UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
FACULTATEA DE ARHITECTURA
TEORIA PROGRAMELOR de ARHITECTURA
Foto Vlad Gaivoronschi
CURS nr. 7 prof.dr.arh. Vlad Gaivoronschi
“Everything is shopping” Koolhaas in anii ‘90
CE ESTE UN M A L L ? “Haltera” si dinamica lacomiei si placerii
Mixed use & shopping
A & G - “micile experiente”
Ioan Andreescu- 1985-86
GOLDTIM Timisoara, 1991, National Nomination
PANDORA SHOP, 1993, National Nomination
Romtelecom interior design, 1999,National Prize
STARTELEFONICA, 2005, ANUALA PRIZE 2006
Badea Cartan Market, Timisoara - Refurbishment and tensile membrane covering, National Prize and medal – 1996, ECCS Prize – 1997
PUBLIC SPACE / COMERCIAL
RE (RE)ABILITATION 2012, ANUALA PRIZE FOR EXCELLENCE
2003-2006 Ce este un INTERPORTO…….?
INTERPORTO North – Timisoara,
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
FACULTATEA DE ARHITECTURA
TEORIA PROGRAMELOR de ARHITECTURA
Foto Vlad Gaivoronschi
CURS nr. 8 prof.dr.arh. Vlad Gaivoronschi
EDUCATIE PROGRAME RESCOLARE crese, gradinite,
Silvia Paun, ARHITECTURA PROGRAMELOR SCOLARE, ed. Tehnica 1981
gradinita
TIPOLOGII
Tezuka arch. 2007
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
gradinita
TIPOLOGII
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
gradinita
UNITATE FUNCTIONALA CAMERA GRUPA
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
gradinita
UNITATE FUNCTIONALA CAMERA GRUPA
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
gradinita
UNITATE FUNCTIONALA BAIA
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
gradinita
UNITATE FUNCTIONALA BAIA
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
gradinita
UNITATE FUNCTIONALA BAIA
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
gradinita
Unitate functionala SPATIU DORMIT
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
gradinita
unitate functionala VESTIAR
Toma Claudiu, curs Comozitie-Programe
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Kindergarten Kekec Lubljana, Slovenia
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Kindergarten Kekec Lubljana, Slovenia
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Kindergarten Kekec Lubljana, Slovenia
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Kindergarten Kekec Lubljana, Slovenia
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Kindergarten Kekec Lubljana, Slovenia
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Kindergarten Kekec Lubljana, Slovenia
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Temporary kindergarten Ajda Slovenia
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Temporary kindergarten Ajda Slovenia
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Temporary kindergarten Ajda Slovenia
gradinita
arhitect: proiect:
Arhitektura Jure Kotnik Temporary kindergarten Ajda Slovenia
Vais, Gheorghe 1998 Programe de arhitectura, Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca Dudek, Mark 2007 Schools and Kindergarten – A design Manual , Birkhauser Verlag AG, Basel- Boston Berlin www. europaconcorsi.it www.archdaily.com www. dezeen.com
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
FACULTATEA DE ARHITECTURA
TEORIA PROGRAMELOR de ARHITECTURA
Foto Vlad Gaivoronschi
CURS nr. 9 prof.dr.arh. Vlad Gaivoronschi
EDUCATIE scoli
• • - Organizarea de către societate a instituțiilor menite a asigura instruirea – educarea tinerilor a determinat conturarea unui program functional: ȘCOALA • - ESENȚA TEORETICĂ a acestui proces social este o știință socială: PEDAGOGIA • - Relația ÎNDRUMĂTOR – ELEV – relație socio-psihică în care are loc transferul de învățăminte și se petrece pe un puternic fundal social prin “subiecții educați” se perpetuează cultura și caracterul grupului. • • Începuturile societății omenești – relația îndrumător – elev era: • UN PROFESOR – UN ELEV • - comunicare directă, simplă, necodificată, neorganizată • - această relație a fost și este cea mai în măsură să asigure o comunicare flexibilă, adaptată fiecărui subiect; școala modernă încearcă să micșoreze cât poate grupurile de elevi, tinzând către această relație primordială
• Educația în antichitate • - “TIMPUL NU NE ÎNVAȚĂ A GÂNDI, CI NUMAI EDUCAȚIA ȘI ÎNCLINAREA FIREASCĂ” – Democrit • - SOCRATE: primul teoretician al pedagogiei descoperirea adevărului prin deducție (metodă de predare) • - PLATON înființează o școală la Atena • - ARISTOTEL: educația: “acțiunea de dăltuire a ființei umane, asemenea acțiunii sculptorului care cioplește blocul de marmură spre a-i da o formă” • - el a înființat o școală la Atena lecții de filosofie ce aveau loc în timpul plimbărilor o școală peripatetică (peripateo = merg, mă plimb) • - în Antichitate s-a păstrat într-o mare măsură relația UN PROFESOR – UN ELEV, respectiv FILOSOF – DISCIPOL
• • Primele școli ca echipament organizat • -în marile centre comerciale și administrative ale civilizațiilor EUFRATULUI: Ninive, Babilon, unde școlile corelate cu “BIBLIOTECILE DE LUT” se găseau în cartierele preoților • • - ÎN LUMEA MEDITERANEANĂ • - școala gramaticului: o locuință mai răsărită • scrisul, cititul, socotitul pentru copii de 7-12 ani • - școlile mari: PALESTRA construcții specializate în centrele orașelor • GIMNAZIUL • - deci GIMNAZIUL, alături de teatru, stoa, bazilica comercială, templu, constituia un obiectiv important orășenesc ce mărginea AGORA așezării • - cele mai cunoscute: gimnaziile și palestrele din Milet, Pergam, Olimp, Priene, Athena etc.
• - GIMNAZIUL: curte interioară mărginită de portice cu mare valoare funcțională; în jurul ei: băi (ablutio), săli pentru studiu cu bănci din piatră, biblioteca, încăperea gimnaziarhului (cond. înst.) • • • - Gimnaziul din Olimpia, sec. IV î.e.n. • 1. curtea interioară • 2. unități educative • 3. vestiare • 4. ablutio • 5. intrare
• - GIMNAZIUL: curte interioară mărginită de portice cu mare valoare funcțională; în jurul ei: băi (ablutio), săl pentru studiu cu bănci din piatră, biblioteca, încăperea gimnaziarhului (cond. înst.)
• Educația în Evul Mediu • - orientarea către religie 1- educația prin constrângere fizică și spirituală – educația cavalerească 2- școala breslelor 3 -educația în mănăstiri • - apare în școlile mănăstirești și orășenești relația PROFESOR – GRUP DE ELEVI, deci învățământul colectiv spirit educativ (vezi IN NOME DE LA ROSA – UMBERTO ECO). • - idea gimnaziului antic cu o curte interioară înconjurată de construcții va sta la baza planurilor de școli și a universităților medievale (vezi Planul conservat în manuscrisul de la mănăstirea Saint Gall (Elveția) – anul 818).
• • - pe acest principiu al curții interioare au apărut universitățile evului mediu: • - Univ. din Paris și Bologna, sec. XII • - Univ. din Praga (1348) • - Univ. din Cracovia (1364) • - Univ. din Viena (1365) • - Univ. din Heidelberg (1387) • - în paralel, educația cavalerească și a breslelor în spații nespecifice, adică în capele, ateliere etc. • - școala orășenească în construcții destinare locuirii, în cadrul locuinței gramaticului (șc. durata 2-3 ani)
• Educația în mănăstirile budiste • Ex. Lamaseria Tibetană • - spațiu închis idea curții interioare, în jurul ei spații felurite • - sistem pedagogic foarte dur • - accesul în Lamaserii de pe la 7 ani pe baza unui examen specific elevului • - educația având ca scop dobândirea clarviziunii
• • Școala Renașterii • I.A. COMENIUS – mare pedagog de origine cehă 1592 – 1670 • DIDACTICA MAGNA primul mare sistem de instrucție – educație unitar • - acesta avea la bază principii ce se refereau la principii ale educației adaptate naturii și vărstei copiilor • - organizarea școlii și învățământului, stadiile educative, introducerea noțiunii de an școlar, ziua de școală, a vacanțelor, definirea noțiunii de învățământ colectiv, introducerea claselor individualizate ca vârstă, număr de elevi și nivel de predare, toate acestea au constituit determinante importante în definirea acestui program (școala)
• Comenius: clădirea școlii reprezintă o latură a procesului educativ: “să pregătim mai întâi școala după cum pasărea își pregătește mai întâi cuibul” • - considera că școala trebuie împărțită în mai multe trepte, stadii educative, în funcție de vârsta copiilor; clasele aveau un număr determinat de elevi, unde fiecare avea un loc stabil. • - considera necesară realizarea în școală, cu ajutorul elevilor și pentru elevi de SPECTACOLE ȘCOLARE necesitatea realizării unui spectacol adecvat • • Urmaș al lui Comenius J. Locke (1632-1704)– pedagogia realistă • - cuprinderea în școli a tuturor copiilor cartierelor muncitorești realizarea unui învățământ util • • Deci școala conține deja obligatoriu o suită de clase + un minim de funcțiuni necesare
• Universitatea Sapienza – Roma, sec. XVI - apariția claselor bine definite spațial și mobilate
• Secolele XVIII – XIX epoca industrială • - școala: necesitate obiectivă a procesului social; lozincă a programului mișcării revoluționare burgheze. • - pierderea spiritului dominant bisericesc • - DIDEROT: “Rațiunea este singura lumină care trebuie să conducă omul în viață” • - alături de J.J.Rousseau (1746-1827), Robert Owen (1771-1858) se desprind doi mari teoreticieni și fondatori ai școlii moderne: I.H. Pestalozzi și I.Fr. Herbart. • - Pestalozzi: pornind de la concepția că omul este condus de forțe, laturi comportamentale de natură fizică, morală, intelectuală. • - consideră educația ca fiind acțiunea ce le dezvoltă în mod organizat • - Principii pedagogice: - rolul intuiției în procesul instructiv • - rolul familiei și al muncii în educație • - rolul exercițiilor sintetice și analitice • - principiul dezvoltării gradate • - Școala de la Stanz (într-o veche mănăstire): 4 clase, ateliere de lucru practice, sală pentru bibliotecă, dormitoare, sală de mese, capelă și locuințe pentru institutori. •
• • • • • • • • • • • • • • • •
Tipuri de școli ce se cristalizează în epoca industrială - tipul compact/ cu curte interioară/ englezesc
În general, acestea conțin: - săli de clasă - sală de sport + vestiare - bibliotecă - laborator de fizică + cabinet - laborator de chimie + cabinet - sală de muzică, desen - aula - conducerea școlii - depozite material didactic - grupuri sanitare După mărime, școlile – tipul “academic” – școli secundare și primare de mare capacitate • – tipul “popular” – școli mici, cu 4-8 clase •
Pattern “academic clasic”
Pattern “compact academic”
Pattern “popular”
• • • • •
• • •
Școala precontemporană Pedagogia utilitaristă – Herbert Spencer (1820-1903) - la baza ei: teoria evoluționistă - funcțiile vieții (conservarea vieții, obținerea mijlocului de trai, îndatoriri sociale, culturale și familiale) - orientarea învățământului către principiul utilitarismului - în acest scop promovează – pregătirea complexă prin diversificarea materiilor acomodând noile descoperiri ale științei - înființarea unităților specializate - necesitatea legăturii școlii cu realitățile vieții
• • • •
• • • •
Școala precontemporană Pedagogia utilitaristă – Herbert Spencer (1820-1903) - la baza ei: teoria evoluționistă - funcțiile vieții (conservarea vieții, obținerea mijlocului de trai, îndatoriri sociale, culturale și familiale) - orientarea învățământului către principiul utilitarismului - în acest scop promovează – pregătirea complexă prin diversificarea materiilor acomodând noile descoperiri ale științei - înființarea unităților specializate - necesitatea legăturii școlii cu realitățile vieții
• Pedagogia pragmatistă – I. Dewey (1859-1952) • - “instinctele și capacitățile proprii ale copilului” trebuie cunoscute în profunzime • - clasa se transmit informații inexpresive organizare de activități • - apare deci ideea desființării claselor • - obiectul de studiu trebuie cunoscut nu numai prin percepție, ci în mod direct, prin activitate • - teza “educației diferențiate”, în care nu există o opoziție între profesor și elev
• Educația nouă – școala activă – Demolins (18521907), Montessori (1870-1952) • - reacție la școala tradițională • - atragerea elevilor la conducerea școlii • - autodeterminare în activitatea educativă apariția unui spațiu comun interior sau exterior de adunare a efectivului școlii • - Școala activă (Montessori, Decroly) școala igienică • - metoda activă: ansamblu de acțiuni ce urmăreau realizarea progresului copilului, atât sub raportul cunoștințelor (informațiilor), cât și sub acela al capacității (dezvoltării) intelectual – psihice, prin trezirea interesului, INIȚIATIVEI •
• - în perioada 1900-1940 – școli “tradiționale” ca arhitectură (prima perioadă) • - școli ”moderne” (igienice) • - arhitecturii moderne a anilor 20-30 îi corespunde o tipologie constructivă nouă de școală ce se poate denumi ȘCOALĂ IGIENICĂ • - caracteristici: - funcționalismul luminos în beton și sticlă • - înălțimi mici parter sau P+1 • - partiuri funcționale – asimetrice • - tentaculare planul tentacular (“fingers”) • - imagini încă severe, reci • ȘCOALA IGIENICĂ – deschisă - funcțională • • • - clasele sunt dispuse numai pe parter cu iluminare bilaterală • - școlii deschise îi sunt caracteristice clasele în aer liber și dezvoltarea doar pe parter
“igienica” - deschisa
• - școala funcțională – partiu echilibrat (dispar clasele în aer liber) • - mai compactă • - preluarea unor tradiții mai vechi, a școlii în care un hol integrează restul funcțiunilor
• Scoala WALDORF • -principii pedagogice in raport cu principiile de organizare spatiala • -stiinta despre om - antroposofia
• • • • • • • • • •
ȘCOALA CONTEMPORANĂ Probleme majore ale arhitecturii școlilor: Aspectul funcțional - iluminarea naturală și artificială - ventilare și încălzire optimă - comoditatea și flexibilitatea mobilierului - diversificarea tipologiei de plan - flexibilitatea partiului corespunzând diferitelor situații educative - rezolvarea corespunzătoare a grupurilor sanitare și a vestiarelor - utilizarea școlii pe tot timpul zilei și al anului (procesul de integrare comunitară) • - probleme legate de amplasament, context • - reconsiderarea problemelor legate de orientare și volum construit • 2. Problema psiho-estetică • - funcția educativ-estetică a școlii • - realizarea unei ambianțe la scara preocupării și sensibilității copiilor • 3. Problema economico-constructivă •
• Clasificarea școlilor contemporane: • – școli pavilionare - “orasel” • • - școli semipavilionare - “orasel” • • - școli monobloc
a. Școli pavilionare – grupuri de funcțiuni adăpostite în corpuri independente, legate între ele prin portice deschise mai ales – permite o mai bună adaptare la teren – posibilitatea tipizării – acum este utilizată mai rar (proastă funcționare într-o climă mai aspră, incapacitatea conlucrării directe a unor funcțiuni)
• • Planul pavilionar – tipul omogen centralizat • - diferite ansambluri sunt dispuse organizat, echilibrat, compact, având între ele legături deschise, dar acoperite • - tipul dispersat (explodat) • - ansamblurile funcționale legate cu portice deschise se întind pe o suprafață de teren mai mare, cu distanțe mai mari între ele, supunându-se unei rigori compoziționale • - campusul școlar (complex școlar) • - autonomia funcțională a pavilioanelor
b. Școli semipavilionare – preluarea tradiției partiului “fingers”, adică: volume articulate cu legături închise – apariția unor partiuri organice (creștere succesivă și unitară) – adaptabilitate sporită față de context și cerințele funcționale tot mai complexe – realizarea unei arhitecturi la scara copiilor
• • Școli semipavilionare – tip dispersat • - tip cartezian • - tip organic
• c. Școli monobloc • școală compactă, mai frecventă în ultima perioadă • școala monobloc • partiu liniar • partiu centrat
• avantaje • • • • •
economic (industrializare) economie în utilizarea terenului flexibilitate, mobilitate funcțională în interior circulații scurte volum echilibrat
• dezavantaje • iluminare naturală deficitară • scară necorespunzătoare
• • Tipuri de școli monobloc • tipul monobloc tradițional – liniare, clase dispuse de-a lungul unor circulații
• tipul dublu tract compact • tipul dublu tract – curți interioare (prima data utilizat în Elveția) • tipul monobloc centrat – nucleul central spațiul polivalent destinat cuprinderii eficiente a circulațiilor și spațiului comun de întâlnire – polivalent – germenele acestui sistem școala antică, școala englezească cu hol comun – tipul monobloc centrat – planul definitiv – spațiu central mărginit de suprafețe flexibile neconturate
• tipul monobloc compact (“stokplan”) – dispunerea spațiilor educative în mod compact, acceptând claustrarea acestora sau iluminarea zenitală – acest tip este legat de » învățarea în echipă » școala deschisă
– tipul monobloc compact » plan definitiv » plan flexibil
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Elemente funcționale Terenul școlii – caracteristici generale - reprezintă o importantă valoare funcțional-didactică Suedia 50-56m2/elev SUA 50-100 m2/elev Ceho-Slovacia 24,5-40 m2/elev Belgia 29 m2/elev Germania 20-30 m2/elev Franța 20-25 m2/elev Elveția 20-25 m2/elev URSS 11,5-23 m2/elev Olanda 10 m2/elev Anglia 20-40 m2/elev Ungaria 14-25 m2/elev România socialistă 15-22 m2/elev
Norme minimale (plafoane minime) curtea recreație : 3-5 m2/elev și minim 400 m2 20-30 m2/clasă, grupă copii terenuri sportive – minim 600 m2 pentru școlile > 1200 elevi suprafața terenului construit ≤ 25% din aria totală a terenului
• Curtea – zona de recreație – poate fi zonificată pe cicluri, dar fără o separare totală – această zonă mai de grabă trebuie să nu fie zonificată, ea fiind o prelungire a holului, o adevărată AGORA a școlii, unde se pot ține diferite festivități; poate fi zonificată, dar altfel, cuprinzând spații mai intime, intermediare, acoperite și zone mai expuse, potrivite și serbării – definirea acestui spațiu – curtea este ESENȚIALĂ și diferențiază școlile de astăzi
• Zona plantată – pomi, copaci, plantație joasă – are rol de protecție sonoră și împotriva prafului etc – are rol de muzeu natural, funcție educativă, în cazul școlilor Waldorf se învață agricultura biodinamică
• Terenuri de sport – în apropierea școlii de gimnastică; pentru școlile generale are de obicei mărimea unui teren de handbal
•
Clădirea școlii – școala primară:200-600-700 elevi – ciclul II (11-19 ani): capacitate maximă 1500-1800 elevi
• •
încăperi care adăpostesc direct procesul de învățământ – clasa și locul de lucru al elevului – clase speciale – laboratoare, cabinete – ateliere pentru activitate practică • •
•
desen, pictură lucru manual (tâmplărie, lăcătușărie etc)
funcțiuni auxiliare învățământului – biblioteca – sala de sport – bazinul de înot
•
încăperi ale conducerii și corpului didactic – cancelarie – cabinet metodic – director – secretariat – cabinete profesori
•
funcțiuni sociale și culturale – – – –
•
sala de festivități (spațiul polivalent) cantina programul prelungit cabinet medical
circulații, anexe, administrație – – – –
circulații orizontale și verticale spații de joacă și recreație grupuri sanitare, vestiare administrație
• Încăperi ce adăpostesc direct procesul de învățământ – clasa și locul de lucru al elevului • este determinată de » principii pedagogice » norme de igienă și cadru ambiental (culoare, lumină, ventilație)
• forma clasei » dreptunghiul clasic » alte forme, organice – se urmărește » obținerea unui ambient plăcut » mobilare variată » ventilație, luminare » construcție eficientă, durabilă – clase cu forme speciale (vezi Waldorf) dorința personalizării spațiului în mod diferit în corelație cu vârsta copiilor * schițe * – cea mai utilizată formă de clasă: dreptunghiul compact pătrat
• posibilități de iluminare naturală » pe o singură parte • la o adâncime de 7,00 – 7,20 m, la o suprafață pentru 32-34 elevi cu mobilier clasic și 25-30 elevi cu mobilier individual » iluminare bilaterală • adâncime de 8,20-8,80 m și o suprafață a clasei mai mare
• suprafața și volumul clasei » la noi, la liceele bune, în 1945-48 aveam 65-70 copii/clasă » acum a scăzut la 36-40 elevi/clasă – suprafața optimă per elev » S clasă = minim 51 m2 (poate fi luminată pe o singură parte); clasă ce poate adăposti 32-36 elevi » S elev = 1,5 m2 / elev » S medie/elev = 1,6-1,7 m2 / elev (vezi tabel pagina 106 în R. Tănăsoiu) » Vol. min/elev = 5,5 m3 » Vol. mediu/elev = 6 m3 => h~3,3-3,5m » Tănăsoiu: Vol. = 4,2-6,6 m3/elev – Iluminarea claselor » S fereastră = 1/3 * S clasă » criteriu: iluminarea cât mai uniform » reguli • adâncimea clasei, de la fereastră până la axul ultimei bănci în sens transversal să nu depășească 2,5 ori înălțimea ferestrei la luminarea pe o singură parte și 3,2-3,7 în cazul luminării bilaterale • nu se vor prevedea plinuri verticale (în cazul zidăriilor portante) mai late decât interspațiul a două rânduri de bănci • nu se vor prevedea traforuri care să opacizeze • se vor prevedea însă parasolare
•
orientarea claselor la noi orientarea sud-est cea mai bună posibilă și vest iluminarea artificială iluminare cât mai uniformă să nu existe raze reflectorizante care să facă tabla greu vizibilă pe masa de lucru, lumina să cadă din stânga sus
• ventilarea claselor – este o problemă extrem de importantă (ne amintim întotdeauna de aerul greu din clasă, după câteva ore de cursuri) – ventilarea în cazul soluțiilor de luminare bilaterală este ușor realizabilă – ventilare mai dificilă în cazul luminării pe o singură parte în acest caz se folosesc ghene de ventilație
• acustica sălilor școlare – – – –
înlăturarea ecourilor, reverberențelor absorbția zgomotelor de fond din clasă amplificarea unor sunete în sălile mai mari tratatea diferită a finisajului interior • ex. peretele din spatele catedrei și plafonul din aceeași zonă suprafațe reflectante (lambriuri lemn), restul panouri absorbante
• mobilarea sălilor de clasă – mobilare • rânduri continue • bănci pentru câte 2 elevi • măsuțe individuale » neeconomice pentru că necesită suprafețe superioare ale claselor » de dorit din punct de vedere pedagogic » mobilitatea în mobilare
– desființarea estradei catedrei apropierea profului de elevi – tabla și creta sunt înlocuite treptat (înscrisuri făcute din timp, epidiascopul etc) » tabla pe care se scrie cu carioca lavabilă » tablă (nu neagră, ci verde închis – creta galbenă)
– clasele specializate • laboratoarele » fizică » chimie » științele naturii – compuse din • sală de curs propriu-zisă + un cabinet și depozit didactic și sală destinată lucrului practic al elevilorsau, mai economic: o încăpere pentru curs și experiențe + cabinet și depozit didactic
• lab. șt. nat. se poate organiza ca amfiteatru pentru că în el proful explică mai mult • sala pentru desen orientarea nordică pentru o lumină uniformă • sala de muzică (în școli specializate) • tratament acustic • izolarea ei în cadrul școlii • depozit pentru instrumente musicale » în școli normale, pentru muzică se folosește sala polivalentă sau alte spații
• săli speciale pentru geografie, istorie, matematică » în ciclul II și liceu (ciclul III)
• cabinetul fonic – pentru limbi • ateliere pentru activitatea practică » atelierul de tâmplărie • ventilare și iluminare foarte bună • sala + cabinet profesor + depozit » atelierul mecanic (fierărie) » ateliere pentru menaj » sala pentru lucru manual » sala pentru predarea bucătăriei
• • • • • Funcțiuni auxiliare învățământului • Biblioteca – bibliotecă • mică școli primare și ciclul II; depozitarea se face în sala de lectură • mare liceu; are și depozit separat
– sala de lectură:1,6 – 1,8 m2/elev
Funcțiuni auxiliare învățământului Biblioteca bibliotecă mică școli primare și ciclul II; depozitarea se face în sala de lectură mare liceu; are și depozit separat sala de lectură:1,6 – 1,8 m2/elev
• Sala de sport – poate fi amplasată în mijlocul spațiului funcțional (devine polivalentă) sau complet izolată (legătură cu exteriorul) – la noi, pentru școlile cu 24 clase săli de sport de 18x9m=162m2 și h=5,5m2 – sala de sport • • • • • •
sala propriu-zisă vestiare pe sexe grupuri sanitare pe sexe (WC-uri + dușuri) depozite pentru aparate încăperea profului cabinet medical (care este al întregii școli)
• în cazul unei săli mari, aceasta folosește și pentru comunitate, deci are nevoie și de spațiu pentru public
•
Bazinul de înot – – – –
• • • • • • • • • • • • • •
cuplat cu sala de gimnastică trebuie să aibă acces separat din exterior dimensiuni 6x12,5 m sau 8x12,5 m cu pantă de la 0,8 la 1,20m în jurul bazinului circulație de 1-3m și h=3,4m
Încăperi ale conducerii și corpului didactic - cancelaria, cabinet director și secretariat, cabinete profesori, cameră pentru contact cu părinții -cancelaria: mobilată ca sală de consiliu și ca spațiu de odihnă pentru profesori, cca 3mp/profesor Funcțiuni sociale și culturale -sală festivități - caracter polivalent -festivități - teatru școlar - întruniri -trebuie să aibă: - cabină de proiecție - estradă - tratament acustic S= 0,62 – 0,7 mp/ un loc - în caz că este o sală mare, ce poate cuprinde toți elevii, atunci sala devine de asemenea de importanță comunitară, aidoma sălii mai mari de sport.
• • • • • • • • • • •
Cantină, bufet - MENSA (Ganztagschule…..) Cabinetul medical -mai poate avea și un cabinet stomatologic -se poziționează lângă sala de sport Circulații, anexe, administrație -se tinde către reducerea circulațiilor (15-20% din suprafața utilă) -30-35 m de la accese până la scări sau rampe -scările au pante ușoare -coridoare: - lățime 2,20 m Spații de joacă și de recreație -concentrarea suprafețelor rezervate recreației în zone ce servesc un nucleu de 3-4 clase • -spațiul de joacă se continuă cu suprafață deschisă, dar acoperită
• • • • • •
• • • • • • • • •
Grupurile sanitare - unui grup de 4-6 clase îi revine un grup sanitar -se consideră câte un WC la o clasă de băieți sau fete și 2 WC-uri la clase mixte -pentru băieți pisoare (număr dublu față de WC-uri) -pentru fete – cabina igienică și lavabouri -grupurile sanitare pe sexe să nu fie dispuse în apropiere - ?? -asigurarea numărului de 3 uși până la ultima cabină ( prima ușă lavabouri, a doua pisoare, a treia WC-uri) Vestiare: tipuri – vestiare în apropierea clasei - cuier în clasă - pentru fiecare clasă o încăpere specială - pe coridor, în dreptul fiecărei clase -grupat la capetele coridoarelor pentru 2-3 clase -dulapuri înzidite în peretele coridoarelor, claselor - vestiare centralizate ?
• Depozite - material didactic • - materiale de curățenie ( unul pe fiecare nivel) • - depozitări generale de inventar și materie primă pentru reparații • Administrația școlii, diverse • - birouri pentru serviciile administrative, ateliere mecanice și tâmplărie, întreținere • Centrala termică proprie •
Privind retrospectiv : • • •
Machine Age School Pattern :
-coridor și clase ....
• Noile comandamente ale educației : • eterogene (subgrupe .... ) – dezvoltarea clasei •
• • • • •
– a acționa autonom (self directed learning) – a interacționa în grupuri – a utiliza mijloacele interactiv
înseamnă o structură adaptativă (space of Teams) Microevenimente: - flexibilitate - clustering - common core - connectivity - școala ca nod într-o rețea mai largă...
• Clădiri pentru învățământ în perioada INTERNET • • - Problema reconversiei clădirilor vechi: unele medievale ale vechilor universități ce au mai suferit cealaltă revoluție: curent electric ș.a. • Sălile de clasă/seminar, auditorii, conferințe • - legarea acestora la rețeaua de computere • - aceste spații trebuie să se poată adapta unor grupuri dinamice, variind între grupuri mici și conferințe pentru multă lume, putând acomoda chiar lucrul individual. • - un număr mai mare de variante pentru aceste spații flexibile – depozitări pentru scule de proiecție etc. mai consistente. • Laboratoare • - noi stiluri de predare, noi tehnologii ( mai ales cea informatică) fac laboratoarele vechi de neutilizat • - laboratoare ce pot acomoda învățământ și cercetare • - teamwork – lucrul în echipă, chiar interdisciplinar ( mulțumită internetului )
• Bibliotecile • - devin centre de informare, adică interfața de schimb față de vechile biblioteci (depozite fizice de carte cu locuri de studiu) crește. • -schimbări generate de tehnologie și tipuri de spații diferite => tehnologie și flexibilitate ( prin flexibilitate se înțeleg următoarele: schimbări tehnologice, creșterea colecțiilor și adaptabilitatea la cerințele utilizatorilor) • - accesul la alte biblioteci prin intermediul unei rețele al cărei terminal este în respectiva bibliotecă • Biblioteca universitară: - spațiu de lucru colectiv (workshop) • - spațiu pentru învățare/predare (teaching) • - spațiu pentru citit (reading) • - toate acestea prin intermediul computerului • - conectarea la rețele de internet wireless cu laptopurile personale • Cazare pentru studenți • - întărește sentimentul de comunitate ... • - problema urbanității, a nuanțării funcțiunii de cazare – loisir • - ideea scolii ca o casa
Exemple a&g
Andreescu, Gaivoronschi, Ionasiu, Trif Centrul Pedagogic Waldorf Timisoara, 1993-1996
Andreescu, Gaivoronschi, concurs Germania1993
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
WETTBEWERB NEUBAU STEFAN-ANDRES-GYMNASIUM / SCHWEICH TEIL D – RAUMPROGRAMM © frankundfeil 32 D 1.0 Raumprogramm Neubau Gymnasium und Generations- und Kommunikationszentrum Raumprogramm / 1. Bauabschnitt – förderfähige Fläche SOLL lfd. geplant: geplant: geplant: geplant in Nr. NF (m²) T (m²) VF (m²) Geschoss Anmerkungen 1 Unterricht 01 60 2 Unterricht 02 60 3 Unterricht 03 60 4 Unterricht 04 60 5 Unterricht 05 60 6 Unterricht 06 60 7 Unterricht 07 (GTS) 60 8 Unterricht 08 (GTS) 60 9 Naturwissenschaftlicher Raum 01 80 10 Naturwissenschaftlicher Raum 02 80 11 Naturwissenschaftlicher Raum 03 80 12 Naturwissenschaftlicher Raum 04 80 13 Naturwissenschaftlicher Raum 05 80 14 Vorbereitung und Sammlung 200 bis zu 5 Räumen à 50 m² 15 Musikraum 70 16 Materialraum zum Musikraum 20 17 Bildende Kunst 80 18 Materialraum zum Kunstraum 35 19 Computerlabor 01 80 20 Nebenraum /Computerlabor 01+02 12
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
21 Computerlabor 02 80 22 Aufenthaltsraum 60 23 Schülervertretung 20 24 Lehrerzimmer 240 teilbar, Anbindung Altbau 25 Teeküche 01 12 zu 24/Lehrerzimmer 26 Teeküche 02 12 zu 24/Lehrerzimmer 27 Arztzimmer 20 28 Leiter Oberstufe 12 im Bestand, Größe entwurfsabhängig 29 Berater Schullaufbahn 12 im Bestand, Größe entwurfsabhängig 30 Elternsprechzimmer 12 im Bestand, Größe entwurfsabhängig 31 Mensa 350 Nähe 72/Bürgersaal 32 Ausgabenküche 30 zu 31 / Mensa 33 Spülküche 20 zu 31 / Mensa 34 Küchenräume/zellen 01 4 zu 31 / Mensa 35 Küchenräume/zellen 02 4 zu 31 / Mensa 36 WC Personal 4 zu 31 / Mensa 37 Umkleide Personal 6 zu 31 / Mensa 38 Überdachte Pausenhalle / Foyer 162 > 162 m² = VF Summe förderfahige Fläche 1.BA 2437
• • • • • • • • • • • • • • • • •
Raumprogramm / 1. Bauabschnitt – nicht förderfähige Fläche lfd. geplant: geplant: geplant: geplant in Nr. NF (m²) T (m²) VF (m²) Geschoss Anmerkungen 39 Garderobe 01 20 zu 31/Mensa 40 Lager 01 15 zu 31/Mensa 41 Putzraum 01 5 zu 31/Mensa 42 WC-Anlage 01 50 zu 31/Mensa 43 Putzraum 02 5 44 Lager 02 15 45 Lager 03 15 46 WC SchülerInnen 150 47 WC LehrerInnen 15 48 WC Behinderte 01 5 49 WC-Anlage 02 - LehrerInnen 50 Verwaltungstrakt 50 WC Behinderte 02 - LehrerInnen 5 Verwaltungstrakt 51 Putzraum 03 3 Verwaltungstrakt 52 Garderobe 02 10
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Raumprogramm / 2. Bauabschnitt – förderfähige Fläche SOLL lfd. geplant: geplant: geplant: geplant in Nr. NF (m²) T (m²) VF (m²) Geschoss Anmerkungen 53 Unterricht 09 60 54 Unterricht 10 60 55 Unterricht 11 60 56 Unterricht 12 60 57 Unterricht 13 60 58 Unterricht 14 60 59 Unterricht 15 60 60 Unterricht 16 60 61 Mehrzweckraum 100 62 Materialraum zum MZR 12 63 Bibliothek 200 64 Aufenthaltsraum 60 65 Lehrermittelzimmer 01 20 66 Lehrermittelzimmer 02 20 67 Hausmeisterzimmer 20 Summe förderfahige Fläche 912
• • • • • • • • • • • • •
Raumprogramm / 2. Bauabschnitt – nicht förderfähige Fläche SOLL lfd. geplant: geplant: geplant: geplant in Nr. NF (m²) T (m²) VF (m²) Geschoss Anmerkungen 68 Putzmittel 04 5 69 Putzmittel 05 5 70 Lager 04 15 71 Lager 05 15 Flur Flur Summe - nicht förderfähige Fläche 40 2. BA Summe NF= 952 (NGF=
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Raumprogramm / 3. Bauabschnitt SOLL lfd. geplant: geplant: geplant: geplant in Nr. NF (m²) T (m²) VF (m²) Geschoss Anmerkungen 72 Bürgersaal mit Bühne 250 zuschaltbar zu 31 73 Generationentreff 80 zuschaltbar zu 72 74 Küche mit Theke 03 25 zu 72 + 73 / Bürgersaal 75 Kühlraum 5 76 Lager 05 10 77 Gruppenräume/Jugendarbeit 01 20 zuschaltbar zu 78/79 78 Gruppenräume/Jugendarbeit 02 20 zuschaltbar zu 77/79 79 Gruppenräume/Jugendarbeit 03 20 zuschaltbar zu 77/78 80 Neberaum Gruppe 01 10 81 Neberaum Gruppe 02 10 82 Büroraum 20 83 Stuhllager 50 84 Putzraum 03 5 85 WC-Anlage mit Beh.-WC 03 50 86 Garderobe 03 25 87 Foyer Flur Flur 3. BA Summe NF= 600 (NGF=NF+T+VF) NGF= Raumbezeichnung NF (m²) Weitere
• GANZTAG SCHULE SCHWEICH – Concept, principii, atmosfera • • 1.Concept urbanistic si arhitectural • -realizarea unei interventii care la finalul realizarii tuturor celor 4 etape de investitie sa alcatuiasca impreuna cu cladirile scolii existente un ambient coherent, clar, cu aliniamente clar definite catre strazile importante-Stefan Andres Strasse si Dietrich Bonhoeffer Strasse; toate impreuna trebuie sa alcatuiasca un intreg; in acest scop s-a optat pentru o solutie liniara ce subordoneaza toate cladirile dispersate ale ansamblului, definind clar profilurile stradale dar si spatiile de tip curti exterioare ; corpul nou propus din etape aditionate succesiv pe axa longitudinal sud-nord defineste spatii exterioare pozitive, clar definite -curti conturate (raum gestalt….?) • -realizarea unui dispozitiv de nuantare-gradare a spatiului , de la public la privat prin articularea unei limite groase – spatii sugerate de tip prag, acoperite, o dialectica a limitelor successive si o materializare a spatiilor limitelor; din acest punct de vedere, este important rolul ecranuluidominanta principala- de lamele verticale inverzite cu vita locala salbatica ca dispozitiv tectonic de organizare si nuantare a spatiului pietonului in zona Mensa-Burgersaal care se metamorfozeaza apoi in ecran atectonic de umbrire si ritmare la etajele 1 si 2 ale spatiilor de invatamant; • -la finalul etapei 3, catre sud, cladirea ofera o fatada semnal catre sud, avand in vedere perceperea ei de la mare distanta si functiunea de importanta comunitara a salii; • -catre nord, etapa 4 (390 mp…) este gandita ca un parter liniar, landscape integrat curtii elevilor
• •
2. Concept functional si de atmosfera interioara -din considerente de securitate si control acces, intregul ansamblu este structurat tinand cont de unificarea accesului catre scoala existenta si catre cea nou propusa printr-un spatiu intermediar comun- portal urban in relatie cu pietonalul generos al statiei de bus. De aici elevii se pot repartiza in ambele directii, portalul ca spatiu acoperit jucand un rol si in relatie cu spatiile destinate recreatiilor, curtea dinspre nord, etc.. • Functiunile administrative si ale profesorilor, alte functiuni cu un statut semipublic….., bineinteles ansamblul Mensa-Burgersaal au fost amplasate in parter; tot aici se realizeaza conexiunea climatizata cu scoala existenta, anumite functiuni sunt amplasate in interiorul acesteia (28,29,30), in schimb lehrerzimmer se amenajeaza in zona parter de legatura, beneficiind si de o terasa acoperita catre sud. Spatiile de invatamant au fost amplasate compact la etajele 1 si 2 , beneficiind de orientarea est-vest.
• Organizarea interioara are la baza principiul CASEI CA UN ORASEL in care strada interioara, libera pe inaltime integreaza intreaga atmosfera a ritmurilor si luminii naturale; in acelasi timp strada se dezvolta intre cele doua piese majore, definitorii ale gimnaziului, aflate la cele doua extremitati, sudica si nordica pe axa longitudinal: • La sud, conform solicitarilor din tema program, regasim ansamblul festiv , de socializare majora, MENSA-BURGERSAAL + foyer, la care se adauga circulatia-amfiteatru, dispozitiv viu al evenimentelor si interactiunii. • La nord, la piano nobile, directia de deplasare are ca terminus spatiul bibliotecii dezvoltat pe doua niveluri cu lumina catre nord; in final, cand si ultima investitie se va desavarsi (etapa 4), din biblioteca se va putea iesi peste terasa circulabila si inverzita catre nord; la parter, dispozitivul de intrare din spatiul intermediar al portalului, completat de prezenta salii multifunctionale, intareste acest pol de interes. Reflexiile peliculei de apa in lumina deasupra acestui spatiu important ii confera o atmosfera aparte, nu este un gang ci un atractor; dispozitivul acvatic la interior mai are si un rol mai practic, ecologic, in interiorul spatiului interior de circulatie.
• In afara scarilor de evacuare amplasate conform normelor, atat amfiteatrul cat si scara libera in spatiu ce face legatura parterului cu cele doua etaje are un rol dinamic; alaturi de supante si pasarele, acestea sunt principalele piese ce sustin miscarea vie in interiorul spatiului; pentru atenuarea zgomotului, peretele liber pe toata inaltimea ar trebui finisat texturat , fonoabsorbant. Sala destinata muzicii va trebui fonoizolata la randul ei iar atelierul pentru arte plastic se deschide catre o gradina suspendata peste holul foyer pe doua niveluri, spatiu permitand lucrul in aer liber. • Conceptul energetic-green building • -caracterul compact al solutiei • -ventilatia naturala a spatiilor, racirea prin circulatia adiabatica+umidificarea naturala(pelicula de apa in etapa 2), vegetatia in hol-etapa1, cu introducere aer prin tuburi sub parter, etc……………………………. • -terasele inverzite peste zonele de parter • -fatadele verzi cu vita de vie salbatica • -panourile fotovoltaice de peste terasa de peste corpul p+2 • -panouri solare peste Mensa si Burgersaal
• • • •
Conceptul structural -plansee dala, stalpi si litere…… -grinzi Vierendel deasupra gangului-portal de intrare, cu 4 diafragme la etapa 1 si 4 diafragme la etapa 2 ce sustin aceste grinzi majore de 16,95 m deschidere; Acoperirea Mensei si a Salii festive este cu grinzi de 17,60 m din beton sau lemn lamelar
San Andres Gymnasium, Schweich, 2010
Exemple internationale
Sogaard School
School Bridge
Raphael Arozarena Highschool
Middle school Moriere les Avignon
FDE Public school
Charles Hostler Center
Bondy school
Atelier Phileas, Elementary and primary school
Atelier Phileas, Elementary and primary school