a fost normat religios [i social de-a lungul timpului \n sensul protej`rii mamei [i a copilului prin limitarea libert`]ii b`rbatului de a-[i abandona familia prezent` [i de a-[i \ntemeia o alta. Ast`zi, familia e perceput` mai degrab` ca o celebrare a unirii sentimentale [i sexuale dintre doi parteneri, descriere care, evident, se potrive[te [i familiilor homosexuale. Cum s-a ajuns aici? Printre altele, dou` explica]ii uluitor de simple ne redau perspectiva. |n primul rând, controlul na[terilor, mult mai u[or de realizat ast`zi, a produs o sc`dere dramatic` a responsabilit`]ii masculine fa]` de rezultatul sexului [i a permis b`rbatului s`-[i satisfac` liber orice instinct sau dorin]` sexual`. A[a se explic` sumar corelarea Oferta promo]ional` a ultimelor decenii – pozitiv` dintre controlul sporit al na[terilor [i cre[terea modelul bipartit „c`s`torie + sex spontan infidelit`]ii. |n al doilea rând, intrarea femeii \n câmpul muncii [i independen]a ei financiar` a sc`zut responsa(gratis)” – este utopic` [i contra naturii. bilitatea b`rbatului fa]` de nevoia de a-[i \ngriji familia (femeia \[i poate cre[te acum [i singur` copiii) [i, din nou, responsabilitatea fa]` de rezultatele infidelit`]ii (divor] mai facil, nu mai exist` stresul pensiei alimentare sau al altor cheltuieli legate de cre[terea copiilor...). Dincolo de \ncercarea de a ne legitima, sub forma eliber`rii, lipsa de control \n privin]a propriei sexualit`]i, ar fi util s` analiz`m imaginea din fundalul controversei. Pe de o parte, natura fiin]ei umane face imposibil` satisfacerea nevoilor emo]ionale profunde exclusiv prin rela]ii spontane. Pe de cealalt` parte, rela]iile profunde se instaureaz` doar atunci când drepturile [i obliga]iile ca membri ai familiei sunt pre]uite. Oferta promo]ional` a ultimelor decenii – modelul bipartit „c`s`torie + sex spontan (gratis)“ – este utopic` [i contra naturii. Simbioza poate p`rea c` func]ioneaz`, dar pe termen mediu [i lung duce la autodizolvarea uneia dintre cele dou` componente care nu pot fi niciodat` reconciliate legitim sau natural.

n ultimele decenii, oamenii au fost educa]i s` se elibereze de leg`turile fa]` de so]/so]ie, familii, vecini, locuri de munc`, biserici. |ns`, odat` elibera]i, [i-au dat seama c` nu pot s` renun]e la nevoia de se sim]i totu[i conecta]i social. Marea descoperire este c` divor]urile emo]ionale de institu]iile sociale importante \n via]a individului \i accentueaz` acestuia singur`tatea, dezorientarea [i sim]`mântul ne\mplinirii. O societate construit` \n jurul informa]iei1 tinde s` accentueze evident dou` elemente importante \n democra]ia modern` – libertatea [i egalitatea. Libertatea [i egalitatea au cunoscut o explozie dup` prima jum`tate a secolului al XX-lea. Revolu]ia sexual`, revolu]ia feminist`, revolu]ia homosexual` au marcat seria „eliber`rilor“ de pân` \n anii ’90. |n acela[i timp \ns`, lumea a cunoscut cea mai rapid` tranzi]ie social` la nivel global. Perioada a fost marcat` de \nrùt`]irea condi]iilor sociale, cre[terea criminalit`]ii, declinul familiei [i pierderea \ncrederii \n institu]ii. Indiferent care au fost motivele, este limpede c` au lucrat \mpreun`. De[i dificil, se poate argumenta cu precau]ie pentru existen]a unui numitor comun al acestor transform`ri sociale majore. Pentru tranzi]iile de la munca fizic`, la cea preponderent intelectual`, de la o societate \n care munceau doar b`rba]ii la o societate \n care muncesc ambele sexe, de la un consum pentru nevoie la o nevoie de consum, de la leg`turile de grup la individualism, de la responsabilitate parental` la controlul na[terilor – o parte (cel pu]in) a explica]iei st` \ntr-un produs rezidual al dezvolt`rii cunoa[terii [i tehnologiei. Creativitatea tehnologiei a devenit, \ntr-un anumit sens, dup` cum se exprima Schumpeter, o „creativitate distructiv`“. Oamenii au descoperit rapid c` exist` probleme serioase legate de cultura individualist` \n care desfiin]area regulilor r`mâne, virtual, singura regul`. Ceea ce observ`m din realitatea cotidian` (r`mâne s` [i admitem) este c` valorile morale [i sociale nu reprezint` ni[te expresii ale restric]ion`rii libert`]ii sau egalit`]ii umane, ci un veritabil capital social vital interac]iunilor comunitare, oricare ar fi ele. Virtu]i precum sinceritate, reciprocitate [i loialitate sau fidelitate nu sunt doar valori morale - ele sunt convertibile \n adev`rate valori financiare care ajut` societatea s` progreseze.

1. De[i era informa]iei este asociat` cu adventul internetului, \n realitate originile revolu]iei informatice se afl` \n anii ’60, ani cu rezonan]` [i din perspectiva revolu]iei feministe.

004-005 Editorial.indd 5

12/1/09 10:53 PM

NUM~R SPECIAL

| Religie

Divor]ul

moralei A

ceste centre ar fi trebuit s` ofere \ndrumare etic` f`r` a se baza pe teologie sau \nv`]`turi religioase. Dou` decenii au trecut de la propunerea lui Kurtz, dar r`mâne de interes implica]ia propunerii, [i anume nevoia separ`rii moralei de religie. Premisa este c` individul poate s` fie moral [i f`r` religie. Mai mult, se consider` c` „prejudec`]ile“ religioase condi]ioneaz` comportamentul uman \ntr-o manier` arbitrar`. Cu siguran]`, morala ar putea fi separat` de religie, dar ce fel de moral` ar fi? Studiile din aria disciplinelor sociale [i a [tiin]elor comportamentale de la jum`tatea secolului al XX-lea au zdruncinat concep]ia clasic` a religiei ca surs` a comportamentelor morale. Discu]iile despre moral` au fost scoase treptat \n afara t`râmului religios, religia fiind prezentat` adesea ca un instrument precar pentru promovarea preceptelor morale. Valabilitatea principiilor religioase a fost

considerat` temporar`, omul nou nemaiavând nevoie de religie. |n contextul discu]iilor actuale, se consider` adesea c` religia limiteaz` sau chiar \mpiedic` dezvoltarea moral` a indivizilor.

Atacurile activismului secular Maher, un cunoscut umorist american (stand-up comedian), realiza \n 2008, \mpreun` cu Larry Charles (regizorul comediei Borat) un film satiricodocumentar despre religie, cu titlul Religulous – cuvânt inexistent \n dic]ionar, rezultat din combina]ia cuvintelor „religios“ [i „ridicol“. Abordarea persiflatoare a religiei nu reprezint` \ns` un element de noutate. |nc` din introducere, Bill Maher afirm` c` religia este nociv` pentru dezvoltarea societ`]ii [i a individului – dar tema este una extrem de uzat`. |n opinia adep]ilor secularismului umanist, majoritatea problemelor lumii apar din pricina faptului c` oamenii urmeaz` f`r`

Semnele timpului

006-011 Divortul moralei de religie.indd 6

12/1/09 6:41 PM

Religie |

NUM~R S P E CIAL

Paul Kurtz, profesorul de filosofie considerat „p`rintele umanismului secular”, propunea \nfiin]area a[a−numitelor „centre de investigare” – o solu]ie secular` pentru \nlocuirea bisericii – \n care persoanele nereligioase s` g`seasc` un cadru adecvat satisfacerii nevoilor emo]ionale [i descoperirii sensului vie]ii f`r` a apela la „supersti]ii religioase”. de Marius Necula

006-011 Divortul moralei de religie.indd 7

12/1/09 6:42 PM

8| 1. Brad Clark, „How Religion Impedes Moral Development“, Free Inquiry, 14(3), 1994 2. Theodore Schick, Jr., „Morality Requires God... or Does It?“, Free Inquiry Magazine, vol. 17, nr. 3, 1997 3. Alister McGrath, The Dawkins Delusion?, Society for Promoting Christian Knowledge, 2007, p. 22 4. S. J. Conroy, & T. L. N. Emerson, „Business Ethics and Religion: Religiosity as a Predictor of Ethical Awareness Among Students“, Journal of Business Ethics, nr. 50, 2004; Kent R. Kerley, Todd L. Matthews & Troy C. Blanchard, „Religiosity, Religious Participation, and Negative Prison Behaviors“, Journal for the Scientific Study of Religion, 44 (4), 2005; Vassilis Saroglou, Isabelle Pichon, Laurence Trompette, Marijke Verschueren & Rebecca Dernelle, „Prosocial Behavior and Religion: New Evidence Based on Projective Measures and Peer Ratings“, Journal for the Scientific Study of Religion, 44 (3), 2005; Mark D. Regnerus, & Amy Burdette, „Religious change and adolescent family dynamics“, The Sociological Quarterly 47 (1), 2006.

NUM~R SPECIAL

| Religie

discern`mânt un dumnezeu, care este rodul imagina]iei. Pe seama religiei sunt puse probleme sociale precum crima, avortul, promiscuitatea sexual` [i suicidul. Filmul sugera c` solu]ia pentru \ns`n`to[irea societ`]ii ar consta \n separarea religiei de moral`, religia trebuind s` nu mai interfereze cu dezvoltarea moral` a individului. Brad Clark, un educator corec]ional din California, SUA, scria c` religia are un impact negativ asupra dezvolt`rii morale. „Presupunerea c` religia [i moralitatea se \ntrep`trund nu st` \n picioare. De exemplu, Freud sugereaz` c` religia

realitatea c` un psihopat ucide \n numele lui Dumnezeu nu anuleaz` nicidecum valoarea credin]ei religioase. {i, dac` oameni ai bisericii au molestat minori, acesta nu este altceva decât un exemplu ru[inos al dec`derii la nivel individual de la normele morale. De cealalt` parte a baricadei, se plaseaz` liderii religio[i care v`d c` r`ul social este proliferat tocmai de ateismul care neag` valorile tradi]ionale cre[tine. Haosul moral apare ca o consecin]` inevitabil` a renun]`rii la valorile promovate de religie. |n acest sens, exist` studii care sus]in impactul

„Libertatea pumnului t`u este \ngr`dit` de libertatea nasului meu”. Proverb antic

mai degrab` a distrus responsabilitatea moral`, promovând fanatismul“1. Clark crede c`, atunci „când se ridic` problema \ndoctrin`rii religioase a copilului, ar trebui s` se recunoasc` faptul c`, din perspectiva dezvolt`rii, folosirea religiei pentru cre[terea moral` este categoric inadecvat`“. Totu[i argumentul construit de Brad Clark prin citarea p`rintelui psihanalizei este fragil, fiind cunoscut faptul c` medicul austriac se ocupa de persoanele care intrau \n categoria patologicului. De fapt, o persoan` care se comport` moral pentru a evita o pedeaps` supranatural`, ar`tând respect [i preocupare pentru semeni, dar nu din motiva]ii pur altruiste, nu poate fi considerat` reprezentativ` pentru fenomenul religios \n ansamblu. Theodore Schick, profesor de filosofie la Colegiul Muhlenberg, pretindea \ntr-un articol2 publicat \n 1997 c` „nu exist` nicio dovad` indubitabil` c` tei[tii sunt mai morali decât ne-tei[tii“ (sic). La prima vedere, acest gen de afirmatii par „revelatoare“, nefiind, \n fapt, decât simple formul`ri demagogice, nesus]inute de dovezi concludente. Autorul nu citeaz` niciun studiu [tiin]ific \n sus]inerea afirma]iilor sale.

benefic al credin]ei religioase asupra societ`]ii, \n comunit`]ile de credincio[i rata infrac]ionalit`]ii fiind mult mai sc`zut`. Nivelul sporit de religiozitate este un predictor pentru o etic` superioar`4. Exist` conexiuni clare \ntre credin]a religioas` [i altruism, religia având totodat` un rol important \n evitarea comportamentului infrac]ional. Se vede c` religia nu este nociv` \n privin]a dezvolt`rii morale a fiin]ei umane, a[a cum se sugereaz`. Cu toate acestea, studiile citate arat` c` nu apartenen]a formal` la un grup religios are relevan]`, ci gradul de aderare la normele [i principiile grupului

R`spunsul religiei |n propaganda acerb` \mpotriva religiei se observ` un grad sporit de manipulare a aten]iei publicului, „una dintre tr`s`turile distinctive ale polemicii antireligioase ﬁind aceea de a prezenta patologicul drept normal, periferia drept centru, iar scursurile drept curentul principal“3. Este adev`rat, nu pot ﬁ negate nici cazurile \n care, \n numele religiei, au fost comise fapte reprobabile. Dar Semnele timpului

006-011 Divortul moralei de religie.indd 8

12/1/09 6:53 PM

Religie |

respectiv este ceea ce conteaz` cel mai mult. Studiile f`cute pe grupuri teiste arat` c` gradul de judecat` moral` este superior \n cazul subiec]ilor care internalizeaz` principiile grupului religios, comparativ cu ceilal]i membri ai comunit`]ii religioase. Prin urmare, doar cât` vreme religia reprezint` \n via]a credinciosului o experien]` vie, personal`, consecin]ele ei asupra dezvolt`rii morale sunt pozitive.

Pericolul relativismului Rela]ia strâns` dintre religie [i moral` este un aspect recunoscut chiar

NUM~R S P E CIAL

de unii dintre cei mai cunoscu]i atei. Este celebr` afirma]ia lui Jean-Paul Sartre c` „dac` Dumnezeu a murit, atunci totul este permis“. |n contextul \n care n-ar exista o Fiin]` suprem` care s` impun` o lege moral`, fiecare individ ar fi liber s` fac` ce-i place. Totu[i urm`rile unei morale personalizate s-ar putea s` nu fie convenabile nici chiar pentru cei care doresc atât de mult eliberarea moralei de sub tutela religiei. Calitatea moral` a unei ac]iuni nu este modificat` de atitudinea pe care o are individul fa]` de ac]iune \n sine. Moralitatea sau imoralitatea unei fapte nu depinde de aprobarea sau dezaprobarea din partea unei persoane. Faptul c` Adolf Hitler credea c` exterminarea evreilor era moral` nu schimb` cu nimic realitatea ororilor naziste. Stalin credea c` asasinarea inamicilor sì politici era un lucru corect din punct de vedere moral, \ns` aceasta nu \nseamn` automat c` avea dreptul s`-[i suprime inamicii. Moralitatea nu depinde de subiectivismul p`rerilor individuale. Un proverb antic spunea c` „libertatea pumnului tù este \ngr`dit` de libertatea nasului meu“. Realitatea ne oblig` s` accept`m c` delimitarea dintre bine [i rù se face pe baza unor norme date. Este necesar` o Autoritate absolut` ca surs` a unei moralit`]i aplicabile tuturor.

Concep]iile cu privire la via]` condi]ioneaz` morala Adep]ii „noii morale“ sus]in c` \n privin]a moralit`]ii nu exist` absolut, concep]iile noastre morale reﬂectând cultura \n care Divor]ul moralei de religie

006-011 Divortul moralei de religie.indd 9

12/1/09 6:55 PM

10 |

NUM~R SPECIAL

| Religie

ne-am n`scut [i \n care ne-am format ca oameni. Dac` am fi trìt \n India, probabil c` arderea de vie a unei femei al`turi de trupul so]ului decedat ni s-ar fi p`rut o practic` acceptabil`. Dac` ne-am fi n`scut \n Siria, probabil c` nu am fi considerat c` este ceva rù a avea mai mult de o singur` so]ie. Printr-o argumenta]ie bazat` pe astfel de exemple se ajunge la concluzia c` exist` o multitudine de norme morale, dependente de mediul socio-cultural, [i c` nu se poate afirma existen]a unui absolut moral. De fapt, asumarea relativismului cultural, precum [i recunoa[terea subiectivismului personal reprezint` dovezi ale faptului c` fiin]a uman` are un sim] moral [i c` existen]a uman` se desf`[oar` \n cadrul unor parametri morali (fie c` ne place s` recunoa[tem sau nu). Implica]ia major` este c` omul nu poate trì \n amoralitate (sau imponderabilitate moral`), fiind obligat prin natura lui s` se pozi]ioneze permanent \ntre bine [i rù. Cel mai \nver[unat sus]in`tor al relativismului moral este nevoit s` recunoasc` anumite jaloane, \n lumina c`rora \[i evalueaz` propriile fapte, precum [i comportamentul celor din jur. |n opinia psihosociologului Solomon Asch5, oameni proveni]i din culturi diferite au ra]ionamente morale diferite nu pentru c` viziunile lor cu privire la moral` ar fi opuse, ci pentru c` au \n]elegeri particulare ale realit`]ii. De exemplu, cei care se pronun]` \mpotriva avortului spun c` acesta este o form` de omucidere. |n schimb, cei care sunt \n favoarea dreptului de a avorta adopt` aceast` pozi]ie

|n opinia psihosociologului Solomon Asch, oameni proveni]i din culturi diferite au ra]ionamente morale diferite nu pentru c` viziunile lor cu privire la moral` ar fi opuse, ci pentru c` au \n]elegeri particulare ale realit`]ii.

5. Solomon Asch, Social Psychology, Englewood Cliffs, PrenticeHall, 1952, p. 378, 379

nu pentru c` ar ﬁ de acord cu uciderea, ci pentru c` au o alt` perspectiv` asupra naturii f`tului. |n condi]iile \n care produsul concep]iei este deﬁnit doar ca „un simplu ]esut“, \ndep`rtarea lui nu echivaleaz` nicidecum cu o „ucidere“, sem`nând mai degrab` cu o opera]ie chirurgical`. Discu]ia este transferat` astfel din domeniul eticii \n cel al epistemologiei. Atacul asupra religiei are la temelie concep]ia c` ea nu poate oferi o cunoa[tere corespunz`toare a realit`]ii [i, \n consecin]`, nu poate asigura o moral` fondat`. Cât de valabil` este \ns` mora-

la derivat` dintr-o percep]ie a realit`]ii bazat` pe cunoa[terea [tiin]ific`, \n condi]iile \n care cunoa[terea [tiin]ific` este limitat`, prin defini]ie? Cunoa[terea religioas` porne[te de la alte premise decât cea [tiin]ific`, la baza ei stând conceptul de revela]ie. Religia nu pretinde c` ar de]ine o cunoa[tere absolut`. |n schimb, cunoa[terea religioas` este superioar` oric`rei alte forme de cunoa[tere uman`, deoarece de]ine „atuul“ revela]iei – o descoperire special` din partea Divinit`]ii. Negarea realit`]ii [i a veridicit`]ii comunic`rii lui Dumnezeu c`tre fiin]a uman`, prin revela]ie,

Semnele timpului

006-011 Divortul moralei de religie.indd 10

11/30/09 1:32 AM

Religie |

NUM~R SPECIAL

| 11

„V` voi da o inim` nou` [i voi pune \n voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatr` [i v` voi da o inim` de carne. Voi pune Duhul Meu \n voi [i v` voi face s` urma]i poruncile Mele [i s` p`zi]i [i s` \mplini]i legile Mele“. Ezechiel 36:26,27

conduce \n mod automat la negarea preten]iei de superioritate a moralei derivate din concep]ia religioas` despre lume [i via]`.

O moral` \nalt` Chiar dac` unii doresc autonomia moral` a ﬁin]ei umane, adev`rul este c` omul nu face, \n general, ceea ce este bine, ci mai degrab` ceea ce \i place. P`rin]ii [i educatorii admit c` o dezvoltare moral` adecvat` necesit` impunerea din exterior a unor valori superioare, care trebuie s` ﬁe interiorizate.

Moralitatea \n contextul cre[tin deriv` dintr-o concep]ie teonom`, Dumnezeu fiind recunoscut drept autoritate suprem`, iar revela]ia, un mijloc de cunoa[tere. Pentru cre[tin, binele moral este inseparabil de Dumnezeu [i, din acest motiv, „a face bine“ este sinonim cu „a \mplini voia lui Dumnezeu“. Omul credincios cunoa[te [i respect` astfel valorile [i normele date de Creatorul sù nu \mpotriva naturii lui umane, ci \n conformitate cu ea. Persoana care \[i asum` credin]a religioas` nu \mpline[te o lege strìn` ei, legea divin` devenind legea propriei fiin]e. Divor]ul moralei de religie

006-011 Divortul moralei de religie.indd 11

12/1/09 6:56 PM

12 |

NUM~R SPECIAL

| Religie

adev`rata istorie a Cr`ciunului

Na[terea Domnului Iisus Christos este unul dintre evenimentele marcante ale istoriei omenirii. Celebrat` de Cr`ciun, de unii cu emo]ie, de al]ii cu indiferen]`, de cele mai multe ori s`rb`toarea pierde din vedere Personajul principal. Semnifica]iile religioase r`m창n \n umbr`, \n timp ce dimensiunile comerciale sunt urm`rite cu orice pre]. de Marius Cre]a

Semnele timpului

012-017 Taina Craciunului.indd 12

12/1/09 7:01 PM

Religie |

n sondaj realizat \n Rom=nia, \n decembrie 2008, pe un e[antion de 400 de responden]i din mediul urban, eviden]ia faptul c` prea pu]ini oameni asociaz` direct Cr`ciunul cu na[terea Fiului lui Dumnezeu. La \ntrebarea: „Care este primul lucru care v` vine \n minte atunci c=nd v` g=ndi]i la Cr`ciun?“, 24% dintre responden]i au men]ionat bradul sau mirosul de brad, 15,6% au amintit familia sau armonia din familie, \n timp ce un procent nesemnificativ, de numai 2%, s-au referit la na[terea Domnului Iisus Christos. S-a constatat totu[i c`, \n momentul \n care aspectul religios al s`rb`torii a fost indus printr-o \ntrebare secundar`, 76,1% dintre responden]i [i-au amintit de semnifica]ia religioas` a Cr`ciunului. Cr`ciunul r`mâne o s`rb`toare important` pentru români, \ns` concluzia sondajului1 a fost c`

012-017 Taina Craciunului.indd 13

NUM~R S P E CIAL

| 13

românii nu mai consider` aceast` s`rb`toare drept una religioas`.

De ce 25 decembrie? Cr`ciunul este celebrat anual \n data de 25 decembrie. Este acceptat \ns` faptul c` nu se cunoa[te data exact` a na[terii lui Iisus. Evangheli[tii Noului Testament au relatat despre na[terea Mântuitorului f`r` a men]iona o dat` anume, iar Biserica primului secol cre[tin nu a s`rb`torit na[terea Domnului. |ncepând cu secolul al II-lea d.Ch., scriitorii cre[tini au vorbit despre data probabil` a na[terii lui Iisus, f`r` a o considera s`rb`toare. P`rerile au fost \ns` \mp`r]ite, unii optând pentru data de 20 mai, al]ii pentru 29 martie (prin corela]ie cu Pa[tele iudeilor) sau 29 septembrie (prin asociere cu vechea S`rb`toare a Corturilor). La \nceputul secolului

1. www.esondaj.ro

12/1/09 7:02 PM

14 |

2. W. F. Dawson, Christmas: Its origin and associations, Londra, 1902, p. 15 3. Titlul Sol Invictus a fost atribuit mai multor zeit`]i solare, de la Elah-Gabal, zeul sirian al Soarelui, pân` la Mithras, „Soarele nebiruit” din mitologia persan`, numele comun fiind introdus pentru a \ncuraja \nchinarea tuturor \naintea acestor divinit`]i p`gâne.

NUM~ R SP NUM~R S SPECIAL E CIAL

| Religie Reliigie giie

al II-lea d.Ch., episcopul Telesfor, conduc`tor al Bisericii din Apus, ar fi sus]inut c` serviciul bisericesc pentru s`rb`torirea na[terii lui Iisus ar trebui s` aib` loc \n luna decembrie. Nu exist` \ns` dovezi conving`toare \n aceast` privin]`2. |n primele trei secole ale istoriei Bisericii, cre[tinii au s`rb`torit na[terea Mântuitorului \n diverse zile ale anului. |mp`ratul roman Aurelian (214-275 d.Ch.) proclama, \n 274, data de 25 decembrie drept „Dies Natalis Solis Invicti” (ziua de na[tere a Soarelui ne\nvins). Festivalul era dedicat soarelui invincibil, fiind promovat \n tot imperiul3. Apoi, \n anul 320 d.Ch., Papa Iulius, episcop al Romei (337-352), a f`cut primul pas spre oficializarea s`rb`toririi na[terii Domnului \n data de 25 decembrie. Odat` cu cre[tinarea \mp`ratului Constantin [i cu proclamarea cre[tinismului ca religie oficial`, a \nceput un proces de asimilare a vechilor credin]e p`gâne, multe s`rb`tori fiind absorbite \n cre[tinism. S`rb`torile de iarn`, care se \ntind pe dou` s`pt`mâni (24 decembrie-6 ianuarie), s-au suprapus cu s`rb`torile antice prin care era onorat` \ntoarcerea Soarelui la solsti]iul de iarn`, cu Saturnaliile romane (17-23 decembrie) [i cu s`rb`toarea zeului Mithra (25 decembrie). Saturnalia era un festival al sem`natului, a c`rui dat` varia \n fiecare an, \ntre 17 [i 23 decembrie, fiind o ocazie pentru desfrâu [i petreceri \n exces. Treptat, data de 25 decembrie a devenit o s`rb`toare de referin]`. |mp`ratul francilor, Carol cel Mare (742-814 d.Ch.), a fost \ncoronat de c`tre Papa Leon al III-lea ca Imperator Augustus al Sfântului Imperiu Roman chiar pe 25 decembrie 800 d.Ch. |mp`ra]i [i personalit`]i influente din diferite epoci ale erei cre[tine aveau s` confirme existen]a unei s`rb`tori dedicate na[terii Mântuitorului. Au existat [i cazuri \n care s`rb`toarea Cr`ciunului a fost interzis`. De pild`, Oliver Cromwell a interzis \n Anglia s`rb`toarea na[terii lui Iisus prin a[a-numitele „Legi Albastre”, \ntre 1647-1660. El s-a opus tradi]iilor care \nso]eau Cr`ciunul [i le-a considerat imorale. |n anul 1660 a fost \nl`turat de la putere [i legea care interzicea s`rb`torirea Cr`ciunului a fost abolit`. De asemenea, \n timpul mi[c`rilor de trezire religioas` au existat cre[tini care s-au opus acestei s`rb`tori. Puritanii secolului al XVI-lea, care promovau reforma Bisericii Anglicane \n conformitate cu principiul „Sola Scriptura“, au fost \mpotriva zilelor sfin]ilor, a dezleg`rii clericale de p`cate, a na[ilor la botez [i a s`rb`torii Cr`ciunului. Au continuat s` promoveze aceste convingeri [i \n

Lumea Nou`, unde au emigrat. Nu exist` argumente pentru asocierea na[terii lui Iisus cu data de 25 decembrie. De fapt, se poate constata o leg`tur` mai strâns` cu s`rb`torile romanilor, care aveau loc \n perioada de iarn` a anului. Este bine, totu[i, c` lumea cre[tin` dore[te s` aib` \n ﬁecare an o zi \n care s` redescopere semniﬁca]iile \ntrup`rii Fiului lui Dumnezeu.

Adev`rul despre Mo[ Cr`ciun O legend` str`veche spune c` \n timp ce-[i cùtau g`zduire la Betleem, Iosif [i Maria ar fi ajuns la u[a unui hangiu hapsân numit Cr`ciun. Rù din fire [i lipsit de orice sentimente, Cr`ciun ar fi refuzat s`-i primeasc` pe cei doi c`l`tori, care p`reau atât de am`râ]i [i s`raci. So]ia lui \ns`, fiind un suflet

Semnele timpului

012-017 Taina Craciunului.indd 14

12/2/09 9:56 PM

Religie |

Na[terea lui Isus Conform relat`rilor din Evanghelii, Iisus Christos s-a n`scut \n timpul domniei lui Irod cel Mare (74 - 4 \.Ch.), regele numit de Roma pentru guvernarea Palestinei [i cel care a dorit \n mod viclean s` ia via]a Pruncului n`scut \n Betleem. „Atunci Irod, când a v`zut c` fusese \n[elat de magi, s-a mâniat foarte tare [i a trimis s`-i omoare pe to]i pruncii de parte b`rb`teasc`, de la doi ani \n jos, care erau \n Betleem [i \n toate \mprejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase de la magi.” (Matei 2:16) Decretul de ucidere a pruncilor nu l-a afectat pe Iisus, pentru c` familia Sa a fugit \n Egipt, unde a r`mas pân` la moartea lui Irod. Irod cel Mare a murit \n anul 4 d.Ch., ceea ce duce la concluzia c` Iisus s-a n`scut probabil \n anul 5 sau 4 \.Ch. Aparenta contradic]ie cronologic` este explicat` prin faptul c` Dionisius Exiguus (533 d.Ch.), cel care a calculat \nceputul erei cre[tine la câteva secole dup` na[terea lui Iisus, a f`cut o gre[eal` de calcul de aproximativ patru sau cinci ani.a Data na[terii lui Iisus este necunoscut`, \ns` faptul na[terii Lui este autentificat prin dovezile men]ionate. a. W. F. Dawson, Christmas: Its Origin and Associations, Londra, 1902, p. 15

NUM~R S P E CIAL

| 15

generos, i-a g`zduit \n grajdul f`r` [tiin]a so]ului. Aflând ulterior de fapta so]iei, Cr`ciun s-a mâniat teribil [i i-a tìat mâinile ca pedeaps`. Fecioara a s`vâr[it \ns` o minune, lipindu-i Cr`ciuni]ei mâinile la loc. Minunea a avut darul de a determina o schimbare profund` \n caracterul lui Cr`ciun, acesta devenind un om bun. Tradi]ia istoric` [i religioas` a lui Santa Claus (Mo[ Cr`ciun) este legat` de un episcop din Asia Mic`, Sfântul Nicolae de Mira, care, la \nceputul secolului al IV-lea, s-a remarcat prin fapte pline de generozitate. A murit pe 6 decembrie 345 d.Ch., dat` care avea s` devin` s`rb`toarea de Sfântul Nicolae, dup` ce a fost sanctificat \n Biserica Romano-Catolic`. „Evolu]ia de la Sfântul Nicolae la Santa Claus implic` integrarea mai multor tradi]ii.“4 |n tradi]ia ]`rilor nordice se \ntâlnesc legende care descriu mici creaturi numite Nisse sau Julenisse, \mbr`cate \n ro[u [i cu barb` alb`, despre care se credea c` aduc daruri dup` cina de Cr`ciun. La germani, Winterman este personajul legendar care coboar` din mun]i ca s` vesteasc` sosirea iernii. |n Olanda, personajul numit Sinterklass colind` ]ara pentru a pune mâncare \n cizmuli]ele copiilor ascult`tori sau o nuia de mesteac`n pentru cei care au fost neascult`tori. Când emigran]ii olandezi au \ntemeiat colonia New Amsterdam \n Lumea Nou`, copiii lor se bucurau de vizita Sfântului Nicolae. Mai târziu, sub autoritatea Angliei, colonia a devenit New York [i majoritatea format` din englezi prezbiterieni, nedorind s` p`streze un obicei catolic, au transferat vizita misteriosului Santa Claus pe data de 25 decembrie [i au schimbat imaginea personajului. Scriitori ca Charles Dickens, \n Colind de Cr`ciun (1843), [i Washington Irving, \n Cum se ]ine Cr`ciunul \n Bracebridge Hall (1822), au popularizat s`rb`toarea. Cam \n aceea[i perioad`, Clement Clark Moore (1779-1863), poet [i profesor de teologie, publica un poem intitulat „Vizita Sfântului Nicolae”, \n care povestea istoria unui b`trân spiridu[, vesel [i jucù[, care zbura \ntr-o sanie \n miniatur`, tras` de opt reni la fel de mici. |n anul 1860, ilustratorul [i caricaturistul american Thomas Nast (1840-1903), inspirându-se din povestirile europene despre Sfântul Nicolae, \i d`ruia acestuia un chip, creându-l pe cel care avea s` devin` atât de celebru sub numele de Santa Claus (Mo[ Cr`ciun). Santa Claus era \mbr`cat \ntr-o tunic` ro[ie, \mbl`nit`, purta o centur` lat` de piele [i avea o barb` alb` [i stufoas`. Norman Rockwell l-a pictat pe Santa

4. James A. Fowler, Christmas. Its History and Meaning, California, C.I.Y. Publishing, 2006, p. 75

TAINA ÎNTRUP~RII − adev`rata istorie a Cr`ciunului

012-017 Taina Craciunului.indd 15

12/1/09 7:06 PM

5. William Albright scria \n cartea sa Recent discoveries in Bible Lands, New York, Funk and Wagnals, 1955: „Putem s` afirm`m cu certitudine c` nu mai exist` nicio baz` solid` pentru datarea vreuneia dintre c`r]ile Noului Testament dup` anul 80 d.Ch., cu alte cuvinte, cu dou` genera]ii \nainte de datarea sugerat` de c`tre cei mai radicali critici ai Noului Testament din zilele noastre.” 6. |n cursul investiga]iilor din Asia Mic`, William Ramsay a observat acurate]ea detaliilor istorice prezentate \n Evanghelia dup` Luca, ajungând la concluzia c` evanghelistul Luca este un istoric de prim rang [i c` ar trebui a[ezat \n rând cu ceilal]i mari istorici ai lumii antice. The Bearing of Recent Discovery on the Trustworthiness of the New Testament, Londra, Hodder and Stoughton, 1915, p. 222 7. Millard J. Erickson, Teologie cre[tin`, Oradea, Cartea Cre[tin`, 1998, p. 249 8. Carl F.H. Henry, Dumnezeu, revela]ie [i autoritate, Oradea, Cartea Cre[tin`, 1994, p. 76

16 |

NUM~R SPECIAL

| Religie

Claus pentru publica]ia Saturday Evening Post, \n anul 1931. Imaginea cea mai r`spândit` ast`zi este cea realizat` de c`tre Haddon Sundblom, \n acela[i an, \n contextul unei promo]ii sus]inute de compania Coca-Cola. Mo[ Cr`ciun a ajuns s` fie asociat tot mai mult cu s`rb`toarea religioas` a na[terii Domnului, fiind un personaj extrem de agreat. Cadourile lui Mo[ Cr`ciun au distras aten]ia de la Cadoul pe care Dumnezeu l-a oferit omenirii \n persoana Fiului Sù.

Pruncul venit din cer Scrierile Noului Testament reprezint` sursa istoric` primar` de informare \n leg`tur` cu persoana lui Iisus. Acurate]ea scrierilor biblice a fost confirmat` prin descoperiri arheologice, Wiliam Albright5 [i Sir William Ramsay6 num`rându-se printre arheologii care au argumentat c` textele Bibliei sunt ancorate \n realitatea istoric`, fiind mai mult decât ni[te simple mituri sau legende. Cu toate acestea, pentru unii, divinitatea lui Iisus este o simpl` p preten]ie p nejustifi j cat`. Pentru al]ii, Iisus Christos r`mâne doar unul dintre marii \nv`]`tori ai omenirii, omenirii un om bun, bun care a trìt o via]` virtuoas`, un profet care a predicat despre iubire, iubi iu bire bi re,, un rabin re rrab abin ab in de de ale ale c`rui c`ru c` ruii ru \nv`]`turi \nv` \n v``]` ]`tu turi ri ar ar trebui treb tr ebuii s` s` ]inem ] nem ]i cont. co ont n. Ideea Id dee eeaa c` Dumnezeu Dumne umne um neze zeu ze u a devenit deveeni de nt prin na[terea prunc om mp pri rin ri nn na a[t [ter erreaa ccaa p pr ru un nc \n n ffamiamiam i-lia l a lui li lui Iosif lu Io osi siff [i [i a Mariei Mar arie arie iei [i [ c` c` a interveinteerv in rvee enit uman` niit miraculos n m rraacu mi culo os \n \n istoria issttor oriaa u man` ma n` a fost fo osst at aatataaaccat` ca at` tt`` p riin „„p pro ogram gram gr mul ul d d miiti m tiza zare” re”7 re prin „programul dee de demitizare” al al teologului tteo eolo eo oggu ulu lui Rudolf Rud Ru do ollff Karl Karl arl Bultmann ar Bulttma Bu mann nn (1884-1976). ((1188 188844 19 1976 76). ). Acesta Ace cest sta concluziona conclu co ncluzi nc luzziion lu ona c` ona c` mare mare ma ree parte par arttee din din n Noul Nou oul Testament Testtam Test Te a en e t este este es te alc`tuit alcc`t `tu uiit din diin mituri. mituri mi ttu uri ri.. |n |n opinia op pinia iniiaa lui, in lu uii, scriitorii scri sc riit itorii itor orii or ii Bibliei Bib bli liei e exprime au ccùtat au ùtaat s` ù s` eexp xpriime xp me ccee llii ss-a -aa \\ntâmplat ntâm nt mpl plat at llor or \\n or n plan pl p lan n exi eexistenxxiist ist sten enndee ]]ial ]i iaall [[i, i, d i,

9. Giovanni Papini, Via]a lui Iisus, Chi[in`u, Ago-Temporis, 1991, p. 18 10. Ellen White, Hristos, Lumina Lumii, Bucure[ti, Via]` [i S`n`tate, p. 23

aceea, relat`rile lor nu reprezint` \n totalitate realitatea. Astfel, venirea lui Iisus \n lume este un mit [i, potrivit acestei abord`ri, oamenii trebuie s` \n]eleag` doar inten]ia Divinit`]ii de a ne atrage spre Sine. Teoria lui Bultmann nu ]ine cont de faptul c` Evangheliile relateaz` \ntruparea Domnului Christos \ntr-un cadru istoric concret [i sus]inut de m`rturii clare. |n acela[i timp, nu exist` vreun indiciu c` autorii biblici ar fi considerat na[terea lui Iisus un simplu basm. De fapt, meritul consemn`rii biblice este acela c` \i elibereaz` pe oameni de credin]e mitice, explicându-le c` Dumnezeu S-a revelat „\n mod suprem prin \ntruparea lui Iisus Christos o dat` pentru totdeauna“8. Este adev`rat c` taina \ntrup`rii Fiului lui Dumnezeu este un concept greu de asimilat intelectual, \ns` documentele biblice ne conduc la concluzia c` Dumnezeu a devenit om \n sensul strict al cuvântului, \ntr-o manifestare istoric`, dar care transcende logica. Evanghelistul Ioan recurge la metafora Logosului pentru a descrie venirea Fiului lui Dumnezeu \n mijlocul j oamenilor: „{i Cuvântul S-a f`cut trup [i a locuit printre noi, plin de har [i de adev`r. {i noi am privit slava Lui, o slav` \ntocmai ca slava singurului n`scut din Tat`l.“ (Ioan 1:14) Desigur c` sing Fiul lui Dumnezeu putea s` ia chip de om f`r` a se Fiu na[te na[ na [ din femeie, dar El a vrut s` fie considerat un om obi[nuit. Maria, mama Sa, a r`mas \ns`rcinat` prin pr i manifestarea supranatural` a puterii Duhului in Sfânt. Sfâ Sf â Atât ea, cât [i viitorul ei so], Iosif, au fost anun]a]i an nu de c`tre \ngerul lui Dumnezeu c` Pruncul se va se v numi Iisus, semnifica]ia numelui fiind: „Dumnezeu nez ne ez salveaz`“.

Cei dintâi martori Ce IIisus Ii i s-a n`scut \ntr-un grajd, pentru c` \n „casa dee p d poposire“ nu era loc nici m`car pentru o femeie \\ns`rcinat`. \n \ns` ns` s` „Locul cel mai murdar de pe lume fost-a cea dintâi \nc`pere a singurului Ne\ntinat dintre cei cea ce n` n `s `s n`scu]i din femeie“9. Pe câmpiile din jurul Betleemului, emu em mu erau ni[te p`stori umili, c`rora \ngerii lui Dumnezeu Dum Du le-au dus vestea bun` a na[terii Celui care carree trebuia s` mântuiasc` omenirea din conditia ca sa sa p`c`toas`. p „Deasupra dealurilor Betleemului s-a s-a adunat o mul]ime imens` de \ngeri. Ei a[teptau ssemnalul seem de a duce lumii vestea cea bun`. Dac` ar ﬁ fost fo credincio[i \n r`spunderea \ncredin]at` lor, conduc`torii co co on n lui Israel ar ﬁ putut s` aib` parte de bucuria b c bu de a vesti na[terea lui Iisus. Dar acum au fost fosstt l`sa]i la o parte“10. |n schimb, p`storii, ca o fo \ntruchipare \ntr \n trr a simplit`]ii credin]ei \n Dumnezeu,

Semnele Se S eemn mneelle tim mn ttimpului ti imp mpului ului ul ui

012-017 Taina Craciunului.indd 16

12/1/09 7:10 PM

Religie |

s-au \ndreptat repede spre Pruncul culcat \n iesle [i au \nceput s` vesteasc` revela]ia primit`. Cel Unic, n`scut din femeie, a fost acceptat de unii [i respins de al]ii – o situa]ie similar` realit`]ii secolului al XXI-lea, când unii oameni se bucur` de pacea sufleteasc` oferit` de Mântuitorul, \n timp ce al]ii r`mân nep`s`tori. Evangheliile \i descriu [i pe magii veni]i din R`s`rit, oameni influen]i [i recunoscu]i pentru [tiin]a lor, care L-au cùtat pe Iisus Christos pentru James Fowler a I se \nchina: „Au intrat \n cas`, au v`zut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fa]a la p`mânt [i I s-au \nchinat; apoi [i-au deschis vistieriile [i I-au adus daruri: aur, t`mâie [i smirn`.“ (Matei 2:11) C`lùzi]i de steaua care li s-a ar`tat, ace[ti boga]i [i \n]elep]i cunosc`tori ai tainelor cerului au poposit la iesle [i, \ntr-un simbol al smereniei, s-au plecat \n fa]a Pruncului. Gestul lor a fost o m`rturie public` a faptului c` na[terea lui Iisus era o coborâre printre oameni a Celui care este mai presus de regi [i \mp`ra]i.

NUM~R S P E CIAL

| 17

Siddartha Gautama (Buddha) ar fi fost la rândul sù o coborâre a divinului printre oameni. Na[terea lui Iisus este \ns` un eveniment radical diferit, unic [i plin de semnifica]ie. Originalitatea acestui eveniment trebuie asociat` scopului final urm`rit de Dumnezeu. Cuvântul s-a f`cut trup pentru ca omul p`c`tos s` descopere [i s` \n]eleag` iubirea lui Dumnezeu [i preocuparea Lui pentru mântuirea fiin]elor create. Prin Fiul lui Dumnezeu cel \ntrupat, ni s-a deschis „calea spre comuniunea cu Dumnezeu ca o comuniune de persoane pe care nu le putem reduce la starea de obiecte [i, prin aceasta, calea spre comuniunea deplin` cu semenii no[tri. Prin \ntruparea Sa ca om, Hristos ne-a f`cut accesibil` comuniunea cu Sine ca Dumnezeu \n form` uman` culminant`, mai bine zis, cu \ntreaga Sfânt` Treime“11. |ntruparea Sa \nseamn`, mai presus de orice, descoperirea unui Dumnezeu care ne vrea pentru Sine. Frumuse]ea Lui este etern`, domnia Lui nu va avea sfâr[it [i \ntreaga istorie este de neconceput f`r` Christos, spunea scriitorul [i filosoful francez Ernest Renan \n cartea Via]a lui Iisus. Misterul \ntrup`rii [i via]a Sa exemplar` [i f`r` de p`cat pun \n eviden]`

„Atunci când permitem ca \ntruparea lui Iisus s` devin` o realitate experimental` a vie]ilor noastre, potrivit cu fundamentul [i semnifica]ia acestui eveniment, vom \n]elege cu adev`rat sensul na[terii Domnului.”

Rostul primei veniri Cre[tinismul postmodern, \nchistat \n tradi]ii lipsite de sens, are nevoie de redescoperirea semniﬁca]iei na[terii lui Iisus Christos. S-a sugerat c` evenimente similare \ntrup`rii Fiului lui Dumnezeu se reg`sesc [i \n alte religii. De exemplu,

moartea Lui mântuitoare pentru oricine crede \n El. Pr`pastia dintre noi [i Dumnezeu \nceteaz` s` mai existe, deoarece Iisus Christos este \n stare s` ne \n]eleag` [i s` ne ajute s` travers`m adâncul existen]ial creat de p`cat \ntre noi [i Divinitate. Cr`ciunul poate fi un bun prilej, nu neap`rat singurul, s` ne amintim de gestul salvator al \ntrup`rii Mântuitorului. Poate fi o bun` ocazie \n care s` ne amintim de calitatea noastr` de fiin]e cu nevoi spirituale, momentul \n care s` privim cu mai mult` aten]ie la ceea ce ne-a d`ruit Dumnezeu. Iisus Christos primit \n casele [i sufletele noastre ne va orienta spre gesturi de bun`tate, care s` bucure via]a semenilor no[tri. Nu \n ultimul rând, rememorarea primei veniri a lui Iisus trebuie s` ne \ndrepte privirea asupra evenimentului care o va completa [i \i va da sens – a Doua Venire.

11. Preot Prof. Dr. Dumitru St`niloae, Teologia dogmatic` ortodox`, Bucure[ti, EIBMBOR, 1997, p. 22

TAINA ÎNTRUP~RII − adev`rata istorie a Cr`ciunului

012-017 Taina Craciunului.indd 17

12/1/09 7:12 PM

18 |

NUM~R SPECIAL

| Politic

Mic Dejun cu Rug`ciune În c`utarea solu]iilor pentru „criza familiei în epoca contemporan`”

de Aurelian Horja

umeroase studii demonstreaz` c` un mic dejun consistent ofer` tonus [i rezultate cognitive mai bune, dar [i echilibru \n ceea ce prive[te reac]iile la factorii de stres. Dac` la acestea se adaug` rug`ciunea – un alt factor cu implica]ii beneﬁce asupra stilului de via]` [i echilibrului emo]ional –, se ob]ine re]eta unui vaccin miraculos. Ca un \nceput de r`spuns \n fa]a numeroaselor probleme cu care se confrunt` familia contemporan`, membrii Grupului Ecumenic de Rug`ciune din Parlamentul României organizeaz` \n perioada 9-11 decembrie 2009, la Palatul Parlamentului, „Micul Dejun cu Rug`ciune“, edi]ia 2009, cu tema: „Criza familiei \n epoca contemporan`“. Evenimentul este organizat sub \naltul patronaj al pre[edin]ilor Senatului [i Camerei Deputa]ilor, cu spriji-

nul European Christian Political Movement. „Progresele societ`]ii cunoa[terii aduc, cu certitudine, multe beneficii \n ceea ce prive[te cultura, civiliza]ia [i confortul societ`]ii moderne. Din p`cate, beneficiile ascund, [i chiar favorizeaz`, evolu]ii nefire[ti, chiar dureroase, \n planul rela]iilor interumane. Astfel, una dintre institu]iile de baz` ale umanit`]ii, familia, este ast`zi ]inta unor agresiuni persistente, corozive, chiar malefice. Este lùdabil c` institu]ia Bisericii se opune cu fermitate unor practici ce afecteaz` esen]a familiei, \ns`, al`turi de Biseric`, oamenii politici au datoria moral` de a proteja, prin lege [i prin exemplul

personal, valorile de baz` ale familiei cre[tine, care trebuie construit` numai pe rela]ii naturale de dragoste [i pe credin]`“ – a precizat senatorul David Gheorghe, vicepre[edintele Grupului de Rug`ciune din Parlamentul României, explicând motiva]ia alegerii temei pentru edi]ia din acest an a evenimentului. Revista Semnele timpului prezint` cu ocazia „Micului Dejun cu Rug`ciune“, pe data de 10 decembrie 2009, num`rul special „E bine acas`!“, dedicat inform`rii [i sprijinirii celor pentru care e rù acas`: membri ai familiilor destr`mate, parteneri \n[ela]i, copii abuza]i fizic, femei maltratate sau p`rin]i abandona]i. „Am dorit ca aceast` ini]iativ` s` aib` un succes cât mai mare, iar revista s` fie un cadou u[or de procurat [i cu impact pentru beneficiari. Am \mp`r]it flutura[i de promovare \n toat` ]ara“ a spus Norel Iacob, redactorul[ef al revistei Semnele timpului.

Semnele timpului

018-019 Politic-Mic dejun cu rugaciune2.indd 18

12/1/09 10:35 PM

Politic |

Evenimentul din acest an va debuta \n seara de miercuri, 9 decembrie, cu un program cultural religios, \n cadrul unui cocktail oferit \n onoarea participan]ilor de c`tre Mircea Geoan`, pre[edintele Senatului, [i Roberta Alma Anastase, pre[edinta Camerei Deputa]ilor. Ziua de joi, 10 decembrie, va cuprinde Micul Dejun cu Rug`ciune [i va continua imediat dup` acesta cu vizitarea Palatului Parlamentului. \ncepând cu ora 11:00, \n Sala Drepturilor Omului va avea loc dezbaterea cu tema: „Criza familiei \n epoca contemporan`“. De la ora 15:00, vor avea loc trei ateliere de studiu: „Legisla]ia familiei“, „Educa]ia \n familie“ [i „Solu]ionarea conﬂictelor \n familie“, evenimentul urmând s` se \ncheie la fel cum a \nceput, cu un program direc]ionat spre medita]ie, rug`ciune [i laud` la adresa lui Dumnezeu. Pentru ziua de vineri, invita]ilor le-au

fost rezervate dou` autocare pentru o vizit` la Castelele Pele[ [i Bran. |n felul acesta, li se ofer` posibilitatea de a cunoa[te mai bine locuri importante pentru cultura [i istoria na]ional` a României. La evenimentul din acest an sunt a[tepta]i 250 de invita]i,

018-019 Politic-Mic dejun cu rugaciune2.indd 19

printre care se reg`sesc diploma]i, mini[tri, secretari de stat, deputa]i [i senatori, reprezentan]i ai cultelor religioase recunoscute oﬁcial, personalit`]i ale vie]ii culturale [i ale mediului de afaceri, jurnali[ti [i reprezentan]i ai diferitelor institu]ii [i organiza]ii a c`ror activitate este direct legat` de tema ac]iunii. De asemenea, este a[teptat` prezen]a Excelen]ei Sale, domnul Mark Henry Gitenstein, Ambasadorul Statelor Unite \n România, a Excelen]ei Sale, domnul Lee Kwang-Jae, Ambasadorul Republicii Coreea \n România, [i a Excelen]ei Sale, domnul Martin Eichtinger, Ambasadorul Republicii Austria \n România.

De ce un mic dejun cu rug`ciune? „Micul Dejun cu Rug`ciune“ este o ac]iune anual` organizat` dup` modelul american – National Prayer Breakfast – care are o tradi]ie de peste 70 de ani. |n ﬁecare an, pre[edintele american invit` la eveniment circa 1.000 de oameni politici, pre[edin]i de state, personalit`]i ale lumii culturale [i religioase, oameni din mediul de afaceri. La nivel interna]ional, ocazia este v`zut` ca un simbol al apropierii \ntre oameni, un preambul al reorient`rii societ`]ii c`tre valorile spirituale. |n România, dup` cum aﬁrma deputatul prof. univ. dr. Cristian Sorin Dumitrescu, pre[edintele GERPR, „\ntâlnirea are menirea de a sublinia responsabilit`]ile

NUM~R S P E CIAL

| 19

pe care conduc`torii de ]ar` le au atât \n fa]a oamenilor, cât [i \n fa]a lui Dumnezeu. Probabil cea mai frumoas` rug`ciune care trebuie rostit` la un astfel de eveniment este rug`ciunea pentru pacea popoarelor [i pentru prosperitatea tuturor cet`]enilor.“

Grupul de Rug`ciune din Parlamentul României Profesorul dr. ing. Petru Andea, surprindea \n prefa]a c`r]ii de prezentare a grupului de rug`ciune1, tip`rit` \n 2008, câteva aspecte din istoricul GERPR. |nﬁin]at \n aprilie 1993, ca urmare a ini]iativei poetului Ioan Alexandru [i a pastorului Petru Dugulescu, dup` modelul unor grupuri similare din alte parlamente europene, Grupul de Rug`ciune din Parlamentul României reune[te s`pt`mânal deputa]i [i senatori preocupa]i de rug`ciune, proiecte religioase, ac]iuni caritabile [i proiecte de legi cu orientare moral-cre[tin`. „Privit` [i primit` mult` vreme cu ne\ncredere [i chiar cu ostilitate, activitatea ’Grupului de Rug`ciune’ a reu[it s` devin` o constant` a vie]ii noastre parlamentare, revigorându-se de la o legislatur` la alta“, preciza Petru Andea. Toate confesiunile religioase reprezentate \n Parlamentul României au posibilitatea de a se al`tura grupului, \ntâlnirile s`pt`mânale g`zduind, \n prezen]a invita]ilor din societatea civil` [i a reprezentan]ilor bisericilor, dezbateri privind educa]ia [i practica religioas` \n România, Uniunea European` [i alte state sau ini]iativele legislative cu impact asupra moralei religioase.

1. Grupul Ecumenic de Rug`ciune din Parlamentul României 2004-2008, Timi[oara: Orizonturi Universitare, 2008.

12/1/09 10:36 PM

DEPRINDEREA DEMOCRA}IEI

„Pentru a deprinde democra]ia, românii vor avea nevoie de 20 de ani.” Silviu Brucan

„Domnul Brucan, cu care n−a[ r`mâne singur \ntr−un loc pustiu, are totu[i proprietatea de a spune lucruri revolt`toare care se dovedesc exacte.” Cristian Tudor Popescu

de Christian S`lcianu

u]ini rom=ni au dat crezare profe]iei politologului Silviu Brucan, care, la scurt` vreme dup` Revolu]ie, prevedea dou` decenii pentru transformarea profund` a Rom=niei. |n majoritatea lor, rom=nii s-au sim]it atunci deranja]i, \ns` acum, pu]ini nu \i dau dreptate.

Dar de ce 20 de ani? {i de ce dup` 20 de ani? |ntre sloganurile revolu]ionare: „De-mo-cra-]i-e!“ sau „Vrem democra]ie!“ [i oft`rile descurajante,

care arat` c` trìm „o democra]ie prost \n]eleas`“, românul a p`rut c` [tie ce vrea, c` voin]a e popular`, iar pentru ne\mpliniri sunt de vin` de fiecare dat` al]ii (ceilal]i). O retrospectiv` politic` sumar` a celor dou` decenii de la revolu]ia din decembrie 1989 demonstreaz` c` toate partidele aflate acum pe scena politic` au alternat la putere. Ceea ce avem acum, \n decembrie 2009, a mai fost. Vali Sterian cânta \ntr-un Exerci]iu: „Democra]ie, Inten]ie. Tehnocra]ie, Direc]ie. Birocra]ie, Infec]ie. Bog`]ie… Frec]ie.“ Oare acest amalgam

Semnele timpului

020-027 Deprinderea democratiei in Romania.indd 20

12/1/09 7:18 PM

decembrie 2009 |

NUM~R S P E CIAL

| 21

de populism [i demagogie din partea politicienilor, ur` [i dispre] din partea poporului s` ﬁe mo[tenirea românilor?

1990−1992 – Când totul era posibil La \nceput a fost Frontul Salv`rii Na]ionale, cu veleit`]ile sale patriarhale. Au dovedit-o recordurile ob]inute la alegeri. Exercitat \n „duminica orbului“1, votul românilor din primul test electoral al libert`]ii a atins un maximum neegalat pân` azi, printr-o prezen]` la vot de peste 86%. Alegerea pre[edintelui a fost hot`rât` din primul tur de scrutin, cu o majoritate covâr[itoare pentru Ion Iliescu (85%) fa]` de contracandida]ii s`i, Radu Câmpeanu [i Ion Ra]iu. Elementul tolerat de unii, excep]ional pentru al]ii – prezen]a opozi]iei – \i d`dea Occidentului semnalul c` \n România se schimbase \ntr-adev`r ceva; opozi]ia, de[i mic`, era de acum legitim recunoscut`. A reap`rut totodat` institu]ia fundamental` a Parlamentului (Senatul [i Camera Deputa]ilor). F`r` un prag electoral, Parlamentul a fost constituit din reprezentan]ii a nu mai pu]in de 27 de forma]iuni politice (11 minorit`]i na]ionale). Pare mult, dar trebuie spus c` dup` decembrie ’89 au fost \nﬁin]ate 250 de partide. Au fost anii \n care totul p`rea posibil. România avea poate mai mult decât \[i dorise: o nou` Constitu]ie, tranzi]ie, reforme, temeri, pres` liber`, huligani, mineriade. |n doar al doilea an de democratie, guvernul a c`zut prin demisia premierului Petre Roman. Solu]ia aleas` a fost tehnocra]ia, prim-ministru devenind Theodor Stolojan. |n acest context,

|N ROM+NIA 020-027 Deprinderea democratiei in Romania.indd 21

1. 20 mai 1990 – „duminica orbului“ este a [asea duminic` dup` Pa[te, conform calendarului ortodox.

12/1/09 7:19 PM

22 |

NUM~R SPECIAL

| Politic

FSN-ul s-a spart. Dilema „revolu]ie sau lovitur` de stat“ a primit combustibil pentru ambele ipoteze. Golanii sau minerii au demonstrat capacitatea românilor de (i)mobilizare pentru un ideal, \n timp ce politicienii, bazându-se pe una dintre grup`rile amintite, s-au acuzat reciproc de insuﬁcien]` [i conspira]ionism. Democra]ia f`cea primii pa[i.

1992−1996 – Patrulaterul ro[u La alegerile din toamna lui 1992, România a cunoscut o nou` calibrare a for]elor politice. Prezen]a la vot nu a mai atins entuziasmul primilor ani (sc`dere cu 10%). Opozi]ia a p`rut c` prinde mai mult` putere: Crin Halaicu a fost primul primar de dreapta al Capitalei. Pentru urm`torii 18 ani,

[i de reprezentan]ii minorit`]ii maghiare. A fost de fapt un amestec de partide mari [i mici, pentru care nota dominant` nu era doctrina politic`, ci du[manul comun – acela[i comunism, cu o fa]` pretins democratic`. Dac` \n plan interna]ional România nu a prins valul de integrare \n NATO din 1995, ﬁindu-i promis \n schimb un loc \n cea de-a doua etap` a extinderii Alian]ei, \n plan intern s-a afundat \n cea]a privatiz`rilor dubioase. Finan]area Caritasului era dovada himerelor unei democra]ii \nc` nedeprinse.

1996−2000 – Anii schimb`rii Iarna lui 1996 a conﬁrmat nemul]umirea instalat` \ntre timp la nivelul popula]iei [i dorin]a consolidat` de schimbare. La toate cele trei niveluri –

Pia]a Universit`]ii, 1990

13 iunie 1990

pân` la independentul Oprescu, Bucure[tiul a fost condus numai de primari din dreapta e[ichierului politic. Cu toate acestea, pre[edinte a r`mas reprezentantul stângii, Ion Iliescu. Cel mai inﬂuent om politic al vremii a condus ]ara prin premierul Nicolae V`c`roiu [i PDSR, bazându-se pe o alian]` de patru partide: PDSR-PRM-PUNR-PSM (ne mai spun ceva aceste ini]iale?). Presa a denumit aceast` alian]` a partidelor de stânga „patrulaterul ro[u“, declarând f`r` menajamente c` România era condus` (\nc`) de comuni[ti. Opozi]ia era reprezentat` de Conven]ia Democrat`, constituit` din ]`r`ni[ti, liberali [i alte partide mai mici de dreapta sau alian]e civice, al`turi de democra]ii din fostul FSN, condu[i de Petre Roman,

alegeri locale, parlamentare [i preziden]iale – s-a votat f`r` echivoc schimbarea (prezen]a la vot a fost men]inut` la 76%). Pre[edintele Conven]iei Democrate, profesorul Emil Constantinescu, ajungea pre[edintele României odat` cu recâ[tigarea puterii de c`tre partidele istorice pentru prima dat` dup` comunism. A fost, pe de alt` parte, momentul istoric al primei alternan]e politice la guvernare [i, din alt` perspectiv`, prima cedare pa[nic` a puterii \n România postbelic`. Prin faptul c` o fost` putere accepta [i \[i asuma rolul de opozi]ie f`r` v`rsare de sânge, f`r` pu[c`rie [i f`r` exil, exerci]iul democratic românesc a cunoscut un adev`rat salt calitativ. Reprezentativitatea a c`p`tat, de asemenea, o nou`

Semnele timpului

020-027 Deprinderea democratiei in Romania.indd 22

12/1/09 7:20 PM

Politic |

valen]` prin prezen]a \n premier` a UDMR-ului la actul guvernamental din România. Schimbarea s-a soldat cu o nou` etap` de tranzi]ie, reforme, greve, mineriade, c`deri de guverne, privatiz`ri dubioase (era rândul celorlal]i). România a participat al`turi de for]ele NATO la r`zboiul din Iugoslavia. S-a vorbit [i s-a ac]ionat spre o asanare moral`, o lege a lustra]iei – ac]iuni denun]ate, \n schimb, de opozi]ie ca epurare politic` [i abuzuri. Pe rând, premierii ]`r`ni[ti Victor Ciorbea [i Radu Vasile au câ[tigat [i au pierdut sus]inerea politic`. |n ﬁne, la exact zece ani de la Revolu]ie, România avea un guvern de circumstan]`, condus de guvernatorul B`ncii Na]ionale, tehnocratul Mugur Is`rescu. Dup` o prim` decad`, devenise clar c` nu eram preg`ti]i pentru viitor. Tot atunci, \ntr-o

NUM~R S P E CIAL

| 23

a fost constituit din membri ai PDSR. Cele mai importante realiz`ri din aceast` perioad` au fost integrarea \n NATO, eliminarea vizelor [i sc`derea infla]iei. Veni]i din opozi]ie, actualii guvernan]i p`reau a-[i fi \nv`]at lec]ia. Cu toate acestea, presa a denun]at din nou ciocoii vechi [i noi, \nfierându-i ca baroni locali, abili \n ac]iuni bazate pe interese, nepotism etc. Stabilitatea politic` a fost un atu, existând o putere de partid unic`, atât la Cotroceni, cât [i la Palatul Victoria. |n 2002, s-a deschis seria negocierilor cu NATO [i, \n acela[i an, a fost primit` [i invita]ia oficial` de aderare la UE. Intrarea \n NATO a avut loc \n aprilie 2004, România revenind la pozi]ia de aliat al marilor puteri ale lumii, rupându-se de Rusia [i de trecutul sù ro[u. Ca direc]ie, ca inten]ie, era ideal.

C`lin Popescu T`riceanu [i Traian B`sescu la câ[tigarea alegerilor din 2004

Emil Constantinescu, 1996

emisiune televizat`, Silviu Brucan \ncheia concluziile duzinei de participan]i la talk-show prin cuvintele: „Mai sunt zece ani“.

2000−2004 – Din nou Iliescu Constitu]ia prevede c` orice pre[edinte are dreptul la dou` mandate, dar Ion Iliescu primise prima \nvestitur` \nainte de adoptarea Constitu]iei, iar Constitu]ia nu ac]ioneaz` retroactiv. Astfel, pentru unii legitim, iar pentru al]ii printr-o for]are a Constitu]iei, Iliescu a candidat [i a câ[tigat din nou. Prezen]a la vot sc`zuse deja la 65% (se estimeaz` c` la ﬁecare scrutin interesul pentru vot scade cu aproximativ zece procente, stagnând \n dreptul cifrei de 30-40%). Adrian N`stase a devenit prim-ministru, iar guvernul

2004−2008 – Revolu]ia portocalie Cu pre[edintele PNL Theodor Stolojan \n postur` de nou lider al opozi]iei [i candidat la pre[edin]ie, Ion Iliescu [i Adrian N`stase au c`p`tat, \n locul fostului tehnocrat, un adversar politic. Traian B`sescu era primarul Capitalei [i pre[edintele PD-ului. |n contextul \n care for]a opozi]iei devenise un adev`rat pericol pentru puterea PSD-ului, „ceva“ s-a \ntâmplat [i Stolojan a f`cut pasul \napoi, iar Traian B`sescu a devenit noul contracandidat al lui Adrian N`stase. Celebra confruntare electoral` de la Televiziunea Public`, avându-l pe jurnalistul Cristian Tudor Popescu moderator, a generat ceea ce anali[tii au Deprinderea democra]iei \n România

020-027 Deprinderea democratiei in Romania.indd 23

12/1/09 7:23 PM

24 |

NUM~R SPECIAL

| Politic

dezv`luie un paradox. Toate partidele din România au pretins c` au ie[it cu un plus \n alegeri, de cele mai multe ori oferind statistici care ar`tau o cre[tere a num`rului real de voturi atrase. Chiar \n opozi]ie fiind, [i decimat, PNL-ul a afirmat câ[tigarea mai multor voturi decât \n trecut. |n 2008, pentru prima oar`, PRM nu mai trecea pragul electoral care s`-i permit` reprezentarea \n Parlap ce PC-ul intra \n legislativ g p ment,, \n timp sub aripa PSD-ului. A fost contextul na[terii unei alian]e de guvernare evident oportuniste, \n care fo[tii combatan]i, PD-L [i PSD, de dragul puterii (sau al poporului!), au c`zut de acord s` \mpart` Palatul Victoria. Dup` o nou` retragere a lui Theodor Stolojan (din pozi]ia de prim-ministru desemnat), postul de premier a fost ocupat de Emil Boc. A durat un an. Un an \n care PSD [i PD-L au f`cut echilibristic` \ntr-o guvernare fifty-fifty. Ulterior, cabinetul Boc a devenit, prin retragerea PSD de la guvernare, primul guvern de dup` Revolu]ie care a pierdut puterea prin mo]iune de cenzur`. |n prezent, suntem \ntr-o Românie \n care PD-L [i PSD The Economist sunt for]ele momentului, PNL [i UDMR jucând pe cont proii priu, \n func]ie de circumstan]e. Din p`cate, ceea ce comun. Dup` efervescen]a electoral`, politicienii nse vede \n România nu este politic`, nici economie, au trecut la treab`. |n plan intern, guvernul a conma ci doar o lupt` de orgolii, cu politicieni care-[i caut` dus la o cre[tere economic` (v` aminti]i sintagma propriul interes, [i nu pe cel al poporului. „Politica „economia duduie“). |n planul politicii externe, \n ei româneasc` este dominat` de orgolii, [i nu motiaceast` perioad` s-a \mplinit timpul atingerii unei ânia vat` de criza economic` cu care se confrunt` ]ara, ]inte propuse de mult. La 1 ianuarie 2007, România pre[edintele Traian B`sescu [i partidele de opozi]ie a devenit parte a Uniunii Europene, visul multorr tre disputându-[i dreptul de a numi un nou premier“, decenii devenind realitate. Totu[i – \mp`r]it` \ntre comenta The Economistt 2. Orgoliile lor nu sunt ale doi poli de putere, pre[edintele Traian B`sescu unei clase politice mature, ci partizane. [i premierul liberal C`lin Popescu T`riceanu –, România politic` a devenit teatrul unor intense lupte interne. PNL s-a scindat, aripa liberal-democrat` unindu-se apoi cu democra]ii lui Emil Boc, pentru a da na[tere unui nou partid, PD-L. |n ea plan intern, \n acela[i an, Traian B`sescu devenea primul pre[edinte al României suspendat prin votul Parlamentului. A fost reconfirmat ulterior de le popula]ie, printr-un referendum. Alegerile locale n [i parlamentare au fost primele uninominale din istoria postdecembrist`. |ncet-\ncet, democra]ia din România se apropia de majorat. considerat punctul forte al lui Traian B`sescu. Ca \n fa]a oglinzii, viitorul pre[edinte \[i spunea ([i m`rturisea acum public): „Mì, ce blestem o fi pe poporul `sta de a ajuns pân` la urm` s` aleag` \ntre doi fo[ti comuni[ti, \ntre Adrian N`stase [i Traian B`sescu? |n 15 ani, nu a ap`rut unul s` vin` din lumea asta, s` nu fi fost târât de n`ravurile comunismului, s` nu fi fost afectat de nimic. Ce blestem o fi? Pe cuvântul meu, \mi p`rea rù.“ E posibil ca ritocmai realismul acut al acestei introspec]ii exprimate public de candidatul Alian]ei D.A. s`-i fi adus emandatul de pre[edinte. Poporul a votat franche]ea, sperând probabil c` aceasta este o prob` a dorin]ei de schimbare. Traian B`sescu l-a \nvinss la distan]` mic` pe Adrian N`stase, ca dovad` a \mp`r]irii electoratului din ]ar`. Istoria ulterioar` a Alian]ei D.A. (Dreptate [ii ]` Adev`r) a legitimat-o mai degrab` ca pe o alian]` \mpotriva PSD-ului – aceea[i hib` a du[manuluii

Politica româneasc` este dominat` de orgolii, [i nu motivat` de criza economic` cu care se confrunt` ]ara.

2. „Progress, of a sort and at a price“, The Economist, 15 octombrie 2009

2008−2009 – Rena[terea FSN−ului ui |ncepând cu alegerile din 2007 pentru Parlamenentul European, politica româneasc` a \nceput s` Semnele timpului

020-027 Deprinderea democratiei in Romania.indd 24

12/1/09 7:24 PM

Politic |

2009+

cia

| 25

guvern`ri se leag` de ie[irea din criz`, din criza economic`. Eu unul nu sunt mul]umit doar cu atât. |mi doresc ie[irea din criza moral`. „Dup` cele ce vedem pân` \n ultimele momente, to]i b`rba]ii no[tri de stat, de la nulit`]i pân` la somit`]i, precum [i toat` presa noastr`, urmeaz` a crede c` la noi n-ar ﬁ vorba decât de o chestiune economic` – adic` ]ara n-ar avea alte nevoi decât p statului nostru,, ca s`-i economice;; nu i-ar mai lipsi mearg` perfect de bine, decât ni[te reforme economice. |n adev`r, lucru de mirare! Cum nu v`d oamenii c` mai mare am`gire nu se poate?... Cine ar putea t`g`dui importan]a chestiunilor econom omice? om economice?

Din 6 decembrie vom fi [tiind deja alegerea românilor. Nu va fi \ns` nimic nou, pentru c`, practic, am v`zut tot ceea ce se putea vedea – guvernare de stânga, de dreapta, de centru-stânga [i centru-dreapta. Cu siguran]` c` noul pre[edinte va genera noul pol de putere, de ac]iune, de interese, de critic`. Ar fi de dorit s` \nsemne [[i noul p pol de reform`. |n noul an, \n noul mandat, ne dorim ca nu doar pre[edintele, ci \ntreaga clas` politic` s` asculte \nc` o dat` de vorba lui Nenea Iancu. {i asta pentru c` marea promisiune [i a[teptare a noii

des

NUM~R S P E CIAL

Rā

Deprinderea democra]iei \n România

020-027 Deprinderea democratiei in Romania.indd 25

12/1/09 7:26 PM

26 |

NUM~R SPECIAL

| Politic

Dar de asta mai e vorba acum? Oricâte reforme s-ar face \n aceast` direc]ie, unele mai ingenioase sau mai simpliste, mai mult sau mai pu]in originale decât altele – toate vor ﬁ doar ni[te paleative. R`ul de care sufer` ]ara va r`mâne, cum am mai spus, [i va coace, cu cât mai acoperit, cu atât mai adânc. }ara are nevoie de o fundamental` reform` politic`.“3

Politicienii sau poporul? Reform` politic`? Da. Am cunoscut-o de atâtea ori, vreme de dou` decenii, \n versiunea României noastre de toate zilele. Le-am tr`it pe toate \n democra]ia din România. Totu[i un lucru ne-a lipsit. Acel politician sau partid care s`-[i cear` scuze, s`

sunt cùtate la fel de avid ca sarmalele sau micii electorali – demonstreaz` un r`sun`tor faliment moral. Iisus Christos a f`cut cea mai explicit` separare a apelor: „Da]i cezarului ce e al cezarului, [i lui Dumnezeu, ce e al lui Dumnezeu“. La prima vedere s-ar p`rea c` ascult`m de \ndemnul \ntemeietorului cre[tinismului, dând, conform sondajelor, lui Dumnezeu (bisericii) primul loc [i politicienilor ultimul loc \n \ncrederea acordat`. Iisus Christos nu a[az` \ns` priorit`]i, nu face topuri, ci \nfiereaz` sincretismul. Pentru noi, pentru acest „dup` 20 de ani“, ce e al unuia [i ce e al altuia? Ce e al cezarului? Respectul, taxa, votul. Ce e al lui Dumnezeu? Credin]a, ascultarea, m`rturia. Cine uit` cânt`rile sau rug`ciunile din pie]ele revolu]ionare, bisericile luate cu asalt dup` Revolu]ie, libertatea de a citi [i a distribui Sfânta Scriptur`? Cine uit` cozile de la sec]iile de vot? Acum suntem indiferen]i, dispre]uitori pentru c` reprezentan]ii clasei politice nu s-au dovedit ceea ce au promis a fi, pentru c` nu trìm ceea ce am sperat a trì, pentru c` dup`

Le−am tr`it pe toate \n democra]ia din Româ− nia. Totu[i un lucru ne−a lipsit. Acel politician sau partid care s`−[i cear` scuze, s` se dea la o parte, s` afirme c` el a creat o problem`, o criz`, [i c` e incapabil s` o rezolve. se dea la o parte, s` aﬁrme c` el a creat o problem`, o criz`, [i c` e incapabil s` o rezolve. Pân` la prima mea culpa a unui politician sau a unui partid, poporul, noi \n[ine trebuie s` ne asum`m situa]ia. Pentru c` reforma politic` f`r` una moral` e doar un ping-pong la stânga sau la dreapta politicii. F`r` o reform` a poporului care na[te ace[ti politicieni, nu vom reu[i s` deprindem democra]ia. Nu exist` solu]ii mesianice, \n care un om poate schimba totul peste noapte. Nu cred \n \ndemnuri electorale \n care accentul se pune pe: noi, eu [i cu tine, acum. Cred \n schimb`ri lente (dac` e nevoie, chiar [i de 20 de ani), care pleac` de la un pas – unul singur – bine f`cut.

Eu cu cine am votat?

3. Ion Luca Caragiale, 1907 din prim`var` pân`’n toamn`

Mai e un aspect care nu d` bine deloc. Politicienii care se duc la sfin]iri de biserici [i \[i trec numele pe ctitorii sunt la fel de stranii ca [i fe]ele biserice[ti care lupt` pentru o pozi]ie politic`. Deturnarea unei s`rb`tori na]ionale sau a uneia religioase – când al`turi de od`jdii se v`d e[arfe colorate specific unui partid sau altuia, când iconi]ele sfin]ite de preo]i sunt distribuite de politicieni, când moa[tele Semnele timpului

020-027 Deprinderea democratiei in Romania.indd 26

12/1/09 7:28 PM

Politic |

20 de ani e [i mult mai bine, [i mult mai rù. Dar nici bisericile nu sunt pline de cei dezam`gi]i de politic`. Nici bisericile nu par a fi glasul alternativei. „Doamne, vino Doamne, s` vezi ce-a mai r`mas din oameni.“ Adrian Severin schi]eaz` cele dou` decenii postdecembriste din perspectiva poporului ca pe un paradox: „|n curând se vor \mplini dou`zeci de ani de la c`derea comunismului real \n România. Viitorul va consemna Adrian Severin ace[ti ani de libertate, construc]ie democratic`, relativ` prosperitate, securitate na]ional` [i revenire \n familia euro-atlantic`, drept unii dintre cei mai fa[ti din istoria românilor. {i totu[i, la cap`tul lor, contemporanii au sentimentul e[ecului. Ei trìesc drama unei societ`]i defazate cultural [i bulversate moral, a unei na]iuni divizate [i a unui stat nefunc]ional.[...] De aceea, dictatura nu a fost urmat` de democra]ie, ci de anarhia rezultat` din ciocnirea câtorva milioane de mici dictatori.“4 România e condus` de cei vota]i – asta e

NUM~R S P E CIAL

| 27

democra]ia. Doar c` votan]i sunt din ce \n ce mai pu]ini [i, astfel, mai pu]in reprezentativi pentru \ntreg pentru mine [i pentru tine. Ca minoritar, sau nereprezentat, e[ti obligat s` urmezi majoritatea

Viitorul va consemna ace[ti ani de libertate, construc]ie democratic`, relativ` prosperitate, securitate na]ional` [i revenire \n familia euro−atlantic`, drept unii dintre cei mai fa[ti din istoria românilor. {i totu[i, la cap`tul lor, contemporanii au sentimentul e[ecului. care s-a exprimat – e tot o parte a democra]iei. Dar dac` e[ti dezam`git [i descurajat, dac` dup` 20 de ani ]i se pare c` am mers \napoi, nu \nainte, dac` nu ai nicio alt` speran]` de la „cezari“, nu crezi c` ar ﬁ timpul s`-I dai [i lui Dumnezeu ce e al Lui? Ar putea ﬁ pariul pentru urm`torii 20 de ani.

4. „Dup` dou`zeci de – radiografia unui e[ec“, www. jurnalul.ro, 31 august 2009

Deprinderea democra]iei \n România

020-027 Deprinderea democratiei in Romania.indd 27

12/1/09 7:30 PM

dup` 20 de ani La 20 de ani dup` c`derea comunismului, familia tipic` din România se afl` \nc` \n procesul deprinderii noilor cerin]e ale capitalismului. Drumul de la „statul ne \ngrije[te pe to]i” la responsabilitatea autoadministr`rii este \ngreunat de capcanele modelului capitalist.

amilia româneasc` trebuie s` \nve]e din mers s` se protejeze [i s` prospere. Dup` colapsul comunismului, \n decembrie ’89, România a \ntâmpinat diﬁcult`]i serioase \n procesul de adaptare la realit`]ile capitalismului. |n primul rând, situa]ia anterioar`, cea economic`, dar [i cea politico-social`, a avut un cuvânt important \n stabilirea cursului tranzi]iei. Dintre fostele ]`ri comuniste, România [i Cehoslovacia aveau cea

028-035 Familia romaneasca dupa 20 de ani.indd 28

mai centralizat` organizare. Statul român controla 95% din sectorul economic, spre deosebire de alte ]`ri cu acela[i sistem politic, unde exista [i o pondere a sferei private. |n Iugoslavia, Polonia [i Ungaria se realizaser` reforme economice par]iale \nainte de c`derea comunismului, oamenii fiind mult mai preg`ti]i pentru schimb`ri rapide. |n al doilea rând, România nu a beneficiat de modific`ri structurale imediat dup` c`derea

12/1/09 7:31 PM

de capitalism comunismului. Un model radical de tranzi]ie ar fi adus dou` avantaje: presiune \n direc]ia form`rii institu]iilor necesare capitalismului [i \mpiedicarea form`rii grupurilor de interese. Leszek Balcerowicz, fost ministru de finan]e [i reformatorul economiei poloneze dup` 19891, ar`ta c` o tranzi]ie radical` [i rapid` favorizeaz` cre[terea economic` [i asigur` men]inerea unui nivel rezonabil al infla]iei2. Din p`cate, \n România, trecerea la o societate capitalist` a \ntâlnit o popula]ie lipsit` de informa]ii [i \ngrijorat` de schimbare. |n acela[i timp, sistemul politic \mp`rt`[ea rezisten]a la schimbare. {i aceasta pentru c` includea fo[ti membri ai Partidului Comunist [i angaja]i ai companiilor de stat sau membri ai uniunilor sindicale, pentru care regimul anterior fusese unul confortabil. Propaganda cu sloganuri de tipul: „Noi nu ne vindem ]ara!“ [i atragerea sprijinului na]iunii prin relaxarea restric]iilor

de dinainte de 1989 au contribuit decisiv la adoptarea unui program de tranzi]ie gradual`. Modelul era opus celui din alte ]`ri ale fostului bloc comunist, precum Polonia [i Ungaria, unde liberalizarea s-a realizat brusc. De[i un program treptat de tranzi]ie a fost mai acceptabil pentru opinia public` – \ntrucât costurile, chiar dac` mai ridicate, aveau s` apar` \ntr-o perioad` mult mai mare de timp –, românii nu au cunoscut suﬁcient dezavantajele acestui model, [i anume posibilitatea sporit` de apari]ie a corup]iei [i reducerea transparen]ei economiei.

Familia pl`te[te costul tranzi]iei |n regimul socialist, \ntreprinderile produceau conform cerin]elor statului, \n timp ce modelul capitalist presupune adaptarea companiilor la exigen]ele pie]ei. La \nceputul anilor ’90, privatizarea

1. „Pionerii tranzi]iei“, 22 Plus, 30 iunie 2009 2. Infla]ia este un dezechilibru specific economiei fiec`rei ]`ri, care presupune o cre[tere generalizat` a pre]urilor [i, \n acela[i timp, sc`derea puterii de cump`rare a monedei na]ionale.

de Cristina Modoran [i M`d`lina Toader 028-035 Familia romaneasca dupa 20 de ani.indd 29

12/1/09 7:31 PM

30 |

NUM~R SPECIAL

| Economie

firmelor devenea imperioas` pentru produc]ia ]`rii, \ns` ritmul \n care s-a desf`[urat acest proces a fost mult prea lent. Amânarea privatiz`rii sau restructur`rii fostelor \ntreprinderi de stat [i sus]inerea lor din motive politice, prin cheltuieli guvernamentale, au dus la o cre[tere a infla]iei. Infla]ia a avut efecte dezastruoase asupra finan]elor familiilor. Rezervele acumulate de popula]ie \n perioada comunist` au fost devalorizate [i, din cauza deprecierii continue a monedei na]ionale, oamenii erau descuraja]i s` mai economiseasc`. Cele mai multe dintre \ntreprinderi au devenit societ`]i comerciale pe ac]iuni, majoritatea titlurilor fiind de]inute de stat. Programul de privatizare \n mas`, care presupunea ca 30% din ac]iunile firmelor din România s` fie repartizate popula]iei prin intermediul SIF-urilor, nu a adus vreun beneficiu real familiilor. Restructurarea companiilor nerentabile a \nsemnat disponibiliz`ri masive. {omajul [i infla]ia au reprezentat problemele cele mai grave care au afectat un procent mare de români. Clasa mijlocie, cei afla]i sub nivelul mediu de trai [i, \n special, femeile au fost categoriile cele mai vulnerabile. Problema [omajului a avut consecin]e sociale imnte dee an anumitee portante \n zonele puternic dependente nier` r` V allea ea industrii ineficiente, precum zona minier` Valea

Amânarea privatiz`rii sau restructur`rii fostelor \ntreprinderi de stat [i sus]inerea lor din motive politice, prin cheltuieli guverna− mentale, au dus la o cre[tere a infla]iei. Infla]ia a avut efecte dezastruoase asupra finan]elor familiilor.

3. Robila Mihaela, Krishnakumar Ambika, „Effects of Economic Pressure on Marital Conflict in Romania“, Journal of Family Psychology, Vol. 19 (2), iunie 2005, p. 246-251 4. Barometrul de Gen, Funda]ia Soros, Bucure[ti, 2000

Jiului [i fostele ora[e industriale comuniste, construite \n jurul unor combinate sau \ntreprinderi. Dincolo de influen]a la nivel economic pe care a avut-o tranzi]ia asupra familiilor, s-au constatat [i efecte la nivel psihologic. Un studiu3 realizat pe un e[antion de 239 de mame din România eviden]ia leg`tura dintre presiunea economic` [i conflictele maritale. S-a descoperit c` nivelul ridicat al tensiunilor economice este asociat cu o frecven]` crescut` a problemelor \n familie, a st`rilor de depresie [i a izol`rii sociale, cu efecte negative asupra educa]iei oferite de p`rinte. Un alt studiu demonstra c` la baza majorit`]ii conflictelor familiale stau dificult`]ile economice4, cele mai afectate fiind de obicei familiile tinere care nu \[i permit s` \nchirieze sau s` cumpere o locuin]`.

|n contextul cre[terii s`r`ciei [i al sc`derii semniﬁcative a venitului, sunt explicabile apari]ia [i succesul schemelor piramidale de tipul Caritas. Jocul care promitea câ[tiguri de opt ori mai mari decât sumele investite a \nceput \n 1991 [i a durat pân` \n 1994. Deponen]ii au pierdut la Caritas peste 1.257 de miliarde de lei. Caritas a fost doar una, cea mai cunoscut`, dintre schemele de acest gen care au exploatat dorin]a românilor de a ob]ine un câ[tig rapid [i nemuncit.

De la s`r`cie la explozia consumului |n primii ani dup` 1989, economia României a stagnat [i a cunoscut chiar o sc`dere \n anumi]i ani. De[i consumul privat a crescut datorit` \nl`tur`rii

Semnele timpului

028-035 Familia romaneasca dupa 20 de ani.indd 30

12/1/09 7:34 PM

Economie |

NUM~R S P E CIAL

| 31

Din 2001, România a intrat pe o traiectorie ascendent`, rezultatele reformelor economice devenind tot mai vizibile. Produsul intern brut a crescut, \ncepând din 2001, \n fiecare an. limit`rilor comuniste, \n perioada 1990-1993 România a \nregistrat o sc`dere a produsului intern brut (PIB)5 cu 27,2%, cea mai mare sc`dere \nregistrat` \n cele [ase ]`ri care apar]inuser` Consiliului pentru Asisten]` Economic` Mutual` (CAEM). Perioada 1993-1996 a \nsemnat o stabilizare a economiei, 1993 ﬁind primul an \n care s-a \nregistrat o cre[tere economic` dup` 1987. Lipsa reformelor structurale a condus \ns` la o nou` recesiune, \n perioada 1997-1999. |n 1998, România era la un pas de imposibilitatea de a mai pl`ti datoriile externe. Inﬂa]ia a crescut, iar PIB-ul a sc`zut cu 6%

5. Produsul intern brut este un indicator macroeconomic ce reflect` suma valorii de pia]` a tuturor m`rfurilor [i serviciilor destinate consumului final, produse \n toate ramurile economiei \n interiorul unui stat, \n decurs de un an.

Familia româneasc` dup` 20 de ani de capitalism

028-035 Familia romaneasca dupa 20 de ani.indd 31

11/30/09 1:38 AM

32 |

6. Paritatea puterii de cump`rare (PPC) este o metod` folosit` pentru a calcula o rat` de schimb realist` \ntre monedele a dou` ]`ri. PPCul m`soar` puterea de cump`rare a unei monede \ntr-o unitate de m`sur` interna]ional` (de regul`, dolari), deoarece bunurile [i serviciile au pre]uri diferite \n diverse ]`ri. Ratele de schimb ale PPC sunt folosite pentru compararea nivelului de trai din ]`ri diferite. Diferen]ele dintre PPC [i ratele de schimb reale pot fi semnificative. 7. Conform FMI (Fondul Monetar Interna]ional), www. imf.org 8. Romania Human Development Report 2009, http://hdrstats. undp.org

NUM~R SPECIAL

| Economie

\n 1997, cu 4,8% \n 1998 [i cu 1,1% \n 1999. Din 2001, România a intrat pe o traiectorie ascendent`, rezultatele reformelor economice devenind tot mai vizibile. Produsul intern brut a crescut, \ncepând din 2001, \n ﬁecare an. Dac` produsul intern brut pe cap de locuitor, m`surat \n paritatea puterii de cump`rare6, era \n 1989 de 5,89 dolari interna]ionali, conform cu previziunile, pentru 2009 s-ar putea spune c` s-a dublat7. Reprimarea consumului \n perioada de dinainte de ’89 a dus la o explozie ulterioar` a acestuia, speciﬁc` ]`rilor \n tranzi]ie. De fapt, cre[terea economic` s-a datorat \n mare parte dinamicii consumului domestic, dinamic` sus]inut` de accesul la creditare, \n special pentru bunurile de consum. O alt` modalitate de m`surare a nivelului de dezvoltare al unei ]`ri este IDU (indicele dezvolt`rii umane), din acest punct de vedere România situându-se \n 2009 pe locul 63 din 182 de ]`ri pentru care exist` date \nregistrate8. Spre deosebire de PIB, care m`soar` doar prosperitatea unui stat, IDU este compus din trei dimensiuni: speran]a de via]`, educa]ia – care cuprinde nivelul de alfabetizare [i procentul persoanelor [colarizate – [i nivelul de trai. Dup` o sc`dere a nivelului de trai \n anii ’90, situa]ia s-a \mbun`t`]it sim]itor \n ultimii ani.

Familia româneasc` \n 2009 Cum arat` familia actual`? Venitul mediu net al unei gospod`rii a fost \n luna septembrie a.c. de 1.359 lei (aproximativ 315 euro), conform Institutului Na]ional de Statistic`. Salariul unei familii obi[nuite este cheltuit \n propor]ie de peste 40% pe alimente, acest procent dep`[ind semniﬁcativ media european`, de 1518%. O alt` parte semniﬁcativ` a salariului – de 25,3% – este cheltuit` pe utilit`]i [i transport. Doar un procent de 5,4%

Multe familii ai c`ror membri [i−au pierdut locul de munc` au ajuns \n imposibilitatea de a mai pl`ti ratele la banc`. din venitul gospod`riilor este folosit pentru activit`]i de recreere, cultur` [i educa]ie, propor]ia ﬁind mult mai mic` \n compara]ie cu alte ]`ri europene, unde suma alocat` acestor activit`]i se \ncadreaz` \ntre 10% [i 15%. Poporul român mo[tene[te o mentalitate care se opune dezvolt`rii prin credite. |nainte de ’89, orice form` de \ndatorare era privit` cu suspiciune, din cauza propagandei comuniste. Efortul f`cut pentru achitarea datoriei externe a sus]inut aceast` cultur`, care s-a impus \n ultimii 200 de ani. Odat` cu p`trunderea stilului de via]` capitalist, dorin]a de consum a determinat o schimbare a mentalit`]ii familiilor. Temperarea inﬂa]iei

Semnele timpului

028-035 Familia romaneasca dupa 20 de ani.indd 32

12/1/09 7:35 PM

Economie |

NUM~R S P E CIAL

| 33

servat` [i din rezultatele sondajului CURS, realizat a stimulat oferta de creditare de pe pia]a bancar`. pentru Jurnalul Na]ional \n noiembrie 2009, 27% Astfel, familiile ale c`ror venituri s-au ameliorat au dintre români declarând c` expresia „România \naavut posibilitatea s` ob]in` atât credite pe termen inte de ’89“ le aminte[te de o stare de bine. Doar scurt (de consum), cât [i credite pe termen lung 23% au afirmat contrariul10. (ipotecare). Procentul de \ndatorare a crescut de la Am putea s` ne \ntreb`m dac` românii de rând 1,1% din venitul brut, disponibil \n 2000, la 22,7% sunt tenta]i s` se \ntoarc` la servitute atunci când \n 2006, se arat` \ntr-un studiu realizat de Constanviitorul nu mai este la fel de senin. Diversele sontin Ciutacu [i Lumini]a Chivu pentru Institutul de daje ne arat` c` r`spunsul este afirmativ atâta timp Cercet`ri Economice al Academiei Române, \n cât guvernarea le ofer` „un trai decent“. 2009. Mul]i uit` c` sistemul capitalist presupune \n Accesul la creditare a oferit familiilor posibiprimul rând libertate, \n opozi]ie cu socialismul, \n litatea achizi]ion`rii anticipate a unor bunuri de folosin]` \ndelungat`. Pe de alt` parte, \ndatorarea a restrâns flexibilitatea folosirii veniturilor salariale, familiile \ndatorate fiind supuse riscului modific`rii ratei dobânzii sau a ratei de schimb, \n cazul \n care creditul a fost luat \ntr-o alt` moned`. Multe familii ai c`ror membri [i-au pierdut Produse alimentare locul de munc` au ajuns \n imposibili[i bùturi nealcoolice tatea de a mai pl`ti ratele la banc`. |n aceste condi]ii, oamenii se declar` \n Bùturi alcoolice, tutun continuare mai interesa]i de perspectiva economisirii decât de \mprumuturi, |mbr`c`minte [i dar num`rul celor care reu[esc s` \nc`l]`minte adune rezerve a sc`zut fa]` de anul 2007, potrivit unui studiu realizat \n Ap`, gaze, electricitate, august 2009 de Institutul de Cercetaal]i combustibili re IRSOP. De[i procentul celor care economisesc bani a crescut consideraMobilier, dotarea [i bil din 2004, \n contextul crizei actuale \ntre]inerea locuin]ei tendin]a se inverseaz`.

9. Barometrul de Opinie Public` 1998-2007, Funda]ia Soros, Bucure[ti, 2007, p. 48 10. „România de ast`zi este imaginea st`rii de r`u“, Jurnalul Na]ional, 3 noiembrie 2009

Structura consumului pentru semestrul al II-lea din 2009

De ce NU era mai bine „pe vremea lui Ceau[escu” |n momentele de declin economic se observ` o cre[tere a nostalgiei dup` perioada comunist`, memoria selectiv` retrìnd clipele fericite ale „epocii de aur“, când „fiecare avea un loc de munc`“ [i „dac` te prindeau c` nu e[ti angajat, te duceau la \nchisoare sau \]i d`deau de lucru“. |n contextul crizei acute pe care a traversat-o România \n 1999, 39% dintre români considerau c` \n epoca lui Ceau[escu se trìa mai bine decât \n capitalism, iar 22% afirmau c` se trìa mult mai bine9. O tendin]` similar` poate fi ob-

41,9% , 7% 6,4% 14,3% 4,4% 4,5% 11% 5,4% 1,4% 3,7%

S`n`tate Transport [i comunica]ii Recreere, cultur` [i educa]ie Hoteluri, cafenele [i restaurante

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

Diverse produse [i servicii

Familia româneasc` dup` 20 de ani de capitalism

028-035 Familia romaneasca dupa 20 de ani.indd 33

12/1/09 7:36 PM

34 |

11. Societatea civil` este format` din cet`teni asocia]i sub diferite forme, care au acelea[i interese [i care \[i dedic` timpul, cuno[tin]ele [i experien]a pentru a-[i promova [i ap`ra aceste drepturile [i interesele. Exemple de institu]ii ale societ`]ii civile: organiza]ii neguvernamentale (ONG-uri), asocia]ii profesionale, organiza]ii politice, sindicate, organiza]ii filantropice, cluburi sociale [i sportive, institu]ii culturale, organiza]ii religioase, mi[c`ri ecologiste, trusturi media.

NUM~R SPECIAL

| Economie

care statul de]ine monopolul. Capitalismul sus]ine proprietatea privat`, spre deosebire de socialism, care s-a n`scut prin na]ionalizarea for]at` a propriet`]ilor. Crizele eviden]iaz` nevoia cet`]eanului

Spre deosebire de socialismul cu mentalit`]i de genul: „Ei se fac c` ne pl`tesc, noi ne facem c` muncim” – pentru c` oricum economia func]io− na pe baza principiului: „De la fiecare dup` posibilit`]i, tuturor dup` nevoi” –, \n capitalism oamenii au [ansa s` descopere cine sunt, au oca− zia s` \n]eleag` c` este nevoie de perfec]ionare [i educa]ie, datorit` com− petitiei. Responsabilitatea nu mai cade \n primul rând asupra statului. de a se informa [i de a-[i exercita drepturile \n cuno[tin]` de cauz`, având dreptul s`-i aleag` pe cei care \l guverneaz`. Este exact ceea ce socialismul nu a oferit: alegeri autentice [i drepturi civile. Libertatea \nseamn` responsabilitate \n fiecare familie. Economia de pia]` este un sistem bazat mai degrab` pe o filosofie de tip cauz`-efect, \n care ac]iunile unuia au consecin]e asupra altuia [i \n care sunt \ncurajate munca [i h`rnicia. Spre deosebire de socialismul cu mentalit`]i de genul: „Ei se fac c` ne pl`tesc, noi ne facem c` muncim“ – pentru c` oricum economia func]iona pe baza principiului „de la fiecare dup` posibilit`]i, tuturor dup` nevoi“ –, \n capitalism oamenii au [ansa s` descopere cine sunt, au ocazia s` \n]eleag` c`,

datorit` competi]iei, este nevoie de perfec]ionare [i educa]ie. Responsabilitatea nu mai cade \n primul rând asupra statului. Dispare convingerea solid` c` autoritatea legislativ` trebuie s` rezolve toate problemele individului. Este adev`rat c`, \n cazul capitalismului, inegalit`]ile economice sunt accentuate, deoarece statul care avea grij` de to]i a disp`rut. Solu]ia este ca sprijinul s` ﬁe realmente oferit de societatea civil`11.

Semnele timpului

028-035 Familia romaneasca dupa 20 de ani.indd 34

12/1/09 7:37 PM

Economie |

Situa]iile de criz` afecteaz` \n principal familiile s`race. O rat` a [omajului \n cre[tere, care va atinge, conform previziunilor, o culme \n prima perioad` a anului 2010, este \ngrijor`toare pentru cei care sufer` deja lipsuri. Totu[i cercet`ri recente au ar`tat c`, \n ciuda tendin]ei de izolare a familiilor care se confrunt` cu diﬁcult`]i, cele care \[i fac curaj [i cer ajutorul celor din jur, de la familie, prieteni, biseric` sau

NUM~R S P E CIAL

| 35

organiza]ii filantropice, reu[esc s` ias` cu bine din perioadele de recesiune. Familiile care au \ntâmpinat greut`]i \n trecut pot s` le ajute pe cele care se confrunt` acum cu dificult`]i. Perspectiva nostalgic` asupra trecutului istoric controversat nu poate s` schimbe nimic. Este necesar` o adaptare din mers la noile condi]ii socio-economice, \nv`]ând cump`tarea, economisirea [i investirea eficient` a banilor. Familia româneasc` dup` 20 de ani de capitalism

028-035 Familia romaneasca dupa 20 de ani.indd 35

12/1/09 7:39 PM

36 |

NUM~R SPECIAL

| Social

Nu totul este

vân

F`r` o abordare concertat` a tuturor factorilor legislativi, sociali, educa]ionali [i spirituali care \ntre]in prostitu]ia, nici legalizarea, nici incriminarea ei nu rezolv` nimic. 1. www.presidency.ro

de Adrian Boc`neanu

2. A se vedea „Scrisoare deschis` privind unele aspecte din Raportul Comisiei Preziden]iale“, http://provitabucuresti.ro

a \nceputul toamnei lui 2009, câteva pasaje privind prostitu]ia, din Raportul Comisiei Preziden]iale pentru Analiza Riscurilor Sociale [i Demografice \n Romania1, au intrat \n aten]ia publicului prin titlurile simplificatoare [i senza]ionaliste din mass-media. Urm`rile au fost perplexitate, mânie, polemici aprinse, acuza]ii [i contraacuza]ii de iresponsabilitate sau de oportunism populist. Pu]inele reac]ii serioase [i responsabile [i-au f`cut mai greu loc \n pres`2. |ntre timp, presa a preluat alte subiecte sensibile [i subiectul prostitu]iei a fost uitat. Nu a fost primul episod de acest fel. |ncepând cu anul 2000, cam la fiecare doi ani au existat propuneri sau ini]iative de legalizare a prostitu]iei (\n 2000, 2002, 2004 [i 2007). De fiecare dat`, au urmat reac]ii rapide [i vehemente ale opiniei publice, stimulate de biserici [i de organiza]ii neguverna-

Semnele timpului

036-043 Prostitutia.indd 36

12/1/09 7:40 PM

Social |

NUM~R S P E CIAL

| 37

nzare mentale care promoveaz` valorile tradi]ionale ale familiei. Neprimind aprobarea popular`, ini]iativele au fost abandonate. |n anul 2000, un studiu efectuat de Gallup România [i Funda]ia pentru o Societate Deschis` releva c` peste jum`tate din popula]ia ]`rii era \mpotriva legaliz`rii prostitu]iei, inclusiv 45% dintre b`rba]ii cuprin[i \n cercetare.

Prostitu]ia – o realitate cu ramifica]ii \ntinse Din nefericire, discu]iile [i controversele stârnite de acest subiect se cantoneaz` asupra unor aspecte disparate [i nu dau aten]ie naturii extrem de complexe a fenomenului. Acceptarea \n Occident a prostitu]iei ca form` normal` de munc`, \n special dup` 1980, a avut loc \n contextul institu]ionaliz`rii globale a industriei sexului – o afacere uria[` de multe miliarde de dolari. Gama activit`]ilor [i ser-

036-043 Prostitutia.indd 37

viciilor care includ prostitu]ia este incredibil de \ntins` [i are ramifica]ii \n mass-media, publica]iile pentru adul]i [i industria fotografic`, \n turism, transporturi aeriene, lan]uri hoteliere, industria internetului, sistemul bancar, plus \n nenum`rate activit`]i ilegale – pornografia, pedofilia, traficul de droguri [i, \n mod special, traficul de persoane. Profiturile pe plan mondial ob]inute, de pild`, doar din traficarea de persoane pentru exploatare comercial` sexual` se ridic` la 28 de miliarde de dolari pe an, se arat` \ntr-un raport al Organiza]iei Mondiale a Muncii3. Traficul pentru prostitu]ie se desf`[oar`, \n general, dinspre ]`ri s`race c`tre ]`ri bogate sau, dac` este vorba de trafic intern, dinspre regiuni defavorizate c`tre zone puternic industrializate. Astfel, traficul de persoane este favorizat prin discriminarea \n func]ie de sex, clas` social` [i ras`.

3. Pentru informa]ii la zi privind prostitu]ia global` se poate consulta The Coalition Against Trafficking in Women, http:// catwinternational.org

12/1/09 7:41 PM

38 |

NUM~R SPECIAL

| Social

Prin lipsa de oportunit`]i de angajare, prin violen]`, abuz, s`r`cie [i alte forme de inegalitate perpetuate de cultura local`, un num`r \n cre[tere de femei sunt vulnerabilizate \n fa]a trafican]ilor. |n timp ce traficul de fiin]e umane nu este ceva nou, „ceea ce este nou este dimensiunea global` [i gradul ridicat de complexitate [i de control al traficului de femei [i de copii din [i c`tre toate regiunile globului“, declara Janice Raymond, codirector executiv al organiza]iei The Coalition Against Trafficking in Women, \ntr-un raport4 din 29 octombrie 2003, prezentat inaintea Subcomitetului pentru drepturile omului al Camerei Reprezentan]ilor (SUA). Janice Raymond preciza mai departe c` \n fiecare an sunt traficate \ntre 700.000 [i 2.000.000 de persoane – femei [i copii. Un alt raport, din 2006, sublinia c` 80% dintre victimele traficului sunt femei [i fete, dintre care jum`tate nu au ajuns la majorat.

Trei abord`ri ale prostitu]iei |n contextul actual, exist` trei op]iuni legislative pentru abordarea prostitu]iei, respectiv: interzicerea, legalizarea [i dezincriminarea. Interzicerea \nseamn` c` prostitu]ia [i activit`]ile \nrudite sunt ilegale [i urm`rite penal, fiind pedepsite prin amenzi [i/sau \nchisoare. Legalizarea \nseamn` c` statul recunoa[te anumite forme de prostitu]ie ca activit`]i legitime, \n timp ce altele vor fi \n continuare prev`zute \n Codul Penal. Urmarea ar fi c` statul reglementeaz` activit`]ile considerate legitime, cu scopul declarat de a proteja siguran]a [i s`n`tatea public`. Dezincriminarea se refer` la o legisla]ie care nu condamn` prostitu]ia [i nu o trateaz` ca pe o categorie special` de activit`]i comerciale, ea fiind reglementat` de acelea[i legi aplicabile activit`]ilor legitime. Experien]a a demonstrat c` fiecare dintre cele trei modele este ineficient [i contraproductiv. Nici m`car motivele invocate la adoptarea legisla]iei respective nu s-au dovedit realiste. Interzicerea, chiar sub amenin]area celor mai severe pedepse, nu duce la dispari]ia prostitu]iei,

ci la disimularea ei. Inventivitatea celor interesa]i de continuarea comer]ului sexual este de obicei cu mai mul]i pa[i \naintea vigilen]ei sistemului penal. Restric]iile aspre stimuleaz` tentativele de corupere a poli]iei [i a aparatului judiciar. Prostitu]ia se desf`[oar` \n condi]ii de clandestinitate, expunându-le pe prostituate mai multor riscuri de violen]` [i [antaj, diminuând [ansele lor de a g`si ajutor pentru p`r`sirea sistemului opresiv. Legalizarea ini]iat` \n Olanda, Germania [i alte ]`ri occidentale, [i care a fost \n mare vog` cu dou`-trei decenii \n urm`, a dus, pe de o parte, la cre[terea dramatic` a tuturor dimensiunilor industriei sexului (implicarea crimei organizate \n prostitu]ie, cre[terea exploziv` a num`rului de femei [i fete str`ine traﬁcate, atragerea unui num`r sporit de copii \n prostitu]ie etc.) Pe de alt` parte, rareori s-au putut colecta impozitele scontate din astfel de venituri. Chiar \n condi]ii de legalitate, mare parte din activit`]i s-au desf`[urat tot \n zona economiei subterane, cu toate elementele implicate – [antaj, corup]ie, violen]` [i crim` organizat`. |n ultimii ani, Olanda a f`cut pa[i spre o limitare a legaliz`rii

Traficul de persoane „O component` intrinsec` a acestei noi pie]e globale a sexului este traficul a milioane de persoane, \n cea mai mare parte femei [i fete, pentru exploatare sexual` comercial`. Cele mai multe ]`ri sunt atât vizate, cât [i afectate de acest fenomen. Estimarea profiturilor este problematic`, pentru c` vorbim de activit`]i ilicite, iar criteriile folosite nu sunt uniforme. Guvernul american a considerat c`, dup` traficul de droguri, traficul de fiin]e umane are cre[terea cea mai rapid` [i a egalat contrabanda de arme, pe locul doi, pe lista celor mai mari activit`]i ilicite pe plan mondial“. Sursa: Mary Lucille Sullivan, Making Sex Work - A Failed Experiment with Legalized Prostitution, Melbourne, Spinifex Press, 2007, p. 6

4. http://action. web.ca

Semnele timpului

036-043 Prostitutia.indd 38

12/1/09 7:43 PM

Social |

prostitu]iei, care ajunsese la propor]ii inimaginabile, \n mod special \n a[a-numitele cartiere ro[ii din Amsterdam [i alte ora[e. La sfâr[itul lui 2007, au fost \nchise o treime din bordelurile din Amsterdam, iar un an mai târziu au fost desﬁin]ate aproape jum`tate dintre celebrele vitrine cu prostituate, datorit` asocierii acestora cu activit`]ile ilegale. Municipalitatea a cump`rat mai multe cl`diri din cartierul ro[u [i le-a dat o alt` \ntrebuin]are. „Lucrurile au dep`[it orice limit` [i, dac` nu intervenim acum, nu vom mai putea vreodat` s` rec`p`t`m controlul“5, aﬁrma primarul Amsterdamului. Dezincriminarea, adoptat` cu mari speran]e de unele state federative din Australia, a generat sau accentuat acelea[i tendin]e nefaste ca [i legalizarea.

NUM~R S P E CIAL

| 39

„Statisticile globale privind abuzul asupra fetelor sunt nùcitoare. Mai multe fete au fost omorâte \n ultimii 50 de ani doar din cauza faptului c` erau fete, decât to]i b`rba]ii care au fost uci[i \n toate r`zboaiele secolului al XX-lea“6. Acest „gen-ocid“ de rutin` ucide \n fiecare deceniu mai multe fete decât \[i imagineaz` cei oripila]i de genocidurile secolului al XX-lea. Acesta este contextul mai larg \n care trebuie discutat subiectul prostitu]iei. Comunitatea interna]ional` recunoa[te tot mai mult prostitu]ia ca manifestare a violen]ei masculine fa]` de femei. Desigur, adeseori femeile nu sunt victimele acestui tratament, ci \l sus]in chiar ele [i \l perpetueaz`. „|nse[i femeile absorb [i transmit valori misogine, la fel cum o fac [i b`rba]ii. Nu trìm \ntr-o lume clar separat` \n b`rba]i tiranici [i femei victimizate, ci \ntr-un sistem confuz de practici sociale opresive, sus]inute atât de b`rba]i, cât [i de femei“, afirm` Kristof [i WuDunn. Femeile \i favorizeaz` pe bìe]ii lor \n dauna fetelor \n ce prive[te educa]ia [i tratamen-

„Eficien]a acestor abord`ri legislative pentru elimi− narea violen]ei, a exploat`rii [i a traficului de persoane a fost minim`, pentru c` ele nu au dat aten]ie rolului crucial al consumatorului \n perpetuarea \nc`lc`rilor drepturilor omului, care diferen]iaz` industria sexului de oricare alt` industrie”. Mary Lucille Sullivan

O abordare diferit` Drepturile femeii la tratament egal [i nediscriminatoriu sunt parte integrant` [i indivizibil` a drepturilor omului. Discriminarea [i violen]a \ndreptate \mpotriva femeilor nu ]in atât de mult de clas`, religie, ras`, vârst`, statut economic sau orientare politic`, ci de faptul c` sunt femei. Manifest`rile variaz` de la discriminare la locul de munc` [i h`r]uire, la umilire, intimidare, brutalitate, viol, avortarea fetu[ilor sau uciderea noun`scu]ilor de sex feminin, la crimele de onoare [i arderea v`duvelor \mpreun` cu so]ul decedat.

tul medical, tot ele având o conduit` aspr` fa]` de nurori [i avortând mai ales când este vorba de fete. „Fiecare mi[care [i fiecare organiza]ie pentru justi]ie social` au, sau ar trebui s` aib`, interesul de a recunoa[te [i combate exploatarea sexual`. Sistemele de prostitu]ie \[i bazeaz` puterea pe vulnerabilitatea economic`, social` [i fizic` a fetelor [i a femeilor, consolidând \n acest mod ideea c` fetele [i femeile sunt obiecte sexuale. Exploatarea sexual` exist` din cauza oamenilor care vor s` foloseasc` sau s`-i exploateze pe al]ii [i pentru c` societatea permite ca acest lucru s` aib` loc“, se preciza \ntr-un raport al organiza]iei Standing Against Global Exploitation (SAGE), din 2005. Abordarea prostitu]iei din aceast` perspectiv` ofer` cea mai solid` baz` filosofic` [i legislativ`.

5. „Half of Amsterdam’s red-light windows close”, www.times online.co.uk, 27 decembrie 2008 6. Nicholas Kristof [i Sheryl WuDunn, Half the Sky: Turning Oppression Into Opportunity for Women Worldwide, Knopf, 2009, p. 8

Nu totul este de v=nzare

036-043 Prostitutia.indd 39

12/1/09 7:48 PM

40 |

NUM~R SPECIAL

| Social

Modelul suedez Autorit`]ile suedeze au abordat chestiunea prostitu]iei \n contextul unui efort cuprinz`tor de promovare a egalit`]ii \ntre sexe. S-au efectuat numeroase studii asupra violen]ei \ndreptate \mpotriva femeilor, prostitu]ia fiind privit` ca form` de violen]` sexualizat` asupra femeilor. Dup` multe preg`tiri, legisla]ia \mpotriva prostitu]iei a intrat \n vigoare \n 1999, ca parte a legii privind violen]a asupra femeilor. „Legea a fost promulgat` deoarece s-a considerat c` lupta \mpotriva prostitu]iei reprezint` un interes na]ional al Suediei. S-a constatat c` prostitu]ia afecteaz` \n mod sever atât indivizii, cât [i societatea \n ansamblu. Este, de asemenea, foarte obi[nuit ca prostitu]ia s` fie asociat` cu alte forme de delincven]`, cum ar fi proxenetismul, consumul de droguri, agresiunea [i violen]a“, afirm` Albert Kueller, asociat al Ambasadei Suediei la Bucure[ti. Elementul principal [i oarecum surprinz`tor al legii suedeze const` \n incriminarea cump`r`rii de servicii sexuale. Kueller explic` mai departe: „S-a mizat pe faptul c` interzicerea cump`r`rii de servicii sexuale \i va descuraja pe clien]i, ducând la reducerea cump`r`torilor [i, astfel, la reducerea prostitu]iei. |n studiile care au precedat adoptarea legii a existat [i o sugestie de incriminare a vânz`rii de servicii sexuale. Aceast` prevedere a fost \ndep`rtat` din forma final` a legii, pentru c` s-a considerat c` nu este ra]ional s`-l condamni pe vânz`tor, care de cele mai multe ori este partea slab` \ntr-o rela]ie [i este folosit \n mod obi[nuit de cump`r`tor pentru a-[i satisface nevoile sexuale“. Astfel, cump`rarea de servicii sexuale a devenit ilegal`, \n timp ce vânzarea, nu. Dar foarte important este al treilea element al legisla]iei suedeze \mpotriva prostitu]iei, respectiv sus]inerea financiar` substan]ial` a programelor sociale de ajutorare a prostituatelor care doresc s` ias` din comer]ul sexual. Foarte semnificativ, adoptarea acestei legisla]ii a fost bazat` pe un amplu program de educare a publicului. Legisla]ia a fost explicat` temeinic, ceea ce a dus la un grad absolut remarcabil de aprobare din partea popula]iei (80%, conform unui studiu). Procesul educativ a fost

urm`rit consecvent pentru ca mesajul central s` transforme gândirea [i conduita tuturor: prostitu]ia este o manifestare de violen]` masculin` asupra femeilor. Cump`r`torul/ exploatatorul trebuie s` fie pedepsit, iar victima/ prostituata trebuie s` fie ajutat`. Succesul programului de educa]ie este ilustrat de faptul c` num`rul celor urm`ri]i pentru cump`rarea de servicii sexuale a fost foarte mic, ceea ce sugereaz` c` a avut loc o schimbare \n conduita b`rba]ilor cu privire la prostitu]ie. Implementarea unei strategii atât de originale nu a fost lipsit` de dificult`]i, dar procesul a fost urm`rit cu mult` aten]ie [i au fost adoptate din mers m`suri de corectare [i completare, \n mod special \n privin]a luptei \mpotriva traficului de persoane. Astfel, num`rul de femei [i fete traficate pentru sex \n Suedia s-a stabilizat \ntre 200 [i 400 anual, \n timp ce \n ]ara vecin`, Finlanda, cu o popula]ie mai mic`, cifra anual` se situeaz` \ntre 15.000 [i 17.000. Se consider` c` num`rul de prostituate de strad`, \n Stockholm, s-a redus cu

Ideea c` „totul e de vânzare” este gre[it`. Este imoral s` cumperi servi− cii despre care [tii, sau trebuie s` [tii, c` implic` abuzuri, discrimin`ri, [antaj [i sclavie.

Semnele timpului

036-043 Prostitutia.indd 40

12/1/09 7:50 PM

Social |

dou` treimi, iar num`rul cump`r`torilor de sex a sc`zut (aten]ie!) cu 80%. Nu este negat` posibilitatea adapt`rii par]iale a prostitu]iei la noua legisla]ie \n vigoare. Probabil c` are loc o disimulare cu ajutorul internetului, dar un lucru este indiscutabil: legea [i eforturile educa]ionale au determinat o reducere drastic` a traﬁcului de ﬁin]e umane [i a num`rului consumatorilor de servicii sexuale. |ntre timp, o legisla]ie asem`n`toare a fost adoptat` \n Norvegia [i Islanda, urmând ca alte ]`ri s` implementeze un model similar.

Prima urgen]` – educarea poten]ialilor cump`r`tori Autorit`]ile suedeze au sesizat corect c` elementul critic – [i cel mai neglijat – este reprezentat de clien]i. Lipsa cump`r`torilor ar mic[ora, pentru femei, tenta]ia de a intra \n re]elele de prostitu]ie [i ar anihila afacerile oneroase ale trafican]ilor [i ale proxene]ilor. Cump`rarea de servicii sexuale nu r`spunde niciunei nevoi reale, ci este o alegere. Clien]ii sunt oameni pe care nici s`r`cia, nici obliga]ia de a-[i \ntre]ine copiii sau de a-[i \ngriji p`rin]ii bolnavi nu \i determin` s` apeleze la serviciile oferite de prostituate. Dimpotriv`, clien]ii sunt cei ale c`ror venituri le permit astfel de „achizi]ii“. Clien]ii nu sunt b`tu]i, nu sunt [antaja]i, nu sunt ]inu]i \n sclavie. Ei au suficient de mult` libertate, \ncât s` aleag`, s` negocieze, s` cear` [i s` pretind` satisfacerea propriilor pl`ceri. Potrivit unui studiu citat de Kristof [i WuDunn, \n cele mai s`race familii de pe glob, b`rba]ii cheltuiesc \n medie de zece ori mai mult pentru pl`cerile lor (alcool, prostituate, dulciuri [i petreceri) decât pentru educa]ia propriilor copii. Mul]i clien]i sunt c`s`tori]i, dar caut` ceva nou, care s`-i scoat` din rutin`. Unii sunt stimula]i tocmai de latura aventuroas`, de pericolul poten]ial al acestor rela]ii. Numeroase studii7 au fost realizate \n diferite state ale lumii cu privire la num`rul, vârsta [i profilul social al celor care cump`r` servicii sexuale. O cercetare efectuat` \n Norvegia, \n 1989, ar`ta

NUM~R S P E CIAL

| 41

c` 13% dintre b`rba]i au apelat la serviciile unei prostituate cel pu]in o dat` \n via]`, o mic` parte dintre ei fiind clien]i obi[nui]i. Un studiu major realizat \n Statele Unite, \n 1992, indica faptul c` 16% dintre b`rba]i au fost clien]ii unei prostituate, cu o diferen]` remarcabil` (de 3 la 1) \ntre b`rba]ii care au fost \nrola]i \n armat` [i civili. Rezultatele pentru alte ]`ri variaz` \ntre 6,8% pentru Marea Britanie (1991), 10% pentru Rusia (1996), 14% pentru Olanda (1989), 19% pentru Elve]ia (1996), 39% pentru Spania (1992) [i 61% pentru Porto Rico (1998). Pentru fiecare dintre aceste ]`ri, procentele prezentate se traduc \n milioane [i milioane de cump`r`tori. De[i variaz` de la un studiu la altul, num`rul b`rba]ilor c`s`tori]i care cump`r` serviciile unei prostituate este \ngrijor`tor de mare. Statutul economic, nivelul educa]ional [i apartenen]a religioas` sunt, de asemenea, foarte variate. Periodic, massmedia \ndreapt` aten]ia asupra unor personalit`]i de cel mai \nalt rang din lumea politic`, din mediul de afaceri, din lumea artistic` [i chiar religioas`, a c`ror via]` dubl` este expus` [i a c`ror carier` este ruinat` de ipocrizie [i duplicitate. Din nefericire, eforturile de educare a milioanelor de poten]iali clien]i din România au fost minime. Efectul rezidual al moralit`]ii tradi]ionale nu reprezint` o barier` suficient`, mai ales c`, pân` dup` al Doilea R`zboi Mondial, casele de toleran]` erau o realitate familiar` \n Bucure[ti [i \n alte ora[e ale ]`rii. Mentalit`]ile de tip patriarhal sunt \nc` puternice [i probabil c` tocmai aici trebuie realizate primele schimb`ri.

7. Andrea Di Nicola, Andrea Cauduro, Marco Lombardi [i Paolo Ruspini (editori), Prostitution and Human Trafficking – Focus on Clients, Springer, 2009

Nu totul este de v=nzare

036-043 Prostitutia.indd 41

12/1/09 7:50 PM

42 |

NUM~R SPECIAL

| Social

|n plus, sursele de influen]` nefast` sunt mai puternice [i mai bine finan]ate decât cele care urm`resc o influen]` pozitiv`. Mass-media româneasc` are o contribu]ie negativ` \n acest sens, \n condi]iile \n care multe publica]ii, accesibile chiar [i minorilor, au con]inut sexual explicit: „40% din paginile unui ziar de cea mai mare circula]ie con]in imagini cu femei, cu un mesaj foarte provocator“8. Momentul este crucial pentru ini]ierea unui efort educativ concertat [i bine sus]inut. Este perioada când se formeaz` tiparele de conduit` pentru o nou` societate de consum. Dac` \n trecut existau bani, dar lipseau produsele [i serviciile, furnizorii controlându-i pe clien]i, ast`zi situa]ia s-a schimbat \n sens pozitiv. Cel care pl`te[te consider` c` are

„Izb`ve[te pe cei târâ]i la moarte [i scap` pe cei ce sunt aproape s` fie \njunghia]i. Dac` zici: ’Ah! N−am am [tiut!’ ... crezi c` nu vede Cel ce cânt`re[te inimile [ii Cel ce vegheaz` asupra sufletului t`u?”. Proverbe 24:11,12 4:11,12 dreptul s` primeasc` produse [i servicii de calitate. Se dezvolt` \ns` [i mentalitatea c` un client are dreptul la tot ce se poate ob]ine prin plat`, pentru c` orice se m`soar` \n bani. Ideea c` „totul e de vânzare“ este gre[it`. Este imoral s` cumperi servicii despre care [tii, sau trebuie s` [tii, c` implic` abuzuri, discrimin`ri, [antaj [i sclavie. |n condi]iile \n care turi[tii români c`l`toresc tot mai mult \n str`in`tate, se constat` c` printre destina]iile turistice preferate nu se num`r` doar plajele mediteraneene sau pârtiile din Austria, ci [i Amsterdamul, Thailanda sau Indonezia, recunoscute pentru serviciile sexuale oferite. Pare c` se contureaz` o mentalitate complet lipsit` de repere morale, iar situa]ia se va agrava dac` nu se iau m`suri urgente \n acest sens. 8. Din studiul „Romania: Emerging Market for Trafficking – Clients and Trafficked Women in Romania” realizat de Institutul de Criminalistic` al României [i inclus \n volumul Prostitution and Human Trafficking, p. 155

Prevenirea intr`rii \n prostitu]ie De[i nu este o regul` absolut`, de cele mai multe ori femeile ajung s` se prostitueze din cauza unor condi]ii nefavorabile, de criz`, care le vulnerabilizeaz` \n fa]a trafican]ilor [i proxene]ilor. Fuga din familii disfunc]ionale \n cùtarea unei libert`]i iluzorii, \ncercarea de a sc`pa de s`r`cie sau p`r`sirea locuin]ei concubinului din cauza abuzurilor las` f`r` ad`post [i f`r` mijloace de trai, dezorientate [i disperate, multe fete [i femei care ajung s` accepte ceea ce ar fi fost de neconceput. Exploatatorii Semnele timpului

036-043 Prostitutia.indd 42

12/1/09 7:53 PM

Social |

profi p pr ofitt`` de ofi de ssitua]ie itua it ua]iie pe pent pentru ntru nt ru a llee cr ccrea ea o aanu anumit` numi nu miit` t d dep depenepen ep e en d de en] n]]`, ` o feri fe rind ri ndund u le l p ro ote tec] c]]iee \\n n fa ffa]a a]a ] ccli l en li en]i ]ilo ]i lo or vi viol olen ol en en]i n]i den]`, oferindu-le protec]ie clien]ilor violen]i saau as sau asig iggurrân ându du u-l -lee dr d rog ogur og urri. C on nform fo orm mu nu ui st stud u iu ud asigurându-le droguri. Conform unui studiu eefectuat ef ectu ec t at tu a \\n nS St tattel elee U Un nit ite, e, u e, nu ul di din n tr trei ei ccopii o iii ffug op ugi] ug i]i i] ]i dee Statele Unite, unul fugi]i aacas` ac acas cas as`` es este te eexpus xpus xp xpus us ttentativelor enta en taatiive velo elo lorr dee rracolare acol ac collar aree \n \ rre]ele e]]el ele de de p pr ossti o titu t ]i ] e \n \n p riime mele le 4488 de de o r p re e re et recu ecu ute t p st tra rad` d``9. d prostitu]ie primele ore petrecute pee stra strad` M Mu Multe ultte mi miii d dee ffete etee [i et [ ffemei emei em mei e aau u fo ffost ost st d distruse, isstr trus usse, e, vvictime icti ic time ti time me n na naive aivve sa sau u sl slab slabe abee al ab ale le pe p perversit`]ii r er rv e si sit` t``]i ]ii [ii b brutalit`]ii ru ruta uta tali l t`]i li t``]i ]iii ssemenilor se meeni m n lo lorr lo llor. r N r. Nim Nimeni imen im ni nu aarr mai maai tr trebui rebui ebui eb ui ll`sat ` at `s a \n \n ac aceast` cea east st` ig st` iignoran]` gnora nora no ran] n]` pe n] p periculoas`. ricu ri ulo loas loas a `. `. E Ele le ttrebuie le rebu re reb bui uie ie aajutate jju uta tate s` \\[i [i d [i dezvolte eezzvo v lt ltee o pe p personalitate rson rs o al on alit liittat atee d de demn`, emn`, mn n`, ` m matur`, atur at tur ur`, ccar care aarre iintegreaz` in ntteegr grea eaz` ea z`` ssexualitatea, exxua u li littaateea, n nu u o iz iizoleaz` zol olea ol e z` p pentru en ntrru a fi aab abuzat`, buzzatt`, eexploatat` x lo xp loat aattat a ` sa sau au tr trafi rafi ficcat`. att`. ` E Este stee im st important mpo port rtan rt antt an ccaa ffetele etel et elle ss`` fie \\nv`]ate n ``]]at nv ]at a e c` aau u dr d dreptul eptu ep ul [i o obliga]ia blig bl igga] a]ia i ss`` ia spun sp spun` u ` „n un „nu“ nu““ o oric`rei riicc``re reii te tent tentative n at nt ativve dee \\nc`lcare n `llcaaree a vvalonc aloal oorilor convingerilor, nu trebuie tìnuiasc` ri rilo ilo lorr [i [ ccon onvi on viing nger e il i orr, c` n u tr reb ebui uiie s`` ttì ìnu ì inu nuia iasc ia sc`` sc propunerile dezonorante p pr o un op uner eril er ilee de d ezo zono zo no n ora r nt n e [i [[antajul, a ta an t jju ul, ccii s` s` fie preg`tite ajutor surse sigure. p preg reg`t `tit itte s` ccear` ear` ea r`` aaju juto ju torr din to diin su ursse si sigu ggu ure r . Ofertele dee lo locuri munc` Ofer Of erte tele le d ocu curi r d ri dee m mu unc n ` su sunt nt o ccale alee al uzual` trafi u uaal` de uz de racolare r co ra c la lare re a vvictimelor icti ic tm ti meelo or tr raficcului ullui u u d dee persoane fetele trebuie peersoa pers oaane [i [i prostitu]iei, p os pr osti titu tu]i ]iieii, ia iiar arr fe ete tele le ttre reebu uie i \\nn nv`]ate recunoasc` indiciile unei posibile v`]a v` ] te ss`` re ]a recu c no cu noas assc` iind n ic nd icii iiillee u iile une neii po ne osi sibi b le bi le sexuale, nu niciun eexploat`ri expl ex xpl ploa oat` oat` t`ri ri ssex exua ex xua uale ual le, s` s` n u in iintre ntr tre \n \n n nic iciu iciu ic un ar aaranjaraan nja jadubios ilegal ob]in` ment me n d nt dub ub bio ioss sa sau u il ileg egal gall [[ii s`` o ob] b]]in b]in in`` aj aajutor jut utor torr aatunci tuncci tu pericolul apare unde nimic dat când câ nd p eric er iccol o ul aapa p re aacolo pa colo co l u lo ndee ni nd nimi micc nn-aa da at b`nuit. fetele din medii de b `nui `n u t. ui t ||n n sp sspecial ecia ec iall fe fete teele l d in m ed diii ss`race, ` ac `r a e, familii dezorganizate, trebuie din di n fa fami m li mi l i de ezo zorg r an rg aniz izat atte, e aabuzive, buzi bu zive zi ve,, tr ve treb ebui eb u e s` ui educate pentru protec]ia lor. fie ed educ ucat atee pe at pent ntru ru p pro rote teec] c]ia iaa llor or..

De la mentalitatea de supravie]uire la asumarea responsabilit`]ii sociale Prostitu]ia, P Pr ros osti titu ti t ]i tu ]ia, a,, p pro proxenetismul r xe ro xene neti tism ti s ul sm u [[ii tr trafi raafi ficcul u ssunt ul u t un reeallit it`] `]ii pee care `] car aree cei ceei mai maai mu m ul]i l]i d l] di int ntrre ccet ett``-realit`]i mul]i dintre cet`]eniii acestei ]e aceesste ac tei ei ]`ri ]`ri ]` ri aleg ale leg eg s` s` le le ignore. iggno nore re.. BlamaBllam B amaa a]enii rea rea victimelor viicti vict timel elor lor este esstte mai mai convenabil` conv co nven enab en nab abil bil il` decât il` decâât de decâ co onf n ru runt n ar nt area ea [i [i demontarea demo de mo m ont n ar area ea unui un nu ui sistem sist si ssttem stem em confruntarea i fr in frac acc]i ]ion onal on al cu cu r`d`cini r d``ci r` cini ni adânci aadâ dânc dâ ncii \n mentalinc men m en enta nta tali lii liinfrac]ional tateea popular` ta po opu ulaar` [i [i cu cu ramifi ram amifi ifi fica]ii ca] a]ii ii neb`nuite, neb n eb b`n nuiite te,, a tatea c ro c` rorr miz` miz` \nseamn` \ns nsea eamn ea mn`` sume sumee uria[e, uri r a[[e, e liberlib beerrc`ror tate ta t a sau te saau chiar chia ch i r via]a. ia via] vi aa]]a. a Dac` Dac ac`` \n \n comunism com mun nis ism tatea ne obi[nuiser`m obi bi[n [nui [n uise ui iseer` r m s` s trìm tr` rìm im m via]a viiaa]aa pe pe cont cont ne pro prop pr op pri riu, u, mul]umi]i mul]u ul]umi ul mi]i ]i c` c` putem pute pu tem m supravie]ui su uprravvie ie]u ]uii propriu, [i f`r` ff`r `r`` s`` ne `r ne complic`m comp co m li mp lic` c m existen]a c` exis ex iste t n] te n]aa prin prrin asup aasu sumarea m reea r`spunderii ma r`sp r` ssp p pun unde deri riii pentru peent ntru ru al]ii, al] l]ii ii,, acum, ii acu ac um, dou` dou` decenii dece de ceeni nii ni ii mai m i târziu, ma tâârz r iu iu,, este eesste obligatoriu obl b ig igat attor oriu riu s` s` renun]`m reenun] renu nun]`m nu n]]`m `m la la mentalitatea m ntal me ntal nt alit littat a ea ea de de supravie]uire s pr su prav aviee]]u av uir ire [i [i s` s` ne n asum`m aasu su um` m`m m o mentalitate ment me ntal nt a it al itat atte de ate de responsaresspo pons nsasaabilitate b li bi lita tate ta tee [i [i de servire sser ervi v re social`. vi ssoc o ia oc ial` l``. Orice O icce abordare Or ab bor orda dare unilateral` uni u nillaate ni t ra ral` l`` sau sau a fragmentar` ffra ragm ra gm men nta tar` r` a unui un u nu uii subiect sub bie i ctt atât atâ tâtt de complicat co om mpl mpl plic iccatt [i icat [i ramifi raami mifi ficat cat nu ca u va va

NUM~R S P E CIAL

fi de natur` s` conduc` la solu]ii viabile. Procesul legislativ trebuie s` porneasc` de la valori morale care trebuie s` fie ap`rate [i promovate – demnitatea persoanei umane, dreptul la decizie cu privire la propria persoan`, obliga]ia societ`]ii de a sprijini persoanele vulnerabile [i a nu le l`sa la discre]ia indivizilor sau grupurilor f`r` scrupule, interesate doar de câ[tig. Dac` o lege cu privire la acest subiect nu reflect` aceste valori fundamentale, ea va \nsemna perpetuarea sau m`rirea unei bre[e morale fatale \n sistemul legal al statului român. |ntemeietorul credin]ei cre[tine, Iisus Christos, ne-a l`sat o mo[tenire pre]ioas` care s` ne formeze gândirea [i practica \n acest domeniu. Modul \n care S-a confruntat cu un caz de prostitu]ie cu multe conota]ii religioase, sociale [i mai ales politice este o surs` extraordinar` de inspira]ie: refuzul de a adopta o pozi]ie judiciar` \n lipsa b`rbatului care fusese clientul prostituatei, denun]area caracterului sistemic al acestei infrac]iuni (to]i acuzatorii erau implica]i prin p`cate pe care Iisus li le-a pus sub ochi, scrise pe nisip) [i, mai presus de toate, eliberarea, reabilitarea femeii pentru o via]` nou`. |nainte de toate, trebuie r`spuns la \ntrebarea: Ce fel de ]ar` construim pentru viitor? {i apoi totul trebuie scris [i pl`nuit \n sensul acestei viziuni – chiar dac` realizarea va necesita ani [i ani. Faptul c` popula]ia României este \nc` receptiv` la dimensiunea cre[tin` a unei teme de natur` social` este un avantaj care trebuie folosit.

| 43

9. „Sexual exploitation alive in America; churches can end it“, Associated Baptist Press

Nu totul este de v=nzare

036-043 Prostitutia.indd 43

12/1/09 7:53 PM

44 |

NUM~R SPECIAL

| Cultur`

PROGRESUL {TIIN}EI, REGRESUL FIIN}EI Fisiunea nuclear`, ingineria genetic`, tehnologiile informa]iei [i comunic`rii sunt realiz`ri ale [tiin]ei care fac din cunoa[tere o cutie a Pandorei, iar televiziunea este o alt` exemplificare a acestei teorii. de Elena Dobrescu

I 1. Ap`rut` \n limba român` sub titlul Teoria democra]iei reinterpretat` la Editura Polirom, \n 1999. 2. Ap`rut` \n limba român` sub titlul Ingineria constitu]ional` comparat` la Institutul European, \n 2008.

at` realitatea surprins`, \n termeni de revolt`, de c`tre politologul italian Giovanni Sartori \n cartea sa Homo videns, imbecilizarea prin televiziune [i post-g=ndirea. Giovanni Sartori este autorul sau coautorul a dou`zeci [i cinci de c`r]i, majoritatea fiind centrate pe studiul metodologiei [i teoriei politice – The Theory of Democracy Revisited 1 (1987), Elementi di Teoria Politica (1987), Democrazia: Cosa e (1993), Ingegneria constituzionale comparata 2 (1995).

Despre cum se poate p`[i \n afara gândirii Homo videns, imbecilizarea prin televiziune [i post-gândirea e o \ncercare de a aduce \n sfera con[tientului efectele dezastruoase pe care le are televiziunea asupra individului [i asupra devenirii sale. Efectele la care se gânde[te Sartori pot fi intuite din semnifica]iile sintagmelor pe care le folose[te – homo videns (omul privitor, spectator) [i homo insipiens (omul nul, ignorant) – ambele tr`dând tr`s`turi inferioare ra]ionalit`]ii cu care este \nzestrat. Oameni ignoran]i, naivi, pentru care cunoa[terea nu figureaz` \ntre priorit`]i, preocupa]i preponderent de pl`cere [i amuzament au existat dintotdeauna. Ceea ce observ` Giovanni Sartori este c` \n timpurile noastre exist` un factor care \i

strânge pe to]i ace[ti oameni laolalt`, satisf`cândule [i, tragic chiar, legitimându-le \nclina]ia. Acest factor este televiziunea. |n contextul unei societ`]i dispersate, homo insipiens putea fi izolat [i tratat. Dar din cauza televiziunii, ace[ti oameni devin p`r]ile componente ale unei structuri dominante. E evident c` o asemenea ipotez` trebuie sus]inut` de o analiz` obiectiv` a modului \n care televiziunea poate crea acest efect. De-a lungul \ntregii sale c`r]i, Giovanni Sartori aduce \n fa]a cititorului raportul dintre cuvânt [i imagine. Ceea ce diferen]iaz` omul de animale este capacitatea unic` de a opera cu simboluri, de a abstractiza. Cuvântul, singurul purt`tor de semnifica]ie, este factorul care ne \nlesne[te drumul spre cunoa[tere, instituind conceptele [i cuno[tin]ele. Nu exist` devenire f`r` logos. Televiziunea submineaz`, prin existen]a ei, importan]a cuvântului, oferindu-i imaginii rolul primordial \n formarea omului. Pentru c` imaginea reprezint` prea pu]in un instrument al cunoa[terii, devenirea omului ajunge un regres. Homo sapiens devine homo videns, cu preocup`ri pentru ceea ce se vede [i pentru ceea ce poate fi perceput prin sim]uri. Este anulat` triada ra]iune, logic`, limbaj abstract, care favorizeaz` formarea gândirii [i dobândirea unei cunoa[teri veridice. Câ]i oameni nu [i-au cultivat, incon[tient [i nefericit, \nclina]ii spre senza]ional, senzualitate [i divertisment?

De spectaculis [i video−copilul Televiziunea transform` totul \n spectacol, \n ciuda faptului c` \n realitate spectacolul este o

O recenzie a c`r]ii Homo videns, imbecilizarea prin televizor [i post-g=ndirea, de Giovanni Sartori Semnele timpului

044-045 Cultura - Recenzie carte.indd 44

12/1/09 7:58 PM

Cultur` |

component` infim` a lumii [i a vie]ii. Consecin]a direct` este neglijarea judec`]ii, \n favoarea antren`rii sim]urilor [i emo]iilor. „Televiziunea produce imagini [i anuleaz` concepte, atrofiind capacitatea noastr` de abstragere [i, odat` cu aceasta, \ntreaga noastr` capacitate de a \n]elege. Limbajul conceptual (abstract) e \nlocuit de un limbaj perceptiv (concret), care e infinit mai s`rac: mai s`rac nu doar \n cuvinte, ci mai ales \n bog`]ia de semnifica]ii“ (p. 33). Bazele acestui tip de regresie sunt puse \nc` de timpuriu, când copilul de doi-trei ani st` pasiv \n fa]a televizorului, absorbind tot ceea ce se \nf`]i[eaz` privirii lui. „Copilul \[i prime[te tiparul formativ de la ni[te imagini ale unei lumi \n \ntregime centrat` pe vedere“, \nainte s` [tie s` scrie sau s` citeasc`, iar când va fi a[ezat \n fa]a unei alternative s`n`toase (lectura), va prefera acela[i fel comod [i amuzant de a-[i petrece timpul (fie \n fa]a televizorului, fie a calculatorului). Sunt create premisele devenirii unui adult „surd pe via]` la stimulii cititului [i ai cunoa[terii, transmise prin cultura scris`“ (p. 28), r`spunzând exclusiv la stimuli audiovizuali. Cercul vicios prezentat de Sartori \ncepe cu transformarea acestui „video-copil“ \ntr-un adult „tele-ghidat“, care duce la crearea unei societ`]i malformate, cu efecte nefaste care se \ntorc asupra individului \nsu[i.

Televiziunea [i societatea Demolând miturile care acrediteaz` televiziunea, Giovanni Sartori afirm` c` dezvoltarea ei nu \nseamn` neap`rat progres (cel mult precum „despre o tumoare se spune c` se afl` \n progres“). Primul mit ar fi c` imaginea nu minte. |ntr-adev`r, imaginea ofer` iluzia veridicului, dar Giovanni Sartori demonstreaz` c` imaginile mint prin decontextualizare. „O fotografie minte dac`

044-045 Cultura - Recenzie carte.indd 45

NUM~R S P E CIAL

| 45

este rodul unui fotomontaj“, iar televiziunea ofer` doar fotomontaje. Al doilea mit este c` imaginea informeaz`. Adev`rul este \ns` c` imaginea ofer` doar iluzia cunoa[terii, c`ci informa]ia (chiar când este \ntreag` [i autentic`, ceea ce se \ntâmpl` din ce \n ce mai rar) nu \nseamn` implicit cunoa[tere. Subinformarea (prezentarea superﬁcial` a evenimentelor) [i dezinformarea (distorsionarea informa]iilor) sunt din ce \n ce mai prezente \n jurnalele de [tiri. |n ceea ce prive[te politica, „videocra]ia“ jubileaz`, tr`gându-[i seva mai \ntâi din celebrele studii de pia]`, prin care televiziunea controleaz`, de fapt, opinia public`. Sondajele de opinie pe care \[i construiesc p`rerile tele-privitorii abund` de erori, pentru c` prea pu]ini oameni cunosc subiectul pe marginea c`ruia sunt intervieva]i [i prea pu]ini au opinii neoscilante; \n acela[i timp, chestionarele pot ﬁ \n a[a fel \ntocmite sau aplicate, \ncât s` predispun` la sau s` induc` anumite r`spunsuri. Opiniile exprimate astfel nu pot constitui baza unor previziuni corecte ale votului popular. Sondajele nu sunt, deci, instrumente de m`sur`, cât instrumente de modelare a comportamentului electoral. Un al doilea factor care corupe corectitudinea proceselor electorale este discursul politic. Constrâns de abordarea fundamental` \n televiziune – via]a ca spectacol –, discursul politic nu mai urm`re[te informarea cu scopul „binelui comun“, ci distrarea privitorului. Cuvânt`rile cunosc un fenomen de migrare dinspre ra]ional \nspre emo]ional, iar homo videns se las` format de ele.

|ntoarcerea la homo sapiens Giovanni Sartori nu condamn` f`r` a oferi solu]ii. „Dezvoltarea tehnologiei este inevitabil`. Dar un lucru inevitabil nu trebuie acceptat orbe[te. […] Progresul acesteia este de neoprit, dar tocmai de aceea nu avem voie s`-l sc`p`m de sub control [i s` accept`m pasivi capitularea“ (p. 35). |n virtutea ra]iunii cu care am fost \nzestrati, a discern`mântului , pe care ni-l putem exercita, putem converti neajunsurile acestei lumi, \n trepte spre propria devenire, \ntorcând gândirea la statutul ei ini]ial, onoriﬁc. Exist` \ns` o condi]ie: „Cunoa[terea nu este legitim`, decât dac` ]ine cont de Dumnezeu. Cunoa[terea autonom`, ’liber`’, profan` e vinovat` [i, ca atare, mortal`“3. O revenire la Cuvânt, iar apoi la cuvinte, este singura [ans` ca omul s`-[i poat` p`stra identitatea ini]ial` de homo sapiens – ﬁlius Dei.

3. Andrei Ple[u, Jurnalul de la Tescani, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 2003, p. 103

12/1/09 7:59 PM

str`ini NUM~R SPECIAL

| Familie

Doi

46 |

|n primii cinci ani de c`snicie, jum`tate dintre noile cupluri c`s`torite sunt pândite de e[ec, spun statisticile. Aparen]a armoniei conjugale poate s` ascund`, uneori, realitatea unei \nstr`in`ri progresive. |ntrucât aceasta poate fi preludiul unei desp`r]iri, se impune un r`spuns imediat [i inteligent.

de Ion Buciuman

1. Mugur Cium`geanu, „|n cuplu... exist` singur`tate?“, www.e-sana.ro

ei doi arat` foarte bine, dac` \i judeci dup` aparen]e. Sunt \mpreun` de patru-cinci ani [i toate p`reau foarte bune la \nceput, dar ceea ce \i fr`m=nt` acum este \nstr`inarea ap`rut` \n ultima vreme \n rela]ia lor. Nimic nu mai este ca alt`dat`, iar realitatea pare s` nu se mai potriveasc` visului pe care [i l-au dorit \mplinit, dorin]ei ca \ntreaga lor via]` s` fie umplut` de frumos [i bine. Se uit` piezi[ unul la cel`lalt, ridicând neputincio[i din umeri. Nu-[i dau seama cum s-au r`cit a[a de mult unul fa]` de altul. A fost a[a de frumos cândva! Flori, zâmbete, amabilit`]i, planuri [i promisiuni, a[tept`ri [i speran]e, voiaj de nunt` ca-n pove[ti, zile de s`rb`toare [i, mai ales, seri romantice. Acum sunt

doar doi str`ini care locuiesc la aceea[i adres`. Poate c` dorm \n aceea[i camer` sau nici m`car atât. Cât de repede s-a pr`bu[it castelul lor de c`r]i, peste inimile \nc` nedumerite! Cei doi se confrunt` serios cu neputin]a de a se elibera singuri de sub povara singur`t`]ii [i a t`cerii. Oare avea dreptate Cehov când scria c` aceia care se tem de singur`tate ar trebui s` nu se c`s`toreasc`?

Era glaciar` a vie]ii de familie F`r` s`-[i dea seama, cei doi au intrat deja \n statistica celor care sunt pândi]i de divor]. |n ton cu statisticile aproape general acceptate, Mugur Cium`geanu afirma de curând \ntr-un articol1 c` „50% dintre cupluri se pare c` se despart \n primii cinci ani de c`s`torie“, deznod`mântul fiind asociat, \n unele cazuri, cu singur`tatea \n cuplu, considerat` de Cium`geanu „un fenomen foarte bizar“. Scriitorul columbian Gabriel García Márquez s-a dovedit a fi

Semnele Se emn mnel ele timp tti timpului imp mpul ulu uii

046-051 Doi straini la aceeasi adresa.indd 46

12/1/09 8:00 PM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 47

aceea[i adres` un vizionar de prim` mân` atunci când, dup` mai multe ezit`ri [i cùt`ri, [i-a intitulat romanul care avea s`-i aduc` premiul Nobel pentru Literatur`, Un veac de singur`tate. Este un roman despre solitudinea [i durerea trìte la ad`postul aparen]ei de str`lucire [i faim`. Cititorilor li se dezv`luie saga a [ase genera]ii ale familiei Buendia, fiind de fapt o alegorie a condi]iei umane. Aurelienii, una dintre ramurile familiei Buendia, dovedesc o nefireasc` \nclinare spre t`cere, spre izolare [i solitudine. Fluturele galben al retragerii [i introvertirii \[i fâlfâie aripile moi [i pline de pulberea misterului nu numai deasupra ora[ului legendar Macondo, din Columbia, [i a familiei seculare Buendia, mai ales deasupra ramurei Aurelienilor, ci zborul sù trist fream`t` aerul \ntregii lumi, de mai bine de o sut` de ani \ncoace. „Despre Un veac de singur`tate s-au scris tone de hârtie“ spunea Márquez, „dar nimeni nu a atins aspectul care m-a interesat cel mai mult atunci când am scos cartea, [i anume ideea c` singur`tatea este contrariul solidarit`]ii [i cred c` aceasta este esen]a c`r]ii“. Igor [i Ewa2, personajele brazilianului Paulo Coelho, sunt f`cu]i parc` unul pentru cel`lalt [i, totu[i, se trezesc arunca]i dintr-odat` \n dou` lumi diferite. |nstrìnarea dintre ei s-a n`scut \ncet [i pe nesim]ite, \ntr-o epoc` de plin avânt economic al propriei familii. B`rbatul se arunc` nebune[te \nainte, \ntr-o lupt`

046-051 Doi straini la aceeasi adresa.indd 47

aproape cosmic`, s`-[i recupereze iubirea. Urmeaz` un travaliu sumbru [i dureros al c`ut`rii dup` fericirea pierdut`. Drumul este pres`rat cu vie]i [i lumi distruse [i c`lcate \n picioare, dar \nving`torul tot nu-[i poate recupera visul de fericire \ntrerupt atât de abrupt [i necru]`tor. El r`mâne pentru totdeauna singur. „S` ﬁe singur`tatea plaga omenirii?“ se \ntreba Ines Possemayer3 \ntr-un articol plin de realit`]i [i previziuni pesimiste cu privire la impactul singur`t`]ii. |n 2010, \n Statele Unite, num`rul celor singuri aproape se va dubla,

„Sentimentul de singur`tate este un amestec de multe alte sim]`minte – dezori− entare, izolare, ner− vozitate, depresie [i epuizare – dar sen− timentul care le ali− menteaz` este anxi− etatea extrem`”.

comparativ cu situa]ia de acum 30 de ani. |n alte ]`ri, inciden]a fenomenului singur`t`]ii este de patru ori mai mare decât \n „]ara tuturor posibilit`]ilor“.

O durere submersibil` Durerea \nstr`in`rii \n familie este cu atât mai mare cu cât singur`tatea ascuns` \n c`min nu este accesibil` cercet`rilor sistematice [i, deci, greu de prins \n statistici. Se pare c` oamenii vorbesc mult mai u[or despre lipsurile lor materiale [i chiar despre dinamica vie]ii sexuale, decât s` admit` o p`trundere a ochilor indiscre]i \n lumea singur`t`]ii secrete de acas`. Glacia]ia conjugal` nu este vizibil` cu ochiul liber. Ea se na[te [i se dezvolt`

2. Paulo Coelho, |nving`torul este \ntotdeauna singur, Humanitas, 2009 3. Ines Possemeyer, „Singur`tate“, www. geomagazin. ro. Ines Possemeyer, din Germania, este câ[tig`toarea din 2009 a Premiului pentru Jurnalism al Parlamentului European, la sec]iunea pres` scris`.

Linda Berg−Cross

12/1/09 8:00 PM

48 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

|n 2010, \n Statele Unite, num`rul celor singuri aproape se va dubla, comparativ cu situa]ia de acum 30 de ani. |n alte ]`ri, inciden]a fenomenului singur`t`]ii este de patru ori mai mare decât \n „]ara tuturor posibilit`]ilor”.

Ghid de prevenire a singur`t`]ii \n familie \n tain`. De cele mai multe ori, nici cei direct implica]i nu sunt con[tien]i de r`ul care a \nceput s` road` r`d`cina bucuriei [i a frumuse]ilor de acas`.

Dinspre normalitate \nspre avarie Oricine poate ﬁ de acord c` nevoia de singur`tate este legitim` [i binef`c`toare. Au fost ridicate, de-a lungul timpului, adev`rate monumente \ntru prosl`virea singur`t`]ii. |n]elep]ii, monahii [i siha[trii s-au \ntrecut ridicând \n sl`vi valoarea moral` [i roadele solitudinii [i ale contempl`rii, dar atunci când aceast` retragere dep`[e[te cota de normalitate, cei din jur \ncep s` sufere, ca

o certificare – uneori destul de târzie – c` nu este bine ca omul s` fie singur. Semnalul de alarm` trebuie tras dac` \ntr-un cuplu activit`]ile \n doi devin tot mai pu]ine, iar timpul acordat comunic`rii [i interac]iunii se reduce tot mai mult, pe fondul tendin]ei de a acorda mai mult spa]iu proiectelor personale. Singur`tatea conjugal` este pe punctul de a se \nfiripa [i a lua sub st`pânire patrimoniul vie]ii de acas`. Nivelul sc`zut de intensitate a momentelor de intimitate poate fi un alt indiciu al evolu]iei st`rii de izolare [i \nstrìnare. Dac` exist` momente de confesiune, dr`g`l`[enie [i glume bune

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Organiza]i-v` via]a pentru a petrece cât mai mult timp \mpreun`. C`uta]i s` \ntre]ine]i un dialog de calitate. Povesti]i-v` \ntâmpl`rile [i activit`]ile de peste zi. Nu uita]i s` v` ar`ta]i prin cuvinte aprecierea pentru cel`lalt. Când unul este indispus, cel`lalt s` \ncerce s`-l \nveseleasc`. Programa]i-v` cât mai multe activit`]i \mpreun`. Face]i-v` surprize, cadouri [i aten]ii pline de semnifica]ie. Folosi]i orice pretext sau ocazie pentru atingerea fizic`. S`rb`tori]i evenimentele, folosindu-v` farmecul [i imagina]ia.

C`uta]i noi modalit`]i de a tr`i pl`cerea c` sunte]i \mpreun`.

Semnele timpului

046-051 Doi straini la aceeasi adresa.indd 48

12/1/09 8:03 PM

Familie |

\mpreun`, singur`tatea este pus` la respect, dar când asemenea manifest`ri devin din ce \n ce mai rare, este anticipat momentul unei necesare rea[ez`ri. |n timp ce partenerii caut` diverse explica]ii [i ra]ionamente savante pentru lipsa bucuriei [i a farmecului de a fi \mpreun`, fluxul acru al \nstrìn`rii se umfl` printre cuvinte. |n timp ce cuplul se str`duie[te s` g`seasc` [i s` enumere avantajele singur`t`]ii excesive, r`ceala ei rânced` \mbâcse[te tot mai mult aerul c`minului. Când so]ul [i so]ia privesc nostalgici la zilele bune de odinioar` este clar c` frumosul de atunci a fost deja pierdut. Este nevoie de o reac]ie preventiv`,

\nainte ca zilele bune s` devin` amintiri târzii [i fumegânde.

Riscurile meseriei [i chiar mai mult decât atât Exist` profesii care absorb o mare cantitate de timp [i energie, joburi unde termenele de predare ale proiectelor creeaz` o permanent` presiune psihic`. Nu este de mirare c` asemenea ocupa]ii sunt dintre cele mai bine pl`tite, dar sumele ob]inute suplimentar nu pot nici pe departe s` compenseze pierderile suferite pe linia rela]iilor de familie. Este proverbial` rata divor]urilor de pân` la 85% \n rândul familiilor de marinari sau

NUM~R S P E CIAL

| 49

ale [oferilor de curs` lung`. {i nici familiile celor care lucreaz` contra cronometru \n televiziune sau \n presa scris` nu o duc mai bine. Se \ntâmpl` ca timpul liber pe care \l are unul dintre so]i s` nu coincid` cu timpul liber al partenerului, astfel \ncât posibilitatea de a petrece timp \mpreun` se diminueaz` dramatic. Uneori, copiii [i locuin]a sunt singurele lucruri pe care le mai au \n comun cei doi. Practic, orice activitate sau ocupa]ie care absoarbe timp [i energie mai mult decât ar ﬁ normal afecteaz` relatiile conjugale, care sunt private de aten]ia [i resursele necesare. Apare o concuren]` neloial`, cu urm`ri grave privind calitatea pe termen lung a vie]ii de familie. Doi str`ini la aceea[i adres`

046-051 Doi straini la aceeasi adresa.indd 49

12/1/09 8:03 PM

50 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

Plictiseala, epuizarea, t`cerea: izvoare se− crete ale singur`t`]ii Plictiseala. Când trebuie s` \ndepline[ti zilnic acelea[i opera]ii de rutin` [i, mai ales, când \]i lipse[te imagina]ia de a face acela[i lucru altfel sau mai interesant, nu mai este mult pân` la pierderea interesului pentru propria ocupa]ie. Când demobilizarea se \ntâmpl` la locul de munc`, serviciul poate fi schimbat. Când rutina se instaleaz` \ns` \ntre cei patru pere]i de acas`, lucrurile \ncep s` se complice. Plictiseala tinde s` se transmit` de la un domeniu la altul [i, \n curând, nimic nu va mai stârni entuziasmul vital care face via]a s` merite a fi trìt`. Apatia urmeaz` pas cu pas plictiseala cronic`, sporind riscul de izolare [i refugiu \n singur`tate. Epuizarea. Consecin]a tragic` a ruperii rela]iilor cu cei din jur este aproape o certitudine atunci când resursele de care dispunem nu au posibilitatea s` se refac` \n mod convenabil, pentru c` nu ne acord`m timp suficient pentru odihn` [i recrea]ie. Ne descoperim dintr-odat` neputincio[i, incapabili de a face fa]` cerin]elor [i solicit`rilor, riscând s` abandon`m lupta cu noi \n[ine [i lupta legitim` pentru afirmare [i supravie]uire decent`. Oboseala cronic` nu numai c` ne afecteaz` s`n`tatea fizic` [i psihic`, dar contribuie la deteriorarea calit`]ii rela]iei de familie. Se acumuleaz` [i se dezvolt` nemul]umiri de ambele p`r]i, pân` la izbucnirea unei crize majore nemaifiind decât un singur pas. De multe ori, partenerii care ajung la divor] din cauza singur`t`]ii iau aceast` decizie pentru c`, \n urma unei introspec]ii [i analize

a st`rii de fapt, ajung la concluzia c` nu primesc atât cât au nevoie de la tovar`[ul de via]`. T`cerea. Cel mai grav aspect al singur`t`]ii \n cuplu este lipsa de comunicare – verbal` [i de orice alt fel. T`cerea este mai grea [i mai nociv` decât cearta. Atunci când ne exprim`m dezacordul

fa]` de opinia celuilalt \ntr-o manier` nepotrivit`, urm`rile sunt de obicei aspre [i dureroase. Totu[i aceasta este o op]iune mai bun`, pentru c` nu permite bulg`relui de ghea]` s` se formeze \n jurul celui taciturn. Când unul dintre parteneri tace, cel`lalt nu [tie cum ar trebui s`

Semnele timpului

046-051 Doi straini la aceeasi adresa.indd 50

12/1/09 8:05 PM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 51

va fi bine, este ve[nica dragoste care umple golurile din suflete, activând cele mai tainice resurse de care dispune fiin]a uman`. Suntem capabili s` trìm aceast` experien]` a bucuriei [i d`ruirii \ntr-o manier` la care nu ne-am gândit niciodat`, dar acest lucru nu este o pur` \ntâmplare sau un joc al destinului. Cât adev`r se reg`se[te \n versurile unui [lag`r vechi: „Iubirea se cere p`zit` cu zel/ Cu s`bii de-o]el/ De ea [i de el!“

Practic, orice activitate sau ocupa]ie care absoarbe timp [i energie mai mult decât ar fi normal afecteaz` rela]iile conjugale, care sunt private de aten]ia [i resursele necesare. Apare o concuren]` neloial`, cu urm`ri grave privind calitatea pe termen lung a vie]ii de familie.

reac]ioneze, nu \n]elege ce se a[teapt` de la el. P`rerea c` so]ul/so]ia trebuie s` [tie sau s` intuiasc` ce are de f`cut cel`lalt se dovede[te, de cele mai multe ori, prost inspirat`. Nu este nevoie decât de un dram de voin]` pentru a \ndep`rta demonul mut care \ncearc` s` posede vorba

atât de necesar` echilibrului [i comunic`rii autentice din familie.

Eterna iubire care vin− dec` [i restaureaz` Ceea ce aduce \mpreun` doi oameni diferi]i, unindu-i \n cele mai intime am`nunte ale vie]ii [i trezindu-le speran]a c` totul

Dragostea este ceea ce r`mâne dup` dispari]ia aurei de romantism [i de roman]` din \nceputul plin de prospe]ime al fiec`rui cuplu. Dragostea este aceea care poate ]ine pluta \ntreag` atunci când se abat furtunile reci [i aspre ale egoismului [i del`s`rii. Ea g`se[te cì [i resurse s` fac` pustiul s` \nfloreasc`, atunci când nimeni nu mai spera s` poat` vedea vreo ie[ire sau izb`vire. Iubirea adev`rat` nu se gânde[te la foloasele sau avantajele pe care le poate ob]ine de la cel`lalt, fiind mai degrab` dornic` s`-i fac` acestuia bine, f`r` s` cear` sau s` a[tepte ceva \n schimb. Desigur c` o asemenea filosofie de via]` poate fi distorsionat` prin abuz, dar are o mul]ime de [anse s` conduc` la o via]` de fericire \n doi. Chiar dac` se \ntâmpl` adeseori ca dragostea s` ajung` \n impas, nu trebuie s` r`mânem ancora]i \n p`rerea c` totul s-a sfâr[it. Dragostea este capabil` s` renasc` din propria-i cenu[`. Pentru aceasta este nevoie ca unul s` fac` un pas c`tre cel`lalt. Surpriza pa[ilor care r`spund din cealalt` parte poate ap`rea oricând, pentru c` „dragostea nu va pieri niciodat`“. Doi strìni la aceea[i adres`

046-051 Doi straini la aceeasi adresa.indd 51

12/1/09 8:05 PM

52 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

N I V E L I R U M U R D E TOAT |n prima parte a filmului Gladiator (2000), \mp`ratul roman Marcus Aurelius \l \ntreab` pe eroul principal, Maximus: „Ce pot face pentru cel mai mare general al Ro− mei?” R`spunsul a fost scurt: „Las`−m` s` merg ACAS~!”

amenilor le plac pove[tile [i mesajele lor. Legendele [i miturile antice, miile de istorisiri [i fabule transmise prin viu grai, precum [i \n scris, o dovedesc cu prisosin]`. Pove[tile \i unesc pe oameni, \i str=ng \n jurul sobei, le dau motive s`-[i petreac` timpul \mpreun`.

Totu[i, vremea pove[tilor la gura sobei a trecut. Odat` cu apari]ia celei de-a [aptea arte – cinematografia – cartea a fost \nlocuit` de film, devenit noul povestitor al omenirii. Filmul este un limbaj universal capabil s` pun` cap`t r`zboaielor [i s` aduc` pacea \ntre oameni, spunea David Wark Griffith, pionier al industriei filmului [i regizor celebru la \nceputul secolului al XX-lea. Este un vehicul cultural care conduce firul narativ \ntr-o direc]ie anume, spun=ndu-i spectatorului ce este valoros sau nu, ce este bine sau r`u, ce trebuie apreciat sau

Semnele timpului

052-057 Familia pe 35 mm.indd 52

12/1/09 11:20 PM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 53

D O O W Y L L O H A L DE de Florin Bic` dispre]uit. Este general acceptat faptul c` produc]iile cinematografice au puterea de a influen]a valorile, \nt`rindu-le sau subminându-le autoritatea. Prin film opinia public` a fost informat`, format` sau manipulat`, prin film s-au lansat mode vestimentare, s-au sugerat moduri de asumare a rolurilor sociale [i s-au indus atitudini. Genera]ii \ntregi de cinefili au \nv`]at din filme despre curte-nie, despre via]a de familie [i despre formele de rezolvare a problemelor casnice, personajele harismatice de pe ecran devenind modele pentru spectatorii pasivi.

052-057 Familia pe 35 mm.indd 53

Familia – \n alb [i negru Ar putea p`rea surprinz`tor, dar \n zorii industriei cinematografice se credea c` filmul \i poate corupe pe copii, ace[tia neavând permisiunea de a intra \n cinematografe. Adul]ii [i autorit`]ile descurajau vizionarea filmelor de c`tre cei mici. Cu timpul, situa]ia s-a schimbat. Când, \n perioada postbelic`, televizorul a ap`rut \n tot mai multe sufragerii ale familiilor americane, suprema]ia filmului de cinematograf a fost amenin]at` serios de noul rival – televiziu-

nea. Provocat s` g`seasc` solu]ii care s`-i readuc` pe oameni \napoi la cinema, Hollywoodul a descoperit destul de repede c` sexul [i toate subiectele considerate tabu la vremea aceea se vindeau bine. Casele de produc]ie de film respectau din ce \n ce mai pu]in normele Codului Hays, care supraveghease timp de trei decade forma [i con]inutul produc]iilor cinematografice. Filmul Baby Doll (1956) a reprezentat un moment de cotitur`. Bazat pe un scenariu adaptat dup` o pies` a lui Tennesse Williams, filmul explora teme precum: dec`derea moral`, seduc]ia, instinctul

12/1/09 8:07 PM

54 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

sexual, erotismul infantil [i dec`derea spiritului uman. Lansarea filmului a stârnit controverse aprige \ntr-o societate american` care nu era \nc` preg`tit` pentru „dezm`]ul“ [i „decaden]a“ de pe ecran. Cardinalul Spellman, din New York, atr`gea aten]ia asupra influen]ei corup`toare a filmului, \n timp ce publica]ia Time Magazine \l aprecia drept „cel mai murdar film“ realizat pân` la data respectiv`. Faptul c` Baby Doll a fost condamnat de organiza]ia catolic` Liga Decen]ei nu a avut alt rezultat decât faptul c` a stârnit [i mai mult curiozitatea publicului, care s-a \nghesuit \n s`lile de cinema. Fructul interzis tenteaz` \ntotdeauna. |n ciuda acestui fapt, la jum`tatea secolului trecut, cele mai multe dintre filmele realizate la Hollywood prezentau o imagine tradi]ional` a familiei, \n care valorile de baz` erau fidelitatea, respectul reciproc, puterea de a dep`[i obstacolele [i de a r`mâne \mpreun`. Subiecte precum infidelitatea conjugal` sau divor]ul erau mai pu]in prezentate pe marile ecrane, semn al concep]iei c` mariajul merit` s` fie salvat indiferent de problemele cu care s-ar putea confrunta un cuplu. Cu prilejul celei de-a patra edi]ii a Congresului Interna]ional al Familiilor, desf`[urat la Var[ovia \n 2007, Don Feder, jurnalist [i autor al c`r]ii A Jewish Conservative Looks at Pagan America, era de p`rere c` filosofia hollywoodian` actual` este \ntr-un contrast evident cu valorile pe care Hollywoodul le-a promovat \n prima jum`tate a secolului al XX-lea. „Dup` cum pot s` m`rturiseasc` fanii vechilor filme“, spunea Feder, „\n anii ’30 [i ’40, Hollywoodul era \n favoarea familiei. Trata

p`rin]ii cu respect, considera problema sexului la modul cel mai serios, sus]inea credin]a [i, \n general, promova acele valori care sus]ineau coeziunea social`“. Portretul tat`lui era acela al omului \n]elept, care [tie \ntotdeauna s` dea sfatul potrivit, \n timp ce femeia era prezentat` de obicei ca o casnic` devotat` rolurilor de so]ie [i mam`. Aceast` imagine a familiei se reg`sea \n seriale precum Father Knows Best, Leave It to the Beaver [i I Love Lucy. „|n anii ’50, [filmele] ne-au spus cum s` ne \mbr`c`m pentru o plimbare sau pentru o [edin]`, cât de departe s` mergem la prima \ntâlnire, ce s` credem despre mar]ieni sau, mai aproape de cas`, despre evrei, oameni de culoare [i homosexuali. Le-au \nv`]at pe fete dac` s` se c`s`toreasc` sau s` aib` o carier`, pe bìe]i dac` s` caute munca sau pl`cerea. Ne-au \nv`]at ce este corect [i ce este gre[it, ce este bine [i ce este rù; ne-au definit problemele [i ne-au sugerat solu]ii“, scria Peter Biskind, fost redactor al revistei Premiere [i autorul mai multor c`r]i despre lumea hollywoodian`. |n lumea de celuloid exista o dualitate bine determinat`: binele \nvingea \ntotdeauna rùl, iar personajele negative \[i primeau pedeapsa. Familia era prezentat` \n alb [i negru, existând o distinc]ie clar` \ntre bine [i rù. Apoi, a ap`rut filmul „color“...

Femeia puternic`, b`rbatul sensibil Filmul a reﬂectat \ntotdeauna preocup`rile [i tendin]ele socioculturale. Odat` cu accentele feministe tot mai puternice din anii ’70-’80, ideea egalit`]ii dintre b`rbat [i femeie a fost preluat` de scenari[tii hollywoodieni

[i exploatat` atât \n sensul promov`rii feminismului, cât [i pentru identificarea consecin]elor negative ale masculiniz`rii sexului feminin. Spre deosebire de cinematografia primelor decenii, \n care imaginea femeii era aceea de so]ie care se sacrific` pentru binele familiei, spre sfâr[itul secolului trecut filmul ne-a confruntat tot mai des cu modelul femeii care se sacrific` pentru \mplinirea personal`. Filmul Baby Boom (1987) eviden]ia criza femeii aflate \n situa]ia de a alege \ntre familie [i carier`, pentru c` nu le putea avea pe amândou`. |n Mr. Mom (1983), Caroline Butler – personajul principal – este femeia nevoit` s`-[i caute un loc de munc` dup` ce so]ul a devenit [omer. Pe m`sur` ce se desf`[oar` ac]iunea,

Semnele timpului

052-057 Familia pe 35 mm.indd 54

12/1/09 8:08 PM

Familie |

sensibil`, emo]ional`, a personajului masculin, de exemplu filmele \n care ta]ii \[i asumau rolul de „mam`“ (Kramer vs. Kramer – 1979 [i Mrs. Doubtfire – 1993) cu mai mult` sau mai pu]in` pricepere. |n opinia criticilor, Kindergaten Cop (1990) a fost punctul de cotitur` al parcursului dinspre imaginea b`rbatului feroce, a anilor ’80, spre o personalitate b`rb`teasc` mai delicat`, „pachetul de mu[chi“ Schwarzenegger interpretând rolul poli]istului dur constrâns de \mprejur`ri s` lucreze \ntr-o gr`dini]`. Filmul urm`rea evolu]ia personajului ursuz care \nva]` s` fie afectuos cu copiii. B`rbatul nepriceput [i iresponsabil poate s` se schimbe \n mod pozitiv – este lec]ia predat` \n multe dintre produc]iile hollywoodiene.

NUM~R S P E CIAL

| 55

posibile solu]ii adecvate. Sexualizarea exacerbat` a filmelor [i prezentarea sexului drept cel mai important element al unei rela]ii pot l`sa, cel pu]in publicului tân`r [i lipsit de experien]`, impresia c` rela]ia de c`s`torie este „de mod` veche“. „Dragostea nu are nicio leg`tur` cu o simpl` bucat` de hârtie“ este refrenul tot mai popular. The 40 Years Old Virgin, lansat pe marile ecrane \n 2005, transmite ideea c` o persoan` care nu a \ntre]inut rela]ii intime este un fel de ciud`]enie a naturii. S` ne mai mire precocitatea cu care adolescen]ii \[i \ncep via]a sexual`? Promovarea individualismului, prezentarea valorilor cre[tine din perspectiva ridicolului, filosofia de tip „Carpe diem!“, ideea c` „bìe]ii rì pot s` fug` cu banii [i s` trìasc` ferici]i“ – sunt doar

„Dup` cum pot s` m`rturiseasc` fanii vechilor filme”, \n anii ’30 [i ’40, Hollywoodul era \n favoarea familiei. Trata p`rin]ii cu respect, considera problema sexului la modul cel mai serios, sus]inea credin]a [i, \n general, promova acele valori care sus]ineau coeziunea social`”.

spectatorul \n]elege c`, de[i se descurc` foarte bine \n rolul de angajat, Caroline este nefericit`, tânjind s`-[i Don Feder reia pozi]ia de mam` care st` acas` [i are grij` de fa- Daruri din sacul lui milie. |n 2000, ap`rea pe ecrane „Mo[ Hollywood” Erin Brockovich, mama divorUzina hollywoodian` de visuri ]at` care se lupt` cu sistemul [i care are totodat` grij` de copii, produce pe band` rulant`. Mai reu[ind s` le \mbine pe amân- mult ca oricând, sunt expuse pe dou` cu succes, pentru c` este o ecran familii schizoide, afectate femeie puternic`. Personajul G. I. de probleme, p`rin]i divor]a]i, Jane (1997) reprezint` deja o ex- adolescen]i rebeli. De la p`rin]i trem` – femeia care se antreneaz` incapabili s` \n]eleag` problemecot la cot cu b`rba]ii din trupele le celor tineri [i s`-i ajute, pân` U.S. Navy, demonstrând c` poate la p`rin]i sau so]i violen]i, care dep`[i diﬁcult`]ile cu b`rb`]ie. abuzeaz` de membrii familiei, S-a conturat treptat [i o imagisunt explorate prea multe dintre ne nou` a b`rbatului. |n uneaspectele negative ale vie]ii [i, le cazuri, s-a exploatat latura adeseori, f`r` a ﬁ sugerate m`car

câteva dintre componentele mesajului hollywoodian. Imaginea pe care spectatorii [i-o formeaz` despre familie este nerealist`. Un tat` ratat, o mam` nevrotic`, un frate care se adap` din filosofia nitzschenian`, un unchi homosexual care cocheteaz` cu ideea sinuciderii [i un bunic dependent de medicamente – aceasta este familia din Little Miss Sunshine (2006). Cu cât ne apropiem mai mult de prezent, cu atât lista produc]iilor cinematografice ne ofer` mai multe exemple de familii ciudate, ie[ite din tiparele

FAMILIA PE FILM DE 35 mm − Toate drumurile vin de la Hollywood

052-057 Familia pe 35 mm.indd 55

11/30/09 1:46 AM

56 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

normalit`]ii [i ale bunului-sim]. Este greu de apreciat cât din ceea ce vede spectatorul pe ecran devine parte din gândirea lui. |n orice caz, destul.

Psihoterapia prin film De[i vocile conservatoare pornesc de la premisa c` filmele sunt rele \n sine, realitatea dovede[te c` exist` situa]ii \n care filmul \[i g`se[te utilit`]i neb`nuite. Mai pu]in practicat` \n România, psihoterapia prin film este o form` de consiliere la care speciali[tii apeleaz` cu succes dincolo de Ocean. Pacien]ilor le este recomandat` vizionarea anumitor filme, \n func]ie de problemele cu care se confrunt`, vizionarea fiind urmat` de discu]ii. Terapeu]ii

ca pacien]ii s` adopte comportamente noi, dezirabile. Procesele cognitive le spun pacien]ilor ce ar trebui s` fac`, iar procesele afective \i motiveaz` s` mearg` mai departe \n acest sens“1. Este o ilustra]ie util` povestea biblic` a regelui David, care a comis adulter cu so]ia unuia

Hesley aminte[te, de asemenea, cazul unui cuplu cu probleme \n domeniul vie]ii intime. |n urma vizion`rii ﬁlmului The Bridges of Madison County, so]ia a recunoscut c` \n realitate nu \i iertase so]ului o aventur` extraconjugal` din tinere]e [i c`, f`r` s`-[i dea seama, \n to]i acei ani \ncercase s` \i pedepseasc` tr`darea prin re]inerea de la rela]ii intime. Odat` identiﬁcat` cauza, consilierul a [tiut \n ce direc]ie s` \[i \ndrepte eforturile.

The 40 Years Old Virgin, lansat pe marile ecrane \n 2005, transmitea ideea c` o persoan` care nu a \ntre]inut rela]ii intime este un fel de ciud`]enie a naturii. S` ne mai mire pre− cocitatea v=rstei la care adolescen]ii \[i \ncep via]a sexual`?

1. John W. Hesley, Jan G. Hesley, Rent Two Films and Let’s Talk in the Morning. Using Popular Movies in Psychoteraphy, John Wiley & Sons, 2002, p. 10 2. John Dart, „Reel Faith. Can Hollywood Teach and Inspire?“, Christian Century, 22 martie 2003, p. 9

folosesc filmele care \i sugereaz` pacientului solu]ii sau care \i arat` poten]ialele consecin]e negative \n cazul nesolu]ion`rii unei probleme. Urm`rind evolu]ia de pe ecran a personajului care \i seam`n`, pacientul discut` cu sine \nsu[i, reflecteaz` asupra a ceea ce se \ntâmpl` \n propria via]`. John [i Jan Hesley, speciali[ti \n psihoterapia prin film, apreciau c` „filmele sunt metafore care pot fi utilizate \n terapie \ntr-un mod similar celui \n care sunt folosite pove[tile, miturile, glumele, fabulele [i nara]iunile terapeutice. Filmele se adreseaz` domeniului afectiv [i se adaug` impactului proceselor cognitive. |ntrucât electrizeaz` sentimentele, filmele sporesc probabilitatea

dintre solda]ii sì, conspirând apoi la uciderea acestuia. Trimis de Dumnezeu s`-l mustre pe rege, profetul Natan nu s-a gr`bit s` prezinte \nvinuiri, ci i-a spus lui David o poveste care, aparent, nu avea nicio leg`tur` cu fapta regelui. Dup` ce David a ascultat povestea [i a dat verdictul, profetul i-a ar`tat leg`tura dintre poveste [i realitate, regele fiind adus \n situa]ia de a-[i recunoa[te vinov`]ia. „Am fost capabil s` m` identific cu un personaj [din film] [i s` m` gândesc la alegerile pe care le pot face, alegeri \n privin]a c`rora eram blocat inainte de vizionarea filmului“2, scria David Roads, profesor de Noul Testament la {coala de Teologie Luteran` din Chicago.

Aten]ie! Motor! Ne plac pove[tile, iar Hollywoodul [tie bine cum s` le dramatizeze. Totu[i, nu ar trebui pierdut din vedere c` Hollywoodul este \n primul rând o industrie care urm`re[te audien]a [i profitul. |n spatele acestei industrii stau campanii promo]ionale desf`[urate prin publica]ii de profil, site-uri, c`r]i, juc`rii, postere [i alte accesorii care aduc personajele de film mai aproape de consumatori. Suzette Valle, inclus` de compania Time Warner \n topul celor mai bune 50 de mame din San Diego, a devenit cunoscut` gra]ie blogului Mamarazzi Knows Best, unde public` materiale [i analize despre filme. |n opinia sa, efortul sus]inut al Hollywoodului de

Semnele timpului

052-057 Familia pe 35 mm.indd 56

12/1/09 8:09 PM

Familie |

a intra \n via]a omului, de a-i invada spa]iul intim, trebuie s`-i responsabilizeze pe p`rin]i. Copiii au nevoie de \ndrumare [i supraveghere pentru c` sunt mai vulnerabili [i mai dispu[i decât adul]ii s` preia modele identitare din lumea filmului. De cele mai multe ori, filmul abordeaz` situa]iile anormale, excep]iile de la regul`. Audien]a se câ[tig` prin prezentarea unor situa]ii atipice, care nu reflect` via]a celor mai mul]i dintre noi. Dincolo de replicile spumoase, de cadrele reu[ite [i de interpret`rile de Oscar, exist` un mecanism uria[ care are putere s` ne influen]eze modul de gândire [i ac]iunile. Pasivitatea \n fa]a magiei de pe ecran [i preluarea f`r` discern`mânt a mesajelor

052-057 Familia pe 35 mm.indd 57

transmise ar putea s` ne conduc` la concep]ii care nu ne definesc [i la solutii care nu ne vor face mai ferici]i. Filmul are puterea unui mit, creând cadrul potrivit pentru ca spectatorii s` experimenteze [i s` descopere sensuri noi ale existen]ei – spunea Joseph Campbell, specialist \n mitologie [i autorul c`r]ii The Power of Myth. Selec]ia filmelor de vizionat ar trebui s` fie \ns` drastic`, multe dintre produc]iile hollywoodiene promovând libertinismul sexual,

NUM~R S P E CIAL

| 57

nihilismul [i o pseudo etic`, opus` valorilor autentice (ale familiei [i nu numai). |n ﬁlm, totul se desf`[oar` dup` scenariul scris de al]ii. |n via]a de dincoace de marele ecran, scenariul ni-l scriem singuri. Aten]ie! Motor!

11/30/09 1:46 AM

58 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

(Consum

Semnele timpului

058-065 Familia si consumerismul.indd 58

11/30/09 1:48 AM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 59

e)risti , [i c창[tigi? de M`d`lin Av Avramescu mesc

058-065 Familia si consumerismul.indd 59

12/2/09 9:54 PM

60 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

„Când \]i plac dou` tricouri [i nu [tii pe care s`−l cumperi, cump`r`−le pe amândou`!” – este o replic` din romanul postmodernist White Noise, scris de Don DeLillo. Acest mod de gândire surprinde foarte bine unul din− tre aspectele esen]iale ale consumerismului: mai mult \nseamn` mai bine.

1. Termenul provine din limba englez` [i a fost preluat ca atare \n limba român`, de[i unii lingvi[ti pledeaz` pentru forma consumism. Pe parcursul acestui articol, vom folosi varianta consumerism.

a sfâr[itul primului deceniu al acestui secol, consumul este creditat ca panaceu pentru societate, pe când el nu reprezint` de fapt nimic mai mult decât un paliativ. Consumerismul1 a devenit deja un stil de via]`, \n care se consider` c` fericirea const` \n acumularea de bunuri materiale [i, \n general, \ntr-un consum sporit. Frenezia consumerist` a \nceput s` ia amploare la sfâr[itul anilor ’20, când a fost lansat` „evanghelia consumului“, conform c`reia oamenii pot [i trebuie s` ﬁe convin[i c` oricât de mult ar avea, tot nu le este de ajuns. Pe bazele acestei „evanghelii“, Charles Kettering (foto), director al General Motors Research, a scris \n 1929 articolul intitulat: „Keep the Consumer Dissatisﬁed“, \n care \[i prezenta ingenioasa strategie de a crea noi nevoi umane care s` \nlocuiasc` nevoile umane de baz` deja \mplinite. Consumatorii trebuie men]inu]i \ntr-o permanent` stare de insatisfac]ie, acesta era mesajul central al articolului.

Consumul – vectori [i temple Don DeLillo aduce \n discu]ie o sintagm` interesant` [i integratoare: „religia supermarketului“.

Aceasta se bazeaz` pe câ]iva piloni care alimenteaz` dorin]a de consum [i \i ofer` cadrul necesar manifest`rii. Publicitatea. |n 1929, Committee on Recent Economic Changes (SUA) eviden]ia rolul deosebit de important al publicit`]ii \n crearea nevoilor artiﬁciale. Publicitatea are rolul de a stârni \n consumator nevoia de a consuma din ce \n ce mai mult. El este \mpins a[adar s` ]in` pasul cu ultimele apari]ii de pe pia]a produselor care \l intereseaz` – produse electronice, tehnic` de calcul, produse de \ngrijire personal`, \mbr`c`minte, produse de lux etc. Adesea, panourile publicitare \nf`]i[eaz` familii fericite care tocmai ies de la cump`r`turi cu achizi]ii impresionante, iar aceste stereotipuri ac]ioneaz` asupra familiilor cu un deosebit impact de natur` manipulativ`. Strategiile de marketing asalteaz` [i ele familiile cu oferte atr`g`toare: promo]iile din perioada Cr`ciunului, solduri, maratoane de shopping, tombole, vouchere, astfel \ncât clien]ii s` capete convingerea c`, acceptând oportunitatea, vor ie[i \n avantaj. |n aceea[i categorie intr` [i creditele facile, care pân` nu demult puteau ﬁ ob]inute de la foarte multe b`nci, dornice s` atrag` clien]i. Aici trebuie men]ionate [i ofertele sau contractele

Semnele timpului

058-065 Familia si consumerismul.indd 60

11/30/09 1:48 AM

Familie |

am`gitoare, cu clauze neevidente sau ascunse. Mallurile, special create pentru a stimula consumul, sunt, \ntr-o perspectiv` suprarealist`, adev`rate temple \n care oamenii se \nchin` Zeului Consum. Mersul la cump`r`turi creeaz` de cele mai multe ori o rutin` s`pt`mânal`, supermarketurile [i shoppingul tinzând s` \nlocuiasc` tabieturile socio-religioase ale indivizilor. Fast−foodurile, de[i aparent discreditate de campaniile pentru o hran` s`n`toas`, continu` prin politici abile de marketing s` joace un rol important \n dezvoltarea consumerismului.

Substraturile psihologice Consumul este o form` agresiv` de competi]ie social` [i, din acest motiv, \n momentul \n care „presteaz`“, cump`r`torul devine beneficiarul unui fals sentiment de siguran]`, precum [i al unei a[azise st`ri de bine. Pentru consumeri[ti, cump`r`turile ac]ioneaz` ca un remediu Socrate rapid contra anxiet`]ii [i presiunilor vie]ii, producând o stimulare fizic`, dar [i una mental`. Profesorul britanic de sociologie Mike Featherstone consider` c` esen]a consumerismului rezid` \n convingerea c`, prin consum, i se ofer` consumatorului un fel de autoritate asupra vie]ii de zi cu zi. De aici nu mai este decât un pas pân` la a decide achizi]ii care au drept scop resuscitarea imaginii de sine deficitare. Imaginea de sine a consumeri[tilor „pursânge“ este determinat` de ceea ce poart`, de ma[ina pe care o conduc [i de locurile \n

NUM~R S P E CIAL

| 61

care \[i cheltuie banii. Consumeri[tii devin sclavi ai insatisfac]iei, ai timpului [i ai banilor. Ironic este faptul c` un consumator \nr`it ajunge s` ob]in` mai mult` \mplinire datorit` actului cheltuirii decât datorit` obiectelor achizi]ionate.

Impactul consumerismului asupra familiei Efectele nocive ale consumerismului augmenteaz` celelalte probleme care greveaz` via]a de familie. Mul]i dintre anali[tii fenomenului consumerist consider` c` familia este ast`zi structurat` pe tipologia consumului. Orarul prelungit de munc` determin` scurtarea timpului petrecut \n familie, iar masa de sear`, cândva un timp sacru al familiei, un timp al conversa]iei [i companiei, aproape c` a disp`rut din peisajul familiei moderne, absorbit` de dezideratele consumului.

„Câte lucruri de care eu nu am nevoie exist`!” |n actul consumului, se creeaz` o interdependen]`, o inﬂuen]are reciproc` \ntre p`rin]i [i copii. Cei din urm` sunt dependen]i de resursele ﬁnanciare ale p`rin]ilor, iar p`rin]ii sunt cei care aprob` sau seteaz` nivelul apetitului de consum al copiilor lor. Psihologii arat` c` este posibil ca tat`l care duce familia la cump`r`turi s` experimenteze un

(Consume)ri[ti [i câ[tigi?

058-065 Familia si consumerismul.indd 61

12/1/09 8:11 PM

62 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

ccùtau satisfac]ia spiritual` \n eexaltarea provocat` de consum. C Consumerismul este alimentat de eegoism, iar goana nebun` impus` ■ }ine]i cont de zicala: „Ce face omul face [i maimu]a“ – cu referire la capacitatea copiilor de a prelua modelele comportamentale pe care le observ`. d de un asemenea stil de via]` nu ■ Varia]i activit`]ile copiilor. m mai las` timp introspec]iei, via]a ■ Discuta]i cu copiii despre materialism. s spiritual` fiind tot mai neglijat`. ■ Face]i schimb de experien]` cu al]i p`rin]i. P Pentru un consumerist, Dumnezeu ■ |ncerca]i s` determina]i schimb`ri la nivelul [colii. aajunge, la nivel mental, echivalenttul unui accesoriu. Juliet Schor, de sentiment al rolului sù important, aceasta \n cazul la Boston College, observa bine conexiunile atunci \n care familia este (\nc`) biparental`. Mersul la când afirma \ntr-una dintre lucr`rile sale c` noi cump`r`turi ofer` sentimentul de familie, \n„cheltuim mai mult decât ne d`m seama, ne trucât este vorba despre o ac]iune care poate fi \ndator`m mai mult decât am admite [i ignor`m realizat` \n comun. Aten]ia este \ns` captat` de multe dintre conflictele morale conexe achizi]iilor cump`r`turile propriu-zise, interac]iunea \ntre noastre“. membrii familiei fiind secundar` [i utilitar`. Solu]ii dinspre biseric` Angrenate \n ruleta consumului [i mânate de dorin]a de a primi din ce \n ce mai mult pe termen |ntr-un articol din Houston Catholic Worker, puscurt [i foarte scurt, multe familii s-au dezmeticit blicat \n ianuarie 2001, preotul catolic Timothy V. prea târziu, când erau deja prizoniere ale unor creVaverek propunea o suit` de trei remedii spirituale dite sufocante. Nu pu]ine dintre aceste familii s-au pentru familia cre[tin`, ca r`spuns la amenin]`rile destr`mat, iar pe fondul cheltuielilor nes`buite consumerismului: o via]` de pocìn]`, respectarea este prezent chiar fenomenul extrem al suicidului Sabatului [i oferirea zecimii. Suficient de interedin cauze financiare. sant, preotul m`rturisea c` aceste trei remedii au O aten]ie deosebit` trebuie acordat` modului fost aplicate cu succes \n parohia sa. \n care copiii [i tinerii recepteaz` efectele consuPrin via]` de pocìn]`, Vaverek \n]elegea externamerismului. Tim Kasser, \n cartea sa The High lizarea (manifestarea) credin]ei, prin posturi [i fapte Price of Materialism, arat` c`, \ncepând de la de bun`tate, ca o contrapondere a pornirilor consumeriste egoiste, care au suprimat „odihna, bucuria [i rug`ciunea“. Totu[i, preotul era con[tient c` „a-L adùga pe Dumnezeu [i rug`ciunea \n panteonul activit`]ilor consumeriste nu este suficient pentru a restaura jum`tatea anilor ’60, peste 200.000 de elevi \nscri[i pietatea autentic`“. \n primul an de colegiu au fost intervieva]i de echipa |n ceea ce prive[te valoarea curativ` a respect`rii cercet`torului Alexander Astin, cu privire la valorile zilei de Sabat, parohul catolic promitea beneficiile pe care le consider` importante \n via]`. Dup` 30 unui timp special dedicat lui Dumnezeu [i celor de ani de la debutul studiului, procentul studen]idragi; un timp al odihnei, departe de munc` [i de lor care bifau \ntre idealurile lor de viitor op]iunea cump`r`turi, „departe de lumea dezl`n]uit`“. Mai „dezvoltarea unei filosofii s`n`toase de via]`“ sc`zuse mult decât atât, autorul catolic propunea ca \ntreade la 80% la 40%. |n schimb, dorin]a dup` bun`stare ga s`pt`mân` s` fie reorganizat` \n jurul Sabatului. financiar` crescuse spectaculos: de la 40% la 70%. Practicarea d`ruirii celei de-a zecea p`r]i din Implica]iile spirituale venituri, a treia dintre solu]iile lui Vaverek, a fost Chiar din 1955, economistul Victor Lebow declaprezentat`, de asemenea, ca un exerci]iu spiritual [i ra c` procesul cump`r`rii [i folosirii obiectelor s-a o piedic` \mpotriva impulsurilor consumeriste, ofetransformat \ntr-un ritual, \ntrucât consumeri[tii rindu-I lui Dumnezeu ceea ce este, de fapt, al Sù.

Sfaturi pentru p`rin]i (Tim Kasser: The High Price of Materialism)

Preotul catolic Timothy V. Vaverek propunea o suit` de trei remedii spirituale pentru familia cre[tin`, ca r`spuns la amenin]`rile consumerismului: o via]` de poc`in]`, respectarea Sabatului [i oferirea zecimii.

Semnele timpului

058-065 Familia si consumerismul.indd 62

12/1/09 8:11 PM

058-065 Familia si consumerismul.indd 63

11/30/09 1:48 AM

64 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

Solu]iile lui Vavereck sunt neobi[nuite pentru c` provin dintr-o arie care transcende concretul domeniului economico-ﬁnanciar. Dar, dup` cum spunea duhovnicul, solu]iile au fost probate [i au dat rezultate. Cum a fost posibil? Practic, propunerile lui Vavereck au avut \n vedere cauzele profunde ale fenomenului, acordând credit unor m`suri simple. For]a [i vigoarea de care avea nevoie demersul duhovnicului s-au n`scut din \ntoarcerea la valorile biblice autentice.

Cazul Kellogg’s |n num`rul din mai-iunie 2008 al revistei Orion, Jeffrey Kaplan a publicat un articol relevant cu privire la consumerism, \n care, printre altele, a analizat un caz ana istoric isto de combatere a consuba merismului. |n me 1930, 19 compania Kellogg’s (din K Battle Creek, Ba Michigan), recuM noscut` pentru no cerealele pe ce care le produce, c a efectuat o mi[care stratem gic`. Cei 1.500 g de d angaja]i ai companiei au c fost f anun]a]i c` c programul de lucru va fi redus de la opt ore la l [ase, urmând â ca activitatea s` se desf`[oare \n patru schimburi pe zi, \n loc de trei. Prin aceast` mutare, compania a reu[it s` protejeze locurile de munc`, \n condi]iile \n care SUA se confruntau cu Marea Depresiune. Rezultatele au fost peste a[tept`ri, lucr`torii fiind mai eficien]i \n turele de câte [ase ore. Eficien]a a crescut [i prin eliminarea pauzei de mas`, care nu a mai fost necesar` \n aceste condi]ii. La data respectiv`, revistele Forbes [i BussinessWeek au avut numai cuvinte elogioase la adresa succesului \nregistrat de Kellogg’s. Nu \n ultimul rând, familiile angaja]ilor au avut de beneficiat de pe urma acestei ini]iative. Pe lâng` faptul c` oamenii [i-au p`strat locul de munc`, timpul petrecut \n familie a devenit mai generos. Analizele ulterioare au Semnele timpului

058-065 Familia si consumerismul.indd 64

11/30/09 1:48 AM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 65

relevat c`, \n acea comunitate, calitatea vie]ii a crescut, b`rba]ii s-au putut ocupa mai pe \ndelete de gr`din`rit, iar femeile au avut posibilitatea de a se dedica activit`]ilor casnice. Comunicarea familial` a cunoscut [i ea o v`dit` \mbun`t`]ire, via]a social` a \nﬂorit [i comunitatea local` a prosperat \n mod evident. De[i câ[tigau mai pu]in, oamenii erau mai ferici]i.

Anticonsumerism ideologic [i practic James E. Burroughs, profesor la McIntire School of Commerce, din cadrul Universit`]ii din Virginia, este de p`rere c` „lucrurile materiale nu sunt bune sau rele. Rolul [i valoarea ce li se acord` sunt cele care determin` dac` lucrurile sunt bune sau rele. Important este s` g`se[ti un echilibru: s` apreciezi ceea ce de]ii, dar nu pe socoteala valorilor cu adev`rat importante – familia, comunitatea [i spiritualitatea“. |n 1967, dr. Martin Luther King atr`gea aten]ia asupra pericolelor consumerismului, subliniind necesitatea demar`rii unei deplas`ri ideologice dinspre societatea centrat` pe lucruri c`tre societatea orientat` pe persoane. |n cadrul mi[c`rii anticonsumeriste se distinge istoricul german Oswald Spengler, \n opinia c`ruia „via]a din America este exclusiv economic` prin structura sa [i este lipsit` de profunzime“. Ceea ce este \ncurajator este faptul c` anticonsumerismul câ[tig` din ce \n ce mai mul]i adep]i, de[i procesul este destul de lent. Printre obiectivele acestui curent se afl` protejarea planetei de efectele consumului exacerbat [i cre[terea calit`]ii vie]ii, prin recursul la simplitate. Mai \ntâi de toate, este nevoie ca familiile s`-[i redefineasc` ideea de „nevoie“. De multe ori suntem dependen]i de ceea ce ne dorim. Trebuie s` ne dezvolt`m capacitatea de a distinge clar \ntre ce este dorit [i ce este necesar. Sunt importante disciplinarea apetitului [i renun]area la cardurile de credit. |n acest context, foarte util` se va dovedi lista de a[teptare cu obiectele ce urmeaz` s` fie achizi]ionate. Pentru un cre[tin care se confrunt` cu atacul consumerismului, sfatul Sfântului Apostol Pavel din Evrei 13:5 constituie un sfat deosebit de pre]ios [i actual: „Mul]umi]i-v` cu ce ave]i!“ Planificarea financiar` familial` pe termen scurt, mediu [i lung este o alt` nevoie imperioas` \n lupta eficient` \mpotriva domina]iei consumerismului. {i, \n final, cei 3R foarte bine cunoscu]i: Redu! Reutilizeaz`! Recicleaz`! (Consume)ri[ti [i câ[tigi?

058-065 Familia si consumerismul.indd 65

11/30/09 1:48 AM

66 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

Semnele timpului

066-071 Dragoste cu nabatai.indd 66

11/30/09 1:49 AM

Familie |

Dragoste cu

O mic` b`taie „oferit`” ocazional de so], o „apostro− fare” din partea so]iei c=nd b`rbatul vine beat acas`, corec]ii aplicate copilului ca s` nu−[i ia nasul la purtare sunt c=teva dintre comportamentele abuzive, acceptate tacit de societatea rom=neasc`. Patru din zece rom=ni cred c` violen]a fizic` \n familie nu este un act foarte grav, iar 80% dintre victime nu au apelat nicio− dat` la institu]ii specializate.

066-071 Dragoste cu nabatai.indd 67

um`rul cazurilor de violen]` domestic` \nregistrate \n Rom=nia \n perioada 20042009 (primul semestru) a fost de 53.720, dintre care 723 au cauzat decese, conform Agen]iei Na]ionale pentru Protec]ia Familiei1. |n primele patru luni ale anului 2009, au fost \nregistrate 46 de decese cauzate de violen]a domestic`. La \nceputul mileniului al IIIlea se vorbe[te mai mult decât oricând despre drepturile omului. |n ciuda acestui fapt, h`r]uirea sexual` [i disciplinarea prin pedepse ﬁzice [i umilitoare sunt adesea percepute ca „normale“, mai ales dac` rezultatul nu este o v`t`mare „vizibil`“ sau de durat`. Mentalit`]ile gre[ite ale so]ilor privind raportarea la partenerul de via]`, lipsa banilor, consumul de alcool, gelozia, problemele de natur` psihic` ale unuia dintre parteneri sunt doar o parte dintre cauzele care duc la manifestarea violen]ei domestice. Zicale precum „b`taia este rupt` din rai“, „o femeie trebuie

NUM~R S P E CIAL

| 67

de Ecaterina Didi]el

s` ﬁe b`tut`, altfel [i-o ia \n cap“, „unde d` mama/tata, cre[te“, „femeia neb`tut` este ca un ogor neudat“, „femeia trebuie b`tut` \n ﬁecare zi; dac` tu nu [tii de ce, [tie ea!“ – sugereaz` c`, \n mentalitatea popular`, violen]a domestic` este acceptat`.

Mai multe fe]e, aceea[i moned` Una din patru femei este afectat` de violen]a domestic`, indiferent de vârst`, ras`, nivel de educa]ie [i pozi]ie social`. Conform datelor Cercet`rii Na]ionale privind Violen]a \n Familie [i la Locul de Munc` – România, 20032, 45% dintre persoanele care au suportat violen]a \n familie s-au confruntat cu o singur` form` a acesteia, \n timp ce restul, de 55%, au fost abuzate social sub diferite forme. |n plus, doar o victim` din zece raporteaz` exclusiv violen]a social`, celelalte persoane ﬁind supuse [i la abuzuri psihice (86%), ﬁzice (61%), economice (36%) sau sexuale (20%). Chiar dac` majoritatea actelor de

1. www.anpf.ro, 3 noiembrie 2009 2. Persoanele care au participat la realizarea acestui studiu au r`spuns la \ntreb`rile: Vi s-a \ntâmplat ca o persoan` din familie, \n mod frecvent, s` nu v` dea voie s` v` vede]i sau s` vorbi]i cu prietenii? S` nu v` dea voie s` ie[i]i din cas`? S` v` verifice \n mod exagerat, ca s` [tie unde sunte]i [i ce face]i, [i s` v` acuze de infidelitate f`r` motiv? – Cercetarea Na]ional` privind Violen]a \n Familie [i la Locul de Munc`, 2003

12/1/09 8:12 PM

68 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

violen]` domestic` au ca rezultat v`t`marea corporal`, acest tip de abuz are mult mai multe „fe]e“ [i un singur scop – subjugarea celui mai slab.

Rupt` din rai?! Formele de manifestare ale violen]ei ﬁzice difer` de la un context la altul, \n func]ie de

Prima palm` este cea mai dureroas` [i acceptarea acesteia va atrage dup` sine [i altele. Scuzarea violen]ei domestice va determina o cre[tere \n intensitate a abuzurilor, drumul de la o palm` la lovituri cauzatoare de leziuni care necesit` spitalizare sau chiar r`ni fatale ﬁind parcurs uneori foarte repede.

„Cum \ncep b`t`ile? |ntâi m` \njur`, apoi m` scuip`, m` strânge de gât, dac` ]ip m` sufoc` cu perna. M-a dus de multe ori incon[tient` la spital... Nu m` \ntreba nimeni nimic acolo. Nu mai aud cu o ureche, cu un ochi nu v`d, \n urma unui accident, [i acum [i cel`lalt e afectat de la lovituri. Din]ii de jos mi i-am pierdut pentru c` m` b`tea numai \n gur`...“ (M`rturia Marianei, mam` a dou` fete)

nivelul de cultur`, de cadrul socio-economic sau de pozi]ia social`. Cele mai comune forme de violen]` sunt uneori, \n chip ridicol, considerate gesturi de „afec]iune“ ale b`rbatului fa]` de partenera sa [i sunt privite cu \ng`duin]`. O asemenea atitudine face dovada ignoran]ei n`scute, probabil, din mentalitatea aforistic` \n conformitate cu care, dac` so]ul nu-i d` so]iei o palm` din când \n când, \nseamn` c` nu o mai iube[te. Durerea, umilin]a [i stupoarea sunt ameliorate treptat prin repetarea autosugestiv` a unor astfel de „argumente“ tradi]ionale. Scuzarea partenerului [i acceptarea situa]iei sunt sus]inute constant \n comportamentul femeii-victim` prin argumente de la cele socio-culturale (exemplul mamei care a trecut prin aceea[i situa]ie t`când [i acceptând), pân` la argumente de ordin religios. Situa]ii [i referin]e biblice interpretate abuziv, \n poﬁda principiilor clare ale respectului fa]` de via]` [i a liberului-arbitru, sunt folosite adesea ca analgezice ale r`nilor.

„Din cauza ta sunt a[a!” Nu sunt pu]ine situa]iile \n care agresorul \nvinuie[te victima pentru ceea ce s-a \ntâmplat. „E

numai vina ta! Prin atitudinea ta sco]i tot ce este mai rù \n mine... De ce m` faci s` m` port astfel cu tine?“ Responsabilitatea pentru e[ecul vie]ii de cuplu este a[ezat` pe umerii celui mai slab. Chiar dac` nu e cazul [i nu are nicio dovad`, agresorul va accentua existen]a unei ter]e persoane, \ncercând s` \[i justifice astfel reac]iile violente. Apar norme [i reguli anormale pe care agresorul i le impune partenerei – \ncuierea acesteia \n cas`, interdic]ia de a folosi telefonul sau automobilul, limitarea dreptului de a contacta familia, prietenii sau vecinii, interzicerea tratamentelor sau vizitelor medicale etc. Pierderea leg`turilor cu mediul exterior, pierderea independen]ei financiare [i lipsa de \ncredere \n sine determin` o cre[tere a

„E numai vina ta! Prin atitudinea ta sco]i tot ce este mai r`u \n mine... De ce m` faci s` m` port astfel cu tine?”

Semnele timpului

066-071 Dragoste cu nabatai.indd 68

12/1/09 8:20 PM

Familie |

gradului de dependen]` a victimei fa]` de agresor. Domina] ia agresorului devine atât de profund`, \ncât, de[i sunt momente \n care dorin]a de a sc`pa dep`[e[te frica, rar victimele reu[esc s` g`seasc` for]a necesar` pentru a-[i transpune planurile \n realitate.

NUM~R S P E CIAL

| 69

„Un procent mare de copii din toate societ`]ile sufer` \n urma violen]elor semnificative la care sunt supu[i \n propriile familii. Doar 16 state interzic orice form` de pedeaps` corporal` asupra copiilor, \n orice fel de condi]ii, l`sând majoritatea copiilor din lumea \n− treag` f`r` o protec]ie \mpotriva violen]ei fizice [i a umilirii premeditate \n propriile familii.” Raport ONU

{i lor li se \ntâmpl` Situa]iile \n care b`rba]ii sunt victime ale agresiunii feminine sunt mult mai rare. Unii dintre ei nici m`car nu realizeaz` c` sunt victime ale propriilor so]ii, fiind agresa]i \n timp ce se afl` \n stare de ebrietate. So]iile profit` de aceste situa]ii pentru a-[i regla conturile, orice urme sau urm`ri fiind puse \n seama consumului de alcool. Exist` [i situa]ii cu

deznod`minte tragice. Studiul asupra criminalit`]ii feminine elaborat \n 20033 pune \n lumin` trista realitate, conform c`reia dintre cele 2.122 de femei aﬂate \n penitenciarele din România la data aceea, peste 300 erau condamnate pentru uciderea partenerului de via]`. Din totatul de victime decedate \n urma violen]ei domestice, persoanele de sex masculin erau 23 (\n 2004), 34 (2005), 47 (2006), 38 (2007) [i 33 (2008)4.

Sunt mic, dar \nv`] Ororile abuzurilor domestice ale unui adult asupra altui adult sunt greu de imaginat, \ns` efectele asupra unui copil care este martor al acestora sunt cumplite. De cele mai multe ori, copiii sunt martori ai manifest`rilor violente \n familie, inﬂuen]a exemplului familial ampliﬁcându-se exponen]ial. Indiferent de existen]a sau lipsa unui poten]ial nativ de agresivitate [i dincolo de particularit`]ile individuale, actele de

3. Ana B`lan, „Studiu asupra criminalit`]ii feminine“, Serviciul Studii [i Prognoz` Penitenciar`, Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor, 2002 4. Datele provin de la Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei. Pe lâng` cazurile men]ionate a existat [i un num`r de cazuri \n care nu era notat sexul victimelor. |n consecin]`, num`rul b`rba]ilor agresa]i de partenera de via]` ar putea fi mai mare. www.anpf.ro, 3 noiembrie 2009

Dragoste cu n`B`t`i

066-071 Dragoste cu nabatai.indd 69

12/1/09 8:22 PM

70 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

„Când s-a \ntors t`ticu’ de la vaci, a \ntrebat-o pe m`mica dac` sunt acas`. Dac` l`n]ugul era sub pat, \nsemna c` eram acas`. El a luat un [lang... atât de mare... [i m-a b`tut. Dar eu când o s` cresc mare, o s`-l apuc \ntr-o mân`: Ce, mai ]ii minte când m-ai b`tut ?!“ M`rturia unui b`ie]el de opt ani, din Republica Moldova, pe care p`rin]ii \l ]ineau legat de pat cu un lan] Sursa: www.europalibera.org, 26 octombrie 2009

5. An End to Violence Against Children – raport ONU, p. 6, 7

violen]` ale adul]ilor \[i au adesea r`d`cinile \n experien]ele din copil`rie. Violen]a asupra copiilor, \n diferitele ei forme, este o problem` global`, conform unui studiu al ONU, din 2006. „Un procent mare de copii din toate societ`]ile sufer` \n urma violentelor semnificative la care sunt supu[i \n propriile familii. Doar 16 state interzic orice form` de pedeaps` corporal` asupra copiilor, \n orice fel de condi]ii, l`sând majoritatea copiilor din lumea \ntreag` f`r` o protec]ie \mpotriva violen]ei fizice [i a umilirii premeditate \n propriile familii“5. De[i exist` diverse rapoarte [i statistici privind abuzarea fizic`, psihic` [i sexual` a copiilor, este u[or de presupus c` adev`rata magnitudine a fenomenului nu este cunoscut`. Violen]a domestic` \ndreptat` \mpotriva minorilor \mbrac` forme diverse, de la lovirea unor copii cu vârste fragede pân` la agresiuni emo]ionale (injurii, porecle, amenin]`ri, izolare etc.), de la neglijare prin lipsirea copilului de mijloacele necesare traiului [i educ`rii sale, pân` la diverse forme de pedofilie. De multe ori, p`rintele care ar trebui s` \[i protejeze copilul [i s` reclame autorit`]ilor orice form` de agresiune asupra acestuia prefer` s` tac` pentru a-[i proteja partenerul sau din team`. Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) estima c` cca 53.000 de decese ale copiilor din lume, \nregistrate \n 2002, au fost cazuri de infanticid.

„Libertatea nu este dreptul de a face ceea ce vrem, ci ceea ce se cuvine”. Abraham Lincoln

Nu exist` scuze. Orice fiin]` uman` are dreptul s` trìasc` \n siguran]` [i nu exist` niciun argument care s` \i pretind` unei femei, unui copil sau unui b`rbat s` accepte un tratament umilitor, degradant, din partea vreunui membru al propriei familii. |n]elegerea [i acceptarea acestui fapt constituie primul pas pentru g`sirea solu]iei potrivite. Exist` legisla]ie. Legea protejeaz` [i asigur` respectarea drepturilor unor astfel de persoane, la aceasta adùgându-se eforturile depuse de asocia]iile [i organiza]iile neguvernamentale. Victimele pot s` cear` ajutorul speciali[tilor [i al centrelor de asisten]`. Comunitatea trebuie s` inter− vin`. Este [tiut faptul c`, de multe ori, anumite abuzuri erau cunoscute de comunitatea local`, de vecini [i de persoanele apropiate. Totu[i, fiecare a preferat s` p`streze t`cerea pân` când, uneori, a fost prea târziu. Dac` nu ne asum`m responsabilit`]i ca indivizi sociali, vor exista \ntotdeauna femei abuzate [i copii snopi]i \n b`taie de cei care ar trebui, de fapt, s` le ofere dragostea [i ocrotirea lor. T`cerea nu e de aur. La rândul lor, victimele trebuie s` \n]eleag` c`, prin t`cere [i acceptarea unui tratament violent, nedrept, nu se

Semnele timpului

066-071 Dragoste cu nabatai.indd 70

11/30/09 1:49 AM

Familie |

va rezolva niciodat` nimic. Agresorul trebuie \ndep`rtat, cel pu]in pentru o vreme, de cei a c`ror existen]` o perturb` [i o pericliteaz`. |n plus, trebuie s` primeasc` ajutor de specialitate. Solu]ii circumstan]iale. Dac` la baza abuzurilor st` consumul de alcool, eforturile trebuie \ndreptate \n direc]ia rezolv`rii acestei probleme. Lipsa resurselor ﬁnanciare [i accesul sc`zut la educa]ie sunt probleme care duc la violen]` domestic` [i care, de multe ori, nu pot ﬁ rezolvate f`r` sus]inere social`. Voin]`. De asemenea, este important` voin]a de a dep`[i greut`]ile vie]ii. Schimbarea

mentalit`]ilor la nivelul macrosocial, dar mai ales la nivelul micro (familia [i individul) este singura [ans` de schimbare \n bine. Stereotipiile de gândire fatalist` – c` nimic nu se schimb`, c` toate sunt a[a de la \nceputul lumii – nu fac parte din solu]ia acestei probleme actuale [i stringente. Degetul lui Dumnezeu. Schimb`rile cele mai profunde [i cu efectele cele mai beneﬁce sunt acelea care vin din interior. |ntr-o lume tot mai corupt` moral, \n care nici m`car familia nu mai asigur` acel echilibru [i confort suﬂetesc ce \l ajut` pe om s` fac` fa]` provoc`rilor vie]ii, este nevoie mai mult ca oricând

NUM~R S P E CIAL

| 71

de redescoperirea \n]elepciunii biblice. „B`rba]ilor, iubi]i-v` nevestele cum a iubit [i Christos biserica“, scria apostolul Pavel, \n timp ce sf`tuia so]iile s` fie supuse b`rba]ilor lor (Efeseni 5:25, vezi [i vers. 22). C`s`toria este institu]ia pe care Dumnezeu a l`sat-o omului pentru ca, \n cadrul ei, b`rbatul [i femeia s` se respecte [i s` se sprijine reciproc. Problemele pot fi rezolvate prin comunicare, prin acceptare [i, mai presus de orice, prin dragoste. Solu]ia ideal` nu este destr`marea familiei, ci reg`sirea acelui sentiment curat, inocent, care determin` un b`rbat [i o femeie s` se uneasc` la bine [i la rù. Dragoste cu n`B`tì

066-071 Dragoste cu nabatai.indd 71

12/1/09 8:28 PM

Casa ADRA Un interviu cu Sorin Goleanu, director ADRA România Domnule Goleanu, ce servicii ofer` centrul [i care este capacitatea acestuia? |n acest centru, ADRA1 ofer` cazare, hran` [i asisten]` medical` de urgen]` femeilor care au reclamat violen]a domestic` organelor competente. Centrul poate g`zdui 24 de persoane. Serviciile oferite includ [i consiliere psihologic` individual` [i de cuplu, asisten]` social`, \ndrumare c`tre un jurist, pentru cazurile \n care victimele sunt angajate \n procese cu abuzatorul. De[i scopul nostru este de a reface familiile care ajung \n acest gen de impas, sunt situa]ii \n care cea mai sigur` solu]ie pentru mam` [i copil este divor]ul de tat`l agresor. |n general, femeile sunt sf`tuite s`-[i ia timp de analiz` [i introspec]ie, urmând ca dup` aceea s` hot`rasc` ce au de f`cut. Rezultatul care ne \ncurajeaz` este c`, \n aproximativ 80% din cazuri, femeile ajung s` \n]eleag` c` prin atitudinea de pasivitate \ncurajeaz` violen]a continu` [i \[i men]in statutul de victim`.

Care sunt criteriile pe baza c`rora se− lecta]i [i aproba]i solicit`rile de sprijin? Selec]ia este realizat` de Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei, Direc]ia General` de Asisten]` Social`, autorit`]ile locale [i alte organisme abilitate, dar [i prin autosesizare, \n urma realiz`rii anchetelor sociale de c`tre angaja]ii sau colaboratorii no[tri. |n cadrul tuturor programelor noastre, este urm`rit principiul propor]ionalit`]ii [i al nediscrimin`rii (pe criterii de vârst`, sex, etnie, asociere politic` sau religioas`). Implementarea acestei politici universale, impar]iale [i independente poate reu[i doar printr-o colaborare eﬁcient` cu autorit`]ile locale, care ne pot oferi datele necesare despre cazurile victimelor violen]ei domestice.

Care este filosofia din spatele activit`]ii acestui centru?

1. Agen]ia adventist` pentru dezvoltare, refacere [i ajutor

Violen]a domestic` afecteaz` persoanele nu doar la nivel ﬁzic, ci [i la nivel psihic, astfel c` victimele au nevoie de sim]`mântul de siguran]` pentru a putea \ncepe procesul de reconstruc]ie suﬂeteasc`. Este nevoie de un timp de lini[te, \n care victimele s` \[i recâ[tige siguran]a [i asta le oferim noi \n primul rând. Astfel, femeile se preg`tesc s` ia decizii cu privire la modul \n care \[i vor croi via]a dup`

ADRA România a avut ini]iativa \nfiin]`rii Centrului de Primire \n Regim de Urgen]` a Victimelor Violen]ei \n Familie. de Ramona Chiri]` plecarea din centru. Doamna Marta S., b`tut` [i tìat` cu sabia, \nainte de a ajunge la centrul nostru se refugia \n cavouri, unde \ncerca s` le ]in` companie copiilor sì, spunându-le pove[ti. Acum, de[i marcat` \nc` de amintiri, este fericit` c` \[i poate adormi copiii cu un s`rut, \ntr-un cadru de siguran]` [i apropiere sufleteasc`. |n plus, este vorba de speran]` [i \ncredere \n viitor. De[i poate la \nceput, din cauza st`rii emo]ionale \n care se afl`, femeile care ajung la noi nu realizeaz` pe deplin cât de mult conteaz` c` au g`sit \n centru oameni credincio[i, tem`tori de Dumnezeu, c`rora le pas` cu adev`rat, cu timpul, ele observ` [i apreciaz` abordarea pozitiv` [i primirea cald`, cre[tineasc`, de care s-au bucurat \n centru. Adesea, tocmai aceast` descoperire le rena[te \n inimi speran]a \n implicarea activ` a lui Dumnezeu \n vie]ile lor. „La 2 noaptea, m-am \nchis \n baie [i am citit din Biblia g`sit` pe noptiera din camer`, pân` când Dumnezeu m-a lini[tit“ – m`rturisea \ntr-o diminea]` una dintre persoanele g`zduite de noi, mam` a doi copii.

Cum acoperi]i cheltuielile necesare acti− vit`]ii desf`[urate? Am semnat de curând un contract cu o organiza]ie caritabil` independent`, din partea c`reia vom beneﬁcia de ﬁnan]are pentru a acoperi o parte

Semnele timpului

072-073 Interviu Adra.indd 72

12/1/09 8:30 PM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 73

\nsemnat` din totalul cheltuielilor previzionate pentru anul 2010. Avem, de asemenea, semnale pozitive din partea colegilor no[tri de la ADRA Interna]ional. |n esen]`, banii vin din partea oamenilor care simt c` trebuie s` le \ntind` o mân` semenilor lor [i care au experimentat deja bucuria ajutorului acordat. Atunci când d`ruiesc din pu]inul lor celor care nu mai au nimic, oamenii contribuie la recâ[tigarea \ncrederii \n via]` a celor n`p`stui]i.

Ce planuri ave]i pentru viitor? Ne preg`tim s` desf`[ur`m mai multe activit`]i cu [i pentru femeile [i copiii din centrul nostru. Dintre acestea a[ enumera: ateliere de buc`t`rie vegetarian`, ateliere de croitorie, seminare pe teme de s`n`tate [i educa]ie pentru femeile care au p`r`sit deja centrul etc. De asemenea, dorim s` desf`[ur`m seminare [i \n [coli [i facult`]i, pe tema violen]ei \n familie. |n esen]`, vrem s` ne l`rgim implicarea \n combaterea violen]ei din rândul familiilor de români, contribuind astfel la dezvoltarea unei societ`]i s`n`toase [i prospere.

072-073 Interviu Adra.indd 73

11/30/09 1:50 AM

74 |

NUM~R M~R SPECIAL

| Familie Faamiliie

Mamele demisioneaz`. Statisticile arat` c` tot mai pu]ine femei vor s` fie mame. |n acela[i timp, tot mai pu]ine mame vor s` lucreze. De[i au direc]ii opuse, aceste tendin]e se intersecteaz` \ntr−un punct: cel al crizei de identitate [i de asumare a rolului de femeie. de Alina Kartman

1. Precum cel realizat de Jaquelin Scott, Family and Gender Roles: How Attitudes Are Changing, Conferin]a Interna]ional` Rela]ii Familiale, Universitatea din Valencia, 2006 2. Sondaj Gallup care evalueaz` atitudinile românilor fa]` de rolurile femeilor [i ale b`rba]ilor.

proape jum`tate din popula]ia lumii trìe[te \n ]`ri unde rata fertilit`]ii este la nivelul de \nlocuire (o familie are exact atâ]ia copii cât s`-i \nlocuiasc` pe p`rin]i dup` moartea lor). De[i studiile1 arat` c` multe ]`ri \nc` mai ader` la viziunea tradi]ionalist` conform c`reia o femeie este \mplinit` atunci când d` na[tere la copii, se pare c` femeile \nsele confirm` tot mai pu]in aceast` viziune. Sub titlul „Cre[te]i [i \nmul]i]i-v` mult mai pu]in“, s`pt`mânalul The Economist publica, la \nceputul lunii noiembrie 2009, o analiz` din care reiese c`, pe m`sur` ce nivelul de trai cre[te, disponibilitatea femeilor de a na[te copii scade. Unul dintre factorii sc`derii ratei fertilit`]ii este, desigur, cel economic, dar fenomenul este evident rela]ionat [i cu o schimbare a mentalit`]ii femeilor privind propria identitate. Conform Barometrului de Gen din anul 20002, la \ntrebarea: „Cine ar trebui s` se ocupe \ntr-o familie de cre[terea copilului?“, 71% dintre români au ales „ambii p`rin]i“ [i numai 28% au r`spuns „mai ales mama“, de[i 53% au afirmat c` b`rba]ii nu pot cre[te copilul la fel de bine ca femeia. Tendin]a demonstrat` [i de alte statistici este aceea de transformare a rolului pe care femeia este dispus` s` [i-l asume acas`, \n sensul migr`rii c`tre uniformizarea rolurilor femeii [i ale b`rbatului \n familie. Important este de stabilit \n ce m`sur` aceste roluri pot [i trebuie s` fie realmente uniforme.

Cioburi din „tavanul de sticl`“ Unii spun c` jugul sumisiunii femeii fa]` de voin]a arbitrar` a b`rbatului a fost schimbat cu unul [i mai greu de dus – cel al competi]iei cu b`rbatul. Prin urmare, odat` ce punctul de referin]` a r`mas acela[i – b`rbatul –, nu se poate vorbi despre o eliberare real`. Utilizat` pentru prima dat` de c`tre Carol Hymowitz [i Timothy Schellhardt, \ntr-un articol ap`rut \n Wall-Street Journal, \n 1986, sintagma „tavan de sticl`“ descrie plastic limit`rile cu care femeile se confrunt` \n avansarea ierarhic` la locul de munc`. „Tavanul de sticl`“ ilustreaz` dificultatea practic` a femeilor de a ocupa pozi]ii de conducere, atunci când se afl` \n competi]ie cu o persoan` la fel de calificat` profesional, dar de sex opus. S` fie oare stresul [i insatisfac]ia provocate de aceast` competi]ie explica]ia sau motiva]ia din spatele deciziei femeilor care ast`zi renun]` benevol la pozi]ii profesionale de top, pentru a se dedica familiei? |n cartea De ce renun]` de fapt femeile la carier` \n favoarea casei? (Opting Out: Why Women Really Quit Careers and Head Home), Pamela Stone, de la Universitatea Berkley, California, analizeaz` istoriile de via]` ale peste 50 de femei de carier` care au devenit casnice din propria dorin]`. Stone descrie \n termeni reali[ti fr`mânt`rile unor femei de carier`, active [i capabile, care schimb` macazul nu dintr-un neotradi]ionalism orb, ci din dorin]a de

demisia

Semnele le timpul timpului lui

074-079 Demisia mamelor.indd 74

12/1/09 8:33 PM

Familie Fami Fa miiliie |

NUM~R NUM~ UM~ ~R SP PECIA ECIAL ECIA E CIAL L

| 75 75

mamelor Demisia D De emi misia sia ma si m mamelor ame mel elo lor

074-079 Demisia mamelor.indd 75

11/30/09 1:52 AM

76 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

a se reg`si. Bucuria, reinventarea propriei persoane, dar [i \ndoiala sunt elementele pe care Stone le descoper` \n vie]ile acestor femei, care \[i transfer` \n via]a de familie abilit`]ile profesionale, implicându-se de asemenea energic \n ac]iunile asocia]iilor de p`rin]i sau ale altor organiza]ii civice. Autoarea consider` c`, \n spatele unor decizii asumate cu titlul de „orientare spre familie“, se afl`, de fapt, confuzia cu privire la propriul rol a unor femei constrânse de societate s` fie un „cineva“ strìn de identitatea lor real`.

De la mam` la fiic`

3. B. M. Holmes, K. Lyons-Ruth, „The RQ-clinical version: Introducing a profoundlydistrustful attachment orientation with validation“, Infant Mental Health Journal 2006, nr. 27, p. 310-325 5. D. David, K. Lyons-Ruth, „Differential attachment responses of male and female infants to frightening maternal behavior: Tend or befriend vs fight or flight?“, Infant Mental Health Journal, 2005, nr. 26 (1), p. 1-18

Confuziile de rol sau de identitate ale femeii de mai târziu au adesea r`d`cini \n primii ani ai vie]ii, pentru c` dezvoltarea armonioas` a imaginii de sine a copiilor este fundamental dependent` de s`n`tatea identitar` a mamei. O mam` nesigur`, anxioas` sau ne\ncrez`toare \n cei din jur poate afecta \ntr-o m`sur` atât de mare dezvoltarea copilului ei, \ncât s` paralizeze reac]iile acestuia \n situa]iile de criz` cu care va ﬁ confruntat. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercet`torii Bjarne Holmes [i Karlene Lyons-Ruth, \n urma unui studiu comparativ care a vizat primii 20 de ani din via]a a 44 de copii crescu]i \n condi]ii ﬁnanciare precare. Mai exact, spun cercet`torii, „atât comportamentul ostil sau intrusiv al mamei (furia, manipularea copilului, ostilitatea indirect`), cât [i lipsa consecven]ei \n comunicarea sentimentelor (comportamentul confuz, dezorientarea cu privire la rolul de p`rinte, comportamentul rezervat) sunt asociate cu un comportament dezorganizat al copilului“3. |n acest context, exist` dovezi care sprijin` ideea unei

diferen]ieri foarte interesante a modelelor de comportament, \n func]ie de sex. Cu doar un an \naintea apari]iei studiului de mai sus, Lyons-Ruth a publicat o alt` lucrare4, \n care argumenteaz` c`, \n fa]a unui comportament al mamei malformat de temerile acesteia sau care induce frica, b`ie]ii manifest` natural tendin]a „lupt`

Semnele timpului

074-079 Demisia mamelor.indd 76

12/1/09 8:33 PM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 77

Fetele de 4 ani provenite din familii \n care nu le−a fost \mplinit` nevoia de siguran]` sunt mult mai supuse, ser− vile [i gata s` le fac` pe plac celorlal]i, \n compara]ie cu 5. P. J. Turner, fetele sigure pe afec]iunea p`rin]ilor. „Relations

sau fugi“, \n vreme ce fetele sunt \nclinate s` „poarte de grij` sau s` se \mprieteneasc`“. Patricia Turner5 a observat c` bìe]ii de 4 ani proveni]i dintr-un mediu care nu le-a inspirat siguran]` afectiv` caut` constant aten]ia grupului de prieteni [i sunt mai agresivi când se afl` \n mijlocul tovar`[ilor de joac`, spre deosebire de bìe]ii care provin din familii echilibrate emo]ional. Totodat`, fetele de 4 ani provenite din familii \n care nu le-a fost \mplinit` nevoia de siguran]` sunt mult mai supuse, servile [i gata s` le fac` pe plac celorlal]i, \n compara]ie cu fetele sigure pe afec]iunea p`rin]ilor. S-a constatat chiar c` fetele nesigure zâmbesc mai mult [i exprim` pl`cere mai des decât fetele sigure, pentru c` acest tip de comportament le ajut` s`-i câ[tige pe ceilal]i [i s` se integreze mai u[or.

Sursele identit`]ii feminine Perspectiva evolu]ionist` asupra a ceea ce o face pe femeie s` fie femeie reduce calit`]ile acesteia la un set de atuuri care faciliteaz` reproducerea. |n aceea[i not`, valoarea acestor calit`]i e \nt`rit` de consecven]a cu care sexul opus le-a apreciat de-a lungul istoriei. B`rbatul caut` acele calit`]i ale femeii care o fac atractiv` din punct de vedere sexual, fiind recunoscut faptul c` tinere]ea [i frumuse]ea fizic` sporesc valoarea de poten]ial partener a unei femei6. O alt` perspectiv`, cea a construc]ionismului social, sus]ine c` identitatea femeii este o sum` de caracteristici sedimentate prin influen]a mediului social [i a educa]iei primite sau dobândite. Sociologul Erving Goffman rezum` aceast` viziune

between attachment, gender, and behavior with peers in preschool“, Child Development, 1991, nr. 62, p. 1475-1488

6. B. Todosijević, S. Ljubinković, A. Arančić, „Mate selection criteria: A trait desirability assessment study of sex differences in Serbia“, Evolutionary Psychology, 2009, nr. 1, p. 116-126

Demisia mamelor

074-079 Demisia mamelor.indd 77

12/1/09 8:35 PM

78 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

spunând c` „sinele este un rezultat al interac]iunii sociale, imputat de observatori, [i nu de o identitate preexistent` interac]iunii“7. |n consecin]`, identitatea femeii este dictat` de rolul pe care \l negociaz` cu societatea. Identitatea ei este o consecin]` a rela]iilor. Din perspectiva biblic`, rolul femeii este indisolubil legat de cel al b`rbatului. Cei doi sunt complementari, interdependen]a lor fiind subliniat` \nc` de la genez`: ca urmare a unei lipse resim]ite de b`rbat, femeia este creat` dintr-o coast` a acestuia, ca simbol al apropierii emo]ionale [i al egalit`]ii. Totodat`, de[i nu prescrie explicit seturi de atribu]ii ale femeii, Biblia descrie apreciativ femeia capabil` de excelen]` \n gestionarea responsabilit`]ilor, fie ele casnice (Proverbe 31), spirituale [i de dezvoltare personal` (Luca 10:38-42). Opinia public` adopt` variat aceste perspective, iar melanjul care rezult` este adesea condimentat cu specificul cultural al celor care \l adopt`. Mentalitatea aflat` \n cea mai spectaculoas` cre[tere de popularitate sugereaz` c` o femeie este \mplinit` atunci când \[i manifest` dezinhibat sexualitatea. Aceast` atitudine duce la devalorizarea femeii inactive sexual. |n consecin]`, pe de o parte, femeile \n vârst` sunt depreciate, iar, pe de alt` parte, tinerele sunt \ncurajate s` \[i \nceap` prematur via]a sexual`. |n Glasgow (Sco]ia), copiii primesc ore de educa]ie sexual` de la vârsta de 4 ani, iar conform curiculei cursului de s`n`tate sexual` [i rela]ii, pân` la 7 ani [tiu deja de unde vin copiii. O alt` mentalitate larg r`spândit` este aceea c` titulatura profesional` dicteaz` identitatea femeii, astfel c` femeile sunt definite prin ocupa]ia lor: „func]ionar`“, „directoare“, „casnic`“, „so]ie de fotbalist“.

7. E. Goffman, Via]a cotidian` ca spectacol, Bucure[ti, Editura Comunicare.ro, 2007

De[i marcante pentru identitate, nici sexualitatea, nici profesia nu se suprapun identit`]ii, ci sunt componente ale acesteia, asemenea culturii. Toate cele trei sunt elemente deﬁnitorii ale identit`]ii [i din interac]iunea lor rezult` speciﬁcul personal.

Anamneza confuziei de rol a femeii Confuzia de rol porne[te de la confuzia cu privire la identitate. Dac` o femeie nu [tie cine este, nu va [tii nici s` aleag` \n]elept \ntre rolurile pe care societatea o \ndeamn` s` [i le asume. Aceast` incertitudine este acutizat` \n epoca informa]iei

Psihologul contemporan James Marcia consider` c` identitatea personal` are dou` dimensiuni: explorarea alternativelor [i angajamentul sau dedicarea, [i propune patru statuturi posibile ale identit`]ii: ■ Statutul identit`]ii dobândite este atins atunci când un individ a explorat diferite identit`]i [i s-a oprit asupra uneia, asumându-[i-o. ■ Moratoriul este statutul identit`]ii unei persoane care este implicat` activ \n explorarea identit`]ilor alternative, f`r` a se fi angajat \n men]inerea unei identit`]i anume. Acest stadiu este numit \n literatura de specialitate [i identitate amânat`, \ntrucât survine adesea pe fondul lipsei de solu]ii la probleme sau conflicte a c`ror rezolvare este stringent` pentru a se satisface necesit`]i superioare, cum este stabilirea unei identit`]i. ■ Statutul de identitate \nchis` for]at este atins atunci când o persoan` \[i asum` o identitate, f`r` a fi testat \n prealabil alternativele. O astfel de identitate este adesea rezultatul unei prelu`ri necritice a unor valori externe. ■ Statutul de difuzie a identit`]ii apare \n lipsa atât a unei crize de identitate, cât [i a unui angajament. Este cazul persoanelor care nu au luat o decizie con[tient` \n ceea ce prive[te propria identitate [i nici nu se simt \ndemnate s` o fac`.

Semnele timpului

074-079 Demisia mamelor.indd 78

12/1/09 8:36 PM

Familie |

de multitudinea de op]iuni pe care femeia le are la dispozi]ie. Cu toate acestea, \n]elegându-[i tr`s`turile particulare ale naturii ei de femeie, observându-[i afinit`]ile [i abilit`]ile, lipsa de interes pentru anumite domenii [i punctele slabe, o femeie poate estima corect [i poate diminua distan]a dintre cine este [i cine ar vrea s` fie. Pentru a fi \mplinit`, o femeie trebuie s` [tie c` identitatea ei nu este validat` de o ideologie [i nici de un grup social, ci, pur [i simplu, prin angajament. |n acest context, a[a cum spunea James Marcia, criza de identitate este doar o etap` a maturiz`rii, care are avantajul c`, odat` dep`[it`,

NUM~R S P E CIAL

le ofer` indivizilor „sim]ul particip`rii la un proces ini]iat [i dirijat de sine. Ei [tiu nu doar cine sunt, ci [i cum au ajuns s` fie cine sunt [i c` au contribuit la devenirea lor. Mai mult, ei au dezvoltat abilit`]ile necesare \n procesul adaptativ de construire de sine [i autodefinire, care va avea loc ulterior“8. Limitele pentru ceea ce o femeie ar putea fi sunt prea pu]ine pentru ca dep`[irea lor s` devin` un scop \n sine. |n schimb, angajamentul privind configurarea interioar` a propriei persoane, \n acord cu specificitatea autentic` a universului feminin, este pasul vital pentru atingerea excelen]ei care poate fi r`spunsul la dilema femeii de ast`zi.

| 79

8. J. E. Marcia, The ego identity status approach to ego identity. Ego identity: A handbook for psychosocial research, New York, SpringerVerlag, 1993, p. 8

Limitele pentru ceea ce o femeie ar putea fi sunt prea pu]ine pentru ca dep`[irea lor s` devin` un scop \n sine.

Demisia mamelor

074-079 Demisia mamelor.indd 79

12/1/09 8:37 PM

80 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

luni, s`pt`mâni {I O |NMORMÂNTARE

Semnele timpului

080-085 Avortul.indd 80

11/30/09 1:53 AM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 81

|n anul 2007, \n România s−au \nregistrat 150.246 de avorturi, ]ara noastr` fiind surcla− sat` \n topul avorturilor doar de Marea Britanie [i Fran]a1. de Sorin S`ndulache [i Gabriel I[van

e poate observa \ns` o \mbun`t`]ire considerabil` a statisticilor cu privire la avorturile din România, num`rul acestora ﬁind de cinci ori mai mic fa]` de anul 1990. Conform unor studii2, \n primul an dup` Revolu] ie \n România s-au efectuat 1.000.000 de avorturi, pentru ca \n 2005 num`rul s` scad` la circa 163.000. „|ntre 1989 [i 2000 au fost 11 milioane de avorturi, dar cifrele nu includ interven]iile din clinicile care nu monitorizeaz` fenomenul“ – potrivit unor date furnizate de Population Services Romania. Cele peste 11 milioane de avorturi sunt tot atâtea istorii

1. La o popula]ie de peste 21 de milioane, România \nregistra \n 2007 un num`r de 150.246 de \ntreruperi de sarcin`, \n timp ce Marea Britanie, care are o popula]ie de peste 60 de milioane, a \nregistrat peste 219.000 de avorturi \n acela[i an. 2. „Evolu]ia familiei \n Europa anului 2008”, Raport al Institutului de Politici Familiale (IPF)

4 luni, 3 s`pt`mâni [i o \nmormântare

080-085 Avortul.indd 81

12/1/09 8:39 PM

82 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

personale dureroase, drame severe, cu sechele semniﬁcative [i suferin]e, care nu pot ﬁ contabilizate \n nicio statistic`.

Sarcinile nedorite Copiii sunt o surs` de bucurie atunci când sunt planiﬁca]i [i dori]i, dar sarcina poate provoca mult stres [i necaz atunci când nu este dorit`. De cele „Ast`zi, ca \n orice alt` perioad` a istoriei, femeile din orice zon` a lumii aleg, uneori, s` pun` cap`t, prin avort, sarcinilor nedorite. Ele fac acest pas chiar [i atunci când \ntreruperea sarcinii este ilegal` [i chiar când avortul ar putea s` le pun` via]a \n pericol”. Sursa: Guttmacher Institute, Abortion Worldwide: A Decade of Uneven Progress, p. 9

mai multe ori, sarcinile nedorite apar din cauza lipsei de educa]ie sexual`, când mijloacele contraceptive nu sunt folosite sau administrate corect. Pentru mul]i, solu]ia cea mai la \ndemân` este avortul. Totu[i, \ntreruperea sarcinii poate genera probleme psihologice [i moral-spirituale profunde. |n opinia psihologului E. L. Worthington, sarcinile nedorite se \mpart \n dou` categorii mari: sarcinile care apar prea timpuriu [i cele care apar prea târziu3. Sarcinile intempestive includ sarcinile adolescentelor, sarcinile cuplurilor nec`s`torite, sarcinile care apar \nainte sau imediat dup` nunt`, sarcinile \n serie (când mama r`mâne gravid` imediat dup` na[tere). Sarcinile târzii apar \n diverse contexte: \n cazurile \n care m`rimea familiei este suﬁcient`, cuplul având unul, doi sau mai mul]i copii; \n cazul unei sarcini nea[teptate sau accidentale sau cele \n preajma menopauzei. Mânia, frustrarea, regretul, confuzia, anxietatea, teama [i depresia sunt sentimentele care \nso]esc sarcinile nedorite. |n anumite cazuri, pot ap`rea abuzul de substan]e toxice uzuaSemnele timpului

080-085 Avortul.indd 82

11/30/09 1:53 AM

Familie |

le sau abuzul de droguri, conflicte \ntre parteneri [i tensiuni familiale. Mamele singure [i cuplurile sunt afectate \n forme diferite de apari]ia unei sarcini care nu a fost pl`nuit`. Problemele c`rora trebuie s` le fac` fa]` o tân`r` mam` nec`s`torit` sunt altele decât fr`mânt`rile unei femei c`s`torite, care are deja al]i copii [i care se bucur`, \n general, de sprijinul familiei. Deseori, \n cazul tinerelor nec`s`torite nu exist` sus]inere din partea rudelor [i a prietenilor, p`rin]ii, partenerii sexuali [i chiar coreligionarii adoptând atitudini critice, \n loc s`-[i ofere sprijinul pentru dep`[irea situa]iei de criz`. |n astfel de condi]ii, viitoarele mame iau hot`râri pripite, f`r` s` se gândeasc` la posibilele sechele [i traume care le vor afecta pentru tot restul vie]ii. Când rezultatul testului de sarcin` este pozitiv, tân`ra este confruntat` cu teama c` va fi condamnat` de familie [i de societate. Devine confuz` [i se panicheaz`. Este fr`mântat` de \ntreb`ri chinuitoare: Cum va fi afectat` via]a ei de sarcina nedorit`? Mai are [ansa de a-[i \mplini visurile cu privire la finalizarea studiilor [i urmarea unei cariere? Va fi tat`l copilului al`turi de ea? Vor putea alc`tui o familie? Anxietatea, teama de reac]ia p`rin]ilor, preocuparea privind bârfele [i modul cum o va judeca societatea, sim]`mântul de vinov`]ie, autocondamnarea [i, uneori, mânia [i resentimentele – toate afecteaz` starea psihic` a tinerei [i o \ndep`rteaz` de sursele de sus]inere, de grija prenatal` de care ar trebui s` se bucure. Conform moralei cre[tine, rela]iile sexuale sunt \ng`duite doar \n cadrul c`s`toriei dintre un b`rbat [i o femeie4. Rela]iile sexuale sunt permise doar atunci când un cuplu are maturitatea s` \[i asume

NUM~R S P E CIAL

| 83

responsabilitatea pentru consecin]ele intimit`]ii sexuale, inclusiv pentru apari]ia unei sarcini. Totu[i, \ntr-o lume \n care principiile sunt relative [i \n care morala cre[tin` este respins` pe motiv c` este dep`[it`, tot mai mul]i tineri se las` prin[i \n iure[ul pasiunilor de moment, f`r` s` se gândeasc` la toate situa]iile, st`rile psihice [i ﬁzice dureroase care apar \n urma unei sarcini nedorite.

Mai pu]ini copii |n ultimele decenii5, ca urmare a exodului popula]iei c`tre centrele urbane [i ca o consecin]` a cre[terii nivelului de educa]ie, s-a constatat o sc`dere a num`rului de copii per familie. Femeile

La aproximativ 1.000 de nou−n`scu]i, 1.200 de sarcini sunt \ntrerupte, iar aceste date provin doar din clinicile [i spitalele de stat. O bun` parte dintre femei prefer` s` fac` avortul la o clinic` particular`.

3. E. L. Worthington, Counseling for Unplanned Pregnancy and Infertility, Word, 1987

din ]`rile dezvoltate [i \n curs de dezvoltare se orienteaz` tot mai mult spre o carier`, ceea ce determin` o sc`dere a ratei fertilit`]ii. Dac` femeile din Asia [i America latin` declar` c` \[i doresc doi-trei copii, femeile din Europa de Vest nu vor s` aduc` pe lume mai mult de doi copii, iar \n multe cazuri se limiteaz` la unul singur. De[i, \n general, exist` o preocupare sporit` pentru folosirea mijloacelor contraceptive \n vederea evit`rii sarcinilor, din

4. Numeroase pasaje din Biblie sus]in legalitatea [i moralitatea rela]iilor intime doar \n cadrul c`s`toriei dintre un b`rbat [i o femeie (Exodul 20:14; Romani 1:29; 1Corinteni 5:1; 6:13; 7:2). 5. Guttmacher Institute, Abortion Worldwide: A Decade of Uneven Progress, p. 39

4 luni, 3 s`pt`mâni [i o \nmormântare

080-085 Avortul.indd 83

12/1/09 8:40 PM

84 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

cina lipsei de educa]ie, \n unele zone, practicarea mijloacelor contraceptive este redus`, iar frecven]a sarcinilor nedorite se g`se[te \nc` la cote ridicate. |n ]`rile Europei R`s`ritene, rata avorturilor este destul de ridicat`, \ntrucât sunt folosite metodele contraceptive tradi]ionale, de multe ori, lipsite de eﬁcien]`.

Sarcin` sau via]` \ntrerupt`? Dezbaterile referitoare la via]a embrionar` sunt nesfâr[ite, medicii, filosofii [i teologii nereu[ind s` ajung` la un consens \n aceast` privin]`. Totu[i chestiunea este foarte important`, pentru c`, \n func]ie de r`spunsul dat, este determinat momentul \n care este legal sau moral s` se fac` o \ntrerupere de sarcin`6. Nu pot exista argumente conving`toare, biblice, teologice, fiziologice, medicale sau de oricare alt` natur`, care s` sus]in` punctul de vedere c` via]a uman` ar \ncepe doar la un anume moment, ales conven]ional, \n perioada celor 9 luni dintre concep]ie [i na[tere. Pentru o perspectiv` cre[tin` asupra subiectului, sunt relevante textele din Sfânta Scriptur` \n care se vorbe[te despre planurile pe care Dumnezeu le are pentru via]a omului chiar \nainte de na[terea lui: „|nainte ca s` te fi \ntocmit \n pântecele mamei tale, te cuno[team, [i mai \nainte ca s` fi ie[it tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte [i te f`cusem proroc al neamurilor“ (Ieremia 1:5; se poate citi [i Psalmii 139:13,15,16). Se [tie c` embriogeneza se termin` c`tre sfâr[itul celor 10 sau 12 s`pt`mâni de via]` intrauterin`, când f`tul este complet structurat, dar via]a ca atare \ncepe din momentul \n care celula are cariotipul uman complet [i se divide, ea având

6. Nu ne referim la cazul avorturilor care sunt determinate de cauze medicale bine definite [i care sunt acceptate \n România.

practic \ntregul poten]ial vital, asemenea unui organism matur. De aceea, stoparea dezvolt`rii acestui poten]ial, f`r` motive medicale serioase, poate ﬁ considerat` o \nc`lcare a legilor civile care ap`r` dreptul omului la via]`, inclusiv drepturile copilului nen`scut.

Riscuri (asumate?) |ntreruperea unei sarcini implic` riscul apari]iei unor traume [i sechele care vor ﬁ resim]ite toat` via]a. Se discut` tot mai mult de a[a-numitul sindrom post-avort, \n care femeile [i, \n mod

Semnele timpului

080-085 Avortul.indd 84

12/1/09 8:42 PM

Familie |

surprinz`tor, chiar [i partenerii lor au sim]`minte de vinov`]ie, durere, deta[are, depresie [i confuzie7. Trauma postabortiv` este mai degrab` regul` decât excep]ie. Consecin]ele nu se rezum` la scurte momente de vinov`]ie [i triste]e, ci presupun implica]iile spirituale [i morale pe termen lung ale avortului. Sunt aspecte profunde, chiar distructive, care conduc la deteriorarea [i ruperea rela]iilor, la disfunc]ii sexuale, la diminuarea stimei de sine, la apari]ia abuzului [i autoagresiunii, la abuzul fa]` de copii, la sinucidere, alcoolism [i consum de droguri. A[adar, reac]iile psihice [i moral-spirituale \n fa]a traumei avortului sunt destul de severe. Acestea pot fi amplificate [i de consecin]ele fiziologice negative. Complica]iile care pot ap`rea \n urma interven]iilor chirurgicale de \ntrerupere a sarcinii sunt numeroase, \ntre acestea fiind destul de frecvente hemoragiile [i infec]iile grave. Uterul [i intestinele pot fi perforate, f`r` o interven]ie medical` rapid` [i competent`, via]a femeii fiind pus` \n pericol. Studiile arat` c`, \n rândul femeilor care au suferit o astfel de opera]ie, a crescut semnificativ rata cancerului de sân. De asemenea, dup` un avort, riscul de a dezvolta o sarcin` extrauterin` este de 30%, iar dup` dou` sau mai multe avorturi, riscul ajunge la 160%. Sarcina extrauterin` nedescoperit` la timp poate genera hemoragii interne, cu complica]ii fatale \n unele cazuri. Prin urmare, avortul \nseamn` suferin]` pentru f`t, la \ntreruperea vie]ii lui, [i suferin]` pentru mam`, tulbur`ri psihice [i emo]ionale. Exist` femei care, \n urma unor \ntreruperi de sarcin`, au r`mas intens traumatizate, f`r` a reu[i s`-[i mai revin`8. Riscurile medicale asociate unei asemenea interven]ii sunt complicate [i numeroase. Ironia face ca acela[i sistem medical care le permite medicilor s` provoace un avort la cerere trebuie s` investeasc` sume considerabile pentru

NUM~R S P E CIAL

| 85

tratarea complica]iilor produse de acest gen de interven]ii medicale. Sistemul care cheltuie mii [i zeci de mii de euro pentru a salva vie]i, p`strând un f`t prematur [i distroﬁc \n incubator, permite provocarea unui avort de vârst` \naintat`, \n mod deliberat. Lista paradoxurilor ar putea continua. Cartea Recordurilor o consemna, \n 2006, pe Adriana Iliescu \n topul celor mai vârstnice mame

Ironia face ca acela[i sistem medical care le permite medicilor s` provoace un avort la cerere trebuie s` investeasc` sume considerabile pentru tratarea complica]iilor produse de acest gen de interven]ii medicale. din lume, românca dând na[tere la 66 de ani. |n acela[i timp, România de]ine [i recordul trist de ]ar` frunta[` \n privin]a \ntreruperilor de sarcin`.

Provoc`ri pentru viitor Conceperea [i aducerea pe lume a unei fiin]e umane reprezint` o mare responsabilitate. |n ciuda acestui fapt, multe cupluri fac acest pas f`r` s` se gândeasc` prea mult la viitor [i implica]ii. Este \n primul rând o problem` de educa]ie [i sunt necesare programe de instruire a adolescen]ilor, tinerilor, [i nu numai, cu privire la sexualitate, consecin]e, contracep]ie, avort etc. Pot fi redactate ghiduri care s` prezinte rezumativ aspectele esen]iale care ar trebui cunoscute de fiecare individ. Profesorii [i dirigin]ii pot s` le ofere elevilor informa]iile necesare. De asemenea, legisla]ia trebuie s` fie ajustat`, ]inându-se cont de complexitatea acestui fenomen. Se [tie c` o legisla]ie care interzice sau limiteaz` avortul cre[te riscurile asociate avorturilor ilegale, efectuate \n condi]ii improprii [i stres. Dincolo de preocup`rile pentru drepturile femeilor, ar trebui s` existe un interes sus]inut pentru drepturile individului, inclusiv ale f`tului. Libertatea [i egalitatea sunt principii care izvor`sc din morala cre[tin`, dar [i respectul pentru via]` tot de acolo se na[te. Via]a este un dar de la Dumnezeu [i nu putem dispune de ea dup` cum dorim noi. Poate c` biserica nu accentueaz` suficient importan]a acestui aspect, dar aceasta nu absolv` pe nimeni de responsabilitate moral`. Curmarea vie]ii unei fiin]e neajutorate nu este mai pu]in lipsit` de importan]` decât \mpu[carea unui soldat \n Irak.

7. E. H. Fehskens, „Post-Abortion Syndrome, I Couldn’t Shake the Nightmares“, Lutheran Witness, 1988, p. 2-4 8. S. M. Stanford, Will I Cry Tomorrow? Healing Post-Abortion Trauma, Old Tappan, NJ, Revell, 1987

4 luni, 3 s`pt`mâni [i o \nmormântare

080-085 Avortul.indd 85

12/1/09 8:46 PM

86 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

Sunt tot mai frecvente c`s`toriile cu persoana care ne trebuie, nu cu persoana care trebuie. C`s`toria cu omul nepotrivit face ca simbioza familiei s` fie tot mai departe de \mplinire. De[i societatea nu a renun]at la stigmatizarea divor]ului, excep]ia a devenit o regul`. de George Uba

Semnele timpului

086-093 Divortul consecinta casatoriei.indd 86

12/1/09 8:48 PM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 87

DIVOR}UL, CONSECIN}A C~S~TORIEI?

oncep]iile diferite \n via]a de familie pot fi un factor de cre[tere [i dezvoltare, dar atunci c=nd divergen]ele degenereaz` \n op]iuni individualiste care nu pot fi negociate, tornadele maritale \i arunc` pe so]i \n pragul divor]ului. Anali[tii caut` indicatori pragmatici pe care se pot construi strategii de prevenire a divor]ului [i terapii eficiente. Cercetarea porne[te de la o serie de \ntreb`ri fundamentale: „C`s`toria este bazat` \n principal pe dragoste sau pe sus]inere material`? Pentru care dintre indivizi iubirea are cea mai mare importan]`? Care sunt problemele care conduc la divor] – dispari]ia iubirii, nepotrivirea partenerilor sau motive mai pragmatice, precum dificult`]ile financiare? Exist` diferen]e \n modul \n care privesc aceste lucruri femeile [i b`rba]ii, tinerii [i v=rstnicii, cei de la ora[ [i cei de la sat“1?

De la vis la realitate Totul \ncepe cu un „Da“ rostit cu fermitate, care angajeaz` \n tonuri emo]ionale [i ﬁerbin]i \ncrederea \n frumuse]ea, misterul [i extazul dragostei pentru tot restul vie]ii. Acceptarea necondi]ionat` reciproc` este visul de la care orice cuplu \[i \ncepe aventura mariajului. |n etapa de \nceput a vie]ii \n doi, depozitul afectiv este de dimensiuni oceanice. Ajun[i f`r` prea mare efort pe piscul fericirii, cei doi parteneri cred c` nu vor cobor\ vreodat` de acolo. Totu[i, pentru multe cupluri, vine ziua \n care, odat` cu trezirea la realitate, aurul rugine[te, \n ciuda oric`rei prognoze. De obicei, dezintegrarea rela]iei \ncepe [i se desf`[oar` gradual, aproape imperceptibil. Nici separarea emo]ional` [i nici cea ﬁzic`, ulterioar`, nu se instaleaz` deodat`. |n cele mai multe cazuri, c`s`toria sufer` un proces lung de deteriorare a rela]iei, proces care se \ntinde pe luni [i chiar ani de zile. Potrivit datelor European Values Survey 2008, centralizate de Institutul pentru Cercetarea Calit`]ii

086-093 Divortul consecinta casatoriei.indd 87

1. Raluca Popescu, Barometru de opinie public`, Funda]ia Soros România, 2007, p. 46

12/1/09 8:49 PM

88 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

Vie]ii, 63% dintre responden]i s-au pronun]at \mpotriva divor]ului, cifrele indicând \n România o intoleran]` ridicat`, fa]` de alte ]`ri europene. |n ciuda acestui fapt, datele INS arat` c`, \n 2007, rata divor]urilor era de 1,69 la mia de locuitori, \n condi]iile \n care, \n acela[i an, se \nregistra o c`s`torie la mia de locuitori. Devine astfel evident` contradic]ia ﬂagrant` \ntre ceea ce se spune [i ceea ce se \ntâmpl` \n realitate. Anual se \nregistreaz` 37.000 de divor]uri2. La sfâr[itul anului 2007 erau \nregistrate mai multe divor]uri decât c`s`torii. Conform datelor furnizate de INS, se constat` o frecven]` mai mare a divor]ului la cuplurile cu vârste cuprinse \ntre 30 [i 39 de ani. Cauzele sunt multiple, de multe ori, \n spatele motivelor invocate \n instan]` ﬁind ascunse alte motive, neexprimate, dar esen]iale \n stabilirea diagnosticului real.

Partea vizibil` a ghe]arului

2. www.soros.ro 3. Raluca Popescu, Barometri de opinie public`, Funda]ia Soros România, 2007, p. 47

Absolutizarea propriei p`reri duce la control [i violen]`; nerecunoa[terea defectelor personale [i incapacitatea de a le dep`[i conduc la alcoolism iresponsabil; implicarea \ntr−o rela]ie extraconju− gal` duce la evitarea efortului de a reface leg`tura marital` fracturat`.

„Cele mai importante motive pentru care partenerii divor]eaz`, cumulând mai mult de jum`tate dintre men]iuni, sunt \n ordine – violen]a, alcoolismul, infidelitatea [i \ncetarea iubirii \ntre cei doi... Interesant este c`, de[i iubirea a fost men]ionat` drept cea mai important` condi]ie pentru o c`s`torie fericit`, absen]a ei nu determin` o atitudine la fel de categoric`, p`rerile fiind mai degrab` \mp`r]ite: 57% o consider` motiv de divor], 43% nu. Infidelitatea este mai des men]ionat`, considerându-se, probabil, c` implic` [i lipsa iubirii. Condi]iile imanente rela]iei, nepotrivirea de caracter [i nepotrivirea sexual` sunt considerate motive de divor] numai de aproximativ o treime dintre subiec]i. Dificult`]ile materiale, lipsa copiilor, ne\n]elegerile privind treburile casnice

sau cu rudele nu sunt pentru marea majoritate a persoanelor intervievate motive de divor]“3. Acestea sunt \ns` doar cifre. |n spatele statisticilor, divor]ul implic` oameni reali, cu suferin]e reale, cu visuri [i speran]e spulberate. Iar dincolo de cauzele de divor] oferite de rapoarte [i statistici, exist` o cauz` la fel de real`, care ]ine de profunzimea ﬁin]ei umane, despre care pu]ini vorbesc: valorile morale [i spirituale absolute! Ele conﬁgureaz` caracterul [i stabilitatea iubirii \n cuplu. Absolutizarea propriei p`reri duce la control [i violen]`; nerecunoa[terea defectelor personale [i incapacitatea de a le dep`[i conduc la alcoolism;

Semnele timpului

086-093 Divortul consecinta casatoriei.indd 88

12/1/09 8:49 PM

Familie |

implicarea \ntr-o rela]ie extraconjugal` duce la evitarea efortului de a reface leg`tura marital` fracturat`. To]i ace[tia sunt factori care conduc spre decizia irevocabil`: Divor]! Iubirea dintre cei doi este dizolvat` de conﬂicte, \n care se caut` \nvinov`]irea [i deprecierea celuilalt prin subminarea valorii partenerului. Cât despre atât de des invocata „nepotrivire de caracter“, Paul Tournier scrie: „Pretinsa nepotrivire de caracter este un mit inventat de juri[ti, pentru a pleda \n favoarea divor]ului, [i o scuz` comod` pe care o invoc` so]ii, pentru a-[i acoperi e[ecul. Eu nu cred c` exist` nepotrivire de caracter, ci lips` de \n]elegere [i gre[eli care pot ﬁ \ndreptate, dac` se dore[te acest lucru“4.

NUM~R S P E CIAL

| 89

constat tocmai \n gândul am`gitor c` lucrurile merg bine de la sine. Mitul 2 este cel al „noului \nceput“. Partenerii aﬂa]i pe punctul de a divor]a \[i repet` insistent c` divor]ul le va oferi [ansa s` o ia de la \nceput pentru o via]` mai bun`. |n mod ironic, partenerii se

4. Paul Tournier, Dificult`]i conjugale, Casa Literaturii Cre[tine, 1996, p. 11

Motivul conflictului [i al destabiliz`rii rela]iei este, prin urmare, \ns`[i „fericirea”, gre[it \n]eleas`, egoist`, care pretinde f`r` s` ofere.

Din nefericire, fericirea e de vin`! Sunt promovate \n dinamica vie]ii de cuplu câteva minciuni distructive: Mitul 1: „C`s`toria noastr` este destul de bun`“. Adeseori, aﬂa]i \n pragul divor]ului, cei doi se \ntreab` unde au gre[it, f`r` s` realizeze c` gre[eala a

despart cu speran]a c` libertatea le va aduce ceva mai bun, f`r` s`-[i dea seama c` rela]ia de c`s`torie este mai bun` nu \n func]ie de cel`lalt, ci \n func]ie de propria persoan`. Mitul 3: „Dragostea noastr` ne face imuni \n fa]a divor]ului“. Este adev`rat c` dragostea asigur` coeziunea [i armonia cuplului, dar este vorba de acea dragoste care [tie s` ierte, s` ﬁe r`bd`toare, s` se poarte respectuos, exact cum scria apostolul Pavel \n prima epistol` adresat` corintenilor. |n spatele acestor mituri se aﬂ` promovarea unui model de fericire ofertat \nainte [i dup` c`s`torie,

Divor]ul, consecin]a c`s`toriei?

086-093 Divortul consecinta casatoriei.indd 89

12/1/09 8:50 PM

90 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

via]a de cuplu, dar, \n acela[i timp, este necesar` configur`rii unei noi realit`]i rela]ionale care s` func]ioneze. De la decep]ie la descurajare. Decep]iile acumulate [i netratate dau na[tere descuraj`rii. R`nile nevindecate \ntunec` gândirea, dispare speran]a schimb`rii \n bine [i se adopt` concep]ia egocentric` a c`s`toriei: cel`lalt nu se va schimba niciodat`! De D la descurajare la \ndep`rtare. \ |n sta]ia a Psihologul [i expertul \n probleme conjugale Gottman semnaleaz` patru indicatori de pericol iminent \ntr-o c`snicie. Metodele lui prezic cu o acurate]e de 94% [ansele unui divor] \n cazul c`sniciilor \n patra, p niciunul nu-l mai care exist` aceste patru semne: consider` c pe cel`lalt inte■ Manifestarea nemul]umirii fie c`tre partenerul tù, fie despre partenerul tù. resant, r cu atât mai pu]in, ■ Autoap`rarea: „Sunt cu ochii \n patru. Tu e[ti du[manul, iar eu nu vreau s` te apropii de mine“. atr`g`tor. a Plictisi]i unul de ■ Dispre]ul: Atunci când se ridic` zidurile dispre]ului, exist` mânie. Iar mânia poate \nmul]i dispre]ul. altul, chiar [i \n privin]a a Acesta este dezacordul, divergen]a care execut` partenerul. ■ Replierea \nseamn` \ndep`rtarea emo]ional` [i fizic` de situa]ia creat`, implicit de cel`lalt. rela]iilor intime, ambii r parteneri folosesc diferite p activit`]i, bunuri materiale a [i afaceri pentru a umple pr`pastia care s-a creat dorite. Motivul conflictului [i al destabiliz`rii rela\ntre ei. ]iei este, prin urmare, \ns`[i „fericirea“, gre[it \n]eDe la \ndep`rtare la separare. Urm`toarea etap` leas`, egoist`, care pretinde f`r` s` ofere. \nseamn` o parcurgere accelerat` a drumului c`tre Diagrama mor]ii separare, când cei doi so]i se deta[eaz` din punct de unei rela]ii vedere rela]ional, construindu-[i ziduri de protec]ie. Doar cei naivi \[i \nchipuie c` via]a de c`s`torie Momentele de comunicare [i intimitate sunt este o via]` u[oar`. Când dou` persoane se unesc foarte rare. prin dragoste, mai devreme sau mai târziu se De la \ndep`rtare la divergen]`. Conflictele care produce o reac]ie asemenea celei dintre ap` [i au fost reprimate cândva ies la suprafa]` \ntr-o disfoc. Dispare armonia [i apare cenzura parteneruput` deschis`. Divergen]ele de opinie se transform` lui. Gary [i Barbara Rosberg5, speciali[ti \n probleme de cuplu, trasau pe harta c`s`toriei [apte sta]ii descendente spre punctul ei de rupere. Trìrea visului. Prima sta]ie este rela]ia luminoas`, perfect`, care \i aduce pe cei doi \naintea ofi]erului st`rii civile [i \naintea altarului. Aceast` etap` r`mâne ca un start fericit, cu multe scene romantice de referin]`. De la vis la decep]ie. Dragostea din perioada visului marital, când nu existau ochelari pentru defectele [i gre[elile partenerului, 5. Dr. Gary [i Barbara este corectat`. Cei doi descoper` Rosberg, [oca]i c` partenerul de via]` nu Divorce-Proof Your Marriage este perfect. Decep]ia este inevitaTyndale House bil`, din cauza perspectivelor Publishers, 2002 diferite ale celor doi cu privire la care promoveaz` ob]inerea f`r` efort [i f`r` sacrificii a frumuse]ii, pl`cerii, avantajelor [i \n]elegerii. Conceptul este promovat sistematic [i injectat de mass-media \n venele consumatorilor de romantism, invita]i prin oferte promo]ionale atractive s` pun` mâna pe fericirea disponibil` gratuit. Orice confruntare cu partenerul [i orice chemare la responsabilit`]ile pe care le implic` via]a de familie sunt prezentate ca obstacole \n calea fericirii mult

Semnele timpului

086-093 Divortul consecinta casatoriei.indd 90

12/1/09 9:00 PM

Familie |

\n conflicte sau certuri, ajungându-se \ncet [i sigur la ultima sta]ie. Divor]ul emo]ional. Când se atinge punctul divor]ului emo]ional, rela]ia a murit. Documentul care va certifica ulterior divor]ul legal nu va fi mai mult decât un simplu certificat de deces al c`sniciei. Acesta este un drum cu [apte sta]ii pe care niciun cuplu nu dore[te s`-l anticipeze, nici s`-l parcurg`. {i totu[i, datele statistice confirm` frecven]a ame]itoare a divor]urilor. Sunt necesare o identificare pe harta marital` a pozi]iei exacte a cuplului [i g`sirea unui traseu ascendent, pentru vindecarea rela]iei.

P`rin]ii divor]eaz`, copiii pl`tesc Aproape \ntotdeauna, consecin]ele divor]ului se r`sfrâng asupra copiilor. Judith Wallerstein [i-a publicat concluziile privind modul \n care divor]ul \i afecteaz` pe cei mici, \n lucrarea The Unexpected Legacy of Divorce 6. 1. Lipsa modelelor de rol. |n timp ce copiii proveni]i din mariaje care au supravie]uit provoc`rilor au modelul unui parteneriat serios, demn de urmat, copiii care au trecut prin drama divor]ului p`rin]ilor au mai multe [anse s` repete gre[eala. 2. O adolescen]` prelungit`. De multe ori, copiii simt c` p`rin]ii lor care

NUM~R S P E CIAL

| 91

s-au desp`r]it au nevoie de sprijin sufletesc. Lucrul acesta \i ]ine lega]i de p`rin]i la vârste când ar trebui s` \[i g`seasc` propriul rost \n via]`. 3. O contribu]ie mai mic` la costurile vie]ii. Mai pu]in de 30% dintre copiii proveni]i din familii divor]ate beneficiaz` de ajutor financiar din partea ta]ilor. 4. Rela]ii dificile cu familia vitreg`. Când unul dintre p`rin]ii divor]a]i (sau ambii) se rec`s`tore[te, aten]ia acestuia se \ndreapt` mai mult spre noul partener de via]`, copilul fiind neglijat. Dintre copiii care au participat la studiul realizat de Wallerstein, doar o mic` parte au avut leg`turi strânse cu to]i cei patru p`rin]i. 5. Mai multe riscuri de conduit` periculoas`. Copiii cuplurilor divor]ate consum` droguri [i alcool \nainte de \mplinirea vârstei de 14 ani \ntr-o propor]ie mai mare decât ceilal]i copii. Fetele \[i \ncep mult mai devreme experien]a sexual`. 6. Mai pu]in` competen]` social`. 62% dintre copiii ai c`ror p`rin]i au divor]at au dep`[it media competen]ei la locul de munc`, dar doar 40% s-au descurcat satisf`c`tor \n rela]iile sociale. Un alt procent, de 33%, au apelat la terapeut pentru rezolvarea problemelor personale.

Propuneri revizioniste Noua ordine marital` liberalizeaz` rela]iile de c`s`torie pân` \ntr-acolo \ncât morala cre[tin` cu privire la via]a de familie pare o caricatur` \n cotidianul postmodern. Reperele sociale unanim acceptate de genera]iile anterioare sunt

6. Judith Wallerstein, The Unexpected Legacy of Divorce, New York, Hyperion, 2000, p. 29

Divor]ul, consecin]a c`s`toriei?

086-093 Divortul consecinta casatoriei.indd 91

12/1/09 9:00 PM

92 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

considerate falimentare. Filosoful [i autorul britanic A. C. Grayling deschidea, prin lucrarea Viitorul valorilor morale 7, un front de gândire revizionist [i seduc`tor: „Moralitatea conservatoare este cauza, [i nu solu]ia \n multe dintre problemele societ`]ii, pentru c` este represiv` [i prohibitiv`, limitând natura uman`“. |n opinia sa, rela]iile permanente [i exclusive \n familie genereaz` crize insolvabile, iar p`strarea lor este un tribut adus ne\mplinirii. |n consecin]`, Grayling propunea al`turi de al]i sus]in`tori revizioni[ti o solu]ie curajoas` [i argumentat`: divor]ul. Divor]ul este un lucru bun! O via]` solitar` nu este neap`rat o via]` de singur`tate [i poate ﬁ chiar un mod de a tr`i foarte productiv [i lini[tit. „Mariajul f`r` posibilitatea divor]ului este o sentin]` bazat` pe o decizie imatur`. Divor]ul este o problem` de libertate personal`. Este

sexuale \n afara c`s`toriei devenind solu]ii echitabile pentru ambele sexe. E \ns` ﬁdelitatea conjugal` o chestiune de educa]ie sau mai degrab` se na[te dintr-o nevoie inerent` de unicitate [i unitate \n cadrul unei rela]ii?

Imposibil s` (nu) divor]`m „Natura uman` c`zut` \n p`cat se opune cu \ndârjire c`s`toriei. C`s`toria este op]iunea de a fi aproape de Dumnezeu sub forma unei rela]ii de apropiere cu o alt` persoan`. Fiindc` numai dragostea face posibil` aceast` alegere, dar o dragoste supranatural`“8. O c`s`torie dup` gândirea lui Dumnezeu, care rezist` oric`rei agresiuni, poart` marca exclusivit`]ii, a comuniunii, a d`ruirii totale prin intimitate [i a iubirii necondi]ionate. Rela]ia de cuplu trebuie s` fie exclusiv` pentru c` altfel dragostea nu ar merge pân` la cap`t, dup` modelul pe care Dumnezeu ni-l cere \n loialitatea fa]` de Sine. Omul nu este \n stare s` fie loial cu dou` persoane deodat`, f`r` s` o r`neasc` pe una dintre cele dou`. Dragostea cere d`ruire total`, ceea ce este imposibil fa]` de mai multe persoane. A[teptarea natural` a oric`rui om este ca partenerul s` i se ofere doar lui, \n mod exclusiv. Dragostea este asemenea mor]ii: ne cere \ntreaga fiin]`. D`ruirea total` este intimitatea care presupune renun]area la sine. Este o smerenie \n care nu doar presupun, ci chiar

A[teptarea natural` a oric`rui om este ca partenerul s` i se ofere doar lui, \n mod exclusiv. Dragostea este asemenea mor]ii: ne cere \ntreaga fiin]`.

7. A. C. Grayling, Viitorul valorilor morale, Editura [tiin]ific`, 2000 8. Mike Mason, Taina c`s`toriei, Logos, p. 37

vorba de oameni care o iau de la cap`t, remediind gre[eli, oameni care se redreseaz`, luând alte decizii [i f`când alte alegeri pentru a-[i construi o via]` care merit` s` fie trìt`“. |n acest context, c`snicia bazat` pe valorile tradi]ionale apare „ca o interferen]` monstruoas` \n rela]iile personale [i e surprinz`tor cât de mul]i oameni mai aleg aceast` cale… Adev`rul este, f`r` \ndoial`, c` oamenii continu` s` se c`s`toreasc` doar pentru c` a[a e tradi]ia [i astfel perpetueaz` o institu]ie care a luat na[tere din ra]iuni sociale [i economice“. Conform noii morale, capacitatea biologic` de a deveni p`rinte nu reprezint` o garan]ie pentru abilit`]ile cerute de educarea unui copil, iar problema p`rin]ilor singuri nu este absen]a celuilalt p`rinte, ci lipsa resurselor. Solu]ia „principial`“ propus` este a[a-numita „c`snicie deschis`“, \n care fidelitatea sexual` nu este esen]ial`, iar cei doi parteneri nu au dreptul exclusiv de a se exprima asupra sexualit`]ii celuilalt. Familia nu ar mai fi \ncorsetat` de cutumele morale tradi]ionale, poligamia, concubinajul [i rela]iile

Semnele timpului

086-093 Divortul consecinta casatoriei.indd 92

12/1/09 9:01 PM

Familie |

cred c` partenerul trebuie s` primeasc` tot. |n sfera rela]iilor interumane, c`s`toria reprezint` ceea ce monoteismul reprezint` \n teologia cre[tin`. {i, \n sfâr[it, iubirea necondi]ionat` inspirat` de Dumnezeu alung` amenin]area constant` a condamn`rii [i a respingerii. Marea tain` a c`s`toriei este c` trebuie s`-l ob]inem pe cel`lalt cu pre]ul propriei noastre fiin]e, cu riscul dureroasei renun]`ri de sine, a[a cum Iisus Christos ne-a r`scump`rat prin emo]ionanta profunzime a iubirii lui Dumnezeu, sacrificându-Se pentru noi. R`nile pricinuite \n timpul unei rela]ii pot fi vindecate printr-o singur` decizie: aceea de a ierta. Un pas important \n procesul iert`rii este

NUM~R S P E CIAL

| 93

achitarea partenerului gre[it [i apoi renun]area la controlul r`zbun`rii. |nseamn` s` renun]i la dreptul tù de a fi sup`rat pe ea/el. Beneficiile unei rela]ii re\nnoite merit` pre]ul iert`rii. Filosoful cre[tin Lewis Smedes scria: „Când \l eliberezi pe f`c`torul de rele de rùl f`cut, \ndep`rtezi o tumoare malign` din propria via]` interioar`. Eliberezi un prizonier, dar descoperi c` prizonierul adev`rat erai tu“. {i atunci este imposibil s` mai dore[ti divor]ul. |ntr-o cultur` umanist` caracterizat` prin spirit de competi]ie, hedonism, autonomie [i secularism, iubirea \nseamn` voin]a de a poseda, nu de a te oferi \n dragoste. Renun]area la Dumnezeu sau identificarea Lui cu un element cultural va arunca familia \n cele mai disfunc]ionale rela]ii, divor]ul fiind magna opera c`s`toriei, regretul unei alian]e sporadice [i nefericite. O c`l`torie \n doi, conform Ghidului lui Dumnezeu – Biblia –, este o dubl` revela]ie, pentru el [i pentru ea, care pecetluie[te o singur` iubire adev`rat`.

Divor]ul, consecin]a c`s`toriei?

086-093 Divortul consecinta casatoriei.indd 93

12/1/09 9:02 PM

familia biblica |n inten]ia lui Dumnezeu, c`s`toria apare ca temelie a vie]ii de familie. Planul divin al convie]uirii dintre un b`rbat [i o femeie este de o simplitate profund`, iar redesco− perirea [i tr`irea lui, f`r` modific`ri sau adapt`ri, sunt de importan]` vital` pen− tru supravie]uirea familiei zilelor noastre.

1. Jean Sévillia, Corectitudinea moral`: c`ut`m cu disperare valori, Humanitas, 2009, p. 70, 71 2. Carl Rogers, Becoming Partners: Marriage and Its Alternatives, New York, Delacorte, 1972, p. 11

oncep]ia despre familie sufer` o dramatic` modiﬁcare \n zilele noastre. Jurnalistul [i istoricul Jean Sévillia surprindea, cu deosebit` acuitate, aceast` tendin]` la nivelul societ`]ii franceze: „|n prim`vara lui 2007, francezii [i-au ales pre[edintele. Pentru prima oar` \n istoria ]`rii, unul dintre candida]ii care putea deveni [eful statului era o mam` nec`s`torit`. Acest detaliu n-a deranjat pe nimeni; este o simpl` reﬂectare a societ`]ii. Pân` \n anii ’60, divor]urile erau rare, iar concubinajul era izolat; de la catolici la comuni[ti, to]i francezii se c`s`toreau la prim`rie [i, majoritatea, [i la biseric`. La Elysée, doamna de Gaulle nu accepta s` primeasc` divorta]i la mas`. Ales la \nceputul anilor ’80, Mitterrand ducea o

via]` dubl`, dar p`stra aparen]ele, ca s` nu [ocheze. Ast`zi, aparen]ele nu mai au nicio valoare: c`s`toria nu mai este o regul`“1. Concluzia cade ca un verdict sumbru: „|n treizeci de ani, modelul odinioar` predominant – cuplul c`s`torit, cu copii n`scu]i \n timpul c`s`toriei – s-a destr`mat“. Familia de ast`zi este supus` unui asediu covâr[itor. Divor]ul, adulterul, criza rolurilor, aglomera]ia, presiunile financiare, preocup`rile extrafamiliale, lipsa timpului petrecut \mpreun` aduc via]a familiei la marginea colapsului. „Dup` toate aparen]ele, trìm \ntr-o er` important` [i incert`, iar institu]ia familiei se afl`, cu siguran]`, \ntr-o stare de incertitudine. Dac` 50 pân` la 70 de procente dintre automobilele produse de Ford sau General Motors s-ar defecta \n prima parte a existen]ei lor, atunci ar trebui luate m`suri drastice“2.

De ce o abordare biblic`? Care este planul lui Dumnezeu cu privire la c`s`torie? Cultura noastr` p`streaz` un grad considerabil de confuzie cu privire la acest domeniu. Mai grav este c`, \ntr-un context global \n care institu]ia familiei \[i pierde din popularitate, sunt tot mai multe voci care aﬁrm` c` aceast` tendin]` nu reprezint` nici m`car un motiv de \ngrijorare. Cu alte cuvinte, asist`m deopotriv` la un declin al

Semnele timpului

094-099 Familia biblica.indd 94

11/30/09 1:56 AM

Familie |

NUM~R S P E CIAL

| 95

un reper pentru prezent [i viitor de Teodor Hu]anu

094-099 Familia biblica.indd 95

12/1/09 9:02 PM

96 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

familiei [i al valorilor. Unica speran]` pertinent` pentru salvarea celei mai profunde dintre rela]iile umane este \ntoarcerea la principiile biblice, necesare reconstruirii fundamentului originar al familiei.

ca parte a ordinii primordiale a crea]iei (Matei 19:4-6). C`s`toria [i Sabatul sunt institu]iile cele mai vechi ale omenirii, prima având un avans de o zi fa]` de cealalt` (Geneza 1:26 – 2:3). Conform raportului crea]iei, \n prima zi de vineri a planetei, Dumnezeu a oficiat prima c`s`torie, mirele fiind Adam, iar mireasa, Eva. Fiecare nunt` biblic` ne invit` s` readucem la via]` binele nealterat oferit omului de Dumnezeu. Acest imperativ este cu atât mai justificat, cu cât civiliza]ia noastr` a redefinit dramatic comuniunea c`s`toriei. Defìmat` de Hollywood, batjocorit` de staruri, concurat` \n for]` de a[anumitele rela]ii maritale alternative, familia biblic` pare s` fie o specie pe cale de dispari]ie. Lista argumentelor contra c`s`toriei biblice se extinde cu dovezi dureroase: violen]` familial`, abuzuri sexuale, divor]uri traumatizante, copil`rii mutilate, infidelitate. Prima c`snicie, cea din

|n cadrul primei c`r]i biblice, Geneza, |nsu[i Dumnezeu stabile[te modelul celulei de baz` a societ`]ii umane: unirea din dragoste, dintre un b`rbat [i o femeie, \ntr−un angajament de o via]` \ntreag`. Apelarea Bibliei ca autoritate final`, inclusiv \n domeniul familiei, se bazeaz` pe ineran]a [i valoarea ei transcultural`. Terapiile falimentare aplicate rela]iilor maritale aflate \n deriv` au la baz` o etic` a \mplinirii nevoilor individuale, care este esen]ial egoist`. Etica relativist` a postmodernismului favorizeaz` inversarea priorit`]ilor. Biblia promoveaz` \ns` principiul infailibil al \mplinirii personale prin renun]are la sine [i sacrificiu pentru binele celuilalt. Aparent paradoxal [i considerat, evident, inacceptabil, modelul biblic al \mplinirii individuale sau colective este \n coliziune frontal` cu tezele umanismului egocentric. Arhitectul divin dezv`luie paradigma \mplinirii familiale \n primele dou` capitole ale Genezei. Cultura postmodern` se afl` \ntr-o imperioas` necesitate de a redescoperi [i reafirma tiparul original pentru celula de baz` a societ`]ii umane. De o simplitate profund`, acest model nu are nevoie de ajust`ri sau \mbun`t`]iri: trebuie doar trìt! Psihologul Larry Crabb consider` c` „\n fa]a dificult`]ilor maritale, \ntrebarea care se pune nu este: ‘Ce ar putea \mbun`t`]i c`s`toria mea?‘, ci mai degrab`: ‘Ce-mi spune Biblia s` fac?‘. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie s` aib` prioritate fa]` de tot ce gândesc eu c` ar \mplini cel mai bine nevoile mele“3.

Familia: institu]ie divin`

3. Larry Crabb, The Marriage Builder, Zondervan, 1992, p. 14

Biblia vorbe[te despre c`s`torie \n termenii unei institu]ii fundamentale pentru existen]a omenirii. |n cadrul primei c`r]i biblice, Geneza, |nsu[i Dumnezeu stabile[te modelul celulei de baz` a societ`]ii umane: unirea din dragoste, dintre un b`rbat [i o femeie, \ntr-un angajament de o via]` \ntreag` (Geneza 2:21-24). |n Noul Testament, Iisus Christos reaﬁrm` aceea[i concep]ie despre familie, subliniind valabilitatea ei, Semnele timpului

094-099 Familia biblica.indd 96

12/1/09 9:03 PM

Familie |

Gr`dina Edenului, nu a cunoscut \ns` nimic de felul acesta. Noble]ea unic` a c`s`toriei este \nt`rit` prin semnifica]ia spiritual` pe care Biblia i-o atribuie: imagine a rela]iei dintre Christos [i Biserica Sa (Efeseni 5:21-33). Astfel, \n mod implicit, comuniunea c`s`toriei este definit` de sfin]enie, iubire reciproc`, unitate, responsabilitate, permanen]`, respect [i exclusivitate.

NUM~R S P E CIAL

| 97

Familia – locul iubirii Femeia este „un ajutor potrivit“ pentru b`rbat, cei doi fiind parteneri \n procreere [i \n st`pânirea p`mântului. Raportul stabilit ini]ial exclude orice form` de subordonare esen]ial` sau ontologic` a femeii fa]` de b`rbat, ambii fiind crea]i dup` chipul [i asem`narea divin` (Geneza 1:26, 27). De[i au fost crea]i egali, b`rbatul [i femeia sunt totu[i diferi]i, fiind fiin]e umane complementare, cu roluri specifice, conform sexului fiec`ruia. Biblia nu con]ine o „fi[` a postului“ pentru rolul de so] sau so]ie, \ns` subliniaz` clar principiile care domin` rela]ia dintre cei doi: iubire absolut`, respect, altruism, valori comune, sus]inere material`, spirit de sacrificiu. Subordonarea reciproc` neutralizeaz` tendin]a naturii umane de a de]ine puterea. Rela]ia dintre parteneri este definit` \n termenii subordon`rii Bisericii fa]` de Christos: cre[tinii ascult` de Christos, care \[i ofer` via]a ca sacrificiu suprem pentru salvarea lor. Principiul iubirii autentice conduce la atitudinea de cùtare cu orice pre] a fericirii celuilalt. Sacrificiul de sine pentru binele celuilalt este principiul biblic al fericirii personale [i legea care define[te atât statutul so]ului, cât [i pe cel al so]iei (Efeseni 5:21-33). Climatul dominat de iubire [i \ncredere este inten]ionat \n acela[i timp ca mediu optim pentru cre[terea copiilor, atât fizic, cât [i spiritual. Extinderea cantitativ` [i calitativ` a vie]ii sociale, valorile [i idealurile promovate, formarea [i dezvoltarea individual` sunt strâns legate de s`n`tatea emo]ional` a familiei. Evanghelia are ca ]int` final` reunirea \n familia lui Dumnezeu a fiin]elor umane re\nnoite moral [i spiritual. |n sensul acesta, men]inerea sau refacerea calit`]ii rela]iilor dintre Familia biblic` – un reper pentru prezent [i viitor

094-099 Familia biblica.indd 97

12/1/09 9:04 PM

98 |

NUM~R SPECIAL

| Familie

p`rin]i [i copii este parte important` a ultimului apel al Evangheliei, adresat omenirii la ﬁnalul istoriei r`ului: „Iat` c` v` voi trimite pe prorocul Ilie \nainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare [i \nfrico[at`. El va \ntoarce inima p`rin]ilor spre copii [i inima copiilor spre p`rin]ii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, s` lovesc ]ara cu blestem!“ (Maleahi 4:5,6).

C`s`toria – startul familiei Conform Bibliei, c`s`toria este cadrul unic desemnat de Dumnezeu pentru exprimarea intimit`]ii sexuale. Fidelitatea partenerilor reflect` dragostea neschimb`toare pe care Dumnezeu o manifest` \n rela]ia cu fiecare fiin]` uman`. Crearea Evei demonstreaz` planul divin pentru c`s`toria lui Adam [i pentru toate c`s`toriile ulterioare: o rela]ie monogam`, heterosexual`. Biblia denun]` explicit rela]iile sexuale extramaritale (Exodul 20:14; Proverbe 5:1-20; Matei 5:27,28), precum [i rela]iile dintre persoane de acela[i sex (Levitic 18:22; Romani 1:26,27; 1 Corinteni 6:9). Medicul Petru Blaj, \n cartea sa Eseuri despre omul – OM, noteaz` câteva observa]ii semnificative: „\n greaca biblic`, termenul gamos \nseamn`: c`s`torie, s`rb`toarea c`s`toriei, nunt` [i de la acest termen provin ’game]ii’, ca denumire a celulelor sexuale b`rb`te[ti [i femeie[ti, care prin unire dau zigotul, ce va forma o nou` fiin]`, lucru imposibil \ntr-o convie]uire sau coabitare homosexual`. Tot \n greaca biblic`, termenul oikogenea, ce \nseamn` familie, este format din oikos, ce \nseamn` cas`, [i genno, ce \nseamn` a na[te, a face

iar cele c`s`torite s` tr`iasc` \n ﬁdelitate (Exod 20:14; Matei 5:27,28; 1 Corinteni 6:15-19; Evrei 13:4).

Angajamentul c`s`toriei Biblia se refer` la c`s`torie folosind conceptul de angajament sau leg`mânt, so]ul [i so]ia având atât drepturi, cât [i \ndatoriri (Geneza 2:23; Maleahi 2:14; Geneza 21:27-32). Iubirea, ata[amentul, fidelitatea, mutualitatea [i altruismul sunt ingredientele esen]iale ale angajamentului sacru al c`s`toriei (Cântarea cânt`rilor 2:16), \ntre ele fiind prezent` [i unitatea \n credin]` (2 Corinteni 6:14-18). De[i familia ar trebui s` fie de ne\nfrânt \n fa]a adversit`]ilor vie]ii, suntem totu[i constrân[i s` recunoa[tem c` exist` circumstan]e care pot duce la dizolvarea angajamentului c`s`toriei. Divor]ul este antiteza acestui angajament [i reprezint` o alterare a inten]iei divine originare (Maleahi 2:16; Matei 19:8). Erodarea capacit`]ii umane de rela]ionare nu este o boal` exclusiv` a civiliza]iei actuale, Iisus Christos apelând la contemporanii Sì s` evalueze foarte

Raportul stabilit ini]ial exclude orice form` de subor− donare esen]ial` sau ontologic` a femeii fa]` de b`rbat, ambii fiind crea]i dup` chipul [i asem`narea divin` (Geneza 1:26, 27). De[i au fost crea]i egali, b`rbatul [i femeia sunt totu[i diferi]i, fiind fiin]e umane comple− mentare, cu roluri specifice, conform sexului fiec`ruia.

4. Petru Blaj, Eseuri despre omul – OM, Napoca Star, 2008, p. 128

pui, a se \nmul]i. Afl`m astfel c` atunci când ne referim la familie trebuie s` \n]elegem o cas` unde se nasc pui – copii. Ceea ce este din nou imposibil \ntr-o convie]uire homosexual` sau lesbian`“4. Dumnezeu a[teapt` adeziunea fiec`rei fiin]e umane la planul stabilit ini]ial cu privire la sexualitate: persoanele nec`s`torite s` trìasc` \n celibat, Semnele timpului

094-099 Familia biblica.indd 98

12/1/09 9:04 PM

Familie |

riguros alternativa divor]ului (Matei 19:9). Biblia nu recomand` desp`r]irea cuplurilor aﬂate \n criz`, ci iertarea reciproc`, aceasta ﬁind solu]ia unic` pentru re\nnoirea iubirii. Vindecarea rela]iilor r`nite este principiul divin promovat de Biblie, \n vederea evit`rii colapsului c`s`toriei (Ieremia 3:1; Osea 3:1-3; Luca 17:3; Efeseni 4:32). Preg`tirea premarital`, consilierea familial` [i asisten]a acordat` familiilor afectate de tulbur`ri sunt \n rezonan]` deplin` cu inten]ia originar` a lui Dumnezeu pentru supravie]uirea familiei.

De ce este nevoie de familie? |n primul rând, conform principiilor biblice, cuplurilor c`s`torite le revine responsabilitatea perpetu`rii familiei umane (Geneza 1:28). Copiii sunt considera]i un dar de la Dumnezeu, de aceea p`rin]ii sunt chema]i s` aprecieze acest privilegiu (Psalmii 127:3; 1 Timotei 5:8). Asigurând \mplinirea nevoilor ﬁzice, emo]ionale, intelectuale [i spirituale, familia este primul loc unde valorile sunt \nv`]ate, iar capacitatea rela]ion`rii cu Dumnezeu

NUM~R S P E CIAL

| 99

[i cu oamenii este dezvoltat`. Personalitatea, aptitudinile [i abilit`]ile individuale astfel deprinse de copii vor avea o influen]` care dep`[e[te grani]ele familiei, extinzându-se spre binele general. |n al doilea rând, familia este nucleul de unde sunt a[teptate reac]iile benefice pentru vindecarea suferin]elor societ`]ii. Intersectarea destinelor prin c`s`torie este prefigurat` de interven]ia salvatoare a lui Iisus Christos \n istoria uman`, r`stignirea Sa pe cruce fiind expresia suprem` a iubirii. |n consecin]`, principiul Crucii guverneaz` familia cre[tin` [i reprezint` motorul contribu]iilor la binele colectiv. |n al treilea rând, familia biblic` ne conduce c`tre locul unic pe care-l numim acas`. „Nu rareori \ntâlnim copii zv`pìa]i, care alearg` pe drum, se \mbrâncesc gr`bi]i spre undeva. Dac` \i opre[ti [i \i \ntrebi: ’|ncotro?’, \]i r`spund \ntr-un glas: ’Acas`’. Ce \nseamn` acest cuvânt pentru copiii \n cauz` nu este greu de presupus“5. Prin Biblie, Creatorul ne asist` \n c`l`toria spre familia care \nseamn`, pur [i simplu, acas`. Drum bun, c`l`torule!

5. Petru Blaj, p. 129

Familia biblic` – un reper pentru prezent [i viitor

094-099 Familia biblica.indd 99

12/1/09 9:04 PM

100 |

N UM~R SPECIAL

| S`n`tate

`n`tatea

sexual`

„Exist` mult` speran]` pentru ace[ti dependen]i [i pentru familiile lor. Aceste persoane au manifestat abilitatea de a transforma o via]` de autodistrugere \ntr−o via]` marcat` de \ngrijirea de sine, trecând de la o via]` de haos [i disperare la o via]` de \ncredere \n sine [i pace.”. Patrick J. Carnes, Ph.D. Autor al c`r]ii Out of the Shadows, 1992

de Constantin Dinu

Semnele timpului

100-107 Sanatate sexuala.indd 100

11/30/09 1:58 AM

S`n`tate |

n viziunea cre[tin`, sexul este suportul biologic al unei rela]ii durabile dintre dou` fiin]e diferite – b`rbatul [i femeia –, un mod de exprimare a dragostei dintre cei doi [i, nu \n ultimul rând, un mijloc de perpetuare a speciei umane. Când Dumnezeu l-a creat pe om, „l-a f`cut dup` chipul Sù: parte b`rb`teasc` [i parte femeiasc`“ (Geneza 2). Textul biblic sugereaz` c` sexul [i familia sunt un dar de la Dumnezeu, un mijloc de a experimenta ceva din intimitatea rela]iei care exist` [i \n interiorul Trinit`]ii. Asemenea altor elemente care au rolul de a contribui la echilibrul individului [i al societ`]ii umane, sexul cunoa[te o patologie a dezvolt`rii [i a exprim`rii, atât la nivel individual, cât [i la nivel social. Acest articol eviden]iaz` dou` „boli“ ale sexului, la fel de grave [i având, foarte probabil, aceea[i etiologie: DEPENDEN}A SEXUAL~ [i ANOREXIA SEXUAL~. Psihologul Patrick Carnes1 consider` c` „dependen]a sexual` nu este o problem` a sexului, cât este o problem` care ]ine de evitarea durerii, fuga de realitate sau reducerea anxiet`]ii. Ea este o solu]ie!“ [i este, de fapt, o solu]ie fals`, ca majoritatea solu]iilor pe care omul le produce atunci când dore[te s` „ruleze“ un alt program decât cel „by default“, pentru care a fost construit. Ferree, una dintre femeile care au suferit de acest tip de dependen]`, m`rturisea: „Am \ncercat s`-mi \mplinesc sexual nevoile nonsexuale. Golul din suflet p`rea s` fie umplut de sex, cel pu]in la \nceput, când cre[terea adrenalinei era incredibil`. Aceast` reac]ie nu am putut s` o reproduc altfel. Imediat \ns` dup` ce experien]a se termina, când conduceam ma[ina spre cas`, m` sim]eam deprimat` [i \nv`luit` \n ru[ine“. Mark Laaser,

NUM~R S P E CIAL

| 101

cleric hirotonit, cu studii de master \n teologie [i un doctorat \n psihologie, [i-a recunoscut escapadele avute cu câteva dintre femeile pe care le consilia. Dup` ce a fost descoperit, partenerii sì de la centrul de psihoterapie \n care lucra au fost de acord s`-l ajute, dup` ce se va confesa so]iei sale. Mark a m`rturisit o senza]ie de u[urare pentru faptul c` secretul sù, ]inut ascuns timp de 30 ani, din care 15 ani de c`snicie, nu mai trebuia protejat. Dup` o lun` petrecut` \ntr-un centru de tratament pentru adic]ie sexual` [i având sprijinul so]iei sale, care i-a r`mas al`turi, Mark Laaser a dep`[it problema [i a pus bazele unui program de counseling pentru b`rba]ii care sufer` de aceea[i dependen]`. Adev`rata problematic` a dependen]ei sexuale [i a anorexiei sexuale nu este sexul per se, ci mai degrab` rela]ia dintre b`rbat [i femeie \n contextul unei morale marcate de mii de ani de egocentrism, al unor cutume sociale \n permanent` schimbare [i al unor reac]ii de r`spuns la agen]i stresori din ce \n ce mai complec[i. Definirea celor dou` extreme – dependen]a [i anorexia sexual` – trebuie s` porneasc` de la aceast` constatare fundamental`.

Dependen]a sexual` Deﬁni]ia dependen]ei sexuale poate ﬁ formulat` \n mai multe variante, \n esen]` asociind un comportament sexual normal sau variant/anormal cu fenomenul dependen]ei. Altfel spus, orice comportament sexual normal sau chiar variant/anormal care nu manifest` [i caracteristicile dependen]ei

1. Patrick Carnes este doctor \n educa]ie [i consiliere psihologic`, autor a numeroase c`r]i despre dependen]a sexual`. Carnes este [i fondatorul primului centru de spitalizare [i terapie pentru dependen]a sexual`: Golden Valley Health Center \n Golden Valley, Minnesota.

\ntre dependen]` [i anorexie 100-107 Sanatate sexuala.indd 101

12/1/09 9:06 PM

102 |

| S`n`tate Adic]iile duble

N UM~R SPECIAL

includ, pe lâng` dependen]a sexual`, una dintre urm`toarele:

2. „|ntre adic]ie sexual` [i erotism“, www. kudika.ro, 6 ianuarie 2006

Participarea compulsiv` la jocuri de noroc

Cheltuire compulsiv`

Munca obsedant-compulsiv`

Tulbur`ri de alimenta]ie, de tip anorexie sau bulimie nervoas`

Necesitatea rela]iilor intime poate fi resim]it` \n mod diferit [i \n sens invers, femeia mai frecvent [i b`rbatul mai rar, din motive diverse, care ]in fie de oboseala fizic`, fie de stresul cotidian sau excep]ional. Nici \ntr-un astfel de caz nu se poate pune eticheta dependen]ei sexuale. Dependen]a sexual` este un comportament sexual compulsiv care interfereaz` cu un stil de via]` normal, producând un stres important familiei [i prietenilor celui afectat, cu efecte negative inclusiv asupra activit`]ii profesionale. Dependen]a nu poate fi catalogat ca ] \ntrune[te cele dou` comComportamente sexuale ponente ale oric`rui sindrom dependen]` sexual`. De p obsesiv-compulsiv: (1) obsesia, exemplu, o femeie care o compulsive: care subliniaz` preocuparea are un libidou diminuat, c ■ Masturba]ie compulsiv` ■ Pornografie ■ Escapade amoroase ■ Exhibi]ionism ■ Practici mintal` dominant` de care cel fie prin condi]ionare psim sexuale periculoase ■ Prostitu]ie ■ Sex cu anoobsedat nu se poate desprinde, hic formativ` (educa]ia o nimi ■ Episoade sexuale compulsive ■ Voyeurism [i primit` \n familie sau bi[ (2) compulsia, care desemneaz` comportamentul specific seric`; experien]e trauman pe care persoana respectiv` tice antecedente), fie prin nu-l poate reprima. Pentru persoanele cu adic]ie, condi]ionare biologic` func]ional-hormonal` sexul devine o prioritate mai mare decât familia, sau organic`, poate ajunge s`-[i acuze so]ul de dependen]` sexual` dac` acesta folose[te un prietenii sau munca, cei dependen]i de sex fiind anumit limbaj sau face gesturi cu conota]ie sexual`. dispu[i s` sacrifice persoane, idealuri, carier` [i timp (lucruri pe care, de altfel, le pot pre]ui destul de mult), pentru a-[i conserva, exprima [i continua comportamentul nes`n`tos. Comportamentele sexuale, anormale sau nu, ajung s` controleze via]a persoanei: masturba]ie compulsiv`, contacte sexuale – intramaritale sau extramaritale, pornografie, prostitu]ie, exhibi]ionism (nevoia de a-[i expune organele sexuale \n public), voyeurism (nevoia de a-i privi pe al]ii \n timp ce \ntre]in rela]ii intime), cybersex (convorbiri erotice telefonice sau cu ajutorul camerelor video pe internet), h`r]uire sexual`, incest, viol [i molestarea copiilor. Aceste comportamente sunt greu de controlat f`r` o interven]ie de specialitate, cuplat` adesea cu asisten]a spiritual` a unui pastor. Dependen]a sexual` este o surs` de sentimente de vinov`]ie [i ru[ine. Evolu]ia ei este ciclic`: obsesia conduce la episoade compulsive manifeste („acting out“) pentru care, ini]ial, sunt blama]i al]ii sau mediul. Acestea sunt, \n final, urmate de „sentimente de team` sau ru[ine, care tind s` opreasc` acest comportament“ – dup` cum formuleaz` Brown, trasând elementele definitorii ale adic]iei2. Dup` o

Dependen]a chimic`

42% 38% 28% 26% 5%

Semnele timpului

100-107 Sanatate sexuala.indd 102

12/1/09 9:07 PM

S`n`tate |

NUM~R S P E CIAL

| 103

perioad` de aparent control, aceste mecanisme sunt dep`[ite de procesul chimic al adic]iei, urmând din nou obsesia, compulsia, g`sirea de vinova]i [i, \n ﬁnal, ru[inea, chiar dac` pentru o bun` perioad` de timp fenomenul trece neobservat de al]ii.

De ce devin unele persoane dependente? Factorii care favorizeaz` sau induc aceast` dependen]` difer` de la caz la caz, fiind de natur` biologic`, psihologic` sau spiritual`. Dependentul biologic este cel care [i-a condi]ionat organismul s` produc` endorfine [i encefaline prin inducerea unei st`ri de fantezii sexuale, urmat` de ejaculare/orgasm, care amplific` secre]ia acestor neurohormoni. Dependentul psihologic este cel care simte nevoia de a-[i trata suferin]a produs` de un abuz \n form` fizic`, emo]ional` sau sexual`, descoperind sexul ca medica]ie (dup` cum al]ii apeleaz` la consumul de alcool sau droguri).

Asigurare de via]` Program de studiere a BIBLIEI prin coresponden]` ■ F`r` taxe po[tale; ■ f`r` obliga]ii; compatibil omp mp pat a ib at bilil c cu u orice versiune româneasc` a Bibliei. ■ Începerea studiilor - 1 februarie; pag a in ni//zi zi ) zi) ■ Durata cursului: 2 ani (lectura medie - 4 pagini/zi) ■ |nscrieri: www.solascriptura.ro, CP 23, OP 9, Sector 2, Bucure[ti Tel: 021 210 73 80

S`n`tatea sexual` \ntre dependen]` [i anorexie

100-107 Sanatate sexuala.indd 103

11/30/09 3:14 AM

104 |

N UM~R SPECIAL

| S`n`tate

Dependentul spiritual este cel care \ncearc` s` umple cu activitate sexual` golul suﬂetesc l`sat de absen]a lui Dumnezeu. Aceasta devine spiritualitatea lui, aducându-i mângâiere, satisfac]ie [i \mplinire, \ntr-un mod rapid [i perfect controlabil de c`tre el. Problema se complic` atunci când mai mul]i factori dintre cei men]iona]i ac]ioneaz` concertat – secven]ial sau simultan –, f`când cu atât mai

motiv de divor] pentru persoana imatur` din punct de vedere afectiv sau o surs` de permanente discu]ii „polarizante“. Dependentul frustrat trece acum \ntr-o alt` faz` a dependen]ei – anorexia sexual`.

Anorexia sexual` |n acest stadiu tardiv al adic]iei, dependentul sexual prefer` lumea fantastic` pe care [i-a creat-o [i pe care o poate controla dup` bunul plac, prin sexul imaginar sau autosatisfacere, \n locul sexului rela]ional cu partenerul de via]`. Dependentul devine obsedat de evitarea sexului rela]ional, care este supus canoanelor conjuncturale [i personale. Când au loc totu[i, rela]iile intime vin, de regul`, doar la solicitarea partenerului [i nu-i produc nicio satisfac]ie celui care face o obsesie din a nu-[i privi tovar`[ul de via]` [i o compulsie din a nu se culca \mpreun` \n acela[i pat. Anorexicul sexual este dominat din punct de vedere ﬁzic, mental [i emo]ional de nevoia incontrolabil` de a evita sexul. Asemenea celor care practic` greva foamei, dietele ultrarestrictive sau chiar strânsul banilor pentru niciun alt scop decât cel \n sine, privarea de sex a partenerului \i ofer` anorexicului sexual senza]ia de putere, de control [i imunitate \mpotriva oric`rei nenorociri posibile. Asem`n`tor cu cei care-[i induc euforia prin droguri, jocuri de noroc sau mâncare (prea mult` sau prea pu]in`), preocuparea anorexicului sexual de a evita sexul pare s` estompeze problemele vie]ii reale. Obsesia aceasta poate deveni un mecanism de compensare pentru a face fa]` stresurilor cotidiene, cu pre]ul anihil`rii

Consecin]ele negative

Comportamente ce \ncalc` legea, de la ofense minore pân` la viol

Expunere la SIDA [i boli venerice

Tentative suicidare

Obsesie suicidar`

Avorturi

Sarcini nedorite

Pierderea ocaziilor de promovare profesional`

Probleme maritale/rela]ionale severe

40% Pierderea partenerului

80 70 60 50 40 30 20 10 0

70% 27% 40% 36% 72% 17% 68% 58%

raportate de dependen]ii sexual includ:

necesar` interven]ia echipei de speciali[ti, potrivit cu factorii implica]i: medicul, psihologul [i consilierul spiritual. Cea mai frecvent` form` de adic]ie sexual` este pornograﬁa cuplat` cu masturba]ia. Pornograﬁa ofer` o lume ireal`, fantastic`, pe care omul o viziteaz` de-a lungul adolescen]ei, creând o rela]ie condi]ionat` cu o imagine virtual` care mimeaz` o satisfac]ie emo]ional`, cu mult \nainte de rela]ia cu o persoan` real`. De multe ori, rela]ia interpersonal` Simptomele anorexiei sexuale: nu poate ajunge la cotele ■ O team` morbid` [i persistent` de contactul sexual ■ Obsesie [i hipervigilen]` vizavi \nalte de satisfac]ie de probleme sexuale ■ Preocuparea pentru persoanele acuzate c` sunt prea mult emo]ional` cu care perorientate spre sex ■ Percep]ii distorsionate cu privire la aspectul fizic personal ■ Dispre] soana „autoservit`“ era extrem fa]` de func]iile organismului ■ Ne\ncredere obsesiv` \n capacit`]ile sexuale ■ obi[nuit`. Aceasta produce Atitudini rigide cu privire la sex ■ Preocupare excesiv` [i fric` de bolile cu transmitere sexual` ■ Ru[ine [i autodepreciere cu privire la experien]ele sexuale ■ Comportament frustrare [i „incompatibiautodistructiv pentru a limita, a stopa sau a evita sexul. litate sexual`“, devenind Semnele timpului

100-107 Sanatate sexuala.indd 104

11/30/09 3:15 AM

S`n`tate |

unei p`r]i a sinelui biologic, psihic [i social. Asem`narea cu anorexia nervoas` a fost observat` de mult de c`tre speciali[tii din domeniul medicinei sexuale. |n ambele situa]ii, anorexicii practic` abstinen]a „\n mijlocul bel[ugului“. Ambele boli prezint` ca simptom aceea[i pierdere a sinelui, aceea[i distorsiune a gândirii [i aceea[i lupt` agonizant` de a ob]ine [i men]ine controlul asupra vie]ii personale [i a altora. Ambele au la baz` acela[i dispre] de sine [i alienare profund`. Diferen]a dintre cei doi anorexici const` doar \n mijlocul prin care \ncearc` s` ob]in` controlul.

NUM~R S P E CIAL

| 105

abuz sexual din copil`rie), violen]` [i respingere. Uneori, anorexia este \nso]it` de alte dependen]e, \n spatele c`rora se ascund alcoolul, drogurile [i bulimia nervoas`. Vindecarea este diﬁcil de realizat, \ntrucât nu presupune aplicarea unei simple tehnici sau informarea corect` a persoanei, ci

Pornografia ofer` o lume ireal`, fantastic`, pe care omul o viziteaz` de−a lungul adolescen]ei, creând o rela]ie condi]ionat` cu o imagine virtual` care mimeaz` o satisfac]ie emo]ional`, cu mult \nainte de rela]ia cu o persoan` real`.

Problema anorexiei sexuale pare simpl` la prima vedere, dar lucr`ri precum cartea lui Patrick Carnes Anorexia sexual`: \nvingerea aversiunii sexuale fa]` de sine ne arat` c` aceast` suferin]` este extrem de complex`, ﬁind generat` de o experien]` marcat` de tr`darea \ncrederii (poate \n urma unui

\nv`]area de a avea din nou \ncredere \n sine [i \n al]ii. Exist` tot mai multe dovezi c` un abuz \n copil`rie, mai ales de natur` sexual`, este un factor primordial \n debutul dependen]ei sexuale, \n creierul copilului survenind ni[te modiﬁc`ri biologice care augmenteaz` mecanismele de stimulare a creierului, limitând totodat` capacit`]ile frenatoare ale comportamentelor legate de sex. S`n`tatea sexual` – \ntre dependen]` [i anorexie

100-107 Sanatate sexuala.indd 105

12/1/09 9:07 PM

106 |

N UM~R SPECIAL

| S`n`tate

Strategii folosite adesea pentru controlul comportamentului sexual adictiv:

3. Stres care dep`[e[te o intensitate critic`

■ Mutatul \n alt` zon`, \n speran]a c` noul mediu va fi o piedic` pentru vechile aventuri ■ C`s`toria, \n speran]a c` aceasta \l va feri pe cel \n cauz` de comportamentul adictiv temut ■ Un exhibi]ionist \[i poate cump`ra o ma[in` nou` \n care este dificil s` se expun` \n timp ce conduce ■ Imersiunea \n religie, doar pentru a descoperi c`, \n timp ce compulsia religioas` poate u[ura \ntrucâtva povara ru[inii, ea nu poate opri episoadele compulsive manifeste ■ Perioade de anorexie sexual`, \n care persoana nu-[i permite niciun fel de exprimare sexual`, dar aceste eforturi nu fac decât s` alimenteze dependen]a prin mecanisme psihologice asem`n`toare.

4. www.brain physics.com

Tratament

Combina]ia farmacoterapie plus terapie comportamental` este idealul \n abordarea adic]iei de tip obsesiv-compulsiv. Ad`ugarea terapiei comportamentale este util` nu doar pentru cazurile de nonresponderi, ci [i pentru cei care r`spund la medica]ia psihotrop`. Evaluarea rezultatelor se face dup` chestionare de tipul Y-BOCS (YaleBrown Obsessive Compulsive Scale), \n care sunt apreciate timpul zilnic consumat cu obsesia [i compulsia, gradul de interferen]` [i distres3 produse de obsesie [i compulsie, precum [i gradul de rezisten]` [i de control asupra celor dou` laturi ale bolii4. O dovad` a substratului neurochimic al fenomenului dependen]ei este r`spunsul bolii la substan]e care inhib` (selectiv sau nu) recaptarea serotoninei. S-a

Semnele timpului

100-107 Sanatate sexuala.indd 106

12/1/09 9:08 PM

S`n`tate |

NUM~R S P E CIAL

| 107

AUTOTEST A[ putea fi eu un dependent? ■ Cump`ra]i cu regularitate reviste cu un con]inut sexual explicit? ■ Sunte]i preocupat de sex? ■ Sim]i]i c` ave]i un comportament sexual anormal? ■ Se plânge vreodat` tovar`[ul de via]` cu privire la comportamentul dvs. sexual ? ■ V` sim]i]i adesea prost cu privire la propriul comportament sexual? ■ Ascunde]i vreodat` de partenerul dvs. unele aspecte ale comportamentului dvs. sexual? ■ A existat vreo situa]ie \n care comportamentul dvs. sexual s` interfereze cu via]a dvs. de familie? ■ A]i constatat vreodat` c` nu v` pute]i opri exprimarea comportamentului sexual, chiar dac` [ti]i c` este anormal?

R`spunsul „Da“ la oricare dintre aceste \ntreb`ri, adaptate dup` lucrarea Don’t Call It Love: Recovery From Sexual Addiction, de P. J. Carnes (1991), indic` faptul c` ave]i o problem` cu adic]ia sexual`.

constatat c` acest r`spuns este direct propor]ional nal cu concentra]ia de serotonin` (5-hidroxitriptamin`) existent` \nainte de \nceperea tratamentului.

Concluzii Dependen]a [i anorexia sexual` sunt ni[te strategii majore de autocontrol [i management al stresului. Prin imagina]ie, dependentul \[i poate men]ine un nivel crescut de stimulare, care, \mpreun` cu obsesia, compulsia [i, ulterior, ru[inea [i refularea (abstinen]a), ac]ioneaz` ca un fel de mixtur` analgezic` produc`toare de substan]e endogene opioide, cu o poten]` de câteva ori mai mare decât morﬁna [i heroina, cu efect antidepresiv marcat. Ca \ntotdeauna, solu]ia cea mai bun` este preven]ia, prin asigurarea unui climat de confort

ﬁzic, emo]ional [i social \nc` din cea mai fraged` copil`rie [i prin dezvoltarea pe parcurs a unor preocup`ri \nalte, care s` deplaseze centrul aten]iei de la sinele egocentrist, grevat de multiple riscuri de decompensare, c`tre binele celuilalt: la \nceput poate ﬁ vorba despre un alt membru al familiei, iar ulterior despre „jum`tatea mai bun` a sinelui“ – pân` când moartea \i va desp`r]i. Abordarea curativ` a cazurilor de adic]ie r`mâne o provocare atât pentru \ntreaga echip` de speciali[ti care \ncearc` demontarea circuitelor psihice ale dependen]ei [i ale automatismelor exprim`rii propriu-zise, cât [i pentru membrii familiei sau prietenii celui \n cauz`, care uneori se v`d ajun[i \n postura nedorit` de codependen]i, ce pot avea nevoie de o asisten]` extern` asem`n`toare. S`n`tatea sexual` – \ntre dependen]` [i anorexie

100-107 Sanatate sexuala.indd 107

12/1/09 9:09 PM

108 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

Abandona]i

singur`

Semnele timpului

108-113 Efectele emigratiei parintilor.indd 108

11/30/09 2:00 AM

Educa]ie |

NUM~R S P E CIAL

| 109

„Sunt elev \n clasa a VII−a [i am un frate mai mic. P`rin]ii no[tri sunt pleca]i \n Italia, la munc`. F`r` ei este foarte greu. Pe lâng` munca fizic` obosi− toare, ne lipsesc \ncuraj`rile [i mângâierile lor”. Albert

MIGRA]IA PENTRU MUNC`~ {[I EFECTELE EI ASUPRA FAMILIEI

de Iosif Diaconu

t`]ii 108-113 Efectele emigratiei parintilor.indd 109

enomenul migra]iei pentru munc` a atins \n ultima decad` cote f`r` precedent. Ad=ncirea inegalit`]ilor sociale, sc`derea veniturilor, disponibiliz`rile [i marginalizarea unor categorii sociale sunt doar c=teva dintre cauzele migra]iei pentru munc`. Trebuie luat` \n considerare [i criza locuin]elor, cu efecte directe asupra cre[terii pre]urilor. O zecime dintre romåni muncesc peste hotare, vårstele acestora variind \ntre 15 [i 64 de ani. Atåt cei pleca]i, cåt [i membrii familiei r`ma[i acas` sunt nevoi]i s` se adapteze noilor realit`]i. Plecarea celor 2,7 milioane de români care muncesc \n Italia, Spania, Israel etc. a determinat schimb`ri dramatice ale structurii familiale. Dispersat` geograﬁc, familia a dobåndit o form` alungit`, structura tradi]ional` – tata, mama [i copiii locuind \mpreun` – r`månånd doar un ideal pentru multe dintre familiile romåne[ti.

„S` ne vedem s`n`to[i!” Tranzi]ia spre o economie de pia]` [i \nchiderea colo[ilor industriali au l`sat multe familii s` se confrunte cu s`r`cia [i [omajul, ceea ce a condus la un veritabil exod al rom=nilor spre t`r=murile f`g`duin]ei. Atra[i de

12/1/09 9:13 PM

110 |

NUM~R SPECIAL

| Educa]ie

posibilitatea ob]inerii unor venituri pe care \n Rom=nia nu le-ar putea ob]ine niciodat`, numero[i rom=ni [i-au luat „la revedere“ de la cei dragi, pentru a munci \n str`in`tate. Migratia pentru munc` este deja un fenomen social de amplitudine, formele de migra]ie variind de la forme legale la forme ilegale, de la migra]ie temporar` p=n` la migra]ie permanent`. |ntre timp, Rom=nia \ncepe s` semene cu Neverlandul lui Peter Pan, ]ara \n care locuiau numai copii...

Efecte benefice [i mai pu]in... |n ciuda faptului c` autorit`]ile le acord` pu]in` aten]ie rom=nilor care muncesc peste hotare, sumele trimise de ace[tia \n ]ar` precum [i contribu]ia lor implicit` la dezvoltarea socio-economic` sunt semnificative. Banii trimi[i \n Rom=nia au stimulat consumul [i investi]iile. |n 2005, banii „c`p[unarilor“ acopereau jum`tate din deficitul de cont curent al Rom=niei. Membrii r`ma[i acas` din aceste familii supravie]uiesc \n cele mai multe cazuri doar datorit` banilor primi]i din strìn`tate. Pe l=ng` capitalul strìn, rom=nii de peste hotare trìesc fenomenul alter`rii valorilor, mentalit`]ii [i obiceiurilor. Sunt prea pu]ine studii despre modul \n care [ederea \ntr-o alt` ]ar`, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, afecteaz` valorile familiale, identit`]ile sociale [i spirituale, modul \n care rom=nii \n]eleg s` se raporteze la familie, la societate [i la ei \n[i[i. Cert este c` apar confuzii privind rolurile familiale, \n special \n cazurile \n care so]iile pleac` s` munceasc`

„Plecarea p`rin]ilor \n str`in`tate a f`cut ca \n rândul multor familii s` existe aceast` destr`mare, s` se despart` so] de so]ie, cine a plecat nu a mai venit sau [i-a f`cut alt` rela]ie acolo, [i toate astea se r`sfrâng asupra copiilor... avem exemple de genul `sta \n [coal`“. Director de [coal`, comuna Vulcana, jud. Dâmbovi]a, citat \n raportul: „Efectele migra]iei: copiii r`ma[i acas`“, realizat de Funda]ia Soros (2007)

\n alte ]`ri, \n timp ce so]ii r`m=n acas`. |n cazul familiilor cu copii, p`rintele r`mas acas` trebuie s`-[i asume [i rolul partenerului plecat. Ta]ii \[i asum` rolul de „mame“ [i viceversa. Ochii care nu se v`d se uit`, spune o vorb` din popor, iar

validitatea ei este demonstrat` de problemele care apar \n cupluri [i familii atunci c=nd unul dintre parteneri lipse[te de acas` pentru luni sau ani de zile. Plec`rile repetate, frecvente [i prelungite, conduc la apari]ia sentimentului de \nsingurare, la b`nuieli privind

Semnele timpului

108-113 Efectele emigratiei parintilor.indd 110

12/1/09 9:17 PM

Educa]ie |

infidelitatea partenerului de via]`, la crize de gelozie [i, \n unele cazuri, la desp`r]irea definitiv`. |n condi]iile \n care nevoile intime ale cuplului nu sunt satisf`cute, pasul spre o leg`tur` extraconjugal` este mult mai u[or de f`cut.

Singuri acas`

alinta]i, de a [ti c` exist` cineva care vegheaz` asupra lor [i care \i p`ze[te de pericol, nevoia de comunicare cu un adult care s` le fie model, nevoia de a fi c`l`uzi]i [i corecta]i atunci c=nd gre[esc, nevoia de a fi sus]inu]i [i \ndruma]i \n procesul educa]ional – sunt doar o parte dintre nevoile ce r`m=n ne\mplinite \n cazul copiilor „abandona]i“ acas`. |n timp ce ace[ti copii primesc

Un raport1 al Asocia]iei Alternative Sociale, realizat cu sprijinul UNICEF Rom=nia [i publicat \n 2008, ar`ta c` la jum`tatea lui 2007 existau 82.464 de copii rom=ni care aveau cel pu]in un p`rinte plecat \n Andra E., 16 ani, o adolescent` str`in`tate. |n cazul dorul p`rin]ilor a 26.406 dintre ace[ti copii, ambii p`rin]i erau pleca]i la bunuri de care au nevoie, psihologii avertizeaz` asupra faptului munc`. c`, pentru unii copii, p`rin]ii pot Copiii sunt inevitabil afecta]i deveni mai degrab` o surs` de de lipsa unuia dintre p`rin]i sau bani, dec=t o surs` de afec]iude lipsa am=ndurora. Nevoia de ne. Uneori, p`rin]ii le cump`r` dragoste, de a fi \mbr`]i[a]i [i

NUM~R SPECIAL

| 111

copiilor haine sau accesorii foarte scumpe, \n \ncercarea de a compensa lipsa de acas` [i absen]a manifest`rilor de afec]iune. |n realitate, privarea copiilor de prezen]a [i grija p`rin]ilor este o form` de abuz asupra lor. Timpul petrecut f`r` p`rin]i, \n grija bunicilor sau a rudelor, determin` apari]ia unor tulbur`ri afective. Apar comportamentele deviante, \nclina]ia spre delin-

1. Analiz` la nivel na]ional asupra fenomenului copiilor r`ma[i acas` prin plecarea p`rin]ilor la munc` \n str`in`tate, ONG Alternative Sociale [i UNICEF România, 2008, p. 10

„De doi ani locuiesc \n apartamentul m`tu[ii, pentru c` p`rin]ii sunt pleca]i la munc` \n Italia. |mi este greu s` tr`iesc f`r` familia mea. Tat`, mam`, nu mai pot. Veni]i acas`!” care a \ncercat s` se sinucid` de cven]a juvenil`, tendin]a de a nu acorda timpul necesar preg`tirii [colare, izolarea de cei din jur, dificult`]ile de comunicare social` [i chiar tentativele de suicid. Psihopedagogii din liceele

Abandona]i singur`t`]ii − migra]ia pentru munc` [i efectele ei asupra familiei

108-113 Efectele emigratiei parintilor.indd 111

12/1/09 9:17 PM

112 |

NUM~R SPECIAL

| Educa]ie

rom=ne[ti confirm` fenomenul sc`derii rezultatelor la \nv`]`tur` \n cazul copiilor r`ma[i singuri acas`. Unii dintre ace[ti copii \ncearc` s` \[i [antajeze emo]ional p`rin]ii, pentru a-i determina s` se \ntoarc` acas`, una dintre metodele folosite fiind tentativa de suicid. Desigur, tentativele de

victime ale abuzului sexual sau ale exploat`rii prin munc` din partea persoanelor \n grija c`rora sunt \ncredin]a]i. „S-a remarcat o deteriorare a rela]iei copilului cu p`rintele r`mas acas` [i au existat cazuri \n care copiii au fost abuza]i tocmai de cei c`rora le-au fost \ncredin]a]i“4, preciza

sociale care nu se vor ameliora cu u[urin]`, mai ales \n condi]iile actualei crize economice. Proiectele6 ini]iate de autorit`]i, de institu]iile de \nv`]`mânt, de biserici [i de organiza]iile neguvernamentale sunt limitate din perspectiva resurselor ﬁnanciare [i temporale. Nimeni nu poate s` p preia rolul [i sarcinile p parentale. \ndatori-

„{coala poate prelua, prin \nv`]`tori, profesori, diriginte [i psiholog, o parte din rile Dumneavoastr`, dar trebuie s` [ti]i c` nimeni nu v` poate \nlocui \n sufletul copilului. Pute]i preveni crizele, etapele vârstelor dificile, comunicând mereu cu copiii Dumneavoastr` prin telefon, prin scrisori [i vacan-]e petrecute \mpreun`. Dac` trebuie neap`rat s` pleca]i, l`sa]i copiii \n grija persoanelor care se pot implica afectiv \n rela]ia cu ei, care s` poat` suplini nevoia de comunicare, sfatul p`rintelui, s` men]in` contactul permanent cu [coala. V` invit`m s` g`sim \mpreun` calea cea mai potrivit` pentru copilul Dumneavoastr`...“ Fragment din Scrisoarea deschis` pentru p`rin]ii pleca]i \n str`in`tate, din partea Inspectoratului {colar Jude]ean Ia[i, 6 iunie 2006

2. „Singuri acas`. Copiii românilor pleca]i la munc` \n str`in`tate“, Revista 22, 13 aprilie 2007 3. „Tat`, mam`, nu mai pot. Veni]i acas`!“, Ziarul de Ia[i, 3 martie 2007 4. „Dezbatere aprins` \n PE pe tema copiilor emigran]ilor români“, www. euractiv.ro, 11 martie 2009 5. „Efectele migra]iei: copiii r`ma[i acas`“, raport al Funda]iei Soros România, p. 13 6. |n vara lui 2009, era lansat proiectul „[coal` dup` [coal` pentru copiii r`ma[i acas`“, prin care li se propuneau copiilor diverse forme de petrecere a timpului liber. Proiectul a inclus o tab`r` de ecologizare desf`[urat` \n Delta Dun`rii.

sinucidere sunt cazuri extreme [i, dup` aprecierea psihologului Iuliana Dinu2, de la Funda]ia Chance for Life, exist` un complex de situa]ii care duc la suicid, absen]a p`rintelui fiind mai degrab` „pic`tura care umple paharul“. „Efectele separ`rii de p`rin]i depind mult de vârsta copiilor. Copiii mici, \n special \n mediul rural, devin anormal de frico[i [i timizi, au somnul agitat [i au co[maruri. La cei trecu]i de zece ani, mai ales \n mediul urban, pot ap`rea tulbur`ri de conduit` care se manifest` printr-un comportament agresiv ﬁzic [i verbal, minciun`, abuz de alcool [i pastile, fumat, absen]e de la [coal` [i rezultate slabe la \nv`]`tur`. Astfel de copii ajung s` nu mai respecte valorile c`p`tate prin educa]ie, v`zând c` p`rin]ii lor, oameni cu studii universitare, ajung s` \[i câ[tige existen]a la cules c`p[uni“3, declara dr. Adriana Panaitescu, neuropsihiatru la Spitalul Socola, din Ia[i. |n lipsa p`rin]ilor, copiii sunt expu[i riscului de a deveni

eurodeputata Corina Cre]u, \ntr-o declara]ie scris` adresat` Comisiei Europene, prin care solicita sprijin pentru promovarea unor programe [i proiecte de prevenire a consecin]elor migra]iei for]ei de munc`.

Mama (copilul) Tata Presa avertizeaz` periodic popula]ia cu privire la riscurile pe care migrarea for]ei de munc` le are asupra copiilor [i se pare c` ne-am obi[nuit cu aceste semnale de alarm`. |n acela[i timp, situa]ia nu trebuie considerat` drept un caz extrem. „Consecin]ele migra]iei p`rin]ilor \n strìn`tate, a[a cum o arat` datele anchetelor cantitative [i o confirm` interviurile cu persoane care au o experien]` direct` cu copii afla]i \n asemenea situa]ii, sunt contextuale [i nu ar trebui exagerate sau generalizate“5. Fenomenul migra]iei are \ns` consecin]e vizibile, iar solu]iile nu sunt u[or de g`sit. S`r`cia [i [omajul care \i determin` pe p`rin]i s` plece la munc` peste m`ri [i ]`ri sunt realit`]i

Semnele timpului

108-113 Efectele emigratiei parintilor.indd 112

12/1/09 9:22 PM

Educa]ie |

Copilul are dreptul la familie [i la protec]ie. Chiar \n cazul când contextul \l oblig` pe p`rinte s` plece de acas`, este necesar` o comunicare constant`, astfel \ncât p`rintele s` ﬁe permanent la curent cu ceea ce se \ntâmpl` acas`. Trebuie s` se intereseze de situa]ia [colar` a copilului, s` aﬂe care sunt problemele cu care se confrunt` [i s` \l ajute de la distan]`.

Solu]iile nu sunt nici simple, nici rapide. Nevoile materiale ap`s`toare sunt a[ezate \n balan]` cu nevoia copiilor de a cre[te al`turi de p`rin]ii lor. P`rin]ii pleac` deseori cu gândul c` absen]a de acas` va ﬁ limitat` \n timp. Situa]ia se schimb` \ns`, lunile sau anul de munc` transformându-se cu u[urin]` \n ani. Cel mai indicat lucru \n acest caz

NUM~R SPECIAL

| 113

este ca p`rin]ii s` fac` tot posibilul pentru reunirea familiei, fie acas`, fie \n ]ara de destina]ie. Românii muncesc pentru „ca s` lase ceva \n urm`“, uitând c` tot ceea ce l`s`m \n urm` sunt copiii no[tri... Pe termen lung, vor trebui reconfigurate priorit`]ile, cu accent pe sufletele copiilor, [i nu pe hainele lor.

Abandona]i singur`t`]ii − migra]ia pentru munc` [i efectele ei asupra familiei

108-113 Efectele emigratiei parintilor.indd 113

12/1/09 9:23 PM

114 |

NUM~R SPECIAL

1. |n conformitate cu statisticile Administra]iei Na]ionale a Penitenciarelor, la sfâr[itul lunii iunie 2006, erau priva]i de libertate 901 copii, dintre care 529 se aflau \n 29 de penitenciare cu regim \nchis sau de maxim` siguran]` destinate adul]ilor, iar 145 se aflau \n cele dou` penitenciare pentru minori [i tineri.

| Educa]ie

ocietatea este orientat` predominant c`tre pedepsirea acestor comportamente, uitând c` majoritatea delincven]ilor minori reprezint` copii afla]i \n deriv`, victime ale nep`s`rii, ale violen]ei, ale abuzului fizic [i psihic, captivi \ntr-un mediu familial ostil, \n care nu g`sesc nici r`spunsuri, nici \mpliniri. România ocup` unul dintre primele locuri \n lume \n ceea ce prive[te violen]a \n [coli, este concluzia unui studiu al Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii. Studiul, efectuat \n 37 de ]`ri din \ntreaga lume, sublinia c` peste 50% dintre profesorii din România raporteaz` acte de violen]` la cursurile lor, iar 70% dintre elevi merg la [coal` cu teama c` vor deveni victimele unor colegi violen]i. Zeci de \nregistr`ri video care prezint` b`t`i \ntre elevi au fost postate de utilizatorii portalului You Tube. |n perioada 2000-2008, rata absenteismului [colar s-a triplat. De la injurii [i vulgarit`]i, adresate \n unele cazuri chiar profesorilor, [i pân` la violen]`, frecven]a apari]iei acestor incidente cu aspect predelictual sau chiar infrac]ional

confirm` r`spândirea fenomenului. |n mod surprinz`tor, a crescut [i num`rul de conflicte violente \ntre fete [i au existat, de asemenea, cazuri de violen]` care au necesitat interven]ia for]elor de ordine. Organiza]ia Salva]i Copiii România a avertizat c` inciden]a infrac]iunilor comise de minori a crescut alarmant \n ultimii ani. Totodat`, se constat` diversificarea formelor de \nc`lcare a legii, prin apari]ia unor forme noi de infrac]iuni, cum ar fi cele de natur` electronic`. Potrivit raportului prezentat, \n 2005 erau \nvinui]i de s`vâr[irea unor infrac]iuni 11.400 de copii, \n 2.188 dintre aceste cazuri fiind implicat` violen]`. Din totalul de infrac]iuni, 80% reprezentau cazuri de furt, 12% – tâlh`rii, 3,59% – v`t`m`ri corporale [i 0,6% – cazuri de prostitu]ie. Organiza]ia Salva]i Copiii deplânge accentuarea \n continuare a pedepsirii infrac]iunilor1, \n detrimentul m`surilor

pentru reeducarea [i bun`starea copilului.

Nimeni nu se na[te infractor Delincven]a apare \n urma unei suite de factori (psihologici, sociali, medicali etc.) care inﬂuen]eaz` evolu]ia copilului \nc` din momentul na[terii sale. |n urma unui studiu privind corela]ia dintre prenumele mai pu]in populare printre adolescen]i [i fenomenul infrac]ionalit`]ii juvenile, cercet`torii de la Universitatea Shippensburg din Pennsylvania au ajuns la concluzia c` minorii care au prenume mai pu]in apreciate sau mai ciudate sunt mai predispu[i s` calce normele [i legile sociale. „De[i nu prenumele \n

la v=rste sub 13 ani, e ar ap r ilo pi co al al on ]i en Comportamentul delincv ise de minori fiind \n cre[tere \n ]`rile UE, m num`rul infrac]iunilor co Katerina Batzeli, \n 2007. an preciza raportorul europe

de Romic` S\rbu

Semnele timpului

114-117 Delicventa juvenila.indd 114

12/1/09 9:27 PM

Educa]ie |

NUM~R SPECIAL

| 115

sine constituie cauza criminalit`]ii, acestea sunt legate de factori care \ndeamn` c`tre aceast` direc]ie, printre care un mediu familial toxic, locuirea \n zone s`race sau cre[terea de c`tre un singur p`rinte“2. Constituind unul dintre cele mai vulnerabile segmente de popula]ie, minorii aﬂa]i \n perioada de formare a personalit`]ii [i de construire a propriei identit`]i sunt extrem de receptivi fa]` de stimulii externi, pozitivi sau negativi. |n ultimele decenii, „interpret`rile teoretice care considerau delincven]a ca un fenomen de interes marginal, caracteristic numai anumitor grupuri sau categorii sociale, au fost abandonate pentru a face loc unor abord`ri mai profunde [i mai realiste, \n concordan]` cu care delincven]a juvenil` este interpretat` ca ﬁind o important` problem` social`, determinat` de alte probleme sociale, strâns legat` de modul \n care \[i gestioneaz` comunitatea resursele, de procesele de educa]ie [i de socializare, de modul \n care func]ioneaz` diversele structuri [i institu]ii sociale“3.

114-117 Delicventa juvenila.indd 115

2. „Adolescen]ii cu nume ciudate, mai \nclina]i c`tre delincven]`“, www.descopera.ro, 29 ianuarie 2009 3. „Studiu evoluativ asupra programului experimental de Justi]ie Restaurativ` din România“

11/30/09 2:01 AM

116 |

NUM~R SPECIAL

| Educa]ie

Familia, \n rolul principal Stabilitatea leg`turilor familiale este esen]ial` pentru prevenirea [i combaterea delincven]ei juvenile. Aceasta este concluzia unui studiu4 realizat de Parchetul de pe lâng` |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie. La studiu au participat minori de la Centrul de minori G`e[ti [i de la centrele de minori din Bucure[ti, constatându-se c` \n 49% din cazuri copiii proveneau din familii \n care

tamentul tân`rului \n societate“, declara Lucia C\mpan, [efa Serviciului Jude]ean de Protec]ie a Victimelor [i Reintegrare a Infractorilor (SJPVRI), din Boto[ani.

Copilul – o oglind` a familiei „Am v`zut atât de mul]i oameni salutându-l, plecându-se \naintea lui [i onorându-l. Pur [i simplu nu este cinstit. L-am ucis pentru c` mi-am f`cut datoria. Nu cred c` unui om trebuie s` i

„Succesul \n prevenirea delincven]ei juvenile cere eforturi din partea \ntregii societ`]i, care s` asigure o dezvoltare armonioas` a adolescen]ilor, cu respect pentru propria personalitate \nc` din copil`rie“. Sursa: Principiile Na]iunilor Unite pentru Prevenirea Delincven]ei Juvenile (Principiile de la Riyadh)

4. „Cunoa[terea personalit`]ii minorului – un prim pas \n prevenirea [i combaterea delincven]ei“, www.mpublic. ro, octombrie 2008

st`rile de conflict erau o realitate permanent`, 13% au recunoscut lipsa oric`rei afec]iuni din partea p`rin]ilor, 14,5% au declarat c` p`rin]ii nu erau interesa]i de via]a lor, 3,5% au avut parte de violen]` \n familie, 4,5% au fost alunga]i de acas` [i 6,5% aveau câte un p`rinte vitreg. Familiile disfunc]ionale care trec prin crize – consum de alcool, consum de droguri, posibilit`]i financiare sc`zute, violen]` domestic` [.a.m.d. – creeaz` mediul propice pentru manifestarea devia]iilor de tip comportamental. De asemenea, s-a constatat c` indicatorul pro-delincven]` al familiilor monoparentale este mai mare decât cel al familiilor nucleare. „|n zilele noastre s-au diminuat func]iile de transmitere a obiceiurilor, atitudinilor, valorilor morale [i sociale de la p`rinte la copil, familia \nregistrând multiple fenomene de degradare [i destructurare. Aceast` atitudine pasiv` influen]eaz` compor-

se acorde atâta aten]ie, iar altuia s` nu i se ofere nimic.“ Astfel [i-a justiﬁcat Leon F. Czolgosz actul asasin`rii unuia dintre cei mai iubi]i pre[edin]i ai Americii pân` \n anul 1901 – William McKinley. Conform surselor biograﬁce, Czolgosz avusese parte de o

„Fiecare copil are nevoie de \ncurajare, la fel cum plantele au nevoie de ap`”. Rudolf Dreikurs

copil`rie nefericit`, nu doar din cauza lipsurilor, ci mai ales din cauza neglijen]ei p`rin]ilor, retr`gându-se \ntr-o via]` solitar`, de autocomp`timire [i nefericire. Asemenea cazuri atrag aten]ia asupra importan]ei unei imagini de sine s`n`toase a copilului. Imaginea de sine are un rol semniﬁcativ \n formarea [i mani-

festarea personalit`]ii individului, \n ini]ierea [i dezvoltarea rela]iilor de grup, familia asigurând cadrul \n care copilul \[i dezvolt` inteligen]a emo]ional`, inteligen]a social` [i inteligen]a spiritual`. |n Principiile de la Riyadh se vorbea despre promovarea coeziunii [i armoniei familiei, precum [i despre descurajarea separ`rii copiilor de p`rin]i, „deoarece familia este unitatea de baz` care r`spunde de socializarea primar` a copiilor“. |n opinia speciali[tilor, stima de sine previne diﬁcult`]ile de \nv`]are [i e[ecul [colar, consumul de droguri, suicidul [i diferitele forme de delincven]` juvenil`. Con[tientizarea iubirii [i respectului p`rin]ilor pune temelia respectului de sine al copiilor.

P`rintele \n]elept Este responsabilitatea p`rin]ilor s` \i formeze pe copiii lor, iar preg`tirea pentru via]` \ncepe \nc` din primul an al copilului. P`rin]ii trebuie s` urm`reasc` dezvoltarea copilului pe trei direc]ii distincte – sentimentul unicit`]ii, sentimentul apartenen]ei [i convingerea c` este iubit. Unicitatea. Fiecare persoan` este unic` [i unicitatea este fundamental` \n definirea identit`]ii. Este important ca p`rin]ii s` sublinieze caracteristicile specifice fiec`rui copil [i contribu]iile unice ale acestuia la via]a familiei. Unicitatea \l face pe copil s` se simt` valoros, a[a cum [i este, de fapt. Apartenen]a. Este esen]ial ca un copil s` aib` sentimentul c` apar]ine familiei, c` nu este \n plus, c` acolo este locul lui, c` este dorit. |ntr-un articol de ziar, Ann Landers a pus urm`toarea \ntrebare: Dac` a]i lua-o de la cap`t, a]i mai face copii?

Semnele timpului

114-117 Delicventa juvenila.indd 116

12/1/09 9:29 PM

Educa]ie |

NUM~R SPECIAL

| 117

MANIFEST~RI CARE INDIC~ UN RESPECT DE SINE SC~ZUT LA COPII Lipsa capacit`]ii de a lua decizii

Copiii ezit` s` ia decizii, chiar [i decizii minore. Se tem s` \ncerce lucruri noi, chiar [i atunci când li se ofer` ajutor. Când li se \ncredin]eaz` o sarcin`, ofer` r`spunsuri de genul: „Nu [tiu cum s` fac!“ Nu cer lucrurile de care au nevoie.

Refugiul \ntr−o lume imaginar`

Particip` cu greutate la jocurile [i activit`]ile celorlal]i copii. Nu ini]iaz` contacte cu al]i copii [i nu se ap`r` prin cuvinte sau fapte. Le este team` s` pun` \ntreb`ri sau s` r`spund` [i au o atitudine rece, lipsit` de afec]iune. Petrec mult timp \n singur`tate, urm`rind emisiuni TV sau citind.

Recidiv` \n ceea ce prive[te com− portamentele negative

Obi[nuiesc s` mint` [i s` fure. |i r`nesc pe ceilal]i, dar se r`nesc [i pe ei \n[i[i. Urm`resc s` capteze aten]ia prin comiterea unor fapte interzise. Se afl` \ntr-o competi]ie extrem` cu ceilal]i.

Dorin]a de a fi pe placul celorlal]i prin atitudini neobi[nuite

Vor s` „cumpere“ afec]iunea [i prietenia celorlal]i prin oferirea unor lucruri. Aduc lucruri de acas` pentru a câ[tiga acceptarea profesorilor [i colegilor. |ntreab` mereu: „|]i place de mine?“

Tendin]a de a pl=nge u[or

Când sunt nemul]umi]i sau nu primesc ceea ce doresc, plâng [i fac scene. Le este team` \n absen]a p`rin]ilor, atunci când r`mân cu o persoan` nou` (bon`, profesor etc.).

Tensiune

Fac pe ei \n pat. Se lovesc cu capul de perete sau de rama p`tu]ului. |[i rod unghiile, se bâlbâie, poart` peste tot aceea[i juc`rie, suzeta sau p`turica.

Obiceiul de a se umili sau de a−i umili pe al]ii

|i poreclesc pe al]ii sau le aduc anumite injurii. Critic`, arunc` vina pe al]ii pentru propriile gre[eli, \[i g`sesc scuze pentru comportamentele negative.

Caracteristici fizice

Vorbesc cu o voce slab`, nesigur`. Par nep`s`tori [i neglijen]i. Gura este l`sat` \n jos, ochii le sunt lipsi]i de str`lucire [i evit` s` \i priveasc` pe ceilal]i \n ochi.

70% dintre responden]i au afirmat c`, dac` ar fi [tiut ce [tiu acum, nu ar mai fi f`cut copii. Motivele acestor r`spunsuri sunt variate, dar important este c` un p`rinte cu o astfel de concep]ie \i va transmite copilului c` nu este dorit [i c` nu apar]ine acelei familii. Biblia afirm`: „Iat`, fiii sunt o mo[tenire de la Domnul, rodul pântecelui este o r`splat` dat` de El.“ (Psalmi 127:3) Aceast` perspectiv` ar trebui s` le dea de gândit p`rin]ilor cu probleme \n acceptarea propriilor copii. Convingerea c` este iubit. Dragostea este m`surat` adesea de copii prin prisma aten]iei pe care p`rin]ii le-o acord`. Adeseori, neascultarea ostenta-

tiv`, comportamentul agresiv, amenin]`rile cu sinuciderea, fuga de acas` sunt metode de comunicare alese de copii pentru a cere pu]in` aten]ie. De asemenea, pentru un copil, dragostea se scrie cu patru litere – „timp“. Indiferent cât de aglomerat are programul, p`rintele are datoria s` \i acorde copilului suﬁcient timp \n care acesta s` se bucure de aten]ia tat`lui sau a mamei, aten]ie manifestat` prin: r`spunsuri la \ntreb`ri, joac` \mpreun`, ascultarea lucrurilor pe care copilul le are de spus, transmiterea a[tept`rilor p`rin]ilor de la copii etc. P`rintele este persoana cu care \ncepe procesul de schimbare [i formare a imaginii de sine a

copilului. Dac` p`rintele are probleme cu imaginea de sine, copilul se va contamina [i, cu fiecare genera]ie, problema devine mai grav`. Nu trebuie s` uit`m c` fericirea \nseamn`, printre altele, s` ai o p`rere bun` despre tine. Un dar important pe care \l po]i face copilului este un respect de sine s`n`tos. E timpul s` fie luate m`suri concrete, hot`râte [i imediate. Evaluarea climatului emo]ional al c`minului este un alt pas determinant \n construirea unei strategii de schimbare, care trebuie s` se bazeze pe trìrea dragostei autentice, iar esen]a acesteia se afl` \n descoperirea adev`rului biblic: „Dumnezeu este dragoste“ (1 Ioan 4:8). Delincven]a juvenil`

114-117 Delicventa juvenila.indd 117

12/1/09 9:30 PM

118 |

NUM~R SPECIAL

| Educa]ie

Cei care cunosc alternativa sunt \nc` \n minoritate. Larga ma− joritate, prins` \n t`v`lugul vie]ii cotidiene, prezerv` ce a apucat, evitând evaluarea onest` [i din temelii a sistemului de educa]ie. de Ferid Constandache

1. Homeschooling este definit ca o form` alternativ` de educa]ie, \n care copiii sunt instrui]i acas`, mai degrab` decât \n [coli publice tradi]ionale sau [coli private. Copiii educa]i acas` sunt instrui]i de p`rin]i, apar]in`tori legali sau tutori.

oncluziile ar fi oricum incomode. Se opteaz` pentru blazare. C=[tig`m timp, dar ei devin perdan]i. Poate c` nu i-am dorit cu adev`rat. Poate c` prea adesea doar \nt=mplarea \i face s` intre \n cronosul vie]ii noastre. Refuz`m s` ne petrecem timpul cu ei, micii inoportuni. Doar pentru asta au fost inventate cre[ele, gr`dini]ele cu program prelungit [i [colile: s` ni-i creasc`! Pl`tim pentru asta... De[i pu]in cunoscut` [i uzual` \n România zilelor noastre, metoda de [colarizare a copiilor \n familie – homeschooling1 – câ[tig` progresiv adeziunea a tot mai multe familii interesate de

educarea complex` a copiilor lor. |n general, acest tip de educa]ie este accesat de reziden]i români cu dubl` cet`]enie, de familii \n care unul dintre p`rin]i are studii universitare sau postuniversitare sau de familii cu un grad de interes ridicat pentru educarea copiilor lor, dezam`gite de calitatea, eﬁcien]a [i rezultatele sistemului de \nv`]`mânt institu]ionalizat. De asemenea, educa]ia la domiciliu este dorit` de p`rin]ii care au devenit \ngrijora]i de viciile care se pot deprinde \n anturajul [colar (fumat, droguri, violen]`, sex etc.) [i care au dep`[it temerea „nesocializ`rii copiilor prin homeschooling“, inoculat` de c`tre angaja]i ai sistemului

de \nv`]`mânt institu]ionalizat, hot`râ]i s` nu-[i piard` pâinea. HS pleac` de la premisa c` rolul p`rin]ilor \n educa]ie este de o atât de mare importan]`, \ncât este aproape imposibil s` le g`se[ti un substitut. P`rin]ii sunt cei care \[i cunosc cel mai bine copiii [i au cea mai mare disponibilitate de a contribui la modelarea lor [i a le asigura o educa]ie care nu se rezum` la memorarea [i reproducerea de informa]ii/ date, ci are \n vedere dezvoltarea \ntregii infrastructuri a acestora: corp, minte, suﬂet.

HS \n Europa. Se poate! Sunt ]`ri \n Uniunea European` unde educa]ia la domiciliu

Semnele timpului

118-123 Homeschooling.indd 118

11/30/09 2:02 AM

Educa]ie |

este legal`: Austria, Finlanda, Ungaria [i Slovenia. |n alte ]`ri, aceast` metod` alternativ` de educa]ie nu a fost aprobat`, dar se practic`. |n Spania, Olanda, Cipru sau Germania, guvernele nu au aprobat scoaterea copiilor din sistemul de \nv`]`mânt obligatoriu la vârstele cuprinse \ntre 6 [i 16 ani. Excep]ie face regiunea spaniol` Catalonia, unde, de la \nceputul anului 2009, se discut` posibilitatea legaliz`rii educa]iei la domiciliu, avându-se \n vedere c` aproximativ 500 de familii practic` deja acest sistem pe cont propriu. |n situa]ia actual` din zon`, chiar dac` p`rin]ii nu sunt \mpiedica]i prin lege s` aleag` acest sistem de educa]ie la

118-123 Homeschooling.indd 119

distan]`, copiii educa]i astfel nu pot sus]ine examenul de bacalaureat. |n Austria, p`rin]ii \[i pot educa acas` copiii dac` \i \nregistreaz` la o [coal` local`. |n luna mai a fiec`rui an, to]i ace[ti copii sunt examina]i, iar dac` nu promoveaz` acest examen, p`rin]ii lor sunt obliga]i s` \i re\nscrie la [coal` ca s` repete anul. |n Fran]a, alternativa HS este recunoscut` legal, familiile fiind obligate doar s` \[i \nscrie copiii la dou` autorit`]i: la prim`rie [i la Inspectoratul Academic. De la vârsta de 8 ani, copiii sunt verifica]i bianual pentru a se putea monitoriza evolu]ia lor. Examenele sunt sus]inute la limba fran-

NUM~R SPECIAL

| 119

cez` [i matematic`, scopul lor nefiind acela de a fi compara]i cu al]i copii de vârste asem`n`toare, ci de a se observa dezvoltarea progresiv` individual` a acestora pe parcursul anilor. |n Irlanda, Constitu]ia garanteaz` dreptul la educa]ie acas` [i, \n anul 2000, s-a aprobat Actul de Educa]ie, care – la sec]iunea 14 – precizeaz` condi]iile \n care se desf`[oar` educa]ia „\n alt loc decât \ntr-o [coal` \nregistrat`“. Actul le cere p`rin]ilor s` precizeze care va fi con]inutul educa]ional propus pentru copilul lor, materialele didactice folosite [i timpul alocat. Un reprezentant al autorit`]ilor are sarcina de a inspecta cu regularitate modul \n

11/30/09 2:03 AM

120 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

care se desf`[oar` activitatea de educare a copiilor [i, \n func]ie de concluziile acestuia, p`rin]ilor li se va mai permite sau nu continuarea acestei activit`]i. |n Marea Britanie, Elective Home Education normeaz` activitatea educa]ional` pentru cei care opteaz` pentru educa]ia la domiciliu din alte motive decât cele de s`n`tate sau de carier` (actorie, sport de performan]` etc.). Unele surse estimeaz` c` \n ianuarie 2009, \n Marea Britanie, erau aproximativ 55.000 de copii educa]i \n afara [colii.2

Educa]ia \n trecutul [i prezentul românesc

2. Graeme Paton, „Children’s Minister: Home education ‘may be cover for abuse’“, www. telegraph. co.uk, 20 ianuarie 2009 3. Universitatea din Bucure[ti, Repere Istorice, www. unibuc.ro 4. HG 1251/2005, Anexa 2, cap. I art. 1 (5) 5. HG 1251/2005, Anexa 3, cap. VIII A (c)

|nainte de na]ionalizarea nalizare r a \nv`]`mântului [i de apa apari]ia ari]ia institu]iilor de [colarizare, arizare re, educa]ia \n România ia era f`cut` de biseric` c` (educa]ia religioas`) [i de breslele de me[te[ugari („ucenicia“ meseriilor practice3). Familiile de nobili angajau tutori pentru copiii lor. Al]ii \[i \ncredin]au u ilor, odraslele mân`stirilor, uca]iee unde primeau o educa]ie religioas` deopotriv` v` cu rilo ri lorr de sscris cris cr is \nsu[irea deprinderilor [i de citit. |n Transilvania, educa]ia institu]ionalizat` dateaz` din secolul al XIV-lea, când sa[ii organizau [coli primare aproape \n ﬁecare comun`. |n Muntenia secolului al XVII-lea ap`rea \nv`]`mântul superior, odat` cu fondarea de c`tre Constantin Brâncoveanu a Academiei Domne[ti de la Bucure[ti, \n 1694. Succesoarea Academiei Domne[ti a fost Universitatea din Bucure[ti, \nﬁin]at` prin Decretul nr. 765 din

educa]ia la domiciliu este confundat` \n legisla]ia din România cu \nv`]`mântul pentru elevii cu nevoi speciale, inconvenient care ar trebui s` ﬁe eliminat cu ocazia urm`toarei revizuiri a Legii educa]iei na]ionale.

Demersuri de legali− zare a HS \n România 4/16 iulie 1864, emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. |n prezent, conform Hotârârii de Guvern 1251/2005, „unii elevi cu cerin]e educative speciale pot ﬁ [colariza]i la domiciliu“4. „{colarizarea la domiciliu se acord` copiilor, elevilor cu cerin]e educative speciale, nedeplasabili, precum [i elevilor din [colile de mas` care sunt nedeplasabili din motive medicale, pe o perioad` de timp mai mare de 21 de zile“5. Dup` cum se poate observa,

Iat` un raport al ac]iunilor \ntreprinse de pre[edintele Asocia]iei Home Schooling România, domnul Gabriel Curcubet, \n vederea legaliz`rii HS \n România: 2002 noiembrie: |nceperea demersurilor pentru legalizarea educa]iei la distan]`, prin fondarea Asocia]iei Home Schooling România. 2003: Organizarea primei conferin]e de homeschooling \n România, cu invita]i de marc` din SUA: Bruce [i Sandra Lovelace, de la Home School Legal Defence Association.

Semnele timpului

118-123 Homeschooling.indd 120

11/30/09 2:03 AM

Educa]ie Edu uca]]ie | PARADIGME |N OGLIND~

NUM~R ~ S P E CIAL

| 121

Diferen]ele fundamentale dintre educa]ia promovat` \n [colile publice [i educa]ia la domiciliua

EDUCA}IA |N {COALA PUBLIC~

EDUCA}IA LA DOMICILIU

Copilul este parte a unui grup. Educa]ia public` se concentreaz` asupra model`rii copilului pentru a se conforma standardelor de grup. Sistemul presupune \nv`]area anumitor lucruri la un anumit timp, \n anumite moduri, f`r` o atent` corelare individual` cu gradul de maturitate sau capacitate a acestuia.

Copilul este un individ. Educa]ia la domiciliu se concentreaz` asupra dezvolt`rii \ntregii personalit`]i a copilului, denot` sensibilitate fa]` de nevoile [i dorin]ele de \nv`]are individual` [i \l \ndrum` spre o cre[tere echilibrat`.

Mecanismele de \nv`]are sunt axate pe ordine, conformare, regim [i control. Formalismul demotiveaz`, \n`bu[ind curiozitatea, creativitatea [i dorin]a de \nv`]are a copilului.

Structurile de \nv`]are sunt create \n interesul copilului [i al familiei. Timpul de calitate acordat [i libertatea de exprimare dezl`n]uie curiozitatea, creativitatea [i dorin]a natural` de a \nv`]a ale copilului.

Nivelul pred`rii este „redus“, un compromis menit s` nu-l piard` pe drum pe elevul cel mai slab al clasei. Elevii motiva]i sunt frustra]i de ritmul lent, iar elevii slabi, de ritmul rapid; elevii de nivel mediu r`mân la nivel mediu. Elevii slabi sunt stigmatiza]i, iar elevii rapizi sunt frâna]i.

Predarea este „unu la unu“. Se coreleaz` capacit`]ile de \nv`]are ale copilului cu ritmul pred`rii. Fiecare copil progreseaz` \n ritm propriu, conform capacit`]ii sale de \nv`]are [i de motivare. Fiecare copil este tratat ca individ, f`r` a fi comparat cu al]ii, ceea ce elimin` frustr`rile.

|ntr-o clas` de 15-30 de copii, educatorul \i acord` fiec`rui copil aten]ie individual` limitat`, fiind incapabil s` r`spund` adecvat la nevoile [i interesele fiec`rui copil \n parte. Concentrarea \n s`lile de clas` zgomotoase [i neconfortabile este \mpiedicat`, zgomotul [i disconfortul devenind factorii principali de distragere a aten]iei copiilor.

P`rintele este capabil s` \i acorde fiec`rui copil aten]ie individual` nelimitat` [i s` r`spund` la nevoile [i interesele fiec`rui copil. Concentrarea este \nt`rit` prin abilitatea de a controla [i chiar elimina factorii de distragere a aten]iei copilului.

Elevul trebuie s` \nve]e cum s` fie pe placul profesorilor. Rela]iile de autoritate sunt nefire[ti [i formale.

Copilul dore[te instinctiv s` fie pe placul p`rin]ilor s`i. Rela]ia de autoritate este natural` [i neformal`.

Profesorul se bazeaz` \n mod automat pe manuale [i metode lipsite de vigoare, de prospe]ime. Profesorul tinde s` \[i impun` autoritatea. Cadrul [colar tipic induce o dependen]` „necesar`“ fa]` de profesor.

P`rintele este liber s` aleag` cele mai bune c`r]i [i programe [colare pentru copiii s`i. P`rintele este un animator cultural dispus s` \nve]e la rândul s`u. Copilul „\nva]` cum s` \nve]e“ [i s` se bazeze pe capacit`]ile [i deprinderile astfel dobândite.

Se pierde mult timp cu disciplinarea elevilor. |nv`]area nu este corelat` cu realitatea clasei. Elevul st` \n banc` asteptând „s` treac` ora mai repede“. Se pred` pu]in \ntr-un interval de timp mult prea mare. Cei mai mul]i elevi ajung absolven]i doar pentru c` „le-a sosit timpul“, respectiv la vârsta de 18 ani.

Nu exist` timp pierdut. Toat` via]a este o sal` de clas`, deci fiecare activitate sau implicare este o oportunitate de \nv`]are. P`rintele poate preda mai mult \ntr-un timp mai scurt. Nu va fi greu pentru copil s` fie absolvent mult mai repede, chiar la vârsta de 13-14 ani.

Copilul avanseaz` pe traseul [colar pe baza vârstei [i a notelor ob]inute, f`r` s` se ]in` cont de gradul de \nsu[ire a cuno[tin]elor, de reala sa capacitate de \n]elegere sau de competen]`. Elevii se simt „de[tep]i“ sau „pro[ti“ \n func]ie de notele acordate de profesori.

Copilul \n]elege c` \nva]` pentru sine. El progreseaz` doar pe baza cuno[tin]elor sale, prin dezvoltarea unui sistem propriu de conexiuni \ntre informa]ii [i pe baza competen]ei sale reale, f`r` a se ]ine cont de vârst` sau de note.

Copilul este testat \n primul rând cu privire la cuno[tin]ele sale „lineare“ – pe termen scurt (capacitatea de a reda date [i informa]ii). Re]inerea este de scurt` durat`. Sunt preferate testele scrise; de[i sunt mai pu]in eficiente, sunt mai u[or de evaluat [i de administrat. Testele orale sunt evitate.

Copilul este testat \n primul rând cu privire la cuno[tin]ele „globale“ – pe termen lung (capacitatea de a \n]elege idei [i concepte). Capacitatea de re]inere este mare. Testele scrise devin inutile. Test`rile orale sunt mai eficiente [i m`soar` mai exact nivelul \nv`]`rii.

Temele sunt obligatorii, fiind fundamentate prin constrângerea practicat` de educa]ia institu]ionalizat`.

Nu exist` teme. Toat` \nv`]area se face \n timpul pred`rii.

Notele sunt necesare pentru profesori, \n vederea control`rii elevilor [i a verific`rii progresului acestora \n cadrul unei clase mari de elevi.

Notele sunt irelevante. P`rintele lucreaz` cu copilul s`u pân` când cuno[tin]ele sau deprinderile sunt \nsu[ite.

a. Adaptare a unui fragment din Clay & Sally Clarkson, Educating the Whole Hearted Child, www.homeschooling.ro

ACTUALITATEA HOMESCHOOLING |N ROMÂNIA − de ce ar trebui s` avem doar [apte ani de−acas`?

118-123 Homeschooling.indd 121

12/1/09 9:33 PM

122 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

|nmânarea cererii Asocia]iei Home Schooling România secretarului de stat pentru \nv`]`mânt preuniversitar, doamna Ioana Irinel Chiran. 2004−2005: |nmânarea unor documente HS parlamentarilor din comisiile pentru educa]ie din Parlamentul României. Organizarea unor conferin]e pe teme HS, cu invita]i din Statele Unite. 2006: O nou` documenta]ie pus` la dispozi]ia Ministerului Educa]iei. Organizarea unei conferin]e pe tema HS. 2007: R`spuns oﬁcial dat de Ministerul Educa]iei, prin care Asocia]ia a fost \n[tiin]at` c` educa]ia la domiciliu a fost inclus` \n Legea \nv`]`mântului. |n fapt, nu a fost inclus`. O nou` conferin]` HS. 2008 iunie: Audien]` la Comisia Na]ional` pentru Alternative Educa]ionale. 2009 martie: Depunerea unei noi cereri la Ministerul Educa]iei pentru includerea educa]iei la domiciliu \n Legea \nv`]`mântului. 2009 octombrie: Organizarea unei \ntâlniri \ntre principalii sus]in`tori ai educa]iei la domiciliu, unde au fost f`cute planuri de ac]iune pentru anul 2010, \n vederea legaliz`rii HS \n România.

Spulberând temerile: „necompetitivitatea”, „nesocializarea” [i „incompeten]a p`rin]ilor”

6. www.cleverbooks.ro

William J. Fitzsimmons, decan \n cadrul Departamentului Admiteri al Universit`]ii Harvard, afirma c` \ntre 5 [i 10 tineri educa]i acas` aplic` \n fiecare an la Harvard. Conform declara]iei lui Fitzsimmons, profilul acestor tineri este foarte apreciat de c`tre

Harvard, datorit` respectului lor de sine, a independen]ei lor [i, deopotriv`, datorit` debordantei curiozit`]i intelectuale. Potrivit speciali[tilor \n dezvoltarea copiilor, \n primii ani de via]` cei mai mul]i copii \nva]` de la p`rin]ii lor aproape jum`tate din tot ce vor urma s` [tie vreodat`. Iat` un motiv \n plus pentru care e greu de crezut c`, la modul general, p`rin]ii sunt persoane inadecvate educ`rii

O societate democratic` trebuie s` le ofere p`rin]ilor alternative pentru educa]ia copiilor lor [i dreptul de a opta pentru alternativa care li se potrive[te cel mai bine lor [i copiilor lor.

\nstr`inarea. Conﬂictele par legitime \n acest context.

Ini]iative de populari− zare a homeschoolin− gului \n România Mass-media a \nceput s` ridice problema eﬁcien]ei sistemului de \nv`]`mânt institu]ionalizat românesc, \n tandem cu evaluarea avantajelor [i dezavantajelor pe care le prezint` metoda homeschooling. Se discut` posibilitatea ca HS s` devin` o alternativ` viabil` la problemele pe care le \ntâmpin` educa]ia institu]ionalizat` \n cele mai multe [coli din România, cu prec`dere \n ultimii 20 de ani. Clever Books Publishing6 va publica, \n curând, primul ghid HS din România, cu titlul {coala acas` – Avantajele ei [i propunere de implementare ca alternativ` \n sistemul educa]ional românesc. Ghidul va prezenta evolu]ia HS, de la origini pân`

copiilor lor dincolo de „cei [apte ani de-acas`“.

Ochii care nu se v`d se uit` – ori se v`d mai bine Elevii din [colile publice \[i petrec cea mai mare parte din timp la [coal`. Ei consum` aici mai mult de 1.100 de ore anual [i pierd pe drumul c`tre/dinspre [coal`, \n medie, 400 de ore pe an. Aceasta \nseamn` c` timpul care le r`mâne de petrecut acas`, \ntre cei dragi (p`rin]i, rude), se reduce semniﬁcativ. Nu-i de mirare c` dup` anii de [coal` se constat` o pr`pastie greu surmontabil` \n rela]iile dintre p`rin]i [i copii. Subiectele comune de discu]ie dispar, la fel [i pl`cerea dialogului, instalându-se

Semnele S emnel ele timp timpului i pulluii

118-123 Homeschooling.indd 122

12/1/09 9:34 PM

Educa]ie |

SOCIALIZAREA |N {COLILE PUBLICEa

NUM~R S P E CIAL

| 123

SOCIALIZAREA PRIN EDUCA}IE LA DOMICILIU

OBIECTIV: Conformarea copilului la normele sociale [i [cola- OBIECTIV: |nv`]area [i instruirea copilului \n vederea re, prin prisma compara]iei cu cei de aceea[i vârst`. Alte rela- comunic`rii eficiente de sine \n toate situa]iile rela]ionale: ]ii, dac` sunt discutate vreodat`, sunt periferice. fra]i, p`rin]i, al]i adul]i, prieteni. SFER~: Experien]e rela]ionale cu colegii de [coal` de aceea[i vârst` [i cu un \nv`]`tor, \n general distant – deci o gam` limitat` de situa]ii rela]ionale.

SFER~: Experien]ele rela]ionale cu familia, rudele, prietenii, vecinii, comunitatea – o varietate larg` de situa]ii rela]ionale.

MODELE: |n primul rând, al]i copii imaturi.

MODELE: |n primul rând, p`rin]ii [i al]i adul]i maturi.

CALITATE: Rela]iile cu prietenii sunt superficiale [i incerte. Atmosfera este de multe ori rece [i \ntotdeauna susceptibil` de competi]ie.

CALITATE: Rela]iile familiale sunt stabile [i confortabile. Atmosfera este cald` [i necompetitiv`. Rela]iile cu copiii de aceea[i vârst` sunt \ncorporate \n familie.

IDENTITATE: Identitatea copilului este dezvoltat` prin \ncercarea acestuia de a câ[tiga acceptarea din partea acelor de aceea[i vârst`. Acceptarea este bazat` pe popularitate, judecat` de multe ori pe baza \nf`]i[`rii exterioare, a inteligen]ei [i capacit`]ilor. Copilul \[i dore[te s` devin` asemenea prietenilor de aceea[i vârst`. Copilul simte astfel ori o fals` securitate, ori o fals` mândrie.

IDENTITATE: Identitatea copilului este dezvoltat` ca membru al familiei sale. Acceptarea este bazat` pe dragostea reciproc`, necondi]ionat` a familiei. Copilul vrea s` devin` asemenea p`rin]ilor s`i ori asemenea unui model matur. Copilul se simte \n siguran]` [i valoros, capabil s` ac]ioneze independent de presiunea copiilor de aceea[i vârst`.

VALORI: Valorile cre[tine sunt \n conflict cu valorile seculare ale altor copii [i ale [colii; copilul ata[at valorilor cre[tine poate fi obiectul respingerii sau al batjocurii.

VALORI: Valorile cre[tine [i familiale sunt \nv`]ate [i p`strate \n lipsa unei atmosfere conflictuale. Interac]iunea cu al]i copii este supervizat` de adul]i maturi; interven]ia adul]ilor este imediat`.

AL}I FACTORI: Respectul pentru autoritate este pus permanent sub semnul \ntreb`rii printre prieteni. Interac]iunea cu al]i copii este foarte rar supervizat`; interven]ia adul]ilor este aproape inexistent`.

AL}I FACTORI: Respectul pentru autoritate este re\nnoit constant. Interac]iunea cu al]i copii este supervizat` constant; interven]ia adul]ilor este imediat`.

REZULTAT: Copilul devine asemenea celorlal]i copii.

REZULTAT: Copilul se maturizeaz` u[or, devine echilibrat [i responsabil.

a. Adaptare a unui fragment din Clay & Sally Clarkson, Educating the Whole Hearted Child, www.homeschooling.ro

\n prezent, avantajele educa]iei la domiciliu, posibilele temeri cu privire la HS [i solu]iile propuse, precum [i o variant` de implementare a HS \n România.

Concluzie Inechivoc, homeschoolingul nu se potrive[te oric`rei familii. Realitatea conﬁrm` prezen]a unor diﬁcult`]i \n cazul familiilor monoparentale sau cu venituri mici. De asemenea, pot interveni [i al]i factori, precum preferin]ele [i convingerile personale ale p`rin]ilor, resursele limitate de timp ale acestora, factori care pot conduce la imposibilitatea acces`rii

acestei metode de educa]ie. O societate democratic` trebuie, \n schimb, s` le ofere p`rin]ilor alternative pentru educa]ia copiilor lor [i s` le confere p`rin]ilor dreptul de a opta pentru alternativa care li se potrive[te cel mai bine lor [i copiilor lor. De asemenea, \ntr-o Uniune European` din care România a devenit parte, libera circula]ie – nu doar a persoanelor, a m`rfurilor, dar [i a metodelor de educa]ie – trebuie s` ﬁe nu un slogan, ci un drept inalienabil [i garantat. 100%. Autorul poate fi contactat la adresa: conferid_ST@gmail.com

ACTUALITATEA ACTU AC TUAL TU ALIT AL ITAT IT AT ATEA TEA H HOM HOMESCHOOLING OMES OM ESCH ES CHOO CH OO OOLI OLI LING NG ||N N RO ROMÂ ROMÂNIA MÂNI MÂ NIIA − de ce ar trebui NIA ttre r buii s` avem m doar doar [apte [apte ani anii de−acas`? de−−acas`? d `?

118-123 Homeschooling.indd 123

12/1/09 9:35 PM

124 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

De vorb` cuM

Semnele timpului

124-129 Comunicarea cu adolescentii.indd 124

12/1/09 9:37 PM

Educa]ie |

NUM~R S P E CIAL

| 125

viitorul Mic dic]ionar de A

dolescen]a este o perioad` de tranzi]ie, c=nd t=n`rul se transform` \n adult, c=nd via]a lui cunoa[te transform`ri profunde, cu un impact major asupra dezvolt`rii [i rela]iilor sale sociale. |n aceast` etap` a vie]ii, se diversific` foarte mult aptitudinile artistice, practice, literare [i [tiin]ifice. Cunoa[terea de sine [i cunoa[terea celor din jur devin mult mai complexe. |n aceast` perioad` se dezvolt` g=ndirea logic`. Spre deosebire de perioada copil`riei, adolescentul face primele tentative de a \n]elege problemele profunde ale vie]ii, c`ut=nd r`spunsuri la \ntreb`ri existen]iale. |[i pune \ntreb`ri cu privire la moralitate, religie, societate, prietenie, dreptate, adev`r [i iubire [i se

g=nde[te tot mai serios la problema vie]ii [i a mor]ii. Adolescen]a implic` schimbarea raporturilor cu p`rin]ii, manifestându-se o dorin]` de independen]`. Adolescentul \ncepe s` descopere lumea [i \[i face prieteni noi. „Grupurile de prieteni de aceea[i vârst` constituie, \n aceast` perioad`, puternici agen]i de socializare, ale c`ror func]ii sunt mai degrab` complementare decât opuse celor ale grupului familial“1. Anturajul este foarte important pentru un adolescent, acesta \nvestindu-i cu mult` \ncredere pe cei de aceea[i vârst`, \ntrucât experien]ele pe care le tr`iesc sunt asem`n`toare, reu[ind s` comunice foarte bine. |n lucrarea Transitions Through Adult Life, Charles M. Sell

compara adolescentul cu un „r`t`citor“ expus influen]elor altor grupuri tribale, el venind \n contact cu valori, culturi, moduri de via]` diferite de cele ale familiei din care provine2. Adolescentul trece prin importante schimb`ri biologice, psihologice [i sociale, viteza cu care se realizeaz` schimb`rile variind destul de mult de la un individ la altul. Una dintre preocup`rile fundamentale ale acestei vârste este cùtarea identit`]ii, care implic` mai multe aspecte. |n primul rând este vorba despre aspectul fizic. Schimb`rile fiziologice \i determin` adolescentului o anumit` percep]ie cu privire la propriul corp. El \nva]` c` trebuie s` \[i asume identitatea de sex [i manifest` primele preocup`ri

1. Marele dic]ionar al psihologiei. Larousse, Bucure[ti, Editura Trei, 2006, p. 36 2. Wesley Black, „Youth Ministry that lasts: the faith journey of young adults“, Journal for Youth Ministry (Spring 2006), p. 21

Pân` ieri erau cei mai buni prieteni. F`ceau totul \mpreun`. Apoi, ceva s−a schimbat [i p`rintele [i−a dat seama c` propriul copil se \ndep`rteaz` de el... de Nelu Burcea

124-129 Comunicarea cu adolescentii.indd 125

12/1/09 9:39 PM

pentru sexualitate. Nemul]umit de propria \nf`]i[are, marcat` de transform`ri, adolescentul este sensibil la orice aluzie referitoare la cum arat`. Este ne\ncrez`tor \n sine [i \n ceea ce poate realiza, retu[ându-[i permanent imaginea \n timp ce st` \n fa]a oglinzii. Proiec]ia pe care [i-o construie[te vizavi de aspectul s`u ﬁzic este determinat` \n mare m`sur` de

autocomp`timire [i un transfer al culpei pentru starea conflictual` asupra adolescentului r`zvr`tit, devenit peste noapte o persoan` cu care nu te mai po]i \n]elege. Problema ar merita abordat` \ns` dintr-o perspectiv` diferit`. Cum poate s` trìasc` un adolescent cu p`rin]i atât de pu]in dispu[i sau capabili s` fac` efortul de a cùta s`-i \n]eleag`

fr`mânt`rile, preocup`rile [i sentimentele? Adolescentul nu este \nc` un individ matur. El este pe drumul maturiz`rii [i, prin urmare, responsabilitatea g`sirii celor mai bune canale de comunicare le revine mai \ntâi adul]ilor.

liceului, fie din cauza resurselor financiare [i educa]ionale neadecvate, fie din cauza unor alegeri gre[ite, f`cute f`r` a beneficia de sfatul [i experien]a unui adult, adolescen]ii pierd drumul drept. |n cartea A Tribe Apart: A Journey Into the Heart of American Adolescence, Patricia Hersch, specialist` \n [tiin]e sociale, atr`gea aten]ia asupra faptului c` mul]i adolescen]i trìesc singuri, p`rin]ii fiind pleca]i \n cea mai mare parte a timpului. Familia, care ar trebui s` fie locul unde adolescentul \[i dezvolt` abilit`]ile de comunicare [i rela]ionare, nu mai exist` \n forma ei tradi]ional`, care, de altfel, este singura form` pe care o are familia adev`rat`.

Lungul drum al p`rin]ilor c`tre copii

Prioritatea de azi, succesul de mâine

Adolescen]ii de azi pornesc \n via]` cu dreptul, ﬁind anima]i de ]inte \nalte – este concluzia sociologilor Barbara Schneider [i David Stevenson, \n urma unui studiu4 privind aceast` categorie de vârst`. Totu[i, \n perioada

P`rin]ii au ast`zi tot mai multe priorit`]i. Programul de munc` este mai lung, iar responsabilit`]ile pe care le au sunt mai numeroase. |n aceste condi]ii, le este greu ca la \ntoarcerea acas` s` fac` fa]` altor probleme, cele

Construirea unei rela]ii \ntre p`rinte [i copilul aflat la vârsta ado− lescen]ei nu \ncepe \n momentul intr`rii copilului \n aceast` etap` a vie]ii. Este, de fapt, continuarea unei rela]ii care exista deja.

3. „P`rin]i – adolescen]i: cheile comunic`rii“, www.psychologies.ro 4. Studiu citat de Ronald J. Nydam, „The Relational Theology of Generation Y“, Calvin Theological Journal 41, 2006, p. 323

modul \n care a fost perceput \nainte de a ajunge la vârsta adolescen]ei, \n special de c`tre membrii familiei. „|n adolescen]` \ncepe doliul imaginii mitice a p`rin]ilor: pu]in câte pu]in, adolescentul descoper` c` ei nu [tiu chiar totul, c` gusturile lor nu sunt suverane“3. Tendin]a este de a se \ndep`rta de p`rin]i [i de a-[i crea propriul spa]iu, pentru a reu[i s` se cunoasc` [i s` se \n]eleag` mai bine. P`rin]ii se \ntreab` adeseori cum s` tr`iasc` \n armonie cu adolescen]ii din propria cas`. |ntrebarea tr`deaz` mai degrab` Semnele timpului

124-129 Comunicarea cu adolescentii.indd 126

12/1/09 9:39 PM

Educa]ie |

NUM~R S P E CIAL

| 127

interne. Solu]ia cea mai la \ndemân` este s` rezolve prin porunci scurte, r`stite, problemele care le solicit` implicarea. |n realitate, solu]ia aceasta func]ioneaz` o dat` sau de câteva ori, \ns`, pe termen mediu [i mai ales lung, consecin]ele vor fi negative. Adolescentul va ajunge s`-[i considere p`rintele drept o persoan` care nu-l \n]elege (sau, mai rù, nu vrea s`-l \n]eleag`) [i cu care nu are niciun sens s` stea de vorb`. Dezvoltarea unei comunic`ri eficiente cu adolescentul trebuie s` devin` o prioritate. Desigur, dac` ar fi \ntreba]i, mul]i p`rin]i ar confirma validitatea [i importan]a acestei afirma]ii, totu[i, prea pu]ini investesc \n acest sens. Construirea unei rela]ii \ntre p`rinte [i copilul aflat la vârsta adolescen]ei nu \ncepe \n momentul intr`rii copilului \n aceast` etap` a vie]ii. Este de fapt continuarea unei rela]ii care exista deja.

Vor modele, nu vor sfaturi Pentru c` se afl` \ntr-o etap` a vie]ii \n care \[i formeaz` personalitatea, adolescentul are nevoie de modele. Felul \n care p`rin]ii se exprim` [i \[i controleaz` sentimentele devine un model pe care copilul [i-l va aminti toat` via]a. Niciun p`rinte nu dore[te ca propriul copil s` fie apatic, s` aib` o voin]` slab`, s` fie r`zbun`tor, u[or de ofensat, neiert`tor, \nc`p`]ânat, ci, dimpotriv`, ar vrea s` fie energic, comunicativ, generos, curajos, echilibrat, demn de \ncredere, cutez`tor, cu voin]` puternic`, tandru, credincios. Aceste calit`]i se dezvolt` de obicei prin imitare. Oferirea unui model pozitiv \n familie ajut` la prevenirea De vorb` cu viitorul − mic dic]ionar de adolescentez`

124-129 Comunicarea cu adolescentii.indd 127

12/1/09 9:40 PM

128 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

[i solu]ionarea multora dintre problemele vie]ii. P`rintele \n]elept \i \mp`rt`[e[te natural adolescentului situa]ii din propria experien]` de via]`, [tie s` recunoasc` o gre[eal` pe care a f`cut-o [i g`se[te ocaziile potrivite pentru a-[i exprima afec]iunea. Este important de \n]eles c` atunci când copilul ajunge la vârsta pubert`]ii, abilitatea sa de a recunoa[te emo]iile celorlal]i scade brusc [i revine la normal abia \n jurul vârstei de 18 ani. Este concluzia unui studiu5 realizat de o echip` de neurologi de la Universitatea din San Diego. Aceasta explic` lipsa de reac]ie [i empatie a adolescentului fa]` de rug`min]ile sau plânsul mamei. |n schimb, pretinde s` nu i se mai fac` moral`. |n astfel de situa]ii, este util` sugestia lui Stephen Covey din Eficien]a \n 7 trepte: \ncearc` mai \ntâi s` \n]elegi [i apoi s` fii \n]eles6. Nu este suficient s` \n]elegi par]ial problemele [i sentimentele adolescentului, pentru c` sensibilitatea acestuia vizavi de sinceritatea persoanelor adulte este foarte mare. Sinceritatea deplin` \n rela]ia cu adolescen]ii este o condi]ie necesar` unei comunic`ri eficiente.

{tii adolescenteza?

5. www.sciencenetlinks.com 6. Stephen Covey, Eficien]a \n 7 trepte - un abecedar al \n]elepciunii, Bucure[ti, Alfa, 2000, p. 224

Patru din zece adolescen]i folosesc mesageria instant pentru a transmite lucruri pe care nu \ndr`znesc s` le spun` fa]`-n fa]` – se ar`ta \ntr-un sondaj citat de Associated Press. |n condi]iile \n care acesta este modul de comunicare al adolescen]ilor ast`zi, \nainte de a le stabili limite de timp \n privin]a accesului la internet, p`rin]ii trebuie s` \nve]e s` vorbeasc` pe limba lor. Dac` tat`l sau mama

ar avea un cont pe Messenger, ar cre[te [ansele s` fie ascultat de propriul copil. Mai mult, copilul ar fi mândru c` are un p`rinte dornic s` \nve]e [i s` se adapteze noilor mijloace de comunicare. Poate c` pentru unii p`rin]i lucrul acesta este dificil, importante sunt \ns` g`sirea unor solu]ii ingenioase de a ie[i \n \ntâmpinarea copilului, de a-l \ntâlni \n zona lui de confort, [i disponibilitatea pentru comunicare.

Cum s` ajungi la ]int`, nu la conflict Alegerea [i definirea propriilor valori vor fi influen]ate de valorile promovate \n familie. Chiar dac` atrac]ia pentru grupul de prieteni pare s`-l acapareze \ntru totul pe adolescentul care \ncearc` s` se distan]eze de familie, s-a demonstrat c` \n acele familii \n care se aplic` un model educa]ional eficient, adolescen]ii au puncte de vedere [i convingeri morale mult mai asem`n`toare cu ale p`rin]ilor decât cu ale prietenilor, când este vorba de problemele importante ale vie]ii. Modul \n care adolescen]ii se raporteaz` azi la Dumnezeu, credin]` [i tot ce implic` dimensiunea spiritual` a vie]ii este radical diferit fa]` de genera]iile anterioare. |n perioada adolescen]ei lor, p`rin]ii sau bunicii de azi \n]elegeau via]a spiritual` dup` alte coordonate. Ei acceptau

ideea c` Dumnezeu este o Fiin]` superioar`, transcendent`, [i acceptau morala [i valorile cre[tine f`r` s` pun` \ntreb`ri. |ntr-o societate postmodernist`, \n care totul este relativizat, adolescen]ii sunt confrunta]i mai pu]in cu sentimentul de vinov`]ie [i simt c` nu au nevoie de un Dumnezeu distant, rece, absent. Dar cine le-a spus c` Dumnezeu este a[a? Speciali[tii apreciaz` c` imaginea pe care [i-o formeaz` adolescen]ii despre Dumnezeu este determinat` \n bun` m`sur` de imaginea paternal`. Un tat` absent, preocupat mereu de probleme „importante“, prea pu]in dispus s` comunice cu ﬁul

Semnele timpului

124-129 Comunicarea cu adolescentii.indd 128

12/1/09 9:40 PM

Educa]ie |

sau ﬁica sa, devine un pseudotipar al Divinit`]ii. Adolescen]ii Genera]iei Z au nevoie s` [tie c` sunt valoro[i \n ochii p`rin]ilor [i ai celor din jur. {tiind c` sunt importan]i pentru oameni, vor \n]elege c` sunt importan]i [i \n ochii lui Dumnezeu. Azi, timpul se gr`be[te mai mult ca niciodat`, l`sând cu greu loc altor preocup`ri \n afar` de \ncercarea de a ob]ine siguran]` ﬁnanciar` [i confort material. De multe ori, p`rin]ii sunt absen]i din via]a copiilor lor. Sunt \ns` [i p`rin]i care promoveaz` \n familie adev`ratele

valori [i o comunicare eﬁcient`, pentru c` au constatat importan]a covâr[itoare a modelului

NUM~R S P E CIAL

| 129

a g`si mediul potrivit pentru el. Totu[i, dac` \[i simte amenin]at` independen]a printr-o atitudine

Chiar dac` atrac]ia pentru grupul de prieteni pare s`−l acapareze \ntru totul pe adolescentul care \ncearc` s` se distan]eze de familie, s−a demonstrat c` \n acele familii \n care se aplic` un model educa]ional eficient, adolescen]ii au puncte de vedere [i convingeri morale mult mai asem`n`toare cu ale p`rin]ilor decât cu ale prietenilor, când este vorba de problemele importante ale vie]ii. pozitiv. |n ciuda atitudinii de r`zvr`tire sau a dorin]ei exagerate de independen]`, adolescentul are nevoie de protec]ie [i de \ndrumare pentru

parental` hiperprotectoare, se va \nchide \n el [i comunicarea se va reduce treptat. Din nefericire, atunci când comunicarea cu familia este deficitar`, când valorile [i principiile nu sunt clare, adolescen]ii se afl` \n fa]a unui risc semnificativ de a porni \n via]` pe un drum gre[it. Modul \n care se desf`[oar` procesul comunic`rii depinde atât de adolescent, cât [i de p`rin]i. Biblia este relevant` \n privin]a aceasta când \i sf`tuie[te atât pe copii, cât [i pe p`rin]i s` creeze [i s` p`streze cadrul potrivit pentru o comunicare eficient`: „Copii, asculta]i de p`rin]ii vo[tri \n toate lucrurile, c`ci lucrul acesta place Domnului. P`rin]ilor, nu \nt`râta]i pe copiii vo[tri, ca s` nu-[i piard` speran]a“ (Coloseni 3:20,21). Succesul st` \n rela]ie, iar rela]ia st` \n disponibilitate!

De vorb` cu viitorul − mic dic]ionar de adolescentez`

124-129 Comunicarea cu adolescentii.indd 129

12/1/09 9:41 PM

|n reclame, anii adolescen]ei par cei mai frumo[i ani ai vie]ii. Totu[i adolescen]a este perioada cu cele mai mari turbulen]e emo]ionale, fiind afecta]i atât copiii, cât [i p`rin]ii lor. de Cristian Modan

ste timpul când se iau multe decizii importante, având consecin]e pentru tot restul vie]ii. Adolescen]ii de azi sunt supu[i mai multor influen]e [i tenta]ii decât adolescen]ii din orice alt` perioad` a istoriei. Datorit` internetului [i publica]iilor foarte r`spândite, niciodat` copiii nu au avut acces la atât de multe informa]ii nefiltrate de adul]i. Tocmai de aceea, pentru p`rin]i, pubertatea [i anii adolescen]ei copiilor lor reprezint` cel mai greu test pe care \l au de trecut ca sus]in`tori [i \ndrum`tori. Dup` anii când se trezeau \n puterea nop]ii pentru a hr`ni bebelu[ul [i dup` crizele de nervi ale copiilor cu vârste mici, p`rin]ii experimenteaz` acum pe propria piele zicala popular`: „Copii mici – probleme mici; copii mari – probleme mari“. De[i con[tien]i c` adolescen]a este o perioad` dificil` pentru rela]ia cu copiii lor, cei mai mul]i p`rin]i sunt cu totul surprin[i de schimb`rile dramatice din comportamentul acestora. Adolescen]ii sunt adesea capricio[i, nesiguri, cert`re]i, impulsivi, impresionabili [i rebeli. |n plus, adolescen]a este cea mai periculoas` perioad` din punctul de vedere al adopt`rii unor comportamente de risc – consum de alcool, tutun, droguri; violen]`, suicid [i promiscuitate. Semnele timpului

130-135 Supravietuind adolescentei.indd 130

11/30/09 2:06 AM

Educa]ie |

NUM~R S P E CIAL

| 131

Cauzele comportamentului bizar al adolescen]ilor De[i pân` de curând oamenii de [tiin]` considerau c` hormonii sunt r`spunz`tori pentru comportamentul bizar al adolescen]ilor, studiile recente indic` o alt` cauz`: creierul se dezvolt` \ntr-un ritm mai lent decât corpul. Dup` pubertate [i pân` \n jurul vârstei de 20 de ani, adolescen]ii pierd anual circa 1% din materia cenu[ie, este concluzia unui studiu realizat la Institutul de S`n`tate Mintal` din Bethesda, Maryland (SUA), de cercet`torul Jay Giedd. Aceast` reducere a materiei cenu[ii \ntrerupe conexiunile neuronale care au fost produse \n exces \n copil`rie, \ncepând cu zonele de baz` senzoriale [i motrice ale creierului. Lobul frontal, care r`spunde de controlul impulsurilor, de gândire [i luarea deciziilor, se maturizeaz` mai târziu. Acest fapt ar putea explica unele dintre deciziile bizare pe care le ia un adolescent obi[nuit. De[i creierul ac]ioneaz` \n aceast` etap` a vie]ii ca un burete \n privin]a acumul`rii de cuno[tinte, absen]a unui control asupra impulsurilor explic`, \n bun` parte, motivele pentru care adolescen]ii iau decizii ira]ionale. Dac` a[a stau lucrurile, cum ar putea p`rin]ii s`-i ajute pe adolescen]i s` dep`[easc` acest stadiu al vie]ii f`r` s` \[i ri[te viitorul, evitând deciziile [i comportamentele care le-ar putea afecta \ntreaga via]`? Multe dintre comportamentele de risc pot conduce la dependen]` [i, de aceea, este esen]ial` prevenirea lor. Preven]ia este mai simpl` decât tratamentul. |n ultimii 20 de ani, tot mai multe resurse guvernamentale [i private au fost alocate pentru prevenirea consumului de alcool, tutun [i alte droguri. Aceste eforturi s-au concretizat \n cercet`ri [tiin]ifice destinate identific`rii unor strategii eficiente de prevenire.

Poart` mocasinii lor Un vechi proverb spune c` nu po]i \n]elege un om pân` când nu mergi \nc`l]at cu mocasinii lui timp de dou` s`pt`mâni. P`rin]ii trebuie s` depun` tot efortul necesar pentru a \n]elege procesele prin care copiii de ieri devin adul]ii de mâine. Exist` numeroase c`r]i [i articole care descriu problemele

Cum s` \i ajut`m pe adolescen]i s` evite comportamentele de risc 130-135 Supravietuind adolescentei.indd 131

12/1/09 9:42 PM

132 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

P`rin]ii care [tiu la ce s` se a[tepte au mai multe [anse de a−i ajuta pe copiii lor s` tranziteze \n siguran]` aceast` perioad`.

adolescen]ei, iar p`rin]ii pot, de asemenea, s` fac` recurs la propria adolescen]`, când se jenau din cauza erup]iilor de acnee, când admirau starurile vremii [i copiau comportamentul acestora. Trebuie \ns` \n]eles din capul locului c`, ast`zi, presiunea este mult mai mare. Dac` \n urm` cu dou` decenii publicul nu cuno[tea via]a privat` a vedetelor [i a actorilor, acum tabloidele sunt pline cu detalii picante despre ni[te oameni care nu pot fi modele de moralitate [i normalitate pentru copii. Nici grupurile de tineri de ast`zi nu mai seam`n` cu cele \n care p`rin]ii de acum [i-au trìt adolescen]a. De aceea, p`rin]ii trebuie s` se informeze [i s` fie pe deplin con[tien]i de lumea \n care trìesc adolescen]ii. P`rin]ii care [tiu la ce s` se a[tepte au mai multe [anse de a-i ajuta pe copiii lor s` tranziteze \n siguran]` aceast` perioad`.

Activit`]ile extra[colare nu sunt suficiente Una dintre cele mai populare metode folosite \n prezent pentru a-i feri pe adolescen]i de poten]iale pericole comportamentale este aceea de a-i ]ine ocupa]i, pornindu-se de la un ra]ionament simplu. Se pare c` adolescen]ii \[i \nsu[esc comportamente de risc mai ales dup` ce termin` cursurile, \n intervalul de timp \n care p`rin]ii nu sunt acas`. Semnele timpului

130-135 Supravietuind adolescentei.indd 132

12/1/09 9:42 PM

Educa]ie |

De aceea, mul]i p`rin]i [i profesori au dedus c` implicarea lor \n activit`]i extra[colare ar reduce riscurile [i ar rezolva situa]ia. Se pare \ns` c` metoda nu func]ioneaz` atât de eficient. Conform unui studiu publicat \n Journal of Alchool & Drug Education 1, dintre adolescen]ii implica]i \n activit`]i extra[colare (sport, cluburi tematice etc.), procentul celor care au consumat droguri, alcool [i alte substan]e dùn`toare este doar cu pu]in mai mic decât al celor care nu particip` la astfel de activit`]i. Activit`]ile extra[colare sunt recomandate pentru dezvoltarea aptitudinilor [i cuno[tin]elor, dar nu sunt suficiente pentru a-i feri pe adolescen]i de necazuri.

Comunicarea – o necesitate timpurie [i constant` Niciodat` nu este prea devreme pentru ca p`rinrin]ii s`-[i educe copiii cu privire la efectele adverse verse

NUM~R S P E CIAL

| 133

ale fumatului, alcoolului [i drogurilor. |ncepând cu vârsta de 6 ani, copiii sunt foarte deschi[i discu]iilor, iar p`rin]ii pot s` le explice foarte simplu care sunt efectele tutunului [i ale alcoolului asupra s`n`t`]ii [i asupra calit`]ii vie]ii. Este mult mai u[or s` influen]ezi comportamentul unui copil \nainte ca acesta s` \ncerce aceste droguri, din curiozitate sau la \ndemnul prietenilor. Desigur c` implicarea p`rin]ilor trebuie s` continue pân` când copiii se maturizeaz` fizic, emo]ional [i psihic. Dac` pe m`sur` ce cresc, au sim]`mântul c` p`rin]ii sunt interesa]i [i chiar entuziasma]i de preocup`rile [i succesele lor, copiii vor prinde aripi spre atingerea scopurilor pe care [i le-au propus. |n acela[i timp, va fi mai u[or [i pentru p`rin]i s` observe anumite schimb`ri de comportament [i s` identifice indicii care atrag aten]ia c` exist` o problem`. ate [tie c` pot s` vorAdolescen]ii au nevoie s` [t Ad beasc` oricând cu p`rin]ii lor, iar dac` au existat beas copil`rie, comunicarea va astfel de rela]ii \nc` din copil` ast adolescen]ei. Dac` li se va fim mai simpl` [i la vârsta adole emo]iile [i opiniile [i dac` permite s` \[i exprime emo]iil stima de sine le va fi acestea sunt luate \n seam`, st \nt`rit` \nt`rit [i vor c`p`ta siguran]a apartenen]ei. a

Modele cu privire Mode la stilul de via]` Copiii ai c`ror p`rin]i consum` alcool, tutun sau drog droguri prezint` un mare risc s` le urmeze exemp exemplul. Faptele strig` mai tare decât vorbelee, iar ccopiii imit` ceea ce v`d. |n acest caz, sfaturile nu m mai au niciun efect. Aceast` situa]ie ar putea gene genera o oportunitate foarte bun` pentru p`rin]i. Ei au acum o motiva]ie prop bun` pentru a-[i schimba propriile obiceiuri, iar reu[ita ar aduce câ[tiguri de ambele p`r]i. P`rin]ii ar putea renun]a la acele vicii care le distrug acela timp modele de s`n`tatea, devenind \n acela[i comportam voin]`, dar [i de comportament pentru copiii lor.

Reguli [i consecin]e

Faptele strig`` mai tare decât vorbele, iar copiii imit` ceea ce v`d.

Adolescen]ii se dezvolt` foarte rapid, iar p`rin]ii trebui trebuie s` ]in` pasul, adaptând regulile \n aacela[i ritm. Chiar dac` vor exista p proteste, regulile vor constitui o baz` pentru siguran]a lor. Ele \ndeplinesc u un rol similar celui pe care \l au gardurile garduril care \nconjoar` locurile de joac` pentru pent copii. Speciali[tii

1. Journal of Alcohol and Drug Education, vol. 40, nr. 2, p. 71-87

SUPRAVIE}UIND ADOLESCEN}EI – cum s` \i ajut`m pe adolescen]i s` evite comportamentele de risc

130-135 Supravietuind adolescentei.indd 133

12/1/09 9:44 PM

134 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

sus]in c`, oricât de straniu ar p`rea, adolescen]ii \i respect` pe p`rin]ii [i profesorii care stabilesc reguli corecte. Cu atât mai mult \n privin]a prevenirii comportamentelor de risc este important ca p`rin]ii s` stabileasc` ni[te limite foarte clare, rezonabile [i, pe cât posibil, acceptate de adolescen]i. {i dac` exist` reguli, trebuie s` existe [i consecin]e pentru \nc`lcarea lor. Pentru ca s` dea rezultate, sanc]iunile trebuie anun]ate odat` cu stabilirea regulilor [i trebuie aplicate f`r` \ntârziere. Astfel, responsabilitatea pentru propriul comportament [i pentru consecin]ele acestuia va ap`sa pe umerii adolescen]ilor. Pe de alt` parte, nu trebuie uitat c` vorba dulce mult aduce [i c` r`splata pentru un comportament pozitiv poate face minuni. O atitudine potrivit` [i o rela]ie apropiat` cu p`rin]ii \i ajut` pe adolescen]i s` r`mân` pe drumul cel bun.

Institu]ii de \nv`]`mânt preocupate de preven]ie Cercet`rile realizate \n ultimii 20 de ani2 au ar`tat c` educatorii pot avea o inﬂuen]` foarte mare \n prevenirea consumului de alcool, tutun [i alte droguri printre elevii lor. Numero[i adolescen]i devin consumatori de droguri legale [i ilegale \ncepând din anii de gimnaziu [i liceu. Prin urmare, [colile sunt principalele institu]ii care pot exercita o inﬂuen]`, prin strategii de prevenire adaptate vârstei. {coala poate s` \i ajute s` \n]eleag` efectele pe termen scurt [i lung ale consumului de substan]e [i produse nocive [i s` \i \nve]e cum s` reziste presiunii de grup, f`r` a strica rela]iile cu prietenii [i colegii lor.

2. Hansen, 1992; Duesnbury [i Falco, 1995; Sussman [i Johnson, 1996; Tobler [i Stratton, 1997

|n România, \n ultimii ani, mai multe agen]ii [i ONG-uri au desf`[urat programe de prevenire, \ns`, dat ﬁind num`rul mare de adolescen]i care fumeaz` (\ntre 40% [i 60%), este clar c` aceste programe ajung la foarte pu]ini dintre ei. Judecând dup` eﬁcien]`, cele mai remarcabile rezultate le au institu]iile de \nv`]`mânt cu politici clare de descurajare a consumului de droguri. Un studiu realizat la Universitatea Andrews a Bisericii Adventiste de Ziua a {aptea, care promoveaz` abstinen]a total` fa]` de alcool, tutun [i alte droguri, a avut \n aten]ie trei direc]ii: consumul zilnic de alcool, ]ig`ri [i marijuana; vârsta la care a \nceput acest consum [i evolu]ia consumului dup` absolvirea facult`]ii. Rezultatele au fost comparate cu studii similare realizate pe e[antioane reprezentative de studen]i din universit`]ile americane, \n general. Diferen]iate Semnele timpului

130-135 Supravietuind adolescentei.indd 134

12/1/09 9:43 PM

Educa]ie |

NUM~R S P E CIAL

| 135

\n func]ie de sex, etnie [i ras`, rezultatele studiului au ar`tat c`, \n medie, procentele celor care au consumat droguri au fost de 5 pân` la 15 ori mai mici la Universitatea Andrews, comparativ cu alte universit`]i3.

Apartenen]a la un grup cu preocup`ri sociale Anturajul exercit` o presiune puternic` asupra adolescen]ilor. Cercet`torul Judith Rich Harris a afirmat c`, la aceast` vârst`, prietenii au o influen]` mai mare decât familia. |n perioada pubert`]ii, când trec printr-o criz` de identitate complex`, adolescen]ii au nevoie s` simt` c` sunt accepta]i [i aprecia]i \n grupul lor. |ns`, dac` s-au al`turat unui grup nepotrivit, este de a[teptat s` apar` o mul]ime de probleme [i necazuri. De aceea, p`rin]ilor [i profesorilor le revine sarcina de a-i \nv`]a cum s` \[i aleag` prietenii [i de a-i \ndruma c`tre grupuri, cluburi, organiza]ii sau biserici care pot s` le asigure un climat s`n`tos de dezvoltare. Printre cele mai de succes strategii de prevenire a consumului de droguri este implicarea grupurilor de adolescen]i \n proiecte sociale, sub \ndrumarea unor adul]i care nu consum` astfel de substan]e. Aceste proiecte pot \nsemna oferirea de asisten]` persoanelor vârstnice sau persoanelor cu dizabilit`]i, copiilor din centrele de plasament sau b`trânilor din azile. Adolescen]ii pot fi câ[tiga]i de partea unor proiecte ecologiste [i a altor activit`]i similare. Atitudinea general` cu privire la consumul de droguri, stima de sine, coeziunea grupului [i aptitudinile sociale au fost indicatorii care au demonstrat c` un astfel de program este foarte eficient4. Tranzi]ia prin adolescen]` nu va fi niciodat` simpl` nici pentru copii, nici pentru p`rin]ii lor. Pentru a-i \nso]i pe drumul dificil al adolescen]ei, p`rin]ii trebuie s` \i \n]eleag`, s` aib` o rela]ie cald` [i apropiat` cu ei, comunicând deschis, constant [i fiind modele demne de urmat. Pe cât posibil, trebuie s` se asigure c` institu]iile [i grupurile pe care le frecventeaz` copiii asigur` un climat s`n`tos [i propice unei dezvolt`ri normale. Eforturile sunt similare celor pe care le depune un iubitor al naturii atunci când se angajeaz` pe un traseu montan dificil. Chiar dac` drumul este greu, frumuse]ea peisajelor \l ajut` s` mearg` mai departe. P`rin]ii [i adolescen]ii, \mpreun`, pot parcurge cu succes acest traseu, la cap`tul c`ruia se afl` piscul [i bucuria reu[itei.

3. Journal of Research on Christian Education, vol. 13, nr. 1, 2004, p. 23-39 4. K. Moody, S. Sepples, J. Childs, Intervening with At-Risk Youth: Empowerment and Support Program. Pediatric Nursing, 2003

SUPRAVIE}UIND ADOLESCEN}EI – cum s` \i ajut`m pe adolescen]i s` evite comportamentele de risc

130-135 Supravietuind adolescentei.indd 135

12/1/09 9:45 PM

CAST pentru moralitate ing

„Ministerul Educa]iei introduce \n [coli testele semestriale de virginitate pentru elevi.” |ntr−o singur` zi, peste 40.000 de adolescen]i au vizitat site−ul care a publicat aceast` [tire „aproape adev`rat`”1. de Marius Andrei

Semnele timpului

136-139 Casting pentru moralitate.indd 136

11/30/09 2:08 AM

Educa]ie |

ubiectul este unul care se pare c` \i pasioneaz` pe [colari \n mod deosebit“ – declara Mihai Dobrovolschi, directorul de programe al Radio Guerilla, peste 1.000 de comentarii ﬁind publicate pe site ca reac]ie la „[tirea“ cu 40.000 de acces`ri \ntr-o singur` zi. Potrivit unui studiu realizat \n 2008 de Neogen – proprietarul celei mai mari re]ele sociale din România, cu peste 2 milioane de utilizatori –, la \ntrebarea: „La ce vârst` a]i avut prima experien]` sexual`?“, 54% dintre responden]i au declarat c` au avut primul contact sexual \ntre 15 [i 20 de ani, iar 17% au declarat c` [i-au pierdut virginitatea \naintea vârstei de 15 ani. Un alt studiu f`cut printre b`rba]i arat` c` 63% dintre persoanele intervievate preferau o fat` experimentat`.

NUM~R S P E CIAL

| 137

priorit`]ile de top“ – se preciza \ntr-un studiu realizat de The Barna Group2. O treime dintre tinerii intervieva]i au declarat c`, pentru ei, cre[tinismul reprezint` o imagine negativ` cu care nu vor s` se identiﬁce.

Ce cred tinerii despre sex Chiar dac` to]i \n]elegem cuvântul „sex“, nu to]i \l definim la fel3. Chiar [i \n studiile de specialitate exist` diferite defini]ii ale termenului. De exemplu, \n opinia unor autori, comportamentele care includ alte manifest`ri decât contactul genital [i penetrarea sunt rareori incluse \n defini]ie. Ambiguitatea definirii sexului se reg`se[te atât \n literatura de

O genera]ie aparte Percep]ia adolescen]ilor [i a tinerilor asupra vie]ii [i lumii \n care trìesc este mult diferit` de percep]ia pe care o au adul]ii. Stilul lor de via]` este mai divers [i mai accelerat decât acela al p`rin]ilor lor, atât \n ceea ce prive[te educa]ia, cariera, familia, valorile, cât [i timpul sau modul de relaxare. S-ar p`rea c`, mai mult decât \n alte genera]ii, tinerii nu vor s` fie defini]i de ceea ce este „normal“, ci mai degrab` sunt interesa]i s`-[i creeze un stil unic, personal. Mul]i dintre ei nu doresc s`-[i asume responsabilitatea \ntemeierii unei familii prea devreme, iar unii dintre ei se gândesc serios s` nu fac` niciodat` acest pas. Totu[i, pentru cei cu vârste \ntre 16 [i 30 de ani, rela]iile reprezint` for]a motrice a vie]ii. Aceasta explic` explozia site-urilor sociale care se bucur` de un mare succes. Situa]ia este oarecum paradoxal`. Pe de o parte, tinerii au un puternic sentiment al apartenen]ei fa]` de grup, iar pe de alt` parte, adopt` atitudini individualiste. Chiar dac` apreciaz` diversitatea [i gândirea liber` de orice fel de prejudec`]i, sunt adesea nerespectuo[i [i duri. Tind s` consume mai mult [i neselectiv produsele oferite de mass-media [i au un interes aparte pentru tot ce \nseamn` distrac]ie. Sunt \ntr-o continu` cùtare de experien]e noi [i testeaz` tot felul de lucruri f`r` a ]ine cont de adul]i, pe care \i numesc, ironic, „exper]ii“. Sunt capabili s` spun` ceea ce a[teapt` cel`lalt s` aud`, dar s` fac` ce vor. Cei mai mul]i dintre tineri consider` spiritualitatea doar un aspect al vie]ii. „Mai pu]in de 1 din 10 tineri a men]ionat credin]a ca fiind printre

specialitate, cât [i \n \n]elegerea popula]iei de vârst` tân`r`. Studen]ii definesc actul sexual \n moduri foarte diverse, se ar`ta \n concluziile studiului realizat de Departamentul de Psihologie Aplicat` al Universit`]ii din Calgary (Canada), \n 2007. Departamentul de Psihologie al Universit`]ii din New Brunswick4 le-a cerut studen]ilor s` aleag` o defini]ie a actului sexual dintr-o list` cu 18 comportamente sexuale. |n timp ce majoritatea (peste 97%) au inclus \n defini]ie doar penetrarea, mult mai pu]ini (cca 70%) au inclus contactul anal [i doar 40% dintre ei au considerat contactul oral ca fiind act sexual. Doar o treime au considerat c` masturbarea celuilalt este act sexual. Bìe]ii au inclus \n defini]ia lor mai multe aspecte decât fetele, iar tinerii adul]i au oferit o defini]ie mai larg` a actului sexual decât studen]ii cu vârste mai mici. De asemenea, s-a constatat c` aceia care \[i \ncepuser` via]a sexual` au fost mai dispu[i s` includ` \n defini]ie diferite comportamente ca fiind parte a actului sexual.

1. Conform www. realitatea.net 2. www.barna.org 3. Tinerii în]eleg diferit [i al]i termeni specifici vie]ii sexuale, precum „partener sexual“, „virginitate“, „infidelitate“ etc. 4. E. S. Hilary, E. Randall, „What is sex? Student’s definitions of having sex, sexual partner and unfaithful sexual behavior“, vol. 2, Fredericton, The Canadian Journal of Human Sexuality, 2003

CASTing pentru moralitate

136-139 Casting pentru moralitate.indd 137

12/1/09 9:53 PM

138 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

Un aspect destul de controversat este actul sexual prin intermediul telefonului sau al computerului. Studii recente arat` c` mai mult de 40% dintre tinerii din universit`]i au recunoscut participarea la acest gen de „rela]ie sexual`“. De[i au admis c` nici sexul prin telefon [i nici sexul online nu se \ncadreaz` \n defini]ia pe care o dau actului sexual, majoritatea au recunoscut c` astfel de practici pot fi \n]elese ca infidelitate fa]` de partener. Altfel spus, infidelitatea nu presupune \n mod necesar contactul fizic.

Virginitatea – o problem`? Imitând un caz de peste hotare, o românc` anun]a, nu demult, prin intermediul internetului, c` ofer` prima ei noapte de dragoste celui care pl`te[te mai mult, gestul dobândind o motiva]ie „nobil`“: tân`ra dorea s` ob]in` astfel banii necesari pentru continuarea studiilor. Pân` \n urm` cu pu]ine decenii, termenul „virginitate“ era folosit doar cu referire la fetele care nu au avut contact sexual cu un b`rbat. Virginitatea era \n]eleas` ca un dar de la Dumnezeu, pe care so]ia \l oferea so]ului. Conform mentalit`]ii generale, fata \[i p`stra castitatea pân` la momentul c`s`toriei. |n caz contrar, atât fata, cât [i familia din care provenea erau compromise \n societate. Odat` cu trecerea timpului [i cu triumful revolu]iei sexuale, definirea termenului „virginitate“ a devenit tot mai dificil`, tr`dând confuzia care a ap`rut \n leg`tur` cu acest subiect. Conceptul virginit`]ii a \nceput s` fie folosit \n dreptul ambelor sexe, indiferent de orientarea sexual`. Ast`zi, virginitatea este considerat` mai degrab` o povar`, tot mai mul]i adolescen]i considerând c` a fi virgin este o stare anormal`. Grupul \[i exercit` presiunea, ironiile mu[c` tot mai adânc [i mul]i \ncep s` regrete c` „s-au p`strat“.

s` evite bolile cu transmitere sexual`. De fapt, spre deosebire de cei care nu \[i luaser` angajamentul „inelului virginit`]ii“, tinerii care promiseser` c` nu vor avea contacte sexuale pân` la c`s`torie nici m`car nu au folosit vreo metod` de protec]ie. E[antionul, atât \n cazul tinerilor care au f`cut jur`mântul, cât [i \n cazul celor care nu l-au f`cut, a fost ales dintre tinerii cu o orientare religioas` [i cu o perspectiv` conservatoare asupra sexualit`]ii. Rosenbaum a folosit datele oferite de Studiul Na]ional Longitudinal al S`n`t`]ii Adolescen]ilor [i a comparat 289 de adolescen]i care [i-au luat angajamentul castit`]ii cu 3.440 de adolescen]i care nu au f`cut vreun jur`mânt \n acest sens. Descoperirea a fost c` „dup` cinci ani de la jur`mânt, 82% dintre cei care au jurat ini]ial au negat pân` [i faptul c` au jurat“. S-a constatat c` nu exista nicio diferen]` semniﬁcativ` \ntre cei care promiseser` abstinen]a [i ceilal]i.

Ei v`d Datele [i statisticile ne ajut` prea pu]in \n \n]elegerea comportamentului sexual al adolescen]ilor [i tinerilor. |n România, vârsta medie la care are loc debutul vie]ii sexuale a sc`zut la 12-14 ani, fa]` de

Inelul virginit`]ii

5. Rosenbaum, J. E. (2009). „Patient Teenagers? A Comparison of the Sexual Behavior of Virginity Pledgers and Matched Nonpledgers” (vol. 1), Pediatrics

„Inelul virginit`]ii“ este parte dintr-un program numit „Silver Ring Thing“, \nceput \n Arizona, SUA, \n anii ’90. Acest proiect a fost ini]iat de c`tre un pastor evanghelic, cu scopul sc`derii num`rului de sarcini \n rândul adolescentelor. Pân` \n 1995, 13% dintre adolescen]ii americani au promis s` evite contactul sexual pân` la c`s`torie. |n urma unei cercet`ri efectuate de Janet Elise Rosenbaum, profesor la Universitatea Harvard, [i publicate \n ianuarie 2009 \n revista Pediatrics 5, concluzia a fost c` aceste inele [i jur`minte nu i-au determinat pe tineri nici s` r`mân` abstinen]i, nici Semnele timpului

136-139 Casting pentru moralitate.indd 138

12/1/09 9:54 PM

Educa]ie |

16-18 ani, cât era \n trecut. Una dintre explica]iile fenomenului ar fi c` adolescen]ii – sau chiar copiii – fac exact ceea ce v`d. Accesul nelimitat la informa]ii despre sexualitate, lipsa unei educa]ii \n acest sens (\n familie [i la [coal`), programele TV suprasaturate de con]inut „interzis minorilor“, accesul nelimitat la internet, absen]a unor ocupa]ii utile \n timpul liber, devalorizarea institu]iei c`s`toriei sunt factorii principali care explic` fenomenul. A[a apar copiii care fac copii. Este nevoie de un efort de educa]ie cu privire la efectele formelor de adic]ie media \n rândul adolescen]ilor. |n acela[i timp, merit` cùtate dialogul deschis [i schimbul inteligent de idei. De prea multe ori, p`rin]ii evit` s` discute aceste subiecte cu copiii lor sau, dac` abordeaz` totu[i subiectul, o fac moralizator [i mai pu]in dintr-o perspectiv` concret`, practic`. |mbinarea informa]iilor despre natura [i normalitatea sexualit`]ii umane cu stabilirea de comun acord a unor reguli privind via]a sexual` pare a fi metoda cea mai bun` pentru a câ[tiga \ncrederea adolescen]ilor [i pentru a-i convinge c`

NUM~R S P E CIAL

| 139

a[teptarea este spre binele lor. Rolul spiritualit`]ii autentice este, de asemenea, important. Adolescen]ii care \[i asum` autentic [i de bun`voie (nu prin jur`minte f`cute pe baze vulnerabile) o anumit` conduit` religioas` iau decizii

De prea multe ori, p`rin]ii evit` s` discute aceste subiecte cu copiii lor sau, dac` abordeaz` totu[i subiectul, o fac moralizator [i mai pu]in dintr−o perspectiv` concret`, practic`. mai bune cu privire la via]a sexual` decât cei care nu au preocup`ri \n acest sens. Eforturile p`rin]ilor trebuie conjugate cu acelea ale bisericii, ai c`rei slujitori s` le vorbeasc` deschis tinerilor despre aceste subiecte, implicându-se activ \n via]a lor. Nu este suﬁcient ca adolescen]ii s` [tie c` biserica are o atitudine conservatoare vizavi de problema sexului. Perspectiva religioas` asupra sexualit`]ii nu trebuie s` ﬁe una care s` le trezeasc` sentimente de vinov`]ie adolescen]ilor, pentru c` sunt prea pu]in receptivi fa]` de cerin]ele unui Dumnezeu autoritar, gata oricând s` pedepseasc` gre[elile. |n schimb, prezentarea unui Dumnezeu iubitor, cointeresat de fericirea lor poate crea cadrul potrivit pentru recunoa[terea importan]ei unei conduite sexuale morale.

Toate \[i au vremea lor Pe termen lung, abstinen]a de la \ntre]inerea rela]iilor sexuale va avea efecte beneﬁce pentru viitoarele familii. Cei care \[i \ncep via]a sexual` \nainte de c`s`torie tind s` considere c` singura noutate a mariajului const` \ntr-o bucat` de hârtie. Dar pentru cei care a[teapt`, c`s`toria devine un simbol al \mplinirii. Conform principiilor cre[tine, actul sexual este rezervat exclusiv familiei. A ﬁ activ sexual doar pentru c` te sim]i nesigur sau nefericit nu este cea mai bun` decizie. Adolescentul sau tân`rul nec`s`torit trebuie s` \n]eleag` c` exist` multe alte forme de manifestare a dragostei fa]` de persoana iubit`, \nainte de momentul unirii prin leg`mântul c`s`toriei. Ca s` aib` [ans` de reu[it` [i s` reziste probelor timpului, o rela]ie trebuie construit` nu pe satisfacerea impulsurilor de moment, ci pe o cunoa[tere serioas`. |n]eleptul Solomon scria cu mult` vreme \n urm` c` „iubitul \[i are vremea lui“ (Eclesiastul 3:8). CASTing pentru moralitate

136-139 Casting pentru moralitate.indd 139

12/1/09 9:59 PM

140 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

Educa]ia este esen]ial` pentru supravieâ&#x2C6;&#x2019; ]uirea oric`rui grup social, de vreme ce o comunitate \[i asigur` existen]a [i dezvoltarea numai prin transmiterea c`tre genera]ia urm`toare a cuno[tin]elor acumulate, a puterii derivate din acestea [i a aspira]iilor ideologice. de Marius Mitrache

Semnele timpului

140-143 Cine sunt parintii copilului tau.indd 140

11/30/09 2:09 AM

Educa]ie |

riza educa]ional` este, de departe, cea mai grav` dintre crizele societ`]ii rom=ne[ti actuale. Starea de fapt ne a[az` \n fa]a unui paradox: pe de o parte, num`rul [colilor este \n continu` cre[tere, instrumentele educa]ionale fiind din ce \n ce mai sofisticate, iar pe de alt` parte, nivelul calitativ al educa]iei este \n sc`dere. Discu]iile sterile pe aceast` tem` pun \n lumina reflectoarelor sl`biciunile [i incapacitatea sistemelor politice de a g`si solu]ii func]ionale. Totu[i, mai presus de culpa guvernan]ilor, se afl` criza familiei. Familia \[i pierde treptat identitatea ca prim instrument educa]ional, prin abandonarea sarcinilor educa]ionale pe care ar trebui s` [i le asume [i prin redirec]ionarea responsabilit`]ii c`tre sistemele academice.

De la filtru sau de la izvoare? Pentru societatea contemporan` de tradi]ie cre[tin`, viziunea iudaic`, biblic`, a educa]iei reprezint` un izvor important de inspira]ie. Din scrierile sacre ale Vechiului Testament r`zbate ideea c` succesul comunit`]ii ebraice [i continuitatea culturii acesteia au fost condi]ionate de cunoa[terea [i ascultarea de legea revelat` a lui Dumnezeu. Poporul evreu sc`pat din lan]urile robiei egiptene a primit din partea lui Dumnezeu porunca de a-[i organiza \ntreaga via]` \n jurul poruncilor divine. „Cartea aceasta a legii s` nu se dep`rteze de gura ta; cuget` asupra ei zi [i noapte, c`utând s` faci tot ce este scris \n ea“ (Iosua 1:8). Asigurarea prosperit`]ii, a cre[terii [i longevit`]ii poporului israelit depindea de educarea descen-

den]ilor \n spiritul c`r]ilor sacre. P`rin]ii \i \nv`]au cu grij` pe copii s`-L iubeasc` pe Dumnezeu [i s` respecte legile [i poruncile Sale (vezi Deuteronom 6:1-9). Manualul folosit pentru educa]ia copiilor evrei \n timpurile Vechiului Testament era istoria poporului Israel [i modul \n care Yahweh l-a condus. Cititorul Bibliei poate remarca insisten]a cu care li se cerea p`rin]ilor s` le povesteasc` propriilor copii istoria ie[irii din Egipt. „Când fiul tù te va \ntreba \ntr-o zi: Ce \nseamn` \nv`]`turile acestea, legile acestea [i poruncile acestea, pe care vi le-a dat Domnul, Dumnezeul nostru?, s` r`spunzi fiului tù: Noi eram robi ai lui Faraon \n Egipt [i Domnul ne-a scos din Egipt cu mâna Lui cea puternic`“ (Deuteronom 6:20,21). P`rin]ii trebuiau s` le transmit` noilor genera]ii voca]ia, identitatea [i misiunea lor, pecetluite prin leg`mântul \ncheiat cu Dumnezeu. „O cunoa[tere a lui Dumnezeu, p`rt`[ia cu El \n studiu [i \n munc` [i asem`narea cu El \n caracter, acestea urmau s` fie sursa, mijlocul [i ]elul educa]iei lui Israel“1. „Primul [i cel mai eficient factor educa]ional a fost casa p`rinteasc`, tat`l [i mama fiind cei dintâi dasc`li ai copiilor lor“2. Familia (sau bet av) constituia unitatea socio-economic` fundamental` \n Israel, având un rol important \n \mplinirea nevoilor membrilor ei, ceea ce includea [i educa]ia tinerilor. Se considera c` „a nu acorda asisten]a necesar` pentru formarea copilului prin educa]ie constituie o impietate fa]` de Dumnezeu [i fa]` de societate“3. Conform legii israelite, p`rin]ii \ncepeau educa]ia religioas` a copilului cât mai timpuriu posibil.

NUM~R S P E CIAL

| 141

Despre strategie [i curriculum Dimensiuni. Educa]ia ebraic` era atât obiectiv` (orientat` extern [i spre con]inut), cât [i subiectiv` (orientat` intern [i personal); era cognitiv` (acordânduse o aten]ie special` dezvolt`rii intelectului) [i afectiv` (prin accentul pus pe dezvoltarea voin]ei [i a emo]iilor); era activ` (implicând investiga]ia, participarea elevului) [i pasiv` (presupunea folosirea memoriei, copilul fiind \nv`]at totodat` s` reflecteze asupra a ceea ce descoperea). |n mod specific, procesul predare\nv`]are implica perseveren]a \n observare, \nv`]area experien]ial` (prin a face), ascultarea, recitarea [i imitarea. Experien]a educa]ional` includea [i \ndrumarea special` (studiul direct), corectarea gre[elilor [i avertizarea. Scop. Scopul suprem al educa]iei \n Vechiul Testament este rezumat \n ceea ce a spus Dumnezeu despre patriarhul Avraam \n contextul discu]iei cu privire la distrugerea cet`]ilor Sodoma [i Gomora: „C`ci Eu \l cunosc [i [tiu c` are s` porunceasc` fiilor lui [i casei lui dup` el s` ]in` Calea Domnului“ (Geneza 18:19). Avraam se dovedea a fi un om deosebit \naintea lui Dumnezeu tocmai prin faptul c` avea s` \[i educe copiii \n spiritul ascult`rii de legea divin`. Versetul citat sugereaz` c` scopul suprem al educa]iei este dezvoltarea unui caracter care s`-l determine pe om s` iubeasc` dreptatea [i neprih`nirea. Pe aceast` direc]ie, formarea abilit`]ii de a gândi critic reprezenta o prim` ]int` important` a procesului de educa]ie, iar cea de-a doua era utilitatea \n via]a cotidian`.

1. Ellen White, Educa]ie, Bucure[ti, Via]` [i S`n`tate, 2001, p. 33 2. Petre Semen, Arheologie biblic` \n actualitate, Ia[i, Trinitas, 1997, p. 84 3. Constantin Cuco[, Educa]ia religioas`: repere teoretice [i metodice, Ia[i, Polirom, 1999, p. 35

Divor]ul, consecin]a c`s`toriei?

140-143 Cine sunt parintii copilului tau.indd 141

12/1/09 10:01 PM

142 |

N UM~R SPECIAL

| Educa]ie

Con]inut. Geneza 18:19 descrie criptic con]inutul educa]iei ebraice – „Calea Domnului“. Ce \nseamn` \ns` aceast` sintagm` [i ce leg`tur` are cu aspectul religios al educa]iei \n Vechiul Testament? Dintr-o perspectiv` general`, „Calea Domnului“ se refer` la cunoa[terea voin]ei lui Dumnezeu [i ascultarea de cuvântul Lui – voin]a divin` fiind revelat` prin act [i cuvânt \n istoria lui Israel. Calea, sau voin]a, lui Dumnezeu pentru omenire reflect` caracterul [i atributele Sale. Când \[i iubesc aproapele ca pe ei \n[i[i (Leviticul 19:18), trìnd o via]` neprih`nit` [i dreapt` (Geneza 18:19) [i urm`rind sfin]enia (Leviticul 11:44), oamenii merg pe calea Domnului prin faptul c` oglindesc caracterul Sù.

Regres moral [i pro− gres institu]ional Odat` cu intrarea \n ]ara Canaanului [i cucerirea acesteia, poporul Israel nu a respectat \n totalitate porunca lui Dumnezeu de a nimici popoarele care locuiau \n teritoriul respectiv. Aceste popoare, care se \nchinau idolilor

profe]ilor : una la Rama (1 Samuel 8:4) [i alta la Chiriat-Iearim, unde se afla [i chivotul Domnului (1 Samuel 2:3,5). Mai târziu, \n timpul profetului Ilie, au ap`rut inc` dou` astfel de [coli, la Betel [i la Ierihon (2 Regi Prima [i cea mai mare lec]ie care trebuie \nv`]at` de 2:3,5). Elevii acestor se \ntre]ineau la poporul Israel este faptul c` aderarea strict` la un [coli singuri, prestând sistem religios [i moral le−a asigurat israeli]ilor diferite munci [i \nvùnitatea – lucru ce nu putea fi realizat de niciun me[te[uguri ]ate de la p`rin]i. sistem politic. Pân` la distrugerea Ierusalimului de evrei au \nceput s` primeasc` o c`tre armatele babiloniene ale p`gâni, au exercitat o influen]` educa]ie diferit` de cea inten\mp`ratului Nabucodonosor nefast` asupra israeli]ilor, care, treptat, s-au trezit prin[i \n cursa ]ionat` de Dumnezeu. al II-lea, principalul instrument Pe m`sur` ce rolul familiei \n \nchin`rii la dumnezei strìni. educa]ional a fost reprezentat de cadrul procesului de educa]ie s-a De-a lungul timpului, c`s`toriile [colile profe]ilor. diminuat, a crescut rolul profemixte dintre israeli]i [i na]iunile |n perioada exilului babiloni]ilor \n procesul educa]ional. |n sau triburile p`gâne au alterat an, iudeii au \nfiin]at celebrele acest context s-a remarcat profeviziunea originar` asupra educa[coli ie[ivat (academii). |n aceste tul Samuel, care a \nfiin]at [colile academii, accentul era pus pe ]iei. Deveni]i indiferen]i fa]` de Dumnezeu [i poruncile Sale, p`rin]ii nu [i-au mai \ndeplinit cu aceea[i rigoare rolul de educatori pentru copiii lor. Din cauza influen]elor din afara familiei, dar [i din interiorul acesteia, tinerii

Semnele timpului

140-143 Cine sunt parintii copilului tau.indd 142

11/30/09 2:09 AM

Educa]ie |

studiul Torei, sarcina pred`rii [i interpret`rii legilor revenindu-le rabinilor. Tot atunci a luat ﬁin]` sinagoga, dup` exilul babilonian aceasta devenind „prima institu]ie de \nv`]`mânt pe care au promovat-o evreii“4, func]ionând [i \n perioada Noului Testament. Dup` exilul babilonian, evreii au realizat opera lor fundamental`, Talmudul5.

NUM~R S P E CIAL

| 143

Cuvântul „educa]ie“ \nseamn` mai mult decât un curs studiat la facultate. Educa]ia \ncepe cu pruncul din bra]ele mamei. |n timp ce modeleaz` [i construie[te caracterul copiilor ei, mama \i educ`. P`rin]ii \[i trimit copiii la [coal`, iar dup` ce termin` [coala cred c` i-au educat, dar educa]ia este o no]iune ale c`rei dimensiuni pu]ini le realizeaz`: ea cuprinde \ntregul proces prin care copilul este instruit din pruncie la copil`rie, din copil`rie la tinere]e [i de la tinere]e la maturitate. Educa]ia copilului trebuie s` \nceap` din momentul \n care acesta este \n stare s`-[i formuleze primele idei. Sursa: Ellen White, |ndrumarea copilului, Bucure[ti, Via]` [i S`n`tate, p. 9

O lec]ie a istoriei

Nimic nu \nlocuie[te familia

Mai mult ca niciodat` \nainte, omenirea are la dispozi]ie resurse informa]ionale [i tehnice extraordinare. Totu[i, \n ciuda acestui progres, copiii, adolescen]ii [i tinerii manifest` un spirit de nesupunere [i nechibzuin]` neegalat \n niciuna dintre epocile anterioare. Lipsa disciplinei \n foarte multe dintre institu]iile de \nv`]`mânt \i determin` pe mul]i s` se \ntrebe dac` acestea mai au vreo utilitate. Exist` o nevoie acut` de [coala \n care tinerii s` \nve]e autocontrolul, perseveren]a [i \ncrederea \n propriile puteri, respectul pentru autoritate [i reveren]a fa]` de Dumnezeu. Prima [i cea mai mare lec]ie care trebuie \nv`]at` de la poporul Israel este faptul c` aderarea strict` la un sistem religios [i moral le-a asigurat israeli]ilor unitatea – lucru ce nu putea ﬁ realizat de niciun sistem politic.

Filosoﬁa actual` cu privire la educa]ie este radical diferit` de sistemul prezentat \n Biblie. Chiar [i expresia „cei [apte ani de-acas`“, atât de des folosit` \n limbajul popular, [i-a pierdut consisten]a [i relevan]a \n condi]iile \n care termenul „acas`“ \nseamn` mai degrab` c`mine de copii, gr`dini]e, [coli cu program prelungit, institu]ii after school [i alte surogate ale familiei. |n ciuda acestui fapt, familia constituie [coala \n care copilul prime[te primele sale lec]ii, cu efecte de cea mai lung` durat`. Nicio institu]ie nu poate prelua rolul modelator al mamei [i al tat`lui. P`rin]ii ar trebui s` stea mai mult acas`, dar, ]inând cont de modelul social acceptat, acest „mai mult acas`“ este aproape utopic. Mul]i p`rin]i sunt pleca]i de acas` pentru perioade lungi de timp, unii chiar peste hotare, muncind ca s`

le asigure copiilor un viitor. Din nefericire, tocmai absen]a lor le afecteaz` acestora viitorul. |n acela[i timp, trebuie accentuat c` educa]ia din cadrul familiei [i cea academic` sunt dou` sisteme complementare, care nu ar trebui s`-[i confunde rolurile pe care le au \n procesul educa]ional. Cedarea de c`tre p`rin]i a acestei responsabilit`]i pune \n pericol integritatea spiritual`, moral`, emo]ional` [i chiar ﬁzic` a copilului. Restabilirea statutului familiei ca instrument de prim` importan]` \n procesul educa]ional presupune \ns`, \nainte de toate, o reeducare a familiei \n privin]a rolului pe care-l are. Familia trebuie s`-[i reg`seasc` identitatea, s`-[i recâ[tige rolul de instrument educa]ional. Societatea are mai pu]in` nevoie de genii [i mai mult` nevoie de oameni de caracter, iar formarea caracterului \ncepe \n familie.

4. Kenneth Gangel, Warren S. Benson, Educa]ia cre[tin`: Istoria [i filozofia ei, Oradea, Cartea Cre[tin`, 1994, p. 27 5. Termenul ebraic talmud \nseamn` „a studia“ sau „a \nv`]a“. Talmudul este o colec]ie de \nv`]`turi bazate pe Biblia Ebraic` [i pe comentariile orale ale \nv`]`mântului ebraic. Talmudul include \nv`]`turile \n]elep]ilor evrei care au tr`it \n perioada dintre cel de-al doilea Templu [i timpul Amoraimilor, \n secolul al V-lea. Cei mai mul]i rabini cita]i \n Talmud au tr`it \ntre 20 \.Ch. [i 450 d.Ch.

Cine sunt p`rin]ii copilului t`u?

140-143 Cine sunt parintii copilului tau.indd 143

12/1/09 10:04 PM

144-C3.indd 144

11/30/09 2:10 AM

144-C3.indd 145

11/30/09 2:10 AM