Școala de Arhitectură Timișoreană la vârsta de 50 de ani

Colecția “ARHITECTURA“

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

PB - I

The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Universitatea Politehnica Timișoara Facultatea de Arhitectură și Urbanism Conf. Dr. Arh. Marius Găman Prof. Dr. Arh. Vlad Gaivoronschi Conf. Dr. Arh. Ana-Maria Branea Conf. Dr. Arh. Cătălina Bocan Ș.L. Dr. Arh. Alexandra Keller Prof. Dr. Arh. Ioan Andreescu

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Colecția “ARHITECTURA“

II - III

EDITURA POLITEHNICA TIMIȘOARA - 2022

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Copyright © Editura Politehnica, 2022 Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă prin indiferent ce formă, fără acordul prealabil scris al Editurii Politehnica.

All rights reserved. No reproduction copy or transmission of this publication may be made without written permission of Editura Politehnica.

EDITURA POLITEHNICA Bd. V. Pârvan, nr. 2B 300223 Timișoara, Romania Tel./Fax. 0256/404.677 E-mail: editura@upt.ro Consilier editorial / Editorial advisor: Prof.dr.ing. Sabin IONEL Redactor / Editor: Claudia MIHALI Board editorial / Editorial board: Marius GĂMAN, Cătălina BOCAN, Ana-Maria BRANEA, Vlad GAIVORONSCHI, Ioan ANDREESCU Redactor text / Text editor: Introducere/Introduction - Ioan ANDREESCU Capitolul Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani/ The School of Architecture in Timișoara at the age of 50 - Vlad GAIVORONSCHI Capitolul Date/Data - Marius GĂMAN, Ana-Maria BRANEA, Alexandra KELLER Capitol: 50/50 - Marius GĂMAN, Cătălina BOCAN, Ana-Maria BRANEA Capitol Mesageri/Messagers - Vlad GAIVORONSCHI, Marius GĂMAN, Ana-Maria BRANEA Grafică / Graphic design: Marius GĂMAN Procesare imagini / Image processing: Marius GĂMAN, Ana-Maria BRANEA Traduce text / Text translation: Eliza FILIMON, Ana-Maria BRANEA Verificare text / Proofreading: Ana-Maria BRANEA, Alexandra KELLER

Bun de imprimat / Printing date: 15.02.2022 Coli de tipar / Printing paper: 18 C.Z.U. 72 ISBN: 978-606-35-0470-9 Printed in Romania Tipărit la / Printed by: AZERO

IV - V

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Cuvânt înainte Volumul aniversar „Școala de Arhitectură Timișoara la vârsta de 50 de ani” este, fără îndoială, o realizare impresionantă; cuprinde o prezentare cuprinzătoare a evoluției Școlii, este bogat în informații și evocări acoperind o perioadă istorică decisivă, plină de transformări sociale, politice, economice și culturale.

Volumul cuprinde atât profilele persoanelor care s-au implicat în evoluția Școlii cât și a celor care au adăugat culoare acesteia; prezintă de asemenea etapele de dezvoltare, realizările, momentele de schimbare și evoluție.

Mulți absolvenți s-au răspândit în toată lumea, realizând performanțe profesionale și/sau academice remarcabile, dar și mai mulți au hotărât să lucreze în chiar orașul studenției - Timișoara.

O selecție a lucrărilor lor reprezentative – 50 la număr – este prezentată în volum. De-a lungul existenței sale, Școala s-a dovedit atât foarte locală cât și internațională, în aspitații. În ciuda unei istorii animate, Școala noastră a reușit să păstreze, pentru o perioadă surprinzător de lungă, câteva din impulsurile sale inițiale: vocația diferenței, determinarea de-a urma un drum propriu și un viguros spirit critic.

VIII - IX

Cu ocazia „nașterii” sale în 1970, dar și a „renaștererii” sale în 1990, Școala a fost binecuvântată cu puternice înclinații către

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

nou, către neconvențional și către reînnoire critică, deoarece mulți din cei implicați în evoluția sa au fost dedicați căutării autentice a creativității, refuzând înscrierea în rutină.

Atât în timpul „Înființării” cât și al „Reînființării” sale, Școala a fost în perfect acord cu „Genius Loci” și cu „Zeitgeist” (Spiritul Timpului), fiind total imersată în atmosfera de profunde schimbări care exista în orașul nostru, deoarece – pentru un timp – Timișoara a fost locul în care aspirațiile pentru transformări radicale în societate și cultură, se manifestau cu putere.

De-a lungul fazelor următoare „Maturizarea” și „Consolidarea” asistăm la o dezvoltare instituțională continuă și la deschiderea unor noi direcții de activitate: design de interior, masterate, școală doctorală, centrul de cercetare, programe de cooperare internațională.

Impulsurile creative ale originilor au continuat să se exprime în abordarea creativă a procesului educațional, mai ales în cadrul atelierelor de proiectare dar și în capacitatea de adaptare creativă la provocările tehnologice, sociale, ambientale ale timpurilor actuale. Putem afirma că principala caracteristică a Școlii noastre a rămas centralitatea procesului educativ. Școala de Arhitectură din Timișoara a format, în cea mai mare parte a existenței sale, arhitecți buni – educați în spiritul valorilor etice și culturale majore și capabili să se raporteze responsabil și competent la misiunile lor profesionale.

După o jumătate de veac de existență, Școala de Arhitectură se confruntă cu noi provocări: scăderea continuă a nivelului educației pre-universitare, criza demografică, competiția acerbă la nivel național și internațional, omniprezența ideologiilor, noile tendințe de-a favoriza abilități și competențe sectoriale (care se revizuiesc continuu) în locul unei formații fundamentale, potrivite cu o profesie având o vocație universală.

Traversăm timpuri de schimbări structurale, cu urmări greu de prevăzut. „Zeitgeist”-ul își urmează neabătut drumul. Așa cum spunea cândva Ludwig Mies van der Rohe, ceea ce contează într-o astfel de epocă este atitudinea.

Apelând la impulsurile care au susținut-o de-a lungul a cincizeci de ani de existență: Vocația Diferenței și Spiritul Critic, Școala noastră va putea să se dezvolte mai departe, afirmând în continuare valorile care au influențat evoluția sa de până azi.

Va fi necesar un efort considerabil pentru a deveni un partener competent într-o lume tot mai interdependentă, fără a-ți pierde identitatea – cel puțin pentru încă 50 de ani.

Sincer, cred că este posibil.

X - XI

Ioan Andreescu Decan Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara - FAUT

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Foreword The Anniversary Volume ”The School of Architecture in Timișoara at the age of 50” is, beyond any doubt, an impressive achievement; it is a comprehensive presentation of the evolution of Timișoara’s School of Architecture; it is rich in information and sensible evocations, covering an eventful historical period full of social, political, economical and cultural transformations.

The volume presents the profiles of the people who were involved in the School’s history or have added color to it; it also describes developments, achievements, stages of change and evolution.

Many graduates have spread around the world, pursuing outstanding professional and/or academic careers, but more have decided to work in the School’s hometown-Timisoara; a selection of their works, 50 in number, are presented in the volume.

Throughout its existence, the School has proved to be both very local and international in its aspirations.

Despite an eventful history, our School managed to preserve, for a surprising long period, some of its initial impulses – the vocation of being different, the determination to follow its own path and a healthy critical spirit.

XII - XIII

Both at its birth in 1970 and it’s rebirth in 1990, the School was blessed with a strong inclination for the new, the unconventional

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

and for constant critical renewal, because many of the people involved were prone to the genuine pursuit of creativity and refused to accept the routine.

During both the „Establishment” and „Re-establisment” periods, the School was perfectly in tune with „Genius Loci” and the „Zeitgeist” (The Spirit of the Times), being embedded in the stimulating athmosphere of profound change taking place in our city, because, for a while, Timisoara was a place where the aspirations for social and cultural transformation strongly manifested.

The following phases, the „Maturation” and the „Consolidation” witnessed constant institutional development and the opening of new fields of activity: interior design, masters, doctoral school, research center, publications, international collaboration programs.

The original innovative impulse continued to be manifested in the creative approach to the educational development, especially the design studios, and the ability to adapt to the new technological, environmental and societal challenges of our time. One could say that the main characteristic of our School remained the centrality of the formative process.

The Timisoara School of Architecture formed, for much of its existence, good architects – educated in the spirit of cultural and ethical values and capable of a responsible approach to professional assignements.

After half of a century of existence the School of Architecture is facing new challenges: the decreasing level of the pre-university education, the demographic crisis, the fierce national and international competition, the pervasiveness of ideologies, the new tendencies favoring the development of skills and sectorial competences (continuously revised) instead of the fundamental formation suitable for a profession with an universal vocation.

We are going through times of structural change with unpredictable outcomes. The „Zeitgeist” is firmly following its path. As Mies van der Rohe once pointed out, what counts in such a period is the attitude.

Appealing to the impulses that have sustained it throughout fifty years of existence: the Vocation of Difference and the Critical Spirit, our School could develop further, continuing the values that presided over its existence so far.

It will take considerable effort to become a competent participant to an increasingly interdependent world, without losing one’s identity, at least for another 50 years.

I honestly believe it is possible.

XIV - XV

Ioan Andreescu Dean of Faculty of Architecture and Urbanism Timisoara - FAUT

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Mulțumiri Această lucrare nu e doar produsul autorilor de pe copertă ci și a întregului colectiv ce a creat, dezvoltat și absolvit școala de arhitectură din Timișoara.

Pentru sprijinul acordat realizării acestei publicații și continua susținere a Facultății de Arhitectură și Urbanism dorim sa mulțumim conducerii Universității Politehnica Timișoara și în mod special domnului rector Florin Drăgan. În primul rând am dori să mulțumim celor fără de care nu am fi putut ajunge în acest punct, tuturor cadrelor didactice ce s-au dedicat formării noilor generații, titulari și externi/colaboratori în egală măsură, celor care au ales să îi sprijine dezvoltarea asumându-și un rol în conducerea școlii de arhitectură, personalului auxiliar și nu în ultimul rând studenților și absolvenților. În mod particular dorim să mulțumim pentru contribuția cu material oferit acestei publicații: • domnului Adrian-Florin Ionașiu, fost cadru didactic, pentru informațiile primite din expoziția “Young architects from Timișoara” și pentru continua documentare și promovare a arhitecturii timișorene prin organizarea de expoziții și a revistei de Arhitectură; • domnilor Ovidiu Micșa, Cosmin Dragomir, Adrian-Florin Ionașiu și autorilor proiectelor incluse pentru materialul fotografic; • doamnelor secretare Simona Carmen Stan, Flavia Nicolăescu, Georgiana Livia Ciupitu, din cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism și doamnei Maricica Roman, din cadrul Direcției de resurse umane, UPT pentru informațiile care au stat la baza capitolului Date; • Ordinului Arhitecților din România, Filiala teritorială Timiș și mai ales președintelui Drăgan Dragomir pentru sprijinul oferit colectării informațiilor despre proiectele din Timișoara; • tuturor absolvenților (mesagerilor) răspândiți peste tot prin lume care au contribuit cu proiecte, text și imagini.

De asemenea dorim să aducem mulțumiri tuturor absolvenților care prin realizările lor duc mai departe tradiția școlii de arhitectură din Timișoara

Acknowledgements This publication is not only the product of the authors on its cover but also of the entire collective that created, developed and graduated from the school of architecture of Timișoara.

For the support given to the realization of this publication and the continuous support of the Faculty of Architecture and Urbanism, we would like to thank the management of the Politehnica University of Timișoara and especially rector Florin Drăgan.

First of all, we would like to thank those without whom we could not have reached this point, all the members of the teaching staff who have dedicated themselves to training the new generations, both tenured and external / collaborators alike, and those who have chosen to support its development by assuming a role in the management of the school of architecture, as well as the auxiliary staff and last but not least the students and graduates.

We would like to especially thank for contributing with material for this publication: • Mr. Adrian-Florin Ionașiu, former member of the teaching staff, for the information received from the exhibition “Young architects from Timișoara” and for the continuous documentation and promotion of Timișoara architecture by organizing exhibitions and the magazine de Arhitectura; • Mr. Ovidiu Micșa, Mr. Cosmin Dragomir, Mr. Adrian-Florin Ionașiu and the authors of the projects included for the photographic material; • to the secretaries Simona Carmen Stan, Flavia Nicolăescu, Georgiana Livia Ciupitu, from the Faculty of Architecture and Urbanism and to Maricica Roman, from the Human Resources Department, UPT, for the information which formed the basis of the Data chapter; • Romanian Order of Architects, Timiș Territorial Branch and especially president Dragan Dragomir for the support provided to the collection of information about the projects in Timisoara; • to all the graduates (messengers) spread all over the world who contributed with projects, text and images.

XVI - XVII

We would also like to thank all the graduates who, through their achievements, carry on the tradition of the school of architecture of Timișoara.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Prof. dr. arh. Vlad Gaivoronschi Motto : “…..Ar fi posibil ca școala de arhitectură de la Timișoara să fie /

să devină și mai mult un fel de ‘școală de avangardă’, cu adevărat experimentală, care să promoveze, aici, în estul Europei, ce este mai nou și valoros în arhitectură, azi? Adică, ar putea să fie / să devină, un fel de ‘vârf de lance’ comparabil cu SCI-Arc în Los Angeles, sau Institute of Architecture la Viena, sau parțial măcar, după modelul Bartlett și Architectural Association? Am putea aduce spiritul investigativ și experimental al lui Friedrich Kiesler la Timișoara?..... Nu ar fi frumos să avem o școală de arhitectură faimoasă în România, pentru spiritul ei cu adevărat experimental, căutând și găsind orizonturi ale speranței care nu sunt nici căutate, nici găsite, în alte școli la noi? ….”

Dan Coma, iulie 2020

The School of Architecture in Timișoara at the age of 50 Prof. Arch. Vlad Gaivoronschi, PhD Motto: “… Would it be possible for the school of architecture in Timișoara

to be/become even more a kind of ‘avant-garde school’, truly experimental, to promote here, in Eastern Europe, what is newer and more valuable in architecture today? That is, could it be/become, a kind of ‘spearhead’ comparable to SCI-Arc in Los Angeles, or the Institute of Architecture in Vienna, or at least partially, follow the model of Bartlett and the Architectural Association? Could we bring the investigative and experimental spirit of Friedrich Kiesler to Timișoara? ..... Wouldn’t it be nice to have a school of architecture famous in Romania, for its truly experimental spirit, looking for and finding horizons of hope that are not sought after or found in other schools in our country? ....”

XX - XXI

Dan Coma, July 2020

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Se împlinesc 50 de ani de la înființarea Școlii de Arhitectură la Timișoara în cadrul Institutului Politehnic “Traian Vuia”, actualmente Universitatea Politehnica Timișoara – UPT, ca Instituție de Învățământ superior de 3 ani în 1970; totodată, se împlinesc 30 de ani de la reluarea activității acestei școli în 1990, de această dată cu o programă întinsă pe 6 ani de studii (continuată apoi în cadrul unor masterate), cu statut de Facultate de Arhitectură și Urbanism.

Cu cca. 100 de ani în urmă, în Ungaria acelor ani apărea idea clară a înființării unei a doua facultăți de arhitectură la Timișoara, după cea din Budapesta. În România întregită după 1918, după înființarea Școlii Politehnice Timișorene în urma decretului regal din 1920 (fig.1,2) se înființa și Facultatea de Construcții în anul 1941, ca urmare a eforturilor deosebite ale arhitectului timișorean Victor Vlad. În cadrul acesteia, s-a născut Secția de Arhitectură în 1970. În numai câțiva ani, ceea ce ar fi părut puțin probabil a devenit posibil: la scara timpului respectiv a apărut un fenomen unic în peisajul învățământului de arhitectură românesc, o școală creativă de avangardă.

Născută precum “surorile sale” de la Cluj-Napoca și Iași, în baza Ordinului 876/31 emis în luna iulie de Ministerul Învățământului de la acea vreme, datorită efortului unor remarcabili absolvenți ai Institutului de Arhitectură ION MINCU din București, și-a construit o identitate proprie datorită mediului creativ, cosmopolit și intercultural al Timișoarei de atunci. Acesta, la rândul său, avea antecedente în perioada interbelică și nu numai - cele legate de inovarea tehnologică, dar și cele reliefate de către Anca Brătuleanu în cartea sa apărută la editura ArtPres în 2016, TIMIȘOARA ÎN PERIOADA DINTRE CELE DOUA RĂZBOAIE MONDIALE, URBANISMUL ȘI ARHITECTURA. Această lucrare scoate în evidență caracterul avangardist al unor machete realizate pentru Timișoara viitoare (GOLICITY, Montecapela) de către Ernst Muhle, dar mai ales scrisorile și relația directă avută de Victor Deznai, ziarist timișorean interbelic, cu Le Corbusier și CIAM, datorită pasiunii sale pentru urbanism și sociologie.

Fig. 1 Duiliu Marcu, Universitatea Politehnica din Timișoara Primul cămin studențesc și prima cantină/ Duiliu Marcu, Politechnica University of Timișoara - The first student dormitory and the first canteen

005 006

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Fig. 2 Duiliu Marcu, Universitatea Politehnica din Timișoara - Pavilionul Facultății de Mecanică/Politechnica University of Timișoara Pavilion of the Faculty of Mechanics

XXII - XXIII VI - VII

It has been 50 years since the establishment of the School of Architecture in Timișoara within the Polytechnic Institute “Traian Vuia”, currently the Polytechnic University of Timișoara - UPT, as a Higher Education Institution with 3 year degrees, in 1970; at the same time, it has been 30 years since the resumption of the activities of institution, in 1990, this time with a program extended to 6 years of studies (followed by master’s degree), with the status of Faculty of Architecture and Urbanism.

About 100 years ago, the clear idea of setting up a second faculty of architecture in Timișoara appeared in Hungary of those days, in addition to the one in Budapest.

In post-1918 Greater Romania, after the establishment of the Timișoara Polytechnic School following the royal decree of 1920 (fig. 1,2), the Faculty of Constructions was also established in 1941, as a result of the Victor Vlad’s efforts, an architect from Timișoara. The Department of Architecture was born in 1970, as part of it. In only a few years, what would have seemed unlikely became possible: a unique phenomenon appeared in the landscape of Romanian architectural education, an avant-garde creative school. Born like “its sisters” from Cluj-Napoca and Iași, as a result of Order 876/31 issued in July by the Ministry of Education at that time, due to the effort of some remarkable graduates of the ION MINCU Institute of Architecture in Bucharest, it built an identity due to the creative, cosmopolitan and intercultural environment of Timișoara. This, in turn, had antecedents not only in the interwar period - those related to technological innovation, but also those highlighted by Anca Brătuleanu in her book published by ArtPres in 2016, TIMIȘOARA ÎN PERIOADA DINTRE CELE DOUA RĂZBOAIE MONDIALE, URBANISMUL ȘI ARHITECTURA [TIMIȘOARA IN THE PERIOD BETWEEN THE TWO WORLD WARS, URBANISM AND ARCHITECTURE]. This work highlights the avant-garde character of some models made for the future Timișoara (GOLICITY, Montecapela) by Ernst Muhle, but especially the letters and the direct relationship Victor Deznai, an interwar Timișoara journalist, had with Le Corbusier and CIAM, fuelled by his passion for urbanism and sociology.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

1970. Înființare Încă de la înființare, școala de arhitectură de la Timișoara confirmă apariția unui pol de avangardă printre școlile românești de profil. În Timișoara, oraș prin tradiție ingineresc, militar și comercial, cu un puternic caracter multicultural, multietnic, multiconfesional, poziționat strategic, era firesc ca toate aceste premise să impulsioneze cercetarea științifică, noile tehnologii, artele și curentele de gândire.

Proaspăta Secție de Arhitectură ia naștere și capătă personalitate într-un oraș de avangardă artistică la scara României; sunt de amintit cel mai titrat grup de muzică rock din anii ‘60-‘80 – PHOENIX, printre cei mai elocvenți instrumentiști și compozitori de muzică de jazz – Petru Oschanitsky și Paul Weiner, grupul de scriitori din jurul lui Sorin Titel și grupul de scriitori germani din cadrul ACTIONS GRUPPE BANAT (W. Totok, R. Wagner, G. Ortinau), de care se apropie și Hertha Müller (premiul Nobel pentru literatură pe 2009), artiștii plastici Roman Cotoşman, Diet Sayler, Paul Neagu (personalități recunoscute pe plan internațional) și nu în ultimul rând grupul 111 devenit Sigma – grup interdisciplinar al artiștilor Ştefan Bertalan, Constantin Flondor și Doru Tulcan, influențați de personalități marcante precum Eduard Pamfil, grup care a marcat generații întregi de artiști și arhitecți. Este contemporană cu Liceul de Arte Plastice din Timișoara care, prin hotărârea Ministerului Învățământului de atunci, condus de Mircea Malita, primește libertatea de a dezvolta programe experimentale, implementate după principiile Școlii Bauhaus de către inspirații artiști plastici amintiți mai sus. Un lucru interesant de menționat ar fi faptul că primul student înscris in 1970 la Secția de Arhitectură, cu carnetul de student nr. 1, este Mircea Baniciu, membru marcant ai grupului PHOENIX mai sus amintit.

Soliditatea școlii în acea perioadă era conferită de o triadă de dascăli: 1. Cei aflați la maturitate, cu o operă deja constituită sau în curs de edificare în acei ani – Haralambie Cocheci, Hans Fackelmann, Cristea Milos, Sorin Gavra, Victor Gioncu, Nicolae Dancu. Lucrările lor, precum Biserica Catolică de la Orșova, Universitatea de Vest din Timișoara, Sala Olimpia, Hotel Astoria din Arad, Spitalul Județean Timișoara, Casa Tineretului, etc. au intrat cu fruntea sus în istoria arhitecturii românești de după al doilea război mondial. (fig. 3-12) 2. Tinerii asistenți, majoritatea încă sub 30 de ani – Dorina Suflet, Doina Niculescu, Anca Bratuleanu, Lucian Ivan, Mihai Cocheci, Florin Colpacci, Adrian Gulesiu, Teodor Gheorghiu, Cristian Dumitrescu, Mihai Opriș, al căror aport creativ și tineresc a fost esențial.

3. Ștefan Bertalan (fig. 13-15), un artist de geniu, al cărui nume va rămâne înscris pentru totdeauna la loc de frunte în istoria artei contemporane românești. Studiile de culoare, identificarea șirului lui Fibonacci în cadrul studiilor pe natură, constructele bazate de suprafețe pliate, conferința susținută de unul din apropiații grupului Sigma, invitat să vorbească despre dualism și / sau triadă (M. Ogodescu), urmată de studiul pentru orașul cu trei centre, caseta cu vocea lui Buckminster Fuller explicând regulile sinergiei, etc. (fig. 16-19) sunt încă vii în memoria colectivă; este de neuitat, chiar

009 010

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

XXVI X - XI - XXVII

Fig. 3, 4, 5 Hans Fackelmann, Universitatea de Vest din Timișoara/West University Timișoara Fig. 6, 7 Hans Fackelmann, Victor Gioncu, Peter Jecza, Biserica Catolică din Orșova/ Catholic Church in Orșova Fig. 8 Hans Fackelmann, Biserica Romano-Catolică din Dumbrăvița/ The Roman Catholic Church from Dumbrăvița Fig. 9 Haralambie Cocheci și Stern, Casa Tineretului Timișoara/Youth House Timișoara Fig. 10 Sorin Gavra, Sala Olimpia/ Olimpia Hall Fig. 11 R. Grumeza, Facultatea de construcții ‘70/ Faculty of Construction ‘70 Fig. 12 Gh.Garleanu, Hotel Continental

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Fig. 13, 14, 15 Ș. Bertalan, schițe/sketches Fig. 16, 17,18 C.Butnărescu & S. Schoen, Studiul formei/The study of form Fig. 19 V.Gaivoronschi, Orasul cu trei centre/The city with three centers

1970. Establishment

1970 Înființare 1970 Establishment

011 012

XXVIII - XXIX

Since its establishment, the school of architecture in Timișoara has confirmed the appearance of an avant-garde pole among the Romanian institutions of similar specialization. In Timișoara, a city with an engineering, military and commercial tradition, with a strong multicultural, multi-ethnic, multiconfessional, strategically positioned character, it was only natural for all these premises to drive scientific research, new technologies, arts and currents of thought.

The new Architecture Department is born and acquires personality in an avant-garde artistic city of Romania; notable representatives were the most popular rock music group of the 60s-80s – PHOENIX ,one of the most eloquent jazz music instrumentalists and composers - Petru Oschanitsky and Paul Weiner, the group of writers around Sorin Titel and the group of writers ACTIONS GRUPPE BANAT (W. Totok, R. Wagner, G. Ortinau), joined by Hertha Müller (winner of Nobel Prize for Literature in 2009), artists Roman Cotoşman, Diet Sayler, Paul Neagu (internationally known personalities) and, last but not least, group 11, re-named Sigma – an interdisciplinary group of artists Ştefan Bertalan, Constantin Flondor and Doru Tulcan, influenced by prominent personalities such as Eduard Pamfil, a group that marked whole generations of artists and architects. The Department of Architecture is contemporary with the High School of Fine Arts in Timișoara, which, by the decision of the Ministry of Education, led by Mircea Malita, is granted permission to develop experimental programs, implemented according to the principles of the Bauhaus School by inspiring artists mentioned above. An interesting thing to mention would be the fact that the first student enrolled in 1970 at the Architecture Department, with student card no. 1, is Mircea Baniciu, a prominent member of the PHOENIX group mentioned above.

The solidity of the school at that time was conferred by a triad of teachers: 1. Those in adulthood, with their work already established or under construction in those years - Haralambie Cocheci, Hans Fackelmann, Cristea Milos, Sorin Gavra, Victor Gioncu, Nicolae Dancu. Their works, such as the Catholic Church in Orșova, the West University of Timișoara, the Olimpia Hall, the Astoria Hotel in Arad, the Timișoara County Hospital, the Youth House, etc. became landmarks of the history of Romanian architecture after the Second World War. (fig. 3-12) 2. Young assistants, most of them under 30 - Dorina Suflet, Doina Niculescu, Anca Bratuleanu, Lucian Ivan, Mihai Cocheci, Florin Colpacci, Adrian Gulesiu, Teodor Gheorghiu, Cristian Dumitrescu, Mihai Opriș, whose creative and youthful contribution was essential.

3. Ștefan Bertalan (fig. 13-15), a genius artist, whose name will forever remain at the forefront of the history of Romanian contemporary art. Studies of colour, the identification of the Fibonacci sequence in studies of nature, constructs based on folded surfaces, the conference held by one of the relatives of the Sigma group, invited to talk about dualism and/or triad (M. Ogodescu), followed by the study for the city with three centres, the box with Buckminster Fuller’s voice explaining the rules of synergy, etc. (fig. 16-19)

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

incredibilă pentru acei ani, acțiunea din Parcul Scoudier, cu întreg anul de studiu 2 în vara lui 1978, când s-au realizat o serie de instalații și acțiuni menite a exemplifica Tratatul de Pictură al lui Leonardo da Vinci1 (fig. 20-23).

Această triadă a generat echilibrul școlii, un exemplu ce a rămas viu în memoria colectivă după 1990. Prezența sporadică a lui Berthalan în primii doi ani de după 1990 la orele de studiul formei, activitatea consistentă a celor din vechea școală – cei maturi de atunci deveniți seniori, cei tineri de atunci deveniți maturi – a însemnat o continuitate peste care s-a suprapus activitatea tinerilor nou apăruți, unii chiar dintre absolvenții de 3 ani ai Școlii de la Timișoara.

Privind retrospectiv și punând în balanță consistența operei construite, scrise și transpuse în arta plastică și ecoul acestora astăzi, există trei personalități carismatice de care se leagă istoria școlii, respectiv arhitectul Hans Fackelmann (fig. 24), inginerul Victor Gioncu (fig. 25) și artistul plastic Ștefan Bertalan (fig. 26).

Bineînțeles că spiritul ludic a depășit pe alocuri tema de pornire, Mihai Zegrea și regretatul Adrian Drăguț au realizat și ridicat cu aer cald deasupra parcului balonul din fâșii de foiță galbenă lipite cu scotch, Corneliu Butnărescu și Adrian Ionașiu au realizat o orgă colorată din tuburi de neon umplute cu apă cu aniline iar Liviu Bojic a adus chiar petarde fumigene. Imaginile filmate de la acea mare acțiune, care a agitat puțin și organele de ordine, au putut fi văzute pe unul din cele două monitoare din cadrul micii expoziții dedicate lui Ștefan Bertalan la Hanul cu Tei acum câțiva ani în București sau în cadrul expoziției dedicate pedagogiei de învățarea al artelor și arhitecturii al lui Sigma din 2015 în cadrul ArtEncounters.

1

Fig. 20, 21, 22, 23 Studiu după Leonardo da Vinci în parc, 1978/Study after Leonardo da Vinci in the park 1978

Fig. 24 Profesor arhitect Hans Fackelmann și student E.Pafka în 1972/ Professor of architecture Hans Fackelmann and student E. Pafka in 1972 Fig. 25 Profesor inginer Victor Gincu/Professor of Engineering Victor Gincu Fig. 26 Bertalan și Flondor 1973/Bertalan and Flondor 1973

are still alive in the collective memory; the activity in Scoudier Park, with the whole 2nd year of study in the summer of 1978 is unforgettable, even incredible for those years, as a series of installations and actions were set to exemplify Leonardo da Vinci’s Treatise on Painting1 (fig. 20-23).

This triad generated the balance of the school, an example that remained alive in the collective memory after 1990. The sporadic presence of Ștefan Berthalan in the first two years after 1990 for the study of form, the consistent activity of those in the old school - the mature turned seniors, the young having turned mature - meant a continuity overlapped with the activity of the newly trained young people, some graduates of the three-year degree from the School of Timișoara.

Looking back and balancing the consistency of the work built, written and transposed in fine arts and their echo today, there are three charismatic personalities to whom the history of the school is linked, namely the architect Hans Fackelmann (fig. 24), the engineer Victor Gioncu (fig. 25) and the plastic artist Ștefan Bertalan (fig. 26).

1970 Înființare 1970 Establishment

013 014

XXX - XXXI

1 The ludic spirit certainly exceeded the starting theme in some places, Mihai Zegrea and the late Adrian Dragut made and raised a hot air balloon, made from strips of yellow sheet glued with adhesive tape, over the park, Corneliu Butnărescu and Adrian Ionașiu made a colourful organ from tubes neon filled with water with anilines, and Liviu Bojic even brought smoke firecrackers. The images filmed during that action, which also agitated the law enforcement a bit, could be seen on one of the two monitors from the small exhibition dedicated to Ștefan Bertalan at Hanul cu Tei a few years ago in Bucharest or during the exhibition dedicated to the pedagogy of learning Sigma’s arts and architecture in 2015 at ArtEncounters.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 27, 28 Haralambie Cocheci și studenții/ Haralambie Coaches and students Fig. 29 Teatru studențesc ‘70/ ‘70s student theater Fig. 30 Fackelmann în sala de judecată a proiectelor/ Fackelmann in the projects judgmentroom

O personalitate remarcabilă, care merită amintită de asemenea, este conducătorul Secției de Arhitectură, conf. arh. Haralambie Cocheci (fig. 27, 28), șef al colectivului de cadre didactice și apoi prodecan (între 1970-1983). De asemenea, colaborarea pe linie extracurriculară, cu Dan Manolescu, și apoi cu Radu Radoslav, care au condus Studioul de Teatru al studenților arhitecți (fig. 29) (ulterior denumit Studioul de Caragialeologie), accentuând rolul de pol cultural al școlii de arhitectură din Timișoara reprezintă o piatră de hotar în evoluția școlii.

Activitatea de început a Secției de Arhitectură și Urbanism s-a materializat prin 11 promoții, totalizând peste 500 absolvenți (școala de arhitectură din Timișoara a pornit cu 50 de studenți pe an). Numărul de locuri alocat a crescut ulterior, promoția din 1975 având 92 de studenți și reprezentând un moment de vârf.

Prefigurând elemente ale pedagogiei moderne, la Timișoara s-a pus de la început accentul pe interacțiunea dintre profesor și student, într-o relație dinamică, concentrată asupra învățământului formativ și încurajând creativitatea individuală.

Realizările de excepție obținute în foarte scurt timp au fost rezultatul climatului de bună înțelegere, încredere și optimism din cadrul colectivului, conducerii înțelepte și echilibrate de care a beneficiat din partea domnului Cocheci, precum și încurajării inițiativelor individuale - pe scurt, rezultatul atmosferei fertile create (fig. 30-34).

Fig. 31 Excursie studii munții banatului 1977/ Study trip to the Banat mountains 1977 Fig. 32, 33 Atmosfera din cadrul atelierelor/ The atmosphere in the workshops Fig. 34 Grup studenți și profesori/ Group of students and teachers

XXXII - XXXIII

A remarkable personality, who is also worth mentioning, is the head of the Department of Architecture, Associate Professor Arch. Haralambie Cocheci (fig. 27, 28), head of the teaching staff and vice dean (between 1970-1983). Also, the extracurricular line collaboration with Dan Manolescu and with Radu Radoslav, who led the Theatre Studio of Architectural Students (fig. 29) (later called the Caragialeology Studio), emphasizing the role of cultural pole of the school of architecture in Timișoara - is a milestone in the evolution of the school.

The initial activity of the Department of Architecture and Urbanism materialized through 11 promotions, totalling over 500 graduates (the school of architecture in Timișoara started with 50 students per year). The number of places allocated subsequently increased, with the 1975 promotion of 92 students as a peak moment.

In Timișoara, the emphasis has been on the interaction between teacher and student from the start, foreshadowing elements of modern pedagogy, in a dynamic relationship, focused on formative education and encouraging individual creativity.

The exceptional achievements gained in a very short time were the result of a climate of mutual understanding, trust and optimism within the team, a wise and balanced leadership ensured by Mr. Cocheci, and the encouragement of individual initiatives in short, the result of a sustained fertile atmosphere (fig. 30-34).

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

1980. Confirmare La inițiativa tinerilor asistenți din anii ‘70 ai Școlii de Arhitectură – Theodor Octavian Gheorghiu, Cristian Dumitrescu și Mihai Opriș, care era deja asistent la Institutul de Arhitectură Ion Mincu, a fost realizată expoziția aniversară, mai întâi la Casa Studenților, și mai apoi în holul institutului bucureștean. Organizarea expoziției la București nu ar fi fost posibilă fără aprobarea rectorului de atunci, Cezar Lăzărescu, regretată mai pe urmă, se pare. Aceasta pentru că lucrările expuse ilustrau alternative care la acea dată păreau să inoportuneze rutina și rețete ale succesului prezente în cadrul școlii bucureștene.

Este de menționat faptul că în aceeași perioadă, cu câteva luni înainte, Ștefan Bertalan a avut o prezentare în Sala Frescelor de la Institutul Ion Mincu, cu ale sale studii de bionică, respectiv ilustrarea traseelor spiralate pe floarea soarelui, stârnind ilaritate și surprindere. Era precum o incizie de țesut vital într-un organism îmbătrânit. Dacă acțiunea lui Bertalan nu a avut aproape niciun ecou, fiind mult prea exotică, expoziția proiectelor de atelier timișorene, cu afișul său întocmit de A. Ionașiu (fig. 35), sub atenta îndrumare a lui Teodor Gheorghiu, a avut urmări. Alți studenți decât cei timișoreni au început să-și pună întrebări și să aibă abordări diferite. Importante au fost dezbaterile ad-hoc ce au avut loc chiar în expoziție, la care au participat profesori iluștri, precum Victor Aslan, Toma Olteanu, alături de asistenții noștri mai înainte amintiți, la care s-au alăturat și ceilalți foști asistenți din școala de la Timișoara, respectiv Anca Bratuleanu, Florin Colpacci, Mihai Cocheci. Polemicile, schimburile de idei, au înviorat o atmosferă îmbâcsită de conformism, de soluția atelierului și de un funcționalism rudimentar (fig. 36-37).

Fig. 35 Afișul expoziției 10 Ani de Arhitectură la Timișoara/ Poster of the exhibition 10 Years of Architecture in Timișoara Fig. 36 Vernisajul expoziției/ The opening of the exhibition

017

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

1980. Confirmation At the initiative of the young assistants of the School of Architecture from the ‘70s Theodor Octavian Gheorghiu, Cristian Dumitrescu and Mihai Opriș, who was already an assistant at the Ion Mincu Institute of Architecture, the anniversary exhibition was held, first at the Students’ House, and then in the hall of the Institute of Bucharest. The organization of the exhibition in Bucharest would not have been possible without the approval of the Rector Cezar Lăzărescu, who later regretted it, it seems. This is because the exhibited works illustrated alternatives that, at that time, seemed to go against the routine and recipes of success present in the Bucharest school.

It is worth mentioning that in the same period, a few months before, in the Hall of Frescos at the Ion Mincu Institute, Ștefan Bertalan had a presentation of his bionic studies, respectively the illustration of the spiral paths on the sunflower, arousing hilarity and surprise. It was like an incision of vital tissue in an aging organism. If Bertalan’s action had almost no echo, being much too exotic, the exhibition of Timișoara workshop projects, with a poster designed by A. Ionașiu (fig. 35), under the careful guidance of Teodor Gheorghiu, led to consequences. Students other than those from Timișoara started to ask questions and have different approaches. Ad-hoc debates were important, they took place at the exhibition which was attended by illustrious teachers, such as Victor Aslan, Toma Olteanu, along with our aforementioned assistants, who were joined by other former assistants from the school of Timișoara, respectively Anca Bratuleanu, Florin Colpacci, Mihai Cocheci. The controversies and the exchange of ideas revived an atmosphere of outward conformity, the solution of the workshop and rudimentary functionalism (fig. 36-37).

1980 Confirmare 1980 Confirmation

018

XXXIV - XXXV

Fig. 37 A. Ionașiu, P. Vencu, F. Colpacci și M. Opriș la vernisajul expoziției/Ionașiu, P. Vencu, F. Colpacci și M. Opriș at the opening of the exhibition

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Cei câțiva ani de studii care s-au regăsit în proiectele din expoziție au surprins caracterul deschis, cosmopolit, al preocupărilor din școală, cu influențe de la cele high-tech și cele avangardiste (Archigram, Metabolism, B. Fuller, etc.), aflate și sub influența mai sus amintitului Stefan Bertalan și a orelor de studiul formei, până la proiectele influențate de curentul post-modern, la modă la acea dată, sau de arhitectura japoneză de atunci (fig. 38-56). Dacă Hans Fackelmann a fost influențat într-o oarecare măsură de Kenzo Tange, studenții aflați în școala timișoreană aveau la dispoziție o bibliotecă nu prea mare, dar cu câteva abonamente la zi extrem de prețioase, între care foarte importantă era influența revistei japoneze Japan Architect. Se regăseau în paginile ei arhitecții tineri pe atunci - K. Kurokawa, A. Isozaki, Hiroshi Hara, Shin Takamatsu, chiar Tadao Ando, cu proiectele și eseurile lor. Se găseau din când în când și concursurile promovate de revistă, care au constituit o atracție pentru unii dintre studenți.

Expoziția “10 ANI de ARHITECTURĂ la TIMIŞOARA” a fost un prim moment de afirmare la scară națională a școlii timișorene de arhitectură și a avut un ecou și o prezentare în paginile unicei reviste de arhitectură din acei ani, revista Arhitectura (nr.4/1980) a Uniunii Arhitecților (fig. 57). Sunt elocvente cele două texte ce însoțesc imagini ale unora din proiectele din expoziție, unul semnat Teodor Gheorghiu, celălalt semnat de stud. arh. Andrei Feraru și stud. arh. Mihai Popescu. Ele se constituie în mărturii - comentarii calde, la zi, ale evenimentului și merită a fi reproduse în totalitate: „DOUĂ EXPOZIŢII…. DOUĂ OPINII Învățământul timișorean de arhitectură în sălile de la „Ion Mincu” „Arhitectura este dincolo de cele utilitare”. Citatul lui Le Corbusier arată poate cel mai concis ce trebuie să însemne această sinteză între artă și tehnică, creație în înțelesul platonician al cuvântului, abstractă prin eliberarea de natural și concretă prin prezența ei – cadru complex al vițeii milioanelor de oameni. Utilitatea, deci, nu mai este decât o motivație, creația propriu-zisă existând în mod necesar ca o consecință, acest lucru fiind obligatoriu să se întâmple indiferent de contextul social. Chiar şi în perioadele cele mai tulburi ale istoriei, oamenii de atunci, beneficiari, proiectanţi şi constructori, au ştiut să nu uite ce înseamnă frumosul. Dealtfel, această noţiune care înseamnă o funcţie obligatorie a oricărui tip de creaţie poate fi inclusă în chiar conceptul de funcţiune extins şi în domeniul psihologico – afectiv. Mediul artificial rezultat, fără de care civilizaţia, viaţa însăşi, nu poate fi concepută, determină comportamente, conexiuni, de cel mai divers tip, modelează spaţiul dar şi personalitatea individuală sau colectivă. Mai mult chiar, arhitectura trebuie să genereze sentimente, să emoţioneze. Indiferenţa faţă de tot acest fenomen este moartea arhitecturii şi poate chiar a vieţii. Azi începe să fie evident că epoca arhitecturii de obiect se înlocuieşte, treptat, printr-un demers din ce în ce mai complex, integrat într-un vast sistem comunicaţional. Învăţământul de arhitectură, în acest context, este chemat să formeze specialişti de sinteză. O demonstrează gama largă a disciplinelor ce se predau în şcoală (umaniste sau tehnice). Pe lângă asta, mai e încă nevoie de o mare disponibilitate în predare şi în general în lucrul cu studenţii, de maleabilitate în emiterea şi receptarea informaţiilor şi de convingerea că se pregătesc specialişti pentru o perioadă de încă trei-patru decenii de la ieşirea lor din facultate.

019 020

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

XXXVI - XXXVII

Fig. 38 Ovidiu Milea, Pavilion Expo/Exhibition Pavilion 1976 Fig. 39 Zeno Bogdănescu, Club/Club 1978 Fig. 40 Studiu formei/Study of form Fig. 41 Mircea Ștefan, Debarcader/Wharf 1976-1977 Fig. 42 Adrian Ionașiu, Debarcader/Wharf 1976-1977 Fig. 43 V.Gaivoronschi, Pavilion Apemin/Apemin Pavilion 1978 Fig. 44 Adrian Ionașiu, Pavilion Apemin/Apemin Pavilion 1978 Fig. 45 Adrian Ionașiu, Module vacanță/ Holiday modules 1978

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Fig. 46 Nelu Vesea, Pavilion Apemin/Apemin Pavilion 1978 Fig. 47, 51 M. Ștefan, Casă de oaspeți/Guest house ‘78 Fig. 48 V. Gaivoronschi, Casa oamenilor de știință/ The house of scientists ‘79 Fig. 49 Hotel Lugoj Fig. 50 V. Gaivoronschi, Primărie/Town hall ‘78 Fig. 52, 53, A. Ionașiu, Casă de oaspeți/Guest house ‘78 Fig. 54 Sistematizare urbană/ Urban design Fig. 55, 56 V. Gaivoronschi, Club & casă/ Clud & House

1980 Confirmare 1980 Confirmation

021 022

XXXVIII - XXXIX

The few years of study represented in the exhibition projects captured the open, cosmopolitan nature of school concerns, with influences from high-tech and avant-garde (Archigram, Metabolism, B. Fuller, etc.), also under the influence of the above-mentioned Stefan Bertalan and the hours of study of form, to the projects influenced by the post-modern current, fashionable at that time, or by the Japanese architecture of that time (fig. 38-56). If Hans Fackelmann was influenced to some extent by Kenzo Tange, the students in the school of Timișoara had a small library with some extremely valuable subscriptions, among which the influence of the Japanese magazine Japan Architect was very important. In its pages some architects - young at the time - K. Kurokawa, A. Isozaki, Hiroshi Hara, Shin Takamatsu, even Tadao Ando, with their projects and essays were featured. From time to time, there were also competitions promoted by the magazine, which were an attraction for some of the students.

The exhibition “10 YEARS OF ARCHITECTURE in TIMIȘOARA” was a first moment of national affirmation of the school of architecture in Timișoara, which had an echo and a presentation in the pages of the only architecture magazine of those years, Arhitectura magazine (no. 4/1980) of the Union of Architects (fig. 57). The two texts that accompany images of some of the projects in the exhibition are eloquent, one signed

by Teodor Gheorghiu, the other signed by student arch. Andrei Feraru and student architect Mihai Popescu. They consist of testimonials - hot, up-to-date comments of the event and deserve to be reproduced in full: “TWO EXHIBITIONS”… TWO OPINIONS Architercural education in Timișoara in the halls of “Ion Mincu” “Architecture is beyond the utilitarian.” Le Corbusier’s quote shows perhaps most concisely what this synthesis between art and technique must mean, creation in the Platonic sense of the word, abstract by liberating the natural and concrete by its presence - a complex framework of the lives of millions of people. Utility, therefore, is only a motivation, the creation itself necessarily existing as a consequence, this being mandatory to happen regardless of the social context. Even in the most turbulent times of history, the people of that time, beneficiaries, designers and builders were able not to forget what beauty meant. Moreover, this notion that means a mandatory function of any type of creation can be included in the extended concept of function and in the psychological-affective field. The resulting artificial environment, without which civilization, life itself, cannot be conceived, determines behaviours, connections of the most diverse type, shapes the space but also the individual or collective personality. Moreover, architecture must generate feelings, it must excite. The indifference to this whole phenomenon is the death of architecture and maybe even of life.

It is obvious today that the era of object architecture is gradually being replaced by an increasingly complex approach, integrated into a vast communication system. Architectural education, in this context, is called to train synthesis specialists. This is demonstrated by the wide range of subjects taught in school (of humanities or technical). In addition, there is still a need for great availability in teaching and, generally, in working with students, in the flexibility to send and receive information and in the belief that specialists are being trained for another three to four decades after graduating from the faculty.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 57 Articolul “Două expoziții ... două opinii”/ The article “Two exhibitions ... two opinions”

Secţia din Timişoara a făcut eforturi serioase în această direcţie şi s-a străduit să nu neglijeze vreunul din aspectele pomenite mai sus. Ajutaţi de un grup valoros de ingineri şi artişti plastici, arhitecţii – îndrumători au evoluat şi ei odată cu şcoala, căutând calea cea mai potrivită în direcţia unui învăţământ complex, bine fundamentat teoretic. Aceasta ar facilita, în intenţia Timişoarei, orice intervenţie ulterioară asupra personalităţii în curs de formare a absolvenţilor, care, prin eliberarea de obişnuinţe şi prejudecăţi, ar putea evolua nestânjeniţi. Încercarea de integrare în contextul arhitecturii şi urbanismului din ultimele decenii, căutările formale şi constructive, coroborate cu o funcţionalitate clară, sunt vădite încă de la primele proiecte ale anului întâi – locuinţele unifamiliale sau micile funcţiuni urbane. Pe măsură ce se avansează, rolul sintezei formă – funcţiune se finalizează în proiecte de excepţie, originale, chiar dacă se integrează într-un curent ce poate fi numit „stil internaţional” contemporan. Tocmai înţelegerea raportului internaţional – local în definirea unei poziţii personale, atât de căutată astăzi, în plină criză informaţională, credem că a stat la baza modului în care a fost urmărită formarea arhitecţilor din Timişoara.

Dintre studenţii cu un număr mai mare de proiecte expuse – în actuala expoziţie, replică a celei din Timişoara – se pot numi: ZENO BOGDĂNESCU, DIANA COLPACCI, GEORGETA TRÎMBIŢAŞ (actualmente în anul cinci la „Ion Mincu”), VLAD GAIVORONSCHI, ADRIAN IONAŞIU, ADRIAN DRĂGUŢ, CORNELIU BUTNĂRESCU, MIRCEA ŞTEFAN, IOAN ANDREESCU, RODICA GRECSIC, CĂLIN TĂTAR (anul patru la „Ion Mincu”) şi GABOR DERI, anul doi la Timişoara.

Proiectele prezentate, acoperind perioada ultimilor patru ani, sunt cele care ar fi mai aproape de ceea ce s-ar putea numi epoca de maturitate a secţiei şi cele care ar putea să prefigureze evoluţia ulterioară a ei. Impresia noastră este că numai o simplă parcurgere a expoziţiei nu este suficientă în înţelegerea intenţiilor celor ce expun. Ea trebuie să fie completată şi să se bazeze pe o poziţie critică absolut necesară întru-un sistem informaţional pe care îl presupune o manifestare de genul acesta.

Arh. TEODOR GHEORGHIU

023

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

The department of Timișoara has made serious efforts in this direction and tried not to neglect any of the aspects mentioned above. Helped by a valuable group of engineers and visual artists, the architect-guides also evolved with the school, looking for the most appropriate path in the direction of a complex education, well-founded theoretically. This would facilitate, in Timișoara’s intention, any subsequent intervention on the personality of the graduates, who, by overcoming habits and prejudices, could evolve unhindered. The attempt to be part of the context of architecture and urbanism in recent decades, the formal and constructive searches corroborated with a clear functionality are evident from the first projects in the first year - single-family homes or small urban functions. As it progresses, the role of form-function synthesis results in exceptional, original projects, even if it is integrated into a current that can be called contemporary “international style”. It is precisely the understanding of the international-local relationship in defining a personal position that is well-sought after today, in the midst of the information crisis, that we believe was the basis for the way in which the training of architects from Timișoara was pursued.

Among the students with a larger number of exhibited projects - a replica of the one in Timișoara – the following can be named: ZENO BOGDĂNESCU, DIANA COLPACCI, GEORGETA TRÎMBIŢAŞ (currently in the fifth year at “Ion Mincu”), VLAD GAIVORONSCHI, ADRIAN IONAŞIU, ADRIAN DRĂGUŢ, CORNELIU BUTNĂRESCU, MIRCEA ŞTEFAN, IOAN ANDREESCU, RODICA GRECSIC, CĂLIN TĂTAR (fourth year student at “Ion Mincu”) and GABOR DERI, second year student in Timișoara.

The projects presented, covering the period of the last four years, are those that would be closer to what could be called the age of maturity of the department, and those that could foreshadow its subsequent evolution. Our impression is that just a simple tour of the exhibition is not enough to understand the intentions of those who exhibit. It must be completed and based on an absolutely necessary critical position in an information system that such a manifestation entails.

Arch. TEODOR GHEORGHIU

024

XL - XLI

1980 Confirmare 1980 Confirmation

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Demersuri şi roade ale şcolii timişorene Expoziţia „10 ani de arhitectură timişoreană” a constituit o bună ocazie pentru a sesiza rolul şi locul „modelelor” în formarea profesională a studenţilor – arhitecţi. Accentuând (în comparaţie cu institutul bucureştean) caracterul teoretic al exerciţiilor de şcoală, proiectele subliniază opţiuni mai vizibile, mai ferme. Dealtfel, încercând să surprindem, în proiectele expuse (cu riscul ca acestea să nu fie perfect reprezentative specificului şcolii timişorene), o unitate a limbajului, un „stil”, putem remarca accentul lor preponderent simbolic. Mai puţin interesaţi de subtilităţile constructive, studenţii din Timişoara se eliberează de dogma „sincerităţii” faţadelor (am numit aici tipul de semnificare „iconic”, propriu „arhitecturii moderne”, după care expresia arhitecturală urmează şi ilustrează îndeaproape conţinutul – funcţiunea). Ei îşi îndreaptă eforturile spre latura conotativă a arhitecturii, folosind semnele simbolice. Încercările lor de a crea imagini percutante, bogate, complexe, sunt adeseori încununate de succes, succes susţinut de grija (şi abilitatea) cu care ştiu să-şi redacteze proiectele. În acest efort, „modelele” pe care studenţii timişoreni le urmează, influenţele ce se fac resimţite, prezintă o importanţă deosebită, dată fiind tenta „programatică” a arhitecturii pe care ei o practică. O linie generală a proiectelor expuse ar fi încercarea de ieşire din făgaşul arhitecturii puriste, din linia tradiţională a „mişcării moderne”. Urmând diferenţierile propuse de Ch. Jencks (Le langage de L’Architecture Post-Moderne/1979), am putea situa aceste proiecte în aria „operării cu mijloace moderne în scopuri post-moderne”.

Când obiectele de studiu sunt de oarecare anvergură (hotel, magazin, locuinţe mari), studenţii timişoreni optează pentru soluţii frizând monumentalul. Grija lor este de a crea volume ferme uşor lizibile, deşi complexe. Se observă accentuarea elementelor majore, a texturilor, a culorilor. Se apelează chiar la elemente „istoriciste” (arcaturi) atunci când se consideră necesar. Nu este refuzată nici ambiguitatea ce rezultă din compunerea elementelor la scară umană în contrast şi tensiune cu elementele majore. De asemenea, aceste tensiuni sunt accentuate prin folosirea materialelor clasice în situaţii deosebite. Putem detecta aici influenţe din arhitectura japoneză (Tange, Kurokawa), din Stirling, Paul Rudolf şi chiar Leo Krier. Astfel, studenţii timişoreni nu fac abordări strict contextualiste, ci aleg inserările contrastante, luând însă în discuţie calitatea contrastului pe care îl creează.

Lecţia monumentalului, în varianta Krier sau Kurokawa, este bine aplicată: obiectele propuse au prestanţă, au vigoare, au personalitate. Problema care rămâne deschisă este cea a participării reale la contextul urban, a conlucrării în planul expresiei arhitecturale.

Când obiectele de studiu sunt mai reduse, metodologia se păstrează, câştigându-se însă în fineţe. Obiecte ferme în care se operează decupaje, perforări, jocuri de elemente la scări diferite, totul într-un efort continuu de îmbogăţire a semnificaţiilor. Detectăm unele influenţe din Moore, R. Abraham şi chiar R. Stern.

Considerăm expoziţia studenţilor timişoreni utilă şi fructuoasă, înscriindu-se într-un necesar demers de ilustrare a poziţiilor de pe care se realizează procesul de formare a studenţilor – arhitecţi în ţara noastră. Ni se pare, de asemenea, binevenită o iniţiativă similară care să pornească din partea studenţilor de la institutul de arhitectură „Ion Mincu”.

Stud. Arh. ANDREI FERARU, Stud. Arh. MIHAI POPESCU

025

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Approaches and fruit of the school of Timișoara The exhibition “10 years of architecture in Timișoara” was a good opportunity to notice the role and place of “models” in the professional training of students - architects. Emphasizing (compared to the Bucharest institute) the theoretical character of school exercises, the projects emphasize more visible, firmer options. In fact, the attempt to capture, in the exhibited projects (with the risk that they are not perfectly representative of the specifics of the Timișoara school), a unity of language, a “style”, we can notice their predominantly symbolic accent. Less interested in the constructive subtleties, the students free themselves from the dogma of the “sincerity” of the facades, (we called here the type of “iconic” meaning, proper to “modern architecture”, according to which the architectural expression follows and closely illustrates the content - function). They direct their efforts towards the connotative side of architecture, using symbolic signs. Their attempts to create striking, rich, complex images are often crowned with success, sustained by the care (and skill) with which they know how to write their projects. In this effort, the “models” that the students from Timișoara follow, the influences that are felt present a special importance, given the “programmatic” touch of the architecture that they practice. A general line of the exhibited projects would be the attempt to stray off the path of purist architecture, off the traditional line of the “modern movement”. Following the differentiations proposed

by Ch. Jencks (Le langage de L’Architecture Post-Moderne/1979), we could place these projects in the area of “operating with modern means for post-modern purposes”.

When the objects of study are ample in scope (hotel, shop, large houses), the students from Timișoara opt for solutions somewhat monumental. Their concern is to create firm volumes that are easy to read, albeit complex. There is an emphasis on major elements, textures, colours. They even resort to “historicist” elements (arches) when deemed necessary.

The ambiguity resulting from the composition of the elements on a human scale in contrast and tension with the major elements is not denied either. Moreover, these tensions are accentuated by the use of classical materials in special situations. We can detect here influences of Japanese architecture (Tange, Kurokawa), of Stirling, P. Rudolf and even L. Krier. Thus, the students do not take strictly contextual approaches, but choose contrasting insertions taking into account the quality of the contrast they create. The lesson of the monumental, in the Krier or Kurokawa version, is well applied: the proposed objects have prestige, have vigour, have personality. The problem that remains open is that of real participation in the urban context, of working together in terms of architectural expression.

When the objects of study are smaller, the methodology is preserved, yet gaining in finesse. Firm objects in which cut-outs, perforations, sets of elements at different scales are operated, all in a continuous effort to enrich meanings. We detect some influences from Moore, R. Abraham and even R. Stern.

We consider the exhibition of the students of Timișoara useful and fruitful, part of a necessary approach to illustrate the positions from which the process of training students architects in our country is carried out. We also welcome a similar initiative from students at the “Ion Mincu” Institute of Architecture.

1980 Confirmare 1980 Confirmation

026

XLII - XLIII

Stud. Arch. ANDREI FERARU, Stud. Arch. MIHAI POPESCU

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

1983. Final și de la capăt Într-un context economic și social precar, grefat de mari reduceri de costuri în toate domeniile, pe fondul unor dezacorduri profesionale majore între conducerea politică și breasla arhitecților privind strategiile în construcții, sistematizare și protecția patrimoniului, începând cu anul 1983 secția de Arhitectură de la Timișoara și-a întrerupt activitatea (datorită lipsei unei cifre de școlarizare din partea Ministerului tutelar), acțiune ce s-a produs fără a fi emis un ordin de desființare.

1983 este de fapt anul în care secțiile de Arhitectură de la Timișoara, Cluj-Napoca și Iași sunt desființate. Pe unii dintre foștii dascăli îi regăsim în expoziții în Timișoara2, pe alții dintre absolvenții de trei ani ai Școlii îi regăsim în cadrul unui grup de studii.

Același an a însemnat pentru arhitecți timișoreni, absolvenți ai Secției și totodată ai Institutului Ion Mincu, prilejul afirmării unei poziții ferme în favoarea protejării și regenerării patrimoniului, într-un moment în care în România lucrurile se petreceau exact pe dos3. În primăvara anului 1983, când a fost pusă la cale expoziția „Timișoara Topos și Adecvare”, marea majoritate a arhitecților timișoreni, puțin peste o sută, erau grupați în patru ateliere de arhitectură și unul de sistematizare în cadrul Institutului de Proiectare IPROTIM (fig. 58, 59). Expoziția și simpozionul au fost susținute de Anca Augusta și Coriolan Babeți, care conduceau instituția județeană ce se ocupa de cultură la acea vreme. Inițiativei i s-a alăturat și Institutul de Proiectare IPROTIM, prin Șerban Sturdza, Nicolae Dancu și Amur Busuioc.

2 Expoziție de desene de Arhitectură la Casa Studenților 1982 -Teodor Gheorghiu, Ioana Gheorghiu, Ion Sandru, expoziție de grafică, vernisată de Ș. Bertalan, C. Babeti și P. Jecza, Expoziția de grafică de la Clubul Presei din Timișoara, iunie 1985- prezentare Prof. Deliu Petroiu- revista Arhitectura 4/1986 -Cristian Dumitrescu, Expoziție la Galeria Helios de gablonturi 1985 – Nicolae Dancu.

3 Expoziția TIMIȘOARA, Topos și Adecvare – inițiatori Florin Colpacci, Ioan Andreescu, Vlad Gaivoronschi, Sebastian Schoen, la acea vreme stagiari, unii aparținând grupului “underground” de studii , cu un premiu 2 la un concurs internațional de arhitectură în Japonia publicat în revista Japan Architect.

Fig. 58 Topos și adecvare/ Topos and adequacy

027 028

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

1983. End and a new beginning In a precarious economic and social context, with large cost reductions in all areas, amid major professional disagreements between the political leadership and the architects’ guild on strategies in construction, systematization and heritage protection, in 1983 the Architecture department of Timișoara interrupted its activity (due to the lack of a schooling figure from the Ministry), an action that took place without a cancellation order being issued.

In fact, 1983 is the year in which the Architecture departments from Timișoara, Cluj-Napoca and Iași are abolished. We find some of the former teachers in exhibitions in Timișoara , others three-year graduates of the School are present in a study group.

For the architects from Timișoara, graduates of the Department and some of the Ion Mincu Institute, the same year meant the occasion of taking a firm position in favour of the protection and regeneration of the patrimony, in a period when things were heading the opposite direction in Romania. In the spring of 1983, when the exhibition “Timișoara - Topos and Adequacy” was set up, the vast majority of Timișoara architects, just over a hundred, were grouped in four workshops of architecture and one of systematization within the IPROTIM Design Institute (fig. 58, 59). The exhibition and the symposium were held by Anca Augusta and Coriolan Babeți, who led the county institution of culture at that time. The initiative was joined by the IPROTIM Design Institute, through Șerban Sturdza, Nicolae Dancu and Amur Busuioc.

Fig. 59 Prezentări și discuții în cadrul vernisajului expoziției/Presentations and discussions during the opening of the exhibition

XLIV - XLV

2 Exhibition of Architectural drawings at the Students’ House 1982 - Teodor Gheorghiu, Ioana Gheorghiu, Ion Sandru, graphic exhibition, opened by Ș. Bertalan, C. Babeti and P. Jecza, Graphic exhibition at the Press Club of Timișoara, June 1985- presentation by Prof. Deliu Petroiu- Arhitectura magazine 4/1986 -Cristian Dumitrescu, Exhibition at the Helios Gallery of Gablonts 1985 - Nicolae Dancu.

3 The exhibition TIMIȘOARA, Topos and Adequacy - initiators Florin Colpacci, Ioan Andreescu, Vlad Gaivoronschi, Sebastian Schoen, interns at the time, some belonging to the “underground” study group, with a 2nd prize at an international architecture competition in Japan published in Japan Architect magazine.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Au fost expuse proiectele de diplomă ale inițiatorilor, abordări contextuale integrate țesutului urban tradițional timișorean, proiecte curajoase pentru acea vreme. Șerban Sturdza realizase deja proiectul de regenerare și restaurare a unei clădiri din Piața Unirii (sediul Trustului de Construcții TAGCMT), fapt ce dovedește preocuparea pentru acest subiect major, ce mocnea pe la noi exact în perioada în care Bucureștiul pregătea demolarea unei părți consistente din țesutul urban existent. La simpozion, ni s-au alăturat personalități precum Peter Derer, Teodor Gheorghiu, Mihai Opriș, etc.; a existat de asemenea un fel de manifest cuprinzând luările de cuvânt, sub forma unui sul A4. Influența lui Aldo Rossi era foarte puternică, „L’Archittettura della Citta”, abordarea tipologică asupra înțelegerii Timișoarei fiind pentru noi esențială.

Acest moment este documentat și de Coriolan Babeți într-unul din volumele sale, „Atelierul de Arte Timișoara”, și pare că, privind retroactiv, a influențat în bună măsură politicile de investiții din anii următori ale administrației locale, mai prudente în zone sensibile - reamenajarea Pieței Unirii, începerea restaurării și regenerării Palatului Baroc ca Muzeu de Artă în Piața Unirii (fig. 60), plombele din țesutul cetății și, nu în ultimul rând, proiectul pentru Centrul Civic, premiat de Uniunea Arhitecților, o abordare diferită de stilul Casei Poporului din București, într-o cheie contemporană ca abordare a unui program cultural4 (fig.61).

Fig. 60 Restaurarea muzeului de artă din Timișoara 19842007/Restoration of 4Șerban Sturdza, Ioan Andreescu, Vlad Gaivoronschi, Dan Popa, Mihai Botescu, Doru Covrig, Nicolae Busila, the art museum in cu o colaborare discretă, dar importantă, a lui Ioji Kiraly; textul programatic „Intre contextualism și moderTimisoara 1984-2007 nitate „ (I. Andreescu, V. Gaivoronschi) a însoțit publicarea acestui proiect în revista Arhitectura acelor ani.

Fig. 61 Proiect pentru Centrul Civic din Timișoara 1986/Project for the Civic Center of Timișoara 1986

The diploma projects of the initiators were presented, contextual approaches integrated to the traditional urban fabric of Timișoara, brave projects for that time. Șerban Sturdza had already completed the project for the regeneration and restoration of a building in Unirii Square (headquarters of the TAGCMT Construction Trust), which proves his concern for this major issue, burning in our country just as Bucharest was preparing to demolish a substantial part of the existing urban net. At the symposium, we were joined by personalities such as Peter Derer, Teodor Gheorghiu, Mihai Opriș, etc.; there was also a kind of manifesto comprising the speeches, in the form of an A4 scroll. Aldo Rossi’s influence was very strong, “L’Archittettura della Citta”, the typological approach on understanding Timișoara being essential for us.

This moment is also documented by Coriolan Babeți in one of his volumes, “Atelierul de Arte Timișoara”, and it seems that, looking retroactively, it greatly influenced the investment policies of the following years of local administration, more prudent in sensitive areas - the redevelopment of the Union Square, the beginning of the restoration and regeneration of the Baroque Palace as an Art Museum in the Union Square (fig.

60), the seals in the core of the fortress and, last but not least, the project for the Civic Center, awarded by the Union of Architects, different from the style of The People’s House in Bucharest, in a contemporary approach to a cultural program (fig. 61).

1983 Final și de la capăt 1983 End and a new beginning

029 030

XLVI - XLVII

4 Ș. Sturdza, I. Andreescu, V. Gaivoronschi, D. Popa, M. Botescu, D. Covrig, N. Busila, with a discreet but important collaboration of Ioji Kiraly; the programmatic text “Between contextualism and modernity” (I. Andreescu, V. Gaivoronschi) accompanied the publication of this project in the magazine Architecture of those years.

XLVIII - XLIX

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

L - LI

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LII - LIII

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LIV - LV

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LVI - LVII

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LVIII - LIX

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LX - LXI

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LXII - LXIII

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LXIV - LXV

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LXVI - LXVII

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LXVIII - LXIX

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LXX - LXXI

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LXXII - LXXIII

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LXXIV - LXXV

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LXXVI - LXXVII

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

LXXVIII - LXXIX

LXXX - LXXXI

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

1990. Reînființare În primele zile ale lui ianuarie 1990 a fost demarată o nouă inițiativă - așezarea pietrelor de temelie pentru ceea ce s-a produs apoi cu repeziciune: înființarea Asociației Arhitecților Timișoara AAT și apoi, în septembrie, reînvierea școlii noastre de arhitectură, ca Departament, apoi ca facultate de șase ani, fruct al strădăniilor lui Cristian Dumitrescu, secondat de Nicolae Dancu, Smaranda Maria Bica, Teodor Octavian Gheorghiu și Radu Radoslav.

Atunci, în ianuarie, a fost redactat manifestul întemeietor al asociației și al unei viitoare publicații, „ASIMETRIA”5, influențat puternic de preocupări teoretice în direcția gândirii antroposofice a lui Rudolf Steiner (fig. 62). La întâlnirea de la București de la mijlocul lui ianuarie 1990, unde s-au adunat cca. 1000 arhitecți din toată țara a fost lansat acel document, editat în câteva zeci de exemplare sub forma unui afiș, care a stârnit și ambiționat colegii din țară, inclusiv pe cei ce nu mult mai târziu au generat revista „Arhitext”. Urmarea pe termen lung a fost că timp de un deceniu organizația noastră, AAT, filială a UAR, a fost foarte activă, iar la mijlocul anului 2001 apărea și revista numită altfel, DE ARHITECTURA, inițiată și condusă până astăzi de către Adrian Ionașiu. Școala de Arhitectură de la Timișoara (fig. 63, 64) și-a reluat activitatea în septembrie 1990, cu acordul Ministerului Învățământului, acord obținut cu rapiditate, parțial datorită faptului că școala nu fusese niciodată desființată oficial. Inițiatorii au beneficiat și de ajutorul și înțelegerea conducerii Facultății de Construcții, condusă de prof. dr. ing. Liviu Gădeanu, pentru admitere și pentru organizarea cursurilor. Cursurile au fost reluate pe baza unei structuri curriculare cu o durată de 6 ani și o cifră de școlarizare de 25 studenți pe an.

Trebuie menționați aici cei doi arhitecți care și-au asumat sarcina de a coordona noul Departament: - prof. dr. arh. Cristian Dumitrescu, șef al colectivului (1990-1993), apoi șef de catedră 1996-2004; - prof. dr. arh. Teodor Gheorghiu, șef de catedră (1993-1996).

La inițiativa lui Cristian Dumitrescu, Departamentul de Arhitectura a pornit curajos, păstrând un pic din spiritul de avangardă de pe vremea vechii școli înființate în 1970.

Fig. 62 Manifestul “Asimetriaa”/ The “Asymmetry” 5Ne-am adunat câțiva colegi la Ioan Andreescu acasă, Șerban Sturdza, Nicolae Bușilă, Vlad Gaivoronschi, și Manifesto am redactat primul draft a ceea ce a devenit manifestul ASIMETRIA. Doru Covrig s-a ocupat de tipărirea sa.

1990. Re-establishment In the first days of January 1990, a new initiative was launched - laying the foundation stones for what happened quickly: the establishment of the Association of Architects Timișoara AAT and then, in September, the revival of our school of architecture, as a Department, then as a faculty with a six year-programme, the result of Cristian Dumitrescu’s efforts, assisted by Nicolae Dancu, Smaranda Maria Bica, Teodor Octavian Gheorghiu and Radu Radoslav.

Then, in January, the founding manifesto of the association and of a future publication, “ASIMETRIA”5, was drawn, strongly influenced by theoretical concerns in the direction of anthroposophical thinking of Rudolf Steiner (fig. 62). At the meeting in Bucharest in mid-January 1990, where approx. 1000 architects from all over the country launched that document, published in several dozen copies in the form of a poster which aroused and motivated colleagues in the country, including those who not much later generated the magazine “Arhitext”. The long-term consequence was that our organization, AAT, a subsidiary of UAR, was very active for a decade, and in mid-2001 the magazine named differently, DE ARHITECTURA, appeared, initiated and led to this day by Adrian Ionașiu.

The School of Architecture from Timișoara (fig. 63, 64) resumed its activity in September 1990, with the agreement of the Ministry of Education, an agreement obtained quickly, partly due to the fact that the school had never been officially abolished. The initiators also benefited from the help and understanding of the management of the Faculty of Constructions, led by Prof. Dr. Eng. Liviu Gădeanu, for admission and for the organization of the courses. The courses were resumed on the basis of a curricular structure with a duration of 6 years and a schooling figure of 25 students per year.

Mention should be made here of the two architects who took on the task of coordinating the new Department: - Prof. Dr. Arch. Cristian Dumitrescu, head of the team (1990-1993), then head of department 1996-2004; - Prof. Dr. Arch. Teodor Gheorghiu, head of department (1993-1996).

At the initiative of Cristian Dumitrescu, the Department of Architecture had a brave head start, keeping a bit of the avant-garde spirit of the old school founded in 1970.

LXXXII - LXXXIII

Fig. 63, 64 Noua casă a Facultăţii de construcţii şi arhitectură/ The new home of the 5 Some colleagues gathered at Ioan Andreescu’s home, Șerban Sturdza, Nicolae Bușilă, Vlad Gaivoronschi, and Faculty of Construction we wrote the first draft of what became the ASYMMETRY manifesto. Doru Covrig took care of its printing. and Architecture

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Astfel, în 1990-91, Ștefan Bertalan a predat chiar câteva ore de desen și studiul formei primei generații de studenți ai școlii reînviate.

O parte din foștii absolvenți au revenit în școală, de data aceasta ca îndrumători ai noilor generații: Vlad Gaivoronschi, Ioan Andreescu, Georgeta Trâmbițaș (expozanți în 1980), precum și Liliana Roșiu, Alfred Schwalie, Mihai Donici Popovici, Gheorghe Breazu, Radu Mihăilescu, Adrian-Florin Ionașiu, George Stanciu. Acestora li s-au alăturat și arhitecți experimentați precum: Vasile Oprișan, Șerban Sturdza, Radu Radoslav, Ioan Feier și mulți alții. Entuziasmul tineresc al foștilor absolvenți a însemnat un mixaj de practică și teorie transpus noilor studenți cu multă implicare, mai ales pe parcursul primilor 3 ani de predare, când același îndrumător de atelier gestiona temele de proiecte și partea teoretică.

Caracterul experimental al primilor ani a presupus integrarea teoriei și proiectului din anii 1-3, în module conduse coerent de către Ioan Andreescu, Radu Radoslav, Vlad Gaivoronschi în ani succesivi, fiecare cu orientarea sa specifică6. De la reevaluarea modernității până la înțelegerea creșterii organice, de la referințe precum Rudolf Arnheim, Francis Ching până la Christopher Alexander, primii ani au fost extrem de vii și creativi (fig. 65-91). Colaborarea cu Universitatea Ion Mincu, atitudinea binevoitoare în acei ani ’90 față de școala noastră7 au avut ca rezultat expunerea, în 1991, a proiectelor studenților noștri la UAUIM, exercițiile noastre inspirate și de Bertalan („Ritm și Spațiu” și „Timp și Spațiu”) atrăgând atenția8. Tot în acești primi ani, au prins contur exercițiile de corectură coordonate de Cristian Dumitrescu, ca un element de continuitate cu vechea școală, precum și seminarul de Arhitectură în Stil, coordonat de Ioan Andreescu9.

Anii 4, 5 și 6 au adus consistență, adăugându-se cursuri și seminarii / ore de atelier focusate asupra patrimoniului, peisajului cultural și istoriei orașelor (conduse de Teodor Gheorghiu, Smaranda Bica, Liliana Roșiu, Radu Radoslav) și cele orientate către finisaje, tehnologie și inginerie (având ca principali profesori pe dr. ing. Victor Gioncu și arh. Nicolae Dancu). Prof. dr. arh. Sorin Gavra și-a reluat cursurile de istoria arhitecturii din anii precedenți și a prezidat ani de zile Comisia de diplome. Aceasta este și perioada în care o serie de conductori arhitecți din vechile generații de absolvenți și-au completat studiile. Un rol deosebit l-a jucat arh. Șerban Sturdza la disciplina de Urbanism până la finele deceniului. Pentru câțiva ani, dintre arhitecții de renume 6 Orientări care au fost continuate în cadrul lucrărilor de doctorat ale acestora – R. Radoslav cu ”Spațiul Public ca Spațiu Cultural al unei Comunități Umane” 1998, I. Andreescu cu “Origini Spirituale în Arhitectura Moderna”-1999 și V. Gaivoronschi cu “Matrici vii ale spațiului tradițional” 2000.

7 Prof.dr. Alexandru Sandu, rector la acea vreme a UAIM, prof.dr. Cornel Ghenciulescu, arh. Ștefan Lungu, etc.

8 Au fost foarte apreciate de către profesorul arhitect Pierre Feugas de la Ecole d’architecture Paris-Belleville, aflat atunci în București și principalul motiv pentru încrederea ce mi-a fost acordată de a conduce o grupa de anul întâi la acea facultate în primăvara lui 1992 în cadrul unui program Tempus; a fost totodată și prilejul unei prime expuneri a Școlii de Arhitectură din Timișoara în străinătate – conferința mea “Timișoara-esprit d’une avant-garde” din iunie de la Paris-Ecole Belleville.

9 În 1993, rezultatele respectivului seminar împreună cu exercițiul de la atelierul anului 2 – Case de țară ale lui Andrea Palladio (coordonat de V. Gaivoronschi) au constituit exponatele expoziției “Anatomia vilei Perfecte” la Casa Artelor , Timișoara.

035

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

1990 Reînființare 1990 Re-establishment

036

LXXXIV - LXXXV

Fig. 65 - 71 Machete și schițe ale proiectelor din ani 1-3/ Models and sketches of projects from years 1-3

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 72, 73, 74, 75 Experiment de extindere urbană a localității Ghiroda/Urban expansion experiment of Ghiroda 1994-1995 Fig. 76, 77, 78, 79, 80 Catalogul DE Arhitectura cu cele mai bune proiecte, experimente și exerciții din perioada 90-95/ Catalog “DE Architecture” with the best projects, experiments and exercises from 90-95

033 034

1990 Reînființare 1990 Re-establishment

035 036

LXXXVI - LXXXVII

Fig. 81, 82, 83, 84, 85 Machete și planșe de prezentare pentru proiecte din anul 3 19951997/Models and presentation boards for projects from the 3rd year 1995-1997 Fig. 86 A.Ionașiu, Stanciu, I. Andreescu, V. Gaivoronschi, Covrig-Anatomia Vilei perfecte/Anatomy of the Perfect Villa Fig. 87 Interviu studenți/Student interview

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 88 Afiș Expoziție proiecte an 2, 1996/ Poster Exhibition projects 2nd year, 1996 Fig. 89 Cătălina și Dragoș Bocan prezentare proiect în cadrul programului Tempus, Eindhoven/Cătălina and Dragoș Bocan project presentation within the Tempus program, Eindhoven Fig. 90, 91 Practică studenţească anul 1 realizată de R. Radoslav în Cornereva/1st Year student summer school in Cornereva with R. Radoslav

039

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Thus, in 1990-91, Ștefan Bertalan even taught the first generation of the students of the newly-revived school a few hours of drawing and the study of the form.

Some of the former graduates returned to school, this time as mentors of the new generations: Vlad Gaivoronschi, Ioan Andreescu, Georgeta Trâmbițaș (exhibitors in 1980), as well as Liliana Roșiu, Alfred Schwalie, Mihai Donici Popovici, Gheorghe Breazu, Radu Mihăilescu , Adrian-Florin Ionașiu, George Stanciu. They were joined by experienced architects such as: Vasile Oprișan, Șerban Sturdza, Radu Radoslav, Ioan Feier and many others. The youthful enthusiasm of the former graduates meant a mix of practice and theory transposed to the new students with hearty involvement, especially during the first 3 years of teaching, when the same workshop supervisor managed the project topics and the theoretical part.

The experimental character of the first years entailed the integration of the theory and the project from years 1-3, in modules led coherently by Ioan Andreescu, Radu Radoslav, Vlad Gaivoronschi in successive years, each with its specific orientation6.

From the re-evaluation of modernity to the understanding of organic growth, from references such as Rudolf Arnheim, Francis Ching to Christopher Alexander, the first years were extremely lively and creative (fig. 65 - 91). The collaboration with Ion Mincu University, the benevolent attitude towards our school7 in those ‘90s resulted in the exhibition, in 1991, of our students’ projects at UAUIM, our exercises also inspired by Bertalan (“Rhythm and Space” and “Time and Space”) gaining appeal8. Also in these first years, the studio exercises coordinated by Cristian Dumitrescu took shape, as an element of continuity with the old school, as well as the Architecture in Style seminar, coordinated by Ioan Andreescu9.

Years 4, 5 and 6 brought consistency, adding courses and seminars / workshops focused on heritage, cultural landscape and urban history (led by Teodor Gheorghiu, Smaranda Bica, Liliana Roșiu, Radu Radoslav) and those focused on finishes, technology and engineering (main professors Eng. Victor Gioncu, PhD and Arch. Nicolae Dancu). Prof. Arch. Sorin Gavra, PhD, resumed his courses on the history of architecture from previous years and chaired the Diploma Commission for years. This is also the period in which a series of architectural leaders from the old generations of graduates completed their studies. A special role was played by architect Șerban Sturdza in the Urbanism discipline until the end of the decade. For several years, Radu Mihăilescu

1990 Reînființare 1990 Re-establishment

040

LXXXVIII - LXXXIX

6 Orientations that were continued in their doctoral theses - R. Radoslav with “Public Space as a Cultural Space of a Human Community” 1998, I. Andreescu with “Spiritual Origins in Modern Architecture” -1999 and V. Gaivoronschi with “Live Matrices of the traditional space” 2000.

7 Prof. Alexandru Sandu, rector of UAIM at the time, Prof. Cornel Ghenciulescu, PhD, Arch. Ștefan Lungu, etc.

8 They were highly appreciated by the architect Pierre Feugas from the Ecole d’architecture Paris-Belleville, then in Bucharest, and the main reason for my confidence in leading a first-year group of that faculty in the spring of 1992 within a Tempus program; it was also the occasion of a first exhibition of the School of Architecture from Timișoara abroad - my conference “Timișoara-esprit d’une avant-garde” in June at Paris-Ecole Belleville.

9 In 1993, the results of that seminar together with the exercise of the workshop of year 2 - Country houses of Andrea Palladio (coordinated by V. Gaivoronschi) were the exhibits of the exhibition “Anatomy of the Perfect Villa” at the House of Arts, Timișoara.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 92 Biserica de la Vucova proiectată de Radu Mihăilescu/The church in Vucova designed by Radu Mihailescu Fig. 93 Școala Maria Hilfe din Timișoara proiectată de Ș. Sturdza și Prodid /Maria Hilfe School in Timișoara designed by Ș. Sturdza and Prodid Fig. 94 Casa Sere proiectată de V. Gaivoronschi/ House Sere designed

by V. Gaivoronschi Fig. 95 Pieței Badea Cârțan Timișoara proiectată de I. Andreescu, V. Gaivoronschi, A. Ionașiu/ Badea Cârțan market in Timișoara designed

by I. Andreescu, V. Gaivoronschi, A. Ionașiu

din Timișoara, au mai fost prezenți Radu Mihăilescu (la atelierul anului 3) și Vasile Oprișan (la disciplina de Materiale de Construcții).

Din punct de vedere al realizărilor absolvenților și dascălilor școlii, acești ani ai primului deceniu de după ’90 au fost foarte bogați în premii și nominalizări la nivel național și internațional. Între acestea, merită amintite: Biserica de la Vucova (1993), proiectată de Radu Mihăilescu - obține Premiul Arhitext în 1994 (fig. 92); Școala Maria Hilfe din Timișoara (1994), semnată de echipa coordonată de Șerban Sturdza și Prodid - obține Premiul Bienalei Naționale (fig. 93); Casa Sere, de Vlad Gaivoronschi - obține Premiul Trianual Mac Constantinescu în 1995 (fig. 94); Reamenajarea Pieței Badea Cârțan Timișoara, a echipei Ioan Andreescu, Vlad Gaivoronschi, Adrian Ionașiu și a regretatului profesor dr. ing. Victor Gioncu (fig. 95) și Reamenajarea Sediului Camerei de Comerț Timișoara (fig. 96), realizată după proiectul lui Ioan Andreescu și Adrian Ionașiu (1996) - obțin Premiile și Medalia Bienalei Naționale de Arhitectură; Reamenajarea Pieței Badea Cârțan - obține în 1997 Premiul European pentru Construcții de Oțel, decernat de către un juriu condus de renumita arhitectă Odile Decq, printre ceilalți laureați numărând-se personalități precum Renzo Piano sau Dominique Perrault; O lucrare cu totul aparte este Spațiul de Reculegere și Rugăciune din cadrul Memorialului Sighetul Marmației realizată în anul 1997 de către Radu Mihăilescu; Memorialul a fost declarat „ansamblu de interes național”, printr-o lege specială din 12 iunie 1997. Pe lângă Premiul Arhitext 1997, în octombrie 1998, Memorialul de la Sighet a fost nominalizat de Comisia Europeană printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia (fig. 97).

Fig. 96 Reamenajarea Sediului Camerei de Comerț Timișoara realizată de I. Andreescu și A. Ionașiu/Redevelopment of the Timișoara Chamber of Commerce Headquarters by I. Andreescu and A. Ionașiu Fig. 97 Spațiul de Reculegere și Rugăciune din cadrul Memorialului Sighetul Marmației proiectat de R. Mihăilescu/The Space of Prayer within the Sighetul Marmației Memorial designed by R. Mihăilescu

1990 Reînființare 1990 Re-establishment

041 042

XC - XCI

(the workshop of year 3) and Vasile Oprișan (the discipline of Construction Materials) have also been present among the famous architects from Timișoara.

In terms of the achievements of school graduates and teachers, these years of the first decade after the ’90s were very rich in awards and nominations, nationally and internationally. Among them, the following are worth mentioning: - The Church from Vucova (1993), designed by Radu Mihăilescu - receives the Arhitext Prize in 1994 (fig. 92); - Maria Hilfe School from Timișoara (1994), signed by the team coordinated by Șerban Sturdza and Prodid - receives the Prize of the National Biennial (fig. 93); - Casa Sere [the Sere House], by Vlad Gaivoronschi - receives the Mac Constantinescu Triennial Prize in 1995 (fig. 94); - Rearrangement of Badea Cârțan Square in Timișoara, by the team Ioan Andreescu, Vlad Gaivoronschi, Adrian Ionașiu and the late professor dr. Eng. Victor Gioncu (fig.

95) and Rearrangement of the Timișoara Chamber of Commerce (fig. 96), following Ioan Andreescu and Adrian Ionașiu’s project (1996) - obtain the Prizes and the Medal of the National Architecture Biennale; - Redevelopment of Badea Cârțan Square - in 1997 wins the European Prize for Steel Constructions, awarded by a jury led by the famous architect Odile Decq, among the other laureates being personalities such as Renzo Piano or Dominique Perrault; A very special work is the Space of Silence and Prayer within the Sighetul Marmației Memorial, made in 1997 by Radu Mihailescu; The memorial was declared an “ensemble of national interest” by a special law of 12 June 1997. In October 1998, in addition to the 1997 Architectural Prize, the Sighet Memorial was nominated by the European Commission as one of the top three places to cultivate European memory, next to the Auschwitz Memorial and the Normandy Peace Memorial (fig. 97).

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

1996. Reconfirmare Acest an este foarte important, înseamnă foarte mult pentru biografia profesiei de arhitect din Timișoara și a Școlii de Arhitectură, fiind momentul afirmării puternice a acesteia în afara granițelor României și, totodată, fiind și anul în care primii absolvenți timișoreni cu șase ani de studii de arhitectură își susțin proiectele de diplomă. În cadrul Bienalei Internaționale de Arhitectură de la Veneția, cu tema generală „Arhitectul ca senzor al viitorului” (arhitectul ca seismograf), în pavilionul României de la Giardini, au expus un grup de arhitecți timișoreni. Cu mici excepții, cei ce au fost aleși să reprezinte România atunci (în 1996) reprezentau un interes și datorită dublei activități, de practicieni și de dascăli în facultatea reînființată în 199010. Pe lângă realizările și proiectele fiecărui expozant (echipă) în parte, unul din cei patru pereți ai pavilionului României a fost ocupat de prezentarea într-o formă grafică sintetică și coerentă a unui segment de activitate important din cadrul Școlii. Cele 15 panouri ce au reprezentat învățământul de Arhitectură de la Timișoara, ca o oglindă a acestuia, au prezentat proiectele de atelier întinse pe cei șase ani de studii, inclusive proiecte de diplomă. Expoziția și catalogul s-au intitulat „Echilibrul uitat - Forgotten balance, 1991-Timișoara-1996”, asociind acel crâmpei de arhitectură din vestul României cu „Emerging voices from the past”- Horia Creangă, Marcel Janco, G.M. Cantacuzino.

Desigur, alegerea celor responsabili atunci, Alexandru Beldiman și Ana Maria Zahariade, prezenți și în Comisia de jurizare a proiectelor de diplomă de la Timișoara din acel an, a fost curajoasă. Personalități precum Luigi Snozzi sau Comisarul întregii Bienale, regretatul Hans Hollein, au apreciat expoziția (fig. 98-105). Aceasta a fost vernisată rând pe rând la București la UAUIM în iarna anului 1996, la Primăria Timișoarei și la Budapesta în 1997, la cea din urmă cuvântul de deschidere aparținându-i regretatului arhitect maghiar Imre Makovecz.

Fig. 98 Expoziția Echilibrul uitat, 1991-Timișoara-1996 din cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția 1996/ The exhibition Forgotten Balance, 1991-Timișoara-1996 at the Venice Architecture 10Câțiva dintre expozanți erau și absolvenți ai vechii școli: R. Mihăilescu, M. Zegrea, I. Andreescu, V. GaivBiennale 1996 oronschi, A. Ionașiu.

1996. Reconfirmation This year is very important, it means a lot for the biography of the architect profession in Timișoara and the School of Architecture, as the moment of its strong affirmation outside the borders of Romania. Moreover, this is the year when the first graduates of a six-year degree in architecture defend their diploma projects.

A group of architects from Timișoara exhibited their works at the International Biennial of Architecture in Venice, with the general theme “The architect as a sensor of the future” (the architect as a seismograph), in the Romanian pavilion at Giardini.

With few exceptions, those who were chosen to represent Romania then (in 1996) were also important due to the double activity as practitioners and teachers at the faculty re-established in 199010. In addition to the achievements and projects of each exhibitor (team), one of the four walls of the Romanian pavilion was occupied by the presentation of an important segment of activity within the School in a synthetic and coherent graphic form. The 15 panels that represented the Architecture education of Timișoara, as a mirror of it, presented the workshop projects extended over the six years of studies, including diploma projects. The exhibition and the catalogue were entitled “Forgotten balance - 1991-Timișoara-1996”, associating that piece of architecture from western Romania with “Emerging voices from the past” - Horia Creangă, Marcel Janco, G.M. Cantacuzino. The choice of those responsible then, Alexandru Beldiman and Ana Maria Zahariade, also present in the Jury Commission for the diploma projects in Timișoara of that year was certainly a daring act. Personalities such as Luigi Snozzi or the curator of the entire Biennale, the late Hans Hollein, appreciated the exhibition (fig. 98-105). It was opened consecutively at UAIM in Bucharest in the winter of 1996, at the Timișoara City Hall and in Budapest in 1997, when the late Hungarian architect Imre Makovecz had the opening word.

In order to better understand the first 6 years of our School after 1990, we fully reproduce the Ana Maria Zahariade’s text from the catalogue of the Timișoara exhibition in Venice, in 1996: “Founded in 199111, this new school of architecture plays a very important role in the general spirit that governs the local architectural movement. Both the specific approach and the inherent structure are based on at least three decisive aspects: the legacy of the three-year degree faculty, which transmits its inner strength and direction, the experience of the Bucharest School of Architecture (UAUIM), which has endowed it with the basic structure and, finally, the intellectual quality of the current teachers who, in fact, support the substance of the school.

Some of the exhibitors were also graduates of the old school: R. Mihăilescu, M. Zegrea, I. Andreescu, V. Gaivoronschi, A. Ionașiu.

11 Both the year 1991 and the term founded are not in line with reality, but this is the original text; these errors do not matter, instead the background perception of our school held by a professor from Ion Mincu University is eloquent.

1996 Reconfirmare 1996 Reconfirmation

043 044

XCII - XCIII

10

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Pentru a înțelege mai bine primii 6 ani de după 1990 ai Școlii noastre, redăm integral textul Anei Maria Zahariade din catalogul expoziției timișorene de la Bienala de Arhitectură din Veneția, 1996: „Fondată în 199111, această nouă şcoală de arhitectură joacă un rol foarte important în spiritul general care guvernează mişcarea arhitecturală locală. Atât abordarea care îi este specifică cât şi structura inerentă se bazează pe cel puţin trei aspecte decisive: moştenirea vechii facultăţi de trei ani, care îi transmite forţa interioară şi direcţia, experienţa şcolii de arhitectură de la Bucureşti (IAIM), care a înzestrat-o cu structura de bază şi, în fine, calitatea intelectuală a profesorilor actuali, care de fapt susţine substanţa şcolii. În ceea ce priveşte primul aspect, şcoala se consideră, şi de fapt şi este, o renaştere a fostei facultăţi de trei ani (1970-1983). Dacă este necesară o caracterizare succintă a acesteia din urmă, atunci cuvântul interdisciplinaritate este cel mai potrivit. Prin aceasta se înţelegea mai ales o abordare critică a arhitecturii, venită din diferite perspective exterioare ei şi al căror context merită să fie evidenţiat atâta vreme cât spiritul lor este încă viu. În acel moment, în oraş erau foarte active câteva nuclee culturale, iar interferenţa spectrelor lor a favorizat naşterea unei efervescenţe creatoare. De exemplu, personalitatea cunoscutului profesor de psihiatrie Eduard Pamfil fascina în fiecare săptămână un grup de filozofi, fizicieni, artişti, arhitecţi, în cadrul unui cerc de dezbateri culturale pe diferite teme, grupul 111 – mai târziu SIGMA – de artişti neoconstructivişti adunaţi în jurul lui Ştefan Bertalan, interesaţi de studii interconectate, realizaseră noi experienţă artistice (trebuie subliniată aici importanta susţinere morală pe care aceştia au primit-o de la cunoscuţi critici de artă din Bucureşti, cum ar fi Dan Hăulică şi Andrei Pleşu), liceul de arte frumoase pusese deja în practică o nouă abordare formală modelată după principiile Bauhaus, activitatea unui grup de scriitori disidenţi de limbă germană atrăsese atenţia publicului, etc., pe scurt, acest fond cultural era favorabil unei abordări arhitecturale dinamice şi critice. Această abordare a fost rezultatul confruntării a două direcţii care s-au întâlnit în cadrul procesului academic: pe de o parte, cea clasică, pozitivistă, a arhitecţilor mai vârstnici (Fackelman, Cocheci, Gavra, Miloş, nume remarcabile ale arhitecturii româneşti moderne), pe de altă parte, experimentele artistice realizate împreună cu Bertalan şi care erau menite să o pună pe prima sub semnul întrebării. Cele două erau în final sintetizate, chiar armonizate de tinerii asistenţi atraşi de noua facultate (Teodor Gheorghiu, Cristian Dumitrescu, Mihai Opriş, Anca Brătuleanu, Florin Colpaci, Mihai Cocheci, mai târziu Şerban Sturza, etc.) care vizau dizolvarea tendinţelor post – modernismului în afirmare într-o interogaţie mai substanţială asupra formei arhitecturale. Substanţa rezistentă a acestei abordări este şi astăzi intactă.

Atât anul 1991 cât și termenul fondată nu sunt conforme cu realitatea, dar acesta este textul original; aceste erori nu au importanță, în schimb percepția de fond a școlii noastre de către un profesor de la Universitatea Ion Mincu este elocventă.

11

045 046

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

XCIV - XCV

Fig. 99 Expoziția Echilibrul uitat, 1991-Timișoara-1996 din cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția 1996/ The exhibition Forgotten Balance, 1991-Timișoara-1996 at the Venice Architecture Biennale 1996

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Cel de-al doilea aspect, privind cei 100 de ani de tradiţie beaux-arts-istă şi gândire pozitivistă ai şcolii de arhitectură de la Bucureşti, este foarte specific, fiind mai degrabă neobişnuit pentru învăţământul de arhitectură din alte ţări. După 1968, şcolile de arhitectură din Europa au suportat o schimbare decisivă; ele au pulverizat structura tradiţională academică şi au înlocuit–o cu o nouă filozofie a învăţământului şi a proiectării. Indiferent cât de valoros ar fi, aspectul general al învăţământului este cel al unei adiţionări de abordări verticale pe domenii discrete de studiu, sinteza lor rămânând mai degrabă o chestiune individuală. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată în şcoala de la Bucureşti, din motive care ţin de circumstanţele politice. În plus, în ultimii 15 ani care au precedat revoluţia din 1989, pedagogia proiectului, de factură tradiţională, a suferit o gravă regresiune, îngheţând într-o abordare instrumentală, într-o practică reductivă, nici o abordare critică, interogatoare, nefiind permisă.

Totuşi aceasta a atras un aspect paradoxal şi anume dezvoltarea, în mod special în urbanism, a unei teorii structuraliste, foarte complexe. Deşi rămânea în abstract şi nu se putea aplica în pedagogia proiectului, ceea ce ducea la un fel de dedublare aproape schizofrenică, această abordare ascundea în interiorul sistemului său ştiinţific structurat discursul critic care nu era permis proiectării. Această grilă de gândire, structurată şi solidă, este principala moştenire pe care Bucureştiul a transmis-o Timişoarei. Structura sa comprehensivă a permis inserţia şi asimilarea diferitelor perspective noi, capabile să ducă la o altă înţelegere a fenomenului urban şi arhitectural. De aceea, perspectivele antropologică, existenţială, sociologică, psihologică, behavioristă, tipologică, hermeneutică, etc., folosite de profesorii din Timişoara în pedagogia proiectului, nu rămân independente una faţă de alta, pentru că această structură de bază are capacitatea să le sintetizeze. Aceasta explică, fie şi parţial, coeziunea, aspectul general unitar al diferitelor abordări heterogene ale personalităţilor diferite implicate în procesul academic. În cele din urmă, aspectul care merită o atenţie deosebită se referă la faptul că această tramă de gândire ar fi rămas fără sens dacă abordările distincte ale profesorilor nu ar fi fost nu numai de o anumită calitate, ci şi similar orientate. Dar, atâta vreme cât actualii profesori sunt nucleul grupului, fie foşti profesori, fie foşti studenţi ai vechii facultăţi, această dificultate a putut fi lesne depăşită. Astfel, extrem de inventiva pedagogie a proiectului, substanţiată existenţial şi antropologic, a lui Sturdza, exerciţiile organice şi mizând pe antrenamentul intuiţiei ale lui Radoslav, hiper-raţionalismul lui Andreescu, aproape negând aportul intuiţiei, raţionalismul organic moderat al lui Gaivoronschi etc., se armonizează în final, împletindu-se într-o abordare contextuală care le focalizează. În această privinţă, toţi insistă în a sublinia rolul deosebit jucat în păstrarea coeziunii şi coerenţei şcolii de inteligenţa actualului şef al departamentului, Teodor Octavian Gheorghiu. Potrivit lui, esenţa acestui sistem de învăţământ este ghidarea studentului printre variate moduri de a aborda arhitectura, mai mult sau mai puţin interconectate, în scopul de a-l face să înţeleagă semnificaţia proiectării şi sensul lucrului său. Astfel, diferite aspecte ale proiectului sunt aduse în atenţia studentului: modul complex în care s-au configurat în timp siturile naturale

047

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

1996 Reconfirmare 1996 Reconfirmation

048

XCVI - XCVII

Regarding the first aspect, the school is considered, and in fact is, a rebirth of the former three-year faculty (1970-1983). If a brief characterization of the latter is necessary, then the word interdisciplinarity is the most appropriate. By this was meant especially a critical approach to architecture, coming from different external perspectives whose context deserves to be highlighted as long as their spirit is still alive. At that time, several cultural nuclei were very active in the city, and the interference of their spectra favoured the birth of a creative effervescence. For example, the personality of the well-known professor of psychiatry Eduard Pamfil fascinates a group of philosophers, physicists, artists, architects every week, in a circle of cultural debates on various topics, the group 111 - later SIGMA - of neoconstructivist artists gathered around him. Ştefan Bertalan, interested in interconnected studies, had gained new artistic experience (it should be emphasized here the important moral support they received from wellknown art critics in Bucharest, such as Dan Hăulică and Andrei Pleşu), the High School of Fine Arts had already put in practice a new formal approach modelled on Bauhaus principles, the work of a group of dissident German-speaking writers had attracted the public’s attention, etc. In short, this cultural background was favourable to a dynamic and critical architectural approach. This approach was the result of the confrontation of two directions that met within the academic process: on the one hand, the classical, positivist one, of the older architects (Fackelman, Cocheci, Gavra, Milos, remarkable names of modern Romanian architecture), on the other hand, the artistic experiments carried out together with Bertalan, which were meant to question the former. The two were finally synthesized, even harmonized by the young assistants attracted by the new faculty (Teodor Gheorghiu, Cristian Dumitrescu, Mihai Opriş, Anca Brătuleanu, Florin Colpaci, Mihai Cocheci, later Şerban Sturza, etc.) which aimed to dissolve the incipient tendencies of post-modernism in a more substantial interrogation of the architectural form. The resilient substance of this approach is still intact today.

The second aspect, regarding the 100 years of beaux-arts tradition and positivist thinking of the school of architecture in Bucharest is very specific, being rather unusual for architectural education in other countries. After 1968, the schools of architecture in Europe underwent a decisive change; they have pulverized the traditional academic structure and replaced it with a new philosophy of teaching and design.

No matter how valuable it may be, the general aspect of education is that of adding vertical approaches to discrete fields of study, their synthesis remaining rather an individual matter. This never happened in the school of Bucharest, for reasons related to political circumstances. In addition, in the last 15 years before the 1989 revolution, the traditional pedagogy of the project suffered a severe regression, frozen in an instrumental approach, in a reductive practice with no critical, interrogative approach allowed. Nevertheless, this resulted in a paradoxical aspect, namely the development, especially in urbanism, of a very complex structuralist theory. Although it remained abstract and could not be applied in the pedagogy of the project, which led to a kind of almost schizophrenic duplication, this approach hid within its structured scientific system the critical discourse that was not allowed in design. This grid of thought,

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

1996 Reconfirmare 1996 Reconfirmation

049 050

XCVIII - XCIX

Fig. 100 Forgotten Balance – Coperta catalogului pavilionului României de la Bienala de Arhitectură din Veneția 1996/ Forgotten Balance Cover of the catalog for the Romanian pavilion at the Venice Architecture Biennale 1996 Fig. 101, 102 Pagini din cadrul catalogului dedicate școli de arhitectură din Timișoara/Pages from the catalog dedicated to the architecture schools from Timisoara

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 103 Echipa de arhitecți și cadre didactice care au avut lucrări expuse în cadrul expopoziîiei Echilibrul uitat, 1991-Timișoara-1996/The team of architects and teachers who had works exhibited in the exhibition Forgotten Balance, 1991-Timișoara-1996

şi urbane, tradiţiile culturale şi religioase, aspectele sociale, antropologice şi psihologice, modul în care este generată forma naturală şi artificială, folosirea diverselor materiale şi tehnologii, ş.a.m.d.. În acelaşi timp, diferite exerciţii sunt menite să dezvolte percepţia specifică a formei, morfologia şi sintaxa formei, ca şi reprezentarea ei.Toate aceste direcţii relativ separate urmează să se întâlnească într-un punct focal care este intervenţia arhitecturală. În final, proiectul trebuie să fie motivat prin analize şi studii serioase care acoperă o arie largă de factori determinanţi şi/sau de influenţă, FORMA fiind considerată o chestiune de alegere culturală mai presus de epifenomene conjuncturale cum ar fi modele arhitecturale.

Această şcoală nu are pretenţii de avangardă, scopul ei fiind acela de a îi înzestra pe studenţi cu o structură de referinţă suficient de consistentă încât să-i ajute să facă o alegere motivată în contextul contemporan al unei lumi de incertitudini şi în care totul pare permis.

De fapt, semnificaţia ei este căutarea unui mod de a concepe o arhitectură capabilă să păstreze calităţile culturale şi existenţiale ale unui context dat. Şi atâta vreme cât culturile regionale sunt încă puternice, orientarea acestei şcoli pare să fie mult mai substanţială decât cea a şcolilor a căror abordare este exclusiv direcţionată către curentele stilistice confuze de astăzi.”

Generația de studenți ce a absolvit în 1996 în cadrul școlii de arhitectură din Timișoara avea să constituie primul strat important de noi arhitecți. Până la acea dată, ar-

structured and solid, is the main legacy that Bucharest passed on to Timișoara. Its comprehensive structure allowed the insertion and assimilation of different new perspectives, able to lead to a different understanding of the urban and architectural phenomenon. Therefore, the anthropological, existential, sociological, psychological, behaviourist, typological, hermeneutic perspectives used by teachers in Timișoara in project pedagogy do not remain independent of each other, because this basic structure has the ability to synthesize them. This explains, albeit partially, the cohesion, the general unitary aspect of the different heterogeneous approaches of the different personalities involved in the academic process.

Finally, the issue that deserves special attention refers to the fact that this train of thought would have been meaningless unless the distinct approaches of teachers had only been of a certain quality, yet similarly oriented. But, as long as the current professors are the core of the group, either former professors or former students of the old faculty, this difficulty could easily be overcome. Thus, Sturdza’s extremely inventive pedagogy of the project, substantially existential and anthropological, Radoslav’s organic exercises which relied on the training of intuition, Andreescu’s hyper-rationalism, almost denying the contribution of intuition, Gaivoronschi’s moderate organic rationalism, etc. finally harmonize, intertwining in a contextual approach that focuses them. In this regard, everyone insists on emphasizing the special role played by the intelligence of the current head of the department, Teodor Octavian Gheorghiu in maintaining the cohesion and coherence of the school. According to him, the essence of this education system is to guide the student through various ways of approaching architecture, more or less interconnected, in order to make him understand the meaning of design and the meaning of his work. Thus, different aspects of the project are brought to the student’s attention: the complex way in which natural and urban sites have been configured over time, cultural and religious traditions, social, anthropological and psychological aspects, how the natural and artificial form is generated, the use various materials and technologies, etc. At the same time, different exercises are meant to develop the specific perception of the form, the morphology and the syntax of the form, as well as its representation. architectural intervention. All these relatively separate directions will intersect in a focal point which is architectural intervention.

Finally, the project must be motivated by serious analyses and studies covering a wide range of determinants and/or influences, FORM being considered a matter of cultural choice above conjectural epiphenomena such as architectural models.

This school has no avant-garde pretensions, its purpose being to endow students with a reference structure consistent enough to help them make a motivated choice in the contemporary context of a world of uncertainty and where everything seems allowed.

In fact, its significance is the search for a way to conceive an architecture capable of preserving the cultural and existential qualities of a given context. And as long as regional cultures are still strong, the orientation of this school seems to be much more substantial than that of schools whose approach is exclusively directed at today’s confusing stylistic currents.”

051 052

C - CI

1996 Reconfirmare 1996 Reconfirmation

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 104 Proiectele arhitecților timișoreni expuse în cadrul expoziției Echilibrul uitat, 1991-Timișoara-1996 de la Bienalei de Arhitectură de la Veneția 1996/The projects of the architects from Timişoara exhibited within the exhibition The Forgotten Balance, 1991-Timişoara-1996 at the Venice Biennale of Architecture 1996

hitecții timișoreni erau absolvenți de la „Ion Mincu”, București, o parte fiind și absolvenți de trei ani de Timișoara. Peste acel strat, aveau să se așeze an de an noile generații de absolvenți; dacă în acei ani încă profesau în Timișoara sub 200 de arhitecți, în cei douăzeci și patru de ani care au urmat, peisajul profesiei a întinerit și s-a maturizat odată cu cei încă cca. 600 de profesioniști care au absolvit și și-au dobândit dreptul de a profesa.

Pe lângă cei ce au expus la Veneția, Șerban și Doina Sturdza, Radu Mihăilescu, Mihai Zegrea, Camelia Covaci, Ivănescu Cotuna, Hortensia și Mihai Botescu, Radu Radoslav, Ioan Andreescu, Adrian Ionașiu, Vlad Gaivoronschi, noi tineri arhitecți, absolvenți de Timișoara, au devenit în câțiva ani repere în arhitectura contemporană românească – Marius Miclăuș, Bogdan Demetrescu, Codruța Negrulescu, Claudiu Toma, etc.

Prima generație de absolvenți „postdecembriști”, împreună cu cei care i-au urmat, au definit deci un nou peisaj în profesie, fiind foarte bine apreciați la scară națională pentru realizările lor de început. Din fiecare generație, s-au alăturat colectivului didactic arhitecți entuziaști, dornici de transmitere a cunoștințelor unor noi studenți, din ce în ce mai numeroși. Datorită cerințelor pieței profesionale, cât și a corelării la nivel național între școlile de arhitectură existente, numărul de locuri la admitere a crescut de la 25 la 40 în 1997, apoi la 60 de studenți în anul 2000 și la aproximativ 100, începând din 2004 (la buget și cu taxă).

Fig. 105 Proiectele studențești din cadrul școlii de arhitectură din Timișoara prezentate în cadrul expoziției Echilibrul uitat, 1991-Timișoara-1996 de la Bienalei de Arhitectură de la Veneția 1996/The student projects from the architecture school in Timișoara presented within the exhibition The Forgotten Balance, 1991-Timișoara-1996 at the Architecture Biennale in Venice 1996

1996 Reconfirmare 1996 Reconfirmation

053 054

CII - CIII

The generation of students who graduated in 1996 would be the first important layer of new architects. Until that date, the architects from Timișoara were graduates of “Ion Mincu”, Bucharest, some of whom were also graduates of the three-year programme from Timișoara. Over that layer, the new generations of graduates would follow every year; under 200 architects were practicing in Timișoara in those years, while in the twenty-four years that followed, the landscape of the profession rejuvenated and matured with those still approx. 600 professionals who graduated and acquired the right to practice.

In addition to those who exhibited in Venice, Șerban and Doina Sturdza, Radu Mihăilescu, Mihai Zegrea, Camelia Covaci, Ivănescu Cotuna, Hortensia and Mihai Botescu, Radu Radoslav, Ioan Andreescu, Adrian Ionașiu, Vlad Gaivoronschi, new young architects, graduates from Timișoara, became key figures in contemporary Romanian architecture - Marius Miclăuș, Bogdan Demetrescu, Codruța Negrulescu, Claudiu Toma, etc.

The first generation of “post-December” graduates, together with those who followed them defined a new landscape in the profession, being very well appreciated on a national scale for their initial achievements. From each generation, enthusiastic architects joined the teaching staff, eager to transmit the knowledge to new students, more and more numerous. Due to the requirements of the professional market, as well as the national correlation between the existing architecture schools, the number of places for admission increased from 25 to 40 in 1997, then to 60 students in 2000 and to about 100 since 2004 (subsidised and full-fee tuition).

CIV - CV

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

50/50 Mai mult decât oricare altă specializare a învățământului superior, facultățile de arhitectură și urbanism trăiesc într-o relație de simbioză cu orașele care le găzduiesc. Acestea sunt în egală măsură formate și influențate de contextul urban, arhitectural, social, la rândul lor jucând un rol major în metamorfoza acestora. Încă de la început, contextul cultural, social și economic al orașului a determinat într-o mare măsură caracteristicile școlii de arhitectură de la Timișoara. Pornită sub directă influență a mișcărilor culturale de avangardă din oraș, facultatea la rândul ei și-a lăsat amprenta asupra contextului, astfel într-un proces continuu de influență reciprocă, simbioză, a ajuns apoi să îi influențeze acestuia caracterul.

De asemenea, școala de arhitectură a existat într-o continuă dihotomie. Pe de o parte continuă modelul francez al învățământului superior, concentrându-se pe formarea de specialiști, proiectanți și funcționari publici, ce au un impact direct asupra societății, creează sau reglementează țesutul urban influențând aspectul localității.

Pe de altă parte își asumă rolul de model, detașată de preocupările curente, creând și cercetând direct pentru societate. Expozițiile, workshop-urile, conferințele, publicațiile realizate și absolvenții, implicați în proiectare, comisii, jurii, administrații, politică influențează și determină caracterul unui oraș, peisajul urban și cultural.

Acest capitol prezintă peste 100 de proiecte ale absolvenților școlii de arhitectură de la Timișoara. Structurat în două secțiuni diferite, acesta încearcă să ilustreze amprenta Facultății de Arhitectură și Urbanism asupra orașului Timișoara. Toate categoriile, amenajări interioare, arhitectură, restaurare, design urban, și toate scările au fost incluse în această selecție. Fie prin cele 50 de proiecte a 50 de absolvenți, prezentate individual, sau multitudinea de proiecte ce formează un mozaic al țesutului urban timișorean, se observă clar impactul direct al școlii de arhitectură.

50/50

CVI - CVII

More than any other higher education specialization, the faculties of architecture and urbanism live in a symbiotic relationship with the cities that host them. They are simultaneously formed and influenced by the urban, architectural, and social context, in turn playing a major role in their metamorphosis. From the very beginning, the cultural, social and economic context of the city largely determined the characteristics of Timișoara’s school of architecture. Started under the direct influence of the avant-garde cultural movements present in the city, the faculty in turn left its mark on the context, thus, in a continuous process of mutual influence, symbiosis, itself influenced its character.

At the same time, the school of architecture existed in a continuous dichotomy. On the one hand, it carries on the French model of higher education, focusing on the training of specialists, designers and civil servants, who have a direct impact on society, creating or regulating the urban fabric, influencing the appearance of the city.

On the other hand, it assumes the role of model, detached from current concerns, creating and conducting research directly for society. The organized exhibitions, workshops, conferences, publications and graduates involved in design, commissions, juries, administrations, politics influence and determine the character of a city, the urban and cultural landscape.

This chapter presents over 100 projects by the graduates of the architecture school from Timișoara. Structured in two different sections, it tries to illustrate the mark made by the Faculty of Architecture and Urbanism on the city of Timișoara. All categories, interior design, architecture, restoration, urban design, and all scales were included in this selection. Either through the 50 projects by 50 graduates, presented individually, or the multitude of projects that form a mosaic of Timișoara’s urban fabric, the direct impact of the school of architecture can be clearly observed.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

CVIII - CIX

CX - CXI

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

CXII - CXIII

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

CXIV - CXV

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

CXVI - CXVII

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Școala 24 clase – Timișoara Sud/School 24 classrooms - Timişoara South Autor principal/Main Author: Diana Maria Gaga Co-autori/Co-authors: Reghina Tarnoveanu, Mihai Gheorghiu, Gheorghe Baritiu Biroul de arhitectură/Architectural office: IPROTIM Anul realizării/Project year: 1990 Amplasată în centrul de cartier Zona Soarelui, zona intens populată, dar fără dotări sociale la acea vreme, clădirea este alcătuită din trei corpuri dispuse sub forma literei “H”. Concepția s-a bazat pe un sistem de grupare a claselor pe cicluri de învățământ și tipuri de activități. Corpul cu accesul principal are P+2 nivele și cuprinde 16 săli de clasă, pentru ciclurile claselor V-XII, laboratoare și partea administrativă. Corpul dinspre curtea interioară (P+1) adăpostește clasele I-IV, dispuse sub forma unor 4 nuclee de câte doua clase paralele. Între cele doua corpuri, cu acces direct de la acestea, se află zona de sport cu bazinul de înot la parter și sala de sport la etaj.

01

Located in the centre of Zona Soarelui district, an intensely populated area, but without social facilities at that time, the building consists of three bodies arranged in the form of the letter “H”. The concept was based on a system of grouping classes by cycles of education and types of activities. The body with the main access has GF+2 levels and includes 16 classrooms, for the cycles of grades 5-12, laboratories and the administrative part. The body from the inner courtyard (GF+1) houses classes 1-4, arranged in the form of 4 nuclei of two parallel classes. Between the two bodies, with direct access between them, there is a sports area with the swimming pool.

- 17 -

02

Club de Jazz_pod 16/Club Jazz_bridge 16 Autor principal/Main Author: Ion Aurelian Trif Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Anul realizării/Project year: 1991 - 1992

Focused on the object, disfavoring an urban vision such as the pedestrian promenade or the bike path, the project brought to public circuit a warehouse at the foot of the Traian Bridge.

Without a large public of jazz fans, the club received a new coat of rock, then of hip-hop, tailored by another designer, its life ending up like the animated credits of the Monty Python’(s Flaying Circus) series.

- 18 -

CXVIII - CXIX

Concentrat pe obiect, defavorizând o viziune urbană ca promenada pietonală ori pista de biciclete, proiectul aducea în circuit public un depozit din piciorul podului Traian.

Fără publicul de jazz, clubul, prin alt croitor, a primit o nouă haină de rock apoi de hip-hop, viața sa încheind-se asemenea genericului animat al seriei Monty Python`s (Flaying Circus).

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Pavilion multifuncțional baza sportivă Politehnica/Multifunctional pavilion “Politehnica” sports base Autor principal/Main Author: Ioan Şandru Rohan Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Unidesign Anul realizării/Project year: 1998 Construcție low cost cu funcțiunea de loisir (sport și divertisment): • Funcțiuni parter: - Sală de fitness și vestiare pentru terenurile de tenis exterioare - Restaurant cu bar și terasă - 40 locuri + bucătărie • Funcțiuni mansardă: - Spațiu multifuncțional (evenimente, conferințe, cursuri, etc) - Două unități de cazare tip studio.

03

Low cost construction with leisure function (sports and entertainment): • Ground floor functions: - Fitness room and locker rooms for outdoor tennis courts - Restaurant with bar and terrace - 40 seats + kitchen • Attic functions: - Multifunctional space (events, conferences, courses, etc.)

- Two studio accommodation units.

- 19 -

Casa Maghici/Maghici House Autor principal/Main Author: Adrian-Florin Ionașiu Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Arhitekt Studio A Anul realizării/Project year: 1996 - 2000

The whole concept of the Casa Maghici starts from a few simple things: the course, the view and the openings, the use of a plot and a module, the arrangement of the functions, the materials used, in a word, those things that make up an architectural object. The decision to employ these functions, dictated by the location of the extension behind the old building, attached to a long neighboring driveway and the need to open the main spaces to the garden, was not an immediate one. This is because a difficult duality had to be met: the orientation towards the access yard of the day functions, and the simultaneous orientation towards the only green area located in the back.

- 20 -

CXX - CXXI

Întregul concept al casei Maghici pornește de la câteva lucruri simple: parcursul, vederea și deschiderile, folosirea unei trame și a unui modul, dispunerea funcțiunilor, materialele folosite, într-un cuvânt acele lucruri care compun un obiect de arhitectură. Decizia de dispunere a funcțiunilor, dictată de amplasarea extinderii în spatele vechii clădiri, alipită unui lung calcan învecinat și de necesitatea deschiderii spațiilor principale către grădină, nu a fost una imediată. Aceasta deoarece trebuia satisfăcută o dualitate dificilă: orientarea către curtea de acces a funcțiunilor de zi, și în același timp orientarea către singura zonă verde amplasată în partea din spate.

04

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

05

Lemon - piano bar Autor principal/Main Author: Petri Ageu Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Anul realizării/Project year: 2001 Lemon piano-bar reprezintă amenajarea subsolului unei clădiri istorice din centrul Timișoarei care ține cont de istoria clădirii și de recenta amenajare a spațiului realizată după proiectul arhitectului Șerban Sturdza și designerului Gheorghe Ivănescu Cotuna. S-a încercat generarea unei atmosfere noi atât prin introducerea de noi elemente asemănătoare formal cu cele vechi cât și prin preluarea mai multor lucruri găsite în cadrul amenajării precedente. Mobilierul reprezintă un astfel de element nou, inspirat din forma spațiului, mai exact bolțile de cărămidă. În zona mediană a barului a fost realizată o seră cu plante ce sunt puse în evidență printr-o lumină puternică.

Lemon piano-bar is the arrangement of the basement of a historic building in the center of Timişoara that takes into account the history of the building and the recent arrangement of the space based on a project of architect Serban Sturdza and designer Gheorghe Ivanescu Cotuna. An attempt was made to generate a new atmosphere both by introducing new elements formally similar to the old ones and by taking over several things found in the previous arrangement.

The furniture is such a new element, inspired by the shape of the space, namely the brick vaults. In the middle area of the bar there is a greenhouse with plants that are highlighted by a bright light.

- 21 -

06

Casa Integra/Integra House Autor principal/Main Author: Constantin Ciocan Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Anul realizării/Project year: 2003

The house was built on the outskirts of the city, in a residential complex, being commissioned by the owners of a real estate development company. The role of this construction was to promote the quality of the whole ensemble. The house within the Integra complex is a light, modern construction, composed of simple rectangular volumes and unsophisticated materials. The objective was to break the tradition, even creating a contrast with the heavy tectonics of the houses of Banat, where brick is the predominant material.

The house is composed of two prismatic volumes, treated with different materials, and assembled in the form of the letter “T”.

- 22 -

CXXII - CXXIII

Casa a fost construită la marginea orașului, într-un complex rezidențial, fiind comandată de proprietarii unei companii de dezvoltare imobiliară. Rolul acestei construcție era acela de a promova calitatea întregului ansamblu. Casa din cadrul complexului Integra este o construcție ușoară, modernă, compusă din volume simple rectangulare și materiale nesofisticate. Prin această casă se dorea ruperea de tradiție, chiar creare uni contrast cu tectonica grea a caselor bănățene, unde cărămida este materialul predominant. Casa este compusă din două volume prismatice, tratate cu materiale diferite, și asamblate sub forma literei “T“.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Casa Ighian/Ighian House Autor principal/Main Author: Horea Circa Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: BIA Horea Circa Anul realizării/Project year: 2001 - 2003 Casa Ighian este construită într-un cartier din nordul orașului, pe o parcelă generoasă de 800 m2. Din cauza lungimii mari de 50 de metri se generează o senzație de teren strâmt în care doar una din axe predomină. Acest efect este exploatat în proiectul acestei case prin alegerea unei scheme compoziționale liniare, fapt care generează o clădire îngustă și lungă. Dispunerea funcțiunilor este una tipică: la parter, un birou în zona accesului, o cameră de zi, coborâtă cu două trepte față de nivelul de intrare, locul de luat masa, bucătăria, anexe și garajul în timp cela la etaj avem două dormitoare cu o baie un mic loc de studiu și o amplă terasă acoperită.

07

Casa Ighian is built in a northern district of the city, on a generous 800 sqm plot. Due to its of 50 m length, the feeling generated is of a narrow space, where only one of the axes predominates.

This effect is exploited in the design of this house by choosing a linear compositional scheme, which generates a narrow and long building. The arrangement of the functions is a typical one: on the ground floor, an office in the access area, a living room, two steps lower from the entrance level, the dining area, the kitchen, annexes and the garage, while upstairs we have two bedrooms with a bathroom, a small study space and a large covered terrace.

- 23 -

08

Casă unifamilială Giroc/Giroc single-family house Autor principal/Main Author: Mihai Muțiu Co-autori/Co-authors: Cristian Blidariu Biroul de arhitectură/Architectural office: Anul realizării/Project year: 2003 - 2005

The project was developed on a corner lot, with north-south orientation, located in the commune of Giroc, bordering Timişoara.

Starting from Alvaro Siza’s words “… when I design a house, I try to make a house that looks like a house…”, I tried, from the very beginning, to focus the design effort in order to create a domestic atmosphere, which favors the dialogue between interior space, bourgeois family furniture and landscaping. The volume is characterized by massive roofs covered with spruce shingles, which dominate the entire composition. The visual compression thus created is compensated on the ground floor by the large and well-lit spaces.

- 24 -

CXXIV - CXXV

Proiectul a fost dezvoltat pe un lot de colț, cu orientare nord-sud, aflat în comuna Giroc, limitrofă Timișoarei. Plecând de la spusele lui Alvaro Siza “…când proiectez o casă, încerc să realizez o casă care arată ca o casă…”, am încercat de la bun început să orientez efortul de proiectare în vederea obținerii unei atmosfere domestice, care să favorizeze dialogul între spațial interior, mobilierul burghez al familiei și amenajarea peisajeră. Volumetria este caracterizată de acoperișurile masive acoperite cu șindrilă de molid, care domină întreaga compoziție. Compresiunea vizuală astfel creată, este compensată la parter de spațiile largi și bine luminate.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

09

Casa Dr. M/Dr. M. House Autor principal/Main Author: Mihai Zegrea Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Anul realizării/Project year: 2004 - 2005 Proiectul a reprezentat extinderea și mansardarea unei case existente parter care se afla într-o stare degradată. Sistem constructiv: beton armat, zidărie cărămidă, șarpanta lemn, învăluitoare tablă. Din punct de vedere al funcțiunilor la parter sunt două dormitoare, o baie, camera de zi, bucătăria, cămară, terasă, dependințe, iar la mansardă este amenajată o cameă de zi cu logie, un dormitor pe relație flexibilă cu camera de zi și baia. Finisajele sunt superioare unele fiind realizate ca detalii unicat pentru această casă. Sa construit un garaj de două locuri în aliniamentul comun al tuturor clădirilor.

The project represented the extension and attic conversion of an existing ground floor house that was in a dilapidated state. Construction system: reinforced concrete, brick masonry, wooden frame, sheet metal cover. In terms of the functions, on the ground floor there are two bedrooms, a bathroom, living room, kitchen, pantry, terrace, outbuildings and while the attic has a living room with a logie, a bedroom on a flexible relationship with the living room and bathroom. The finishes are high quality, some of them unique details to this house. A two-seater garage was built in the common alignment of all buildings.

- 25 -

10

Amplasată pe bulevardul Take Ionescu clădirea băncii se găsește în contextul alternanței blocurilor înalte de apartamente cu clădiri la o scară mică, expresii ale cartierului din spatele fronturilor. Parcela de colț se află în câmpul unui front dimensionat la scara cartierului susmenționat iar proiectul băncii preia ritmul dimensional al acestuia.

Particularitatea lotului determina trei tipuri de fațade, una principala către bulevard, una către strada secundara care se intersectează cu acesta, și un ultim tip de fațadă, cel al relației cu parcela vecină.

Demersul optează pentru un volum cu o materialitate bine marcată, rezonând cu clădirile compacte, monovolum, ale cartierului de case.

Located on Take Ionescu Boulevard, the bank’s building is in the context of the alternation of high-rise apartment blocks of flats with small-scale buildings. The corner plot is located in the field of a front dimensioned on the scale of the above-mentioned neighborhood and the bank’s project takes over its dimensional rhythm. The peculiarity of the lot resides in three types of façades, a main one onto the boulevard, one overlooking the secondary street that intersects it, and a last type of façade, related to the neighboring plot. The approach favors a volume with a well-marked materiality, resonating with compact, mono-volume buildings of the neighboring houses.

- 26 -

CXXVI - CXXVII

Filiala Banca San Paolo/San Paolo Bank branch Autor principal/Main Author: Cristian Boltres Co-autori/Co-authors: Attila Wenczel, Ovidiu Cosma Biroul de arhitectură/Architectural office: BalthasarH Anul realizării/Project year: 2005 - 2006

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Reşedința Medeșan/Medeșan residence Autor principal/Main Author: Carla Mariana Dorobanțu (Dudaș) Co-autori/Co-authors: Adrian-Florin Ionașiu, Radu Alexandru Botiș Biroul de arhitectură/Architectural office: Arhitekt Studio A Anul realizării/Project year: 2006 Pornită de la un plan central cu un atrium transformat într-o grădină interioară, casa se dezvoltă însă pe axa lungă a sitului împingând în afara volumului diferite funcţiuni şi plane de redefinire a anvelopei.

Structura tramei care ordonează totul este una foarte precisă, un modul de bază de 45 de centimetri, multiplicat într-unul mai amplu de 90 şi care foloseşte la rezolvarea problemelor funcţionale, uşi şi altele. Împreună cu aşezarea asimetrică a pereţilor cu scopul de a defini “locuri” într-o structură anonimă şi matematică, modularea şi proporţiile sunt utilizate pentru a readuce reşedinţa foarte amplă în dimensiunile fireşti ale unei locuinţe, de a-i da căldura unui cămin.

11

Starting from a central plan with an atrium transformed into an interior garden, the house develops on the long axis of the site pushing out of volume different functions and plans to redefine the envelope. The structure of the frame that orders everything is a very precise one, a basic module of 45 centimeters, multiplied in a larger one, of 90 cm, which is used for solving functional problems, doors and others. Apart from the asymmetrical placement of the walls in order to define “places” in an anonymous and mathematical structure, modulation and proportions are used to bring the very large residence back to the natural dimensions of a house.

- 27 -

12

Casa Q/Q House Autor principal/Main Author: Marius Hârța Co-autori/Co-authors: Cristian Blidariu, Mădălina Hârța Biroul de arhitectură/Architectural office: A.C.T. Anul realizării/Project year: 2005 - 2007

House Q is designed for a family of young people, who wanted a compact house, relatively conventional, but with elements that take it out of anonymity. The theme data included the submerged living room and a single ramp staircase, visible in space. The exterior is presented in two horizontal registers that order the façades, following the image of a light-colored volume placed on a base formed by the ground floor and the garage. The defining image of the building, the windows detached from the plane of the façade is closely related to the position of the land, fulfilling the role of controlling the visual field in addition to the role of capturing sunlight.

- 28 -

CXXVIII - CXXIX

Casa Q este concepută pentru o familie de tineri, care și-au dorit o casă compactă, relativ convențională, dar cu elemente care să o scoată din anonimat. Din datele de temă făceau parte living-ul scufundat și scara într-o singură rampă vizibilă în spațiu. Exteriorul se prezintă în două registre orizontale ce ordonează fațadele, urmărind imaginea unui volum deschis la culoare așezat pe un soclu format de parter și garaj. Imaginea definitorie a clădirii, ferestrele desprinse din planul fațadei este strâns legată de poziția terenului, având pe lângă rolul de a capta lumina solară și rolul de a controla câmpul vizual.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Casa cu 3 “CURȚI”/House with 3 “YARDS” Autor principal/Main Author: Adam Ovidiu Romi Co-autori/Co-authors: Cepanariu Daniel Alexandru Biroul de arhitectură/Architectural office: Birou Arhitectura Adam Anul realizării/Project year: 2007 - 2008 Provocarea (încercarea) a fost de a insera într-un țesut rural compact și repetitiv, tipic așezărilor din Banat a unui obiect “actual” având la baza o tema consacrată de proiectare: casa unifamilială (maxim 250 mp).

Conceptul ce a stat la baza proiectării a fost acela de a porni de la structura planimetrică a casei bănățene în forma dreptunghiulară cu distribuție a funcțiunilor dintr-un coridor, amplasare pe limite înspre stradă și lateral dreapta, desfășurând-se pe un singur nivel. În același timp s-a avut în vedere crearea unui sentiment de blindare a casei înspre spațiul public și deschiderea spre interior.

13

The challenge was to insert in a compact and repetitive rural fabric, typical of the settlements in Banat, a “current” object based on a well-established design theme: the single-family house (maximum 250 sqm).

The concept behind the design was to start from the plan-metric structure of the Banat house in a rectangular shape with distribution of functions in a corridor, location on the street and right side, running on one level.

At the same time, the aim was to create a feeling of an armored house towards the public space and the open to the interior.

- 29 -

14

Atelier/Studio Autor principal/Main Author: Milincu O. Camil Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Studio Minus Anul realizării/Project year: 2007 - 2008

The arrangement of one’s own studio allowed the possibility to experiment, without being constrained by a “beneficiary”, an arrangement that deviates from the convenience of matching some objects or systems mass-produced and known as “functional “. In view of not “diluting” the experience, I took and the role of performer. The object of the arrangement is an apartment of a block, a typical project, built in the early 80’s. I approached the site as a creative camp, trying all the elements introduced to be created - I mean for fixed furniture, lighting fixtures, various finishes.

- 30 -

CXXX - CXXXI

Amenajarea propriului atelier a adus posibilitatea de a experimenta, fără a fi constrâns de un „beneficiar”, un mod de amenajare care se abate de la comoditatea de a asorta unele obiecte sau sisteme produse în masă şi cunoscute ca fiind „funcţionale”. Pentru a nu “dilua” experienţa mi-am asumat şi rolul de executant. Obiectul amenajării este un apartament al unui bloc, proiect tip, construit la începutul anilor 80. Șantierul l-am abordat ca o tabără de creație, încercând ca în afara de unele obiecte de mobilier moștenite, toate elementele introduse să fie anume create – mă refer la mobilier fix, corpuri de iluminat, diferite finisaje.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

15

Casa Tudosie/Tudosie House Autor principal/Main Author: Codruţa Negrulescu Co-autori/Co-authors: Codruţa Popa Biroul de arhitectură/Architectural office: Atelier TREI Anul realizării/Project year: 2008 Locuința se află în cartierul Mehala, o fostă zonă rurală a Timișoarei, care reunea demult grădini agricole şi locuinţe de scară mică.

Astăzi locul e în perpetuă transformare, micile locuinţe cu caracter rural fiind înlocuite de reşedinţe rezidenţiale de scară urbană.

Soluţia proiectului a fost modelată atât de forma neregulată a parcelei cât şi de vecinătăţile intruzive şi dezordonate. Unghiul de inflexiune al parcelei a făcut ca cele două volume majore ale casei să se articuleze după acestă geometrie, închizând între ele o curte cu mesteceni către care sunt orientate spaţiile casei ce pretind o anumită intimitate.

The home is located in the Mehala district, a former rural area of Timişoara, which long ago brought together agricultural gardens and small-scale housing. Today the place is in perpetual transformation, the small rural houses being replaced by residential residences of urban scale. The solution of the project was shaped both by the irregular shape of the plot and by the intrusive and disordered neighborhoods. The inflection angle of the plot made the two major volumes of the house articulated according to this geometry, with a yard of birches in-between, overlooked by the spaces of the house which claim a certain intimacy.

- 31 -

Cinema Parc/Park Cinema Autor principal/Main Author: Racolța Andrei Co-autori/Co-authors: Szorad Romeo, Ioan Andreescu (consultanță), Krisztina Dudas, Cristina Pupșa Biroul de arhitectură/Architectural office: ArtPlan Anul realizării/Project year: 2008

Near Regina Maria Park, site of the former cinema “Apollo”, dilapidated and heavily degraded for a long time, to the rehabilitation / operation of the cinema building and construction of a building S+D+P+3E+penthouse, resulting in a complex for institutions and complementary housing services, all in view of protecting and amplifying the green area and restoring the historic object in the spirit of highlighting the stages of its evolution, preserving its scale and visual memory. The choice of a “timbre” consonant with the park, through the texture of the wood is complemented by the use of techniques imported from music theory: polyrhythm and counterpoint.

- 32 -

CXXXII - CXXXIII

Lângă Parcul Regina Maria, în incinta fostului cinematograf „Apollo”, de mult dezafectată și intens degradată, s-a realizat reabilitarea/refuncționalizarea clădirii cinematografului și construirea unei clădiri S + D + P + 3E+ penthouse, rezultând un complex destinat instituțiilor și serviciilor complementat de locuire, totul prin prisma protejării și amplificării zonei verzi și a restaurării obiectului istoric în spiritul evidențierii etapelor evoluției sale, păstrând scara și memoria sa vizuală. Alegerea unui „timbru” consonant cu parcul prin textura lemnului e completată de utilizarea unor tehnici importate din teoria muzicală: poliritmia și contrapunctul.

16

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Casa Rogoveanu/Rogoveanu House Autor principal/Main Author: Godean Claudia Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: D’Architect Anul realizării/Project year: 2007 - 2009

17

Locuința unifamilială din cadrul prezentului proiect este amplasată în vestul Timișoarei. Casa se afla într-o zonă rezidențială cu aliniament la stradă și cu un regim de înălțime parter și mansardă.

Casa existentă are în plan forma de litera „L” și se compune din doua apartamente și are un regim de înălțime pe parter. Cele doua apartamente ocupă câte una din cele doua aripi ale literei „L”. Tipologic, clădirea face parte dintr-un ansamblu de clădiri construite în primele decenii ale secolului XX cu ziduri portante de cărămidă.

Proprietarul apartamentului 2 dorea mansardarea apartamentului său acesta fiindu-i insuficient din punct de vedere funcțional.

The single-family home within this project is located in the west of Timişoara. The house was located in a residential area with street alignment and a ground floor and attic height.

The existing house is in the shape of the letter “L” and consists of two apartments and has a height regime on the ground floor. The two apartments occupy one of the two wings of the letter “L”. Typologically, the building is part of a set of buildings built in the first decades of the twentieth century with load-bearing brick walls.

The owner of apartment 2 wanted an attic in his apartment which was too small for him, from a functional point of view.

- 33 -

ReabilitareA Bisericii Reformate din Timişoara/Rehabilitation of the of the Reformed Church in Timişoara 18 Autor principal/Main Author: Victor Popovici Co-autori/Co-authors: Thorsten Spohler (GTZ), Elisabeth Cosoroabă Biroul de arhitectură/Architectural office: Atelier TREI Anul realizării/Project year: 2008 - 2009 The building, with its emblematic exposed brick façades, was built in 1902, according to the plans of the architects Károly Nagy junior and László Jánosházi from Budapest, in English Gothic style. The façades of the building presented several categories of problems: problems due to lack of adequate maintenance, degradation of the elements of the façade due to wear and tear, recent interventions with deficiencies in execution or design. The proposed works aimed at rehabilitating the façades, removing parasitic elements and restoring a unitary image of the façades as a whole.

- 34 -

CXXXIV - CXXXV

Clădirea, cu faţadele sale emblematice din cărămidă aparentă, este construită în anul 1902, după planurile arhitecţilor Károly Nagy junior şi László Jánosházi din Budapesta, în stil gotic englez.

Faţadele imobilului prezentau mai multe categorii de probleme: probleme datorate lipsei unei întreţineri adecvate, degradări ale elementeleor faţadei datorate uzurii şi vechimii, intervenţii recente cu deficienţe de execuţie sau concepţie. Lucrările propuse au avut drept scop reabilitarea faţadelor, înlăturarea elementelor parazite şi refacerea unei imagini unitare a faţadelor în ansamblu.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Baza AEM/AEM base Autor principali/Main Authors: Georgeta Trîmbițaș, Raphael Harkai Co-autori/Co-authors: Roxana Șurcă, Camil Milincu Biroul de arhitectură/Architectural office: Arhitect Trîmbiţaş Anul realizării/Project year: 2003 - 2010 Lucrarea de faţă a avut ca punct de pornire reabilitarea şi amenajarea unei baze sportive existente, ce se compunea dintr-un imobil, terenuri de tenis şi minifotbal respectiv două bazine de înnot în aer liber. Caracteristicile de bază, conturate încă de la începutul proiectării, au fost urmărite şi aplicate pe toată perioada lucrării.

Printre acestea putem enumera: păstrarea caracterului sportiv şi de agrement al bazei, adoptarea unei soluţii pavilionare pentru extinderea clădirii existente ca să se păstreze aparenţa unei scări şi dimensiuni reduse a ansamblului sau folosirea unor forme simple dar cu un nivel de finisare şi dotare cât mai ridicat posibil.

19

The starting point was the rehabilitation and establishment of a sports available, which consisted of a building, tennis courts and football fields and two pools for outdoors swimming. The basic characteristics, outlined since the beginning of the design, have been followed and applied throughout the work. Among them we can enumerate: preserving the sports and leisure character of the base, adopting a pavilion solution for the extension of the existing building in order to keep the appearance of a small staircase and dimensions of the whole or using simple shapes, with as high a level of finishes and amenities as possible.

- 35 -

Casa MOZA/MOZA House Autor principal/Main Author: Bogdan Demetrescu Co-autori/Co-authors: Alina Negru, Andreea Simici, Dan Crâsnic Biroul de arhitectură/Architectural office: D PROIECT Anul realizării/Project year: 2008 - 2010

MOZA House is a project that explores new opportunities for spatial reconfiguration on an existing, modest and old house in the neighborhood, where the entire design and execution process went through the difficult period of the crisis that began in 2008, forcing the entire team, beneficiary, designers and executors, to adapt to the changes in that period. The project tests different capacities to reinterpret an existing space, looking for different forms of scenography of the house. Materiality, light, movement in interior and exterior spaces are some of the tools through which architecture sought different forms of living in a house.

- 36 -

CXXXVI - CXXXVII

Casa MOZA reprezintă un proiect ce explorează noi oportunități de reconfigurare spațială pe o casă existentă, modestă și îmbătrânită în cartier, unde întreg procesul de proiectare și execuție a traversat perioada dificilă a crizei începute în 2008, obligând întreaga echipă, beneficiar, proiectanți și executanți, să fie adaptabilă la schimbările acelei perioade. Proiectul testează diferite capacități de a reinterpreta un spațiu existent, ce caută diferite forme de scenografiere a locuirii. Materialitatea, lumina, mișcarea în spații interioare și exterioare sunt câteva instrumentele prin care arhitectura a căutat diferite forme de a locui într-o casă.

20

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

21

Casa STB/House STB Autor principal/Main Author: Ciprian Nicolae Racășan Co-autori/Co-authors: Gelmarean Andrei Biroul de arhitectură/Architectural office: Atelier RGS Anul realizării/Project year: 2008 - 2010 Situată la intrarea în Dumbrăvița, casa este destinată unei familii cu trei membri. Beneficiarii au avut de la început deschiderea pentru o soluție de tip „cutie”, cu acoperiș terasa circulabilă. În condițiile mutării de la un apartament obișnuit, casa trebuia să asigure un confort sporit, însă totuși o suprafață reținută. Atenți la costuri și la suprafața construită, am renunțat la spațiul convențional închis, alocat autovehiculelor, modelând astfel „cutia” încât să nu renunțăm la protejarea accesului principal. Am creat spații deschise, fluide, în care zonele de circulație și cele deservite se întrepătrund.

Located at the entrance to Dumbrăvița, the house is intended for a family with three members. From the beginning, the beneficiaries opted for a “box” type opening, with a roof, a walkable terrace.

For people moving here from an ordinary apartment, the house had to ensure an increased comfort, but still a narrow surface.

Paying attention to the costs and the built surface, we gave up the conventional enclosed space, allocated to vehicles, modeling the “box” so as not to give up protecting the main access. We have created open, fluid spaces, in which the traffic and the served areas intertwine.

- 37 -

22

Casa Codrea/Codrea House Autor principal/Main Author: Cristian Blidariu Co-autori/Co-authors: Marius Hârța, Mădălina Hârța Biroul de arhitectură/Architectural office: A.C.T. + T.A.B. Anul realizării/Project year: 2010

Unfortunately, the lots adjacent to Codrea House are quite crowded with extremely varied buildings, stylistically speaking. Therefore, the aim was to avoid the visual relations with these neighborhoods. The generating concept of the house was born from this situation: a major circulation on the west-east axis that divides the functions of the house into two areas. The light is brought into the house by the lack of opaque closures to the east and west. This type of operation is born from the defragmentation of the functional “box” along some cuts chosen according to the structural module of the house. Thus, the functional scheme is oriented carefully according to the cardinal points.

- 38 -

CXXXVIII - CXXXIX

Din păcate loturile învecinate Casei Codrea sunt construite destul de înghesuit cu imobile extrem de variate stilistic. Prin urmare relaţiile vizuale cu aceste vecinataţi s-au dorit evitate. Din această situaţie s-a nascut conceptul generator al casei: o circulaţie majoră pe axa vest est ce divide funcţiunile casei în două zone: spaţii servite pe sud, spaţii servante pe nord. Lumina este adusă în casă prin lipsa închiderilor opace spre est şi vest. Acest tip de operaţie este nascută din defragmentarea “cutiei” funcţionale de-a lungul unor tăieturi alese după modulul structural al casei. Astfel,rezultă scheama functională orientată atent după punctele cardinale.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Casa modernă Lara/Modern house Lara Autor principal/Main Author: Mihai Mircea Tudose Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: MMTUDOSE Architectural Studio Anul realizării/Project year: 2010 Încă din schițele inițiale ale acestui proiect modern a apărut forma simplă și eficientă a unui cub. Rigiditatea formei și culoarea deschisă a acestuia au tras după sine nevoia unui element cald „LEMNUL”, care apare ca accent și rol decorativ, reancorând volumul în sfera rezidențială. Volumul relativ mic și compact a dictat o anumită abordare a întregii teme de locuit: uși glisante, lipsa caloriferelor pe pereți, transparențe vizuale. De asemenea proiectul casei combină contrastele dintre privat și public, opac și transparent, umbră și lumină. De aici rezultând fațada puțin perforată spre stradă și spre spatele casei mai vitrataă.

23

From the initial sketches of this modern project emerged the simple and efficient shape of a cube. The rigidity of the shape and its light color led to the need of a warm element “WOOD”, which appears as an accent and decorative role, re- anchoring the volume in the residential sphere. The relatively small and compact volume dictated a certain approach to the whole theme of living: sliding doors, lack of radiators on the walls, visual transparency. The house project also combines the contrasts between private and public, opaque and transparent, shadow and light. From here, the slightly perforated façade towards the street and towards the back of the more glazed house results.

- 39 -

24

Casa M/M House Autor principal/Main Author: Romeo Szorad Co-autori/Co-authors: Andrei Racolța, Krisztina Dudaș Biroul de arhitectură/Architectural office: ARTPLAN Anul realizării/Project year: 2010

From a volumetric point of view, the proposal consists of a relatively compact construction arranged longitudinally on the plot. The only two “accidents” are the ground floor structure added to the right (the kitchen) and the volume of the “kindergarten” excavated on the left to the level of the cornice. The arrangement and connection of the functions is supported by the orientation towards the cardinal points. The rear façade detaches and doubles through a “border shell” that will protect the two terraces: that of the living room and that of the bedroom.

The two terraces are connected by “screw” type staircase. The terraces will be extensions of the interior space, becoming exterior rooms.

- 40 -

CXL - CXLI

Din punct de vedere volumetric propunerea constă într-un corp relativ compact dispus longitudinal pe parcelă. Singurele două „accidente” sunt corpul pe parter adiționat la dreapta (bucătăria) și volumul „grădiniței” excavat la stânga până la nivelul cornișei.

Dispunerea și conectarea funcțiunilor este susținută de orientarea față de punctele cardinale. Fațada posterioară se detașează și se dublează printr-o „coajă-limită” ce va proteja cele două terase: de la living și de la dormitorul matrimonial. Cele două terase sunt conectate de o scară libera tip „șurub”. Terasele vor fi prelungiri ale spațiului interior devenind camere exterioare.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani 25 Garden Dreams Autor principal/Main Author: Marius Miclăuș Co-autori/Co-authors: Bogdan Raţ, Zsolt Varday, Brindușa Havași, Cristian Blidariu, Beatrice Lucaci, Maja Baldea, Vasile Oprișan, Cosmin Bloju, Codruța Negrulescu, Oana Sârbu, Victor Popovici, Claudia Godean, Claudiu Toma Biroul de arhitectură/Architectural office: ARCHAEUS, Atelier Trei, Parasite Studio Anul realizării/Project year: 2011 În cadrul reabilitării Bastionului Theresia (primul dintre cele nouă bastioane Vauban care au format sistemul de apărare al Timișoarei, construit între anii 1738-1738), un monument de clasă A, am avut următoarele linii directoare principale: • Inserția de funcții culturale și de socializare într-un spațiu uitat; • Definiți un nou spațiu urban prin reamenajarea Curții de Onoare și conectarea acestia la rețeaua rectangulară existentă a orașului; • Reasamblarea imagii monumentului printr-un proces atent de restaurare și refuncționalizare.

Within the rehabilitation of the Theresia Bastion (the first of the nine Vauban Bastions which formed the defense system of Timisoara, built between 1738-1738), a Class A Monument according to the National List of Monuments in Romania, we had the following main guidelines: • Implement cultural and socialising functions in a forgotten space; • Define a new urban space by redesigning the Honour Court and connect this space with the existing square framework of city; • Reasemble the image of the monument through a careful restoration and refprocess.

- 41 -

Amenajare Cabinet Sensiderma/Sensiderma Cabinet arrangement Autor principal/Main Author: Oana Simionescu Co-autori/Co-authors: Alexandru Cozma, Codruța Negrulescu, Oana Aneci, Andra Jugănaru Biroul de arhitectură/Architectural office: F O R, Atelier Trei Anul realizării/Project year: 2012

Although it is part of a building designed by Laszlo Szekely in 1911, the proportions of the rooms, the thickness of the walls and the resistance structure are the only elements that still speak about the past of this place. All operations within the project tried to either emphasize these elements or to camouflage themselves discreetly in the big picture - through simple manipulation of matte/ glossy, white/gray/colored, or mirror surfaces. Examples of camouflaged pieces are the carpentry on the main façade - massive pieces of oak wood, with decorative elements foreign to the general language of the building.

- 42 -

CXLII - CXLIII

Deşi face parte dintr-o clădire proiectată de Laszlo Szekely, în 1911, proporţiile încăperilor, grosimea pereţilor şi structura de rezistenţă sunt singurele elemente ce mai vorbesc despre trecutul acestui loc. Toate operaţiile din cadrul proiectului au încercat fie să sublinieze aceste elemente, fie să se camufleze discret în imaginea de ansamblu - prin jocuri simple de mat /lucios, alb/ gri /colorat, sau suprafeţe-oglindă. Un exemplu de piese camuflate sunt tâmplăriile din faţada principală - piese masive din lemn de stejar, cu elemente decorative străine limbajului general al clădirii.

26

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Black on white Autor principal/Main Author: Attila Wenczel Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Parasite Studio Anul realizării/Project year: 2012 Tema principală a proiectului – o cutie închisă la culoare destinată spațiilor private susținută de o serie de pereți albi ce delimitează spațiile semipublice, este completată de relațiile pe care trebuie să le stabilească la ora actuală o locuință cu mediul înconjurător, construit sau natural. Sistemul de curți împreună cu spațiile principale mediază trecerea între public spre privat, fiind compus în relație cu peisajul și lumina naturală cu scopul de a asigura atât intimitatea cât și comunicarea și expunerea necesare unei familii tinere.

27

The main theme of the project - a dark-coloured box for private spaces supported by a series of white walls that delimit semi-public spaces, is complemented by the relationships that must currently be established by a home with the environment, built or natural.

The courtyard system together with the main spaces mediates the transition from public to private, being composed in relation to the landscape and natural light in order to ensure both privacy and communication and exposure necessary for a young family.

- 43 -

AK House Autor principal/Main Author: Claudiu Toma Co-autori/Co-authors: Attila Wenczel, Zeno Ardelean Biroul de arhitectură/Architectural office: Parasite Studio Anul realizării/Project year: 2014

The project, intervention on an existing structure, is meant to provide a series of support spaces for various activities, their evolution over time, and to open the interior space and connect it with the green space of the courtyard. The ground floor space is intended for the daily activities of the whole family. It is designed almost completely open, no divisions or delimitations, protected from the street and connected to the garden and terraces by the pool. The floor is composed of personal, individual, carefully intimate spaces that filter the visual relation to the outside, through various elements. The last level, that of the penthouse, intended for sports and related to a suspended garden.

- 44 -

CXLIV - CXLV

Proiectul, intervenție pe o structură existentă, este menit să ofere o serie de spații suport destinate diverselor activități, evoluției acestora în timp, și să desfacă spațiul interior și să-l conecteze cu spațiul verde al curții. Spațiul parterului, este destinat activităților zilnice ale întregii familii. Acesta este gândit aproape complet liber, necompartimentat sau delimitat, protejat față de stradă și conectat cu grădina și terasele dinspre piscină. Etajul este compus din spații personale, individuale, atent intimizate care filtreză prin diverse elemente relația vizuală cu exteriorul. Ultimul nivel, cel al penthouse-ului, destinat sportului și relaționat cu o grădină suspendată.

28

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani 29 City Business Centre Autori principali/Main Authors: Vlad Gaivoronschi, Dan Munteanu Co-autori/Co-authors: Szabo Andreea Katalin (Câtu), Dan Damian, Alexandru Mălăescu, Iulia Frățilă, Maja Baldea Biroul de arhitectură/Architectural office: Andreescu & Gaivoronschi Anul realizării/Project year: 2005 - 2015 Situat în partea de vest a Cetății Timișoarei, City Business Centre a înlocuit câteva clădiri industriale apartinând unei fabrici textile. În locul acesteia, dezvoltarea oferă galerii și piața publică, spații semi-publice, holuri, foyere atrium, centru de conferințe, comerț, coworking și la etaje birouri. Un întreg sistem hidrotehnic de sec. XVIII, descoperit pe sit, a fost mutat și pus în valoare în piața urbană ca fragment al unui muzeu în aer liber împreună cu pelicula de apă și mica expoziție dedicată istoriei moderne a orașului.

Located in the western part of the Timişoara Fortress, the City Business Center has replaced several industrial buildings belonging to a textile factory. Instead, the development offers galleries and the public market, semi-public spaces, lobbies, atrium foyers, a conference center, trade, co-working and upstairs offices. An entire hydro technical system of the 18th century, discovered on the site, was moved and highlighted in the urban square as a fragment of an open-air museum together with the water layer and the small exhibition dedicated to the modern history of the city.

- 45 -

30 INCUBOXX Autor principali/Main Authors: Ioan Andreescu, Dan Munteanu Co-autori/Co-authors: Andrea Szabo, Dan Damian, Alexandru Mălăescu, Iulia Frățilă, Mihai Ungur, Paul Carăbaș, Ligia Stafie Biroul de arhitectură/Architectural office: Andreescu & Gaivoronschi Anul realizării/Project year: 2014 - 2015 “Incuboxx “ (“Regional Business Incubator” in the IT&C sector) is an equipment for start- ups in the field, containing 54 offices and collective equipment: conference, gym, confectionery, climbing wall. Colours, organization and materials correspond to the two concepts: youth and sustainability.

Façades are treated analogously to integrated circuits; the material always changes colour and shines at night. The organization is ascending: the ground is folded, raising the building above the slope of the railway, giving the volume blue covered polycarbonate an urban presence.

- 46 -

CXLVI - CXLVII

„Incuboxx” („Incubatorul regional de Afaceri” în sectorul IT&C) este un echipament destinat start-up-urilor din domeniu, conținând 54 de birouri și echipamente colective: conferință, gym, cofetărie, perete de cățărare. Culorile, organizarea și materialele corespund celor două concepte: tinerețea și sustenabilitatea.

Fațadele sunt tratate analog circuitelor integrate; materialul își schimbă mereu culoarea și noaptea strălucește. Organizarea este ascensională: terenul este pliat, înălțând clădirea deasupra taluzului căii ferate, oferind volumului îmbrăcat în policarbonat albastru o prezență urbană.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Hidden Nest Autor principali/Main Authors: Diana Giurea, Zoran Popovici Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Giurea Diana BIA, Edukube Anul realizării/Project year: 2015 „Hidden nest” este un obiect de arhitectură temporară care a funcționat drept „aparat” de acces în incinta Muzeului Satului Bănățean, în cadrul celei de-a 10-a ediții a Festivalului Plai 2015.

Procesul de proiectare s-a bazat pe utilizarea uneltelor de modelare parametrică în scopul identificării formei optime cu raportare la cerințele temei de proiectare. Materializarea proiectului a fost posibilă cu implicarea activă a comunității voluntarilor de la festival alături de care am procesat materialul constructiv și asamblat părțile componente.

31

“Hidden nest” is a temporary architectural object that functioned as an access “device” inside the Banat Village Museum, during the 10th edition of the Plai Festival 2015. The design process was based on the use of modeling tools parametric in order to identify the optimal shape in relation to the requirements of the design theme. The materialization of the project was possible with the active involvement of the community of volunteers from the festival with whom we processed the constructive material and assembled the components.

- 47 -

Archipelago apartment Autor principali/Main Authors: Marius Găman, Ana-Maria Branea Co-autori/Co-authors: Stelian Găman Biroul de arhitectură/Architectural office: Studio Anul realizării/Project year: 2015

The relationship with the exterior and the views offered, the apartment being located on the top floor of a tower block, determined the minimalist style of the arrangement. The decision made was to focus the spaces towards the outside and emphasize the view as a defining element of the apartment, underlined by a simple arrangement that does not contrast with the landscape but creates a background for it. It was decided to separate the spaces in terms of privacy through thick walls of furniture that hide access to private spaces. Thus, islands of activity are outlined. Intimacy is the main theme of the functional arrangement, the location and height allowing a total opening to the outside.

- 48 -

CXLVIII - CXLIX

Relația cu exteriorul și priveliștile oferite, apartamentul fiind situat la ultimul etaj al unui bloc turn, au determinat stilul minimalist al amenajării. S-a hotărât orientarea spațiilor către exterior și accentuarea priveliștii drept element definitoriu al apartamentului, subliniată printr-o amenajare simplă ce nu intră în contrast cu peisajul ci creează un fundal pentru acesta. S-a decis separarea spațiilor din punct de vedere al gradului de intimitate prin intermediul unor pereți groși din mobilier ce ascund accesele în spațiile private. Astfel, se conturează insule de activitate. Intimitatea constituie tema principală a amenajării funcționale, locația si înălțimea permițând o deschidere totală către exterior.

32

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Restaurare imobil nr. 1 Piața Ionel I.C. Brătianu/Restoration of building no. 1 Ionel I.C. Brătianu Square 33 Autor principal/Main Author: Oana Sîrbu Co-autori/Co-authors: Claudia Godean Biroul de arhitectură/Architectural office: SODA Architects Anul realizării/Project year: 2009 - 2016 „Casa cu axa de fier” se află în cartierul istoric Cetate. Se dorea conversia acestuia din locuințe, în imobil de birouri. Corpul unu și doi s-au mansardat cu conservarea șarpantelor originale. La Corpul trei (S+P+1) se va reface șarpanta pe structură metalică și se realizează o cursivă nouă de sticlă. Casa de scară principală, în spirală, de o frumusețe aparte, s-a restaurat și continuat până în subsol. Am mai realizat o străpungere pe latura sudică pentru a crea un nou acces în curte, cu pardoseala de sticlă, realizând astfel o legătură vizuală cu subsolul.

The “Iron Axis House” is located in the historic Cetate district. The aim was to convert it from an apartment building into an office building. Bodies one and two underwent attic conversion, with the preservation of the original frames. For Body three (Ug + Gf + 1) the frame on the metal structure will be restored and a new glass arch will be fitted. The main staircase, in a beautiful unique spiral shape, was restored and continued to the basement. We also made a breakthrough on the south side to create a new glass door access to the courtyard, thus establishing a visual connection with the basement.

- 49 -

Centru Multifuncțional Hanover/Hanover Multifunctional Center Autor principal/Main Author: Răzvan Negrișanu Co-autori/Co-authors: Valentin Sumanariu, Daniela Negrișanu Biroul de arhitectură/Architectural office: RD Sign Studio Anul realizării/Project year: 2016

The project tried to harmonize with the existing urban context, taking into account all the determinants: a discontinuous street front, the mid-plot presence of an office building from an earlier stage and the proximity with collective housing buildings, arranged in the western side, on the opposite street front. Given the dialectic to which the proposed building had to conform to, we opted for an architectural expression with the role of urban signal, neutral and minimal in terms of the geometric shapes it uses. The proposed solution covers the existing building on the site and uses the available urban spaces left around it.

- 50 -

CL - CLI

Proiectul a încercat o armonizare cu contextul urban existent, luând în considerare toți determinanții: un front stradal discontinuu, prezența chiar în mijlocul terenului a unui corp de clădire de birouri dintr-o etapă anterioara și relația de proximitate cu clădirile de locuințe colective, dispuse în partea vestică, pe frontul stradal opus.

Având în vedere dialectica la care a trebuit să răspundă clădirea propusă, s-a optat pentru o expresie arhitecturală cu rol de semnal urban, neutru și minimal în ceea ce privește formele geometrice de care uzează. Soluția propusă îmbracă clădirea existentă pe sit și folosește spațiile urbane disponibile, rămase în jurul acesteia.

34

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

35

Origami Residence Autor principal/Main Author: StudioARCA Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: StudioARCA Anul realizării/Project year: 2016 Suntem în cartierul Elisabetin, pe strada Virgil Onițiu, lângă parcul Carmen Sylva. Fronturile continue ale caselor de început de secol XX sunt uneori întrerupte de spații libere sau intervenții ale anilor ’70-’80. Modul de integrare în context a generat o casă în două registre contrastante: primul aparține străzii, cu volume așezate în aliniament și dimensionate la scara caselor învecinate care generează frontul continuu, cu materialitatea fațadelor dată de textura vibrantă a cărămizii iar al doilea registru este reprezentat de un volum alb, detașat, care aparține nivelului acoperișurilor. Parterul este destinat funcțiunilor publice iar etajele sunt ocupate cu apartamente.

We are in the Elisabetin district, on Virgil Onițiu Street, near Carmen Sylva Park. The line of of the early twentieth century house fronts are sometimes interrupted by open spaces or interventions of the ‘70s and’ 80s. The contextual integration approach generated a house in two contrasting registers: the first belongs to the street, with volumes placed in alignment and dimensioned to the scale of neighboring houses that generate the front line, with the materiality of the façades given by the vibrant texture of the brick. a white, detached volume that belongs to the level of the roofs. The ground floor is intended for public functions and the floors are occupied by apartments.

- 51 -

Apartamentul Uranus/Uranus apartment Autor principal/Main Author: Norbert Ianko Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: NKN Architecture + Design Anul realizării/Project year: 2016

The design is inspired by Scandinavian architecture. The most important features are the minimalist way of living, the abundance of light and the natural chromatic.

The apartment is 48 sqm. Large windows extend the space to the outside and allow natural light to fill the space. White curtains and furniture reflect and disperse natural light throughout the home.

Simple furniture does not load space, and includes many spacious storage areas.

In addition to the dominant white, there is also the essence of wood and green, which together create a fresh space, full of energy.

- 52 -

CLII - CLIII

Amenajarea se inspiră din arhitectura scandinavă. Cele mai importante sunt modul de locuire minimalist, abundența luminii și cromatica naturală.

Apartamentul are 48 de metri pătrați. Ferestrele mari extind spațiul către exterior și permit luminii să abunde spațiul. Perdelele și mobilierul de culoare albă reflectă și împrăștie lumina naturală în toată locuința. Mobilierul simplu nu încarcă spațiul, și înglobează multe zone de depozitari spațioase.

Pe lângă albul dominant apare și esența de lemn și verdele care împreună creează un spațiu fresh plin de energie.

36

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani 37 Reparaţii capitale şi reabilitare Biblioteca Academiei Române Filiala Timişoara - Cartierul Cetatea Capital repairs and rehabilitation Library of the Romanian Academy Timişoara Branch - Cetatea District Autor principal/Main Author: Vitamin Architects Biroul de arhitectură/Architectural office: Vitamin Architects Anul realizării/Project year: 2016 Biblioteca Filialei Timișoara a Academiei Române funcționează într-o clădire ce datează din anul 1891, destinată inițial Muzeului de Istorie și Arheologie din Banat. Edificiul construit în stilul Renașterii germane aparține Patrimoniului Național Cultural și a fost donat Academiei Române în anul 1953. De-a lungul timpului, basoreliefurile au dispărut, statuia zeiței Minerva fiind singura care s-a păstrat intactă pe fațada clădirii. Proiectul vizează reabilitarea fațadelor și refuncionalizarea încăperilor principale. Sala principală de studiu va fi utilizată pentru a servi unui spațiu multifuncțional iar parterul va găzdui o bibliotecă deschisă pentru public.

The library of the Timişoara Branch of the Romanian Academy operates in a building dating from 1891, originally intended for the Museum of History and Archeology in Banat. The building built in German Renaissance style belongs to the National Cultural Heritage and was donated to the Romanian Academy in 1953. Over time, the bas-reliefs have disappeared, the statue of the goddess Minerva being the only one that has remained intact on the façade of the building.

The project aims to rehabilitate the façades and refurbish the main rooms. The main study room will be used to serve a multifunctional space and the ground floor will house a library open to the public.

- 53 -

Casa Kasa/Kasa House Autor principal/Main Author: Dragomir Drăgan Co-autori/Co-authors: Simona Mesaroș Biroul de arhitectură/Architectural office: DCXS/D-ConteXt Studio Anul realizării/Project year: 2016

The contextual challenges called for the solution of a good integration in the existing structure, the opening towards the existing green area, as well as functional, spatial and intergenerational balance.

The design theme involved raising the existing volume while simultaneously bringing contextual challenges and marking the street corner through a new architectural landmark. Structural consolidation in the basement to support the intervention was a necessity. The articulation of the street fronts in the corner area was achieved through the interplay of volumes and the treatment of the main façades with contrasting materials and tones.

- 54 -

CLIV - CLV

Provocările contextuale au impus soluționarea unei bune integrări în țesutul construit a intervenției, deschiderea spre zona verde existentă, echilibrul funcțional, spațial și între generații.

Tema de proiectare a presupus supraînălțarea volumului existent aducând simultan provocări de natura contextuală și a marcării colțului stradal printr-un reper arhitectural nou. Consolidarea structurală de la nivelul subsolului pentru susținerea intervenției a reprezentat o necesitate. Articularea fronturilor stradale în zona de colț a fost realizată prin jocul de volume și tratarea fațadelor principale într-un contrast de materiale și tonuri.

38

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Extindere imobil cu un acces nou și o mansardă/Extension of building with a new access facility and an attic 39 Autor principal/Main Author: Vladimir Obradovici Co-autori/Co-authors: Alina Tirtea, Nicolae Munteanu Biroul de arhitectură/Architectural office: În lucru - atelier de proiectare Anul realizării/Project year: 2008 - 2017 Acest proiect reprezită o intervenţie asupra unei locuinţe tip duplex din zona centrală a oraşului Timişoara prin care s-a dorit separarea unor spaţii din imobilul existent pentru a le folosi ca birouri cu acces separat. Proiectul a fost gîndit în doua etape: prima reprezintă un corp nou de acces ce oferă spaţiile necesare recepţiei, grup sanitar și circulaţia verticală care leagă spaţiile de birou de la parter, etajul 1 şi ajunge până la nivelul mansardei. Etapa a doua a reprezentat realizarea mansardei peste intreaga lociunţă prin ridicarea nivelului acoperişului în zona posterioară şi păstrarea aspectului actual pe faţada principală a casei.

This project represents an intervention on a duplex house in the central area of Timişoara, aiming to separate some spaces of the existing building in order to use them as offices with separate access. The project was conceived in two stages: the first included a new access body that offers the necessary spaces for the reception, bathroom and vertical circulation that connects the office spaces on the ground floor, the 1st floor and reaches the attic. The second stage involved full attic conversion by raising the level of the roof in the rear area and keeping the current appearance on the main façade of the house.

- 55 -

40

Într-o zonă periurbană a Timişoarei, cu case parter + mansardă multicolore, locuinta propusă este un obiect străin, alcătuit din ziduri albe şi copaci, care incearcă să ordoneze fronturile stradale discontinue şi să calmeze prin dezvoltarea pe orizontală, incoerenţa formală din jur. Spatiul de după ziduri este unul intim, calm, izolat de gălăgia exterioară. Umbrele copacilor animă interiorul casei, fiecare incăpere dispune de bucata sa de vegetaţie.

In a peri-urban area of Timişoara, with multicolored ground floor + attic houses, the proposed house is a foreign object, made up of white walls and trees, which tries to order the discontinuous street fronts and somehow level the surrounding formal incoherence through horizontal development. The space behind the walls is intimate, calm, isolated from the outside noise. The shadows of the trees animate the interior of the house; each room has its own piece of vegetation.

- 56 -

CLVI - CLVII

Casa P31/House P31 Autor principal/Main Author: Constantin Şelariu Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: ACS Studio Anul realizării/Project year: 2013 - 2017

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani UBC1 – Ansamblul Iulius Town/UBC1 - Iulius Town Ensemble Autor principal/Main Author: Radu Mihăilescu Co-autori/Co-authors: Andreia Preda, Vasile Giurgiu, Rodica Dina, Raluca Garleșteanu, Alpar Kovacs Biroul de arhitectură/Architectural office: Birou Individual de Arhitectură Radu Mihăilescu Anul realizării/Project year: 2017 Construcția cu funcțiunea de birouri face parte din ansamblul dezvoltat în jurul Complexului Comercial – IULIUS MALL din Timișoara.

Beneficiind de un amplasament vizibil, la capătul vestic al parcelei și de o poziție relativ independentă în cadrul noului ansamblu, obiectul a fost tratat ca un semnal – reper, atât prin planimetrie, triunghi echilateral, cât și prin expresia formală definită de proporții, cadența egală a distribuției golurilor în cele trei fațade aparent identice și prin marcarea celor trei muchii ca dominante ale volumului. Ceasul solar de pe fațada sudică este opera sculptorului Bogdan Rata.

41

The offices building is part of the ensemble developed around the Commercial Complex - IULIUS MALL from Timişoara. Benefiting from a visible location at the western end of the plot and a relatively independent position in the new ensemble, the object was treated as a signal - landmark, both by planimetry, equilateral triangle and formal expression defined by proportions, equal cadence of the distribution of the gaps in the three apparently identical façades and by marking the three edges as dominant of the volume. The sundial on the southern façade is the work of the sculptor Bogdan Rata.

- 57 -

42

Apartamentul are una din planimetriile des întâlnite la clădirile istorice construite în jurul anului 1900, în Timișoara. Conceptul de amenajare a fost transformarea unui apartament vechi într-un cadru luminos, cald și contemporan, care să inspire creativitate, libertate, prospețime.

Principiile care ne-au ghidat și care împreună creează ambianța dorită au fost: materialitatea unitară și naturală, diverse grade de transparență care creează limite permeabile și senzația de spațiu deschis, cu zone aflate în dialog, design-ul de obiect ca element de expresivitate și experiment și funcționalitatea integrată într-un design general permisiv.

The apartment has a configuration often found in the historic buildings built around 1900, in Timisoara. The design concept was the transformation of an old apartment into a bright, warm and contemporary setting, which would inspire creativity, freedom, freshness.

The principles that guided us and that together create the desired atmosphere were: unitary and natural materiality, various degrees of transparency that create permeable limits and the feeling of open space, with areas in dialogue, object design as an element of expression and experiment and functionality integrated into a general permissive design.

- 58 -

CLVIII - CLIX

Home Autori/Authors: Loredana Gaiță & Miodrag Stoianov Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Anul realizării/Project year: 2017

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Pavilion sufragerie - Casa Ionescu/Living room pavilion - Ionescu House Autor principal/Main Author: Ovidiu Micșa Co-autori/Co-authors: Vlad Gaivoronschi Biroul de arhitectură/Architectural office: Andreescu & Gaivoronschi Anul realizării/Project year: 2017 - 2018 În anul 1999 se termina de amenajat Casa Ionescu, învelită în piatră de Șanovița și cu un atrium pătrat în miezul ei. Rezulta o casă introvertită, rugoasă pe din-afară și neteda si verde, în contrast, pe dinăuntru. În timp, familia s-a înmulțit, natura l-a rândul ei a cotropit ambientul exterior. Devenită neîncăpătoare, a trebuit să crească, iar aceasta nu se putea petrece decât prin contrast, living-room-ul sufragerie realizat nou fiind pe de-o parte în armonie cu casa inițială datorită lemnului ca material comun, dar din punct de vedere spațial într-un contrast total, într-o inversiune față de atriumul casei inițiale, fiind un dispozitiv capabil să se deschidă generos către exterior.

43

During the year 1999 Ionescu house was finished , covered in Sanovita stone, wood, and with a squared atrium in the middle – an introverted house, rugged outside and smooth and green inside.

Years have passed and the family grew, nature itself conquered the outer space and the house. Becoming overcrowded, the house had to grow and that happened by contrast, the new dining pavilion being in harmony with the existing house due the common wood, but from a spatial point of view in a total contrast, an inversion with the inside atrium, opening itself generously to the exterior.

It is a flexible pavilion, able to be fully open or completely closed.

- 59 -

Birou Individual Notarial C.I.A./C.I.A. Individual Notary Office Autor principal/Main Author: Andi - Alexandru Buftea Co-autori/Co-authors: Anda - Ariana Ţuţuianu Biroul de arhitectură/Architectural office: NOI Studio Anul realizării/Project year: 2017 - 2018

A notary office should not be boring and dull, and the place intended for solving legal problems should not be associated with a simply functional space.

It was conceived as a place of rhythm, inspired by the recurrence of solving and ordering legal problems, as well as a place of elegance and perceptive experience given by the vibrant walls of solid wood, natural colors and mirrors that dilute the space. Thus, a visit to the notary offers customers a moment of respite outside daily activities, and employees a pleasant work place, ergonomically effective, inspiring positivity.

- 60 -

CLX - CLXI

Un birou notarial nu ar trebui să fie plictisitor și anost, iar locul destinat rezolvării unor probleme de ordin legal nu ar trebui sa fie asociat cu un simplu spațiu al funcțiunii.

Am gândit un loc al ritmului, inspirat din recurenţa cu care problemele de ordin legal sunt rezolvate și ordonate, dar și un loc al eleganței și al experienței perceptive date de pereţii vibraţi din lemn masiv, culorile naturale și oglinzile care diluează spațiul. Astfel, în cazul de faţă, vizita la notar oferă clienţilor un moment de răgaz exterior cotidianului, iar angajaţilor un loc de muncă plăcut, eficient ergonomic care inspiră pozitivitate.

44

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani 45 VOX Technology Park Autor principal/Main Author: Radu Golumba, Mihaela Rusuleț, Luminița Pascu, Laurențiu Bălu Co-autori/Co-authors: C. Pascu, C. Oprița, F. Gherman, D. Ursu, E. Benga, F. Pantalici, M. Stoianov, I. Buse Biroul de arhitectură/Architectural office: StudioARCA Anul realizării/Project year: 2018 Particularitatea sitului, ale cărui laturi se află într-un raport de 1/6, alături de dorința beneficiarului de a valorifica cât mai mult terenul disponibil a generat necesitatea de a construi pe toată suprafața construibilă. Conținătorul maxim rezultat a fost îmbrăcat într-o coajă transparentă de sticlă. În ciuda acestui înveliș transparent, eteric, volumul exprimă în continuare masivitate, dar nu fără o anumită poezie. Prin estetica fațadelor nu am încercat să anulăm masivitatea, ci doar să o îmblânzim, folosind-o drept suport pentru traforul alb, elegant, ritmat care unifică întreaga compoziție volumetrică. Dimensiunea mare a clădirii este echilibrată de textura diafană a fațadelor.

The peculiarity of the site, whose sides are in a ratio of 1/6, along with the desire of the beneficiary to capitalize as much as possible the available land has generated the need to build on the entire buildable area.

The resulting maximum container was coated in a clear glass shell.

Despite this transparent, ethereal coating, the volume still expresses massiveness, but not without a certain poetry. Through the aesthetics of the façades, we did not try to cancel the massiveness, but only to tame it, using it as a support for the white, elegant, rhythmic traffic light that unifies the entire volumetric composition. The large size of the building is balanced by the transparent texture of the façades.

- 61 -

ISHO Office Autori principali/Main Authors: Adina Szitar, Dan Munteanu, Co-autori/Co-authors: Dan Damian, Bogdan Rat Biroul de arhitectură/Architectural office: Atelier 21 Anul realizării/Project year: 2016 - 2019

ISHO Offices buildings are part of a large real estate development, located between Take Ionescu Boulevard and Bega Canal, which includes, in addition to office buildings, housing, a hotel, services, trade centres and parking. The offices themselves, with the height regime Ug + Gf + 7F + ET, occupy a privileged position, in front of Take Ionescu Boulevard, at the intersection between it and the future traffic ring II. Developed over three distinct stages, the ISHO Offices buildings become a filter between the activity corridor along the boulevard and the bank of the Bega Canal, penetrated by a pedestrian axis that leads to the water.

- 62 -

CLXII - CLXIII

Clădirile ISHO Offices fac parte dintr-o dezvoltare imobiliară amplă, situată între bulevardul Take Ionescu și Canalul Bega, ce cuprinde, pe lângă clădirile de birouri, locuințe, un hotel, servicii, comerț și parcaje. Birourile propriu-zise, în regim de înălțime S+P+7E+ET, ocupă o poziție privilegiată, în frontul bd. Take Ionescu, la intersecția dintre acesta și viitorul inel II de circulație. Dezvoltate de-a lungul a trei etape distincte, clădirile ISHO Offices devin un filtru între culoarul de activitate din lungul bulevardului și malul Begăi, fiind penetrate de o axă pietonală ce conduce spre apă.

46

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani HEIMAT Autor principal/Main Author: Simina Cuc Co-autori/Co-authors: Vlad Gaivoronschi Biroul de arhitectură/Architectural office: Andreescu & Gaivoronschi Anul realizării/Project year: 2017 - 2019 Locuința unifamilială desfășurată pe parter și mansardă edificată parțial ocupă o parcela în vestul comunei Dumbrăvița, în marginea Timișoarei. Reinterpretare a temei casei bănățene cu fronton și a ocupării spațiului în adâncimea parcelei, casa îmbrățișează un spațiu de tip curte semi-interioara, un spațiu intermediar interior-exterior care este surpriza de lumina și natura ce se oferă dincolo de fațadele ei relativ opace către exteriorul parcelei, către stradă. Există de fapt trei spații exterioare, unul către stradă și celelalte două înlănțuite pe axa vest-est, unul la răsărit mai privat, conectată de cel din mijloc, orientată sud, printr-un spațiu de tip prag acoperit.

47

“HEIMAT“ is a single family home situated in a residential neighbourhood near Timisoara. Its nickname reflects the desire to reinterpret the regional Banat traditional German house, with its typical deep courtyard, closure to the street and front façade. The house embraces the inside-outside courtyard space which constitutes the surprise of light and nature beyond its relatively closed facades. In fact there are three outside spaces and two thresholds between them, the first space to the street and the other two separated by a gate, the “atrium” court and the back garden, all structured on a longitudinal East-West axis.

- 63 -

48

Capela Romano Catolică/The Roman Catholic Chapel Autor principal/Main Author: Francisc König Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: König STUDIO Anul realizării/Project year: 2016 - 2020

The Roman Catholic Chapel is located in the center of Moşnița, next to two other places of worship: the Reformed and the Orthodox, on a land intended for these functions. The construction of a chapel has become a necessity due to the increase in the number of parishioners around the city, in the last 20 years. The building was designed in contrast to the two existing ones, a contrast achieved both in size and style. The simple solution with a gabled roof and sharp edges of the tower was adopted to create order in this area. The atmosphere was created in simple forms, with peace also established by the surrounding entourage.

- 64 -

CLXIV - CLXV

Capela Romano-Catolică, este amplasată în centrul localității Moșnița, lângă alte doua locașuri de cult: Reformata și Ortodoxa, pe un teren destinat acestor funcțiuni. Construirea unei capele a devenit o necesitate datorită creșterii numărului de enoriași din jurul localității în ultimii 20 de ani. Clădirea a fost propusă să fie în contrast cu cele două existente, contrast realizat atât prin dimensiune cât și stil. Soluția simplă cu acoperiș în două ape și muchii ascuțite a turnului a fost adoptată pentru a crea ordine în această zonă. S-a luat în considerare că atmosfera să fie creată prin forme simple, liniștea fiind asigurata atât de anturajul din jur.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Casa CCC/CCC House Autor principali/Main Authors: Dragoș Bocan, Andrei Simonescu Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Atelier CAAD Anul realizării/Project year: 2017 - 2020 Plecând de la ideea unei case pasive, rezultatul multor discuții cu specialiști in domeniu s-a conturat în cele din urmă într-o casă „vie”, activă în adevăratul sens al cuvântului. Existența unei sere orientate către nord, cu elemente vitrate cu control solar, poziționată în miezul casei, împreună cu instalații performante (panouri fotovoltaice, pompă de căldură aer-apă, ventilație cu recuperare de căldură) susțin argumentele prin care mediul interior se poate schimba în funcție de necesități. Relaționarea serei cu toate spațiile permite atât o vizibilitate maximă, flexibilitate planimetrică precum și posibilitatea de obturare, acolo unde e cazul.

49

Starting from the idea of a passive house, this edifice is the result of many discussions with specialists in the field, finally outlined as a truly active, “living” house. The existence of a north-facing greenhouse, with solar elements with solar control, positioned in the core of the house, together with high-performance installations (photovoltaic panels, air-to-water heat pump, heat recovery ventilation) supports the arguments by which the indoor environment can change depending on needs. The relationship of the greenhouse with all spaces allows for both maximum visibility, planimetric flexibility and the possibility of shuttering, where appropriate.

- 65 -

Casa GTA76/House GTA76 Autor principal/Main Author: Eduard Man, Andreea Anghel Co-autori/Co-authors: Biroul de arhitectură/Architectural office: Archistress Studios Anul realizării/Project year: 2020

Urban villa with “green” terraces in successive retreats, designed for three generations/seven people. Ground floor “cut off” from the southern outer courtyard of the sycamore that shades the glazed surfaces on all three levels. Ample glazing that simultaneously mirrors the abundant outdoor vegetation and the dark surfaces of the interior partitions that disappear in contrast to the interior/exterior wood and ceramic surfaces. Automated systems for thermal and air quality control based on the use of renewable energy sources. A “playground” for nice people and their silent stories lived together.

- 66 -

CLXVI - CLXVII

Vilă urbană cu terase „verzi” în retrageri succesive, concepută pentru trei generaţii/ şapte persoane. Parter „decupat” de curtea sudică exterioară a platanului ce umbrește suprafețele vitrate de pe toate cele trei nivele. Vitraje ample ce oglindesc simultan vegetația exterioară abundentă şi suprafețele întunecate ale compartimentărilor spațiilor interioare care dispar în contrast cu suprafețele de lemn și ceramică interioare/exterioare. Sisteme automatizate, pentru controlul termic și al calității aerului bazate pe utilizarea de surse regenerabile de energie. Un „loc de joacă” pentru oameni faini şi poveștile lor tăcute și trăite împreună.

50

022

CLXVIII - CLXIX

1980 Confirmare 1980 Confirmation

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

2000. Maturizare. Tânăra Generație În primii 10 ani de la reînființare, o serie de factori au făcut ca fizionomia și anvergura școlii să sufere modificări. Creșterea numărului de studenți și cristalizarea planului de învățământ ce segmentează disciplinele, clarificarea poziției acestora în cadrul mozaicului de direcții de cercetare, cât și necesitatea creșterii corpului didactic, au permis transformarea Școlii în Facultate, mai întâi de Arhitectură și, în final, de Arhitectură și Urbanism.

Având în vedere dezvoltarea rapidă a specializării de arhitectură, formele de organizare au evoluat și ele: colectivul inițial de dascăli formează, în 1993, Catedra de Arhitectură, iar în 1996 aceasta devine Departament în cadrul Facultății de Construcții, care primește ulterior numele de „Facultatea de Construcții și Arhitectură”. Din anul 2004, Departamentul de Arhitectură a ajuns direct relaționat cu rectoratul Universității Politehnica, iar în octombrie 2005 s-a organizat ca facultate de sine stătătoare, cu numele de Facultatea de Arhitectură și ulterior preluând numele de Facultatea de Arhitectură și Urbanism, cea mai tânără facultate a universității Politehnica Timișoara.

Fiind o facultate tânără, conducerea acesteia a fost asigurată de un număr mic de persoane. Doamna Prof. dr. arh. Smaranda Bica a ocupat poziția de director de departament între anii 2004-2005 și după aceea cea de decan între 2005-2013. În această perioadă pozițiile de director de departament au fost ocupate de Prof. dr. arh. Teodor Gheorghiu (2005-2008), Conf. dr. arh. Radu Radoslav (2008-2012).

Față de anii ’90, când mocneau două ideologii distincte într-un echilibru pe care textul Anei Maria Zahariade din catalogul din 1996 încearcă să-l definească, anii 2000 conduc spre conturarea mai precisă a unor direcții, orientate către urbanism, către problematica patrimoniului și către disciplinele tehnice. Pe lângă acestea, „vechea” prospețime avangardistă a școlii se disipează între studiile de atelier de anul 112, exercițiile de studiul formei13, cursurile de teoria arhitecturii coordonate cu atelierul de proiectare din primii ani, cursul de Poetica și Antropologia Spațiului14 sau cursul de Tendințe în Arhitectură Contemporană și cel de Structuri Speciale de la anul 615.

Anul I a rămas unul experimental și creativ, cu exerciții abstracte, formale și conceptuale pornind de la principiile Bauhaus și Gestalt, urmate în anul II de proiectele de locuire individuala în mediu natural și urban „Casa și Natura” în semestrul 1 și „Casa și Orașul„ în semestrul 2. Anul 3 a însemnat abordarea unor teme program noi, în primul rând de învățământ, fiind din ce în ce mai mult dublate de o parte importantă de proiect tehnic. În anii IV și V au fost abordate programe diverse de dimensiuni mai mari, birouri, hoteluri, muzee, precum în anii 90 (fig. 106-113).

Organizarea în acei ani a Școlii de Vară „Restaurarea Suprafeței de Arhitectură” în parteneriat cu Asociația Arhitecților Timișoara, cu finanțare și sub patronaj UNESCO16 Marius Miclăuș, secondat de o serie de tineri colegi în primii ani după 2000 Vlad Ardeleanu 14 Vlad Gaivoronschi 15 Ioan Andreescu și Victor Gioncu 16 Inițiativă a lui Marius Miclăuș și a Ilenei Kislievici 12 13

057 058

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2000. Maturation. The Young Generation

Marius Miclăuș, seconded by a series of young colleagues in the first years after 2000

12

Fig. 106 Mălăescu Alexandru Proiect anul I, 2003/ First year project, 2003 Fig. 107 Buș Eva Patricia Proiect anul I, 2008/ First year project, 2008 Fig. 108 Ianko Norbert Proiect anul I, 2008/ First year project, 2008 Fig. 109 Alexandru Cozma Locuire colectivă pe colț, proiect anul VI, 2009/ Collective living on the corner, 6th year project, 2009 Fig. 110 Tovissi Marton Casă în pădure proiect anul II, 2007/House in the forest 2nd year project, 2007

CLXX - CLXXI

In the first 10 years after the re-establishment, a number of factors caused the physiognomy and scope of the school to change. The increase in the number of students and the crystallization of the curriculum that segments the disciplines, the clarification of their position within the mosaic of research directions, as well as the need to increase the teaching staff, allowed the transformation of the School into Faculty, first of Architecture and finally of Architecture and Urbanism.

Given the rapid development of the architectural specialization, the forms of organization also evolved: the initial team of teachers formed, in 1993, the Department of Architecture, and in 1996 it became a Department within the Faculty of Construction, which later received the name “Faculty of Constructions and Architecture”. Since 2004, the Department of Architecture has become directly related to the rectorate of the Polytechnic University, and it was organized as an independent faculty, with the name of the Faculty of Architecture in October 2005, later taking the name of the Faculty of Architecture and Urbanism, the youngest faculty of the Polytechnic University of Timișoara.

As a young faculty, its leadership was provided by a small number of people. Mrs. Prof.

Arch. Smaranda Bica, PhD, held the position of department director between 20042005 and then that of dean between 2005-2013. During this period, the positions of department director were occupied by Prof. Arodor Teodor Gheorghiu, PhD, (20052008), Assoc. Prof. Radu Radoslav, PhD, (2008-2012).

Compared to the 1990s, when two distinct ideologies were smouldering in a balance that Ana Maria Zahariade’s text from the 1996 catalogue tries to define, the 2000s led to a more precise outline of some directions, oriented towards urbanism, heritage issues and technical disciplines. In addition, the “old” avant-garde freshness of the school dissipates between the 1st year12 workshop studies, exercises in the study of

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Fig. 111 Bușe Mihai Școală în cartierul Fabric, proiect an III 2008/School in the Fabric neighborhood, 3rd year project, 2008 Fig. 112 Găman Marius Clădire de birouri, proiect an V 2008/Office building, 5th year project, 2008 Fig. 113 Mălăescu Alexandru Stație intermodală Timișoara, proiect de diplomă 2009/ Timișoara intermodal station, diploma project 2009

059

a însemnat un nou moment esențial de deschidere a școlii noastre de arhitectură, cu prezențe notabile din Italia, Elveția, Serbia, etc., gravitând în jurul temei patrimoniului, preocupare mai veche (dacă ne amintim de momentul 1983 – Timișoara, „Topos și Adecvare”).

Odată cu apariția, în 2005, a Registrului Urbaniștilor din România, a început să funcționeze un masterat de Urbanism, până în 2011 având o durată de studii de 1 an, apoi extinzându-se la 2 ani, sub denumirea de Urbanism și Amenajarea teritoriului. În cadrul acestuia realizându-se proiecte la scări diferite, de la amenajarea de spații publice până la colaborarea cu Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă al facultății pentru proiecte de cercetare la scara teritoriului, cu scopul de a crește calitatea vieții și promovarea unor dezvoltări durabile. Între anii 2000 și 2008 a funcționat, în paralel cu învățământul de lungă durată, și un Colegiu de Arhitectură, absolvenții primind la terminarea studiilor de 3 ani diploma de “arhitect conductor”. În cadrul Facultății de Arhitectură, activitatea de cercetare se desfășoară atât în domeniul teoretic, cât și în domeniul aplicativ, al proiectării. Direcțiile diferite de cercetare se bazează pe domeniul vast care cuprinde arhitectură, urbanism – teritoriu, restaurare – reabilitare, structuri în construcții și nu numai.

Cercetarea aplicată se face în grupuri de lucru mai mici, având drept obiect de studiu: - structuri urbane și ale patrimoniului construit;

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

form13, the courses in the theory of architecture coordinated with the workshop in design from the first years, the Poetics and Anthropology of Space14 course or the Trends in Contemporary Architecture course and the one of Special Structures from the 6th year15.

Year I remained an experimental and creative one, with abstract, formal and conceptual exercises starting from the Bauhaus and Gestalt principles, followed in year II by projects in individual housing in natural and urban environment “House and Nature” in semester 1 and “House and The city” in the 2nd semester. Year 3 meant approaching new curriculum topics, primarily educational, increasingly doubled by an important part of a technical project. In the 4th and 5th years, various larger programs were approached, such as offices, hotels, museums, as in the 90s (fig. 106-113).

In those years, the organization of the Summer School “Restoration of the Architectural Area” in partnership with the Association of Architects of Timișoara, funded and sponsored by UNESCO , meant a new essential moment of opening our school of architecture, with notable presences from Italy, Switzerland, Serbia, etc., gravitating around the theme of heritage, an older concern (if we remember the1983 moment - Timișoara, “Topos and Adequacy”).

In 2005, with the appearance of the Register of Urban Planners in Romania, a master’s degree in Urbanism started to function, with a duration of studies of 1 year until 2011, then extended to 2 years, under the name of Urbanism and Spatial Planning. Within this, projects were carried out at different scales, from the design of public spaces to the collaboration with the faculty’s Research Centre for Sustainable Development for research projects on a territorial scale, in order to increase the quality of life and promote sustainable developments.

Between 2000 and 2008, in parallel with the long-term education, a College of Architecture functioned, the graduates receiving the diploma of “leading architect” at the end of their 3-year course of studies.

Within the Faculty of Architecture, the research activity is carried out both in the theoretical field and in the applied field of design. The different directions of research are based on the vast field that includes architecture, urbanism - territory, restoration rehabilitation, structures in constructions and more.

Applied research is done in smaller working groups, having as object of study: - urban and built heritage structures; - history and theory of architecture; - rehabilitation of buildings and historic areas; - modern architecture, shapes and symbols; - design and interior design; - the behaviour of constructions in seismic areas - the specific situation of earthquakes in Banat.

Vlad Ardeleanu Vlad Gaivoronschi 15 Ioan Andreescu and Victor Gioncu 16 Initiative of Marius Miclăuș and Ilena Kislievici 13

2000. Maturizare. Tânăra Generație 2000. Maturation. The Young Generation

060

CLXXII - CLXXIII

14

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

- istoria și teoria arhitecturii; - reabilitarea construcțiilor și zonelor istorice; - arhitectura modernă, forme și simboluri; - design și amenajări interioare; - comportarea construcțiilor în zone seismice, situația specifică a cutremurelor din Banat.

Deși au existat câteva contracte de cercetare în parteneriat cu universități naționale și internaționale în anii ‘90, pe teme de locuințe ecologice și management al resurselor locale anii 2000 aduc o creștere semnificativă a numărului acestora (ajungându-se la 10 contracte naționale și internaționale).

Acest lucru conduce și la crearea grupului de cercetare transformat ulterior în Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă - CCDD), condus de Radu Radoslav și compus dintr-o echipă de studenți, unii dintre care, ulterior, ajung cadre didactice în facultate Timișoara și în Sibiu, astfel centrul transformându-se într-o platformă de învățare17. Filozofia acestuia este bazată pe o dezvoltare durabilă, pe cei trei piloni economic, ecologic și social, precum și pe o dezvoltare organică. În cadrul acestui grup, s-au realizat mai multe proiecte de cercetare aplicată la scară macro, în regiune de vest, la nivel județean, interorășenesc, strategii de densificare la nivel de orașe etc., toate culminând cu expoziția organizată în cadrul Bienalei de Arhitectură din Budapesta din 2010, unde au fost expuse proiectele de urbanism ale centrului și ale unor studenți18. În cadrul vernisajului, a fost de asemenea lansată și cartea „Creșterea organică”, care încapsula viziunea centrului (fig. 114-117). Înființarea, pe de o parte, a revistei DE ARHITECTURA, pe de altă parte a Filialei Timiș a Ordinului Arhitecților și nașterea evenimentului Seara Arhitecturii, devenit apoi Anuala de Arhitectură Timișoreană (AtA), au marcat un alt moment important. Școala a devenit parteneră și gazdă a acestor evenimente, prilej pentru contacte internaționale, conferințe, expoziții și invitați de marcă. Acestea au completat un peisaj al profesiei în curs de întinerire, cu generații noi de absolvenți an de an. Aceștia sunt anii în care absolvenții de după 1996 încep să activeze în Școală și să aducă un spirit de înnoire.

Pentru unii absolvenți ai Școlii de la Timișoara, participarea la competiții internaționale în anii ’80 și începutul anilor ’90 devenise o obișnuință19, transmisă apoi mai deCentrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă a fost compus din: Radu Radoslav, Ana-Maria Branea, Marius Găman, Tudor Morar, Ștefana Bădescu, Radu Botiș, Raluca Coman, Mihai Danciu.

18 Printre proiectele expuse se numărau: PATJ Hunedoara, PATZI Deva-Hunedoara-Simeria, Strategia de densificare a municipiului Timișoara, propunerile de amenajare a spațiilor publice din cadrul masteratului de urbanism și proiectele de dezvoltare urbană ale studenților din anul IV. 19 În anul 1981, Ioan Andreescu, Florin Colpacci, Vlad Gaivoronschi, Adrian Ionașiu și Claudiu Panaitescu (devenit un simpatizant al școlii noastre) Premiul 2 la Central Glass competition, Tokyo, cu tema Meditation Chapel, presedintele juriului fumihiko Maki, Mircea Ștefan, absolvent 1979 premiat la Shinkenchiku International Competition în 1986 (300x30x300 feet in sit metropolitan, juriu H. Jahn) și la Central Glass International Competition în 1988 (Architectural Art Museum, în juriu și K.Kurokawa); Trebuie amintiți aici inimoșii Sorin Ciurariu, Lucaci Beatrice, Marius Miclăuș, Nicu Porime, Iacob Bolbos, Nicolae Cristian, Romi Adam, Ciprian Branda, care au participat alături de Vlad Gaivoronschi, Ioan Andreescu, Adrian Ionașiu, Georgeta Trâmbițaș la o serie de concursuri - Nara Civic Hall, Catedrala Greco-catolica Cluj, Piața 700-premiu, Biserica Martirilor-premiu, etc.

17

061 062

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Although there were several research contracts in partnership with national and international universities in the ‘90s, the 2000s bring a significant increase in their number (reaching 10 national and international contracts) on the topics of ecological housing and local resource management.

This also leads to the creation of the research group later transformed into the Centre for Research for Sustainable Development (CCDD), led by Radu Radoslav and composed of a team of students, some of whom later become teachers at college and in Sibiu, thus turning the centre into a learning platform17. Its philosophy is based on sustainable development, on the three pillars - economic, ecological and social, as well as on an organic development. Within this group, several macro-scale applied research projects were carried out, in the western region, at county, interurban level, densification strategies at city level, etc., all culminating with the exhibition organized within the Architecture Biennale from Budapest, in 2010, where the urbanism projects of the centre and of some students18 were exhibited. During the opening, the book “Organic Growth” was also launched, which encapsulated the vision of the centre (fig. 114-117).

The establishment, on the one hand, of the DE ARHITECTURA magazine, of the Timiș Branch of the Order of Architects and the birth of the Architecture Evening event on the other hand, which later became the Timișoara Architecture Annual (AtA), marked another important moment. The school became a partner and host of these events, an opportunity for international contacts, conferences, exhibitions and distinguished guests. They completed a landscape of the rejuvenated profession, with new generations of graduates each year. These are the years when post-1996 graduates begin to work in the School and bring a spirit of renewal.

CLXXIV - CLXXV

Fig. 114, 115 Proiecte expuse în cadrul Bienalei de arhitectură din Budapesta/Projects exhibited at the Budapest Architecture Biennale Fig. 116 Vernisajul expoziției/The opening of the exhibition Fig. 117 Cartea Creștere Organică, Studii de amenajare a teritoriului, urbanism 17 VThe Research Center for Sustainable Development was composed of: Radu Radoslav, Radu Botiș, Ana-Ma- și design urban/The book Organic Growth, ria Branea, Marius Găman, Tudor Morar, Ștefana Bădescu, Raluca Coman, Mihai Danciu 18 Among the exhibited projects were: PATJ Hunedoara, PATZI Deva - Hunedoara - Simeria, the densification Studies forthe Teritorial strategy of Timișoara, the proposals for arranging public spaces within the master’s degree in urbanism and Development, Urbanism and Urban Design the urban development projects of the 4th year students.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 118 Proiectul echipei Marius Hârţa, Codruţa Negrulescu, Cosmin Bloju mențiune la concursul internațional Arhitectura şi eradicarea sărăciei/The project of the team Marius Hârţa, Codruţa Negrulescu, Cosmin Bloju - mention at the international competition Architecture and poverty eradication Fig. 119 Proiectul echipei Bogdan Demetrescu, Iancu Cosmin, Ageu Petrisor, Kantzelis Nikolaos, Adina Szitar, Răzvan Opriţa - mențiune la concursul internațional Arhitectura şi eradicarea sărăciei/The project of the team Bogdan Demetrescu, Iancu Cosmin, Ageu Petrisor, Kantzelis Nikolaos, Adina Szitar, Răzvan Opriţa - mention at the international competition Architecture and poverty eradication

parte celor de după 1996. Pe de altă parte, cei din primele generații de absolvenți și nu numai și-au început carierele lucrând ca ucenici / stagiari, unii devenind coautori la lucrări importante20, demarându-și mai târziu propriile birouri, în prezent unele de top21.

Valoarea unei școli de arhitectură este în mod cert validată de performanțele, de calitatea realizărilor profesorilor și mai ales ale absolvenților săi. Acestea sunt materializate pe de o parte în realizări construite, pe de altă parte în activitatea de cercetare, în cărțile și articolele publicate. Lucrările edificate ale absolvenților timișoreni se regăsesc în primul rând în Timișoara; în acest sens, selecția celor 50 de lucrări ilustrează un impact considerabil pe care acestea l-au avut la scara urbei. Totodată, lucrările construite în afara Timișoarei ilustrează capacitatea de a radia în jur, în zone apropiate, precum Arad, Oradea, Hunedoara, Deva, Reșița22 sau în zone și mai depărtate, dar importante ale țării23. Nu în ultimul rând, trebuiesc amintite lucrările absolvenților noștri în străinătate, fie că vorbim despre arhitectura edificată, proiecte de urbanism, etc., sau lucrări publicate24. Pentru toate aceste categorii de lucrări, deciziile juriilor naționale și internaționale sunt probabil cele mai obiective mărturii.

Studenți: - Un prim concurs internațional la care studenții timișoreni au participat și au obținut mențiuni a fost ARHITECTURA ŞI ERADICAREA SĂRĂCIEI, organizat de Uniunea Internațională a Arhitecților în anul 1999. Cele doua colective menționate sunt cele ale lui Marius Hârţa, Codruţa Negrulescu, Cosmin Bloju și ale lui Bogdan Demetrescu, Iancu Cosmin, Ageu Petrisor, Kantzelis Nikolaos, Adina Szitar, Răzvan Opriţa (fig. 118, 119).

- Un alt concurs a fost cel din cadrul Festivalului femeilor creatoare ale celor două mări - Marea Mediterană și Marea Neagră, organizat sub înaltul patronaj al UNESCO în Dan Munteanu, Marius Hârța, Romeo Szorad, Codruța Negrulescu, Carmen Calance, Oana Sârbu, Alex Mălăescu, Iulia Frățilă, Carla Dudaș, Radu Botiș, Bogdan Raț, Costin Șelariu, Cristian Blidariu, Simina Cuc, Cătălin Gavrilescu, Ovidiu Micșa, etc.

21 ARCA, Atelier 21, RoSign, Parasite, Plan Control, MG Building Design, Vitamin Architects, Arhigest, Atelier CAAD, etc.

22 Gh. Seculici, N. Vesea, D. Chisbora, B. Drig, E. Anghel, soții Feier, soții Bocan la Arad, soții Pafka la Oradea, Popa Ilie, M. Ungureanu, M. Cojocaru la Deva, I. Andreescu la Crivaia, etc.

23 V. Hurduc, Z. Bogdănescu, M. Miclauș, R. Popa la București, R. Mihăilescu la Sighet și Aiud, M. Miclauș în munții Făgăraș, V. Gaivoronschi la Cluj, soții Varday la Odorhei, I. Andreescu la Tg. Neamț, etc..

24 M. Andrei, D. Karp (D. Cărăpănceanu), Oana Stănescu în New York, E. Pafka la Melbourne, O. Milea la Paris-Beijing, E. Stache la Amsterdam, S. Barliga la Vancouver, soții Schoen la Trier, soții Mălăescu și B. Zaha la Londra, O. Crainic la Bruxelles, A. Portik la Berlin-Budapesta, etc.

20

For some graduates of the School of Timișoara, participation in international competitions in the 80s and early 90s had become a habit19, then passed on to those who graduated after 1996. On the other hand, not only those of the first generations of graduates started their careers working as apprentices / trainees, some becoming co-authors of important works20, later starting their own offices, currently some of the top21.

The value of an architecture school is certainly validated by the performances, the quality of the achievements of the teachers and especially of its graduates. They are materialized on the one hand in constructed achievements, on the other hand in research activity, in published books and articles. The built works of Timișoara graduates are found primarily in Timișoara; the selection of the 50 works illustrates a considerable impact that they have had on the scale of the city. At the same time, the works built outside Timișoara illustrate the ability to radiate around, in nearby areas, such as Arad, Oradea, Hunedoara, Deva, Reșița22 or in even more distant, but important areas of the country23. Last but not least, we must remember the works of our graduates abroad, whether we are talking about built architecture, urban projects, etc., or published24 works. For all these categories of papers, the decisions of national and international juries are probably the most objective testimony.

Students: - A first international competition in which the students of Timișoara participated and received mentions was ARCHITECTURE AND POVERTY ERADICATION, organized by the International Union of Architects in 1999. The two mentioned groups are those of Marius Hârţa, Codruţa Negrulescu and Cosmin Bloj and that of Bogdan DemetresIn 1981, Ioan Andreescu, Florin Colpacci, Vlad Gaivoronschi, Adrian Ionașiu and Claudiu Panaitescu (a supporter of our school) 2nd Prize at the Central Glass competition, Tokyo, with the theme Meditation Chapel, president of thejury Fumihiko Maki jury, Mircea Ștefan, 1979 graduate, awarded at the Shinkenchiku International Competition in 1986 (300x30x300 feet in metropolitan site, Helmut Jahn jury) and at the Central Glass International Competition in 1988 (Architectural Art Museum, jury and K.Kurokawa); We must mention here the kind Sorin Ciurariu, Lucaci Beatrice, Marius Miclăuș, Nicu Porime, Iacob Bolbos, Nicolae Cristian, Romi Adam, Ciprian Branda, who participated together with Vlad Gaivoronschi, Ioan Andreescu, Adrian Ionașiu, Georgeta Trâmbițaș in a series of competitions - Nara Civic Hall, Greek Catholic Cathedral Cluj, 700-Square- prize, Church of the Martyrs-prize, etc.

20 Dan Munteanu, Marius Hârța, Romeo Szorad, Codruța Negrulescu, Carmen Calance, Oana Sârbu, Alex Mălăescu, Iulia Frățilă, Carla Dudaș, Radu Botiș, Bogdan Raț, Costin Șelariu, Cristian Blidariu, Simina Cuc, Cătălin Gavrilescu, Ovidiu Micșa, etc.

21 ARCA, Atelier 21, RoSign, Parasite, Control Plan, MG Building Design, Vitamin Architects, Arhigest, Atelier CAAD, etc.

22 Gh. Seculici, N. Vesea, D. Chisbora, B. Drig, E. Anghel, soții Feier, soții Bocan la Arad, soții Pafka la Oradea, Popa Ilie, M. Ungureanu, M. Cojocaru la Deva, I. Andreescu la Crivaia, etc.

23 V. Hurduc, Z. Bogdănescu, M. Miclauș, R. Popa la București, R. Mihăilescu la Sighet și Aiud, M. Miclauș în munții Făgăraș, V. Gaivoronschi la Cluj, soții Varday la Odorhei, I. Andreescu la Tg. Neamț, etc..

23 M. Andrei, D. Karp (D. Cărăpănceanu), Oana Stănescu în New York, E. Pafka la Melbourne, O. Milea la Paris-Beijing, E. Stache la Amsterdam, S. Barliga la Vancouver, soții Schoen la Trier, soții Mălăescu și B. Zaha la Londra, O. Crainic la Bruxelles, A. Portik la Berlin-Budapesta, etc.

24 M. Andrei, D. Karp (D. Cărăpănceanu), Oana Stănescu în New York, E. Pafka la Melbourne, O. Milea la Paris-Beijing, E. Stache la Amsterdam, S. Barliga la Vancouver, soții Schoen la Trier, soții Mălăescu și B. Zaha la Londra, O. Crainic la Bruxelles, A. Portik la Berlin-Budapesta, etc.

2000. Maturizare. Tânăra Generație 2000. Maturation. The Young Generation

063 064

CLXXVI - CLXXVII

19

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

anul 2000. Tema concursului a fost integrarea locurilor de joacă pentru copii în viața orașului, iar locaţia a fost Piața Therpsitheas din Salonic. Premiul 1 a fost obținut de echipa studentelor noastre Luminița Pascu și Mirela Szitar (fig. 120). În cadrul proiectului s-a dorit activarea piațetei și crearea unui spațiu de joacă pentru copii bazat pe reinterpretarea creaturii mitice ARGUS. - Premiul Herbert Eichholzer, decernat din 2 în 2 ani de către Municipiul Graz în urma jurizării unui concurs de arhitectură organizat de Facultatea de Arhitectură Graz; Tema din 2001 cerea extinderea și refuncţionalizarea casei H. Eichholzer din Graz, ca centru de studii a modernității. Rudolf Graef, absolvent a 3 ani la Școala de la Timișoara, alături de un coleg austriac, Roland Schober, au obținut acest premiu în anul 2001.

Soluția propusă alegea realizarea unui volum nou și formarea unei legături subterane cu volumul existent, activând astfel și zona de curte aflată la o cotă de -3 m din zona posterioară a parcelei. Importante au fost preluarea unor teme specific moderne, cum este transparența, și reinterpretarea lor, dar și voința de a scoate casa monument din situația de obiect singular / centrat și crearea unui context spațial structurat prin dialogul cu volumul nou, aceasta și ca o critică față de anumite aspecte ale modernității pe care Herbert Eichholzer a știut să o apere până la sfârșit (fig. 121).

- Participarea României la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților de la Berlin în anul 2003 a prilejuit organizarea concursului național pentru studenți ARHITECTURA CA RESURSĂ în anul 2002. Un juriu național25 a premiat și nominalizat mai multe proiecte timișorene: 4 premii au obținut echipele studenților Ionescu, Mihăilescu, Meszaros, Milincu, Kovacs, Negrișanu, Florescu, Toma, Drăgan și Bâldea; 2 mențiuni au obținut echipele Both, Cret, Varday, Morozan, Blidariu și Toma; aceste lucrări au fost expuse la Berlin în cadrul manifestărilor congresului la Institutul Cultural Român (fig. 122-127). În cadrul celor patru proiecte au fost tratate diverse subiecte de actualitate pentru acea perioadă: strategii de reabilitarea fostelor mine, refuncționalizarea unor monumente arhitecturale sau spații publice importante din Timișoara, cum ar fi Piața Traian din cartierul Fabric sau Turnul de Apă din cartierul Iosefin.

- În anul 2002, Claudiu Toma a obținut premiul 2 la concursul PILKINGTON GLASS HOUSE organizat în Anglia (fig. 128). Casa propusă are o formă dinamică, cu trei spații importante, de reprezentare, funcțional și cel flexibil, aranjate pe baza unui traseu liniar.

- În anul 2003, echipa Claudiu Toma, Attila Wenczel și Maja Baldea a obținut prima mențiune la concursul ARCHINEERING 2003 la Istanbul, Turcia (fig. 129). Proiectul propus, Urban Tube, reprezintă o intervenție în cadrul Pieței Traian din Timișoara prin crearea unui spațiu public scufundat cu amfiteatre și inserția unei nou volum cu diverse funcțiuni: club, birouri, media room etc.

- În cadrul celei de a patra Bienale de Arhitectura de la Rotterdam (IABR) 2009, cu tema OPEN CITY: DESIGNING COEXISTENCE, o echipă coordonată de conf. dr. arh.

Radu Radoslav a fost selecționată în cadrul concursului PARALLEL CASES la catego25 Juriul a fost compus din Emil Barbu Popescu, Ștefan Scafa, Alexandru Beldiman, Șerban Sturdza și Vlad Gaivoronschi.

065

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

cu, Iancu Cosmin, Ageu Petrisor, Kantzelis Nikolaos, Adina Szitar, Răzvan Opriţa (fig.

118, 119).

- Another competition was the Festival of Creative Women of the Two Seas – the Mediterranean and the Black Sea, organized under the high patronage of UNESCO in 2000.

The theme of the competition was the integration of children’s playgrounds in city life, and the location of former Therpsitheas Square in Thessaloniki. The 1st prize was received by the team of our students Luminița Pascu and Mirela Szitar (fig. 120). The project aimed to activate the market and create a playground for children based on the reinterpretation of the mythical creature ARGUS. - the Herbert Eichholzer Prize, awarded every 2 years by the Municipality of Graz following the judging of an architecture competition organized by the Faculty of Architecture of Graz; the 2001 theme called for the expansion and refurbishment of the H. Eichholzer House in Graz as a centre for the study of modernity. Rudolf Graef, a graduate of the 3-year Timișoara School, together with an Austrian colleague, Roland Schober, received this award in 2001. The proposed solution was to create a new volume and form an underground connection with the existing volume, thus activating the courtyard area located at an elevation of -3 m from the rear area of the plot. The overtaking of specific modern themes, such as transparency, and their reinterpretation was important, as well as the will to remove the monumental house from the situation of singular / centred object and the creation of a structured spatial context through dialogue with the new volume, as criticism of certain aspects of modernity that Herbert Eichholzer knew how to defend until the end (fig. 121).

- Romania’s participation in the Congress of the International Union of Architects in Berlin in 2003 occasioned the organization of the national competition for students ARCHITECTURE AS A RESOURCE, in 2002. A national jury25 awarded and

Fig. 120 Premiul 1 - Proiectul Argus de reamenajare a pieței Therpsitheas din Salonic, Luminița Pascu și Mirela Szitar/ First place - Argus project to redesign the Therpsitheas square in Thessaloniki, Luminița Pascu and Mirela Szitar Fig. 121 Premiul Herbert Eichholzer - Proiectul de extindere și refuncţionalizare a casei H. Eichholzer, Rudolf Graef și Roland Schober/ Herbert Eichholzer prize - The extension and refurbishment project of H. Eichholzer house, Rudolf Graef and Roland Schober

2000. Maturizare. Tânăra Generație 2000. Maturation. The Young Generation

066

CLXXVIII - CLXXIX

25 The jury was composed of Emil Barbu Popescu, Ștefan Scafa, Alexandru Beldiman, Șerban Sturdza and Vlad Gaivoronschi.

Premii la concursul Arhitectura ca resursă/Prizes in the Architecture as a resource competition Fig. 122 Echipa/Team Ionescu, Mihăilescu Fig. 123 Echipa/Team Negrișanu, Florescu Fig 124 Echipa/Team Meszaros, Milincu, Kovacs Fig. 125 Echipa/Team Toma, Drăgan, Baldea

ria COLLECTIVE cu expoziţia inBETWEEN (fig. 130, 131, 132). Echipa studenţească a fost alcătuită din: Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Riegler, Sergiu Sabău, Maria Sgîrcea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu și Paul Văleanu. Prin această performanță, Facultatea de Arhitectură de la Timișoara a fost prezentă în cadrul manifestării alături de cele mai puternice Școli de arhitectură și urbanism din lume.

Proiectul prezentat a fructificat un studiu urbanistic efectuat de către 9 echipe pe cartiere timișorene în cadrul cursului Structuri Urbane, an 4 2008-200926. De asemenea, studiul echipei câștigătoare s-a concretizat într-o publicație, „inBetween”, apărută în 2010 la Editura Politehnica.

ABSOLVENȚI: - Marius Miclăuș și Beatrice Lucaci, autori ai unor proiecte însemnate de amenajări interioare și exterioare (Birou notarial – Premiu național Arhitext și Premiul Bianual în 1999, Terasa Cofetăriei Zanoni, nominalizată național în 2000), locuințe (TG House – nominalizată în 2007 de filiala regională a OAR), mici clădiri de birouri sau lucrarea 25 “Ceea ce găsim astăzi în “cartierul-dormitor” este elementul uman, încercând să recicleze handicapurile spațiale, sfârșind printr-o sciziune a mediului urban, prins inBetween (între), ca o moștenire “nepotrivită” și ca o dorință “nespusă” de apartenență și sens al comunității. Acest studiu recurge la limbajul matriceal al lui Ch. Alexander pentru a oferi o incursiune în relația schimbătoare dintre context, văzut ca un întreg, și evenimentele și acțiunile care definesc și sunt definite de context.”

067

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2000. Maturizare. Tânăra Generație 2000. Maturation. The Young Generation

Mențiuni la concursul Arhitectura ca resursă/ Mentions in the Architecture as a resource competition Fig. 126 Echipa/Team Both, Cret, Varaday Fig. 127 Echipa/Team Morozan, Blidariu, Tomescu Fig. 128 Toma Claudiu - Premiul 2 la concursul Pilkington Glasshouse/Second place at the Pilkington Glasshouse competition Fig. 129 Claudiu Toma, Attila Wenczel, Maja Baldea - Mențiune concurs internațional Archineerng Turcia/Mention at the international competition Archineerng Turkey

068

CLXXX - CLXXXI

nominated several projects from Timișoara: 4 awards were received by student teams Ionescu, Mihailescu , Meszaros, Milincu, Kovacs, Negrișanu, Florescu, Toma, Drăgan and Bâldea; two mentions were awarded toteams Both, Cret, Varday, Morozan, Blidariu and Toma; these works were exhibited in Berlin during the congress manifestations at the Romanian Cultural Institute (fig. 122-127). Within the four projects, various current topics for that period were approached: strategies for the rehabilitation of former mines, refurbishment of some architectural monuments or important public spaces in Timișoara, such as Traian Square in Fabric district or the Water Tower in Iosefin district.

- In 2002, Claudiu Toma won the 2nd prize at the PILKINGTON GLASS HOUSE competition organized in England (Fig. 128). The proposed house has a dynamic shape, with three important spaces of representation, functional and flexible, arranged on the basis of a linear route.

- In 2003, the team Claudiu Toma, Attila Wenczel and Maja Baldea received the first mention in the ARCHINEERING 2003 competition in Istanbul, Turkey (Fig. 129). The proposed project, Urban Tube, represents an intervention within the Traian Square in Timișoara, by creating a public space immersed with amphitheatres and the insertion of a new volume with various functions: club, offices, media room, etc.

- At the Fourth Architecture Biennale (IABR) in Rotterdam in 2009, under the theme OPEN CITY: DESIGNING COEXISTENCE, a team coordinated by Associate Prof.

Radu Radoslav, PhD, was selected in the PARALLEL CASES competition in the COL-

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 130 Copertea cărții inBetween/ inBetween book Fig. 131 Vernisajul Bienalei de arhitectură din Rotterdam 2009/The opening of the Rotterdam Architecture Biennale 2009 Fig. 132 Expoziția Facultății de Arhitectură din Timișoara din cadrul Bienalei de arhitectură din Rotterdam, secțiunea Cazuri Paralele/The exhibition of the Faculty of Architecture from Timișoara within the Rotterdam Architecture Biennale, Parallel Cases section

majoră, câștigată în urma unui concurs național, extinderea spitalului Carol Davila din București – Premiul pentru arhitectură pe 2009 al filialei regionale a OAR (fig. 133). La această enumerare, trebuie adăugată reamenajarea Bastionului Therezia, de asemenea câştigată în urma unui concurs naţional; - Cristian Boltres, realizator a multor amenajări interioare, mare iubitor al materialului ceramic, se afirmă cu lucrări precum mica clădire a reprezentanței băncii Sao Paolo Bank în Timișoara, premiu pentru arhitectură al Filialei OAR Timiș în 2006 sau reamenajarea clădirii din anii ’60 a INFOTIM; - Bogdan Demetrescu, autor al clubului SEVEN GATES de pe malul Mureșului în Arad, premiat național de Arhitext în 2003; al amenajării interioare a clubului CAFÉ D’ARC, devenit loc de întâlnire al tinerelor generații de studenți și arhitecți, de asemenea premiată pe plan național – Bienala de Arhitectură București 2002 și 2007; al reabilitării Pieței Traian, prin care obține de asemenea nominalizare pe plan național în 2007.

Ceea ce îi leagă pe acești absolvenți de elită din primii ani ai facultății noastre (‘96, ’97, ‘98) este aplecarea către poezia materialului; astfel, nu întâmplător, la fel ca și alți arhitecți mai maturi (Sturdza, etc.), aceștia colaborează cu designerul de top în Timișoara – Ivănescu Cotuna.

- Romeo Szorad se distinge cu amenajarea de interior a propriului apartament, obținând premiul special pentru design interior în anul 2000; - Marius Hârţa și Cristian Blidariu realizează Casa Q, care obține nominalizarea în cadrul Anualei de Arhitectură Timișoara 2007. Se remarcă opțiunea pentru o arhitectură „obiectivă”, curată și sinceră; - Codruţa Negrulescu, autoare a unor arhitecturi pline de simplitate și sensibilitate, locuințe unifamiliale – Casa Florea, Casa Tudosie, care obțin premii ale filialei în 2005 și 2008 și premiul național al revistei Arhitext în anul 2009; - Costin Şelariu, autor al unor locuințe unifamiliale, una dintre ele nominalizată la Anuala de Arhitectură din anul 2005 a filialei regionale;

LECTIVE category with inBETWEEN exhibition (fig. 130, 131, 132). The student team included: Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Riegler, Sergiu Sabău, Maria Sgîrcea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu and Paul Văleanu. With this performance, the Faculty of Architecture from Timișoara was present at the event together with the strongest Schools of Architecture and Urbanism in the world. The presented project resulted in an urban study carried out by 9 teams in Timișoara dostricts, within the course Urban Structures, year 4th 2008-200926. Also, the study of the winning team materialized in a publication, “inBetween”, published in 2010 by Politehnica Publishing House.

Fig. 133 Marius Miclăuș, Zsolt Aarday, Delia Lazăr, Bogdan Raț Extindere spital Carol Davila, București/ Extension of the Carol Davila Hospital, Bucharest

Graduates:

- Marius Miclăuș and Beatrice Lucaci, authors of significant interior and exterior design projects (Notary Office - National Architect Award and Biannual Award in 1999, Zanoni Confectionery Terrace, nominated nationally in 2000), housing (TG House nominated in 2007 by the regional branch office of OAR), small office buildings or a major work, won in a national competition, the expansion of the Carol Davila Hospital in Bucharest - the Award for architecture of the regional branch office of OAR in 2009 (fig. 133). The redevelopment of the Therezia Bastion must be added to the list, also a result of a national competition; - Cristian Boltres, prolific interior designer, great lover of ceramic material, asserts himself with works such as the small building of the branch office of Sao Paolo Bank in Timișoara, award for architecture of OAR Timiș Branch in 2006 or redevelopment of the 60’s INFOTIM building ;

2000. Maturizare. Tânăra Generație 2000. Maturation. The Young Generation

069 070

CLXXXII - CLXXXIII

25 ”What we find today in the “bedroom neighborhood” is the human element, trying to recycle spatial gaps, ending with a split in the urban environment, caught inBetween (between), as an “inappropriate” legacy and as an “unspoken” desire of belonging and sense of community. This study uses Ch. Alexander’s matrix language to provide a foray into the changing relationship between context, seen as a whole, and the events and actions that define and are defined by the context.”

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

- Maja Bâldea, Claudiu Toma și Atilla Wenczel, pe scurt grupul „ParasiteStudio”, mari iubitori ai noilor avangarde, încrezători în noile geometrii și în forța universului virtual de a modifica realitatea, se afirmă prin premii la concursuri și mai ales prin diferitele amenajări interioare premiate la diferitele anuale locale (2008 și 2009) și nominalizate pe plan național (2008).

Este de remarcat diferența ideologică dintre generațiile de tineri. Dacă primii sunt senzitivi, atenți la detalii, tehnologia și materialitatea devenind teme de atmosferă și expresivitate, influența noilor avangarde se regăsește programatic la cei mai tineri (Parasite Studio). Un echilibru al opțiunilor opuse se regăsește astfel și la noile generații.

- În anul 2009, Primăria municipiului Reșița a organizat un concurs de idei având ca scop fundamentarea întocmirii temelor de proiectare pentru viitoarele proiecte urbanistice pentru zona Stațiunii Secu și pentru zona Câlnicelului; criteriile ce au stat la baza alegerii celor mai bune proiecte au fost originalitatea soluțiilor si conceptelor, valorificarea optimă a cadrului natural existent, diversitatea și complementaritatea funcțiunilor propuse, asigurarea coerenței cu funcțiunile existente, creșterea atractivității zonei, corelarea cu zone învecinate, modul de tratare a acceselor și de rezolvare a parcărilor, gradul de integrare în context, aplicabilitatea ideilor, modul de prezentare și explicitare a conceptului generat. Premiul 1 pentru Zona Stațiunii Secu și Premiul 3 pentru Zona Câlnicelului au fost obținute de absolvenții Marius Găman, Alexandru Mălăescu și Ana-Maria Branea prin două proiecte ce puneau accent pe o dezvoltare durabilă luând în calcul condițiile economice, sociale, climatice și încercând astfel să creeze o identitae puternică ce ține cont de specificul local (fig. 134, 135).

- Oana Stănescu a absolvit cu un proiect de diplomă remarcabil în anul 2008; timp de aproape un an, între 2007 și 2008 a lucrat în cadrul biroului din New York al O.M.A. (Office for Metropolitan Architecture) condus de Rem Koolhaas; în această perioadă a colaborat și cu revista Arhitext Design, transmițând o serie de articole deosebit de consistente. Oana este atrasă în continuare deopotrivă de partea practică a profesiei și de discursul critic-teoretic. Un articol al ei, publicat recent în revista italiană Domus, trădează această caracteristică.

Pe lângă premiile și nominalizările din cadrul Anualei Timișorene de Arhitectura (AtA) ale absolvenților și dascălilor școlii noastre, merită amintite câteva performanțe pe plan național și internațional, un proiect deosebit și foarte apreciat fiind Casa Herczeg a arhitectului Radu Mihăilescu, din anul 2000, nominalizată la Premiile Mies van der Rohe pentru arhitectură europeană și premiată în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură. De asemenea, trebuie menționat începutul ansamblului C.B.C.27, nominalizat la Premiile Mies van der Rohe pentru arhitectura europeană în 2008, precum și Premiul pentru cartea de știință la Târgul de carte internațional “Bookarest 2001” și Medalia “Bienalei de arhitectură”, București, 2002 pentru cartea „Cetățile orașelor Apărarea urbană în centrul și estul Europei în Evul Mediu (Fortified Towns-Urban Defense in Medieval Central and Eastern Europe)”, Editura Simetria, Bucureștii, 2000, a lui Teodor Gheorghiu (fig. 136).

27

071 072

Vlad Gaivoronschi, Dan Munteanu.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Fig. 134 Marius Găman, Alexandru Mălăescu, Ana-Maria Branea - Premiul 3 pentru proiectul de dezvoltare a zonei Câlnicel, Reșița/ 3rd prize for the development project of the Câlnicel area, Reșița Fig. 135 Marius Găman, Alexandru Mălăescu, Ana-Maria Branea - Premiul 1 pentru proiectul de dezvoltare a zonei Secu, Reșița/1st prize for the development project of the Câlnicel area, Reșița

CLXXXIV - CLXXXV

- Bogdan Demetrescu, author of the SEVEN GATES club on the banks of the Mureș River in Arad, nationally awarded by Arhitext in 2003; interior designer of the CAFÉ D’ARC club, which became a meeting place for the young generations of students and architects, also awarded nationally - Bucharest Architecture Biennale 2002 and 2007; author of the rehabilitation of Traian Square, also nationally nominated in 2007.

What connects these elite graduates of the first years of our faculty (‘96, ’97, ‘98) is the inclination towards the poetry of the material; thus, not coincidentally, like other more mature architects (Sturdza, etc.), they collaborate with the top designer in Timișoara, Ivănescu Cotuna.

- Romeo Szorad distinguished himself with the interior design of his apartment, obtaining the special award for interior design in 2000; - Marius Hârţa and Cristian Blidariu built Casa Q, which was nominated in the Timișoara Architecture Annual 2007. The option for an “objective”, clean and sincere architecture stands out; - Codruţa Negrulescu, author of architectures full of simplicity and sensitivity, single-family homes - Casa Florea, Casa Tudosie, which won branch awards in 2005 and 2008 and the national award of Arhitext magazine in 2009; - Costin Şelariu, author of some single-family homes, one of them nominated for the 2005 Architecture Annual of the regional branch; - Maja Bâldea, Claudiu Toma and Atilla Wenczel, in short the “ParasiteStudio” group,

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Fig. 136 Teodor Octavian Gheorghiu - Cartea Cetățile Orașelor/The book Fortified Towns

great lovers of the new avant-garde, confident in the new geometries and in the force of the virtual universe to change reality, assert themselves through prizes at competitions and especially through various interior design awarded at the various local annuals (2008 and 2009) and nominated nationally (2008).

The ideological difference between the younger generations is noteworthy. If the former are sensitive, attentive to details, technology and materiality becoming themes of atmosphere and expressiveness, the influence of the new avant-garde is programmatically found in the approach of the youngest (Parasite Studio). A balance of opposite options is thus apparent with the new generations.

- In 2009, the City Hall of Reșița organized a contest of ideas with the aim of substantiating the preparation of design themes for future urban projects for the Secu Resort area and for the Câlnicel area; the criteria underlying the choice of the best projects were the originality of solutions and concepts, optimal use of the existing natural environment, diversity and complementarity of proposed functions, ensuring coherence with existing functions, increasing the attractiveness of the area, correlation with neighboring areas, how to treat access and parking solutions, the degree of integration in the context, the applicability of ideas, how to present and explain the concept generated. The 1st Prize for the Secu Resort Area and the 3rd Prize for the Câlnicel Area were received by the graduates Marius Găman, Alexandru Mălăescu and Ana-Maria Branea through two projects that focused on sustainable development taking into account economic, social, climatic conditions and thus trying to create a strong identity that takes into account the local specificity (fig. 134, 135).

- Oana Stănescu graduated with a remarkable diploma project in 2008; for nearly a year, between 2007 and 2008, she worked in the New York office of the O.M.A. (Office for Metropolitan Architecture) managed by Rem Koolhaas; during this period she also collaborated with Arhitext Design magazine, with a series of very consistent articles.

Oana is still attracted to both the practical part of the profession and the critical-theoretical discourse. An article by her, recently published in the Italian magazine Domus, showcases this inclination.

In addition to the awards and nominations of graduates and teachers of our School at the Timișoara Annual of Architecture (AtA), some national and international performances are worth mentioning, a special and highly appreciated project being the Herczeg House by architect Radu Mihailescu, in 2000, nominated for the Mies van der Rohe Awards for European architecture and awarded at the National Architecture Biennale. Mention should also be made of the beginning of the C.B.C.27 ensemmble, nominated for the Mies van der Rohe Awards for European architecture in 2008, as well as the Science Book Award at the International Book Fair “Bookarest 2001” and the Medal of the “Architecture Biennale”, Bucharest, 2002 for the book Cities of Cities - Apărarea urbană în centrul și estul Europei în Evul Mediu (Fortified Towns-Urban Defense in Medieval Central and Eastern Europe)”, Simetria Publishing House, Bucharest, 2000, by Teodor Gheorghiu (fig. 136).

Vlad Gaivoronschi, Dan Munteanu.

2000. Maturizare. Tânăra Generație 2000. Maturation. The Young Generation

073 074

CLXXXVI - CLXXXVII

27

CLXXXVIII - CLXXXIX

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

MESAGERI Expoziția Facultății noastre de la Viena Design WEEK 2017 a pus în evidență mobilitatea, direcțiile și semnificațiile vectorilor de mișcare ale absolvenților noștri pe un segment limitat de timp. Privind în ansamblu acești 50 de ani, avem în vedere un total de 36 de generații de absolvenți, 11 de conductori arhitecți înainte de 1990 și restul arhitecți cu șase ani de studii după 1990; dintre aceștia, în ambele perioade, școală noastră și-a trimis “mesagerii” în România și în toate colțurile lumi începând din deceniul 8 al secolului trecut până astăzi.

De la arhicunoscutul interpret și compozitor Mircea Baniciu la regretatul Zeno Bogdănescu, fost Rector al Universității de Arhitectură “Ion Mincu” București, de la familiile de arhitecți Pafka și Feier, întinși între Oradea, Arad, Viena sau Melbourne, la inimosul Ilie Popa de la Deva, de la prolificul “parizian” Ovidiu Milea cu a sa Ambasada a Franței la Beijing la regretatul mare talent Mircea Andrei sau Dany Karp la New York, de la “olandeza” Eva Stache la germanii Schoen Sebastian și Adina sau Dan Dăncilă, absolvenții primelor generații, totodată și absolvenți de Institut “Ion Mincu” București, au lăsat urme adânci pe unde au trecut și unii continuă să o facă.

Pentru generațiile de după 1990, situația este și mai dinamică și uneori surprinzătoare. Vorbim în primul rând despre absolvenți care au finalizat 6 ani la noi, dar și unii, remarcabili, care după 4-6 ani de studii la noi au absolvit alte facultăți din Europa. Elek Pafka este strălucitor la Universitatea din Melbourne pe direcția Urbanism, curajoasa și talentata Oana Stănescu strălucește la New York, dar încearcă totodată să revigoreze orașul său natal Reșița cu un proiect vizionar, Portik Adorjan aleargă între Budapesta și Berlin, între inovare constructivă și creativitate în domeniul scenografiei cinematografice, Marton Tovissi și Mihai Bușe ne surprind cu un Premiu 1 la EUROPAN 2014, Alexandru Mălăescu și Iulia Frățilă realizează proiecte și activează în învățământ la Londra, neuitând să mai trimită si câte o lucrare și către Timișoara, Oana Crainic face dar și fotografiază cu talent Arhitectura la Bruxelles, iar neobositul și ambițiosul Bogdan Zaha face naveta între Londra, Viena, București, Timișoara, etc.. Ca să nu mai vorbim despre ultimele vești, care ni-l surprind pe Alin Mărgărit director de BIM la Norman Foster la Londra. În concluzie “mesagerii “ noștri îi regăsim activi și cu folos la București, Arad, Oradea, Deva, Hunedoara, Cluj, Odorheiul Secuiesc, Miercurea Ciuc, Budapesta, Viena, Amsterdam, Trier, Berlin, Aachen, Paris, Bruxelles, New York, Melbourne, pe cont propriu sau la agenții importante precum Sarfati, Foster, Perkins&Will, Skidmore, Owings & Merill, Zaha Hadid, BIG, Fletcher, OMA, Herzog & De Meuron, David Chipperfield, etc..

1

MESSAGERS

2

CXC - CXCI

Our faculty’s exhibition at Vienna Design WEEK 2017 highlighted the mobility, directions and the meanings of the motion vectors of our graduates over a limited time segment. Overall, these 50 years, we look at a total of 36 generations of graduates, 11 generations of three year studies before 1990 and the rest architects with six years of study after 1990; of these, in both periods, our school sent its “messengers” to Romania and to all corners of the world starting from the 8th decade of the last century onwards.

From the well-known performer and composer Mircea Baniciu to the late Zeno Bogdănescu, former Rector of the “Ion Mincu” University of Architecture in Bucharest, from the Pafka and Feier families of architects, stretched between Oradea, Arad, Vienna or Melbourne, to the kind-hearted Ilie Popa from Deva, from the prolific “Parisian” Ovidiu Milea with his French Embassy in Beijing to the late great talent Mircea Andrei or Dany Karp in New York, from the “Dutch” Eva Stache to the Germans Schoen Sebastian and Adina or Dan Dăncilă, the first generations’ graduates, at the same time graduates of the “Ion Mincu” Institute in Bucharest, have left deep traces where they have passed and some continue to do so.

For generations after 1990, the situation is even more dynamic and sometimes surprising. We are talking first of all about graduates who have completed 6 years in our country, but also others, remarkable ones, who after 4-6 years of study with us have graduated from other faculties in Europe. Elek Pafka is brilliant at the University of Melbourne in urbanism, the brave and talented Oana Stănescu shines in New York, but also tries to revive her hometown Resita with a visionary project, Portik Adorjan runs between Budapest and Berlin, between constructive innovation and creativity in in the field of cinematographic scenography, Marton Tovissi and Mihai Bușe surprise us with a 1st Prize at EUROPAN 2014, Alexandru Mălăescu and iulia Frățilă make projects and work in education in London, not forgetting to send work to Timișoara, Oana Crainic creates but also talentedly photographs architecture in Brussels, and the tireless and ambitious Bogdan Zaha commutes between London, Vienna, Bucharest, Timișoara, etc..

Not to mention the latest news, which surprises us Alin Mărgărit, BIM director at Norman Foster in London.

In conclusion, we find our “messengers” active and useful in Bucharest, Arad, Oradea, Deva, Hunedoara, Cluj, Odorheiul Secuiesc, Miercurea Ciuc, Budapest, Vienna, Amsterdam, Trier, Berlin, Aachen, Paris, Brussels, New York, Melbourne, on their own or at important agencies such as Sarfati, Foster, Perkins & Will, Skidmore, Owings & Merill, Zaha Hadid, BIG, Fletcher, OMA, Herzog & De Meuron, David Chipperfield, etc..

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Mircea Baniciu 1970-1974 Mircea Baniciu a fost primul student înmatriculat în cadrul Facultății de Arhitectură din Institutul Politehnica Timișoara finalizându-și studiile în 1974. În paralel cu studiul arhitecturii, în ani 70, cânta ca folkist în cluburile din Timișoara. Acest lucru a dus ulterior să fie cooptat în cadrul formației de rock Phoenix cu care a avut mai multe albume și concerte în toată țara. Albumele din această perioadă sunt considerate unele dintre cele mai importante opere de muzică rock ale României. Cum se poate vedea și în scrisoarea de mai jos, în 1975, a trebuit să renunțe la arhitectură din cauza carierei muzicale cerându-i să se lase de “prostii”. De-a lungul carierei sale solo, sau ca membru al formațiilor Phoenix, Pasărea Colibri, Pasărea Rock, sau Abra, a lansat peste 30 de albume.

Mircea Baniciu was the first student enrolled in the Faculty of Architecture from the Polytechnic Institute of Timişoara. In parallel with the study of architecture, in the 70s, he sang as a folk artist in clubs in Timişoara. This later led him to be co-opted into the Phoenix rock band. He had several albums and concerts across the country. The albums from this period are considered some of the most important works of rock music in Romania. As can be seen in the letter below, in 1975, he had to give up architecture due to his musical career asking him to stop “nonsense”. Throughout his solo career, or as a member of Phoenix, Pasărea Colibri [Hummingbird], Pasărea Rock [Rock Bird], or Abra, he has released over 30 albums.

Scrisoarea arhitecților Dinculescu, Badulesci & Crisan către Mircea Baniciu / The letter of architects Dinculescu, Badulesci & Crisan to Mircea Baniciu.

3

Viorel Hurduc 1973 A absolvit Institutul Politehnic ‘’TRAIAN VUIA” Timișoara, în domeniul arhitectură în anul 1973 iar ulterior în 1976 Institutul de Arhitectură ‘’ION MINCU’’ București. A fost cadru didactic între 1981-1996 și profesor invitat începând cu anul 2008 în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București. A profesat ca arhitect proiectant la Institutul Proiect București, Institutul Romproiect, Institutul Carpați, iar din 1990 e arhitect șef în cadrul firmei HAX – Arhitectură Construcții Design unde a realizat numeroase proiecte pentru imobile de locuințe, remodelări și reamenajări hoteluri, sedii de societăți, sedii de bănci, case de vacanță, proiecte de urbanism etc. A fost director și membru fondator al Societății Arhitecților din România, președinte al Ordinului Arhitecților din România, Filiala Teritorială București între anii 2002-2006 și a făcut parte din: Comisia Națională de urbanism și amenajarea teritoriului, Consiliul General al Municipiului București.

He graduated from the “TRAIAN VUIA” Polytechnic Institute in Timişoara, with a degree in the field of architecture in 1973, and from the “ION MINCU” Institute of Architecture in Bucharest in 1976. He was a teacher between 1981-1996 and a visiting professor since 2008 at the “Ion Mincu” University of Architecture and Urbanism, Bucharest. He worked as a design architect at the Bucharest Project Institute, Romproiect Institute, Carpathian Institute, and since 1990 he is chief architect at HAX - Architecture Constructions Design where he has carried out numerous projects for residential buildings, remodeling and redevelopment of hotels, company headquarters, headquarters of banks, holiday homes, urban projects, etc. He was director and founding member of the Romanian Society of Architects, president of the Order of Romanian Architects, Bucharest Territorial Branch between 2002-2006 and was part of: National Commission for Urbanism and Spatial Planning, General Council of Bucharest.

A - Imobil locuințe, București, Marele premiu al anualei Bucureștene 2003. Imobil Calea Floreasca; Nominalizare în cadrul anualei Bucureștene 2004 / Residential building, Bucharest, The grand prize of the Bucharest annual exhibition 2003. Calea Floreasca building; Nomination within the Bucharest annual exhibition 2004.

B - Premiul I - Centrul Cultural Transilvania, Cluj-Napoca / First prize in the national competition Transylvania Cultural Center, Cluj-Napoca.

A

A

A

4

CXCII - CXCIII

B

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Carmen Pafka 1973 Carmen și Ernes Pafka au absolvit Institutul Politehnic ‘’TRAIAN VUIA” Timișoara, în domeniul arhitectură în anul 1973 iar ulterior în 1976 Institutul de Arhitectură ‘’ION MINCU’’ București. Au fost arhitecți stagiari la Atelierul de proiectare R.A.G.C.L. Oradea, și au profesat ca arhitecți în cadrul Centrului de Proiectări Județean Bihor. Din 1991 sunt arhitecți în cadrul firmei SC. PRO ARH SRL. din Oradea unde au realizat numeroase proiecte pentru imobile de locuințe, biserici, reabilitări ale unor clădiri istorice și studii ale unor clădiri monument istoric, sedii de societăți.

Dintre acestea cele mai importante fiind Sediul Politico-Administrativ din Oradea, Biserica Baptista Emanuel din Oradea, Teatrul de vara din cadrul Cetății Oradea și proiectul de reabilitare și intervenție la clădirea Primăriei Oradea, proiecte ce au fost și premiate în urma unor concursuri de arhitectură. Sunt membrii ai Uniunii Arhitecților din România din 1977, membrii fondatori al Ordinului Arhitecților din România, și al Registrul Urbaniștilor Din România. Ernest Pafka a fost timp de 10 ani membru în conducerea Ordinului Arhitecților din România, filiala Bihor și este de asemenea specialist atestat de Ministerul Culturii și Cultelor din 2006.

Reabilitarea Cetății Oradea / Rehabilitation of Oradea Fortress.

5

Ernest Pafka 1973 Carmen and Ernes Pafka graduated from the “TRAIAN VUIA” Polytechnic Institute in Timişoara, in the field of architecture in 1973, and from the “ION MINCU” Institute of Architecture in Bucharest in 1976. They were interns at the RAGCL Oradea Design Studio, and worked as architects at the Bihor County Design Center. Since 1991 they have been architects within the company SC. PRO ARH SRL. from Oradea where they carried out numerous projects for residential buildings, churches, rehabilitations of some historical buildings and studies of some historical monument buildings, company headquarters. Among these the most important being the Political -Administrative Headquarters in Oradea, the Emanuel Baptist Church in Oradea, the Summer Theater within the Oradea Citadel and the rehabilitation and intervention project at the Oradea City Hall building, projects that were also awarded in architectural competitions. They have been members of the Romanian Union of Architects since 1977, the founding members of the Romanian Order of Architects, and of the Register of Urban Planners.

Ernest Pafka was a member of the leadership of the Order of Architects of Romania, Bihor branch for 10 years, and is also a specialist certified by the Ministry of Culture and Cults since 2006.

A - Pafka Ernest și profesor arhitect Hans Fackelmann 1972 / Pafka Ernest and professor architect Hans Fackelmann 1972.

B - Reabilitarea clădirii primăriei Oradea - închidere curte interioară / Rehabilitation of the Oradea town hall building - the redesign of the interor courtyard.

C - Reabilitarea clădirii Teatrului de Stat Oradea / Rehabilitation of the Oradea State Theater building.

A

B

6

CXCIV - CXCV

C

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Radu Popa 1973 Arhitectul Radu Popa a finalizat ciclul I de studii superioare în arhitectură la Timișoara în 1973 și ulterior la București în 1976. În prima parte a carierei a profesat în cadrul Institutul de proiectare Iprotim din Timișoara și Institutul Project București unde a realizat diverse proiecte: reședințe multifamiliale, școli, Centrul Civic din București, Palatul copiilor București și Institutul Medico-Legal din București. Ultimele două proiecte menționate fiind premiate de către Uniunea Arhitecților. În 1990 a emigrat în Germania unde a lucrat la mai multe firme de arhitectură și construcții iar ulterior și-a deschis propriul birou de proiectare. În 1992 a devenit membru al Camerei Arhitecților din Bavaria iar din 1996 membru al Camerei Arhitecților din Brandemburg. În 2004 se întoarce în țară și înființează firma Popa & Consulting Partner în București redenumită ulterior WHITE SPACE. În această perioadă a făcut parte din echipe de proiectare care au realizat proiecte de arhitectură, restaurare, urbanism etc.

The architect Radu Popa completed the first cycle of higher studies in architecture in Timişoara in 1973 and later in Bucharest in 1976. In the first part of his career he worked at the Iprotim Design Institute in Timişoara and the Bucharest Project Institute where he carried out various projects: multifamily residences, schools, the Civic Center of Bucharest, the Children’s Palace of Bucharest and the Forensic Institute of Bucharest. The last two mentioned projects were awarded by the Union of Architects. In 1990 he emigrated to Germany where he worked for several architecture and construction companies and later opened his own design office. In 1992 he became a member of the Bavarian Chamber of Architects, and a member of the Brandenburg Chamber of Architects in 1996 In 2004 he returned to the country and founded the company Popa & Consulting Partner in Bucharest, later renamed WHITE SPACE. During this period, he was part of design teams that carried out architectural, restoration, urbanism projects, etc.

7

„După 50 ani – Facultatea de arhitectură din Timișoara

„After 50 years - Faculty of Architecture from Timișoara

Moștenirea mea 3 ani – trei picături cât un ocean !

My legacy 3 years - three drops like an ocean!

1. Confirmarea și continuarea copilăriei fericite 2. Confirmarea dragostei părintești - mentorat 3. Descoperirea și bucuria complexității vieții 4. Dragostea ca măsură a conviețuirii 5. Adevărul ca mijloc de comunicare 6. Profesionalismul ca unica recompensă 7. Bucuria de-a trăi împreună 8. Recunoașterea valorii dascălilor - mentorilor 9. Admirația pentru realizările colegilor

1. Confirmation and continuation of a happy childhood 2. Confirmation of parental love - mentoring 3. Discovering and enjoying the complexity of life 4. Love as a measure of coexistence 5. Truth as a means of communication 6. Professionalism as the only reward 7. The joy of living together 8. Recognition of the value of teachers - mentors 9. Admiration for the achievements of colleagues

Nu contenesc să mulțumesc pentru această șansă a primilor pași.

3 ani – trei picături pentru orice suferință !”

I can’t stop thanking you for this chance of the first steps.

3 years - three drops for any suffering!”

8

CXCVI - CXCVII

Hotel Ramada Pitești / Ramada Hotel Pitesti.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Ilie Ilisie Popa 1973 A absolvit Institutul Politehnic ‘’TRAIAN VUIA” Timișoara, în domeniul arhitectură în anul 1973 iar ulterior în 1976 Institutul de Arhitectura și Urbanism ‘’ION MINCU’’ București. A profesat ca arhitect proiectant la Institutul de Proiectări Hunedoara, iar din 1993 e arhitect proiectant în cadrul firmei SC COMPACT SRL Deva unde a realizat numeroase proiecte de arhitectură, restaurare și urbanism. Dintre acestea cele mai importante fiind lucrările realizate în cadrul Ansamblului Mânăstirii Prislop și centrul pentru conservarea Bio- și Geodiversității ca suport al dezvoltării durabile și creșterii economice a Țării Hațegului-Retezat. A participat la congrese, expoziții internaționale și a făcut parte din delegația profesională de informare privind strategii urbane, istorie și tradiție – China – Pechin ( Beijing), Japonia – Tokyo, Osaka, Kyoto, Nara, Yokohama în 1983. Este membru al Uniunii Arhitecților din România din 1976 și președinte al Filialei Județene Hunedoara, membru fondator al Ordinului Arhitecților din România, fiind președinte Filialei Teritoriale Hunedoara-Deva până în 2011 și vicepreședinte din 2011 si membru al Registrul Urbaniștilor din România din 2005.

He graduated from the “TRAIAN VUIA” Polytechnic Institute in Timişoara, in the field of architecture in 1973 and from the “ION MINCU” Institute of Architecture and Urbanism in Bucharest in 1976. He worked as a design architect at the Hunedoara Institute of Design, and since 1993 he has been a design architect at SC COMPACT SRL Deva, where he has carried out numerous architectural, restoration and urbanism projects. Among these, the most important being the works carried out within the Prislop Monastery Ensemble and the center for the conservation of Bio and Geodiversity as a support for the sustainable development and economic growth of the Country of Hațeg-Retezat. He participated in congresses, international exhibitions and was part of the professional delegation of information on urban strategies, history and tradition - China - Beijing, Japan - Tokyo, Osaka, Kyoto, in 1983. He is a member of the Union of Architects from Romania since 1976 and president of the Hunedoara County Branch, founding member of the Romanian Order of Architects, being president of the Hunedoara-Deva Territorial Branch until 2011 and vice president since 2011 and member of the Romanian Register of Urban Planners since 2005.

A - Centrul pentru Dezvoltare durabilă Țara Hațegului-Retezat - Center for Sustainable Development Tara Hategului-Retezat.

B - Centrul Cultural al orașului Simeria - Cultural Center of Simeria.

C - Biserica Ortodoxă “Nașterea Maicii Domnului”, Deva - Orthodox Church “Nașterea Maicii Domnului”, Deva. Ensemble D - Ansamblul Mânăstirii Prislop - Prislop Monastery.

A

B

C

9

D

Mircea Andrei 1975 Mircea Andrei a absolvit Secției de Arhitectură, Facultatea de Construcții, Institutul Politehnic Traian Vuia Timișoara în 1975 iar ulterior, în 1978, a absolvit și Institutul de Arhitectură Ion Mincu din București. A lucrat ca arhitect la Iprotim între anii 1978 și 1981 după care a emigrat în S.U.A. unde a profesat în cadrul firmelor Marsillac Plunkett Architects și Perkins Eastman Architects. Între anii 1981-1995 a realizat diverse proiecte rezidențiale, clădiri publice, amenajări de interior în S.U.A, Spania, Brazilia. Între 1995-1998 a fost partener al unei companii de tip start-up, un incubator de idei, cu implicare în dezvoltarea internet-ului. Din 1998 până la decesul său în 2001, a scris câteva lucrări de ficțiune, nepublicate.

Mircea Andrei graduated from the Department of Architecture, Faculty of Constructions, Traian Vuia Polytechnic Institute of Timişoara in 1975 In 1978, he graduated from the “ION MINCU” Institute of Architecture in Bucharest. He worked as an architect at Iprotim between 1978 and 1981 and emigrated to the United States where he worked for Marsillac Plunkett Architects and Perkins Eastman Architects. Between 1981-1995, he carried out various residential projects, public buildings, interior design in the USA, Spain, Brazil. Between 1995-1998, he was a partner of a start- up company, an incubator of ideas, with involvement in the development of the Internet. From 1998 until his death in 2001, he wrote several unpublished works of fiction.

A - Biroul de avocatură Shea & Gould, New York / Shea & Gould - lawyers’ office, New York.

B - Secție de poliție Nr.107, New York / Police Station Nr.107, New York.

A

A

10

CXCVIII - CXCIX

B

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Gheorghe Seculici 1976 Și-a finalizat studiile superioare în arhitectură la Facultatea de Construcții Timișoara, Secția arhitectură în 1976 iar în 1979 pe cele ale Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” București. A făcut parte din echipa de lucru a firmei Proiect Arad din 1991 până în 2013 după care a profesat în cadrul firmei Proiect Real Estate din Arad. A lucrat de-a lungul timpului la numeroase proiecte de arhitectură și urbanism. Dintre acestea lucrările de referință sunt: Biserica Baptistă „Harul” Lugoj în 1992, Biserica Penticostală „Betel” Arad și Grădiniță 6 grupe în 1996, Plan Urbanistic General al municipiului Arad în 1996, reparație capitală și modernizare Biserica Penticostală Bujac, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea „Salem” din Arad, Sediul Consiliului Județean Arad în 2009, Biserica Penticostala din Micalaca și reparație capitală Palatul Patriarhal din București în 2017. Este membru al Uniunii Arhitecților din România, Ordinului Arhitecților din România – Arad, Registrului Urbaniștilor din România și al Colegiului de Conducere Camera de Comerț și Industrie a României. În același timp a avut o carieră politică bogată, fiind ales președinte al Consiliului Județean Arad în 2004, funcție la care a renunțat în 2005 pentru a putea fi numit ministru de stat, însărcinat cu coordonarea activităților din domeniul economic, în cadrul primului Guvern Tăriceanu. În prezent este președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad.

He completed his higher studies in architecture at the Faculty of Constructions Timişoara, Department of Architecture in 1976 and a degree at the “Ion Mincu” Institute of Architecture in Bucharest in 1979. He was part of the work team of Proiect Arad from 1991 to 2013, after which he worked at Proiect Real Estate in Arad. He has worked on numerous architectural and urban projects. Among these reference works are: the Baptist Church “Harul” Lugoj in 1992, the Pentecostal Church “Betel” Arad and Kindergarten 6 groups in 1996, General Urban Plan of Arad in 1996, capital repair and modernization of the Pentecostal Church Bujac, the Adventist Church of the Day Seventh “Salem” in Arad, Arad County Council Headquarters in 2009, the Pentecostal Church in Micalaca and capital repair of the Bucharest Patriarchal Palace in 2017. He is a member of the Union of Architects of Romania, the Order of Architects of Romania - Arad, Board of Directors of the Romanian Chamber of Commerce and Industry. At the same time, he had a rich political career, being elected president of the Arad County Council in 2004, a position he resigned in 2005 in order to be appointed Minister of State, in charge of coordinating economic activities in the first Tariceanu Government. He is currently the president of the Chamber of Commerce, Industry and Agriculture of Arad County.

Biserica Baptistă Harul, Lugoj 1992 / Baptist Church Harul, Lugoj 1992.

11

Arhitectura nu este doar o meserie unică, ci un destin asumat James Redfield: “Odată ce ai aflat ce reprezintă cu adevărat viața ta, nu mai poți șterge și ignora această cunoaștere. Dacă vei încerca să faci altceva cu viața ta, vei avea mereu senzația unui gol.”

Este ceea ce simt eu atunci când privesc în urmă, la alegerile pe care le-am făcut ghidat fiind de spiritul unor oameni, care nu întâmplător au fost arhitecți și ingineri.

Am întâlnit în viață destui oameni care n-au avut sentimentul împlinirii după absolvirea unei facultăți.

Niciodată nu i-am înțeles pe deplin, pentru mine, facultatea s-a contopit cu destinul. Pot să afirm că cel mai mare câștig al anilor pe care i-am petrecut la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara au fost întâlnirile providențiale cu profesori care au devenit legendă.

Arhitectul Hans Fackelmann, a fost profesorul, care a văzut în mine „arhitectul”, înainte ca eu să îmi asum pe deplin acest rol. A intuit faptul că îmi risipeam energia în alte domenii, ceea ce îmi lăsa prea puțin timp pentru studiul în atelier. Ziua în care m-a chemat la el și m-a convins cum să-mi stabilesc prioritățile în viață, dar și cum să înțeleg ordinea, creația, esteticul, pot spune că mi-au schimbat viziunea și modul de a gândi.

Arhitectul Miloş Cristea, mi-a fost profesor, iar mai apoi coleg, la Institutul de proiectări din Arad, pe care alături de un grup restrâns de proiectanți îl fondase în 1957. A fost cel de la care am învățat să iubesc orașul pe care îl alesesem și îl numesc “acasă”. Inspirat de el, am deprins exigența desăvârșită pentru lucrul bine făcut și curajul de a înfrunta mentalități potrivnice unei arhitecturi libere și mai târziu să descopăr frumusețea în proiectele urbanistice la care am lucrat împreună.

Inginerul Victor Gioncu, profesor cu foarte multă imaginație și în același timp, un artist în meserie, calculele structurilor lui fiind mereu la limita posibilului, uimind prin stabilitate și rezistența. O astfel de atitudine nu are cum să nu te schimbe, arătându-ți că limitele sunt, de multe ori, în imaginația noastră.

Nu pot uita evident munca asistenților noștri, a arhitectului Cristian Dumitrescu care a fost liantul comunicării permanenta cu profesorii.

Richard Meier spunea că viața unui arhitect începe după 45 de ani, dacă ar fi să fac o paralelă cu viața facultății, la aniversarea celor 50 de ani, aș spune că urmează provocări cel puțin la fel de interesante, aduse de noile tehnologii, materiale, informatizare, de imprimarea 3D și inteligența artificială.

Sunt oportunități ce trebuie să stimuleze latura umană a arhitecturii, sufletul acestei meserii, în căutarea perfecțiunii tehnice și a eficienței pentru ca prin tot ce proiectăm, transmitem peste timp nivelul de cultură și civilizație al epocii noastre.

La ceas aniversar, transmit un gând special către facultatea care m-a format, să continue să îndrume generații de tineri talentați pe calea descifrării tainelor unei meserii unice și complexe, care dă un sens aparte fiecărei existențe, care transformă visul în realitate.

Biserica Baptistă Harul, Lugoj 1992 / Baptist Church Harul, Lugoj 1992.

CC - CCI

12

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Architecture is not just a unique profession, but an assumed destiny James Redfield: “Once you find out what your life really is, you can no longer erase and ignore this knowledge. If you try to do something else with your life, you will always feel empty.”

This is what I feel when I look back at the choices I made, guided by the spirit of some people who were not architects and engineers by chance.

I have met many people in my life who did not have the feeling of fulfillment after graduating from college.

I never fully understood them, for me, college merged with destiny. I can say that the biggest gain of the years I spent at the Faculty of Architecture and Urbanism in Timişoara were the providential meetings with professors who became legends.

The architect Hans Fackelmann was the professor who saw in me the “architect”, before I fully assumed this role. He sensed that I was wasting my energy in other areas, which left me too little time to study in the studio. The day he called me to him and convinced me how to set my priorities in life, but also how to understand order, creation, aesthetics, I can say that this changed my vision and way of thinking.

The architect Milos Cristea, was my teacher, and later a colleague, at the Institute of Design in Arad, which he had founded in 1957 together with a small group of designers. He was the one from whom I learned to love the city I had chosen and called “home.” Inspired by him, I learned the perfect requirement for a job well done and the courage to face mentalities contrary to a free architecture, and later to discover the beauty in the urban projects we worked on together.

Engineer Victor Gioncu, a teacher with a lot of imagination and an artist of the trade, at the same time. The calculations of his structures were always at the limits of the possible, astonishing by stability and resistance. Such an attitude can only change you, showing you that the limits are often in our imagination.

I cannot obviously forget the work of our assistants, of the architect Cristian Dumitrescu who was the facilitator of an ongoing communication with the teachers.

Richard Meier said that the life of an architect begins after the age of 45, if I were to draw a parallel with the life of the faculty, on the 50th anniversary, I would say that interesting challenges are ahead, brought by new technologies, materials, computerization, 3D printing and artificial intelligence.

There are opportunities that must stimulate the humane side of architecture, the soul of this profession, in search of technical perfection and efficiency, because we transmit over time the level of culture and civilization of our time through everything we design.

At the anniversary hour, I send a special thought to the faculty that trained me, to continue to guide generations of talented young people on the path to decipher the secrets of a unique and complex profession, which gives a special meaning to each existence, which turns dreams into reality.

Biserica Penticostală Betel, Arad (reconversie clădire industrială) / Betel Pentecostal Church, Arad (conversion of industrial building).

13

14

CCII - CCIII

Biserica Penticostală Betel, Arad (reconversie clădire industrială) / Betel Pentecostal Church, Arad (conversion of industrial building).

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Ovidiu Milea 1976 Arhitect de peste patru decenii, cu o activitate profesională concretizată într-un număr substanțial de proiecte, dintre care marea majoritate fiind realizate în străinătate. După absolvirea în 1976 a primilor trei ani la Secția de Arhitectură a Facultății de Construcții din Timișoara și-a continuat studiile în arhitectură la Institutul Ion Mincu, unde a absolvit în 1981.

Până în 1990 a profesat în cadrul Institutului Regional “Proiectul Brașov” unde a realizat diverse proiecte și a câștigat premiul de arhitectură pentru concursul internațional UNESCO „Habitat de mâine” și Premiul Național de Arhitectură pentru Reabilitarea centrului istoric Brașov. Între 1991 și 2009 a făcut parte din biroul SAREA din Paris iar ulterior a lucrat în propriul birou Milea Architecture, cu sediul în Paris. În această perioadă a lucrat la proiecte de mari dimensiuni cum ar fi: ambasada Franței în Beijing, platforma logistică Creteil Paris, proiect de restructurare urbană în Orleans, Palatul congresului Perpignan, Teatrul Național din Toulouse.

Architect for over four decades, with a professional activity materialized in a substantial number of projects, the vast majority of which are carried out abroad. After graduating from the first three years at the Department of Architecture of the Faculty of Constructions in Timişoara in 1976, he continued his studies in architecture at the “Ion Mincu” Institute, where he graduated in 1981. Until 1990 he worked at the Regional Project “Brașov Project” where he carried out various projects and won the architecture award for the UNESCO international competition “Habitat of tomorrow” and the National Architecture Award for the Rehabilitation of the historic center of Brașov. Between 1991 and 2009 he was part of the SAREA office in Paris and later worked in his own office Milea Architecture, based in Paris. During this period, he worked on large projects such as: the French Embassy in Beijing, the logistics platform Creteil Paris, urban restructuring project in Orleans, the Palace of Congress Perpignan, the National Theater in Toulouse.

Ambasada Franției în Beijing, China, Sarea Slain Sarfati Architecture/France embassy in Beijing, China, Sarea Slain Sarfati Architecture.

15

„50 de ani, o jumătate de veac, parcă ar fi fost ieri, și iată mă număr printre „mohicani”. Mă bucur să fac parte dintre “MESAGERI”. Școala de la Timișoara a însemnat mult pentru mine.

Amintiri frumoase, cu profesori și colegi minunați.

O mică anecdotă: în anul 3 la o schiță de schiță cu tema șah în parc am desenat piesele cu figurile preofesorilor; Fackelmann calul, Bertalan “läufer”, Gioncu tura, Cocheci regele si Duda regina.

Ne-am amuzat copios… Astăzi gândesc că fiecare dintre profesori ne-au transmis cu dăruire cîte ceva dintre valorile lor proprii, și asta a însemant mult pentru noi!„ (Duda era secretara, personaj de legenda....)

“50 years, half a century, as if it were yesterday, and here I am among the” Mohicans “. I am glad to be part of the “MESSENGERS”. The school in Timișoara meant a lot to me. Beautiful memories, with wonderful teachers and colleagues.

A little anecdote: in the 3rd year, at a sketch with the theme of chess in the park, I drew the pieces with the figures of the teachers; Fackelmann the horse, Bertalan “läufer”, Gioncu the tour, Cocheci the king and Duda the queen. We had a lot of fun… Today I think that each of the teachers gave us some of their own values, and that meant a lot to us!”

(Doubt was the secretary, legendary character ....)

16

CCIV - CCV

Ambasada Franției în Beijing, China, Sarea Slain Sarfati Architecture/France embassy in Beijing, China, Sarea Slain Sarfati Architecture.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Dany Karp (Dan Cărăpănceanu) - 1976 A finalizat ciclul I de studii superioare în arhitectură la Timișoara în 1976 și ulterior a absolvit Institutul de Arhitectura și Urbanism ‘’ION MINCU’’ București. De-a lungul carierei a lucrat la diverse firme de proiectare din S.U.A. cum ar fi SLCE Architects, Skidmore, Owings & Merrill (SOM), FXFOWLE, Perkins Eastman, Ismael Leyva Architects și NYC Department of Buildings. A realizat peste 50 de proiecte de arhitectură și urbanism peste tot în lume, S.U.A., China, India, Israel, Rusia etc., iar unele dintre acestea au fost premiate la nivel internațional.

He completed the first cycle of higher studies in architecture in Timișoara in 1976 and later graduated from the Institute of Architecture and Urbanism ‘’ION MINCU’’ Bucharest. His career is marked by his work for various US design firms such as SLCE Architects , Skidmore , Owings & Merrill (SOM), FXFOWLE, Perkins Eastman , Ismael Leyva Architects and the NYC Department of Buildings . He has carried out over 50 architecture and urbanism projects all over the world, USA, China, India, Israel, Russia, etc., and some of them have been awarded internationally.

A - 101 Warren Street, New York - SOM / 101 Warren Street, New York - SOM. B - Esetai, Kazahstan SOM / Esetai, Kazahstan SOM. C - Turnul India, Mumbai - FXFOWLE / India Tower, Mumbai - FXFOWLE.

A

B

17

C

Emil Anghel 1977 A absolvit Institutul Politehnic ‘’TRAIAN VUIA” Timișoara, în domeniul arhitectură în anul 1977 iar ulterior în 1980 Institutul de Arhitectură ‘’ION MINCU’’ București. A profesat ca arhitect proiectant la Institutului de Proiectări Arad, iar din 1996 până în 2018 a fost arhitect șef în cadrul firmei SC Anghel Proiect SRL din Arad unde a realizat numeroase locuințe unifamiliale, proiecte de restaurare, extinderi ale unor clădiri existente, lăcașe de cult dar și planuri urbanistice generale ale unor comune.

Dintre acestea cele mai importante fiind resaturarea și modernizarea cinematografului “Arta” din Arad, restaurarea liceului “Moise Nicoară” din Arad, Sediul ”Enel” din Arad, bisericile ortodoxe din Arad, Porumbacului și Faleză Sud și PUG-urile comunelor Șiria, Ghioroc și Păuliş.

De-a lungul carieri a fost premiat cu o mențiune la concursul național “Catedrală Ortodoxă Română Arad – Piața Podgoria” în anul 1992 alături de arh. T. O. Gheorghiu și c. arh. I. Nistor. Este autorul a 8 publicații ce tratează istoria, morfologia urbana și evoluția Aradului precum ”Interferențe morfologice urbane în cartierul Aradul Nou”, ”Evoluția rețelei stradale a orașului Arad în raport cu rețeaua de comunicații pe apă și pe uscat”, dar si problematica protejării clădirilor istorice.

He graduated from the “TRAIAN VUIA” Polytechnic Institute in Timişoara, in the field of architecture in 1977 and from the “ION MINCU” Institute of Architecture in Bucharest in 1980.

He worked as a design architect at the Arad Design Institute, and from 1996 to 2018 he was chief architect at SC Anghel Proiect SRL in Arad where he built numerous single-family homes, restoration projects, extensions of existing buildings, places of worship but also general urban plans of some communes. Among these the most important being the restoration and modernization of the “Arta” cinema in Arad, the restoration of the “Moise Nicoară” High-school in Arad, the “Enel ” headquarters in Arad, the orthodox churches in Arad, Porumbacului and Faleză Sud and the PUGs of Șiria, Ghioroc and Paulis communes . Throughout his career he was awarded a mention at the national competition “Romanian Orthodox Cathedral Arad - Podgoria Square” in 1992 with architect TO Gheorghiu and c. Architect I. Nistor. He is the author of 8 publications dealing with the history, urban morphology and evolution of Arad such as ”Urban morphological interferences in the Aradul Nou neighborhood”, ”The evolution of the street network of Arad in relation to water and land communications network”, but also the issue of protecting historical buildings.

18

CCVI - CCVII

Cinematograful Arta, Arad / Arta Cinema, Arad.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Dan Dăncilă 1977 Arhitect de peste patru decenii, cu o activitate profesională continuă și diversă, concretizată într-un număr substanțial de proiecte în Timișoara, România, câteva țări vest europene, Peninsula Arabică. Programele acestor proiecte acoperă temele clasice și actuale ale arhitecturii civile și industriale, studii și planuri directoare, restaurare/conversiuni, amenajări de interior, design în conjuncție cu spațial construit. Recunoașterea profesională se reflectă atât în premiile obținute la concursuri și selecționări, cât și în proiecte consecutive, la scară largă, pentru firme cu activități și renume internaționale. După educația profesională începută la Facultatea de Arhitectură, IP Traian Vuia, Timișoara (1977) și continuată la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București (1980), au urmat primii ani de arhitectură în România. Din 1988 e activ ca arhitect în Germania.

Architect for over four decades, with a continuous and diverse professional activity, materialized in a substantial number of projects in Timişoara, Romania, several Western European countries, the Arabian Peninsula. The programs of these projects cover the classic and current themes of civil and industrial architecture, studies and master plans, restoration/conversions, interior design, design in conjunction with built space. Professional recognition is reflected both in the prizes obtained in competitions and selections, as well as in consecutive, largescale projects for companies with international activities and reputation. After the professional education started at the Faculty of Architecture, IP Traian Vuia, Timișoara (1977) and continued at the Ion Mincu University of Architecture and Urbanism, Bucharest (1980), the first years of architecture in Romania followed. Since 1988 he has been active as an architect in Germany.

Dan Dăncilă student Materia Studiul formei cu Ștefan Bertalan / Dan Dăncilă student Subject the study of form with Stefan Bertalan.

19

Locuințe colective / Collective housing.

“What I achieved as an architect would not have been possible without the direct or indirect contribution of some professors, colleagues and architect friends, from the schools of architecture and from the institutes and offices of architecture in which I used to or currently work.

Among those from Timișoara are: prof. Arch. Hans Fackelmann, arch. Ștefan Iojica, arch. Mihai Botescu, arch. Șerban Sturdza, arch. Mihai Opriș, arch. Radu Radoslav, arch. Milea Ovidiu, arch.

Radu Mihăilescu, arch Ioan Andreescu, architect Vlad Gaivoronschi, architect Zeno Bogdanescu.”

20

CCVIII - CCIX

“Ceea ce am realizat ca arhitect nu ar fi fost posibil fără contribuția directă sau indirectă a unor profesori, colegi și prieteni arhitecți, din școlile de arhitectură și din institutele și birourile de arhitectură în care am lucrat și lucrez.

Printre cei din Timișoara se numără: prof. arh. Hans Fackelmann, arh. Ștefan Iojica, arh. Mihai Botescu, arh. Șerban Sturdza, arh. Mihai Opriș, arh. Radu Radoslav, arh. Milea Ovidiu, arh.

Radu Mihăilescu, arh. Ioan Andreescu, arh. Vlad Gaivoronschi, arh. Zeno Bogdănescu.”

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Consuela Schön 1977 A absolvit Institutul Politehnic ‘’TRAIAN VUIA” Timișoara, în domeniul arhitectură în anul 1977 iar ulterior în 1980 Institutul de Arhitectură ‘’ION MINCU’’ București. A profesat ca arhitect proiectant la secția de proiectare a municipiului Făgăraș, iar din 1989 a colaborat cu diferite birouri de arhitectura urmând ca din 2013 să fie arhitect șef in biroul de arhitectura Pasucha Klepzig din Wasserbillig, Luxembourg. Printre cele mai important proiecte realizate se numără clădiri industriale și sociale ale TCIND, clădirea spitalului evanghelic din Trier, proiecte în domeniul sănătății, în Werdau și Gera, asanarea gimnaziului Hindenburg din Trier, clădirea de psihiatrie a spitalului Mutterhaus, căminul de bătrâni din Konz, clădiri de birouri cu laboratoare, Restaurantul 1485 din Leiwen, sediul biroului Pasucha-Klepzig dar și numeroase locuințe unifamiliale. De-a lungul carierei a participat la multiple concursuri printre care se numără: concursul de idei al centrului civic Saarbrücken, căminul de bătrâni din Krautheim și concursurile privind școala primară din Riedstadt și extinderea liceului Stefan Anders din Schweich unde a colaborat cu biroul de arhitectură Andreescu și Gaivoronschi.

She graduated from the “TRAIAN VUIA” Polytechnic Institute in Timişoara, in the field of architecture in 1977 and from the “ION MINCU” Institute of Architecture in Bucharest in 1980. She worked as a design architect at the design department of Făgăraș, and since 1989 she has collaborated with various architectural offices. Since 2013 she would be the chief architect in the Pasucha Klepzig architecture office in Wasserbillig, Luxembourg. Among the most important projects are industrial and social buildings of TCIND, the building of the Evangelical Hospital in Trier, health projects in Werdau and Gera, the rehabilitation of the Hindenburg gymnasium in Trier, the psychiatric building of the Mutterhaus hospital, the old people’s home in Konz , office buildings with laboratories, Restaurant 1485 in Leiwen , the headquarters of the Pasucha-Klepzig office but also numerous single-family homes. Throughout her career she participated in multiple competitions including: the Saarbrücken civic center idea competition, the Krautheim nursing home and the Riedstadt primary school competitions and the extension of Stefan Anders High School in Schweich where she collaborated with the Andreescu and Gaivoronschi architecture office.

A - Strandul municipal Südbad / Südbad municipal swimming pool.

B - Birou Klepzig / Klepzig office C - Palais Walderdorff Trier- centru de cultura si comunicare / Palais Walderdorff Trier - center of culture and communication

A

B

21

C

Sebastian Schön 1979 Și-a finalizat studiile superioare în cadrul Institutul Politehnic ‘’TRAIAN VUIA” Timișoara, în domeniul arhitectură în anul 1979 și iar ulterior în 1982 la Institutul de Arhitectură ‘’ION MINCU’’ din București. A profesat ca arhitect proiectant la secția de proiectare a Comtimului, Timișoara, iar din 1989 și-a început activitatea în Germania unde a colaborat cu diferite birouri de arhitectura urmând ca din 1993 să fie arhitect independent în Luxembourg și Trier. Începând cu 1996, fost arhitect și șef de secție al sediului de proiectare al orașului Trier până în 2004, din 2005 a fost responsabil cu managementul strategic al portofoliului orașului Trier, iar începând cu 2015 condus secția de dezvoltare și pilotare a sectorului imobiliar al orașului Trier. Printre cele mai important proiecte realizate se numără clădirile industriale și sociale ale Comtimului, numeroase clădiri de locuințe, hotelul Treinen din Kirchberg, Luxemburg, Bijuteria Or Passion din Luxemburg, biblioteca și arhivele orașului Trier, Arena Trier, Cazinoul garnizoanei franceze, Centru de Informare turistica din Trier, Teatrul din Trier și planuri de urbanism. De-a lungul carierei a participat la multiple concursuri printre care se numără: concursul privind școala primară din Riedstadt unde a colaborat cu biroul de arhitectură Andreescu și Gaivoronschi, Sala de sport din Saarburg și planul de sistematizare din Konz.

He completed his higher education at the “TRAIAN VUIA” Polytechnic Institute in Timişoara, in the field of architecture in 1979 and at the “ION MINCU” Institute of Architecture in Bucharest in 1982. He worked as a design architect at the design department of Comtim, Timişoara, and since 1989 he started his activity in Germany where he collaborated with various architectural offices. Since 1993 he has been an independent architect in Luxembourg and Trier. Since 1996, former architect and head of department of the design headquarters of the city of Trier until 2004, since 2005 he has been responsible for the strategic management of the portfolio of the city of Trier, and since 2015 he has led the development and piloting department of the real estate sector of the city of Trier. Among the most important projects are the industrial and social buildings of the Comtim, numerous apartment buildings, the Treinen Hotel in Kirchberg , Luxembourg, the Or Passion Jewelry in Luxembourg, the library and archives of Trier, Trier Arena, French Garrison Casino, Tourist Information Center of Trier, the Theater of Trier and urban plans. Throughout his career he participated in multiple competitions including: the competition on primary school in Riedstadt where he collaborated with the architecture office Andreescu and Gaivoronschi, the gym in Saarburg and the systematization plan in Konz.

22

CCX - CCXI

Arena Trier - sală polivalentă / Arena Trier - multipurpose hall.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Cojocaru Mariana Carmen Constanța 1978 A absolvit Institutul Politehnic ‘’TRAIAN VUIA” Timișoara, în domeniul arhitectură în anul 1978 iar ulterior în 1981 Institutul de Arhitectură ‘’ION MINCU’’ București. A profesat ca arhitect proiectant la Institutul de Proiectare Hunedoara-Deva, iar din 1995 e arhitect șef în cadrul firmei S.C.COMPACT S.R.L. din Deva. Printre cele mai importante proiecte se numără construirea bucătăriei, sălii de mese și a chiliilor din cadrul Mănăstirii Prislop, proiectarea ansamblului de locuințe sociale de pe strada Nicolae Grigorescu din Deva, reactualizare restaurării Castelului “NOPCEA” din localitate Săcel, amenajarea unor spații de agrement în comuna Teliucu Inferior dar și proiecte de urbanism precum planul urbanistic general al parcului industrial “WDP-Park Industrial” din Deva și din cadrul Mănăstirii Prislop. A proiectat de asemenea si construcții cu funcțiuni complexe precum școala din Vulcan sau Biblioteca Universității Spiru Haret din Blaj. Este autorul a 8 lucrări de cercetare și articole publicate constant de-a lungul întregii cariere. Este membru al Uniunii Arhitecților din România, din 1995, Ordinul Arhitecților din România, din 2003, Asociațiunii Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român Sibiu din 2000 și Membru al Asociației Zonelor și Localităților Istorice din România, din 2004 iar din 1995 până în 2016 a fost arhitect șef în cadrul Consiliul Local al Municipiului Orăștie.

She graduated from the “TRAIAN VUIA” Polytechnic Institute in Timişoara, in the field of architecture in 1978 and from the “ION MINCU” Institute of Architecture in Bucharest in 1981.

She worked as a design architect at the Hunedoara-Deva Design Institute, and since 1995 she has been a chief architect at SCCOMPACT SRL in Deva. Among the most important projects are the construction of the kitchen, dining room and cells within the Prislop Monastery, the design of the social housing complex on Nicolae Grigorescu Street in Deva, the restoration of the “NOPCEA” Castle in Săcel, the arrangement of leisure spaces in Teliucu Inferior commune but also urban projects such as the general urban plan of the “WDP-Industrial Park” industrial park in Deva and within the Prislop Monastery. She also designed constructions with complex functions such as the school in Vulcan or the Library of Spiru Haret University in Blaj. She is the author of 8 research papers and articles published constantly throughout her career. She is a member of the Union of Architects of Romania, since 1995, the Order of Architects of Romania, since 2003, of the Transylvanian Association for Romanian Literature and Culture of the Romanian People Sibiu since 2000 and Member of the Association of Historic Areas and Localities of Romania, from 2004; from 1995 to 2016 she was chief architect within the Local Council of Orăștie Municipality.

Ansamblu locuințe Hunedoara.

Hunedoara housing complex.

23

Zeno Bogdănescu 1978 “Zeno Bogdănescu a fost cu un an mai mare decât mine la același liceu din Timisoara, C.D. Loga. Ne-am pregătit împreună pentru admiterea la Arhitectură cu dl. arhitect Ștefan Iojica și încă mai păstrez scrisorile lui de la Beiuș unde făcea armata cu un an înaintea mea. De la început acuratețea desenului și talentul său m-au încântat și ambiționat. A absolvit primii trei ani la Secția de Arhitectură a Facultății de Construcții din Timișoara în 1978, mergând mai departe precum mulți din generația noastră către Institutul Ion Mincu, unde a absolvit în 1981. Ne-am revăzut mereu și cu toate că a devenit bucureștean încă din anii ’80, o parte a sufletului său a rămas alături de Timișoara. Talentul său pentru animație, seriozitatea și abnegația pentru tot ceea ce făcea, harul de a fi arhitect, din păcate prea puțin afirmat, rămân în amintirea noastră. În memoria mea și poate și a altor confrați a rămas ca Rectorul “singuratic” al Universității Ion Mincu. În această importantă poziție l-am perceput preocupat și îngrijorat de soarta învățământului și profesiei de arhitect din România și nu în tâmplător ne-a reprezentat la Bruxelles în Sub-grupul de lucru Arhitectură al Comisiei Europene focusat pe recunoașterea calificărilor profesionale. Atât cei din vestul profesiei de arhitect din România cât și cei din centrul sau rămânem cu un mare regret după plecarea lui Zeno….” a Vlad Gaivoronschi, 2020 “Zeno Bogdănescu was a year older than me at the same high school in Timişoara , CD Loga.

We prepared together for admission to Architecture with Mr. architect Ștefan Iojica and I still keep his letters from Beiuș where he was in the army a year before me. From the beginning, I was delighted and motivated by the accuracy of his drawing and talent. He graduated the first three years at the Architecture Department of the Faculty of Constructions in Timişoara in 1978, going on, like many of our generation, to the Ion Mincu Institute, where he graduated in 1981.

We have met often; although he became a Bucharest resident from the ‘80s, a part of his soul remained in Timişoara. His talent for animation, his seriousness and selflessness for everything he did, the grace of being an architect, unfortunately too little stated, remain in our memory. In my memory and maybe that of other confreres, he remained as the “lonely” Rector of Ion Mincu University. In this important position I perceived concern and worry about the fate of education and the architectural profession in Romania. This was why he represented us in Brussels Architecture Sub-Working Group of the European Commission focused on the recognition of professional qualifications. Both those in the west of the Romanian architectural profession and those in its center feel deep regret at Zeno’s departure…”

Vlad Gaivoronschi, 2020

24

CCXII - CCXIII

Sediul Uniunii Arhitecților din România, Dan Marin & Zeno Bogdănescu / Headquarters of the Romanian Architects’ Union, Dan Marin & Zeno Bogdănescu.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Eva Stache 1979

25

Eva Stache și-a obținut diploma de licență la Școala de Arhitectură din Timișoara și masterat în arhitectură la Institutul de Architectura “Ion Mincu” din București. După studii a câștigat experiență de muncă la diferite firme de arhitectură, la teatre ca scenograf și la edituri ca designer grafic. În 1998 a fondat propria firmă de arhitectură în Oostzaan, Olanda, specializată în construcții durabile.

Cercetarea este o parte esențială a strategiei de proiectare a Evei Stache.

Diverse studii comandate de Novem, RVO și BNA Research au contribuit la cunoștințe mai profunde despre implementarea durabilității, abordarea unei misiuni de proiectare, gestionarea unui proces de proiectare și construcție în proiecte mici sau mari.

Cercetarea ei de doctorat la TU Delft, Facultatea de Construcții, Departamentul de Materiale și Mediu, se concentrează pe Vegetația ca Material de Construcție. Scopul cercetării a fost să exploreze efectele vegetației urbane asupra climei orașelor contemporane. Conform rezultatelor, utilizarea integrată a serviciilor ecosistemice în oraș este unul dintre puținele mijloace durabile pentru a combate eficient efectele dramatice ale schimbărilor climatice. Toate rezultatele cercetării sunt traduse direct în proiectele arhitecturale ale biroului. Scopul este ambițios: construirea neutru din punct de vedere energetic, neutru din punct de vedere climatic și neutru din punctul de vedewre a apei. O modalitate specială de cercetare este manifestarea artistică, prezente în mod regulat în opera Evei Stache. Arta oferă mijloace intuitive pentru a investiga straturile invizibile de percepție, și exprimare ale spațiului. Expozițiile oferă oportunități unice de auto-reflecție și comunicare.

STAcHE ARCHITECT bna - funcționează exclusiv într-un mod durabil și eficient din punct de vedere energetic. Spectrul lucrărilor variază de la construcții rezidențiale prin diferite forme de clădiri nerezidențiale până la clădiri pentru îngrijire, restaurare și studii privind sustenabilitatea.

Eva Stache received her bachelor’s degree at the School of Architecture in Timișoara and a master’s degree in architecture at the ”ION MINCU” Institute of Architecture in Bucharest. After studying, she gained work experience at various architectural firms, at theaters as a set designer and at publishing houses as a graphic designer. In 1998 she founded her own architecture firm in Oostzaan, the Netherlands, specializing in sustainable construction.

Research is an essential part of Eva Stache’s design strategy. Various studies commissioned by Novem , RVO and BNA Research have contributed to deeper knowledge about implementing sustainability, approaching a design mission, managing a design and construction process in small or large projects. Her doctoral research at TU Delft, Faculty of Civil Engineering, Department of Materials and Environment, focuses on Vegetation as a Building Material. The aim of the research was to explore the effects of urban vegetation on the climate of contemporary cities. According to the results, the integrated use of ecosystem services in the city is one of the few sustainable means to effectively combat the dramatic effects of climate change. All research results are translated directly into the architectural projects of the office. The goal is ambitious: building energy-neutral, climate-neutral and water-neutral. A special way of research is the artistic manifestation, regularly present in the work of Eva Stache. Art offers intuitive means to investigate the invisible layers of perception, and expression of space. Exhibitions offer unique opportunities for self-reflection and communication.

STAcHE ARCHITECT BNA – operates exclusively in a sustainable and energy- efficient way. The spectrum of works varies from residential constructions through different forms of non-residential buildings to buildings for care, restoration and sustainability studies.

“Școala de arhitectură din Timișoara a avut un efect important și de durată asupra gândirii mele despre arhitectură. Profesorii noștri ne-au învățat să formăm opinii independente.

Deși întreaga școală a îmbrățișat acest mod de gândire, pentru mine au fost trei dintre ei care au știut să o transmită într-un mod foarte concret. Hans Fackelman, datorită curiozității sale nesătuite asupra arhitecturii, Relu Ghoerghiu, pentru că întotdeauna a îndrăznit să pună toate întrebările, și Bertalan, care ne-a învățat că noi înșine putem interpreta chiar și lucrările lui Leonardo așa cum considerăm de cuviință. Privesc înapoi cu apreciere la anii mei la școala de arhitectură din Timișoara.”

“The school of architecture in Timişoara had an important and lasting effect on my thinking about architecture. Our teachers have taught us to form independent opinions. Although the whole school embraced this way of thinking, for me it was three of them who knew how to convey it in a very concrete way. Hans Fackelman, due to his insatiable curiosity about architecture, Relu Ghoerghiu, because he always dared to ask all the questions, and Bertalan, who taught us that we can interpret even Leonardo’s works ourselves, as we see fit. I look back with appreciation on my years at the school of architecture in Timişoara.”

A - Living Climate Machine, locuințe, Heerhugowaard, Olanda / Living Climate Machine, dwelings, Heerhugowaard, the Netherlands.

B - Capela Sf. Paul din Dublin, Irlanda / St. Paul’sChapel Dublin, Irland.

C - DeMeeuwvleugel Cămin medical, Pumerend, Olanda / DeMeeuwvleugel Nursing home, Pumerend, The Netherlands.

A

B

26

CCXIV - CCXV

C

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Tiberiu-Romi Trenea 1979 A absolvit Institutul Politehnic ‘’TRAIAN VUIA” Timișoara, în domeniul arhitectură în anul 1979 iar ulterior în 1982 Institutul de Arhitectură ‘’ION MINCU’’ București. A profesat ca arhitect proiectant la Centrul de proiectare județean Satu Mare, iar începând cu 1990 se află în conducerea serviciului administrativ al Bibliotecii centrale Universitare „ LUCIAN BLAGA” din Cluj, iar începând cu 2002 este proiectant șef al biroului de arhitectură S.C. “STUDIO T “ S.R.L. De-a lungul carierei a realizat numeroase proiecte de arhitectură printre care se numără locuințe unifamiliale, precum casa Vuscan, case de vacanță, imobile cu spații pentru birouri, reamenajări și extinderi, amenajări interioare, precum cea a boutique-hotelului Robert, complexe de locuințe cât și proiecte de restaurare. În anul 2006 a participat la concursul de soluții pentru zona pietonală din centrul municipiului Cluj-Napoca.

He graduated from the “TRAIAN VUIA” Polytechnic Institute in Timișoara, in the field of architecture in 1979 and from the “ION MINCU” Institute of Architecture in Bucharest in 1982. He worked as a design architect at the Satu Mare County Design Center, and, since 1990, he has been in charge of the administrative service of the Central University Library “LUCIAN BLAGA” in Cluj; since 2002 he has been chief designer of the architecture office SC “STUDIO T” SRL Throughout his career he has carried out numerous architectural projects, including single-family homes, such as the Vuscan house, holiday homes, office buildings, redevelopments and extensions, interior design, such as the boutique hotel Robert, complexes housing as well as restoration projects. In 2006 he participated in the solution contest for the pedestrian area in the center of Cluj-Napoca.

Restaurarea Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca / Restoration of the Central University Library in Cluj-Napoca.

27

Mircea Ungureanu 1993 A absolvit Institutul Politehnic ‘’TRAIAN VUIA” Timișoara, în domeniul arhitectură în anul 1975 iar ulterior în 1993 Facultatea de Arhitectura din cadrul Universității Tehnice Timișoara. A profesat ca conductor proiectant la Institutul de Proiectare al județului Hunedoara, iar din 1995 este arhitect șef în cadrul firmei Contis Proiect SRL din Deva unde a coordonat activității de proiectare atât de arhitectură cât și de urbanism, a proiectat construcții civile, industriale, agricole, studii de fezabilitate, proiecte tehnice și detalii de execuție. Unul dintre cele mai importante proiecte este cel al ansamblul de locuințe de pe bulevardul Lenin (actualul bulevard Iuliu Maniu) din Deva, proiect ce a câștigat Premiul Uniunii Arhitecților în 1988 și a fost publicat în revista Arhitectura din 1988. Este membru al Uniunii Arhitecților din România, membru fondator al Ordinului Arhitecților din România, și președintele Ordinului Arhitecților din Romania - Filiala Hunedoara din 2018, membru al Comisiei tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a Consiliului Județean Hunedoara și membru al Comisiei tehnice de Urbanism a Primăriei municipiului Lupeni din 2004. De asemenea a fost membru al Consiliului teritorial al Ordinului Arhitecților din Romania - Filiala Hunedoara și membru al Comisiei tehnice de Urbanism a Primăriei municipiului Deva până in 2002.

He graduated from the Polytechnic Institute ‘’ TRAIAN VUIA “Timișoara, in the field of architecture in 1975 and from the Faculty of Architecture within the Technical University of Timişoara in 1993. He worked as a design manager at the Design Institute of Hunedoara County, and since 1995 he has been chief architect at Contis Proiect SRL from Deva where he has coordinated the design activity of both architecture and urbanism, he designed civil, industrial, agricultural constructions, feasibility studies, technical projects and execution details. One of the most important projects is the housing complex on Lenin Boulevard (current Iuliu Maniu Boulevard) in Deva, a project that won the Architects Union Award in 1988 and was published in the magazine Architecture in 1988. He is a member of the Union of Architects in Deva. Romania, founding member of the Order of Architects of Romania, and president of the Order of Architects of Romania - Hunedoara Branch since 2018, member of the Technical Commission of Urbanism and Spatial Planning of Hunedoara County Council and member of the Technical Commission of Urbanism of Lupeni City Hall since 2004. He was also a member of the Territorial Council of the Order of Architects of Romania - Hunedoara Branch and a member of the Technical Commission of Urbanism of the City Hall of Deva until 2002.

28

CCXVI - CCXVII

Ansamblul de locuințe de pe bulevardul Iuliu Maniu, Deva / The housing complex an boulevardIuliu Maniu, Deva.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Rodica Zinaida & Ludovic Feier - 1993 Rodica și Ludovic Feier și-au obținut diploma de conductor arhitect în cadrul Institutului Politehnic “Traian Vuia”, Facultatea de Construcții, secția de Arhitectură, în 1973. În prima perioadă a carierei au făcut parte din colectivul Centrului de Proiectare al județului Arad proiectând complexe rezidențiale în Arad și Spitalul din Chișineu Criș. Odată cu redeschiderea Secției de Arhitectură și Urbanism din cadrul Facultății de Construcții cei doi și-au continuat studiile obținând diploma de arhitect în 1993 în urma unor proiecte de diplomă ce propuneau revitalizarea zonei centrale a municipiului Arad. Ulterior au profesat în cadrul firmelor Proiect S.A Arad și Artnova unde au realizat diverse proiecte de arhitectură, restaurare și urbanism: locuințe unifamiliale, reabilitarea clădirii Tribunalului, Teatru ,,Ioan Slavici”, liceele Moise Nicoară și Elena Ghiba Birta din Arad, Plan urbanistic general al orașului Sebiș etc. Rodica Zinaida Feier s-a stins din viață în 2018 după o carieră bogată ca arhitect și ca profesoară la secția de Arhitectură a Liceul de artă Sabin Drăgoi din Arad.

Rodica and Ludovic Feier received diplomas as conductor architects from the “Traian Vuia” Polytechnic Institute, in 1973. In the first period of their careers they were part of the Arad County Design Center. designing residential complexes in Arad and the Hospital in Chisinau Cris. As the Department of Architecture and Urbanism within the Faculty of Constructions reopened, the two continued their studies receiving the diploma of architect in 1993 following diploma projects that proposed the revitalization of the central area of Arad. Later, they worked for Proiect SA Arad and Artnova, where they carried out various architecture, restoration and urbanism projects: single-family homes, rehabilitation of the Courthouse building, the “Ioan Slavici” Theater, Moise Nicoară and Elena Ghiba Birta High schools in Arad, the general Urban Plan of the city of Sebis etc. Rodica Zinaida Feier passed away in 2018 after a rich career as an architect and as a teacher at the Architecture department of the Sabin Drăgoi Art High School in Arad.

A - Propunere cartier central Arad / Arad central neighborhood proposal.

B - Revitalizare urbană Arad / Urban revitalization Arad.

A

29

B

Irina Feier 2006 Irina a continuat tradiția familiei și a absolvit Facultatea de Arhitectură în 2006 și masteratul de Rehabilitarea ambientelor și suprafețelor arhitecturale în 2007, ambele în cadrul Universității Politehnica Timișoara. În România a profesat atât pe cont propriu cât și în cadrul firmei Projectflysrl și Biroului Arhitectului Radu Mihăilescu unde a realizat diverse proiecte de arhitectură apreciate și premiate la nivel național.

Printre aceste proiecte se numără și Complexul Comercial Iulius Mall din Timișoara care a reprezentat și un început în cadrul cercetării care ulterior s-a transformat în teza de doctorat „Malluri Demallabile, reziliența în arhitectura comercială” finalizată în 2017 în cadrul Universității Politehnica Timișoara. Partea de cercetare este completată și de o serie de articole științifice și de o perioada de 4 ani în care a făcut parte din colectivul de cadre didactice al Facultății de Arhitectură din Timișoara. În 2016 a emigrat în Viena unde a lucrat la firma Huss Hawlik Architekten și Caramel Architekten unde a făcut parte din echipe care au realizat diverse proiecte de arhitectură și urbanism.

Irina continued the family tradition and graduated from the Faculty of Architecture in 2006 and completed a master’s degree in Rehabilitation of Environments and Architectural Surfaces in 2007, both at the Polytechnic University of Timişoara. In Romania he worked both on his own and within the company Projectflysrl and the Office of the Architect Radu Mihăilescu where he realized various architectural projects appreciated and awarded at national level. These projects include the Commercial Centre Iulius Mall in Timişoara, which represented a start in her research that would later be included in her PhD thesis, „Malluri Demallabile, reziliența în arhitectura comercială” [Demallishable malls resilience in commercial architecture], completed in 2017 at the Polytechnic University of Timişoara. The research part is completed by a series of scientific articles and a period of 4 years in which she was part of the teaching staff of the Faculty of Architecture in Timişoara. In 2016 she emigrated to Vienna where she worked for Huss Hawlik Architekten and Caramel Architekten where she was part of teams that carried out various architectural and urban projects.

30

CCXVIII - CCXIX

Corpul 5 al centrului de cercetare, Linz -Caramel Architekten / Corp 5 Cience Park, Linz - Caramel Architekten.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Just another brick in the wall?

“Fiecare familie are cutia ei cu poze. A noastră este galbenă, neorganizată și ticsită cu imagini alb-negru, pe care le developa Lali în baie. Când eram mică practicam destul de des răscolitul pozelor și îmi făcea deosebită plăcere să o terorizez pe Rodi să îmi povestească ce? și cum? și cu cine? se întâmpla în cadrele respective. Cea mai fascinantă secțiune erau plicurile azomureș datate 1970 – facultate. Pe lângă imaginile enigmatice cu tot felul de cutii (care s-au dovedit a fi machete mai târziu), sunt cadre cu părinții mei și prietenii lor într-o ipostază pletoasă cu pantaloni evazați, stând aplecați peste planșetă în atelier (de cele mai multe ori cu țigara în gură), în practică prin țară prostindu-se sau pozând în grup, la schi sau chiar și prin piese de teatru. Dacă pe vremea când eram eu la facultate circula mitul (de care eram deosebit de mândră) că cei de la arhitectură ar fi un pic „altfel”, uitându-mă la pozele acestea mi-am dat seama cam pe unde apăruse: ei erau cu siguranță „altfel” decât tovarășii 70-iști clasici. Nici o clipă nu transpare din poze rigiditatea sistemului care îi înconjura în rest, par să fi crescut într-o bulă de libertate. Iar bula aceasta era facultatea, care fiind atât de la început și atât de proaspătă era încărcată de energie creativă și noutate. Cu ce au rămas ei după ce bula s-a spart și au nimerit la institutul de proiectare din Arad ?.... Au rămas altfel. Și dacă altfelul acesta era destul de greu de valorificat în industria proiectelor tip, s-a manifestat colateral prin tot soiul de activități ingenioase. Așa se face că am crescut într-o casă de tip cașcaval do it yourself, cu supante și scări interioare în încăperi, cu masă de trenulețe, care se urcă mecanic în tavan printr-un sistem de scripeți, cu mobilier tranșat și reciclat în diverse formule în funcție de nevoi și cu cel puțin două căsuțe de joacă în curte. Concediile le petreceam în rulota neomologată construită de la cadru în sus tot la noi în curte și care de-a lungul anilor s-a perfecționat într-o reală mașină de locuit pentru patru persoane. Tot la noi acasă se ștanțau șoricei și iepurași din piele spre a deveni mărțișoare, se turnau și pictau Sfinte Marii din ipsos, se croiau rochii, se desenau felicitări și se produceau metrii liniari de podoabă argintie de pom de crăciun. Am insistat să scriu despre perioada de dinainte de 90, pentru că povestea lor am reîntâlnit-o atât de des printre prietenii noștri (hipioții din pozele de la facultate), fiecare dintre ei cu personalități extrem de creative și de curioase. Mă întreb adesea, unde am fi fost acum dacă această generație ar fi avut parte de la început, de când au ieșit de pe băncile facultății și nu doar 20 de ani mai târziu, de libertate.”

Irina Feier, 2020 Imagini din atelierele de proiectare ale facultății, ani 1970-1973 / Images from the design workshops of the faculty, 1970-1973.

31

Just another brick in the wall?

“Every family has a personal picture box. Ours is yellow, unorganized and crammed with black and white images, which Lali developed in the bathroom. When I was little I used to enjoy searching through pictures quite often and I was very happy to terrorize Rhodes to tell me what? and how? and with whom? it all happened in those frames. The most fascinating section were the Azomureș envelopes dated 1970 - college. In addition to the enigmatic images with all sorts of boxes (which later turned out to be mock-ups), there are photos of my parents and their friends, with long hair and flared pants, bent over the plans in the studio (most of the time smoking), during practice in the country fooling around or posing in groups, skiing or even acting in plays.

If at the time when I was in college there was a myth (of which I was particularly proud) that those doing a degree in architecture would be a little “different”, looking at these pictures I realized why this idea was popular: they were surely “different” from their classic 70’s comrades. The rigidity of the system that surrounded them did not transpire at all, they seemed to have grown into a bubble of freedom. And this bubble was the faculty, which was so new and so fresh, infused with creative energy and novelty. What did they have after the bubble broke and they followed the design institute in Arad?... They became different. And if this difference was quite difficult to capitalize in the standard project industry, it manifested itself collaterally through all sorts of ingenious activities. This is how I grew up in a do it yourself cheese house, with stalls and interior stairs in the rooms, with a train table which mechanically raised to the ceiling through a pulley system, with module furniture and recycled in various formulas according to needs, and with at least two playgrounds in the yard. We spent our holidays in the unapproved caravan built from the frame up in our yard, which over the years was perfected in a real living car for four people. At our house, mice and bunnies were stamped in leather to become 8th of March tokens called “mărțișoare”, Saint Mary statues were cast in plaster and painted, dresses were cut, greeting cards were drawn and linear meters of silver Christmas tree ornaments were produced. I insisted on writing about the period before the 90’s, because I have heard their story so often from our friends (hippies in the pictures at college), each of them with extremely creative and curious personalities. I often wonder where we would be now if this generation had had freedom from the beginning, since they left the faculty, and not just 20 years later.”

Irina Feier, 2020

32

CCXX - CCXXI

Imagini din piesele de teatru studențești, anii ‘70 / Images from the student theater plays, ‘70s.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Bogdan George Drig 1998 Bogdan George Drig a absolvit Facultatea de Construcții, departamentul arhitectură în cadrul Universității Politehnica Timișoara în anul 1998 și a devenit co-partener în cadrul firmei de proiectare arhitectură și construcții M & D PROIECT. Din 2001 și-a realizat propriul birou de arhitectură în cadrul căruia a realizat o serie întreagă de proiecte atât în România: Arad, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Pitești, București, cât și în străinătate: Singapore, Italia. De-a lungul timpului a obținut o serie de premii și mențiuni la concursuri naționale și internaționale.

Bogdan George Drig graduated from the Faculty of Constructions, department of Architecture at the Polytechnic University of Timișoara in 1998 and became a co- partner in the architecture and construction design company M & D PROIECT. Since 2001, he has set up his own architecture office, where he has carried out a whole series of projects both in Romania: Arad, Timişoara, Brașov, Cluj-Napoca, Pitești, Bucharest, and abroad: Singapore, Italy. Over time, he has won a number of awards and mentions at national and international competitions.

A - Locuințe colective / Collective housing.

B - Locuire individuală / House.

A

B

33

Elek Pafka 2000 A absolvit Facultatea de Arhitectură din Timișoara în 2000, după care și-a continuat studiile, urmând Masterul de Urbanism din cadrul Universității Bauhaus din Weimar Germania și studii doctorale de asemenea în domeniul planificării urbane la Universitatea din Melbourne. A profesat în cadrul firmei Pro‐Arh din Oradea pană în 2005, unde a realizat locuințe multifamiliale, centre comunitare, lăcașuri de cult și construcții comerciale. Începând cu 2006 s-a implicat în cercetări privind planificarea urbană, fiind urbanist în cadrul direcției de urbanism al orașului Sydney, și urbanist și cercetător al firmei Atelier E3 din Sydney și Melbourne. Printre cele mai importante proiecte se numără planul urbanistic Banjarmasin River City din Indonezia, proiect ce a câștigat premiul întâi la un concurs internațional, strategia regională de dezvoltare a zonei Lane Cove, Sydney, analiza urbană a zonei Great Lakes, cercetările privind locurea din Australia și centrul de arhitectură din Oradea, proiect câștigător al unui concurs de arhitectură. În momentul de față este șef de lucrări în cadrul Facultății de Arhitectură, Construcții și Urbanism al Universității din Melbourne, fiind coordonatorul Masterului de Urbanism. Este autorul a 10 lucrări publicate în jurnale științifice și 11 capitole ale unor cărți sau monografii ce tratează problematica dezvoltărilor urbane, a spațiului public și densificării.

He graduated from the Faculty of Architecture in Timişoara in 2000, after which he continued his studies, following the Master of Urbanism at the Bauhaus University in Weimar Germany and doctoral studies in the field of urban planning at the University of Melbourne. He worked at the Pro‐Arh company in Oradea until 2005, where he built multifamily homes, community centers, places of worship and commercial constructions. Since 2006 he has been involved in research on urban planning, being an urban planner in the urban planning department of Sydney, and an urban planner and researcher at Atelier E3 in Sydney and Melbourne. Among the most important projects are the Banjarmasin River City urban plan in Indonesia, a project that won first prize in an international competition, the regional development strategy for Lane Cove, Sydney, the urban analysis of the Great Lakes, research on the location in Australia and the architecture center from Oradea, winning project of an architecture competition. He is currently Head of the Faculty of Architecture, Construction and Urbanism at the University of Melbourne, and is the coordinator of the Master’s degree in Urbanism. He is the author of 10 papers published in scientific journals and 11 chapters of books or monographs that address the issue of urban development, public space and densification.

A - Cartea Mapping Urbanities / The book Mapping Urbanities.

B - Diagrame din cartea X-Ray the City / Diagrams from the book X-Ray the City.

B

34

CCXXII - CCXXIII

A B

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Adorjan Portik 1993-2002 În carantină, la Berlin, experimentez cu un fotoliu, cel puțin de o săptămână, poate asta iese din colecția de proiecte neterminate. Cu un contract de scenografie de film, Art Director pentru serialul “Foundation” după Asimov, ne-am mutat din Budapesta, două fete mari și nevasta, cu câinele și pisica. Locațiile de construcții de scene au fost Malta, Berlin, Insulele Canarii și Irlanda, atâta am mers ca nici după două luni nu-mi pare rău să stau închis acasă. Înainte era “Dune”, poate iese anul asta și luăm Oscarul :) pentru scenografie. În ultimii cinci ani cinci filme făcute. Proiectarea de seturi de filmare a devenit o nouă specializare după cheltuielile învestite într-un sistem de construcții: Freeform Buildings, Structura despărțitoare de spațiu, cu celule interioare și suprafețe în curburi multiple. Am proiectat trei clădiri, am scris brevetul acceptat, construit o casa familială și un pod pietonal folosind sistemul, continuarea după Film. Firma de proiectare și construcții am susținut-o timp de zece ani, cu studenți de Arhitectură și arhitecți tinari din Italia, Brazilia, Spania și Ungaria, făcând stagiatura la noi, fiind capabil să compar educația de arhitect din alte Universități și să îmi amintesc cu apreciere la Alma Materul profesional. Cu firma am proiectat și am participat la construcția de case familiale în Reading, Anglia, San Diego, Statele Unite și alte proiecte în majoritate rezidențiale în Europa Centrală. O altă ramură a fost predarea de cursuri Post Universitare de Arhitectura: Proiectare de clădiri cu eficiență energetică mărită prin efectele de arhitectură, dar și o aventură la mass-media: realizarea a 10 emisiuni de radio de arhitectură ecologică: Cafeaua Verde, Fuga Radio Budapesta. Capitolul între plecarea de la Facultatea de Construcții și Arhitectură și Criza economică din 2008 include clădiri rezidențiale care sumează peste o mie de apartamente, dar și proiecte de birouri și comerciale la o scară mai mică. În timp care am învățat legarea proiectării de arhitectură cu ramurile de inginerii și cu participarea la construire. Am petrecut o perioada la Erick van Egeraat, unde am lucrat la proiectarea Universității de la Leipzig, Germania și un Mall în Surgut, Rusia.

Am plecat din Timișoara în 2002, după nouă ani la Facultate, lăsând ușa deschisă cu proiectul de diplomă adăugat la cele neterminate. Însă, am adăugat la Student Fest Secția de Arhitectură cu Claudia Juratoni și alți colegi, ca președintele Asociației de Studenți de Arhitectură. Desene și machete: la începutul școlii am participat cu Adrian Tira la o expoziție Sci-Fi cu Moebius, pe lângă organizarea unei Bal de Arhitectură. Facultatea m-a dus la Venezia, Berlin și alte locații de studiat, dar cel mai mult mă consider norocos pentru a fi student de arhitectură la locul și timpul potrivit: anii nouăzeci a euforiei cu o educație excepțională, ne-supra-instituționalizată, libera de mediocrime, deschisă pentru experimente, le mulțumesc profesorilor și colegiilor!

A - Regenerare zona Bălcescu / Regeneration of the Bălcescu area.

B - Expoziție Mobius / Mobius exhibition.

C - Excursie de studiu- Adorjan Portik și profesor Ioan Andreescu / Study trip - Adorjan Portik and professor Ioan Andreescu.

A

35

B

C

A

B

A

In Berlin, during quarantine, I’ve been experimenting with an armchair for at least a week, maybe that’s a result of the collection of unfinished projects. With a film set design contract, Art Director for the series “Foundation” after Asimov, we moved from Budapest, two girls and my wife, our dog and cat. The stage construction locations were Malta, Berlin, the Canary Islands and Ireland, I travelled so far that even after two months inside I’m not sorry to be at home. Before it was “Dune”, maybe this year it will come out and we will get the Oscar :) for the scenography. Five movies made in the last five years. The design of film sets has become a new specialization after the expenses invested in a construction system: Freeform Buildings, Space-separating structure, with interior cells and surfaces in multiple curves. I designed three buildings, wrote the accepted patent, built a family house and a pedestrian bridge using the system, the continuation of the Film. I supported the design and construction company for ten years, with students in Architecture and young architects from Italy, Brazil, Spain and Hungary, doing internship with us, being able to compare the education of architects from other Universities and to remember the professional Alma Materul with appreciation. With the company I designed and participated in the construction of family homes in Reading, England, San Diego, the United States and other mostly residential projects in Central Europe. Another branch was the teaching of Postgraduate courses in Architecture: Design of buildings with increased energy efficiency through architectural effects, but also an adventure in the media: the realization of 10 radio shows of ecological architecture: Green Coffee, Fuga Radio Budapest. The period between leaving the Faculty of Construction and Architecture and the Economi Crisis of 2008 includes residential buildings totaling over a thousand apartments, but also office and commercial projects on a smaller scale. Meanwhile I learned to link architectural design with the branches of engineering and participation in construction. I spent some time at Erick van Egeraat, where I worked on the design of the University of Leipzig, Germany and a Mall in Surgut, Russia.

I left Timişoara in 2002, after nine years at the Faculty, leaving the door open with the diploma project added to the unfinished ones. However, I contributed to the Student Fest Architecture Section with Claudia Juratoni and other colleagues, as the president of the Association of Students in Architecture. Drawings and models: at the beginning of studies I participated with Adrian Tira in a Sci- Fi exhibition with Moebius, in addition to organizing an Architecture Ball. The faculty took me to Venice, Berlin and other places to study, but most of all I consider myself lucky to be an architecture student at the right place and time: the euphoric nineties with an exceptional education, not over-institutionalized, free of mediocrity, open to experiments, I thank the teachers and colleagues!

36

CCXXIV - CCXXV

A - Sistemul structural patentat - “Freeform Buildings” / Patented structural system - “Freeform Buildings”.

B - Freeform - design de mobilă de tip puzzel 3D / Freeform - 3D puzzle Furniture design.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Oana Stănescu 2008 Oana Stănescu și-a finalizat studiile în domeniul arhitecturii în 2008 cu un proiectul de diplomă, foarte apreciat, ce își propunea reabilitarea funicularului din orașul ei natal Reșița. După o perioadă în care a lucrat la câteva dintre cele mai importante firme de arhitectură, OMA, Herzog & de Meuron, REX a înființat firmă Family în New York, împreună cu Dong-Ping Wang, iar ulterior și-a înființat propriul studio. Proiectele sale includ proiecte de arhitectură premiate la nivel internațional, amenajări de interior, precum și o gamă largă de colaborări cu Nike, Virgil Abloh, Kanye West, Arup, New Museum și multe altele. Dintre acestea poate cel mai cunoscut este proiectul + POOL, o piscină plutitoare în New York, care acționează și ca un filtru de apă, făcând posibil ca cetățenii să înoate în apa curată a râului. Acest proiect a fost demarat din inițiativă personală pentru a recupera râul ca resursă de agrement pentru oraș, educând în același timp publicul cu privire la problemele care afectează calitatea apei. Aceste proiecte și colaborări au fost celebrate în publicații precum Architect Magazine, Mark, New York Times, Forbes, Time magazine etc. Oana a predat la MIT, GSAPP Columbia University, Cooper Union și Architectural Association din Londra, iar în acest moment este cadru didactic la Harvard University, Graduate School of Design. În același timp a susținut o serie de prelegeri la: Princeton University, Sciarc, University of Memphis, University of South Florida, University of Arizona și AIA Chicago sau Design Miami.

Oana Stănescu completed her studies in the field of architecture in 2008 with a highly appreciated diploma project, which aimed to rehabilitate the funicular in her hometown Reșița. After a period in which she worked at some of the most important architectural firms, OMA, Herzog & de Meuron, REX, she set up the company Family in New York, together with Dong- Ping Wang, and later set up her own studio. His projects include internationally award-winning architectural projects, interior design, and a wide range of collaborations with Nike, Virgil Abloh , Kanye West, Arup, New Museum, and more. Perhaps the best known of these is the + POOL project, a floating pool in New York, which also acts as a water filter, making it possible for citizens to swim in the clean water of the river. This project was started as a personal initiative to recover the river as a recreational resource for the city, while educating the public on issues affecting water quality. These projects and collaborations have been celebrated in publications such as Architect Magazine, Mark, New York Times, Forbes, Time magazine, etc. Oana has taught at MIT, GSAPP Columbia University, Cooper Union and the Architectural Association in London, and is currently a teacher at Harvard University, Graduate School of Design. At the same time she gave a series of lectures at: Princeton University, Sciarc , University of Memphis, University of South Florida, University of Arizona and AIA Chicago or Design Miami.

Reabilitare a funicularului din Reșița, proiect de diplomă 2008 și proiectul actual 2020 / Rehabilitation of the funicular in Resita, diploma project 2008 and the current project 2020.

37

A

B

C

D

“Am studiat la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara și am avut noroc să întâlnesc profesori care au avut o influență enormă: Vlad Gaivoronschi, Codruţa Negrulescu, Vlad Ardeleanu, Ioan Andreescu, Radu Mihăilescu. Nu îmi pot închipui nimic mai formativ decât profesori care te inspiră să muncești, să nu renunți, să cauți ceea ce te interesează. Le datorez enorm.”

“I studied at the Faculty of Architecture in Timişoara and I was lucky to meet professors who had an enormous influence: Vlad Gaivoronschi, Codruţa Negrulescu , Vlad Ardeleanu, Ioan Andreescu, Radu Mihăilescu. I cannot imagine anything more formative than teachers who inspire you to work, not to give up, to look for what interests you. I owe them a lot.”

38

CCXXVI - CCXXVII

A - Amenajare de interior magazin Off-White din Hong Kong / Interior design of the Off-White store in Hong Kong.

B - Art Gallery in Maribor, Slovenia premiul II / Art Gallery in Maribor, Slovenia 2nd prize.

C - Piscina +Pool New York / + Pool New York.

D - Scenă concert Kanye West / Kanye West concert stage.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Iulia Frățilă 2009 În prezent, Iulia lucrează ca arhitect și urbanist în Londra, unde în ultimii ani a coordonat proiectarea pentru o serie de proiecte de arhitectură la scară mare și de design urban în Marea Britanie. A absolvit Facultatea de Arhitectură în 2009 și Masterul de Urbanism în 2010, iar după câțiva ani în care a lucrat ca și arhitect la studioul Andreescu & Gaivoronschi, a devenit din ce în ce mai interesată de spațiul dintre arhitectura clădirilor, un spațiu adeseori neglijat în România. În 2012 a decis să își continue studiile la Londra, la Bartlett School of Architecture, urmând o diplomă de masterat în urban design. Interesul ei pentru factorii care modelează un oraș și manifestarea lor fizică atât în domeniul public cât și în arhitectura mediului construit, relațiile lor cu mediul cultural, politic și de afaceri, a fost ulterior explorat printr-un curs MBA Essentials la London School of Economics. Teza de masterat „Overlapping Territories”, scrisă într-o perioadă pre-Brexit, a analizat migrația din Africa de Nord și a trasat o paralelă între granița sudică a Uniunii Europene și cea nordică, subliniind relații cheie dintre politica internațională, migrație și consecințele acestora asupra locuitorilor și a spațiului public, susținând că arhitectura poate, și ar trebui să fie mai mult decât o simplă fabricare de clădiri.

De asemenea, Iulia a lucrat la o serie de proiecte strategice, la scară mare, făcând parte din echipa de design urban de la Fletcher Priest Architects. În ultimii ani a coordonat proiectarea pentru Waterbeach, un oraș nou, situat la nord de Cambridge, care acoperă un sit de peste 300 de hectare și care, în timp va crește să acomodeze peste 20.000 de locuitori.

Pe langă practica de arhitectură, Iulia colaborează și conduce proiecte de cercetare în urban design. Împreună cu Alexandru Mălăescu și Christoph Lueder, a organizat și susținut prelegeri într-o serie de workshopuri internaționale cu scopul de a cartografia tipologii de așezări informale din Asia, Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud. În plus, acest studiu își propune documentarea fenomenelor la scară largă, cum ar fi migrația și exploatarea terenurilor, și analizarea impactului acestora asupra mediului construit, încercând să raspundă la întrebări cheie legate de criza de locuințe din “Global South”.

Iulia este design critic în mod regulat la Bartlett School of Architecture, Greenwich University și Kingston University London. De asemenea, face parte din echipa de editori ai revistei „TestingGround: The Journal of Landscapes, Cities and Territories” și este membru a echipei de coordonare a Romanian Architects and Urbanists Forum din Londra, care lucrează cu RIBA și OAR pentru a deschide noi canale de comunicare și colaborare între aceste organizații și membrii lor.

Diagrame pentru concursul Cambridge to Oxford Connection - proiect finalist (Fletcher Priest Architects).

Diagrams from Cambridge to Oxford national competition - finalist entry (Fletcher Priest Architects).

39

40

CCXXVIII - CCXXIX

Ilustrații din teza de masterat ‘Overlapping Territories’ / Mappings from ‘Overlapping Territories’ thesis.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Iulia is currently working as an architect and urban designer in London, where in the past few years she has been leading high profile, large scale architecture and urban design schemes in the UK and abroad.

She graduated from a Bachelor Degree in Architecture in 2009 and a Masters Degree in Urbanism in 2010 in Timișoara, and after a few years of practicing as an architect at Andreescu&Gaivoronschi studio, she became more and more interested in the space in-between the architecture of buildings, a space often neglected in Romania.

In 2012 she decided to continue her studies in London, at the Bartlett School of Architecture, pursuing a Masters Degree in Urban Design. Her interest in the processes that shape a city and their physical manifestation in the public realm and the architecture of the built environment, their relationships to culture, politics and business models was later further explored in academia, through an MBA Essentials Course at the London School of Economics. Her thesis “Overlapping Territories”, written in a world pre-Brexit, looked at migration in North Africa and drew a parallel between the southern border of the European Union and its northern one, highlighting key relationships between international politics, migration and their consequences on human life and the public space, arguing that architecture can and should be more than the mere fabrication of buildings.

Whilst at Fletcher Priest Architects, she worked on several award winning large scale schemes in London and in the past few years has lead the strategic and detailed design for a new town, located north of Cambridge, which covers a site of more than 300 hectares and which will eventually grow to become home to more than 20.000 people.

Imagine cu orașul nou Waterbeach (Fletcher Priest Architects) / Aerial view of Waterbeach new town (Fletcher Priest Architects).

41

A

A

B B

C

C

C

Iulia combines her architectural practice with urban research projects and publications.

Together with Alexandru Mălăescu and Christoph Lueder she has organised and lectured in a series of international workshops with the aim of mapping informal settlements across Asia, Middle East, Africa and South America. This work links back to large scale phenomena such as migration and land exploitation and raises important questions relating to the housing crisis in the Global South.

She is a regular critic for design studios at the Bartlett School of Architecture, Greenwich University and Kingston University London. She also sits on the editorial board of ‘Testing-Ground: The Journal of Landscapes, Cities and Territories’ and is a key member of the coordinating team at the Romanian Architects and Urbanists Forum in London, which works with the RIBA and the Romanian Order of Architects to promote an exchange of knowledge and best practice between professional organisations and their members, within the built environment.

42

CCXXX - CCXXXI

A - Diagramă și hartă cu plan parter a unui cartier informal în Amman / Diagram and ground floor mapping of an informal area in Amman.

B - Imagini de la două evenimente organizate de Romanian Architects and Urbanists Forum (RAUF) / Images from two of the events organised by the Romanian Architects and Urbanists Forum (RAUF).

C - Macheta de studiu, diagramă și imagini cu proiectul realizat pentru reconversia Wood Lane Arches din Londra (Fletcher Priest Architects) / Study model, diagram and images of the finalised reconversion of the Wood Lane Arches in London (Fletcher Priest Architects).

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Alexandru Mălăescu 2009 În 2009 Alexandru Mălăescu a absolvit Facultatea de Arhitectură Timișoara, după care a urmat masterul de urbanism din cadrul aceleași facultați. În prezent este stabilit la Londra unde lucrează în planificare și design urban și arhitectură. Alex este Project Director la Bjarke Ingels Group (BIG), în cadrul biroului din Londra, unde supervizează și realizează proiecte și strategii urbane. De asemenea, Alex este cadru didactic la Bartlett School of Architecture UCL, unde conduce Landscape Studio 2 din cadrul Masterului de Landscape Architecture. „Experiența profesională din Timișoara, după absolvire cât și din timpul studiilor, a fost extrem de fructuoasă, mai ales că am lucrat în cadrul biroului profesorilor mei Vlad Gaivoronschi și Ioan Andreescu, unde întodeauna a existat o atmosferă creativă și un apetit pentru un limbaj arhitectural pur, clar și poetic. Am avut mare noroc să lucrez acolo la multe proiecte exceptionale, care mi-au format o pasiune pentru scara teritorială, landscape, urban design și relația lor cu arhitectura ca fragment dintr-un ansamblu urban complex. Prin urmare, în 2012 am decis să urmez un Master în Landscape Urbanism la Kingston University London. Acolo am colaborat cu Landscape IS, un centru de cercetare din cadrul universității, investigând probleme legate de locuri, comunități și landscape. Am continuat apoi explorarea caracterului subtil al peisajului urban - percepție, parametri senzoriali, neregularitate, efemeritate, temporalitate, teme care formează acum focusul meu în mediul academic”.

După terminarea studiilor din Londra, Alex a făcut parte din departamentul de urban design din cadrul biroului Fletcher Priest Architects, unde a condus proiectarea și coordonarea unui masterplan pentru un cartier de iovare din Oxford și o strategie de regenerare a spațiului urban adiacent arcelor feroviare din Londra. De asemenea, a lucrat o perioadă și la Gensler, unde a coordonat echipa de planificare strategică și design urban din Londra.

Expoziția FORMGIVING, BIG, ilustrând proiectele curente BIG, Danish Architecture Centre (imagine de Rasmus Hjortshøj).

FORMGIVING exhibition by BIG illustrating BIG projects, Danish Architecture Centre (image by Rasmus Hjortshøj).

43

A

B C

D

E

Împreună cu Iulia Frățilă și Christoph Lueder, Alex a condus o serie de workshop-uri internaționale axate pe cartografierea tipologiilor urbane informale din Asia, Orientul Mijlociu și America de Sud, în colaborare cu universitățile și comunitățile locale. Rezultatele au fost prezentate la ICA London, urmând a fi concluzionate într-o publicație numită Atlas of Negotiated Typologies. În 2015 a fondat, împreună cu Ed Wall, ‘Testing-Ground: The Journal of Landscapes, Cities and Territories’, axat pe cercetare, experimentare și design de peisaje, orașe și teritorii. Împreună cu Iulia Frățilă, în 2016 a fondat Workroom-for-Design, o platformă pentru design și colaborari cu diferite studiouri de proiectare. Alex a predat și la Greenwich University, Kingston University London, iar o parte din lucrările sale au fost expuse la Kings Place, Building Center și Royal Academy London.

44

CCXXXII - CCXXXIII

A - Synesthetic map of Birkenhead, UK / Synesthetic map of Birkenhead, UK. B - ‘The field of endless posibilities’ (proiect de cercetare)/ The field of endless possibilities (research project).

C - Diagrame ale proiectului LUBRICITY / Diagrams of LUBRICITY project D - Imagine machetă masterplan Oxford (Fletcher Priest Architects) / Scale model of Oxford masterplan (Fletcher Priest Architects).

E - Imagine masterplan Silvertown (Fletcher Priest Architects) / Silvertown masterplan (Fetcher Priest Architects).

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Imagini Bartlett Show și Greenwich Show cu proiectele studențiilor / Bartlett Show and Greenwich Show illustrating student projects.

45

In 2009 Alexandru Malaescu graduated from Faculty of Architecture Timisoara with a Bachelor Degree in Architecture and a Master’s in Urbanism. He is based in London, working across urban design, landscape and architecture. He is currently Project Director at Bjarke Ingels Group (BIG)overseeing the design and delivery of masterplanning and urban design work in the London studio. He is also a Teaching Fellow at the Bartlett School of Architecture UCL, leading the postgraduate unit - Landscape Studio 2.

“During my studies and after graduation, working as an architect in Timișoara was an extremely fruitful experience, especially having worked closely with my professors Vlad Gaivoronschi and Ioan Andreescu. There was always an inspiring atmosphere and an appetite for pure, clear and poetic architectural language. I was very lucky to work at their studio, on many exceptional projects which led to an interest in the territorial scale, landscape, urbanism and their connection to architecture as a fragment of a bigger picture. Therefore, in 2012 I decided to follow a Master in Landscape Urbanism at Kingston University London. There I collaborated with Landscape IS, a research unit within the university, investigating issues on places, communities and landscapes.

This continued in exploring the subtle character of the surroundings – perception, sensorial parameters, irregularity, ephemerality, temporality, which now form part of my academic focus”.

After completing his Master’s Degree in London, Alex joined the urban design department at Fletcher Priest Architects where he led the design and coordination of a mixed-use innovation district in Oxford, and a strategy of regenerating the public realm adjacent to London railway arches. He also worked at Gensler for a period of time, where he coordinated the masterplanning and urban design team in London.

Together with Iulia Frățilă and Christoph Lueder, Alex led a series of international workshops focusing on mapping informal urban typologies across Asia, Middle East and South America, in collaboration with local universities and communities. Part of the work was presented at the ICA London and it’s currently being disseminated in a publication called The Atlas of Negotiated Typologies.

In 2015 he founded, with Ed Wall, Testing-Ground: The Journal of Landscapes, Cities and Territories, focused on research, experimentation and design of landscapes, cities and territories.

Together with Iulia Fratila, in 2016 he founded Workroom-for-Design, a platform for design and research collaborations. Alex has also taught at Greenwich University, Kingston University London and his work was exhibited at Kings Place, the Building Centre in London and the Royal Academy London.

A - Diagrame pentru ISHO (colaborare cu Andreescu & Gaivoronschi) / Diagrams for ISHO (collaboration with Andreescu & Gaivoronschi).

B - Revista Testing-Ground (primul număr publicat în 2016) / Testing-Ground journal (first issue published in 2016).

C - Cartea Atlas of Negotiated Typologies (a fi publicată) / The book Atlas of Negotiated Typologies (to be published).

A

C

46

CCXXXIV - CCXXXV

B

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Bogdan Zaha 2005 - 2010 În urma unui parcurs îndelungat, o perioadă de studiu și lucru în România, după ce am absolvit Studioul Zaha Hadid al IoA de la UAK din Viena, la invitația profesoarei mele, m-am alăturat biroului Zaha Hadid Architects din Londra în vara anului 2014. Fac parte din echipa de design a biroului, o echipă înființată cu scopul de a concepe și urmării designul majorității proiectelor pe care biroul le produce. În prezent supervizez și conduc diverse echipe de design în funcție de specificul fiecărui proiect cu scopul de a asigura în același timp continuitatea și inovarea produsului nostru prin împingerea continuă a granițelor pe care le întâmpinăm din punct de vedere al discursului arhitectural, precum și acelora impuse de limitările fizice și materiale ale fiecărui proiect.

Parcursul meu a început prin decizia de a face Liceul la secția de arhitectură în orașul meu natal Deva, am fost admis la facultatea de arhitectură din cadrul UAUIM din București pentru ca după primul an să decid transferul la Facultatea de Arhitectură din Timișoara. În acel moment m-am simțit atras de Timișoara și de apropierea sa față de occident.

Atmosfera facultății timișorene de la începutul anilor 2000, mai poetică, oferea o libertate mult mai mare de expresie creativă reflectată atât prin studiul formei, a modelelor de teorie a arhitecturii cât și prin atelierele de proiectare, existând un imbold de a prinde din urmă exemplele consacrate ale lumii arhitecturale consacrate. A existat un echilibru tensionat între factura tehnică a Universității și idealurile pe care le puteam zări adesea în atelierul de proiectare din partea îndrumătorilor, asupra cărora adesea aceste tensiuni se reflectau prin contradicții de direcții avangardiste și altele lipsite de aspirații. Experiența timișoreană a fost completată de lucrul în cadrul biroului profesorilor mei Ioan Andreescu și Vlad Gaivoronschi, la momentul respectiv, calitatea arhitecturii și existența unui discurs sau crez arhitectural regăsindu-se în nișe foarte bine definite. Această raritate a născut dorința de cunoaștere și de căutare pe care am început să o simt ca o necesitate accelerată. Prin excursiile Facultății din Timișoara la Bienala de Arhitectură de la Venezia, am întâlnit ceea ce avea să devină locul în care m-am regăsit. Între anul patru și anul șase de facultate de la Timișoara am avut două tentative de a mă alătura școlii din Viena, prima tentativă fiind un eșec dezastros care a devenit o experiență formatoare.

Proiectele din cadrul workshop-ului Encoded Fields / Projects from the Encoded Fields workshop.

47

Am intrat la Angewandte în urma unui examen cu opt admiși în anul respectiv dintr-un număr de peste treizeci de concurenți. În timpul studiului la Viena, din 2013 am început împreună cu Daniel Bolojan și mai apoi împreună cu Andrei Pădure, o serie de ateliere de proiectare parametrică îndreptate spre spațiul românesc, prin care să infuzăm mediul local cu experiența noastră proprie, extinzându-le apoi la o scară mai largă în Europa.

Din 2016 am început un proiect de cercetare condus de Patrik Schumacher la UAK în Viena, un proiect finanțat de statul Austriac și desfășurat pe o perioadă de doi ani și jumătate, urmând a fi concluzionat printr-un doctorat și intitulat “Agent Based Parametric Semiology”. Acest proiect are ca scop cercetarea influenței rețelelor sociale (fizice) în arhitectură și dezvoltarea unei metodologii de proiectare bazate pe analiza și simularea unor scenarii de evenimente sociale.

Prin activitatea mea didactică în mediul academic, am predat la Angewandte în Viena ca student al Studioul Hadid, la Architectural Association din Londra ca tutor tehnic, la Universitatea din Innsbruck și în continuare la Bartlett School of Architecture UCL din Londra unde am ținut prelegeri și în prezent supervizez teze de disertație pentru institutul Bio-ID. Am ținut prelegeri în România, Macedonia de Nord, Italia, Austria și Regatul unit în cadrul unor simpozioane academice sau evenimente profesionale. Am expus anual în Austria între 2011-2019, la Bienala de la Venezia din 2012, Praga 2013, precum și în Londra în 2017 și 2018.

Ca arhitect independent am avut ocazia de a proiecta împreună cu SSF și cu sprijinul lui Ovidiu Șandor, o pasarelă pentru bicicliști și pietoni peste canalul Bega din Timișoara, pasarelă ce este în proces de avizare.

Arhitectura trebuie să răspundă în mod activ nevoilor contemporane ale unei societăți din ce în ce mai complexe, iar integrarea și dezvoltarea de unelte noi este indispensabilă bunelor-practici.

Răspunsul fizic al arhitecturii pentru comportamentul utilizatorilor săi constituie funcțiunea societală a acesteia.

48

CCXXXVI - CCXXXVII

Proiectele din cadrul workshop-ului Encoded Fields / Projects from the Encoded Fields workshop.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Bogdan Zaha și Zaha Hadid / Bogdan Zaha and Zaha Hadid.

49

After a long journey, a period of study and work in Romania, after graduating from the Zaha Hadid Studio of IoA at UAK in Vienna, at the invitation of my teacher, I joined the office of Zaha Hadid Architects in London in the summer of 2014. I am part of the design team of the office, a team set up to design and follow the design of most projects that the office produces. I currently supervise and lead various design teams according to the specifics of each project in order to ensure, at the same time, the continuity and innovation of our product, by continuously pushing the boundaries we encounter in terms of architectural discourse, as well as those imposed by the physical and material limitations of each project.

My path started with the decision to follow the High School studies at the architecture department in my hometown Deva, I was admitted to the Faculty of Architecture within UAUIM in Bucharest, and after the first year I decided to transfer to the Faculty of Architecture in Timişoara. At that moment I was attracted to Timişoara and its proximity to the West.

The atmosphere of the Faculty of Timişoara at the beginning of the 2000s was more poetic, offered a much greater freedom of creative expression reflected both through the study of form, architectural theory models and design studios; there was a continuous incentive to catch up with the established examples of an already established architectural world. There was a tense balance between the technical approach of the University and the ideals I could often see in the mentors in the design studio, as they often had to overcome contradictions of avant-garde and other aspirations. The experience from Timişoara was completed by working in the office of my teachers Ioan Andreescu and Vlad Gaivoronschi, as the quality of architecture and the existence of a discourse or architectural belief were found in very well defined niches, in the design studio.

This rarity gave birth to the desire for knowledge and search that I began to feel as an accelerated need. The trips I took with Timişoara Faculty of Architecture to the Biennale in Venice, allowed me to meet what would become the place where I found myself.

Between the fourth and sixth year of college in Timişoara I had two attempts to join the school in Vienna, the first attempt being a disastrous failure that turned into formative experience.

I was admitted to Angewandte following an exam with eight places and over thirty competitors, that year. During the study in Vienna, in 2013, together with Daniel Bolojan and later with An-

drei Pădure, we started a series of parametric design studios focused on the Romanian space, aiming to infuse the local environment with our own experience, later extending them to a larger scale in Europe.

In 2016 we started a research project led by Patrik Schumacher at UAK in Vienna, a project funded by the Austrian state and carried out over a period of two and a half years, to be concluded with a doctorate and entitled “Agent Based Parametric Semiology “. This project aims to research the influence of social (physical) networks in architecture and to develop a design methodology based on the analysis and simulation of social event scenarios.

Through my academic teaching activity, I taught at Angewandte in Vienna as a student at the Hadid Studio, at the Architectural Association in London as a technical tutor, at the University of Innsbruck and further at the Bartlett School of Architecture UCL in London where I also gave lectures and where I am currently supervising dissertation theses for the Bio- ID institute.

I have given lectures in Romania, Northern Macedonia, Italy, Austria and the United Kingdom during academic symposia or professional events. I have presented projects annually in Austria between 2011-2019, at the Biennial of Venice in 2012, Prague in 2013 and in London in 2017 and 2018.

As an independent architect, I had the opportunity to design together with SSF and with Ovidiu Șandor’s support, a footbridge for cyclists and pedestrians over the Bega Canal in Timişoara, a footbridge that is under approval.

Architecture must actively respond to the contemporary needs of an increasingly complex society, and the integration and development of new tools is indispensable for good practice. The societal function of architecture is its physical response to the behavior of its users.

A - Echipă Studio Zaha Hadid Viena / Studio Zaha Hadid Vienna team.

B - Proiecte Studio Zaha Hadid expuse în cadrul Bienalei din Veneția 2016 / Studio Zaha Hadid projects exhibited at the Venice Biennale 2016.

C - Proiect pasarelă pietonală Timișoara / Pedestrian bridge Timisoara.

A

B

C

50

CCXXXVIII - CCXXXIX

C

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Mihai Bușe 2013 Sunt absolvent al Facultății de Arhitectură, promoția iunie 2013 și arhitect du drept de semnătură din 2016. După două colaborări cu birouri parisiene, fiecare de trei ani, am co-fondat cu Márton Tövissi propria firmă de arhitectură a-platz. A-platz reprezintă un demers colaborativ purtat în pararel în România și Franța. Abordam proiecte de concurs și comenzi private directe, fiind preocupați atât de detaliile constructive cât și de strategiile urbane. Împreună ne propunem să dezvoltam un discurs coerent, specific și responsabil pentru fiecare situație de proiect.

Ne poziționăm într-o formă de continuite vis-à-vis de cultura arhitectură precedentă, pe care o analizăm critic și o reinterpretăm cu atenție. În paralel construim un proiect eclectic de referinte arhitecturale. Survey. http://a-platz.com/604-2/ I am a graduate of the Faculty of Architecture, graduated in June 2013 and an architect with signature rights since 2016. After two collaborations with Parisian offices, each of three years, I co-founded with Márton Tövissi my own architecture firm a-platz. A-platz is a collaborative approach carried out in parallel in Romania and France. We approach competition projects and direct private orders, being concerned with both constructive details and urban strategies. Together we aim to develop a coherent, specific and responsible discourse for each project. We position ourselves in a form of continuity vis-à-vis the previous architectural culture, which we critically analyze and carefully reinterpret. In parallel, we build an eclectic project of architectural references. Survey. http://a-platz.com/604-2/ BLUEPRINT, Dezvoltare cu funcțiuni mixte, Genva / BLUEPRINT, Mixed-use development, Genoa.

51

Marton Tovissi 2013 Márton Tövissi a absolvit FAUT în anul 2013, și este arhitect cu drept de semnătură din 2016. După anii de stagiatură în biroul tatălui său, a devenit cofondator al biroului A-Platz, în cadrul căruia a colaborat în proiecte premiate la concursuri internaționale, precum Europan 13 (Graz) și 14 (Narvik) și Blueprint (Genova). La Graz a participat în realizarea unui masterplan pentru zona gării, în urma concursului câștigat. De la acest început favorabil, lucrează pe proiecte complexe la Budapesta în colaborare cu T2.A Architects și continuă dezvoltarea bipolară a biroului A-Platz împreună cu Mihai Bușe, între Paris și Miercurea Ciuc. Locuiește în Miercurea Ciuc, orașul său natal.

Márton Tövissi graduated from FAUT in 2013 and has been an architect with signature rights since 2016. After years of internship in his father’s office, he became a co-founder of the A-Platz office, where he collaborated on award-winning projects at international competitions, such as European 13 (Graz) and 14 (Narvik) and Blueprint (Genoa). In Graz, he participated in the realization of a master plan for the station area, after winning the competition. From this favorable beginning, he works on complex projects in Budapest in collaboration with T2.A Architects and continues the bipolar development of the A-Platz office together with Mihai Bușe, between Paris and Miercurea Ciuc. He lives in Miercurea Ciuc, his hometown.

A - Bahnhofsviertel, dezvoltare urbană Gratz / Bahnhofsviertel, Urban development Gratz.

B - Pavilion schi Piricske, Hargita / Ski Pavilion Piricske, Hargita.

A

52

CCXL - CCXLI

B

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Oana Crainic 2008-2013 Oana a studiat în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara timp de cinci ani și și-a susținut proiectul de diplomă în cadrul Universității Catholique de Louvain - Saint Luc din Bruxelles. Stagiul de arhitectură și la realizat atât în țară cât și în străinătate la birourile Andreescu și Gaivoronschi din Timișoara și K2A din Bruxelles. După această perioadă a continuat să profeseze în cadrul biroului biroul K2A iar din 2019 colaborează cu atelierul de arhitectura ma-a.architectures tot din Bruxelles. Din 2014 lucrează și ca fotograf de arhitectură pentru diverse site-uri, cărți și reviste de arhitectură din Europa.

Oana studied at the Faculty of Architecture and Urbanism in Timişoara for five years and defended her diploma project at the Catholique de Louvain - Saint Luc University in Brussels. She did her internship in architecture both at home and abroad, at the Andreescu and Gaivoronschi offices in Timişoara and K2A in Brussels. After this period, she continued to work in the K2A office and she has been collaborating with the ma-a.architectures architecture studio in Brussels since 2019. Since 2014 she also worked as an photographer of architecture for various sites, books and architecture magazines in Europe.

Reamenajarea Casei WW din Bruxelles, proiect realizat în cadrul biroului K2A / Refurbishment of the WW House in Brussels, a project carried out within the K2A office.

53

CCXLII - CCXLIII

54

CCXLIV - CCXLV

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

2010. Consolidare După încheierea mandatelor de decan și director de departament de către prof. dr. arh. Smaranda Bica (2013), respectiv prof. dr. arh. Radu Radoslav (2012), conducerea Facultății de Arhitectură din Timișoara a fost asigurată de decan prof. dr. arh. Ioan Andreescu, prodecan conf. dr. ing. Marius Moșoarcă (2013-2020) și conf. dr. arh. Cătălina Bocan, director de departament (2012-2020).

La 40 de ani de la înființare și la 20 de ani de la renașterea școlii de arhitectură de la Timișoara putem vorbi despre o instituție respectată, cu un număr de cca. 90-100 de studenți în fiecare an, aflată într-un proces de întinerire din punct de vedere al personalului didactic și cu o anumită dinamică din punct de vedere al curriculei, cu apariția de noi cursuri, cu migrarea unor profesori care în anii ‘90 lucrau cu anii 1-3 către anii mari și masterate. Direcțiile majore – urbanism și protejarea patrimoniului - generează masterate ce suscită interes, iar grupul de cercetare menționat mai sus se transformă într-un centru de cercetare.

Disciplinele tehnice s-au întărit și ele, în pofida unor regretabile pierderi, precum arh.

Nicolae Dancu (2010) sau a inegalabilului prof. dr. ing. Victor Gioncu (2013). Precum în anii ‘90-’00, anul 1 a rămas unul creativ și dinamic, exercițiile introductive (fig. 137-140) și cursul de Teoria Arhitecturii, coordonate de Cristian Blidariu (Tetrapolis, Arhipolis etc.), constituind o redutabilă piatră de temelie pentru primii pași în studiul arhitecturii, acestea fiind urmate, în mod mai mult sau mai puțin coerent, în anii următori. Către finalul deceniului, par a se așeza temele la atelier pe un făgaș mai coerent; astfel, după un an 1 introductiv și creativ, urmează un an 2 dedicat locuirii (Claudiu Toma și col.), un an 3 dedicat mixajului funcțional și altor programe (V. Gaivoronschi și col.); anul 4 introduce studenții în subiecte precum landscape, patrimoniu și regenerare (B. Demetrescu și col.), pentru atelierul anului 5 să devină unul mai degrabă tehnic, dedicat programelor ample, sport, sănătate, etc. (C. Bocan și col.), într-o coordonare cu disciplina de tehnologie (M. Hârța, A. Schwalie, A. Mătieș) (fig. 141143). Anul 6 suferă modificări majore, la inițiativa noului decan Ioan Andreescu fiind structurat pe unități pedagogice în vederea realizării lucrării de disertație și a proiectului de licență (unit-ul de arhitectură complexă, coordonat de V. Gaivoronschi, unit-ul de urbanism, coordonat de Ana Branea și cel de landscape și patrimoniu, coordonat de I. Andreescu). Această schimbare a însemnat o abordare mult mai aprofundată a proiectului de diplomă și a tematizării acestuia, cu un studiu teoretic cuprinzător pe semestrul 1 și cu prediploma și diploma în semestrul 2 (fig. 144-146). Începând cu anul universitar 2010, a mai apărut o specializare în domeniul de arhitectură, cu denumirea Mobilier și Amenajări interioare, oferind studii de licență cu o durată de trei ani, cu posibilitatea de a continua, începând din 2013, cu un master cu o durată de 2 ani, denumit Tendințe, materiale și tehnologii noi în arhitectura de interior, cu 30 de locuri disponibile, încheind astfel un ciclu de pregătire în arhitectura de interior complet, de 5 ani, în sistem Bologna. Înființarea acestui program de studii venea ca răspuns la cerința crescândă de specialiști pe piața

077 078

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2010. Consolidation

Fig. 137, 138 Discuții și colaborarea studenților din anul I pentru realizarea proiectului Tetrapolis, 2013-2014/ Discussions and collaboration of first year students for the realization of the Tetrapolis project 2013-2014 Fig. 139 Toate machetele studenților din anul I asamblate pentru a finaliza orașul Tetrapolis, 2018/ All the models of the first year students assembled to complete the city Tetrapolis, 2018 Fig. 140 J. Iancu și D. Leș Locuire colectivă pe colț , proiect an II, 2017/ Collective living on the corner, 2nd year project, 2017

CCXLVI - CCXLVII

After the end of the mandates of dean and department director by prof. Dr. Arch. Smaranda Bica (2013), respectively prof. Dr. Arch. Radu Radoslav (2012), the management of the Faculty of Architecture from Timișoara was ensured by dean prof. Dr. arch. Ioan Andreescu, vice-dean associate professor dr. eng. Marius Moșoarcă (2013-2020) and associate professor dr. arch. Cătălina Bocan, department director (2012-2020).

40 years after its establishment and 20 years after the rebirth of the school of architecture in Timișoara, we can talk about a respected institution, with a number of approx.

90-100 students each year, in a process of rejuvenation in terms of teaching staff and with a certain dynamics in terms of curriculum, with the emergence of new courses, with the migration of teachers who in the ‘90s worked with years 1-3 to the big years and masters. The major departments - urban planning and heritage protection - generate master’s degrees that arouse interest, and the research group mentioned above is transformed into a research centre.

The technical disciplines have also strengthened, despite some unfortunate losses, such as Architect Nicolae Dancu (2010) or the incomparable Prof. Dr. Eng. Victor Gioncu (2013). As in the ‘90s-’00s, year 1 remained a creative and dynamic one, the introductory exercises (fig. 137-140) and the Architecture Theory course, coordinated

by Cristian Blidariu (Tetrapolis, Arhipolis, etc.), constituting a formidable cornerstone for the first steps in the study of architecture, these being followed, more or less coherently, in the following years. Towards the end of the decade, the themes of the workshop seem to be on a more coherent path; thus, after an introductory and creative year 1, there follows a year 2 dedicated to living (Claudiu Toma et al.), a year 3 dedicated to functional mixing and other programs (V. Gaivoronschi et al.); year 4 introduces students to topics such as landscape, heritage and regeneration (B. Demetrescu et al.), for the workshop of year 5 to become more technical, dedicated to extensive programs, sports, health, etc. (C. Bocan et al.), In coordination with the technology discipline

Fig. 141 J. Iancu și A. Moșneagu Galeria Art Encounters, proiect an III, 2018/Art Encounters Gallery, 3rd year project, 2018 Fig. 142 M.Braje, A.Măduță, A.Marin, A.Stan, I.Stan, A.Vitan Clădire multifuncțională în Viena, proiect an 4, 2017/ Multifunctional building in Vienna, 4th year project, 2017 Fig. 143 Eduard Nemeș Complex sportiv zona Lipovei, proiect an 5, 2019/Lipovei area sports complex, 5th year project, 2019

079 080

amenajărilor interioare și a designului de mobilier din România (fig. 147-149). În cadrul acestei noi specializări materiile creative din primii ani de studiu, menite a-i familiariza pe studenți cu limbajul plastic aferent compoziției vizuale, sunt completate treptat de noțiuni tehnice menite a susține atât abilitatea de redactare a proiectelor, cât și capacitatea de detaliere a componentelor ce concură la crearea ambianței arhitecturii de interior și la generarea produselor designului de mobilier, cu materialitățile specifice. Poetica imaginii obiectelor și a spațialității interioare e secondată de ergonomie și funcționalitate deoarece, între diversele modele de formare a specialiștilor în arhitectura interioarelor și design, a fost ales acela în care aceasta este corelată cu arhitectura generală.

La împlinirea unui deceniu de la înființarea acestui nou program de studii, proiectele de diplomă de licență, respectiv cele de disertație, reflectă o consistentă evoluție, atât în nivelul de complexitate și gradul de detaliere tehnică, cât și în ceea ce privește tematizarea, conceptualizarea și caracterul multidisciplinar.

Pe de alta parte, Cristian Dumitrescu, Smaranda Bica și Teodor Gheorghiu au demarat conducerea de doctorate în domeniul Arhitectură, ceea ce a permis înnoirea corpului didactic mai sus amintită.

Din 2011 până în prezent au fost finalizate 16 teze de doctorat pe diverse teme: metodologia de cuantificare a sustenabilității mediului construit, eficiența energetică a construcțiilor rezidențiale noi în contextul dezvoltării durabile, reziliență în arhitectura comercială, tipare de locuire multifamilială cu densitate ridicată, locuirea colectivă în spațiul urban contemporan, locuirea ca introiecție a familiei, porozitatea formelor arhitecturale organice, mobilierul în a patra revoluție industrială.

Au apărut de asemenea o serie de cursuri noi, precum cele pe parte tehnică, cele de urbanism, legislație în arhitectură și urbanism, cursul de Istoria Arhitecturii contemporane românești, Cursul de Antropologie sau cel de Exercitarea Profesiei de Arhitect. În ceea ce privește cercetarea, cele 16 contracte naționale și internaționale continuă

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Fig. 144 Alexandru Barbu Sediu nou pentru Facultatea de Arhitectură din Timisoara, Proiect de diplomă la unit-ul de proiectare complexă, 2017/New building for the Faculty of Architecture from Timisoara, Diploma project at the complex design unit, 2017 Fig. 145 Olimpia Onci Podrumul lui Homolka, microberărie, Proiect de diplomă la unit-ul de dezvoltarea patrimoniului, 2016/ Homolka’s cellar, microbrewery, Diploma project at the heritage development unit, 2016 Fig. 146 Orsolya Godra Regenerarea urbană a zonei Obuda, Budapesta - Proiect de diplomă la unit-ul de urbanism, 2018/ Urban regeneration of the Obuda area, Budapest - Diploma project at the urbanism unit, 2018

CCXLVIII - CCXLIX

(M. Hârța, A. Schwalie, A. Mătieș) (fig. 141-143). Year 6 undergoes major changes, at the initiative of the new dean Ioan Andreescu being structured on pedagogical units in order to carry out the dissertation and the bachelor project (complex architecture unit, coordinated by V. Gaivoronschi, urbanism unit, coordinated by Ana Branea and the one of landscape and heritage, coordinated by I. Andreescu). This change meant a much more in-depth approach to the diploma project and its thematization, with a comprehensive theoretical study in semester 1 and a pre-diploma and diploma in semester 2 (fig. 144-146).

Starting with the 2010 academic year, a specialization in the field of architecture was introduced, called Furniture and Interior Design, offering undergraduate studies with a duration of three years, with the possibility to continue, starting with 2013, with a master’s degree with a duration for 2 years, called Trends, materials and new technologies in interior architecture, with 30 places available, thus concluding a complete training cycle in interior architecture, for 5 years, in the Bologna system. The establishment of this study program came in response to the growing demand for specialists on the interior design and furniture design market in Romania (fig. 147-149).

Within this new specialization, the creative subjects from the first years of study, meant to familiarize students with the plastic language related to visual composition, are gradually complemented by technical notions meant to support both the ability to write projects and the ability to detail components which shape the ambiance of interior architecture and generate furniture design products, with specific materials. The poetics of the image of objects and interior space is followed by ergonomics and functionality because, among the various models of training of specialists in interior architecture and design, the one in which there was a correlation with the general architecture was chosen.

One decade after the establishment of this new programme of study, the bachelor’s and dissertation projects reflect a consistent evolution, both at the level of complexity and the degree of technical detail, as well as in terms of theme, conceptualization and multidisciplinary character.

On the other hand, Cristian Dumitrescu, Smaranda Bica and Teodor Gheorghiu started the supervision of doctorates in the field of Architecture, which allowed the renewal of the teaching staff mentioned above.

From 2011 to date, 16 doctoral theses have been completed on various topics: methodology for quantifying the sustainability of the built environment, energy efficiency of new residential buildings in the context of sustainable development, resilience in commercial

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 147 Alexandru Iftode Amenajarea librărie, proiect an III specializare Mobilier și amenajări interioare, 2014/Interior design of a bookstore, 3rd year project specialization Furniture and interior design, 2014 Fig. 148 Mihaela Cristina Pop Spațiu cultural creativ, proiect an II master, 2019/Cultural creative space, 2nd year project master, 2019 Fig. 149 Cristina Ifrim Amenajare restaurant proiect an I master, 2019/ Restaurant interior design, 1st year project master, 2019

eforturile deceniului anterior, centrul de cercetare dezvoltând acum proiecte de urbanism la scară mare. De asemenea, asistăm la o activitate publicistică intensă, cu numeroase articole apărute în reviste și jurnale naționale și internaționale.

Din punct de vedere al performanțelor, atât studențești, cât și ale profesorilor și absolvenților Școlii, ultimul deceniu a adus o certă afirmare, atât a acestora, cât și a instituției în ansamblul său, pe plan național și internațional deopotrivă. Antrenarea Facultății ca partener în cadrul unor evenimente precum Bienala de Artă ARTENCOUNTERS în 2015, Bienalele Euroregionale de Arhitectură BETA de la Timișoara în 2016, 2018, 2020 precum și participarea la Viena Design Week în 2017, sunt momente importante. Totodată, premiile și nominalizările la Velux, Europan, Arhetipuri, Mies van der Rohe Awards, WAF -World Architecture Festival, BAB - Bienala Națională de Arhitectura, RBA – Romanian Building Awards, BETA, BIG SEE Ljubljana Festival, GDA - German Design Awards, al Academiei, precum și prezența arhitecților timișoreni pe site-uri precum Architizer sau Archidaily, sunt grăitoare. În sfârșit, ca o continuare a asociației ce a funcționat în anii ‘90, în anul universitar 2009-2010 ia naștere Asociația studențească A4, care, prin inițiativele proprii, susținute și de Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timițoara, încurajează constant implicarea mai tinerilor colegi în diverse activități, precum: expoziții, Seri(i)le D’arc – platformă de dialog interdisciplinară, seri de film, concursuri pentru studenți, vizite organizate pe șantier (fig. 150).

2010. Consolidare 2010. Consolidation

Fig. 150 Evenimente organizate de Asociația studențească A4/Events organized by the A4 Student Association

081 082

CCL - CCLI

architecture, high-density multifamily housing patterns, collective housing in the contemporary urban space, living as an introjection of the family, the porosity of organic architectural forms, furniture in the fourth industrial revolution.

A series of new courses were introduced, such as those on the technical side, those on urbanism, legislation in architecture and urbanism, the course in the History of Contemporary Romanian Architecture, the Course in Anthropology or in the Profession of Architect.

In terms of research, the 16 national and international contracts have continued the efforts of the previous decade, with the research centre now developing large-scale urban projects. We are also witnessing an intense publishing activity, with numerous articles published in national and international magazines and journals.

From the point of view of the performances, both of students and of the teachers and graduates of the School, the last decade has brought a certain affirmation, both of the people and the institution as a whole, at national and international level alike. The engagement of the Faculty, as a partner, in events such as the ARTENCOUNTERS Art Biennial in 2015, the BETA Euro-regional Architecture Biennials in Timișoara in 2016, 2018, 2020 and the participation in Vienna Design Week in 2017 are important moments. Also, awards and nominations at Velux, European, Archetypes, Mies van der Rohe Awards, WAF -World Architecture Festival, BAB - National Architecture Biennale, RBA - Romanian Building Awards, BETA, BIG SEE Ljubljana Festival, GDA - German Design Awards, of the Academy, as well as the presence of Timișoara architects on sites such as Architizer or Archidaily are telling.

Finally, in the academic year 2009-2010, the Student Association A4 was born to continue the activities of the association that operated in the 90s, and, through its own initiatives, supported by FAUT, constantly encourages the involvement of younger colleagues in various activities, such as: exhibitions, le D’arc series - interdisciplinary dialogue platform, film evenings, competitions for students, visits organized on site. (fig. 150)

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 151, 152 Locuire pentru persoane în vârstă în Timișoara, proiect expus în cadrul expoziției Architecture and Inclusion, Praga 2010/ Housing for the elderly in Timișoara, project exhibited at the Architecture and Inclusion exhibition, Prague 2010 Fig. 153 Prezentarea proiectului Locuire pentru persoane în vârstă de către Sergiu Damian și Corneliu Costeant în cadrul expoziției/ Presentation of the project Housing for the elderly by Sergiu Damian and Corneliu Costeant during the exhibition

Studenți: - Anul 2010 a fost unul deosebit de fructuos pentru studenții timișoreni. Prezența celor doi studenți de an 5, Sergiu Demean şi Corneliu Costeant, reprezentând România, în cadrul expoziției europene cu tema ARCHITECTURE AND INCLUSION în aprilie, la Galeria Jaroslav Fragner din Praga, alături de alte 9 echipe reprezentând 9 țări, a fost un eveniment deosebit de important. Proiectul prezentat, un ansamblu destinat în special persoanelor vârstnice, a fructificat activitatea la atelierul de proiectare din primul semestru, sub îndrumarea conf. dr. arh. Vlad Gaivoronschi și as. arh. Dan Idiceanu, precum și conceptele teoretice ale creșterii organice, aprofundate împreună cu conf. dr. arh. Radu Radoslav în cadrul orelor de urbanism (fig. 151-153).

- În iunie 2010, echipa alcătuită din studentele Iasmina Nicolau, Andreea Sas și Iulia Bistrean au obținut Premiul European în cadrul EUROPEAN ENERGY EFFICIENT BUILDING CONGRESS, INTELLIGENT ENERGY ILETE la Strasbourg28 (fig. 154), cu proiectul realizat în cadrul materiei Proiectare de Urbanism (an IV).

- În anul 2010, Ordinul Arhitecților din România a organizat un concurs ce a avut ca finalitate premierea proiectelor celor mai reușite din anul universitar precedent (2009) din toate facultățile de arhitectură din Romania. Comisia de evaluare a decis acordarea (la categoria proiecte de diplomă) a două premii, pentru proiecte realizate la Școala de la Timișoara: Premiul 1 absolventei Iulia Frățilă și Premiul 3 absolventei Elisabeth Cosoroaba29 (fig. 155, 156).

- În aprilie - mai 2010, au fost jurizate la Timișoara rezultatele concursului de proiecte al anilor 2 la facultățile de arhitectură din România, cu o temă alcătuită de catedra de Proiectul de idei urbanistice a fost întocmit pe satul Fârdea, jud. Timiș, în cadrul cursului de “Compoziți urbane” an V, 2009-2010. Scopul proiectului a fost de a stabili un set de reguli de comportament a profesioniștilor în cazul extinderii intravilanului unei localități, în urma unor analize a factorilor naturali, sociali și economici.

29 Juriul a fost compus din arh. Niculae Grama, arh. Cristina Mares, arh. Doina Butica, arh. Ștefan Balici și arh. Tiberiu Bucșa.

28

Students: - The year 2010 was a very fruitful one for the students from Timișoara. The presence of the two 5th year students, Sergiu Demean and Corneliu Costeant, representing Romania at the European exhibition on ARCHITECTURE AND INCLUSION in April, at the Jaroslav Fragner Gallery in Prague, along with 9 other teams representing 9 countries, was a highly important event. The project presented, an ensemble intended especially for the elderly, exhibited results of the activity at the design workshop in the first semester, under the guidance of Associate Professor Vlad Gaivoronschi and Ass. Arch. Dan Idiceanu, as well as the theoretical concepts of organic growth, meticulously studied with Assoc. Prof. Arch. Radu Radoslav, PhD, during the urban planning classes (fig. 151-153).

- In June 2010, the team made up of students Iasmina Nicolau, Andreea Sas and Iulia Bistrean won the European Prize at the EUROPEAN ENERGY EFFICIENT BUILDING CONGRESS, INTELLIGENT ENERGY ILETE in Strasbourg28 (fig. 154), with the project carried out in the field of Urban Design (year IV).

- In 2010, the Order of Architects of Romania organized a competition that aimed to award the most successful projects of the previous academic year (2009) in all faculties of architecture in Romania. The evaluation commission decided to award two prizes (in the category of diploma projects), for projects carried out at the School of Timișoara: 1st Prize to graduate Iulia Frățilă and 3rd Prize to graduate Elisabeth Cosoroaba29.

(Fig. 155, 156).

- In April - May 2010, the results of the 2nd year project competition of the Romanian faculties of Architecture were judged in Timișoara, under a topic set by the design The project of urban ideas was carried out in the village of Fârdea, Timiș County, within the course of “Urban Compositions” year V, 2009-2010. The aim of the project was to establish a set of rules of behaviour of professionals in the case of urban expansion of a locality, following analyses of natural, social and economic factors.

29 The jury members were: architect Niculae Grama, architect Cristina Mares, architect Doina Butica, architect Ștefan Balici and architect Tiberiu Bucșa.

28

2010. Consolidare 2010. Consolidation

083 084

CCLII - CCLIII

Fig. 154 Iasmina Nicolau prezentând proiectul de extindere durabilă a comunei Fârdea în cadrul congresului European Energy Efficient Building/ Iasmina Nicolau presenting at the European Energy Efficient Building congress the project for sustainable development of Fârdea commune

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 155 Elisabeth Cosoroabă Complex pentru persoane de vârsta a treia în Șag, premiul 3 acordat de Ordinul Arhitecților din România pentru cele mai bune proiecte de diplomă, 2010/Center for the elderly in Șag, 3rd prize awarded by the Order of Architects of Romania for the best diploma projects, 2010

proiectare de la Universitatea Ion Mincu București – o locuință în țesut urban în centrul Bucureștiului. Proiectele au fost lucrate în cadrul disciplinei de atelier de proiectare la nivelul fiecărei facultăți, studenții beneficiind și de corecturile cadrelor didactice. Juriul internațional prezidat de arh. Şerban Sturdza, președintele O.A.R., a avut în componență personalități de marcă, respectiv arh. Albert Dubler, vicepreședinte U.I.A. regiunea 2, arh. Luciano Lazzari, membru în Consiliul A.C.E., arh. Johannes Bertleff şi arh. Kolo Miklos. Studentul timișorean Alexandru Damian a obținut premiul 3 (fig. 157). Iată opinia dlui arh. Bogdan Demetrescu, coordonator al activității de proiectare al anului 2 cu privire la acest concurs: „Concursul naţional între școlile de arhitectură din România a fost un bun prilej de a ne putea evalua procesul didactic la proiectarea programului de locuire în cadrul atelierelor anului 2 din centrele universitare concurente. Momentul vernisării expoziţiei a programat o masă rotundă la care am primit răspunsuri atât de căutate în ultimii ani.

Ne întrebăm permanent dacă ducem şcoala pe direcţia bună, dacă suntem conectaţi la ceea ce se întâmplă în celelalte facultăţi atât în țară cât şi în străinătate, dacă avem capacitatea pedagogică necesară. Proiectul studentului Damian Alexandru a luat locul trei şi prin el s-a reflectat foarte bine direcţia controversată dată de echipa de la proiectare din Timișoara...Redactarea în tehnica manuală, importanţa dată spaţiului interior şi a relațiilor funcţionale, materialitatea, detaliul în arhitectură, articulaţia sunt cateva din elementele de bază în vocabularul şcoli din Timişoara. Surprinzător sau nu echipa noastră de coordonare la acest concurs a fost cea mai tânără din toate cele participante şi totuşi am abordat foarte matur şi conservator acest exerciţiu aşa cum în urmă cu 10 ani eram îndrumaţi să facem...Prin proiectul studentului Damian putem spune că rămânem consecvenţi şi avem identitate, rămâne doar de văzut cum știm să profităm de aceste valori în contextul atât de dinamic al învățământului de arhitectură.” În edițiile următoare, proiectele studenților facultății au mai obținut mențiuni Brează Lorena în 2013, Denisa Bădoi în 2014 și Daria Maria Kocsis, Arina Moga, Andrada

085

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2010. Consolidare 2010. Consolidation

Fig. 156 Iulia Frățilă Centru de training în Poplaca, premiul 1 acordat de Ordinul Arhitecților din România pentru cele mai bune proiecte de diplomă, 2010/Training center in Poplaca, 1st prize awarded by the Order of Architects of Romania for the best diploma projects, 2010

086

CCLIV - CCLV

department of Ion Mincu University of Bucharest - a home in urban net in the centre of Bucharest. The projects were carried out within the design workshop at the level of each faculty, the students also benefiting from the teachers’ corrections. The international jury chaired by Arch. Şerban Sturdza, President of the O.A.R., consisted of prominent personalities, namely architect Albert Dubler, Vice President of the U.I.A. region 2, arch. Luciano Lazzari, member of the A.C.E. Council, arch. Johannes Bertleff and arch. Kolo Miklos. Alexandru Damian, a student from Timișoara, won the 3rd prize (fig. 157). Here is the opinion of architect Bogdan Demetrescu, coordinator of the design activity of the 2nd year regarding this contest: “The national competition between the architecture schools in Romania was a good opportunity to be able to evaluate our didactic process when designing the housing program within the workshops of year 2 of the competing university centres. The opening of the exhibition hosted a round table where we received answers we have sought in recent years. We constantly wonder if we are leading the school in the right direction, if we are connected to what is happening in the other faculties both in the country and abroad, if we have the necessary pedagogical capacity. The project of the student Damian Alexandru was awarded the third place and it reflected very well the controversial direction given by the design team from Timișoara... The manual technique, the importance given to the interior space and functional relations, materiality, detail in architecture and articulation are some of the basic elements in the vocabulary of the school of Timișoara.

Surprisingly or not, our coordination team at this competition was the youngest of all, and yet we approached this exercise with maturity and conservative attitude as we were instructed to do 10 years ago... With student Damian’s project, we can say that we have been consistent and we have an identity, it only remains to be seen how we can take advantage of these values in such a dynamic context of architectural education.”

In the following editions, the projects of the students of the faculty also received mentions: Beaza Lorena in 2013, Bădoi Denisa in 2014 and Daria Maria Kocsis, Arina

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Feier, Bianca Iagăr, Andrei Vaida și Cosmin Stoia în 2017. În anul 2012-2013 studentul Alexandru Ștefan Barbu, îndrumat de către Claudiu Toma și Ana-Maria Branea, obține premiul 2 cu un proiect de casă flexibilă, modulară care generează atât spații bine definite interioare cât și exterioare (fig. 158). În cadrul ediției din 2017-2018, echipa formată din David Dumitrescu și Rebeca Faur, sub îndrumarea Anei Branea și Stefanei Bădescu, obține Premiul 1 la Concursul CASA, cu un proiecte format dintr-o serie de șapte locuințe individuale gândite în jurul unui spațiu semipublic bine definit care ajuta la generarea unei comunități (fig. 159).

- În anul 2012, Bogdan Demetrescu împreuna cu studenții Ovidiu Mihutescu, Andrei Lazar, Radu Dorgo și Adrian Mihai obțin Mențiunea Concursului Internațional VELUX și Premiul Archi-World Academy Prize oferit de Zaha Hadid pentru proiectul lor intitulat “Sursă Interactivă de Lumină Naturală”. Proiectul propune rezolvarea problemei caselor de scară întunecate din blocurile comuniste prin inserarea a două dispozitive, unul exterior și unul interior, care aduceau lumina naturală în interior. Dispozitivul exterior era compus dintr-o serie de palete mobile care captează lumina naturală și o introduce în interior printr-un tub construit din elemente reflectorizante fabricate din plastic translucid (fig. 160).

- În anul 2014, Bogdan Demetrescu și Oana Simionescu împreuna cu studenții anului 4 obțin Premiul 2 la Concursul International EUROPAN cu un proiect pe un sit în Norvegia (fig. 161, 162) Aceștia propuneau o creștere a numărului și diversității de funcțiuni și interacțiuni sociale, în loc de creșterea numărului de construcții, pentru a transforma un spațiu urban uitat din orașul Os într-unul vibrant și plin de viață. S-au propus o serie de structuri modulare prefabricate a căror poziție și funcțiune era aleasă de localnici, din poziția de actori economici.

- Tot în 2014 Universitatea Politehnica Timișoara a fost reprezentată la Bienala de Arhitectură de la Veneția de un grup de studenți: Zsolta Jarger, Zsolt Molnar, Franciska Szemcsuk, Timea Bendek, Zsoltan Czaka, Bertalan Istvan Mihaly, care a realizat o serie de piese de mobilier urban amplasate în cadrul Giardini della Biennale. Piesele de mobilier au fost bine primite și au fost păstrate până astăzi.

- În cadrul concursului internațional Archiprix din 2015, unde sunt premiate cele mai bune diplome din lume, a luat o mențiune proiectul “Un alt fel de muzeul” al studentului Puică Andrei. Proiectul propunea strămutarea a mai multor case părăsite într-o hală industrială refuncționalizată cu scopul de a putea fi depozitate, studiate, restaurate și salvate. Proiectul este unul narativ fiind acompaniat de o bandă de desenat și planșe ce ilustrează cele două planuri de dezvoltare al proiectului. Un plan reprezentat de lumea reală de care aparțin hala și casele abandonate și al doilea reprezintă lumea fantastică unde casele sunt înlocuite cu niște făpturi denumite “miorițe” (fig. 163).

Tot în perioada de după 2010, o serie de organizații profesionale sunt implicate în producția și promovarea valorilor arhitecturale. Cadrele didactice din Facultatea de Arhitectură sunt membre ale unor organisme și asociații profesionale: Uniunea Internațională a Arhitecților (UIA), Ordinul Arhitecților din România (OAR), Uniunea Arhitecților din România (UAR), Uniunea Artiștilor Plastici (UAP), Asociația Generală a Inginerilor din România, Comisiile Națională și Regională ale Monumentelor Istorice, Comisia pentru Istoria Orașelor din

087 088

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

CCLVI - CCLVII

Fig. 157 Alexandru Damian Locuință unifamilială în București, premiul 3 la concursul C.A.S.A. 2010/ Single-family home in Bucharest, 3rd prize at the C.A.S.A. competition 2010 Fig. 158 Alexandru Barbu Locuire colectivă în centrul orașului Târgu Mureș, premiul 2 la concursul C.A.S.A. 2013/Collective housing in the center of Târgu Mureș, 2nd prize at the C.A.S.A. competition 2013 Fig. 159 A. David și I.R. Faur Locuire colectivă în Arad, premiul 1 la concursul C.A.S.A. 2017/ Collective housing in Arad, 1st prize at the C.A.S.A. competition 2017

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Fig. 160 Ovidiu Mihutescu, Andrei Lazar, Radu Dorgo & Adrian Mihai Sursă Interactivă de Lumină Naturală, Mențiune la concursului internațional VELUX și Premiul Archi-World Academy Prize, 2012/Interactive Natural Light Source, Mention at the VELUX international competition and the Archi-World Academy Prize, 2012 Fig. 161, 162 B. Tudor, D. Poloca, A. Voica, A. Medana Oprea, D. M. Nistor, Preparing Density, premiul 2 la concursul Europan 13, Norvegia, 2015/Preparing Density, runner-up at the Europan 13, Norway, 2015

2010. Consolidare 2010. Consolidation

089 090

CCLVIII - CCLIX

Moga, Andrada Feier, Bianca Iagăr, Andrei Vaida and Cosmin Stoia in 2017. In 2012-2013 the student Alexandru Ștefan Barbu, guided by Toma Claudiu and Branea Ana-Maria, won the 2nd prize with a flexible, modular house project that generates both well-defined interior and exterior spaces (fig. 158). In the 2017-2018 edition, the team formed by David Dumitrescu and Rebeca Faur, under the guidance of Ana Branea and Stefana Bădescu, receives the 1st Prize at the CASA Contest, with a project consisting of a series of seven individual houses designed around a well-defined semi-public space that helps to generate a community (fig. 159).

- In 2012, Bogdan Demetrescu together with students Ovidiu Mihutescu, Andrei Lazar, Radu Dorgo and Adrian Mihai received the Mention of the VELUX International Competition and the Archi-World Academy Prize offered by Zaha Hadid for their project entitled “Interactive Source of Natural Light” (fig. 160). The project proposes to solve the problem of dark stairways in communist blocks by inserting two devices, an exterior and an interior one, which would bring natural light inside. The external device was composed of a series of movable pallets that capture natural light and introduce it inside through a tube made of reflective elements made of translucent plastic.

- In 2014, Bogdan Demetrescu and Oana Simionescu together with the students of the 4th year received the 2nd Prize at the EUROPAN International Competition with a project on a site in Norway (fig. 161, 162) They proposed an increase in the number and diversity of functions and social interactions instead of increasing the number of buildings, in view of transforming a forgotten urban space in the city of Os into a vibrant and lively one. A series of prefabricated modular structures were proposed, whose position and function was chosen by the locals as actors of economy.

- In 2014 the Polytechnic University of Timișoara was represented by a group of students: Zsolta Jarger, Zsolt Molnar, Franciska Szemcsuk, Timea Bendek, Zsoltan Czaka, Bertalan Istvan Mihaly, at the Venice Architecture Biennale. They made a series of street furniture pieces which were placed in the Giardini della Biennale. The pieces of furniture were well received and have been preserved to this day.

- In the 2015 Archiprix international competition, where the best diplomas in the world are awarded, the project “Another kind of museum” by the student Puică Andrei was awarded a mention. The project proposed the relocation of several abandoned houses in a refurbished industrial hall, for storage, study, restoration and preservation purposes. The project is a narrative one, accompanied by a comic strip and drawings illustrating the two development plans of the project. One plan is represented by the real world to which the hall and the abandoned houses belong, while the second one represents the fantastic world where the houses are replaced with some creatures called “mioriţe” (fig. 163).

After 2010, a number of professional organizations are involved in the production and promotion of architectural values. Teachers from the Faculty of Architecture are members of professional bodies and associations: International Union of Architects (UIA), Order of Architects of Romania (OAR), Union of Architects of Romania (UAR), Union of Fine Artists (UAP), General Association of Engineers from Romania, the National and Regional Commissions of Historical Monuments, the Commission for the History of Romanian Cities, the

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

România, Comisia de Urbanism a Primăriei Municipiului Timișoara și a Consiliului Județean Timiș (CTATU), etc., fiind înscriși ca membri sau având poziții de conducere.

Prestigiul profesional al cadrelor didactice ale Facultății de Arhitectură și Urbanism este reflectat și în participarea la manifestări științifice, expoziții și concursuri interne și internaționale, soldate cu premii și nominalizări. Îmbinând într-un mod benefic profesia și cariera didactică, membrii școlii noastre și-a făcut așadar cunoscută prezența în cadrul unor evenimentele precum: - expoziții relaționate cu activitățile de practică studențească - expoziții cu lucrări studențești specifice (pe discipline, ani de studiu sau generale) - expuneri de proiecte/scrieri în cadrul A_TA (Anualele Timișorene de Arhitectură), Art Encounters (Bienalele de artă) sau BETA (Bienalele Euroregionale Timișorene de Arhitectură) - prezentări de lucrări cu autori cadre didactice din FAUT, multe soldate cu premii, mențiuni, nominalizări la Bienalele Naționale de Arhitectură, Bienala de Arhitectura de la Novi Sad, Bienala Centenară de Arhitectură din Cehia - 100 YRS Prague, Romanian Design Week, Romanian Building Awards, 100 Architects Of The Year – Seul, World Architecture Festival – Berlin, Inglass Award, Architecture Conference & Expo - Cluj Napoca, 20th Salon and Days of Architecture Novi Sad, Istria Days of Architecture, Anuala Arădeană de Arhitectură, Premiile Uniunii Europene pentru Arhitectura Contemporană “Mies Van Der Rohe”, Bienala de Arhitectură de la Rotterdam din 2009, Premiile Arhitext Design, „Un concurs contemporan românesc” sau concursurile organizate de Velux și Baumit.

091

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2010. Consolidare 2010. Consolidation

Fig. 163 Andrei Puică Un altfel de muzeu, proiectul a obținut mențiune la concursul internațional Archiprix 2015/A different kind of museum, the project got a mention at the Archiprix international competition 2015

092

CCLX - CCLXI

Urbanism Commission of the Timișoara City Hall and the Timiș County Council (CTATU), etc., being registered as members or holding management positions.

The professional prestige of the teaching staff of the Faculty of Architecture and Urbanism is also reflected in the participation in scientific events, exhibitions and domestic and international competitions, resulting in awards and nominations.

By combining the profession and the teaching career in a beneficial way, the members of our school have made their presence known in events such as: - exhibitions related to student practice activities - exhibitions with specific student works (by disciplines, years of study or general) - exhibitions of projects / writings within A_TA (Timișoara Architecture Annuals), Art Encounters (Art Biennials) or BETA (Timișoara Euroregional Architecture Biennials) - presentations of works with FAUT teachers, many of them awarded with prizes, mentions, nominations at the National Architecture Biennials, Architecture Biennial in Novi Sad, Centennial Architecture Biennale in the Czech Republic - 100 YRS Prague, Romanian Design Week, Romanian Building Awards, 100 Architects Of The Year - Seoul, World Architecture Festival - Berlin, Inglass Award, Architecture Conference & Expo - Cluj Napoca, 20th Salon and Days of Architecture Novi Sad, Istria Days of Architecture, Annual Arad Architecture, European Union Awards for “Mies Van Der Rohe” Contemporary Architecture, the 2009 Rotterdam Architecture Biennale, the Arhitext Design Awards, “A Contemporary Romanian Competition” or the competitions organized by Velux and Baumit.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Absolvenți: - În 2010, alături de Dong-Ping Wong, Oana Stănescu a obținut Premiul 2 la concursul internațional de arhitectură pentru MARIBOR UCM GALLERY (fig. 164). După un stagiu important la Herzog & De Meuron, Oana devine o personalitate apreciata în New York, unul dintre cei mai activi mesageri ai școlii noastre în afara țării, dar totodată încearcă să contribuie la înnoirea orașului său natal, Reșița, cu un proiect curajos de regenerare a traseului funicularului, urmare a remarcabilului său proiect de diplomă din anul 2008.

- 2010- ARHETIPURI. Acest concurs, având ca temă realizarea unui pavilion în vederea revigorării-regenerării spațiului public urban pe câteva amplasamente reale în orașe românești, deschis atât studenților cât și arhitecților, s-a bucurat de un deosebit interes, la acesta participând în primă fază un număr de 219 proiecte30. Acestea nu au fost doar din România, existând câte un proiect din Birmingham (UK), Bulgaria, Graz (Austria), Korca (Albania), Lisabona (Portugalia), Madrid (Spania), Marsilia (Franța), Munchen (Germania), Neunkirchen (Germania), Republica Moldova. Un juriu internațional31 a ales după prima etapă de concurs un număr de 8 proiecte finaliste și două mențiuni. Între acestea, două proiecte finaliste și o mențiune au revenit echipei timișorene alcătuită din Oana Simionescu, Alexandru Cozma, Iulia Frățilă, Andreea Pătroi, și Alin Balaj. În a doua etapă de concurs, cele 8 proiecte alese au fost continuate la nivel de detaliere pentru a putea fi edificate, premiul 1 presupunând acest lucru. În cadrul Galei de Premiere petrecută la Braşov pe data de 7 august 2010, cele două proiecte timișorene selecționate în faza anterioară au obținut Premiul 1 și Premiul 3, amândouă pe amplasamente situate în București. Proiectele timișorene au fost apreciate datorită caracterului inovativ-creativ atât la prima fază cât și la nivelul de detaliu al celei de-a doua etape (finală). Caracterul complex și complet al proiectelor tinerilor timișoreni este în concordanță cu aspirațiile Școlii timișorene, așa cum le-a surprins atât de elocvent și Ana Maria Zahariade în textul din 1996, redat mai sus (fig. 165, 166). Între cele mai importante distincții internaționale, putem menționa: - 2010 - Nominalizare de către OAR pentru Premiul European pentru Arhitectură Mies van der Rohe, pentru CASA HARMONIA, Vlad Gaivoronschi.

- 2010, 2016 - Shortlisted project pentru City Business Centre, clădirile A și B și CFR MARFA , în cadrul WAF - World Architecture Festival, Barcelona, și pentru întreg ansamblul la Berlin, Vlad Gaivoronschi și Dan Munteanu.

- 2012 - Nominalizare de către OAR pentru Premiul European pentru Arhitectură Mies van der Rohe, pentru Barja de pe Bega, Bogdan Demetrescu.

Respectiv București 419 de persoane, Cluj-Napoca 112, Timișoara 83, Brașov 52, Iași 42, Constanța 40, Sibiu 31, Oradea 31, Ploiești 25, Baia Mare 19, Sf. Gheorghe 15, Arad 14, Craiova 13, Pitești 13, Tg. Mureș 12, Suceava 11, Bacău 10, Alba Iulia și Deva câte 9, Brăila, Galați, Hunedoara, Satu Mare și Târgoviște câte 8, Zalău, Reșița și Râmnicu Vâlcea câte 7, Bistrița, Botoșani, Miercurea Ciuc, Roman, Piatra Neamț și Sighetul Marmației câte 5, Buzău, Făgăraș, Giurgiu, Tg. Jiu și Tg. Secuiesc câte 4, Călărași și Sebeș câte 3, Bârlad, Campina, Câmpulung, Fălticeni, Focșani, Lugoj, Negrești Oaș, Petroșani, Vaslui, Slatina și Slobozia câte 2, Turnu Severin, Tulcea și Rădăuți câte o persoană.

31 Tim Abrahams (Marea Britanie), Jacques Allard (Belgia), Kimmo Lumatainen (Finlanda), Ioan Feier, Johannes Bertleff, Marius Marcu Lapadat, Constantin Gorcea, Șerban Țigănaș.

30

093 094

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Respectively Bucharest 419 people, Cluj-Napoca 112, Timișoara 83, Brașov 52, Iași 42, Constanța 40, Sibiu 31, Oradea 31, Ploiești 25, Baia Mare 19, Sf. Gheorghe 15, Arad 14, Craiova 13, Pitești 13, Tg. Mureș 12, Suceava 11, Bacău 10, Alba Iulia and Deva 9 each, Brăila, Galați, Hunedoara, Satu Mare and Târgoviște 8 each, Zalău, Reșița and Râmnicu Vâlcea 7 each, Bistrița, Botoșani, Miercurea Ciuc, Roman, Piatra Neamț and Sighetul Marmației 5 each, Buzău, Făgăraș, Giurgiu, Tg. Jiu and Tg. Secuiesc 4 each, Călărași and Sebeș 3 each, Bârlad, Campina, Câmpulung, Fălticeni, Focșani, Lugoj, Negrești Oaș, Petroșani, Vaslui, Slatina and Slobozia 2 each, Turnu Severin, Tulcea and Rădăuți one person each.

31 Tim Abrahams (Marea Britanie), Jacques Allard (Belgia), Kimmo Lumatainen (Finlanda), Ioan Feier, Johannes Bertleff, Marius Marcu Lapadat, Constantin Gorcea, Șerban Țigănaș.

30

Fig. 164 Oana Stănescu & Dong-Ping Wong Galerie de artă în Maribor, premiul II la concursul internațional de arhitectură, 2010/Maribor Art Gallery, 2nd prize at the international architecture competition, 2010

CCLXII CCLIV--CCLXIII CCLV

Graduates: - In 2010, together with Dong-Ping Wong, Oana Stănescu received the 2nd Prize in the international architecture competition for MARIBOR UCM GALLERY (fig. 164). After an important internship at Herzog & De Meuron, Oana becomes appreciated in New York, one of the most active messengers of our school abroad, but also tries to contribute to the renewal of her hometown, Resita, with a daring project of regeneration of the funicular route, based on her remarkable diploma project in 2008.

- 2010- ARCHETYPES. This competition, with the theme of creating a pavilion in order to revive-regenerate the urban public space on several real locations in Romanian cities, open to both students and architects, enjoyed considerable interest, with 21930 projects participating in the first phase. These were not only from Romania, but also one from Birmingham (UK), Bulgaria, Graz (Austria), Korca (Albania), Lisbon (Portugal), Madrid (Spain), Marseille (France), Munich (Germany), Neunkirchen (Germany), Republic of Moldova. After the first stage of the competition, an international jury31 chose 8 finalist projects and two mentions. Among them, two finalist projects and a mention went to the Timișoara team made up of Oana Simionescu, Alexandru Cozma, Iulia Frățilă, Andreea Pătroi, and Alin Balaj. In the second stage of the competition, the 8 selected projects were carried out in detail, with the 1st prize winner being granted this opportunity. During the Awards Gala held in Brasov on August 7th 2010, the two projects from Timișoara selected in the previous phase won the 1st Prize and

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 165 A. Cozma, O. Simionescu, I. Frățilă, A. Balaj, A. Pătroi Pavilionul The Melting Pot, premiul III la concursul Arhetipuri, 2010/The Melting Pot pavilion, 3rd prize at the Archetypes competition, 2010 Fig. 166 O. Simionescu, A. Cozma, I. Frățilă, A. Balaj, A. Pătroi Pavilionul urban UP, premiul I la concursul Arhetipuri, 2010/UP Urban Pavilionul, 1st prize at the Archetypes competition, 2010

- În anul 2014 la Concursul Europan, pe un sit din apropierea gării din Graz, tinerii noștri absolvenți Marton Tovissi și Mihai Bușe obțin Premiul 1, o performanță cu totul deosebită (fig. 167).

- 2014 - Nominalizare de către OAR pentru Premiul European pentru Arhitectură Mies van der Rohe și Selecția de către juriul internațional între primele 40 de proiecte pentru Refugiul din Făgăraș, Marius Miclăuș (fig. 168).

- 2016 – Premiul Bienalei Euroregionale BETA pentru City Business Centre Timișoara și Home of Art, Vlad Gaivoronschi.

- 2018 - Winner la GDA - German Design Awards, Frankfurt, City Business Centre Timișoara, Vlad Gaivoronschi.

- 2018 - Premiul Bienalei Euroregionale BETA pentru THE OFFICE Cluj (fig. 169).

- 2019 – Winner la BIG SEE Festival Ljubljana pentru Birourile VOX, de Mihaela Rusuleț și Studio ARCA .

- 2019 - Winner la BIG SEE Festival Ljubljana pentru Home of ART în Timișoara, de Vlad Gaivoronschi.

- 2019 – Premiul 3 la Concursul Grand Prix Casalgrande Padana pentru Birourile VOX Technology Park Timișoara.

- 2020 – Winner la GDA – German Design Awards, Frankfurt, pentru Home of Art Timisoara, de Vlad Gaivoronschi.

- 2020 – Winner la BIG SEE Festival Ljubljana, Secțiunea Arhitectură, pentru AK House, de Claudiu Toma si Parasite.

- 2020 - Winner la BIG SEE Festival Ljubljana, Secțiunea Arhitectură, pentru HEIMAT Dumbrăvița, de Simina Cuc. - 2020 - Winner la BIG SEE Festival Ljubljana, Secțiunea Wood design, pentru Pavilion Sufragerie Casa Ionescu, Timișoara, de Ovidiu Micșa.

- 2020 - Winner la BIG SEE Festival Ljubljana, Secțiunea Arhitectură, pentru locuința proprie a absolventilor Zsolt si Kinga Varday din Odorheiul Secuiesc (fig. 170).

2010. Consolidare 2010. Consolidation

Fig. 167 Mihai Bușe, Márton Tövissi, Tamás Fischere Dezvoltarea urbană a zonei Bahnhofsviertel Graz, premiul I la concursul Europan 13, 2014/Urban development of the Bahnhofsviertel area in Graz, 1st prize at the Europan 13 competition, 2014

095 096

CCLXIV - CCLXV

the 3rd Prize, both on locations in Bucharest. The Timișoara projects were appreciated due to the innovative-creative character both in the first phase and for the level of detail in the second (final) stage. The complex and complete character of the projects of the young people of Timișoara is in accordance with the aspirations of the Timișoara School, as Ana Maria Zahariade described so eloquently in the 1996 text, recalled above (fig. 165, 166).

Among the most important international distinctions, we can mention: - 2010 - Nomination by OAR for the European Prize for Architecture - Mies van der Rohe, for CASA HARMONIA [House Harmonia], Vlad Gaivoronschi.

- 2010, 2016 - Shortlisted project for City Business Center, buildings A and B and CFR MARFA [Romanian Railway), within WAF - World Architecture Festival, Barcelona, and for the whole ensemble in Berlin, Vlad Gaivoronschi and Dan Munteanu.

- 2012 - Nomination by OAR for the European Prize for Architecture - Mies van der Rohe, for Barge on the Bega River, Bogdan Demetrescu.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Pe lângă premiile menționate mai sus, numeroși absolvenți ai Școlii noastre s-au evidențiat pe plan local și național, cu proiecte în domeniul arhitecturii, urbanismului, amenajărilor de interior și nu numai.

Nu în ultimul rând, ar trebui amintită premierea de către Bienala de Arhitectură în anul 2010 a celor 15 ghiduri „Locuirea tradițională rurală din zona Banat-Crișana.

Ghid de intervenție și protecție (urbanism-arhitectură)”, Editura Artpress, și, în anul 2019, Premiul și Medalia „Opera Omnia” (pentru cercetarea istoriei orașelor) al Academiei Romane, Comisia de Istorie a Orașelor din România (Laudatio – prof. Vasile Ciobanu) pentru profesorul Teodor Gheorghiu.

La acestea se adaugă cărțile regretatului profesor inginer dr. Victor Gioncu, cel mai longeviv cadru didactic dintre cei care au început această școală, străbătând peste 40 de ani împreună cu diferitele generații de dascăli și studenți / absolvenți din ultima jumătate de secol - „Ductility of Seismic-Resistant Steel Structures”, CRC Press, 2002, „Seismic Design of Steel Structures”, CRC Press, 2014, „Earthquake Engineering for Structural Design”, Spon Press, 2011.

Cele 25 noi generații de absolvenți din 1990 începând însumează un total de aproape 2000 de arhitecți și conductori arhitecți, iar cele 10 generații de licențiați în Mobilier și amenajări interioare adună aproape 250 de specialiști.

Fig. 168 Marius Miclăuș Refugiul din Făgăraș, Nominalizare la premiul European pentru Arhitectură Mies van der Rohe, 2014/Făgăraş refuge, Nomination for the European Architecture Prize - Mies van der Rohe, 2014 Fig. 169 Vlad Gaivoronschi The Office Cluj-Napoca, Premiul Bienalei Euroregionale BETA, 2018/The Office Cluj-Napoca, the BETA Euroregional Biennial award, 2018 Fig. 170 Zsolt & Kinga Varday Casa M35, proiect premiat la BIG SEE Festival Ljubljana, 2020/ M35 House, Winner at the BIG SEE Festival Ljubljana, 2020

097

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2010. Consolidare 2010. Consolidation

098

CCLXVI - CCLXVII

- In 2014 at the European Competition, on a site near the train station in Graz, our young graduates Marton Tovissi and Mihai Bușe get the 1st Prize, a very special performance (fig. 167).

- 2014 - Nomination by OAR for the European Prize for Architecture - Mies van der Rohe and Selection by the international jury among the first 40 projects for the Refuge from Făgăraș, Marius Miclăuș (fig. 168).

- 2016 - BETA Euroregional Biennial Award for CBC and Home of Art in Timișoara, Vlad Gaivoronschi.

- 2018 - Winner at GDA - German Design Awards, Frankfurt, CBC Timișoara.

- 2018 - BETA Euroregional Biennial Award for THE OFFICE Cluj (fig. 169).

- 2019 - Winner at BIG SEE Festival Ljubljana for VOX Offices, by Mihaela Rusuleț and Studio ARCA. - 2019 - Winner at BIG SEE Festival Ljubljana for Home of ART, by Vlad Gaivoronschi.

- 2019 – 3rd Prize at the Casalgrande Padana Grand Prix Competition for VOX Technology Park Timișoara Offices.

- 2020 - Winner at GDA - German Design Awards, Frankfurt, for Home of Art Timișoara, by Vlad Gaivoronschi.

- 2020 - Winner at BIG SEE Festival Ljubljana, Architecture Section, for AK House, by Claudiu Toma and Parasite.

- 2020 - Winner at BIG SEE Festival Ljubljana, Architecture Section, for HEIMAT Dumbrăvița, by Simina Cuc. - 2020 - Winner at BIG SEE Festival Ljubljana, Wood design section, for Casa Ionescu Dining Pavilion, Timișoara, by Ovidiu Micșa.

- 2020 - Winner at BIG SEE Festival Ljubljana, Architecture Section, for the home of Zsolt and Kinga Varday graduates from Odorheiul Secuiesc (fig. 170).

In addition to the awards mentioned above, many graduates of our School have stood out locally and nationally, with projects in the field of architecture, urbanism, interior design and more.

Last but not least, in 2010, Architecture Biennale awarded 15 guides “Traditional rural housing in the Banat-Crișana area. Intervention and protection guide (urbanism-architecture)”, Artpress Publishing House, and we should also mention the 2019 Prize and Medal “Opera Omnia” (for researching the history of cities) of the Romanian Academy, Commission for the History of Romanian Cities (Laudatio - prof. Vasile Ciobanu) for professor Teodor Gheorghiu.

To these we should add the books of the late professor of engineering Dr. Victor Gioncu, who had the longest teaching career in this school, guiding different generations of teachers and students / graduates of the last half century, for more than 40 years - “Ductility of Seismic-Resistant Steel Structures ”, CRC Press, 2002,“ Seismic Design of Steel Structures ”, CRC Press, 2014,“ Earthquake Engineering for Structural Design ”, Spon Press, 2011.

The 25 new generations of graduates since 1990 amount to about 2,000 architects and conductor architects, and the 10 generations of graduates in Furniture and interior design amount to about 250 specialists.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

2017. Mobilitate Cu aproape doisprezece ani în urmă, Ole Boumann, directorul Institutului de Arhitectură al Olandei, vorbindu-le studenților și arhitecților timișoreni despre fețele văzute și nevăzute ale arhitecturii, se referea la mijloacele cele mai eficiente și complete de a înțelege și învăța această artă. Pe primul loc era pusă călătoria, cunoașterea nemijlocită. Membrii generațiilor mai vechi au călătorit mai degrabă cu imaginația în perioada de formare. Pentru generațiile de absolvenți de după 1990, un semestru la București în anul 4 sau prezența la Congresul U.I.A. la Barcelona au fost adevărate pietre de hotar.

Era deja ceva în plus.

Unul dintre câștigurile majore ce au urmat momentului Bienalei de la Veneția din 1996 a fost ușa deschisă pentru vizitele de studii ale studenților și dascălilor la Veneția, sub egida Institutului Român de acolo (Casa Iorga), urmate și de deplasările la Roma. Zeci de studenți pe an au beneficiat de aceste scurte deplasări de câte o săptămână - zece zile, până la începutul anilor 2000.

Pe parcursul desfășurării semestrelor, pentru completarea informațiilor la anumite discipline, s-au organizat și multe excursii de studiu interne sau internaționale, cu sprijinul UPT: - Bisericile de piatra din zona Hațegului – Cetatea Devei - Orașe medievale din Transilvania – Deva, Sebeș, Sibiu, etc.

- Zona Cluj - Maramureș, Vizite la birouri de arhitectură din Cluj, traseu pe Valea Izei cu vizitarea celor mai reprezentative biserici maramureșene din lemn - Potoc, Socolari, Ilidia, cu tema “Rezidențe artistice în zona Banatului Montan” - Biserici, orașe și curți domnești în Muntenia și Oltenia (Târgoviște, Curtea de Argeș, Horezu, etc.)

- Patrimoniul industrial, secolele XIX-XX: Exploatarea Minieră Petrila, Exploatarea Minieră Lonea, împreună cu Gabriela Pașcu - corelate cu temele de la atelierul de proiectare în Ljubljana, Viena, Munchen, Graz, Roma, Paris, Praga, Amsterdam, Bruxelles, etc.

O nouă etapă a mobilității în ultimii ani a fost cea a programelor de tip Erasmus, cu deplasări de un semestru sau două mai ales către Italia, Spania, Belgia, dar și către Marea Britanie, Portugalia, Germania, Polonia, Ungaria, Lituania. La aceasta se adaugă inițiativele curajoase ale celor care au reușit deplasări de succes pe cont propriu, aidoma exemplului Oanei Stănescu. Vorbim aici mai ales despre ultimele două generații de absolvenți, care s-au deplasat în străinătate la stagii de lucru în birouri de top pe plan mondial, la workshop-uri, la burse obținute individual32. În acest sens, merită amintit traseul urmat de Elek Pafka, absolvent al Școlii noastre în 2000. Din 2016, acesta profesează ca lector la Universitatea din Melbourne, FacOana Simionescu și Alexandru Cozma la BIG, Danemarca, Andrea Simici la Universitatea de Arhitectura din Copenhaga, Raluca Coman în stagiu la Sou Fujimoto la Tokyo, Iulia Frățilă - workshop la Madrid, Silvia Trișa și Alin Balaj în practică studențească la Delugan Meissl, Flavia Pau și Vlad Benec la MAD-Beijing, Simina Cuc la OPEN-Beijing, Marius Dumitrașcu și Alin Mărgărit la Norman Foster, Bogdan Zaha la Zaha Hadid, Alexandru Mălăescu și Iulia Frățilă la BIG Londra, Sandra Morar la Daniel Chipperfield la Berlin.

32

099

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2017. Mobility Almost twelve years ago, Ole Boumann, director of the Dutch Institute of Architecture, talking to students and architects from Timișoara about the seen and unseen facets of architecture, referred to the most effective and complete means of understanding and learning this art. First came the journey, the direct knowledge. The members of the older generations had mainly taken imaginary travels during the formation period. For generations of graduates after 1990, a semester in Bucharest in the 4th year or attendance at the U.I.A. in Barcelona were real landmarks. It was already something extraordinary.

One of the major gains that following the 1996 Venice Biennale was a door open to study visits of students and teachers to Venice, under the auspices of the Romanian Institute there (Casa Iorga [House Iorga]), followed by trips to Rome. Dozens of students a year benefited from these short, one-week to ten-day trips, until the early 2000s.

During the semesters, in order to complete the information for certain disciplines, many domestic or international study trips were organized, with the support of UPT: - The stone churches from the Hațeg area - Deva Fortress - Medieval cities in Transylvania - Deva, Sebeș, Sibiu, etc.

- Cluj - Maramureș area, Visits to architecture offices in Cluj, route on the Izei Valley with a visit to the most representative wooden churches in Maramureș - Potoc, Socolari, Ilidia, with the theme “Artistic residencies in the Banat Mountain area” - Churches, cities and royal courts in Muntenia and Oltenia (Târgoviște, Curtea de Argeș, Horezu, etc.)

- Industrial heritage, 19th-20th centuries: Petrila Mining, Lonea Mining, together with Gabriela Pașcu - related to the topics of the design workshop in Ljubljana, Vienna, Munich, Graz, Rome, Paris, Prague, Amsterdam, Brussels, etc.

A new stage of mobility in recent years has been that of Erasmus-type programs, with trips of a semester or two, especially to Italy, Spain, Belgium, but also to Great Britain, Portugal, Germany, Poland, Hungary, Lithuania. To this are added the brave initiatives of those who successfully managed trips on their own, such as the example of Oana Stănescu. We are talking especially about the last two generations of graduates, who went abroad to do internships in top offices worldwide, to do workshops, who earned scholarships individually .

In this regard, the path followed by Elek Pafka, a graduate of our School in 2000 is worth mentioning. Since 2016, he has been a lecturer at the University of Melbourne, Oana Simionescu and Alexandru Cozma at BIG, Denmark, Andrea Simici at the University of Architecture in Copenhagen, Raluca Coman in internship at Sou Fujimoto in Tokyo, Iulia Frățilă -workshop in Madrid, Silvia Trișa and Alin Balaj in student practice at Delugan Meissl, Flavia Pau and Vlad Benec at MAD-Beijing, Simina Cuc at OPEN-Beijing, Marius Dumitrașcu and Alin Mărgărit at Norman Foster, Bogdan Zaha at Zaha Hadid, Alexandru Mălăescu and Iulia Frățilă at BIG London, Sandra Morar at Daniel Chipperfield in Berlin.

2017. Mobilitate 2017. Mobility

100

CCLXVIII - CCLXIX

32

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

ultatea de Arhitectură, fiind specializat în cercetarea relației între densitatea fizică, forma urbană și intensitatea pulsului vieții urbane. Studiile sale din ultimul an, cu privire la impactul pandemiei asupra vieții urbane, demonstrează încă o dată relevanța preocupărilor sale33.

Un eveniment relativ recent, invitarea și participarea facultății noastre la Vienna Design Week, marchează practic cele peste două decenii scurse de la absolvirea primei generații a Școlii de la Timișoara, cu o expoziție care pune în evidență mobilitatea absolvenților noștri. Este vorba despre binomul mobilitate - performanță, legat de destinele din ultimul deceniu al absolvenților tineri și foarte tineri de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara. Numită „The answering machine”, expoziția vernisată la Viena interoghează migrația absolvenților arhitecți în anii de după aderarea României la U.E., fiind analizate direcțiile și destinațiile lor, evidențiind o mai veche dilemă cu privire la a te întoarce sau nu sau în ce fel, dublată de veșnica căutare asupra ce este arhitectura (fig. 172-176). ”As coronavirus forces us to keep our distance, city density matters less than internal density” in The Conversation, May 13, 2020, https://theconversation.com/ascoronavirus- forces-us-to-keep-our-distance-citydensity-matters-less-than-internal-density- 137790.

33

Faculty of Architecture, specializing in researching the relationship between physical density, urban form and urban life pulse intensity. His studies on the impact of the pandemic on urban life, over the past year, once again demonstrate the relevance of his concerns33.

A relatively recent event, the invitation and participation of our faculty in the Vienna Design Week, practically marks more than two decades since the graduation of the first generation of the School of Timișoara, with an exhibition that highlights the mobility of our graduates. This is about the mobility-performance binomial, related to the destinies of young and very young graduates from the Faculty of Architecture and Urbanism in Timișoara during the last decade. The exhibition called “The answering machine”, opened in Vienna interrogates the migration of architect graduates in the years after Romania’s accession to the EU, analysing their directions and destinations, highlighting an older dilemma about whether or not to return or how, doubled by the eternal search of what architecture is (fig. 171-176).

Fig. 171 Posterul expoziției The Answering Machine din cadrul Vienna Design Week, 2017/Poster for the exhibition The Answering Machine at Vienna Design Week, 2017 Fig. 172 Amenajarea spațiului de expunere/The design of the exhibition space Fig. 173 Diagramele cu mobilitatea absolvenților și studenților/Diagrams with the mobility of graduates and students 33 ”As coronavirus forces us to keep our distance, city density matters less than internal density” in The Con- Fig. 174, 175, 176 versation, May 13, 2020, https://theconversation.com/ascoronavirus- forces-us-to-keep-our-distance-city- Vernisajul expoziției/ The opening of the exhibition density-matters-less-than-internal-density- 137790.

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani Fig. 177, 178, 179, 180 Expoziția SIGMA – Cartografia Învățării – 1968-1983, din cadrul Bienalei ARTENCOUNTERS, 2015/SIGMA - Cartography of learning - 1968-1983 exhibition, within the ARTENCOUNTERS Biennial, 2015

2020. Amintiri despre viitor Privind înapoi, spre ultimii 50 de ani, 1990 și 1996 se remarcă drept doi ani hotărâtori, însemnând două momente de prag - Renașterea Școlii de la Timișoara și afirmarea ei.

Pentru unii dintre noi, absolvenți deopotrivă la Timișoara, cât și la “Ion Mincu”, există o continuitate în ceea ce făceam încă de la finele anilor ’70, început de ani ’80, fie că a fost vorba de latura didactică, de aplecarea către patrimoniu și urbanism, către redescoperirea modernității sau către studiul teoretic. Deci anumite trasee vin de dincolo de 1990, în timp ce altele, cele ale absolvenților Școlii de după reînființare, pornesc începând cu 1996 și sunt deosebit de dinamice. În acest sens merită menționată intensitatea angajării ultimelor generații de absolvenți în cadrul unor inițiative deosebit de generoase, precum cele amintite mai sus, respectiv Anuala de Arhitectură Timișoreană și coagularea Facultății și a filialei OAR Timiș în cadrul Bienalei ARTENCOUNTERS din 2015, când organizarea expoziției “SIGMA – Cartografia Învățării – 1968-1983” și workshop-urile pentru studenți au prilejuit o reinterpretare a ceea ce a însemnat avangarda artistică în învățarea artei și arhitecturii în deceniul 7 la noi în Școală (fig. 177-180) (vezi “Ar fi posibil ca….” din motto -ul de început al acestui text)34. Această implicare a continuat în ultimii ani, prin evenimentele BETA din 2016 - http://2016.betacity.eu/ro/, 2018 - https://2018. betacity.eu/despre/ și 2020, structurate conform sloganului PRIVEȘTE ORAȘUL, cu aducerea împreună, în cadrul dezbaterilor și a expozițiilor, a celor trei vectori majoriSocietate Civilă, Administrație și Mediu Profesional35 (fig. 181). A continuat de asemenea în cadrul cooperării cu Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, în cadrul organizării proiectelor TRANSITE (în 2018, în cadrul BETA) și CITY VIEW (în 2019) (fig. 182) https://www.privesteorasul.com/36.

Dacă în anii ‘80, tinerii arhitecți, absolvenți sau tineri profesori ai Școlii noastre erau preocupați de teorie, filosofie, științe umane în general, într-o perioadă în care proiectele speculative și dezbaterea teoretică era foarte prezentă și în Europa de Est, Curator principal Alina Șerban, design interior și organizator worhshop în expoziția SPACE CAVIAR. Coordonatoare Oana Simionescu, Simina Cuc, Alexandra Garomfir si voluntari, ediția din acest an Alexandra Garomfir și voluntari.

36 Neil Musson și Jono Retallick de la Musson+Retallick pentru instalația de lumina, Raul Vașvari pentru instalația de Arhitectura, amândouă în spații majore ale Gării de Nord în 2019; în 2019 arhitectul Scott Burnham a deschis expoziția ”Reprogramming the City” și și-a lansat volumul referitor la regenerare și reparație a spațiilor urbane prin intervenții la scară minoră, manager pentru ambele proiecte Simina Cuc. 34 35

2020. Memories of the future Looking back towards the last 50 years, 1990 and 1996 stand out as two decisive years, marking two milestones - the rebirth of the School of Timișoara and its affirmation.

For some of us, graduates of both Timișoara and “Ion Mincu” institutions, there is a continuity in what we have been doing since the late ‘70s, early’ 80s, be it the didactic side, a bow to heritage and urbanism, the rediscovery of modernity or theoretical study. Some routes come from beyond 1990, while others, those of the graduates of the School after its re-establishment, start from 1996 and are particularly dynamic.

In this sense, the intensity of the engagement of last generations of graduates in very generous initiatives is worth mentioning, such as those mentioned above, namely the Timișoara Architecture Annual and the coagulation of the Faculty and OAR Timiș branch within the ARTENCOUNTERS Biennial in 2015, when the organization Learning Cartography - 1968-1983” and the workshops for students occasioned a reinterpretation of what the artistic avant-garde meant in learning art and architecture in the 7th decade in our School (fig. 177-180) (see “It would be possible that….” the opening motto of this text)34. This involvement has continued in recent years, through the BETA events of 2016 - http://2016.betacity.eu/ro/, 2018 - https://2018.betacity.eu/ despre/ and 2020, structured according to the slogan LOOK AT THE CITY, bringing together for debates and exhibitions, the three major vectors - Civil Society, Administration and Professional Environment35 (fig. 181). It has also continued within the cooperation with the Timișoara European Capital of Culture Association 2021, for the organization of the TRANSITE projects (in 2018, within BETA) and CITY VIEW (in 2019) (fig. 182) https://www.privesteorasul.com/36.

If in the ‘80s, the young architects, graduates or young teachers of our School were concerned with theory, philosophy, humanities in general, at a time when speculative projects and theoretical debate were very present in Eastern Europe, today the spirit of entrepreneurship, volunteering, activism and direct involvement are much more withCurator principal Alina Șerban, design interior și organizator worhshop în expoziția SPACE CAVIAR. Coordonatoare Oana Simionescu, Simina Cuc, Alexandra Garomfir si voluntari, ediția din acest an Alexandra Garomfir și voluntari.

36 Neil Musson și Jono Retallick de la Musson+Retallick pentru instalația de lumina, Raul Vașvari pentru instalația de Arhitectura, amândouă în spații majore ale Gării de Nord în 2019; în 2019 arhitectul Scott Burnham a deschis expoziția ”Reprogramming the City” și și-a lansat volumul referitor la regenerare și reparație a spațiilor urbane prin intervenții la scară minoră, manager pentru ambele proiecte Simina Cuc. 34

CCLXXII - CCLXXIII

35

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 181 Echipa BETA, 2018, O. Simionescu, S. Cuc, A. Garomfir și studenții/BETA team, 2018, O. Simionescu, S. Cuc, A. Garomfir and students Fig. 182 Amenajarea spațiului central al Gării de Nord din Timișoara în cadrul concursului Transite, 2018/ Intervention in the central space of the North Train Station in Timișoara within the Transite competition, 2018

astăzi spiritul antreprenorial, voluntariatul, activismul și implicarea directă sunt mult mai la îndemâna tinerelor generații de arhitecți. Preocupările la zi pentru sustenabilitate, interacțiune și echitate socială sunt cele care predomină. În acest sens, o parte din absolvenții care au generat BETA și celelalte evenimente menționate mai sus, și-au asumat în ultimii ani riscul de a fi deopotrivă dezvoltatori, proiectanți și administratori37 ai unui viitor Centru Cultural denumit FABER împreună cu alți finanțatori - un proiect de regenerare a unei clădiri aparținând vechii industrii chimice de la AZUR, din cartierul Fabric din Timișoara (fig. 183, 184). Urmând a fi inaugurat în toamna acestui an, el a găzduit deja câteva evenimente de tip concert în aer liber în curtea sa interioară, având toate șansele să devină un atractor și generator de evenimente notabile, o cărămidă solidă a culturii urbane viitoare din zona.

Pe de altă parte, Facultatea de Arhitectura si Urbanism de la Timișoara, generatoare a Simpozionului COHESION38 și al revistei JAUH (Journal for Architecture, Urbanism and Heritage), cu un personal didactic alcătuit într-o proporție covârșitoare din tineri și foarte tineri arhitecți, foști absolvenți ai săi, are șansa unui viitor deosebit. Mai mult decât atât, proiecte începute în ultima perioadă sunt grăitoare pentru inițiativele acestei tinere generații de a deschide Școala către noi orizonturi: 1. Masteratul internațional Triplex confinium - proiect Horizon 2020 (începând din Decembrie 2019), având ca temă o abordare a lacunelor și neconcordanțelor vizibile în domeniul învățământului superior de arhitectură și urbanism prin explorarea discontinuităților vizibile de-a lungul frontierelor naționale dintre România, Ungaria și Serbia39 (fig. 185-187).

37 Oana Simionescu, Simina Cuc, Alexandra Garomfir, Sergiu Sabău, Anda Maier, Maria Sgîrcea, Alexandra Spiridon, Pepe Peralta Guererro.

38 A.M. Branea, C. Bocan, M. Moșoarcă, M. Găman, G. Pașcu, C. Povian, M. Szitar-Sârbu, A. Anghel, D. Giurea, M. Danciu, A. Keller, I. Apostol.

39 Cadre didactice implicate: Cristian Blidariu, Oana Simionescu, Ioan Andreescu, Bogdan Demetrescu, Tiberiu Bucșa, Ana-Maria Branea, Mihai Danciu.

105

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

in the reach of young generations of architects. Up-to-date concerns for sustainability, interaction and social equity are predominant. In recent years, some of the graduates who generated BETA and the other events mentioned above, have taken the risk of being both developers, designers and administrators37 of a future Cultural Center called FABER together with other funding institutions - a project for the regeneration of a building belonging to the old chemical industry AZUR, in the Fabric district of Timișoara (fig. 183, 184). Following its inauguration in the autumn of this year, it has already hosted several outdoor concert events in its inner courtyard, with every chance to attract and generate notable events, a solid brick of the future urban culture in the area.

On the other hand, the Faculty of Architecture and Urbanism in Timișoara, generator of the COHESION38 Symposium and of the JAUH magazine (Journal for Architecture, Urbanism and Heritage), with a teaching staff made up of a majority of young and very young architects, its former graduates, has the chance of a special future. Moreover, recently started projects are telling for the initiatives of this young generation to open the School onto new horizons: 1. Triplex confinium international master’s degree - Horizon 2020 project (starting in December 2019), with the theme of addressing visible gaps and inconsistencies in higher education in the field of architecture and urbanism by exploring visible discontinuities along national borders between Romania, Hungary and Serbia39 (fig. 185-187).

37 Oana Simionescu, Simina Cuc, Alexandra Garomfir, Sergiu Sabău, Anda Maier, Maria Sgîrcea, Alexandra Spiridon, Pepe Peralta Guererro.

38 A.M. Branea, C. Bocan, M. Moșoarcă, M. Găman, G. Pașcu, C. Povian, M. Szitar-Sârbu, A. Anghel, D. Giurea, M. Danciu, A. Keller, I. Apostol.

39 Members of the teaching staff involved: Cristian Blidariu, Oana Simionescu, Ioan Andreescu, Bogdan Demetrescu, Tiberiu Bucșa, Ana-Maria Branea, Mihai Danciu.

2020. Amintiri despre viitor 2020. Memories of the future

106

CCLXXIV - CCLXXV

Fig. 183, 184 Centrul cultural Faber/ Faber Cultural Center

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

2. Programul INTERREG (începând din Iulie 2020) DANUrB+, având obiectivul principal să reactiveze moștenirea și resursele culturale din așezările în declin ale regiunilor periferice și de frontieră ale Dunării, pentru a crea noi posibilități de a dezvolta din nou aceste orașe și regiuni atractive40 (fig. 188, 189).

La inițiativa și cu efortul acestor tineri, Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara este parte dintr-o nouă rețea CEEPUS de cercetare: “CROSS/HOUSE: Sustainable Housing – Cross-Cultural Society”. Noua rețea academică „CROSS / HOUSE” a fost acceptată ca rețea „umbrelă” CEEPUS în aprilie 2020. Obiectivul principal al rețelei este de a crea bazele de formare a unor studii prospective în cadrul facultăților de arhitectură și urbanism care constituie nucleul acestui consorțiu41.

Cadre didactice implicate: Ana-Maria Branea, Mihai Danciu, Marius Găman, Gabriela Pașcu, Ștefana Bădescu, Robet Budău, Alexandru Todirică.

41 Instituții partenere în rețea: Universitatea din Belgrad (Serbia) – Facultatea de Arhitectură, Universitatea din Banja Luka (Bosnia și Herțegovina) – Facultatea de Arhitectură, Inginerie Civilă și Geodezie, Universitatea Tehnică din Praga (Cehia) – Facultatea de Arhitectură, Universitatea Tehnică și Economică din Budapesta (Ungaria) – Facultatea de Arhitectură, Universitatea Tehnică Tadeusz Kościuszko din Cracovia (Polonia) – Facultatea de Arhitectură, Universitatea Politehnica Timișoara (România) – Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea din Maribor (Slovenia) – Facultatea de Inginerie Civilă, Ingineria Transporturilor și Arhitectură.

Cadre didactice implicate: Ana-Maria Branea, Marius Găman, Gabriela Pașcu, Mihai Danciu.

40

Fig. 185, 186, 187 Ateliere de lucru și prezentări din cadrul Masteratul internațional Triplex confinium - proiect Horizon 2020/ Workshops and presentations within the Triplex confinium international master’s - Horizon 2020

107

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

Fig. 188 Afiș pentru întâlnira regională cu actori locali realizată în cadrul proiectului de cercetare DANUrB+/ Poster for the regional stakeholder meeting organized within the DANUrB+ research project Fig. 189 Analiza patrimoniului natural și construit de-a lungul Dunării în cadrul banatului montan/Analysis of the natural and built heritage along the Danube within the banat mountain area

2. The INTERREG program (starting in July 2020) DANUrB +, with the main objective of reactivating the heritage and cultural resources of the declining settlements of the peripheral and border regions of the Danube, in order to create new opportunities to redevelop these attractive cities and regions40 (fig. 188, 189).

At the initiative and with the effort of these young people, the Faculty of Architecture and Urbanism in Timișoara is part of a new CEEPUS research network: “CROSS / HOUSE: Sustainable Housing - Cross-Cultural Society”. The new academic network “CROSS / HOUSE” was accepted as the “umbrella” network CEEPUS in April 2020.

The main objective of the network is to create the basis for the formation of prospective studies in the Faculties of Architecture and Urbanism that are the core of this consortium41.

Members of the teaching staff involved: Ana-Maria Branea, Mihai Danciu, Marius Găman, Gabriela Pașcu, Ștefana Bădescu, Robet Budău, Alexandru Todirică.

41 Network partner institutions: Universitatea din Belgrad (Serbia) – Facultatea de Arhitectură, Universitatea din Banja Luka (Bosnia și Herțegovina) – Facultatea de Arhitectură, Inginerie Civilă și Geodezie, Universitatea Tehnică din Praga (Cehia) – Facultatea de Arhitectură, Universitatea Tehnică și Economică din Budapesta (Ungaria) – Facultatea de Arhitectură, Universitatea Tehnică Tadeusz Kościuszko din Cracovia (Polonia) – Facultatea de Arhitectură, Universitatea Politehnica Timișoara (România) – Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea din Maribor (Slovenia) – Facultatea de Inginerie Civilă, Ingineria Transporturilor și Arhitectură.

Members of the teaching staff involved: Ana-Maria Branea, Marius Găman, Gabriela Pașcu, Mihai Danciu.

2020. Amintiri despre viitor 2020. Memories of the future

108

CCLXXVI - CCLXXVII

40

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Caracterul si Forța unei Școli de Arhitectură are de a face în timp cu coerența și importanța urmelor sale, a arhitecturilor lăsate în urmă, în locurile sale de emergența în primul rând, dar are de-a face și cu mesajele sale transmise la depărtare, prin cărți, lucrări de arhitectură, etc.. Școala de Arhitectură de la Timișoara trăiește datorită straturilor juxtapuse ale ultimelor decenii, fundate într-un oraș cosmopolit, intercultural și inovativ, al cărui slogan de Capitală Culturală Europeană - „Shine your light, light up your City” - este elocvent.

Dincolo de premiile, nominalizările, expozițiile, anualele și bienalele timișorene, rămânem cu întrebarea privitoare la șansele de a coagula în continuare ceea ce ar putea ființa și peste alți 50 de ani drept „Școala de arhitectură de la Timișoara”. Nu instituțional, ci ca focar de arhitectură de calitate la nivelul României - și poate mai mult decât atât. Iar calitatea presupune coerență, creativitate și o componență etică. Riscurile sunt căderea în conformism, corectitudine…. și mai ales în absența interogației și a căutării permanente. Proiectele studenților noștri sunt o probă în acest sens, obținând trei mențiuni la categoria lucrări de licență în cadrul Salonului de Arhitectură de la Novi Sad 202042 și selecționarea a patru proiecte dintre care unul a și câștigat marele premiul în cadrul secțiunii Concurs de proiecte de diplomă a Bienalei euroregionale BETA de anul acesta fiind încurajatoare43 (fig. 190-195).

Proiectele lui Sergiu Timuț, Alexandra Vitan, Diana Maciulschi au obținut mențiuni în cadrul Salonului de Arhitectură de la Novi Sad 2020 43 Proiectele Ioanei Haias, Alexandrei Stan, Alexandrei Marin și Daianei Maciulschi au fost selecționate alături de alte 12 lucrări de la alte Facultăți din România, Serbia, Ungaria, juriu: Diana Dina, Maja Lalic, Matevz Celik, Peter Klobusovszki, Vlad Sebastian Rusu. Proiectul Regenerarea Fabricii Textila al Alexandrei Stan a câștigat premiul acestei secțiuni.

42

109

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

The character and strength of a School of Architecture over time has to do with the coherence and importance of its traces, of the architectures left behind in its places of emergency, first and foremost, but it also has to do with its messages transmitted at a distance, through books, architectural works, etc. The School of Architecture in Timișoara lives due to the juxtaposed layers of the last decades, founded in a cosmopolitan, intercultural and innovative city, whose slogan of European Capital of Culture - “Shine your light, light up your City”- is eloquent.

Beyond the awards, nominations, exhibitions, annuals and biennials of Timișoara, we are left with the question of the chances of further coagulating what could exist 50 years from anow as “School of Architecture in Timișoara”. Not institutionally, but as a core of quality architecture in Romania - and maybe more than that. And quality requires coherence, creativity and an ethical composition. The risks are falling into conformity, correctness…. and especially in the absence of permanent interrogation and search. Our students’ projects are a test in this respect, having received three mentions in the category of undergraduate works at the Architecture Salon in Novi Sad 202042, while the selection of four projects, one of which won the grand prize, in the Diploma Project Competition section of this year’s BETA Euroregional Biennial is encouraging43 (fig. 190-195).

The projects of Sergiu Timuț, Alexandra Vitan, Diana Maciulschi obtained mentions at the Architecture Salon in Novi Sad 2020 43 The projects of Ioana Haias, Alexandra Stan, Alexandra Marin and Daiana Maciulschi were selected along with 12 other works from other Faculties in Romania, Serbia, Hungary; jury: Diana Dina, Maja Lalic, Matevz Celik, Peter Klobusovszki, Vlad Sebastian Rusu. Alexandra Stan’s “Textile Factory Regeneration” project won the award in this section.

2020. Amintiri despre viitor 2020. Memories of the future

110

CCLXXVIII - CCLXXIX

42

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 190 Vitan Alexandra Traseu al diversității teritoriale - geoparcul dinozaurilor țara hațegului, mențiune la Salonului de Arhitectură de la Novi Sad, 2020/Route of territorial diversity - the geopark of the dinosaurs, the country of Hațeg, mention at the Architecture Salon in Novi Sad, 2020

111

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2020. Amintiri despre viitor 2020. Memories of the future

112

CCLXXX - CCLXXXI

Fig. 191 Sergiu Timuț Restaurarea durabilă a patrimoniului construit în peisajul natural din TimișPădurea Macedonia, mențiune la Salonului de Arhitectură de la Novi Sad, 2020/Sustainable restoration of the built heritage in the natural landscape of Timiș-Macedonia forest, mention at the Architecture Salon in Novi Sad, 2020

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 192 Alexandra Marin Parc agricol pe domeniul Nikolics, mențiune la Salonului de Arhitectură de la Novi Sad 2020 și lucrarea a fost selectată în cadrul expoziției euroregionale de arhitectură BETA, 2020/Agri-Park on the Nikolics domain, mention at the Architecture Salon in Novi Sad, 2020 and it was selected work at the BETA euroregional architecture exhibition, 2020

113

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2020. Amintiri despre viitor 2020. Memories of the future

114

CCLXXXII - CCLXXXIII

Fig. 193 Ioana Haiaș Penitenciar pentru femei, lucrare selectată în cadrul expoziției euroregionale de arhitectură BETA, 2020/ Women’s Prison, selected work at the BETA euroregional architecture exhibition, 2020

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Fig. 194 Alexandra Marin Centrul cultural și de industrie creativă - Fabrica de Sombereros Fernandez, lucrare selectată în cadrul expoziției euroregionale de arhitectură BETA, 2020/Cultural and creative industry center - Factory de Sombereros Fernandez, selected work at the BETA euroregional architecture exhibition, 2020

115

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la varsta de 50 de ani The School of Architecture in Timișoara at the age of 50

2020. Amintiri despre viitor 2020. Memories of the future

116

CCLXXXIV - CCLXXXV

Fig. 195 Alexandra Stan Regenerarea complexului industrial Textila din Lugoj, lucrare premiată în cadrul expoziției euroregionale de arhitectură BETA, 2020/Regeneration of the Textila industrial complex in Lugoj, award-winning work at the BETA euroregional architecture exhibition, 2020

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

CCLXXXVI - CCLXXXVII

Şcoala de Arhitectură Timişoreană la vârsta de 50 de ani

Universitatea Politehnica Timişoara, România 300006 Timişoara, Piaţa Victoriei nr.2 Tel: +40-256-403000; fax: +40-256-403021 E-mail: rector@rectorat.upt.ro / www.upt.ro

Facultatea de Arhitectură și Urbanism 300223 Timişoara, Strada Traian Lalescu nr.2/A Tel: +40-256-404021; fax: +40-256-404020 E-mail: department.arhitectura@gmail.com / www.arh.upt.ro

Editura Politehnica 300223 Timişoara, Bd. V. Pârvan, nr. 2B Tel: +40-256-404677 E-mail: editura@upt.ro / www.editurapolitehnica.upt.ro

Tipografia AZERO 011089 București, sector 1, Str. Constantin Disescu nr. 4 Tel: +4-021.222.73.93; fax: +4-021.223.14.84 E-mail: office@azero.ro / www.azero.ro