Student Trends, Nr. 5, 2011 - 2012 by Arhitectura si Urbanism UPT

Colecţia “ARHITECTURA”

STUDENT TRENDS Numărul V 2011 - 2012

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României, GĂMAN, MARIUS STELIAN Student trends : 2011-2012 / arh. Marius Stelian Găman, as. arh. Ana-Maria Branea. - Timişoara: Editura Politehnica, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-554-858-9 I. Branea, Ana-Maria 72(084)

Universitatea Politehnica Timişoara Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Coordonatori Arh. Marius Stelian Găman As. Arh. Ana-Maria Branea

STUDENT TRENDS Numărul V 2011 - 2012 Colecţia “ARHITECTURA”

EDITURA POLITEHNICA TIMIŞOARA - 2014

Copyright © Editura Politehnica, 2014 Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau transmisa prin indiferent ce forma, fara acordul prealabil scris al Editurii Politehnica EDITURA POLITEHNICA Bd. Republicii, nr. 9 300159 Timișoara, Romania Tel./Fax. 0256/403.823 E-mail: editura@edipol.upt.ro

Consilier editorial: Prof.dr.ing. Sabin IONEL Redactor: Claudia MIHALI Board editorial: Ana-Maria BRANEA, Marius Stelian GĂMAN Redactor text: Ana-Maria BRANEA, Adrian FOLTEAN Grafică: Marius Stelian GĂMAN, Ana-Maria BRANEA Procesare imagine: Marius Stelian GĂMAN, Ana-Maria BRANEA

Selecţia lucrărilor a fost făcută de coordonatorii de proiect

Bun de imprimat: 29.09.2014 Coli de par: 9 C.Z.U. 72(084) ISBN 978-606-554-858-9 Tiparul executat sub comanda nr. 46 la Tipografia Universităţii Politehnica Timişoara

MAI A4

AN II AN III AN IV AN V AN VI MAI 1 MAI 2

ARHITECTURA

AN I

AN I AN II AN III AN IV AN V AN VI AN I AN II ASOCIATIA DE LA 4

40 54

76 94

112 118

132

MAI 2 MAI 1 AN VI AN V AN IV AN III AN II

AN I

INTRODUCERE

Prof. Dr. Arh. Smaranda Bica Decan Facultatea de Architectură Timișoara U.P.T. Îmi face o deosebită plăcere să prefaţez a cincea ediţie a catalogului „Student Trend” ce promovează cele mai bune lucrări şi proiecte ale studenţilor Facultăţii de Arhitectură din anul universitar 2011-2012. Această iniţia vă, datorată Domnului Prof. Dr. Arh. Radu Radoslav şi susţinită asiduu de nerii docoranzi Ana-Maria Branea şi Marius Găman, devenită o tradiţie ce ne-o dorim con nuată, reprezintă un mo v de sa sfacţie atât pentru studenţi cât şi pentru corpul profesoral. Pentru studenţii ale căror lucrări sunt publicate reprezintă recunoşterea valorii lucrărilor şi studiilor lor şi un prim moment de mândrie profesională ce îi mol vează şi impulsionează deopotrivă. Pentru studenţii ale căror lucrări nu şi-au găsit locul în catalog el poate deveni un impuls spre performanţe mai înalte. Pentru numeroşii studenţi ce au ocazia să petreacă, prin diferite programe de mobilităţi, perioade de studiu în alte universităţi europene din Marea Britanie, Belgia, Spania sau Italia, el reprezintă o carte de vizită a facultăţii care îi onorează. Pentru noi, cadrele didacce care, în urmă cu ceva mai mult de două decenii, am pus bazele învăţământului superior de arhitectură în Timişoara, catalogul reprezintă o măsură a calităţii formării profesionale a viitorilor specialiş ce a fost treptat perfecţionată, un prilej de prezentare a personalităţii şi direcţiilor forma ve a şcolii de arhitectură din Timişoara. El reprezintă o importantă mărturie spicuită din arhiva de proiecte a facultăţii, un element marcant a memoriei colec ve a comunităţii universitare mişorene şi o potrivită carte de vizită a Facultăţii de Arhitectură în aceste momente în care fiecare ins tuţie de învăţămând superior e pe cale să fie evaluată şi clasificată pe domenii la nivel european şi nu numai. În societatea actuală globalizată, vizibilitatea ins tuţiei este esenţială pentru generarea unei corecte evaluări, şi catalogul de proiecte „Student Trends” este un mesager potrivit. Păstrând însă proble-

mele la nivel local, trecerea în revistă a proiectelor studenţeş este o oglindă a complexităţii şi varietăţii de discipline predate studenţilor şi asimilate de aceş a. Pluridisciplinaritatea şi poziţia de graniţă a celei mai vechi meserii de sinteză, îmbinând armonios crea vitatea, ingeniozitatea şi expresivitatea cu acumularea de cunoş inţe din domenii atât de variate cum sunt ş inţele inginereş , logica funcţională şi înţelegerea mecanismelor comunităţilor umane, sunt reflectate în diversitatea de problema ci şi varietatea abordărilor. Proiectele de o deosebită diversitate de la disciplina de Proiectare de Arhitectură, cu o con nuă creștere al gradului de complexitate sunt completate cu lucrări şi proiecte din diferite sectoare ale specialităţii: ambient şi deoraţie interioară, restaurare, urbanism, peisagis că etc. Nu în ul mul rând trebuie amin te lucrările de încheiere a studiilor realizate de către studenţii arhitecţi. Aceste proiecte complexe, bizuite pe cercetări teore ce şi pe documentări aprofundate, dau măsura maturităţii a nse de către nerii absolvenţi. Alegerea temelor de proiect sunt un con nuu indicator a tendinţelor reale ale pieţii construcţiilor şi un barometru al intereselor inves ţionale, reflectând o caracteris că a învăţământului de arhitectură mişorean: alegerea de teme reale şi de amplasamente credibile ale căror caracteris ci şi analize declanşează opţiunile de proiectare. Catalogul este completat cu lucrările masteranzilor în urbanism. Ca masterat post-universitar pentru majoritatea cursanţilor, cele trei semestre de studiu curricular sunt menite a dezvolta capacităţile de cercetare ale nerilor, iar această caracteris că este vizibilă în dizertaţiile lor. Studiile aprofundate teore c în proiecte şi dizertaţii reprezintă un binevenit nivel superior în oferta educaţională a Facultăţii de Arhitectură din Timişoara.

INTRODUCERE

As. Dr. Arh. Cătălina Bocan Director Departament Facultatea de Arhitectură Timișoara U.P.T. Din postura de conducere pe care o am începând cu februarie 2012, consider că o schimbare de generații nu poate fi decât benefică pentru școala noastră. Susținerea acestei tranziții înseamnă acceptarea unei evoluții fireș a Facultații. Cadrele didac ce sunt în con nuare și arhitecți prac cieni, ceea ce aduce o notă de realism “pragma c” în proiectele studențeș . Avem mulți neri doctoranzi, chiar în cadrul școlii doctorale din Facultatea noastră, entuziaș și plini de energie, care aduc un plus de valoare printre ceilalți doctoranzi UPT. Avem o asociație studențească din ce în ce mai ac vă și implicată în problemele curente care îi privesc pe ei și nu numai. Avem studenți premianți la concursuri internaționale de mare valoare, apreciate pe plan mondial. Alți studenți pleacă la Universități europene, în cadrul programului Erasmus,

făcând cinste școlii noastre. Cei mai mulți însă își con nuă formarea printre noi, ajungând la performanțe deosebite și inovatoare. Alte acțiuni extracurriculare (prac ci, excursii de studii, problema ci sociale) sunt deosebit de atrac ve, deopotrivă pentru nerele cadre didac ce și studenți. Facultatea de Arhitectură este printre puținele din Universitate în care programul 8-22 nu este suficient, fiind numeroși cei care doresc să stea mai mult. Editarea unui nou volum reprezintă o actualizare con nuă a ac vității desfășurate în atelierele acestei Facultați, îmbogățind o “arhivă” deja valoroasă prin oamenii care au creat-o și au susținut-o. Posibilitatea de a susține ideile prin reprezentare grafică este un avantaj al meseriei noastre, care poate fi exploatat pentru a ne face înțeleși că ne pasă de ce se întâmplă în jur.

AN I

I B O M

S P

R G

C ,H ,M

B C

C ,S

A V

A A

,D ,G ,S

M A

,S M

, M , M

,V D

,G ,L

B -

C C C

V ,T

II B S V A D A

, D , G A

,C C ,A

C M

,D ,G

M A

,S M

, H A C

B , O ,L

B ,G

C S I

AN I

SEMESTRUL I PROIECTARE

Sudiul elementelor bazice ale limbajului compozi onal arhitectural În cadrul primului semestru s-a realizat o corelare între Proiectarea de arhitectură și cursurile de la Teoria arhitecturii pentru folosirea elementelor bazice ale limbajului compozional în cadrul a trei proiecte. În aceste proiecte s-a studiat atât capacitatea studențiilor de a insera o instalații pentru a modifica trăsăturile unor spaţii existente cât și crearea unor spaţii prin aplicarea procedurilor de excavare/substracţie și adiție. În cadrul primului exercițiu trebuia studiată relația dintre om şi spaţiul urban. Această relaţie depinzând de percepţia pe care omul o are parcurgând un spaţiu de o anumită factură şi de reacțiile pe care mediul construit le stârnește asupra fiecăruia dintre noi. Într-un spațiu real studiat la începutul semestrului studenți trebuiau să inserze o amprentă a trecerii lor prin acel spațiu. Reacția lor trebuia să se concretizeze printr-un gest de subliniere a uneia din caracteris cile spațiului sau de negare/minimizare a acesteia. Studenții aveau libertatea de a lucra cu elemente fizice palpabile, opace sau transparente, de trecere, sau mai puțin palpabile, cum ar fi sunete, lumina, performance. Scopul acestui exerciţiu îl cons tuia iden ficarea mijloacelor, procedeelor şi strategiilor de abordare în acţiunea de modificare a trăsăturilor unui spaţiu. Obiec vul celui de-al doilea exercițiu îl cons tuie dezvoltarea capacităţii studențiilor de a stabili relaţii directe între elementele liniare, plane şi dimensiunea percep vă a spaţiului controlat, prin crearea unei dihotomi între spațiul interior și exterior. As el se placă de la un volum imaginar de 6x9x12m care trebuie sugerat printr-o “coajă” as el încât forma iniţială să rămână reconoscibilă. În interiorul acestui volum trebuia amplasat un spaţiu. Expresia interioară a compoziţiei spaţiale şi cea exterioară a celei volumetrice a fost dată de cele două cuvinte an te ce pe care studenți le-au primit la

începutul exercițiului. Determinanţii întregii compoziţii au fost doar elemente liniare şi suprafeţe plane, dintr-un singur material. Obiec vul ul mului exercițiu a fost acela de a cons tue dezvoltarea capacităţii studențiilor de a crea spaţii prin aplicarea procedurilor de excavare/substracţie și adiție, u lizând masa unui volum masiv opac alb de 9x9x9m. În acelaşi mp s-a urmărit experimentarea percepţiei asupra unui spaţiu cu ajutorul luminii (de la o sursă exterioară) – factor acv în definirea spaţiului, prin intermediul căruia ochiul ia cunoaştere de calităţile acestuia şi înţelegerea importanţei tratării suprafeţelor de limită ce îl închid (dimensiuni, proporţii, textură). Pentru a specula potențialul poe c al spațiilor excavate a fost introdus în discuție conceptul de psihogeografie, înțelegând prin acesta atribuirea de calități senzoriale unui spațiu în scopul producerii unei atmosfere specifice. Studenții au fost împărțiți în echipe de câte cinci și au trebuit să realizeze un parcurs psihogeografic în cadrul căruia volumele studiate individual trebuiau unite printr-un traseu studiat în echipă. Tema generală a traseului putea fi stabilită de echipă, însă volumele trebuiau să aibă atribute personale. As el, în interiorul volumului de operare s-a excavat un spaţiu personalizat din punct de vedere tema c, care trebuia parcurs “nara v” prin intermediul traseului general.

Coordonator proiect - As. Drd. Arh. Cris an Blidariu

Tema echipei era acea de a reprezenta diferitele elemente naturale, râu, mare, munte, câmpie etc. prin excavarea în cadrul volumului dat a unui traseu comun și a unui spațiu privat, in m. În cadrul acestui proiect am încercat să redau calitațiile mării prin substragerea din cadrul masivului a unei serii întregi de sfere de diferite mărimi care reprezintă bulele de oxigen. As el am generat un traseu foarte variat ca și dimensiune și trăiri dar destul de fluid pentru a reda una din caracteris cile mări. Traseul este luminat de o serie de goluri sferice amplasate în punctele principale ale traseului as el generând zone mai accelerate și mai lente de-a lungul acestuia. Spațiul principal, privat, diferă ca și mărime față de traseu și este mult mai generos luminat din mai multe direcții. Compoziția finală este una de p ciorchine cu o serie de sfere interconectate pentru a genera traseul, spațiul privat și jocul de golurile de pe fațadă.

AN I

FILIP ALICE

AN I

DOGAR VLAD

În acest proiect am încercat să reprezint o parte din istoria poporului israel. Un moment foarte important și cunoscut din istoria lor este cel al ieșirii din Egipt și îndreptarea spre țara promisă. Deși Dumnezeu le-a dovedit faptul că este cu ei printr-o serie de minuni, oamenii au dovedit o lipsă totală de încredere în momentul în care oamenii trimiși să spioneze țara s-au întors cu raportul. Drept pedeapsă, Dumnezeu îi întoarce in pus e, unde petrec 40 de ani, mp în care toți cei ce au făcut parte din generația ce a văzut marile minuni din Egipt vor muri, cu două excepții. Proiectul pornește de la această întoarcere a poporului, întoarcere ce s-a transformat formal într-un traseu ce reprezintă o con nuă întoarcere în jurul spațiului central (Țara Promisă). Așa cum izraeliții întrezăreau teriroriul visat în mpul călătoriei de 40 de ani prin deșert, și aici există zone pe traseu ce permit relație vizuală între acesta și spațiul central.

Tema pleacă de la simbolis ca pătratului (tema pe echipa: triunghi, pătrat, cerc). Conceptul principal al proiectului este legat de ascensiunea omului în viață fie dintr-un anumit punct de vedere (religios, profesional, etc), fie în ansamblu: începutul este mai dificil, dar pe măsura avansării traseul devine mai facil înaintării (la început treptele sunt mai abrupte, iar spre final se urca pe o panta din ce în ce mai lină; gradul de iluminare crește de asemenea odată cu înaintarea). Textura fațadei prezintă traseul interior. Forma circulară de la final face legătura cu următorul obiect arhitectural.

AN I

TUDOR BOGDAN

AN I

SEMESTRUL II PROIECTARE

I - Trei spații II - Sâmbure - înveliș În cel de-al doilea semestru s-a propus creșterea complexității proiectelor prin introducerea unor situri reale și a materialelor de construcție în cadrul a două exerciții dis ncte. Obiec vul primului exercițiu l-a cons tuit dezvoltarea capacităţii studentului de a crea un ansamblu de trei spaţii dedicate unei forme de performance - scenetă, dans, joc, cântec etc. Cele trei spaţii trebuiau să formeze un ansamblu pavilionar prin regăsirea unei trăsături iden tare comune şi trebuiau conectate printr-un traseu imaginar care ar fi conectat harta mentală a spațiilor vizitate. În același mp, cele trei pavilioane trebuiau să se relaționeze la contextul în care erau implantate, fie prin preluarea unor caracterisci ale locului, fie prin contrst cu acestea. S-a luat în considerare atenţia deosebită acordată modului de interacțiune a privitorilor/vizitatorilor/trecătorilor cu fiecare dintre cele trei spații. Pentru realizarea unor proiecte cât mai coerente de către studenți, au avut loc o serie de prezentări ale unor ar ș locali din diferite domenii. Obiec vul principal al celui de-al doilea exercițiu îl cons tuie dezvoltarea capacității studențiilor de a crea delimitari spațiale prin intermediul “cojilor“. As el s-a pornit de la un volum de operare cu dimensiunile de 7,5x12,5x25m care trebuia să fie sugerat în proporție de aproxima v 6075% prin intermediul învelișului - “coaja”. Acest volum putea fi poziționat pe una din fețele sale, în funcție de caracteris cile dinamice ale compoziției dorite. În interiorul volumului trebuia amplasat un „spațiu-sâmbure”, la o diferență de nivel de minim ±2,00m fața de cota de acces din exterior în volum. Atât “coaja” cât și „sâmburele” trebuiau să fie realizate dintr-un singur material real, la alegerea studentului (lemn, metal, cărămidă, beton, s clă, pânză, carton, etc.) as el studenții trebuiau să se folosească de noțiunile învățate la materia Materiale de Construcții.

Coordonator proiect - As. Drd. Arh. Cris an Blidariu

În cadrul acestui proiect trebuia să generam trei pavilioane în trei zone diferite din centrul municipiului Timișoara pentru diferite evenimente ar sce: expoziții, concerte, workshopuri etc. Cele trei zone alese au fost: 1 - lângă filarmonică, 2 - lângă castelul Huniade astazi muzeu, 3 -lângă Teatrul 2. În toate cele trei intervenți pavilioanele au fost generate prin suprafețe planare de diferite forme în funcție de caracteris cile sitului și diferitele funcțiuni care puteau fi înglobate. Cele trei pavilioane pot fi folosite pentru: proicții video, teatru, expoziții foto, expoziții de sculpturi și tablouri și workshopuri. Un element important al proiectului a fost iluminarea pentru a genera ac vități atât pe mpul zilei cât și pe mpul nopții. Structura pavilioanelor era din țeavă de inox în mp ce ca și finisaj au fost folosite scânduri de stejar. Scopul celor trei pavilione era acela de a genera zone ac ve în cadrul orașului.

AN I

JURCA LIVIU

AN I

TUDOR DORIAN

Pavilionul Apei. Concept: puterea apei de a degrada și de a distruge piatra => goluri tot mai mari => textură (exterior), lumină și atmosferă - puterea apei de a crea și susține viața => apariția vegetației ( în funcție de vânt și de lumină) Structură: tehnici de construcție specifice pietrei: țesere, bol re, acoperire encorbellement, sistem trili c, pietre fixate cu plasă metalică. Interior: relație cu apa (ploaie); vizitatorii intră în contact cu apa. Amplasare pavilion: după lumină (puncte cardinale), vânturi predominante și în relație cu canalul de apă.

Pavilionul este as el conceput încât să dea impresia omului că se află în interiorul unui torent de apă. Acesta este îndreptat spre sursa de apă (mica cascadă) și valorifică sunetul produs de căderea apei (interior de forma unei pâlnii cu suprafața lisă: beton lis). Sunetul este din ce în ce mai puternic și mai clar odată cu înaintarea prin pavilion. Golurile au rolul de iluminare crescândă, dar și de vizionare a unor spații/ forme exterioare ce au legătură cu apa; golurile dau impresia unor mici izvoare. Porozitatea suprafeței exteioare este dată de necesitatea încadrării în sit, prin instalarea plantelor (mușchii, licheni,etc.).

AN I

TUDOR BOGDAN

AN II

A M

D C

S P S

B ,N

R ,B

,T R

C ,B A -M A

,S -

L V C D

, S

,C I

, B

, P

II D D

B ,N

,S R

,B C

M ,R

,S A -

L T

B D

,C A

AN II

SEMESTRUL I PROIECTARE

Locuire + Peisaj LOCUIRE + PEISAJ = Recuperarea valorilor peisajului natural și cultural sunt datele de plecare în acest exercițiu, care își dorește o abordare responsabilă și un răspuns coerent la o temă de actualitate în România. PEISAJUL ales ca temă în acest proiect se află la vecinătatea orașului Timișoara și este interesant prin diversitatea oferită de două cadre naturale: LAC + PĂDURE. Concluziile primului exercițiu din acest semestru și analiza pe proiectele din anul 1 de studiu, au stat la baza redactării programului și a temei, plecând de la câteva aspecte evaluate în materialul predat (analiza superficială a terenului, lipsa de coerență între datele din teren și propuneri, formalismul abordat în majoritatea proiectelor), echilibrate de entuziasmul majorității și disponibilitatea de lucru. LOCUIRE + PEISAJ = intervenția umană prin procesul crea v al arhitectului într-un cadru natural existent alterat, prin definirea unei comunități care să rezolve reabilitarea peisajului natural și cultural. COMUNITATEA este cea de-a doua etapă a proiectului și presupune crearea unei comunități organizate pe teren în baza analizei sitului și a concluziilor ce rezultă. Se va lucra în echipe împărțite la fiecare grupă de lucru, care vor realiza material comun în ceea ce privește recuperarea peisajului, având în final de redactat un material de prezentare sub forma unui powerpoint și a unei mape A3. LOCUIREA - Primul exercițiu al programului de locuire va fi acela de realizare a unei locuințe din comunitatea propusă, având dimensiuni construite moderate, dar care va trebui să se raporteze la peisajul natural și cultural studiat. Obiec vul acestei locuințe este acela de stabilire a unei relații între construcție și cadrul natural existent sau propus, punânduse accent pe concluziile etapelor anterioare, creându-se

as el în final un obiect care își va extrage esența din LOCUL în care acesta este amplasat și din caracteris cile comunității propuse. Suprafața u lă nu va depăși 200 mp și va curpinde următoarele funcțiuni: zona de intrare/ ves bul, birou sau bibliotecă, bucătărie cu cămară de alimente, loc de luat masa pentru minim 4 persoane, cameră de zi, dormitoare, grupuri sanitare și alte funcțiuni propuse de fiecare student în parte, raportate la scenariul comunității din care vor fi preluate și dezvoltate caracteris ci specifice ale fiecărui beneficiar. Fiind o casă de dimensiuni moderate, se va pune accent pe spațiile definte de relația interior - exterior, as el că va fi obligatorie realizarea de terase adiacente zonelor funcționale de zi, traseul de apropiere către accesul în casă, locul de parcare a mașinilor (dacă există), și zone des nate amenajărilor peisagere. Pe lângă acestea, locuința trebuie să relaționeze cu locuri exterioare care vor completa organizarea funcțională, fiind as el definite zone de radiație a casei, adică o zonă in mă a locuinței decupată din peisajul natural. Locul de joacă pentru copii, focul, sursa de apă, sau orice alt obiect raportat la arhitectura casei și care va fi propus în proximitatea acesteia, va fi apreciat în evaluarea finală. Punctele de belvedere sunt definite ca și camere exterioare și pot valorifica amplasarea casei pe teren, iar terasamentele, modelarile terenului și sistema zări pe ver cală sunt doar câteva din uneltele de lucru în proiectul LOCUIRE+PEISAJ. Se va evita delimitarea brutală a zonei amenajate din jurul casei și în limita proprietății, iar relația cu vecinătațile va deveni una importantă în susținerea comunității. Nu se vor realiza garduri și imprejmuiri, iar soluțiile de delimitare vor trata amenajarea planului de călcare, prin delimitări fizice care vor menține relația vizuală cu peisajul natural și, eventual să o întărească.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Bogdan Demetrescu

AN II

CZAKA ZOLTAN

Tema era “casa în natură” lângă un lac la Dâmbrăvița. Pentru crearea formei am realizat o volumetrie ca o legătură între marginea lacului și traseul de la celălalt capăt al sitului. Am avut în vedere de a crea o formă provenită din natură. O casă alcătuită din valuri este foarte dimanică care se încadrează foarte bine în teren. Un scop important a fost și jocul relației directe și indirecte între exterior și interior, între spații interioare.

IARGER ZSOLT

AN II Amplasat pe malul lacului de acumulare de la Dumbrăviţa, conceptul casei se bazează foarte mult pe armonia între mediu şi spaţiul interior. Construcţia este orientată perpendicular pe lac, axa ei fiind orientată NV-SE. Datorită vântului foarte puternic care bate peste câmpia în nsă, s-a apelat la împădurirea laturii nord-ves ce, şi îngroparea casei în totalitate, pentru a feri reţeaua de curţi interioare de vânt. Axa este formată de atelierul de sculptură amplasat în turnul adâncit în pământ şi curtea din faţa livingului cu acces la lac. Curţile sunt ferite de soare prin plantarea copacilor şi texturate cu piatră naturală, în contrast cu betonul aparent neted, din care este realizată casa în sine.

AN II

HORTOPAN ALEXANDRU

Forma casei a fost realizată prin preluarea traseului care leagă comunitatea de-a lungul lacului și devierea acestuia as el încât spațiul interior să se deschidă către lac. As el traseul și deschiderea către elementele importante ale sitului reprezintă temele principale ale proiectului. Circulația atât pe ver cală cât și cea pe orizontală se desfășoară sub forma unei elipse iar funcțiunea de locuirea se mulează pe traseu. Acest traseu elip c a creat o curte interioară care se deschide și către lac în mp ce toată casa a fost creată folosindu-se trasee regulatoare, dreptunghiul de aur. La parter s-au amenajat cele două dormitoare, bucătăria, locul de luat masa și spațiile anexe în mp ce la etaj a fost amenajată camera de zi. Acoperișul a fost amenajat ca o terasă înverzită circulabilă, care poate fi folosită ca zonă de relaxare, în mp ce la nivelul parterlui, în dreptul locului de luat masa, s-a amenajat o terasă exterioară parțial acoperită.

AN II

SEMESTRUL II PROIECTARE

Concurs naţional al şcolilor de arhitectură Locuință izolată - în car erul Schei, Brașov Obiec vele studiului Prin următorul proiect propus, se urmărește realizarea unei locuințe individuale de nivel mediu, așezată izolat pe terenul în studiu. Prin nivel mediu înțelegem o locuință fără excese de ordin dimensional, fără exagerări formale. Exercițiul trebuie să surprindă minimul necesar cu măsura potrivită, as el încât cel care locuiește să poată iden fica, în fiecare spațiu propus, locul propriu cu mobilarea specifică anumitor funcțiuni: locul odihnei, locul de stat și vorbit, locul pentru mâncat, locul pentru ci t, locul pentru dormit, etc. Studiul trebuie să urmărească legătura dintre locuință (spațiile și funcțiunile acesteia) și terenul aflat în proprietate, precum și relația acestora cu vecinătatea și cadrul natural. Încadrarea în contextul urban Terenul, proprietate par culară, se află în intravilanul orașului Brașov, pe strada Învățătorilor din car erul Schei, pe versantul ves c al acestui car er, într-o poziție cu orientare și priveliște privilegiată. Zona, rezervația arhitecturală TC1B, este ocupată de clădiri cu înălțime medie și mică (maxim P+2), și, conform încadrării în PUG Brașov, este des nată preponderent funcțiunii de locuire și secundar funcțiunilor complementare acesteia. Există un aliniament general al străzii Învățătorilor, iar dispunerea pică a clădirilor este cu latura lungă perpendiculară pe stradă. Majoritatea sunt acoperite în șarpantă cu structura din lemn și învelitoare din țiglă ceramică. În privința reglementărilor, sunt permise locuințe individuale, în regim de înalțime D(S)+P+1e(M). POT max= 40%, CUT max =1,2.

Amplasament Terenul de la nr.6, în suprafață de 190,8 mp este liber de construcții (în momentul de față existând doar o pla ormă betonată în partea din față și o baracă provizorie pentru gradină) și este cuprins în zona “C” conform zonificării municipiului Brașov. Forma terenului este trapezoidală cu laturile având următoarele dimensiuni: latura paralelă cu strada Învățătorilor are 13,92 m. (frontul la strada), cele în adâncime, perpendiculare pe strada M. Eminescu măsoară 14,3 m, respec v 13,90 m. Terenul este în pantă, urcând ușor dinspre stradă și mai accentuat spre partea din spate a parcelei; diferența de nivel este de aproximav 6m. Vecinătatea frontului este conturată, cu alinierea construcțiilor existente la strada Învățătorilor și cu ocuparea parcelelor în regim izolat. Pe str. Învatatorilor există rețea de alimentare cu apă potabilă, rețea de canalizare, rețele electrice și de telefonie, conductă de gaz metan; la toate acestea se pot realiza branșamente pe terenul in studiu. Cerințe de temă Funcțiunile trebuie să fie adaptate unei familii cu doi copii, care să poată primi la un moment dat și oaspeți, as el: ves bul acces principal, birou, bibliotecă - 16mp, camera de zi - 35-40mp, sufragerie - 12mp, bucătărie cu cămară 16mp, grup sanitar, dormitor matrimonial cu dressing și baie - 30mp, două dormitoare pentru copii – 12-16mp, baia copiilor, debara, terasă acoperită și descoperită și un garaj pentru o mașină – minim. Regimul de înălțime și indicii urbanisci ai soluției propuse se vor încadra în regulamentul zonei.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Bogdan Demetrescu

AN II

RUXANDA SIMONA BIANCA

Soluția propusă face trecerea de la o locuire pe ver cală, pică pentru acea zonă, la o locuire pe orizontală prin două benzi paralele detașate. As el spațiul inters țial rezultat, o terasă acoperită și descoperită, devine zona cea mai importantă a casei, ocupând parterul nobil al acesteia. La parter au fost amplasate cele trei dormitoare, biroul, băile și garajul. Toate aceste spații de la parter sunt ven late și iluminate natural cu ajutorul unor curți de lumină de mici dimensiuni. La etaj au fost amplasate camera de zi, locul de luat masa, bucătăria cu cămara și un grup sanitar. Prin golurile amplasate aleatoriu pe sarpanta se realizează o legatura foarte puternică între spațiile interioare și cer, în mp ce prin suprafața mare de vitraj din spre sud-est se crează legatura cu orașul. Între cele două volume se generează o terasă care poate îndeplini diferite funcțiuni, în care singurul element închis este scara.

CZAKA ZOLTAN

AN II Conceptul pentru tema de “casă în oraș” (unde situl defapt se găsește undeva între natura și oraș) a fost de a folosi o imagine provenită din natura văzută în zona respec vă, unde se văd straturile caselor și a dealurilor spre lumină filtrată prin pădure. Casa este alcătuită din două volume diferite ca material dar și ca funțiune. Volumul finisat cu piatră crează masivitatea în an teză cu volumul alb, care este ușor aerisit. Peste tot se regăsesc golurile ver cale con nuând idea pădurii.

AN II

IARGER ZSOLT

Organizarea spaţială a casei a rezultat din amplasamentul pe mai multe nivele ale sitului, şi a parcelei aflate în pantă. Nivelul principal cuprinde scara de acces către etaj; livingul adâncit, orientat către stradă; locul de luat masa cu acces pe o terasă acoperită, în care este înglobat un copac; bucătăria înălţată care asigură vederea spre dining şi spre locul de stat. Ferestrele mici gravitează în jurul celor mari, apoi treptat ies din câmpul lor gravitaţional, ajungând pe o altă latură. Volumetria nde spre elansare, casa iese din pământ şi urcă spre cer ca o săgeată, mpanul faţadei principale fiind cel mai înalt punct.

AN II

STUDIUL FORMEI

Teatru - studiu formal Scopul acestui exerciţiu de atelier este aprofundarea pologiilor formale învăţate în cadrul cursului de geometrie a formelor arhitecturale. Pornind de la o funcţiune complexă atât ca spaţiu cât şi ca simbolis că (sala expo, bazin olimpic, spaţiu de cult), studenţii studiază compara v patru definiţii formalspaţiale diferite u lizând o planimetrie prestabilită. As el, spaţiile sunt generate prin închideri ce u lizează, la alegere, forme re culate, cutate, riglate, tensionate, gonflabile, plăci curbe subţiri sau sisteme mixte. În urma discuţiilor din atelier exerciţiul se concre zează cu o planşă ce evidenţiază diferitele soluţii formale şi cu o machetă a uneia dintre soluţii.

Coordonator - Prof. Dr. Arh. Cris an Dumitrescu

AN II

NITU SEBASTIAN

În cadrul acestui proiect am propus o sală de spectacole de mari dimensiuni care are în plan o formă neregulată, dinamică, care duce la generarea a patru volume dinamice prin acoperirea acesteia cu patru suprafețe diferite pentru a crea diferite trăiri. În cele patru variante, variaţia formală a acoperişului, având în vedere amploarea acestuia, este cea care crează diferite senzații. Volumul propus găzduiește următoarele funcțiuni: zonă primire foaier, garderobă, caserie, grupuri sanitare pe sexe, sala de spectacole, scena, buzunarele scenei, zonă deservire scenă, sală de repe ție, cabine, grup sanitar, sală costume, sală machiaj, depozitare, spații tehnice, ateliere, birouri.

SZEMCSUK FRANCISKA

AN II Conturul în plan a fost punctul de pornire pentru acest exerci u în care a trebuit, prin diverse metode, și prin folosirea a diferite puri de suprafețe tensionate, poliedrate etc., să generez un teatru. As el acest contur oval a devenit tridimensional găzduind funcțiunile necesare pentru o sală de spectacole împărțite în patru zone: 1 – zonă primire: foaier, garderobă, caserie, grupuri sanitare pe sexe, 2 – zonă sala spectacole, 3 – zonă deservire directă: scena, buzunare, 4 – zonă deservire indirectă: sală de repe ție, cabine, grup sanitar, sală costume, sală machiaj, 5 – zonă spații tehnice: depozitare, spații tehnice, ateliere. Sala de spectacole este piesa centrală a compoziției, și deci este amplasată în centrul clădirii, în mp ce celelalte spații, foaier, scena, spații secundare sunt amenajate în jurul acesteia. Spațiile de deservire indirectă sunt amplasate într-un volum secundar care este adiționat față de volumul principal.

AN II

CZAKA ZOLTAN

Tema proiectului a fost de a crea un teatru cu 4 feluri de acoperire (de ex. cu suprafețe poliedrate, structură tensionată, plăci curbe subțiri, riglată etc.) ca studiu formei. Idea principală era să creez o legătură între foaiere de la cele două nivele printrun gol cu formă circulară. Prin acest gol (așezat în centrul spațiului) ajunge lumina și la parter. As el volumele propuse vor găzdui următoarele funcțiuni: sală de primire, garderobă, caserie, primul foaier, o scară monumentală, grupuri sanitare pe sexe, cafenea, sala de spectacole, scenă, buzunare pentru scenă, recepție, birouri, ves are, sală de repe ție, sală machiaj, spațiu tehnic, depozitare, galerie, cel deal doilea foaier, cafenea. În plan compoziția este simetrică în mp ce în secune am creat o compoziție dinamică generată între volumul orizontal al sălii de spectacole cu foaierul și turnul ver cal cu spațiile tehnice de deasupra scenei.

AN II

ECOTECTURA

Natura oferă o infinită varietate de forme adaptate diverselor funcţiuni şi relaţii contextuale, iar analiza acestora poate cons tui o permanentă sursă de inspiraţie pentru creaţia arhitecturală, poate aduce la dobândirea unui limbaj formal care să personalizeze realizările specialiș lor. Aceste forme alterna ve - opuse celor bazate pe primatul planelor carteziene, pe rigoarea ver calei şi a orizontalei – sunt chemate să răspundă actualelor programe mult mai complexe şi în con nuă schimbare, importanţei formei în curentele arhitecturale actuale cât şi dezvoltării tehnice contemporane. Obiec vele acestui exerciţiu, ce a avut de-a lungul anilor diverse perioade de derulare şi criterii de evaluare urmăresc a evidenţia:diversitatea formelor oferite de natură, etapele unei analize formale pe baza percepţiei vizuale, selectarea şi compararea unor repere formale, croma ce sau structurale ce pot fi preluate pentru o formă arhitecturală, transformarea acestor forme naturale, u lizând un anumit limbaj, într-o formă ce poate fi arhitectură.

Coordonator - Prof. Dr. Arh. Cris an Dumitrescu

AN II

CZAKA ZOLTAN

Tema a fost de a transforma o operă “creată de natură” într-un obiect architectural printro serie de transformări. Având în vedere volumetria caraca țelor ar putea apărea un port cu forma lor pus cu capul în jos la un mal. Caraca țele sunt foarte sensibile la brațe unde se găsesc ventuzele, ca să păstrez acest “izvor a conexiunii” brațele devin partea circulabilă a portului unde sunt legate vapoarele. Gura lor se găsește la întâlnirea brațelor unde mă gândeam o deschidere la un restaurant con nuând și sub nivelul apei pe trei nivele simbolizând trei inimii a caraca ței. Restaurantul este luminat de sus cu ajutorul unui gol in mijlocul volumetriei pe trei nivele. Dar este luminat si prin deschiderile laterale cu lumina filtrata prin apa. Circula a se face pe o scară în spirală în corpul central și pe partea de exterior. Două brațe se conectează la mal, celelalte brațe levitează pe apă mișcând cu marea.

BODNARIUC DINU

AN II În cadrul acestui proiect am propus un club de iah ng inspirat din structura unei cochili paianjen. Brațele cochiliei au fost reinterpretate ca pontoane care se deschid radial spre larg. Volumetria este explodată pentru a lega pietonala de pe faleză de nivelul mării. Atât spirala, corpul și brațele sunt transformate prin intermediul unor plăci curbe susținute în exterior cât și în interior de stâlpi dreptunghiulari. Aceste plăci curbe nu sunt con nue pentru a lăsa lumina să intre în interiorul spațiului central. Unele brațe con nuă în apa mării în mp ce altele acoperă spațiile exterioare. Brațele sunt rezolvate diferit atât la nivel de învelitoare iar stâlpii și tâmplăriea mimează întrun fel textura lineară. Volumul este generat de o spirală care se află la o extremitate a corpului. Cochilia este groasă și rezistentă, extensile ei, precum degetele unei mâini orientate spre exterior, îi conferă stabilitate și o mai bună legătură cu contextul înconjurător.

AN II

HORTOPAN ALEXANDRU

Scena propusă pentru concerte a încercat să interpreteze cât mai bine coada păunului și efectele create de aceasta, prin materializare și transformarea succesivă a acesteia. O primă etapă a transformării a fost crearea unei structuri puternice dar și suplă în același mp. Structura a fost rezolvată prin niște țevi metalice destul de rezistente pentru a prelua toate încărcările apărute. Următorul pas l-au cons tuit cablurile de oțel dispuse radial după exemplul penelor de păun. Cabluri ce au creat un suport perfect pentru fibra op că de diverse culori care imită penajul cozi de păun. Spectacolul de lumină propus va fi în permanență în legătură strânsă cu muzica ce se va cânta. Iluminarea elementelor propuse făcându-se în funcție de ritmul muzicii, și doar în momentele speciale coada se va lumina complet spre a produce euforia publicului. As el am generat un spațiu preluând caracteris cile cozii de păun.

AN III

B S M

S P

R M

,H , R

,C ,G

A , P

,N C

, M

R T

, ,

, M

R T

, ,

I R

,S A

,I A

M ,B

AN III

D Ș

II B S M

D S

R M

,H , R

M A

,P ,G

A , P

,N C

C R

, D

, S

C V

SEMESTRUL I PROIECTARE

AN III

Locuință bifamilială ”Low Energy” Se consideră amplasamentul o zonă urbanizată cu parcele de case din comuna Dumbrăvița, de lânga Timișoara. Fiecare student își va alege o parcelă de minim 700mp, cu accesul pe latura nordică a acesteia. Se dorește să se edifice o construcție pentru două familii cu lot comun, în condițiile obținerii unui consum de energie (pentru toate u litățile – apa, canal, curent, încalzire) cât mai mic. Principiile care se vor aplica sunt preluate din conceptul de ”casa pasivă” german / austriac / elvețian. Pe terenul descris trebuie să se respecte următoarele condiții: Din punct de vedere urbanis c, condițiile se stabilesc prin P.U.Z-ul deja aprobat, respec v: • POT maxim 35% • CUT maxim 0,9 • retragere de la frontul stradal 6 m, retrageri față de limitele laterale (conform cod civil, respec v 0 m pentru calcan, 0,9 m pentru vedere indirecta și 2 m pentru vedere directă), retragere față de limita din spate a parcelei minim 10m • regim de înalțime maxima P+1E+M, poziție coamă față de axul drumului – paralelă cu acesta, acoperiș cu pantă 30-45°, cota cornișă 3,5m (P), 5m (P+M), 6,5m (P+1E), 8m (P+1E+M), față de cota ±0,00 (considerată la 0,45 m deasupra CTS) Din punct de vedere funcțional: • se vor realiza 2 apartamente, fiecare cu 3 dormitoare, o zonă de zi, bucătarie + loc de luat masa, băi și grupuri sanitare, circulații, zone de depozitare și spații tehnice •pe lânga acestea vor mai fi necesare: un loc de parcare pentru fiecare apartament propus ( p carport), un singur acces auto pe parcela.

Coordonator proiectare - As. Dr. Arh. Cătălina Bocan

AN III

GAITA LOREDANA

Problema ca întâlnită în cazul construcțiilor lowenergy este realizarea unei sinteze armonioase între cerințele tehnice și calitatea locuirii. Acordânduse adesea o importanță disproporționată celor doi factori, locuințele supraetajate privează contactul firesc cu exteriorul. Așadar, proiectul propus oferă celor două familii, o relație strânsă cu mediul înconjurător, oferind fiecărei camere, accesul pe o terasa. Gradientul de in mitate crește odată cu înălțimea și denotă expresia fiecărui nivel. Calități ecologice: distribuția camerelor, umbrirea controlată, ven larea naturală, terasa verde, fațada ven lată.

FULOP FRUZSINA

AN III Exercițiul propune conceperea unei locuințe passive pentru două familii, în regim de P+1E+M. Având în vedere că în majoritatea cazurilor spațiul din mijlocul locuințelor este neven lat și lumina naturală nu poate pătrunde am propus deformarea secțiunii clasice a unei case, printr-o alungire atât pe ver cală cât și pe orizontală, pentru a rezolva aceste probleme. Terasa din spatele casei este gândită în așa fel încat permite luminii să pătrundă foarte adânc în spațiile interioare în mp ce pe mp de vara razele de lumină sunt blocate, și deci mai puțina radiație solară în interior. La parter au fost amenajate spațiile de zi, camera de zi, locul de luat masa, bucătăria, cămara, grup sanitar și un spațiu tehnic în mp ce la etaj au fost amenajate spațiile de noapte. La etajul unu sunt propuse cele două dormitoare ale copiilor cu o baie și depozitare în mp ce la mansardă se află dormitorul matrimonial cu o baie și un dressing.

AN III

PURICE DAN

În vederea realizării unei case pasive pentru două familii, prezentul proiect are la bază orientarea celor două locuinţe, din punct de vedere funcţional, pe axa nord-sud – cu deschiderea spaţiilor servite spre sud şi a celor servante spre nord – as el încat rezultă o iluminare op mă a acestora. U lizarea raumplanului facilitează atât o bună ven lare cat şi o relaţie puternică a spaţiilor. Din punct de vedere tehnic, conceptul este susţinut de implementarea unor obloane mecanice perforate, ce controlează can tatea luminii prezente în locuinţe şi a unor panouri fotovoltaice pentru generarea energiei necesare autosusţinerii.

SEMESTRUL II PROIECTARE

AN III

Locuințe colec ve cu regim de înălțime redus Se considera amplasamentul o zonă urbanizată cu parcele de case din zona Calea Urseni Timișoara. Se dorește să se edifice o construcție cu mai multe apartamente, în condițiile respectării unui regim de înălțime mic și a valorificării la maxim a terenului din punct de vedere imobiliar. Pe terenul descris trebuie să respecte următoarele condiții: Din punct de vedere urbanis c, condițiile sunt stabilite prin P.U.Z-ul deja aprobat, respec v: • POT maxim 40% (raportul dintre suprafața construită – a parterului, cu excepția teraselor descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, a pla ormelor, scărilor de acces – și suprafața parcelei) • CUT maxim 1,9 (raportul dintre suprafața construită desfășurată a tuturor nivelurilor și suprafața parcelei; nu se iau în calculul suprafeței construite desfășurate: suprafața subsolurilor cu înălimea liberă de pâna la 1,80 m / cu des nație strictă pentru parcarea autovehiculelor, spațiile tehnice/des nate protecției civile, suprafața balcoanelor, logiilor, teraselor deschise și neacoperite, teraselor și copernelor necirculabile, podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare) • limite de construire (de la limitele de proprietate): retragere de la Calea Urseni 5m și respec v 3m la str. Rapsodiei, față de limita laterala 2 m și față de limita din spate a parcelei minim 6m • regim de înalime admis (Demisol, NU Subsol)+P+2E+M/ Er, Hmax=13,5m (de la cota teren); la mansarde panta acoperișului poate fi doar 35/45 °; etajul retras presupune o arie construită de maxim 70% din aria etajului inferior. Din punct de vedere funcțional: • se vor realiza apartamente cu 1/2 dormitoare, o zonă de zi, bucătarie + loc de luat masa, băi și grupuri sanitare, circulații

• încălzirea se va face centralizat, pentru tot imobilul (va exista un spațiu tehnic la demisol sau parter) •pe lânga acestea vor mai fi necesare: un loc de parcare pentru fiecare apartament propus, un singur acces auto pe parcelă, loc de joacă pentru copii; parcările se pot face doar la demisol sau la nivelul terenului, pe domeniul privat • se vor respecta: Legea Locuinței 114/96 completată (respectarea suprafețelor minime este obligatorie – se permite o abatere de +10%) și Norma vul privind proiectarea clădirilor de locuințe NP 057-02.

Coordonator proiectare - As. Dr. Arh. Cătălina Bocan

AN III

GONDOS ZSOLT

Cerințele proiectului au fost foarte clare, de a realiza cât mai multe apartamente pentru orice vârstă, o curte privată cu rol de loc de joacă pentru copii și o parcare subterană. Obiec vul principal în conceperea volumului a fost împingerea fronturilor cât mai aproape de străzi pentru a beneficia de o curte cât mai mare în spatele clădirii spre sud și de a beneficia de o suprafață cât mai mare însorită în mpul zilei, din aceasta a rezultat forma neregulată și spartă a clădirii. Accesul se face la colțul sitului, la intersecția străzilor, mușcănd din clădire pentru a accentua în acest fel în primul rând intrarea, dar și pentru a realiza un mic buzunar pentru întălniri, un mic spațiu public acoperit. Fiecare nivel și apartament sunt tratate diferit, pentru a servi la orice așteptări ale chiriașilor. Această abordare se vede atât în volumetria clădirii cât și la nivel de finisaj, alcătuind terase de diferite dimensiuni și fațade ventilate/neventilate.

TOTH MARTHA

AN III În această propunere s-a încercat edificarea unei construcți cu cât mai multe apartamente, cu un regim de înalțime mic as el încât să se valorifice la maxim terenul din punct de vedere imobiliar. La parterul clădirii s-au propus trei apartamente, dintre care unul cu două și două cu trei camere, în mp ce la etajul unu și doi se mai adaugă în plus câte două apartamente cu două camere pe nivel. La ul mul nivel sunt propuse trei apartamente cu spații mult mai generoase și cu terase mari. La demisol este amenajată o parcare cu 18 locuri. Blocul are o formă neregulată, cu o serie de retrageri în plan, iar una din caracteris cele foarte importante este rotunjirea colțurilor pentru a genera o suprafață con nuă atât pe fațadă cât și în interiorul apartamentelor. Fațada de la etajul unu și doi și balustrada de la terasa penthouse-urilor sunt acoperite cu o membrana chine că din panouri glisante de aluminiu care genereaza un volum unitar.

AN III

SLACH RADU MIHAI

Tema principală care a ghidat proiectul a fost relația public-privat. Am ales să tratez această trecere gradual prin intermediul balcoanelor. Elementele ver cale care îmbracă balcoanele formează o limită permeabilă vizual care întărește caracterul public, iar deschiderile mari din zona balcoanelor permit ex nderea spațiului interior spre exterior, fapt care întărește caracterul privat. Realizarea unor spații comune care să acționeze ca un catalizator social pentru locuitorii imobilului a fost un alt punct important al proiectului. Atribuirea unei suprafete mai mari spațiilor comune în detrimentul spațiului locuibil a fost un compromis necesar din punctul meu de vedere.

URBANISM

AN III

Dezvoltarea alterna vă a orașului Timișoara Aplicarea metodelor de predare “Peer instruc on” la cursul “Urbanism” an III Prin exerciţiul propus s-a dorit ca studenţii să înțeleagă acţiunile şi reacţiunile ce se produc într-un oraş, ca rezultat al unor factori externi şi interni deopotrivă, precum cei de mediu, sociali şi economici, cu efectele lor directe prezente în inovaţii şi invenţii, care, de-a lungul mpului, au făcut ca oraşele să se afle într-o con nuă metamorfoză şi compeţie. Acest demers s-a concre zat prin discuţii între studenţi şi lămuriri date de coordonatori. Procesul pedagocic a fost conceput as el încât să nu se limiteze doar la orele de curs prevăzute în orar, ci să se ex ndă la nivelul discuțiilor purtate într-un mediu informal, pentru o mai bună aprofundare a subiectului de către studenţi şi, implicit, la decizii mai per nente în raport cu situaţiile virtuale propuse. Tema ca exerci ului Prelegerile tradiționale (în număr de 14) cu privire la evoluția orașului din Renaștere până astăzi au fost înlocuite, în cadrul experimentului, prin cinci prelegeri condensate, în mp ce restul mpului a fost alocat aplicării teoriilor expuse asupra oraşului Timişoara dinaintea cuceririi austriece din anul 1718 (orașul turcesc), munca desfășurându-se în colec ve de studenți. Metoda de lucru Studenţii par cipanți la acest exercițiu au fost împărţi în grupe de câte 12 persoane, divizate la rândul lor în trei subgrupe a câte patru studenți fiecare, rezultând în total nouă grupe de câte 12 studenţi şi 27 de subgrupe de câte patru studenţi. Fiind puşi pentru prima dată în situația de a lucra în echipe ex nse, de până la 12 persoane, studenţii s-au implicat treptat într-un exerciţiu al dialogului deschis, absolut necesar, pe de o parte pentru înţelegerea bazei teoretice, adică a specificului etapelor istorice parcurse în cadrul

seminarului, iar pe de altă parte în vederea întocmirii unei strategii coerente de dezvoltare a oraşelor efec ve avute în vedere, strategie materializată apoi prin decizii urbanis ce (de la scară mare până la nivel de detaliu), implementate la nivelul modelului. Exercițiul a fost condus de conf. dr. arh. Radu Radoslav, care a coordonat o echipă formata din drd. arh. Marius Găman, stud.arh.Ștefana Bădescu (an VI) si stud. arh. Mihai Danciu (an V).

Coordonator proiect - Conf. Dr. Arh. Radoslav Radu

AN III

AN IV

S D

C ,C

, B ,C

S D

S P

, S I

, P

,S R

AN IV

II C

D M

, B ,C

, S I

D T

C B G M

,C ,M

I T

SEMESTRUL I PROIECTARE

„Atrium” ECO - Hotel

AN IV

Ȋn vecinătatea Autostrăzii Timişoara-Lugoj, o firmă care doreşte să-şi ex ndă ac vitatea în domeniu hotelier propune realizarea unei unităţi de cazare având un set clar de cerinţe (printre care şi soluţia cu atrium) şi aşteaptă completarea temei şi o propunere de proiect din partea mai multor „birouri de arhitectură” dintre care să-şi aleagă viitorul proiectant. Tema propusă spre studiu include mai multe obiec ve didacce menite să creeze studenţilor noi abilităţi şi competenţe în paralel cu amplificarea celor existente. As el se urmăreşte: - înţelegerea cerinţelor beneficiarului, documentarea asupra programului de arhitectură, a norma velor, analizarea datelor obiec ve legate de sit şi conceperea unei teme de proiectare care să armonizeze aceste elemente. - crearea unui concept care să introducă în ecuaţie o abordare ecologică par cularizată la condiţiile locale - conceperea unei scheme funcţionale corecte în condiţiile creşterii complexităţii relaţiilor ce apar între elemente datorită înmulţirii purilor de funcţiuni prezente, a conflictelor posibile ce pot apărea prin intersectarea unor relaţii. - ierarhizarea corectă şi atrac vă, spaţială şi formală, plecând de la distanţa de la care obiectul abia se zăreşte , pe tot traseul până în cameră. - introducerea încă din faza de concept a unei abordări ecologice raportată la ciclul zi/noapte şi la cel anual determinat de ano mpuri, care să fie adecvată condiţiilor care afectează hotelul, să aibă rezolvări corecte din punct de vedere logic şi tehnic şi să contribuie la realizarea unei imagini de marcă pentru beneficiar. Se urmăreşte maximizarea folosirii iluminatului şi clima zării naturale, a obţinerii energiei şi apei din surse alterna ve în paralel cu măsuri de reducere a pierderilor de energie de orice p.

- conş en zarea implicaţiilor ce decurg din integrarea structurii, sub toate aspectele enumerate, negocierea per nentă cu proiectantul structurii, înţelegerea tridimensională a acesteia prin perspec ve în care structura este prezentată separat. - rezolvarea corectă a traficului auto în toate scenariile ce pot apărea, în paralel cu crearea unui parcaj subteran. - proiectarea în concordanţă cu norma vele de siguranţă la foc. Pe tot parcusul desfăşurării proiectului se va urmării integrarea tuturor elementelor discutate anterior prin interrelaţionarea lor şi rezolvarea conflictelor.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Claudiu Silvăşan

Proiectul urmăreşte, printro abordare modulară, aparent repe vă la exterior, păstrarea individualităţii şi unicităţii fiecărui spaţiu interior. Prin intermediul unui joc volumetric, spaţial, reflectat atât la exterior cât şi la interior, urmărind atât o relaţionare ver cală cât şi orizontală, se doreşte negarea caracterului de spaţiu iden c. În acest caz fiecare vizitator se va bucura de propriul său spaţiu unic ce diferă de celelalte prin mobilare, poziţionare şi funcţionalizare. Mai mult decat atât spaţiile comune se caracterizează prin transparenţă, legătură vizuală permanentă cu celelalte spaţii, dar şi cu exteriorul, fiecare traseu generând as el o altă experienţă pentru fiecare turist.

AN IV

CIOCARLAN LAURA

VITAN ALEXANDRU

AN IV

În acest proiect am urmărit dualitatea dintre masivitate și transparență. Prin urmare a rezultat un volum atât impunător cât și primitor în același mp. Obiecul este generat de două benzi suprapuse ce conferă dinamism și reduc din greutatea acestuia. Aceste benzi sunt legate de un țesut organic alcatuit din alge ce conferă transparența necesară unui as el de program, dar au și un rol ecologic prin împrospătarea aerului din interior. Atrimul este un volum în totalitate transparent care prin intersectarea cu cele două benzi nu permite apariția monotoniei, și dă naștere aparatului de acces.

Amplasat într-o zonă de tranzit, împânzită de showroom-uri și hale, am încercat să dezvolt un hotel ce se “ascunde” printre formele de relief. Regimul de înălțime impus de temă și impactul vizual l-am negociat prin elevarea terenului, parterul fiind în totalitate acoperit de vegetație și orientat exclusiv către atrium, devenind un spațiu introver t protejat clima c de izolația naturală a pământului. Benzile ce generează edificiul pornesc din pământ crează un joc de planuri, dinamizează volumul, marchează accesul și “apără” hotelul de drumul european. Hotelul se definește ca un spațiu protejat într-un țesut urban necontrolat.

AN IV

BUFTEA_ALEXANDRU

PROIECT DE AMENAJARI INTERIOARE

AN IV

Materia Amenajare de interior are ca finalitate realizarea unui proiect de design de mobilier pe o temă aleasă de student după ce în prealabil întregul semestru s-au studiat istoria ornamen cii, mobilierului și tehnici de punere în operă a diverselor materiale. S-a urmărit atât dezvoltarea simțului este c şi crea v cât şi înțelegerea materialelor. S-a apreciat claritatea expunerii temei alese, originalitatea sa, metoda de lucru cu materialele alese.

Coordonator - Prof. Dr. Arh. Cris an Dumitrescu

În cadrul acestui proiect s-a propus amenajarea unui spațiu de mici dimensiuni din zona istorică a municipiului Timișoara într-un magazin de chitări electrice. Amenajarea propusă este caracterizată de dinamicitate, agresivitate realizându-se as el o legătură cu obiectele vândute în acest magazin și mai ales muzica produsă de acestea. Având în vedere dimensiunea redusă a spațiului interior, doar o camera pentru magazin și un grup sanitar, s-a propus o amenajare cât mai eficientă pentru expunerea produselor. As el spațiul central este folosit pentru expunerea chitărilor și este propusă o zonă cu locuri de stat în mp ce în spate sunt amenajate pultul, o depozitare și grupul sanitar. Deși camera inițială are o formă paralelipipedică, prin această amenajare cu panouri neregulate s-a generat un spțiu dinamic. Spațiul pentru depozitare și grupul sanitar sunt ascunse în spatele acestui înveliș realizat din plăci de corian.

AN IV

MOHORA IRINA

DAMIAN ALEXANDRU

AN IV

Magazin de instrumente de suflat din lemn. Lemnul a fost ales ca material predominant deoarece acesta alcătuiește și materialitatea instrumentelor muzicale. Acesta îmbrățișează spațiul, îi oferă o atmosferă călduroasă și se află într-o relație puternică cu instrumentele. Al doilea material ales este cărămida aparentă, pentru ca spațiul să-și exprime structura originală într-un mod abstract, aceasta fiind dematerializată prin albul care o acoperă, aflându-se în contrast croma c cu lemnul. Metalul, cel de-al treilea material, este folosit ca ˝accent˝ vizual, funcțional și croma c. Acesta este un element parazit care leagă toate suprafețele populate de cele două materiale principale (lemn și cărămidă aparentă) și crează legătura între planul ver cal și cel orizontal. Pentru că înalțimea spațiului este foarte mare s-a propus prin introducerea unei suprafețe pliate care generează o scară și împarte spațiul interior pe două nivele.

Acest proiect propune amenajarea unui spațiu de mici dimensiuni dintro clădire istorică într-o bibliotecă de discuri de vinil. Numele ales pentru acest magazin este VINYL CARTE și stă la baza conceptului de amenajare a spațiului interior. Având în vedere înalțimea spațiului interior de peste patru metri s-a propus împărțirea aces a în două spați suprapuse pe ver cală. Spațiul de jos este dedicat cumpărări discurilor de vinil în mp ce în spațiul superior sunt amenajate locuri de stat și un picup pentru a genera o atmosferă plăcută de ascultat muzică. Pe unul dintre pereții lungi ai acestei amenajări este propusă biblioteca de discuri de vinil în mp ce pe celălalt perete este amplasată scara sub care este amenajată o zona de depozitare. Având în vedere dimensiunea redusă a spațiului interior pe cel de-al treilea perete, cel opus intrării, este propusă o oglindă care ascunde și ușa spre grupul sanitar.

AN IV

GANEA SERBAN

PROIECT RESTAURARE

Restaurare și remaniere fucțională - Conacul de la Folea

AN IV

Conacele păstrate în zona de câmpie a Banatului reprezintă o categorie de monumente şi clădiri cu valoare istorică de interes, îndeosebi pentru mediul rural, unde au fost ridicate în secolele XVIII și XIX. Locuinţe cu dezvoltare amplă, ele sunt concepute în ansambluri ce cuprind anexe gospodăreş şi amenajări peisagere sub formă de parc, sau în nse zone verzi. As el, ele oferă variate elemente de par cularizare locală, și potențial urbanis c și arhitectural pentru perspecvele de evoluţie ale aşezărilor ce le conţin. Ul mele decenii, în care numeroase asemenea conace au avut des naţii inadecvate şi au suferit degradări structurale sau pierderi de elemente arhitecturale, au făcut ca starea lor actuală de conservare să ridice probleme. Într-o asemenea situaţie se găseşte şi conacul de la Folea, care se cere pus în valoare şi redat unui circuit funcţional adecvat. În acest scop s-a propus studenților anului IV studierea posibilităţilor de remaniere funcțională a conacului pentru un club de golf, cu tratarea sa în condiţii de restaurare, alături de o eventuală ex ndere. Proiectul s-a derulat în 2 etape: I. Cercetare-documentare. S-au colectat datele referitoare la istoricul clădirii, s-a analizat contextul ambiental şi problemele pe care le ridică acesta, s-a întocmit releveul şi au fost inventariate elementele valoroase şi degradările de care suferă clădirea. Faza de documentare a avut în vedere și studiul funcţiunilor pentru adaptarea clădirii pentru un club de golf. II. Elaborarea proiectului cu marcarea intervenţiilor necesare pentru refuncţionalizarea şi punerea în valoare a construcţiei şi a cadrului său urbanis c.

Coordonator - Conf. Dr. Arh. Liliana Roșiu

Demersul arhitectural are la bază studiul simbolis cii blazonului familiei Beniczy. Scena prezentată are în prin plan lebăda, simbolul artei. Săgeata care o străpunge este ˝arma lașului˝, care ucide cu ˝viclănie˝ în mpul nopții. Deasupra se poate observa simbolurile cavalerului care se luptă împotriva acestui fapt. Conceptul este fundamentat în jurul obiectului de artă, care devine un element de legătură atemporal între existent și propus, între vechi și nou. Demersul ex nederii își asumă rolul de a con nua axa E-V, iar organizarea interioară păstrează relația vizuală între acces și terasă creeată pe axa principală a conacului N-S. Corpul nou folosește cadrul natural pentru a nu concura din punct de vedere vizual cu arhitectura existentă. Acoperirea acestuia cu pământ spre nord îi îmbunătățește eficiența energe că și relația vizuală cu mediul. Prin actualitatea materialelor și limbajului formal folosit este evidentă nepotrivirea anacronică.

AN IV

CHEREGI A. KLAPOUSZCEAC C.

AN IV

SEMESTRUL II PROIECTARE

Pavilion expozițional

AN IV

Pe situl învecinat celui studiat în semestrul 1 (în vecinătatea Autostrăzii Timişoara-Lugoj) se propune realizarea unui pavilion expozi onal care va fi în sine un exemplu prin tehnologiile “verzi” implementate și modul de explicitare a acestora. Proiectul propune , pe lângă tema principală de expunere, trei teme majore: - introducerea în proiectarea parametrizată - conceperea unei structuri care să răspundă logic formei alese , realizarea tridimensională a acesteia şi prezentarea ei separat. - con nuarea procesului început in semestrul I prin introducerea încă din faza de concept a unei abordări ecologice , adecvarea soluţiilor la ciclul zi/noapte şi la cel anual determinat de ano mpuri , rezolvarea corectă din punct de vedere logic şi tehnic . Ȋn aceeaşi logică se urmăreşte maximizarea folosirii iluminatului şi clima zării naturale , a obţinerii energiei şi apei din surse alterna ve în paralel cu măsuri de reducere a pierderilor de energie de orice p. Pe lângă acestea se urmăreşte în con nuare: - documentarea asupra programului de arhitectură şi a cerinţelor care decurg din funcţiunea de expunere , a norma velor , analizarea datelor obiec ve legate de sit şi conceperea unei teme de proiectare care să armonizeze aceste elemente. - crearea unui concept care să genereze un landmark în zonă - ierarhizarea corectă şi atrac vă , spaţială şi formală , ţinând cont de dinamica parcursului pietonalului şi a spaţiului interior. - rezolvarea corectă a traficului auto şi pietonal în toate scenariile ce pot apărea , în paralel cu crearea unui parcaj subteran.

- proiectarea în concordanţă cu norma vele de siguranţă la foc. Dobândirea unor abilităţi superioare de proiectare parametrizată va înlătura pe viitor orice barieră legată de volume complexe şi de realizarea lor 3D.

Coordonator proiectare - As. Drd. Arh. Claudiu Silvăşan

Spațiul expozițional propus se află într-o zonă industrială, fără o unitate specifică din punct de vedere urbanis c. Clădirea devine prin prezența sa în acest context un obiect în sine, care găzduiește spațiile de expoziție interioare și exterioare, precum și alte funcțiuni publice care se dezvoltă de-a lungul unui traseu fluid. Această con nuitate este amplificată de forma organică. Amfiteatrul, accesul, pasajele, se află la diferite cote de nivel date de “topografia” clădirii. Elementul specific este structura re culată triunghiulară dublă, acoperită cu panouri de s clă de diverse grade de transparență, în funcție de lumina necesară în interior.

AN IV

MOHORA_IRINA

RUSET_ADELA

AN IV

Premisele demersului arhitectural se bazează pe dezvoltarea unui program special într-un context nefavorabil, rezultând încercarea de a crea un obiect iconic, care să dinamizeze percep v atât zona în care este introdus, cât și spațiile pe care le oferă. Acest aparat are la bază un traseu pe sit în relație cu care este generat pavilionul. Din interacțiunea celor două reiese un al treilea element important, pelicula de apă. Aceasta are valențe mul ple, atât de a pune în valoare obiectul văzut din exterior, cât și de a anima spațiul interior de primire.

Conceptul se bazează pe flexibilitatea spațiului, urmărind pe cât de aproape posibil principiile de dezvoltare a unui muzeu, care să lase libertatea desfășurării mai multor puri de evenimente (chiar și în același mp) – de aici a aparut împărțirea spațiului expozițional în 2 corpuri rela v independente, cu o conformație diferită: spațiul cerut de 2400mp liber, deschis și un spațiu adițional de 1137 mp, aflat în corpul portocaliu, organizat ca un parcurs care se con nuă pe acoperișul clădirii. Cel mai important aspect în dezvoltarea conceptului a fost acela de a gândi un edificiu care să poată adăpos mai multe puri de funcțiuni, care să mențină viața acestuia atunci când nu se organizează expoziții temporare/târguri. Am considerat foarte important ca un edificiu atât de mare, amplasat într-un loc atât de vitreg să nu devină o altă hală goală, extrem de scumpă, care să „moară”, ne fiind folosită, între evenimente.

AN IV

BUFTEA_ALEXANDRU

PROIECT URBANISM

Reguli de ex ndere a localității Giarmata, jud. Timiș

AN IV

Pentru a înțelege mo vaţiile crizei generalizate referitoare la problemele ecologice, sociale și economice izbucnită după 2007 din punct de vedere al urbanismului și amenajării teritoriului, trebuie să analizăm descentralizarea locuirii, a comerţului şi a birourilor, care a condus la apariţia unui nou model de creştere urbană, şi anume cel fragmentat. Asimilarea mentalităţilor americane de mobilitate şi libertate în a alege fără opreliş locul unei noi construcţii a distrus în Europa controlul statului (sau al comunităţilor) şi autolimitarea spaţială, rămase cutume de secole, apelându-se la o dezvoltare descentralizată fără limite, ca operaţiune eficientă doar din punctul de vedere al economiei de piaţă. Se propune crearea unor scenarii de ex nderea sustenabilă a localității Giarmata, Aglomerarea Urbana Timișoara, ținând cont de parametrii economici, ecologici și sociali și urmărind integrarea acesteia în iden tatea culturalmorfologică a așezării existente. Direcția și locația ex nderii sunt la la tudinea studențiilor urmărindu-se relația dintre elementele naturale, zonele noi construite și cele existente. Funcționalitatea terenului se va stabilii în funcție de legislația în viguare și pologia viitorilor locuitori. Se vor organiza grupe de câte 3 studenți care vor analiza situația existentă și realiza propunerile de dezvoltare sustenabilă a localității. Scopul acestui exerciţiu îl cons tuie iden ficarea celor mai eficiente mijloace, procedee şi strategii de abordare în exnderea unei localități rurale. Se urmărește înțelegerea de către studenți a relațiilor dintre așezăriile rurale, noile ex nderi imobiliare și elementele cadrului natural. Criterii de evaluare: înţelegerea modalităţii de raportare la caracteris cile amplasamentului și jus ficarea corectă şi per nentă a deciziilor luate.

Coordonator - Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav

Situl se afla la 10km de orașul Timișoara pe drumul național Dj628. Poziția sa favorabilă între Autostrada A1 și centura Timișoarei face ca acest loc să fie ușor accesibil în mp de 20-30 de minute din orice punct al Timișoarei cât și de către populația care circulă pe autostradă. Un alt punct forte îl reprezintă faptul că parcela conține cel mai înalt punct din jurul orașului Timișoara, aceasta face aici un loc potrivit pentru plasarea unui punct de belvedere care sa deserveasca întreg orașul (având în vedere traseul pe centură) dar care să fie în același mp un semnal pentru șoferii de pe autostradă să facă un popas aici. Distanța scurtă între autostradă și centrură face ca terenul de pe marginea drumului național să fie foarte valoros pentru diverse ac vități comerciale, așa cum observam că au și început să se dezvolte. Acestă poziție unică deschide o serie de posibiltăți, de la un punct de atracție pentru întregul oraș la o zonă comercială bine definită care să sprijine financiar locuitorii satului. Forma organică a străzilor și a amenajării este rezultatul propunerii unui bazin de colectare a apelor pluviale în zona cea mai joasă a sitului. De-a lungul corpului de apă s-au propus o serie de spații verzi. S-au propus mai multe pologii de parcele cuprinse între 600 mp și 800 mp.

AN IV

FERCHE O. SCHIOP C. SFERCOCI G. TEPENEU C.

AN IV

AN V

G P

V ,I ,G

-M

R S

,S R

M ,B

,I ,A

V ,I ,G

-M

AN V

S P

II G P

B ,O V

T ,

S D

,S L

M R

SEMESTRUL I PROIECTARE

Beauty Centre - Centru de întreţinere SPA balnear, Moșnița, județul Timiș

AN V

Tema proiectului a pornit de la studiul anterior realizat în cadrul disciplinei Urbanism. Pe un teren în imediata vecinătate a râului Timiş, s-a propus studenţilor realizarea unui complex SPA, cuprinzând o serie de funcţiuni specifice precum cazare hotel şi alimentaţie publică, centru SPA ( solarium, fitness, facial & body, duşuri Vichy, aromoterapie, masaj, tratament nămol, băi plante, etc.), piscină interioară/ exterioară, centru spor v şi spaţii de servicii tehnice. Amenajările exterioare au fost un subiect important, invitaţia pentru o strategie de p «landscape» fiind explicită. Au fost urmărite calitatea conceptului şi a studiului de temă, calităţile de «green building», tehnice, economice şi de atmosferă. Nu în ul mul rând calităţile grafice şi ale machetei au contat la evaluarea finală.

Coordonator proiectare - Conf. Dr. Arh. Vlad Gaivoronschi

AN V

KRAUSZ ZSOLT, TRIPSA SILVIA

Soluția își propune să se camufleze devenind un parc funcționalizat. As el, s-au iden ficat parametrii cei mai importanți din sit care au determinat volumetria: textura dată de loturile agricole, iazurile de pescuit, digul, râul Timiș. Prin con nuarea loturilor agricole au rezultat fâșii cul vate ce se camuflează în peisaj. Totodată, aceste valuri de pământ se mulează pe silueta digului. Prin intermediul valurilor se realizează și o legătură favorabilă între sat și râul Timiș. Legătura se face prin alei pietonale și piste de bicicliș . Între fâșii au fost introduse ‘‘insule‘‘curți, fiecare cu funcțiuni și iden tate proprie.

DENES PETER, FEKETE BALAZS

AN V Am acordat o importanță deosebită înțelegerii temei de proiectare deoarece numai atunci se poate găsi o soluție op mă dacă se cunoaște problema în toată complexitatea ei. Noi cu toții ne trăim viața de zi cu zi în mediu construit în condiții de stress. Din acest mo v avem nevoie de a ne petrece cât mai mult mp în natură, unde ne putem reîncărca. Tema de proiectare propune realizarea unui ansamblu care să ofere sa sfacerea nevoilor menționate mai sus. Prin construirea unui ansamblu imens în mijlocul naturii am distruge calitațile naturale ale terenului.

AN V

CONSTANTINESCU DIANA, CRACIUN IULIA

Datorită locației inedite în apropierea râului Timiș, s-a urmărit crearea unei legături cât mai directe cu peisajul natural pic de câmpie. As el unitățile de cazare propuse se află la un nivel superior, deasupra îndiguirii existente pe teren, și sunt conectate vizual cu linia râului. Spațiile specifice programului de arhitectură - Spa - diversele puri de băi - au fost amplasate la nivelul zero și integrate organic în sit. Întregul complex este agreementat prin crearea unor ochiuri de apă ar ficiale, care preiau tema mini-lacurilor existente pe teren și aduc un plus de calitate spațială.

PROIECT URBANISM

Regenereare Urbană PUZ - Liceul de Arte Plas ce, zona centrală municipiul Timișoara

AN V

Se dorește deprinderea de către studenți a operațiunilor de conciliere între dorințele specula ve ale unui proprietar real de teren (care a redevenit proprietar pe teren și pe clădirea Liceului de Arte Plas ce), posibilitățile autorității locale de a muta funcțiunile educa ve în altă locație și posibilitățile de ocupare maximală a acestui teren amplasat în zona centrală a orașului Timișoara, prin respectarea regulilor de creștere organică și a regulamentelor de urbanism locale și naționale (POT de maxim 85%, precum și un CUT de sub 4,00). Se urmarește deprinderea viitorului urbanist cu rolul de mediator între interesele developerilor și cele ale comunității locale, cu rolul de strateg prin găsirea unui consens între toți actorii implicați pentru rezolvarea unei stări conflictuale existente. De asemenea se urmărește învățarea aplicării principiilor poli cilor urbane în u lizarea terenurilor, în contextul economic și financiar local real, înțelegerii rolului proprietarului de teren în acest proces, mo varea lui, stabilirea de s mulente, relația dintre u lizarea terenului, prețul acestuia și piața imobiliară. Se propune conceperea unui PPP (partenereat public privat) pentru revitalizarea zonei, cu toate regulile acestuia. Prin însușirea tehnicilor de acupunctură urbană se dorește realizarea unor scenarii de dezvoltare a zonei printr-o priori zare a acțiunilor minimale, printr-o eșalonare a inves țiilor, ținând cont de schimburile de proprietăți necesare traficului auto, bike și pietonal din zonă, de silueta orașului (prin regimul de înălțime, de aliniamente, de situația clădirilor de pe teren, de POT, CUT). Această revitalizare se propune a se realiza printr-o înlocuire prudentă a funcționalitățlor existente din zonă, cu funcțiuni noi de servicii, birouri, hoteluri, etc. Scopul direct al acestor operațiuni este de introducere a unei noi ierarhii spațiale, care să atragă treptat inves tori și ca eﬀect indirect să readucă în principal viață în această zonă centrală a orașului.

Coordonator - Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav

În prima fază a proiectului a fost realizată o analiză a situației existente pe sit, a vecinătăților și chiar și la nivelul orașului având în vedere mărimea și importanța zonei studiate. Se propune respectare aliniamentului la parter, pentru integritatea frontului stradal, dar ex nderea în consolă la etaj până la limita parcelei. Pentru a ajunge la forma propusă s-au efectuat patru pași: 1 - au fost demolate toate cladiriile de pe sit mai puțin clădirea care adăpostește ˝Inspectoratul Județean Timiș˝ pentru a păstra iden tatea zonei; 2 – extrudarea suprafeței neconstruite pana la înălțimea de 28 metri generând astfel un volum cu regimul de înalțime de P+7E; 3 – s-a propus teșirea volumului pe laturile es ce și nordice, cu o pantă de 70%, pentru a nu bloca lumina soarelui pe fațadele clădirilor învecinate care adăpostesc unități de locuit; 4- crearea unei curți interioare de jur împrejurul clădirii care adăpostește ˝Inspectoratul Județean Timiș˝. As el pentru exploatarea la maxim a potențialului existent pe sit, se propune un procent de ocupare a ternului de 80%. Se propun și două nivele subterane care pot fi accesate auto de pe Bulevardul C.D. Loga și de pe Bulevardul Mihai Eminescu. Se propune păstrare accesului existent în cladirea ˝Inspectoratul Județean Timiș˝.

AN V

PREDA A. RUPACICI O. RUSAN R.

HARIGA I. DANCIU M. LOPEZ A. REYES

AN V

Cerințele temei de proiectare au reprezentat primul punct de plecare pentru întocmirea planului urbanis c. Contextul urban cerea o soluție de tranziție între zona centrală din partea ves că și cea rezidențială din partea es că a sitului. As el, reglementările au fost concepute pentru a încuraja realizarea unui complex de imobile independente, conectate între ele, cu parcaj subteran comun și funcțiuni specifice: spații comerciale și de servicii pe latura ves că, oferind un por c pentru favorizarea promenadei și a comerțului indiferent de vreme, birouri în zona mediană (inclusiv clădirea inspectoratului, considerată valoroasă din punct de vedere arhitectural-istoric) și unități de cazare pe latura es că. Inters țiile au fost tratate prin retrageri, por ce și curți interioare protejate deschise către punctele de atracție din proximitatea cvartalului. Au fost oferite atât condiții minime de confort pentru circulația ru eră, cât și pentru cea pietonală. O fâșie de spațiu verde a fost amplasată către Parcul Jus ției și Str. Patriarh Miron Cristea. Deasemenea, a fost protejat patrimoniul cultural municipal prin relația vizuală nes ngherită cu Catedrala Mitropolitană Ortodoxă pe fiecare dintre căile de acces, aceasta fiind un simbol al orașului contemporan.

În soluția propusă, se vor păstra aliniamentele existente pe laturile sudice, es ce și ves ce, generate de clădirile aflate pe sit. Aliniamentul de pe latura nordică, destul de inconsistent, nu va fi păstrat, acesta ne prezentând relevanță în cazul de față. Edificiul prezent pe parcela dată (clădirea care adăpostește ˝Inspectoratul Județean Timiș˝) va fi păstrată, în vederea menținerii caracterului zonei și este propusă pentru refuncționalizare. Funcțiunile pe care aceasta le va adăpos vor fi în legătură cu funcțiunea propusă pe restul parcelei. S-a propus o păstrare a înălțimii la cornișă echivalentă cu cea existentă pe sit, gest care generează un regim parțial de înălțime de P+5 pe latura sudică a parcelei. Dorindu-se exploatarea maximă a potențialului existent pe sit, regimul de înălțime se ridică la P+8 pe latura nordică a parcelei. Se face as el o trecere graduală de la regimul de înălțime scăzut, dat de clădirea existentă pe latura sudică a sitului, la un regim de înalțime mai ridicat, adaptat zonei nordice a parcelei, unde se regăsesc locuințe colec ve. Este evitat as el generarea unei structuri masive de p monobloc, neadaptate zonei, care ar putea rivaliza din punct de vedere vizual cu Catedrala Ortodoxă, aflată în apropiere.

AN V

CRACIUN I. CONSTANTINESCU D. CRISTEA A.

SEMESTRUL II PROIECTARE

Centrul cultural 111/Σ, ins tuții, comerț, servicii, parcare

AN V

A fost propusă abordarea unei teme complexe în imediata vecinătate a esplanadei Operă- Catedrală, în Timişoara: pornind de la un posibil parteneriat public-privat între Primăria Municipiului Timişoara şi deţinătorii de terenuri în proprietate în zona des nată studiului, s-a propus o intervenţie de p regenerare urbană pe suprafeţele de teren cuprinse între străzile: str. C.D. Loga la sud, str. 20 dec. 1989 la vest, Piața Huniade la nord și str. Patriarh Miron Cristea la est. Clădirile existente aflate pe suprafaţa des nată studiului au fost analizate şi fiecare colec v de studenţi a decis soarta acestor clădiri şi modul de integrare al celor ce urmează a fi păstrate. Pe loturile reunite a fost considerată realizarea unor construcţii respectând coeficienţii urbanis ci după cum urmează: P.O.T. max = 60% C.U.T. max = 3,5 Regimul de înălţime a rămas la la tudinea studenţilor, la fel şi regimul de aliniere. A fost avut în vedere un parteneriat într-o proporţie de 50-50% la nivel de arie construită între spaţii des nate exploatării comerciale şi a celor des nate comunităţii. Funcţiunile des nate comunităţii au fost cuprinse în cadrul Centrului cultural 111/Σ, conținând: spaţiul de p muzeal – expo des nat artei contemporane. Acesta va avea o zonă de expoziţie permanentă des nată colecţiei de artă contemporană mişoreană (colecţia dr. Cos na, etc.) şi una pentru expoziţii i nerante (temporare). Sală mul funcţională des nată conferinţelor, concertelor, etc. cu o capacitatea de cca 1500 locuri, divizibilă în două, cu toate u litățile necesare. Cinci săli pentru conferinţe, trei de câte

60 locuri, două de câte 100 locuri. Se va amenaja o sală mul funcțională, foarte flexibilă, un teatru experimental pe lângă mediatecă, librărie, spații de joacă, interacțiune pentru copii, cafenea 40 locuri, restaurant (200 locuri)+bucatarie, administraţie și centrul de arhitectură. SPATII COMUNE : Hol lobby acces, galerie cu centru de informații-primire, foyere, toalete pe sexe, garderobe (fie centralizate, fie reparzate pe zone). Parcare subterană, alte spaţii de serviciu, parcare biciclete, centrală termică, post trafo, depozitări, rezerva de incendiu, etc. A fost avută în vedere integrarea în cadrul ansamblului a străzii Mihai Eminescu care va deveni semipietonală, realizarea de spații publice și semipublice, întregul ansamblu urmând a se adresa în primul rând descoperirii unor forme ar s ce contemporane, unor spectacole vii și unor expoziții și „ateliere” crea ve, fes valurilor, acțiunilor de p performance, pe scurt un atractor deopotrivă adresat locuitorilor și turiș lor. Funcţiuni din sfera privată (vor fi definite doar schema c la scara 1:500): spaţii des nate comerţului (închiriere), spaţii pentru servicii (închiriere), spaţii pentru birouri/ ins tuţii- birouri clasa A, hotel 4-5 stele, parcare subterană.

Coordonator proiectare - Conf. Dr. Arh. Vlad Gaivoronschi

AN V

LAZAR ANDREI, DORGO RADU

Modul în care se operează pe un as el de sit face un as el de implant urban arhitectural să devină un parazit. Proiectul prezintă o “parazitare” a sitului privat. Volumele sunt poziţionate în zona de Vest a sitului pentru a se crea un nucleu vizual care să contrabalanseze clădirea Primăriei. Direcţiile fluxurilor publice şi punctele de perspec vă dominante devin influenţe principale în modelarea volumetriei. “Parazitarea” se ex nde pe tot situl printr-un volum perimetral li at care creează o legătură fizică şi vizuală între toate volumele as el se creează o unitate formală nou-vechi.

PEPICI DIANA, BOLOVAN CALIN

AN V Soluția noastră susține faptul că spiritul poate fi păstrat printr-o arhitectură nouă, sensibilă, care prin calitățile ei reușește nu numai să susțină, dar să transmită mult mai clar mesajul unei generații către o societate nouă în căutarea unei iden tăți. În acest sens, am propus înlocuirea actualului liceu de arte plas ce din municipiul Timișoara, iar în virtutea unui parteneriat public – privat, noul centru cultural al Timișorei va deveni un magnet pentru populația orașului, care în acest fel va duce mai departe moștenirea grupului de ar ș plasci din anii 70, Sigma.

AN V

SIDEI MADALINA, BIRLAN ALINA

Soluția propusă este minim invazivă asupra țesutului urban existent. Noul volum păstrează aliniamentul existent pe latura es ca a parcelei, sugerând o pologie construc vă abordată la începutul secolului XX, dar se transformă în obiect independent în interiorul parcelei. Reușește prin poziționare să creeze o serie de spații publice cu caracter diferit, dar și să stabilească direcțiile de rezolvare funcțională. Parterul devine un spațiu de tranziție în mp ce spațiile de expunere formează un volum în interiorul volumuluiobiect. În subteran foaierul devine un spațiul urban.

PROIECT PEISAGISTICA

Parcul de sculptură Triade

AN V

Proiectul de peisagis că din acest an propune studenților amenajarea peisageră a Parcului de sculptură Triade. Creat prin colaborarea dintre Primăria municipiului Timişoara şi Fundaţia Triade iniţiată de regretatul sculptor Peter Jecza, parcul de sculptură este amplasat la intersecția dintre strada Mureș şi Calea Girocului (Mar rilor), la limita primei zone rezidenţiale postdecembriste, Bray m. Se dorește oferirea unei alterna ve la actuala rezolvare printr-un un răspuns crea v dat condiționărilor specifice zonei alese, materializat într-o compoziție unitară, la care elementele de detaliu concură la realizarea atmosferei. Rezolvarea va ține cont de disfuncționalitățile analizate întro primă etapă și va urmări: - îmbunătățirea microclimatului prin plantări adecvate și rezolvarea relației spațiului cu artera intens circulată, - creșterea calității spațiului public al car erului prin crearea unor zone de stat, de joacă, de relaxare etc. în relație cu zonele de expunere, - creșterea calității spațiului des nat expunerii prin propuneri de grupare a sculpturilor, locuri speciale, crearea unui atelier de lucru în aer liber (pentru taberele de creație),etc. - rezolvarea acceselor auto și pietonale fluente, atât pentru locuitorii zonei, cât și pentru spațiul expozițional (Galeria Jecza).

Coordonator - Prof. Dr. Arh. Smaranda Bica

Limbajul formal folosit în proiect generează o creștere organică, cu trasee și spații exterioare fluide, formându-se as el o amenajare peisagis că contemporană. Prezența sculpturilor în cadrul acestui parc devine un punct important în materializarea conceptului. Parcul având două funcțiuni, ele generează două moduri de relaționare cu exteriorul, de introver re și de extrover re. Crearea unei „văi” prin modelarea terenului formează un spațiu exterior în cadrul căruia sculpturile se manifestă nu doar ca exponate ci și ca elemente care influențează direct amenajarea parcului. Crearea unui traseu circular interior dominant pune în evidență sculpturile, relația pietonului cu sculpturile fiind gândită pentru a controla modul în care acesta percepe fiecare sculptură. Camerele exterioare de expunere găzduiesc grupări sculpturale care au diferite caracteris ci după care sunt poziționate (material, formă, marime).

AN V

LAZAR ANDREI

MIHUTESCU OVIDIU, MARACINEANU CRISTIAN_

AN V În urma studiului a rezultat că parcul se află între două artere circulate intens - crearea unei limite între parc și artere care să nu permită penetrarea agitației și zgomotului. Propunerea noastră are ca baza o suprafață con nuă de gazon care este străbătut de un pavaj de piatră naturală ce formează traseele de vizitare a parcului. Suprafața parcului este acoperită de o pânză con nuă de vegeta e (Buxus) care o împarte în 4 camere dis ncte. Aceste camere sunt diferențiate între ele prin vegetația care va crește pe pereții laterali, as el fiecare va avea un specific și o perioadă diferită în care va „înflorii”.

AN V

ACHIM PETRONELA, DANCIU MIHAI IONUT

Complementar față de traseele principale de circulație sunt inserate insule înălțate, protejate prin arbuș plantați compact. Traseul expozițional este așezat în formă ovală pe aceste insule, generând un flux con nuu, neîntrerupt. Aranjamentul sculpturilor pe fiecare insulă este conformat dis nct din punct de vedere seman c. Punctele de intersecție ale circulațiilor principale cu cele secundare sunt lărgite intenționat pentru a permite angajarea pe alei. De asemenea, a fost deviat traseul principal de circulație pietonală pentru a evita diagonala rigidă și rec linie.

AN VI

Elaborarea lucrare de diplomă

AN VI

După o etapă preliminară de aprobare a temelor de diplomă, în care se negociază între absolvent (respec v îndrumător) şi viitoarea Comisie de Diplomă, pentru a se ajunge la o formulă op mă în raport cu cerinţele şcolii şi posibilităţile absolvenţilor, demersul, alocat semestrului XII, are două etape : « prediploma » şi « diploma » propriu-zisă (« examenul de diplomă »), adaptând ceea ce la alte specializări se desfăşoară sub numele de « examen de licenţă ». Temele de diplomă sunt propuse de candidaţi împreună cu îndrumătorii şi pot fi de urbanism sau arhitectură generală. Subiectele oscilează între locuire (individuală complexă şi colec vă), dotări diverse (cultură, spectacol, învăţământ, servicii, comerţ, turism etc.), infrastructură-transporturi (gări, aerogări, porturi, staţii de metrou), restaurare/reabilitare, peisagis că (parcuri tema ce, amenajări montane etc.). Ele sunt obligate să se încadreze în anumite limitele maxime de volum, adaptate temei şi pului de proiect. Există teme reale, replici ale unor proiecte în diferite faze de execuţie sau teme imaginare; în cazul primelor există şansa unei con nuări, pentru care se intră în dialog cu primăriile, alte foruri, beneficiari potenţiali etc. Majoritatea temelor sunt din spaţiul românesc (mai ales zona Banatului), dar au fost acceptate subiecte din străinătate (Italia, Spania, Germania, Grecia, Albania, Bulgaria, Japonia) cu care candidaţii intraseră în contact în mpul stagiilor universitare sau prin concursuri.

Preşedintele comisiei Examen de Diplomă Prof. Dr. Arh. Teodor Octavian Gheorghiu

REAMENAJAREA PIETEI IOSEFIN TIMISOARA BADESCU STEFANACOORDONATOR PROIECT: ARH. NEGRULESCU CODRUTA

AN VI

Reamenajarea Pieței agroalimentare Iosefin și regenerarea urbană a vecinătăților sale. Concepută ca reacție la decizia autorităților de a muta piața agro-alimentară Iosefin, și deci ac vitatea pietonală, din spațiul public într-o clădire situată în frontul străzii Văcărescu, lucrarea prezentată propune reamenajarea pieței existente și regenerarea urbană a vecinatăților sale. Car erul Iosefin este unul dintre cele patru car ere istorice ale orașului Timișoara, fiind, prin tradiție, o zonă comercială. Strategia de regenerare mizează deci pe reinventarea caracterului comercial al car erului, prin raportare la piața agroalimentară existentă, ca punct central de intervenție.

AN VI

100

101

AN VI

NARITA ALINA MARIA

AN VI

Proiectul naște din dorința de a revitaliza un areal arheologic fascinant și plin de semnificații a culturii europene. Concept, design, funcțiune sau implementare urbanis că, toate acestea sunt inspirate de istoria acestui loc sacru, dar, în același mp sunt gândite ca raspunsuri formulate întro maniera contemporană pentru actualele problemaci și disfuncționalități. Am dorit ca obiectul final să se integreze cu sensibilitate în peisajul natural și cultural caracteris c. Arhitectura obiectului se inspiră din ideea de ruină și din acuratețea punerii în operă a materialelor construc ve de către vechii greci. Imaginea de ansamblu este una tectonică, a unor volume masive căzute la pământ și înfipte în acesta într-o poziție aparent aleatorie, desprinse unele de celelalte. Aceste volume de formă cubică sunt orientate în plan după cele două trame ale țesuturilor urbane întâlnite: Cardo și Decumanus și trama paralelă cu malul mării.

102

CENTRU DE CULTURA SI ARHEOLOGIE PAESTUM COORDONATOR PROIECT: ARH. BOCAN DRAGOS

103

AN VI

104

105

AN VI

VELICIU IOAN

AN VI

Proiectul are ca subiect realizarea unui centru de cercetare în tehnologia și prelucrarea lemnului într-o zonă mixtă care grupează funcţiuni de învăţământ şi industrie din Baia Mare. Obiectul creat îşi propune să adăpostească ac vităţi legate de cercetarea și promovarea tehnologiei prelucrării lemnului la cele mai înalte standarde. Proiectul propune mult mai mult decât o serie de obiecte agreabile si funcţionale. După o analiză atentă a contextului, după extragerea unor informaţii şi concluzii legate de tehnologia de prelucrare a lemnului, se propune un concept complet, ce nu neglijează niciuna dintre componentele arhitecturii înţeleasă ca fenomen ce influenţează profund comportamentul uman. Spaţiile create încurajează comunicarea vizuală şi verbală, schimbul de idei, interacţiunea și mişcarea. Centrul “METSA” îşi propune să devină primul centru pe acest domeniu din România.

106

METSA - CENTRUL TEHNOLOGIEI PRELUCRARII LEMNULUI COORDONATOR PROIECT: AS. ARH. ROMEO SZORAD

107

AN VI

108

109

AN VI

WINKLER DORIS

AN VI

Situl ales este situat pe malul lacului de origine vulcanică Nemi, în provincia Lazio din Italia. Istoria bogată a regiunii Castelli Romani stă la bazele conceptului soluției. Locuită încă din perioada an chității, regiunea prezintă numeroase ves gii arheologice răspândite pe tot teritoriul, chiar în apropiere fiind situat șan erul arheologic al templului Dianei Nemoresis. Pornind de la această idee a unui bogat fond arheologic din care oricând poate fi descoperit ceva nou, am asemănat modul de așezare al complexului pe sit cu forma în care se găsesc ruinele în sol – amplasate în mod aparent hao c pentru ca treptat să le fie descoperită logica. Cea de-a doua etapă importantă de dezvoltare istorică a zonei se petrece între evul mediu și renaștere. Acum se ex nd micile așezări deja existente, care se dezvoltă organic pe coline. Pornind de la silueta acestora extrem de jucată a rezultat silueta complexului muzeal.

110

COMPLEX MUZEAL AL REGIUNII CASTELLI ROMANI, ITALIA COORDONATOR PROIECT: AS. ARH. MIHAI MUTIU

111

AN VI

112

113

AN VI

MAI 1

AN I 114

D ,S

,S ,S

C A

A L

MAI 1

E ,P

115

SEMESTRUL I ATELIER DESIGN BAZIC

MAI 1

Disciplina Atelier Design Bazic urmărește introducerea studentului din cadrul specializării de Mobilier și amenajări interioare în procesul proiectării de interior prin însușirea normelor de reprezentare în desenul de arhitectură de interior și mobilier în scopul aplicării prac ce a acestora. Exercițiile propuse au ca scop studiul elementelor funcționale ale unei clădiri de locuit, anume zona de zi și zona de noapte, a detalierii încăperilor sanitare. Temele tratează subiecte complexe de la concepte arhitecturale noi studiate și analizate privind organizarea funcțională și spațială a unei locuințe contemporane, dar și a caracteris cilor ocupanților (factorul uman), până la intervenții punctuale pe clădiri existente. Însumate, ele sunt transpuse etapizat având la bază un cadru dat în care studentul propune amenajări noi de unități funcționale (zona de zi - living, sufragerie, bucătărie, ves bul; zona de noapte - dormitor, baie, dressing). Semestrul al doilea se caracterizează prin integrarea elementelor de limbaj, a normelor de reprezentare și a regulilor compoziționale într-o amenajare completă și complexă a unei case în regim P+M. Se dis ng 3 etape în formare: 1. Etapa de introducere și cunoaștere a normelor de reprezentare grafică a unui spațiu. 2. Etapa de analiză pe unități funcționale ale locuirii cu accent pe puri de mobilier și gabarite. 3. Etapa de însușire și aplicare a cunoș ințelor dobândite prin amenajarea spațiului unei mansarde atât în interiorul unei șarpante/pod existent cât și amenajarea unei mansarde nou proiectate având ca acces o casă de scară nouă. Fiecare etapă este finalizată cu o prezentare a proiectului evaluarea fiind atât colec vă cât și individuală permițând studentului să i se ofere feedback pe întreg conținutul predării, dar și pe prestația acestuia.

Coordonator proiectare - As. Arh. Gheorghe Breazu

116

COTABITIU ALEXANDRA

MAI 1

În cadrul acestui proiect s-a realizat o organizare spațială și funcțională a unei locuințe contemporane prin amenajarea: zonei de zi living, sufragerie, bucătărie, ves bul și zonei de noapte - dormitor, baie, dressing. Pentru această amenajare s-a păstrat relația vizuală între diferitele funcțiuni: camera de zi, locul de luat masa și bucătaria dar s-a realizat o separare a spațiilor prin intermediul mobilierului, diferențelor de nivel ale planului de călcare și culorilor diferite folosite pentru fiecare zonă.

117

IFTODE ALEXANDRU RAZVAN

Tema acestui proiect presupune găsirea soluției op me în amenajarea spațiului interior și exterior as el încât această casă să funcționeze cât mai bine. În cadrul acestui proiect a fost amenajat atât parterul cât și mansarda. În spațiul comun zonele sunt separate vizual prin organizarea mobilierului specific. Majoritatea mobilierului propus este dominat de forme curbe și linii ondulate care crează un contrast între acesta și spațiul conținător.

MAI 1 118

MIRCU CRISTIAN

MAI 1

Proiectul de la disciplina Atelier Design Bazic este compus dintr-o serie de exerciții care au ca scop studiul elementelor funcționale ale unei clădiri de locuit, anume zona de zi și zona de noapte, a detalierii încăperilor sanitare. În cadrul acestor exerciții s-a propus atât amenajarea spațiilor dintr-un apartament existent cât și propunerea unei locuințe individuale. Mobilierul propus este simplu, modern, minimalist și are un rol determinant în crearea unei atmosfere plăcute în interiorul spațiilor.

119

MAI 2

AN II 120

O ,G

R C

,V A

O ,G

C ,V

MAI 2

121

SEMESTRUL I PROIECTARE DE INTERIOR Amenajarea și designul de mobilier a unui cafenele și ceainării amplasate la parterul Bibliotecii Politehnicii

MAI 2

Pentru acest proiect studenții au avut ca temă să realizeze amenajarea și mobilarea unei cafenele și ceainării amplasată într-o structură spațială construc vă dată, în ideea realizării unei ambianțe pentru relaxare, documentare și discuții. Ideea era realizarea unui loc pentru o lectură primară, informare şi acces digital la ra sistem touchscreen, spaţiu des nat, în acelaşi mp, organizării unor evenimente (lansare de carte, expoziţii, proiecţii, prezentări, dezbateri). Spațiul propus se găseşte la parterul Bibliotecii Politehnicii, aflată în construcţie în fază finală, cu acces pe frontul es c din strada Traian Lalescu, este dezvoltat liniar, paralel cu strada pe care o însoţeşte cu un vitraj amplu, ușor sinuos. Suprafaţa de circa 200 mp se poate înscrie, cu aproximaţie, într-un dreptunghi cu laturile de 20 m şi 10 m. Accesul, uşor ridicat de la nivelul trotuarului, se face prin intermediul unui aparat generos ce cuprinde scara, o rampă şi o pla ormă cu jardinieră. Organizarea de ansamblu face ca spaţiul să aibă legături interioare cu funcţiunile complementare necesare (grupuri sanitare, depozite, camere de curăţenie) şi cu zonele principale ale bibliotecii. Obiec vele execi ului au fost testarea capacităților studenților de a realiza o imagine coerentă și unitară a amenajării unui spațiu pornind de la ansamblu și mergând până la detaliu (mobilier, siglă, meniu). În aprecierea proiectului s-a pus accentul pe rezolvarea atât funcțională a problemelor apărute în spațiu cât și folosirea corespunzătoare a materialelor pentru a întregii imaginea întregului ansamblu. De asemenea a fost punctată și partea de prezentare.

Coordonator proiectare - Arh. Ioan Trif

122

SURDEA DIANA

MAI 2

Proiectul resprezintă un spațiu de recreere în cadrul Bibliotecii universității. Conceptul este unul dinamic, folosind linia frântă pentru a crea locul de stat și barul, peretele cu spații de depozitare urmând de asemenea aceeași direcție. S lul este minimalist, formele sunt simple, banda și mesele/ tabureții rotunde din corian alb, podeaua contrastând prin lemnul de nuc închis la culoare, un spațiu deschis spre relaxare. S-a dorit realizarea unei ambianțe pentru relaxare, documentare și discuții în cadrul căreia persoanele vizitatoare să se simtă bine.

123

PATAKI FARKAS

MAI 2

Pentru această amenajare a unui loc de o lectură primară, informare şi acces digital la ra sistem touchscreen, și a organizării unor evenimente (lansare de carte, expoziţii, proiecţii, prezentări, dezbateri etc.) s-a propus o tratare fluidă a spațiului interior. As el se crează un contrast între arhitectura postmodernă a clădirii bibliotecii și amenajarea dinamică a acestui spațiu interior denumit Green Apple Tea. Fluiditatea acestui spațiu interior este dată de către mobilierul curb: canapele lungi și ondulate, ra urile pentru depozitarea cărților și mesele în jurul cărora sunt aranjate scaunele înalte sunt curbate. Acest spațiu este iluminat printr-o serie de spoturi și lumină perimetrală de ambianță. Ra urile pentru depozitarea cărților sunt realizate din placi de mdf în mp ce scaunele înalte sunt realizate din profile curbate și șezut din piele. Culorile folosite pentru această amenajare sunt: verde crud, maro și un albastru închis.

124

În cadrul acestui proiect s-a propus realizarea amenajării și mobilării unei cafenele și ceainării amplasate într-o structură spațială construc vă dată, adică în interiorul Bibliotecii Politehnicii. S-a propus o ambianță pentru relaxare, documentare și discuții cu locuri de lectură primară, informare, acces digital la ra și spaţii des nate organizării unor evenimen-te. As el s-a propus crearea unui spațiu dinamic prin intermediul mobilierului cu forme neregulate și ascuțite. Aceste forme dinamice ale modilierului sunt preluate la nivelul pardoselii și chiar și la nivelul tavanului, corpurile de iluminat fiind amplasate de-a lungul liniilor generate de direcțiile mobilierului. Piesele de mobilier dinamice sunt defapt canapele așezate în jurul stâlpilor masivi de rezistență având locuri de stat pe ambele părți. Pereții structurali sunt mascați de noi pereți realizați din gips carton care preiau limbajul dinamic folosit pentru mobilier.

125

MAI 2

DANILA STEFANIA

SEMESTRUL II PROIECTARE DE INTERIOR

Amenajarea și designul de mobilier a unui spațiu situat la parterul unei clădiri istorice Exercițiul din semestrul al II-lea are ca temă amenajarea și designul de mobilier a unui spațiu situat într-un apartament la parterul unei clădiri istorice de pe strada Miron Cos n din Timișoara. Se dorește amenajarea acestui spațiu și rezolvarea problemelor legate de accesul și tratarea fațadei clădirii în relație atât cu strada cât și cu spațiul interior. Se pune problema rezolvării legăturii cu exteriorul și marcarea existenței spațiului respec v de la nivelul străzii. De asemenea apar și probleme legate de funcțiuni, dorindu-se rezolvarea relației dintre bar și zona de mese, accesul la grupurile sanitare și depozitare, etc. Amenajarea s-a dorit a fi coerentă atât ca imagine per ansamblu, cât și ca și funcționalitate. S-a urmărit o bună rezolvare funcțională, un design coerent atât al suprafețelor cât și al mobilierului, cu tot cu detaliera execuției acestora. Obiec vele acestui exercițiu au fost capacitatea de a ges ona un spațiu mai restrâns și de a-i folosi potențialul la maxim în rezolvarea amenajării. Au fost punctate coerența prezentării , corec tudinea și cursivitatea prezentării, originalitatea și actualitatea soluției, fezabilitatea soluției și a efortului înves t, prezentarea grafică și elocvența textului.

MAI 2 Coordonator proiectare - Arh. Liviu Brebe

126

Acest proiect încearcă să rezolve problemele funcționale prin intermediul unui design coerent al suprafețelor cât și al mobilierului, cu tot cu detaliera și execuției acestora. Spațiul interior este împărțit în patru zone cu funcțiuni diferite: zonă bar, zona meselor, accesul și grupurile sanitare. La nivelul pardoselii s-au folosit diferite finisaje pentru a diferenția aceste spații: zonă bar placată cu pardosea corten, zona toalete placată cu plăci ceramice, în zona de servire este folosită o pardosea din fier negru iar la acces este folosit fier pa nat. Amenajarea de la nivelul pardoselii este dublată de către tavanul fals care variază ca și înălțime as el funcțiunile sunt și mai bine diferențiate. Iluminarea spațiului interior se realizează prin intermediul unor spoturi cu difuzie. Accesul este pus în evidență, la nivelul faţadei, prin crearea unui aparat de intrare acoperit cu o structură proprie, realizat din s clă securizată difuză.

127

MAI 2

JIVAN DRAGOS

PATAKI FARKAS

MAI 2

În cadrul acestui proiect s-a încercat rezolvarea amenajării acestui spațiu și a problemelor legate de accesul și tratarea fațadei clădirii în relație atât cu strada cât și cu spațiul interior. S-a propus rezolvarea problemei accesului prin marcarea existenței spațiului interior printr-o serie de planuri la nivelul străzii. Amenajarea interioară este una dinamică prin folosirea de benzi care învelesc spațiul interior și definesc mobilierul acestuia, barul, locurile de stat etc. Aceste benzi crează o legatură între zona barului și cea a meselor cât și între cele șase fețe ale spațiului interior, aceste benzi plimbându-se de pe suprafețele orizontale ale tavanului și pardoselii pe cele ver cale ale pereților. Spațiul interior este împărțit în trei zone dis ncte: zona barului, zona meselor și cea a grupurilor sanitare. Mobilerul propus, locurile de stat, scaunele de bar și mesele au forme rotunde, folosindu-se același limbaj și aceleași materiale.

128

Obiec vul acestui proiect a fost ges onarea cât mai bună a unui spațiu mai restrâns și de a-i folosi potențialul la maxim în rezolvarea amenajării. BarCode Cafe este denumirea localului proiectat și acest lucru se poate observa chiar în amenajarea accesului printr-o serie de elemente liniare care imită o bară de cod. Aparatul de intrare este un volum înclinat, modern și contrastând cu fațada clădirii istorice as el ieșind și mai mult în evidență. Spațiul interior este împărțit în trei zone: zona barului, zona meselor și cea a grupurilor sanitare. Zona barului este amenajată dinamic fiind folosite unghiuri ascuțite și forme neregulate pentru bar şi depozitare. Este propusă și o extensie a pultului pentru prezentări, vernisaje, concerte. Zona meselor este împărțită în patru sectoare prin coborârea tavanului și schimbarea finisajului la nivelul planului de călcare. Pereţii sunt vopsiţi albi pentru proiecţii în cadrul evenimentelor.

129

MAI 2

DANILA STEFANIA

STUDIUL FORMEI

Forme alterna ve în designul de mobilier

MAI 2

Disciplina de Studiul formei este una de bază, prin ea fiind introduse și aprofundate noțiuni de grama că a limbajului vizual, teorii consacrate și principii contemporane, necesare pentru formarea, înțelegerea și dezvoltarea unui vocabular plas c de comunicare de u lizat și aplicat în lucrările de laborator specifice, în viitoarele proiecte de specialitate și în prac ca profesională ulterioară. Disciplina se adresează studenților anului II Licență Mobilier și Amenajări interioare, sem. 3 și 4, și presupune 4 ore de aplicațiii / săptămână x 14 săptămâni / semestru. După o serie de aplicații specifice noilor genuri ar s ce (colaj, asamblaj, obiect) realizate în primul semestru se trece la aprofundarea formelor geometrice tridimensionale și aplicarea acestora în configurarea unor piese de mobilier alterna v, corelându-se as el cunoș nțele din domeniul geometriei spațiale cu specificul designului de mobilier. Exercițiul numit forme alterna ve în designul de mobilier constă în structurarea unei piese de mobilier u lizând la alegere și consecu v caracteris cile specifice a patru din opt categorii de forme spațiale studiate: cutate, poliedrate, riglate, tensionate, pânze (plăci curbe) subțiri, elicoidale, gonflabile și compuse. Manifestarea unor a tudini pozi ve şi responsabile faţă de domeniul ar s c în strânsă corelare cu geometria spațială precede valorificarea op mă și crea vă a propriului potențial în ac vitatea de proiectare, de amenajare a spațiului interior și de design de mobilier.

Coordonator proiectare - As. Dr. Arh. Andrei Racolța

130

Pentrul exercițiul de la materia Studiul formei, din al doilea semestru, s-au propus mai multe forme alterna ve în designul de mobilier pentru a genera o serie de fotolii cât mai diverse și confortabile. Toate cele patru propuneri se încadrează în aceleași dimensiuni: lungime, lățime, înalțime și același concept. Pentru aceste fotolii s-au u lizat patru forme spațiale: forme gonflabile, formre poliedrate, forme compuse și forme din plăci curbe (pânze). Fotoliile propuse sunt caracterizate de un spătar foarte înalt as el importanța acestuia fiind și mai mare într-un spațiu interior. În două din cele patru propuneri, variantele cu forme gonflabile și forme din plăci curbe, fotoliile au și brațe pentru un design mai confortabil și mai plăcut în mp ce în varianta cu forme riglate s-a propus o piramidă din care este extrudat o parte din volum pentru a genera un loc de stat foarte bine protejat și cu un design special.

131

MAI 2

JIVAN DRAGOS

SURDEA DIANA

În acest proiect am folosit forme din geometria formelor spațiale (forme compuse, forme poliedrate, forme riglate și plăci curbe subțiri) pentru a crea un lavoar cu zona de scurgere a apei și loc pentru săpun. Formele se încadrează în aceleași dimensiuni (lungime, lățime, înălțime) și același concept.

MAI 2 132

Pentrul acest exercițiu s-au propus mai multe forme alterna ve în designul de mobilier pentru a genera o serie de fotolii care se încadrează în aceleași dimensiuni: lungime, lățime, înalțime și același concept. Pentru această piesă de mobilier s-au u lizat patru forme spațiale: poliedrate, tensionate, riglate și forme din plăci curbe. În trei din cele patru propuneri fotoliile au și brațe pentru un design mai confortabil și mai plăcut în mp ce în a patra variantă este formată dintr-o placă curbă con nuă având o secțiune constantă de-a lungul volumului. În variant tensionată s-a propus un cadru de care sunt legate o serie de cabluri pentru a crea spătarul și șezutul adică suprafețele care intră în contact cu omul. În varianta poliedrată este propus un fotoliu în formă de octagon din vederea laterală cu locul de stat extrudat din cadrul volumului în mp ce variant cu forme riglate se propune o suprafață curbată în jurul șezutului.

133

MAI 2

DANILA STEFANIA

DIPLOMA DIPLOMA

134

ASOCIATIA DE LA 4

ASOCIAȚIA DE LA 4

Preşedintele asocia ei - Stud. Arh. Loredana Gaiță

135

Este organizația studenților de la Facultatea de Arhitectură din Timișoara! A început să se manifeste la sfârșitul lui 2009 ca grup de studenți dornici de a exprima în mod organizat un punct de vedere. Startul a fost dat prin cea dintâi ac vitate organizată în numele studenților: Manifestul Urban de comemorare a 20 de ani de la Revoluția din 1989. Un an mai târziu exista și era cunoscut în rândul studenților numele Asociației de la 4 datorită ac vităților culturale și de recreere organizate. În prezent, datorită dorinței crescânde de implicare a studenților în ac vitățile Asociației, nu doar promovăm în rândul nerilor ac vități culturale și educa ve ci și organizăm tabere, ateliere, cursuri, expoziții, conferințe și fes valuri; toate acestea în scopul dezvoltării şi formării competenţelor profesionale şi calităţilor personale ale studenților arhitecți, dar și pentru a contribui la conturarea și exprimarea unei iden tăți a studenților Facultății de Arhitectură din Timișoara.

SERIILE DARC Seri(i)le D’Arc, prin conferințele, prezentările și discuțiile despre arhitectură, oraș, artă, călătorie, muzica, fotografie și film, au devenit o pla ormă de dialog. Ele reprezintă o școală în afara școlii, ce completează discursul formal oferit de facultate, cu discuții degajate purtate într-un spațiu relaxat. Considerăm că proiectul este în același mp necesar și obligatoriu, pentru că oferă un anumit p de pregă re studenților, care în alte circumstanțe ar fi greu de obținut. Prin acesta, par cipanții pot dezvolta un spirit cri c la adresa educației, vieții social-culturale și realității din care facem cu toții parte. Printre invitați amin m: Excelenta Sa Dl. Tsushima Kanji, arh. Turányi Gábor, asis. dr. arh. Vlad E enie, conf. dr. arh. Vlad Gaivoronschi, arh. Tiberiu Bucșa, arh. Tiberiu Ciolacu, dipl. ing. Benjamin Kohl, prof. Robert Velescu, arh. Rudolf Graef, dr. Gabriel Kelemen, arh. Dan Stoian, arh. Ioana Botea, Dr. Alexandru Szentmiklosi ș.a.

136

137

CONCURSUL C A S A Concursul Anual al Studenţilor Arhitecţi, la cea de-a treia ediție, a adus împreună în acest an 6 facultăţi de arhitectură din România şi Republica Moldova. Situl ales în car erul Schei din Braşov, împreună cu tema propusă, au fost prilejul unei prime întâlniri între studenţii anilor 2 şi cadre didac ce din cele 6 facultăţi, printre care și Facultatea de Arhitectură din Timișoara în perioada 2425 februarie. Între 15 și 17 iunie, acelaşi oraş a găzduit juriul reunit pentru a căuta cele mai bune proiecte din totalul de 392 de înscrieri în concurs. S-a remarcat un nivel general ridicat, mulţi studenţi abordând direcţii asemănătoare, cu un specific regional atât la nivel de concept, cât şi în modul de reprezentare. Aceș a au fost caș gătorii acestei edi i: Premiul 1: Alexandra Antal Premiul 2: Cosmin Ovidiu Serghe Premiul 3 ex-aequo: Victor Moldoveanu Premiul 3 ex-aequo: Alexandru Vasiliu Mențiune - Cosmin Galateanu Mențiune - Heracleea Lateș Mențiune - Oana Matei

138

139

URBAN STAMP ”Urban Stamp”, organizat de ”Asociația de la Patru” în colaborare cu ”Pani Projecon and Ligh ng Vertriebs GmbH” și ”Rheinbrucke Architecture” în data de 3-4 iunie 2011, urmărește scopul asociației de a parcipa la viața publică a orașului, de această dată pe un ton cordial. Evenimentul a fost deschis printr-un workshop de pictură pe s clă cu 120 de par cipanți începând cu copii de grădiniță, până la școlari, studenți și neri ar ș . În seara următoare picturile de la acest atelier s-au proiectat asemănător unor diapozi ve pe fațada Palatului Baroc (Muzeul de Artă din Timișoara), în Piața Unirii. Programul sa încheiat printr-un concurs online, prin care publicul își putea vota pictura preferată.

140

141

Universitatea “Politehnica” din Timişoara, România 300006 Timişoara, Piaţa Victoriei nr.2 Tel: +40-256-403000; fax: +40-256-403021 E-mail: rector@rectorat.upt.ro / www.upt.ro Facultatea de Arhitectură și Urbanism 300223 Timişoara, Strada Traian Lalescu nr.2/A Tel: +40-256-404021; fax: +40-256-404020 E-mail: department.arhitectura@gmail.com / www.arh.upt.ro

142

143

144