Istoria arh moderne mai an2 by Arhitectura si Urbanism UPT

I STORI A ARHI TECTURI I MODERNE

MOBI LI ER SIARHI TECTURADEI NTERI OR ANI I

cronologie

oraČ&#x2122;ul

1800 1860

1935

1978 1966

2008 1910

1930 cronologie

1956

1994

1965

1998

1991 locuinČ&#x203A;e individuale

1800

1901 1935 1935

1989 1978 1966

2008 1910

1956

1994 2008

1930 cronologie

1965 interioare

1850

1903 1928

1938

1978

1918

2008 1952

1965

1972 2008

1902 cronologie

1925

1965 1969

2008 mobilier

Forma și funcțiune

clasic vs modern

Forma și funcțiune

clasic vs modern

Forma și funcțiune

clasic vs modern

StructurÄ&#x192;

clasic vs modern

StructurÄ&#x192;

clasic vs modern

Planimetrie

clasic vs modern

SpaČ&#x203A;ialitate

clasic vs modern

SpaČ&#x203A;ialitate

clasic vs modern

SpaČ&#x203A;ialitate

clasic vs modern

Fațada – lumina

clasic vs modern

SpaČ&#x203A;ialitate

clasic vs modern

SpaČ&#x203A;ialitate

clasic vs modern

Ornament

clasic vs modern

MODÉRN ~ă (~i, e) 1) Care ține de timpul prezent; propriu timpului prezent; actual; contemporan. 2) Care beneficiază deprogresul recent al științei și tehnicii; bazat pe rezultatele recente ale științei și tehnicii. 3) Care este la modă. /<fr. moderne, it.moderno

Perioada modernă începe să se cristalizeze în a doua jumătate a sec XIX și este strâns legată de transformările survenite de societate în această perioadă , comparabilă ca importanță e cu invazia barbară: 1. mutațiile sociale și politice survenite 2. noile invenții în domeniul științei 3. revoluția industrială și creșterea rapidă a orașelor

Modernismul în arhitectură apare ca o necesitate de a adecva spațiul construit la noile necesități impuse de aceste mutații : - Eliberează arhitectura de canoanele clasice și istoricism , prin redefinirea conceptelor estetice și renunțarea la ornament - Introduce funcționalismul , adecvarea formei la funcțiune - Restabilește relația dintre structură și arhitectură - Impune eficiența economică , prin standardizare Arhitectura în sec.XIX se găsește într-o perioadă de derivă , dominată de istorism ul academic , incapabilă să se adapteze contextului dezvoltării accelerate. Regăsim totuși în această perioadă premisele , care au determinat tranziția la noua arhitectură .

secXIX

premisele modernității

ILUMINISMUL - Acesta este termenul aplicat curentului de gândire din Europa și America secolului al XVIII-lea. Evenimentele științifice și intelectuale din secolul al XVII-lea – descoperirile lui Isaac Newton, raționalismul lui René Descartes, scepticismul lui Pierre Bayle, panteismul lui Benedict de Spinoza și empirismul lui Francis Bacon și John Locke – au promovat credința în legile naturale și în ordinea universală, precum și încrederea în rațiunea ființei umane și în abilitățile inovatoare ale acesteia care au reușit să influențeze întreaga societate a secolului al XVIII-lea.

- RELIGIA nu mai poate fi impusă prin mijloace legale - DEMOCRAȚIA SOCIALĂ înlocuiește orânduirea monarhică - constituția americană în 1788 - revoluția franceză în 1789 - revoluțiile din 1848 - CAPITALISMUL BURGHEZ MODERN – în puternică dezvoltare bazată pe procesul de industrializare

transformări contextuale secXIX

mutații sociale și politice

1785-prima traversare aeriană a canalului Mânecii 1798-Jenner descoperă vaccinul pentru variolă 1800-Volta inventează bateria electrică 1825-prima cale ferată în Anglia 1839-Daguerre primul proces fotografic viabil 1858-primul cablu telegrafic transatlantic 1859-Darwin publică On the origin of species 1859-prima exploatare petrolieră în America 1871-Schliemann începe șantierul arheologic de la Troia 1879-Edison inventează becul 1881-Pasteur și Koch teorie avansată asupra germenilor 1885- primul motor cu combustie internă 1895-frații Lumiere inventează filmul

transformări contextuale secXIX

invenții și știință

-CREȘTEREA RAPIDĂ A ORAȘELOR: LONDRA de la 1 milion în 1801 la 6 milioane în 1901 de locuitori PARIS de la 500000 în 1801 la 3 milioane în 1901 de locuitori NEW YORK de la 33000 în 1801 la 3,5 milioane în 1901 de locuitori CHICAGO de la 300 în 1831 la 3,5 milioane în 1901 de locuitori -dispariția conceptului de oraș finit -mahalale insalubre ( holeră în anii 1830 , 1840)

-DEZVOLTAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT : impune regândirea și dezvoltarea infrastructurii crește mobilitatea populației și accentuarea urbanizării

-CLASA MUNCITOARE –impune necesitatea dezvoltării de unui program de locuințe colective care să asigure condiții salubre

transformări contextuale secXIX

revoluția industrială

BARONUL G. HAUSSMANN restructurează Parisul în 1858: - reguli urbanistice - infrastructura redimensionată - locuințe colective care să asigure mixaj social

-CLASA MUNCITOARE –impune necesitatea dezvoltării de unui program de locuințe colective care să asigure condiții salubre

premisele modernității

restructurările urbane

-ISTORISM- determinat de descoperirile arheologiceNEOCLASICISMUL- primul stil global ,urmat de romantism și eclectism la finalul sec.XIX -ACADEMIA – canoane construite după modele clasice (simetrie, ordine , proporții) -RUPTURA DINTRE INGINERIE ȘI ARHITECTURĂ-fațada și decorația revine celui din urmă

arhitectura în sec.XIX

neoclasicism

-puritate geometrică -lipsa ornamentației -lumină-spațiu -scară monumentală și rolul social al arhitecturii

premisele modernității

etienne louis boulle

Salinele regale d'Arc-et-Senans -prima încercare de integrare în comunitatea urbană a arhitecturii industriale -orașul ideal , care definește prin arhitectură o societate model

premisele modernității

claude nicholas ledoux

Biblioteca St.Genevieve 1840 -raționalism structural -explorează estetica structurii Metalice - sinceritate

premisele modernității

henri labrouste

Biblioteca Națională Paris 1868 - importanța funcțiunii în definirea formei

premisele modernității

henri labrouste

-utilizarea metalului în construcțiile industriale și poduri -în 1786- 30.5m la Coalbrookdale la 476m la Brooklyn în 1883 -perfabricarea și standardizarea profilelor metalice la jm sec XVIII

premisele modernității

dezvoltarea ingineriei

Crystal Palace 1851 -modulare structurală , standardizare -rapiditate în execuție (4 luni) -S=93000mp

premisele modernității

joseph paxton

Turnul Eiffel 1889 - cu o înălțime de 300 de m este cea mai înaltă construcție până în 1929

premisele modernității

gustave eiffel

1860 Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc (1814-1879) arhitect, restaurator, teoretician - se naște în 1814 în Paris , educația lui e puternic influențată de figura unchiului său Étienne-Jean Delécluze, pictor și critic de artă - în 1830 refuză să intre la Ecole des Beaux Arts și optează pentru o educație practică în biroul de arhitectură a lui Leclerc - 1832-37 întreprinde numeroase călătorii de studiu arheologic în Franța , Italia și Spania - în 1840 este însărcinat cu restaurarea catedralei de la 1972 Vezeley , va continua cu Notre Dame de Paris, Mont Saint Michel , Pierrefonds - 1854-1868 publică Dictionnaire raisonné de l’architecture française du XIe au XVIe siècle – 10 volume - 1863-1872 publică Entretiens sur l'architecture (tradusă în engleză în 1875 ), care va fi considerată actul de naștere al raționalismului și funcționalismului contemporan

1991

biografie

eugene viollet le duc

În 1863 susține un curs la Beaux Arts în care acuză tendițele arhitecturale contemporane ca fiind lipsite de identitate și de logică : “Artele sunt bolnave, arhitectura moare în mijlocul prosperității .. “ Problema adevărului în arhitectură : - adecvarea clădirii la scopul acesteia – ( o temă care avea să influențeze toată gândirea modernă) acuză modul de operare clasicist care ignora necesitățile funcționale în numele “ principiilor eterne ale frumosului “ - adevărul în expresia structurală materială a clădirii – folosirea materialului într-o formă structurală corectă ,( în contextul în care clasicismul funcționa ca un sistem de ordine și nu ca un sistem tehnic ) - necesitatea adaptării arhitecturii la condițiile climatice și regionale – folosirea materialelor locale și respectarea condițiilor impuse de mediu

entretiens sur l'architecture

eugene viollet le duc

a încercat să demonstreze că există niște legi obiective după care se poate reconstrui forma pornind de la structură a fost un partizan al industrializării : în proiectele sale nerealizate propune folosirea materialelor și tehnologiilor noi , exploatează estetica formelor structurale

entretiens sur l'architecture

eugene viollet le duc

Dacă în Franța nu a reușit să se impună decât ca restaurator datorită controlului sever al Academiei , Viollet le Duc a avut o influență imensă în străinătate , în special în țările care nu au avut o tradiție neoclasică Olanda, Catalunia sau America -

entretiens sur l'architecture

Cultul materialului și al tradiției locale ,împreună cu un mare accent pus pe structura de rezistență (care tinde să devină un element generator de formă), fără a respinge tehnologia , stabilesc noul profil al arhitecturii moderne, diametral opuse celei clasicizante care folosea uniform aspectul exterior de piatră și un sistem de ordine abstract și neadaptat .

eugene viollet le duc

ANTONI GAUDI In mică măsură afiliat stilului Art–Nouveau sinteză personală modernism + expresionism curs2 – gaudi

arhitectură modernă

SPANIA - MODERNISMO CATALANO - mișcare artistică foarte particulară și revoluționară ,care a apărut în Catalunia la sf.sec.XIX – începutul sec XX , inspirată de tradițiile catalane și de dorința de a nu se conforma șabloanelor spaniole - pe lângă caracterul său estetic , este deci un curent politic strâns legat recuperarea culturii și identității catalane - recuperarea tradiției medievale și reîntoarcerea la producția artizanală , combinată cu folosirea materialelor noi -

forme sinuoase, imprevizibile și dinamice culoare decorațiune exuberantă , motive vegetale și organice materiale : ceramică , metal, sticlă , piatră sisteme constructive care îmbină tradiția (arcul catalan , influențe maure ) cu noile tehnologii

modernismo catalano

Antoni Gaudí i Cornet(1852-1926) - figura centrală a modernismului catalan -în 1878 îsi termină studiile la Școala Superioară de Arhitectură din Barcelona ,în același an îl întâlnește la Paris pe industriașul Eusebi Guell, care va deveni principalul său mecenat -Catolic și naționalist fervent , Gaudi investește artistul creator cu datoria de a transmite prin intermediul materialelor și cu ajutorul tradiției mesajul divin și ordinea universală a naturii -2 motive centrale, care se manifestă în opera sa : - obsesia formală și spirituală pentru muntele sacru , care se regăsește în multe dintre casele lui și își atinge culmile în proiectul său cel mai important Sagrada Familia - forma vie , văzută nu ca biologie , ci ca expresie a unei forțe vitale spirituale – multe dintre casele lui au formă explicită de animal , iar altele par niște stranii forme de viață care pulsează și ondulează - Ca discipol a lui Viollet le Duc el a încercat să împingă cât mai departe tehnicile tradiționale catalane : arcul catalan parabolic , respectiv tehnicile de boltire în cărămidă

antoni gaudi

palatul guell 1885 - 1889

antoni gaudi

palatul guell 1885 - 1889

antoni gaudi

parcul guell 1900 - 1914

antoni gaudi

parcul guell 1900 - 1914

antoni gaudi

parcul guell 1900 - 1914

antoni gaudi

parcul guell 1900 - 1914

antoni gaudi

casa BatllĂ˛ 1904 - 1907

antoni gaudi

casa BatllĂ˛ 1904 - 1907

antoni gaudi

casa mila 1904 - 1907

antoni gaudi

casa mila 1904 - 1907

antoni gaudi

Cripta 窶田olonia Guel

antoni gaudi

Cripta 窶田olonia Guel

antoni gaudi

Cripta 窶田olonia Guel

antoni gaudi

SAGRADA FAMILIA ( 1884 - ) - proiectul a demarat pe principiile gotice de secol XIII-XIV, - Gaudi intervine inițial în stil neogotic, introducând treptat un limbaj fantastic

sagrada familia 1883..

antoni gaudi

Legatura dintre forma Č&#x2122;i structurÄ&#x192;

antoni gaudi

sagrada familia

antoni gaudi

sagrada familia

antoni gaudi

interioare

antoni gaudi

curs2 –art nouveau

arhitectură modernă

BELGIA – ART NOUVEAU - o țară supusă unui soi de colonialism cultural din partea Angliei și a Franței , ceea ce a incitat arhitecții belgieni să încerce să își definească o identitate nouă , bazată pe principiile lui Violet le Duc - bunăstare rezultată din activitatea industrială - preocuparea obsesivă de a -și defini identitatea națională, ancorată în modernitate -Les XX – grupare artistică avangardistă care definește noile direcții anticlasiciste : reîntoarcerea la forma vie , sinuoasă de inspirație vegetală

-arhitectura flamandă – tradiția cărămizii aparente -Mișcarea devine expresia culturală a independenței față de influența modelelor franceze Beaux-Arts HORTA(1861-1947) -opera lui se apropie cel mai mult de filosofia lui le Duc -arhitectura lui are un puternic spirit raționalist și biologic în același timp -fascinat de potențialul expresiv al fierului forjat -simbioză perfectă între elementele decorative și structură

casa tassel 1893-1895

victor horta

casa tassel 1893-1895

spațialitate extrem de rafinată – casa de scară inundată în lumină scheletul metalic vizibil capătă forme naturale de o eleganță remarcabilă simbioză perfectă între metal și piatră

victor horta

Aspecte caracteristice: - case de scară spațioase, - contrast bogat al culorilor vitraliului, -materialitate prețioasă, mătase, bronz

casa tassel 1893-1895

victor horta

casa tassel 1893-1895

victor horta

Perspectivele interioare- succesiune de spaČ&#x203A;ii Parcursul / ierarhia elementelor controlate atent ,

casa tassel 1893-1895

victor horta

casa si atelierul

victor horta

casa si atelierul

victor horta

casa si atelierul

victor horta

casa si atelierul

victor horta

maison du peuple1899

clădire multifuncțională de o supraf. de 8900mp reflectă perfect concepțiile lui Violette le Duc :structură mixtă metal-piatră, fațadă transparentă demolată în 1965 în ciuda protestelor internaționale

victor horta

maison du peuple

victor horta

-Galeriile perimetrale sunt suspendate de grinzile tavanului

-SpaČ&#x203A;iu interior fluid, expresiv, unitar

maison du peuple

victor horta

Henry van de Velde (1863-1957) -își începe cariera ca pictor după teminarea studiilor la Academia de Arte din Anvers 1860 -face parte din grupul les XX , care a introdus Art Nouveauul în Belgia pornind de la ideile estetice și sociale ale lui W.Morris -În 1894 se dedică artelor decorative și mobilierului -publică diverse lucrări în care militează pentru o concepție raționalistă a arhitecturii și a artei -în 1901 e chemat la conducerea Școlii de la Weimar , unde aplică un sistem de învățământ nou , bazat pe princiipii antiistorice și pe cultivarea unui spirit nedogmatic de inventivitate creatoare

1972

1991

Henry van de Velde

1860

1972

1991 mobilier

Henry van de Velde

1860

Universitatea de la Weimar 1906

Henry van de Velde

FRANȚA – ART NOUVEAU - lucrările de arhitectură oficiale erau controlate de Academie - Art Nouveau devine expresia burgheziei industriale noi emergente la sf.de sec XIX HECTOR GUIMARD(1867-1942) -Printre puținii discipoli ai lui le Duc în Franța -Interpretează principiile raționaliste ale lui Viollet le Duc întro manieră personală -Nu se inspiră din perioada medievală, mai mult din curentul Arts&Crafts britanic -Influențat de Horta , a cărui Hotel Tassel l-a vizitat în 1885 -multe dintre lucrările sale au fost distruse , opera sa fiind reevaluată abia după 1960 -experimentează cu spațialitatea și volumele -Materiale folosite sunt exprimate într-un mod sincer , dar nu brutal : dacă piatra era arătată ca atare , masivă, oțelul este sub formă de lujer

hector guimard

Detaliile - se regăsesc punctual,fără un concept global,coerent stilului

castel beranger 1898

hector guimard

castel beranger 1898

hector guimard

castel beranger 1898

hector guimard

ClÄ&#x192;direa â&#x20AC;&#x201C; este rezultatul unui singur impuls estetic SintezÄ&#x192; a artelor subordonate conceptului unitar

hotel guimard 1912

hector guimard

intrare la staČ&#x203A;ie de metrou1900

hector guimard

Elemente standardizate de metal finisate cu email Č&#x2122;i sticlÄ&#x192;

intrare la staČ&#x203A;ie de metrou1900

hector guimard

OLANDA Hollandse Zakelijkheid – HENDRIK PETRUS BERLAGE (1856-1934) - personalitate foarte influentă , multă vreme a fost arhitectul șef al Amsterdamului - a studiat arhitectura la Zurich , sub doctrina semperiană - pentru Berlage spațiul este pricipalul element al arhitecturii , zidurile sunt cele care îl închid arătându-și forța prin elementele structurale păstrate vizibile - folosește zidăria de cărămidă de inspirație medievală într-o expresie onestă și rafinată - ca urbanist a sistematizat partea de sud a orașului Amsterdam , punând la punct un sistem ierarhic de circulații pe care olandezii îl aplică în continuare

hendrik petrus berlage

Aplică principiul ”structurii elastice” a construcției metalice independentă de zidul de sprijin Structura este gândită inginerește, respectând proporții clare, fără concesii făcute modei epocii ”respectul absolut pentru adevăr” – structura aparentă

clădirea bursei 1896

hendrik petrus berlage

Arhitectura eliberată de ornamente – pune în valoare frumusețea zidăriei Materialitate brută, neprelucrată ( masivitate - reminiscențe romanice ) Zidurile sunt creatoare de formă - spațiul este de primă importanță, nu schițarea fațadelor

clădirea bursei 1896

hendrik petrus berlage

muzeu municipal ĂŽn Haga

hendrik petrus berlage

Olanda rămâne în afara influențelor engleze și Art Nouveau Având individualitate proprie, va genera cel mai devreme o adevărată arhitectură modernă

muzeu municipal în Haga

hendrik petrus berlage

Secesionul vienez - mișcare fondată în 1987 de mai mulți artiști : Gustav Klimt, Koloman Moser, Josef Hoffmann, Joseph Maria Olbrich, Max Kurzweil - a creat un ambient modern , deschis către noutățile tehnice și în același timp extrem de sofisticat și elitist - în 1903 e fondată Wiener Werkstätte – o nouă societate artistică de către Hoffmann și Moser - Elemente stilistice : - îmbină abstracția formală cu organicitatea - geometrizare și puritate formală - ornamentație plană , texturarea suprafețelor Otto Wagner (1841-1918): - personalitate deosebit de importantă , operele lui realizează tranziția de la istorism la conceptele moderne - studiază la Berlin , unde e puternic influențat de teoriile semperiene - predând la Faculteatea de Arte Aplicate de la Viena va deveni mentorul unui număr impresionant de arhitecți vizionari printre care : Hoffmann, Olbrich, Neutra sau Plecnik - susține necesitatea reînnoirii arhitecturii și adoptă o poziție clară împotriva imitației și a istorismului

secesion

Viena

-arta nu mai este o expresie a aristocrației – -devine bun comun al societății -creștere economică – formarea unor noi elite culturale – din mediul burghez, birocratic

clădirile de pe Linke Wienzeile 1899

Otto Wagner

-În Austria lipsea atitudinea critica (antiburgheza) tipic franceză și implicarea tipic engleză Arts&Crafts -Educație politehnică – raționalismul lui Schinkel, Gottfried Semper – realitățile tehnice și sociale ”orice obiect trebuie să exprime plastic în aparență viața modernă”

clădirile de pe Linke Wienzeile 1899

Otto Wagner

clÄ&#x192;dirile de pe Linke Wienzeile 1899

Otto Wagner

influențe : -școala de la Glasgow -viziunea exotică a artiștilor Gustav Klimt Koloman Moser

stația de metrou 1899

Otto Wagner

marcheazÄ&#x192; un moment de vĂ˘rf al administraČ&#x203A;iei imperiului austro-ungar

postsparkasse 1906

Otto Wagner

-Manifest arhitectural / inovează -Puritate, lipsa ornamentelor aplicate, multifuncționalitatea -Utilizarea raționala / tehnică a materialelor – efecte spectaculoase – tavanul de sticlă -Pare o cutie metalică datorită placării cu plăci de marmură ancorată cu piese de aluminiu

postsparkasse 1906

Otto Wagner

-Detalii de aluminiu la interior / corpuri de iluminat inspirate din standarde industriale -Materialitatea și tehnica de punere în opera determină forma arhitecturală Atmosferă austeră,dar elegantă,minuțios detaliată,tehnică

postsparkasse 1906

Otto Wagner

Josef Hoffmann (1870-1956): - discipolul lui Wagner , alături de care lucrează după terminarea studiilor - e influențat de C.R.Mackintosh și de jugendstilul belgian - se îndreaptă extrem de rapid către un raționalism abstract – forme pure și geometrice , dar spre finalul carierei sale adoptă un soi de clasicism ornamental - ambianța pe care o creează este clar prevestitoare modernității – lucrează cu forme abstracte însoțite de omniprezența ornamentației mărunte și viu colorate

sanatoriul de la purkersdorf 1903

Josef Hoffmann

-Spre perioada 1902 – formele se apropie de expresie clasicistă, inspirată de perioada post 1898 a lui Otto Wagner, -detașată de inspirația medievală a arhitecturii britanice -Stil formal bazat pe forme rectilinii rafinate, renunță la expresivitatea formelor curbe

sanatoriul de la purkersdorf 1903

Josef Hoffmann

Preocupat de forma abstractizată în designul de obiect

Estetică derivată din forme pătrate și contrastul alb/negru – inovează

Își conturează propriul stil abstract ( anumite contururi sau proporții sunt puse în valoare prin aplicarea de înșiruiri ceramice/metalice, fragmente pătrate decorative )

sanatoriul de la purkersdorf 1903

Josef Hoffmann

-designul, producția și marketingul produselor domestice de înaltă calitate

sanatoriul de la purkersdorf 1903

Josef Hoffmann

-Aliniamentele metalice materializează muchiile, -descompun obiectul in planuri bidimensionale -anulează efectul de masivitate /volum solid, tectonic -benzile pornesc din zona turnurilor coborând în cascadă, unificând ansamblul -turnul este marcat printr-un ansamblu de patru sculpturi + tema laurului care materializează un dom

palais stoclet 1905

Josef Hoffmann

-Estetică rafinată - derivată din forme pătrate și contrastul alb/negru, fragmente pătrate decorative -Pune în valoare frumusețea materialelor nobile ( bronz, aur – estetica în pictura lui Gustav Klimt )

palais stoclet 1905

Josef Hoffmann

-Pune în valoare frumusețea materialelor nobile ( piatră naturală bordată de elemente lineare )

palais stoclet 1905

Josef Hoffmann

Joseph Maria Olbrich (1867-1908): - discipolul lui Wagner , alături de care lucrează după terminarea studiilor - lucrările sale sunt un amestec de pragmatism, de fascinație pentru tehnologie și spiritualism - în 1899 se mută la Darmstadt unde proiectează complexul Künstlerkolonie

cladirea secesion1898

Joseph Olbrich

Olbrich demarează de la un desen al lui Klimt Motivul laurului – dedicație lui Apollogenerează un dom metalic perforat, suspendat între patru piloni ( influențe britanice ) Punct de plecare simbolist, explorare creativă subconștientului / a spiritualității

cladirea secesion1898

Joseph Olbrich

cladirea secesion1898

Joseph Olbrich

curs4 – arts & crafts , Mackintosh

arhitectură modernă

1860 Arts and crafts (1860-1910) mișcare artistică engleză bazată pe reacția împotriva industrializării și a producției de masă - inspirată de principiile socialiste – ideologia lui J.Ruskin , care se revoltă împotriva efectelor dezumanizante ale industrializării - revenirea la producția tradițională (medievală), meșteșugul = artă , organizarea în sistemul breslelor - elemente stilistice : - Handmade - Forme simplificate fără ornamentație excesivă 1972 - Exploateză frumusețea materialelor naturale - Motive florale stilizate și geometrizate, influențe celtice William Morris (1834-1896)- designer, scriitor,artist - liderul mișcării Arts and crafts - fondează în 1861 Morris & Co – în care conlucrează artiștii , sculptori și arhitecți (Philip Webb, Ford Madox Brown, Edward Burne-Jones) - Gesamtkunstwerk – opera totală , controlată până în cel mai mic detaliu -

1991

Arts and crafts

-Pornind de la cultura medievală au generat unui free-style, eliberat de constrângerile unui istorism / clasicism riguros;

1860

- Generarea formelor de locuire aşa zis libere, asimetrice; - Deschiderea către peisaj - organizarea liberă în peisaj în funcţie de orientare, forma terenului, fară prejudecăţi;

1972

1991 red house 1860

Morris & co

Inspirație - medievală

- rurală

1860

1972

1991 Red house 1860

Morris & co

-UTILIZAREA MATERIALELOR ȘI A MEȘTESUGURILOR LOCALE în manieră nouă, din motive practice: -pentru 1860 generarea unei armonii între casă și context, (sentimentul de apartenență); - asigurarea continuității meșteșugurilor în regiune;

1972

1991

Red house 1860

Morris & co

-urmează ideea casa - operă completă generată 1860 dintr-un unic impuls creator; - integrează elemente ca tâmplăria, tapetul, mobila, accesorii e.t.c.

1972

1991

Red house 1860

Morris & co

1972

1991

ceramicÄ&#x192; pictatÄ&#x192;

William Morris

Morris:unitatea ansamblului – atribuirea de calități estetice superioare obiectului cotidian Arhitectul – maestru artizan

1972

1991

tapet

William Morris

Charles Rennie Mackintosh(1868-1928) -studiază la Glasgow School of Art și în paralel își desfășoară ucenicia într-un birou de arhitectură -împreună cu prietenul său Herbert MacNair le cunoaște pe surorile Margaret and Frances Macdonald , cu care vor forma grupul the Four -În 1900 se căsătorește cu Margaret , cu care va colabora la toate proiectele sale -În perioada în care lucrează în Glasgow reușește să producă o operă originală cu un puternic carcter inovator -Ajunge la o viziune integrată și extrem de unitară asupra spațiului interior folosind toate mijloacele artelor decorative 1972 ( mobilier, feronerie , tâmplărie) -elemente stilistice : - eleganță și rafinament prin abstractizare și restrângere extremă - cromatică – alb, violet , argint bătut - exterioare austere în contrast cu interioarele inundate de lumină - influențe japoneze și celtice în ornamentație

1991 Charles Rennie Mackintosh

-joc subtil simetrie/asimetrie -ferestrele atelierelor incadrate de pile masive piatra -accesul marcat de motive/arc

-deasupra intrarii-birou director

1972

1991

glasgow school of art 1897

Charles Rennie Mackintosh

1972

1991

glasgow school of art 1897

Charles Rennie Mackintosh

-diversitate funcțională: ateliere, amfiteatru, bibliotecă,birouri

- alăturarea incăperilor de diferite dimensiuni - spațiu continuu, secvențial

glasgow school of art 1897

Charles Rennie Mackintosh

- decupajele din fațadă -accentuate de structura de lemn; - zona bibliotecii – volume abstracte, austere; - filtrarea luminii în obținerea unor efecte diverse,

glasgow school of art 1897

Charles Rennie Mackintosh

-încorporarea tehnologiei de ultimă ora: controlul ambientului – încălzire și ventilație centralizată

glasgow school of art 1897

Charles Rennie Mackintosh

-detaliile metalice ( balustrade, tâmplării, accesorii ) se distanțează de Art Nouveau exprimând rigoarea conceptului unitar

glasgow school of art 1897

Charles Rennie Mackintosh

Împreună cu casa și detaliile interioare arhitectul a proiectat anexele, împrejmuirea, terasele și pergolele exterioare, ca parte dintrun concept unic

hill house 1903

Charles Rennie Mackintosh

- stilul denumit

â&#x20AC;?the english free architectureâ&#x20AC;? - libertatea planului interior - asimetrie

hill house 1903

Charles Rennie Mackintosh

-Interiorul :

detalii subtile şi rafinate în contrast cu forma abstractă şi aspră a casei - acest mecanism proiectual a fost dus pe ultimele sale consecinţe de către Mackintosh (Arts and Crafts în Scoţia)

hill house 1903

Charles Rennie Mackintosh

- fascinația pentru diversitatea siturilor și caracterul diferit al beneficiarilor, clădirea era de fiecare dată un răspuns unic adaptat acestora - inovator în conceperea spațiului interior - libertatea planului interior, sinceritatea utilizării materialelor – ca reacție împotriva stilurilor domestice engleze foarte încărcate / decorate ( victorian, eclectic)

hill house 1903

Charles Rennie Mackintosh

hill house 1903

Charles Rennie Mackintosh

willow tea rooms 1903 Glasgow

Charles Rennie Mackintosh

- desene lineare, abstracte; -simbolism galic Č&#x2122;i celtic; - paleta cromaticÄ&#x192;: violet, argintiu, fond alb

willow tea rooms 1903

Charles Rennie Mackintosh

willow tea rooms 1903

Charles Rennie Mackintosh

scotland street school 1903

Charles Rennie Mackintosh

scotland street school 1903

Charles Rennie Mackintosh

scotland street school 1903

Charles Rennie Mackintosh

Mr and Mrs Bassett-Lowke,1917.

bassett-lowke house1916

Charles Rennie Mackintosh

bassett-lowke house1916

Charles Rennie Mackintosh

bassett-lowke house1916

Charles Rennie Mackintosh

- sumum-ul Arts&Crafts - forma exterioarăextrem de abstractă - dispar ornamentele în afara unor elemente punctuale

the house of an art lover- 1989

Charles Rennie Mackintosh

- interiorul este abstractizat, esențializat – principiile A&C

- dispunerea liberă a planului, - camera cu dublă înălţime, supantele, - cu pereţi de sticlă ( tratati inițial într-un stil medieval )

the house of an art lover- 1989

Charles Rennie Mackintosh

the house of an art lover- 1989

Charles Rennie Mackintosh

the house of an art lover- 1989

Charles Rennie Mackintosh

mobilier

Charles Rennie Mackintosh

mobilier

Charles Rennie Mackintosh

Curs 5 – scoala din chicago

arhitectură modernă

Fondat în 1831 –Chicago cunoaște o dezvoltare rapidă de la 300 de locuitori la începutul sec XIX la 3.5 mil. (1901)

- Exploatarea agricolă intensivă și modernă a marilor câmpii din Midwest – a avut o importanță uriașă - Cel mai mare producător agricol din lume / ferme de vite -Resursele erau procesate la Chicago, poziție centrală în regiune - Tramă rectangulară , modelul orașului infinit

1972

1991 Prima jm a sec XIX

Chicago

1860

Arhitectura tipică în anii 1850 influențată de canoanele clasice ( după modelul european ).

1972

1991 Prima jumătate a sec XIX

Chicago

1871 – orașul chicago este devastat de un incendiu , care distruge aprox 9km2 din suprafața construită -se reevaluează tehnicile de construcție – se renunță la structurile de lemn -apare necesitatea de a aplica sisteme rezistente la foc , folosite deja în construcțiile industriale

1972

1991 incendiul din 1871

Chicago

-Creșterea orașului antrenează dezvoltarea unei uriașe industrii siderurgice de mașini și unelte ( agricole, vagoane pt distribuirea producției în teritoriu ) -Inițial oraș fără memorie/tradiție/trecut Chicago adoptă o serie de soluții inedite d.p.d.v. tehnologic, financiar, urbanistic pt a rezolva noile necesități ( transport urban tren si metrou suspendat leagă centrul de suburbii) - Sistem de transport urban –prima dezvoltare rapidă a unor mari orașe grădină de concept englezesc, adaptate la realitatea americană ( Oak Park )

1893

Chicago

În centrul orașului–presiunea economică asupra terenului - dezvoltarea rapidă pe verticală

1898

Chicago

Henry Hobbson Richardson (1838-1886) -Format la Paris la Ecole des Beaux Arts , lucrează în atelierul lui Labrouste și e puternic influențat de ideile lui Violet le Duc -Proiectează primele locuințe în stil local , rupând tradiția clasicizantă -Principii Arts&Crafts – în acord cu materialele locale, cu tradiția locală, adaptare la teren;

henry richardson

- Practicarea unui stil dublu: rural / urban - Unificarea unui nr.de etaje în pachete de registre orizontale; - Coajă masivă de zidărie/piatră, perforate de cortine metalice desfășurate pe mai multe niveluri;

marshall field warehouse1887

henry richardson

William Le Baron Jenney (1832-1907) -construiește în 1883 primul zgârie-nor american , Home Insurance, o clădire de 10 etaje , care marchează începutul școlii raționaliste americane -structura este metalică protejată la foc prin zidărie , iar fațada își pierde rolul portant -sunt rezolvate două probleme esențiale : -rezistența la foc -iluminarea interioarelor -climatizarea spațiilor

home insurance 1883

william le baron jenney

Louis Henri Sullivan(1856-1924) -studiază la MIT , respectiv în Franța , unde intră în contact cu teoriile lui Violet le Duc -lucrează alături de Jenney -între 1881-1895 devine asociatul lui Denkmar Adler alături de care ia parte la construcția celor mai mari imobile comerciale și de birouri ale timpului -el este primul care declară postulatul arhitecturii moderne : forma urmează funcțiunea -fenestrația grupată în șiruri verticale -austeritate și simplificare -ornamentație geometrică Dankmar Adler(1844-1900) -arhitect - inginer, ceea ce îi conferă o gândire tehnică inovatoare

sullivan & adler

-Ocupă jumătate de cvartal;

-Funcțiuni integrate: comerț,birouri,hotel,sală operă

auditorium building 1887

sullivan & adler

-Succesiune de arce metalice semieliptice / burduf;

-Prima sală din lume iluminată electric și integral climatizată; -Anemostatele si corpurile de iluminat -integrate în ansamblu; -Ornamentele sunt de inspirație orientală, cizelate, fine -2d;

auditorium building 1887

sullivan & adler

wainwright building 1890

sullivan & adler

”Form follows function” – funcțiunea = casa ca organism – exprimată la exterior -prima exprimare clară a unui alt tip de clădire -rezolvarea tipologiei clădirii înalte; - Soclu geometric, masiv, brut, intrarea marcată cu aracadă – motiv perpetuat - Câmpul fin median– textura fereastră-plin (unirea ferestrelor în bretele / registre verticale ) - Cornisă foarte puternic marcată

Cartea sa ”The tall building artistically considered ” – propunea o altă filosofie de abordare a clădirilor înalte Clădirea să se exprime prin : - masa sa construită - proporții nude -renunțarea la ornament ( idee pe care nici el nu a respectat-o integral ) Anveloparea structurilor metalice în stil clasic nu funcționa ( proporții orizontale, dimensiunea coloanelor / antablament )

wainwright building 1890

sullivan & adler

old stock exchange building 1894

sullivan & adler

baynard building 1898

sullivan & adler

- Aparent nudă, geometrică

-Ornamentație fină – Sullivan -Cele 3 elemente exprimate clar -Soclu / zona mediană /cornișa

carson pirie scott store1899

sullivan & adler

carson pirie scott store1899

sullivan & adler

carson pirie scott store1899

sullivan & adler

Uriaș reviriment al arhitecturii neoclasice tip east-coast – în arhitectura publică

Frank Lloyd Wright (1857-1959) -a proiectat peste 1000 de structuri din care au fost realizate 532 de lucrări- ( 1880-1959 ) – reinventare succesivă ; -a scris peste 20 de cărți -a lucrat alături de Sullivan , cu care a păstrat o legătura strânsă până în momentul morții sale -reușește să definească un stil propriu și nou , punând bazele a ceea ce se va numi școala preeriei INFLUENȚE : -Preia de la clasicism abilitatea de a stabili un set de reguli ordonatoare și de a ierarhiza spațiile. -Învață de la Arts and Crafts tehnica îmbinării libere și a mișcării continue. Jocul de simetrie și asimetrie , de constrângere și libertate , avea să îi definească opera până la sfârșitul vieții. -Împreună cu Sullivan descoperă ornamentația orientală, peretele apare ca o textilă cu model mărunt, des și plan. -Influența cea mai puternică a avut-o arhitectura japoneză : orizontalitatea , acoperișurile mari și joase , streașina pronunțată , spațiul continu și centrul spritual al casei FOCUL SPARGEREA CUTIEI – peretele se transformă în ecran , planurile care definesc spațiile încep să plutească liber

frank lloyd wright

oak park 1889

frank lloyd wright

oak park 1889

frank lloyd wright

oak park 1889

frank lloyd wright

Casa preeriei: - dezvoltare pe orizontală - pereții devin ecrane care se prelungesc în exterior - streașinile definesc terase , care asigură continuitatea între interior și exterior - centrul = șemineul

ward willits1901

frank lloyd wright

ward willits1901

frank lloyd wright

-Utilizarea unui sistem de coordonare modulară – reper general (pentru grădină, layout, detalii) -Combinație tipică între proporțiile și axele clasice și asimetria de inspirație engleza (arts&crafts) -Prezența ”peretele textil” de concepție semperiană;

martin 1905

frank lloyd wright

martin 1905

frank lloyd wright

unity church 1905

frank lloyd wright

unity church 1905

frank lloyd wright

unity church 1905

frank lloyd wright

unity church 1905

frank lloyd wright

-Generarea unei dinamici între :

-direcții orizontale dominante; -Închiderea spațiilor interioare cu un vitraj perimetral continuu; -Generarea deliberată a unei ”tensiuni”– control volum/spațiu prin raportul amprentă orizontală a clădirii / înălțime

robie 1908

frank lloyd wright

-Spațiile sunt extrem de joase;

- Planșeul e la cota 2,20 -2,40; -Spațiul - ”pompat ”- exterior;

robie 1908

frank lloyd wright

-Efect : disiparea laterală a

spațiului dematerializa închiderea -A introdus vitraliul – rețea fină -Ecranarea – subtilă materializare a limitei

robie 1908

frank lloyd wright

Cultul / celebrarea muncii - principiu etic ce animă protestanții pionieri SUA–hărnicia este modul în care omul își manifestă atașamentul față de Dumnezeu - munca era un spațiu al celebrării divine;

larkin building 1906 – birouri expediție poștală

frank lloyd wright

larkin building 1906

frank lloyd wright

-Volum - cutie rectangulară;

-intrare monumentală abstractă–inspirată din templul japonez; - tratament deosebit de textil al pereților – arh.precolumbiană; -Motivele sunt planeizate, imprimate pe plăci de ciment;

Imperial hotel tokyo 1911

frank lloyd wright

Imperial hotel tokyo 1911

frank lloyd wright

curs 6 – loos, deutscher werkbund

arhitectură modernă

1860 Deutscher werkbund

-asociație fondată în 1907 la Munchen de către Hermann Muthesius cu scopul de a stabili un parteneriat între producătorii industriali și designeri, pentru a crește competivitatea și -calitatea produselor germane;

1972 -Motto-ul lor: Vom Sofakissen zum Städtebau ( de la perne pentru canapea la construcție de orașe) 1914 - expoziția de la Koln , întreruptă de primul Razboi M. 1927 - expoziția de la Stuttgart – cartierul Weissenhof 1938 –guvernul nazist închide werkbund-ul 1947 - se reia activitatea 1991

Deutscher Werkbund

- Asociație privată – artizani, industriași și arhitecți ; -generează trecerea de la influențele Arts&Crafts în Germania la nașterea arhitecturii moderne de tip obiectiv; -trei aspecte care concură la formarea acestei structuri: 1. încercarea de a genera o identitate culturală germană - profil cu caracteristici moderne, universale, dar ancorate în tradiția germană - studiul tradițiilor populare, cultul ”volk”-ului ( degenerează peste 20 ani ) - după anii 1900 Germania era deja unificată și devenise o mare putere industrială și militară, nu mai era un ansamblu de mici state cu aspirații romantice; - expresia artistică și culturală este forma vizibilă a unor forțe colective, subconștiente, originare ( încorpora valorile ancestrale ); - ”kultur”-romantism, sinteză particulară de tradiție și clasicism;

Deutscher Werkbund

2. Aplicarea învățăturilor Arts&Crafts la realitățile statului industrial modern -industria germană de mare capacitate era în etapă incipientă – producea bunuri multe / calitate mediocră ( la fel și Coreea de Sud, Japonia, astăzi-China ); - strategia consta în imitația produselor străine și practicarea de prețuri foarte mici pînă se reușește definirea unor standarde de calitate; - întâmpină probleme ca și fenomenul ”protecționism” : marile puteri câștigau imense imperii coloniale pe care le închideau apoi cu bariere vamale ( Anglia, Franta, S.U.A.) - se percepeau tarife preferențiale în interiorul imperiilor; - Germania avea o imensă industrie calibrată pe export – pe criterii de preț nu putea pătrunde pe aceste piețe; - singura soluție era să facă produse atât de bune, încât consumatorii să accepte toate taxele vamale; - pentru a avea o piata de desfacere trebuia sa distrugă / acceseze imperiile coloniale existente; - până la o soluție militară, au încercat fuziunea dintre artă și industrie / tehnologie; Deutscher Werkbund

3. Nașterea a două concepte de bază: formă /”gestalt” versus tipizare /norma - viziune filosofică – marile puteri au intrat într-o epocă dominată de rațiune și tehnologie, depășind expresia artistică spontană a popoarelor primitive; - o autocenzură privind expresia personală, artistică, (pesimism filosofic); - revalorizare simultană a moștenirii folclorice și a neoclasicismului ( nostalgia lumii perfecte ) - artistul își impune voința sa creativă ( stare spirituală ) asupra noilor materiale, tehnologii, cereri funcționale, depășind influențele materiale directe; - formă /”gestalt” - obiectul rezultat exprimă atât realitățile lumii industriale, precum și invariabilele creatorului; - industria nu avea conținut spiritual /tradiția culturală spunea că orice formă de artă trebuie să aibă profunzime spirituală, filosofică sau religioasă; - ”ideale gestalt” - era valabilă doar forma care să aducă lumină spirituală lumii brutale a industriei; - obsesia de o viață a lui Walter Gropius, Mies van der Rohe, Muthesius e.t.c. Deutscher Werkbund

-prin intermediul lui Hermann Muthesius se studiază principiile A&C ”Das Englishes House ” (aspecte ale locuinței, stilul de viață, obiectele domestice); -Apare necesitatea formării a cât mai multor școli de artă și meserii care să pregătească simultan arhitecți, artiști, meșteșugari în același mediu; -Kunstgewerbeschule, școli-atelier dedicate conceptului de excelență și educație prin producție ( Behrens – influență uriașă ca pedagog și artist ) -bunurile de larg consum produse de fabrică imitau în mod nefericit produsele artizanale; -scopul: găsirea formei optime pentru prod. industrial;

Deutscher Werkbund

Asociația se împarte în două tabere / direcții : normativitate și creativitate: 1. -tipizarea / normarea: ( Hermann Muthesius ) -restrîngerea numărului de tipuri pentru a le putea perfecționa; -auto-cenzură – șlefuirea unui număr limitat de configurații – aducerea la perfecțiune; -va deveni principala orientare după primul război mondial;

2. -creativitate / obiect artistic (Henry van de Velde ) -păstrarea și menținerea expresiei individuale artistice; -generarea întîi a unei ambianțe creative prin artiști individuali; -prin selectarea în timp a operelor se vor alege tipurile ;

Deutscher Werkbund

-expresia normativă în arhitectură: este compatibilă cu forma epurată de neoclasicism sau arhitectură folclorică; -refuză actele de creativitate individuală necontrolată, sunt stabile pe termen lung; -sunt limbaje normative, permițând descompunerea și recompunerea formei într-o sintaxă superioară; -abandonarea sintaxelor de gen Art Nouveau; trecerea la forme epurate de clasicism sau îmbinare între clasicism shinkelian și elemente tehnologice; -angajarea unui tânăr arhitect – Neufert - manualului proiectantului industrial; -manualul de standardizare – stă la baza tuturor normelor industriale de astăzi;

Altes Museum - Shinkel

Deutscher Werkbund

Peter Behrens(1868-1940) -își începe cariera ca pictor -În 1899 este invitat de ducele Hesse la Darmstadt , unde își 1860 construiește casa și concepe toate elementele sale până în cele mai mici detalii -În 1903 este numit directorul Kunstgewerbeschule la Dusseldorf unde implementează reforme; -În 1907 face parte din fondatorii Deutscher Werkbund-ului și în același an devine consultant artistic al companiei AEG -Colaborarea cu AEG demonstrează la scară largă viabilitatea și vitalitatea ideilor promovate de Werkbund , respectiv posibilitatea de a introduce design-ul la scară largă în viața de zi cu zi a oamenilor , prin obiecte de larg consum -creatorul conceptului de corporate identity

1972

1991

Peter Behrens

1860

1972

1991

Casa la Darmstadt 1901

Peter Behrens

1972

1991 Casa la Darmstadt 1901

Peter Behrens

1972

1991 Casa la Darmstadt 1901

Peter Behrens

1860

Identitate vizualÄ&#x192; AEG 1907

Peter Behrens

- Forme simple, logice, clare, proporČ&#x203A;ii atent controlate;

- Nu se mai imitau obiecte artizanale din trecut;

1860

Obiecte de larg consum AEG

Peter Behrens

1860

Fabrica de turbine AEG 1910

Peter Behrens

-Clădirile sunt strămoșii arhitecturii moderne industriale normative;

-Primele tentative de a îmbina tehnologia cu „gestalt”-ul ideal;

1860 -Materialele tipizate industriale sunt sincer exprimate, -Modelarea acestora se face după criterii estetice abstracte inspirate din clasicism; -Mutație rafinată– peretele oblic amintește de tempul egiptean-materializat din sticlă;

Fabrica de turbine AEG 1910

Peter Behrens

1860

Fabrica de turbine AEG 1910

Peter Behrens

1860

Fabrica de turbine AEG 1910

Peter Behrens

Adolf Loos ( 1830-1933) -personalitate singulară și vizionară în istoria arhitecturii 1860 -Născut la Brno, fiu al unui sculptor în piatră , urmează cursurile școlii profesionale de la Reichenberg și apoi arhitectura la Technische Hochschule din Dresda -Între 1893-96 trăiește în America , unde intră în contact cu arhitectura școlii de la Chicago și teoriile lui Sullivan -La întoarcerea în Viena publică numeroase articole acide orientate împotriva tendințelor mișcării Secesion și a reminiscențelor stilurilor istorice, acestea vor fi adunate ulterior în volumul Ins Leere gesprochen ( Vorbind în pustiu) -Ornament și crimă – cel mai important text al său în care 1972 susține că evoluția culturii este sinonimă cu excluderea ornamentelor de pe obiectele uzuale. Demonstrează că din punct de vedere cultural și estetic ornamentul nu își mai găsea locul în noua civilizație industrială. -Raumplanul – o arhitectură gândită ca o succesiune de spații și nu ca o suprapunere de planuri : etajele fuzionează , camerele au înălțimi diferite , se întrepătrund și permit legături vizuale între ele

1991 Adolf Loos

-fascinat de cultura anglo-saxona ( nu de romantismul vernacular gen Arts&crafts) ci de stilul de viață; -ideea de viață fără emfază, fără exagerare, atitudine reținută, calmă, degajată, de ”gentleman” în toate aspectele existenței (de la mediul construit la ținută );

-acest tip de ideal nu se regăsea în societatea europeană centrală; -ii displăceau manifestările formale,dramatice, necontrolate; -intelectual modern de factură critică – iși asumă dileme, le formulează elegant, dar nu consideră necesară rezolvarea lor / nu caută soluții generale; -ca arhitect – tinde să asocieze, în mod elegant, diverse elemente contradictorii;

Adolf Loos

-personal, se vedea pe sine ca pe un ”profet al modernității” , adoptând atitudinea reținută, fără retorică, degajată tipic engleză,ce descrie un mod de viață modern;

-opera sa arhitecturală va fi definită de încercarea de a pune cap la cap două tipuri abordări; -considera că în epoca modernă artistul care încearcă sa inventeze ceva nou nu are nici o legitimitate în acest sens;

-susținea că arhitectura folclorică și neoclasică în formă epurată sunt mult mai legitime decât orice încercare de a crea ceva nou, dintr-un puseu imaginativ;

Adolf Loos

-și-a propus ca personal să nu creeze un stil nou ci să găsească o sinteză personală între interior și exterior: la interior -caracterul liber al planului de proveniență engleză (arts&crafts) -asamblaje de spații de diferite gabarite în interior; -compoziție asimetrică, liberă; -spațiul interior al casei era gândit informal, liber, confortabil, în opoziție cu latura socială a vieții; stilul exterior -era imaginat în spirit clasicist epurat, abstractizat de factură shinkeliană; -volum urban, civilizat, fără să transpună în coajă ”sentimentele”, ”frământările” interioare; - dilema caselor sale : exteriorul era configurat ca o prismă albă / edificiu neoclasic epurat, la interior caracterizate printr-o spectaculoasă libertate de formă și dispunere neobișnuită a spațiilor; - conceptul dezvoltat: raumplan – exersat în toate lucrările sale (capodopere Moller /Muller )

Adolf Loos

- se opune conceptului de operă completă ”gesamtkunstwerk ” - spunea că ”pereții și mobilierul încastrat ii aparțin arhitectului” – îi trata cu detalii gen ”arts&crafts” sau elemente neoclasice shinkeliene; -recomanda beneficiarului alegerea mobilierul de serie (Thonet, mobilier industrial, lămpi fără mari pretenții artistice ) în defavoarea obiectelor unicat; -înlocuirea ornamentului cu materiale nobile ( lemn prețios, piatră texturată) -textura prețioasă avea calități estetice, ornamentale; -reproducea întocmai frize antice sau compoziții în genul ”ansamblu șemineu ” preluând elementele ca pe un citat; -considera că este o crimă sa inventezi un ornament, propunând ca demers legitim reproducerea întocmai a unor detalii, secvențe clasice; -asocierile pe care le făcea erau deosebit de reușite, chiar dacă erau elemente disparate, provenite din medii diferite;

Adolf Loos

-”Ornament și crimă ”- ornamentul aclamat de societatea incultă, care nu înțelege spiritul timpului; -utilizarea fără control a ornamentului este decadentă; -costul obiectelor ornamentate: acces selectiv societate

-considera că doar o mică parte din obiectele de arhitectură sunt asimilate artei ( monumentul și obiectele funerare ). -toate clădirile care răspund unei cerințe funcționale trebuie extrase de sub influența directă a artei; -tentativa arhitectului de a inventa un nou stil formal ( în genul Art Nouveau ) este considerată o pierdere de timp; -consideră că omul educat este un tip reținut și procedează cu multă precauție în exprimarea sentimentelor și a creativității sale; - exprimarea primitivă și directă a afectivității și sunt fenomene nedemne pentru un tip educat;

Adolf Loos

1860

1972

1991 Cafe museum1898

Adolf Loos

1860

1972

1991

Cafe museum1898

Adolf Loos

1860

1972

1991 Cafe museum1898

Adolf Loos

1860

1972

1991 American bar 1908

Adolf Loos

- obiectele și clădirile moderne nu ar trebui să aibe pretenții artistice – ar trebui realizate într-un mod sec, obiectiv; - doar 1860zone restrînse ale construcției au tratament monumental; - parterul și mezaninul se exprimă neoclasic; -materiale prețioase:marmură verde, detalii bronz, alamă, cristal; -Etajele funcționale (birouri, croitorie) tratate in mod sec,epurat; -Nivelurile superioare sunt proporționate corect, fără detalii/orn.

1972

1991

Goldman & Salatsch 1910

Adolf Loos

1860

1972

1991

Goldman & Salatsch 1910

Adolf Loos

1860

1972

1991

Goldman & Salatsch 1910

Adolf Loos

1860

1972

1991

Goldman & Salatsch 1910

Adolf Loos

1860

1972

1991

Casa Steiner 1910

Adolf Loos

1860

1972

1991 Casa Steiner 1910

Adolf Loos

1860

1972

1991

Casa Steiner 1910

Adolf Loos

1860

1972

1991

Magazinul Knize 1913

Adolf Loos

1860

1972

1991

Magazinul Knize 1913

Adolf Loos

1860

1972

1991

Magazinul Knize 1913

Adolf Loos

1860

1972

1991 Casa Rufer 1922

Adolf Loos

1860

1972

1991

Casa Tristan Tzara 1922

Adolf Loos

-Apartamentul principal este alcătuit dintr-un ansamblu de încăperi care

comunică spațial între ele;

1860 -Decalare pe verticală, nu se acced direct, ci prin scări ascunse în grosimea zidurilor;

1972

1991

Casa Tristan Tzara 1922

Adolf Loos

1860

1972

1991

Casa Tristan Tzara 1922

Adolf Loos

1860

1972

Casa Moller 1927

Adolf Loos

1860

1972

D.p.d.v.structural volum complicat :

1991volume-relații complexe; În cutia proporționată se asamblau Casa Moller 1927

Adolf Loos

-Rafinează sistemul raumplan – spațiile sunt dispuse în cascadă – amfiteatru interior;

-Scările devin un aparat extrem de complex – structurate pe pachete de trepte;

1860 : spectacol spațial, utilizează materiale nobile, puține ornamente; -Interior

1972

1991

Casa Moller 1927

Adolf Loos

curs 7 – expresionism / futurism /constructivism

arhitectură modernă

-în istorie au existat perioade majore de fractură cu schimbarea radicală a modului de a privi lumea; -prima data cand s-a întâmplat în mod concentrat și deliberat in scopul propunerii ceva fundamental nou; -mișcări cu caracter teoretic, deliberat; -se exprimă prin manifeste;

-manifestul inițial,comun–stare de ruptură față de trecut; -expresia avangardelor se manifestă în cadrul artelor (pictură, sculptură), literatură, film, arhitectură; -avangardele apar concomitent, cea rusă e ușor decalată, recidivează din nou în anii 60-70;

Avangardele

avangarde subiectiviste: -lumea este un proces care poate fi modificat prin stările noastre de conștiință / starea de spirit; -entuziasm generat de contextul politic în schimbare; -mișcări anarhiste – violența ca mijloc de înnoire; -perioadele de violență politică sunt extrem de favorabile demersului lor ( cazul avang. ruse ); avangarde obiectiviste: -lumea nouă trebuie să fie descărcată de pulsiuni volitive; -artistul avangardist descifrează și exprimă obiectiv, matematic, științific formula viitorului; -adesea crezul se diluează, multe avangarde obiectiviste se încarcă de pulsiuni afective, de un ”drive” personal; -arhitecți cu manifestări subiectiviste își epurează modalitățile de expresie, tinzând spre forme geometrizate, tipizare, exprimarea clară a logicii structurale; Avangardele

Expresionism (1910-1925)

1860 -avangarda subiectivistă prin excelență -spațiul de limbă germană, țările nordice; -exponenți principali sunt : Bruno Taut, Erich Mendelsohn, Hans Poelzig , Walter Gropius , Hans Scharoun; -puternic caracter utopic și socialist , ca reacție la ororile provocate de primul război mondial;

1972

-reprezentarea propriilor trăiri și percepții asupra lumii; -caracter puternic, violent, contraste necontrolate, forme dinamice, culori intense, perspective deformate; -descărcări de energie subconștientă manifestate plastic;

Expresionism

Expresionism (1910-1925) -forma construită ca modalitate de a transmite trăiri interioare , sensibilitate; -rolul social al arhitecturii (nu ramâne obiect de lux de care beneficiază elitele, ci este accesibilă publicului larg); -originalitate formală, de multe ori inspirată de elemente naturale; -Arhitectura noii lumi își găsea expresia în materiale ca sticla colorată, metal, beton, folosind soluții inovatoare; -multe proiecte au rămas doar pe hârtie , atât datorită condițiilor socio- economice , cât și datorită puternicului lor caracter utopic și vizionar ;

-Glass Chain – 1919-1920 – “corespondeță utopică” inițiată de Bruno Taut , în care se dezbăteau probleme teoretice legate de arhitectură;

Expresionism

Expresionism (1910-1925) -teme majore: violența, peisajul marilor metropole, tehnologia, sexualitatea, moartea; -ideea era ca arhitectura să înglobeze constructiv toate celelalte arte , concepând forma coerentă a viitorului; -în mediul construit: exprimarea unor structuri organice sau cristaline–realizare dificilă dat. tehnologiei precare; -forme cristaline realizate din cărămidă, metal și sticlă; -expresionismul în artă - posteritate mai continuă și viguroasă decât în arhitectură (tendință trecătoare);

Expresionism

-Separarea ideologică în două tabere a asociației Deutsche Werkbund; 1860 -Van de Velde- păstrarea expresiei individuale artistice; -voința e a genera o formă unică – ”Kunstwollen”

Werkbund Theater 1914

Henry van de Velde

1860

Werkbund Theater 1914

-ansamblul e conceput ca un organism complex; -arhitectura - opera totalÄ&#x192;, reunind toate artele;

Henry van de Velde

-Scopul era transmiterea unei imagini noi, simbolice a orașului – Stadtkrone; -Încoronarea orașului cu o clădire simbolică, landmark - (catedrala în trecut)

1860

-Reperul care emană o radiație spirituală asupra orașului, transformând societatea;

1972

1991

Pavilionul de sticlă 1914

Bruno Taut

1860

1972

1991 Pavilionul de sticlÄ&#x192; 1914

Bruno Taut

-atitudine opusă ideii de tipizare generată de Werkbund; -susține impunerea expresiei individuale asupra formei

1860

( voința de a genera o formă unică – Kunstwollen );

1972

1991

Pavilionul de sticlă 1914

Bruno Taut

1972

1991 Falkenberg – oraș grădină 1913-1916

Bruno Taut

1972

1991

Falkenberg – oraș grădină 1913-1916

Bruno Taut

1860

Falkenberg – oraș grădină 1913-1916

Bruno Taut

-imagine emblemă a noii societăți - ”Stadtkrone”;

1860

-sticla / structura cristalizată au capacitatea de a restructura, energiza;

1972

1991 Arhitectură în alpi 1919

Bruno Taut

-Încoronarea orașului cu o clădire simbolică, landmark - (catedrala)

1860

-Reperul emană o radiație spirituală asupra orașului, transformând societatea;

1972

1991 Arhitectură în alpi 1919

Bruno Taut

-expresia 1860 căutării unor forme unice, organice; -definirea noii societăți- prin repere culturale;

1972

1991

Grosses Schauspielhaus1919

Hans Poelzig

-generarea unor imagini emblematice la scară imensă; -ideea 1860creării unor ”catedrale culturale” ale viitorului; -reunirea tuturor artelor în obiectul de arhitectură;

1972

1991

Grosses Schauspielhaus1919

Hans Poelzig

-sculptură imensă expresionistă în aer liber – organică;

-influențat de Werkbund Theatre al lui Van de Velde;

1860

1972

1991 Observatorul Einsteinturm 1920-Potsdam

Erich Mendelsohn

-Materialitatea permite exprimarea plasticÄ&#x192; organicÄ&#x192;;

1860

1972

1991

Einsteinturm 1920

Erich Mendelsohn

1860

1972

1991

Einsteinturm 1920

Erich Mendelsohn

-vizitând Olanda, Mendelsohn intră în contact cu expresionismul structural/material;

-imaginea arhitecturii sale se concentrează pe expresivitatea intrinsecă a materialității;

1860 ce conține zona de producție este exprimat dramatic, ca un reper, -Volumul -contrast față de corpul administrativ ( orizontal, ferestre în bandă, repetitive );

1972

1991 Fabrica de pălării Luckenwalde 1921

Erich Mendelsohn

-Expresivitatea

zidﾄビiei aparente;

1860

-forme cristaline, dramatice;

1972

1991

Fabrica de pﾄネﾄビii Luckenwalde 1921

Erich Mendelsohn

1860

1972

1991

Fabrica de pﾄネﾄビii Luckenwalde 1921

Erich Mendelsohn

1860

1972

1991

Fabrica de pﾄネﾄビii Luckenwalde 1921

Erich Mendelsohn

-clădire de birouri care acomoda inițial o tipografie și birourile unei publicații;

-extindere pe verticală și adăugarea unei noi intrări în cadrul ansamblului;

1860

1972

1991

Mossehaus 1921- Berlin

Erich Mendelsohn

-utilizarea ferestrelor în bandă – tipică pentru funcțiunea de birouri;

-detalii realizate din materiale noi – metal, sticlă;

1860 -introducerea unor elemente sculpturale dinamice; -formă plastică, dinamică, futuristă;

Mossehaus 1921

Erich Mendelsohn

-căutarea unor formei care să exprime ”lumea nouă”,

-adaptarea la cerințele funcționale;

1860 -conceperea ansamblului ca pe un ”organism” dinamic;

Fabrică de textile în Rusia 1925

Erich Mendelsohn

1860

FabricÄ&#x192; de textile ĂŽn Rusia 1925

Erich Mendelsohn

-imagine expresivă a clădirii urbane; -căutarea noii forme organice adaptate funcțiunii publice;

1860

Magazinul Shocken 1925 - Stuttgart

Erich Mendelsohn

-corpul clădirii – orizontalitate prin raportul dintre

benzile de cărămidă și ferestre dispuse în linie;

1860 -signalistica dispusă pe cornișa vitrinei parterului; -două elemente pivot –semicilindric și rectangular;

Magazinul Shocken 1925

Erich Mendelsohn

-grupare de artiști italiană : Filippo Tommaso Marinetti, Umberto Boccioni, Carlo Carrà, Gino Severini, Giacomo Balla, Antonio Sant'Elia, Bruno Munari și Luigi Russolo; -celebrează epoca industrială printr-o imensă încredere în evoluția tehnologică; -eliberarea de istorie și glorificarea modernității , triumful tehnologiei asupra naturii;

1991 Futurism (1909-1914)

Context: -relația bilateral avantajoasă între dictatura lui Mussolini și avangarda futuristă; -emiterea în străinătate a unei imagini noi de țară, viguroasă, modernă, orientată spre viitor; -personalitățile mișcării s-au pus în slujba regimului fascist ( din perioada inițială); -Mussolini antrenează transformarea Italiei dintr-o țară feudală, agricolă, înapoiată în una din marile puteri industriale ale lumii moderne; -crează infrastructura instituțională, legală, fizică; -reacție la situația feudală-arhaică combinată cu un rafinament artistic de tip clasicisto-renascimental; -propuneau o Italie nouă, generată prin violența politică și civilă;

futurism

Context: -schimbare bazată pe tehnologie, industrie, arta care să transmită ritmurile și viteza timpurilor noi; -primul manifest publicat în 1909- lumea nouă integra mașini rapide, clădiri zgârie-nor, vapoare; -dictatura se regăsea în această imagine (forță, dinamism, deplasare) încurajând industria italiană; -regimul i-a sprijinit în manifestarea lor ( arta, arhitectură) – inițial dictatură ”soft”; -artiștii au furnizat marile teme ale propagandei; -ulterior, sub influența lui Hitler, regimul Mussolini va introduce violența ca factor structural, măsuri împotriva unor categorii sociale ( evrei ), disidenți politici, artiști;

futurism

-primul război mondial le-a produs o senzație pozitivă de schimbare; -debarasarea de lumea veche și facilitarea nașterii lumii moderne; -razboiul era perceput ca și o zonă a violenței necesare, a dezvoltării tehnologiei, înnoirii;

futurism

Antonio Sant'Elia (1888-1916)

1860

-Proiectul său cel mai important – desenele Citta Nuova , expuse la expoziția grupului Nuove Tendenze în 1914; -ideile sale au fost publicate în Manifestul său pentru o arhitectură futuristă;

1972

-În viziunea sa orașul este puternic industrializat și mecanizat; -La citta nuova nu este o alaturare de clădiri individuale, ci o conurbație cu structuri multietajate inerconectate la diferite cote; -neagă istoria , orașele vor trebui reconstruite de fiecare generație;

Citta nuova

Antonio Sant'Elia

-arhitectura trebuie să exprime forță, dinamism; -mișcarea celebra societatea urbană, cultul metropolelor, zgârie-norii;

1860

1972

Citta nuova

Antonio Sant'Elia

-în contextul urbanismului dominant garden-city Sant`Elia a privit frontal provocarea metropolei;

1860era considerat o sursă clară a artei viitorului; -orașul

Antonio Sant'Elia

PICTURĂ: -tablourile exprimau o lume secvențială; -încercarea de a reda ritmul, viteza societății; -imagini alcătuite din secvențe fragmentate și recompuse;

futurism

-SCULPTURA – manifest -sculptura nu mai este un obiect finit, plasat în fundal, ci un obiect care se împletește cu spațiul, perforat, care se extinde și cuprinde spațiul; -Perceperea abstractă a spațiului și timpului; -Boccioni - sculpturi dinamice care transmiteau starea de mișcare, ritm, forță;

futurism

-GRAFICA PUBLICITARĂ, grafica de revistă, afișul perfecționate de avangardele ruse;

futurism

-SCENOGRAFIE modernă pentru teatru și balet;

futurism

-COSTUME, haine cu tﾄナeturi moderne, colorate, colaje;

futurism

Constructivismul -mișcare artistică pornită în Rusia în 1914, a cărei exponenți principali în arhitectură sunt Vladimir Tatlin , El Lissitzky și Konstantin Melnikov -refuză arta autonomă , conferindu-i un puternic rol social; -artistul-inginer , care produce obiecte uzuale folosite în viața de zi cu zi a colectivității socialiste, cu ajutorul industriei sovietice -Arta constructivistă se bazează pe abstracție completă , geometrizare și experimentalism , fiind lipsită de orice încărcătură emoțională. -Integrează detaliile tehnologice -Materiale industriale : sticlă, metal , plastic

1972

Constructivism

-monument metaforic â&#x20AC;&#x201C;

-armonia noii ordini sociale;

1860

1972

Monumentul celei de-a treia internaČ&#x203A;ionale 1921

Vladimir Tatlin

-manifest dedicat constituției și funcționării statului sovietic;

-exprimă modul de articulare a elementelor (culoare,linie,punct,plan )

1972

Monumentul celei de-a treia internaționale 1921

Vladimir Tatlin

-arhitectură vizionară – impact social;

1860

1972

Zgârie nori orizontali 1925

El Lissitzky

-temă complexă, integrează propaganda, funcțiunea educațională - centru comunitar;

1860

1972

Clubul muncitoresc Rusakov 1927

Konstantin Melnikov

-volum experimental rezultat din intersecČ&#x203A;ia a doi cilindri; -anvelopÄ&#x192; decoratÄ&#x192; prin decuparea unui pattern de 1860 ferestre hexagonale;

1972

1991

Casa Melnikov1927, Moscova

Konstantin Melnikov

-ansamblul cuprinde casa + atelierul de proiectare/picturÄ&#x192;;

1860

1972

1991

Casa Melnikov1927

Konstantin Melnikov

1860

1972

1991

Turnul Shukov 1919

Vladimir Shukov

1860

1972

1991

Turnul Shukov 1919

Vladimir Shukov

1860

1972

1991 Gosprom1928

Sergei Serafimov

curs 8- perret / le corbusier

arhitecturÄ&#x192; modernÄ&#x192;

Auguste Perret (1874 - 1954) -arhitect, inginer și constructor francez; -fiul unui mare antreprenor- a cumpărat patentele lui Francois Hennebique- sistemul modern de construcție în beton armat;

-urmează principiile raționalismului structural francez , continuă ideile formulate de Viollet le Duc; -discipol al lui Julien Guadet: arhitectura = sistem logic compus din elementele constructive( morfologia) și sintaxa ( regulile de asamblare, proporții, ritmuri e.t.c. );

Auguste Perret

-este primul care introduce acest material în arhitectura rezidențială (eficiența și calități estetice); -antrepriza sa prosperă prin exploatarea noului sistem; -suprapunerea tehnologiei b.a./o viziune clasicizată,normativă; -încearcă generarea unui clasicism în beton armat, proiectând/ construind structuri scheletale perfect proporționate, elegante; -preia din arhitectura clasică princiipile ordonatoare – ritmul și proporțiile, rigoarea, nu elemente decorative; -structura și betonul exprimate cu sinceritate, puse în evidență fără artificii formale, simplifică geometria; -folosește structura în cadre, care îi permite libertatea de organizare în plan; -în întreaga sa carieră încearcă punerea în valoare a expresivității betonului aparent;

Auguste Perret

-Prima structură de beton armat care se exprimă poetic ca atare;

-Prima clădire rezidențială cu structura scheletală minimală; -Dispunerea curții la frontul clădirii – o expunere mare a fațadei; -Bovindourile exprimă clar logica structurală;

Apartamentele Rue Franklin 1902

Auguste Perret

-apartamentele cu structură scheletală minimală sunt despărțite prin panotaje de lemn – existând posibilitatea unificării lor; -utiliza piatra nobilă în diverse granulometrii-aspect piatră masivă; -beton aparent de o finețe extraordinară – îmbătrânește elegant;

Apartamentele Rue Franklin 1902

Auguste Perret

Apartamentele Rue Franklin 1902

Auguste Perret

-Dezvoltă un limbaj – raționalism clasic - clasicism epurat -”The Stripped Classicism ” păstrează sistemul logic al structurii, fără coloane, capiteluri, frontoane sau ornamentație; -se păstrează registre verticale și orizontale și profile simplificate din piatră / proporții elegante;

Teatrul Champs Elysees 1912

Auguste Perret

-La interior – clasicism epurat – colonadă elegantă; -Structura de rezistență este executată precis - aparentă; -Prin buciardare betonul primește o expresivitate similară pietrei;

Teatrul Champs Elysees 1912

Auguste Perret

-biserică din beton armat - expresivitatea materialului aparent; - suprastructură de rezistență generează forma;

Biserica Notre Dame de Raincy 1912

Auguste Perret

-volumul e o navă lungă cu stâlpi foarte înalți și fini din b. a.;

-acoperirea este alcătuită dintr-un sistem de bolți ( pânze de b.a.) rigidizate prin contra-arce; -închiderea laterală neportantă,realizată din panouri teracotate ce formează un trafor / dantelărie, placată cu vitralii ( tema gotică); -tema raționalistă / high-tech-separarea între structura portantă și elementele neportante, accentuând dialectica dintre ele; -structura dă forma clădirii, elem. neportante filtrează lumina;

Biserica Notre Dame de Raincy 1912

Auguste Perret

Biserica Sf.Iosif si reconstructia Le Havre 1950

Auguste Perret

Charles-Édouard Jeanneret / Le Corbusier (1887 -1965)

1860

-Născut în Elveția în 1887 aproape de graniţa franceză construieşte prima casă în 1905 la 18 ani; -în 1900 începe şcoala de arte de la Chaux en Fond unde intră în contact cu arts and crafts, art nouveau şi indirect deci cu teoriile lui Morris, Owen, Ruskin; -În 1907 studiază la Viena, refuză să lucreze în atelierul Josef Hoffmann şi nu se expune influenţei art nouveau în continuare; -1907 Le Corbusier vizitează Europa şi nordul italiei. Şederea într-o mănăstire cisterciană lîngă Florenţa, este un punct de cotitură pentru el , înțelegând din această experiență că arhitectura şi spaţiul pot genera armonie socială; -În 1908 lucrează în atelierul lui Auguste Perret, principalul promotor al betonului armat ca material modern, expresiv;

-În 1910 lucrează alături de Peter Behrens.Din experienţa werkbundului Corbusier va prelua idea unei arhitecturi adaptate tehnologiilor noi şi a unui design adaptat producţiei de serie.

Le Corbusier

-Între 1916 şi 1925 colaborează intensiv cu pictorul Amedee Ozenfant purism- organizarea structurii mentale pe baza obiectului tip; -Publică în revista L’Esprit Nouveau în care fac apologia Purismului şi a esteticii maşinii şi industriei (dualitate abstracțiune-formă tehnică); -În 1922 publică Vers un architecture – prin care postulează principiile arhitecturii moderne ; -În 1928 Fondator al CIAM-ului (Congrès internationaux d'architecture moderne); -Personaj definitoriu pt. sec. XX, cu o imensă capacitate de a reformula problematicile contemporane;

-Omul marii sinteze–din elementele disparate ale căutării de jumătate de secol a avut capacitatea de a forma un limbaj unic, clar, închegat; -Avea o gândire strategică și sistemică, tipologică; -Fiecare element pe care îl dezvoltă este gândit ca parte dintr-o entitate mult mai mare, uneori la scară urbană, regională; -Recircula teme în interiorul propriei opere, integrate la nivelul unei entități mai mari / unei viziuni globale;

Le Corbusier

-evoluția lui Le Corbusier este complexă și contradictorie;

-concepția sa globală se concretizează în pictură(purism), design de mobilier, arhitectură, urbanism; -patru perioade definitorii, direcții de experimentare: 1. Înainte de 1915 - perioadă de căutări, diverse influențe; 2. 1915-1930 - realizarea vilelor ”albe”, considerate capodopere universale; 3. 1930-1940 -se dedică urbanismului;

-concepe clădiri modulare (se pot numi high-tech); 4. 1945-1965 -părăsește arhitectura tehnologică de factură modernistă; -încrearcă o arhitectură în același timp arhaică și modernă, neoprimitivă și monumentală; -monumente atemporale ( Ronchamp, Chandigars e.t.c. ) -în final revine la un high-tech rafinat ( pav. Bruxelles, Zurich.)

Le Corbusier

-capacitatea arhitecturii de a crea emoții puternice prin asamblajul rafinat al unor volume simple;

-realizează faptul că forța arhitecturii de a impresiona derivă din relaționarea volumelor după fine raporturi geometrice;

1860

1991

Voyage d’orient

Le Corbusier

-conștient de capacitatea tehnologiei de a redefini lumea; (operă perfectă de organizare, design, ergonomie – inspiră arh.); -Viziune dualistă :arhitectura este în același timp inginerie/artă ( ireductibilă la aspectele funcționale sau practice );

Le Corbusier

1860

1972

Casa Fallet 1905

Le Corbusier

1860

Vila Schwob 1916

Le Corbusier

1860

Vila Schwob 1916

Le Corbusier

1860

Cele 5 puncte în arhitectură: 1. Pilotis 2. Faţada liberă de funcția portantă 3.Ferestre longitudinale 4. Planul liber 5.Acoperişul terasă

1991

Le Corbusier

-Sistemul se bazează pe un modul cu structura reglată geometric;

-Posibilitatea de a prefabrica modulul,realizând ansambluri înseriate; -Prima 1860formulare a gândirii arhitecturale: casa =mașină de locuit;

Dom-ino 1915

Le Corbusier

1860

-console - eliberarea fațadei de constrângerile structurii;

-fațada devine o membrană-poate fi definită prin alte criterii decât exprimarea structurii de rezistență;

Dom-ino 1915

Le Corbusier

-inspirată din activitatea ing. Andre Gustave Citroen

1860

-prima mașină high-tech;

-casa-obiect tip / modular;

Citrohan 1922

Le Corbusier

1860

Casa Ozenfant 1922

Le Corbusier

1860

Casa Ozenfant 1922

Le Corbusier

1860

Casa Ozenfant 1922

Le Corbusier

1860

Vila La Roche/Jeanneret 1922

Le Corbusier

-circulație pe verticală complexă: casa de scară / pasarele;

1860

Vila La Roche/Jeanneret 1922

Le Corbusier

1860 -dispunere liberă a planului - influențe Arts&Crafts;

Vila La Roche/Jeanneret 1922

Le Corbusier

1860

Vila La Roche/Jeanneret 1922

Le Corbusier

1860

Vila La Roche/Jeanneret 1922

Le Corbusier

1860

Vila La Roche/Jeanneret 1922

Le Corbusier

1860

Casele de la Weissenhof-Siedlung 1927

Le Corbusier

1860

Casele de la Weissenhof-Siedlung 1927

Le Corbusier

1860

Vila Stein1927

Le Corbusier

1860

Vila Stein1927

Le Corbusier

1860

Vila Stein1927

Le Corbusier

Vila Savoy 1928-1930

Le Corbusier

1860