Legislatie in proiectare an 5 arh

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE

Profesia de arhitect în România corelată cu legislația actuală

Curs 1

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE

Profesia de arhitect în România corelată cu legislația actuală

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

Profesia de arhitect în România corelată cu legislația actuală

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

ASIGURAREA PRIN PROIECT A CALITĂŢII CONSTRUCŢIILOR Calitatea unei clădiri este asigurată, de la nivel de proiect, de împletirea a două aspecte esenţiale care se intercondiţionează şi anume: a - conceptele de arhitectură, estetice şi compoziţionale şi cele inginereşti privind rezolvarea volumetric-arhitecturală şi tehnică a noii construcţii, a căror calitate este determinată de talentul, imaginaţia, pregătirea profesională şi experienţa arhitectului şi în egală măsură ale colaboratorilor săi ingineri; (prin evaluări de ordin teoretic) b - cerinţele de calitate impuse prin legislaţia în vigoare în momentul realizării construcţiei şi la care trebuie să se alinieze soluţiile propuse. (depinde de cunoaşterea şi respectarea legislaţiei şi normativelor tehnice din domeniul proiectării şi executării construcţiilor. ) Legea 10/1995 (republicată sept. 2015) privind calitatea în construcţii impune proiectanţilor următoarele obligaţii principale: a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei; b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale; c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate; d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului; e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea; f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului; g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate; h) asigurarea asistenţei tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe perioada execuţiei construcţiilor sau a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente; i) asigurarea participării obligatorie a proiectantului coordonator de proiect şi, după caz, a proiectanţilor pe specialităţi la toate fazele de execuţie stabilite prin proiect şi la recepţia la terminarea lucrărilor.

Cheltuielile generate de efectuarea unor lucrări suplimentare faţă de documentaţia tehnico-economică aprobată, ca urmare a unor erori de proiectare, sunt suportate de proiectant/proiectantul coordonator de proiect şi proiectanţii pe specialităţi, persoane fizice sau juridice, în solidar cu verificatorii proiectului, la sesizarea justificată a investitorului şi/sau a beneficiarului în baza unui raport de expertiză tehnică elaborat de un expert tehnic atestat.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

ASIGURAREA PRIN PROIECT A CALITĂŢII CONSTRUCŢIILOR Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia autorizat, dirigintele de şantier autorizat, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.

Proiectanţii, precum şi specialiştii atestaţi tehnico-profesional sau autorizaţi, au obligaţia să încheie asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică (intră în vigoare la 12 luni de la data intrării în vigoare a Legii).

Cerinţele de calitate - În vederea asigurării unui nivel de calitate corespunzătoare prin Legea 10/1995 (în concordanţă cu Directiva Consiliului CE 89/106 - privind calitatea produselor pentru construcţii) se stabilesc cerinţele de calitate (exigenţele esenţiale de performanţă) la care în mod obligatoriu o construcţie trebuie să răspundă pe toată durata sa de existenţă şi anume: Cerinţa de calitate "A" (a) - rezistenţă mecanică şi stabilitate - privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la concepţia generală a structurii de rezistenţă pentru construcţii şi instalaţiile aferente, în sensul asigurării satisfacerii cerinţelor utilizatorilor pe întreaga durata de serviciu în condiţii de exploatare normală.

Cerinţa de calitate "A" este defalcată pe subcerinţe corespunzătoare tipurilor de construcţii sau structuri de rezistenta şi anume: - A1 - structuri din beton, beton armat, zidarie; -A2 - structuri metalice, lemn; - A4 - constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie, poduri, tuneluri; - A5 - constructii cai ferate; - A6 - constructii de porturi şi platforme maritime; -A7 - constructii şi amenajari hidrotehnice; -A9 - constructii pentru imbunatatiri funciare; - Af - terenul de fundare a constructiilor.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

ASIGURAREA PRIN PROIECT A CALITĂŢII CONSTRUCŢIILOR Cerinţa de calitate "B" (d) - siguranţă şi accesibilitate în exploatare - privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la eliminarea cauzelor care pot conduce la accidentarea utilizatorilor prin lovire, cădere, punere accidentală sub tensiune, ardere, opărire în timpul efectuării unor activităţi normale sau a unor lucrări de întreţinere sau curăţenie. În cadrul acestei cerinţe se includ şi măsurile arhitecturale destinate facilitării activităţii persoanelor cu handicap.

Cerinţa de calitate "B" este defalcată pe subcerinţe corespunzătoare tipurilor de construcţii şi anume: - B1 - constructii civile, industriale, agrozootehnice, energetice, telecomunicatii, miniere; - B2 - constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie, poduri, tuneluri; - B3 - constructii cai ferate; - B4 - constructii de porturi şi platforme maritime; -B5 - constructii şi amenajari hidrotehnice; -B7 - constructii pentru imbunatatiri funciare; -B9 - constructii edilitare şi de gospodarie comunala.

Cerinţa de calitate "C“ (b) - SECURITATE LA INCENDIU - privind respectarea legislaţiei şi a reglementărilor tehnice specifice potrivit cărora construcţiile trebuiesc proiectate, realizate şi exploatate astfel ca în caz de incendiu să se asigure: - evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale; - stabilitatea elementelor portante ale clădirilor pe o perioadă de timp determinată; - limitarea izbucnirii şi propagării focului şi a fumului în interiorul clădirii, precum şi limitarea extinderii incendiului la clădirile învecinate; - protecţia ocupanţilor clădirii ţinând seama de vârsta, starea de sănătate şi riscul de incendiu, precum şi posibilităţile de evacuare în condiţii de siguranţă; - protecţia echipelor de intervenţie.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

ASIGURAREA PRIN PROIECT A CALITĂŢII CONSTRUCŢIILOR Cerinţa de calitate "D" (c) - igienă, sănătate şi mediu înconjurător - prin care se are în vedere respectarea măsurilor prevăzute în legislaţia şi normativele de specialitate prin care o construcţie să nu constituie o ameninţare pentru igiena şi sănătatea ocupanţilor, a vecinătăţilor şi a mediului prin: - neasigurarea unei însoriri corecte a spaţiilor interioare destinate activităţilor umane; - degajarea de gaze toxice, a particulelor sau a gazelor periculoase (inclusiv în caz de incendiu); - emisia de radiaţii periculoase; - poluarea sau contaminarea atmosferei, apei sau a solului; - defecţiuni în evacuarea apelor uzate, a fumului sau a deşeurilor solide sau lichide; - prezenta umidităţii în elementele de construcţii; - umbrirea excesivă a construcţiilor învecinate; -agresarea mediului înconjurător natural sau construit existent.

Cerinţa de calitate "E" (f) - economie de energie şi izolare termică se referă la adoptarea tuturor măsurilor din normativele tehnice în vigoare privind: - conformarea construcţiei în ansamblu, precum şi al fiecărui element ce separă spaţii cu temperaturi diferite în sensul asigurării protecţiei termice; - reducerea necesarului de energie pentru încălzire/frig, ventilare/climatizare, producerea de apă caldă în condiţii de control a temperaturii şi umidităţii la nivelul impus de confortul utilizatorilor; -eliminarea/limitarea pericolului de infiltraţii de apă din sol sau din precipitaţii.

Cerinţa de calitate "F" (e) - PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI - se referă la adoptarea tuturor măsurilor privind limitarea efectelor propagării zgomotului provenit din exteriorul sau din interiorul construcţiei.

Cerinţa de calitate g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale**). **) intră în vigoare la 12 luni de la data intrării în vigoare a Legii

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii 10, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va revizui şi va actualiza, în mod corespunzător modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege, următoarele acte normative: - Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare; - Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor; - Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare; - Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii; CATEGORIILE ȘI CLASELE DE IMPORTANȚĂ Categoriile şi clasele de importanţă ale construcţiilor au ca scop stabilirea nivelurilor de calitate pe care trebuie să le asigure acestea şi pentru definirea şi delimitarea obligaţiilor care revin beneficiarului, proiectantului, constructorului şi altor persoane fizice sau juridice pentru îndeplinirea cerinţelor de calitate aşa cum sunt stabilite prin lege.

CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ face o referire globală asupra construcţiei, sub toate aspectele acesteia.

CLASA DE IMPORTANŢĂ se referă la întreaga construcţie sau la părţi ale acesteia, apreciate numai sub anumite aspecte specializate (de exemplu privind protecţia antiseismică) şi se stabilesc pe baza unor criterii specifice prevăzute în normativele tehnice. Clasele de importanţă se corelează cu categoriile de importanţă de către proiectant, la construcţiile noi sau de către expertul tehnic atestat la construcţiile existente.

CATEGORIILE DE IMPORTANŢĂ PENTRU CONSTRUCŢII se stabilesc conform HGR 766/1997 ţinând seama de următoarele aspecte: - implicarea vitală în societate şi în natură - gradul de risc sub aspectul siguranţei şi al sănătăţii; - implicarea funcţională în domeniul socio-economic, în mediul construit şi în natură, destinaţia, modul de utilizare etc; - caracteristici proprii - complexitatea şi considerentele economice.

Metodologia de stabilire a categoriei de importanţă a constructiilor este prevazuta în „REGULAMENTUL PRIVIND STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR” - editia aprilie 1996, elaborat de INCERC.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

CATEGORIILE ȘI CLASELE DE IMPORTANȚĂ CATEGORIA "A" DE IMPORTANŢĂ - include construcţiile de importanţă excepţională, cu funcţiuni la care neasigurarea nivelurilor de calitate ar implica riscuri majore pentru societate şi mediul natural pe zone foarte extinse cum ar fi: reactoarele nucleare, barajele înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval. În aceasta categorie se mai includ şi construcţiile cu caracter de unicat, cu valoare excepţională de patrimoniu cum ar fi monumentele de arhitectură propuse a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial.

CATEGORIA "B" DE IMPORTANŢĂ - include construcţiile de importanţă deosebită, cu funcţiuni la care neasigurarea nivelurilor de calitate ar implica riscuri majore pentru societate şi mediul natural pe zone limitate cum ar fi: construcţiile din industria chimică, căi ferate, şosele, poduri, porturi şi aeroporturi de interes naţional, baraje pentru acumulări mari de apă, construcţii social-culturale cu mari aglomerări de oameni, construcţii administrative de importanţă naţională, staţii de radio şi televiziune, construcţii cu valoare de patrimoniu naţional sau care adăpostesc astfel de valori (monumente de arhitectură, situri istorice, muzee, arhive şi biblioteci de importanţă naţională).

CATEGORIA "C" DE IMPORTANŢĂ - include construcţiile de importanţă normală, cu funcţiuni obişnuite la care neasigurarea nivelurilor de calitate nu implică riscuri majore pentru societate şi mediul natural. În aceasta categorie se includ construcţiile de locuit cu mai mult de două niveluri, construcţiile social-culturale şi administrative care nu intră la categoriile A şi B, construcţiile curente pentru activităţi comerciale, birouri sau pentru producţie, muzee de importanţă locală.

CATEGORIA "D" DE IMPORTANŢĂ - include construcţiile de importanţă redusă având funcţiuni cu grad de risc scăzut, la care neasigurarea nivelurilor de calitate afectează un număr redus de oameni.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

CATEGORIILE ȘI CLASELE DE IMPORTANȚĂ Conform Legii 50/1991 republicata, Anexa 2, pct.6 în categoria de importanta redusa se includ urmatoarele: - clădirile de locuit S+P+1E cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodăreşti ale acestora; - clădirile pentru învăţământ cu cel mult patru unităţi funcţionale; - dispensarele comunale fără staţionar; - sediile administrative din mediul rural (primării, posturi de poliţie, cooperativele de credit rural, bibliotecile, oficiile poştale şi altele asemenea); - clădirile pentru comerţ şi alimentaţie publică cu o suprafaţă de până la 200 mp şi deschideri de până la 6 m; - halele şi atelierele pentru activităţi meşteşugăreşti care generează vibraţii, cu o suprafaţă de până la 200 mp şi deschideri de până la 6 m; - dependinţele şi anexelele gospodăreşti - garaje, bucătării de vară, grajduri, şuri şi altele asemenea; - construcţiile cu caracter provizoriu.

Categoria de importanţă se stabileşte de către proiectant, la cererea beneficiarilor (investitori sau proprietari). Prin clauze contractuale beneficiarii pot solicita proiectantului prevederea în proiect a unui nivel de calitate superior celui corespunzător categoriei sau clasei de importanţă stabilite prin metodologia legala.

Pentru fiecare construcţie se stabileşte o singură categorie de importanţă şi aceasta este înscrisă în toate documentele privind construcţia: proiectul tehnic, autorizaţia de construire, cartea tehnică şi documentele de asigurare.

Conform Legii 10/1995 neprecizarea în proiect a categoriei de importanţă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendarea proiectantului.

Categoria şi clasa de importanţă stabilite pentru o construcţie nu se vor modifica decât la schimbarea funcţiunii sau în condiţii care impun aceasta.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

CATEGORIILE ȘI CLASELE DE IMPORTANȚĂ

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

CATEGORIILE ȘI CLASELE DE IMPORTANȚĂ Criterii de importanţă Criteriile care determină, în mod operativ, încadrarea în clase de importanţă, în vederea realizării unui nivel de protecţie antiseismică prevăzut atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic sunt, conform normativului P10092 “Normativ pentruproiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,agrozootehnice şi industriale” şi ordinului M.L.P.A.T. nr. 71/N/1996 “Completarea şi modificarea capitolelor 11 şi 12 din Normativul P100-92”, următoarele: a. Seismicitatea naturală a zonei amplasamentului (valorile maxime aleacceleraţiilor terenului, compoziţia de frecvenţe a mişcării seismice etc.). b. Condiţii locale (geologice, geotehnice, hidrogeologice) de amplasament. c. Importanţa construcţiei. d. Gradul de ocupare cu oameni al construcţiei. e. Tipul şi caracteristicile structurii de rezistenţă a construcţiei.

Pe baza acestor criterii construcţiile se clasifică în patru clase de importanţă, conform P 100-92/96 Clasa I Construcţii de importanţă vitala pentru societate, a căror funcţionalitate în timpul cutremurului şi imediat după cutremur trebuie să se asigure integral.

Clasa II Construcţii de importanţă deosebită la care se impune limitarea avariilor avându-se în vedere consecinţele acestora.

Clasa III Construcţii de importanţă normală (construcţii care nu fac parte dinclasele I şi II).

Clasa IV Construcţii de importanţă redusă.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

CATEGORIILE ȘI CLASELE DE IMPORTANȚĂ Se pot menţiona următoarele exemple pentru fiecare clasă în parte, precizând totodată că, în funcţie de cazul concret al unei anumite construcţii, depinzând de situaţia respectivă dată, anumite subsisteme, elemente sau componente, precum şi instalaţiile şi echipamentele respective, se pot încadra în clase de importanţă a restului sistemului clădire.

Clasa I conţine spitale, staţii de salvare, staţii de pompieri, clădiri pentru unităţi administrative centrale şi judeţene cu rol de decizie în organizarea măsurilor de urgenţă după cutremure, clădiri pentru comunicaţii de interes naţional şi judeţean, unităţi de producere a energiei electrice din sistemul naţional, clădiri care adăpostesc muzee de importanţă naţională.

Clasa II conţine celelalte clădiri din domeniul sănătăţii, şcoli, creşe, grădiniţe,cămine pentru copii, handicapaţi, bătrâni, clădiri care adăpostesc aglomeraţii de persoane: săli de spectacole artistice şi sportive, biserici, centre comerciale importante, clădiri şi instalaţii industriale care prezintă riscuri de incendii sau degajări de substanţe toxice,clădiri industriale care adăpostesc echipamente de mare valoare economică, depozite de produse de strictă necesitate pentruaprovizionarea populaţiei.

Clasa III conţine clădiri de locuit, hoteluri, cămine cu altă destinaţie decât cele din clasa II, construcţii industriale şi agrozootehnice curente.

Clasa IV conţine construcţii agrozootehnice de importanţă redusă (rare),construcţii de locuit parter sau parter şi etaj, construcţii civile şiindustriale care adăpostesc bunuri de mică valoare şi în care lucrează personal restrâns.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 2 VERIFICAREA TEHNICĂ A PROIECTELOR Verificarea tehnică a proiectelor este impusă prin Legea 10/1995 şi HGR 925/1995 şi urmăreşte ca elaborarea proiectelor pentru executarea lucrărilor de construcţii să corespundă prevederilor din legislaţia şi normativele tehnice în vigoare privind realizarea cerinţelor de calitate, la fazele de proiect tehnic, proiect pentru autorizaţia de construire, detalii de execuţie şi după caz dispoziţii de şantier.

Verificarea tehnică a proiectelor se face de către specialişti (arhitecţi şi ingineri) atestaţi în condiţiile legii corespunzător cerinţelor de calitate.

Verificatorii de proiecte trebuie să fie alţii decât specialiştii care au elaborat şi semnat proiectul.

Proiectul va fi verificat tehnic pentru toate cerinţele de calitate stabilite prin lege, diferenţiat în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei.

Proiectantul are obligaţia de a preciza în memoriul general sau în memoriul tehnic de arhitectură cerinţele de calitate pentru care trebuie să fie verificat tehnic proiectul, cu următoarele precizări: - verificarea la cerinţa "A - rezistenţă şi stabilitate" este obligatorie pentru toate construcţiile, cu excepţia construcţiilor de importanţă redusă (locuinţe parter sau parter şi un etaj, amplasate în mediul rural şi a construcţiilor provizorii) pentru care verificarea proiectului este opţională; - în cazul locuinţelor S+P+1E este obligatorie numai verificarea la cerinţa "A rezistenţă şi stabilitate", proiectantul putând indica alte cerinţe de calitate care trebuie verificate, funcţie de complexitatea soluţiei adoptate; - indiferent de categoria de importanţă a construcţiei este obligatorie verificarea pentru toate cerinţele de calitate în cazul proiectelor pentru locuinţele cu peste S+P+1E, pentru clădirile de învăţământ, sănătate, turism sau care adăpostesc aglomerări de persoane şi pentru construcţiile industriale în care se desfăşoară procese tehnologice sau se depozitează substanţe ce pot pune în pericol siguranţa şi sănătatea oamenilor.

Prin excepţie de la art. 13 (L10), proiectele pentru locuinţele unifamiliale parter şi anexele gospodăreşti din proprietatea persoanelor fizice, situate în mediul rural şi în satele aparţinătoare municipiilor şi oraşelor, precum şi construcţiile provizorii pentru care nu se emit autorizaţii de construire nu se supun verificării de către verificatori de proiecte atestaţi.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

VERIFICAREA TEHNICĂ A PROIECTELOR Aspectele tehnice supuse verificării tehnice, corespunzător cerinţei pentru care este atestat verificatorul tehnic de proiecte, sunt următoarele: - condiţiile specifice de amplasament şi condiţiile de exploatare tehnologică; - modul de respectare a reglementărilor tehnice în vigoare referitoare la cerinţa de calitate verificată, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, pe toata durata de existenţă a acesteia, inclusiv în faza de postutilizare. ÎN CAZUL PROIECTULUI DE ARHITECTURĂ NU FAC OBIECTUL VERIFICĂRII TEHNICE: - concepţia de arhitectură, principiile de compoziţie şi estetice; - partiurile şi soluţiile volumetrice stabilite de arhitect în acord cu proiectantul structurii de rezistenţă.

Prin această prevedere se asigură arhitectului deplina libertate în conceperea plastico-arhitecturală a construcţiei, pentru a cărei valoare estetică este responsabil în exclusivitate.

Proiectele pentru instalaţiile aferente construcţiei, funcţie de gradul lor de complexitate şi de importanţă vor fi verificate tehnic pentru aceleaşi cerinţe de calitate corespunzator fiecărui tip de instalaţie în parte şi anume: IS - instalaţii sanitare; IT - instalaţii termice; IG - instalaţii gaze; IE - instalaţii electrice.

Verificatorii tehnici, corespunzător cerinţei de calitate pentru care sunt atestaţi, îşi asumă responsabilitatea şi devin solidari cu proiectanţii pentru corectitudinea tehnică a soluţiilor prevăzute în proiectul verificat.

Verificarea tehnică a proiectului este consemnată intr-un referat tehnic de verificare şi este certificată prin semnarea şi ştampilarea de către verificatorul tehnic atestat a pieselor scrise (memoriile tehnice) şi a pieselor desenate din proiect. În conformitate cu legislaţia în vigoare asigurarea verificării tehnice a proiectelor revine beneficiarului, iar proiectanţii au obligaţia prezentării acestora în fata verificatorilor tehnici stabiliţi (agreaţi) de către beneficiar.

Onorariul cuvenit verificatorilor tehnici atestaţi nu este cuprins în onorariul (tariful) de baza pentru proiectare.

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE

Curs 2

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 2

EXPERTIZAREA TEHNICĂ DE CALITATE A PROIECTELOR Expertizarea tehnică de calitate a proiectelor şi a construcţiilor, conform Legii 10/1995 şi HGR 925/1995, este o activitate complexă care cuprinde, după caz, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize şi evaluări necesare pentru cunoaşterea stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în care un proiect respectă cerinţele de calitate prevăzute prin lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie necesare.

Această activitate este efectuată de către experţi tehnici atestaţi, în situaţiile impuse de o anumită reglementare legală sau de un organism cu atribuţii de control în domeniul calităţii construcţiilor (de regula Inspectia de Stat în Constructii - ISC) sau când sunt cerute pentru rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţiile existente şi anume: - în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale (seisme, alunecări de teren, inundaţii etc.), acţiunilor umane sau activităţii tehnologice; - în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor de calitate cerute prin lege (în mod curent în cazurile de reabilitare - consolidare sau remodelare, extindere, supraetajare sau alipirea la calcanul unei construcţii existente); - rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de construcţii.

Expertul tehnic atestat, după caz, va preciza într-un raport de expertiză tehnică următoarele: - condiţiile de amplasament şi de exploatare ale construcţiei; - istoricul şi starea tehnică a construcţiei; - documentele cunoscute care au stat la baza realizării construcţiei în fazele de proiectare, execuţie şi exploatare; - prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării construcţiei şi cele în vigoare la data efectuării expertizei; - soluţiile şi măsurile de asigurare minimă a cerinţelor de calitate impuse conform legii, care vor fundamenta tehnicoeconomic decizia de intervenţie, însuşită de către beneficiar.

Proiectul elaborat pe baza raportului de expertiză tehnică trebuie însuşit de către expertul tehnic atestat, din punctul de vedere al respectării soluţiilor şi a măsurilor propuse.

Expertul tehnic atestat, ca de altfel şi verificatorul tehnic de proiecte au obligaţia deontologică de a nu extrage şi transmite, pentru a fi folosite în alte scopuri, elemente ale proiectului sau detalii de execuţie verificate în cadrul expertizei tehnice sau verificarii şi pe care proiectantul le consideră drept de autor.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 2 Sancţiuni (L10) Art. 35. - (1) Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare + interzicerea unor drepturi; …

Art. 36. - În sensul prezentei legi, constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă, astfel: - executarea de modificări la construcţie ori demolarea acesteia cu încălcarea prevederilor referitoare la autorizarea şi executarea acesteia; - realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări fără proiect verificat de specialişti atestaţi conform prevederilor legale şi care pot afecta cerinţele fundamentale aplicabile; - realizarea de construcţii fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialişti atestaţi conform prevederilor legale; - elaborarea de proiecte incomplete, care prezintă soluţii neconforme sau care conţin neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile. Odată cu constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii, proiectantul are obligaţia de a completa/reface documentaţia tehnică, după caz, pe cheltuială proprie; - însuşirea de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi a proiectelor incomplete, care prezintă soluţii neconforme sau care conţin neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile; - elaborarea de expertize tehnice incomplete, care nu respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare la data contractării acestora, precum şi stabilirea unor soluţii care conduc la încălcarea prevederilor referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile; - neasigurarea verificării execuţiei lucrărilor de construcţii prin specialişti diriginţi de şantier autorizaţi sau care deţin certificate echivalente, recunoscute în condiţiile legii; - depăşirea de către verificatorii de proiecte atestaţi, experţii tehnici atestaţi, auditorii energetici pentru clădiri atestaţi, responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi şi diriginţii de şantier autorizaţi a competenţelor pe domenii, subdomenii, specialităţi sau grade profesionale pentru care sunt atestaţi/autorizaţi şi/sau neîndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit reglementărilor în vigoare; - neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea iniţială, la terminarea lucrărilor de construcţii; - neaplicarea de către executant a soluţiilor stabilite, în condiţiile legii, de proiectant sau expert tehnic atestat, pentru rezolvarea neconformităţilor, defectelor ori neconcordanţelor apărute în timpul execuţiei construcţiilor, respectiv a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente; - neprecizarea în proiect a categoriei de importanţă a construcţiei şi nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calităţii; - prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu există agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile; - nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile; - neconvocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi neasigurarea condiţiilor de verificare; - lipsa nemotivată de la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante, ca urmare a convocării făcute de executant; - neîndeplinirea obligaţiei proiectantului de a stabili soluţii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile;

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 3

CERTIFICATUL DE URBANISM TEMA DE PROIECTARE Tema de proiectare determină concepţia şi realizarea unei construcţii şi este stabilită de către beneficiar, exprimând intenţiile acestuia, completate şi definitivate, prin colaborarea cu arhitectul - şef de proiect şi după caz cu alţi specialişti, cu condiţionările tehnico-urbanistice generate de amplasament, coroborate cu prevederile din legislaţia şi normativele tehnice în vigoare.

Pentru investiţiile de mari dimensiuni şi cu funcţiuni complexe, eventual şi pentru selectarea proiectantului de arhitectură sau/şi al celui general sau în cazul organizării unui concurs de arhitectură pentru stabilirea soluţiei de arhitectură pentru viitoarea lucrare, beneficiarul (investitorul) poate încredinţa elaborarea temei de proiectare unui birou de consultanţă specializat în tipul dorit de investiţie.

Funcţie de caz, tema de proiectare poate fi fundamentată de studii şi variante de amplasament şi de studii de prefezabilitate.

Pentru investiţiile mici şi medii realizate din fonduri private, care sunt cazurile frecvent întâlnite în practica de proiectare din aceasta perioadă, de regulă DEFINITIVAREA TEMEI DE PROIECTARE se face de către arhitectul care a preluat proiectarea lucrării. În practica curentă definitivarea temei de proiectare se suprapune de cele mai multe ori cu cea de elaborare a anteproiectului (studii de solutie + definitivarea acesteia).

Elementele de temă ale beneficiarului sunt de natură obiectivă, dar şi subiectivă, fiind determinate de: - necesităţile funcţionale (după caz pentru locuit sau pentru servicii, comerţ, turism, birouri, producţie, depozitare, realizarea de afaceri imobiliare, etc); - nivelul cerinţelor privind spaţiile construite considerate ca necesare (suprafeţe, număr de utilizatori, etc); - eventuala deţinere a unui teren; - asigurarea unui anumit nivel de confort, de dotare şi echipare cu instalaţii; - nivelul de reprezentare socială dorit a fi reflectat prin noua construcţie; - opţiunile estetice; - posibilităţile financiare.

Există anumite condiţionări (urbanistice, tehnico-profesionale şi legislative), evidenţiate de către arhitect în faza de definitivare a temei de proiectare În faza definitivării temei de proiectare este necesară obţinerea certificatului de urbanism, dacă acesta nu a fost solicitat la cumpărarea terenului. Existenţa certificatului de urbanism este obligatorie din faza incipienta.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 3

a - Reglementările urbanistice corespunzătoare amplasamentului - stabilite prin planurile de urbanism aprobate (PUG, completat şi detaliat dacă este cazul prin PUZ sau PUD) şi care se cunosc din certificatul de urbanism. b - Particularităţile naturale şi tehnico-edilitare ale amplasamentului - stabilite pe baza analizei situaţiei existente şi anume: - relaţiile cu zonele imediat învecinate şi posibilităţile de acces; - orientările optime fata de punctele cardinale şi fata de punctele de interes (naturale sau construite); - condiţiile de micro-climat, direcţia vânturilor dominante şi sursele de poluare; - particularităţile de relief, pantele caracteristice ale terenului, natura terenului de fundare (determinată printr-un studiu geotehnic); - nivelul de echipare tehnico-edilitară al zonei şi posibilităţile de asigurare a utilităţilor (apă-canal, energie electrică, gaze, telefoane etc.), eventuale reţele edilitare care traversează terenul; - regimul de construire din zona amplasamentului; - starea tehnică şi valoarea de monument istoric sau de arhitectură a unor eventuale clădiri existente pe teren sau în zona imediat învecinată; -condiţionări constructive determinate de starea tehnică şi de sistemul constructiv al unei clădiri existente la care se intervine pentru consolidări, remodelări, supraetajări, extinderi sau la care urmează să se alipească la calcan viitoarea construcţie. c - cerințele (exigenţele esenţiale de performanţă) impuse de legislaţia şi normativele tehnice în vigoare în domeniul proiectării şi executării lucrărilor pentru asigurarea calităţii construcţiilor. (curs 2), corelate şi completate cu prevederile din legislaţia altor domenii complementare: cerinţe specifice de natura funcţională, tehnică sau de dotare (de ex. cele privind protecţia civilă, securitatea la incendiu, sănătatea populaţiei, protecţia mediului, a monumentelor istorice şi altele, corespunzător particularităţilor funcţionale şi de amplasament ale construcţiei proiectate).

CERTIFICATUL DE URBANISM (L350/2001 – ultima reactualizare 2013, L50/1991 – ultima reactualizare 2014, norme metodologice de aplicare ale L50 nr.839/2009) Certificatul de urbanism este documentul premergător obţinerii autorizaţiei de construire, emis de care autoritatile administratiei publice locale (primaria sau consiliul judetean), în care se precizeaza toate informaţiile cunoscute privind condiţiile juridice, economice, urbanistice şi tehnico-edilitare impuse prin legislaţia şi reglementările urbanistice în vigoare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii pe un anumit teren, inclusiv documentele, avizele/acordurile, studiile şi proiectele necesare autorizării.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 3

Prin emiterea certificatului de urbanism se asigură aplicarea în practică a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate.

Pentru obţinerea unui certificat de urbanism, orice persoană fizică sau juridică interesată se poate adresa autorităţii administraţiei publice locale (primărie sau consiliul judeţean) în a cărei rază de competenţă se află imobilul (teren/construcţii), chiar daca solicitantul nu are un titlu de proprietate asupra acestuia.

Certificatul de urbanism se solicită pentru: - proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii (sau desfiinţare) de orice fel şi pentru care este necesară autorizaţia de construire/desfiintare; concesionări de terenuri; cereri în justiţie; adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice, precum şi pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale de comasare, respectiv dezmembrare a terenurilor în cel puţin 3 parcele, atunci când operaţiunile respective au ca obiect împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii şi de infrastructură, precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil.

- Pentru aceeaşi parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conţinutul acestora, bazat pe documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, şi celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleaşi pentru toţi solicitanţii. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.

- Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare - Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii acestuia - Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de către emitent conform legii, în raport cu importanţa zonei şi a investiţiei - Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.

Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de urbanism aprobate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 3

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile : a) fac cunoscute solicitantului informatiile privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii; b) stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului; c) stabilesc lista cuprinzand avizele/acordurile necesare in vederea autorizarii; d)incunostinteaza investitorul/solicitantul cu privire la obligatia de a contacta autoritatea competenta pentru protectia mediului, in scopul obtinerii punctului de vedere si, dupa caz, al actului administrativ al acesteia, necesare in vederea autorizarii.

Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind: a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren şi/sau construcţiile aferente - în intravilan sau extravilan; prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicţii definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii, precum şi altele prevăzute de lege.

Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare; b) regimul economic al imobilului - folosinţa actuală, extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni permise sau interzise, reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei; c) regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi, după caz, perioada de valabilitate, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu utilităţi, edificabil admis pe parcelă, circulaţii şi accesuri pietonale şi auto, parcaje necesare, alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului, înălţimea minimă şi maximă admisă; d) regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale aferent - în cazul în care intenţia sa nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, informarea solicitantului cu privire la: 1. imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate; 2. necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile prezentei legi; 3. posibilitatea elaborării unei documentaţii de urbanism modificatoare, fără aviz de oportunitate conform prezentei legi.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 3

CERTIFICATUL DE URBANISM Indicatori urbanistici - instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării şi al dezvoltării durabile a zonelor urbane, care se definesc şi se calculează după cum urmează: - coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecţie; - procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită.

Excepţii de calcul al indicatorilor urbanistici POT şi CUT: - dacă o construcţie nouă este edificată pe un teren care conţine o clădire care nu este destinată demolării, indicatorii urbanistici (POT şi CUT) se calculează adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale construcţiilor noi; - dacă o construcţie este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului iniţial, adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale noii construcţii.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 3

CERTIFICATUL DE URBANISM În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism: a) să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate; b) să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal; c) să condiţioneze autorizarea investiţiei de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat şi finanţat prin grija persoanelor fizice şi/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-şef şi aprobat, după caz, conform competenţei, de primarul localităţii / de primarul general al municipiului Bucureşti / de preşedintele consiliului judeţean, cu avizul prealabil al primarului localităţilor interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puţin două unităţi administrativ-teritoriale; d) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu; e) să permită întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără elaborarea unei documentaţii de urbanism, în situaţia construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel solicitat. În lipsa existenţei structurilor de specialitate menţionate, avizul de oportunitate va fi emis de structurile responsabile cu urbanismul din cadrul consiliilor judeţene şi aprobat de preşedintele consiliului judeţean.

Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele: a) teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal; b) categoriile funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi; c) indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime şi maxime; d) dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităţilor; e) capacităţile de transport admise.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 3

CERTIFICATUL DE URBANISM Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. PUZ asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu PUG. Prin PUZ se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei; Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu parcelele învecinate. Planul de urbanism nu poate modifica planurile de nivel superior, ci poate doar detalia modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate. Prin PUD se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism.

După aprobarea Planului urbanistic zonal sau, după caz, a Planului urbanistic de detaliu se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.

Modificarea prin PUZ de zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanţată de persoane juridice şi/sau fizice. În această situaţie, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.

Prevederile alin. precedent referitoare la CUT nu se aplică pentru PUZ destinate zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii şi altele asemenea.

PUZ pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de către autorităţile publice locale.

Prin excepţie de la prevederile alin. precedent, sunt admise documentaţii de urbanism elaborate în baza unui aviz de oportunitate, iniţiate de persoane fizice şi juridice, care conţin modificări ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20% şi care nu modifică caracterul general al zonei.

Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 3

CERTIFICATUL DE URBANISM Pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul - orice persoană fizică sau juridică interesată - trebuie să depună la emitent o documentaţie cuprinzând: a) cererea-tip (formularul-model F.1 "CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism"), în conformitate cu precizările privind completarea acesteia, cuprinzând: 1. elementele de identificare a solicitantului; 2. elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită emiterea certificatului de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral şi număr de carte funciară, în cazul în care legea nu dispune altfel; 3. elementele care definesc scopul solicitării;

b) planuri cadastrale/topografice, cu evidenţierea imobilelor în cauză, astfel: 1. pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: plan de încadrare în zonă, la una din scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500, după caz, eliberat, la cerere, de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară; 2. pentru imobilele înscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: extras din planul cadastral de pe ortofotoplan şi extras de carte funciară pentru informare actualizat la zi, eliberate, la cerere, de către biroul de cadastru şi publicitate imobiliară. c) documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism, în copie.

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE

Curs 3

CERTIFICATUL DE URBANISM

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE

Curs 3

CERTIFICATUL DE URBANISM

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE

Curs 3

CERTIFICATUL DE URBANISM Documente necesare obtinerii prelungirii certificatului de Urbanism Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate realiza numai de catre emitent, la cererea titularului formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acestuia, pentru o perioada de timp (similara cu cea pentru care a fost emis, maximum 12 luni), dupa care in mod obligatoriu se emite un nou certificat de urbanism.

Pentru prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism se completeaza si se depune la emitent o cerere-tip (potrivit formularului-model insotita de certificatul de urbanism emis, in original.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri necesare în procedura de autorizare Actele autorităţii competente pentru protecţia mediului În vederea satisfacerii cerinţelor legislaţiei pentru protecţia mediului, prin procedura de autorizare se prevede obţinerea următoarelor acte ale autorităţii competente pentru protecţia mediului: a) punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului - pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului b) actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului - pentru investiţiile care se supun evaluării impactului asupra mediului Punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului se emite solicitantului după etapa de evaluare iniţială a investiţiei pentru încadrarea acesteia în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv după etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau procedura de evaluare adecvată, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului este, după caz, acordul de mediu sau avizul Natura 2000.

Măsurile specifice stabilite prin actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului nu vor putea fi modificate prin procedura de autorizare sau prin autorizaţia de construire.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi procedura de evaluare adecvată identifică, descrie şi evaluează, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice privind protecţia mediului, efectele directe şi indirecte ale unei investiţii asupra: fiinţelor umane, faunei şi florei, a solului, apei, climei şi peisajului, a bunurilor materiale şi patrimoniului cultural, ori a interacţiunii dintre aceşti factori şi sunt conduse de către autorităţile publice centrale sau teritoriale pentru protecţia mediului.

Pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare a lucrărilor/construcţiilor nu este necesară obţinerea actelor autorităţii competente pentru protecţia mediului

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Actele autorităţii competente pentru protecţia mediului

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale furnizorilor/administratorilor de utilităţi urbane În vederea constituirii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, este necesară obţinerea avizelor/acordurilor furnizorilor/administratorilor de utilităţi urbane (alimentare cu apă, canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicaţii, salubritate, transport urban - inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora la infrastructura edilitară, după caz) stabilite prin certificatul de urbanism, inclusiv pentru restricţiile impuse pentru siguranţa funcţionării reţelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament, după caz.

Avizele/acordurile prevăzute mai sus se exprimă în temeiul unor documentaţii specifice elaborate în conformitate cu cerinţele avizatorilor în baza datelor extrase de proiectant din documentaţia tehnică - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Furnizorii/administratorii de utilităţi urbane prevăzuţi mai sus au obligaţia de a face publice, la sediu şi pe pagina proprie de internet, datele şi informaţiile specifice domeniului lor, necesare pentru elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizelor/acordurilor privind: a) baza legală care se aplică în domeniu; b) conţinutul-cadru al documentaţiei care trebuie prezentată pentru avizare, în conformitate cu reglementările specifice domeniului; c) date privind taxa de avizare - baza legală şi modalitate de achitare.

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM - Apa canal Aquatim: cerere tip (se gaseste pe site), plan de incadrare in zona, 2 planuri de situatie

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM - ENEL

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM - Gaz

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM - Gaz

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate Avizele/acordurile autorităţilor centrale ori ale serviciilor deconcentrate ale acestora, după caz, potrivit cerinţelor stabilite şi înscrise în certificatul de urbanism, în funcţie de caracteristicile urbanistice ale amplasamentului şi de natura investiţiei, se obţin, de către solicitant sau de către proiectant, în calitate de împuternicit al acestuia, înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autorităţile administraţiei publice competente, pentru următoarele domenii principale: a) asigurarea şi racordarea/branşarea la infrastructura edilitară, în condiţiile impuse de caracteristicile şi amplasamentul reţelelor de distribuţie/transport energetic din zona de amplasament, b) racordarea la reţeaua căilor de comunicaţii; c) securitatea la incendiu, protecţia civilă şi protecţia sănătăţii populaţiei; d) cerinţele specifice unor zone cu restricţii stabilite prin reglementări speciale.

Avizele/acordurile se emit în urma analizei documentaţiilor elaborate de proiectant pentru obţinerea avizelor, în conformitate cu cerinţele avizatorilor - potrivit reglementărilor legale în vigoare, specifice fiecărui domeniu -, precum şi în baza datelor extrase din documentaţia tehnică - D.T Avizele/acordurile serviciilor deconcentrate ale autorităţilor centrale privind securitatea la incendiu, protecţia civilă şi protecţia sănătăţii populaţiei, sunt obligatorii şi se solicită, după caz, conform legislaţiei specifice în vigoare. În cazul autorizării executării lucrărilor pe amplasamente situate în zone în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, s-a instituit un anumit regim de restricţie cu privire la realizarea construcţiilor, obţinerea avizelor şi acordurilor autorităţilor centrale competente care au instituit restricţiile sau, după caz, a serviciilor deconcentrate ale acestora este obligatorie. Documentaţiile pentru obţinerea avizelor din partea autorităţilor centrale competente sau a serviciilor deconcentrate ale acestora, după caz, care se întocmesc corespunzător reglementărilor în vigoare specifice fiecărui domeniu, se depun la sediul autorităţilor avizatoare competente (inclusiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestora, după caz). După avizare, documentaţiile prezentate pot fi restituite sau se păstrează în arhiva avizatorului.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM – Transgaz

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM – transelectrica

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate PSI, APC BAZA LEGALA Legea 307/2006 privind apãrarea împotriva incendiilor; Legea 481/2006 privind protecţia civilă; HGR Nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcþii si amenajãri care se supun avizãrii si/sau autorizãrii privind securitatea la incendiu; HGR Nr. 560 / 2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă, modificată cu Hotărârea Guvernului nr. 37/2006 OMAI Nr. 3 / 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă; OIG Nr. 1045 / 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de emitere a acordului pentru organizarea jocurilor de artificii cu articole pirotehnice OMAI 130 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate PSI, APC

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate PSI, APC

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 4

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate PSI, APC Hotărârea nr. 19/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 44 din 20/01/2014. În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă următoarele categorii de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu: a) clădiri civile definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la incendiu ca "înalte" sau "foarte înalte", indiferent de aria construită ori de destinaţie; b) încăperi sau grupuri de încăperi, definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la incendiu ca "săli aglomerate", amplasate în clădiri independente sau în clădiri cu funcţiuni mixte, indiferent de aria construită, regimul de înălţime ori destinaţie; c) clădiri civile din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită, încadrate conform legii, indiferent de aria construită, regimul de înălţime sau destinaţie; d) clădiri din categoria monumentelor istorice la care se efectuează modernizări sau schimbări de destinaţie; e) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de comerţ, producţie sau depozitare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 400 mp; f) spaţii amenajate în clădiri de locuit colective având destinaţia de comerţ cu aria desfăşurată mai mare de 50 mp ori de producţie şi/sau depozitare indiferent de suprafaţă; g) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 m2; h) construcţii civile subterane sau spaţii publice amenajate la subsolul, demisolul, podul ori pe acoperişul tip terasă al clădirilor civile, indiferent de destinaţie, aria construită/desfăşurată sau de numărul de persoane; i) construcţii pentru structuri de primire turistică cu mai mult de 3 camere sau 6 locuri pentru cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile turistice, bungalouri, cabane turistice, de vânătoare, de pescuit, sate de vacanţă, campinguri, popasuri turistice, căsuţe tip camping, pensiuni turistice urbane şi rurale, pensiuni agroturistice, apartamente de închiriat şi camere de închiriat, inclusiv unităţile de alimentaţie din incinta acestora; j) clădiri pentru sedii ale autorităţilor publice, indiferent de aria construită; k) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de birouri, financiar-bancară, de asigurări şi burse, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 m2; l) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de îngrijire a sănătăţii, cu paturi staţionare, indiferent de suprafaţă sau dispensare şi policlinici cu suprafaţa desfăşurată mai mare de 400 mp; m) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia pentru învăţământ, supravegherea, îngrijirea sau cazarea/adăpostirea copiilor preşcolari, elevi, studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, indiferent de aria construită; n) clădiri sau spaţii, având destinaţia de gară, autogară, aerogară şi staţie de metrou, indiferent de aria desfăşurată; o) construcţii pentru lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile publicului sau destinate vieţii monahale, indiferent de aria desfăşurată sau de numărul de persoane, cu excepţia caselor parohiale; p) clădiri şi amenajări sportive, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri pe scaune în interior ori mai mare sau egală cu 2.500 de locuri pe scaune în aer liber; p1) clădiri cu destinaţie tip centru de agrement, cu piscine interioare şi exterioare, servicii de relaxare şi întreţinere corporală, cu masaj, hidromasaj, împachetări, băi de plante, saună uscată, cabine cromo-aromoterapii şi baie turcească, terenuri de squash, săli de aerobic, fitness, biliard, tenis de masă şi fotbal mecanic, terenuri de tenis, minifotbal şi fotbal cu vestiarele aferente şi altele similare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp. r) construcţii sau amenajări temporare pentru spectacole sau întruniri, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri pe scaune ori având destinaţia comercială cu aria desfăşurată/suprafaţa mai mare sau egală cu 2.500 mp; s) sisteme de alimentare a consumatorilor cu gaze petroliere lichefiate stocate în rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea individuală de maximum 5.000 l sau grupuri de rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea totală de maximum 30.000 l volum de apă aferente laboratoarelor - sanitare, şcolare şi alte asemenea -, clădirilor cu activităţi de producţie şi fluxuri tehnologice, instalaţiilor de încălzire centrală şi locală, pentru prepararea apei calde de consum şi a hranei; ş) staţii publice de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule, cu capacitatea de stocare de maximum 300 mc pentru lichide petroliere, mai mare sau egală cu 3 mc echivalent apă pentru gaze petroliere lichefiate, precum şi staţiile transportabile de distribuţie a carburanţilor la autovehicule cu capacitatea de stocare/depozitare de maximum 30 mc; ş1) staţii de depozitare şi distribuţie a gazelor naturale comprimate utilizate drept combustibil pentru vehicule (GNCV). t) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, destinate parcării şi/sau întreţinerii şi reparării a peste 10 autoturisme; ţ) sisteme, lucrări şi reţele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor în localităţi, platforme şi parcuri industriale; u) construcţii, ferme şi amenajări agrozootehnice cu aria construită mai mare sau egală cu 600 mp, cu excepţia silozurilor metalice, serelor, solarelor, răsadniţelor şi ciupercăriilor. v) clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia pentru cultură cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp; w) clădiri de locuit colective, noi sau existente, cu regim de înălţime egal sau mai mare de P+3E, la care se amenajează sau se realizează mansarde sau supraetajări; x) lucrări noi, modificări şi modernizări ale instalaţiilor de stingere, detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu la clădiri existente ce intră sub incidenţa prezentei hotărâri; y) puncte de livrare către populaţie a buteliilor cu gaze petroliere lichefiate cu capacitatea de stocare/depozitare de maximum 1.250 kg GPL; z) depozite medii şi mari pentru butelii transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, cu excepţia GPL. Art. 2. - (1) Proiectantul unei construcţii sau amenajări care se încadrează în prevederile art. 1 este obligat să întocmească scenariul de securitate la incendiu potrivit metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu.

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate APC

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate SANEPID LEGISLATIA PE BAZA CAREIA SE ACORDA AUTORIZATIA SI AVIZUL SANITAR * Pentru igiena mediului . Ord.119/2014 ,Ord.MS pentru aprobarea normelor de igiena mediului si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei * Pentru protectia muncii: Norme generale de protectia muncii - 2002, elaborate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si MSF Ord.933/25 11.2002, Ord.508/20.11.2002 si normele specifice elaborate de ministerul muncii pentru fiecare activitate în parte. * Pentru obiectivele de igiena alimentatiei: se desfasoara conform conditiilor impuse de Ordinul M.S. nr. 976/1998; M.O. nr.

268/11.06.1999 ; H.G. nr. 1198/1998/2002; M.O. nr. 866/2.12.2002 si H.G. nr. 1196/2002; M.O. nr.819/13.11.2002. * Pentru productia si distributia apei potabile : se conformeaza Legii 458/2002; M.O. nr. 552/29.07.2002 cu modificari; Legea 311/2004; M.O. nr. 582/30.06.2004 si H.G. nr. 974/2004; M.O. nr. 669/26.07.2004.

AVIZAREA SI AUTORIZAREA SANITARA a) Pentru persoanele juridice : pe baza completarii declaratiei pe propria raspundere.

Ulterior, personalul compartimentelor de specialitate din Directia de Sanatate Publica controleaza respectarea normelor igienico-sanitare si de functional si conformitatea celor declarate, stabilind termene de remediere pentru deficientele constatate. b) Pentru obiectivele si activitatile care nu sunt inregistrate prin Oficiul Registrului Comertului in urma procedurilor de evaluare sanitara pentru cabinete medicale, spitale, unitati de asistenta sociala, unitati de invatamant, servicii publice de aprovizionare cu apa, servicii DDD sau pe baza declaratiei pe propria raspundere pentru cabinetele medicilor de familie, tehnica dentara, homeopatie, tonete, chioscuri, etc.

DOCUMENTE NECESARE PENTRU SOLICITAREA AVIZULUI SANITAR * Cerere * plan general de amplasare a obiectivului prezemtat la o scara din care sa se inteleaga clar incadrarea in cartier, zona,localitate,accesul la retelele de transport ,energie si utilitati, precum si caracteristicile terenului. * planul de amenajare interioara * dovada de achitare a tarifului de avizare sanitara * studiul de impact asupra sanatatii populatiei din zona (daca este cazul), care consta din : caracterizarea nivelului de expunere a populatiei caracterizarea efectelor asupra sanatatii ,consecutive realizarii obiectivului evaluarea impactului asupra starii de sanatate a populatiei conditiile de conformare pentru prevenirea efectelor planul de monitorizare a aplicarii conditiilor de conformare si afectelor asupra starii de sanatate.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate SANEPID CE URMARESTE CONTROLUL INSPECTIEI SANITARE DE STAT DIN D.S.P. in diverse tipuri de unitati? (exemple) 1.Unitati de productie alimentara (cu respectarea H.G.1198/2002, H.G.1197/2002,Ord.M.S.976/1998, Ord.933/2002, Ord.427/2002, Ord.232/2004, L.349/2002) * circuitele functionale pentru: materie prima, productie, produs finit, personal. * aprovizionarea cu apa; * starea de igiena a tuturor spatiilor (magazii, spatiu productie, depozitare produs finit, vestiare personal, grupuri sanitare, etc.) * respectarea parametrilor de temperatura si pastrare a materiilor prime si produs finit; * dotari (utilaje, ustensile de lucru, spatii frigorifice, etc.) * verificare termene de valabilitate pentru materia prima; * verificarea mijloacelor de transport pentru materie prima si produs finit; * verificare conditii de munca (microclimat, zgomot, iluminat, etc.) * verificarea starii de sanatate si igiena a personalului, echipament de protectie adecvat locului de munca. * existenta dezinfectante si modul de utilizare.

2.Unitati de alimentatie publica(cu respectarea H.G.1198/2002, H.G.1197/2002,Ord.M.S.976/1998, Ord.933/2002, Ord.427/2002, Ord.232/2004, L.349/2002) * circuitele functionale pentru: materie prima, productie, vesela, produs finit, personal. * aprovizionarea cu apa; * starea de igiena a tuturor spatiilor (magazii, spatii prelucrare preliminara, spatiu productie, depozitare produs finit,sala servire, vestiare personal, grupuri sanitare, etc.) * respectarea parametrilor de temperatura si pastrare a materiilor prime si produs finit; * dotari (utilaje, ustensile de lucru, spatii frigorifice, etc.) * verificare termene de valabilitate pentru materia prima; * pastrarea probelor alimentare pentru mesele colective; * verificarea mijloacelor de transport pentru materie prima; * verificare conditii de munca (microclimat, zgomot, iluminat, etc.) * verificarea starii de sanatate si igiena a personalului, echipament de protectie adecvat locului de munca. * existenta dezinfectante si modul de utilizare.

3.Depozite de alimente (cu respectarea H.G.1198/2002, H.G.1197/2002, Ord.M.S.976/1998, Ord.933/2002, Ord.232/2004, Ord.427/2002) * aprovizionarea cu apa; * verificarea conditiilor de depozitare- notarea contaminarii specifice; * verificarea conditiilor de reambalare; * verificarea amenajarii teritoriului de vecinatate; * starea de igiena a tuturor spatiilor (magazii, vestiare personal, grupuri sanitare, etc.) * dotari (utilaje, ustensile de lucru, spatii frigorifice, etc.) * verificarea mijloacelor de transport; * verificarea starii de sanatate si igiena a personalului, echipament de protectie adecvat locului de munca. * existenta dezinfectante si modul de utilizare.

4.Unitati desfacere produse alimentare (cu respectarea H.G.1198/2002, H.G.1197/2002,Ord.M.S.976/1998, H.G.106/2002,Ord.933/2002, Ord.427/2002, Ord.232/2004) * circuitele functionale pentru: aliment si personal. * aprovizionarea cu apa; * starea de igiena a tuturor spatiilor (magazii, cai de acces, spatiu comercializare, vestiare personal, grupuri sanitare, etc.) * depozitarea si comercializarea pe sorto-tipo-dimensiuni; * respectarea parametrilor de temperatura si pastrare a produselor; * dotari (utilaje, ustensile de lucru, spatii frigorifice, etc.) * verificare termene de valabilitate pentru produse, etichetare; * verificarea mijloacelor de transport; * verificare conditii de munca (microclimat, zgomot, iluminat, etc.) * verificarea starii de sanatate si igiena a personalului, echipament de protectie adecvat locului de munca. * existenta dezinfectante si modul de utilizare.

5.Unitati de colectare, depozitare, neutralizare deseuri cu potential contaminant (respectarea Ord.M.S.219/2002 si Ord.933/2002, Ord.427/2002) * verificarea conditiilor de sortare si colectare la locul producerii; * verificarea conditiilor impuse in spatiul de depozitare temporara; * verificarea mijloacelor de transport; * verificarea starii de sanatate si igiena a personalului, echipament de protectie adecvat locului de munca; * verificarea functionarii la parametri corespunzatori a incineratorului.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate SANEPID 6.Unitati de invatamant ( Ord.M.S.125/2001, H.G.1198/2002,Ord.933/2002, L.349/2002, Ord.427/2002) * starea cladirilor; * aprovizionarea cu apa; * verificarea conditiilor de microclimat in salile de clasa; * starea mobilierului; * spatii aferente celor de invatamant: sali de sport, terenuri, ateliere. * verificarea grupurilor sanitare (igiena, numar si stare de functionare); * starea de sanatate a personalului didactic si auxiliar; * pentru cantina - vezi unitate de alimentatie publica; * pentru camine,internate: - starea de igiena a tuturor spatiilor (dormitoare, sali de lectura, holuri, grupuri sanitare) * mobilier * cazarmament; * verificarea existentei dezinfectantelor si a modului corect de utilizare.

7.Unitati de prestari servicii si productie altele decat alimentare (Ord.933/2002, L.349/2002, Ord. 427/2002) * verificarea conditiilor de microclimat; * verificare noxe (buletine de analize); * verificarea starii de sanatate a personalului, echipament de protectie, vestiare, grupuri sanitare.

8. Unitati sanitare ( Ord.185/2003, Ord.219/2002, Ord.994/2004, Ord.713/2004, Legea 349/2002) * verificare circuite functionale; * aprovizionare cu apa; * verificare sterilizare (aparatura, solutii de lucru pentru prelucrarea instrumentarului in vederea sterilizarii, teste de autocontrol al sterilizarii); * lenjeria; * evidente primare si mod de raportare boli transmisibile; * registrul unic de imunizari; * dotari minime obligatorii; * colectarea deseurilor cu potential contaminant; * starea de sanatate a personalului, vestiare, grupuri sanitare.

9.Unitati frizerie-coafura, manichiura pedichiura, producere, depozitare si comercializare cosmetice (Legea 508/2002, Ord.232/2004, Ord.427/2002, Legea 349/2002) * verificare circuite functionale; * mobilier si dotari; * aparatura de sterilizare, teste de autocontrol si solutii de lucru pentru pregatirea instrumentarului in vederea sterilizarii; * dezinfectante specifice si modul corect de utilizare; * starea de igiena; microclimat; * dotare cu trusa medicala de prim ajutor; * lenjeria; * colectarea si indepartarea reziduurilor specifice; * starea de sanatate a personalului, echipament de protectie, vestiare, grupuri sanitare, atestare cursuri de igiena;

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate Inspectoratul de Stat în Construcţii - ISC -, prin inspectoratele teritoriale în construcţii, emite avize şi acorduri pentru anumite categorii de lucrări, potrivit prevederilor legale în vigoare şi în conformitate cu Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.

Pentru obţinerea avizelor şi/sau acordurilor organismelor centrale cerute în mod expres prin certificatul de urbanism, obligaţie a investitorului, acesta va prezenta documentaţiile specifice la emitenţi în timp util emiterii avizelor şi/sau acordurilor înaintea datei depunerii întregii documentaţii în vederea autorizării execuţiei lucrărilor.

Instituţiile/operatorii economici abilitate/abilităţi prin lege să emită avizele/acordurile au obligaţia de a le emite solicitantului în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data înregistrării cererii/documentaţiei specifice complete, sub sancţiunea aplicării prevederilor legale privind aprobarea tacită, fără alte proceduri prealabile, cu excepţiile prevăzute referitor la actele de autoritate emise de către autorităţile pentru protecţia mediului competente.

Prin exceptare, pentru obţinerea avizelor şi acordurilor necesare autorizării executării lucrărilor de construcţii autorităţile administraţiei publice competente pot organiza în cadrul structurilor de specialitate prestarea acestor servicii.

Prestarea se face contra cost, la cererea solicitantului autorizaţiei de construire/desfiinţare.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate – comisia de monumente Baza Legala LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001(R2006) privind protejarea monumentelor istorice.

LEGE nr. 259 din 23 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

HOTĂRÂRE nr. 1309 din 20 noimbrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modaliţăţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia.

HOTĂRÂRE nr. 610 din 29 mai 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de acordare a creditelor necesare efectuării de lucrări de protejare la monumentele istorice deţinute de persoanele fizice sau juridice de drept privat.

ORDIN nr. 2682 din 13 iunie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenţă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fişei analitice de evidenţă a monumentelor istorice şi a Fişei minimale de evidenţă a monumentelor istorice.

ORDIN nr. 2684 din 18 iunie 2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric şi a conţinutului acesteia.

LEGE nr. 462 din 19 noiembrie 2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate – comisia de monumente L422 / 2001 (ultima actualizare august 2014) Intervenţii asupra monumentelor istorice Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor. În sensul prezentei legi, intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt: a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice şi de punere în valoare, care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice; b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente istorice; d) schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare; e) strămutarea monumentelor istorice; f) amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie a monumentelor istorice.

Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi autorizaţiile referitoare la intervenţiile prevăzute mai sus se eliberează numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Autorizaţiile prevăzute, emise fără avizul instituţiilor abilitate prin lege şi fără respectarea condiţiilor acestora, sunt nule de drept.

Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric face parte integrantă din Cartea tehnică a construcţiei. În situaţia în care aceasta nu există, Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric ţine locul documentaţiei tehnice de utilizare a bunului imobil, în condiţiile legii.

Intervenţiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecţie a monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi a celorlalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Toate intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a funcţiunii sau a destinaţiei, de întreţinere sau de reparaţii curente, indiferent de sursa lor de finanţare şi de regimul de proprietate a imobilului, se fac cu specialişti şi experţi atestaţi şi sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, respectiv ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în condiţiile legii.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate – comisia de monumente L422 / 2001 Monumentele istorice se clasează astfel: a) în grupa A - monumentele istorice de valoare naţională şi universală; b) în grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

Clasarea monumentelor istorice în grupe se face prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, la propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, conform procedurii de clasare prevăzute de prezenta lege.

Monumentele istorice clasate în grupele prevăzute la alin. (1) şi zonele de protecţie a acestora, aflate în proprietate publică, pot fi declarate, potrivit legii, de interes public naţional sau local, după caz, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Culturii şi Cultelor, respectiv prin hotărâre a consiliilor locale, judeţene sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.

(1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural.

(2) Delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se realizează, simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condiţiile legii.

(3) Autorităţile publice locale competente vor include în planurile urbanistice şi în regulamentele aferente zonele de protecţie delimitate (4) În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi reglementări speciale de construire prin planurile şi regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legii.

(5) În zonele de protecţie a monumentelor istorice care sunt lăcaşuri de cult este interzisă desfăşurarea în aer liber, în perioada în care în cadrul acestora se desfăşoară serviciu religios, a unor manifestări care, prin poluarea sonoră sau vizuală pe care o produc, pot impieta asupra desfăşurării serviciului religios.

(6) Prin excepţie, se pot organiza manifestări de genul celor prevăzute mai sus, cu acordul autorităţii religioase care administrează lăcaşul, în condiţii care să nu impieteze asupra desfăşurării serviciului religios.

(1) Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare.

(2) Protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.

(3) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a monumentelor istorice şi a zonelor de protecţie a acestora sau instituirea unor servituţi poate fi iniţiată şi aplicată numai cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.

(4) Aplicarea de servituţi care au drept consecinţă desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie este interzisă.

(1) Orice intervenţie asupra monumentelor istorice şi asupra imobilelor din zona lor de protecţie, precum şi orice modificare a situaţiei juridice a monumentelor istorice se fac numai în condiţiile stabilite prin prezenta lege.

(2) Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează conform legii.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate – comisia de monumente

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Acordul vecinilor (1) Acordul vecinilor, prevăzut în anexa nr. 1 la Lege, este necesar în următoarele situaţii: a) pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate - şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora; b) pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente; c) în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.

(2) Situaţiile prevăzute la pct. 1 a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcţii noi în vecinătatea imediată a unei construcţii existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea şi mediul ori siguranţa în exploatare. Cauzele acestor situaţii pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundaţiei construcţiei existente, afectarea gradului de însorire.

(3) Situaţiile prevăzute la pct. 1 b) şi c) corespund cazurilor în care, urmare investiţiei noi pot fi create situaţii de disconfort generate de incompatibilităţi între funcţiunea preexistentă şi cea propusă, atât în situaţia în care se aduc modificări de destinaţie a spaţiilor în interiorul unei clădiri, cât şi în situaţia în care funcţionalitatea unei construcţii noi este incompatibilă cu caracterul şi funcţionalitatea zonei în care urmează să se integreze. Cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea funcţiunii de locuit prin implementarea unor funcţiuni incompatibile datorită zgomotului, circulaţiei, degajării de noxe, etc.

(4) Acordul vecinilor se va da condiţionat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. şi autorizaţia de construire/desfiinţare, a măsurilor de punere în siguranţă a construcţiei preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcţii.

(5) Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică.

(6) Refuzul nejustificat de a-şi da acordul se constată de către instanţa de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare în locul acordului vecinilor.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CU

Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate - Statul major Ministerele, autorităţile administraţiei publice, agenţii economici, persoane fizice şi juridice indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a obţine avizul Statului Major General, în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative: Legea nr. 45/1994 Legea apărării naţionale a României; Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului; Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; Hotărârea de Guvern nr. 62/1996 privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare precum şi criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General; Ordonanţa de Urgenţă nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică; Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.30/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autortizarea executării construcţiilor; Hotărârea de Guvern nr. 861/1999 pentru aprobarea închirierii de elemente de infrastructură din incinta perimetrelor administrate de Ministerul Apărării Naţionale, respectiv de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pentru amplasarea de echipamente de radiocomunicaţii; Hotărârea de Guvern nr. 982/2001 privind compatibilitatea electromagnetică; Hotărârea de Guvern nr. 88/2003 privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora; Legea nr. 591/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor.

Conţinutul obligatoriu al documentaţiei pe baza căreia se emite avizul Statului Major General: A. Memoriul justificativ, care va cuprinde: - denumirea obiectivului (lucrării), scopul şi etapizarea investiţiei; - descrierea elementelor geometrice şi a caracteristicilor tehnice ale obiectivelor de investiţii, inclusiv înălţimea utilajelor de ridicat ce vor fi folosite pentru lucrările de construcţii-montaj; - sistemul constructiv şi materialele de construcţie folosite; - regimul juridic al terenului pe care se amplasează obiectivul sau lucrarea.

B. Planul de încadrare în teritoriu (scările: 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, după caz), cu indicarea curbelor de nivel ale terenului pe care se amplasează construcţiile.

C. Planul de situaţie al imobilelor (scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200, 1:100, după caz), cu indicarea cotelor topografice, pentru toate categoriile de lucrări prevăzute la pct. 4, în care se vor preciza: - amplasamentul obiectivului sau al lucrării; - obiectivele şi construcţiile existente în imediata vecinătate, altele decât cele cu caracter militar, specificându-se pentru fiecare înălţimea maximă; - elementele geometrice şi caracteristicile tehnice ale investiţiilor; - datele solicitate la lit. A vor fi inserate şi în planurile de situaţie.

D. Pentru lucrările de comunicaţii feroviare şi rutiere, la documentaţie se vor anexa planurile de situaţie specifice.

IMPORTANT: -documentaţiile tehnice/urbanism referitoare la realizarea de parcuri eoliene se vor depune în 3 exemplare, iar cele referitoare la turnuri de radiocomunicaţii şi staţii de telefonie mobilă, în 2 exemplare.

- Toate celelalte tipuri de documentaţii se vor depune într-un singur exemplar; documentaţiile tehnice/urbanism privind amplasarea turbinelor eoliene şi turnurilor de radiocomunicaţii vor conţine datele de amplasament ale acestora, respectiv coordonatele geografice în sistem STEREO 70 sau WGS 84, cota terenului şi înălţimea maximă a obiectivului; - pentru eliberarea avizului Statului Major General nu se percep taxe.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CU Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate - Statul major HG 62/1996 LISTA obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi criteriile de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General 1. Industrie: - obiective industriale noi şi dezvoltarea celor existente, precum şi închiderea sau demolarea acestora; - platforme industriale; - centrale termo-, hidro- sau nuclearo-electrice; - staţii electrice de transformare; - rafinării, dane portuare pentru carburanţi şi depozite de carburanţi - lubrifianţi cu o capacitate mai mare de 100 m3, staţii PECO; - conducte magistrale de orice fel, aeriene sau subterane; - conducte de orice fel, prevăzute a se monta pe infrastructura podurilor, ori instalarea acestora aerian sau subteran în amplasamentele podurilor sau în imediata apropiere; - linii electrice aeriene sau subterane, precum şi cabluri aeriene sau subfluviale; - deschideri, amenajări sau extinderi miniere de orice fel, inclusiv lucrările anexe ale acestora (tunele, funiculare, instalaţii de forţă etc.); - lucrări hidrotehnice şi hidroenergetice; - depozite industriale de toate categoriile.

2. Transporturi: - autostrăzi, drumuri rapide, drumuri publice clasificate (europene, naţionale, judeţene, comunale), precum şi drumuri publice neclasificate (turistice, forestiere şi industriale), care se construiesc sau se modernizează; - căi ferate ce se construiesc sau se dezvoltă (dublări, electrificări, dezafectări etc.), instalaţii de spălare a vagoanelor, linii de garare din staţiile de cale ferată, instalaţii feroviare (de alimentare cu apă, de depou, de transbordare, de transvazare), rampe fixe, rampe demontabile, plăci turnante şi triunghiuri de întoarcere a locomotivelor, tuneluri;

- poduri-viaducte, apeducte sau alte asemenea lucrări de artă; - linii de metrou şi de tramvai, staţii de metrou; - aeroporturi, completări de instalaţii la aeroporturile existente şi alte construcţii aferente acestora; - poduri, bazine portuare, cheiuri, dane şi lucrări hidrotehnice aferente.

3. Telecomunicaţii şi tehnologiile informaţiei: - staţii de emisie de radiodifuziune şi televiziune, staţii coordonatoare de reţea şi alte instalaţii fixe de radiocomunicaţii, în toate benzile de frecvenţă; - construcţii noi, schimbări de amplasamente sau ale parametrilor principali la echipamentele de radiocomunicaţii; - noile reţele de telecomunicaţii urbane şi interurbane, amplificările acestora, precum şi echipamentele de comutaţie şi de transmisiuni deservite de acestea; - centrele (oficiile) pentru utilizarea capacităţilor de prelucrare electronică a informaţiei, reţelele de calculatoare pentru transportul datelor, care aparţin administraţiei publice centrale şi locale sau altor organe ale statului, precum şi agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate.

4. Construcţii şi lucrări în alte domenii: - orice fel de construcţii ce urmează a fi executate la o distanţă mai mică de 2.400 m faţă de obiectivele speciale situate în extravilan; - toate construcţiile care vor fi executate în vecinătatea obiectivelor militare situate în intravilan, pe parcele limitrofe, precum şi a celor situate de cealaltă parte a străzilor învecinate cu incinta acestora, în condiţiile prevederilor legale în vigoare; - orice lucrări de construcţii pe malul Dunării şi pe o adâncime de 2 km de la linia apei pe Litoral; - executări de foraje de orice fel la distanţe sub 500 m faţă de obiectivele speciale; - deschideri de cariere de orice fel sau extinderi de cariere, la distanţe sub 1 km de obiectivele speciale; - silozuri şi depozite cerealiere cu capacităţi ce depăşesc 15 tone; - alte categorii de depozite cu capacităţi mai mari de 5.000 m3; - amenajări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii, desecări, îndiguiri, combaterea eroziunii solului etc.; - lucrări pentru defrişarea pădurilor şi pentru împădurirea terenurilor.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CU Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate Aeronautica Avize pentru documentaţii tehnice aferente construcţiilor şi amenajărilor în zone cu servituţi aeronautice Principalele documente si date/informatii necesare la obtinerea avizului A. În conformitate cu prevederile următoarelor reglementarilor aeronautice: • RACR-PMA-1 pt. avizarea documentaţiilor tehnice pentru construcţii şi amenajări în zonele cu servituţi aeronautice; • condiţiile de avizare a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zone cu servituţi aeronautice pentru realizarea unui obiectiv (construcţie, amenajare, activitate, etc.) în zone cu servituţi aeronautice, titularul/beneficiarul (persoana juridică sau fizică) trebuie să depună la Autoritatea Aeronautică Civilă Română o cerere prin care solicită eliberarea avizului de specialitate, însotită de documentatia tehnică aferentă.

Informaţii referitoare la marcarea şi balizarea luminoasă a turbinelor eoliene şi a parcurilor de turbine eoliene, pot fi gasite în directiva aeroportuară DA: 2 - Marcarea si balizarea luminoasa a turbinelor eoliene si a parcurilor de turbine eoliene.

Cererea poate fi formulată si depusă în numele beneficiarului/titularului obiectivului, de alte persoane juridice sau fizice (institute de proiectare, ateliere de arhitectură, reprezentant) pe baza de împuternicire legală.

Tariful minim de 100 Euro + TVA, se plateşte la depunerea cererii, urmând ca, în cazul stabilirii unui alt tarif, rezultat în urma analizei efectuate de AACR, solicitantul/beneficiarul va achita diferenţa corespunzătoare de tarif.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate - Aeronautica Documentaţia tehnică anexată cererii va cuprinde: 1. Memoriu - care trebuie să conţină: • date de identificare a titularului/beneficiarului obiectivului (denumire, adresă, tel., fax., etc.); • denumirea şi destinaţia obiectivului propus; • detalii despre amplasamentul ales: adresa şi elemente de identificare în teren, precum si coordonatele geografice, cota absolută faţă de nivelul Mării Negre a terenului de pe amplasament (aceste mărimi trebuie exprimate în sistemul WGS-84 şi determinate de agenţi geodezi autorizaţi de AACR), distanţele faţă de obiectivele de aviaţie civilă din zona aeroportului, heliportului, mijlocului de radionavigaţie, etc; • dimensiunile obiectivului, cu precizarea înălţimii sale maxime, precum şi înalţimea maximă a utilajelor de ridicat şi execuţie utilizate la realizarea obiectivului; • soluţii constructive preconizate: materiale de construcţie pentru învelitori la acoperişuri, faţade/pereţi exteriori, împrejmuiri, sistemul de încalzire şi de iluminat exterior, racordarea la reţelele utilitare din zona şi la drumul de acces, etc.; • alte caracteristici privind utilizarea obiectivului, după caz: surse de perturbaţii electromagnetice (echipamente electrice de forţă), emanaţii de fum sau de ceaţă artificială, activităţi de lansare baloane sau surse de atragere a păsărilor, etc; • pentru linii electrice aeriene: traseele cablurilor, înalţimea şi modul de realizare a stâlpilor de traversare a cursurilor mari de apă, a drumurilor naţionale şi a căilor ferate, etc; • pentru echipamente şi/sau sisteme de telecomunicaţii, radio-tv, radio-relee, etc: frecvenţe de lucru, puteri de emisie, diagrame de directivitate, tipul de polarizare şi înalţimea maximă a antenelor (inclusiv înalţimea focarului faţă de sol), precum şi restricţiile impuse de funcţionarea echipamentului; • certificat de urbanism.

• pentru beneficiar persoană fizică: copie C.I./ B.I. • pentru beneficiar persoană juridică: copie certificat înregistrare 2. Planşe desenate, după cum urmează: • plan de situaţie privind amplasamentul obiectivului pe teren (scara 1:25.000, 1:10.000 sau 1: 5. 000), în format minim A3; • plan de situaţie cu poziţia obiectivului în amplasament (scara 1:1 000 sau 1:500), format A4; • secţiuni caracteristice sau pofile transversale ale obiectivului, cotate corespunzător, prin care se evidenţiază înaltimea maximă.

Observaţii: În funcţie de specificul fiecărui amplasament/obiectiv, Autoritarea Aeronautică Civilă Română poate solicita date / informaţii suplimentare necesare unei analize corecte a cererii de referinţă

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 5

AVIZE/ACORDURI DE OBTINUT CONFORM CERTIFICATULUI DE URBANISM Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/serviciilor deconcentrate - Aeronautica

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE (1) Autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.

(2) Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.

(21) Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de construire şi cuprinde următoarele etape: a) emiterea certificatului de urbanism; b) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului; c) notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul conform legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; d) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului; e) elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică - D.T.; f) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente; g) emiterea autorizaţiei de construire.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru: a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11; b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate; c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente; d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă şi agrement, pieţe şi alte lucrări de amenajare a spaţiilor publice; e) lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă sau subterane; f) lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării executării lucrărilor, în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (13); g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote; h) lucrări de construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine şi pergole situate pe căile şi spaţiile publice, anexe gospodăreşti, precum şi anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan; i) cimitire - noi şi extinderi.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE Art. 11. - (1) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor: a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate; b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii; c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit; d) zugrăveli şi vopsitorii interioare; e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor; f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi; g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli; h) lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, dacă aceste lucrări nu se execută la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel: 1. finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea; 2. trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces; 3. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului - dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă - la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii; i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente; j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor prevăzute la art.

3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz; k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere; l) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului. m) lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.

(2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice.

(3) Dacă lucrările prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. e) şi j), se execută la construcţiile menţionate la art. 3 lit. b) (ctii monum., in zone de protectie sau zone protejate) , este obligatorie emiterea autorizaţiei de construire.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE Autorizarea executării lucrărilor în regim de urgenţă (1) În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (16) din Lege, autorizaţia de construire/desfiinţare pentru executarea lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă, obligatorii în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamităţi naturale - cutremure, inundaţii, alunecări/prăbuşiri de teren sau altele asemenea - ori alte evenimente cu caracter excepţional, se emite imediat de către autoritatea administraţiei publice competente potrivit Legii. Documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare urmează să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor, acordurilor şi punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi după caz a actului administrativ al acesteia, solicitate prin certificatul de urbanism emis, în condiţiile Legii, împreună cu autorizaţia de construire/desfiinţare. În cazul construcţiilor/instalaţiilor care prezintă pericol public, autorizaţia de construire se emite pentru executarea lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă, pentru prevenirea/atenuarea sau reducerea globală a riscului de producere a efectelor riscurilor naturale - cutremure, inundaţii, alunecări de teren, tasări şi/sau prăbuşiri de teren etc. - ori antropice (explozii, incendii, avarii, alte accidente tehnice etc. consolidarea/repararea elementelor structurale/nestructurale ale construcţiei - inclusiv prin introducerea unor elemente structurale suplimentare - în scopul evitării pierderilor de vieţi omeneşti sau rănirii grave a persoanelor, precum şi distrugerii unor bunuri materiale, culturale şi artistice de valoare.

(2) În mod similar, potrivit prevederilor art. 7 alin. (161) din Lege, autorizaţia de construire se va emite în regim de urgenţă, pentru lucrările de intervenţie în primă urgenţă la construcţii monumente istorice, cu consultarea prealabilă a organismelor abilitate ale Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, precum şi pentru lucrările de consolidare la clădirile încadrate, prin raport de expertiză tehnică ori prin notă tehnică justificativă, în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (10) din Lege (3) Potrivit prevederilor art. 7 alin. (17) din Lege primăriile pot dezafecta construcţiile, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, aflate în stare avansată de degradare şi care pun în pericol siguranţa publică, cu excepţia construcţiilor monument istoric, pe bază de autorizaţie de desfiinţare emisă în condiţiile art. 7 alin. (16) din Lege, cu obligaţia de a se întocmi documentaţii specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1 la Lege.

(4) Pentru dezafectarea construcţiilor aflate în stare avansată de degradare şi care pun în pericol siguranţa publică, din proprietatea privată a persoanelor fizice şi/sau juridice, primarul are obligaţia de a notifica proprietarului responsabilităţile care îi revin potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, cu privire la urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi postutilizarea acestora, implicit cu privire la siguranţa publică. Prin notificare se va atenţiona cu privire la necesitatea ca proprietarul să ia măsurile de desfiinţare în regim de urgenţă în condiţiile art. 7 alin. (17) din Lege.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE Autorizarea executării lucrărilor în regim de urgenţă (6) Prin lucrările de intervenţie în primă urgenţă prevăzute la alin. (1), potrivit legislaţiei în vigoare, se înţeleg măsurile necesare care se pot realiza, după caz, prin lucrări de: a) menţinere a sistemului constructiv existent/adoptare a unor sisteme alternative corespunzătoare - constând în consolidarea/repararea elementelor structurale sau a sistemului structural în ansamblu şi, după caz, a elementelor nestructurale ale construcţiei existente şi/sau introducerea unor elemente structurale suplimentare; b) menţinere/modificare a configuraţiei şi funcţiunii existente a construcţiei/instalaţiilor aferente - constând în reducerea numărului de niveluri şi/sau înlăturarea unor porţiuni de construcţie/instalaţii care prezintă o comportare nefavorabilă la riscuri naturale/antropice sau care prezintă risc ridicat de dislocare/prăbuşire, etc.; c) executare de lucrări conexe constând în lucrări de desfacere/refacere a instalaţiilor, echipamentelor, finisajelor interioare şi exterioare, învelitorilor şi altele asemenea, precum şi alte tipuri de lucrări strict necesare din zona de intervenţie; d) îmbunătăţire a terenului de fundare - dacă este cazul.

Avizul primarului : În situaţia în care emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare este de competenţa preşedintelui consiliului judeţean este necesar avizul favorabil al primarului unităţii administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu este situat imobilul în cauză.

- Avizul primarului se emite pentru emiterea certificatului de urbanism şi este valabil: a) numai pentru certificatul de urbanism dacă scopul declarat de solicitant este pentru cererile în justiţie şi operaţiunile juridice; b) atât pentru certificatul de urbanism, cât şi pentru autorizaţia de construire/desfiinţare dacă scopul declarat de solicitant este pentru executarea de lucrări de construcţii ori pentru adjudecarea prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice.

-Primarul are obligaţia de a emite avizul în termen de 5 zile de la primirea solicitării Avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean În situaţia în care în cadrul primăriilor comunelor şi oraşelor, precum şi, după caz, ale municipiilor, nu sunt constituite structuri de specialitate proprii potrivit legii, avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean este obligatoriu în situaţiile în care emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare este de competenţa primarilor de comune şi oraşe, precum şi, după caz, a primarilor de municipii, pentru toate categoriile de construcţii, altele decât locuinţele şi anexele gospodăreşti ale acestora.

Cererea de emitere a avizului structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean se înaintează de primar, împreună cu proiectul (propunerea) de certificat de urbanism sau de autorizaţie de construire/desfiinţare, după caz, redactată de persoana cu responsabilitate în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului din cadrul primăriei, în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării cererii

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire Documentele necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare (1) Documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii elaborată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate, potrivit legii, pe lângă cererea pentru emiterea autorizaţiei de construire, inclusiv anexa - se utilizează formularul-model F.8 "CERERE pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare" obţinut de la emitent - va conţine, în mod obligatoriu, următoarele documente: a) certificatul de urbanism, în copie; b) dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, în copie legalizată, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel; c) documentaţia tehnică - D.T., în două exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la emitent şi un exemplar vizat spre neschimbare se returnează beneficiarului; d) avizele, acordurile şi punctul de vedere/actul administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente, solicitate prin certificatul de urbanism, în copie; e) studiile de specialitate, nota tehnică justificativă sau raportul de expertiză tehnică pentru lucrări de intervenţie la construcţii existente şi/sau raportul de audit energetic pentru lucrări de intervenţie în vederea creşterii performanţei energetice la clădiri, solicitate prin certificatul de urbansim, în condiţiile legii, un exemplar; (3) La depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se vor avea în vedere următoarele: a) în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Lege, odată cu autorizaţia de construire/desfiinţare se solicită, de regulă, şi autorizarea organizării executării lucrărilor. În această situaţie, solicitantul are obligaţia de a prezenta, pe lângă documentaţia tehnică - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de bază (D.T.A.C.), documentaţia tehnică - D.T. pentru organizarea executării lucrărilor (D.T.O.E.) - piese scrise şi desenate -, întocmită în baza prevederilor anexei nr. 1 la Lege, împreună cu avizele specifice aferente (aviz circulaţie, aviz pentru ocuparea temporară a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate şi altele asemenea, după caz), în două exemplare; b) în situaţia în care, prin certificatul de urbanism a fost solicitată elaborarea unor studii suplimentare, sintezele acestora se anexează documentaţiei, inclusiv avizele/aprobările obţinute pentru acestea (două exemplare). La nevoie, solicitantului i se va putea cere prezentarea studiilor în întregul lor.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire Documentaţia tehnică - D.T. (1) Documentaţia tehnică - DT este, potrivit definiţiei din anexa nr. 2 la Lege, documentaţia tehnico-economică distinctă care stă la baza emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare şi prin care se stabilesc principalele coordonate privind încadrarea în indicii urbanistici aprobaţi, amplasarea construcţiilor şi relaţiile acestora cu vecinătăţile, schemele şi fluxurile funcţionale, compoziţia spaţială, structura de rezistenţă, expresia de arhitectură, dotarea şi echiparea construcţiilor, inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora la infrastructura edilitară urbane necesare, după caz.

(2) Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Lege, autorizaţia de construire/desfiinţare se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor.

(3) În funcţie de scopul solicitării, documentaţia tehnică - D.T. poate fi: a) documentaţie tehnică - D.T. (D.T.A.C.+D.T.O.E.) pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, inclusiv pentru lucrările aferente organizării executării lucrărilor; b) documentaţie tehnică - D.T. (D.T.A.D.+D.T.O.E.) pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare a lucrărilor/construcţiilor, inclusiv pentru autorizarea lucrărilor aferente organizării executării lucrărilor.

(4) Documentaţia tehnică - D.T., alcătuită din piese scrise şi desenate şi completată cu elementele de identificare şi datele tehnice conform anexei la "Formularul-model F.8 - CERERE pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare" va respecta următoarele condiţii: a) se elaborează în baza conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 1 la Lege şi cu respectarea prevederilor legislaţiei specifice din domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, arhitecturii, amenajării teritoriului şi urbanismului; b) se elaborează de colective tehnice de specialitate şi se semnează, în condiţiile prevăzute la art. 9 din Lege; c) se verifică, în condiţiile legii, de verificatori de proiecte atestaţi.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU al documentaţiei tehnice D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii Documentaţia tehnică - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se elaborează de proiectanţi autorizaţi, persoane fizice sau juridice şi, după vizarea spre neschimbare, se dezvoltă în proiectul tehnic întocmit conform prevederilor legale în vigoare, în concordanţă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor, acordurilor, punctului de vedere al autorităţii pentru protecţia mediului competente, precum şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, cerute prin certificatul de urbanism.

Documentaţia tehnică - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se întocmeşte pentru: - autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C.; - autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - D.T.A.D.; - autorizarea executării organizării lucrărilor - D.T.O.E. Conţinutul-cadru al documentaţiei tehnice - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii cuprinde opisul pieselor scrise şi desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare. În situaţii cu totul excepţionale, în funcţie de complexitatea investiţiei supuse autorizării, structurile de specialitate constituite potrivit prezentei legi vor putea cere prin certificatul de urbanism şi alte elemente tehnice cu rol de precizare suplimentară, care să fie cuprinse în cadrul documentaţiei tehnice - D.T pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii - D.T.A.C./D.T.A.D.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU al documentaţiei tehnice D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii A. Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C. I. Piese scrise 1. Lista şi semnăturile proiectanţilor Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.

2. Memoriu 2.1. Date generale: Descrierea lucrărilor care fac obiectul documentaţiei tehnice - D.T pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, făcându-se referiri la: - amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrărilor; - clima şi fenomenele naturale specifice; - geologia şi seismicitatea; - categoria de importanţă a obiectivului.

2.2. Memorii pe specialităţi Descrierea lucrărilor de: - arhitectură; - structură; - instalaţii; - dotări şi instalaţii tehnologice, după caz; - amenajări exterioare şi sistematizare verticală.

2.3. Date şi indici care caracterizează investiţia proiectată, cuprinşi în anexa la cererea pentru autorizare: - suprafeţele - construită desfăşurată, construită la sol şi utilă; - înălţimile clădirilor şi numărul de niveluri; - volumul construcţiilor; - procentul de ocupare a terenului - P.O.T.; - coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T. 2.4. Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU al documentaţiei tehnice D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii 2.5. Anexe la memoriu 2.5.1. Studiul geotehnic 2.5.2. Referatele de verificare a documentaţiei tehnice - D.T., în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii, inclusiv în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (21) şi (22) întocmite de verificatori de proiecte atestaţi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, aleşi de investitor.

2.5.3, 2.5.4 abrogate 2.5.5. Avizele şi acordurile privind asigurarea, branşarea şi racordarea la infrastructura edilitară, după caz, precum şi avizele, acordurile şi actele administrative specifice ale organismelor administraţiei publice centrale sau ale serviciilor deconcentrate ale acestora, după caz - Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi ale Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Apărării, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de Informaţii ori ale altor organisme interesate, stabilite prin certificatul de urbanism conform reglementărilor legale în vigoare şi ca urmare a condiţiilor speciale de amplasament şi/sau a funcţionalităţii investiţiei, după caz, obţinute în prealabil de solicitant.

2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate - şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU al documentaţiei tehnice D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii II. Piese desenate 1. Planuri generale 1.1. Plan de încadrare în teritoriu - plan de încadrare în zonă a lucrării, întocmit la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz, emis de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial 1.2. Plan de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei - plan cu reprezentarea reliefului, întocmit în sistemul de Proiecţie Stereografic 1970, la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial, pe care se vor reprezenta: ▪ imobilul, identificat prin numărul cadastral, pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descris prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafaţa, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv poziţia şi înălţimea la coamă a calcanelor limitrofe, precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare; ▪ amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinţa sau se vor construi; ▪ cotele construcţiilor proiectate şi menţinute, pe cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor şi altele asemenea); ▪ denumirea şi destinaţiile fiecărui corp de construcţie; ▪ sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale; ▪ accesele pietonale şi carosabile din incintă şi clădiri, plantaţiile prevăzute; ▪ planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietăţii.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU al documentaţiei tehnice D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii II. Piese desenate 1.3. Planul privind construcţiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea căminelor - radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1:500. În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalaţiile proprii prevăzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.

2. Planşe pe specialităţi 2.1. Arhitectură Piesele desenate de arhitectură vor cuprinde planşele principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează: - planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea funcţiunilor, dimensiunilor şi a suprafeţelor; - planurile acoperişurilor - terasă sau şarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile; - secţiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălţimile determinante ale acoperişului - cotele la coamă şi la cornişă -, fundaţiile clădirilor învecinate la care se alătură construcţiile proiectate; - toate faţadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu indicarea racordării la nivelul terenului amenajat; - în situaţia integrării construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi desfăşurarea stradală prin care se va arăta modul de integrare a acestora în ţesutul urban existent.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU al documentaţiei tehnice D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii II. Piese desenate 2. Planşe pe specialităţi

2.2. Structura 2.2.1. Planul fundaţiilor Se redactează la scara 1:50 şi va releva: - modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundaţiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcţiile proiectate.

2.2.2. Detalii de fundaţii 2.2.3. Proiect de structură complet Se prezintă pentru construcţii cu mai multe subsoluri şi cel puţin 10 niveluri.

2.3. Instalaţii 2.3.1. Schemele instalaţiilor Se prezintă parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate.

2.4. Dotări şi instalaţii tehnologice În situaţia în care investiţia urmează să funcţioneze pe baza unor dotări şi instalaţii tehnologice, determinante pentru configuraţia planimetrică a construcţiilor, se vor prezenta: 2.4.1. Desene de ansamblu 2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - D.T.A.D. I. Piese scrise 1. Lista şi semnăturile proiectanţilor Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.

2. Memoriu 2.1. Date generale Descrierea construcţiei care urmează să fie desfiinţată: - scurt istoric: anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice; - descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic; - menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva; - fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfăşurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii; - descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de desfiinţare.

II. Piese desenate 1. Plan de încadrare în teritoriu - planşă pe suport topografic vizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial, întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz.

2. Plan de situaţie a imobilelor - planşă pe suport topografic vizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial, întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin care se precizează: ▪ parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism; ▪ amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinţa; ▪ modul de amenajare a terenului după desfiinţarea construcţiilor; ▪ sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale; ▪ plantaţiile existente şi care se menţin după desfiinţare.

Pe planşă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desfiinţează şi cele propuse - plan de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de pământ, plantaţii etc., după caz.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - D.T.A.D. II. Piese desenate 3. Planul privind construcţiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea căminelor - radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1:500. În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalaţiile proprii, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.

4. Releveul construcţiilor care urmează să fie desfiinţate Planşele se vor redacta la o scară convenabilă - 1:100 sau 1:50 - care să permită evidenţierea spaţiilor şi a funcţiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a materialelor existente: - planurile tuturor nivelurilor şi planul acoperişului; - principalele secţiuni: transversală, longitudinală, alte secţiuni caracteristice, după caz; - toate faţadele. În situaţia în care desfiinţarea necesită operaţiuni tehnice complexe, se va prezenta şi proiectul de organizare a lucrărilor.

Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreaptă jos un cartuş care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU Documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor - D.T.O.E. este necesară în toate cazurile în care se realizează o investiţie şi se prezintă, de regulă, împreună cu documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în condiţiile legii.

Documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, după cum urmează: I. Piese scrise 1. Lista şi semnăturile proiectanţilor Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.

2. Memoriu Acesta va cuprinde: - descrierea lucrărilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a construcţiilor, amenajărilor şi depozitelor de materiale; - asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente; - asigurarea racordării provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona amplasamentului; - precizări cu privire la accese şi împrejmuiri; - precizări privind protecţia muncii.

Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilităţile urbane din zonă, necesare în vederea obţinerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul fişelor tehnice întocmite în Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii - D.T.A.C. sau D.T.A.D., după caz.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire CONŢINUTUL-CADRU Documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor - D.T.O.E. II. Piese desenate Plan general a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul investiţiei şi toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare realizării acesteia; b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a execuţiei lucrărilor vor putea fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire ▪ Clădiri de importanţă redusă Construcţii cu funcţii obişnuite, cu un grad de risc scăzut, care afectează un număr redus de oameni: a) clădiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6apartamente, inclusiv anexele gospodăreşti ale acestora; b) clădiri pentru învăţământ cu cel mult 4 unităţi funcţionale; c) dispensare comunale fără staţionar; d) sedii administrative în mediul rural: primării, posturi de poliţie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii poştale şi altele asemenea; e) clădiri pentru comerţ şi alimentaţie publică, cu o suprafaţă de până la 200 m2 şi cu deschideri până la 6 m; f) hale şi ateliere pentru activităţi meşteşugăreşti care nu generează vibraţii, cu o suprafaţă de până la 200 m2 şi deschideri până la 6 m; g) dependinţe şi anexe gospodăreşti: garaje, bucătării de vară, grajduri, şuri şi altele asemenea; h) construcţii cu caracter provizoriu.

▪ Construcţii cu caracter provizoriu Construcţiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcţiunii adăpostite ori datorită cerinţelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existenţă limitată, precizată şi prin autorizaţia de construire.

De regulă, construcţiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale şi alcătuiri care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea iniţială (confecţii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) şi sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcţiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioşcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În sensul prezentei legi realizarea construcţiilor provizorii se autorizează în aceleaşi condiţii în care se autorizează construcţiile definitive.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire Competenţe de elaborare a documentaţiilor tehnice - D.T. (1) Potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) din Lege, documentaţiile tehnice - D.T. şi proiectele tehnice - P.Th., care dezvoltă documentaţiile tehnice - D.T., se elaborează de colective tehnice de specialitate. Dreptul de promovare a documentaţiilor, în vederea avizării/autorizării se poate face numai sub semnătura unor cadre tehnice cu pregătire superioară care au absolvit - cu diplomă recunoscută de statul român - instituţii de învăţământ superior de specialitate în domeniul arhitecturii, construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, care au drept de semnătură potrivit nivelelor de competenţă. Semnarea documentaţiilor angajează răspunderea acestora în condiţiile legii, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) din Lege.

(2) Este interzisă semnarea proiectelor tehnice - P.Th. pentru executarea lucrărilor, precum şi a documentaţiilor tehnice - D.T. de către persoane care nu îndeplinesc cerinţele legale prevăzute la alin. (1), respectiv care nu au absolvit instituţii de învăţământ superior de specialitate în domeniul arhitecturii şi construcţiilor/instalaţiilor pentru construcţii, ori care nu au drept de semnătură în condiţiile legii, sub sancţiunea legii penale, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. c) din Lege.

(3) Potrivit prevederilor legale în vigoare privind calitatea în construcţii, documentaţiile tehnice - D.T., precum şi proiectele tehnice - P.Th. care dezvoltă documentaţiile tehnice - D.T., în condiţiile legii, se verifică pentru cerinţele de calitate de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi. Solicitantul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a face dovada efectuării verificării documentaţiei tehnice - D.T. prezentate pentru autorizare.

(4) În conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, arhitecţii şi conductorii-arhitecţi cu drept de semnătură sunt obligaţi să aplice parafa cu numărul de ordine înscris în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, inclusiv pe documentaţiile tehnice - D.T. (5) Conductorii arhitecţi, urbaniştii şi/sau subinginerii de construcţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pot elabora, în cadrul colectivelor tehnice prevăzute la alin. (1), documentaţii pentru clădiri de importanţă redusă, stabilite potrivit definiţiei din anexa nr. 2 la Lege, şi aflate în afara zonelor protejate, în condiţiile art. 9, alin. (1) lit. c) din Lege.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire Eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare (1) Autorizaţia de construire/desfiinţare se eliberează solicitantului, direct sau prin poştă (cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire) în termen de maximum 30 zile calendaristice de la data depunerii documentaţiei complete.

Valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare (1) Prin autorizaţia de construire/desfiinţare emitentul stabileşte şi înscrie în formular: a) termenul de valabilitate al autorizaţiei de construire/desfiinţare; b) durata de execuţie a lucrărilor.

(2) Valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare se constituie din: a) intervalul de timp, de cel mult 12 luni de la data emiterii, în interiorul căruia solicitantul este obligat să înceapă lucrările autorizate; b) în cazul îndeplinirii condiţiei specificate la lit. a), începând cu data anunţată a începerii lucrărilor, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzută prin autorizaţie.

(3) Durata executării lucrărilor, care reprezintă timpul fizic maxim necesar pentru realizarea efectivă a lucrărilor de construcţii autorizate, se stabileşte de către emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare, pe baza datelor înscrise în cerere - respectiv în anexa la aceasta - conform prevederilor documentaţiei tehnice - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C. sau de desfiinţare - D.T.A.D., după caz. În funcţie de interesul public şi de gradul de complexitate al lucrărilor, emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare poate reduce durata executării lucrărilor faţă de cea solicitată prin documentaţie, cu consultarea investitorului/beneficiarului, managerului de proiect, proiectantului, sau consultantului, după caz.

(4) În cazul schimbării investitorului pe parcursul executării şi înaintea finalizării lucrărilor, potrivit prevederilor art. 7 alin. (14) din Lege, valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare se menţine, cu condiţia respectării în continuare a prevederilor acesteia, precum şi a înscrierii în cartea funciară a modificărilor intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare. În această situaţie, autorizaţia împreună cu celelalte acte - avize, acorduri, documentaţii etc. -, care au stat la baza eliberării acesteia, aparţin de drept noului investitor (proprietar).

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare (1) În cazul în care lucrările de construcţii nu au fost începute ori nu au fost executate integral în termenele stabilite prin autorizaţia de construire/desfiinţare potrivit prevederilor art. 52, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei.

(2) Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se va solicita cu cel puţin 15 zile înaintea datei expirării termenului de valabilitate şi se poate acorda, potrivit Legii, o singură dată pentru cel mult 12 luni.

(3) Decizia privind acordarea prelungirii valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare este de competenţa emitentului acesteia, în baza examinării cererii în raport cu: a) interesul public; b) complexitatea lucrărilor autorizate; c) stadiul executării lucrărilor ori cauzele care au dus la nerespectarea termenelor prevăzute în autorizaţie.

(4) Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se înscrie în originalul autorizaţiei iniţial emise, fără a fi necesară prezentarea unei alte documentaţii. În această situaţie emitentul autorizaţiei are obligaţia de a comunica decizia sa solicitantului, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii Autorizaţia de construire/desfiinţare îşi pierde valabilitatea prin: a) neînceperea lucrărilor în termenul de valabilitate stabilit prin autorizaţia de construire/desfiinţare ori nefinalizarea acestora conform duratei de execuţie stabilite prin autorizaţie, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii autorizaţiei; b) nefinalizarea lucrărilor în termenul acordat ca prelungire a valabilităţii autorizaţiei; c) modificarea condiţiilor, datelor sau conţinutului documentaţiei care a stat la baza emiterii autorizaţiei.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) este necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire/desfiinţare.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire (3) În cazul nefinalizării lucrărilor în termenul acordat prin prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare, continuarea lucrărilor rămase de executat se va putea face numai după emiterea, în condiţiile legii, a unei noi autorizaţii de construire/desfiinţare, corespunzător stadiului fizic al realizării lucrărilor autorizate la data solicitării, pentru lucrările de construcţii rămase de executat în raport cu proiectul şi avizele care au stat la baza emiterii autorizaţiei iniţiale. În această situaţie taxele de autorizare se vor calcula corespunzător valorii lucrărilor rămase de executat.

(4) În situaţia în care termenul de valabilitate a autorizaţiei a expirat - inclusiv cel acordat prin prelungirea valabilităţii iniţiale -, pentru emiterea unei noi autorizaţii de construire în vederea finalizării lucrărilor rămase de executat valabilitatea certificatului de urbanism, precum şi a avizelor şi acordurilor emise la prima autorizaţie se menţine, cu condiţia realizării construcţiei în conformitate cu prevederile autorizaţiei iniţiale.

(5) În cazul întreruperii execuţiei lucrărilor pe o perioadă îndelungată (peste limita de valabilitate a autorizaţiei de construire/desfiinţare), fără luarea măsurilor de conservare, potrivit prevederilor legale în vigoare privind calitatea în construcţii, continuarea lucrărilor rămase de executat se va putea face numai după emiterea unei noi autorizaţii de construire/desfiinţare, care va avea la bază o documentaţie tehnică întocmită în conformitate cu concluziile referatului de expertiză tehnică a lucrărilor executate.

(6) orice modificare adusă documentaţiei tehnice - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii înainte de începerea sau pe parcursul executării lucrărilor este supusă reluării procedurii de autorizare dacă modificările nu se încadrează în limitele avizelor, acordurilor şi actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente. Verificarea încadrării modificărilor în limitele avizelor şi acordurilor se face de către structurile de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice competente, precum şi de verificatorii de proiecte atestaţi în condiţiile legii, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor avizatoare, iar verificarea încadrării modificărilor în limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului se realizează de către aceasta potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 6

Documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei de construire Schimbarea soluţiilor tehnice din proiect pe parcursul execuţiei (1) În situaţia în care, înainte de începerea executării lucrărilor de construcţii sau pe parcursul derulării acestora, devine necesară modificarea soluţiilor tehnice din documentaţia tehnică - D.T. autorizată, beneficiarul/investitorul/administratorul/managerul de proiect are obligaţia de a nu începe sau, de a opri lucrările, după caz, şi de a solicita emiterea unei noi autorizaţii de construire corespunzător modificărilor aduse proiectului, materializate prin documentaţii - piese scrise şi desenate -, cu condiţia ca documentaţia tehnică - D.T. astfel modificată să se încadreze în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, urmând să se aplice în mod corespunzător prevederile art. 54 alin. (6). În aceste condiţii, taxa de autorizare se va regulariza după recepţia la terminarea lucrărilor de construcţii, potrivit legii.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe bază de dispoziţie de şantier dată de proiectantul lucrărilor şi verificată de către un verificator de proiecte atestat în condiţiile legii, precum şi cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/ administratorului/managerului de proiect, după caz, se pot admite modificări locale ale soluţiilor tehnice din documentaţia tehnică - D.T. autorizată fără emiterea unei noi autorizaţii de construire, dacă: a) nu se modifică funcţiunea consemnată în autorizaţia iniţială; b) se asigură respectarea prevederilor avizelor/acordurilor/punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi ale actului administrativ al acesteia după caz, anexe la autorizaţia iniţială; c) se asigură respectarea prevederilor Codului civil; d) nu se modifică condiţiile de amplasament (regim de înălţime, POT, CUT, aliniament, distanţele minime faţă de limitele proprietăţii, ori aspectul construcţiei); e) nu sunt periclitate rezistenţa şi stabilitatea clădirilor învecinate; f) se asigură respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în domeniul securităţii la incendiu. g) se asigură economia de energie.

(3) Se încadrează în prevederile alin. (2) şi lucrările devenite necesare în cazuri speciale determinate de luarea în considerare a unor situaţii imprevizibile la faza de proiectare (ca urmare a unor decopertări, relevee de fundaţii etc.), care se execută la construcţii existente, inclusiv la monumente istorice (cu avizul organismelor abilitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor).

(4) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) responsabilitatea privind corectitudinea tehnică a soluţiei modificatoare aparţine proiectantului, în solidar cu verificatorul/verificatorii de proiect, iar titularul autorizaţiei are obligaţia de a depune (în copie) la emitentul autorizaţiei documentaţiile şi/sau documentele specificate, ca martor.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 7

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 7

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 7

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 7

AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 8

SANTIERUL SI EXECUTIA

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 8

SANTIERUL SI EXECUTIA

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 8

SANTIERUL SI EXECUTIA

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 8

SANTIERUL SI EXECUTIA

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 8

SANTIERUL SI EXECUTIA

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

DISPOZITIILE DE SANTIER Schimbarea soluţiilor tehnice din proiect pe parcursul execuţiei (1) În situaţia în care care, înainte de începerea executării lucrărilor de construcţii sau pe parcursul derulării acestora, acestora devine necesară modificarea soluţiilor tehnice din documentaţia tehnică - D.T. autorizată, beneficiarul/investitorul/administratorul/managerul de proiect are obligaţia de a nu începe sau, de a opri lucrările, după caz, şi de a solicita emiterea unei noi autorizaţii de construire corespunzător modificărilor aduse proiectului, materializate prin documentaţii - piese scrise şi desenate -, cu condiţia ca documentaţia tehnică - D.T. D T astfel modificată să se încadreze în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, urmând să se aplice în mod corespunzător prevederile art. 54 alin. (6). În aceste condiţii, taxa de autorizare se va regulariza după recepţia la terminarea lucrărilor de construcţii, potrivit legii.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. alin (1), (1) pe bază de dispoziţie de şantier dată de proiectantul lucrărilor şi verificată de către un verificator de proiecte atestat în condiţiile legii, precum şi cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/ administratorului/managerului de proiect, după caz, se pot admite modificări locale ale soluţiilor tehnice din documentaţia tehnică - D.T. autorizată fără emiterea unei noi autorizaţii de construire, dacă: a) nu se modifică funcţiunea consemnată în autorizaţia iniţială; b) se asigură respectarea prevederilor avizelor/acordurilor/punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi ale actului administrativ al acesteia după caz, anexe la autorizaţia iniţială; c) se asigură respectarea prevederilor Codului civil; d) nu se modifică condiţiile de amplasament (regim de înălţime, POT, CUT, aliniament, distanţele minime faţă de limitele proprietăţii, ori aspectul construcţiei); e) nu sunt periclitate rezistenţa şi stabilitatea clădirilor învecinate; f) se asigură respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în domeniul securităţii la incendiu. g) se asigură economia de energie.

(3) Se încadrează în prevederile alin. (2) şi lucrările devenite necesare în cazuri speciale determinate de luarea în considerare a unor situaţii imprevizibile la faza de proiectare (ca urmare a unor decopertări, relevee de fundaţii etc.), care se execută la construcţii existente, inclusiv la monumente istorice (cu avizul organismelor abilitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor).

(4) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) responsabilitatea privind corectitudinea tehnică a soluţiei modificatoare aparţine proiectantului, în solidar cu verificatorul/verificatorii de proiect, iar titularul autorizaţiei are obligaţia de a depune (în copie) la emitentul autorizaţiei documentaţiile şi/sau documentele specificate, ca martor.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR Hg 274/1994 Recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în folosinţă. Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale d documentaţiei t ţi i d de execuţie. ţi În înţelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizică sau juridică care încheie contractul de executare de lucrări de construcţii, urmăreşte îndeplinirea lui şi preia lucrarea.

Executantul este partea contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dacă l lucrarea este t realizată li tă printr-o i t asociere. i Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi instalaţii aferente acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente (reparaţii capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi etc.) şi se realizează în două etape: - recepţia ţi lla tterminarea i llucrărilor; ă il - recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

Pentru lucrările de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indiferent de sursa de finanţare, de forma de proprietate sau de destinaţie, recepţiile se vor organiza de către ordonatorii de credite sau proprietari, care, în sens l pre sensul prezentului ent l i reg regulament, lament au a calitatea de investitori. in estitori Recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR Recepţia la terminarea lucrărilor Executantul trebuie să comunice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicării va fi transmisă de executant şi reprezentantului investitorului pe şantier.

C i iil d Comisiile de recepţie ţi pentru t construcţii t ţii şii pentru t instalaţiile i t l ţiil aferente f t acestora t se vor numii d de către ăt investitor i tit şii vor fi alcătuite din cel puţin 5 membri. Dintre aceştia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului şi un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu.

P t construcţiile Pentru t ţiil d de iimportanţă t ţă excepţională, ţi lă având â d îîn vedere d gradul d ld de risc i sub b aspectul t l siguranţei, i ţ i destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac obiectul recepţiei, comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7 membri, numărul de specialişti fiind de minimum 5.

Comisiile C i iil d de recepţie ţi pentru t construcţii t ţii d de llocuinţe i ţ parter, t parter t şii un etaj, t j cu îînălţimea ălţi lla cornişă i ă de d maximum i 2 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafaţă desfăşurată de maximum 150 m , pentru anexele gospodăreşti ale acestora, precum şi pentru construcţiile provizorii, vor fi alcătuite din 2 membri: investitorul sau proprietarul şi delegatul administraţiei publice locale Investitorul va organiza începerea recepţiei în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminării lucrărilor şi va comunica data stabilită: a) membrilor comisiei de recepţie; b) executantului; c) proiectantului.

Reprezentanţii executantului, ai proiectantului şi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C. nu pot face parte din comisia de recepţie, aceştia având calitatea de invitat.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR Recepţia la terminarea lucrărilor Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcţiei, va întocmi şi va prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia construcţiei.

La recepţia clădirilor cu înălţimea de peste 28 m, cu săli aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, h t l il a spitalelor, it l l căminelor ă i l pentru t copiiii şii băt bătrâni â i sau a altor lt clădiri lădi i d destinate ti t persoanelor l ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligaţi ca în comisiile de recepţie să includă şi o persoană desemnată de inspecţiile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri şi care va fi solicitată în scris de către investitor.

Procesul-verbal de recepţie va consemna realizarea măsurilor prevăzute în documentaţia de execuţie din punct de vedere al prevenirii şi al stingerii incendiilor, fără de care recepţia nu este acceptată.

La recepţia clădirilor cuprinse în listele de monumente istorice, investitorii sunt obligaţi ca în comisiile de recepţie să includă şi o persoană desemnată de către comisiile zonale pentru monumente monumente, ansambluri şi situri istorice istorice.

Comisia de recepţie poate funcţiona numai în prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii numiţi ai acesteia. Hotărârile comisiei se iau cu majoritate simplă. În cazul ca l în care comisia n nu se într întruneşte neşte în totalitatea ei ei, preşedintele poate fixa, fi a pentru pentr categoriile de llucrări crări pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen în vederea efectuării recepţiei, termen ce nu va depăşi 4 zile lucrătoare de la data fixată iniţial. În vederea desfăşurării în bune condiţii a recepţiei, investitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia comisiei de recepţie documentaţia de execuţie, execuţie precum şi documentele şi explicaţiile care îi sunt necesare necesare.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR Recepţia la terminarea lucrărilor Comisia de recepţie examinează obligatoriu: a) respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele şi condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente; b) executarea t lucrărilor l ă il îîn conformitate f it t cu prevederile d il contractului, t t l i ale l d documentaţiei t ţi i d de execuţie ţi şii ale l reglementărilor specifice, cu respectarea exigenţelor esenţiale, conform legii; c) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată lucrarea. Investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în contractul de proiectare; d) tterminarea i ttuturor t lucrărilor l ă il prevăzute ă t în î contractul t t l încheiat î h i t între î t investitor i tit şii executant t t şii îîn d documentaţia t ţi anexă la contract. În cazurile în care există dubii asupra înscrisurilor din documentele cărţii tehnice a construcţiei, comisia poate cere expertize, alte documente, încercări suplimentare, probe şi alte teste; e) valoarea declarată a investiţiei.

La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie, care va cuprinde obligatoriu valoarea declarată a investiţiei, al cărui model este prezentat în anexa nr. 1 la regulament, şi îl va înainta în termen de 3 zile lucrătoare investitorului împreună cu recomandarea de admitere, cu sau fără obiecţii a recepţiei, obiecţii, recepţiei amânarea sa sau respingerea ei

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR Recepţia finală Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută în contract.

La recepţia finală participă: a)) iinvestitorul; tit l b) comisia de recepţie numită de investitor; c) proiectantul lucrării; d) executantul.

C i i d Comisia de recepţie ţi fi finală lă se îîntruneşte t t la l d data, t ora şii llocull fi fixate t şii examinează i ă următoarele: ăt l a) procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor; b) finalizarea lucrărilor cerute de "recepţia de la terminarea lucrărilor"; c) referatul investitorului privind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente în exploatare pe perioada de garanţie, ţi iinclusiv l i viciile i iil aferente f t şii remedierea di llor.

Comisia de recepţie poate cere, în cazuri foarte bine justificate şi/sau în cazul apariţiei unor vicii, efectuarea de încercări şi expertize.

La terminarea recepţiei comisia de recepţie finală îşi va consemna observaţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie finală, finală model pre prezentat entat în anexa ane a nr nr. 2 la pre prezentul ent l reg regulament, lament pe care-l care l va a înainta in investitorului, estitor l i în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere, cu sau fără obiecţii, a recepţiei, de amânare sau de respingere a ei. În cazul în care comisia de recepţie finală recomandă admiterea cu obiecţii, amânarea sau respingerea recepţiei, ea va trebui să propună măsuri pentru înlăturarea neregulilor semnalate semnalate.

Comisia de recepţie finală recomandă respingerea recepţiei finale în cazul în care nu se respectă una sau mai multe dintre exigenţele esenţiale.

Lucrarea a cărei recepţie finală a fost respinsă va fi pusă în stare de conservare prin grija şi pe cheltuială investitorului iar utilizarea ei va fi interzisă. investitorului, interzisă

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR Cartea tehnică a construcţiei - ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea l t şii urmărirea ăi comportării tă ii îîn exploatare l t a construcţiei t ţi i şii iinstalaţiilor t l ţiil aferente f t acesteia, t i cuprinzând i â d ttoate t datele, documentele şi evidenţele necesare pentru identificarea şi determinarea stării tehnice (fizice) a construcţiei respective şi a evoluţiei acesteia în timp.

Cartea C t tehnică t h i ă a construcţiei t ţi i se compune di din ansamblul bl l d de d documente t referitoare f it lla proiectarea, i t execuţia, ţi recepţia, exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea în timp a construcţiei.

Cartea tehnică se definitivează înainte de recepţia finală.

Cartea tehnică, după întocmire, se completează şi se păstrează pentru fiecare obiect de construcţii de către i investitor tit sau, după d ă caz, d de către ăt proprietar. i t Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către investitor pentru toate obiectele de construcţii definitive, supuse regimului de autorizare a construcţiilor, indiferent de natura fondurilor din care sunt finanţate sau de natura proprietăţii asupra lor.

CENTRALIZATORUL pieselor cuprinse în cartea tehnică a construcţiei 1. Fişa de date sintetice.

2. Capitolul A*): Documentaţia privind proiectarea.

3. Capitolul B*): Documentaţia privind execuţia.

4 Capitolul C*): Documentaţia privind recepţia 4. recepţia.

5. Capitolul D*): Documentaţia privind exploatarea, repararea, întreţinerea şi urmărirea comportării în timp.

6. Jurnalul evenimentelor.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR

Cartea tehnică a construcţiei Documentaţia D t ţi privind i i d proiectarea i t ( (cap.

A) va cuprinde: i d a) acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea construcţiei şi avize de specialitate care au stat la baza întocmirii proiectului; b) documentaţia tehnică care se referă la construcţia respectivă (caracteristici, detalii de execuţie pentru elementele structurii de rezistenţă ca şi pentru celelalte părţi de construcţie care asigură funcţionalitatea şi siguranţa în exploatare exploatare, precum şi schemele de instalaţii efectiv realizate, cu toate modificările aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul execuţiei construcţiei); c) breviarele de calcul pe specialităţi (acţiuni, ipoteze de calcul, rezultatele calculelor de dimensionare şi verificare etc.); ţ faţă ţ de detaliile de execuţie ţ iniţiale, ţ , cu precizarea p cauzelor care au condus la aceste d)) indicarea distinctă a diferenţelor diferenţe; e) caietele de sarcini privind execuţia lucrărilor.

Documentaţia tehnică privind execuţia (cap. B) va cuprinde: a)) autorizaţia t i ţi d de executare t a construcţiei; t ţi i b) procesul-verbal de predare a amplasamentului şi reperului de nivelment general; c) înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi celelalte documentaţii întocmite conform prescripţiilor tehnice, prin care se atestă calitatea lucrărilor (rezultatul încercărilor efectuate certificatele de calitate, efectuate, calitate condica de betoane, betoane registrul proceselor-verbale de lucrări ascunse, ascunse notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier, procesele-verbale de probe specifice şi speciale etc.); d) procesele-verbale de recepţie a terenului de fundare, a fundaţiilor şi structurii de rezistenţă, procesele-verbale, de admitere a fazelor determinante;; e) procesele-verbale privind montarea instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcţiilor, dacă este cazul, precum şi consemnarea citirilor iniţiale de la care încep măsurătorile; f) expertize tehnice, verificări în teren sau cercetări suplimentare efectuate în afara celor prevăzute de prescripţiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse în cursul execuţiei sau ca urmare a unor greşelili d de execuţie; i g) caietele de ataşament, jurnalul principalelor evenimente (inundaţii, cutremure, temperaturi excesive etc.).

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 9

RECEPTIA LUCRARILOR Cartea tehnică a construcţiei Documentaţia tehnică privind recepţia (cap. (cap C) va cuprinde: a) procesele-verbale de recepţie (la terminarea lucrărilor şi cel final), precum şi alte acte anexate acestora - pe care comisia de recepţie finală le consideră necesare a fi păstrate în cartea tehnică a construcţiei; b) alte acte încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepţie, prin care se prevăd verificări sau cercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor obţinute şi a modului de rezolvare.

Documentaţia tehnică privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii în timp (cap. D) va cuprinde: a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcţiei, instrucţiunile de exploatare şi întreţinere şi lista prescripţiilor de bază care trebuie respectate pe timpul exploatării construcţiei, documentaţia de interpretare a urmăririi comportării construcţiei în timpul execuţiei şi al exploatării; b) proiectele în baza cărora s-au efectuat, după recepţia finală a lucrărilor, modificări ale construcţiei faţă de proiectul iniţial efectiv realizat; c) actele de constatare a unor deficienţe apărute după recepţia executării lucrărilor şi măsurile de intervenţie luate (procese-verbale de remediere a defectelor); d) proiectul de urmărire specială a construcţiei (încercare prin încărcare, încărcare urmărire în timp), timp) dacă este cazul; e) procesul-verbal de predare-primire a Instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcţiei încheiat între executant şi beneficiar, dacă este cazul; f) referatul cu concluziile anuale şi finale asupra rezultatelor urmăririi speciale, dacă este cazul; g) procesele-verbale procesele verbale de predare-primire predare primire a construcţiei în cazul schimbării proprietarului; h) jurnalul evenimentelor, întocmit conform modelului de formular cuprins în anexa nr. 1 la prezentele norme.

Acolo unde este posibil, documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei vor putea fi înregistrate pe microfilme.

Pentru obiectele de construcţie clădiri de locuit până la două niveluri şi anexe gospodăreşti, cât şi pentru cele de mică importanţă cum ar fi garduri, cabine poartă etc., cartea tehnică a construcţiei se rezumă la autorizaţia de construire, procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi procesul-verbal de recepţie finală la expirarea perioadei de garanţie, precum şi alte evenimente deosebite în viaţa construcţiei.

Actele ce formează documentaţia de bază a cărţii tehnice a construcţiei vor fi îndosariate pe capitolele respective, în ordinea enumerării din prezentele norme, în dosare cu file numerotate, prevăzute cu borderou şi parafate pe măsura î h i ii llor; fifiecare d încheierii dosar va purta t un iindicativ di ti fformatt di din lit litera corespunzătoare ăt capitolului it l l i (A (A, B B, C C, D) şii di din numărul ă l de d ordine, în cifre arabe, al dosarului.

Centralizatorul cărţii tehnice a construcţiei va cuprinde fişa statistică pe obiect, borderoul general al dosarelor documentaţiei de bază şi copiile borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

Rolul Regulamentului general de urbanism (1) Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul unitar de norme tehnice şi juridice care stă la baza elaborării planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.

(2) Regulamentul general de urbanism stabileşte, în aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor şi a amenajărilor aferente acestora.

(3) Planurile de amenajare a teritoriului sau, după caz, planurile urbanistice şi regulamentele locale de urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor.

Domeniul de aplicare (1) Regulamentul general de urbanism se aplică în proiectarea şi realizarea tuturor construcţiilor şi amenajărilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan, cât şi în extravilan.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) construcţiile şi amenajările cu caracter militar şi special, care se autorizează şi se execută în condiţiile stabilite de lege.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor SECŢIUNEA 1 Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit ARTICOLUL 3 Terenuri agricole din extravilan

(1) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale vor urmări, la emiterea autorizaţiei de construire, gruparea suprafeţelor de teren afectate construcţiilor, spre a evita prejudicierea activităţilor agricole.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996 ARTICOLUL 4 Terenuri agricole din intravilan (1) Autorizarea executării construcţiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisă pentru toate tipurile de construcţii şi amenajări specifice localităţilor, cu respectarea condiţiilor impuse de lege şi de prezentul regulament.

(2) De asemenea, autorizarea prevăzută la alin. (1) se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea raţională a terenurilor şi pentru realizarea următoarelor obiective: a) completarea zonelor centrale, potrivit condiţiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, având prioritate instituţiile publice, precum şi serviciile de interes general;

b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu reţele tehnico-edilitare; c) amplasarea construcţiilor, amenajărilor şi lucrărilor tehnicoedilitare aferente acestora în ansambluri compacte.

(3) Prin autorizaţia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996 ARTICOLUL 5 Suprafeţe împădurite (1) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri cu destinaţie forestieră este interzisă. În mod excepţional, cu avizul organelor administraţiei publice de specialitate, se pot autoriza numai construcţiile necesare întreţinerii pădurilor, exploatărilor silvice şi culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcţii se va avea în vedere dezafectarea unei suprafeţe cât mai mici din cultura forestieră.

(2) Cabanele şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pădurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi al Ministerului Turismului.

(3) Delimitarea pe judeţe a terenurilor cu destinaţie forestieră, stabilită în condiţiile legii, de către organele de specialitate ale administraţiei publice, se comunică consiliilor judeţene prin ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 6 Resursele subsolului (1) Autorizarea executării construcţiilor definitive, altele decât cele industriale, necesare exploatării şi prelucrării resurselor în zone delimitate conform legii, care conţin resurse identificate ale subsolului, este interzisă.

(2) Autorizarea executării construcţiilor industriale necesare exploatării şi prelucrării resurselor identificate ale subsolului se face de către consiliile judeţene sau consiliile locale, după caz, cu avizul organelor de stat specializate.

(3) În cazul identificării de zone cu resurse în intravilanul localităţii, modalitatea exploatării acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii.

(4) Zonele care conţin resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunică la consiliile judeţene prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, pentru fiecare judeţ.

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

LEGISLAลขIE ร N PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 8 Zone cu valoare peisagistică şi zone naturale protejate (1) Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor care, prin amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspect arhitectural - conformare şi amplasare goluri, raport gol-plin, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică etc. - depreciază valoarea peisajului este interzisă.

(2) Autorizarea executării construcţiilor în parcuri naţionale, rezervaţii naturale, precum şi în celelalte zone protejate, de interes naţional, delimitate potrivit legii, se face cu avizul conform al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

(3) Consiliile judeţene vor identifica şi vor delimita, în funcţie de particularităţile specifice, acele zone naturale de interes local ce necesită protecţie pentru valoarea lor peisagistică şi vor stabili condiţiile de autorizare a executării construcţiilor, având în vedere păstrarea calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 9 Zone construite protejate (1) Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes naţional, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

(2) Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate şi delimitate prin hotărâre a consiliului judeţean, se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judeţ, subordonate ministerelor prevăzute la alin. (1).

(3) Autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public ARTICOLUL 10 Expunerea la riscuri naturale (1) Autorizarea executării construcţiilor sau a amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisă.

(2) În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se înţelege: alunecări de teren, nisipuri mişcătoare, terenuri mlăştinoase, scurgeri de torenţi, eroziuni, avalanşe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile şi altele asemenea, delimitate pe fiecare judeţ prin hotărâre a consiliului judeţean, cu avizul organelor de specialitate ale administraţiei publice.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 11 Expunerea la riscuri tehnologice (1) Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum şi în zonele de servitute şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căilor de comunicaţie şi altor asemenea lucrări de infrastructură este interzisă.

(2) În sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) construcţiile şi amenajările care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 12 Construcţii cu funcţiuni generatoare de riscuri tehnologice (1) Autorizarea executării construcţiilor care, prin natura şi destinaţia lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat şi aprobat conform prevederilor legale.

(2) Lista categoriilor de construcţii generatoare de riscuri tehnologice se stabileşte prin ordin comun al ministrului industriei şi resurselor, ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului apelor şi protecţiei mediului, ministrului sănătăţii şi familiei, ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, ministrului apărării naţionale şi ministrului de interne.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 13 Asigurarea echipării edilitare (1) Autorizarea executării construcţiilor care, prin dimensiunile şi destinaţia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitară ce depăşesc posibilităţile financiare şi tehnice ale administraţiei publice locale ori ale investitorilor interesaţi sau care nu beneficiază de fonduri de la bugetul de stat este interzisă.

(2) Autorizarea executării construcţiilor poate fi condiţionată de stabilirea, în prealabil, prin contract, a obligaţiei efectuării, în parte sau total, a lucrărilor de echipare edilitară aferente, de către investitorii interesaţi.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 14 Asigurarea compatibilităţii funcţiunilor (1) Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentaţie de urbanism, sau dacă zona are o funcţiune dominantă tradiţională caracterizată de ţesut urban şi conformare spaţială proprie.

(2) Condiţiile de amplasare a construcţiilor în funcţie de destinaţia acestora în cadrul localităţii sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul regulament.

ANEXA Nr. 1 la regulament AMPLASAREA construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora, în cadrul localităţii 1.1. -Construcţii administrative 1.1.1. -Sediul Parlamentului 1.1.2. -Sediul Preşedinţiei 1.1.3. -Sediul Guvernului 1.1.4. -Sediul Curţii Supreme de Justiţie 1.1.5. -Sediul Curţii Constituţionale 1.1.6. -Sediul Consiliului Legislativ 1.1.7. -Sedii de ministere Amplasament: capitala României, în zona centrală 1.1.8. -Sedii de prefecturi 1.1.9. -Sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale Amplasament: municipii reşedinţă de judeţ, în zona centrală sau pe principalele artere de circulaţie 1.1.10. -Sedii de primării Amplasament: municipii, oraşe sau comune, în zona centrală 1.1.11. -Sedii de partid - sediul central Amplasament: capitala României, în zona centrală sau pe principalele artere de circulaţie - filiale Amplasament: municipii, oraşe, reşedinţe de comună, în zona centrală sau pe principalele artere de circulaţie

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 1 la regulament AMPLASAREA construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora, în cadrul localităţii 1.1.12. -Sedii de sindicate, culte, fundaţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, agenţii, fonduri etc.

Amplasament: municipii, oraşe, reşedinţe de comună, în zona centrală sau pe principalele artere de circulaţie 1.1.13. -Sedii de birouri Amplasament: municipii, oraşe, reşedinţe de comună, în zona centrală, pe principalele artere de circulaţie sau în zone de interes.

1.2. -Construcţii financiar-bancare 1.2.1. -Sediul Băncii Naţionale a României - sediul central Amplasament: capitala României, în zona centrală Amplasament: sectoarele municipiului Bucureşti, municipii reşedinţă de judeţ, municipii, oraşe, în zona centrală 1.2.2. -Sedii de bănci - sediul central Amplasament: capitala României, municipii reşedinţă de judeţ, în zona centrală - filiale Amplasament: sectoarele municipiului Bucureşti, municipii şi oraşe, în zona centrală sau pe principalele artere de circulaţie 1.2.3. -Sedii de societăţi de asigurări (de bunuri, de persoane), burse de valori şi mărfuri Amplasament: în zona centrală/de interes.

1.3. -Construcţii comerciale 1.3.1. -Comerţ nealimentar Amplasament: în zonele de interes comercial 1.3.2. -Magazin general Amplasament: în zona centrală/zona rezidenţială/centrul de cartier ▪ se va evita amplasarea în vecinătatea aeroporturilor sau a industriilor nocive 1.3.3. -Supermagazin (supermarket) Amplasament: în zona centrală/zona rezidenţială/centrul de cartier ▪ se va evita amplasarea în vecinătatea aeroporturilor sau a industriilor nocive 1.3.4. -Piaţa agroalimentară Amplasament: în zona de interes comercial sau minimum 40 m faţă de clădiri având alte funcţiuni decât cea comercială 1.3.5. -Comerţ alimentar Amplasament: în zona de interes comercial ▪ se va evita amplasarea în zonele puternic poluate

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 1 la regulament AMPLASAREA construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora, în cadrul localităţii 1.3.6. -Alimentaţie publică Amplasament: în zonele rezidenţiale sau de interes comercial, în zonele turistice şi de agrement ▪ se admite amplasarea la parterul locuinţelor numai în condiţiile asigurării izolării totale a aburului, mirosului şi zgomotului 1.3.7. -Servicii Amplasament: în zona centrală, comercială, rezidenţială sau de agrement ▪ se interzice amplasarea atelierelor poluante în zona de locuit ▪ se interzice amplasarea în zone industriale pentru alte servicii decât cele industriale 1.3.8. -Autoservice Amplasament: la limita zonei industriale ▪ se vor evita sursele de poluare chimică, posturile trafo şi zonele de afluenţă a publicului.

1.4. -Construcţii de cult 1.4.1. -Lăcaşe de cult Amplasament: alăturarea de lăcaşe de cult noi în incinta sau în vecinătatea monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale 1.4.2. -Mănăstiri 1.4.3. -Schituri Amplasament: în afara localităţilor ▪ extinderea mănăstirilor vechi - monumente istorice - se va face cu respectarea prevederilor legale 1.4.4. -Cimitire Amplasament: la marginea localităţii ▪ extinderea cimitirelor se face cu respectarea prevederilor legale.

1.5. -Construcţii de cultură 1.5.1. -Expoziţii 1.5.2. -Muzee 1.5.3. -Biblioteci 1.5.4. -Cluburi 1.5.5. -Săli de reuniune 1.5.6. -Cazinouri 1.5.7. -Case de cultură

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 1 la regulament AMPLASAREA construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora, în cadrul localităţii 1.5.8. -Centre şi complexe culturale 1.5.9. -Cinematografe 1.5.10. -Teatre dramatice, de comedie, de revistă, operă, operetă, de păpuşi 1.5.11. -Săli polivalente Amplasament: în zona destinată dotărilor pentru cultură, educaţie sau în zona verde ▪ este posibilă amplasarea în zona comercială, administrativă, religioasă sau de agrement ▪ se va evita amplasarea în vecinătatea unităţilor poluante 1.5.12. -Circ Amplasament: în zona de agrement/zona verde.

1.6. -Construcţii de învăţământ 1.6.1. -Învăţământ preşcolar (grădiniţe) Amplasament: în zonele rezidenţiale, distanţa maximă de parcurs 500 m 1.6.2. -Şcoli primare 1.6.3. -Şcoli gimnaziale 1.6.4. -Licee 1.6.5. -Şcoli postliceale 1.6.6. -Şcoli profesionale Amplasament: în zonele şi cartierele de locuit, distanţa maximă de parcurs 1000 m 1.6.7. -Învăţământ superior Amplasament: în funcţie de condiţiile şi exigenţele profilului de învăţământ.

1.7. -Construcţii de sănătate 1.7.1. -Spital clinic universitar Amplasament: în campusurile universitare sau adiacent facultăţilor de profil ▪ se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu) 1.7.2. -Spital general (judeţean, orăşenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic) 1.7.3. -Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagioşi, oncologie, urgenţă, reumatologie, clinici particulare) Amplasament: în zona destinată dotărilor pentru sănătate, în funcţie de profilul spitalului ▪ se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 1 la regulament AMPLASAREA construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora, în cadrul localităţii 1.7.4. -Asistenţă de specialitate (boli cronice, handicapaţi, recuperări funcţionale, centre psihiatrice) Amplasament: în zone extraorăşeneşti, în zone în care formele de relief şi vegetaţia permit crearea de zone verzi (parcuri, grădini etc.)

▪ se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu) 1.7.5. -Dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consultaţii/zi] Amplasament: independent sau în cadrul unor construcţii pentru sănătate/locuinţe 1.7.6. -Dispensar urban (cu 2-4 circumscripţii independente sau cuplate cu staţionar, casă de naşteri, farmacie) 1.7.7. -Dispensar rural (cu 2-4 circumscripţii independente sau cuplate cu staţionar, casă de naşteri, farmacie) Amplasament: independent sau în cadrul unor construcţii pentru sănătate/locuinţe ▪ se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu) 1.7.8. -Alte unităţi (centre de recoltare sânge, medicină preventivă, staţii de salvare, farmacii) Amplasament: în cadrul unor construcţii pentru sănătate sau independent, în funcţie de profilul unităţii 1.7.9. -Creşe şi creşe speciale pentru copii (cu 1, 2 ..., n grupe) Amplasament: în cadrul unor construcţii publice/locuinţe ▪ se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu) ▪ se recomandă amplasarea în zone de relief şi cadru natural favorabil 1.7.10. -Leagăn de copii Amplasament: în general în zone extraorăşeneşti ▪ se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu).

1.8. -Construcţii şi amenajări sportive 1.8.1. -Complexuri sportive 1.8.2. -Stadioane 1.8.3. -Săli de antrenament pentru diferite sporturi Amplasament: în zone verzi, nepoluate, şi pe cât posibil în vecinătatea unor cursuri sau oglinzi de apă 1.8.4. -Săli de competiţii sportive (specializate sau polivalente) 1.8.5. -Patinoare artificiale Amplasament: de preferinţă în zonele rezidenţiale sau în vecinătatea complexurilor sportive şi de agrement 1.8.6. -Poligoane pentru tir 1.8.7. -Popicării Amplasament: în zone nepoluate, bogat plantate, şi pe cât posibil în vecinătatea unor cursuri sau oglinzi de apă.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 1 la regulament AMPLASAREA construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora, în cadrul localităţii 1.9. -Construcţii de agrement 1.9.1. -Locuri de joacă pentru copii Amplasament: în cadrul zonei de locuit ▪ se vor evita amplasamentele în vecinătatea surselor de zgomote puternice şi de vibraţii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu) 1.9.2. -Parcuri 1.9.3. -Scuaruri Amplasament: se vor evita amplasamentele în vecinătatea surselor producătoare de zgomote puternice şi de vibraţii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu).

1.10. -Construcţii de turism 1.10.1. -Hotel *-***** 1.10.2. -Hotel-apartament *-***** 1.10.3. -Motel *-** 1.10.4. -Vile **-***** Amplasament: în zone nepoluate, bogat plantate ▪ se pot amplasa şi în vecinătatea altor dotări turistice ▪ se vor evita amplasamentele în vecinătatea surselor de poluare (zone industriale, artere de trafic greu) 1.10.5. -Bungalouri *-*** Amplasament: în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă sau ca spaţii complementare unităţilor hoteliere 1.10.6. -Cabane categoria *-*** Amplasament: în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic 1.10.7. -Campinguri *-**** 1.10.8. -Sate de vacanţă **-*** Amplasament: în locuri pitoreşti, cu microclimat favorabil, ferite de zgomot sau de alte surse de poluare, precum şi de orice alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea turiştilor (linii de înaltă tensiune, terenuri sub nivelul mării, zone inundabile).

1.11. -Construcţii de locuinţe Amplasament: se vor evita amplasamentele în vecinătatea surselor producătoare de noxe, zgomote puternice şi vibraţii (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu).

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 15 Procentul de ocupare a terenului Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia ca procentul de ocupare a terenului să nu depăşească limita superioară stabilită conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.

ANEXA Nr. 2 la regulament PROCENTUL de ocupare a terenurilor Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileşte în funcţie de destinaţia zonei în care urmează să fie amplasată construcţia şi de condiţiile de amplasare în cadrul terenului, după cum urmează: 2.1. -Destinaţia zonei în care urmează să fie amplasată construcţia: 2.1.1. - Zone centrale - 80% 2.1.2. - Zone comerciale - 85% 2.1.3. - Zone mixte - 70% 2.1.4. - Zone rurale - 30% 2.1.5. Zone rezidenţiale - zonă exclusiv rezidenţială cu locuinţe P, P+1, P+2 - 35% - zonă rezidenţială cu clădiri cu mai mult de 3 niveluri - 20% - zonă predominant rezidenţială (locuinţe cu dotări aferente) - 40% 2.1.6. - Zone industriale - pentru cele existente - nu este prevăzut un procent maxim de ocupare a terenului - pentru cele propuse - procentul maxim de ocupare a terenului se stabileşte prin studiu de fezabilitate 2.1.7. - Zone de recreere - nu este prevăzut un grad maxim de ocupare a terenului.

2.2. -Condiţii de amplasare în cadrul terenului 2.2.1. -Construcţii de cultură şi alte construcţii ce cuprind săli de reuniuni Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament, la pct. 1.5.5, 1.5.7-1.5.12, 1.8.1, 1.8.2, 1.8.4, 1.8.5, având un număr de minimum 200 de locuri, se va prevedea un spaţiu amenajat, exterior construcţiei, cu o suprafaţă de 0,6 m2/loc, în afara spaţiului destinat circulaţiei publice. La aceasta se va adăuga suprafaţa necesară spaţiilor verzi şi plantaţiilor, dimensionată conform anexei nr. 6 la prezentul regulament.

2.2.2. -Construcţii de învăţământ Amplasament organizat în patru zone, dimensionate în funcţie de capacitatea unităţii de învăţământ, după cum urmează: - zona ocupată de construcţie; - zona curţii de recreaţie, de regulă asfaltată; - zona terenurilor şi instalaţiilor sportive; - zonă verde, inclusiv grădină de flori.

Pentru învăţământul preşcolar (grădiniţe) se va asigura o suprafaţă minimă de teren de 22 m2/copil, iar pentru şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli postliceale şi şcoli profesionale, o suprafaţă minimă de 20 m2/elev.

Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone menţionate:

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 2 la regulament PROCENTUL de ocupare a terenurilor - 25% teren ocupat de construcţii - 75% teren amenajat (curte recreaţie şi amenajări sportive, zonă verde, grădină de flori) din terenul total.

2.2.3. -Construcţii de sănătate Amplasament organizat în trei zone, dimensionate în funcţie de capacitatea construcţiei, după cum urmează: - zona ocupată de construcţii; - zona accese, alei, parcaje; - zona verde, cu rol decorativ şi de protecţie.

Capacitatea construcţiilor cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.5-1.7.7 se stabileşte pe baza populaţiei arondate pentru care se acordă în medie 7,5 consultaţii pe an de locuitor, pentru un număr de 280 de zile lucrătoare.

Suprafaţa minimă a terenului care va cuprinde cele trei zone funcţionale este de 5 m2/consultaţie.

Se recomandă organizarea unei incinte împrejmuite la clădirile independente.

Pentru construcţiile de creşe şi creşe speciale amplasamentul trebuie să asigure o suprafaţă de minimum 25 m2/copil pentru creşe şi de 40 m2/copil pentru creşele speciale organizate în patru zone: - zona ocupată de construcţii; - zona ocupată de spaţii de joacă (nisip, bazin, plajă, gazon); - zona pentru spaţiu tehnico-gospodăresc; - zona verde de parc şi alei.

Procentul maxim de ocupare a terenului pentru construcţii va fi de 20%.

2.2.4. -Construcţii şi amenajări sportive Pentru construcţiile şi amenajările sportive cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.1-1.8.5, amplasamentul trebuie să permită organizarea în trei zone funcţionale, dimensionate conform capacităţii construcţiei: - zona pentru construcţii; - zona pentru spaţii verzi; - zona pentru alei, drumuri şi parcaje.

Procentul maxim de ocupare a terenului va fi de: - 50% pentru construcţii şi amenajări sportive; - 20% pentru alei, drumuri şi parcaje; - 30% pentru spaţii verzi.

2.2.5. -Construcţiile şi amenajările cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5.1-1.5.3, 1.7.81.7.10, 1.9, 1.10 şi 1.11 vor respecta condiţiile specifice date de destinaţia zonei în care urmează să fie amplasate.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 16 Lucrări de utilitate publică (1) Autorizarea executării altor construcţii pe terenuri care au fost rezervate în planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrări de utilitate publică, este interzisă.

(2) Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se face pe baza documentaţiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobată conform legii.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor SECŢIUNEA 1 Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii ARTICOLUL 17 Orientarea faţă de punctele cardinale Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea condiţiilor şi a recomandărilor de orientare faţă de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la prezentul regulament.

ANEXA Nr. 3 la regulament ORIENTAREA construcţiilor faţă de punctele cardinale 3.1. -Construcţii administrative şi financiar-bancare Pentru toate categoriile de construcţii administrative şi financiar-bancare se recomandă orientarea, astfel încât să se asigure însorirea spaţiilor pentru public şi a birourilor.

3.2. -Construcţii comerciale Pentru toate categoriile de construcţii comerciale se recomandă orientarea, astfel încât să se asigure însorirea spaţiilor pentru public şi a birourilor.

Se recomandă orientarea nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucătăriilor şi a spaţiilor de preparare.

3.3. -Construcţii de cult Condiţiile de orientare sunt date de specificul cultului.

3.4. -Construcţii de cultură 3.4.1. -Construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1-1.5.3 şi 1.5.8 vor avea spaţiile de lectură şi sălile de expunere orientate nord, nord-est, nord-vest.

Acolo unde încadrarea în zonă nu permite o astfel de orientare a sălilor de lectură şi a sălilor de expunere, rezolvările de faţadă vor evita însorirea.

3.4.2. -Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.9-1.5.12 nu se impun condiţii de orientare faţă de punctele cardinale.

3.5. -Construcţii de învăţământ Pentru toate categoriile de construcţii de învăţământ, orientarea sălilor de clasă va fi sud, sud-est, sud-vest.

Bibliotecile, sălile de ateliere şi laboratoare se vor orienta nord.

Terenurile de sport vor avea latura lungă orientată nord-sud.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 3 la regulament ORIENTAREA construcţiilor faţă de punctele cardinale 3.6. -Construcţii de sănătate 3.6.1. -Construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1-1.7.4 vor avea: - saloanele şi rezervele orientate sud, sud-est, sud-vest; - laboratoarele şi serviciile tehnice medicale orientate nord; - cabinetele vor fi orientate sud, sud-est.

3.6.2. -Construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.5-1.7.8 vor avea aceeaşi orientare pentru cabinete, laboratoare şi servicii tehnice.

3.6.3. -Dormitoarele şi spaţiile de joacă din creşe, creşe speciale şi leagăne de copii vor fi orientate sud, sud-est, sudvest.

3.7. -Construcţii şi amenajări sportive Vor fi luate măsuri de protecţie împotriva însoririi excesive: - copertine deasupra gradenelor pentru spectatori, în cazul stadioanelor sau al terenurilor pentru competiţii; - plantaţii de arbori şi arbuşti cât mai uniforme ca densitate şi înălţime, pe toate laturile terenurilor pentru antrenamente, în scopul evitării fenomenelor de discontinuitate luminoasă; - parasolare sau geamuri termopan-reflectorizante la pereţii vitraţi orientaţi sud-vest sau vest ai holurilor pentru public sau ai sălii de sport.

Terenurile de sport în aer liber vor fi orientate cu axa longitudinală pe direcţia nord-sud, cu abatere de maximum 15 grade spre vest sau spre est.

Piscinele descoperite şi acoperite (înot, sărituri, polo) vor fi orientate cu axa longitudinală pe direcţia nord-sud, cu o abatere de maximum 20 grade spre vest sau est.

Poligoanele pentru tir vor fi orientate cu axa mare pe direcţia nord-sud, ţintele fiind amplasate spre nord.

Pentru bazele hipice, linia de sosire spre potou va fi orientată nord, nord-est.

3.8. -Construcţii de agrement Sălile de tip club vor fi orientate sud, sud-vest sau sud-est.

3.9. -Construcţii de turism Pentru toate categoriile de construcţii de turism se recomandă orientarea nord a spaţiilor tehnice şi a anexelor.

3.10. -Construcţiile de locuinţe Se recomandă evitarea orientării spre nord a dormitoarelor.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 18 Amplasarea faţă de drumuri publice (1) În zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administraţiei publice: a) construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, de deservire, de întreţinere şi de exploatare; b) parcaje, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv funcţiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.); c) conducte de alimentare cu apă şi de canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte produse petroliere, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii sau construcţii de acest gen.

(2) În sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se înţelege ampriza, fâşiile de siguranţă şi fâşiile de protecţie.

(21) În scopul asigurării calităţii spaţiului public, a protecţiei mediului şi siguranţei şi sănătăţii locuitorilor, precum şi pentru creşterea gradului de securitate a reţelelor edilitare, în zona drumurilor publice situate în intravilanul localităţilor, lucrările de construcţii pentru realizarea/extinderea reţelelor edilitare prevăzute la alin. (1) lit. c), inclusiv pentru traversarea de către acestea a drumurilor publice, se execută în varianta de amplasare subterană, cu respectarea reglementărilor tehnice specifice în vigoare.

(3) Autorizarea executării construcţiilor cu funcţiuni de locuire este permisă, cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor delimitate conform legii.

(4) În sensul prezentului regulament, prin funcţiuni de locuire se înţelege: locuinţe, case de vacanţă şi alte construcţii cu caracter turistic, spaţii de cazare permanentă sau temporară pentru nevoi sociale, industriale sau de apărare, cum ar fi: cămine pentru bătrâni, cămine de nefamilişti, sanatorii, cămine pentru organizarea de şantier, cămine de garnizoană.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 19 Amplasarea faţă de căi navigabile existente şi cursuri de apă potenţial navigabile (1) În zona căilor navigabile şi a cursurilor de apă potenţial navigabile se pot autoriza, cu avizul conform al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, următoarele lucrări: a) construcţii şi instalaţii aferente căilor navigabile, de deservire, de întreţinere şi de exploatare; b) semnale vizuale, auditive şi faruri, precum şi alte amenajări referitoare la siguranţa navigaţiei; c) construcţii pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare, drumuri de circulaţie, clădiri, construcţii hidrotehnice pentru şantierele navale, gări fluviale şi alte lucrări similare; d) traversări sau subtraversări ale căilor navigabile şi ale canalelor şi cursurilor de apă potenţial navigabile cu conducte de presiune (apă, gaze, ţiţei, abur) de linii electrice şi de telecomunicaţii, precum şi traversările cu poduri şi lucrările de amenajări hidroenergetice şi de artă; e) adăposturi de iarnă pentru nave, staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie; f) instalaţii de captare a apei din albia căilor navigabile şi instalaţii de evacuare a apelor reziduale sau de altă natură; g) apărări de maluri de orice natură, diguri longitudinale şi transversale şi alte lucrări similare.

(2) În sensul prezentului regulament, prin zonă fluvială se înţelege fâşia de teren situată în lungul ţărmului apelor interioare navigabile sau potenţial navigabile. Zona fluvială se stabileşte de către autoritatea de stat competentă, potrivit legii. În porturi, zona căilor navigabile coincide cu incinta portuară.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 20 Amplasarea faţă de căi ferate din administrarea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. (1) În zona de protecţie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei: a) construcţii şi instalaţii aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată; b) construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a circulaţiei; c) instalaţii fixe pentru tracţiune electrică; d) instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, transmisiuni de date şi construcţiile aferente acestora.

(2) Construcţiile care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare situată în intravilan se autorizează cu avizul Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

(3) În sensul prezentului regulament, prin zonă de protecţie a infrastructurii feroviare se înţelege fâşia de teren, indiferent de proprietar, cu lăţimea de 100 m măsurată de la limita zonei cadastrale C.F.R., situată de o parte şi de alta a căii ferate.

(4) Lucrările de investiţii ale agenţilor economici şi ale instituţiilor publice, care afectează zona de protecţie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, şi anume: a) căi ferate industriale; b) lucrări hidrotehnice; c) traversarea căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate; d) subtraversarea liniilor de cale ferată de reţele de telecomunicaţii, energie electrică, conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologice şi canale libere.

(5) În zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic: a) amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare; b) efectuarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de materiale de construcţii sau care modifică echilibrul pânzei freatice subterane; c) depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care contravin normelor de protecţie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii căilor ferate române, a zonei de protecţie a infrastructurii căilor ferate române, precum şi a condiţiilor de desfăşurare normală a traficului.

(6) Depozitarea sau manipularea unor materiale, substanţe sau deşeuri de felul celor prevăzute la alin. (5) lit. c) este permisă numai cu respectarea condiţiilor stabilite de Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 20 Amplasarea faţă de căi ferate din administrarea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. (7) Amenajările şi instalaţiile de manipulare, de transvazare sau de depozitare a materialelor, substanţelor sau deşeurilor prevăzute la alin. (6) se pot realiza pe bază de studii privind implicaţiile asupra activităţii feroviare şi de mediu executate de unităţi de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. şi cu autorizaţia Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

(8) Cedarea, transferul, ocuparea temporară sau definitivă a terenului din patrimoniul Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., pentru lucrările de interes public, atât în intravilan cât şi în extravilan, se fac numai cu avizul Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 21 Amplasarea faţă de aeroporturi Autorizarea executării construcţiilor în vecinătatea terenurilor aferente aeroporturilor şi a culoarelor de siguranţă stabilite conform legii se face cu avizul conform al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

ARTICOLUL 22 Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei de stat (1) Autorizarea executării construcţiilor în extravilan se face numai la distanţa de 500 m faţă de fâşia de protecţie a frontierei de stat, către interior.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) punctele de control pentru trecerea frontierei, cu construcţiile-anexă, terminalele vamale şi alte construcţii şi instalaţii care se pot amplasa cu avizul conform al organelor de specialitate ale administraţiei publice şi cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat a României.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 23 Amplasarea faţă de aliniament (1) Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase faţă de acesta, după cum urmează: a) în cazul zonelor construite compact, construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul clădirilor existente; b) retragerea construcţiilor faţă de aliniament este permisă numai dacă se respectă coerenţa şi caracterul fronturilor stradale.

(2) În ambele situaţii, autorizaţia de construire se emite numai dacă înălţimea clădirii nu depăşeşte distanţa măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) construcţiile care au fost cuprinse într-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii.

(4) În sensul prezentului regulament, prin aliniament se înţelege limita dintre domeniul privat şi domeniul public.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 24 Amplasarea în interiorul parcelei Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă se respectă: a) distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conform Codului civil; b) distanţele minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unităţii teritoriale de pompieri.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii ARTICOLUL 25 Accese carosabile (1) Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinaţiei construcţiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor.

(2) În mod excepţional se poate autoriza executarea construcţiilor fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), cu avizul unităţii teritoriale de pompieri.

(3) Numărul şi configuraţia acceselor prevăzute la alin. (1) se determină conform anexei nr. 4 la prezentul regulament.

(4) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

ANEXA Nr. 4 la regulament ACCESE CAROSABILE Stabilirea numărului admis de accese din străzile de categoria I şi a II-a, ca şi localizarea acestora se vor face astfel încât să nu afecteze fluenţa circulaţiei.

4.1. -Construcţii administrative 4.1.1. -Construcţiile administrative cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor fi prevăzute cu: - accese carosabile directe din străzi de categoria I şi a II-a, după caz; - accese carosabile separate: acces oficial, acces pentru personal, acces pentru public, acces de serviciu, după cum urmează: ▪ accesul carosabil oficial va fi prevăzut până la intrarea principală a clădirii; ▪ accesele carosabile pentru personal şi cel pentru public vor fi prevăzute cu locurile de parcare aferente; ▪ aleile carosabile de serviciu vor fi rezolvate fără a intersecta accesul oficial.

4.1.2. -Construcţiile administrative cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11-1.1.13 vor fi prevăzute cu accese carosabile, conform destinaţiei şi capacităţii acestora, avându-se în vedere separarea de circulaţia publică.

4.2. -Construcţii financiar-bancare 4.2.1. -Pentru toate categoriile de clădiri financiar-bancare vor fi prevăzute accese carosabile directe din străzi de categoria I şi a II-a, după caz.

4.2.2. -Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul personalului, accesul publicului, acces la tezaur, acces de serviciu.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 4 la regulament ACCESE CAROSABILE 4.3. -Construcţii comerciale 4.3.1. -Pentru construcţiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori, personal şi aprovizionare.

4.3.2. -În funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei vor fi prevăzute: - alei carosabile şi parcaje în interiorul amplasamentului; - platforme de depozitare şi accese maşini şi utilaje speciale separate de aleile carosabile destinate consumatorilor.

4.4. -Construcţii de cult Pentru construcţiile de cult se vor asigura alei carosabile, în legătură cu reţeaua de circulaţie majoră.

4.5. -Construcţii de cultură 4.5.1. -Pentru toate categoriile de construcţii de cultură se vor asigura accese carosabile separate pentru vizitatori sau spectatori, pentru personal şi aprovizionare.

4.5.2. -În funcţie de destinaţia construcţiei sau a amenajării vor fi prevăzute: - alei carosabile în interiorul amplasamentului şi parcajele aferente, în cazul în care accesul se face din străzi de categoria I sau a II-a; - parcaje necesare în interiorul amplasamentului, în cazul în care accesul se realizează direct din străzi de categoria a III-a.

4.6. -Construcţii de învăţământ 4.6.1. -Pentru toate categoriile de construcţii de învăţământ se vor asigura accese carosabile de legătură cu reţeaua de circulaţie majoră şi cu mijloacele de transport în comun.

4.6.2. -Se vor asigura două accese carosabile separate pentru evacuări în caz de urgenţă (cutremure, inundaţii, incendii).

4.7. -Construcţii de sănătate 4.7.1. -Pentru toate categoriile de construcţii de sănătate se va asigura legătura cu reţeaua de circulaţie majoră prin două accese carosabile separate.

4.7.2. -Accesele carosabile ce vor face legătura cu reţeaua de circulaţie majoră de categoria I şi a II-a vor fi realizate prin: ▪ străzi de categoria a IV-a de deservire locală; ▪ străzi de categoria a III-a, colectoare, care asigură accesul vehiculelor şi al persoanelor acţionând în domeniul sănătăţii, salubrităţii şi P.S.I.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 4 la regulament ACCESE CAROSABILE 4.7.3. -Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate după cum urmează: ▪ cu o bandă de circulaţie de 3,5 m lăţime pentru cele cu o lungime maximă de 10,00 m; ▪ cu două benzi de circulaţie de 7 m lăţime pentru cele cu o lungime mai mare de 10,00 m.

4.7.4. -Accesul carosabil rezervat salvării sau intervenţiilor de urgenţă nu va intersecta aleile de acces carosabil pentru personal şi pacienţi.

4.8. -Construcţii şi amenajări sportive 4.8.1. -Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări sportive se vor asigura accese carosabile separate pentru public, sportivi şi personalul tehnic de întreţinere.

4.8.2. -În interiorul amplasamentului vor fi asigurate: ▪ circulaţia carosabilă separată de cea pietonală; ▪ alei carosabile de descongestionare care se vor dimensiona în funcţie de capacitatea sălii sau a stadionului, dar nu mai puţin de 7 m lăţime; ▪ alei carosabile de circulaţie curentă de minimum 3,5 m lăţime; ▪ alei carosabile de serviciu şi întreţinere de minimum 6 m lăţime.

4.9. -Construcţii şi amenajări de agrement Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări de agrement se va asigura accesul carosabil separat pentru public de accesul se serviciu şi de întreţinere.

4.10. -Construcţii de turism 4.10.1. -Pentru construcţiile de turism vor fi prevăzute accese carosabile separate pentru utilizatori, personal şi acces tehnic de întreţinere.

4.10.2. -Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de maximum 25 m, vor avea o lăţime minimă de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevăzute cu supralărgiri de depăşire şi suprafeţe pentru manevre de întoarcere.

4.10.3. -Numărul acceselor şi conformarea lor se vor face în funcţie de categoria şi capacitatea obiectivului turistic.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 4 la regulament ACCESE CAROSABILE 4.11. -Construcţii de locuinţe 4.11.1. -Pentru locuinţe unifamiliale cu acces şi lot propriu se vor asigura: ▪ accese carosabile pentru locatari; ▪ acces carosabil pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; ▪ alei (semi)carosabile în interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 m vor avea o lăţime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevăzute supralărgiri de depăşire şi suprafeţe pentru manevre de întoarcere; ▪ în cazul unei parcelări pe două rânduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locală (fundături): - cele cu o lungime de 30 m - o singură bandă de 3,5 m lăţime; - cele cu o lungime de maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel puţin pe o latură şi supralărgiri pentru manevre de întoarcere la capăt.

4.11.2. -Pentru locuinţe semicolective cu acces propriu şi lot folosit în comun se vor asigura: ▪ accese carosabile pentru locatari; ▪ accese de serviciu pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; ▪ în cazul unei parcelări pe două rânduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locală (fundături): - cele cu o lungime de maximum 30 m - o singură bandă de 3,5 m lăţime; - cele cu o lungime de 30 m până la maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel puţin pe o latură; supralărgiri pentru manevre de întoarcere la capăt.

4.11.3. -Locuinţele colective cu acces şi lot folosit în comun vor fi prevăzute cu: ▪ accese carosabile pentru locatari; ▪ accese de serviciu pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; ▪ accese la parcaje şi garaje.

4.12. -Toate categoriile de construcţii Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări se vor asigura accese pentru intervenţii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. În cazul construcţiilor ce formează curţi interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lăţime minimă de 3 m şi o înălţime de 3,5 m.

Accesele şi pasajele carosabile nu trebuie să fie obstrucţionate prin mobilier urban şi trebuie să fie păstrate libere în permanenţă.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 26 Accese pietonale (1) Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se asigură accese pietonale, potrivit importanţei şi destinaţiei construcţiei.

(2) În sensul prezentului articol, prin accese pietonale se înţelege căile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, străzi pietonale, pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public pe terenuri proprietate publică sau, după caz, pe terenuri proprietate privată grevate de servitutea de trecere publică, potrivit legii sau obiceiului.

(3) Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulaţia persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară ARTICOLUL 27 Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară existente (1) Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării de noi consumatori la reţelele existente de apă, la instalaţiile de canalizare şi de energie electrică.

(2) De la dispoziţiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administraţiei publice locale, pentru locuinţe individuale, în următoarele condiţii: a) realizarea de soluţii de echipare în sistem individual care să respecte normele sanitare şi de protecţie a mediului; b) beneficiarul se obligă să racordeze construcţia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reţeaua centralizată publică, atunci când aceasta se va realiza.

(3) Pentru celelalte categorii de construcţii se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administraţiei publice competente, dacă beneficiarul se obligă să prelungească reţeaua existentă, atunci când aceasta are capacitatea necesară, sau se obligă fie să mărească capacitatea reţelelor publice existente, fie să construiască noi reţele.

(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică, în mod corespunzător, autorizării executării construcţiilor în localităţile unde nu există reţele publice de apă şi de canalizare.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996 ARTICOLUL 28 Realizarea de reţele edilitare (1) Extinderile de reţele sau măririle de capacitate a reţelelor edilitare publice se realizează de către investitor sau beneficiar, parţial sau în întregime, după caz, în condiţiile contractelor încheiate cu consiliile locale.

(2) Lucrările de racordare şi de branşare la reţeaua edilitară publică se suportă în întregime de investitor sau de beneficiar.

(3) În vederea păstrării caracterului specific al spaţiului urban din intravilanul localităţilor se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicaţii, transport în comun, a automatelor pentru semnalizare rutieră şi altele de această natură.

(4) Montarea echipamentelor tehnice prevăzute la alin. (3), se execută în varianta de amplasare subterană ori, după caz, în incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor şi fără afectarea circulaţiei publice.

(5) Se interzice amplasarea reţelelor edilitare prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. c) pe stâlpi de iluminat public şi de distribuţie a curentului electric, pe plantaţii de aliniament, pe elemente de faţadă ale imobilelor ori pe alte elemente/structuri de această natură.

(6) Montarea reţelelor edilitare prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. c) se execută în varianta de amplasare subterană, fără afectarea circulaţiei publice, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile şi a condiţiilor tehnice standardizate în vigoare privind amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane.

(7) Pe traseele reţelelor edilitare amplasate subteran se prevăd obligatoriu sisteme de identificare nedistructive, respectiv markeri, pentru reperarea operativă a poziţiei reţelelor edilitare în plan orizontal şi vertical, în scopul executării lucrărilor de intervenţie la acestea.

(8) Lucrările de construcţii pentru realizarea/extinderea reţelelor edilitare se execută, de regulă, anterior sau concomitent cu lucrările de realizare/extindere/modernizare/ reabilitare a reţelei stradale, în conformitate cu programele anuale/multianuale ale autorităţilor administraţiei publice, aprobate în condiţiile legii.

(9) Documentaţiile tehnice elaborate pentru obiective de investiţii privind realizarea/extinderea/modernizarea/reabilitarea reţelei stradale, precum şi a drumurilor de interes local, judeţean şi naţional situate în extravilanul localităţilor, dacă este cazul, vor prevedea în mod obligatoriu canale subterane în vederea amplasării reţelelor edilitare prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. c). În situaţia drumurilor de interes local, judeţean şi naţional situate în extravilanul localităţilor, canalele subterane se pot amplasa în zona drumului, cu aprobarea administratorului drumului.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 29 Proprietatea publică asupra reţelelor edilitare (1) Reţelele de apă, de canalizare, de drumuri publice şi alte utilităţi aflate în serviciul public sunt proprietate publică a comunei, oraşului sau judeţului, dacă legea nu dispune altfel.

(2) Reţelele de alimentare cu gaze, cu energie electrică şi de telecomunicaţii sunt proprietate publică a statului, dacă legea nu dispune altfel.

(3) Lucrările prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modul de finanţare, intră în proprietatea publică.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor ARTICOLUL 30 Parcelarea (1) Parcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren în minimum 4 loturi alăturate, în vederea realizării de noi construcţii. Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelării şi executarea construcţiilor cu condiţia adoptării de soluţii de echipare colectivă care să respecte normele legale de igienă şi de protecţie a mediului.

(2) Autorizarea executării parcelărilor, în baza prezentului regulament, este permisă numai dacă pentru fiecare lot în parte se respectă cumulativ următoarele condiţii: a) front la stradă de minimum 8 m pentru clădiri înşiruite şi de minimum 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate; b) suprafaţa minimă a parcelei de 150 m2 pentru clădiri înşiruite şi, respectiv, de minimum 200 m2 pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate; c) adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei.

(3) Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadrează în prevederile alin. (2).

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 31 Înălţimea construcţiilor (1) Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea înălţimii medii a clădirilor învecinate şi a caracterului zonei, fără ca diferenţa de înălţime să depăşească cu mai mult de două niveluri clădirile imediat învecinate.

(2) În sensul prezentului regulament, clădiri imediat învecinate sunt cele amplasate alăturat, de aceeaşi parte a străzii.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) construcţiile care au fost cuprinse într-un plan urbanistic zonal, aprobat conform legii.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 32 Aspectul exterior al construcţiilor (1) Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.

(2) Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri ARTICOLUL 33 Parcaje (1) Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie, necesită spaţii de parcare se emite numai dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spaţii de parcare se stabileşte prin autorizaţia de construire de către delegaţiile permanente ale consiliilor judeţene sau de către primari, conform legii.

(3) Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform anexei nr. 5 la prezentul regulament.

ANEXA Nr. 5 la regulament PARCAJE Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132-93, în funcţie de categoria localităţii în care sunt amplasate construcţiile.

5.1. -Construcţii administrative 5.1.1. -Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor fi prevăzute: a) câte un loc de parcare pentru 10-40 salariaţi; b) locuri de parcare suplimentare celor rezultate conform lit. a), după cum urmează: - un spor de 10% pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.7; - un spor de 30% pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.7-1.1.10; - atunci când construcţiile cuprind săli de conferinţe şi alte spaţii destinate reuniunilor se vor prevedea 1-2 locuri de parcare pentru autocare.

5.1.2. -Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11-1.1.13 vor fi prevăzute câte un loc de parcare pentru 10-30 salariaţi plus un spor de 20% pentru invitaţi.

5.2. -Construcţii financiar-bancare 5.2.1. -Pentru toate categoriile de construcţii financiar-bancare vor fi prevăzute câte un loc de parcare la 20 de salariaţi şi un spor de 50% pentru clienţi.

5.2.2. -În funcţie de destinaţia clădirii şi de amplasament, parcajele pentru salariaţi pot fi organizate împreună cu cele ale clienţilor, adiacent drumului public.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 5 la regulament PARCAJE 5.3. -Construcţii comerciale 5.3.1. -Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru clienţi, după cum urmează: ▪ un loc de parcare la 200 m2 suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru unităţi de până la 400 m2; ▪ un loc de parcare la 100 m2 suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru unităţi de 400-600 m2; ▪ un loc de parcare la 50 m2 suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru complexuri comerciale de 600-2.000 m2; ▪ un loc de parcare la 40 m2 suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru complexuri comerciale de peste 2.000 m2.

5.3.2. -Pentru restaurante va fi prevăzut câte un loc de parcare la 5-10 locuri la masă.

5.3.3. -La acestea se vor adăuga spaţiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi amplasate independent de parcajele clienţilor.

5.4. -Construcţii de cult Pentru construcţiile de cult numărul spaţiilor de parcare va fi stabilit în funcţie de obiectiv, avându-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare.

5.5. -Construcţii culturale 5.5.1. -Pentru construcţiile culturale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru vizitatori sau spectatori şi personal, după cum urmează: ▪ pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1 şi 1.5.2, câte un loc de parcare la 50 m2 spaţiu de expunere; ▪ pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.3-1.5.12, un loc la 10-20 de locuri în sală.

5.6. -Construcţii de învăţământ 5.6.1. -Pentru toate categoriile de construcţii de învăţământ vor fi prevăzute 3-4 locuri de parcare la 12 cadre didactice.

5.6.2. -Pentru învăţământul universitar, la cele rezultate conform pct. 5.6.1 se va adăuga, în funcţie de capacitatea construcţiei, un număr de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.

5.6.3. -Pentru sedii ale taberelor şcolare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare, conform capacităţii de cazare.

5.7. -Construcţii de sănătate 5.7.1. Pentru construcţii de sănătate vor fi prevăzute locuri de parcare după cum urmează: ▪ pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1-1.7.7, câte un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un spor de 10%; ▪ pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.8-1.7.10, câte un loc de parcare la 10 persoane angajate.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 5 la regulament PARCAJE 5.7.2. -Parcajele pot fi amplasate diferenţiat pentru personal, pacienţi şi vizitatori, caz în care cele pentru personal şi pacienţi vor fi amplasate adiacent drumului public.

5.8. -Construcţii sportive 5.8.1. -Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări sportive vor fi prevăzute locuri de parcare pentru personal, pentru public şi pentru sportivi, în funcţie de capacitatea construcţiei, după cum urmează: ▪ pentru construcţii cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.1, 1.8.3 şi 1.8.4, un loc de parcare la 5-20 de locuri; ▪ pentru construcţii cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.2, 1.8.5-1.8.7, un loc de parcare la 30 de persoane.

5.8.2. -La cele rezultate conform punctului 5.7.1 se va adăuga, în funcţie de capacitatea construcţiei, un număr de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.

5.9. -Construcţii şi amenajări de agrement 5.9.1. -Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări de agrement vor fi prevăzute parcaje în funcţie de capacitatea construcţiei, câte un loc de parcare pentru 10-30 de persoane.

5.9.2. -Pentru cluburi va fi prevăzut câte un loc de parcare la 3-10 membri ai clubului.

5.10. -Construcţii de turism 5.10.1. -Pentru toate categoriile de construcţii de turism vor fi prevăzute locuri de parcare, în funcţie de tipul de clădire şi de categoria de confort, 1-4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.

5.10.2. -Pentru moteluri se vor asigura 4-10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.

5.11. -Construcţii de locuinţe 5.11.1 - Pentru construcţii de locuinţe, în funcţie de indicele de motorizare a localităţii, vor fi prevăzute locuri de parcare după cum urmează: ▪ câte un loc de parcare la 1-5 locuinţe unifamiliale cu lot propriu; ▪ câte un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinţe semicolective cu acces propriu şi lot folosit în comun; ▪ câte un loc de parcare la 2-10 apartamente în locuinţe colective cu acces şi lot în comun.

5.11.2. -Din totalul locurilor de parcare pentru locuinţele individuale vor fi prevăzute garaje în procent de 60-100%.

5.12. -Construcţii industriale Vor fi prevăzute parcaje în funcţie de specificul activităţii, după cum urmează: ▪ activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de 10-100 m2, un loc de parcare la 25 m2; ▪ activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de 100-1.000 m2, un loc de parcare la 150 m2; ▪ activităţi desfăşurate pe o suprafaţă mai mare de 1.000 m2, un loc de parcare la o suprafaţă de 100 m2.

5.13. -Pentru construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii, pentru care există norme diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prevăd un număr mai mare de locuri de parcare.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 34 Spaţii verzi şi plantate Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform anexei nr. 6 la prezentul regulament.

ANEXA Nr. 6 la regulament SPAŢII VERZI ŞI PLANTATE 6.1. -Construcţii administrative şi financiar-bancare 6.1.1. -Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor fi prevăzute spaţii verzi cu rol decorativ, minimum 15% din suprafaţa terenului.

6.1.2. -Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11-1.1.13 şi 1.2 vor fi prevăzute spaţii verzi cu rol decorativ şi de protecţie, minimum 10% din suprafaţa totală a terenului.

6.1.3. -Conformarea şi dimensionarea spaţiilor verzi, a plantaţiilor şi a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ANEXA Nr. 6 la regulament SPAŢII VERZI ŞI PLANTATE 6.2. -Construcţii comerciale Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de agrement, în exteriorul clădirii sau în curţi interioare - 2-5% din suprafaţa totală a terenului.

6.3. -Construcţii de cult Pentru construcţiile de cult vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de protecţie, dimensionate în funcţie de amplasarea în localitate şi de condiţiile impuse prin regulamentul local de urbanism.

6.4. -Construcţii culturale Pentru toate categoriile de construcţii culturale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, spaţii de joc şi de odihnă, în funcţie de capacitatea construcţiei - 10-20% din suprafaţa totală a terenului.

6.5. -Construcţii de sănătate 6.5.1. -Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1-1.7.8 vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate în interiorul incintei, după cum urmează: - aliniamente simple sau duble, cu rol de protecţie; - parc organizat cu o suprafaţă de 10-15 m2/bolnav.

6.5.2. -Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.9-1.7.10 vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate de 10-15 m2/copil.

6.6. -Construcţii şi amenajări sportive Pentru construcţii şi amenajări sportive vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, minimum 30% din suprafaţa totală a terenului.

6.7. -Construcţii de turism şi agrement Pentru construcţii de turism şi agrement vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţie şi de gradul de confort, dar nu mai puţin de 25% din suprafaţa totală a terenului.

6.8. -Construcţii de locuinţe Pentru construcţiile de locuinţe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de locuire, dar nu mai puţin de 2 m2/locuitor.

6.9. -Construcţii industriale Pentru construcţiile industriale vor fi prevăzute spaţii verzi şi aliniamente cu rol de protecţie, în funcţie de categoria acestora, dar nu mai puţin de 20% din suprafaţa totală a terenului.

LEGISLAŢIE ÎN PROIECTARE Curs 10 Regulamentul General de Urbanism HG 525/1996

ARTICOLUL 35 Împrejmuiri (1) În condiţiile prezentului regulament, este permisă autorizarea următoarelor categorii de împrejmuiri: a) împrejmuiri opace, necesare pentru protecţia împotriva intruziunilor, separarea unor servicii funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale; b) împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitării parcelelor aferente clădirilor şi/sau integrării clădirilor în caracterul străzilor sau al ansamblurilor urbanistice.

(2) Pentru ambele categorii, aspectul împrejmuirilor se va supune aceloraşi exigenţe ca şi în cazul aspectului exterior al construcţiei.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Clasificare terenuri

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Clasificare terenuri

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Clasificare terenuri

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Planul cadastral Cadastru – sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, se realizeaza identificarea inregistrarea reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare (7/1996)

Art. 19. - (1) Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei şi numele localităţii în care este situat imobilul, precum şi din 3 părţi: A. partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde: a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului; b) suprafaţa imobilului, reieşită din măsurători cadastrale, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz, construcţiile.

Scoaterea definitivă şi temporară din circuitul agricol a imobilelor situate în intravilanul aprobat potrivit legii se face prin autorizaţia de construire. Conţinutul documentaţiilor de scoatere definitivă/temporară din circuitul agricol, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă a imobilelor situate în intravilan se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Scoaterea definitivă/temporară din circuitul agricol şi schimbarea categoriei de folosinţă a imobilelor situate în extravilan se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; c) planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexa la partea I a cărţii funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare

Art. 19.

B. partea a II II-a, a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, care cuprinde: a) numele proprietarului; b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum şi menţionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept; c) strămutările proprietăţii; d) dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul de folosinţă cu titlu gratuit, corespunzătoare proprietăţii publice; e) servituţile constituite în folosul imobilului; f) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la proprietate; g) recepţia propunerii de dezmembrare ori de comasare şi respingerea acesteia acesteia, respingerea cererii de recepţie şi/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă; h) obligaţii de a nu face; interdicţiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare şi amenajare; i) clauza de inalienabilitate a imobilului, potrivit art. 628 alin. (2) din Codul civil şi clauza de insesizabilitate, potrivit art.

2.329 alin. (3) din Codul civil; j) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărţii funciare, cu privire la înscrierile făcute; C. partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate, drepturile reale de garanţie şi sarcini, care va cuprinde: a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, abitaţie, servituţile în sarcina fondului aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare, precum şi locaţiunea şi cesiunea de creanţă; b) faptele juridice juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice juridice, precum şi acţiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte; c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale; d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare

Art. 20. - (1) Înscrierile în cartea funciară sunt: intabularea, înscrierea provizorie şi notarea.

(2) Cazurile, condiţiile şi regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară, de prezenta lege şi de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale.

(3) Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moştenitor, încheiate de un notar public în funcţie în România, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă sau pe baza unui act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.

(4) Drepturile reale înscrise în baza unor acte juridice în care părţile au stipulat rezilierea sau rezoluţiunea în baza unor pacte comisorii se radiază în baza unei: a) declaraţii în formă autentică a părţilor; b) încheieri întocmite în formă autentică prin care notarul public constată îndeplinirea pactului comisoriu; c) hotărâri judecătoreşti irevocabile.

Art. 45. - (1) Dacă un imobil cu construcţie - condominiu -, din care unele părţi sunt comune indivize iar restul sunt individuale, se întocmeşte o carte funciară colectivă pentru întreaga construcţie, şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare proprietate individuală care poate fi reprezentată din apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă; prin asimilare, poate fi definit condominiu şi un tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comună.

(2) Dreptul de proprietate comună forţată şi perpetuă pe părţile comune ale unui imobil se valorifică numai împreună cu dreptul de proprietate exclusivă care poartă asupra acestuia sau a unei părţi determinate din acesta.

(7) Imobilul, respectiv partea din imobil rezultat/ă din înstrăinare se va înscrie în cartea funciară urmând procedura cadastral-juridică reglementată la alin. (1).

(8) Operaţiunea de împărţire a unei construcţii condominiu în mai multe unităţi individuale se numeşte apartamentare.

Operaţiunea de împărţire a unei unităţi individuale în mai multe unităţi individuale noi se numeşte subapartamentare. subapartamentare Aceste operaţiuni se fac în baza unei documentaţii cadastrale şi a actului autentic, întocmite în condiţiile legii.

Art. 46. - (1) Imobilele ce aparţin domeniului public şi domeniului privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativteritoriale se vor înscrie în cărţi funciare speciale ale unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevăzute de lege.

(2) Cărţile funciare speciale se ţin de către birourile teritoriale ale oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare ‐ notiuni

Fond funciar - totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al României, etc.).

Publicitate imobiliara - sistem de înscriere în documente publice a corpurilor de proprietate împreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliara se realizeaza prin cartea funciara.

Birou de carte funciara ‐ compartiment auxiliar al judecatoriei, care are ca obiect de activitate înscrierea în cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobile Extravilan - partea din unitatea administrativ-teritoriala cuprinsa în afara intravilanului, delimitata cadastral potrivit legii.

Intravilan - partea din unitatea administrativ-teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei.

Imobil - parcela de teren cu sau fara constructii Corp de cladire - parte componenta a unei cladiri, delimitata dupa urmatoarele criterii: sistemul i t l arhitectonic hit t i sii constructiv t ti determinat d t i t de d fatade f t d sii materialele t i l l de d constructie t ti a peretilor til exteriori; t i i intrarea separata în cladire; independenta si regimul diferit de înaltime fata de alte cladiri alaturate; Proprietar - persoana fizica sau juridica titulara în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii. înscrierii Posesor - persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.

Drept real - dreptul absolut, adica opozabil tuturor, pe care titularul îl exercita direct asupra bunului, fara a fi necesara p interventia altor persoane.

Drept de proprietate privata - drept apartinând numai persoanelor fizice care îsi pot exercita, asupra imobilelor din proprietatea privata, toate prerogativele dreptului de proprietate, adica posesia, folosinta si dispozitia din putere proprie si în interesul satisfacerii nevoilor personale.

Drepturile reale imobiliare principale - drepturi care au o existenta de sine statatoare în raport cu alte drepturi reale sau d creanta. de t Drepturi reale imobiliare accesorii -drepturi reale imobiliare care servesc ca o garantie reala a unor drepturi de creanta si au o existenta juridica subordonata drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac parte: ipoteca, amanetul si unele privilegii imobiliare.

Dreptul de administrare - Drept real principal, principal avand ca obiect bunurile din domeniul public si ca titulari regiile autonome, autonome prefecturile, autoritatile administratiei publice centrale si locale, alte institutii publice de interes national, judetean si local.

Se creeaza, dupa caz, prin hotarare a Guvernului sau a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului bucuresti sau a consiliului local. In temeiul dreptului de administrare titularul acestuia poate sa posede, sa foloseasca bunul, si sa dispuna de acesta, in conditiile actului prin care i-a fost dat bunul in administrare.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare ‐ notiuni

Dreptul de concesiune este un drept real care izvorăşte din contractul de concesiune şi care conferă titularului (concesionar) – persoană fizică sau juridică – posesia şi folosinta bunului apartinând domeniului public sau privat, transmis deconcedent, în limitele legii şi dispozitiilor contractuale.

Dezmembraminte – separarea a drepturilor reale distincte (posesia, folosinta si dispozitia). Tipurile de dezmembraminte: - Dreptul de uzufruct – “uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta” (art. 517 C.Civ.), adica dreptul de a utiliza bunul si de a-i culege fructele avand obligatia de a conserva substanta bunului dat in uzufruct si de a-l restitui la incetarea uzufructului.

- Dreptul de uz si dreptul de abitatie – folosinta lucrului si culegerea fructelelor numai pentru nevoile personale, drepturi cu caracter strict personal, personal neputand fi cedate sau inchiriate; in mod exceptional dreptul de abitatie permite inchirierea imobilului catre o terta persoana.

- Dreptul de servitute – “o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand alt stapan (proprietar)” (art. 576 C. Civ.).

- Dreptul de superficie – drept real rezultat din dreptul de proprietate pe care il are o persoana, denumita superficiar, asupra constructiilor, plantatiilor sau a altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren care apartine unei alte persoane, teren asupra caruia superficiarul capata un drept de folosinta.

Grevare, Acțiunea de a greva - A împovăra cu cheltuieli sau cu ipoteci; a ipoteca.

Locație Luare în folosință pentru un timp determinat și în anumite condiții; formă de contract de închiriere.

Inalienabilitate Calitatea unui lucru care nu poate fi înstrăinat, vândut Uzucapiunea – (prescriptia achizitiva) reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Codul civil

CAPITOLUL III‐ Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată §3 Picătura streşinii - Proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin. §4. Distanţa şi lucrările intermediare cerute pentru anumite construcţii, lucrări şi plantaţii Distanţa minimă în construcţii - Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic.

Distanţa minimă pentru arbori - În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii. În caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate. Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său. §5. Vederea asupra proprietăţii vecinului Fereastra sau deschiderea în zidul comun - Nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor.

Distanţa minimă pentru fereastra de vedere - Este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, neîngrădit aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere, vedere balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru. Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe faţa zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanţa, şi în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar şi până la această linie.

Fereastra de lumină - Dispoziţiile art. anterior nu exclud dreptul proprietarului de a-şi deschide, fără limită de distanţă, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat.

LEGISLAȚIE ÎN PROIECTARE Curs 11 Codul civil

Zidul, şanţul, precum şi orice altă despărţitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor, dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate, dintr-un dintr un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condiţiile legii.

Obligaţia de construire a despărţiturilor comune - Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărţituri comune. În lipsa unor dispoziţii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, înălţimea zidului comun se stabileşte de părţi, dar fără a depăşi 2 metri, socotindu-se şi coama zidului.

Cheltuielile de întreţinere şi reparare a despărţiturilor comune - Coproprietarii sunt ţinuţi să suporte cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea despărţiturii comune, proporţional cu dreptul fiecăruia. Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate să nu participe la cheltuielile de întreţinere şi reparare reparare, renunţând la dreptul său de proprietate asupra despărţiturii comune, dispoziţiile în materie de carte funciară fiind aplicabile. Coproprietarul nu va putea fi apărat de a participa la cheltuieli, în cazul în care are o construcţie sprijinită de zidul comun ori în cazul în care trage un alt folos din exploatarea despărţiturii comune.

Construcţiile şi instalaţiile aflate în legătură cu zidul comun - (1) Oricare dintre coproprietari are dreptul să sprijine construcţii ori să instaleze grinzi în zidul comun cu obligaţia de a lăsa 6 centimetri spre celălalt coproprietar şi fără a afecta dreptul acestuia de a sprijini construcţiile sale ori de a instala propriile grinzi în zidul comun.

(2) Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul său până în jumătatea zidului, în cazul în care ar dori să instaleze el însuşi grinzi ori să construiască un coş de fum în acelaşi loc. Înălţarea zidului comun - (1) Oricare dintre coproprietari poate să înalţe zidul, cu îndatorirea de a suporta singur cheltuielile de înălţare peste limita zidului comun, precum şi cheltuielile de reparare a părţii comune a zidului ca urmare a înălţării acestuia. acestuia (2) În cazul în care zidul nu poate rezista înălţării, proprietarul care doreşte să facă această înălţare este dator să reconstruiască zidul în întregime luând din fondul său suprafaţa pentru a asigura grosimea necesară zidului nou-ridicat.

(3) Vecinul care nu a contribuit la înălţare poate dobândi coproprietatea, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor şi manoperei folosite, precum şi, dacă este cazul, jumătate din valoarea terenului întrebuinţat pentru îngroşarea zidului.