Student Trends, Nr. 7, 2013 - 2014 by Arhitectura si Urbanism UPT

Colecţia “ARHITECTURA”

STUDENT TRENDS NUMARUL VII 2013 - 2014

Universitatea Politehnica Timişoara Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Coordonatori Șl. Dr. Arh. Ana-Maria Branea As. Dr. Arh. Marius Găman

STUDENT TRENDS Numărul VII 2013 - 2014

EDITURA POLITEHNICA TIMIŞOARA - 2017

Copyright © Editura Politehnica, 2017 Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici o parte din aceasta lucrare nu poate ﬁ reprodusa, stocata sau transmisa prin indiferent ce forma, fara acordul prealabil scris al Editurii Politehnica EDITURA POLITEHNICA Bd. Republicii, nr. 9 300159 Timișoara, Romania Tel./Fax. 0256/403.823 E-mail: editura@edipol.upt.ro

Consilier editorial: Prof.dr.ing. Sabin IONEL Redactor: Claudia MIHALI Board editorial: Ana-Maria BRANEA, Marius GĂMAN, Cătălina BOCAN Redactor text: Ana-Maria BRANEA, Marius GĂMAN Graﬁcă: Marius GĂMAN, Ana-Maria BRANEA Procesare imagine: Marius GĂMAN, Ana-Maria BRANEA

Selecţia lucrărilor a fost făcută de coordonatorii de proiect

Bun de imprimat: 2017 Coli de par: 9 C.Z.U. 71084) ISBN 978-606-35-0115-9 Tiparul executat sub comanda nr. 74 la Tipograﬁa Universităţii Politehnica Timişoara

ARHITECTURA MAI MAS

AN I AN II AN III AN IV AN V AN VI MAI 1 MAI 2 MAI 3 URB

AN I AN II AN III AN IV AN V AN VI AN I AN II AN III MASTER URBANISM

22 32

46 66 84

100

106

120

136

URB MAI 3 MAI 2 MAI 1 AN VI AN V AN IV AN III AN II AN I

SPECIALIZAREA ARHITECTURA

Facultatea de Arhitectură, cea mai tânără facultate a Universităţii Politehnica din Timişoara, a cunoscut o con nuă dezvoltare, atât ca număr de studenţi şi cadre didac ce, cât și ca diversiﬁcare a ofertei educaţionale. Caracterul complex al profesiei de arhitect, ce îmbină elementele ar sce cu cele tehnice şi necesită o pregă re de sinteză, a determinat structura curriculară a învăţămantului de arhitectură, creând profesioniş capabili de a face faţă unei largi palete de ac vităţi. În conformitate cu sistemele pedagogiei moderne, Şcoala de Arhitectură din Timişoara pune accentul pe interacţiunea dintre profesor şi student, într-o relaţie dinamică, concentrându-se asupra învăţământului forma v şi încurajând crea vitatea individuală. Durata studiilor este de 12 semestre, 6 ani, și se ﬁnalizează printr-o lucrare de licență susţinută în faţa unei comisii delegate de conducere.

AN I

I B V C

A B

C ,S

,D A C

V A

D ,G , D ,S

,H M

D M

,O ,G

, S

, L C

C C C

V ,B

B S M

A B

C A ,G ,A

,T C , C A A M C C

V A

, D

, O D

,H V

, S ,G

B , G

C O

, L

C S T

AN I

SEMESTRUL I PROIECTARE

Studiul elementelor bazice ale limbajului compozi onal arhitectural Caracterul funda onal al atelierului de proiectare este vizibil în special în seria de șase exerciții a primului semestru, exerciții construite în jurul elementelor bazice de limbaj, morfologie, sintaxă, studiate în cadrul cursului de Teoria arhitecturii. Pornind de la cele mai simple elemente ale vocabularului formal -punct, line, plan- trecand prin relații compoziționale de p forma/volum, figura/fond, acestea definesc, până în finalul semestrului, câteva modalități bazice de operare spațială; transformări formale, adi ve ori substrac ve. În cadrul ul mei etape a exerci ului studenții vor genera spațiul folosind procedeele adiției și substracției. Pentru acesta fiecare student va primi un bloc de calcar alb cu următoarele dimensiuni L=6m, l=4m, H=4m și un spațiu gol (de p curte cu dimensiunile 4x4x4m). Blocurile vor fi astfel poziționate pentru a genera curțile de lumină necesare spațiilor excavate. În aceste blocuri fiecare student își va defini un spațiu propriu, acoperit în proporție de minim 40 % spațiu ce va fi accesat de sus, de pe “capac”, prin intermediul unor scări/rampe excavate sau adiționate fie în blocul masiv, fie în curtea de lumină. Tot materialul excavat urmeazaă a fi u lizat în zonele adiționate. Spațiul excavat poate fi poziționat la orice cotă, cu observația că fiind obținut prin săpare va avea nevoie de masă construită pentru a rezista tendințelor de surpare. În consecință nu se vor genera stâlpi, pereți și plăci subțiri ci doar elemente masive. ‘Săparea’ spațiului va fi singurul procedeu acceptat. Se va studia așadar conceptul de traseu de la exterior la interior, de data acesta pentru un spațiu excavat. Se va lucra cu scara umană în dimensionarea elementelor și spațiilor. Studenții se vor baza pe experiențele senzoriale de pe parcurs, pe direcționare, textură, trăiri induse și experiment. Traseul și experiența sa prin succesiunea de spații cu diferite calități trebuie să spună o poveste. El va avea un punct terminus, o finalitate, un

nucleu și studenții se vor concentra pe tranziția de la exterior la interior, către acest spațiu. Lumina este centrul proiectelor. Va trebui studiată și aplicată selec v fiind parte cons tu vă a definiției spațiale. Ea va fi introdusă obligatoriu prin același procedeu al excavației.

”Arhitectura este acel joc savant, corect și magnific al volumelor reunite în lumină” Le Corbusier. Aceasta este descrierea facută de celebrul arhitect pentru întreaga sa operă. Tot aceasta este și ideea conceptului acestui proiect. Într-un spațiu unimaterial, lipsit de culoare, complet alb (blocul de BCA) și fără alte elemente adăugate ulterior, lumina este singurul instrument care definește locuri, care ierarhizează zonele și pune în valoare volumetria. Limbajul suprafețelor fațetate, nu doar că ajută la captarea luminii și introducerea acesteia în interiorul monolitului exacavat, ci ne prezintă spațiul în gradații infinite de umbre. Înca de la acces se observă locuri nuanțate de intensității și unghiuri de reflexive diferite. Spațiul cel mai in m este retras într-o zonă obscură în care lumina pătrunde greu sau deloc, unde percepția este distorsionată. Acesta este legat de curtea publică printr-un culoar de lumină tăietoare ce ghidează par cipantul și care este generat de fanta strălucitoare din acoperiș. Cel mai deschis spațiu, curtea publică, este diluat de puterea luminii și subdivizat de mici umbre delicate. Întreg ansamblu ia naștere din lumină, este definit de clarobscur și ne influențează starea prin zonele create.

AN I

DANU ALEXANDRU

AN I

MARIN ALEXANDRA Idea principală a proiectului este acea de a crea fragmente de lumină în cadrul spațiului interior prin crearea de fante de lumină de-a lungul pereților. Aceste fante ajută atât pentru a permite luminii să pătrundă în cadrul spațiului interior cât și pentru a crea suprafețe texturate. Fantele de lumină ver cal nu sunt perpendiculare pe suprafețele blocului de calcar as el realizându-se forme neregulate, dinamice.

Conceptul proiectului se bazează pe intersecția dinamică a traseului cu spațiul central mai in m. Sunt folosite forme neregulate atât pentru traseul orizontal cât și pentru cel ver cal realizându-se as el spații dinamice speciﬁce zonelor de tranzit. Având în vedere că materialul excavat din blocul de calcar trebuia adăugat în cadrul compoziției s-a dorit o exndere a spațiului interior către curte as el eliminând percepția celor două zone ca ﬁind diferite. Blocul de calcar se ex nde deasupra curții cu un plan neregulat care face legătura între spațiul interior și cel exterior. Prin operarea atât la nivelul planului de călcare cât și la nivelul celui de deasupra capului se delimitează zonele de staționare și cele de tranzit. Lumina este folosită în cadrul proiectului pentru ghidarea omului de-a lungul traseului și de a genera o atmosferă plăcută în cadrul zonei principale.

AN I

MADUTA ALEXANDRU

AN I

SEMESTRUL II PROIECTARE

Tetrapolis Primul semestru a fost dedicat noțiunilor esențiale ale regulilor de compoziție arhitecturală: direcția, ponderea, echilibrul, ierarhia, simetria/asimetria, ritmul, dar și cu câteva modalități de operare: substracția, adiția, aglomerarea. Păstrand aceste noțiuni vii și esențiale discursului, se vor dezvolta abilitățile de modelare spațială prin introducerea unor concepte noi. Speculând par cularitățile diferitelor modalități de percepție, studenții vor ințelege rolul luminii în spațiu și relația ei cu diferitele materiale studiate (piatra, cărămida, lemn, tex l), vor negocia cu traseul, cu relația corpului cu spațiul, cu apropierile vizuale și tac le, cu sonoritățile spațiale. Studenții intra așadar în lumea poe că a fenomenelor, a expresiei subiec ve, definesc atmosfera spațiului, u lizând materialul, lumina și senzațiile percep ve. În același mp se introduc primele concepte de urbanism, de poziționare în spațiu și pe teren, urmărind câteva reguli simple de vecinătate. Se vor aprofunda toate aceste concepte teritoriale în cadrul mai complex al anului doi, când se va studia casa în natură și în oraș. În acest sens, pe perioada semestrului se propune un joc de simulare. Misiunea acestui joc este de a construi un oraș, în care fiecare grupă va construi un car er. În acest oraș, ca și în orice alt oraș de al el, există două puri de forțe, orizontale și ver cale. Sunt relații de echilibru și rapoarte de putere ce se vor stabili în mp, de-a lungul exercițiului. Orașul va fi modelat pe un teren dat (planșa de 10x10 pătrate de 5x5m). Fiecare va trebui să se așeze pe acest teren având la dispoziție patru unități de spațiu. Fiecare va primi o astfel de configurație în urma unei trageri la sorți. O unitate de spațiu corespunde unui modul al planșei de joc de 5x5m. Configurația va defini spațiul care va trebui amenajat. Orașul este alcătuit din mul ple secvențe spațiale, de treceri, de direcții de mișcare (orizontale, ver cale, ascendente, descendente), de puncte de vedere, de zone de respiro.

Toate sunt negociate prin relația bazică de determinare ce există între spațiul public și cel privat. Va trebui stabilit un echilibru între cele două. Fiecare student va trebui să aibe acces liber și neîngrădit la comunitate, acest acces se va rezolva prin trasee și spații publice. Aceste trasee se vor genera prin donarea unui modul al spațiului domeniului public. El va fi în con nuare al studentului, îl va amenaja ca parte integrantă a conceptului spațial individual însă va fi accesibil tuturor, fiind as el o posibilă cale de transfer între vecini. Este un proces de planificare ce depinde în mod direct de prezența în cadrul atelierului și de abilitățile de dialog. O negociere în care studenții pot fi individualiș sau pot lucra în echipă. În funcție de abilitățile de negociere se vor defini as el configurații, mai mult sau mai puțin reușite, ale căror relații vizuale, de acces, și dinamica spațială vor fi, la rândul lor, afectate. În acest oraș îndrumătorii de atelier vor fi administratorii, arbitrii, judecătorii, legiuitorii și preoții acestui oraș. Configurația de patru module primite va defini spațiul în care se va opera arhitectural. Se va realiza as el o suită de spații închise sau deschise acoperite sau nu urmărind trei mari zone, zona publică, semipublica și zona privată. Spațiile vor fi modelate prin procedee de adiție și substracție. De data aceasta însă, se va opera cu materiale adevărate, existente pe sit. Se va putea construi așadar doar cu can tatea de material ce se poate produce prin extracție din sit (caramidă va fi facută din lut, pământ bătut scos din sit sau piatră). În acest sens terenul va fi modelat cu ruperi de nivel introduse prin zone sau spații excavate. Spațiile îngropate vor beneficia de lumina naturală, prin deschideri ver cale, zenitale, curți engleze etc. Lumina este un element cheie al temei pentru că ea va pune în valoare atât spațiul cât și materialul folosit.

AN I

AN II

M C

R -M

, BÂ ,P R

M A

,S ,B

M A

,N ,B

D V

D RĂ

,O ,B

,S ,B

S ,S

II T D A

S M

,O ,B C I

A ,G

R -M

, O D

, BÂ ,P R

M A

,S ,M

, B

M C

, R

T B D

,B A

S , H

, P

, S

AN II

SEMESTRUL I PROIECTARE

Peisaj. Comunitate. Locuire. Acest exercițiu solicită definirea temei de proiectare pentru o locuință și proiectarea acesteia – respectând necesitățile comunității propuse de fiecare echipă. Locuirea înglobează modul de viață, casa, așezarea și mediul natural înconjurător, iar raportarea acesteia la comunitate trebuie să sa sfacă unele nevoi umane ce sunt valabile în orice societate: nevoile biologice, de securitate, de apartenență teritorială, de identate, de autoîmplinire, de comunicare, de in mitate, de s mulare senzorială și nu în ul mul rând nevoia de spiritualitate, doar câteva din nevoile umane ale unei comunități. Fiecare student își va alege un sit pentru care va stabili datele de temă și va realiza o locuință ce are la bază regulamentul comunității. Este deosebit de important modul în care fiecare student, se va raporta la valorile caracteris ce ale comunității din care face parte. Date generale legate de temă: Se vor prelua datele de regulament al comunității propuse și se va propune o temă program individuală în urma studiului unor locuințe relevante temei (se vor avea în vedere: enumerarea spațiilor necesare, gabarite, reglementări funcționale și de volumetrie, relaționarea spațială la comunitatea propusă, la spațiile exterioare comune și la peisaj) – Locuința propusa va avea o suprafață u lă de maxim 100 mp. Criterii de apreciere: – Capacitatea de a respecta regulamentul comunității și tema de proiectare. – Capacitatea de sinte zare a unor informații preluate din etapele precedente. – Capacitatea studentului de a se raporta la comunitatea propusă. – Capacitatea de înțelegere a modului în care locuința propusă se raportează la comunitate, la peisaj și la valorile contemporane ale spațiului locuit.

– Capacitatea de rezolvare funcțională a temei și a volumetriei. – Capacitatea de a reprezenta graﬁc, coerent, proiectul propus.

Proiectul își propune să reia un proces natural de împădurire printr-o expresie diferită, abstractă a aceleiași teme - o arhitectură care reia expresia cadrului natural în interiorul său. Una din laturile sitului este deﬁnită de vegetație, care a dus la reinterpretarea acesteia sub forme abstracte pe fațadele clădirii. Casa este formată din două volume întrepătrunse pe diagonală care preiau panta terenului. As el avem o îmbinare atât pe orizontală cât și pe ver cală scoțând în evidență caracteris cile terenului. Luminatorul amplasat central crează legătura între cer și pământ uniﬁcând două volume în același mp. Funcțiuniile sunt amenajate în jurul unei zone verzi care face separarea între spațiile de zi și cele de noapte cât și între cele două volume.

AN II

BADOI DENISA

NICOARA ANDREI MOISE

AN II

Conceptul se bazează pe legătura dintre interior și exterior. Legătura cu exteriorul se realizează prin intermediul unor deschideri vizuale ce urmăresc trei puncte importante: răsăritul, priveliștea și apusul. Cele trei puncte au o strânsă legătură cu ac vitatea unei persoane de-a lungul unei zile, as el răsăritul este surprins în bucătărie, priveliștea în camera de zi iar apusul în dormitor. Volumetria casei este gândită as el încât forma exterioară să fie prezentă și simțită și în interior. Acest lucru este accentuat prin forma organică regăsită în volumetrie. Din punct de vedere formal, inițial, s-au folosit volume rectangulare care au fost orientate spre diferitele puncte principale din exterior. După aceea s-a realizat un racord organic între acestea rezultând forma finală a volumului. La parter sunt amplasate funcțiunile de zi: camera de zi, bucătăria, atelierul și o baie, în mp ce la etaj se află amplasat dormitorul.

Vizma, micuțul sat, situat la 70 km de Timișoara, cu o populație extrem de redusă, Are mare nevoie de implantarea unei comunități care include căsuțe locuite temporar pentru a aduce sătucul la viață. Pe parcursul traseului spre casă, aceasta se poate observa parțial în unele locuri, putând ﬁ percepută în totalitate doar la ﬁnalul traseului. Traseul de apropiere față de casă este unul care o înconjoară cea ce duce la punerea în evidență a volumetriei acesteia. După un drum destul de lung și fără nici o importanță vizuală am descoperit micuța casă părăsită și veche. Curiozitatea stârnită de poziția ei ascunsă, discreția prezenței pe sit și elementele mici tradiționale, formează mai departe ideea conceptului având în centru păstrarea atmosferei descoperite la Vizma. Din punct de vedere formal s-a încercat reîntoarcerea la elementele +-vechi și păstrarea atmosferei caselor tradiționale. Pentru a reda această atmosferă s-au folosit: scânduri ver cale, goluri de mici dimensiuni, porțile prispei casei vechi folosite ca și obloane, perforații tradiționale găsite în fațadă și păstrarea soclului din piatră. Casa propusă este de mici dimensiuni cu parter și mansardă păstrând forma tradițională a caselor locale.

AN II

PERTA ANITA IOANA

AN II

SEMESTRUL II PROIECTARE

Arta ca liant social Baia Mare (în maghiară Nagybánya, în germană Neusta ) este un municipiu din România, reședința județului Maramureș, reprezentând un important centru urban aflat în nord-vestul României, la poalele Carpaților Orientali. Din punct de vedere cultural una dintre cele mai importante repere este existenţa mişcării ar s ce “Colonia Ar s lor” la Baia Mare, grupare care s-a consolidat într-una dintre cele circa 40 de reputate „colonii” europene de la cumpăna secolelor XIX-XX, fiind printre puţinele în care viaţa ar s că s-a desfăşurat neîntrerupt mp de mai bine de un secol, aici lucrând peste 3.000 de ar ş plas ci din ţară şi din spaţiul central şi est european. Parcela studiată se află în Piata Cetății, adiacentă străzii 1 Mai, având o suprafaţă de 228 de metri pătra . Plasată într-una dintre cele mai importante pieţe ale oraşului, având în apropiere Turnul Ştefan, singurul element rămas în picioare din fosta Catedrală Sfântul Ştefan, ridicată de Iancu de Hunedoara. Tipologic, parcela face parte dintr-o zonă configurată încă din sec. al-XV lea, ocupată cu clădiri având S+P+1 niveluri, situate pe aliniament, cu front con nuu, delimitate de calcane, cu excepția clădirilor de colț. Procentul maxim de ocupare al terenului (POT - %mp. AC/ mp.teren) în această zonă este de 77%, iar coeficientul de u lizare (CUT – mp. AD/ mp.teren) este 2,1. Având în vedere caracterul urban al sitului ales şi prezența mişcării ar s ce, tema propune proiectarea unui imobil des nat locuirii, desfăşurat pe mai multe niveluri. Spaţiile vor fi des nate unor apartamente propuse spre închiriere unor ar ș plas ci ca rezidențe ar s ce care au, alături de funcţiunile des nate locuirii, şi un spaţiu des nat atelierului ar stului. Acesta este deschis publicului asemenea unei expozi i permanente în care oricine poate intra în contact cu actul ar s c, în cel mai firesc mod posibil. Acest spațiu expozițional-atelier poate fi unul singur, folosit în comun de

ar ș i rezidenți sau poate fi distribuit fiecărui apartament în parte, în funcție de soluția propusă. Imobilul va cuprinde 4-5 as el de apartamente. Spaţiile libere ale parcelei vor fi as el amenajate încât să poată fi folosite în comun de către locatarii imobilului drept spații sociale în care se pot organiza mici evenimente sau pur și simplu folosite ca spații de discuție necesare micii comunități ar s ce. Proiectul va avea în vedere ca orientarea, conformarea geometrică, materialele şi tehnologiile u lizate să aibă ca rezultat un impact cât mai redus asupra mediului, în toate fazele existenţei construcţiei, precum și obţinerea unor condiţii de confort interior op me. În contextul în care Uniunea Europeană a impus ca până în anul 2020 nivelul emisiilor de CO2 şi consumul de energie să scadă cu 20%, iar totalul energiei consumate să provină în proporţie de 20% din surse regenerabile, proiectul propus se va materializa urmărind principiile de dezvoltare durabilă: impact minim asupra mediului înconjurator, folosirea materialelor naturale locale, reciclabile, iluminarea naturală a tuturor spaţiilor, iluminare nocturna cu sisteme care u lizează tehnologia LED sau fluorescente, ven larea naturală a spaţiilor interioare, ges onarea apelor meteorice şi reziduale printr-un sistem care permite colectarea, stocarea, filtrarea şi reu lizarea apei ca apă de serviciu. CRITERII DE EVALUARE - calitatea relaţiilor de învecinare, în dublu sens: + inserţia clădirii într-un context complex, la întretăierea de funcţiuni şi scări urbane diferite. Capacitatea propunerii de a stabili relaţii fireş cu vecinii săi şi de a media între ei; + caracterul spaţiilor interne parcelei care susţin relaţii de vecinătate între locatari. Posibilitatea spaţiilor private comune de a susţine o locuire de cea mai bună factură chiar şi în afara apartamentelor propriu-zise. - calitatea locuinţelor şi a celorlalte spaţii: funcţionalitatea, flexibilitatea, atrac vitatea spaţială, varietatea pologică;

Contextul a reprezentat inspirația pentru acest proiect, dar într-o manieră ce se concentrează mai degrabă asupra implesiilor decât asupra formei. Luând în considerare istoria bogată și impresionantă atât a artei cât și a religiei pe acest sit, niciuna nu putea ﬁ accentuată în detrimentul celeilalte. As el scopul a fost să se celebreze aces principiu creând un proces mai degrabă decât o clădire. Proiectul încearcă să traduca contextul prin lumină, printr-un proces ar s c ce se aseamănă creării unui negav al contextului, sau mai degrabă a atmosferei sale. Prin lumină și absența luminii, se poate înțelege procesul creării artei și parcurgerea clădirii.

AN II

BADOI DENISA

POPA MILENA

AN II

Conceptul are la bază rețeaua stradală a municipiului Baia Mare, ce constă în artere înguste, străzi medievale, ce se deschid către pla orme reprezentând spații de socializare și întâlnire. As el am creat o serie de miscări ce reunesc atmosfera străzilor medievale, deschise în spații înalte si bine iluminate ce funcționează drept ateliere comune pentru ar ș . Ruta vizitatorului este deﬁnită de panouri ver cale înalte reprezentând austeritatea ce va ﬁ diminuată de spațiile deschise, puncte de belvedere, plasate la diverite niveluri. Aceste spații oferă posibilitatea interacțiunii dintre vizitator și ar st. Apartamentele sunt organizate în jurul uniu spațiu iluminat zenital, ce permite luminii să penetreze sala de expoziții. Acest sapțiu are rol de tampon ce îi oferă ar stului o vedere de ansambu asupra parterului în mp ce vizitatorul se poate bucura de imaginea apartamentelor plu toare.

Forma acestei case este simplă, completând colțul și făcând legătura cu cele două case învecinate. Pe strada 1 Mai, clădirea are o deschidere a cărei direcție urmărește înălțimea laturii opuse a străzii. În această deschidere este plantat un copac ce aduce natura în viața locuitorilor. Parterul este un spațiu public, u lizat drept sală de expoziție, workshop-uri și rezentări. O scară dreaptă, iluminată natural de sus, unește etajele. La primul etaj sunt apartamentele ar ș lor și o bucătărie comună. Încăperile ar ș lor sunt direcționate către dealurile Băii Mari, iar bucătăria către piață. Etajul adăpostește curtea ar ș lor, foarte bine iluminată.

AN II

PETER TIMEA KATALIN

AN III

B P

C M

,H ,I

S P

M M

,N D

AN III

II B B

C D

,H ,P

M M

,S ,M

I C

A M

,B ,I B

S M ,M

D A

R C

C V A

SEMESTRUL I-II PROIECTARE

AN III

Semestrul I - Locuire colec vă în mediul urban În contextul urban actual (social, demografic, economic), locuirea colec vă este mai mult decât necesară. De aceea sunt binevenite soluțiile propuse în urma unui studiu atent al tuturor factorilor care influențează și determină realizarea într-un context dat a unui as el de imobil. Tema de locuință colec vă se va desfășura pe parcursul ambelor semestre, fiind un proces con nuu și evolu v. În câteva etape se vor studia: - Implicațiile locuirii colec ve asupra societății și ocupanților - Realizarea unei soluții de arhitectură plecând de la o temă corect întocmită și ținând cont de constrângerile date de amplasament - Detalierea tehnică a soluției de arhitectură corelată cu celelalte specialități EXERCIȚIUL 1. TEMA: Fiecare student va face o analiză asupra locuirii colecve în strânsă relație cu persoanele care trăiesc în as el de spații / medii (”Ce înseamnă locuirea colec vă pentru u lizatorii ei„). SCOP: Pe baza studiului realizat asupra acestui subiect, fiecare student va trebui să facă un exercițiu mental de imaginație a propriei vieți la vârsta de 35 de ani, în condițiile locuirii într-un apartament ”la bloc„ în Timișoara. S lul de viață imaginat (status social, civil, profesional, etc) se reflectă asupra modului de locuire (mărimea apartamentului, număr de camere, relaționare spații). EXERCIȚIUL 2. TEMA: Fiecare student își va întocmi în urma manifestului prezentat, tema de proiectare în calitatea de beneficiar pe care o are. Această temă presupune stabilirea necesarului de spații din apartamentul propriu, inclusiv a suprafețelor considerate (m2). De asemenea se va întocmi o schemă funcțională a apartamentului cu arătarea tuturor relațiilor posibile între diversele spații, precum și o mobilare ideală a fiecărui spațiu (fără constrângerea la o formă dată a

încăperii), cu ariile u le rezultate. Descrierea atmosferei din fiecare spațiu se poate face în maxim 50 cuvinte. SCOP: Pe baza studiului anterior, fiecare student va trebui să con nue exercițiul mental anterior prin definirea unei teme de proiectare ca beneficiar. Această temă presupune conș en zarea spațiului fizic necesar precum și al gradului de mobilare din fiecare spațiu. Individualitatea încăperilor este dată de atmosfera pe care și-o dorește fiecare. EXERCIȚIUL 3. TEMA: Fiecare student se va asocia cu alți 6/8 studenți (rezultând grupe de câte 7/9 oameni) în vederea stabilirii unei teme comune pentru un imobil cu 8/10 apartamente – care răspund solicitărilor de temă pentru cei 7/9 asociați și un apartament pentru persoană cu handicap locomotor. Aceasta temă presupune în primul rând sinte zarea tuturor temelor individuale într-una colec vă (m2). De asemenea se vor stabili spațiile comune necesare, cu toate ariile rezultate (u le, locuibile / nr. camere, construite). Descrierea fiecărui apartament în parte și a datelor sinte ce / imobil este necesară pentru o temă cât mai exactă, care se va adapta ulterior amplasamentului dat. Pentru apartamentul cu 2 camere adaptat persoanei cu handicap locomotor, există reglementarea în vigoare anexată. SCOP: Pe baza asocierii, fiecare grup va trebui să își definească o temă comună, cu toate datele necesare pentru proiectarea ulterioară, individuală a unui imobil cu numărul de apartamente impuse. Gradul de implicare și înțelegere a nevoilor celorlalți, precum și punerea de comun acord în ceea ce privește spațiile comune se vor reflecta ulterior în simplitatea rezolvării acestei funcțiuni.

AN III

Semestrul II - Locuire colec vă în mediul urban - detaliere Tema de locuință colec vă con nuă studiul realizat în primul semestru, fiind un proces con nuu și evolu v. În acest semestru, se definesc câteva etape / exerciții: - Defini varea soluției de arhitectură, în paralel cu studiul reglementărilor în vigoare și a discuției pe structură - Detalierea tehnică a soluției de arhitectură corelată cu celelalte specialități EXERCIȚIUL 1. TEMA: Fiecare student va face o analiză asupra imobilului propriu raportată la „Norma vul privind proiectarea clădirilor de locuinţe (revizuire NP01696)”, indica v NP 05702. SCOP: Pe baza studiului realizat asupra acestui subiect, fiecare student va trebui să stabilească, cu argumente, în ce fel propria construcție respectă sau nu constrângerile legale (ce se poate aplica / nu se poate aplica). EXERCIȚIUL 2. TEMA: În această etapă se va defini va soluția de arhitectură în urma dezvoltării conceptului, analizei de norma v și a corelării structurale. SCOP: prelucrarea și filtrarea soluției de arhitectură în baza noilor noțiuni introduse (norme tehnice, structură). EXERCIȚIUL 3. Proiect tehnic (arhitectură, structură și instalații) TEMA: În această etapă se detaliază proiectul defini vat anterior pentru a obține un proiect executabil. SCOP: transpunerea soluției de arhitectură în faza PT.

CIRTINA_ANDRA

AN III

Conceptul se bazează pe interacţiunea dintre indivizi, rezultând spaţii de socializare la demisol şi o bună amenajare a terenului cu locuri de joacă și vegetație bogată. Proiectul se bazează pe eficienţa în ceea ce priveşte organizarea spaţială, din punct de vedere financiar și al consmului de energie. În rest pe parcelă se mai găsește o parcare pentru zece mașini, zona de acces și mai multe locuri de socializare. Din suprafața parcelei de 2.000 mp aria construită este de 398 mp ce reprezintă un procent de ocupare al terenului de 20%, în mp ce coeficientul de u lizare al terenului este de 1,2. Înalțimea la cornișă a clădiri este de 15,40 m având un regim de înălțime de D+P+3E+E retras. În total sunt amenajate zece apartamente de diferite mărimi. Clădirea este compusă din două volume legate de un al treilea care găzduiește circulația pe ver cală. Din cele două volume sunt excavate terasele apartamentelor în mp ce etajul retras pare a fi o adiție a unei case tradiționale pe terasa blocului. Cele două volume majore ce găzduiesc apartamentele sunt finisate pe exterior cu s clă-oglindă și lamele de aluminiu pentru umbrire în mp ce etajul retras este învelit în lamele de lemn. Casa de scară este închisă cu s clă transparentă pentru o luminare naturală a spațiului.

AN III

TUDOR BOGDAN

AN III

Proiectul propune realizarea unei clădiri care cuprinde zece apartamente și câteva spații comune aferente apartamentelor (un spațiu mul funcțional, un spațiu dedicat copiilor, o seră verde, spații pentru depozitări, un parcaj subteran, spații pentru biciclete etc.). Volumetria construcției pleacă de la nevoia creării unor terase (în principal verzi, pentru subsituirea suprafeței verzi u lizate a parcelei). Totodată, este foarte importantă realizarea unor spații adecvat iluminate, prin orientarea acestora în funcție de contextul exterior și de caracterul spațiului și, în același mp, realizarea unui grad de in mitate specific fiecărui spațiu; astfel, spațiile sunt „ro te” în funcție de lumină, cele de zi fiind însorite pe o perioadă mai lungă de mp, față de cele de noapte iluminate în prima perioadă a zilei. Apartamentele sunt configurate divers, fiind proiectate în funcție de des natari și de nevoile lor (cel de la parter este proiectat pentru persoane cu dizabilități locomotorii). Structura este realizată din cadre și din diafragme de beton armat, conformate pentru a putea prelua încărcările consolelor teraselor verzi.

AN III

VINGAN RAZVAN

AN III

Pentru a păstra granulația volumelor din zonă s-au propus trei corpuri care să găzduiască spațiile de locuit. Cele trei corpuri crează o serie de spații exterioare foarte bine deﬁnite care ajută la socializarea între vecini și as el crearea unei comunități. Clădirile propuse au un procent de ocupare al terenului de 37,3% și un coeﬁcient de u lizare a terenului de 1,28 respectând as el reglementările urbanis ce din zonă. Cele două corpuri mai apropiate de Strada Timocului au un regim de înălțime de redus având parter și un etaj as el integrându-se mult mai bine în cadrul zonei de case în mp ce corpul dinspre canalul Bega are parter și două etaje. Cele trei volume conțin zece apartamente cu pologii diferite. Este amenajată și o parcare colec vă subterană.

AN III

KOVACS ANNA KARLA

AN III

Clădirea are un procent de ocupare a terenului de 40% și un coeﬁcient de u lizare a terenului de 0,95 respectând as el reglementările urbanis ce existent. Din punct de vedere al regimului de înălțime clădirea are subsol, parter, două etaje și un etaj retras. Structura clădirii reprezintă unul din elementele principale ale proiectului ﬁind vizibilă atât din exterior cât și din interior. Structura locuinței colecve este formată din pereți cilindrici din beton armat cu grosime de 40 cm (nuclee) și stâlpi metalici cilindrici, p țeavă cu diametrul de 20cm. Stâlpii sunt dispuși perimetral față de apartamente și sunt uniți doi câte doi formând triunghiuri prin care se rezolvă și contravântuirea structurii. Legătura între pereții de beton și stâlpii metalici se realizează prin grinzi secundare așezate perpendicular pe direcția celor principale la distanță de 1,5 metri între ele. În total sunt amenajate zece apartamente diferite ca pologie, o parcare subterană și un spațiu comun pentru socializare. Parcela este amenajată peisager cu diferite puri de copaci, locuri de stat și un loc de joacă. Apartamentele sunt organizare în jurul unui spațiu central circular.

AN III

VOICU LAVINIA

AN III

S-au propus locuințe colecve cu regim de înălțime redus de S+P+2E, care conțin apartamente de diferite mărimi pentru a acomoda familii diferite. În total sunt 10 apartamente și 15 locuri de parcare. Cele două volume propuse au un procent de ocupare al terenului de 38,57% și un coeﬁcient de u lizare a terenului de 1,26 respectând as el reglementările urbanisce din zonă. Clădirea este împărțită în două corpuri dispuse pe parcelă sub formă de L care generează un spațiu exterior bine deﬁnit și protejat. Acest spațiu exterior este tratat ca un plan înclinat care ajunge pe terasa parcării dinspre stradă. În afară de spațiul exterior ca spațiu de socializare a locatarilor mai sunt amenajate și spații interioare la parter. Circulația pe ver cală este amplasată în centrul celor două corpuri rezultând as el câte două apartamente pe ambele laturi ale casei de scară.

AN III

AN IV

A ,S

S P

,S A

C ,S

,B O

G -

T L

,A R

-M

AN IV

II R

A ,S

,S A

C ,S

D ,B

,P ,B

C M

C B F

-M

I M

È&#x2DC;

SEMESTRUL I PROIECTARE

AN IV

Semestrul I - Pla ormă de ac vități mul disciplinare Se consideră amplasamentul din Timișoara, la intersecția străzilor Oituz și Popa Șapcă, aferentă pieței Ionel I.C. Bră anu – încetățenită ca sensul giratoriu de la Fântâna Punctelor Cardinale, cu o arie a terenului de 6.261 mp, populat în prezent de un grup de construcții dezafectate, considerate fără valoare istorică sau este că. Proprietarul actual al terenului este Universitatea de Vest din Timișoara, care intenționează să dezvolte la Nord și la Est de Facultatea de Arte, în perimetrul delimitat de drumurile dezmembrate un campus universitar care va îngloba cămine studențeș , Facultatea de Muzică și Teatru (prin reabilitarea, refuncționalizarea și ex nderea clădirii P+1 idenficate în planul de situație), ex nderea Facultății de Arte înspre Nord, noi corpuri de clădiri des nate facultăților de economie și administrare a afacerilor, de chimie, biologie și geografie, cladiri pentru IT, etc. În zonă s-au elaborat mai multe documentații de p PUZ/PUD mai mult sau mai puțin contradictorii, dar situația actuală este cea prezentată în planimetria anexată: drumul dezmembrat pe direcția Nord/ Sud „izolează” o parcelă de colț cu o des nație incertă care reprezintă amplasamentul proiectului de față. Amplasamentul propus se învecinează la nord cu parcela ce cuprinde un ansamblu de clădiri ale M.A.P.N., (cea denumită în planșa atașată Pavilion Adiministra v P+1 fiind des nată Muzeului Memorialului Revoluției), la Est cu strada Popa Șapcă, la Sud cu strada Oituz și la Vest cu un teren dezmembrat pentru drum. Considerăm că amplasarea unui auditoriu de dimensiuni medii, pentru 500-600 persoane este oportună pe acest teren având în vedere atât viitorea mutare a facultății de muzică și celei de teatru într-o clădire din imediata vecinătate, cât și faptul că Timișoara duce o lipsă acută de săli cu o asemenea des nație pentru un număr mediu de spectatori, cu un anumit grad de polivalență funcțională, putând acomoda spectacole de muzică, teatru, dans, happening sau

performance art interdisciplinar dar și conferințe, simpozioane sau proiecții. Acest auditoriu va reprezenta însă numai o parte din pla orma de ac vități mul disciplinare deoarece menirea proiectului este să genereze un spațiu coagulant pentru viața publică a orașului în general. Vecinătatea cu polul cultural care se conturează în Bas on, cu polul universitar-ar s c intenționat de Universitatea de Vest și cu zona Cetății este beneﬁcă pentru funcțiunea propusă. Faza 1: realizarea individuală de către studenți a unui studiu urbanis c (existent+propunere) pentru întregul ansamblu, țin t pe relaționarea funcțiunilor universitar-ar s ce din interiorul terenului Universității cu zona studiată în cadrul workshop-ului (aferentă fântânii Punctelor cardinale și basonului în noul context al Inelului 1 de circulație), cu Cetatea și cu orașul în general prin intermediul amplasamentului de colț în ideea recuperării spațiului public și generării de spațiu public ac v. Se va insista pe conceptul de proiect mular culat, ca parte dintr-un proces spațial-temporal ex ns, necesitatea de a rămâne deschis la ar culări ulterioare, capacitatea de a sugera direc i noi și nu un capăt de drum. Faza 2: elaborarea de către student a temei de proiectare, a schemei funcționale și a unei schițe de concept spațial/ funcțional. Faza 3: deﬁni varea soluției de arhitectură pentru faza DTAC (documentație tehnică pentru autorizație de construire).

În con nuarea proiectului început în semestrul I, proiectul lung din semestrul II va reprezenta detalierea acestuia până la aducerea sa în stadiul de proiect tehnic de arhitectură, datele de temă rămânând aceleași. Chiar dacă auditoriul reprezintă piesa centrală a proiectului, nu trebuie uitat faptul că el reprezintă numai o parte din pla orma de ac vități mul disciplinare deoarece menirea proiectului este să genereze un spațiu coagulant pentru viața publică a orașului în general. În acest sens, pentru a putea răspunde cerințelor de la proiectarea aferentă semestrului II, studenții care nu au obținut notă de trecere la proiectul lung din semestrul I vor trebui să refacă fazele de proiect din primul semestru în cel mai scurt mp și să genereze o soluție promovabilă, pentru a putea fi detaliată. În aceeași idee, toți ceilalți studenți care au promovat proiectul lung semestrul trecut își vor actualiza soluțiile, îmbunătățindu-le. Faza 1: reprezintă actualizarea soluțiilor conturate în semestrul I și implică: - trecerea de la stadiul de schiță planimetrică la planimetrie de arhitectură, cu rezolvarea corectă a funcțiunilor și fluxurilor funcționale la toate grupările funcționale propuse atât în interior cât și în exterior, cu inserarea structurii de rezistență - planurile tuturor nivelurilor – scara 1:100 - cu evidențierea conturului parcelei în fiecare dintre piesele desenate. La acestea se vor adăuga planurile de situație scara 1:200 și 1:500 cu evidențierea relației cu vecinătățile. - trecerea de la stadiul de volumetrie de principiu la aceea de obiect de arhitectură / ansamblu arhitectural, cu evidențierea elementelor arhitecturale cons tuente la nivel de formă, dimensiune și textură, atât în procesul modelării învelișului volumelor cât și în cel al spațiului interior și exterior. Se va concre za în totalitatea fațadelor scara 1:100, secțiuni (minim 3, maxim – oricâte sunt necesare pentru explicitarea completă a soluției), perspec ve exterioare

(minim 4 aeriene și 4 la nivelul ochiului) și perspec ve interioare din spațiile semnifica ve (foyer, auditoriu, spații expo, restaurant, cafenea, etc. – minim 4). Se va ține cont de componenta ecologică a proiectului, care nu înseamnă doar încurajarea unui procentaj ridicat de element vegetațional ci gândirea întregului ansamblu în sensul economiei de consum energe c. Conformarea corectă a anvelopei, poziționarea și dimensionarea corectă a vitrajelor, parasolarelor sau coper nelor, încurajarea unor soluții de ven lație și ”clima zare” naturală în detrimentul celor energofage vor fi secondate de alte soluții de u lizare a energiei solare (panouri solare, foto-voltaice). Fazele 2 și 3 implică detalierea la scara 1 : 50 a unui sector de proiect respec v a unor detalii de execuție definitorii pentru imaginea arhitecturală. Detalierea tehnico-organizatorică a fazelor 2 și 3 va fi postată pe blogul anului 4 și explicitată ulterior la atelierul de proiectare, pe măsura avansării proiectului.

AN IV

Semestrul II - Pla ormă de ac vități mul disciplinare - detalire

STANCIU MADALINA

AN IV

Tema principală a proiectului era realizarea unei bune conexiuni între zona centrală a orașului și Iulius Mall. Astfel sunt propuse trei volume neregulate care crează un spațiu public pozi v de p piațetă, reprezentând defapt o scenă în aer liber. Tratarea peisageră a volumelor și înclinarea planului de călcare permite inclusiv accesul publicului pe terasa clădiri unde a fost amenajat un amﬁteatru/cinema în aer liber. Pla orma de ac vități mul disciplinare cuprinde un auditorium, o sală de expoziții un restaurant și o scenă în aer liber. Sala de spectacole este amplasată central în mp ce celelalte funcțiuni sunt dispuse perimetral. În zona de est este amenajată sala de expoziții în mp ce restaurantul cu spațiile aferente este amenajat în zona de vest. Din punct de vedere al ocupări terenului clădirile au un coeﬁcint de u lizare a terenului de 0,82 și un procent de ocupare a terenului de 31%.

AN IV

CZAKA ZOLTAN

AN IV

Situl este poziționat între mai mulți polii de interes, împreună cu zona campusului viitor ar deveni un pol important cu un potențial bun din punct de vedere al dezvoltării economice.Profitând de acesta în volumetrie sunt propuse funcțiunii complementare: cafenele, galerii, diferite ateliere, săli expo etc. Aceasta pe conturul sitului funcționează în sine ca o barieră creând un spațiu protejat de zgomot. Volumetria propusă ajută la con nuarea traseului dinspre centrul orașului spre zona comercială din nordul acestuia. Terasa clădiri este tratată peisager ca un spațiu public verde. Proﬁtând de înălțimea turnului scenei se poate crea un spațiu public la înălțimea de 10 metri care poate funcționa ca un turn de belvedere. De la această înălțime este vizibil complexul viitor, Piața Mărăș și Bas onul. Se propune crearea unei parcări subterane sub campusul viitor as el servind atât auditoriul cât și funcțiunile complementare propuse. Din punct de vedere al amenajării spațiale, fucțiunile sunt dispuse perimetral în jurul unei curți neregulate care este traversată de ﬂuxul pietonal care face legătura între centrul istoric al orașului și campusul universitar din zona de nord.

AN IV

PROIECT RESTAURARE

AN IV

Reabilitarea bazarului turcesc din Lipova Fiind amplasată pe râul Mureș, deci în nordul Banatului, Lipova a fost permanent disputată de habsburgi și de otomani. Între 1552 – 1595 și 1613 – 1718, a fost stăpânită de turci (cu întreruperi). În urma semnării Pacii de la Passarowitz în 1718, orașul a revenit defini v în mâna habsburgilor. Totuși Lipova este una dintre puținele localități stăpânite de turci în care s-au mai păstrat urme ale acestora, Bazarul turcesc fiind reprezenta v în acest sens. În perioada 1637-1672, a fost construit Bazarul turcesc. Turcii au captat un izvor cu apă potabilă şi au canalizat oraşul. “La Lipova a poposit cunoscutul istoric, geograf şi scriitor turc, Evliya Çelebi, care a descris-o ca fiind una dintre cele mai mari şi mai dezvoltate cetăţi din zonă”, spun istoricii. Cetatea, conform istoricului turc, a avut o lungime 10.000 de paşi şi cinci porţi. În cetate au existat cinci geamii, un mecet, case cu şindrilă, multe vii, străzi pardosite cu scânduri, două prăvălii, comerţ cu sare, cu haine de postav şi încă două cetăţi mai mici. Lipova a rămas sub dominaţia otomană până în 1718. Turcii au aruncat în aer Cetatea, în asediul din 1695 şi nu au mai reconstruit-o. Austriecii au eliberat Lipova în 1718 şi aceasta a devenit as el o aşezare din Imperiul Austro-Ungar. Bazarul „Sub dughene” se găseşte pe Lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii. Din construcţia iniţială au fost menţinute (însa în stare proastă) multe elemente, printre care faţada decora vă cu fronton central triunghiular, arcadele legând coloane ce străjuiesc un larg pasaj comercial. Clădirea este u lizată şi astăzi ca spaţiu comercial, însă mult mai modeş i negustori mo vează că sunt afectaţi de criză. Este împărțit în spații comerciale și locuințe. Sub tot bazarul există o pivniță bol tă, care acum este oferită spre închiriere de unii comercianți. Deși bazarul turcesc reprezintă pentru majoritatea celor de acolo o sursă de venit, oamenii nu se preocupă de starea sa. Por cul este într-o stare avansată de degradare,

iar acoperișul pestriț demonstrează faptul că fiecare l-a cârpit după posibilități, fără să existe o concepție unitară de reabilitare și punere în valoare a obiec vului. Primăria Lipova nu este deloc interesată să-şi conserve trecutul. În lupta pentru a atrage inves torii străini, care nu vin, şi fonduri europene, conducerea oraşului Lipova neglijează latura istorică a localităţii, care ar atrage turiş i ca un magnet. Căci Lipova, încremenită parcă în mp, cu străzi pietruite şi case care te împing cu două secole în urmă, ar putea aduce bunăstarea mult visată, dacă ar exista un interes minim de promovare a istoriei, afirmă localnicii. Primăria spune că mâinile administrației locale sunt legate și, având în vedere că este un obiec v privat, primăria nu poate inves aici și nici nu poate accesa fonduri pentru reabilitarea obiec vului. O speranță pentru conservarea obiec vului, dar nu și pentru renovare, o reprezintă un ar col de lege care spune că autoritățile pot interveni acolo unde imobilele reprezintă un pericol pentru siguranța cetățenilor, și pot da amenzi, determinând proprietarii să le îngrijească. Numai că acest lucru nu ar garanta și faptul că Bazarul Turcesc, obiec v unic în România și raritate la nivel european, va fi și restaurat. Acum, așa cum se prezintă, cu coloanele deteriorate, cu acoperișul pestriț, cu jgheaburile și burlanele defecte, csit de cabluri, cu tencuiala căzută, este mai degrabă o mare rușine decât o mică mândrie pentru Lipova. Ideea unui parteneriat public/ privat și un proiect menit a reabilita coerent întreaga zonă centrală și a recupera întregul spațiu public aferent în scopul dezvoltării turismului ar putea fi însă o soluție salvatoare pentru edificiu. Pentru revitalizarea acestui monument, cu integrarea sa în circuitul funcţional cu o maximă punere în valoare, se propune studenților anului IV, pe baza releveului existent, un studiu desfăşurat în două etape, o fază de cercetare și etapa de propunere ce va cuprinde soluţia de refuncţionalizare şi modul de intervenţie pentru recuperarea ansamblului.

Pentru reabilitarea bazarului turcesc din Lipova s-a propus nu numai restaurarea clădirii ci și o strategie la scară urbană. S-a propus pietonalizarea completă a pieței Republicii și parțial a străzii Nicolae Bălcescu și Emanoil Gojdu. În cea de-a doua fază ar trebui amenajate spații verzi, locuri de parcare și terase comerciale. A mai fost propusă eliminarea gardului care delimitează parcul existent și înlocuirea aleilor pietonale din acesta cu pavaj natural din sort compactat. Pentru a completa circuitul în jurul bazarului s-a propus crearea unei străzi pietonale în spatele acestuia. S-a propus relocarea lespezilor de piatră originală din jurul bazarului pentru a forma un trotuar. La nivelul parcelei bazarului s-a intervenit pentru recuperarea spațiului din curtea din spatele acestuia prin desfințarea anexelor aflate actualmente pe sit și amenajarea spațiului la diferite cote de nivel. Pentru a crea o legătură cu mansarda s-au amenajat două scări exterioare. După realizarea releveului și stabilirea degradărilor s-a propus: refacerea bolților, revenirea la secțiunea inițială a stâlpilor, refacerea profilaturii capitelului, refacerea șarpantei și a învelitorii din șiță, restaurarea tencuielii, restaurarea detaliilor și a medalionului de pe fronton, refacerea luminatoarelor ochi de bou.

AN IV

ROTH, GARDEAN, EL-HUMIDI, MIHAILESCU, DUBOIS

AN IV

PROIECT DE AMENAJARI INTERIOaRE

AN IV

Centru de cultură urbană și arhitectură în Bas onul Theresia din Timișoara Centrul are rol de informare și consultare publică pentru dezvoltarea zonei metropolitane. Centrul va expune proiectele zonei metropolitane din toate domeniile sectoriale de interes pentru dezvoltarea spaţială (infrastructură, transport public, transport feroviar, arhitectură, inves ţii majore). Proiectele vor fi prezentate non tehnic sub aspectul integrării în context, a costurilor implicate, a beneficiilor, a locurilor de muncă create și a impactului asupra cadrului natural. Construirea unei strategii de pregă re etapizată a PUG și PATJ 2020 prin crearea cadrului de dezbatere și prezentare a strategiilor sectoriale elaborate pe perioada de până atunci de către PMT/ADR/CJT/Regiunea Vest. Actorii principali sunt: Facultatea de Arhitectură din Timișoara, Facultatea de Arte din Timișoara, Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Judeţean Timiș, Ordinul Arhitecţilor din România, Agenţia de dezvoltare regională și ADETIM ca și coordonator. Centrul de cultură urbană și arhitectură propune studenților rezolvarea mul funcțională a spațiului alocat în Bas onul Theresia, respectând datele de temă enunțate mai sus și care concentrează cerințele actorilor implicați în dezvoltarea acestui subiect. Scopul acestui exercițiu este de a pregă studentul în analiza, documentarea și proiectarea unor spații interioare mul funcționale, raportate la restricțile impuse de valoarea istorică a imobilului. Totodată, exercițiul propune o simulare reală a întreg procesului de proiectare în cazul intervenților pe clădiri de patrimoniu, ceea ce va obliga și la o documentare asupra cadrul legisla v în domeniu. Criterile de evaluare a proiectului vor fi: - Capacitatea de analiză, documentare istorică și studiu de caz; - Capacitatea de a rezolva funcțional cerințele impuse de beneficiarii acestu spațiu; - Capacitatea de rezolvare plas că în amenajarea spațiului interior și crearea unei iden tăți conform cu datele de temă; - Capacitatea de rezolvare și asumare a propunerilor tehnice.

Conceptul constă într-o serie de panouri ce urmăresc forma traveei pentru a elimina zonele pierdute și a mării spațiul central, în același mp creându-se o amenajare unitară și coerentă. Aceste panouri glisează creându-se configurații diferite, tocmai ca răspuns la mul funcționalitatea spațiilor. Băncile ca și loc de stat, pot fi amplasate perimetral sau în centru, sau pot deveni și suport pentru diferite exponate. Panourile și suportul spoturilor, având o formă simplă și curată, acoperite cu pânză de iută, devin un fond pentru obiectele ce vor fi amplasate în spațiu, care vor devenii formă. Strategia acestui proiect a fost aceea de a reda funcțiunea inițială a celor două travei și anume cea de centru de artă. Arhitectura și arta nu pot trăii separat, as el nici cele două spații nu pot fi despărțite, ceea ce a dus la unificarea lor, rezultând un spațiu mare care se desfășoară pe cinci travei. Un alt mo v fiind și în cazul unor evenimente mai mari, doar cele trei travei nu reușeau să deservească. Un alt gest major a fost acela de a creea un acces în traveea doi dinspre partea de nord, care împreună cu mobilierul ex ns și în spațiul public, ofereau o invitațiea de a experimenta spațiul interior.

AN IV

ISOPESCU LAURENTIU

MOTOC TIBERIA

AN IV

În cadrul bas onului, am optat pentru o amenajare cât mai discretă, care se modelează după ac vitățile ce au loc în acest spațiu. As el, prima travee devine una principală, care deține accesul în cadrul spațiilor și care acționează ca un loc de primire pentru par cipanți. Traveea centrală este spațiul dedicat conferințelor, ﬁind amenajată cu un spațiu de stat pe două nivele, ce oferă ambianță prin iluminare și forme organice. Ul ma travee, cea din dreapta, devine un spațiu des nat workshopului și este mobilată cu ra uri pentru cărți, mese interac ve și nu în cele din urmă, cu mobilier des nat studiului.

Conceptul se bazează pe idea de flexibilitate a pieselor de mobilier care pot modifica felul în care spațiul interior pote fi amenajat și folosit. Prin folosirea a două puri de piese din lemn de stejar și a patru puri de prinderi metalice pot fi create mai multe piese de mobilier: diferite puri de locuri de stat, măsuțe, panouri pentru afișaj, pereți despărțitori, corpuri de iluminat și standuri de expunere de diferite mărimi. Lungimea și mărimea pieselor de mobilier poate fi modificată în funcție de numărul de elemente folosite cea ce determină o flexibilitate a acestora. Spațiile interioare nu au o des nație prestabilită având în vedere posibilitatea de a schimba și modifica cu ușurință piesele de mobilier. Acestea pot fi folosite și în exterior pentru a crea spații de socializare și a semnala și mai bine prezența centrului de cultură urbană și arhitectură.

AN IV

CZAKA ZOLTAN

PROIECT URBANISM

AN IV

Amenajare spații publice, Timișoara Ținând cont de: • tendințele actuale ce pun accentul pe revitalizarea zonelor dotate și u lizate deficitar din interiorul localităților urbane; • importanța spațiului public și mai ales a calității sale în coagularea și viața unei comunități. Se propune spre studiu studenților din anul IV posibilitatea reamenajării unor zone din orașul Timișoara și crearea unor propuneri de spațiu public. • Fiecărui student îi va fi atribuită una din zonele propuse prin tragere la sorți, minim 2 studenți per zonă. • Fiecare student va lucra individual. • În cadrul etapei de analiză se va realiza o analiză a mediului urban și un studiu sociologic pentru a iden fica caracterul zonei, necesitățile și dorințele locuitorilor. • În cadrul etapei de design urban se va realiza amenajarea piaței principale din zona studiată. În vederea întocmirii scenariilor de reamenajare, se va ține cont de parametrii economici, ecologici și sociali, specifici fiecărei zone, urmărindu-se menținerea și integrarea acestor caracteris ci în iden tatea cultural-morfologică nou conturată a zonelor studiate. Deciziile cu privire la funcțiunile și parametrii urbani propuși de studenți în etapa II, vor fi jusficate în baza analizei situației existente. Scop: Se urmărește înțelegerea, de către studenți, a relațiilor dintre propunerile de reamenajare, zona în care proiectul trebuie să se integreze, urban și social, precum și iden tatea orașului, ca întreg mai mare.

Amenajarea piațetei a rezultat în urma analizei circulației pietonale și a punctelor importante de perspec vă. As el au fost determinate linile generatoare ale amenajării, care intersectate au creat două puri de zone: zone de circulație intensă și zone neu lizate. Zonele neu lizate pot fi împărțite apoi în două categorii diferite: zone în care omul poate pătrunde pentru a se afla într-o stare de repaus, și zone care pot fi admirate, sporind calitatea este că a spațiului. Modelul pavajului ghideaza circulația și definește zonele de repaus sau vegetație. În mp ce zona intens circulată este una minerală, zona de repaus își schimbă textura în funcție de modul în care este organizată. Zona de terasă are un pavaj mai mărunt, zona verde este acoperită cu iarbă, iar cel de-al treilea p de zona este ocupat de o peliculă de apă. Mobilierul propus este minimal, inspirat din modul de organizare a pavajului, cu linii drepte si forme simple. Zonele verzi sunt delimitate de locuri de șezut, care deservesc și funcția de corp de iluminat ambiental. Mobilierul teraselor este minimal iar corpurile de iluminat urmăresc linile înclinate descrise în pavaj. Materialul folosit este în mare parte beton aparent.

AN IV

STANCIU MADALINA

ANTAL OANA RUXANDRA

AN IV

Zona în care am amenajat piațeta este o zonă de locuințe colec ve, din perioada anilor 1980, clădiri comuniste, rectangulare, cu aspect iden c sau similar, grupate în cvartale. Din punct de vedere istoric zona nu se remarcă prin nimic, ﬁind anterior teren agricol. As el zona nu are iden tate proprie, iar comunității îi lipsesc spațiile publice amenajate. Am ales să sparg regularitatea și monotonia arhitecturii existente în zonă prin folosirea liniei frânte, atât ca planimetrie cât și ca mobilier urban, creând o piațetă care să ofere identate zonei. Cota terenului natural este ridicată la +0,45 cm în dreptul spațiilor comerciale și scării blocului, pe care am ales să o păstrez, realizând o pla ormă înclinată care să racordeze nivelul străzii la nivelul acestora. As el, con nuitatea vizuală este păstrată, iar zona este ușor accesibilă. Liniile pardoselii sunt accentuate de fășiile de lumină, linii care se con nuă pentru a lega piațeta de zona comercială de peste drum. O parte importantă a mobilierului urban o reprezintă peretele cu cădere de apă, care reprezintă o limită și un fundal în același mp. Acest perete reprezintă un joc de planuri alternate, care preiau simbolis ca pardoselii. Locurile de stat sunt mobile în jurul unei axe iar corpurile de iluminat sunt realizate din stâlpi metalici înclinați.

Conceptul este inspirat din poteca care traversează pe diagonală situl, as el putând fi iden ficată cu ușurință direcția principală a circulațiilor. Pentru a limita piațeta am propus o clădire de birouri S+P+10E, care îmbrățișează pe două laturi piațeta, as el creând o limită bine definită. Pe latura nordică am introdus șase trepte, care pot fi folosite ca și locuri de stat, care se urcă ușor peste denivelare. Amfiteatrul și locurile de stat de pe partea ves că sunt despărțite de o fântână ascunsă în finisajul planului de călcare. Piesele de mobilier urban sunt simple, minimaliste, pentru a nu distrage atenția de la diversele ac vități care ar avea loc în piațetă. Pentru iluminarea piațetei sunt folosite trei puri diferite corpuri de iluminat: -stâlpi înalți pentru iluminatul general; -lumină de accent amplasată în planul de călcare în proximitatea vegetației importante; -leduri situate în planul de călcare având o luminozitate scăzută pentru a nu provoca orbire.

AN IV

IARGER_ZSOLT

AN V

G B

M , B

S , F

,P C

G ,

-M

S T L

,I ,P

-M

M D

V O

, M O

AN V

G I B

,M O

V ,I O ,B ,B

S ,F

,N C

S D

M M

,S L

M G

SEMESTRUL I PROIECTARE

Ansamblu de funcțiuni - mixed use - în zona Pieței Bălcescu, Timișoara

AN V

Tema proiectului lung din cadrul disciplinei de proiectare, va avea în vedere un amplasament din Timișoara care în prezent sa sface funcțiunea de piață agro în car erul Elisabe n - Piața Bălcescu. Caracteris cile amplasamentului sunt: - parțial ocupat cu construcții parter, adăpos nd piața agro, piața de animale de companie ocazional, în suprafață de 3.400 mp. - aparține unei zone compacte și clar definite ca țesut urban - o carie rezultată în urma unor demolări, în acest țesut coerent Prevederile vechiului P.U.G. permiteau o mai mare libertate de intervenție și schimbare a acestui caracter distonant de fapt cu zona, în mp ce prevederile noului P.U.G., mai stricte în a păstra caracterul locurilor publice, generează mumificarea unei situații discutabile, mai ales că funcțiunea de Piață Agro s-a dovedit slabă, întregul car er având nevoie de reviriment. În acest scop, tema propusă spre studiere studenților are în vedere un salt calita v, o densificare a țesutului, de fapt o refacere (reparare) a unei disfuncționalități. Funcțiunile propuse sunt: - spații comerciale în zona parterului - spațiul public pe parcelă, într-o legătură directă cu cel al străzii, spațiul având un caracter mul funcțional în care să se poată ține târguri, piață temporară, expoziții și diverse alte evenimente sau manifestări. - unul sau două niveluri subterane des nate spațiilor tehnice și parcajelor. Se va avea în vedere o ven lație corespunzătoare a acestora cu mijloace naturale. - nivelurile superioare vor acomoda spații pentru birouri des nate închirierii și apartamente, în majoritate de două camere.

Pentru o bună relaționare cu clădirile învecinate s-a propus generarea unui front con nuu și preluarea cotelor ver cale ale coamei, cornișei și brâului. S-a dorit eliberarea parterului generând astfel un spațiu deschis publicului. Volumul propus spre stradă va găzdui spații pentru birouri în mp ce în interiorul parcelei este propus un alt volum pentru locuire. Cele două sunt conectate de un volum de mici dimensiuni ce conține spațiile comerciale. Pe parcelă s-a dorit crearea a două spații deschise cu caracter public și respec v semipublic, aferente spațiului comercial și respec v locuirii. Spațiul public poate ﬁ ocazional și piață agro-alimentară. Spațiu semipublic pentru locuitorii este amplasat în zona de sud pentru o bună luminare pe tot parcursul zilei. Clădirea de locuit se deschide și ea spre sud pentru o bună luminare a spațiilor interioare. Sunt propuse retrageri succesive pe fațada de sud atât pentru o bună luminare cât și pentru a crea terasee pentru locuitori. Spre nord este amenajată cursiva care poate deveni un spațiu de socializare între vecini. Nucleele de circulație marcheză accesul în spațiul public și cel semiprivat.

AN V

MANASE MONICA, PETRE MILENA

FOLTEAN ADRIAN, GONDOS ZSOLT

AN V

Proiectul a pornit ca un pariu cu noi înșine, de la ideea de totul sau nimic. Suprapunând peste teren o tramă rectangulară compusă din module, am vrut ca volumetria noastră să preia și să se încolacească în jurul temei program de mixed-use dată la atelier. Spațiile comune, cele 3 curți și terasele de la diferitele etaje, au rolul de a ﬁ o prelungire a orașului în interiorul parcelei reușind să compună o topologie elaborată care scălează și susține o anumită dinamică urbană. Spațiile de birouri și retail sunt organizate spre stradă, iar locuirea este retrasă în in mitatea celuilalt capăt al parcelei. Tema modulării e con nuată și la nivelul fațadelor prin desene diferite asociate programelor de arhitectură prezente în proiect. Finalmente, ne-am bucurat că am reușit să (ne) răspundem întrebărilor întâlnite pe parcursul proiectului și că riscul inițial a meritat efortul.

Conceptul a plecat de la semnalizarea acestei clădiri prin crearea unui buzunar urban la nivelului parterului conectat cu strada as el în cât trecătorii să ﬁe absorbiți în curtea interioară. Din punct de vedere volumetric apar trei volume din care cel de la frontul stradal adăpostește funcțiunea de birouri și este desfașurat pe trei niveluri, un parter cu funcțiuni comerciale precum un bar, magazine și o piață agroalimentară închisă amin nd de funcțiunea anterioară dar și un volum cu funcțiune reziden ală ce desparte curtea interioară comercială, de cea privată des nată locatarilor prevăzută și cu o oglindă de apă. Barul, tratat prin închideri de s clă se deschide vizual spre cele două curți. Linia frontului stradal connuu se pliază direcțional îmbrățișând piațeta comercială de la parterul clădirilor comerciale și de locuințe. Aceasta devine capăt de perspec vă al străzii și aduce la cunoș ința trecătorilor de existența unui spațiu comercial public invitându-i pe aceș a să-l descopere. Golurile fațadei sunt inspirate din ritmicitatea și proporțiile golurilor din zonă și sunt jucate în pozi v nega v prin introducerea unor bowindouri.

AN V

BOULESCU PETRA, ONCI OLIMPIA

PROIECT URBANISM

Regenerare urbană a unei zone industriale din car erul Blașcovici

AN V

Se propune crearea unor scenarii de regenerare urbană a unei foste zone industriale din car erul Blașcovici ținând cont de parametrii economici, ecologici și sociali și urmărind integrarea acesteia în iden tatea cultural-morfologică a zonei. Funcțiunile, densitatea și înălțimile vor fi stabilite în urma analizei și a discuțiilor de la corecturi urmărindu-se relația dintre noul fond construit și comunitatea car erului Blașcovici. U lizarea terenului se va stabili în funcție de legislația în viguare și pologia funcțiunilor propuse. Scopul acestui exerciţiu îl cons tuie iden ficarea celor mai eficiente mijloace, procedee şi strategii de abordare a regenerării urbane și amenajarea peisageră a fostei zone industriale. Se urmărește înțelegerea de către studenți a relațiilor dintre propunerile de regenerare, zona în care proiectul trebuie să se integreze și strategia și iden tatea orașului. Criterii de evaluare: - înţelegerea modalităţii de raportare la caracteris cile amplasamentului; - jus ficarea corectă şi per nentă a deciziilor luate.

Ideea de pornire constă în eliminarea monotoniei urbane rezultate în urma dezvoltării pe grid regulat și generarea unui spațiu ce beneficează de o mai mare diversitate din punct de vedere social, economic și administra v, plecând de la situația existentă de pe sit. As el, în jurul căilor principale de acces pe sit, se crează o rețea de poli, care pe baza sistemului Voronoi determină această zonificare precum și reconversia spațiilor industriale existente pe sit: hala industrială se transformă într-un centru pentru neri și park de skate, iar clădirile uzinei vor adăpos o grădiniță, o bază spor vă și o bibliotecă pentru comunitate. În situația existentă situl este limitat de două zone: zona de case (dominant) și zona de blocuri p P+4, trecerea dintre ele fiind foarte bruscă, întreruptă prac c de către sit. Ansamblul volumetric propus dorește să elimine această barieră, prin realizarea unei tranziții cursive de la cota blocurilor la cota caselor. Totodată, volumele sunt gândite de a fi în legătură cu promenada care este bordată cu o serie de funcțiuni publice (comerț, servicii) și care crează perspec ve. Aceasta leagă zona de est cu cea din nord. Pe parcursul promenadei iden ficăm o serie de piațete cu diferite roluri și străzi pietonale care fac legătura cu zona de locuit.

AN V

GAL R., KELLER A., MUNTEANU D.

AN V

PROIECT RESTAURARE

Biserica de lemn de la Crivina de Sus

AN V

Biserica de lemn de la Crivina de Sus este cea mai veche biserică de lemn din Banat, datând din 1676, așa cum ne relevă o inscripție situată deasupra ușii din pronaos de pe fațada sudică. Abandonul și lipsa de întreținere au făcut ca astăzi ea să se găsească într-o stare precară de conservare. Scopul acestui proiect este acela de a carta degradările care afectează biserica și de a veni cu o soluție rapidă și ingenioasă de eșafodaj de protecție, pentru punerea sa în siguranță. Proiectul va a nge următoarele etape: I: RELEVEU DE ARHITECTURĂ Proiectul de restaurare de la Crivina de Sus se va baza pe exac tatea releveului de arhitectură. Nu se acceptă aproximări și interpretări personale, toate măsurătorile vor ﬁ făcute pe sit. Scopul acestui exerci u este acela de a sesiza toate deplasările și degradările pe care le-a suferit monumentul. In acest exerci u, trebuie plecat de la premiza că nu există unghiuri drepte! II: SINTEZA INFORMAȚIILOR, PROPUNERI ȘI METODE DE RESTAURARE III. REALIZAREA ESAFODAJULUI PENTRU PROTECȚIA BISERICII- se va realiza un concurs de idei pentru realizarea unui eșafodaj pe sit, pentru aceasta etapă va ﬁ nevoie de corecturi efectuate cu un inginer structurist

Eșafodajul propus are la bază un modul triunghiular echilateral cu latura de 150 cm, cu intenția de a facilita demontarea și instalarea eventuală a acestuia pe alt sit. Construcția este compusă din 11 cadre cu secțiune variabilă modulară, amplasate perpendicular pe direcția logitudinală a bisericii. Vor fi patru puri de cadre care variază în funcție de înălțimea bisericii. Caracterul modular al construcției permite o eventuală ajustare în funcție de necesități. Rigidizarea și fixarea modulelor în interiorul cadrului este realizată folosind prinderi mecanice simple: șuruburi cu piulițe. Modulele sunt legate între ele, realizând transferul de eforturi către fundație. Propunerea pentru fundații presupune o placă de beton de 15 cm grosime și lățime 35 cm, care merge pe toată lungimea cadrului, care va uniformiza transmiterea eforturilor la doi piloți forați din beton de 150 cm lungime cu diametrul de 15 cm, pentru a asigura un caracter reversibil și cât mai puțin intruziv al construcțiiei în raport cu mediul. Podinele, suprafața de pe care vor lucra muncitorii vor fi realizate din scânduri fixate pe console triunghiulare. Structura eșafodajului permite punerea în operă, rela v facilă a prelatei protectoare, mizând pe o perioadă de intervenție mai mare de un an.

AN V

CARAGI S., MIREA R., ONESCU E., POTING.

AN V

PROIECT PEISAGISTICA

Amenajarea curții Bisericii Mar rilor

AN V

Proiect al unuia dintre cei mai îndrăgiți arhitecți din Timișoara, Radu Mihăilescu, Biserica Mar rilor este o prezență în Car erul Giroc, ﬁind principala biserică a car erului. Amplasamentul este unul a pic, între 3 strazi cu blocuri și o zonă de case. Proiectul de peisagis că din acest an urmărește realizarea unei relații ﬁreș între construcția bisercii și zonele adiacente, prin amenajarea terenului pe care e amplasată construcția. Rezolvarea va ține cont de analiza din prima etapă a proiectului și urmărește: -rezolvarea problemelor de scară (din toate punctele de vedere), -rezolvarea relației volumului și accesului principal raportat la vecinătăți (accesele auto și accesul pietonal principal, spații de parcare, zone de așteptare, etc. pentru sărbători și evenimente, posibilitatea realizării traseului circular în jurul bisericii, accesibilitatea persoanelor cu dizabilități, etc.), -creșterea calității spațiului public al car erului prin crearea unor zone de stat, locuri de joacă, de relaxare, etc. prin amenajări de calitate și plantații adecvate în relație cu obiectul și vecinătățile.

Având în vedere tensiunea care apare în pro-ximitatea sitului din cauza relației dintre țesutul urban și cel rural se propune un spațiu verde de relaxare și o promenadă care vor uni cele două zone. Accesul în biserică este tratat geometric, urban, în mp ce perimetral circulațiile sunt amenajate liber, domes c, rural. Urbanul generează spații publice sub formă de mici alveole care ordonează circulațiile. Plante mici, aroma ce și medicinale mediază între urban și sacru printr-un traseu iniția c. Terasele din zona de acces generează un urcuș lin, un traseu iniția c către splaiul bisericii, as el că plantele mici, aroma ce și medicinale care să însoțească omul în acest traseu au fost soco te ca fiind potrivite pentru această zonă geometrică. Au fost folosite mai multe specii de arbori pe sit: stejari, platani, salcâmi, catalpa și chiparoși. În partea liberă a amenajării se stabilesc anumite zone prin intermediul vegetației lemnoase propuse, după cum urmează: - în stânga accesului se află un grup de 4 arbori mari, 3 stejari și un platan, zonă caracterizată de coroane largi, umbroase; - mergând spre est se trece prin zona salcâmilor, ce pe mpul primăverii vor îmbogăți parcul cu miros de flori; - către est se tranzitează către zona de conifere.

AN V

MANASE M., PETRE M., POENARIU I.

AN V

AN VI

Elaborare lucrare de diplomă

AN VI

Finalizarea studiilor din Facultatea de Arhitectură şi Urbanism a Universităţii „Politehnica” din Timişoara se realizează printr-un examen de diplomă format din două probe, cu natură dis nctă: Proba I-a: Evaluarea cunoș nțelor fundamentale și de specialitate: 1. susținerea unei lucrări teore ce (disertație) - lucrare teore că de analiză și cri că în domeniile: Proiectare complexă, Dezvoltare patrimoniala și landscape și Urbanism. 2. susținerea studiului de fundamentare (prediploma) realizat de candidat în vederea elaborării proiectului de diplomă. Proba a II-a: Susținerea proiectului de diplomă în prezentare publică. Verificarea se va face pe baza elaborării de către candidați a unei lucrări și susținerea acesteia în fața comisiei pentru examenul de diplomă. Lucrarea compusă din piese scrise, desenate și ilustra ve va cuprinde definirea și aplicarea prac că a principiilor studiate la disciplinele teore ce cuprinse în programa de învățământ. Alegerea temei proiectului de diplomă se va realiza dintre cele propuse în cadrul unității de diplomă sau în mod liber de către candidat în urma deciziei conducătorului de unitate tema că. Amploarea intervenției, fundamentarea demersului și elementele (strategie generală, ac vități interdisciplinare, elemente cons tu ve, construcții, amenajări, plan urbanisc, etc., în funcție de situația specifică) care se vor detalia la proba a doua (proiectul de diplomă) se vor stabili în urma discuției din cadrul prezentării de la proba 1. În vederea alegerii direcțiilor de studiu candidații par cipă la ac vitățile unităților tema ce, ale grupului de ac vitate (grupe tema ce realizate pe principii de similitudine a temelor), colaborază cu îndrumătorul proiectului de diplomă în vederea stabilirii caracteris cilor celor mai relevante din punct de vedere teore c și al rezolvărilor conceptuale care urmează a fi dezvoltate în lucrare. Aprecierea lucrărilor se face având în vedere în primul rând criteriile de documentare, fundamentare teore că, interdisciplinaritate, aplicabilitate prac că a datelor din documentare, etc. precum și a determinării strategiilor, principiilor și modalităților de rezolvare conceptuală și arhitecturală.

IANKO NORBERT

AN VI

Concursul este organizat de CSI (Construc on Speciﬁcaon Ins tute) și AIA (American Ins tute of Architects) și constă în proiectarea unui muzeu pentru copii. Amplasamentul este în Louisville, Kentucky, Statele Unite ale Americii. Lotul este defapt o parcare exterioară de 5000 de metrii pătrați. El se aﬂă la intersecția Broadway-ului cu 3rd Street. 3rd Streetul leaga situl în mod direct de malurile râului Ohio. Un muzeu pentru copii este un loc unde cei mici, prin joacă și interacțiune cu obiecte sau cu alții, pot învăța și se pot dezvolta. Scopul unui as el de muzeu este să educe copii prin mijloace educaționale non-formale și să îndrume la rândul lor și pe profesorii sau părinții copiilor. Ele ofera posibilitatea de joacă, de descoperire și de experimentare prin joacă într-un mediu creat doar pentru asta. Aceste muzee oferă o experiență de educație interac vă. Țin cont de diversitatea unei comunități, și încearcă să completeze ceea ce părinții sau profesorii nu reușesc să le dea copiilor. Într-o lume complexă ca aceasta, unde viteza cu care trăim constant crește, aceste muzee oferă o al el de experiență pe care mulți copii nu o mai pot avea. Tema cile expozițiilor abordate întun muzeu pentru copii se focusează pe lângă educație și pe aspecte sociale și pe probleme de sănătate.

MUZEU PENTRU COPII, LOUISVILLE COORDONATOR PROIECT: AS. ARH. TOMA CLAUDIU

AN VI

BUFTEA ALEXANDRU

AN VI

Prin dezvoltarea unui satmuzeu de p par cipa v cu minerit ar zanal, Târgul istoric minier Roșia Montană, își poate salva atât patrimoniul material cât și pe cel imaterial al meșteșugului aurului, însă fără a-l periclita pe precedentul, permițând totodată o diversiﬁcare ocupațională și o dezvoltare mul direcțională, spre deosebire de proiectul propus de RMGC. Pe lângă ac vitățile și relațiile economice pe care la generează, proiectul aduce un plus pe latura culturală a Roșiei Montane: ateliere de creație, școală de noi meserii, turism par cipav bazat pe meșteșug, etc. Având șansa de a deveni un centru cultural important în zonă, poate atrage fonduri pentru susținerea ac vităților atelierului care au impact atât direct cât și indirect asupra comunității, prin oferirea de locuri de muncă, prin pregă rea în domeniul altor meserii, deschiderea comunității către mediul crea v și exnderea fondului clasei crea ve. Pe lângă producția de hâr e, dobândind statutul unui centru cultural puternic, atât atelierul cât și comunitatea au de câș gat.

MOARA DE HARTIE DE LA ROSIA MONTANA COORDONATOR: SL. DR. ARH. BLIDARIU CRISTIAN

AN VI

KOS TIMEA

AN VI

Ineficiența ariilor urbanizate și a spațiilor libere provoacă anularea peisajului pre-existent, scăderea biodiversității și risipirea terenului agricol. Spațiului liber din zona periurbană Timișoara are potențial ridicat în suprafețele agricole, sistemul hidrografic și traficul alterna v. Oportunitatea de a ac va aceste elemente constă în planificarea integrată a ariilor urbanizate și a spațiilor libere sub forma unui masterplan intercomunal prin proiecte precum parcul agricol periurban sau rețeaua de conec vitate lentă. Abordarea necesită preluarea iniția velor intercomunale în P.U.G.-urile satelor suburbanizate. Dezvoltarea durabilă a Dumbrăviței, trebuie clădită în jurul a 3 concepte: ecosisteme solide și conectate, un nou peisaj rural respec v locuire atrac vă. Pentru ilustrarea intervenției s-a elaborat un proto p de plan strategic pe cvartalul 14. Acesta, deși în imediata vecinătate a satului, este una din zonele nesaturate, propuse spre urbanizare. Asociația cvartalului propusă, ar avea 3 responsabilități primordiale: planificarea unitară a car erului, negocierea cu administrația locală și saturarea terenurilor construite. Interesul privat în exploatarea terenurilor este un motor suficient de puternic pentru generarea acestui mecanism.

POTENTIALUL INFRASTRUCTURII ECOLOGICE ÎIN COMUNEI DUMBRAVITA COORDONATOR PROIECT: ARH. RUDOLF GRAF

AN VI

SPECIALIZAREA MOBILIER SI AMENAJA

ARI INTERIOARE Specializarea de licență in tulată „Mobilier și amenajări interioare” a fost concepută ca o specializare interdisciplinară, care pregăteşte specialiş capabili să dea soluţii viabile pentru transformarea, amenajarea sau ambientarea unor de spaţii având funcţiuni diverse, cât şi pentru alegerea, amplasarea sau realizarea unor obiecte de interior menite să definească această funcţiune. Programul de studii este elaborat as el încât să se asigure cunoaşterea şi aprofundarea în detaliu a tuturor aspectelor legate de acest p de proiecte, programe flexibile care permit fiecărui student să-şi aleagă un traseu propriu de învăţare potrivit aptudinilor şi intereselor sale. Planul de învățământ evidențiază caracterul de sinteză şi interdisciplinaritate al acestei pregă ri, specializarea în mul culturalitate, corelarea dintre domeniile tehnice şi cele umaniste, dintre aspectele funcţionale şi cele este ce, orientarea în mp şi spaţiu. Demararea acestei specializări în anul 2010 este jus ficată prin faptul că în partea de vest a ţării există un fond construit extrem de valoros, care în permanenţă este revitalizat şi refuncţionalizat. Necesitatea introducerii studilor de licență „Mobilier și amenajari interioare” este subliniată și de solicitările de pe piaţa muncii a acestui program de studii din partea birourilor de proiectare, a firmelor ce comercializează materiale de construcţii sau a diferitelor ins tuţii în domeniu. Durata studiilor este de 6 semestre, 3 ani, și se finalizează printr-o lucrare de licență.

MAI 1

AN I

100

,G ,G

D D

C B

,T C

,N ,G

MAI 1

I D M

101

SEMESTRUL I ATELIER DESIGN BAZIC

MAI 1

Disciplina Atelier Design Bazic urmărește introducerea studentului din cadrul specializării de Mobilier și amenajări interioare în procesul proiectării de interior prin însușirea normelor de reprezentare în desenul de arhitectură de interior și mobilier în scopul aplicării prac ce a acestora. Exercițiile propuse au ca scop studiul elementelor funcționale pentru diferite puri de spații de locuit, case, amenajări apartamente, anume zona de zi și zona de noapte, a detalierii încăperilor sanitare. Temele tratează subiecte complexe de la concepte arhitecturale noi studiate și analizate privind organizarea funcțională și spațială a unei locuințe contemporane, dar și a caracteris cilor ocupanților (factorul uman), până la intervenții punctuale pe clădiri existente. Însumate, ele sunt transpuse etapizat având la bază un cadru dat în care studentul propune amenajări noi de unități funcționale (zona de zi - living, sufragerie, bucătărie, ves bul; zona de noapte - dormitor, baie, dressing). Semestrul al doilea se caracterizează prin integrarea elementelor de limbaj, a normelor de reprezentare și a regulilor compoziționale într-o amenajare completă și complexă a unei apartament.

102

Provocarea acestui proiect din primul an de studiu a constat în înglobarea cu succes a tuturor funcțiunilor necesare unor beneficiari cu spirit crea v, încadrate în limitele de suprafață date. Pe lângă acestea, întrebarea era “cum conferi originalitate unei case rela v banale?!”. Iată așa a apărut ideea de a aduce exteriorul în interior, îmbogățind as el spațiul; mini-sera alcătuită în mijlocul planului pe ambele niveluri dictează circulația în spațiu, aduce un plus de lumină naturală - captată în special în zona superioară de mansardă - și bineînțeles realizează legătura cu exteriorul prin plantele pe care le adăpostește. În cadrul celui de-al doilea proiect propun două variante de amenajare a unor spații într-un apartament și anume: bucătăria împreună cu locul de luat masa și zona de relaxare și socializare împreună cu biroul. Prima variantă este sub forma unei compar mentări închise Trecerea din living spre zona de bucătărie și luat masa se face printr-o limită fizică, dar sub l exprimată – panou fix și ușă culisantă din s clă. A doua variantă de amenajare este pe principiul open space, funcțiunile fiind delimitate prin intervenții precum diferențe de nivel, piese de mobilier, panouri. Unitatea este dată de paleta croma că de bază alcătuită din culori pastelate - verde lime, fuchsia și albastru.

103

MAI 1

FEDOR ANDREEA

MAI 1

104

105

MAI 1

MAI 2

AN II 106

I A

II ,M A C A C

A ,M

M ,S

MAI 2

C D C

107

SEMESTRUL I PROIECTARE DE INTERIOR

Casa seniorilor

MAI 2

OBIECTIV: Amenajarea şi mobilarea unui loc de întâlnire şi petrecere a mpului liber pentru persoane de vârsta a III-a, într-o structură spaţial construc vă dată, realizarea unei ambianţe pentru relaxare, întâlnire şi desfăşurarea unor ac vităţi specifice vârstei. LOCALIZARE / PREZENTARE: Spațiul se găseşte în fosta centrală termică a zonei, un imobil parter cu acces din intrarea Iasomiei, volum simplu, paralelipipedic, cu suprafaţa u lă de circa 250 mp. Structura prefabricată din beton armat, dispusă perimetral, este alcătuită din stâlpi cu fundaţii izolate, grinzi de elevație şi grinzi pentru susținerea planșeului format din fâşii cu nervuri, peste care se ridică un a c din zidărie asemenea închiderilor perimetrale nestructurale. Nivelul interior de călcare este la nivelul trotuarului şi parţial la aproxima v - 0,50m ( cota inferioară a grinzii de elevație ). Construcţia este propusă pentru reabilitare şi refuncţionalizare. Casa Seniorilor se doreşte a fi un centru de zi pentru bătrâni, club pentru mpul liber al pensionarilor din blocurile învecinate, doar pentru întâlniri, jocuri, relaxare, vizionări, lectură, cursuri şi ac vităţi ar s ce. Nu se asigură servirea mesei şi nici servicii medicale. Ac vităţile se vor desfăşura într-un spaţiu fluid, mul funcţional, împărţit prin elemente ambientale fixe sau mobile şi prin mobilier în următoarele zone: − acces + garderobă − zone de stat, odihnă, vizionări, ac vităţi sedentare, operare pe calculator − zone pentru ac vităţi în mişcare ( repe ţii spectacole, dans, gimnas că) − preparare ceai, cafea, mici gustări − mobilier depozitare materiale pentru desfăşurarea ac vităţilor ( jocuri, instrumente muzicale) − mobilier depozitare carte − grup sanitar pe sexe

108

CERINŢE: ECHIPE - Vizitarea spaţiului, realizarea unor fotografii de ansamblu şi detaliu, măsurarea spaţiului şi redactarea releveului. Deplasările se vor face în mod organizat, cu însoţitori ( din partea catedrei), strict în spaţiul desemnat prin temă. INDIVIDUAL - Se vor căuta, alege şi redacta, sub forma unui caiet de documentare A3, date despre temă, planuri, vederi, volumetrii ale unor spaţii şi funcţiuni similare, care să mai cuprindă date despre materiale, tehnologii, finisaje, texturi şi culori, elemente de ambient, mobilier, corpuri de iluminat. Se vor studia, în paralel, norma vele specifice. Se vor analiza caracteris cile spaţiului studiat, elementele de construcţie şi ale s lului arhitectural, geometria, principiile de organizare şi schema funcţională, accesele, punând în evidenţă legăturile cu zonele adiacente în forma existentă, iden ficând potenţialul în raport cu cerinţele temei. Se va contura, dezvolta şi finaliza un proiect de amenajare care să genereze un spaţiu specializat cu o imagine contemporană, coerentă şi unitară, de înalt nivel, urmărindu-se expresivitatea plas cii arhitecturale, compoziţie şi proporţiei, integrarea în spaţiul existent dat, funcţionalitatea soluţiei propuse, eficienţa u lizării spaţiului, relaţionarea corectă a zonelor funcţionale, unitatea dintre ansamblu şi detaliu, modalitatea de u lizare a materialelor, aplicare a tehnologiilor, distribuţie a culorilor la realizarea elementelor fixe, de ambient, şi a celor mobile, de mobilier, iluminarea naturală şi ar ficială a spaţiului, siguranţa exploatării. Se va avea în vedere modalitatea de explicitare a conceptului proiectului prin elemente grafice şi de text.

Tema consta prin amenajarea şi mobilarea unui loc de întâlnire şi petrecere a mpului liber pentru persoane de vârsta a III-a, într-o structură spaţial construc vă dată, realizarea unei ambianţe pentru relaxare, întâlnire şi desfăşurarea unor ac vităţi specifice vârstei. Volumul spațiului ales este simplu, paralelipipedic, cu suprafaţa u lă de circa 250 mp. Structura este prefabricată din beton armat. Casa Seniorilor se doreşte a fi un centru de zi pentru bătrâni, club pentru mpul liber al pensionarilor din blocurile învecinate, doar pentru întâlniri, jocuri, relaxare, vizionări, lectură, cursuri şi ac vităţi ar s ce. Ac vităţile se vor desfăşura într-un spaţiu fluid, mul funcţional, împărţit prin elemente ambientale fixe sau mobile şi prin mobilier în următoarele zone: acces + garderobă, zone de stat, odihnă, vizionări, ac vităţi sedentare, operare pe calculator, zone pentru ac vităţi în mişcare, preparare ceai, cafea, mobilier depozitare materiale pentru desfăşurarea ac vităţilor, mobilier depozitare carte, grup sanitar pe sexe.

109

MAI 2

BALLO MELINDA

TOMA SORINA În cadrul acestei amenajări s-a dorit realizarea unui spațiu de relaxare și socializare a persoanelor de vârsta a III-a. As el s-a propus un spațiu central în jurul căruia sunt amenajate locurile de stat, zona pentru ac vități în mișcare, garderoba, mobilierul de depozitare carte grupurile sanitare. Pentru piesele de mobilier s-a folosit un limbaj modern compus dintro serie de benzi de lemn dispuse în diferite forme. Masa este alcătuită din din benzi de lemn curbat și un blat de s clă în mp ce locurile de stat sunt alcătuite din benzi de lemn curbat și un șezut. Pe tavan se găsesc mai multe lamele din lemn de fag aglomerate ce permit corpurilor de lumină iluminarea spațiului. Pereți garderobei și grupului sanitar sunt și ei placați cu benzi de lemn pentru a avea un aspect unitar.

MAI 2 110

Obiec vul acestui proiect a fost ges onarea cât mai bună a spațiului des nat persoanelor de vârsta a IIIa. Spațiul interior este organizat în jurul unei curți interioare delimitată de pereți de s clă. În cadrul acesteia se găsește o bancă de 6 metri lungime și doi copaci. În jurul curții sunt amenajate celelalte spații: zone de stat, odihnă, vizionări, ac vităţi sedentare, operare pe calculator, zone pentru ac vităţi în mişcare (repe ţii spectacole, dans, gimnas că), zonă de preparare ceai, cafea, mici gustări, grupurile sanitare pe sexe. Spațiul interior are o formă neregulată prin folosirea unor panouri de lemn care maschează stâlpii structurali și adăpostesc depozitarea cărților și diferitelor materiale pentru desfăşurarea ac vităţilor (jocuri, instrumente muzicale etc.). Pentru planul de călcare este folosit parchetul laminat din fag maro, din bucăți de lemn de lățime de 15 cm. Scaunele sunt realizate din baghete de lemn gri ﬁxate de un schelet metalic. Corpurile de iluminat sunt realizate din corten perforat.

111

MAI 2

SUKET ALIZ MARIA

SEMESTRUL II PROIECTARE DE INTERIOR

Club de dans & chill out

MAI 2

Amenajarea şi mobilarea unui loc de întâlnire şi petrecere a mpului liber pentru neret, într-o structură spaţial construc vă dată, realizarea unei ambianţe atât pentru dans cât și pentru relaxare, întâlnire şi desfăşurarea unor ac vităţi de socializare. Se consideră o parcelă dreptunghiulară uzuală în Timișoara, cu frontul la stradă de 20m și profunzime de 40m. Se propune o structură spațială dată pe două niveluri - unul suprateran - o boltă semicilindrică cu dimensiunile în plan de 10m la stradă și 20m în profunzime, cu înălțimea de 5m peste cota +-0.00 - și unul îngropat, o prismă cu dimensiunile de 10m la stradă, 20m profunzime și 5m adâncime, în plan proiecțiile fiind suprapuse. Se mai dă un planșeu intermediar parțial la jumătatea adâncimii prismei. Grosimea generică a elementelor este de 40cm, ea asigurând structura, izolația fonică, hidroizolația și ven lația, planșeul având și el tot 40 cm. Clubul va asigura ambientul pentru petreceri, concerte, fes valuri de film (proiecții), lansări de produse și alte evenimente de socializare contemporane. Se vor asigura zonele de acces, garderobă, consumație, depozitare și grupurile sanitare aferente fiecărui nivel, conform specificului fiecăruia: spațiul de jos – zona principală de ac vitate; spațiul de sus – zona secundară, de relaxare, chill-out/ambient. Cele două spații pot funcționa independent sau împreună, în funcție de strategia adoptată. Ac vităţile se vor desfăşura într-un spaţiu fluid, mul funcţional, împărţit prin elemente ambientale fixe sau mobile şi prin mobilier în următoarele zone: − acces + garderobă − acces aprovizionare − zone de bar: depozitare, preparare și consumație − zone de dans − zona de scenă − zone de consumație la mese sau separeuri − depozitare − grupuri sanitare pe sexe

112

Se vor căuta, alege şi redacta, sub forma unui caiet de documentare A4, date despre temă, planuri, vederi, volumetrii ale unor spaţii şi funcţiuni similare, care să mai cuprindă date despre materiale, tehnologii, finisaje, texturi şi culori, elemente de ambient, mobilier, sisteme de iluminat și modalități de redactare pentru ilustrarea spațiului (axonometrii, secțiuni perspec vă, planuri, secțiuni, perspecve). Se vor studia, în paralel, norma vele specifice. Se vor analiza caracteris cile spaţiului studiat, elementele de construcţie, geometria spațiului, principiile de organizare, schema compozițională şi schema funcţională, accesele, iden ficând potenţialul volumului dat în raport cu cerinţele temei. Se va contura, dezvolta şi finaliza un proiect de amenajare care să genereze un spaţiu ambiental cu o imagine contemporană, coerentă şi unitară, de înalt nivel, urmărinduse expresivitatea plas cii arhitecturale, compoziţie şi proporţii, integrarea în spaţiul existent dat, funcţionalitatea soluţiei propuse, eficienţa u lizării spaţiului, relaţionarea corectă a zonelor funcţionale, unitatea dintre ansamblu şi detaliu, modalitatea de u lizare a materialelor, aplicare a tehnologiilor, distribuţie a culorilor la realizarea elementelor fixe, de ambient, şi a celor mobile, de mobilier, iluminarea spaţiului, siguranţa exploatării. Se va avea în vedere modalitatea de explicitare a conceptului proiectului prin elemente grafice şi de text.

BESCIU LAVINIA

MAI 2

Levels Club reprezintă un loc de întâlnire şi petrecere a mpului liber pentru neri. S-a dorit realizarea unei ambianţe atât pentru dans cât și pentru relaxare, întâlnire şi desfăşurarea unor ac vităţi de socializare dispuse la diferite cote de înalțime realizând as el relații vizuale și spațiale dinamice. Adâncimea spațiului reprezință conceptul spațial care pune în evidență zona Dj-ului. Bolta este acoperită cu lamele din cupru de diferite mărimi în mp ce pereți sunt placați cu bureți cilindrici în dreptul locurilor de stat. Mai multe suprafețe sunt acoperite cu table perforate în spatele cărora sunt corpuri de iuminat pentru a produce o atmosferă placută.

113

MIHALYDEAK ORSOLYA Accesul în Fantasy Club se realizează printr-o scară exterioară amenajată pe latura lungă a structurii existente. Acest acces principal este marcat de un totem aurit. Spațiul interior este unul dinamic ﬁind folosite forme poligonale din metal aurit realizându-se as el o legătură cu totemul de la intrare. În interior sunt amenajate două spații la cote diferite, barul și locurile de stat în zona superioară și zona de dans, zona pentru Dj, zona de chill out și grupurile sanitare în partea inferioară. Formele dinamice ale spațiului poligonal se regăsesc atât la nivelul planului cât și la nivelul secțiunii și mobilierului.

MAI 2 114

MOLDOVAN RAUL

MAI 2

Obiec vul acestui proiect a fost ges onarea cât mai bună a unui spațiu des nat nerilor pentru dans, socializare și chill out. În spațiul amenajat pe trei niveluri se găsesc următoarele funcțiuni: zona de acces și garderoba, zone de bar, zona de dans, zona de scenă, zona de consumație la mese și separeuri, depozitara și grupurile sanitare pe sexe.

115

STUDIUL FORMEI

Lucrare 1 – Ecodesign

Lucrare 2 – Forme alterna ve în designul de mobilier

Exercițiul are ca scop dezvoltarea limbajului ar s co-plas c prin descoperirea potențialului formelor organice și naturale în general, înțelegerea structurării formelor naturale și u lizarea învățării din natură într-o variantă reformulată printr-un limbaj abstract, cu aplicabilitate în amenajarile de interior. Lucrarea 2 – Ecodesign - se referă la transformarea unei forme naturale aleasă de student într-o formă abstractă menită să susțină o amenajare de interior pentru o funcţiune propusă de student într-un spațiu de 200 mp. Exerciţiul se bazează în principal pe metoda analogiei funcţionale, structurale şi este ce între formele naturii şi cele ale arhitecturii de interior prin compararea principiilor şi mijloacelor de structurare formală a acestora. Se ﬁnalizează printr-o planşă color conținând graﬁcă și text.

Exercițiul are ca scop aprofundarea formelor geometrice tridimensionale și aplicarea acestora în configurarea unor piese de mobilier alterna v, corelându-se as el cunoș nțele din domeniul geometriei spațiale cu specificul designului de mobilier. U lizând formele spațiale structurale se concepe o piesă de mobilier, trecând-o succesiv prin patru categorii formale alese de student din șapte posibile (riglate, poliedrate, placi curbe subțiri, tensionate, elicoidale, gonflabile și compuse). Se realizează o planșă unică format 60x60 cm în care se reprezintă în triplă proiecție și axonometrie izometrică cu umbre proprii și aruncate cele patru variante ale piesei de mobilier la scara 1:10 sau 1:5, respec v macheta uneia dintre variante scara 1:5

MAI 2 116

LAVA - pavilion info popas turis c și belvedere. În urma unei analize în detaliu a magmei s-a propus folosirea formei acesteia pentru deﬁnirea spațiului interior al unui pavilion turis c. În cadrul acestuia se propune un contrast formal, dat de volumul prisma c, ar ﬁcial și abstract, în relație cu materialul organic, curgător care îl inundă pe primul din exterior. Suprafața cristalizată, ca o crustă, formată prin uscarea materialului este preluată și la elementele interioare. Lava nu are o structură de rezistență în sine, dar procesul de cristalizare, pe măsură ce topitura se răcește, la suprafață se formează o crustă solidă care poate susține o persoană. Această caracteris că este folosită pentru generarea locurilor de stat. Locurile de stat sunt realizate dintr-un material vâscos la interior și unul care imită crusta exterioară la exterior, dar care să permită mișcarea materialului interior atunci când o persoană se așează.

117

MAI 2

MAFTEAN SILVIU

BOCU STEFANIA În cadrul acestui exercițiu s-a propus un obiect de depozitare a cărților sau alte obicte folosindu-se diferite pologii formale: riglate, poliedrate, placi curbe subțiri, tensionate, elicoidale, gonﬂabile și compuse. Formele ﬁnale rezultate sunt unele experimentale generând as el pologii noi de piese de mobilier.

MAI 2 118

BALLO MELINDA

MAI 2

Obiec vul acestui proiect a fost experimentarea cu diferite forme spațiale pentru a crea un loc de stat. În ﬁnal s-au folosit următoarele categori formale: riglate, poliedrate, tensionate și elicoidale.

119

MAI 3

AN III 120

Elaborarea lucrare de licență Etapa IV. faza detalii de execu e Etapa finală constă în realizarea detaliilor de execuție pentru minim trei elemente definitorii în amenajarea propusă (ex. piese de mobilier, detalii construc ve etc.). De asemenea se defini vează alegerea finisajelor și a materialelor u lizate prin inventarierea acestora în cadrul memoriului, devizului și a paletarului de materiale. Criterii de evaluare: rezolvarea tehnică și reprezentarea corectă a detaliilor de execuție, capacitatea de a sinte za demersul proiectului, complexitatea devizului

MAI 3

Licența celor trei ani presupune realizarea unui proiect complet de amenajare a unui spațiu interior cu parcurgerea tuturor etapelor de elaborare. Atât amplasamentul cât și funcțiunea rămân la alegerea studentului, cu condiția argumentării oportunității intervenției. Obiec vul este definirea unei iden tăți puternice a spațiului, generat atât de calitățile contextului ales, cât și de par cularitățile funcțiunii stabilite. Pe parcursul etapizării proiectului se urmarește atât o abordare teore că, cât și tehnică în ideea conturării unor soluții formale și spațiale care să pună în valoare spațiul ales. Demersul cons tuie un bun exercițiu premergător prac cii profesionale, rezolvând atât probleme de refuncționalizare, generare a unei este ci în concordanță cu specificul propus, corelarea tuturor elementelor construc ve (finisaje, obiecte, instalații ), rezolvarea detaliilor de execuție a pieselor de mobilier, an ciparea costurilor intervenției și ges onarea unui buget general. Etapa I presupune înțelegerea situației existente și definirea cerințelor impuse de tema program, studierea unor exemple similare ca scară și funcțiune și analizarea specificului, calităților existente / disfuncționalităților / atmosferei. Criterii de evaluare: reprezentarea corectă a releveului, relevanța exemplelor selectate, capacitatea de analiză și definire a caracterului acestora, complexitatea temei și a schemei funcționale, originalitatea funcțiunii și a denumirii alese. Etapa II. faza concept – propunere - se studiază conceptul general de intervenție , dezvoltarea preliminară a două variante și detalierea uneia dintre ele . Criterii de evaluare: originalitatea și complexitatea conceptului, o bună rezolvare funcțională, modalitatea de redactare/prezentare liberă, crea vă; Etapa III. faza proiect tehnic Etapa constă în detalierea solu ei prezentate in cadrul etapei precedente la nivel de proiect tehnic. Criterii de evaluare: complexitatea soluției, rezolvarea tehnică a intervenției cu respectarea conceptului inițial, acuratețea reprezentării.

Colec v Proiectare de interior ,F I ,T R

121

BLAGA_CRISTINA - RESTAURANT BREAKFAST AND BRUNCH

MAI 3

Restaurantul este împărțit în două zone, cea albă și cea neagră. Zona Albă conține detalii care vor să creeze o atmosferă care să inspire, să dea prospețime, dar și calmze care e nevoie la început de zi, sau în mijlocul unei după-amiezi încărcate. Configurația zonei este una dependentă de axa longitudinală a spațiului, dar într-o manieră zonificată. As el se obțin locurile de stat ce permit percepția spațiului de fiecare dată al el, unic, diferențiat. Momentul arhitectural se modifică în funcție de localizare. Mobilierul întruchipează o parte importantă a conceptului - cea de meșteșug. De aceea s-au ales obiecte realizate din lemn, ce pun în evidență textura și și manualitatea realizării acestuia. Zona Neagră este construită ca un fond pe care va avea loc toată dinamica vânzărilor. Permite atât produselor cât și oamenilor să se evidențieze. Configurarea zonei, de data aceasta se organizează datorită prezenței pultului de servire. Acesta face separarea dintre zona de servire și zona clienților. Nișele existente în zid servesc drept ra uri, iar la un moment dat se observă o fereastră ce permite vederea în zona cuptoarelor. Deasemenea corpurile de iluminat sunt becuri simple ce permit o iluminare uniformă pe mp de noapte.

122

123

MAI 3

124

125

MAI 3

IFTODE ALEXANDRU - LIBRARIA MIHAI EMINESCU

MAI 3 A 4

Subiectul temei de licență constă în reamenajarea unui spațiu interior existent -Librăria Mihai Eminescucu adăugarea unor funcțiuni conexe. Am ales această locație datorită caracterului istoric al spațiului, iar funcțiunea principală, aceea de librărie, a rămas aceeași, datorită tradiției locale și a renumelui câș gat odată cu trecerea mpului. Din punct de vedere formal, soluția propusă apare în contrast cu contextul architectural în care se află, însă nu și din punct de vedere func onal. Ac vitățile specifice ale acestui spațiu se vor desfășura într-un mod degajat și într-o atmosferă caldă, datorită unei bune organizări spațiale. În amenajarea propusă, există o gamă variată de zone cu ac vități, atât culturale, cât și de entertainment. Acestea sunt: barul, unde se poate servi ceai sau cafea, o zonă cu amfiteatru, creată pentru organizarea evenimentelor p lansare de carte, iar în restul mpului, spațiul se folosește ca și zonă de ci t cu aparatură digitală. Aceasta ferește cărțile expuse spre vânzare de uzură și le oferă o mai bună conservare. Zona din spatele și de sub structura amfiteatrului servește drept loc de depozitare, pentru a valorifica eficient spațiul. Suprafața totală a spațiului ales era de aprox. 300 mp, din care am ales o zonă de 140 mp pentru amenajare.

126

127

MAI 3

128

129

MAI 3

EVOKE COFFEE SHOP

ZAGREAN BENIAMIN - EVOKE COFFEE SHOP Evoke Coffee Shop reprezintă amenajarea unei cafenele la parterul unei clădiri istorice din zona centrală a municipiului Timișoara. Amenajarea este una dinamică bazată pe un colaj de elemente, materiale și texturi diferite în care textul și caligrafia joacă un rol important. Spațiul este amenajat pe două niveluri, cel de la parter cu zona de bar și spații de socializare în mp ce în zona superioară sunt amenajate locuri de stat și socializare. Mobilierul preia și el tema colajului, caligrafiei pentru a crea o armonie cu restul amenajării interioare.

MAI 3 130

131

MAI 3

132

133

MAI 3

STUDII MASTERALE

134

Master Urbanism și amenajarea teritoriului Programul de master este un program de studii avansate, interdisciplinar, pentru absolvenți din diferite domenii: arhitectură, inginerie, geografie, peisagis că, etc. Studenții pot împărtăși metode de lucru specifice specializării anterioare, pot dobândi competențe suplimentare și pot explora noi căi de dezvoltare urbană. Viziunea acestui master este de perspec vă atât în România cât și pe plan mondial și urmărește realizarea unor soluţii adecvate pentru realizarea lucrărilor de amenajare a teritoriului, urbanism, planificare urbană atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Pe parcursul celor 3 semestre de studiu, studenții vor acumula cunoș inte legate de analiza din diverse puncte de vedere a țesutul urban, luând în considerare atât fondul construit, infrastructura și contextul social. Intervențiile în țesutul urban vor ține cont atât de strategiile de dezvoltare urbană durabilă cât și de factorul social/uman/cultural. Absolvenții acestui program de studiu pot profesa în domeniile urbanismului, sociologiei urbane, calității mediului, istoriei urbane și amenajarii peisajului.

135

URB

136

MASTER URBANISM

R T

E S

È&#x2DC;

GIS

S L M

137

URB

ELABORAREA LUCRARII DE DISERTATIE

Dizertațiile realizate în cadrul masteratului de Urbanism si amenajarea teritoriului reprezintă o aplicare a cunoș ințelor și abilităților dobândite pe parcursul celor doi ani de cursuri masterale într-o forma sinte zată, aplica vă. Prin acest exercițiu se testează dobândirea competențelor profesionale de cercetare, elaborare e unui proiect complex in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului și redactare a unei lucrarii ș ințifice. Tema aleasă împreuna cu îndrumatorul de dizertație poate acoperi orice subiect abordat în cadrul cursurilor și poate varia ca scară de la planuri de amenajare a teritoriului până la revitalizări urbane. Dizertația elaborată va trebui sa demonstreze capacitatea studentului masterand de a efectua o cercetare ș ințifică de calitate ridicată. Acesta va demonstra stăpânirea temei abordate din punct de vedere ș ințific prin includerea în lucrarea de dizertație a elementelor de cercetare ș ințifică p analiză bibliografică, sinteză și cri că și cercetare originală, și a experimentelor de validare a teoriilor analizate și elaborate prin simulări sau studii de caz.

URB

138

BADESCU STEFANA

139

URB

În prezent, atenția globală se îndreaptă tot mai des asupra problema cii calității vieții la nivelul comunităților umane, din perspec va factorilor care influențează acest aspect, precum și din punctul de vedere al strategiilor implementabile în mediul urban în vederea ameliorării circumstanțelor existente. Dată fiind larga răspândire a fenomenului locuirii colecve în orașele contemporane, organizarea şi administrarea corespunzătoare a car erelor de locuinţe colec ve din punctul de vedere al îmbunătățirii calității vieții comunităților rezidente devin subiecte din ce în ce mai importante în urbanismul contemporan. Lucrarea de față propune, în consecință, un studiu teore c de actualitate pe marginea acestui subiect, pe de o parte pentru a iden fica factorii care influențează calitatea vieții la nivel comunitar, iar pe de altă parte pentru a înțelege evoluția fenomenului locuirii colecve și a principalelor sale caracteris ci din perspec va acestor factori. Totodată, în vederea validării noțiunilor teore ce, se propune realizarea unui studiu de caz, asupra car erului mișorean Circumvalațiunii.

URB

140

URB

141

Universitatea Politehnica din Timişoara, România 300006 Timişoara, Piaţa Victoriei nr.2 Tel: +40-256-403000; fax: +40-256-403021 E-mail: rector@rectorat.upt.ro / www.upt.ro Facultatea de Arhitectură și Urbanism 300223 Timişoara, Strada Traian Lalescu nr.2/A Tel: +40-256-404021; fax: +40-256-404020 E-mail: department.arhitectura@gmail.com / www.arh.upt.ro Editura Politehnica 300159 Timişoara, Bd. Republicii nr. 9 Tel: 0256/403823, 0256/403824 E-mail: editura@upt.ro / www.editurapolitehnica.upt.ro

142

143

144