Locuire note de curs compressed by Arhitectura si Urbanism UPT

Media determină activități în care societăți efemere se unesc și apoi dispar. Acest aspect nu îl estimăm la adevărata sa valoare. Întrucât suntem înconjurați de mijloace de comunicare, nu evaluăm rolul pe care îl joacă în viața noastră.[1] [1] Sorlin, Mass Media, 2002, p.50

CURS INTRODUCTIV

MEDIA LOCUIRE direcţii în arhitectura locuinţei contemporane

CURS 1

Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

SUBIECT, DEFINIRE, PROBLEMATICI

- limbajul digital - generatia Y - millennials - internetul si mass media digitala – cea mai importanta transformare a societatii - imaginea digitala - psihicul /corpul uman - spatiul

DIGITALIZARE

a treia mediamorfoza - modelul celor trei perioade mediatice majore - cele trei mediamorfoze, perioadele de trecere spre: limbajul vorbit, limbajul scris şi limbajul digital Roger Fidler poziționează trecerea spre etapa celei de a treia mediamorfoze în perioada dintre anii 1750 când Benjamin Franklin face studii asupra electricității și inventarea telegrafului electric din anii 1850. Comunicarea cu ajutorul electricității constituie începutul comunicării digitale.

Nu poți fi imun la mass media. Chiar și oamenii care nu citesc niciodată un ziar și nu au televizor sunt înconjurați de mesaje, fie ele doar reclame lipite de pereți, pe care nu le pot ignora. (Sorlin, 2002, p.31)

DIGITAL

Cîndva, la începuturile ei, civilizaţia căreia îi aparţinem s-a construit împotriva libertăţii corpului și împotriva seducţiei imaginii, adică împotriva misticii unitive orgiastice şi împotriva magiei imaginii, împotriva idolatriei. Acum vedem corpul şi gesturile, ca semne ale unui limbaj corporal, revenind odată cu imaginile. (Codoban, 2011, p.22)

limbaj / cunoastere

limbajul scris poate fi împărţită în două mari perioade din punctul de vedere al tipului de transmiţător: scris-analogic (imagini, pictograme) şi scris-digital (textul propriuzis) La ora actuală există, dacă privim mai atent, o combinaţie dintre un limbaj analogic şi producerea sa de factură digitală – limbajul indical[1]. [1] Codoban, 2011 Acesta tipologie influenteaza tipul de cunoastere si de cultura.

IMAGINEA

imaginea digitala Hans Belting propune o relație directă între imagine, corp și conceptul mental pe care acasta îl reprezintă. Nu se poate vorbi de imagine atata vreme cât nu există o relație între vizual și mental. Imaginea chiar dacă se exprimă vizual ea nu are nici o însemnătate fără componenta mentală, fără o reprezentare înterioară proprie pentru fiecare.

- imaginea căminului cunoaște câteva direcţii: reprezentarea spaţiului construit, vizualizarea lui şi modul prin care imaginea casei poate seduce, casa devine în cele din urmă datorită acestor aspecte de fapt obiectul seducţiei baudrillardiene[1]. [1] Baudrillard, 2008[1981],Simulacre si simulare

IMAGINEA

The discussion of the relationship between the two realms of the inner self and the outer world often revolve around two foci: the relationship between body and mind and the question of auronomy of the self. (Madanipour 2005[2003], p.7)

psihicul/corpul uman Casa era văzuta asemnenea unui loc de refugiu, de reculegere și retragere, un loc în care corpul și sufletul făceau corp comun cu spațiul locuit, erau organic legate. Trecerea spre modernitate produce însă o ruptură profundă între corp și suflet și este pentru prima dată când cele două componente nu mai formau o unitate indivizibilă Apare astfel o individualitate excesivă, omul nu mai este un membru al societății, nu mai face parte dintr-un grup sau chiar din familie ci începe sa-și conștientizeze din ce în ce mai mult corpul ca element fizic, unic și detașat de grup Dupa opinia lui Alan Sondheim[1]. corpul și psihicul uman sunt locul unor conexiuni sofisticate, produse între fluidele tehnolgice, produsele microelectronice și media. [1] Alan Sondheim este scriitor, critic, muzician ale noilor media

SPATIUL

Moreover, television is an ideal example of the porosity of home. Television literally brings the “public” world into the home: (Blunt, 2006 p.97)

factori politic - se referă aici la o serie de factori de putere care au influențat prin decizii specifice evoluția spațiului locuit, factori care au intervenit de multe ori întâmplător în evoluția constantă, producînd rupturi și excepții de la o regulă de creștere normală. social – Modificarile sociale cunoscute de-a lungul dezvoltarii societatii spre ceea ce cunoastem la ora actuala (emanciparea femeii, rolul familiei, dezvoltarea individuala, etc.) au exercitat influente profunde asupra configurarii spatiului locuit. economic - Fiecare modificare majoră a sistemului social-economic şi a sistemelor de producţie a produs , de semenea, modificări majore ale spaţiului trăit, urban sau locuit-personal. cultural - Cea ce înțelegem prin termenul cultură se referă în general la caracteristicile unei societăți în termeni materiali, spirituali, intelectuali și emoționali. Putem stabili astfel componentele sale principale: valori sau idei, norme sau comportamente și artefacte din care fac parte lucrurile ca părți ale culturii materiale. tehnologic - Termenul folosit aici se referă la modificările suferite de sistemul de gândire pentru care iluminismul secolului al XVII-lea a fost, de exemplu, o piatră de hotar. Gândirea științifică a atacat autoritatea de ordin religios, considerând că statul este un motor adecvat al progresului. ecologic - Termenul se referă la influentele exercitate asupra conceptiei spatiale domestice prin prisma reducerii consumului casnic, reducerea amprentei de carbon, reciclarea si refolosirea resurselor si folosirea resurselor regenerabile, alaturi de o serie de alte metode.

CORP / MEDIA / SPATIU

Dezvoltarea limbajului digital are şanse mari să aibă un efect de profundă transformare asupra societăţii umane, tot aşa cum au avut dezvoltarea limbajelor expresiv, vorbit şi scris. Ne aflăm în primele etape ale acestei transformări, dar putem vedea deja în ce fel reţelele de computere, folosind un limbaj digital, extind imens interacţiunea umană în toate colţurile lumii. (Fidler, 2004[1997], p.77)

comunicare Interesant este faptul că producerea digitală a limbajului analogic duce implicit la o viteză dublă a comunicării actuale. Etapa actuală este o combinare a celor mai rapide modalităţi dar şi o coabitare a limbajelor anterioare, o conlucrare a acestora într-un mod nou, hibrid care încă îşi defineşte regulile. Marea frică este aceea că un limbaj de factură analogică nu va mai lăsa loc imaginaţiei, subînţelesului şi spaţiile gândite într-un astfel de limbaj vor fi mai sărace, mai puţin profunde şi imaginative. Se uită aici, poate prea uşor, legătura existenta între imagine şi imaginaţie pe de o parte şi pe de alta, complexitatea termenului pe care noi ne-am obişnuit să-l denumim generic imagine. Plecăm în continuare de la premisa că limbajul actual nu este decât o combinaţie a celor două – deci modul de cunoaştere actual combină în diverse proporţii cele doua categorii de limbaj într-un hibrid propriu. Deşi nu s-au schimbat radical, spaţiul şi modul său de percepere, există la ora actuală modificări semnificative, care se găsesc încă în transformare iar modul în care se vor stabiliza şi dacă o vor face, rămâne de stabilit.

GENERATIA Y By media we include any and all forms af media, communication and information technologies as hey relate to family well-being. This includes all media goods and services used in Europes,s increasingly media rich homes, including the importance of information and communication technologies (ICT) in spheres with which families must interact (schools, work, commerce, etc.). (Livingstone, 2010, p.13 )

generatia Y - millennials nativii informaționali – persoane născute odată cu dezvoltarea tehnologiei digitale și informaționale media imigranții informaționali - cei care, născuți fiind înainte de digitalizare, au fost influențați de această dezvoltare a lumii digitale doar din perioada adultă, deci dupa formarea lor din punct de vedere psihologic - copii rămân dependenţi de familie pentru un timp mult mai îndelungat, depăşind perioada adolescenţei, necesitând astfel spaţii de un alt tip mai aproape de tipologia apartamentelor - spaţiul public este mai puţin folosit, în consecinţă spaţiile private sunt folosite un timp mai îndelungat pe perioada zilei. Alături de munca la domiciliu acest fapt devine unul din factorii hotărâtori în tendinţa de sedentarizare la domiciliu; - familia este mai instabilă însă mijloacele de comunicare dau posibilitatea unei comunicări facile între membri aflaţi la mari distanţe; - media intervine în spaţiile comune ale familiei intermediind relaţiile; - datorită diversificării tipurilor de media, aceasta face necesare noi tipuri de spaţii, atât cele commune cât şi cele private, individuale care pot oferi atat socializarea în cadrul familiei cît şi retragerea.

Societăţile occidentale au ales distanţa şi deci ele au pus pe locul privilegiat vederea (infra), lăsînd, în acelaşi timp, deoparte mirosul, pipăitul sau auzul, şi chiar gustul. (Breton, 2002[1990], p.121)

SPATIUL

locuinta David Le Breton discută de o anumită etanșeizare, antifonare a spațiului locuinței față de context din punctul de vedere al confortului personal. Apare o senzație de jenă față de corpul fizic, față de zgomotele și umorile pe care acesta le produce în ideea estetizării excesive și a evaluări corpului doar din punct de vedere vizual, excluzând mirosul sau tactilul.

Inglobeaza caracteristici duale, uneori opuse (deschidere/izolare, afara/inauntru, izolat/impreuna)

SPAȚIUL PERSONAL - Spatiul propriu al corpului

SPAȚIUL INTERPERSONAL - Spatiul relațiilor interumane

IMAGINEA

CORP / MEDIA / SPATIU

Omul occidental își descoperă propriul corp, iar noutatea își urmează drumul, atrăgînd discursuri și practici ce poartă aura mass media.[1] [1] Le Breton, 2002[1990], p.7

SPAȚIUL PERSONAL - Spatiul propriu al corpului Spațiul personal este legat la prima vedere de o relație intimă a propriului corp cu imediata vecinătate. Este încă perceput de multă lume drept un spațiu ascuns, protector atât fizic cât și din punct de vedere al psihicului, unde fiecare dintre noi este ascuns privirilor indiscrete și poate fi el însuși. Se presupune de asemenea existența unui grad de control asupra relației dintre individ cu ceilalți. Tehnologia media intervine tocmai în această relație și schimbă datele. Spațiul trebuie să fie etanș, să amortizeze influențele de orice natură din exterior, acest lucru făcânduse prin orice mijloace, inclusiv deconectarea față de lumea sunetelor cu ajutorul căștilor purtate permanent sau prezența ecranelor media. Această detașare contribuie în opinia sa la senzația de confort personal. Relația dintre obiectele tehnologice digitale media și corpul uman se află în atenția tuturor la ora actuală. Un articol[1] al sciitoarei canadiene Ellen Himelfarb pentru The Globe and Mail surprinde câteva dintre aspectele importante ale problemei studiate: pierderea legăturii cu materialitatea specifică obiectelor – cu realitatea în cele din urmă, dispariția tactilității din această nouă relație și reducerea continuă a dimensiunilor. [1] Sleek, abstract, minimal: Why the future of furniture is technology itself – publicat în iunie 2014

CORP / MEDIA / SPATIU

OBIECTE MEDIA În ideea unui suport pentru media contemporană un alt produs – Interactive Diamond Bench[1] completează acestă serie. Produsul oferă posibilitatea de a încărca prin simpla așezare telefoanele mobile sau tabletele. Suprafața obiectului este sensibilă la presiune și interacționează cu atingerea corpului uman. Suprafața din care este alcătuit oferă posibilitatea unei permanente întrețineri. Ea poate fi ușor refinisată și curațată. Această cerință pentru păstrarea aparenței de noutate a obiectului este o altă caracteristică importantă a noilor produse. Acestea trebuie să rămână noi în aparență, să nu îmbătrânească și să poată fi ușor refăcute. [1] Interactive Diamond Bench, patent pending serial no. 61/534,235.

De altfel, fiinţele şi obiectele sînt foarte legate între ele, iar obiectele îşi însuşesc din această cârdăşie o valoare afectivă, pe care în mod obişnuit o numim „prezenţă”. Ceea ce face profunzimea caselor copilăriei şi carecterul lor evocator în amintire e, evident, această structură complexă de interioritate în care obiectele trasează sub ochii noştri limitele unei configuraţii simbolice: sălaşul copilăriei. (Baudrillard, 1996[1968], p.10)

CORP / MEDIA / SPATIU

OBIECTE MEDIA Produsul celor de la Deta Design IT & Hi-Interiors, patul Hi-Can este dotat cu un ecran de mari dimensiuni care permite conexiunea la internet sau doar vizionarea unor filme cu o imagine de înaltă definiție si sunet integrat. Patul are integrată instalația de sunet, un calculator performant, ecranul și toate comenzile necesare utilizării acestora. Patul Somnus-Neu produs de designerul Grier Govorko din Noua Zeelandă este realizat în colaborare cu Auckland University of Technology's Business Innovation Centre, Somnus-Neu este o adevărată oază media pentru utilizator. Confortul este văzut ca o comunicare permanentă și o informare produsă de media. Dotările sale sunt similare cele prezentate în cazul patului HiCan: ecran media, sisteme audio și de iluminat cu tehnologie LED, calculator și console de jocuri integrate.

Ces memes architectes regroupent l'ensemble des outils de communications dans un lieu specifique: “l'antichambre du monde”, nommee ainsi parce qu'elle est “lieu de transition entre le logis et un ailleurs immateriel". (Eleb, 1990, p.117)

CORP / MEDIA / SPATIU

OBIECTE MEDIA Un exemplu al dematerializării obiectelor și al estetismului excesiv vizual este modelul de robinet the Axor Stark V, realizat de Philipe Stark pentru compania Grohe și care a câștigat premiul Interior Innovation Award ”Best of Best” în anul 2015. Acest model reprezintă conform prezentării sale un robinet transparent deschis, astfel conceput încât să formeze prin curgere un vortex și să dezvăluie transformările formei curgerii apei, până ajunge în palmele utilizatorilor. Așa cum remarcau și economiștii Jonas Ridderstrale și Kjell Nordstrom rolul principal produselor actuale este acela de a seduce utilizatorul. Astfel acesta este un produs captivant deși având o prezență discretă în același timp. Are rolul de a face apa vizibilă prin transparența elementelor sale, făcându-l pe utilizator să trăiască experiențe noi, deosebite pentru a-i creea sentimente de bucurie și fericire. Această descriere a produsului dezvăluie cuvintele cheie ale lumii actuale, produs al mass media: vizualitate, experiențe noi, experiențe captivante, bucurie și ultimul țel – fericirea.

This is a revolution, the less possible, almost nothing, totally transparent, totally invisible around a vortex, around this miracle. This miracle issued from the mix of fluids - air, water – and from the great forces that drive us, and which every day, becomes in front of our eyes, a sculpture of mercury, except that it is not mercury, except that it is not a sculpture, it is the Truth of Life. (Stark,site project presentation)

CORP / MEDIA / SPATIU

OBIECTE MEDIA Gama de produse Sensa Mare Design este realizată de designerul Günther Horntric, profesor la The Köln International School of Design, împreună cu echipa sa. Produsul face parte din gama Celebrate Emotions a celor de la Hoesch, produse care pun accentul pe spațiul creat și pe interacțiunea prin lumină și sunet cu produsele pentru o ambianță unică. De asemenea produsele amintite folosesc ideea de InvisibleSound – un modul interactiv de sunet încorporat. Scopul principal al acestui produs este dincolo de igiena propriuzisă crearea surprizei și atmosferei de detașare.

(...) the function of the bathroom evolving into two distinct areas: a practical requirement to get out in the morning and a desire for a separate bathing space to relax and escape, (...) (UsTogether, site project presentation)

CORP / MEDIA / SPATIU

OBIECTE MEDIA Pultul digital produs de Whirlpool este destinat pregătirii hranei dar pe lângă suprafața încălzită prin inducție, aceasta permite și afișarea informațiilor media, a știrilor sau a rețetelor. Suprafața poate face legătura cu alte persoane prin programele de socializare sau poate căuta informații necesare. Pultul devine o suprafață interactivă care animă spațiul. Interacțiunea se poate face și verbal prin comenzi sonore astfel încât comunicarea și lucrul în bucătărie se poate face concomitent.

Each year, you mobile phone, your MP3 player and computer games change, along with everything else around you: their functions multiply, they become smaller, their screens get bigger or become coloure, and so on. And you know that a product which does not keep in step is going to fail. Unless it follows suit. It is not a question of taste, of one choice among others, but a necesity without choice, in which survival is at sake. (Ferry, 2011, p.207)

CORP / MEDIA / SPATIU

Today other domestic technologies such as home computer and internet are fulfilling similar roles [...] (Blunt, 2006 p.97)

OBIECTE MEDIA Un alt exemplu este Lumieres creat de arhitectul francez Jean Nouvel. Mobilierul perimetral de depozitare este închis cu panouri translucide din Corian și iluminate din spate de panouri fluorescente. Acestea produc un efect de umbre din cauza obiectelor depozitate în interior. Suprefețele subțiri de lucru realizate din același material au integrate suprafețele de gătit încălzite prin indiucție astfel încât suprafața rămâne rece și poate primi comenzile tactile. Interacțiunea și schimbul de informații devine astfel o temă pentru întreaga gamă de produse și este o componentă nelipsită a noilor produse.

CORP / MEDIA / SPATIU

SUPRAFETE MEDIA Realitatea augmentată se află de ceva timp în atenția marilor corporații media ca Google sau Microsoft. Google au conceput în acest sens produsul Google Glass și l-au lansat pe piață în anul 2013. Ochelarii permit accesul la informația media într-un mod asemănător telefoanelor inteligente. Interacțiunea utilizatorului rămîne în acest caz la nivelul informației digitale și comunicării iar influența asupra spațiului este limitată. Produsul HoloLens produs de Microsoft promite accesul utilizatorilor la spațiul realității augmentate. Ceea ce aduce nou acest produs este faptul că proiectarea informațiilor nu se face pe lentilă ci în spațiul real.

Thus the social and symbolic is seen as primary, suggesting a wall that is as dynamic as the humans that is meant to contain. (Koolhaas, 2015,p.3)

CORP / MEDIA / SPATIU

Viața cotidiană constituie refugiul sigur, locul reperelor liniștitoare, spațiul tranzițional (Winnicott) al adultului, unde el se simte protejat în sânul unei rețele solide de obiceiuri, de obișnuințe, creată în timp, cu parcursuri binecunoscute, înconjurate de chipuri familiare. Aici se construiește viața afectivă, familială, amicală, profesională, aici se visează existența. Aici se amortizează efectele politicului, ale socialului, ale culturalului, care afectează intimitatea, aici sunt discutate și adaptate sensibilitățile individuale.[1] [1] Madanipour 2005(2003),p.107

SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul relațiilor interumane Dezvoltarea psiholgică echilibrată devine astfel un factor determinant pentru noua societate informațională care se formează. Corpul fizic are limite precise datorate alcătuirii sale iar psihicul, deși în aparență mult mai flexibil, este de asemenea limitat. Contactele directe, fizice, interpersonale sunt deosebit de importante în formarea normală a individului. Așa cum aminteau cei doi economiști suedezi Jonas Ridderstrale și Kjell Nordstrom, acestă nouă generație la care ne raportăm este caracterizată de hiper-individualism şi colectivism tribal. Aceste caracteristici opuse definesc comportamentul indivizilor la ora actuală De asemenea, se constată o transformare a relației dintre spațiile private/intime și cele comune din cadrul locuinței în relație cu tehnologia media. Posibilitatea de a transmite imagini instantaneu și rețelele sociale care le distribuie la o scară imensă face ca limitele intimității personale să nu mai fie definite și îngrădite de cadrul fizic.

CORP / MEDIA / SPATIU

SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul relațiilor interumane Proiectul realizat de Zaha Hadid împreună cu Patrick Schumacher și Woody Yao constituit o platformă ideală pentru a experimenta la o scară mică și într-un timp scurt idei și concepte noi. Proiectul a încercat să raspundă în concepția autorilor, schimbărilor de mentalitate și modului nou în care oamenii percep designul și calitatea estetică ca o alternativă viabilă la funcționalitatea modernistă. Această mașină de locuit de factură organică[1] caută să introducă noi modele de locuit în concepția autorilor. [1] http://www.zahahadid.com/design/ideal-house/ Proiectul propus de designerul japonez Naoto Fukasawa are o altă abordare. Conceptul propus este astfel acela al spațiului nefolosit, devenit eliberat de obiecte chiar dacă în realitate încă unele dintre acestea mai sunt încă prezente. Exemplul cărților este poate cel mai bine exemplificat, acestea fiind încă prezente în spațiul locuit dar, odată cu trecerea timpului și folosirea altor surse de informare, acestea devin mai puțin folosite, își pierd scopul și în final chiar existența. Acest fenomen este cunoscut de multe alte obiecte casnice – în special cele tehnologice dar nu numai.

[...] a tension between the two aspects of the home, i.e. between a haven for the individual and an intimate place for the household. It is a tension that lies at the heart of the contemporary private realm, addressing the way the self and the intimate other relate to each other within the context of the continuous rise of individualism. (Madanipour 2005[2003], p.102)

CORP / MEDIA / SPATIU

SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul relațiilor interumane Vila MN – Un Studio, duce mai departe această gândire în ceea ce privește această dozare individuală a gradului de intimitate și comunicare în cadrul familiei și grupului. În interior spațiul se formează prin modelarea suprafețelor ce se transformă din pereți de închidere în pardoseală. La fel ca în Moebius House, spațiul torsionat devine un spațiu de comunicare și întâlnire important. Prin această torsiune se face și tranziția între spațiile locuinței. Spațiile sunt legate și accesate prin rampe fluide și sunt contopite din punct de vedere vizual. Dacă exteriorul locuinței mizează pe un fel de integrare prin materialitate, reflexie și formele simple, prismatice, interiorul lasă impresia unei mișcări continue prin torsiunea suprafețelor în zona centrală. De asemenea materialitatea este una abstractă, albă, lucioasă – materialele plastice folosite și acoperite cu rășini fiind imaginea unei materialități a ecranelor.

Brandurile indeplinesc o nevoie duală: apartenenţa şi nevoia de a fi diferit – hiper-individualism şi colectivism tribal. Consumatorii din prezent sunt mai complecşi (sau poate mai sofisticaţi) decât cei din trecut. Nu se mulţumesc cu două variante separate când le pot obţine pe amândouă în acelaşi timp. (Ridderstrale, 2007[2003], p.289)

CORP / MEDIA / SPATIU

SPAȚIUL INTERPERSONAL Spațiul relațiilor interumane Proiectul The Apartment of the Future al biroului polonez de arhitectură NArchitekTURA realizat în anul 2014 în Dobrodzien – Polonia este rezultatul unui concurs cu invitați care își propunea un exercițiu de imaginație asupra locuinței viitorului. Flexibilitatea este descrisă de arhitecți drept o lipsă a funcțiunilor exacte, spațiul putând fi văzut drept un hibrid între un apartament, un showrom, o cameră de hotel sau o galerie de artă, dar fiind în fapt un laborator. Spațiul este unul experimental unde, în colaborare cu o serie de universități se pot desfășura studii și cercetări ale evoluției spațiului locuit contemporan dar și studii de sociologie, de estetică și design, studii ale comportamentelor umane în spațiu, ergonomie sau ecologie.

A house, any house, can be turned into a dream house simply by filling it with dream material. (Colomina, 2004, p.32)

CORP / MEDIA / SPATIU

SPAȚIUL INTERPERSONAL Spațiul relațiilor interumane Biroul de arhitectura PLOT (BIG si JDS) au ales să modeleze volumele celor două imobile sub forma literelor V și M. Aceasta speculează regulile dar maximizează vederile și relațiile spre exterior. De asemenea, configurația pemite crearea în același timp a intimității prin evitarea vederilor perpendiculare spre spațiul interior binomul expunere-izolare amintit. Volumetria ajută și la recunoașterea proiectului dintr-o perspectivă aeriană, de menționat că se are în vedere imaginea aeriană de pe platforma google earth.com și nu o vedere din avion (aparatul model modernist).

A house, any house, can be turned into a dream house simply by filling it with dream material. (Colomina, 2004, p.32)

CORP / MEDIA / SPATIU

SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul relatiilor interumane Openarch este un proiect prototip real ce propune un spațiu destinal locuirii care încorporează un strat digital/media, conectănd astfel fiecare suprafață a locuinței la internet. Stratul digital denumit D.OS (domestic operating system) conectează instantaneu permanent individul la rețeaua globală, acesta putând stabilii conexiuni, primi informațiii și genera discuții în orice moment și în orice loc. Controlul accesului la informație se oate face tactil și prin mișcările corporale, odată ce individul se mișcă în spațiu. Astfel se pot purta discuții, se pot face conferințe, se poate desfășura orice activitate fiind în spațiul locuinței. De asemenea sistemul permite controlul perametrilor interni ai spațiului, se pot accesa orice fel de informații legate de acesta și regla în consecință acești parametrii.

Today, you don’t need a new environment to live or work in. You just need a new application. (Hogan, 2010, p.3)

CORP / MEDIA / SPATIU

The important thing about a house is not that it is a list of activities or rooms but that it is a pattern of spaces, governed by intricate conventions about what spaces there are , how they are connected together and sequenced, which activities go together and which are separated out, how the interior is decorated, and even what kinds of household objects should be displayed in the different parts of the home. (Hanson, 1998, p.2)

SPAȚIUL INTERPERSONAL Spatiul reltiilor interumane Yotel- Manser Practice (Priestman Gode ) este în esenă un spațiu minimal temporar de odihnă destinat marilor terminale (au fost realizate două astfel de locații pentru aeroporturile londoneze Heathrow și Gatwick). Aceste cabine sunt de fapt spații capsulă aflate în interiorul unor mari hangare din incinta aeroporturilor respective, fără contact direct cu exteriorul. Sunt realizate din module prefabricate atent izolate atât auditiv cât și vizual, pentru a asigura confortul interior. Ceea ce face acest exemplu interesant pentru lucrare este modul prin care media inserată în interior completează atmosfera și crează un amibient propriu în lipsa oricărui contact direct cu mediul. Acest tip de cabină este destinat folosirii pe temen scurt între două zboruri succesive însă, pentru persoanele care călătoresc des formează într- anumită măsură un ambient pripriu, un tip de locuință provizorie.

Astăzi, totul este individualizat. O lume deschisă necesită sisteme deschise și o arhitectură deschisă. Luați o bucată de hârtie și scrieți cuvintele deschis și transparent.[1]

CONCLUZII

[1] Ridderstrale 2003[2007], p.23

RELAȚII ALE LOCUIRII MEDIA CORP / SUFLET - imaginea de sine - estetizare - individualitate - meterialitate INTERIOR / EXTERIOR - deschideri - permeabilitatea invelisului (media) -materialitate SPAȚIU INTERIOR ? SPAȚIU PRIVAT - relatii noi - deschidere - izolare

CONCLUZII

The will of power is not the will to conquer, to have money and influence, but a profound desire for a maximum intensity of life[...] (Ferry, 2011, p.176)

CORP / SUFLET

SIMȚURI - tactil / vizual – pierderea legăturii cu materialitatea / suport media - dematerializare – lumea materială se micșorează - gândire vizuală – specifică mediului artistic, devine generală design difuz / design expert

PSIHIC - multitasking – intensitatea acțiunilor / diversitate - individualism – retragere / expunere - colectivism tribal – apartenența la grupuri ce se formează în jurul unor idei/produse

The will of power is not the will to conquer, to have money and influence, but a profound desire for a maximum intensity of life[...] (Ferry, 2011, p.176)

CONCLUZII

MEDIA LOCUIRE nevoia continua de noutate, de diversitate dar in acelasi timp de atasament UTILITATE / EMOȚIE / SENS / RELAȚII DIVERSE

UTILITATE – raspuns la un anumit tip de comportament - functionalitate ? innoire soft - pierderea functiunii principale – multifunctionalitate antagonica EMOTIE - formarea atasamentului - noutate SENS - intelegerea nevoilor generatiilor - satisfacerea nevoilor diverse REL. DIVERSE – comunicare permenenta - control al comunicarii - rel. Interior / exterior

CONCLUZII

The relation between visibility and permeability is a vital component of how houseswork spatially and are experianced by their occupants. Isovists or visual fields go some way to capuring the changing vistas that a moving subject experiences. (Hanson 2003[1998], p.290)

MEDIA LOCUIRE

VIZIBILITATE / PERMEABILITATE Virillio – ferestre media – ecrane (trebuie gandite ca fiind componente ale spatiului locuit) permeabilitate ( retragere / expunere) – fizica - media (comunicare) invelis

- antifonare / control - izolare - media - fizica - energetica

Yet, in our mental life, we constantly deploy mental or imaginary images. The crucial faculty of the image is its magical capacity to mediate between phisical and mental, perceptual and imaginary, factual and affectual. (Pallasmaa, 2011, p.40)

CONCLUZII

MEDIA LOCUIRE

SPAȚIU TRANZIȚIONAL (spatiu potential) – coregrafie între obiecte, spațiu și utilizator Donald Winicot – obiect tranzitional Bernard Stiegler Julienne Hanson - un spatiu care nu exista fizic / virtual / realitate augmantata intre interior si exterior public si privat inchis si deschis coridoarele / potentiale spatii tranzitionale

CONCLUZII

Pentru Michael Heim, unul dintre cei mai buni comentatori în acest domeniu, alături de Pierre Levy, caracteristicile realității virtuale sunt: simularea, interacțiunea, artificialitatea, imersiunea, teleprezența și comunicarea în rețea. (Codoban, 2011, p.51)

MEDIA LOCUIRE

SPAȚIU ORIZONTAL / SPAȚIU VERTICAL MODERNISM - spatiu orizontal – transparenta fizica, deschidere spre exterior, adevar functional si structural MEDIA - spatiu vertical – transparenta fizica/mediatica, deschidere spre comunicare, multifunctionalitate media

CURS 1

problematica locuintei + locuinta in sine + relatia locuintei cu orasul

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

locuinta + distributa interioara, modul de distribuire si configurare a incaperilor si la relatiile dintre ele, modul de grupare a unitatilor locative (apartamente) in unitati cu un grad mai mare de complexitate (imobile colective) si tipologia de locuire.

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

definire “locuinta este un concept gegrafic complex si stratificat. Spus mai simplu, locuinta este: un loc/spatiu, un set de sentimante/intelesuri culturale si relatia dintre cele doua.” (Blunt, 2006)

“inchidere care se deschide” (Noica,

Locuinte pentru om si izotopii lui)

„Locuinta deci, poate fi inteleasa ca un tip special de spatiu cu care si prin care experimantam un puternic atasament social, psihologic si emotional. ” (Eastorphe, 2004)

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

definire “Locuirea este înțeleasă în sens larg, drept activitate primordială activă a individului, o situare a sa în lume în sensul existenței[1], prin care acesta își crează și recrează în mod continuu propriul spațiu - locuința. Locuirea presupune existența unei serii de valori personale obiective , dar mai ales subiective, valori ce presupun acțiuni de preluare, conservare, dar mai ales de transformare, adaptare și transmitere a acestora [1] concept dezvoltat în sensul fenomenologic dat locuirii de Martin Heidegger

Locuința este acea unitate spațială care poate asigura individului atât protecția de care acesta are nevoie în sensul dezvoltării, cât și deschiderea care facilitează legăturile și conexiunile cu întreaga societate[1] [1] M. Caffe, Note de curs, extcurs din curs ALO, Ana Maria Zahariade.

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric +perioada pana la jumatatea sec. XIX +dezvoltare organica +in relatie inconjurator

mediul

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric +spatii fara functiuni stricte +relatie cu exteriorul +spatii intermediare - prispa

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric +sec XIX +dezvoltare economica +apar orasele industriale +insalubritate/criminalitate

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric +sec XIX +regulamente de urbanism +norme sanitare +retele +orasul gradina (E.Howard) +falansterul (C.Fourier) familister (Godin)

–

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric +sec XX +primul razboi mondial +revolutia rusa +al doilea razboi mondial

+constructivistii rusi +Bauhaus +Le Corbusier +De Stijl

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric +functiunea +normarea spatiilor +prefabricarea

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric Le Corbusier/CIAM “Vers une Architecture” +volumul suspendat pe pilotis +terasa inverzita +plan liber +eliberearea fatadei +ferestre in banda

+munca +distractie +odihna

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric +1950

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric critica +fenomenologie M.Heidegger +G. Bachelard +antropologie C.Levi-Strauss +reg. critic K. Frampton

CURS 1

scurt istoric +postmodernitate Robert Venturi +“Complexity and Contradiction in Architecture” +”Learning from Las Vegas”

CURS 1

[1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.

scurt istoric +deconstructivism

CURS 1

scurt istoric

Home is hence a complex and multi-layered geographical concept. Put most simply, home is: a place / site, a set of feelings / cultural meanings, and a relations between the two. (Blunt, 2006)

CURS 2

LOCUIRE concept, idei, evolutie

CURS 2

NEVOI / LOCUIRE

Nevoile sau trebuintele sunt motorul oricarei activitati umane (LOCUIRE, arta, politica, economie, etc.)

CLASIFICARE DUPA NATURA LOR:

- naturale - biologice - fiziologice --------------------------------PRIMARE - sociale - spirituale -psihologice --------------------------------ELEVATE

CURS 2

NEVOI / LOCUIRE

Tony Robbins (motivational speaker) redefineste nevoile de baza ale fiintei umane contemporane.

CERTITUDINE INCERTITUDINE SEMNIFICATIE CONEXIUNE CRESTERE CONTRIBUTIE

CURS 2

Antichitate Vitruviu - scriitor si arhitect roman traieste undeva in primul secol I.C. si este autorul tratatului De Architectura (contine 10 volume).

- edificiu trebuie să aibă trei calități:

firmitas, utilitas, venustas, adică stabilitate, utilitate, estetică. -arhitectura este o imitație a naturii - ordinele arhitecturale grecesti - proportiile corpului uman .

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el. (Leach, 2006, p.25)

CURS 2

Evul Mediu Arhitectura are un caracter organic, un mestesug transmis prin mesterii constructori din generatie in generatie. - factorul politic devine foarte important. Cetatea constituia spatiul protejat de ziduri pentru o minoritate privilegiata, periferia si exteriorul cetatii constituiau spatii nesigure, in afara minimei protectii fizice dar si a legilor. - Braudel propune studierea structurilor urbane după gradele de deschidere și de libertate și le împarte în orașe deschise – cu o relație liberă din punct de vedere fizic dar și economic, cultural sau social, față de mediul exterior, orașe închise – delimitate de zidurile de apărare care au o influență nu atât fizică cât mai ales psihologică asupra locuitorilor, cu restricții legate de contacte și schimburi economice și culturale, și orașe aservite – având un control al schimburilor. . - spatiul domestic era dominat de credintele religioase si practici magice.

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el. (Leach, 2006, p.25)

CURS 2

Renastere Renasterea redescopera Antichitatea si studiiile vitruviene. Leon Batista Alberti scrie tratatul De Re Aedificatoria in care studiile lui Vitruviu sunt prezentate drept principalele directii spre o arhitectura valoroasa. Este o arhitecura urbana. Progresele tehnice din domeniile matematicii, astronomiei, mecanicii vor duce, in cele din urma, spre aparitia iluminismului. Johannes Gutenberg – (aprox. 1450)

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el. (Leach, 2006, p.25)

CURS 2

Iluminism Aceasta miscare a secolului al XVIII-lea este considerata de factura filosofica in primul rand, insa ea constituie un real progres si in domeniul teoriei arhitecturii. Este o miscare opusa dogmei si puterii exercitate de biserica in perioada baroca.

- curent filosofic POLITIC/SOCIAL: John Locke , Thomas Hobbes ,Voltaire , JeanJacques Rousseau

STIINTIFIC: Imanuel Kant, René Descartes , Isaac Newton, Baruch Spinoza

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el. (Leach, 2006, p.25)

CURS 2

Iluminism Descoperirile arheologice de la Pompeii si Herculaneum duc la cresterea interesului in perioada clasica. TEORIA ARHITECTURII: -Abatele Laugier Essay on Architecture 1753 coliba primitiva/primordiala

Giovanni Battista Piranesi Carceri d'invenzione

-Georg Wilhelm Friedrich Hegel teza/antiteza/sinteza fenomenologia estetica

CURS 2

Secolul XIX - tema legate de clasicism, primitivism si reintoarcerea la natura si natural - in domeniul stiintelor se produc importante evolutii: dezvoltarea caii ferate, primele zboruri, dezvoltarea proletariatului(1830) cu consecinte asupra configuratiei oraselor si vietii in general. - urbanismul lui Haussmann (1852) - Darwin publica Originea speciilor (1859) - Marx publica Capitalul (1867) - se produce revolutia industriala

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el. (Leach, 2006, p.25)

CURS 2

Secolul XIX - tema legate de clasicism, primitivism si reintoarcerea la natura si natural - incipiente directii de respingere a istoticismului si a imitarii stilurilor vechi, relatia functionala dintre arhitectura si decoratie. - ideile din scrierile lui William Morris sunt preluate de John Ruskin in studiile sale referitoare la arhitectura si arta. - Charles Rennie Mackintosh urmeaza directiile amintite in lucrarile sale de arhitectura. Influentand ulterior miscarile Art Nouveau / Secession. -Studiile lui Viollet-le-Duc sau Gottfred Semper sunt de asemenea, deosebit de influente in secolul al 19-lea. - Camillo Sitte City Planning According to Artistic Principles, (1889)

Noi, oamenii, avem se pare capacitatea graduală de a ”crește în ” habitatul nostru, de a ne familiariza cu el și în cele din urmă de a ne găsi ”acasă” în el. (Leach, 2006, p.25)

CURS 2

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences â&#x20AC;&#x201C; world wars, new technologies, mass communication â&#x20AC;&#x201C; make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)

Secolul XX - revolutia Bolsevica (1917) - Primul Razboi Mondial (1914-1918) - Al Doilea Razboi Mondial (1939-1945) - Caderea regimului comunist in Europa Centrala si de Sud-Est. (1989)

CURS 2

Secolul XX - intreaga gandire filosofica este conditionata de evenimente importante care au definit secolul al XX-lea: -istorice -stiinte (Einstein) -stiinte umane (linvistica, psihanaliza, etnologie) -avangarda estetica (esprit nouveau, dadaism, suprarealism, etc.)

CURS 2

[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)

Secolul XX FENOMENOLOGIA Edmund Husserl – preia termanul din filosofia lui Kant si ii ofera o noua lectura. - prima experianta a lumii noastre este naiva, ea nu ofera sursele evidentei in care lucrul apare. Martin Heidegger – existenta umana si problema fiintei devin temele principale ale scrierilor sale. Maurice Merleau-Ponty – lumea este prezenta inaintea oricarei analize. Omul se afla deja in Lume si a filosofa devine astfel a descrie tesatura de relatii dintre on si lume.

CURS 2

Secolul XX FENOMENOLOGIA Martin Heidegger – existenta umana si problema fiintei devin temele principale ale scrierilor sale. fiinta / fiintare / a fi (a fi in comun) tetrada – cerul, pamantul, muritorii si divinii experienta a sensului – locuirea - experiente primare “Construire, locuire, gandire” “In chip poetic locuieste omul”

CURS 2

Secolul XX FENOMENOLOGIA Martin Heidegger – existenta umana si problema fiintei devin temele principale ale scrierilor sale. - Podul - casa Padurea Neagra - ustensilul zidirea care edifica constructii (ustensile zidite) / zidirea care ocroteste cresterea

CURS 2

Secolul XX FENOMENOLOGIA Gaston Bachelard – spatiul oniric Poetica spatiului -imaginarul spatial -pivnita / podul (intimitatea spatiului interior) - casa adaposteste reveria - imaginea casei natale - refugiu fata de societate - coliba / primitivism al refugiului - locurile (sertarul, cuferele, duapurile) -cuibul / starea de cuibarire-protectie spatiul copilariei - cochilia – atasamentul de locatar - colturile camerei – generatoare - afara/inauntru

CURS 2

Secolul XX TEORIA CRITICA – Scoala de la Frankfurt se revendica din ideile lui Marx si constituie un ansamblu de studii si anchete asupra societatii contemporane. Hannah Arendt – studii politice si studii asupra influentei politicului in societate. - anatagonsimul viata privata / viata publica - nu mai exista la ora actuala scena publica / politica ea find inlocuite cu cea sociala – replica contemporana saraca a publicului.

CURS 2

Oamanii asociaza era informatie cu aparitia Internetului in anii ’90, dar desprinderea de epoca industriala a inceput cu mai bine de o generatie in urma, […]. Aceasta perioada, cuprinsa aproximativ intre mijlocul anilor ’60 si inceputul anilor ’90, a fost de asemenea marcata de conditii sociale tot mai grele in majoritatea tarilor industrializate. (Fukuyama, 1999)

Secolul XX 1968 - greve puternice ce paralizeaza Franta - studentii se alatura protestelor si ocupa sediile Universitare, salile de curs si amfiteatrele - guvernul francez condus de G. Pompidou nu poate face fata revoltei, presedintele De Gaulle dispare pentru o perioada -Francis Fukuyama – Marea ruptura – declara ca incepand cu anii 1965 putem constata o crestere a indicatorilor negativi (delicventa, familia si increderea) -primavara de la Praga - programele spatiale Apollo 7-8 – orbitarea lunii - prima masina Dacia 100 la Pitesti…

CURS 2

Secolul XX 1968 Rene Thom – matematicin fr. – teoria catastrofelor (67-68). continuitate / discontinuitate ruptura dintre cauza si efect Benoit Mandelbrot – matematicin fr. – teoria fractalilor (60-75). dimensiune fractalica structura fina-detalii la toate scarile prea neregulata pt geom. Euclidiana general autosimilara James Yorke – matematicin am. – teoria haosului (anii 60). forme neregulate

Toate acestea duc spre o abordare fenomenologica a naturii si la reconcilierea matematicii si fizicii cu natura

CURS 2

Secolul XX

CURS 2

Secolul XX TEORIA SEMIOTICII teorie ce studiaza semnificatia semnelor si constituirea lor intr-un sistem de coduri transmitatoare de semnificatii. Umberto Eco – considera ca semnificatia semnelor nu este legata direct de obiectele pe care acestea le reprezinta. - semnele sunt mobile ale unui sistem de comunicare

CURS 2

Secolul XX TEORII POSTMODERNE Dacă modernismul se consideră pe sine o culminare a căutării unei estetici a iluminismului, o etică, postmodernismul se ocupă de modul în care autoritatea unor entități ideale (numite metanarațiuni) este slăbită prin procesul de fragmentare, consumism și deconstrucție. Termenul modern reprezinta o ruptura fata de trecut. Astfel, post-modern devine un termen ambiguu pentru ca, fiind o ruptura de trecut nu poate fi decat tot modern, probabil o alta modernitate.

CURS 2

E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)

Secolul XX TEORII POSTMODERNE Jean Francois Lyotard – Conditia postmoderna raport asupra cunoașterii detotalizante Jean Baudillard – Sistemul obiectelor Societatea de consum Simulacre si simulare critica a societatii capitaliste bazata pe productie si consum , pe disimularea realitatii, augmentarea ei – hiperrealitate.

CURS 2

Secolul XX TEORII POSTMODERNE Michel Foucault – A supraveghea și a pedepsi. Nasterea închisorii Altfel de spatii utopii / heterotopii panopticonul

CURS 2

Secolul XX POSTMODERNISM Curent artistic (singurul care provine din arhitectura) si care se opune modernismului si stilului international. Este caracterizat prin estetism si un anumit simbolism al elementelor arhitecturale.

Robert Venturi - Complexity and Contradiction in Architecture (1966) - Learning from Las Vegas: the Forgotten Symbolism of Architectural Form (1977)

CURS 2

Secolul XX POSTMODERNISM Robert Ventury Charles Moore Michael Graves Philip Johnson Arata Isozaki Hans Hollein

CURS 2

Secolul XX REGIONALISMUL CRITIC Curent critic ce se opune atat modernismului cat si postmodernismului, considerandu-le neadecvate ca demers. Promoveaza apropierea de context, de particularitatile locuilui (fizice, culturale, sociale) si de adaptarea solutiei la problemele reale locale. Este initiat in arhitectura de criticul Keneth Frampton. Alvaro Siza Edouardo Soto de Moura Juhani Pallasmaa Peter Zumtor Tadao Ando Glenn Murcutt Rafaen Moneo

CURS 2

Secolul XX TEORII POSTMODERNE Jaques Derrida – este considerat parintele deconstructivismului Scriitura și diferența Despre gramatologie Despre ospitalitate

impreuna cu Peter Eisenman scrie CHORA L WORKS

CURS 2

Secolul XX DECONSTRUCTIVISM Denumit si poststructuralism, curentul se releva prin raportarea la structuralism, prin negarea principiilor acestuia, pe fragmentare si recompunerea elementelor discursului.

CURS 2

Secolul XX DECONSTRUCTIVISM Gunter Domenig Peter Eisenman Coop Himelblau Bernard Tschumi Zaha Hadid Frank Gehry Daniel Libeskind

CURS 2

Secolul XX TEORII POSTMODERNE Gilles Deleuze & Felix Guattari â&#x20AC;&#x201C; scriu impreuna una dintre cele mai importante volume ale sfarsitului de secol - Mille plateaux

- rizom/ arbore - nu are origine, ierarhie - spatiu neted / spatiu striat - netezimea â&#x20AC;&#x201C; foara de scapare de sub control - orice punct al rizomului poate fi conectat cu alt punct

CURS 2

Secolul XX TEORII POSTMODERNE - spatiul geograful Momentul este cel al democraţiei locale şi al colectivităţilor teritoriale, mai mult decît al încrederii în marile procese socio-economice întemeiate pe poli unificatori; momentul este cel al recunoaşterii potenţialităţilor localului, al valorizării sinergiilor de proximitate, al intercunoaşterii personalizate, întemeiate pe participarea la acţiuni într-un loc (sau ansamblu de locuri apropiate, ‘ţară’, Heimat, regiune…) Parţial utopică, parţial ipocrită, dar şi parţial realistă, această logică a localului endogen nu este exclusivă în raport cu alte logici de articulare în reţele: şi unele şi celelalte exprimă forţe endogene direct legate de societatea civilă şi pe care structurile politice sînt nevoite să le integreze, sub diverse forme de decentralizare /autonomizare. La acest nivel se joacă o parte importantă a evoluţiilor regionale, ale căror disparităţi sau, dimpotrivă, similitudini, afectează în schimb coeziunea fiecărui teritoriu statal.” (p. 30) [1] [1] Violette Rey, “Les territoires centre-européens, défis d’Europe”, in Les territoires centre-européens. Dilemmes et défis – l’Europe médiane en question (sous la dir. de Violette Rey). ed. La Découverte, Paris, 1998.

CURS 2

Secolul XX TEORII POSTMODERNE- spatiul urbanistul Asemeni evenimentelor retransmise în direct, locurile devin interschimbabile după bunul plac. Instantaneitatea ubicuităţii sfîrşeşte în atopie unei unice interfeţe… Vechea aglomerare dispare atunci în intensa accelerare a telecomunicaţiilor pentru a da naştere unui nou tip de concentrare: concentrarea unei locuiri fără domiciliu, în care limitele proprietăţii, închiderile şi separaţiile nu mai sînt atît faptul obstacolului fizic permanent, cît al unei întreruperi de emisie sau al unei zone de umbră electronică ce o reînnoieşte pe cea a soarelui, umbră făcută de imobile. Planurilor arhitectului le succed plan-secvenţele unui montaj inaparent…(pp. 19-20)

CURS 2

Secolul XX TEORII POSTMODERNE filosoful Astăzi, dacă ceva precum o ‘filosofie a naturii’ este din nou posibilă, ea este în forma unei filosofii a marginilor (confins). Ne mărginim cu spaţiul multidirecţional, plurilocal, reticulat, spaţios în care avem loc. Nu ocupăm punctul de origine al unei perspective, nici punctul supraînălţat al unei axonometrii, ci atingem din toate părţile, privirea noastră atinge din toate părţile limitele sale, adică, deopotrivă, indistinct şi indecidabil, finitudinea astfel expusă a universului şi infinita intangibilitate a marginii externe a limitei. Viziune, de acum, a limitei, adică viziune la limită – după logica limitei în general: a o atinge, înseamnă a o trece, a o trece înseamnă a nu-i atinge niciodată cealaltă margine, Limite nelimitează trecerea la limită. O gîndire a limitei este o gîndire a excesului… Dacă odinioară lumea era cunoscută ca avîndu-şi bunul său sens în afara ei, sau numai în ea, de-acum, ea şi-l are, sau este acest sens pe marginile sale, ca reţea de margini…. Despre sens ca navigare la marginile spaţiului – mai degrabă decît ca întoarcere la Ithaca.” (pp. 6465)[1] [1] Jean-Luc Nancy, Le sens du monde.

CURS 2

Secolul XX TEORII POSTMODERNE- spatiul arhitectul Ce trebuie să facă arhitecţii? Un răspuns simplu şi direct: să cunoască nevoile celor mulţi mai curînd decît ale celor puţini; să se adreseze diversităţii de clasă, rasă, cultură şi sex; să desemneze, fără supunere la vreun a priori arhitectural, stiluri sau formule şi cu preocupare pentru program şi construcţie. Putem denumi rezultatul o arhitectură a cotidianului, cu toate că o arhitectură a cotidianului rezistă oricărei definiţii stricte; orice încercare riguroasă de delimitare concisă va conduce inevitabil la contradicţii.

CURS 2

Secolul XX TEORII POSTMODERNE Ciprian Mihali Este vorba mai întîi de binecunoscuta distincţie dintre spaţiul fizic, spaţiul mental şi spaţiul social. Dacă le distingem, nu spunem însă că ele nu comunică; dimpotrivă, o analiză a vieţii cotidiene în societatea noastră trebuie să aibă în vedere tocmai maniera în care socialul mediază între fizic şi mental, adică între configuraţiile naturale şi geografice ale spaţiului (relief, peisaj, orizont, teritoriu, cîmp etc.) şi structurările spaţiale ale gîndirii şi activităţii psihice.

De aici putem deduce că ”acasă”, și operațiile efectuate acasă, sunt intim legate de identitatea umană. Procesul implică o interacțiune în două direcții. Nu numai creștem în și devenim parte din mediul nostru, dar mediul nostru devine parte din noi. Arhitectura, s-ar părea, joacă un rol vital în făurirea identităților personale. (Leach, 2006, p.27)

CURS 2

Contemporaneitate Neil Leach – arhitect si teoretician Forget Heidegger The Anaesthetics of Architecture Rethinking Architecture Critica sistemul rigid de gandire heideggerian. Crede ca sentimentul de acasa se poate recreea prin activitati familiare Pune in discutie tehnologia si obiectele tehnologice in relatie cu teoria heideggeriana Locuirea pe traiectorie

CURS 2

(MillerLane, 2007)

Contemporaneitate Niklas Luhman – sociolog german promotor al teoriei sistemelo si teoriei comunicatiei The Reality of Mass Media Sistemele sociale sunt sisteme de comunicare. El propune termenul autopoiesis prin care defineste capacitatea de auto-formare continua a sistemelor de comunicare. Patrik Schumacher, plecand de la aceasta idee lanseaza o noua teorie a arhitecturii – devenita sistem de comunicare autopoietic. El propune arhitectura parametrica drept nou curent arhitectural in lucrarea sa in doua volume Autopoiesis.

CURS 2

(MillerLane, 2007)

BIBLIOGRAFIE Bachelard, Gaston Baudrillard, Jean De Botton, Alain Heidegger, Martin, Leach, Neil Rapoport, Amos

2003 2005[1970] 2009 1995 2006 1990,[1982]

Rapoport, Amos Schoenauer, Norbert

1969 2000

Poetica spaţiului, Paralela 45, Piteşti. Societatea de consum. Mituri si structuri, trad. Alexandru Matei, Comunicare.ro, Bucureşti, Arhitectura fericirii. Arta secretă de a-ţi decora viaţa, Vellant, Bucureşti . Originea operei de artă, trad. Thomas Kleininger & Gabriel Liiceanu, Humanitas, Bucureşti. Uitaţi-l pe Heidegger, trad. Magda Teodorescu & Dana Vais, Paideia, Bucureşti. The meaning of the built environment: a nonverbal communication approach, The University of Arizona Press, Tucson. House Form and Culture, Prentice Hall, Uper Sadle River, 6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.

Home is hence a complex and multi-layered geographical concept. Put most simply, home is: a place / site, a set of feelings / cultural meanings, and a relations between the two. (Blunt, 2006)

CURS 3

LOCUINTA PREINDUSTRIALA istoric, evolutie, caracteristici

CURS 3

NEVOI / LOCUIRE

Nevoile sau trebuintele sunt motorul oricarei activitati umane (LOCUIRE, arta, politica, economie, etc.)

CURS 3

LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE

1. locuinte efemere – societati nomade – vanat si cules (sistem rudimentar)

CURS 3

LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE

2. locuinte temporare intamplatoare – societati nomade –vanat si cules (sistem mai avansat )

CURS 3

LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE

3. locuinte temporare periodice – societati nomade –pastorit

CURS 3

LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE

4. locuinte sezoniere – societati semi-nomade –pastorit si cultivarea terenului

CURS 3

LOCUINTE PREURBANE - SEZONIERE

5. locuinte semi-permanante – societati sedentare –cultivarea terenului (agricultura de subzistenta)

CURS 3

LOCUINTE URBANE - PERMANENTE 6. locuinte permanante – societati agricole organizate economic si politic – apare surplusul/schimbul

Membrii societatii depind de exploatarea pamantului si constituie o societate profund sedentara. Folosesc locuintele un timp indelungat – pe parcursul vietii, de cele mai multe ori locuinta adaposteste si dureaza in timp mai multe generatii. Celula de baza o constituie familia (organizare sociala) alaturi de o organizare politica - sat / oras /regiune Productia agricola specializata permite diviziunea muncii, cei care nu lucrau panatul puteau fi folositi in alte categorii de munca . Populatia variaza intre cateva sute de persoane si cateva mii pe kilometrul patrat. Odata cu specializarea apare o detaliere mai buna a elementelor de constructie si o trecere dinspre asigurarea supravietuirii spre ideea de confort al locuintei

CURS 3

LOCUINTE - PERMANENTE

Modelul reprezinta o tiologie generala a locuintei / ferma aflata intre o zona de munte (preponderent forestiera) si una deluroasa (agricola/cresterea animalelor) MATERIALE -fundatia din lespezi de piatra pentru protectia materialului lemnos al peretilor. -imbinari intre elementele din lemn la colturi - tencuita (cel putin pe interior) -acoperis din sita sau sindrila puternic inclinat constructie pe un singur nivel cu exceptia cazului cand, datorita pantei accentuate, se forma o pivnita zidita sub constructie

CURS 3

LOCUINTE - PERMANENTE

Modelul reprezinta o tiologie generala a locuintei / ferma aflata intre o zona de munte (preponderent forestiera) si una deluroasa (agricola/cresterea animalelor)

CURS 3

LOCUINTE - PERMANENTE

Modelul tipic este format din locuinta, depozitare (camara), grajd si depozitare (hambar), lipite intre ele liniar dar fara conexiune interioara. Este prezenta o prispa, orientata de obicei spre sud, care leaga functiunile Poate fi prezenta si configuratia in L, cu grajdul si hambarul formand o latura si locuinta si camara cealalata.

CURS 3

LOCUINTE URBANE – PERMANENTE influente ale societatilor orientale

Civilizatiile timpurii s-au format de-a lungul marilor cursuri de apa unde au putut gasi atat paman fertil cat si elemente naturale care aau oferit protectie. 1.vaile Tigrului si Eufratului in Mesopotamia 2.Valea Indusului in India si Pakistan 3.Valea Nulului in Egipt 4.Vaile fluviilor Hwang Ho si Yangtze in China

CURS 3

LOCUINTE URBANE – PERMANENTE influente ale societatilor orientale

Structurile urbane se considera ca au aparut undeva in anii 4000 B.C. (existenta umana depasind un milion de ani) Populatia urbana a constituit pana de curand doar o mica fractiune din intreaga populatie. Se estimeaza ca pana in anii 1800 doar 3% din populatie locuia in localitati de peste 5000 loc. -1850 6.4 % -1900 13.6 % -1950 29.8 % -2015 54,4 % Datorita nivelului tehnologic al perioadei, locuintele urbane au fost concepute si realizate in stransa corelare cu fortele fizice/naturale, cu cele sociale si economice

CURS 3

LOCUINTE URBANE – PERMANENTE influente ale societatilor orientale

Caracteristica principala era constituita de o structura spatiala aproape inchisa spre exterior, avand curte interioara si o orientare interioara a spatiilor locuite.

CURS 3

LOCUINTE URBANE – PERMANENTE influente ale societatilor orientale

Exista patru factori care au determinat raspandirea generala a modelului: - psihologic – modelul ofera intimitate familiei si atat in ceea ce priveste activitatile interioare dar si protectia bunurilor; -economic – modelul permite cea mai mare densitate de unitati in contextul in care spatiul protejat al cetatii era limitat - climatic – modelul permite controlul climatic in zone cu conditii exterioare extreme - religios – curtea reprezenta modelul paradisului/oazei avand dimensiunile limitate pe orizontala pe cand dimensiunea verticala ramane infinita.

CURS 3

LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Structurile urbane grecesti- polisul (entitate urbana/-rurala) se definesc undeva intre anii 900 si 600 I.C. Orasele grecesti sunt distruse de invazii de-a lungul timpului Miletul in 404 IC, Atena in 480 IC. Athena este refacuta dupa planurile organice vechi, urmand modelul vechii dezvoltari. In schimb Miletul alege un model nou realizat se pare de arhitectul Hippodamus si care va constitui modelul viitoarelor sale refaceri pana tarziu in epoca romana. O componenta principala a orasului o constituia Acropola (agora, institute religioase si culturale), ultimul bastion aparat in cazul invaziilor.

CURS 3

LOCUINTA GRECEASCA CU PERISTIL Modelul casei cu peristil devine modelul principal, inlocuind megaronul (o structura hala). Elementul principal era constituit de o curte ce organiza accesul si iluminarea spatiilor adiacente, bordata pe laturi cu coloane. Imagine simpla spre stada, fara deschideri. Intrega casa se deschidea spre interior (model oriental). Modelul vitruvian are doua curti: adronitis – in apropierea acesului principal, destinata barbatilor avea scopul primirii oaspetilor gynaeconitis – protejata, aflata in spate, destinata femeilor, era zona familiei

CURS 3

LOCUINTA GRECEASCA CU PERISTIL Desi modelul putea varia foarte mult, se pot desprinde cateva reguli generale: existenta unui prortic indreptat spre sud spre o curte interioara, zidaria era realizata din caramida iar acoperisul era din materiale ceramice. De obicei coloanele erau realizate din lemn.

Planimetria casei grecesti releva viata familiei dar mai ales, rolul femeii in societatea antica. Aceasta era stapana casei si doar in cazuri rare parasea locuinta. De asemenea casa e expresia protectiei vietii de familie. Casa era zonificata atat intre functiuni de zi si noapte cat si intre o zona a barbatilor si una a femeilor.

CURS 3

LOCUINTA ROMANA CU ATRIUM

Modelul constituie un derivat al modelului grecesc si etrusc Pompeii era un oras de aproximativ 30 000 de locuitori si a fost acoperit de lava, odata cu eruptia vulcanului Vezuviu in 79 IC. Populatia era instarita si apartinea clasei “de mijloc” a societatii romane. Era un oras fortificat, cu strazi pavate si trotuare inaltate fata de strada.

CURS 3

LOCUINTA ROMANA CU ATRIUM

Modelul combinat avea doua curti, una mai mica in apropierea intrarii (atrium) si una in spate (peristil), mai mare si cu un caracter mai privat Fatada simpla avea totusi cateva deschideri si uneori chiar un mic spatiu comercial. In contrast cu exteriorul simplu, interiorul era bogat decorat si fatuos:podelele erau din marmura, peretii decorati cu fresce iar tavanele din lemn erau aurite. Spatiile din jurul atrumului erau destinate oaspetilor si sclavilor pe cand cele din jurul peristilului – familiei. Spre deosebire de curtile grecesti – atriumul era acoperit cu iedera si vita de vie.

CURS 3

LOCUINTA ROMANA â&#x20AC;&#x201C; STRUCTURA URBANA Suprafata destinata spatiului public ocupa in medie 21% din suprafata totala a localitatii. Locuintele ocupau 63%, in timp ce spatiile exterioare ae curtilor 16%. Prin procentele de ocupare, densitate, configuratie si organizare, locuita romana era inspirata din locuintele orientale.

CURS 3

LOCUINTA URBANA OCCIDENTALA

Odata cu caderea Imperiului Roman datorata invaziilor popoarelor migratoare (sec V DC.), Europa intra intr-o perioada de recesiune. Regrupata in mici orasele, structuri urbane reduse, intreag modelul urban se redefineste. Ruptura principala in cazul locuintei o constituie ruptura fata de modelul oriental (cu curte interioare). Locuinta occidentala se deschide spre exterior (strada si piata) si se va constitui intr-un model nou.

CURS 3

LOCUINTA URBANA OCCIDENTALA

Apararea devine prima preocupare in cadrul orasului si a locuintei. Aceasta preocupare e reliefata foarte bine in modelele timpurii ale locuintei-turn cu ferestre mici, creneluri si sisteme de aparare. Intrarea era de obicei la nivelul superior, facilitata de o scara de lemn. Odata aceasta inlaturata era practic imposibil de intat in locuinta. Desi ambele modele (oriental si occidental) vizau in esenta siguranta familiei, fiecare se raporta la conditii reale complet diferite. Alaturi de locuinta turn un alt model il constituia locuinta rurala, model puternic influentat de conditiile de mediu si munca.

CURS 3

LOCUINTA URBANA OCCIDENTALA

Suprafetele ocupate de orasele medievale erau foarte reduse din motive economice dar si de siguranta. Acestea au facut ca, de multe ori acestea sa foloseasca si sa paraziteze structuri antice precum vechile amfiteatre.

CURS 3

LOCUINTA URBANA OCCIDENTALA

Nu doar amfiteatrele au constituit structuri suport pentru noile dezvoltari. Palatul Imparatului Diocletian este folosit in noua dezvoltare a orasului Split. Strazile au fost ingustate penru a face mai mult loc cladirilor dar au fost crutate Templul lui Jupiter si mausoleul imparatului. Primul este transformat intr-un baptisteriu si al doilea in catedrala.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA TIMPURIE

Exemplele sunt putine datorita faptului ca marea majoritatea era construita din lemn. Structura caselor era foarte simpla. Cateva camere pe fiecare nivel ce se deschideau una spre cealalta (coridoarele nu au aparut inca). Deschiderile erau acoperite de obloane din lemn. Sticla nu era folosita.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA TIMPURIE

Locuinta turn era in esenta o mica fortareata. Partea zidita este mai veche in schimb acoperirea din lemn dateaza din 1500. Se presupune ca intrarea de la nivelul solului ar fii fost facuta mult mai tarziu, initial subsolul fiind accesat doar din interior.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA TIMPURIE

Modelul constituie un exemplu de locuinta turn din Europa de Sud.

La nivelul solului depozitarea era accesibila doar din exterior pe cand primul nivel â&#x20AC;&#x201C; bucataria si cuptorul era accesate pe o scara exterioara. Cuptorul era un model vechi plasat in grosimea zidului si fara cos. Fumul era evacuat prin perete. Restul niveleleor erau legate pe interior si erau camerele destinate familiei. Forma deschderilor permitea apararea in cazul unui atac

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE

Perioada de conflict a dus la perfectionarea elementelor de aparare ale constructiilor.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE

Evolutia sistemelor de aparare ale bisericii fortificate de la Dealu Frumos. Se presupune existenta unor influente saxone si teutone in sistemele de aparare ale bisericilor fortificate transilvanene.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE

Mediasul constituie un model al oraselor fortificate germane. Existenta puternicelor ziduri de aparare, a turnurilor de aparare a portilor detinute de breslele orasului, Fortificatia bisericii constituia ultima linie de aparare odata ce s-a trecut de primul rand de ziduri. In incinta fortificata erau locuinte si depozite de armamant si hrana necesare apararii si supravietuirii.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE DUBROVNIK Orasul s-a dezvoltat in intrega perioada a Evului Mediu si datorita facilitatilor primite in comertul cu statele vecine si pozitiei sale, orasul creste permanent.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE DUBROVNIK Populatia era divizata in trei clase distincte: nobilii, citadinii si taranii. Incendiul din 1292 distruge marea majoritate a locuintelor realizate din lemn si permite restructurareaa orasului prin regulamente noi.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE DUBROVNIK Noile cartiere de pe versanti, inaccesibile transportului, sunt legate de piata comerciala de o artera. Se construiesc cladiri publice importante.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE DUBROVNIK Odata cu scaderea influentei Venetiei si suzeranitatea Ungariei, orasul cunoste o noua dezvoltare mai ales dupa retragerea puterii maghiare din regiune. Orasul este intarit si modernizat. Locuinta tipica era constituita din imobile cu trei niveluri, asezate pe panta si avand un acces lateral. Nivelul principal (piano nobile) â&#x20AC;&#x201C; primul etaj, continea spatiile publice, avand la nivelul strazii spatiile comeriale. La al doilea nivel erau spatiile private â&#x20AC;&#x201C; dormitoarele iar in pod bucataria si camerele servitorilor.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE ROTHENBURG Orasul devine liber si incepe saa se dezvolte in anul 1172. Era un oras fortificat, cu patru porti de intrare si avea 13.8 hectare. In anul 1204 orasul se extinde in exteriorul primei incinte.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE ROTHENBURG

Locuinta are trei faze de dezvoltare -Turnul dateaza din secolul al XIII-lea si constituia o locuinta turn timpurie.Fiecare etaj era o singura camera. A doua faza o constituie alipirea unei cladiri tip hala de turnul existent. Acesta constituie o legatura intre cele doua si adauga o serie de spatii private. Ultima faza e alipireaa unei constructii avand doua niveluri, avand grajdurile la parter si depozitari pentru grane (acest fapt arata ca locuitorii oraselor aveau terenuri cultivate in afara localitatilor aparate).

CURS 3 .

LOCUINTA MEDIEVALA MIJLOCIE ROTHENBURG Locuinta este una tipica pentru modelul occidental. Spre strada se afla corpul principal ce are la parter trecerea atat a vehiculelor cat si a oamenilor spre spatiile locuintei. Familia ocupa cladirea din fata, la primul nivel fiind spatiile de primire iar la cele superioare camerele destinate odihnei. In spate, adiacente curtii se afla spatiile grajdurilor, depozitarile si spatiile servitorilor. Desi modelul are curte interioara aceasta nu este destinata familiei ci este o curte utilitara. Spatiile familiei sunt indreptate spre exteriorul public.

CURS 3

LOCUINTA MEDIEVALA TARZIE

Locuinta era a unui legator de carti si gazduia 15 persoane, membrii ai familiei si ucenici sau servitori. Locuinta era plasata spre strada si construita avand o structura din lemn, umpluta cu zidarie de caramida. Anexele din spate erau din lemn. Spre strada erau plasate bucataria, zona de zi si camera servitoarei, in spate fiind atelierul si anexele. La etaj eru spre strada doua dormitoare care flancau o camera de distractie, plasata chiar desupra camerei de zi. In spate erau plasate depozitarile.

CURS 3

RENASTERE LOCUINTA Sistemul defensiv medieval ste depasit de dezvoltarea armelor de foc.Costrurile pentru transformarea acestora este urias pentru fiecare oras.

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Putine orase noi au fost construite in aceasta perioada. Apar reguli noi in urbanism: - bulevarde si strazi largi si drepte care sa ordoneze sistemul urban si sa ofere vederi/perspective - structura urbana in forma tablei de sah - aparitia pietelor urbane ca spatii destinate publicului Planul lui Christopher Wren nu a fost niciodata realizat. In schimb la Paris Baron Haussmann a reusit sa-si impuna sistemul.

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Karlsruhe este un model de interventie ordonatoare in tesutul istoric.

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Apare ideea (Paris / Londra) pietelor rezidentiale - imobile construite in jurul unor spatii monumentale. Fatadele monumentale si repetitive ofereau un fundal scenei urbane.

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Piata Reginei era de forma patrata, avand in mijloc un bazin cu apa. Spre fatada erau plasate camerele semipublice (zona de zi sau salonul) iar spre curte dormitoarele

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Nevoile sau trebuintele sunt motorul oricarei

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

nile locuintei tipice engleze: -subsol/demisol â&#x20AC;&#x201C; camerele servitorilor, depozitari, in spatele curtii fiind bucaraiile si camarile - primul nivel si imediat urmatorul era ce public unde erau primiti oaspetii si se desfasuraviata sociala a familei - ultimele niveluri erau cele ale familiei si zona de noapte

CURS 3

LOCUINTA URBANA

In spatiul occidental locuinta â&#x20AC;&#x153;privataâ&#x20AC;? a evoluat ca rezultat al separarii vietii publice de cea privata. Dupa L. Mumford, locuinta in acesta perioada devine separta de spatiul de lucru, devine ceea ce inseamna de atunci incolo locuinta urbana a clasei de mijloc. Odata cu aparitia speculatorilor imobiliari, locuinta devine un adevarat produs de masa.

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Separarea muncii de viata de familie duce la cresterea rolului femeii in locuinta. Noul mobilier baroc plin de oglinzi, argintaria si intreaga viata sociala duce la sporirea aportului muncii servitorilor. Inreg spatiul trebuia ingrijit permanent. Daca clasa de mijloc si cea superioara traieste conform modelului amintit, marea majoritate a popolatiei locuieste in locuinte asemenea celor din evul mediu.

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Modelul locuintei burgheze nu este chiar identic in intrega europa. Lipsa unor dezvoltari asemenea celor engleze a facut ca sistemul sa fie adaptat in restul europei. Lipsa unor piete, de exemplu, in Franta face ca aceste locuinte sa propuna o curte verde in spate. De asemenea, pozitia camerelor destinate servitorilor difera intre modele de la ocuparea subsolului in unele modele sau ocuparea podului in celelalte.

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

ru dezvoltarile urbane tarzii ale Americii au fost folosite modele importate din Anglia. Totusi aici lipsea subsolul. Bucataria era de cele mai multe ori plasata in curte.

CURS 3

RENASTERE LOCUINTE URBANE - PERMANENTE

Locuintele erau realizate fie din lemn (cele mai multe) fie din caramida. Se produc o serie de mari incendii datorita materialalor folosite, incendii care vor duce la restructurarea regulementelor dar si la adoptarea unor noi sistele urbane ce vor face cunoscute orasele americane in secolul XX.

CURS 3

Bibliografie

Schoenauer, Norbert

2000

6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.

Worsley, Lucy

2012[2011]

If Walls Could Talk. An Intimate History of the Home, Faber and Faber Limited, London.

â&#x20AC;&#x17E;industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowdedâ&#x20AC;? (Mumford 1961,447)

CURS 4

SECOLUL AL XIX-lea politici de locuire

CURS 4

evenimente - perioada marilor imperii s-a sfarsit ( imperiul otoman, spaniol si portughez incep sa decada) - epoca Razboaielor Napoleoniene (1799 1915) dupa infrangerea sa la Waterloo Regatul Unit devine principala forta economica si politica. - 1848 an revolutionar in Europa (Italia, Franta, Germania, Imperiul Austric si Tarile Romane) - 1859 Moldova si Tara Romaneasca proclama acelasi domnitor â&#x20AC;&#x201C; practic se produce unirea celor doua principate romane. - 1859 teoria evolutionista a lui Charles Darwin - 1861-1864 Razboilul de Secesiune in SUA - Romanitismul miscare artistica si filosofica aparuta spre sfarsitul secolului (Goethe, Turner, Delacroix, Eminescu) - mari descoperiri tehnice: locomotive cu aburi, telegraful, telefomul., dinamita, automobilul, etc.

CURS 4

industrialism si urbanism - saltul demografic - revolutia industriala - liberalismul - schimbarile sociale

CURS 4

saltul demografic Birmingham 71 000(1800), 265 000(1850), 760 000(1900) Manchester 75 000(1800), 338 000(1850), 645 000(1900) UK 6 mil.(1750), 9 mil.(1800), 18 mil.(1850), 40 mil.(1900)

In 1850 din 3 360 000 persoane care locuiau in mediul urban in UK, 1 337 000 erau nascute in alta parte.

CURS 4

revolutia industriala - aceasta a fost una dintre cela mai importante perioade a istoriei moderne. - ea a survenit in perioade diferite pentru fiecare tara in functuie de gradul de dezvoltare - Anglia a fost prima care a indelinit conditiile (economice, politice, cultural-stiintifice) sa poata face trecerea de la o economie localamestesugareasca spre una internationalaindustriala.

CURS 4

liberalismul - ansamblu de doctrine care tintesc spre libertatea politica a individului, a libertatii constiintei si a initiativei fiecarui individ. -este opusa etatismului si mai tarziu socialismului si promoveaza libera initativa, libera concurenta si a initiativelor individuale. - doctrina a dus printre altele la ideea de libertate religioasa, abolirea sclaviei, economia bazata pe liberul schimb.

CURS 4

schimbarile sociale - se dezvolta o noua clasa privilegiata â&#x20AC;&#x201C; burghezia capitalista, indistriala si financiara.

- aceasta incearca sa preia puterea de la vechea nobilime de drept ereditar -apare in orase o clasa saraca formata din muncitori -patura mijlocie (mestesugarii) de obicei decade sau mai rar, intra in randul noii burghezii.

CURS 4

Repercusiuni asupra locuirii urbane - dezvoltarile urbane - disparitia locuintei medievale a clasei mijlocii - criza arhitectural stilistica - constientizarea problemelor

CURS 4

dezvoltarile urbane - inainte de secolul al XIX-lea orasul reusise sa se autoegleze datorita unui echilibru organic. - orasul indistrial devine un adevarat magnet in special pentru populatia saraca: - agricultorii gasesc o sursa de venit in noua industrie - mestesugarii (fosta clasa de mijloc) decade si ingroasa randurile saracilor - problemele depasesc posibilitatile de autoreglare de pana atunci.

CURS 4

disparitia locuintei medievale a clasei mijlocii

- locuinta clasei mijlocii a orasului preindustrial ( cea care unea productia si locuinta) dispare Apare orasul liberal (Leonardo Benevolo) a carui configuratie este determinata de: - marile lucrari indistriale (periferia) - reteaua de circulatie - locuintele de inchiriat - periferiile sarace

CURS 4

criza arhitectural stilistica Administratia pierde controlul orasului. Acesata, dar mai ales arhitectii sunt pregatiti pentru o abordare mai mult din punct de vedere estetic.

Probleme noi: - retele edilitare - norme de igiena - ocuparea terenului - reteaua de circulatie - locuinta ieftina

CURS 4

constientizarea problemelor

Probleme: - aglomeratie - locuinte neiluminate/ventilate - insuficienta evacuarilor, canalizarii - conditii de locuit precare (boala, mortalitate infantila, speranta mica de viata, epidemii) -poluare olfactiva si sonora - dezordine - uratenie - incapacitatea de a genera sentimente de apartenenta si solidaritate

CURS 4

tipologii timpurii Marele aflux de populatie spre centrele urbane industrializate a dus la masuri rapide de adaptare: conversia locuintelor clasei mijlocii sau mai rar, la construirea unor locuinte noi. - tipurile de locuinta erau cele care puteau specula cererea mare, lipsa de spatiu si lipsa de venituri a noii populatii. - acestea au fost fie locuinte sociale, fie locuinte ieftine destinate inchirierii iar ca tipologie erau in cea mai mare masura locuinte asezate spate in spate pe loturi inguste.

CURS 4

tipologii timpurii â&#x20AC;&#x201C; locuinte adaptate din locuinta rurala Tipologii de locuinte destinate inchirierii, finantate privat, pentru populatia saraca. Adaptabile loturilor compacte, cu densitate mare. Apar probleme majore, nesesizate pana acum la tipologiile cu densitate mai mica: - canalizarea insuficienta - scurgerile dimensionate incorect - apa potabila poluata

CURS 4

tipologii timpurii De obicei, in tipologiile locuintei urbane s-au adaptat tipologii rurale. Spre diferenta de aceastea, locuintele urbane nu beneficiau de curtea din spate (puteau avea foarte rar o mica curte de acces) iar modelele au involuat de la o locuinta pe mai multe niveluri spre apartamente de inchiriat, care aveasu in spatiul de zi o zona de dormit.

CURS 4

tipologii timpurii - back to backs Presiunea dezvoltarii si numarul mare de persoane au dus la tipologii care speculau densitatea spatiului construit. - locuintele erau lipite pe trei laturi, astfel iluminarea naturala si ventilarea era satisfacuta doar de una, de obicei prost plasata. - la parter era zona de zi si o mica bucatarie, iar la etaj erau plasate doua dormitoare. - geamurile erau plasate spre curtea comuna si spre singura intrare - nu era posibila ventilarea transversala a spatiilor -in spatele curtii comune erau toaletele comune (aprox. 7 familii la o toaleta)

CURS 4

tipologii timpurii - back to backs

CURS 4

locuinte sociale - reglementate de stat In a doua jumatate a secolului al XIX-lea guvernul MB. s-a angajat sa reduca locuintele care nu corespundeau cu standardele minime. In 1855 se adopta Actul de prevenire a epidemiilor si indepartare a problemelor cauzate de locuirea sub standard Pentru a se adapta normelor, dezvoltatorii imobiliari au creat modelul locuintei insiruite, pe doua niveluri cu baie si curte in spate. Locuintele au fost bine construite, astfel, multe strazi complete, inca mai exista in orasele Marii Britanii. - din lipsa spatiului, accesul se facea direct in spatiul de zi (parlor) care constituia si singura camera la nivelul parterului. La subsol erau de obicei depozitarile, iar la etaj dormitoarele.

CURS 4

New York locuinte destinate inchirierii Marele aflux de populatie a fost absorbit de locuinte destinate inchirierii. Modelul initial era compus dintr-o serie de camere inguste aranjate in linie â&#x20AC;&#x201C; locuinte vagon. Accesul se facea printr-o scara centrala, fiecare apartament avand 3-4 camere si doar una dintre ele, plasata la strada/curte, avea iluminare si ventilare naturala. Fiecare apartament era locuit de mai multe familii.

CURS 4

New York locuinte destinate inchirierii Exemplul prezenat este un imobil avand cinci niveluri cu 126 de apartamente de doua camere. Imobilul a constituit un cunoscut focar de delicventa si epidemii pana cand a fost demolat in 1896.

CURS 4

New York Actul emis de Comisia de Sanatate si Locuinte a Statului NY in 1867 a dus la eliminarea din locuinte a spatiilor neventilate si aparitia tipologiilor avand curti de ventilatie. Acum spatiile dormitoarelor au ventilatie naturala dar spatiile curtilor rar depasesc dimensiunile unor cosuri de fum. De obicei locuintele de acet tip aveau cinci etaje peste un subsol â&#x20AC;&#x201C; numarul maxim de niveluri fara lift.

CURS 4

New York In urma unui concurs de arhitectura tinut in 1879 au rezultat o serie de proiecte prezentate publicului si care ofereau variante ale modelelor de locuinte. - au statutat tipologia cu curtea de ventilatie dar au oferit variante mai mari in zona casei de scara. - volumetria generala le-a adus denumirea de locuinte-gantera. - au fost construite variante ale modelului pana la inceputul secolului al XX-lea.

CURS 4

New York - dumbbell tenement / locuinte gantera

CURS 4

New York - locuinte parc Ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au facut trecerea spre locuintele care beneficiau de prezenta unor spatii verzi, a parcurilor. - erau caracterizate in primul rand prin relatia cu spatiul verde, locuintele fiind organizate in jurul acestuia. - aveau doar doua camere adancime ceea ce asigura ventilarea si iluminarea necesara. - din pacate erau prea putine si nu puteau satisface cu adevarat nevoile unei populatii in crestere.

CURS 4

MAREA BRITANIE - orasul gradina - in spatiul cultural englez exista o directie de gandire de factura culturalista, care va duce la miscarea orasului gradina, promovata de Sir Ebenezer Howard in anul 1898. - aceassta propunea un nou tip de urbanism, atent la formarea unor comunitati autosuficiente, inconjurate de centuri de spatiu verde si care contineau parti proportionate de locuinte, industrie si spatiu agricol. - orasele satelit formau o comunitate de pana la 250 000 de persoane in unitati de 60 000 (orasul central) la 32 000 (orasele sateli) legate de inele si axe de circulatie.

CURS 4

locuintele din suburbii Popularitatea locuintei urbane (insiruite) a inceput sa scada dupa mijlocul secolului. Locuinta ideala a familiei devine treptat vila suburbana, la inceput in UK apoi in restul Europei si SUA. - tipologia vilei suburbane era un volum pe doua niveluri, avand accesul in holul central. - parterul era ocupat de spatiile semipublice / de primire ale locuintei - subsolul era ocupat cu bucataria si depozitarile - etajul era destinat dormitoarelor si baii. Modelul pezentat este o varianta cu bucataria aflata la parter.

CURS 4

locuintele din suburbii secolul al XIX-lea este marcat de o lupta a stilurilor in arhitectura locuintei trecand de la neo-grecesc la neo-gotic si sfarsind cu Queen Anne. - Stilul Queen Anne este in esenta un stil eclectic influentat de arhitectura domestica engleza. Era in esenta un mixaj intre elemente renascentiste si gotice (in UK) in timp ce in SUA vorbim de un stil colonial.

CURS 4

locuintele din suburbii Din 1880 miscarea Arts and Crafts promoveaza importanta mestesugurilor si a designului in detrimentul copierii sterile a vechilor stiluri. Pentru marirea profitului si specularea la maxim a terenului, antreprenorii au adoptat doua idei importante: prima este plasarea bucatariei in subsol iar a doua a fost alegerea tipologie de locuinte cuplate.

CURS 4

locuintele din suburbii Modelul ofera o legatura rapida intre bucatarie si locul de luat masa, alaturi de o buna ventilare si iluminare naturala a bucatariei. Arh. Norman Shaw a initiat modelul retelelor sanitare plasate pe fatada cladirii, pentru o mai buna igiena si interventie rapida pentru reparatii.

CURS 4

Baron Haussmann - PARIS Un imens impuls dat locuirii urbane il constituie interventiile in tesutul vechi al Parisului facute de Haussmann. Aparitia bulevardelor largi, a promenadelor inverzite, a spatiilor largi au determinat ca locuinta urbana pariziana cu mai ulte apartamente sa fie un model ales de patura bogata care considera suburbiile mult prea indepartate de viata intensa a orasului. Populatia Parisului: 640 000(1798), 2 300 000(1881) Un recensamant din 1881 releva faptul ca exista o dnsitate medie de 31 de persoane pe imobil ceea ce duce la faptul ca marea majoritate a populatiei Parisului traia in acel moment in locuinte colective inchiriate unde densitatea imensa.

CURS 4

PARIS â&#x20AC;&#x201C; locuinta franta Daca in MB o anumita configuratie politica/sociala/economica a favorizat o anumita evolutie a locuirii spre o dezvoltare suburbana, pe continent, dimpotriva, a fost preferata locuinta urbana in cea mai mare parte. Spre sfarsitul secolului locuinta urbana pariziena a evoluat intr-o directie aparte. Locuintele urbane aveau fatade sofisticate spre bulevadrele largi, dotate cu incalzire centrala si lifturi, ele devin locuintele preferate clasei de mijloc si burgheziei nou formate.

CURS 4

PARIS â&#x20AC;&#x201C; locuinta franta La inceputul secolului al XIX-lea locuinta preferata a paturii bogate era un model mostenit din secolelel trecute unde locuinta era plasata in mijlocul terenului, intre curtea de acces si gradina. Aceasta pozitia ii asigura intimitatea. Curtea de acces era destinata grajdurilor si locuintelor ingrijitorilor si era urmata de o curte de onoare care facea intrarea in casa. Cele trei spatii dinspre curte erau cele semipublice (vestibul, sala de masa si o scara monumentala), destinate distractiei si primirii oaspetilor si erau dublate spre gradina de trei spatii cu un caracter mai privat.

CURS 4

PARIS â&#x20AC;&#x201C; locuinta franta Dupa jumatatea secolului al XIX-lea retelele de instalatii sanitare si mecanice au fost introduse in locuintele pariziene. Exemplul este unul tipic al perioadei si putem discuta de cladire de locuit avand un mixaj de functiuni. Aceasta a fost destinata initial clasei de mijloc. Regulamentele locale prevedeau inaltimea totala a imobilului si inaltimea la care se afla cornisa. Parterul avea spatii comerciale si doua apartamente de dimensiuni diferite. Etajele contineu cate doua apartamente care aveau toate spatiile importante la fatada principala. Acest fapt facea ca deservirea acestora sa fie mai putin facila. Chiar daca existau coridoare de acces in spatii, acestea erau astfel concepute incat sa poata comunica intre ele.

CURS 4

PARIS â&#x20AC;&#x201C; locuinta franta Aceste apartamente de lux plasate de-a lungul bulevardelor au constituit un model aproape general pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial, cand activitatile comerciale au fost interzise si astfel intregul imobil devine exclusiv locuire.

CURS 4

MAREA BRITANIE – locuinta Locuintele colective cu mai multe aparamente nu a constituit niciodata un model preponderent in Marea Britanie. Exista cateva exceptii insa aceste modele sunt mult diferite de cele amintite anterior. De obicei apartamenul ocupa integul etaj si era accesat de pe o scara plasata in curte din spate.

„industrialization, the main creative force of the nineteenth century, produced the most degraded urban environment the word had yet seen; for even the quarters of the ruling classes were befoulded and overcrowded” (Mumford 1961,447)

CURS 4

MAREA BRITANIE â&#x20AC;&#x201C; locuinta Numarul de apartamente in cladirile colective era mult diminuat. De obicei erau patru apartamente, doua principale care ocupau demisolul si primele doua etaje si doua secundare, avand accesul de pe casa de scara, care ocupau ultimele doua niveluri. La primele, accesul principal era la parter, in spatiie principale, subsolul continea bucataria si o serie de anexe, iar etajul spatiile private

CURS 4

MAREA BRITANIE â&#x20AC;&#x201C; locuinta catering flats Acestea constituiau un model aparte. Erau formate din apartamente de dimensiuni diferite de la apartamente cu doaua si pana la patru camere, fiecare avand un semineu. Din locuinta lipseau bucatariile, iar apartamentele aveau acces la o sala de mese comuna. Aceata era la subsol impreuna cu bucataia si anexele. Exista un model destinat burlacilor, mai mic si din care lipseau spatiile de primire pentru ca acestia lipseau pe timpul zilei, singura masa servita in locuinta fiind micul dejun.

CURS 4

MAREA BRITANIE â&#x20AC;&#x201C; locuinta catering flats Modelul Albany a fost unul dintre cele mai apreciate modele. Apartamentele contineau doua camere spre fatada principala iar in spate erau baile , holul si anexele. Desi exista cateva exemple deosebite, locuintele colective nu au constituit niciodata un model pe scara larga in MB. Modelului I se reprosa prezenta a multor apartamente care poluau aerul, puteau constitui surse de epidemii, zgomot si erau lipsite de siguranta.

CURS 4

MAREA BRITANIE â&#x20AC;&#x201C; locuinta Modelul avea patru mari apartamente la fiecare nivel. Acestea erau accesate de pe o casa de scara comuna. Pozitionarea spatiului destinat mesei pe fatada principala a facut ca deservirea dinspre bucatarie sa fie ai greoaie. Modelele franceze au evitata acest aspect plasand spatiul destinat mesei inspre curte.

CURS 4

NEW YORK - apartamente Modelele de locuinte colective folosite la New York in a doua jumatate a secolului al XIX-lea constituie variante ale modeleleor franceze. Modelele au fost adaptate conditiilor culturale dar mai ales financiare ale SUA. Au aparut o serie de modele hibride: - apartamente cooperative - apartamente studio - apartamente hotel - locuinte de lux

CURS 4

NEW YORK - apartamente Modelul NY, desi inspirat din cele franceze nu este la fel de elegant. Ornamentaatia este mai simpla, spatiile de receptie sunt mai mici, etc. Dincolo de aceste aspecte, nu are flexibilitatea acestora, nu exista conexiuni intre spatiile principale decat prin hol.

CURS 4

NEW YORK - apartamente locuinte de lux Acesta este unul dintre cele mai interesante exemple. Cele 65 de apartamente sunt de diferite marimi, de la 4 camere la 20. Acestea erau dotate cu energie electrica, incalzire centrala si lift. Cladirea avea o sala speciala destinata evenimentelor, un beci depozit de vinuri, spatiu de joaca si un gimnaziu, gradini, spatii verzi si terenuri de tenis. Spatiile principale (de primire a oaspetilorparlor, biblioteca si dormitorul principal) erau spre strada iar cele secundare (dormitoare, bucatarie, locul de luat masa si bai) inspre curte.

CURS 4

NEW YORK - apartamente locuinte de lux - Modelul in forma literei H avea plasata central casa de scara care constituia accesul spre patru apartamente pe nivel. Doua principale inspre strada si doua orientate spre curtea interioara. Desi mai mici ca dimensiuni modelul era foarte bine structurat pentru a putea facilita servirea proprietarilor. Din zona destinata servitorilor foarte usor erau accesate spatiile principale,

CURS 4

NEW YORK - apartamente apartamente studio â&#x20AC;&#x201C; Acest model apare la solicitarea unor grupuri de artisti care voiau sa combine existenta unui studio de lucru cu confortul unor apartamente de calitate. Spatiul destinat studioului era dublu ca inaltime si era plasat central, avand accesul in apropiere. Acesta era bordat de spatiile de zi la primul nivel si dormitoarele la urmatorul.

CURS 4

NEW YORK - apartamente apartamente hotel â&#x20AC;&#x201C; Acestea erau alcatuite din apartamente fara bucatarie proprie. Erau insa dotate cu depizitari si chiar camere frigorifice pentru pastrarea alimentelor. Acest model de dezvolta si datorita faptului ca legislatia prevedea norme mai usoare in cazul in care lipsea bucataria. De exemplu baile in acest model puteau fi spatii interioare fara ventilatie.

CURS 4

Bibliografie

Schoenauer, Norbert

2000

6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.

Worsley, Lucy

2012[2011]

If Walls Could Talk. An Intimate History of the Home, Faber and Faber Limited, London.

Space was the key to the establishment of a new set of power relations.[...] According to this principle, which was adhered to across the social strata and preceded the functionalism of modernist design, every function needed to be allocated a separate space, each also associated with a public-private distinction. (Madanipour 2005[2003], p.87)

CURS 5

SECOLUL AL XX-lea modele urbanistice

CURS 5

Renasterea locuirii in Marea Britanie - perioada care a facut trecerea intre arhitectura locuintei secolului al XIX-lea si cea a secolului XX este profund influentata de miscarile Arts and Crafts si ce a Orasului Gradina. -in locul folosirii ordinelor arhitecturale arhitectiiau cautat inspiratie in mestesugurile traditionale, adepti ai stilului liber in arhitectura. - renasterea locuirii (domestic revival) este caracterizata de simplicitate, folosirea mestesugurilor, sinceritatea materialelor folosite si atentia la contextul natural.

CURS 5

Renasterea locuirii in Marea Britanie - Charles F.A. Voysey este unul dintre arhitectii recunoscuti ai miscarii A&C. Primele proiecte au constat din locuinte de dimensiuni medii, ia tara pentru persoane din clasa de mijloc. - proiectele sale erau compuse de obicei din doua niveluri, volume simple, acoperis inclinat si tencuiala alba, rugoasa. - vatra a constituit un subiect special in proiectele sale, alaturi de folosirea esentei de stejar pentru mobilier si finisaje. - inaltimea camerelor este redusa 2.75 in camera de zi si aprox 2.40 in celelelate. Dincolo de reducerea costurilor el specula o anumita atmosfera interioara.

CURS 5

Renasterea locuirii in Marea Britanie - M. H. Baillie Scott (A&C) propune o noua tipologie de locuita, avand toate spatiile importante orientate spre sud. - spatiul familiei era unul plasat central, deschis pe doua niveluri - spatiile de jos sunt cele semiprivate - sus, dormitoarele despartite de golul central snt totusi legate de doua pasarele (influenta medievala)

CURS 5

Renasterea locuirii in Marea Britanie - Charles Rennie Mackintosh (A&C) propune interioare albe, luminoase, de inspiratie orientale in contradictie cu interioarele vremii intunecate si aglomerate. - acoperisul constructiilor sale este inclinat, avand frontoane accentuate si cosuri masive, urmand traditia scotiana. - exista o unitate inre spatiu si mobilerul propus.

CURS 5

Renasterea locuirii in Marea Britanie - Edwin Lutyens (A&C) folosea aceleasi seturi de elemente acoperisul pronuntat, cosurile masive si timpanele. La el inca acestea erau puternic texturate in caramida. - peisajul juca un rol important in proiectele sale, creand relatii complexe intre casa si gradina.

CURS 5

ORASUL GRADINA - in spatiul cultural englez exista o directie de gandire de factura culturalista, care va duce la miscarea orasului gradina, promovata de Sir Ebenezer Howard in anul 1898. - aceasta propunea un nou tip de urbanism, atent la formarea unor comunitati autosuficiente, inconjurate de centuri de spatiu verde si care contineau parti proportionate de locuinte, industrie si spatiu agricol. - orasele satelit formau o comunitate de pana la 250 000 de persoane in unitati de 60 000 (orasul central) la 32 000 (orasele sateli) legate de inele si axe de circulatie.

CURS 5

LETCHWORTH - Ebenezer Howard realizeaza primul ORAS GRADINA in 1904 (proiectat de R. Unwin Č&#x2122;i B. Parker) - formuleaza trei principii ale acestuia: (1) pentru a preveni specula imobiliara, terenul este detinut de stat, (2) populatia restrictionata la 30 000, (3) o combinatie interdepenenta complexa de urban si rural. - proiectul cunoaste un important succes

CURS 5

LETCHWORTH - Parker si Unwin reusesc sa introduca o densitate redusa a spatiului construit si o inltime joasa pe are sa le ehilibreze cu spatiul verde adiacent . - Imaginea locuintelor este una pitoreasca, cu acoperis cu lucarne. - putini isi puteau permite locuinte detasate pe teren si de aceea s-a optat pentru locuinte cuplate sau insituite in cea mai mare parte a dezvoltarii

CURS 5

LETCHWORTH - tipologiile evolueaza si se eficientizeaza. Cel mai bun exemplu de locuinte modeste este un model de patru locuinte insiruite si care a fost foarte mult folosit in intreaga dezvoltare. .

CURS 5

LETCHWORTH Ebenezer Howard propune o structura de locuire comuna in care o serie de activitati ale locuirii sunt prelute de spatiile comune. - Homesgarth si Meadow Way Green sunt doua exemple elocvente. - locuitorii beneficiau de o cantina comuna si de servicii de curatenie. Aceste locuinte erau destinate tinerilor, familiilor fara cipii si persoanelor varstnice.

CURS 5

HAMPSTEAD - este realizat de H. Barnett, R. Unwin si E. Lutyens in 1906 - dorinta era aceea de a creea un oras in care locuintele sa fie accesibile unu numar mare de locuitori. - comunitatea trebuia sa fie in comuniune cu natura . - Unwin propune doua directii de dezvoltare: sa ofere perspective asupra spatiilor verzi deschise pentru fiecare locuinta si sa construiasca o retea de transport mai degraba pentru locuitori decat pentru cei care tranziteaza orasul.

CURS 5

HAMPSTEAD - dezvoltarea este inspirata din lucrarea lui Camillo Sitte City Planning According to Artistic Fundamentals. - daca Unwin era influentat de ideile lui Sitte, Lutyens proiecteaza piata cenrala ca un centru al comunitatii, avand doua biserici si o cladire publica importanta. - strazile fundatura era o tipologie care putea crea in viziunea autorilor, sentimentul de apartenenta pentru locuintele adiacente

CURS 5

HAMPSTEAD - cele doua exemple au constituit un real succes in epoca si au devenit modele de urmat pentru o serie de alte dezvoltari. - densitatea scazuta si relatia cu natura si vecinatatile erau caracteristici importante care nu se puteau obtine in orasele existente.

CURS 5

Arts and Crafts - SUA - influenta ideilor A&C sunt deosebit de importante in SUA. - G. Stickley, un arhitect fara studii, fost constructor de mobila, propune spatiile de locuit europene publicului de peste ocean. - obiectele din locuinta sunt deosebit de importante in viziunea sa, locuinta fiind un spatiu al curateniei morale si fizice in viziunea sa in relatie cu spatiul exterior. - respinge ornamentul atat in arhitectura cat s in mobilierul pe care in produce. Poate fi considerat unul din precursorii mobiierului modern.

CURS 5

Arts and Crafts - SUA - ideile sunt raspandite prin intermediul revistelor. - F. L. Wright propune cateva proiecte care au fost si realiazate ulterior. Acestea propun spatiul de living care inlocuieste parlorul, atat de folosit in arhitectura secolului XIX.

CURS 5

Arts and Crafts - SUA - proiectele lui Wilson Eyre, deosebit de comfortabile, au fost incadrate in stilul rezidential Philadelphia. - acesta folosea traditia mestesugareasca din spatiul Pensilveniei - exemplul are un aparat de intrare impresionant, pe doua niveluri , urmat de o casa de scara generoasa. - etajul dispunea de o pasarela-galerie in jurul spatiului central, pe trei parti

CURS 5

Arts and Crafts - SUA - in general spatiile de living sunt introduse in locuul parlor-ului, verandele deschise sunt folosite ca spatii de zi sau chiar pentru dormit in lunile calde, constituind un model de spatii intermediare. - locuinta lui Wright este un exemplu elocvent al folosirii ideilor prezentate. - inaltimea spatiilor interioare este influentata de ideile lui Voysey la fel ca spatiul din preajma semineului. In completarea spatiului, Wright a proiectat majoritatea pieselor de mobilier. De asemenea propune o bucatarie deschisa care presupune absenta servitorilor, in schimbul unui spatiu de locuit liber.

CURS 5

Art Nouveau - stilul este influentat de atentia acordata formelor organice, a tijelor curbe ale tulpinilor ce sustin inflorescenta. Este astfel un stil puternis decorat, cu aplicatii mai degraba in designul obiectelor sau bijuteriilor. H. van de Velde, alaturi de Victor Horta sunt unii dintre primii care au introdus stilul in arhitectura locuintei. - van de Velde, inspirat de ideile lui W. Morris credea in unitatea spatiului si astfel isi proiecteaza propria locuinta unde se ocupa de la proiectarea spatiului, la obiecte si covoare, la perdele si pana la imbracamintea sotiei sale. Proiectul se dorea o reprezentarea a unitatii in design.

CURS 5

Art Nouveau - V. Horta aduce multe inovatii in arhitectura locuintei, dincolo de imaginea stilului. - folosirea metalului si a sticlei in noile forme structurale este una dintre inovatii. - pentru evitarea spatiilor interioare intunecate el foloseste case de scara metalice, deschise care pot lasa lumina sa patrunda.

CURS 5

Art Nouveau - Hector Guimard a fost poate cel mai influent artnouveau francez. - realizeaza Castel Beranger, un imobil de locuinte tipin parizian.

CURS 5

Art Nouveau Antonio GAUDI - casa MILA Gaudi este un arhitect catalan considerat unul dintre cele mai originale figuri ale secolului al XX-lea. El ramane devotat propriului stil pana la final, spre deosebire de ceilalti arhitecti care preiau ideile stilului international. - construieste casa Mila intre 1906 si 1910, un imobil de apartamente de lux, cu spatii publice in amfilada la fatada principla si spatii private aranjate spre curte. - intensitatea luminoasa a apartamantelor se schimba constant, lumina fiind o tema aparte a arhitectului (vezi Sagrada Familia) - cladirea dispune de un garaj la subsol, de un pod spatios si circulatii desupra acestuia.

CURS 5

Antonio GAUDI - casa BATLO este o interventie pe o cladire existenta pe care Gaudi o face la cererea familiei Batlo. -el modifica nu doar fatada si volumetria exterioare ci intrega spatialitate. - inspiratia din anatomia animala este evidenta, spatiul acoperisului reprezentand un dragon, cel mai interesant poate din interior vazut, din spatiul podului.

CURS 5

Secession - Hermann Muthesius pune bazele grupului Deutsche Werkbund, bazat pe ideea de productie de masa si mestesug, combinatia pentru un nou design. - realizeaza acest proiect inspirat din de locuintele detasate engleze, destinate clasei de mijloc

CURS 5

Secession - J. M. Olbrich a fost ales sa realizeze colonia pentru artisti de la Darmstadt. - sunt invitati sapte artisti (printre care si Peter Behrens) sa locuiasca aici si sa-si dezvolte ideile. - Olbrich proiecteaza toata colonia, in afara locuintei lui Behrens, care se dovedeste in final cea mai inovativa.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale SUA - perioada primului RM a fost una deosebit de grea care a redus sectorul constructiilor. Imediat dupa, atentia cade in special pe conditiile sanitare, orientarea favorabila, ventilarea spatiilor, spatii sanitare in fiecare locuinta. - modelul acceptat a fost acela cu bucataria compacta, dormitoare mici si living spatios cu legatura spre exterior. - este momentul in care principiile modernismului (functionalitate, spiritul practic, lipsa ornamentatiei) devin regula.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale SUA - dezvoltarea industriei auto a produs o explozie a locuintelor in suburbiile marilor orase. - afluxul urban de populatie a dus si la necesitatea unor locuinte in oras . Astfel a fost introdusa o tipologie denumita apartamante gradina care speculau existenta unor spatii verzi semicomune.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale SUA - locuintele aveau cate doua apartamete pe nivel si puteau ajunge pana la patru niveluri.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale SUA - Wright devine cel mai influent arhitect american intre cele doua RM. Tipologia casei de preerie, in relatie cu natura este rafinata in noile sale exemple. - aceasta introduce o tipologie care mizeaza pe lipsa servitorilor. Are un plan liber, cu un spatiu de living generos si dormitoare compacte - spatiul bucatariei este de obicei central pentru ca gazda sa poata organiza si controla permanent celelalte spatii.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale SUA - arhitectul introduce principii de ventilare naturala, pereti masivi care prin inertia termica controleaza ambientul. - streasina larga permite obturarea razelor pe timpul verii si iluminarea interioara si incalzirea spatiilor iarna. - designul foloseste peisajul si caracteristicile sale dincolo de imagine si atmosfera. - casele sale nu au nici pivnita si nici pod.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale SUA - prezenta masinii produce tipologii care pot separa traficul si pot asigura siguranta persoanelor, in special a copiilor. - Strazile devin fundaturi si sunt proiectate doar pe o parte a locuintei, cealalata este legata prin alei pietonale de locuintele adiacente.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Marea Britanie - suburbiile devin aglomerate datorita automobilului. - exemplul este o dezvoltare imobiliara ce numara 14 000 de locuinte, realiazate intr-un stil neo vernacular. - prezenta spatiilor verzi si a atmosferei rurale este o influenta GC.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Franta - influentele asupra locuirii au fost din partea miscarii GC engleze, a dezvoltarii transportului in comun si a stabilirii zilei de munca la 8 ore. - programul de reconstructie a tarii dureaza putin datorita finantarii precare dar produce in patru ani 180 000 de apartamete de inchiriat ieftine si 15 000 medii .

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Franta - ce mai influenta figura a arhitecturii franceze este Le Corbusier care formuleaza intre cele doua razboaie mondiale principiile arhitecturii moderniste, principii ce vor influenta arhitectura mondiala. - proiectele sale sunt dublate de lucrarile teoretice care vor deveni de asemenea deosebit de influente. - este o figura importanta a congreselor CIAM, congrese mondiale de arhitectura care pun problema locuirii.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Franta - spre deosebire de Wright, Le Corbusier considera orasul cea ai importanta emanatie a civilizatiei. - principiile folosite in multe dintre proiectele sale, printre care si maison Citrohan se spune ca le-a desprins din spatiul unei cafenele pariziene care avea o supanta. Spatul l-a facut sa anticipeze modalitatile si posibilitatile de folosire in locuinta.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Franta â&#x20AC;&#x153;Vers une Architectureâ&#x20AC;? +volumul suspendat pe pilotis +terasa inverzita +plan liber +eliberearea fatadei +ferestre in banda

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Germania - desi dupa o perioada grea, Gremania produce cateva exemple de locuire elocvente pentru inceputul secolului. - Ernst May se ocupa intre 1925 si 1930 de dezvoltarea imobiliara a orasului Frankfurt unde produce o serie de noi modele. Printre alte inovatii produce impreuna cu Grete Lihotzky un prototip de mobilier destinat bucatariilor compacte, modular si standardizat care devine model universal de atunci incolo.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Germania - un at arhitect important al perioadei este Bruno Taut care proiecteaza doua dezvoltarii aflate in suburbii. Imobilele de locuit au trei niveluri si sunt constituite din locuinte avand spatii eficiente, cu circulatii minime.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Germania Siemensstadt â&#x20AC;&#x201C; 1929 este o dezvoltare care propune imobile de locuit lama, dispuse paralel, de-a lungul unei artere de circulatie. - modelul este axat nord/sud, expunand bucataria si dormitoarele spre est si livingul spre vest. - desi corect, modelul produce o oarecare monotonie mai ales la imobilelel de dimensiuni mari.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Germania Siemensstadt- modele de apartamente

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Germania -Întreaga mişcare a dus între 1919 şi 1927 la construcția a aproximativ 4000 de clădiri şi a peste 8500 de apartamente în Stuttgart, încheind cu expoziţia modernistă din 1927 pentru care a fost realizat cartierul Weissenhof. -De coordonarea proiectului expoziţiei, planificarea sa şi proiectarea planului general s-a ocupat în special arhitectul Ludwig Mies van der Rohe iar, alături de el, de proiectarea propriuzisă a imobilelor printre altii, de: Le Corbusier, Walter Gropius, Bruno and Max Taut, Hans Poelzig, Mart Stam, Peter Behrens and Hans Scharoun. - initial solutiile trebuiau sa produca locuinte pentru clasa de jos, pe ideea planului liber, unde livingul si locul de luat masa erau in acelasi spatiu si astfele se putea reduce suprfata. Doar o parte dintre arhitecti au urmat ideea, restul proiectelor sunt adresate mai mult clasei de mijloc.

CURS 5 Locuirea intre Razboaiele Mondiale Germania Proiectele 1-4 i-au fost atribuite lui Mies van der Rohe care a propus ca tema pentru ele flexibilitatea spaţială, una dintre temele care mai persistă încă şi la ora actuală ca o temă valabilă şi nespeculată îndeajuns. În sensul proiectului el propune o structură metalică scheletală care lasă liber nivelul pentru viitoare transformări spaţiale. Singurele puncte fixe ale planului sunt nucleele ude ale casei, băile, grupul sanitar şi bucătăria, condiţionate de existenţa reţelelor. Restul compartimentărilor erau propuse din panouri glisante care puteau oricînd modifica spaţiul în funcţie de perioada zilei sau de dorinţa utilizatorilor. Nivelul de jos al imobilelor era ocupat de dotările tehnice, depozitări şi spaţii comerciale, cele superioare cu apartemante dotate cu bucătărie şi baie proprie şi terasa cu spălătorie, uscătorie şi o grădină comună.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Germania - Le Corbusier and Pierre Jeanneret propun în proiectul 13 o casă bazată pe Maison Citrohan, un concept dezvoltat în urmă cu 10 ani. Standardizarea elementelor constructive, a planşeului şi a geamurilor permite o reducere a costurilor. Funcţiunea este configurată în jurul livingului care este deschis spre exterior. Spaţiile suport adiacente lui pot fi deschise şi integrate spaţiului central. Spaţiul de jos este mobilat cu funcţiuni tehice, cel principal cu livingul şi spaţii de zi, mezaninul găzduieşte dormitoarele şi terasa este ocupată de dormitorul copiilor şi o grădină. Pentru proiectele 5-9 Jacobus Johannes Pieter Oud proiectează patru unităţi rezidenţiale formate din trei dormitoare, bucătărie, baie şi o cameră a servitoarei. După primele estimări proiectele au fost modificate pentru a se înscrie în buget, lucru care a fost posibil prin reproiectarea şi transformarea impbilelor. Ideea “maşinii de locuit” este prezentă aici ca şi la alte câteva proiecte din ansamblu. Aceasta trebuia să satisfacă toate nevoile şi să asigure confortul personal pentru fiecare membru al familiei. Ideea de confort al individului este una care apare odată cu modernitatea. Imobilele beneficiau şi de o curte privată destinată diverselor activităţi. Tema respecta modelul tripartit dezvoltat pe niveluri spaţii tehnice şi suport-spaţii de zispaţii de noapte.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Austria - in 1920 Adolf Loos devine arhitect sef la Viena. - proiecteaza locuinte insiruite cu acoperis terasa. Economicitatea sistemului este data de sistemul structural cu pereti in cruce, sprijiniti pe zidurile laterale. Asfel fatada devine suspendata. - Loos a incercat sa produca o legatura intre locuinta si spatiul verde adiacent. Acest tip de spatiu verde a fost introdus in sec. 19 pentru locuintele muncitoresti in vederea cultivarii dar si pentru recreere.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Germania - in 1923 consiliul local Viena adopta un cod al constructiilor si incepe sa construiasca locunte ieftine. - Karl-Marx-Hof este unul dintre aceste proiecte, realizat de arhitectul Karl Ehn. - intrarea se face printr-un pasaj monumantal boltit care duce intr-o curte interioara verde de inde se face intrarea in imobil. - denimite palate de locuinte publice, apartamentele erau mici in ciuda aspectului monumental, - aranjarea a produs apartamente asezate spate in spate, deci nu dau posibilitatea ventilarii in cruce. Apartamentele nu dispun de apa caldaa, dusuri sau cazi de baie dar au acces la facilitati publice in acest sens. - sunt propuse spatii comune pentru bai publice, spalatorii, gradinite, soli si depozitari.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Olanda - Olanda este un caz special, inca din 1902 avand o lege a locuintelor care era atenta la eficienta si protejarea spatiului liber/verde. - de obicei modelul era locuinte insiruite, asezate la front, si o mica gradina. - M. Brinkmann proiecteaza un ansamblu de locuinte pe paatru niveluri, compact, cu o curte interioara. - apartamentele erau cu trei dormitoare. Cele de la parter erau accesate de la nivelul gradini. Cele de la eralul 1 direct, printr-o scara individuala iar cele de la etajele superioare erau accesate cu ajutorul unei cursive. Acestea erau pe doua niveluri si imitau locuintele individuale cu spatiile semipublice jos si spatiile private la etajul superior.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Olanda - Pieter Oud realizeaza in 1924 ansamblul Hoek vand Holland. - proiectul dspune de doua apartamente suprapuse, fiecare cu propria intrare. - apartamentele erau diverse, cu unu pana la trei dormitoare si dispuneau de terase generoase. - cel de la paarter avea acces la gradinaa iar cel de sus avea terase pe ambele parti. - schema reprezinta trecerea de la miscarea De Stijl spre miscarea Noua Obiectivitate, spre eficienta si folosirea exclusiva a tencuielilor albe.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Rusia â&#x20AC;&#x201C; constructivismul - Revoluta din 1917 produce o schimbare de mentalitate in intrega societate care urmarea desprinderea de organizarea burgheza, inclusiv in ceea ce priveste locuirea. - Astfel se cauta noi modele. Initial sunt produse locuinte mici fara bucatarii si cu functiuni suport comune â&#x20AC;&#x201C; domkommunas. - in urma unor concursuri sunt propuse modele care devin inspiratie nu numai pentru spatiul sovietic. - unul dintre ele propunea doua locuinte suprapuse cu un dormitor, realizate pe trei niveluri. Spatiul livingului avea un etaj si jumatate si era orientat spre sud. Acesta era accesat de la un nivel intermediar. Spatiul dormitoarelor era opus livingului, permitand ventilatia in cruce.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Rusia â&#x20AC;&#x201C; constructivismul - din pacate modelul produce foarte multe locuinte pentru ca sistemul este abandonat. - modelul cu un dormitor nu corespundea cerintelor reale. - de obicei faciitatile comune nu erau realizate pentru ca materialelel erau necesare altor locuinte - lipsa managementului - locuintele comune presupuneau un tip de comportament social care nu era adecvat Rusiei in acel moment cand marea majoritate a populatiei provenea din mediul rural.

CURS 5

Locuirea intre Razboaiele Mondiale Rusia â&#x20AC;&#x201C; constructivismul - doua sunt influentele in domeniul urbanismului: orasul liniar proiectat de Soria y Mata sau orasul viitorului proiectat de Tony Garnier. - proiectul Magnitogorsk propune land rau o centura verde destinata recreatiei, urmata de spatiile de locuit. Urma o centura verde in care se afla autostrada si constituia o protectie fata de zona industriala si calea ferata. Sistemul era incheiat de zona agricola. - functiunile publice erau plasate in parc pentru ca locuitorii sa treaca prin zona locuita spre aceste functiuni.

CURS 5

Modele

culturalist

progresist (MAI EXPLICIT)

CURS 5

Bibliografie

Schoenauer, Norbert

2000

6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.

In addition to the age-old sense of security and seclusion, dwelling takes on a new level of meaning that has to do with porosity and transparency, with adaptability and flexibility. Seen as a transitive verb, dwelling takes on a more active meaning of making an environment for itself and making oneself at home all over again. (Heynen, 1999, p.223)

CURS 6

SECOLUL AL XX-lea (â&#x20AC;&#x2DC;50-â&#x20AC;&#x2122;90) critica / modele tipologice

CURS 6

Declinul oraselor americane -Populatia urbana a Americii creste enorm dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial, in primul rand pentru ca industria civila (auto) creste, creste astfel prosperitatea, iar pe de alta parte pentru ca America cunoaste o imigratie fara precedent din cauza razboiului. - Orasul clasic constituie un model in care centrul este dens construit, aceasta densitate scazand spre periferie. - Regula incepe sa se schimbe. Indistria auto permite o raspandire la o scara nemaiintalnita a populatiei spre periferii care devin din ce in ce mai intinse. Familiile parasesc rapid orasul dens populat si se stabilesc la margine.

CURS 6

Declinul oraselor americane -Acest exod spre periferie a celei mai mari parti a populatiei lasa vechiul oras postiu si neocupat pentru perioade mari de timp. -Cazul orasului Detroit este unul relevant, mai ales ca el se dezvolta tocmai pe industria auto care produce si decaderea sa. - Jane Jakobs descrie in 1961 acest fenomen â&#x20AC;&#x153;The Death and Life of Great American Cities â&#x20AC;&#x153; si reuseste sa-i surpinda foarte bine cauzele si consecintele.

CURS 6

Suburbia americana Lewittown -Locuintele erau destul de mici, intre 75 si 84 de metri patrati si cu o imagine conservativa. Podul era destinat unei viitoare extinderi, odata cu cresterea familiei. - Locuintele erau dotate cu intrega aparatura casnica existenta, printre care masina de spalat, frigider sau televizor. - dezvoltarile propuneau o viata semirurala, apropiata de natura, unde copii se puteau juca si dezvolta in siguranta.

CURS 6

Suburbia americana Distanta dintre fronturile imobilelor individuale din suburbia americana era de aprox. 32 m. Comparativ, Fifth Avenue (NY) care avea o latime de 30.5 m, iar marea parte a bulevardelor pariziene taiate de Haussmann sau a celor londoneze nu depaseau 30 de metri. - Aceasta risipa de spatiu nu era determinatata nici de considerente estetice sau compozitionale nici de dimensiunea traficului auto.

CURS 6

Casa de vis americana -Casa individuala cu gradina a constituit modelul casei de vis a americanilor. -Locuinta tipica era o versiune mai mare a bungaloului (locuinta din materiale usoare), avand un garaj mare destinat pentru doua masini, plasat la parter si avand dormitoarele si baia desupra acestuia. Zona de zi era plasata la un nivel intermediar, intr-un corp alipit (living, bucatarie si locul de luat masa) precum si accesul. - Versiuni ale modelului au fost larg raspandite in anii 1960 â&#x20AC;&#x201C; 1970.

CURS 6

Casa de vis americana -Locuintele pe doua niveluri erau mult mai economice decat cele tip bungalou si datorita costurilor si datorita economiei de spatiu . - Imaginea acestora era una veche dinspre exterior in contrast cu interiorul echipat tehnologic si cu o imagine actualizata vremurilor. - Modelul locuintei individuale a constituit un real succes in dezvoltarile perioadei astfel incat terenul s-a micsorat constant ajunganduse la dezvoltari â&#x20AC;&#x153;zero-lot-lineâ&#x20AC;?, adica lotizari ce nu au teren pe o parte pentru a putea satisface cererile.

CURS 6

Declinul oraselor americane Modelele de locuinte individuale izolate pe lot au cunoscut cele mai diverse tipologii. - “shotgun” house – este un model pe parter in care camerele sunt asezate una in spatele celeilalte si accesate pe un coridor, astfel incat daca ai trage un glont, acesta ar nimeri toate spatiile interioare. - “camelback” house - este acelasi model dar care are plasat desupra inca un dormitor. Se pare ca acesta a aparut odata cu taxarea locuintelor dupa inaltimea frontonului dinspre strada.

CURS 6

Locuinta cu curte/gradina Este un model dezvoltat de arhitectii germani inaintea razboiului (Hugo Haring, Hannes Mayer sau Mies van der Rohe), dar care a cunoscut succesul in dezvoltarile de dupa razboi.

CURS 6 Kingohusene (1960) JĂ¸rn Utzon - Sunt construite pentru clasa de mijloc si castigul de spatiu a fost alocat unui parc care ajunge in spatele fiecarei locuinte, facilitand circulatia copiilor printr-un spatiu lipsit de masini. - orientarea fiecarei locuinte permite expunerea spatiilor la radiatia solara, iar prezenta zidurilor curtii ofera atat intimitate cat si o anumita izolare vizuala si fonica pentru familie.

CURS 6

Kingohusene (1960) JĂ¸rn Utzon - In ciuda acestei izolari modelul permitea accesul auto la fiecare locuinta insa pe artere cu un trafic limitat riveranilor. - Proiectul ofera un balans eficient intre spatiul construit si cel liber, Mai dens decat locuinta izolata tipica chiar daca propune un mare spatiu verde.

CURS 6

Albertslund - Una dintre cele mai mari dezvoltari de locuinte covor au fost facute intre anii 1966-68 in Copenhaga. Aceasta avea 986 de locuinte in prima faza a proiectului. - Locuintele au fost reduse la 92 de metri patrati, avand o curte de aprox 55 metri patrati. - Aceasta dezvoltare a arhitectilor V.MollerJensen, T.Anfred, M.J.Pedersen si J.O.Sorensen avea un caracter mult mai urban decat modelul initial.

CURS 6

Declinul oraselor americane Modelele ulterioare de locuinte covor au inceput sa speculeze prezenta curtilorlaterale sau a curtilor interioare pentru a potea oferi spatiului calitatea unei locuiri izolate, intr-un tesut urban dens. Acestea incercau sa ofere un contact social intre vecini dar fara pierderea intimitatii familiei.

CURS 6

Locuinta urbana insiruita Pentru o buna bucata de timp aceasta tipologie a fost evitata si datorita faptului ca amintea de locuintele muncitoresti mici si insalubre ale sfarsitului de secol XIX. - I.M. Pei a realizat un proiect pentru Philadelphia in care pastreaza cateva influente ale locuintei burgheze europene. Modelul speculeaza deschiderea si orientarea fatadei pprincipale spre spatiul public exterior si prezenta unei curti private in spate. - Suprafetele folosite sunt generoase. Daca la parter sunt plasate bucataria, locul de luat masa si salonul, la etal sunt plasate doua spatii destinate livingului â&#x20AC;&#x201C; influenta europaena â&#x20AC;&#x153;piano nobileâ&#x20AC;?. Ultimul etaj e destinat dormitoarelor. -singura problema era lipsa unui garaj acoperit

CURS 6

Locuinta urbana insiruita Problema garajelor a fostrezolvata prin cateva proiecte de concurs, niciodata realizate, care propuneau un garaj comun aflat la demisolul comun, peste care erau plasate locuintele. - Proiectul Flemingdon Park preia aceasta idee. Acesta separa pe niveluri traseele pietonale si auto. Locuirea se desfasoara peste nivelul subteran, destinat garajului.

CURS 6

Locuinta urbana insiruita -Doua modele de locuinte europene (cea pe un singur nivel si cea cu niveluri decalate), foarte populare pe continentul nostru, nu au fost adoptate de arhitectii americani. - Aceste modele aveau cateva avantaje majore: - cea pe un nivel era deosebit de utila persoanelor in varsta. - permiteau o flexibilitate in timp, odata cu dinamica familiei, putand la extrema sa rezolve si cateva apartamente mici pentru inchiriat, odata cu plecarea copiilor.

CURS 6

Apartamente de lux in imobile inalte -Acest model difera mult de cel folosit inaintea razboiului. Este lipsit de decoratiile neoclasice ale fatadei, acestea fiind inlocuite de o inchidere transparenta fina. - Configuratia interioara este acum una informala. Se renunta la segregarea functiunilor de zi (comune). Nu mai exista spatiile parlorului, ale locului de luat masa sau bibliotecii, acestea fiind integrate intr-un mare spatiu de living. - Circulatiile sunt mai simple si mai directe. Compozitia apartamentelor in jurul casei de scara face inca ca acestea sa fie iluminate si ventilate aproape exclusiv pe o singura latura.

CURS 6

Lake Shore Drive Apartments (1949-1951) Mies van der Rohe Unul dintre cele mai importante proiecte destinate locuirii este acest ansamblu construit dupa razboi la Chicago. Din cauza costrurilor reduse ale fatadei de sticla si dorintei arhitectului aceasta a fost aleasa sa acopere intreaga suprafata a cladirii. Apartamentele ofereau o buna orientare si iluminare. - In timp au aparut probleme legate de expunerea fatadei vestice si au trebuit introduse sisteme de ventilatie si de umbrire suplimentare. - De asemenea, sistemul de circulatie verticala mecanic s-a dovedit insuficient pentru numarul mare de apartamente, mai ales in corpul nordic.

CURS 6

Unite dâ&#x20AC;&#x2122;habitation Marsilia (1952) In perioda de dupa razboi Le Corbusier reuseste sa-si implementeze ideile legate de locuire intr-o serie de proiecte denumite genericâ&#x20AC;&#x201C; unite dâ&#x20AC;&#x2122;habitation, dintre care cel mai cunoscut este cel din Marsilia. - Cladirea lunga de 165 metri, inalta de 20 de etaje, gazduia 337 de apartamente. - Ridicat pe stalpi, imobilul nu oferea pentru nici un apartament contact direct cu spatiul verde exterior, insa fiecare dintre aceste apartamente avea balcon. - Conceptul era acela al unei strazi interioare spre care apartamentele au rezolvat accesul. - Terasa superioara era destinata unor functiuni comune (pisina, gradinita, etc.)

CURS 6

Unite dâ&#x20AC;&#x2122;habitation Marsilia (1952)

Le Corbusier foloseste culoarea (influenta suprematista) spre a diferentia si personaliza fiecare apartamet, atat spre exterior, cat si spre coridorul de acces. Ideile proiectului sunt transpunerea ideilor promovate prin congresul Ciam si Charta de la Atena si exprimate in schitele de proiect ale perioadei sale initiale.

CURS 6

Unite dâ&#x20AC;&#x2122;habitation Marsilia (1952) Organizarea interna a apartamentelor este influentata de proiectul Narcomfin si speculeaza un model pe doua niveluri, in care apartamentele sunt desfasurate in jurul coridorului de acces.

CURS 6

Photo Source: Fig. 1 Photography credit: Bruce Berkow Fig. 2 Le Corbusier, Unité d’Habitation. Source: Design of Homes, United Kingdom– Unité d’Habitation plan and elevation. 2009, Digital Image. Available from: Design of Homes, http://www.designofhomes.co.uk/017-palladioand-le-corbusier.html (accessed November 17, 2013).

CURS 6

Congresele CIAM 1928, CIAM I, La Sarraz, Elveția, fondarea CIAM 1929, CIAM II, Frankfurt, Germania, tema conferinței a fost Locuința minimală (The Minimum Dwelling) 1930, CIAM III, Bruxelles, Belgia, tema conferinței a fost Dezvoltarea rațională a terenului (Rational Land Development) 1933, CIAM IV, Atena, Grecia, tema conferinței a fost Orașul funcțional (The Functional City) 1937, CIAM V, Paris, Franța, tema conferinței a fost Locuința și recuperarea (Dwelling and Recovery) 1947, CIAM VI, Bridgwater, Anglia, tema conferinței a fost Reconstrucția orașelor (Reconstruction of the Cities) 1949, CIAM VII, Bergamo, Italia, tema conferinței a fost Artă și arhitectură (Art and Architecture) 1951, CIAM VIII, Hoddesdon, England, tema conferinței a fost Inima orașului (The Heart of the City) 1953, CIAM IX, Aix-en-Provence, France, tema conferinței a fost Habitatul uman 1956, CIAM X, Dubrovnik, Iugoslavia, tema conferinței a fost Habitatul uman 1959, CIAM XI, Otterlo, Țările de Jos, tema conferinței a fost dezmembrarea CIAM de către Team X (cunoscută și ca Echipa 10)

CURS 6 House of the Future (1956) Alison and Peter Smithson Proiectul Home of the Future realizat de Alison și Peter Smithson pentru expoziție Ideal Home realizată de Daily Mail în anul 1956. Proiectul este o creație specială a lui Alison Smithson, văzută drept principalul autor al proiectului de către Peter, într-un interviu dat în legătură cu proiectul amintit. Locuința era profund tehnologizată, tehnologia media fiind atât de prezentă poate prima dată în cadrul unei locuințe. Proiectul include o serie de tehnologii media aflată pe piață la ora accea dar și unele imaginate care vor intra în spațiul domestic mult mai târziu. Telefonul era astfel realizat încât permitea atât convorbiri private cât și comutarea pe o discuție cu toți membrii prin difuzoare distribuite în locuință. Exista o conexiune ce va apărea mult mai târziu între telefon și un aparat care înregistra mesajele. Televizorul și radioul putea executa comenzi de la distanță, asemenea controlului prin telecomanda actuală. De asemenea panourile pereților puteau prelua comenzi prin care ajustau atmosfera interioară, temperatura, lumina, etc.

CURS 6

Robin Hood Gardens (1972) Alison and Peter Smithson

Proiectul a fost realizat in 1960 si incheiat in 1972. Imobilul continea 213 apartamente, avand diverse configuratii, iar intregul concept era menit sa exemplifice ideile legate de locuire ale autorilor. Relatia cu exteriorul devine importanta, imobilul beneficiind de largi cursive/balcoane ce se constituie in spatii intermediare intre interior si exterior

CURS 6

Robin Hood Gardens (1972) Alison and Peter Smithson

Din pacate s-a dovedit ca modelul nu constituie o solutie viabila in rezolvarea problemelor sociale si a fost propus spre demolare in anul 2012. Imaginea austera, de factura brutalista, uniformitatea si dimensiunile volumelor s-au dovedit in timp o abordare gresita.

CURS 6

Silver Towers (1967) Proiectul turnurilor de locuinte avand 33 de etaje a fost realizat de I.M.Pei & Associates. Tehnologia (lifturi rapide, ventilatia mecanica, retelele) permite acum realizarea unur imobile din ce in ce mai inalte dar care, in ciuda dotarilor sofisticate nu produc o viata sociala adecvata si nu sunt viabile din punct de vedere economic si al consumului de resurse. Structura de beton este vizibila in fatada si ofera pe langa o oarecare umbrire si o senzatie de siguranta si intimitate pe care fatadele din ce in ce mai transparente nu o pt oferi.

CURS 6

Point blocks Exista cateva exemple de cladiri inalte care speculeaza foarte bine tipologia apartamentelor.

1. Proiectul realizat de W.& H Luckhardt propunea o circulatie verticala centrala, inconjurata de patru apartamente de cate doua camere. Modelul realiza o oarecare izolare fata de vecini prin plasarea nucleului bailor si a dormitoarelor si ar fi putut sa speculeze posibilitatea de ventilare diagonala a spatiilor si iluminarea de pe doua parti (din pacate dnerealizate). 2.Un alt proiect realizat de O. Thurnstrom in Stockholm propunea doua apartamente pe nivel accesate printr-o casa de scara plasata pe colt. Modelul permitea iluminarea apartamentelor pe patru parti (posibila doar in cazul locuintei izolate). Din pacate modelul nu era destul de economic pentru ca in cazul turnurilor, liftul devenea prea scump pentru doar doua apartamente pe nivel. Astfel, s-a realizat cel mai folosit nivel in cadrul acestei tipologii, cu patru apartamente dara care nu mai puteau fi iluminate decat pe doua parti.

CURS 6

â&#x20AC;&#x153;Umanizareaâ&#x20AC;? Franta alege sa transforme unele imobile care s-au dovedit mai putin reusite decat sa le demoleze. Biroul de arh. Lucien Kroll reuseste sa transforme radical cateva dintre imobilele acestea. Proiectul transforma radical volumetria si configuratia apartamenteor, adaugand volume, balcoane si acoperis inclinat, modificand golurile si transformand spatiul exterior verde.

)

CURS 6

Point blocks Proiectul realizat de E. Kristensen in Copenhaga este un model clasic modernist â&#x20AC;&#x201C; locuinte turn intr-o zona de parc Acesta acomoda 12 000 de apartamente. Turnurile sunt articulate doua cate doua printrun turn de circulatii verticale. Fiecare adaposteste doua apartamente (patru legate la o circulatie).

CURS 6

Mixed-use Problemele legate de zonificarea functionala au determinat o reconsiderare a mixajului functional, pentru o mai indelungata folosire a spatiului urban si pentru evitarea depopularii . Proiectul Price Tower realizat de F.L Wright este un exemplu timpuriu de cladire turn care specula mixajul functional. Wright considera ca locuire in cladiri inalte putea sa se desfasoare doar daca turnul era singular, la o distanta suficienta de urmatoarele dezvoltari. El critica vehement aglomererea centrelor urbane americane.

CURS 6

Proiectul Price Tower F.L Wright Structura centrala de beton impartea fiecare nivel in patru parti, trei destinate birourilor iar cea avand expunere s-v, locuirii. Structura de beton oferea protectie vizuala si acustica pentru apartamente. Acestea erau duplexuri. La primul nivel erau plasate livingul, bucataria si locul de luat masa iar la urmatorul dormitoarele si baile. Fatada era umbrita de parasolare din cupru, diferite pentru cele doua zone functionale, exprimand la exterior functiunile si oferind protectie solara. In timp insa, apartamentele au fost transformate in spatii de birouri.

CURS 6

Marina City (1964) Proiectul mixed-use al biroului Bertrand Goldberg Associates a fost realizat in Chicago la 10 ani distanta. Complexul includea apartamente, birouri, magazine, restaurante, un teatru, un patinoar si functiuni portuare. Imobilelel de locuinte stateau ridicate peste volumele de la baza ce contineau spatiile publice. Acestea gazduiau 896 de apartamente, fiecare deschis spre un balcon circular aflat pe contur.

CURS 6

Declinul oraselor americane Apartamentele aveau configuratii diverse, dar urmareau aceasi tipologie, fiind acceasate de pe un singur coridor circular. Miezul central continea circulatiile verticale si coloanele pentru retele. Desi fiecare apartament avea alocat un loc de parcare, doar o treime dintre locatari avea masina. Acest fapt si datorita apropierii dintre apartamente si locul de munca oferit de mixajul functional.

CURS 6

Locuinte de inaltime medie Locuintele colective in cladiri inalte nu au fost niciodata apreciate in Europa (mai ales in MB). Pierderea legaturii cu spatiul exterior, aglomerarea, uniformitatea di repetabilitatea lor sunt cateva dintre trasaturile care nu le-au facut populare. - Europenii au optat in schimb pentru dimensiuni medii ale imobilelor colective in care incercau prin diverse tipologii sa recreeze legaturile cu exteriorul si diversitatea. -Arhitectii J. Darbourne si G. Drake au realizat un proiect de concurs in 1961 care a fost ulterior implementat in mai multe etape. - Ansambul continea 777 de aprtamente diverse (1-7 persoane/apartament). -Apartamentele mari etau desfasutrate pe primele trei niveluri, avand contact direct cu o mica gradina, iar cele mici erau la nivelurile superioare, accesate de pe o strada interioara.

CURS 6

Southgate (1975) James Stirling Proiectul realizat de Stirling nu a cunoscut acelasi succes. Denumit LEGOLAND de catre locuintori acesta a fost criticat pentru folosirea excesiva a sticlei, a materialului plastic, golurilor asemanatoare hublourilor si imaginii generale de ansamblu de cuburi. - Locuintele mari avand patru dormitoare erau plasate la parter cu acces spre o gradina proprie. Cele avand trei dormitoare ocupau etajele 2 si trei iatr la ultimele erau plasate locuintele mici. - Desi avand spatii atent orientate spre curtea verde comuna, ansamblul s-a degradat rapid datorita materialelor experimentale folosite iar costurile de intretinere au devenit exagerate. Doar un ajutor financiar necesar renovarii datorita statutului sau a facut sa nu fie demolat in 1989.

CURS 6

Locuinte de inaltime medie - Scandinavia Si aici tipologia colectiva de inaltime medie a fost foarte apreciata. Arhitectii J.O Sorensen, V.M.Jensen si T.Arnfred au realizat un proiect pentru aproximativ 1600 de unitati format din volume asezate unul peste celelalt formand un ansamblu de 4 niveluri cu terase succesive si zone verzi. Din pacate parterul era destinat unei mari parcari. Primul nivel era strabatut de un coridor care facea accesul spre etajele superioare. Etahele superioare se retrageau succesiv, lasand liber spatiul pentru terase generoase. Imobilul beneficia de functiuni comune cresa, gradinita, spetii de joaca, spatii pentru petreceri, spatii pentru hobby si camere pentru oaspeti.

CURS 6

Locuinte de inaltime medie â&#x20AC;&#x201C; Germania (1980) Ansambul este realizat tot in urma unui concurs international castigat de arhitectii americani C. Moore, J Ruble si B.Yudell. -Aflat intr-o zona acoperita de canale si in apropierea unui lac, proiectul este format din corpuri diverse de 5, pana la 8 niveluri care incearca sa se relationeze cu spatiul exterior. Anasambul gazduieste 170 de apartamente sociale, de mici dimensiuni. Avand o imagine postmoderna, cu lucarne de diverse forme, coloane prefabricate si peretii acoperiti cu stucco, proiectul reuseste sa se deschida spre peisaj si cunoaste si la ora actuala un real succes.

CURS 6

Locuinte de inaltime medie - Viena F. Hundertwasser - proiectul este realizat in anul 1885 intr-un cartier central al Vienei. Atistul si-a dorit sa personalizeze fiecare apartament intr-o abordare dde factura romantica si astfel a folosit culori si forme diverse pentru fiecare unitate in parte. Au fost folosite usi, ferestre si balcoane de diferite dimensiuni si forme. Unul dintre cele mai importante aspecte sunt gradinile suspendate in care cresc diverse specii de copaci, gradini pe care artistul voia sa le irige cu apa reciclata. Ansamblul cunoste un imens succes la public mai ales, spre nemultumirea locuitorilor.

CURS 6

Locuinte de inaltime medie â&#x20AC;&#x201C; Canada Moshe Safdie Arhiectul realizeaza in 1967 in Montreal unul dintre cela mai cunoscute proiecte de locuinte colective. Acesta propune 354 de module prefabricate suprapuse pentru a realiza un imobil cu 158 de apartamente si numeroase terase. Imobilul are 10 niveluri insa modul in care este compus nu releva adevarata dimensiune.Apartamentele sunt accesate prin coridoare deschise dar protejate. Fiecare apartament are deschidere pe mai multe directii, spre port si spre centrul orasului Montreal si panorama muntoasa din spatele acestuia.

CURS 6

Declinul oraselor americane - perioada.

CURS 6

Locuinte de inaltime medie Conceptia arhitecturala a sfarsitul de secol XX in domeniul locuintelor colective este marcata de o reconsiderare a locuintelor de scara medie in detrimentul locuintelor turn. - Acestea au avantaje certe in ceea ce priveste relatiile sociale, relatia cu mediul inconjurator si economicitatea. Nu necestita sisteme constructive sofisticate sau aport tehnologic (incalzire, ventilatie, circulatii mecanice, etc.) Prin tipologii eficiente s-au obtinut modele care ofera acces direct in gradini si curti exterioare pentru doua treimi dintre apartamente (parter si penthouse). Cel mai eficient sistem constructiv este cel cu pereti structurali interiori in cruce, eliberand fatada pentru orice tip de deschidere. Inaltimea permite o buna protectie la vant, se evita formarea turbioanelor la nivelul strazii si produc putin spatiu umbrit spre curte.

CURS 6

Conversia â&#x20AC;&#x201C; loftul. Perioada sfarsitului de secon XX este marcata e conversia spatiilor industriale, eliberate in ateliere si locuinte, la inceput pentru artisti. Industria occidentala a facut trecerea dinspre industrie spre servicii, eliberand mari spatii relativ centrale in marile metropole americane. Districtul NY SoHo este unul dintre exemplele tipice. Spatiile indistriale au devenit dupa jumatatea secolului ateliere pentru sculptori, pictori dar si artisti si scriitori. Pretul relativ mic a adus cu timpul functiuni complementare in zona, cafenele, restaurante intrega clasa de mijloc a inceput sa redescopere cartierul.

CURS 6

Loft

101 Spring Street in 1972. foto: Paul Katz, Judd Foundation Archive

CURS 6

Loft

101 Spring Street post-restoration arhitect Judd, John Chamberlain, Lucas Samaras, and Dan Flavin. Foto: Josh White.

CURS 6

Conversia â&#x20AC;&#x201C; loftul. Incet, incet succesul acestor conversii face ca pretul apartamentelor sa creasca, odata cu interesul imobiliar din ce in ce mai ridicat. Din apartamente de nivel mediu, aceste spatii ajung de cele mai multe ori apartamente de lux.

CURS 6

Conversia â&#x20AC;&#x201C; loftul. Nu doar spatiile industiale au fost convertite in locuinte. In NY unele cladiri de birouri construite la inceputul secolului au fost transformate in spatii de locuit de lux. Cladirea de birouri Turtle Bay construita in 1929 a fost transformata de B.Rothzeid & Partners rezultand un imobil cu 341 de apartamente de lux. Prezenta spatiului serei spre exterior, dimensiunile generoase, rezolvarea separata a dormitoarelor. Proiectele de acest tip au fost primovate de autoritatea locala pentru a incuraja repopularea spatiilor centrale din marile orase.

CURS 6

Loft Arhitectura: PLYSTUDIO Locatia: Singapore Anul: 2008 Fotogafii: PLYSTUDIO + Stzernstudio Suprafata: 120 sqm

CURS 6

Concluzii LOCUIRE PREURBANA - Modurile in care hrana este procurata devine esential pentru tipologiile de locuire incipiente. - Producerea hranei este momentul in care surplusul permite diversificarea muncii si sedentarizarea locuintei pentru perioade de timp din ce in ce mai mari, pana devin permanente odata cu agricultura intensiva.

LOCUIRE URBANA - Locuirea occidentala se desparte de tipologia locuintei orientale (din care s-a inspirat) deschizandu-se cu spatiile importante ale sale spre spatiul public care devine esential in urbanismul occidental. - Fenomenul cresterii urbane generate de industrializarea societatii a produs intr-un scurt foarte timp un ambient degradat, la o scara nemaintalnita pana atunci - Se produce socio-polarizarea locuintei care va fi pastrata de atunci, locuinta individuala si locuinta colectiva. - Perioada dintre cele Doua Razboaie Mondiale este cunoscuta pentru noile standarde sanitare si de siguranta aduse sistemului de locuire care vor duce la directia functionalista. - Dupa razboi se produce o dispersie a locuintei in peisaj, suburbiile marilor orase cresc deosebit de mult, odata cu suprafata si problemele orasului. - Spre finalul secolului XX se produce o reintoarcere spre tipologiile de inaltime medie, care speculeaza legatura sociala, legatura locuintei cu spatiul public exterior â&#x20AC;&#x201C; caracteristica esentiala a locuintei occidentale.

CURS 6

Bibliografie

Schoenauer, Norbert

2000

6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)

CURS 7

LOCUINTA SOCIALA

CURS 7

Nevoile umane Piramida nevoilor Maslow

CURS 7

Nevoile umane Tony Robbins (motivational speaker) redefineste nevoile de baza ale fiintei umane contemporane.

CERTITUDINE INCERTITUDINE SEMNIFICATIE CONEXIUNE CRESTERE CONTRIBUTIE

CURS 7

Locuința socială Definirea termenului de ”locuință socială” diferă foarte mult de la țară la țară prin modul în care sunt formulate criteriile, mergând de la definiții foarte largi și cuprinzătoare până la definiri mai stricte ale termenului. Astfel o definiție genaralistă a termenului conform UNECE (United Nations Economic Commission for Europe), ar desemna locuința socială drept o locație destinată unor grupuri de persoane care nu-și pot găsi o locuință disponibilă pe piața liberă din diferite motive. Ceea ce este diferit de la o țară la alta sunt stabilirea grupurilor țintă, procedura de alocare a spațiului și criteriile de selecție. De asemenea termenul de ”locuință socială” cuprinde în special locuințe destinate închirierii dar și, de la caz la caz, locuințe deținute de asociații, locuințe private care au fost privatizate după schimbarea regimului (în special în țările Europei Centrale și de Est, fostele țări comuniste, actualele țări emergente), locuințe private sau locuințe mixte.

CURS 7

Locuința socială . Faptul că locuințele sociale sunt deținute și controlate de către stat ar putea constitui un avantaj în cazul unor politici de locuire adecvate. Astfel locuința socială poate deveni o oportunitate în implementarea principiilor unei dezvoltări sutenabile la nivelul socialului contemporan și al vecinătătilor imediate.

CURS 7

Locuința socială Dacă urmărim însă exemplele de-a lungul zonei de studiu stabilite obsevăm cum, dincolo de diferențele legate de costuri, locuințele sunt sensibil diferite, diferit realizate și concepute, respectând cerințe sensibil diferite. Dacă în România ele sunt foarte puțin sesizabile, cerințele rămânând în principiu neschimbate față de normele de igienă și sănătate vehiculate la începutul secolului trecut, există abordări mult mai integrate perioadei, teme care prevăd o apropiere de modul contemporan de viață, luându-se în considerare și latura socială a spațiului de locuit.

CURS 7

Locuința socială Conform raportului realizat la cererea Parlamentului European de către IZAInstitute for the Study of Labor patru sunt criteriile care diferențiază și nuanțează aspecte ale definiției termenului de locuință socială în țările ce compun Comunitatea Europeană. Aceatea sunt tipul de proprietate, furnizorul servicilor cuprinse, beneficiarul țintă și modul de finanțare al inverstiției. Conform ediției 2012 a ”Enciclopedia of housing” există două posibile variante ale termenului ”locuință socială”: toate tipurile de locuință care primesc orice formă de subvenție sau asistență socială (o variantă deosebit de cuprinzătoare a termenului) și a doua se referă la tradiționalele locuințe subvenționate de stat și locuințe închiriate, în principiu orice formă de investiție care nu vizează profit.

CURS 7

Locuința socială Concluzia este că locuințele sociale au apărut nu atât ca locuințe ieftine, destinate păturii de jos a societății - sens care astăzi este cel mai cunoscut, oferind condiții bazice de locuire ci, mai degrabă, ca locuințe care propun rezolvarea unor probleme acute ale locuirii produse în urma schimbării sociale și implicit a nevoilor. Exista două sisteme care alternează de-a lungul etapelor de dezvoltare, unul de masă destinat tuturor persoanelor care au nevoi de o locuință subvenționată și unul rezidual destinat doar persoanelor defavorizate.

CURS 7

Etape Primele etape ale sistemului de locuire socială apar undeva la mijlocul secolului XIX si începutul secolului trecut, această etapă concretizându-se undeva în jurul anului 1914 și e caracterizată de finanțări filantropice venite în ajutorul păturilor sociale mai puțin avantajate care propun tipuri de locuire destinate familiilor de muncitori venite în număr mare în spațiul urban – Fourier, Mumford, etc.. - A doua perioadă este plasată la sfârșitul Primului Război Mondial fiind o perioadă scurtă în care a dominat modelul de masă, destinat nu doar păturii sărace ci și tuturor celor care aveau nevoi de o locuință.

CURS 7

Etape Modelul se schimbă în cea de a treia etapă aflată între cele două războaie mondiale când modelul rezidual, destinat păturii sărace, devine dominant. - Perioada de dupa 1945 și până prin anii 70 (a patra etapa) este perioada de apogeu a sistemului de locuințe sociale. După această perioadă se constată o scădere continuă a interesului pentru acest tip de locuințe, sistemulintrând într-o perioadă de criză.

CURS 7

Interventia statului Din punct de vedere financiar și politic există conform lui Malpass trei mari perioade care caracterizează intervența statului în sistemul locuinței sociale. - Prima perioadă este cea a capitalismului liberal, în jurul anilor 30, cu intervenții minime ale statului în economie și finanțare scăzută a sectorului social defavorizat. - Cea de-a doua etapă cunoscută drept capitalism social sau fordism este caracterizată de intervenția statului în economie și investiții masive în servicii publice și protecție socială. Ea ține din anii 45, după cel de-al Doilea Război Mondial și decade undeva în anii 70. - Ultima perioadă, cea în care ne aflăm și acum, începe după criza din anii 70 sau, așa cum am amintit, pentru unele state după anii 90 când intervenția guvernelor se diminuează constant și se diversifică.

CURS 7

Comunitatea Europeana Diferențele actuale referitoare la condițiile de locuire care apar între țările Comunității Europene sunt deosebit de mari, prefigurânduse un calup al celor cincisprezece țări intrate inițial în comunitate și un altul, format din celelalte care au urmat acestei integrări. Trebuie menționat de asemenea că țările balcanice și central estice, fostele țări comuniste, sunt cele care încheie fiecare capitol al studiului legat de dotările edilitare ale locuințelor[i]. Capitole ca rețele edilitare de furnizare a apei potabile sau rețelele de canalizare găsesc Romania pe ultimele locuri. Din punct de vedere al gospodăriilor legate la rețeaua de canalizare suntem chiar pe penultimul loc, cu mai puțin de 40% din gospodării. România este încă o țară puternic rurală însă în această categorile intră și o mare parte din locuințele din noile suburbii ale marilor orașe, suburbii dezvoltate puternic în ultimii 20 de ani. Slovenia, Bulgaria sau Ungaria urmează îndeaproape România în studiul amintit

CURS 7

Comunitatea Europeana De asemenea o altă diferență majoră este suprafața medie a unei locuințe în cele două categorii de țări menționată. Dacă media Comnității Europene este de 3.6 camere la o locuință și 76.5 mp. Se poate constata că în cazul primei categorii se ajunge la 4.4 camere pe locuință și o suprafață medie de 84.2, scăzând în cazul celei de a doua la 3.6 camere și o suprafață de 72.9 mp. Suprafața medie de locuință pentru fiecare locuitor este peste 40mp. în cazul țărilor dezvoltate și de sub 30 mp. în cazul țărilor emergente din blocul estic. (Housing Statistics in the European Union 2005/2006: 9-10) Numărul cel mai mic de camere pentru fiecare persoană a fost stabilit tot în România cu o medie de 0.9 pentru fiecare locuitor. Calupul de țări emergente au o medie de aproximativ 1.0 . Este evident că acest fapt duce la o suprapopulare a locuințelor în special în cazul celor foste comuniste, unde România este țara cu densitatea cea mai mare de persoane pe locuință.

CURS 7

Slovenia Slovenia face parte din blocul central-estic și este una dintre cele mai interesante piețe de arhitectură la ora actuală. Urmând modelul tuturor țărilor din fostul bloc comunist, Slovenia privatizează cea mai mare parte din locuințele aflate în chirie odată cu căderea regimului. Proporția dintre locuințele private și cele închiriate se modifică astfel de la 66% private și 33% locuințe închiriate la 88% private și doar 12% locuințe destinate închirierii.(Ursic, 2003) Acest fapt duc la o diminuare sub necesar a locuințelor care pot fi închiriate, o problemă ce apare la toate celelalte țări emergente spațiului comunitar.

CURS 7

OFIS - Honeycomb Cei doi parteneri sunt foști absolvenți ai facultății de arhitectură din Ljubljana și a Architectural Association in Londra. Sunt o echipă care activează foarte intens în direcția proiectelor de locuire colectivă și a locuințelor sociale, având diverse premii naționele și internaționale. Dincolo de proiectele din Slovenia au în desfășurare proiecte în câteva state din Europa, în urma concursurilor câștigate

Izola, Slovenia Built Surface 2294 sqm Honeycomb realizat între 2003 și 2006 este un proiect care se înscrie în direcția nouă a locuințelor sociale, direcție dată de un nou tip de abordare, dincolo de simplitatea si austeritatea economico-funcționalistă care constituie încă un model puternic imprimat în mentalul arhitectural în relație cu termenul ”social”.

CURS 7

OFIS - Honeycomb Proiectul a câștigat un concurs de arhitectură organizat de Slovenia Housing Fund și a fost ulterior detaliat pentru a se încadra într-un buget de 600 de euro pe metrul pătrat. Proiectul propune două imobile având aproximativ 5400 metri pătrați fiecare și 30 de apartamente de diverse dimensiuni. Apartamentele sunt diverse, de la apartamente studio la apartamente cu trei camere. Mixajul social fiind atent dozat pentru crearea viabilității comunității nou formate. Spațiile sunt minimale ca suprafețe, spațiul fiind compensat prin flexibilitate.

CURS 7

OFIS - Honeycomb Chiar dacă printre atuurile proiectului sunt eonomicitatea soluției alese, raționalitatea partiului de arhitectură și funcționalitate, el a excelat în doua privințe din punctul de vedre al autorilor, în raportul dintre aria construită și aria utilă și mai ales prin flexibilitatea modelului. Nu este vorba aici de o flexibilitate strict funcțională în sensul propriu al termenului de factură modernistă ci de oa abordare structurală prin care s-au eliminat elementele de rezistență de pe întreaga suprafață a apartamentelor. În locul ”adevărului structural” s-a ales o rezolvare care să permită schimbări în funcție de fiecare persoană.

CURS 7

OFIS - Honeycomb Personalizarea individuală a fiecărei unități este continuată de elementele de umbrire de pe fațade, fiecare apartament dispunde de o logie acoperită de suprafețe textile, fiecare diferită, puternic colorate, astfel încât fațada devine un joc continuu prin transformarea acesteia prin interacțiunea persoanelor din fiecare apartament. Mobilitatea acestor elemente dau o dinamică puternică fațadei. Parasolarele devin astfel elemente ale ”inceritudinii” conform teroriei lui Robbins. Fiecare își dorește să fie unic și modul în care a fost gândită fațada poate produce acestă personalizare individuală a spațiului personal.

CURS 7

OFIS – Tetris Apartments Ljubljana, Slovenia February 2006 Built Surface 5000 sqm Accentul se pune și aici pe flexibilitatea spațiilor interioare lipsite de elemente structurale și pe vederile exterioare. Imaginile dinspre interior spre exterior devin din nou o temă în sine care modelează întreaga volumetrie și spațialitate interioară. Se are în vedere expunereaa sudică și surprinderea unei imagini adecvate. Spațiile sunt orientate astfel încât să se întoarcă de la spațile aglomerate ale străzii și de la viitoarele dezvoltări aflate în jur.

CURS 7

OFIS – Tetris Apartments Ljubljana, Slovenia February 2006 Built Surface 5000 sqm Mai mult decât atât, spațiul balconului este atent propus, devenind o cameră în sine. Modelul volumetric divers colorat generat de acesta pe fațadă va da și numele locației, cunoscută mai degrabă ca ”tetris” de locuitori. Volumetria nu mai are de a face nici cu proporționarea geometrică dar nici cu eficiența economică sau energetică. În primul rând e generată de orientare și de imaginea exterioară și apoi conformată de celelalte cerințe.

CURS 7

OFIS â&#x20AC;&#x201C; Tetris Apartments Ljubljana, Slovenia February 2006 Built Surface 5000 sqm

CURS 7

Bevk-Perovic 130 social and non-profit units Maribor, Slovenia

Proiectele sociale ale biroului sloven BevkPerovic, chiar dacă la prima vedere nu sunt atât de bogate din punct de vedere spațial ca și cele discutate anterior, sunt mult mai atente la relația dintre spațiile publice și cele private și mizează pe prezența spațiilor comune în proiectele lor. Spațiile destinate activităților comune în cadrul imobilelor sunt deosebit de importante și organizează în jurul lor apartamentele. Menționând o conformare rigidă de factură modernistă a temelor primite ei încearcă să inoveze prin propunerile acestor spații și să aducă un plus de comunicare intersocială.

CURS 7

Bevk-Perovic 130 social and non-profit units Maribor, Slovenia

Proiectul este compus din patru corpuri, două dreptunghiulare și două turnuri aflate într-o zonă industrială a localității Maribor, locație ce devine sursă de inspirație pentru materilalele fruste alese pentru finisajele exterioare. Lipsa spațiilor exterioare comune de dimensiuni acceptabile îi determină pe arhitecți să propună o serie de spații excavate în volumul de bază, acoperite sau în aer liber care să poată compensa locurile de socializare. De asemenea ei denumesc în descrierea proiectului spațiile centrale ale coridoarelor ”nuclee de comunicare” aflate la interior, în completarea actui adevărat sistem de comunicare social propun spațiile balcoanelor, puternic colorate și generoase, spații sociale aflate spre exterior

CURS 7

Bevk-Perovic 130 social and non-profit units Maribor, Slovenia

CURS 7

Bevk-Perovic housing for the elderly, trebnje 1 apartment building, 15 apartment units Componenta socială este mult mai evidentă la proiectul pentru locuințe destinate persoanelor în varstă din Trebnje. Schema volumetrică desface ansamblul în patru felii funcționale urbane: public, strada, casa și gradina, asemenea unei tranziții public-privat făcute la scara orașului. Spațiul interior nu mai are configurația clasică, relația sa cu exteriorul fiind mult alterată. Propriuzis acesta mimează un continuum exterior în care relațiile sociale se pot desfașura în voie. Nimic nu mai este cu adevărat privat, în afara ”casei”, un mic apartament indvidual orientat spre grădină.

CURS 7

Bevk-Perovic housing for the elderly, trebnje 1 apartment building, 15 apartment units Culorile spațiului ”grădinii” sunt deosebit de intense și vitrajele sunt generoase ca în toate proiectele biroului. Spațiul dormitoarelor nu diferă ca deschidere exterioară de cel al livingului, probabil relația este filtrată de o draperie interioră. Spațiul colorat al logiilorgradină este un spațiu deosebit de deschis, exagerat expus care lasă deschisă relațiainterior-exterior mai mult decât ne-am aștepta de la acest tip de funcțiune.

CURS 7

Croatia Urmând modelul țărilor aflate în tranziție, Croația cunoaște aceleași probleme ale sectorului de locuințe sociale. Sistemul de finanțare și promovare devine secundar și în cele din urmă marginal în contextul în care sectorul locuințelor realizate din fonduri private destinate vanzării se dezvoltă acaparând întreaga piață. La fel ca în majoritatea țărilor foste comuniste, locuințele sociale au fost destinate muncitorilor cu o educație ridicată, cu venituri peste medie și cu o poziție socială puternică. Acest fapt se datorează intenției de a sprijinii o pătură socială de la care se poate începe o dezvoltare pe termen lung a sociețății. Doar o mică parte din locuințe erau destinate persoanelor și familiilor cu venituri mici.

CURS 7

Iva Letilovic și Morana Vlahovic Maroje Mrduljas - Krapinske Toplice Proiectul mizează pe o tipologie de apartamente realizate pe mai multe niveluri care dă posibilitatea realizării unor relații spațiale interesante în interior între diferitele funcțiuni. Acest fapt a fost deosebit de apreciat de locatari, alături de dimensiunea apartamentelor.

CURS 7

Iva Letilovic și Morana Vlahovic Maroje Mrduljas - Krapinske Toplice Spațiile au permis astfel crearea unui ambient divers care poate miza atât pe flexibilitatea în timp cât și pe o personalizare accentuată – lucru desprins și din imaginile interioare surprinse odată cu darea în folosință. Nu același lucru de poate desprinde și dinspre exterior. Aici se mizează pe imaginea reinterpretată a locuințelor tradiționale, însă imaginea generală lasă puțin loc intervențiilor și tocmai de aceea este mai puțin apreciată, din punctul acesta de vedere de locatari

CURS 7

Iva Letilovic și Morana Vlahovic Maroje Mrduljas - Krapinske Toplice Astfel spațiul interior este format din spații deschise, semipublice sau comune pentru familie și din spații profund private, închise care pot da intimitate individului. Acest demers prin care se crează în același spațiu situații opuse și complementare se poate observa la ora actuală ca un model pentru aproape orice program arhitectural studiat. Aceste zone cu caractere opuse dar în același timp complementare sunt cele care dau caracterul spațiului și cele care reglează relațiile. Ideea principala este aceea de a acomoda spatii de tipologii de multe ori opuse: centralizat / dispersat, individual / comun, directionat spre exterior/securizat la interior, economic cu resursele / generos locatari. Relația interior-exterior este una deosebit de importantă. De asemenea se simte nevoia unor spații comune, de discuții. Spațiul exterior imediat joacă în mare parte acest rol dar, în lipsa unor spații realizate în acest scop, spațiile de stat din apropiere preiau acest rol. De asemenea, treptele scării sunt folosite pentru discuțiile informale, sunt spații luate în folosința comună, substitul celor propriuzise.

CURS 7

Iva Letilovic Č&#x2122;i Morana Vlahovic Maroje Mrduljas - Krapinske Toplice

CURS 7

Zoka Zola Architecture+Urban Design Rijeka, Croatia Trebuie de asemenea menționată prioada destul de mare trecută între câștigarea concursului de arhitectură – 2008 și începerea efectivă a construcției - 2013. Acest interval de timp este prezent în aproape toate țările studiate, distanță medie între realizarea propunerii și implementarea ei. Juriul menționează că soluția aleasă este una care poate stabili noi standarde de calitate în arhitectura socială croată – calitate care atinge la prima vedere, așa cum am mai menționat, doar aspecte calitative stabilite în modernismul timpuriu dacă ne relaționăm doar la cerințele temei.

CURS 7

Zoka Zola Architecture+Urban Design Rijeka, Croatia Soluția este atentă în special la contextul natural deosebit al periferiei orașului Rijeka, aflat pe o culme împădurită și orientată spre Marea Adriatică. Cunoscând caracterul sitului, soluția propune o orientare spre faleză, relația cu marea fiind cel mai important aspect ”nematerial” - așa cum îl descriu autorii, al arhitecturii zonei. Tema ecologică, atenția la peisaj este cu atât mai evidentă și mai importantă cu cât este o tema majoră a perioadei actuale și una dintre preocupările preponderente ale biroului de arhitectură Zoka Zola.

CURS 7

Zoka Zola Architecture+Urban Design Rijeka, Croatia Ceea ce e important pentru apartamente este orientarea pe două laturi, orientare care lasă posibilitatea iluminării diverse dar mai ales a deschiderii spre două laturi semificative ale „peisajului” înspre oraș pe de o parte și înspre Marea Adriatică pe latura opusă. Cred că este important de menționat modul în care spațiile de zi ale apartamentelor ”controlează” spațiul interior dar și cel exterior, dubla-orientare mărind această senzație de control spațial. Deși puțin menționate, relațiile spațiale sunt foarte importante.

CURS 7

Serbia Serbia urmează același model ca și celelelate țări studiate anterior, astfel încât după căderea regimului comunist își privatizează cea mai mare parte din stocul de locuințe deținute de stat. Astfel la începutul noului mileniu procentul de locuințe deținute în proprietate personală ajunge la 98%. De asemenea, nu există politici clare de promovare a proiectelor sociale, stocul fiind într-o continuă scădere. Serbia se confruntă mult mai acut cu problema refugiaților de război în urma conflictelor interetnice de la sfârșitul secolului trecut din fosta Iugoslavie.

CURS 7

1X2 Studio Valjevo Proiectul propune doua imobile care totalizează 35 de apartamende de diferite dimensiuni. Acestea trebuie să acomodeze apartamente pentru una, două, până la patru persoane. Locațiile se află la limita zonei centrale a orașului și proiectele încearcă să negocieze cu această limită. Din păcate din nou, tema de concurs nu specifică decât dimensiunile minimale ale spațiilor și bugetul proiectului care trebuia să se încadreze în 320 euro pe metrul pătrat. Este evident că dimensionarea minimă și bugetul lasă loc foarte mic la inovații în temă.

CURS 7

1X2 Studio Valjevo Arhitecții au ales să ridice clădirea de la sol, lăsând loc parcării și utilităților dedesubt și să facă accesul în clădire cu ajutorul rampelor. Apartamentele sunt deosebit de deschis realizate, având zona de zi care controlează vizual spațiul. În cazurile în care dimensiunile nu au permis un spațiu adițional, patul este plasat într-o nișă, asemenea unui mobilier, rezultând un spațiu unic. Totuși proiectul crează zona de intimitate minimală.

CURS 7

1X2 Studio 2 nd Valjevo Proiectul conține apartamentele mai mari, pentru mai multe persoane, apartamentele de la parterul clădirii deschizându-se spre exterior printr-o logie. Aceasta poate fi închisă complet, gradul de intimitate interioară fiind reglat de ocupanți.

CURS 7

1X2 Studio 2 nd Valjevo Atât în textul de prezentare a proiectelor cât și din studiul acestora se desprinde faptul că tema de proiectare a limitat posibilitățile arhitecturii și doar câteva rezolvări punctuale au putut fi introduse din cauza restricțiilor formulate

CURS 7

1X2 Studio 2 nd Valjevo

CURS 7

Romania În România programul de locuințe sociale ste implementat prin Agenția Națională pentru Locuințe - ANL. Acesta își propune câteva programe sociale pe care le promovează: locuințe prin credit ipotecar, locuințe destinate tinerilor sub 35 de ani și programul pentru renașterea satului românesc. Cel mai dinamic pare primul program, care vine în ajutorul tinerilor prin acordarea de credite cu dobândă avantajoasă. Programul de locuințe sociale destinate tinerilor sub 35 de ani este un program care nu a produs proiecte semnificative, atât ca număr cât și din punctul de vedere al calității spațiului locuit

CURS 7

Catalin Berescu Locuinte de urgenta Dorohoi 2006

Aș aminti în continuare de un proiect de locuințe de urgență realizate la Dorohoi pentru 200 de persoane evacuate din clăririle istorice ale centrului care se aflau în stadiul în care se puteau prăbuși. Condițiile climatice (proiectul s-a realizat în timpul iernii) și costurile minime au cerut o soluție rapidă care să rezolve doar condițiile minimale și să asigure condițiile unui adăpost minim. Astfel volumele rezultate sunt compacte și fruste, așa cum le descriu autorii, ajungându-se la un cost de 13500 euro pe fiecare locuință în parte. Din textul de prezentare al soluției rezultă că arhitecții au dorit să ofere în primul rând un adăpost, pentru că arhitectura este adăpost și doar apoi inovație, frumusețe și design.

CURS 7

Tarile dezvoltate UE Datorita unui context social aparte dar mai ales unui context cultural si nu in ultimul rand unul economic favorabil fata de tarile emergente, abordarile locuintei sociale occidentale sunt diverse si speculeaza relatiile sociale diverse si integrarea sociala, dincolo de asigurarea unui confort minim.

CURS 7

Franta jakob + macfarlane Herold Social Housing Programul cerea un numar de 100 de apartamente avand diferite configuratii, nivelul parterului fiind destinat apartamentelor pentru persoane cu dizabilitati.

CURS 7

Franta jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Configuratia actuala a celor trei imobile si volumetria a rezultat din regulamentele locale, regulamentul legat de retrageri propus de Hausman, existenta unor ziduri ale vechii incinte istorice, vederi si masuri de protectie a vegetatiei majore aflata pe sit.

CURS 7

Franta jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Apartamentele sunt protejate fata de bulevard printr-o serie de filtre verticale, zidul de incinta, perdeaua de vegetatie, balustradele si cortinele ce se retrag din ce in ce mai mult odata cu inaltimea. Acestea au rolul de a forma o sera pe perioada rece a anului.

CURS 7

Franta jakob + macfarlane Herold Social Housing .

CURS 7

Spania ONL arquitectura Granollers. Barcelona .

Solutia a mizat pe contrastul dintre un exterior abstract, care folosea culoarea, ritmul si miscarea si interiorul care se mula pe rutmurile proprii ale fiecarui locatar. Astfel fatada este compusa din panouri mobile care pot regla, dupa dorinta, cantitatea de lumina sau gradul de intimitate.

CURS 7

Spania jakob + macfarlane Herold Social Housing .

CURS 7

Spania jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Accentele de culoare personalizeaza spatiile comune ale imobilului

CURS 7

Spania jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Solutia propune o ventilatie in cruce si o orientare spre mai multe parti ale apartamentelor.

CURS 7

Austria synn architekten Junges wohnen am nordbahnhof .

Locuintele pentru tineri trebuie sa ofere trei lucruri: trebuie sa fie accesibile, sa fie flexibile, adaptabile la modificarile sociale si sa ofere spatii personale si comune generoase, destinate comunicarii.

CURS 7 Austria synn architekten Junges wohnen am nordbahnhof .

Pe langa spatiile epartamentelor, imobilul dispune de cateva spatii comune, denumite gradini plutitoare. Aceste spatii sunt destinate intalnirilor, putand gazdui diferite evenimente ale comunitatii. De asemenea, la parter se afla un spatiu gradina scufundata, avand rol in conectarea vecinatatilor. Terasa acoperisului gradina este de asemenea un spatiu de intalnire si relaxare. Aceste spatii vin in completarea spatiilor personale.

CURS 7 Austria synn architekten Junges wohnen am nordbahnhof .

Apartamentele sunt minimale, avand un nucleu destinat bailor, plasat central si un spatiu liber, flexibil. Peretele de fundal este destinat bucatariei si depozitarilor si astfel intregul spatiu ramane liber si deschis spre exterior. Configuratia permite compartimentari flexibile, pereti mobili, graperii, panouri etc, care pot modela spatiul in functie de dorinta si nevoi.

CURS 7

Austria synn architekten Junges wohnen am nordbahnhof .

Parterul este destinat functiunilor comune, depozitari, spatii pentru biciclete ca un continuum al spatiilor comune din imobil. Aceste spatii intens colorate, pot fi folosite si ca spatii de intalnire si sunt realizate astfel incat sa faciliteze conexiunile.

CURS 7

Bibliografie

CECODHAS

2003

Workshop on Social Housing

Malpass, Peter

Histories of social housing: a comparative approach

Hegedus, Jozsef

Social Housing in Transition Countries

Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)

CURS 8 LOCUINTA MODERNA IN ROMANIA

CURS 8

Urbanism

Dezvoltarea industriei şi a comerţului după primul război mondial au atras către oraşe mână de lucru, fapt care a dus la o creştere simţitoare a populaţiei acestora. De exemplu, Bucureştiul, care în 1918 avea 300 000 de locuitori, către 1930 număra 650 000, iar către 1940 a trecut de 800 000. Pentru a face faţă nevoilor noi şi a preîntâmpina dezvoltarea dezordonată a oraşelor – care în condiţiile regimului capitalist n-a putut fi evitată, cu toată „Legea pentru organizarea administraţiei locale”, din 1929, care prevedea obligativitatea pentru centrele urbane şi balneoclimaterice să-şi îndeplinească planurile de sistematizare în termen de 10 ani - , s-a început studiul şi redactarea planurilor de sistematizare a multor oraşe: Bucureşti, Craiova, Cluj, Sfântu Gheorghe, Braşov, Bacău, Câmpulung. Studiile şi planurile de sistematizare şi zonificări au rămas de cele mai multe ori îngropate în arhivele primăriilor, oraşele continuând să se dezvolte la voia întâmplării. La fel de neglijate au fost şi lucrările edilitare, cea mai mare parte a oraşului fiind fără pavaje, fără canale, fără apă şi lumină electrică.

CURS 8

1900 – 1918 context istoric

1907 se desfasoara rascoala taranilor, reprimata de autoritati si care va produce o reforma agrara in acelasi an 1913 Romania intra in al doilea razboi Balcanic in urma caruia, dupa pacea de la Bucuresti, obtine doua judete din nord-estul Bulgariei, formand Cadrilaterul. 1914 incepe Primul Razboi Mondial un urma asasinarii la Sarajevo a mostenitorului AustroUngariei. Romania decide in urma Consiliului de Coroana sa ramana neutra. Regele Carol I moare dupa 48 de ani de domnie si lasa tronul Regelui Ferdinand 1916 Romania intra in razboi impotriva AustroUngariei, Germaniei, Bulgariei si Turciei. Intra in Transilvania unde este infranta iar Dobrogea, Oltenia si Muntenia sunt ocupate. 1917 Revolutia Bolsevica din Rusia. Aceasta iese din razboi, lasand Romanaia singura combatanta pe frontul de est. Initial declarata infranta, Romania beneficiaza de sfarsitul razboiului si infrangerea Puterilor Centrale si isi recastiga independenta, teritoriile si alipeste tarii si teritoriul Transilvaniei.

CURS 8

1900 - 1918 arta

- inceputul curentului cubist - Brancusi realizeaza Sarutul – sculptura considerata punctul de plecare al unei noi directii in sculptura -Picasso picteaza Domisoarele din Avignon - la Paris, F.T. Marinetti publica Manifestul Futurismului - Marcel Iancu face parte, alaturi de Tristan Tzara, dintr-un grup de artisti de avangarda care vor lansa miscarea dada in anul 1916 la Zurich - America decopera arta de avangarda prin celebra expozitie de la Armory Show – NY unde expune si Constantin Brancusi sculptura Domnisoara Pogany - Marcel Duchamp trimite la Salonul Independentilor lucrarea “ready-made” Fantana care va scandaliza lumea artisica

CURS 8

1900 - 1918 arh. mondiala

- A. Loos scrie Ornament si Crima - R. Unwin publica Town Planning in Practice - A. Gaudi finalizeaza casa Milla - A. Loos construieste casa Steiner – prima locuinta construita in intregime din beton armat -

CURS 8

1900 - 1918 arh. romania

- se realizeaza prima expozitie nationala cu ocazia a 40 de domnie ai principelui Carol I - G. Sterian fondeaza in anul 1906 revista Arhitectura - se realizeaza in Bucuresti prima cladire care are ca functiune un cinematograf - se inceraca sistematizarea Bucurestiului prin realizarea celui de-al doilea plan cadastral.

CURS 8

Paul Smarandescu (n.1881)

Arhitectul apartine unei generatii formate la inceputul secolului de Ecole des Beaux-Arts din Paris. Astfel lucrarile sale se inscriu intr-o directie de modernitate antebelica ce urmeaza aspiratiile secolului al XIX-lea si una mai efervescenta si mai directa si epurata, ce urmeaza intre cele Doua Razboaie Mondiale.

Fiind numit printre altele, ahitect sef al Ministelui Instructiei Publice si Cultelor si ulterior cel al Ministerului de Interne, el proiecteaza o serie de sedii de institutii dar si locuinte individuale sau muncitoresti.

CURS 8

Paul Smarandescu -locuinta personala 1913

Arhitectul proiecteaza atat spatiul propriei locuinte cat si toate detaliiile si piesele de mobilier. Arhitectura pentru el era un tot unitar in care detaliile completau spatiul.

CURS 8

Paul Smarandescu -locuinta personala Mobilerul este din lemn sculptat lacuit si aurit, bogat in detalii.

Acesta este executat de tamplarul Iosif Gross cu care arhitectul colaboreaza si pentru alte proiecte.

CURS 8

Paul Smarandescu

Acestea doua locuinte in care transpar ideile stilului national sunt realizate cu un decalaj de aproape 10 ani. Prima este casa Lazarshon din Bucuresti in 1924 iar a doua este casa Demetriu, realizata in Buzau in anul 1915.

In al doilea deceniu al secolului al XX-lea deja vocabularul stilului national sunt bine definite. Istoria nationala, elemante ale traditiei si in special stilul brancovenesc sunt surse de inspiratie. Smarandescu este unul dinte cei mai importanti exponenti ai stilului, el studiind temele principale atat in decoratia fatadelor, cat si in cea interioara sau chiar a mobilierului. Proiectele sale tind sa realizeze o arta totala – tema specifica perioadei.

CURS 8

Paul Smarandescu casa Jean Florescu 1924

Clientele epocii nu are idei clar definite, osciland intre stiluri la moda. Proiectul cunoaste atat varianta nationalista cat si una apropiata academismului francez, mult mai apropiat formarii arhitectului.

CURS 8

Paul Smarandescu locuinte populare

La 10 februarie 1910 este promulgata o lege care prevedea construirea unor locuinte sanatoase si ieftine. Acestea sunt promovate fie de diverse organizatii filantropice, fie de cei cu venituri medii si mici fie de patronat, pentru proprii muncitori. De cele mai multe ori acestea sunt locuinte individuale care adopta stilul national simplificat. Proiectul reprezinta schite pentru case muncitoresti initiate de Casa Muncii a CFR.

CURS 8

Paul Smarandescu locuinte colective

Imobilelel mari de locuinte colective sunt putin numeroase la inceputul secolului XX. Odata cu dezvoltarea eonomica de dupa razboi, apar o serie de mari proiecte de locuinte ce vor modifica silueta oraselor. Cele doua exemple sunt realizate in Bucuresti, primul in anul 1914 influentat de stilul national iar al doilea, aflat pe bulevardul Magheru, adoptand un limbaj modernist.

CURS 8

Paul Smarandescu locuinta la tara

Locuinat de la tara isi modifica statutul pe care il avea. Din locuinta de vara, folosita timp indelungat ca a doua resedinta ea devine din ce in ce mai mult o reseninta apropiata urbanului, care poate fi folosita mai des, pe o durata scurta de timp. De cele mai multe ori ea interpreteaza formele rurale ale casei traditionale, fie ea marea casa boiereasca, fie resedinta tarnului instarit. Proiectul reprezinta conacul Zoe Palucescu realizat in anul 1909 in Teleorman

CURS 8

Paul Smarandescu conacul G. Teodoreanu

Arhitectul se ocupa de remanierea conacului Gabrielei Teodoreanu. Acesta transforma o casa traditionala intr-o locuinta de vacanta, pastrand elemente ale stilului taditional pentru o imagine pitoreasca.

CURS 8

Paul Smarandescu locuinta de la tara

Proiectele reprezinta exemple de locuinte de vacanta realizate de arhitectuu Paul Smarandescu (prima imagine) si Henrieta Delavrancea (ultimele doua) in ultima parte a perioadei interbelice. Se pot observa elemente moderne, vitrajele generoase in relatie cu elemente traditionale intr-o incercare de sinteza.

CURS 8

Paul Smarandescu locuinta la munte

Arhitectura locuintei de la munte se remarca printr-o interpretare intr-un limbaj pitoresc a elementeor traditionale. Se folosesc atat elemente inspirate de vernacular dar si materiale naturale. Smarandescu este unul dintre cei mai prolifici arhitecti in aceasta directie, el ocupand si finctia de arhitect sef in Sinaia. Stilul sau se remarca prin folosirea acoperisului in patru ape, a volumelor jucate, diverse logii si balcoane si o decoratie simplificata. In exemplu vilele Smarandescu si Savulescu din Sinaia

CURS 8

Paul Smarandescu locuinte la mare

Proietele realizate pentru statiunile de pe litoral nu difereau la inceput de exemplele urbane decat poate prin folosirea exclusiva a elementelor romanesti, pitorescul stil national fiind considerat propice acelor zone inca neatinse de civilizatie. Vila Zisu Techirghiol 1909

CURS 8

Paul Smarandescu locuinte la mare

Vila Sanda, Balcic 1934. Se poate observa o epurare a elementelor traditionale si o combinare a acestora cu elemente moderniste. De asemenea se folosesc materiale specifice aritecturii locului.

CURS 8

1919 – 1939 context istoric

1919 in urma semnarii tratatelor de pace, Romania are pentru o perioada de timp (1940) cea mai mare intindere statala din istorie. Dupa 1922 incep proiectele de dezvoltare a teritoriilor intrate in Romania Mare. Balcicul va cunoaste o dezvoltare aparte prin realizarea resedintelor de vara ale regieni si a altor personalitati politice si prin sistematizarea localitatii. 1922 incoronarea Regelui Ferdinand si formarea URSS - se voteaza noua Constitutie a Romaniei prin care femeile primesc drept de vot - criza economica mondiala (1929-1933) cuprinde si Romania -1934 Hitler se exprima in discursul Congresului partidului Nazist de la Nuremberg impotriva artistilor moderni. 1939 – invadarea Poloniei si inceputul celui de al doilea Razboi Mondial

CURS 8

1919 - 1939 arta

- inceputul curentului cubist - Brancusi realizeaza Sarutul – sculptura considerata punctul de plecare al unei noi directii in sculptura -Picasso picteaza Domisoarele din Avignon - la Paris, F.T. Marinetti publica Manifestul Futurismului - Marcel Iancu face parte, alaturi de Tristan Tzara, dintr-un grup de artisti de avangarda care vor lansa curentul dadaist - America decopera arta de avangarda prin celebra expozitie de la Armory Show – NY unde expune si Constantin Brancusi sculptura Domnisoara Pogany

CURS 8

1919 - 1939 arh. mondiala

1919 – W. Gropius fondeaza Bauhausul - Le Corbusier publica primul numar din LEsprit Nouveau - Ebenezer Howard initiaza Congresele Federatiei Internationale pentru Locuinte si Amenajarea Orasului 1922 Le Corbusier publica volumul Vers un architecture 1926 Adolf Loos relizeaza la Paris locuinta lui Tristan Tzara -W. Gopius muta Bauhausul de la Weimar la Dessau - se initiaza congresele CIAM (1926-1958) 1932 se inchide scoala Bauhaus de la Dessau -al patrulea congres CIAM lanseaza Carta de la Atena

1937 la Expozitia Internationala de la Paris sunt prezente cee doua pavilioane ce anunt schimbarea de viziune: Germania – Albert Speer si URSS Boris Iofan - incep discutiile pentru proiectarea Brasiliei – Le Corbusier, Lucio Costa si Oscar Niemeyer

CURS 8

1919 - 1939 arh. romania

- Cincinat Sfintescu publica lucrarea Bucurestii in viitor. Studiu de sistematizare urmat de un anteproiect de lege - Dimitrie Gusti fondeaza Institutul Social Roman si initiaza o serie de monografii ale satelor romanesti 1925 se decreteaza noua organizare teritoriala cu impartirea Romaniei in judete. Se impune obligativitatea aprobarii planurilor de sistematizare 1926 Marcel Iancu proiecteaza casa Herman, considerata prima cladire modernista din Bucuresti 1929 Horea Creanga castiga concursul pentru imobilul ARO primul in care proiectul este de factura modernista

CURS 8