2008-3-felinarul

26_33_rum.qxd

08.04.2008

3/2008

12:25 Uhr

R EVIST Å

Seite 33

C RE ÇT IN Å

copiilor

02_9_rum.qxd

08.04.2008

10:33 Uhr

Seite 2

Traducere din limba norvegianå Ilustrañii de Victoria DUNAIEVA

Kari VINJE

RIETENUL INVIZIBIL ÇI P Ce ai face dacå ai descoperi o gaurå în gardul viu din gradinå? Ai trece prin ea? Ei, tocmai asta a fåcut çi Paul. Çi apoi... Nu, nu-ñi spun mai multe acum. Ce i s-a întâmplat lui Paul de cealaltå parte a gardului viu, vei afla citind mai departe.

POVESTEA 1

Vreau så-ñi povestesc despre un båiat pe care-l cheamå Paul.

Paul are o måmicå, un tåtic çi o surioarå pe care o cheamå Mia. Dar fiindcå Mia este încå foarte micå, toñi îi spun doar „Micuña”.

Familia lui Paul s-a mutat de numai câteva såptåmâni în Finkenbull. Ei locuiesc într-o cåsuñå cu grådinå, în care Paul poate alerga dupå placul inimii. Între grådina lor çi cea a vecinilor se aflå un gard viu – foarte înalt çi foarte des. Dar într-o dimineañå, Paul a descoperit o gaurå în gardul viu.

Çi atunci a fåcut ceva nepermis: a tras de crengi în dreapta çi în stânga, lårgind gaura...

A, încå un pic... Çi încå un pic... pânå s-a fåcut o gaurå mare de tot.

– Hei, strigå deodatå cineva de cealaltå parte a gardului viu.

– Salut! råspunse Paul surprins. Hm, se pare cå 2 dincolo e un båiat, se gândi el.

02_9_rum.qxd

08.04.2008

10:33 Uhr

Seite 3

– Vino så ne jucåm, îi strigå vocea.

Hai, treci prin gaura din gard. Çi Paul nu s-a låsat rugat de douå ori. Cu grijå, ca så nu rupå crengile, a trecut prin gaura din gardul viu în grådina vecinå. Iar acolo s-a trezit fañå-n fañå cu un båiat, cam cât el de mare. Ei bine, poate un pic mai mare.

– Pe mine må cheamå Ionatan, se prezentå båiatul.

Dar pe tine?

– Pe mine, Paul.

Din ziua aceea, Paul çi Ionatan au devenit cei mai buni prieteni. Iar prietenii buni se joacå adesea împreunå. Cum? Nu çtii de ce? Fiindcå bucuria pe care o simt e mult mai mare decât dacå s-ar juca fiecare de unul singur.

Çi acolo, la Ionatan, Paul a auzit pentru prima datå despre Prietenul invizibil.

Poftim? Un prieten invizibil? Precis te gândeçti acum cå glumesc çi cå vin cu basme. Dar crede-må, totul este cât se poate de adevårat!

Va urma Cine-o fi acest Prieten invizibil? Ñi-am trezit cumva curiozitatea? Foarte bine! În numerele viitoare ale FELINARULUI, vei afla cum a continuat povestea celor doi prieteni, Paul çi Ionatan.

3

02_9_rum.qxd

08.04.2008

10:33 Uhr

Seite 4

Çtim cum e cu voinña omului çi cu multele promisiuni pe care le fac oamenii. Adesea råmânem dezamågiñi. Înså la Dumnezeu este altfel.

DUMNEZEU PROMITE S¸I ¸ omnului este ÎMPLINES TE! uvântul D a C d i c e å v å r „C

Eu nu te voi påråsi.

(Iosua 1:5)

rat.. .

„

Eu te voi binecuvânta.

(Geneza 12:2)

Eu nu te voi uita.

(Isaia 49:15)

Eu te voi salva.

(Psalmul 50:15)

ll ttee ttooaa ....ççii

Eu te voi izbåvi.

(Ezechiel 36:29)

Eu voi pune Duhul Meu în tine.

(Ezechiel 36:27)

Eu îñi voi ierta nelegiuirea.

(Ieremia 31:34) Eu te voi mângâia.

(Isaia 66:13)

uucc rråår riillee 4)) LLuui 33:: s l u se îîm m pli ne Psa lm scc cu ccredinncioçiee..” (P Eu voi fi Eu må voi întoarce.

Dumnezeul tåu.

(Ioan 14:3) (Ezechiel 36:28)

Eu te voi învåña çi te voi sfåtui.

(Psalmul 32:8)

Magdalena CROVACEK

CRIPTOGRAMA˘ 1 2 3 7 2 2 7

1 2

Dacå råspunzi corect la întrebåri, vei afla ce litere corespund diferitelor cifre.

6 2 1 1 7 3 7 2 1 7 1. Lucrarea Duhului cu suspine (Romani 8:26)

5 2 5 1

1 1

2. Opusul minciunii (Geneza 42:16)

2 1 1 7

1 2

3. Deasupra unei clådiri (Judecåtori 9:51)

1 6 7 2 2 2 2 1 1 5 1 1 7 2 1 2 1 1 1 1 1 5 7 2 2 7

4. Cuvântul lui Dumnezeu Sfânta Scripturå

4

4 1 4 1 1 1

5. Pasåre necuratå în Biblie (Leviticul 11:19)

6. I s-a aråtat în vis lui Iosif (Matei 1:20)

1 2 1 2 3 1 1 1 9 7 2

Adaptare de Elena BRAUN dupå Vica GARBUS çi Iulia CURACI

1 5 2 7 6 Scrie în cåsuñe deasupra cifrelor literele corespunzåtoare çi vei afla versetul biblic.

02_9_rum.qxd

08.04.2008

Ilustrañii de Iulia PRAVDOCHINA

10:33 Uhr

Seite 5

ARDE s,COALA! Într-o çcoalå din New York, sirena care avertizeazå în cazuri de incendii a început dintr-odatå så sune. Toñi s-au speriat çi au intrat în panicå. Copii çi adulñi au încercat disperañi så ajungå cât mai repede la ieçirea din clådire. Unii copii s-au lovit de alñii çi s-au rånit uçor. Pentru a se salva, un profesor a sårit pe geam de la etajul întâi.

Cu toate acestea, o fetiñå a råmas liniçtitå în banca ei. E drept cå faña ei era palidå, buzele îi tremurau uçor çi în ochi avea lacrimi. Înså ea nu s-a miçcat de la locul ei.

Din fericire, s-a constatat curând cå a fost doar o alarmå falså. În çcoalå s-a reinstalat în scurt timp ordinea.

Revenind în claså, copiii au våzut-o pe fetiña care nu se miçcase de la locul ei çi au întrebat-o cum de a putut så råmânå atât de calmå, atunci când toñi – atât adulñii, cât çi copiii – intraserå în panicå. Fetiña a råspuns: – Tatål meu este pompier çi mi-a spus aça: Când începe så sune alarma de incendiu la çcoalå, så råmâi pe loc çi så nu te sperii.

Ce mare încredere a avut fetiña aceasta în tatål ei!

Poate cå çi tu te-ai aflat vreodatå într-o situañie periculoaså, în care viaña ñi-a fost în primejdie çi abia dacå a mai existat vreo speranñå de salvare. Vreau så çtii înså un lucru: dacå îñi încredinñezi viaña în mâna lui Dumnezeu, Tatål ceresc, El te va ocroti. El a promis cå îi va ajuta pe copiii Såi çi cå nu-i va låsa niciodatå singuri. Crezi tu în promisiunile Lui, aça cum a crezut fetiña de mai sus în vorbele tatålui ei? Psalmistul David spune în Psalmul 37: „Încredinñeazå-ñi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, çi El va lucra.”

Andrea BLANC

5

02_9_rum.qxd

08.04.2008

17:22 Uhr

Seite 6

DUMNEZEU ESTE SPERANT¸A MEA – DOAR ÎN EL MA˘ ÎNCRED În Biblie, în cartea prorocului Ieremia, gåsim scrise exact cuvintele lui Dumnezeu: „Binecuvântat så fie omul care se încrede în Domnul çi a cårui nådejde este Domnul!” Poñi så-ñi imaginezi ce a însemnat pentru prorocul Ieremia så audå aceste cuvinte, venind de la Însuçi Dumnezeu, çi så le scrie într-o carte, ca ele så se påstreze pentru generañiile urmåtoare?!

Ieremia nu a avut o viañå prea uçoarå. El a fost deseori flåmând, båtut, aruncat în închisoare çi zvârlit într-o groapå adâncå, plinå cu noroi. Oamenii nu l-au ascultat çi au râs de vorbele lui. Împåratul din vremea lui Ieremia a cerut så i se citeascå prorociile scrise de Ieremia, iar apoi a poruncit ca sulul de carte pe care erau scrise acestea så fie ars în public.

Timp de patruzeci de ani, prorocul Ieremia a avertizat poporul så-çi punå speranña numai în Dumnezeu çi nu în propria lui putere. El i-a îndemnat pe oameni så nu se bazeze pe puterea cailor çi a carelor, ci pe puterea Duhului Sfânt; nu pe Egipt çi nici pe armata egipteanå, mare çi puternicå, ci numai pe puterea lui Dumnezeu. Poporul înså nu l-a ascultat çi ca urmare a acestui fapt, a ajuns în robie. Prorocul Ieremia a fost omorât cu pietre în Egipt.

Da, el s-a încrezut mereu în Domnul çi a chemat poporul så facå la fel, înså oamenii l-au ucis. A fost oare speranña lui zadarnicå? Nu! Ieremia L-a cunoscut pe Domnul çi s-a încrezut în El în toate situañiile din viaña lui.

Tu ce crezi? Este mai important så fii ca toñi ceilalñi sau så fii de partea lui Dumnezeu, chiar çi atunci când pare a fi în dezavantajul tåu? Så îñi pui toatå speranña în Domnul înseamnå så te încrezi în Dumnezeu în toate situañiile, så-I spui Lui tot ce te fråmântå çi så-I ceri sfatul în orice problemå. Cu ajutorul lui Dumnezeu, Ieremia a putut så-I råmânå credincios toatå viaña. Prorocul Ieremia este acum în cer, la Domnul. Poate så existe un loc mai bun? Dar oare unde sunt cei care s-au bazat pe ei înçiçi? Este îngrozitor så ne imaginåm unde sunt ei acum!

Biblia este plinå de exemple de oameni care, în loc så se încreadå în Dumnezeu, s-au dus la vråjitori çi la prezicåtori. Ei s-au încrezut în ei înçiçi sau în alñi oameni. Mai târziu le-a pårut råu çi au vårsat lacrimi amare. În Biblie ni se relateazå înså çi despre mulñi oameni care pe parcursul vieñii lor s-au bazat întotdeauna pe Dumnezeu. Un astfel de om a fost Ieremia. La fel a fåcut çi împåratul David, despre a cårui viañå putem citi în Biblie. El l-a învins pe uriaçul Goliat, a fost prigonit de împåratul Saul, çi-a biruit duçmanii çi a trebuit så se prefacå în faña altor oameni cå este nebun, ca så-çi salveze viaña. Înså în toate situañiile, David s-a încrezut în Domnul. Citeçte Psalmul 23, scris de el. Câtå încredere în Dumnezeu exprimå David în acest psalm!

Ai vrea så tråieçti çi tu sub ocrotirea Domnului?

Atunci ia hotårârea de a te încrede numai în El, aça cum au fåcut David çi Ieremia. Poñi så iei azi aceastå decizie. Spune-I lui Dumnezeu în rugåciune cå vrei så-ñi pui speranña numai în El. Dumnezeu îñi vede inima çi Se va bucura de hotårârea ta. Fii sigur cå El te va ocroti toatå viaña.

6

Waldemar ZORN Ilustrañii de Larisa GOROÇCO

02_9_rum.qxd

08.04.2008

10:33 Uhr

Seite 7

UN SFAT BUN

Înçirå iniñialele urmåtoarelor imagini în cåsuñele albe çi vei obñine un verset biblic.

Å 1 =

2

3

4

5

6

7

8

9

*

0

#

R

-

SEKR

Â

=

1

2

3

4

5

6

7

8

9

*

0

#

R

SEKR

(Psalmul 55:22)

Ilustrañii de Elena MICULA

Paginå adaptatå din limba germanå de Elena BRAUN

7

02_9_rum.qxd

08.04.2008

10:34 Uhr

Seite 8

„Încredeñi-vå în Domnul pe vecie, cåci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor.”

Isaia 26:4

Pe când era încå påstor la oi, David a fost uns ca împårat de cåtre prorocul Samuel. Asta s-a întâmplat când în Israel domnea încå împåratul Saul, aça cå ciobånaçul David nu a ajuns imediat så împåråñeascå.

Dupå ce l-a învins pe uriaçul Goliat, David a devenit conducåtorul armatei împåratului Saul çi omul lui de încredere. Apoi a devenit chiar ginerele împåratului, cåsåtorindu-se cu fiica împåratului, prinñesa Mical. Împåratul Saul l-a invidiat înså mult pe David pentru cå era îndrågit de popor çi pentru cå era foarte talentat, puternic çi îndemânatic. Socotindu-l un adversar, Saul a luat hotårârea så scape de el, aça cå într-o bunå zi l-a invitat la cinå, cu gând så-l omoare. David a aflat înså despre intenñia împåratului çi a fugit în pustiu. Saul a pornit dupå el, ca så-l prindå. Deçi l-a cåutat cu-nverçunare, nu l-a putut gåsi nicåieri, cåci David se ascundea în munñii greu accesibili din En-Ghedi.

Dupå o vreme, Saul a aflat cå David este în En-Ghedi, a luat cu el trei mii de soldañi çi a plecat în cåutarea lui. Spre searå, împåratul Saul a vrut så se odihneascå. A våzut lângå drum niçte stâne de oi çi în apropiere o peçterå. A intrat în peçterå, fårå så çtie cå David se ascundea çi el acolo. Când prietenii lui David au våzut cå Saul era singur çi fårå apårare, i-au çoptit lui David: – Omoarå-l! Iatå cå Domnul îl då pe vråjmaçul tåu în mâinile tale.

Ilustrañii de Ina COZINA

8

02_9_rum.qxd

08.04.2008

10:34 Uhr

Seite 9

Waldemar ZORN

Dar David a råspuns: – Cum pot så ridic mâna asupra celui pe care Dumnezeu Însuçi l-a fåcut împårat? Nu voi face acest lucru.

David s-a furiçat pânå la Saul çi i-a tåiat cu sabia un colñ din mantie.

Spre dimineañå, Saul a ieçit din peçterå pentru a-çi continua drumul. Când a fost suficient de departe, a ieçit çi David din peçterå çi i-a strigat lui Saul: – Uitå-te la mantia ta. Vezi bucata asta din mâna mea? Dacå aç avea ceva împotriva ta, nu ai mai fi acum în viañå. De ce må urmåreçti? Så judece Dumnezeu între noi doi, dar eu nu voi ridica mâna împotriva ta. Îngrozit de cuvintele lui David, Saul a început så plângå. El i-a spus lui David: – Eçti mai drept decât mine, cåci tu mi-ai fåcut bine, dar eu ñi-am råsplåtit binele cu råu.

Domnul este de partea ta. Înñeleg acum cå tu va trebui så fii cu adevårat împåratul lui Israel. Împåratul David nu s-a bazat pe sine însuçi, ci çi-a pus speranña în Domnul, iar Domnul l-a ocrotit. El a spus despre David cå este un om dupå inima Lui. Dumnezeu îi preñuieçte foarte mult pe oamenii care-çi pun toatå încrederea în El. Împåratul David a fost cel mai cunoscut împårat al poporului Israel. Poñi citi despre viaña lui David în Biblie, în cartea 1 Samuel.

9

10_12_rum.qxd

11.04.2008

16:26 Uhr

Seite 10

Cetatea Wartburg, Turingia

Învañå teza a nouåzeci çi çasea, Cum Martin Luther, iatå, a-nvåñat!

S tå fråmântat, cuprins de-ngrijorare La vârsta lui, de tânår teolog…

S -a pus pe studii; multe ipoteze Så îl convingå tot nu reuçeau

…Tot ce-nvåñase-n clasele primare, Dar mai ales în cele superioare, Nu se-mpåcau cu sine chiar deloc.

Çi fost-a nevoit curând så contureze Acele nouåzeci çi cinci de teze, Gândind: „În timp scurt le voi afiça...”

ÎCuncâtsuflet, luptå mare se-nteñeçte: tradiñia pare-a-l liniçti, Cu-atât adâncu-n marea-i deznådejde Çi Adevårul care încolñeçte Stârnesc în sine mari nedumeriri.

10

U

rmarea? Cum çi cine-o poate spune?

Ce controverse, câte fråmântåri! „Recent” fusese „uns” de preoñime, Dar care dintre preoñi çtiut-a spune Ce chinuri îndurase, ce mustråri,

Martin Luther (10 noiembrie 1483 – 18 februarie 1546), preot çi doctor în teologie, cunoscut ca „pårintele Reformei”, a fost primul reformator protestant. În data de 31 octombrie 1517 a afiçat pe uça principalå a bisericii din Wittenberg o listå cu 95 de teze care l-au adus în conflict cu papa, acesta cerând în 1521 împåratului Carol al V-lea så-l execute. Ca så scape de pedeapså, guvernatorul Saxoniei l-a ascuns în castelul din Wartburg, unde Luther a început så traducå Noul Testament în limba germanå.

10_12_rum.qxd

08.04.2008

10:56 Uhr

Seite 11

C

ând Adevårul Veçnic çi tradiñia În cugetu-i ajuns Armaghedon Se råzboiau çi-i distrugeau fiinña: S-accepte indulgenñele-ori credinña, S-accepte „falsul” sau pe al såu Domn?

N

edumerit, continuå så ofteze…

Ar fi dorit o PACE-n ABSOLUT… Prin minte i se perindau doar „teze”, Pe-o „uçå”-ar fi dorit så le fixeze… …Çi totul reluå de la-nceput…

D

ar cum ståtea el abåtut çi jalnic Lângå fereastra din chilia lui, Când tot ce cugeta pårea zadarnic Çi-n loc de pace, suflet mai amarnic Îl chinuia ca focul iadului,

O påsåricå dând din aripioare Pe-o råmuricå, într-un cuibuçor, A poi prea ostenitå, dar zglobie, Ea ciocul în aripå-çi adânci Çi ciripitu-i plin de måiestrie – Când ziua-i duså çi vremea-i târzie – Se stinse-n liniçtire… çi-adormi…

D

ar cui i-a dat prin gând ori så viseze C-o påsåricå-n cuibu-i liniçtit, Pe lângå nouåzeci çi cinci de teze Cu fråmântåri ce-aveau så mai dureze, Pe-a nouåzeci çi çasea i-o va låmuri?

„Uitañi-vå la påsårile cerului: ele nici nu seamånå, nici nu secerå, [...] çi totuçi Tatål vostru cel ceresc le hråneçte. Oare nu sunteñi voi cu mult mai de preñ decât ele? [...] Nu vå îngrijorañi, dar, de ziua de mâine; [...]

Ajunge zilei necazul ei.”

(Matei 6:26, 34)

Ilustrañii de Iulia Pravdochina

Din cioculeñu-i – cât fu el de „mare” – C-un gråuncior, o porñie de mâncare, Hråni gingaçii, dragii-i puiçori.

11 Petricå PLEÇA

10_12_rum.qxd

08.04.2008

10:56 Uhr

Seite 12

IN CR EDI BI L, D A R A D E V A˘ R A T !

1. Isus a spus cå o våduvå såracå poate så aducå o jertfå mai mare decât un om bogat. Oare cum a ajuns El la aceastå concluzie?

Våduva avea cu mult mai puñin decât omul cel bogat, dar I-a dat tot ce a avut lui Dumnezeu. Astfel, jertfa pe care a dat-o ea a fost mult mai mare decât jertfa omului bogat. (Luca 21:1-4)

2. Care oraç a fost „încålñat” de Dumnezeu?

Ierusalimul. Dumnezeu a purtat de grijå acestui oraç. (Ezechiel 16:10)

3. Întristarea Mariei çi a Martei a fost schimbatå în bucurie atunci când L-au primit în vizitå pe Isus. Oare de ce?

Când a ajuns Isus la Maria çi Marta, ele I-au povestit cå fratele lor, Lazår, murise în urmå cu patru zile. Atunci, Isus S-a dus la mormânt çi l-a înviat pe Lazår! (Ioan 11:17-44)

4. De câtå mâncare era nevoie pentru a såtura toñi oamenii din palatul împåratului Solomon?

Printre altele, era nevoie zilnic de 90 de saci de fåinå (aproximativ 12 tone) çi se tåiau 30 de boi çi 100 de oi. (1 Împårañi 4: 22-23)

12

Ilustrañii de Elena MICULA

13_18_rum.qxd

08.04.2008

11:40 Uhr

Seite 13

RUNTARAMBI

S

unetul puternic al tobei l-a trezit pe Runtarambi dintr-un somn adânc. Ar fi vrut så mai doarmå puñin, cåci era un båieñel doar de çapte ani, dar aça era obiceiul în partea aceea a Indoneziei (în nordul insulei Celebes, ñinut numit Minahasa). Oamenii se trezeau cel târziu la ora patru çi jumåtate, iar un sfert de orå mai târziu plecau deja la câmp. Dimineaña era încå råcoare çi se putea lucra mai bine. La fel a fost çi când bunicul çi stråbunicul lui Runtarambi au fost de vârsta lui. Dintotdeauna oamenii fuseserå treziñi din somn aça de devreme. Ei nu au avut niciodatå destul timp pentru a se spåla liniçtiñi. Timpul le ajungea numai pentru a se çterge la ochi, a-çi trage cåmaça pe ei, pentru a-çi lua sapa sau cuñitul çi pentru a intra în çirul lung de oameni care mårçåluiau în ritmul båtåilor de tobå.

Bertold DOWERK

13

13_18_rum.qxd

08.04.2008

11:40 Uhr

Seite 14

Runtarambi çtia cå mama lui împreunå cu toate celelalte mame se sculaserå çi mai devreme decât el. Ele au fiert orezul, au fript peçtele çi au împachetat mâncarea în frunze de bananier.

Pe jumåtate încå adormit, Runtarambi a plecat cu adulñii çi cu alñi copii spre câmp. Nu a reuçit så vadå prea multe pe drum, deoarece mai era încå o orå bunå pânå la råsåritul soarelui. Înså cunoçtea drumul cu ochii închiçi. Pårinñii lui, la fel ca çi ceilalñi såteni, aveau un ogor pe dealul de la poalele unuia dintre cei doi vulcani învecinañi. Oamenii mergeau întotdeauna împreunå la câmp çi se întorceau tot împreunå acaså. Cu toñii lucrau împreunå un ogor, apoi treceau la urmåtorul. Astfel se împårñea oboseala muncii câmpului çi era mai plåcut aça, decât dacå fiecare çi-ar fi fåcut treaba de unul singur pe ogorul lui.

Runtarambi nu trebuia încå så lucreze cu sapa cea grea, înså çtia deja destul de bine så lucreze cu cuñitul. El tåia iarba, tufiçurile, rådåcinile çi le cåra pe toate într-o gråmadå, la uscat, pentru ca mai târziu så fie arse. Da, båieñelul de çapte ani putea deja så ajute mult.

Dupå câteva ore, toba råsuna pentru a doua oarå. De data aceasta, oamenii reacñionau cu bucurie la sunetele ei. Toba anunña ora mesei.

Fiecare îçi lua din coç o porñie de orez în frunzå de bananier çi dintr-un alt coç o bucatå de peçte fript. Copiii aveau pregåtitå apå proaspåtå çi bunå de båut în tulpini de bambus.

Dupå ce mâncau, båieñii çi fetele intonau un cântec. Cântau despre cei doi vulcani care încadrau satul. Cuvintele cântecului spuneau ceva despre teama cå muntele ar putea så erupå çi cå lava încinså ar putea så cadå peste sat. În acelaçi timp înså, cântecul glorifica munñii a cåror cenuçå fierbinte îngråça påmântul, fåcându-l foarte bun çi roditor. Cântecele intonate de copii erau açadar un amestec ciudat de teamå çi speranñå, de bucurie çi suferinñå.

Copiii cântau pânå la pauza de prânz, iar pårinñii lor, în måsura în care munca nu-i låsa fårå suflu, îi însoñeau cu drag.

La prânz mâncau din nou orez cu peçte çi ceva legume, dupå care urma mult açteptata pauzå de dupå-amiazå. Copiii se

14

13_18_rum.qxd

08.04.2008

11:40 Uhr

Seite 15

mai jucau un timp cu mingile pe care çi le împletiserå singuri, în timp ce adulñii moñåiau la umbra colibelor improvizate din bambus. Abia spre searå se întorceau cu toñii în sat. Copiii dådeau fuga så se scalde la râu, în timp ce pårinñii spålau rufe çi pregåteau cina. Înså Runtarambi voia så fie singur çi nu s-a dus la râu, ci s-a îndepårtat de grup. Îi încolñise un gând important în minte. Çi-a ridicat privirea spre cei doi vulcani çi a continuat så fredoneze cântecul pe care îl cântaserå copiii mai devreme. Povestea lui era legatå de aceçti doi vulcani, çi anume de perioada dinaintea ultimei erupñii a vulcanilor. Zile în çir se auziserå atunci zgomote din interiorul muntelui. Såtenii s-au adunat pentru a se sfåtui împreunå. Unul dintre ei a afirmat cå spiritele muntelui ar fi fost supårate çi cå din aceastå cauzå tot muntele era neliniçtit. Dar cum puteau oare så îmbuneze spiritele muntelui?

Ce-i drept, aproape toñi fåceau parte din biserica creçtinå, dar se alåturaserå acesteia abia de curând çi nu erau siguri dacå trebuiau acum så apeleze la Dumnezeu sau la spiritele muntelui. În cele din urmå, au hotårât så le facå pe amândouå: så le aducå spiritelor o jertfå çi så se roage la Dumnezeu. Înainte de a deveni creçtini, obiçnuiserå så jertfeascå o fatå frumoaså.

Acum înså nu mai voiau så facå lucrul acesta. Înså trebuia totuçi jertfit ceva viu, cel mai bine un porc sau o caprå.

Tatål lui Runtarambi refuzase atunci så participe la acea jertfå.

– Eu vreau doar så må rog la Dumnezeu, spusese el.

Ceilalñi l-au certat çi l-au ameninñat, dar tatål lui Runtarambi nu s-a låsat influenñat. În final, a reuçit så-i convingå pe toñi så fie de aceeaçi pårere cu el. Înså dacå lucrurile nu aveau så meargå bine, era numai din vina lui.

Din nefericire, lucrurile nu au ieçit bine. Marea nenorocire nu s-a låsat prea mult açteptatå. Mama lui Runtarambi

15

13_18_rum.qxd

08.04.2008

11:40 Uhr

Seite 16

a fost prima care a observat petele apårute pe spatele fiului ei. Ea cunoçtea acest gen de pete. Erau semne clare cå båiatul se îmbolnåvise de leprå.

Mama çtia exact ce va urma. Curând vor apårea pete asemånåtoare çi în alte pårñi ale corpului. Nervii din regiunile respective vor deveni insensibili, iar în cele din urmå, båiatul nu va mai simñi nicio durere la acel nivel, în ciuda nenumåratelor infecñii de pe tot corpul.

Mama lui Runtarambi mai çtia înså ceva: såtenii vor asocia aceastå nenorocire cu refuzul tatålui de a aduce o jertfå spiritelor muntelui. Ei vor considera îmbolnåvirea båiatului o pedeapså din partea spiritelor çi îl vor alunga din sat. Nimeni care suferea de leprå nu avea voie så råmânå în sat.

Dar båiatul ei era încå atât de mic! Cum ar fi putut el så tråiascå singur, departe de pårinñii lui?

Mama lui Runtarambi discutå atunci situañia cu soñul ei. Båiatul nu çtia încå nimic despre boala lui. În aceeaçi searå, tatål s-a uitat la semnele de pe spatele fiului såu, dându-çi seama imediat cât de îngrijoråtoare era situañia lor. Oare era aceasta cu adevårat pedeapsa spiritelor cårora le refuzase jertfa? Era Dumnezeul, în care-çi pusese încrederea çi despre care çtia cå îi iubea pe toñi oamenii în Isus Cristos, cu adevårat mai slab decât spiritele? Nu, el nu putea crede asta, dar nu voia nici så tråiascå ziua în care fiul lui avea så fie alungat din sat. În ziua urmåtoare, Runtarambi se trezi mai devreme decât de obicei.

De data aceasta, nu sunetele tobei i-au speriat somnul, ci glasul tatålui.

Acesta era deja îmbråcat çi pregåtise provizii pentru o cålåtorie lungå.

Fårå prea multe explicañii, îi ceru fiului så se îmbrace çi så ia în spate bocceaua pregåtitå de mama. Nu îçi luarå råmas-bun la despårñire, ci plecarå fårå så spunå un cuvânt.

Tatål çi fiul merserå toatå ziua. Peste noapte dormirå undeva în pådure, iar ziua urmåtoare merserå mai departe, pânå când ajunserå la un izvor cu apå fierbinte. Era un izvor cu apå sulfuroaså, care ñâçnea fierbinte din interiorul unuia dintre vulcani. Tatål fåcu acolo o colibå micuñå din bambus. Båiatul trebuia så facå zilnic mai multe båi în apa sulfuroaså, dupå care tatål îl fricñiona cu sucul unor frunze çi rådåcini.

Båiatul nu înñelegea rostul acelor proceduri, dar

16

13_18_rum.qxd

08.04.2008

11:40 Uhr

Seite 17

nici nu îndråznea så întrebe. Seara, când Runtarambi se culca într-un colñ al colibei, putea så-l observe pe tatål lui care îngenunchea în celålalt colñ çi se ruga. Adesea îl auzea gemând çi o datå îl våzu chiar çi plângând. Ce mult ar fi vrut så çtie ce-l întrista atât de mult pe tata! Aflå la scurt timp, când într-o noapte se trezi speriat de glasul tatålui såu care se ruga aça: „O, Doamne, salveazå-mi fiul de leprå. Salveazå-l çi nu låsa så fie alungat din sat.” Runtarambi înñelese atunci de ce-l adusese tatål lui în acel loc.

Acum çtia de ce era tatål lui atât de trist çi îl cuprinse çi pe el aceeaçi tristeñe. Auzise deja despre leproçi, cât tråiau de singuri çi ce mult sufereau. Îl mai auzi pe tatål såu spunându-I lui Dumnezeu: „Doamne, dacå îmi vei vindeca fiul, atunci Ñi-l voi închina Ñie. Dacå ne iubeçti, nu-Ñi lua mâna de peste noi çi nu låsa så devenim de batjocura oamenilor, ci fii alåturi de noi. Îñi mulñumesc, Doamne, din toatå inima!” De atunci încolo, Runtarambi a avut coçmaruri în fiecare noapte.

Råmase multe såptåmâni împreunå cu tatål lui în singuråtate. Îi era dor de mama çi de frañii lui.

Dacå nu se vindeca, nu avea så-i mai vadå niciodatå, pentru cå urma så fie alungat din sat. Curând va trebui så-l påråseascå pânå çi tatål lui, ca så nu se molipseascå çi el de

17

13_18_rum.qxd

08.04.2008

11:40 Uhr

Seite 18

leprå. În tot acest timp, îçi våzu tatål mereu concentrat, de parcå s-ar fi rugat necurmat. Ce tatå bun avea Runtarambi! Çi într-o zi s-a produs minunea! Când tatål vru så fricñioneze din nou spatele fiului såu cu sucul frunzelor çi al rådåcinilor, petele dispåruserå.

Nu mai apårurå nici a doua zi, nici a treia zi! Oare cum era posibil aça ceva? Tatål înñelese primul çi recunoscu cå Dumnezeu folosise izvorul fierbinte çi plantele ca så-i ajute çi så-i vindece fiul. Cåzu în genunchi, proslåvindu-L pe Dumnezeu, iar Runtarambi i se alåturå cu mulñumire.

Bucuroçi, pornirå spre caså. În seara în care ajunserå în sat, tatål îi adunå pe toñi båtrânii satului. Le povesti despre îmbolnåvirea fiului såu çi despre vindecarea lui miraculoaså. Le aråtå spatele lui çi le spuse despre promisiunea pe care el, ca tatå, I-o fåcuse lui Dumnezeu.

– De azi înainte, zise el, fiul meu se va numi We-Enas, care înseamnå „adu o jertfå”. Voi çtiñi cå eu nu am vrut så le aduc nicio jertfå spiritelor muntelui, ci am vrut så-I råmân credincios lui Dumnezeu. Aståzi Îi aduc o jertfå lui Dumnezeu, care mi-a vindecat fiul. I-L predau Lui pe fiul meu, så fie un slujitor al Dumnezeului viu çi adevårat.

We-Enas sau Wenas, aça cum a fost numit mai târziu, a devenit un slujitor al lui Dumnezeu.

Ca pastor, el a fåcut mult bine oamenilor din ñara lui. Dragostea lui Dumnezeu îl însoñise prin våile întunecate ale vieñii, ajutându-l så devinå luminå. Båieñelul de odinioarå simñise într-un mod atât de real dragostea lui Dumnezeu, încât acum le putea mårturisi tuturor cu putere despre aceastå dragoste nemårginitå çi statornicå.

18

Ilustrañii de Alexandru BASS

19_25_rum.qxd

08.04.2008

12:13 Uhr

Seite 19

PRIETENII PRIETENII LUI LUI DANIEL DANIEL

e ådt n i Pag olora c

Când împåratul Nebucadneñar a våzut cå prietenii lui Daniel, care se încrezuserå în Domnul, au fost ocrotiñi de Dumnezeu în mijlocul focului, a trebuit så recunoascå: „Binecuvântat så fie Dumnezeul lui Çadrac, Meçac çi Abed-Nego, care I-a trimis pe îngerul Såu çi i-a izbåvit pe slujitorii Såi care s-au încrezut în El, au încålcat porunca împåratului çi çi-au dat mai degrabå trupurile lor, decât så-i slujeascå çi så i se închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor!”

Poñi citi despre cei trei prieteni în cartea prorocului Daniel, în capitolul 3.

19 Ilustrañii de Larisa GOROÇCO

19_25_rum.qxd

08.04.2008

12:13 Uhr

Seite 20

DESPRE OSETINI UN POPOR DIN NORDUL MUNÑILOR CAUCAZ O tragedie de neuitat – Artur, hai, trezeçte-te! strigå mama pentru a treia oarå. Peste douåzeci de minute plecåm toñi la çcoalå. Este 1 septembrie, ziua în care începi clasa a treia. Nu avem voie så întârziem la serbarea de început de an.

Artur ar fi vrut så mai doarmå, dar trebuia så se scoale. Soarele strålucea pe cer çi razele lui cådeau pe munñii maiestuoçi ai marelui Caucaz. În timpul vacanñei de varå, Artur se trezise adesea foarte devreme. Pentru a nu trezi pe nimeni, se ducea încet în camera bunicii, care çedea deja la maså. Ea citea din Noul Testament, care fusese tradus de curând în osetå, limba lor maternå. Deseori, atunci când ploua afarå çi nu putea så îçi ajute tatål la lucrurile gospodåreçti, ståtea cu bunica çi o asculta citindu-i istorisiri biblice. Personajul lui preferat din Biblie era tânårul çi curajosul David. Dupå ce îi citise deja de patru ori la rând întâmplårile celor doi prieteni David çi Ionatan, bunica îi fåcu într-o zi o propunere lui Artur.

– Hai så citim azi despre Lazår, cel pe care Isus l-a înviat din morñi!

Artur n-a prea fost de acord, dar el era osetin, iar un tânår osetin nu contrazice niciodatå o persoanå mai în vârstå. Se açezå açadar mai aproape de bunica lui, care îçi puse brañul în jurul lui çi începu så citeascå din Noul Testament istorisirea despre Lazår çi cele douå surori ale acestuia.

– Bunico, o întrerupse Artur, dacå Isus l-a înviat pe Lazår, poate så må ajute çi pe mine la ceva? Çi eu am douå surori, exact ca Lazår, doar cå eu sunt cel mai mare. Probabil cå sunt ca Marta. Ea a fost cea mai mare din caså çi a trebuit mereu så munceascå, la fel ca mine, sublinie Artur cu voce gravå çi serioaså. Într-adevår, acest båiat de nouå ani ducea pe umeri povara întâiului nåscut din familie. Tatål lui apela întotdeauna la el, când avea nevoie de ajutor.

De câñiva ani, familia construia o cåsuñå nouå.

20 Artur îçi întreba adesea tatål de ce vecinii înainteazå mult mai repede cu construcñia lor.

– Am açteptat pânå ce ai mai crescut, îi råspundea mereu tatål.

Båiatul era un ajutor de nådejde pentru tatål lui.

Uneori i-ar fi plåcut så se plimbe cu bicicleta sau så se joace cu båieñii din vecini, dar familia lui nu avea nicio bicicletå pentru copii. Çi ei nu aveau nici materialele necesare ca så termine cåsuña. Acesta era motivul pentru care construcñia dura atât de mult. De obicei, familiile numeroase abia se ajung cu banii, iar familia lui Artur nu era o excepñie în aceastå privinñå. Çi totuçi, ei erau cei mai bogañi oameni din Beslan çi ar fi vrut atât de mult så-çi împartå bogåñia cu cât mai mulñi oameni. Comoara lor era påstratå în cer pentru ei. Din nefericire înså, mulñi dintre cei cu care ei ståteau de vorbå doreau mai degrabå så aibå bogåñie påmânteascå, decât bogåñia cereascå despre care le povestea cu atâta înflåcårare familia lui Artur. În casa încå neterminatå era cald çi toñi se simñeau bine. Chiar dacå vacanña se sfârçise, Artur îi promisese tatålui såu så-l ajute în fiecare zi, dupå orele de çcoalå. Iar când casa va fi gata, întreaga familie va pleca în concediu la mare. Înså aceste planuri au råmas neîmplinite. Pe data de 3 septembrie 2008 vor fi patru ani de când Artur s-a mutat în locuinña cereascå. În acea zi însoritå de septembrie, în care ar fi preferat så råmânå culcat în pat, el, mama lui çi fratele lui Marc au fost luañi ostatici. Niçte teroriçti au nåvålit în çcoala lui Artur çi au luat ostatici 1230 de persoane. Timp de trei zile, teroriçtii nu le-au dat nici apå, nici mâncare. Artur, Marc çi mama lor, Irina, çi-au pus speranña în Dumnezeu. Pe toatå perioada cât au fost ñinuñi osta-

19_25_rum.qxd

08.04.2008

12:13 Uhr

Seite 21

tici, au cântat împreunå cântåri creçtine – cu voce scåzutå, ca så nu fie auziñi de cel care îi supraveghea. În ziua în care au fost eliberañi, Artur a fost rånit mortal la cap. A murit în brañele mamei lui. Acum este la Domnul, Cel despre care bunica îi povestise atât de des.

Viaña familiei lui Artur merge mai departe. Marc, fratele mai mic, îl ajutå acum pe tata så termine de construit casa. Da, viaña este durå în Oseñia, iar copiii sunt obiçnuiñi încå de mici så munceascå çi så-çi ajute pårinñii.

Poporul „Iron” Osetia de Nord sau Alania se aflå în partea nordicå a Munñilor Caucaz. Ea face parte din Federañia Ruså. Natura este aici nespus de frumoaså. Munñii Digoria, valea îngustå a râului Ardon, defileul Zeiss cu gheñarii lui, pådurile de pin, cascadele çi vârfurile acoperite cu zåpadå ale impunåtorilor Gimarai Choch, Adai-Choch, Uilpata çi Tepli atrag prin frumuseñea lor neatinså çi sålbaticå.

Limba osetå face parte din familia de limbi indogermanice. Osetinii s-au autodenumit cu mult timp în urmå „Iron Adam”, care înseamnå „poporul

POÑI SÅ TE ROGI PENTRU OSETINI

Doamne Isuse!

1 Te rog, få så fie pace în aceastå micå republicå, în care tråiesc atâtea nañionalitåñi.

2 Te rog, mângâie inimile celor care au avut de suferit din cauza teroriçtilor.

3 Te rog, ajutå-i pe copiii din Osetia de Nord, care au supravieñuit atacului, så-çi depåçeascå frica datoratå incidentului prin care au trecut.

4 Te rog, binecuvânteazå-i pe cei 5000 de copii, care s-au decis så participe la cursul pentru copii „Urmeazå-må” al Çcolii Biblice „Felinarul” din Rusia.

5 Te rog, ajutå-i pe toñi osetinii så Te primeascå în vieñile lor pe Tine, singurul Dumnezeu adevårat çi veçnic.

6 Te rog, binecuvânteazå bisericile creçtine din Osetia de Nord çi då-le putere så vesteascå Evanghelia cu mult curaj.

7 Te rog, binecuvânteazå conducerea acestei republici çi då-i înñelepciune så ducå o politicå de pace.

iron”, iar ñara lor o numeau „Iriston”. În prezent, în Osetia de Nord tråiesc aproximativ 100 de nañionalitåñi diferite cu religii diferite. Cele mai importante religii sunt creçtinismul çi islamul, dar existå çi adepñi ai obiceiurilor locale, tradiñionale. În Osetia de Nord tråiesc 445 000 de osetini (2002), în toatå Rusia existå în jur de 515 000.

Petru LUNICICHIN

Osetia

21

19_25_rum.qxd

08.04.2008

12:13 Uhr

Seite 22

Sub forma cårui animal a venit Satan, când a amågit-o pe Eva? 1

Ce fel de pasåre a låsat Noe de trei ori så zboare din arcå?

2

a) vulpe b) çarpe

a) corb b) porumbel

Paginå realizatå de Liliana SUÇCOVA (11 ani)

CARE ESTE RA˘ SPUNSUL CORECT?

Pentru care animale a scos Rebeca apå din fântânå?

3

a) cåmile b) oi Cu pielea cårui animal çi-a acoperit Iacov brañele çi gâtul când a vrut så fie binecuvântat de tatål lui, Isaac?

4

Ilustrañii de Victoria DUNAIEVA

7

Ce fel de påsåri i-au adus lui Ilie carne çi pâine la pârâul Cherit?

a) ulii b) corbi 8

22

Ce fel de animale erau în groapa în care a fost aruncat Daniel?

a) tigri b) lei

Ce animale a påzit tânårul ciobånaç David?

6

a) oi b) capre Din pieile cåror animale era confecñionatå îmbråcåmintea 9 lui Ioan Botezåtorul?

a) cåmile b) oi

a) ied b) viñel Ce fel de animale au apårut în primul vis al Faraonului Egiptului?

5

a) bivoli b) vaci Pe spinarea cårui animal a încålecat Domnul Isus înainte de Paçte, 10 în drum spre Ierusalim?

a) mågar b) cal

19_25_rum.qxd

08.04.2008

17:35 Uhr

Seite 23

Lacul Ghenezaret

SIHEM ORAÇUL PATRIARHILOR Au trecut aproape 4000 de ani, de când un grup mare de oameni, cålare pe cåmile, mågari sau mergând pe jos, s-a apropiat de un oraç înconjurat de un zid de piatrå. Påstorii veneau mai în urmå çi mânau turme mari de oi. Conducåtorul era Iacov, unul dintre patriarhii lui Israel, poporul lui Dumnezeu.

El s-a stabilit în apropiere de Sihem. Pentru turmele lui uriaçe a cumpårat un ogor, pe care a såpat o fântânå çi a ridicat un altar pentru Dumnezeu, în semn de mulñumire.

De-a lungul anilor, în oraçul Sihem s-au întâmplat multe.

Zidurile oraçului au fost asaltate de filistenii råzboinici, de soldañii egipteni çi asirieni, de trupele babilonienilor, ale grecilor çi ale romanilor. Împåratul Hyrkanos I. a fost cel care a distrus definitiv Sihemul.

Sihem se aflå la 65 km nord de Ierusalim, în valea dintre Muntele Garizim çi Ebal. În drumul nostru de la Ierusalim la Sihem, ajungem în oraçul palestinian Nablus.

Apoi, dupå aproximativ un kilometru, ajungem în Balata, nume care în limba arabå înseamnå ghindå. Tabåra de refugiañi Balata se aflå la poalele unui deal, care aratå de parcå sute de oameni ar fi cåutat acolo cine çtie ce comori. Acest deal ascunde de fapt stråvechiul oraç biblic Sihem. Arheologii au dezgropat stråzile çi zidul vechiului oraç, zid care a fost construit din pietre uriaçe çi necioplite. Dacå ne cåñåråm pe una dintre aceste pietre, putem vedea în apropiere mormântul lui Iosif. Este vorba de locul în care Iosif i-a rugat pe frañii lui så-l îngroape în Ñara Promiså, imediat ce Dumnezeu îi va scoate din Egipt. La o oarecare depårtare se aflå o bisericå. Ea a fost ziditå exact deasupra unei fântâni. Este vorba de fântâna la care S-a odihnit Isus çi unde a întâlnit-o pe femeia samariteancå. Numele fântânii a råmas pânå în ziua de azi „Fântâna lui Iacov” (în arabå – Bir Jakub). Ea are o adâncime de 32 m çi apa ei este curatå, rece çi proaspåtå.

Pentru a asculta în liniçte dialogul pe care l-a purtat Domnul Isus cu femeia samariteancå, pe care ni-l citeçte ghidul din capitolul 4 al Evangheliei dupå Ioan, ne açezåm pe niçte trepte vechi. Cuvintele Evangheliei sunt la fel de curate çi de învioråtoare ca apa din fântânå. Mie unul mi s-a pårut cå aud vocea blândå a Domnului Isus: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iaråçi sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, niciodatå nu-i va fi sete; ba încå apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apå care va ñâçni în viaña eternå.”

Waldemar ZORN

Sihem

poarta nordicå

Iordan

Nazaret

poarta esticå

templul

açezarea actualå

Ruinele oraçului Sihem

Ruinele porñii vestice

23 La „Fântâna lui Iacov”

19_25_rum.qxd

08.04.2008

12:14 Uhr

Seite 24

˘

NÎ TREBARE

P S U A R – NS

?!

1. Unde vom tråi veçnic, pe påmânt sau în cer?

(Ania G., 10 ani, Ucraina)

Biblia ne învañå cå adevårata patrie, patria copiilor lui Dumnezeu, este în cer, acolo unde este Tatål lor ceresc. Cerul este locul unde tråieçte Domnul Isus Cristos. De acolo, din cer, El a venit pe påmânt, ca så-i mântuiascå pe påcåtoçi. Dupå învierea Sa, El S-a întors din nou în cer. Isus S-a rugat astfel pentru oamenii care cred în El: „Tatå, vreau ca acolo unde sunt Eu så fie împreunå cu Mine çi aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca så vadå gloria Mea.” Prin urmare, Isus doreçte så fim cu El în cer (Ioan 17:24 çi 14:3). „Cetåñenia noastrå este în ceruri”, le scrie apostolul Pavel credincioçilor (Filipeni 3:20). Într-un alt pasaj biblic, el scrie: „Çtim, într-adevår, cå dacå se desface casa påmânteascå a cortului nostru trupesc [adicå, corpul nostru], avem o clådire în cer de la Dumnezeu, o caså care nu este fåcutå de mânå, ci este eternå” (2 Corinteni 5:1).

Cerul este locul unde tråieçte çi domneçte Dumnezeu, dar cerul acesta nu este cel pe care-l vedem noi, ci este o lume care încå nu este vizibilå pentru ochii noçtri çi pe care noi nu o putem concepe deocamdatå. În Biblie este scris cå Dumnezeu va nimici cu foc påmântul çi cerul pe care le vedem noi acum. El vrea så creeze un loc nou, unde så poatå tråi toñi cei care cred în Cristos. El va face „ceruri noi çi un påmânt nou” (2 Petru 3:10-13; Revelañia 21:1). Acesta este locul în care toñi cei care cred în Domnul Isus Cristos îçi vor petrece veçnicia împreunå cu El. 2. De ce uneori Îi cerem ceva lui Dumnezeu, iar El nu ne råspunde?

(Liuda S., 13 ani, Ucraina)

ns u

Råspu

VA ÑO NE

Dumnezeu çtie întotdeauna ce este cel mai bine pentru noi. El are un plan pentru fiecare dintre noi. Uneori ne vine greu så tråim dupå acest plan, dar planul lui Dumnezeu este foarte bun pentru noi çi El vrea så ne binecuvânteze în fiecare clipå din viaña noastrå. Noi trebuie doar så ne încredem în Domnul çi så-I cerem înñelepciune çi råbdare. „Cåci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre çi cåile voastre nu sunt cåile Mele”, ne spune Dumnezeu prin prorocul Isaia (Isaia 55:8).

Rugåciunile noastre sunt adesea cam egoiste. Noi vrem binele în primul rând pentru noi înçine. Înså Dumnezeu vrea så ne înveñe så-L slujim çi så ne bucuråm în El, atât în momentele de bucurie, cât çi în momentele de suferinñå din viaña noastrå.

Dacå ne smerim çi ne încredem în Dumnezeu, atunci El ne dåruieçte cu mult mai mult çi ceva mult mai bun decât ceea ce I-am cerut noi. Dumnezeu Se îngrijeçte de noi, El lucreazå la formarea caracterului nostru çi çtie când avem nevoie de ceva. În Romani 8:28, Cuvântul lui Dumnezeu ne spune: „Çtim cå toate lucrurile Marina CU lucreazå împreunå spre binele celor care-L iubesc pe Dumnezeu, çi de Z ri anume spre binele celor care sunt chemañi dupå planul Såu.”

24 Ilustrañii de Elena CARTÇENCO

19_25_rum.qxd

08.04.2008

12:14 Uhr

Seite 25

CINE SUNT EU? Sunt un gândac de 7-8 mm lungime. Am un corp rotund çi uçor bombat. Creatorul meu mi-a dat o culoare care iese în evidenñå.

Pe partea din fañå a capului meu mic se aflå 10 sau 11 antene.

Dacå sunt în pericol, îmi retrag antenele çi må prefac cå sunt mort. În acelaçi timp, elimin un lichid galben çi iute. Pe vremuri, acest lichid era folosit de oameni împotriva durerilor de dinñi. Partea dorsalå a corpului meu este formatå din cinci membre pe care le pot miçca liber. Pe corpul meu roçu (sau galben la unele dintre suratele mele) am aproximativ 7 puncte negre.

Rudele mele sunt råspândite peste tot în lume, în peste o mie de specii. Unele dintre ele tråiesc pe plantele pe care miçunå açanumiñii påduchi de frunze, altele tråiesc doar pe copaci, altele numai pe plantele de câmpie çi un alt grup tråieçte pe stuf sau pe alte plante acvatice. Atât eu, cât çi rudele mele suntem considerate insecte foarte folositoare, fiindcå ne hrånim cu påduchii de frunze çi cu alte insecte dåunåtoare plantelor. Ouåle le depunem în locuri unde existå mulñi påduchi. Dupå o såptåmânå, larvele proaspåt eclozate (adicå proaspåt „ieçite din ou”) încep imediat så se hråneascå. Pentru a se putea dezvolta complet, o larvå trebuie så månânce aproximativ o mie de insecte. La o lunå dupå ce a eclozat, larva se transformå în cocon, iar din acesta iese apoi insecta maturå. Çtii acum cine sunt eu?

Copiilor nu le este fricå de mine, deoarece sunt o insectå paçnicå, micuñå çi foarte frumoaså. Nici nu muçc, nici nu înñep.

Uneori, când copiii îçi întind degetul aråtåtor în aer, eu aterizez pe el. Îmi place så må cañår apoi pe degetul lor întins pânå sus de tot, unde îmi întind aripile çi-mi iau zborul. În mod sigur ai ghicit acum cine sunt! Sunt o .buburuzå

Elvira ZORN

Ilustrañii de Iulia PRAVDOCHINA

25

08.04.2008

17:38 Uhr

Seite 26

la

m P c r m M E s t în C îi Ar tor erb sal aim oli uro e a rans uçc euç aim uiu ici s p ul va u d. pa flå p a ise u l d , c e cu se ñå Ce . C ac ort în s ñå e ar M a vi of rb o um ate ca å s , ca e l-a arel nim aña. erta ul, r rbul în an re e cap re lua e M ale De de eg Ko tr-o ima rau e d in t î oli le s zam a l ele lk l på lel n bâ d. În lab åg ocu påd -a lu dur e di rlo så e d it î i îm ur at e s n A gu co in ns p ii, i la trå fri l lu rb på å d reu -a el in ca i… ul du e m nå fåc , pe å d , nu re in c u er , Fip odu u e t pu Mar l, d iu el a l s n ac a e e l ol fu dre rep ui d o. g t e Bo it d pt în rås tg e l c pla ro a ar tå s l reg e s c -a e e å sf çi pu åt s- rt uit a a så se du cå

26_33_rum.qxd

ÇI MICUL LUI PRIETEN FIPS

Poveste-serial începutå în nr. 1/06

Într-adevår, dupå un timp Fips reuçi så vadå prin întuneric coridorul subteran din vizuina Ariciului. Merse în patru labe în urma Ariciului, pânå când, dupå multe cotituri, ajunserå într-o peçterå spañioaså.

– Numele meu este Fips çi sunt din specia maimuñelor Rhesus, spuse Fips.

– Eçti un tip ciudat, murmurå Erinaceus. Pe de-o parte, urli prin pådure ca cel mai mare prost, pe de altå 26 parte eçti capabil så astupi gâtul vulpii cu un con de brad.

POVESTEA 15

de Werner LUTZ Ilustrañii de Iulia PRAVDOCHINA

De undeva de sus, påtrundea o razå de – Bine ai venit în cåminul nostru luminå. Aici, în peçtera aceasta, locuiau modest, zise Ariciul. Numele meu este mama Arici împreunå cu copiii ei, care Erinaceus Europeus, dar poñi så-mi spui tocmai se ospåtau cu ciuperci aromate. simplu Erinaceus.

Se aude cå l-ai biruit pe båtrânul Martes, dar çi cå eçti un lacheu al regelui Cerb.

Cine te poate înñelege? Ai blanå ca animalele, dar çi urechi çi mâini ca oamenii çi poñi så mergi pe douå picioare. Cine eçti tu, de fapt?

Fips îçi povesti întreaga istorie çi spuse în final: – Nu çtiu ce se va întâmpla cu mine mai departe. Locul meu nu este în aceastå pådure. Iar fårå corbul Kolk, prietenul meu, sunt pierdut.

26_33_rum.qxd

08.04.2008

12:23 Uhr

Seite 27

Erinaceus clåtinå din cap çi dupå un timp, spuse: – Exact asta este problema ta. Nu te încadrezi în nicio specie.

Nici în specia påsårilor çi nici în specia animalelor de pradå, nici în specia animalelor care fug çi nici în specia animalelor care se apårå. Eçti o fiinñå care sare dintro lume într-alta.

Çi nu te încadrezi absolut deloc nici în mediul acestei påduri, având în vedere cå aici vine iarna.

– Ce este iarna? întrebå Fips îngrijorat.

Parcå i se fåcea fricå la auzul acestui cuvânt.

– Soarele se retrage spre sud, explicå Erinaceus. Se face frig. Copacii îçi scuturå frunzele çi încremenesc, iar påmântul devine tare ca piatra.

Iarba veçtejitå îngheañå çi îñi înñeapå limba dacå încerci så o muçti. Ploaia se transformå în zåpadå rece, care îngroapå totul sub mantia ei.

Este perioada de foame çi frig, în care supravieñuiesc doar cei mai puternici çi cei mai deçtepñi, care au învåñat så se adapteze. Nouå, aricilor, ne este uçor.

Noi ne hrånim cu fructele de toamnå din pådure, iar când vine frigul, ne retragem în adâncul peçterii çi dormim pe tot timpul iernii.

În timp ce crivåñul face ravagii prin pådure çi påsårile cad îngheñate de pe crengi, noi dormim pânå când vremea se încålzeçte din nou çi ne trezesc cântecele de primåvarå ale påsårilor.

Da, da. Noi nu ne împotrivim iernii.

Dormim çi iar dormim toatå iarna. Asta se cheamå cå hibernåm...

Ochii ageri ai lui Erinaceus sclipeau cu mândrie în timp ce îi povestea lui 27 Fips toate aceste lucruri.

26_33_rum.qxd

08.04.2008

12:23 Uhr

Seite 28

– Crezi cå aç putea råmâne la voi? întrebå Fips.

– Din partea mea, cu plåcere, zise Erinaceus. Dar nu vei rezista mult aici. Tu ai nevoie de libertatea ce ñi-o oferå coroanele copacilor, ca så te cañeri çi så sari.

La noi ai muri din lipså de spañiu. Çi nici nu poñi så dormi pe tot parcursul iernii.

– Mai este mult pânå atunci? întrebå Fips, cu teamå.

– Nu, zise Erinaceus.

În curând vine echinocñiul, când cade prima frunzå galbenå de pe arñar, dupå care urmeazå o perioadå dulce, plinå de fructe çi mure. Apoi pådurea se coloreazå minunat. Pe urmå începe så cadå zåpada.

„Atunci va trebui så mor”, se gândi Fips.

– Da, nu-i exclus så mori, spuse Erinaceus, de parcå i-ar fi citit gândurile.

Doar dacå nu-ñi vine vreo idee, cum så råmâi în viañå. Sau poate i se face milå corbului de tine çi te duce înapoi, în pådurea ta.

Dacå poate. Dacå vrea. Dar pânå vine iarna mai este un pic. Hai acum mai bine så vedem ce face micuñul cu o ureche! Çi Erinaceus îl conduse pe Fips prin alte coridoare subterane, pânå la locul unde zåcea bolnav iepuraçul negru.

Acesta zåcea tåcut pe un pat din frunze moi. Sub botiçor avea trifoi proaspåt çi påpådie înfloritå, dar fiind bolnåvior, nu se putea bucura de nimic.

– Stai liniçtit, îi çopti Fips. Aici eçti în Fips se açezå lângå iepuraç çi-l mân– Fii liniçtit, zise din nou Fips çi se gâie cu låbuña pe cap çi pe urechea siguranñå. Regele cel råu nu poate så intre întinse lângå iepuraç. Bumb avea câteva neagrå. Când iepuraçul simñi blana caldå a aici. Eu sunt Fips. coaste rupte çi orice miçcare îi provoca – Numele meu este Bumb, spuse încet dureri foarte mari. maimuñei, se lipi de ea çi începu så iepuraçul. Aça îmi zicea mama, înainte så scânceascå.

28 vinå ceilalñi çi så må alunge.

26_33_rum.qxd

08.04.2008

12:24 Uhr

Seite 29

Aricii aduserå pe spatele lor ñepos påpådie proaspåtå, pe care o smulseserå cu rådåcini cu tot din påmânt. Asta fiindcå lui Fips îi plåceau în mod deosebit rådåcinile galbene ale påpådiei.

Fips rupse frunzele suculente çi i le îndeså iepuraçului în gurå. Acesta putea astfel så råmânå întins ca så i se vindece coastele, ronñåind în acelaçi timp frunzele de påpådie, ca så prindå puteri.

Bumb nu apucase så vadå prea multe de prin pådure, aça cå asculta cu interes când maimuña îi descria animalele çi îi povestea întâmplårile prin care trecuse pânå atunci, fårå så råmânå înså întru totul fidel adevårului,

ci prezentând påñaniile mult mai palpitant decât se derulaserå în realitate. Bumb admira mult acest animal ciudat, iar Fips era fericit cå putea så-l ajute pe iepuraç.

Ore în çir mângâie cu låbuña blåniña moale a noului lui prieten. Îi fåcea çi lui bine så simtå blana catifelatå a celuilalt.

Se încålzirå reciproc çi, în cele din urmå, adormirå unul în brañele celuilalt.

Erinaceus se retrase în vizuinå, la familia lui. Fips çi Bumb aveau deocamdatå tot ce le trebuie, iar el învåñase demult så nu se îngrijeascå pentru ziua de mâine. „Ajunge zilei necazul ei”, murmurå el plin de-nñelepciune.

Va urma

Biblia spune: Î N T R E B Å R I

1. Ce a aflat maimuñica de la arici?

2. Cum s-a purtat Fips cu iepuraçul?

3. Ce efect a avut asupra lui Fips faptul cå l-a ajutat pe iepuraç?

4. Ñie îñi place så-i ajuñi pe alñii?

„Cine are milå de sårac Îl împrumutå pe Domnul, çi El îi va råsplåti binefacerea.” (Proverbe 19:17) „Împarte-ñi pâinea cu cel flåmând çi adu-i în casa ta pe nenorociñii fårå adåpost; dacå vezi un om gol, acoperå-l çi nu-i întoarce spatele semenului tåu. Atunci lumina ta va råsåri ca zorile çi vindecarea ta va încolñi repede; neprihånirea ta îñi va merge înainte çi slava Domnului 29 te va însoñi.” (Isaia 58:7-8)

26_33_rum.qxd

11.04.2008

16:20 Uhr

Seite 30

Isus må iubeçte!

Diana STINGHE, 10 ani, jud. Sibiu

Isus – prietenul copiilor

Alexandra CRIHAN, 13 ani, jud. Sibiu

Ramona MANASIA, 14 ani, jud. Vâlcea

Alex HOLICI, 16 ani, Oradea

Trimite-ne scrisoarea ta pe adresa noastrå: Asociatia LUMINA LUMII OP 9 / CP 938 550 068 Sibiu România Sau poñi comanda FELINARUL direct la: Tel./Fax: 0269 21 85 11 felinarul@luminalumii.ro www.luminalumii.ro FELINARUL poate fi comandat GRATUIT. Dacå vrei, ne poñi ajuta trimiñându-ne timbre poçtale (a câte 0,80 Lei). Mulñumim çi pentru eventualele donañii pentru finanñarea revistei.

30

Estera SIMINA, 9 ani, jud. Timiç

Ai un ...am planificat „contribuñiile” o påñanie cu vreun animal? voastre în Tare ne-am bucura så FELINARUL 5/2008, când vom aflåm çi noi! afla câte ceva Scrie-ne sau deseneazå despre „Dumneceva pe tema zeu – Creatorul „Animalul meu preferat”. meu”. Açteptåm cu neråbdare Meritå så te gråbeçti, desenul sau scurta fiindcå... ta poveste!!!

Echipa FELINARUL animal preferat?

Sau poate ai avut

i

Alexandra VITÅRESCU, Timiçoara

SOLUTIILE l j

˘ PAGINA VOASTRA

Isus – comoara mea

26_33_rum.qxd

11.04.2008

16:20 Uhr

Seite 31

FELINARUL copiilor 3/08 (16) Revistå creçtinå pentru copii Apare de çase ori pe an Abonament pe bazå de donañii Tiraj: 12.000

Må încred în Domnul!

Natalia Veronica BUTURI, Timiçoara

Editor: Asociañia LUMINA LUMII OP 9, CP 938 550068 Sibiu Tel./Fax: 0269 218511 e-mail: felinarul@luminalumii.ro www.luminalumii.ro Donañiile pentru acoperirea costurilor pot fi virate în contul asociañiei: Asociañia LUMINA LUMII IBAN RO49.RNCB.0227.0360.4006.0001/RON sau RO22.RNCB.0227.0360.4006.0002/EUR Banca Comercialå Românå, str. Emil Cioran 1, Sucursala Sibiu, Cod Swift RNCBROBU Cu specificañia „FELINARUL”

Victor PÅUN, 11 ani, sat Sârcova, Rep. Moldova Andrei LUNGU, 4 ani, Rep. Moldova

Redactori çefi: Elvira çi Waldemar Zorn Redactor al ediñiei în limba românå: Elena Braun Colectiv de redacñie voluntar: Petra Båcilå Paula Borugå Narcis Cibu-Carciu Magdalena Iacob Paula Isac Doina çi Daniel Vasilca Monica Wetzler Traducerea textelor din limba germanå: Dorina Schinteie Tehnoredactare: Enns Schrift & Bild GmbH, Bielefeld, Germania

SOLUT , IILE la jocuri:

Copertå: Pozå de Petru Lunicichin

Pag. 4:

Pag. 7: Pag. 22:

Pag. 32

CRIPTOGRAMA: 1. mijloceçte, 2. adevårul, 3. acoperiç, 4. Biblia, 5. pupåza, 6. înger. „Påzeçte-må, Dumnezeule, cåci în Tine må încred!” (Psalmul 16:1) UN SFAT BUN: „Încredinñeazå-ñi soarta în mâna Domnului çi El te va sprijini.” (Psalmul 55:22) CARE ESTE RÅSPUNSUL CORECT? 1b (Geneza 3:1-6), 2b (Geneza 8:6-12), 3a (Geneza 24:10-20), 4a (Geneza 27:15-16), 5b (Geneza 41:1-4), 6a (1 Samuel 16:10-13), 7b (1 Împårañi 17:1-6), 8b (Daniel 6:16-22), 9a (Matei 3-4), 10a (Ioan 12:12-15) (copertå spate): GHICITOARE „COMPUTERIZATÅ”: „Celce stå sub ocrotirea celui Preaînalt çi se odihneçte la umbra celui Atotputernic zice despre Domnul: El este locul meu de scåpare çi cetåñuia mea, Dumnezeul meu în care må încred.” (Psalmul 91:1-2)

Indice bibliografic: Paginile 2-3: Cu acordul Editurii Luther, Osslo.

Pagina 4: Din „Ideen Austausch” (2/96), cu acordul KEB, Breidenbach.

Pagina 12: Din „Das Bibelbuch der Rekorde”, cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen.

Paginile 13-18: Cu acordul Editurii Junge Gemeinde, Leinfelden-Echterdingen.

Paginile 26-29: Din „Der Rabe Kolk und sein kleiner Freund Fips”, cu acordul Editurii Christliches Verlagshaus, Stuttgart.

Dacå nu se specificå altfel, citatele biblice au fost extrase din: Noul Testament, Traducerea D. Cornilescu rev., ediñia a doua, Editura LUMINA LUMII, Korntal, Germania, 2003 Biblia, Traducerea D. Cornilescu © 2007 LUMINA LUMII ISSN 1842 – 5569 Pentru copii peste 6 ani

26_33_rum.qxd

08.04.2008

12:25 Uhr

Seite 32

Foloseçte tastatura computerului çi vei obñine o afirmañie extrem de importantå!

Q 1

P 10 L 19

W 2

A 11 : 20

Ç 28

E 3 S 12

T 5

D 13

Y 21

Ñ 29

R 4

X 22

F 14

G 15

C 23

Sp añiu 34 liber

Z 6

V 24

23

19 23

3

4

34 12

8

28

3

23 11 34

3

26

3

8

23 34 19 20

19

3

6 3

8

8

13

9

34

8

7

23

19 34

3 3

5

34 11

34 13 12

5

28

3

16 26

3 3

J 17 N 26

.

32

5

9

12 10 34 19

34 28

9 8

9

34 13

3

4

34

5

3

5

7

10

5

8

11 34 34 19

3

5

K 18

, 33

9

4

23

7

34 23

O 9

M 27

19 26 11 11 31

3

4

34 10

8

7

19

3

23 11 34

4

25

5

34 12

9

25 34

7

H 16

Î 31

23

I 8

B 25

Å 30

12 30 34

U 7

7

4 27

27 19 34 3

27

5

3

30 29

7 7

34 4 3 3 7 1 1 7 2 0 30 1 19 34 12 23 3 7 4 3 6 3 32 26 3 34 13 10 12 7 27 2 3 3 1 3 3 1 11 33 23 4 27 3 6 2 4 3 1 3 91:1-2 8 11 30 34 7 2 3 34 11 4 3 2 Paginå realizatå de Iuliana BURLACOV, 14 ani, Germania 34 31 26 Adaptatå din limba germanå de Elena BRAUN

26

7