Miere amară - Felix Rian Constantinescu

Miere amară

John_Everett_Millais__Christ_in_the_House_of_His_Parents_(`The_Carpenter's_Shop')__Google_Art_Project

+2020 Felix Rian Constantinescu

Mama. Inscripție pe o stea Sunt opt ani de când ai murit mamă Opt ani ca opt milenii de negru doliu Câți vor mai fi până liber te voi vedea Iar? Oh cât am plâns singur fără prieteni Și fără tine plecată la picioarele lui Dumnezeu într-o altă lume luminată Nu-ți amintești cum m-ai privit în urmă O să mă lași tu aici pe veci ori mă vei lua? Înviere Dacă morții ar învia Când am vrea Ar învia și mama mea Dar odată plecată De lume uitată Copil fără tată.

Inimă rea Mama mea Inimă rea Vreau să mor La ce mi-e dor De când ai plecat Nu te-am uitat În pământ m-ai vârât În cer m-ai suit.

Deșteaptă-te română Deșteaptă-te română Limbă stăpână Ieși din carte Sari peste moarte Și de va fi Isus Să fie nespus Și de va fi mama Vreau să trec vama.

Mortalitate De oamenii n-ar muri Mult ei s-ar mai veseli Dar fără de Dumnezeu Nu e trai de fiul său Așa că mori când îți vine Poate că îți fi mai bine La ce bun să tot trăiești Tristă lume de ferești?

Confesiunea domnișoarei Kenton

Ah iubite Eliezer de câte ori te-am părăsit Hotărâtă ca un clipper în vânt doar pentru A reveni la picioarele tale precum un molah Dragă domnule Stevens cât te-am iubit O viață și cât te voi mai iubi cât voi mai fi Poate cerurile sunt mai iertătoare și ne vor Da voie să ne ținem de mână o vecinicie Iubite Eli cap al meu pe veci și împărat.

Shi {vara 2019} Poezie Shi Cu tristețe privesc în urmă Cu tristețe privesc înainte Ajuns la jumătatea ornicului Mama e în indigo O iubire pe ce căi mergi?

Poezie Shi Pierit-au oare macii în câmp?

Nu ci pâlpâie în grâu ca o granată De pe alte meleaguri Cine să nu-i iubească Macii nepieritori.

Poezie Shi În orașul răcoros Dacă aș ști unde să te găsesc Pe ce căi umbli Doar să te văd Piatra mea.

Poezie Shi Acum cu tata

Împartașim același petec de cer Care către mama ne poartă Vecinicie Vecinicie.

Poezie Shi Tată Te iubesc mai mult ca viața Clipa despărțirii mă înfioară Am văzut un mac în câmp Și m-am gândit la stigmatele lui Francisc.

Poezie Shi Macii roșii gemă-n colțul ochiului Curg pe cale prin grâul sfânt Eu plâng versete sfinte De la părinți vestite Părinte.

Poezie Shi Sunt iarăși timpuri medievale Și unde să-ți întâlnești iubitul Când ziduri oameni temple foruri Stau între ce-ai mai scump pe lume Suflete?

Poezie Shi Tata stând la laptop Cu șapca albă cu roșu Ca un măr trandafiriu Scrisul poemelor Înnobilează.

Poezie Shi Zbatere de apă

de Sânt Ilie Tesviteanul Mamă Cum ai plecat?... Te-ai întors?

Poezie Shi Cearceaful în vișinul uscat L-a înfrunzit Mă gândesc la toate tabuurile Copilăriei mele Purtate de vânt.

Poezie Shi O pânză nouă apare la orizont Dar eu țin de iubirea veche Tot ce iubesc ce am mai sfânt Ca petalele macului În ploaie în vânt.

Poezie Shi Ii scriu Prințesei din turn Scrisoare nesfârșită Gândindu-mă doar Când voi primi răspuns?

Să fie niciodată?

Poezie Shi Am putea sa ne jucam ceva De-a ce sa ne jucam Sa ne jucam de-a v-ati ascunselea Nu - sa ne jucam miuta Nu; sa ne jucam de-a videoclipurile la Wimbledon.

Poeme Shi

Galaxia necunoscută Sunt o galaxie necunoscută Plină de oameni și animale Un mare război a avut loc aici Și acum nu mai strălucesc decât stele pitice În mine galaxia nevăzută.

Poezie Shi Cu tristețe mă gândesc la iubirea trecută Câtă a fost ca șuvoiul nesfârșit al lacului Sunt trist ca Doamna Lacului și iubesc înca iubesc Unde e oare draga mea unde o pot găsi?

Doamne ce soartă sublim de tristă mi-ai hărăzit.

RUGĂCIUNI CĂTRE VORONEȚ (4 Ode) dedicată cărții Ruth Felix Rian Constantinescu Septembrie 2018 ÎNTÂIA RUGĂCIUNE

Cerul tace de doua mii de ani Ori poate nu; ori poate toți greșesc Din Casa Mariei gândul mi se+ndreaptă Spre Voroneț Te rog Sfântă Sixtină nu alunga plânsu+mi

În jertfă necăutată iubirea o găsești X Te rog te plâng ca pe propriu+mi trup Din Voroneț Nu căuta în marea din tine să te’neci Sfântă stavroforă ci amintește cuvintele vechi Ca stele ca nisip tu cosmos ești non plangit În Voroneț Înainte să îmi spun Aminu+mi; Sfântă Română, Mă spovăd că tu ești eu cu toaca cerului Acum tăcerea iar se lasă tristă peste Românie Marianic Voroneț.

CĂTRE LUCEAFĂR Ești viu, ești tu, beata ești vindecat de tine Ce-n tine Magii au văzut n-a fost decât Marie Sfințenie e în tine nu Romantism bolnav Pre Voroneț Te-am văzut pogorându-te poate e versul În dialectica treimii nu rămâne decât I Iar in algebră 1; te rog sfântă fecioară privește Maria in Luceafăr Ce scrie această sărmană Psafa e poate Adevăr Vestit de veacuri de cei trei Dumnezei și stele Trizofrenie; adlerian Cuvânt al Iubirii în D+zeu Marii după Marie Saturnismul e Calea, Adevărul, Viața? + vai

Pe Cer doar doua stele Luceafărul și Luna Capela pâlpâie în noapte cu chipuri vechi Din veacuri sixtine.

LUMINA UMILINȚEI Ce am primit și învățat de la mama mea vecinic Scufundă+te în umilința amară în durerea fără Leat și mereu smerește+te dar naște ca Hiero Născătoarea Poate durere e viața noastră deci s+o durăm Și ireal prin iubire iubirea s+o invingem; în Vechi bucoavne să citim de avva Isaia și Adler Spre umilință Precum sunt cele treizeci de Madone Negre De aș putea vedea Madona Umilinței, pre Mara venind orfană cu fiica ei cu Ruth -, În Voroneț Mai mult cuvinte n+am deci te rog te roagă Aici sărmanii plopi privesc spre cer umili – Mai mult decât la Marte visez la Medicină.

Yin Voroneț.

OCI BOLNEV...

Dianei Baciu

Vrei să știi frumoasă fată care e e durererea ta!

Ce poate fi decât inima de două ori din carne?

Iresponsabil+ Pușchin, Tolstoi au inapoiat Hellene În Țările Române Nu nu sunt obosită X nu am decât nevoie să termin VersurileXmi persane + să+mi obosesc mintea zilnic Ca+n Diata Dumnezeiască X ca Regina din Saba *+ În Novgorod Prea bine frumoasă Doamnă! ești bolnavă + scrie! X Decât scrie pentru vindecarea lumilor – dar duhul Decât doare și nu nu ești bolnev iți spune proorocul Sfântă Stavroforă Nu nu Nastya n+am îndrăznit să privesc decât Cana Galileii în ochii tăi sfinți iar pe Sfânta Marie caut+o, În tine. Dintr+un turn oarecare dar apropiat‘ți scriu, RugânduXmă Ție.

Mama în 9 haikuuri moderne Lui Sylla HAIKU MODERN {in amintirea vecinică a lui Ioan} Motto Jurnal cu mine însumi

x Azi am canonizat-o pe mama. 21 septembrie 2018 18:45. Nu stiam daca sa o canonizez – cum am vrut – sau sa o beatific, dar chiar cand am privit pe fereastra am vazut un caine ca Milo in dreptul Morgei Copiilor. Ideea e ca a{z}i am cui sa ma rog pentru viata Tatei. *** Pătrățel de biscuit La poezia E noapte.

Lirică poloneză.

Haiku modern 2 {Cruciată Pogany}

Mama mea de zăpadă Într-un tuș stângaci.

Lacrimi nu-l spală.

HAIKU MODERN 3 {#} Mă gândesc La mama mea Tyriană.

HAIKU MODERN 4 {mama copilului adormit} Hendrickje - ca o albină „în combineu” dimineața. Școala crizei din 80.

HAIKU MODERN 5 {“SALATĂ ORIZONTALĂ”}

Fierbe cartofii, curăță-i De coajă, taie-i în rondele. Cu pâine, - sare, ulei și ceapă.

Haiku modern 6 Imagineaza+ti cizma lui Stalin Strivind Chipul Fecioarei.

HAIKU MODERN 7 {63 de Aniște+Xo} Trebuie să murim Pentru copiii Noștri.

HAIKU MODERN 8 FLOAREA DE MAC UMPLÂND CÂMPUL PÂNĂ ȘI IARNA. HAIKU MODERN 9 Ce e într+o femeie decât o mama?

Matei fiul lui Murad II preoților boscoroditori și lui Sofronie de la Cioara Spune lui Matei Murad Haide spicul să ți+l rad Nu sultane nu așa

Ca io am credința mea Tu ești venetic aici Nu ucide copii mici De Theos nu ai habar Nu ucide un barbar.

Pietre Felix Rian Constantinescu 2019 Copilul cu aripi mari de fluture Safei Am aripi, oamenii nu știu sau poate da.

Exact 133 aripi de fluture, frumoase, Fiecare de altă culoare, ca poemele lui Paul Neruda. Din copilărie, oamenii mi Le smulg asemeni colților puiului de urs, Dar cresc la loc, aripile mele albe și negre.

Ce pot să spun? Am aripi, lucru nemaivăzut Pe pământ, de neacceptat, de neprevăzut.

Da, cresc la loc, asemeni iubirii, și deși stau În Gomora, nu mă tem. Chiar de-ar trebui să pier Pe front ar fi ceva grozav! M-aș întoarce Acasă, în sânul lui D u m n e z e u, știți?!

Cormoranul înaintea soarelui Din câmp am văzut un cormoran pe dig și-am vrut Cu capul ca o secere înaintea soarelui de dimineață Să mă apropii dar deși am mers mult alături de el Când m-am așezat pe-o piatră să-l privesc

După ce mi-am ridicat ochii nu mai era și-apoi Când am ajuns eu pe dig l-am văzut plecând Pe deasupra apei mut în tăcere în zbor mut Iar apa albastră a barajului și cerul erau una.

Poeme vechi Mie Poet al luminii te vei numi Născut din lumină ca lumina mormântului Glas al luminii și nopții Stea sociopată și îndurerată Scriind litere în cerneală pe cer În ochii înlăcrimați ai martirilor Murind.

Knock-out Stau întins Numb Nu văd nimic decât lumina când îm intră pe sub Streșinile ochilor Secundele trec Îmi verific mental rănile Creierul mi-e inert Sunt knock-out Nu mă voi mai ridica.

Ger Satul și-a uitat numele Orice sat de oriunde Timpul tot a devenit Oricând

Lumina nu moare seara Și învie Bizanț peste Bizanț Ochii îmi sunt pietre de lumină Și tăcerea ger.

2.

R S Thomas Poet. Cleric. Visător. Îndrăgostit de soția sa Și de Atlanticul copilăriei plin de pietricele și alge Apostol vagant prin dealurile velșe Trecut prin două războaie mondiale Destul motiv să nu primească Nobelul Poet. Ce poate fi spus mai mult?

Un ceas al păsărilor. Un bătrân cântând la orgă Muzica Bisericii Și Isus privindu-l cu mulțumire în toate căile sale.

Părăsire Stă cu capul în mână Așezată pe o margine de treaptă Câtă durere într-o simplă Expresie Trecătorii nu o văd Sunt singurul ce o observă Cei de acasă cum or fi Destinul sau Dumnezeu?

Din perdeaua mea îi cânt Simple Man Dacă măcar m-ar auzi Măcar cu sufletul Acum după o oră s-a culcat pe trepte Abandonându-și suferința oboselii Ca în Noia lui Ungaretti Dormind.

Calcul filologic Ave Miryam = +Pasare Maria +Inger Maria +Plecaciune Marie+ +Pasarea Mariei +Ingerul Mariei +Puiul Mariei +Vine barza +Vine Vulturul + Porumbel Maria = Maria este Întruparea Duhului Sfant care a nascut de la Duhul Sfant caci nu se poate altfel

Barajul Străjuit între biserici unghiulare zace barajul În dimineață ca un gigant pește torpilă Plin de electricitate întunecată Ca peste Gulliver au trecut drumuri Coasta originară se vede uriașă în depărtare În căldarea Hațegului barajul tremură Seamănă cu o davă dacă Cerul senin nu mai are putere Sfârșit de august început de septembrie Doar lumina pură.

Floarea de femeie

Icoană făcătoare de minuni Carte zăvorâtă în agate Floarea de femeie în pământ Devine vatră Plângi barbate c-am plecat Jeli mămucă c-am murit Os de jad sunt ferecat Într-un templu muruit Dintr-o floare te-am născut Într-o vară m-ai perdut Dintr-o floare albastră, tristă Acum șed în cer pe prispă.

Calm. O dorință

Lui R S Thomas 38 de ani la galere în arenă în amfiteatru Barabă părăsită de omenire nedorindu-mi decât refuzatul calm Plâng când mă gândesc la trecuta-mi viață Și la necazurile viitorului Până voi ajunge la marele țărm Unde nu te mai necăjesc cei răi Zona tarkovskiană liberă de fariseii vieții Cu asta mă alint cu gândul la moarte Și la încă o carte și încă o carte Ce calmul de viață desparte.

Castelul ruinându-se Castelul ruinându-se în pâcla nopții Tencuiala căzând încet ca roasă de cari

Ferestrele sparte Subsolul plin de gunoaie Este cast castelul domnișoarei Pogany Ca sfinxul rabdă tocirea istoriei Castelul va fi ruină poate dar Cândva aici oameni mai nobili au viețuit în arte Castelul ruinându-se tragic ca soția lui R S Thomas Doar pentru ca Albionul său să fie reconstruit.

Șoim peste baraj Azi în cale-mi am văzut un șoim Și m-am oprit să-i privesc rotirile Ca refreșul unui computer Apoi brusc am realizat că vrea ceva Și nu știam dacă era o pasăre ori un pește Nu știam dacă era un șoim obișnuit ori pescar Dar nu-i purtai noroc privindu-l Așezându-se în cele din urmă pe un stâlp de înaltă tensiune Flămând poate dar mare și maiestuos Șoimul meu din cale-mi.

Drum de dimineață Câmpul ars Merg pe drumul de tractor presărat de o coloană de flori albastre Floarea găsită la mormântul mamei Necăjit ca în copilărie Ciobanul e la postul său cu puținele sale oi E duminică Bisericile îmi par acum societăți secrete Pe Dumnezeu îl vreau și e oriunde Chiar și în undele pietrei ce am aruncat-o în baraj Infinite

Lângă câmpul galben de porumb Nu cred că am trecut de adolescență. Înnoptare în sat Câteva voci vesele se aud la fereastră În geamurile negre pâlpâie electrică lumina Camera moartei e neschimbată Încă albastră Amintirea ei a devenit una cu Terra Cu pietrișul și țărâna Precum Helen Burns s-a dus Acum e noapte.

Câmpul de porumb Plin de insecte strălucește câmpul de porumb Undeva într-o livadă interioară unde a fost cândva o casă Străjuit de o parte și de alta de nuci jubiliari Porumbul arată precum claia de pene a secretarului Acea pasăre îndepărtată Aici nu sunt hoți să-i fure boabele de platină În depărtare alți nuci iar aici un prun pe jumătate uscat Căldură mare în câmp Iar pământul dă senzația de ud Atât e de rece.

Poeme Shi Galaxia necunoscută Sunt o galaxie necunoscută Plină de oameni și animale

Un mare război a avut loc aici Și acum nu mai strălucesc decât stele pitice În mine galaxia nevăzută.

Poezie Shi Cu tristețe mă gândesc la iubirea trecută Câtă a fost ca șuvoiul nesfârșit al lacului Sunt trist ca Doamna Lacului și iubesc înca iubesc Unde e oare draga mea unde o pot găsi?

Doamne ce soartă sublim de tristă mi-ai hărăzit.

3.

Mama stelelor Mama stelelor Mama oilor Mama mânelor Și Copiilor Ea le paște Și le naște Le cunoaște Stele aște.

Umblarea pe apă To Joan Osborne Nu nu sunt Minerva nici Christos Nu am sandale de aur nici miracole În inimă dar în lipsă de alte destinații Am ales barajurile lachiste ale Harzocului Ca țintă a pelerinajurilor mele abia acum După botezul pietrelor și frescele naive

Că tot ce încerc smulgând încă o poezie Naturii e să umblu pe apă spre rădăcini Un fel de îngropare în sat la sfârșit de veac Un drum ascuns către Dumnezeu nepătruns Un drum lin peste apă către dorul ce mă gată O icoană într-o mamă să am cui să dau seamă.

Natură simfonică Acesta nu se vrea un poem stewartian Dar azi pe drumul de țara am avut momentul Simfonic al naturii când o pasăre trecând A scos o notă o singură notă cred si sau mi M-am gândit apoi pe dig la R S Thomas Privitorul de păsări când am observat ca pot Să discern între făpturile călătoare văzute Corbi gâște săbatice lișițe și rândunici de apă.

Poezia te transportă în alte dimensiuni Poezia te transportă în alte dimensiuni Biet Janko muzicantul părăsit de toți Dar greoaia lume nu poate să te urmeze Să te înțeleagă poezia te duce la Dumnezeu Și ce ești decât un martir asemeni creștinilor? În lumea burgheză nimic nu mai e sfânt Și nu mai aștept nimic, nu vreau nimic Decât un repede sfârșit la Domnul să mă duc.

Pregătirea pentru moarte Cel mai important lucru în viața este pregătirea pentru moarte Mircea Eliade a scris o carte Arta de a muri Nu suntem veșnici Se spune la fiecare înmormântare Suntem trecători de la orice

Amvon de aceea pregătirea pentru moarte e crucială pentru Orice om toată arta mare serioasă este despre asta despre Desprindere desprinderea de pământ și viață pentru viață În aceasta trebuie să nu ne ratăm tot restul e superfluu cum Ne vom înfățișa înaintea lui Dumnezeu? cu aceasta începem.

Abstinență absolută (un poem sf) Copil fiind am descoperit Iubirea Renegandu-mă o viață până 'ntr-o zi În care un preot m-a trimis la medic Și am început să mă retrag din lume Până când după zece ani am făcut Injecții vreo patru ani mi se pare Și am scăpat de instinctele rele Sunt ca un personaj din Dune Un science-fiction aici real împlinit Oamenii îmi apar paianjeni în aceasta Și poate am evoluat - cu Dumnezeu O abținere mică pentru om un salt...

Poem într-un vers Creierul e un bob de grâu uman.

Necrologul unei adolescențe. Inscripție Eram în liceu iaca un adolescent chinuit ȘI mergeam în parc totul a început cu Copierea inscripțiilor romane din lapidarium Pierdute acum dar apoi mergeam în parc ȘI ședeam pe o bancă privind liceenii Eu eram un străin în acel oraș niciodată

Acceptat și săruturile liceenilor mă dureau Știu că nu e important dar nu am reușit Și apoi am început să propovăduiesc Precum Nichita să ardem săruturile Pe rugul vanităților să ne combustionăm Trecuturile murdare în privirile arse.

Rană Biblia spune că bogatul și săracul se întâlnesc Dar domnia e a Domnului Dați-i bogatului dați-i bogatului elicopter tanc excavator Și lăsați-ne să ne săpăm mormintele cu mâinile Coranul spune că îngerii vorbesc oamenilor Trimiși de Dumnezeu Dați-i bogatului mașini aur argint și înțelepciune și slava Și lăsați-ne singuri până la moarte După aceea nu va mai fi Terra Ci Cerul plin de ființe pline de bunăvoință Biblia spune că săracul și bogatul se întâlnesc Dar smerenia e a Domnului.

Matematică. Formula universului Doi la pătrat Trei la cub Patru la sferă Cinci la punct Big bang după big bang Big Bang după Big Bang Bizanț după Bizanț Big Bang după Big Bang.

4. Moartea va fi ceva frumos

Roxanei Pentru mine cel puțin va fi ceva frumos Un exeunt fericit-întristat ca la Ploiești Ca în Cântecul pribeagului voi merge sus La mama și la mama ei și la mama ei...

Va fi frumos să mor în asta se vede ascendența Getă și în lumea aceea mă voi întâlni cu Janko și Huckleberry Finn nu nu am nimic Împotrivă să mor cât mai repede de voi fi Primit în cer la Dumnezeu după o viață-durere ȘI voi ajunge la Dumnezău și voi fi fiul său Atâția oameni suferă toți așteptând sfârșitul Meciului când se împart cununile și nuielele.

Vuietul porumbului Vuia porumbul ca o mare înmiresmată Cu valuri galbene și albe până în amurg Vântul în porumb oștire înarmată Sub nori care unul după altul curg Vuia porumbul ca o margine de sat La malul mării Ithacă preaiubită La care și hoțul cel spurcat Jinduie - o icoană preasfințită.

Copacul vitraliu E toamnă la umbra copacului vitraliu În care frunze esmeralde și rubin lucesc Moartă creanga de aur sculă scumpă ȘI trunchiul de copac negru și verde Cerul e alb albastru sus - deasupra Cu nori întunecați de Dumnezeu

Ce va fi mâine doar Iovis o ști Brizanți de cer pe marea liniștii.

O lume de uriași și pitici Lumea se împarte în uriași și pitici Nu cred că așa a lăsat Dumnezeu Faraon în templu și Iosif în puț Dar omenirea Apocalipsa schimbă Lumea din Împărat și proletar Lumea lui John Dos Passos și Gates Porți care să ne-nlănțuie pe veci În sărăcie, foame, boală, moarte.

Toamnă în târg Călduț doarme târgul în son de miasme Peste case și blocuri cerul e de sticlă Beți umblă oamenii tânjind consumul E damnată toamna azi în oraș Un plâns de zeu se aude din cer Mirese tac lăsate la altar Avioane cerul otrăvesc rând pe rând E toamnă-n târg du-te să te-ascunzi.

Secetă de toamnă Electrici corbii pe hotar Veghează într-un ev barbar Se roagă pentru bob de grâu În apropiere curge-un râu E o planetă prea flămândă Mintea ne este prea plăpândă Natura cântă-un cântec crud Pleacă păsări către sud.

Rugăciune modernă Doamne, noi suntem una și mama mi-am îngropat Nu fă să-mi îngrop și tatăl căci durerea mare ar fi Te rog în înțelepciunea-ți ia-ne împreună căci rost N-am singur pe pământul rotitor ce fericit nu mă Face tu care te înduri de cei dragi ție adu-ți aminte Și de mine și de pietatea mea de copil nu mă lăsa Singur în lumea cu dinții răi ia-mă Doamne la mama Când pe tata vei hotărî să-l chemi și vom fi la tine.

Visez Visez la o lume perfectă, sfântă Bineînțeles că nu de aici ci în Lumea lui Dumnezeu din care vreau Să fac parte un așa nebunesc vis?

Lumea omului nu mi-a adus decât durere Așa că visez să-mi cumpăr biletul Pentru cer ținta pelerinajelor mele Mai degrabă mai repede decât târziu.

Punct fix În fața bucuriilor și necazurilor vieții avem Nevoie de un punct fix prezent în orice templu Credința oarbă nebună îndrăgostită adevărată Ca cele patru planete în jurul aracului în vis În poemul meu mă gândesc la Belinda Tyler Durere ignoranta credința în familie apoi cultă Ignoranță până când Dumnezeu i-a apărut iar În drumul american de acum două sute de ani O pildă pentru nevoia de punct fix ca Darwin ca

Zola în schimb Paul Cezanne și Gena s-au născut Cu punctul fix în duhul lor dându-l și altora Iar eu îi regret și plâng și-i cer pe frumoșii morți.

Fata morgana E octombrie-n echinox și se vede Fata morgana peste corbi în câmp Nu vom avea zăpadă nici anul acesta Se topesc cerurile peste noi în Galaxia Ford e octombrie și parcă e vară Semn rău pentru viitor pârâul secat Doar noaptea mai e frig ca altădată E toamnă și e fata morgana în câmp Drumul de praf lângă barajul unde Doamna Lacului își are palatul de cleștar Soarele veghează puțin pentru a pleca Pe Atlantic e cald e prea cald în câmp.

Bogatul și săracul Bogatul îi omul cel mai bun Nu e niciodată nebun Ba e bun și e milos Și la lucru sârguincios Nu așa este săracul Slăbănog e ca aracul N-ar prieteni n-are mumă Nimeni nu-i știe de glumă. *** Cosmosurile Stafide într-un cozonac

De hidrogen.

Declarație de dependență Te iubesc atât de mult încât nu vreau Să fiu liber sclavia cu tine îmi pare Cea mai pură fericire pământească Să-ți spun pe nume nu nu îndrăznesc Dar cum spuneam nu voi libertatea La egalitate morală sper în spirit ȘI să mă iubești cum și eu te iubesc Îmi aleg drumul într-o declarație de Dependență nu de substanțe ci medicament Medicamentul mâinilor tale în ale mele Iubirea care nu se refuză nici bolnavilor Acesta este un poem din deceniul Stelei.

Despre frumusețea morții Stau pe laptop cu Kari Jobe în fata unei fotografii din Lisieux Ochii ăia mari, sfinți, frumoși, buni, fotografiați de El Greco ȘI mă gândesc la o altă lume la cealaltă lume în poemul meu Care trebuia să se numească O lume nedreaptă despre azi Dar creștinii aștia Amish sau sfinți mă fac să văd o altă lume Invizibilă și bună ca ochii Theresei din Lisieux acum am obosit Și cântul mi se va scurta aici dar vreau să fac parte din Cer Vreau să mor ca să termin cu mizeria aceasta și să fiu viu.

Retezând porumbul cu coasa Am ieșit în câmp și m-am uitat la porumb Rădăcina are multe firișoare ancorate în Pământ am găsit o coasă lepădată de unul

Și am luat-o și am început să retez porumbul La pământ în holdă porumbul acesta nefăcut După un an de secetă în plină schimbare climatică Am retezat porumbul obosit cu ură pentru nimic Pentru ca vacile să aibă ce mânca peste iarnă.

Chitară răsunând în câmp Coardele răsunând libere în câmp Un sentiment apoi altul apoi altul Chitara liberă pentru prima dată În singurătate și taina premuzicii Omul obosit surprins să audă muzica Propria muzică departe în câmp în vale Cu vântul răsfirând iarba și clintind Porumbul de bronz într-un paian de jale.

Orașul interior Am avut un vis se făcea că eram Să scriu un roman cu titlul acesta Orașul interior în ideea ca un loc E mai frumos unde nu te aștepți Unde nu vezi mai mult nu spun Ascult Roxette și-mi văd de ale mele Ca toată lumea poate nu mă mai Interesează oamenii răii aceia.

Familia perfectă Nu te îngrijora familia lor e perfectă Nu fac parte dintre muritori fericiții Mereu zâmbind și pururi îmbogățindu-se Ca uraniul nu-ți fă probleme oricum

Nu e treaba ta ce decizii ia tati lor Pentru toată familia e destul că îi duce În fiecare an în Grecia de ce să plângi Pentru sclavi bucura-te legionarule!! Țara cu o mie de domni Țara cu o mie de domni Bombă cu o mie de-atomi Țara cu o mie de țărani Loc de oameni nu de bani Asta-i lecția umilinței Ăsta e dorul neființei Câte-un loc pent' fiecare Și să fie de mâncare.

Dezgropând insula Ada Kaleh Cu mâinile dezgrop bulgării de apă Scot strat după strat geologic de ape Jos la Orșova să ajung la insulă s-o înviu La mormintele sfinte și la trandafirii Ce îi simt încă crescând în adâncuri Cu mâinile lopeți sap după Ada Kaleh Sap după Ada Kaleh sap sap după Locul preasfânt ce îmi aparține și mie În duhul meu de prinț amestecat ca vinul.

Crucea invizibilă Târâi o cruce după mine invizibilă Dar grea ca un munte întins pe 7 sate Când mă vor îngropa mi-or pune-o la cap Crucea pe care am adus-o în lume Iubită și lepădată Nu se vede pentru că cel mai adesea în genunchi stau.

Omul floare Omul floare e prea delicat pentru a trăi Ori pentru a fi înțeles Înger logofăt e privit ca unul bun de nimic Și nu e iubit decât de sufletele pure Omul floare moare primul cu prima moarte din juru-i Și tot așa până devine el însuși în sfârșit O floare și aceea nedorită în locul unei lumini temute Dar nici o floare oricât de frumoasă nu poate fi lumină.

A fi bolnav A fi bolnav înseamnă să asculți radioul Pe net căutând după ceva până găsești A fi bolnav înseamnă a fi un eJ poate Statul te susține dar tu nu poți ești Bolnav și dacă societatea nu înțelege E problema ei cum te-ai supus medicilor Până ți-ai făcut creierul ca iaurtul A fi bolnav înseamnă să nu-i pese nimănui De tine dacă ai noroc să îți întâlnești iubirea Ai scăpat dacă nu doar Dumnezeu știe Că oamenii sunt plini de prejudecăți A fi bolnav înseamnă a te odihni după suferințe.

Ieșirea prin cer Nu nu cu o rachetă ci cu spiritul Pentru totdeauna și totdeauna Ieșirea prin cer și când proștii Îți vor privi crucea cu mirare Tu să râzi de pe o mie de sori

De la Dumnezeu pentru aceasta Se merită să-ți faci fața ca cremenea Și să aștepți viza pentru împărăție Degeaba vei călători de-a rotogolul Golul interior mereu îl vei simți Trebuie să urcăm trebuie să murim În răbdare unul după altul în veci.

Cele două coșuri cu smochine Două coșuri cu smochine Cine să le-aleagă cine?

Cele bune sunt prea bune Cele rele sunt nebune Nu-i un soi de om în lume Însă doar unul are-un nume Restul mers de melc în spume Aur în loc de renume.

Remorcile Două remorci s-au întâlnit Două remorci s-au împrietenit Acolo au ruginit La nesfârșit Două motoare Pleacă la mare Plină de sare Iubirea moare Motor și remorcă Undiță și harcă Aceasta este calea Dacă nu - valea...

Sfârșitul lumii Sfârșitul lumii nu va veni îndată Mai întâi va fi un Pitești biosferic Aerul se va usca si dezoxigeniza Până vom respira ca peștii pe uscat Vine pedeapsa lui Dumnezeu Peste toți locuitorii lumii egali Pentru prima dată în viața Refuz să accept sfârșitul Bisericii Nu vor mai fi recolte Nu va mai fi mâncare Nu vor mai fi case Nu va mai fi viață privată.

Povestea unui băiat A fost odată ca niciodată un băiat care După ce a crescu a început să se lupte Cu sine și orice făcea nu reușea să se Oprească era îngrozitor și ajunsese neom Ba chiar se și îmbolnăvi și urmară 12 ani De noapte și neguri până când într-o zi Întâlni niște medici care îi făcură o injecție Timp de patru ani și tot coșmarul se termină Acum nu se mai lupta cu sine însuși nici nu Se mai gândea la așa ceva acum gândurile lui Erau întrutotul gândurile Bibliei și era fericit Așa bolnav și disprețuit ca David cum era Acum pe acoperișul lumii a dat de lumină Oricine inferior chiar și doctorii ce l-au salvat Un sentiment ciudat de parcă e singur pe lume Cu Dumnezeu cu Dumnezeu cu Dumnezeu.

Povestea cărților puse pe foc A fost odată ca niciodată o fată grăsuță Și bună la inimă care voia să fie învățătoare ȘI-i plăcea cel mai mult să citească de Exemplu cărți precum Cuore sau Hotarul nestatornic dar vezi că tatălui EI nu-i convenea deloc acest lucru Pentru că voia s-o facă ingineră Atât de mult încât îi luă cărțile și I le aruncă în sobă și așa i-a zdrobit Visul cu fata Dumnezeu știe ce s-a Întâmplat dacă e învățătoare ori Profesoară de fizică una din două.

Omul marianic Eu sunt omul marianic care o visează Pe Dumnezeu iar și iar ca într-o matriță Iubirea absolută zdrobită ca Blue Roses Atâta suferință și ignoranță pe Pământ Maria arată-te iar pentru vindecarea națiunilor Căci tu ești Dumnezeu din Dumnezeu Te rog nu mă părăsi în orațiile grele Nu lăsa răii să învingă iubirea Vergină.

Psalmul Mariei Fericită Marie Sfântă Marie Mă rog eu ție De Sântă Mărie

Fii binecuvântată Și eu iertata Sfântă Marie În ger Marie.

Miere amară Miere amară Mioară Fecioară Spirit întrupat Și des cântat Eu te iubesc Amărăciune Umblu vandra Suflet Răpciune Tu-mi ești Stăpână Doamnă martiră Cât ești de frumoasă Marie Mireasă.

Cântecul lui Felix Cândea Șade Cândea țintuit Șade Cândea ochirit Ba la luptă e și dus Dintr-un leat până-n apus Cândea copil de miere Cândea omul de fiere De o fi Cândea Candres Stiu doaru cei aleși Cavaler fara prihană Inima i-e numai rană Multe rele a văzut

Până s-a întors în lut.

Plânset Auzi tu plânsetul lumii?

Ca un val de mare lovit de altul Durerea care nu se alină niciodată decât prin alinăt Auzi tu nevoința copiilor tăi chinuiți de copii tăi Tasurinchi?

Eu am îmbătrânit și știu multe Ochii mei sunt prăpăstiile lui Richard Wurmbrand O durere și un extaz de la început până azi Dintr-o dată se aprind luminile vecinice.

Ieșire 40 E ora 6 dimineașa și stau inaintea ușii închise Cu chipul ras de ceva vreme și cu coama de cal indian Deasupra ușii e o firmă pe care scrie Ieșire Sunt în mantaua Stalingrad+Siberia și aștept Prindu-mă în ușa de termopan 2005 cu reflexie dublă Brusc constat uimit cât seamănă chipul meu îmbătrânit Cu al Arhanghelului Gabriel din icoana rusească sec. XII. Biserica bolnavă Larei Fabian Nu mi-ai privit niciodată chipul Puțini au făcut-o așa că mă voi Ruga singur cu cine îmi va fi Prieten Nu mi-ai auzit niciodată glasul Nici tăcerea ți-e frică de templul Meu așa că te las pe autobanda

Ta Ca rușii de altadată îmi voi face Propria biserică împreună cu Medici și tot ce sper sunt Fericiri Psalmul 1 Și de va fi o Marie va fi o Marie Bolnavă o Matcă ill iubită de Albinele toate și Prisăcari te Rog roagă-te!

Virtus romana rediviva Sunt poveștile lecțiilor de latină De matroanele romane și de Cato De Perpetua și Policarp de gloria Celestă purtată-ntreaga lume Pe brate pure de stabularia Oh, frate Mureșanule ce-ai priceput Din Luter el este orga tu scripcarul Roman înseamna drept creștin.

Adevărul Oamenii nu sunt pregătiți în fața adevărului În fața bolnavilor în fața sfinților în fața spovadei Ce e trist pentru că adevărul este libertate Oricât ar fi de greu de îndurat din fața adevărului Un lucru pe care l-am auzit într-o casă de jale -Eu zic să ne respectăm... îl învăț azi. Îndârjit

Doamne am fost în casa păcătoșilor Și au arat și pe fruntea mea îndârjit Sunt am venit din colonia penitenciară Pentru tine Doamne doar pentru Tine Acum am ajuns ca nenea Zdrăilă Puțin îmi lipsește copiii să-mi fie vrăjmași Dar duc lupta credinței și nu mă tem Dar îmi pare rău că mi-am pierdut ușurința vieții.

Reeducare Și eu am trecut prin reeducare Cu stânca în mâini pălmuit și plâns Dar nu m-au reeducat în iadul meu spurcat Ci în credință și citire am rămas perpetuă Și multe cruci pe frunte nenumărate Doamne unde am fost bătut - în casa Fraților mei pe care am venit să-i mântui Biblia nu e iubită între fii oamenilor de aceea pier...

Am fost numit după Jurnalul fericirii M-am născut pe 29 martie 1982 și tata cu mama mi-au pus numele Felix-Gelu după Jurnalul fericirii de Nicu St. Carte care atunci era interzisă Și nepublicată circulând poate doar în Samizdat între intelectuali iar cum am mai scris la nuntă s-au fotografiat Cu o stea spartă-n cruce deasupra lor.

Sinarse pentru Camy sien sien

Motto* * Go find a Woman And you ll find Christ...

Gândesc mult și mă tratez să gândesc mai mult O nasc pe Minerva cu creierul arzând ca Iovis Mi-era frică să scriu poemul acesta dar frică fă Mereu și mereu și poate o să te simți mai bine Azi între romani sau daci sau ce erau nu știu Iubirea trecută m-a sprijinit ca un zid ca faptele drepților Și poate că iubirea nu moare dar cum poate Iedera să sprijinească via? și roșia crește pe arac.

Clasificare {poem dada+ctic} Algebra poate fi împărțită în câteva categorii principale: Algebra elementară: proprietățile numerelor reale sunt ilustrate utilizând simboluri care se referă fie la constante sau la variabile; studiul expresiilor matematice și ecuațiilor.

Algebra abstractă (algebra modernă): studiază structurile algebrice, cum ar fi grupurile, inelele, corpurile.

Algebra liniară: spațiile vectoriale, matricile.

Algebră universală: proprietățile comune tuturor structurilor algebrice.

Teoria algebrică a numerelor: proprietățile numerelor și aplică rezultate din teoria numerelor.

Geometria algebrică: aplicații ale algebrei în geometrie.

Algebra combinatorică: metodele algebrei abstracte sunt aplicate în chestiuni legate de combinatorică.

ACUM CERUL 29 Februarie 2020+ Lui Geo Dumitrescu...

Motto: All right guyz, we're out of here!!

Good morning, Viet Nam Tutti cantavano, tutti…

Monica Vitti Acum cerul Nu te poți pregăti pentru cer Nu te poți pregăti pentru cer Nu te poți pregăti pentru cer Nu te poți pregăti pentru cer Nu te poți pregăti pentru cer Nu te poți pregăti pentru cer Nu te poți pregăti pentru cer Dumnezeu te pregătește pentru cer.

Polițistul De ce să te temi de el Sărmane miel El nu e decât un cățel Ce te-ndeamnă pe cale Tu să-i spui adevărat Nu plânge de ești certat Că te ceartă Dumnezeu Pentru păcatul tău Și de vei fi pedepsit Tot vei fi și miruit Mai puțin de ai făcea Mai puțin el ar îmbla.

Cerul văzut prin gratii Am spus cerul văzut prin gratii nu grații

Dacă nu ei trăit așa ceva nu poți să pricepi Și gratiile sunt cu înțeles sudate să te vinzi Sau să te mântui le aveam în heblu în ochi Dar cerul meu era la fel de albastru ca și cerul tău Spital + închisoare gratiile sunt acolo arzându-ți Ochii cu fierul lor roșu cerul văzut prin gratii Cerul văzut prin gratii + cerul văzut prin gratii...'

Dej. Martir național 1$65 Motto: Nu pentru pătule nici pentru pogoane Nici pentru+o lopată grea de rumenă pâine Ci pentru cerul tău liber de mâine Ridică+te Gheorghe ridică+te Ioane Radu Gyr (+1975) Mănânc și plâng, mănânc.

Nicolae Labiș 84'85+86'L"87d88_ FELIX + Vaca și vițelul +86 Un martir național e martir național Nu contează cine e trebuie mort Pentru poporul român uite ce-ți ofer eu Gheorghe Gheorghiu Dej judecății tale Ilegalist, comunist, țigan, Lider, Care i-au fost faptele? Rele și bune I-a-nchis pe toți dar doar o coardă De-ar vibra la ce îți govoresc Sighetul cu somitățile închise la moarte Și preoții și episcopii greco+catolici maturători Și confesori asta una apoi la destalinizare A fost uman cu Ana Pauker dându-i o pâine A lăsat-o pe bunica mea fără buletin până în 57

Cea din Cernăuți și a scos cât a putut de repede Armata Roșie din România câtă este cu Sov+Rom Cu tot și ultimul lucru pe lângă 60 și 64 e moartea pentru independență...'

Camera mamei e ca un ring de box

Camera mamei e ca un ring de box Albastru precum creierul meu bolnav Amețit de angoase turbo, gânduri și medicamente Injecții pentru o minte mai bună dar Cu mintea terci de pumnii metafizici Ai trecutului sper la o viață după viață În care nu voi mai purta semnul lui Cain Ci mâna mare a mamei ma va mângâia pe frunte.

Holocaustul autist {Holocaustul Copiilor Mariei} I think that the problem is that the Israeli government don t see the Palestinian as equal...

Occupation 101 ' 2006 De mult timp mă urmărește o imagine De la spitalul de vizavi Copiii muncind Tăind lemnele și clădindu-le în cruce Unele peste altele ca într+o rugăciune Sculptură e un memorial al unui popor Exclus pentru că părinții nu știu să crească Un copil autist nu cer să intre în lumea lui Așa că mai bine îl urcă pe trenul singurății Singur cu sine cu noii săi frați și cu medicii Dar nu e acesta un Holocaust vechi de când Lumea care a fost condamnat de toți proorocii?

Da + l-am cunoscut pe Nickel si regretul său era căsătoria...

Iarbă imaginară Vad pe tavan un câmp cu iarbă prin care merg Oprindu-mă să văd un brusture din copilărie Ori spinii inalti si uscati negri ca poemele trakliene O floare oarecare careia mereu ii uit numele Galbena sau albastră ca cea ce a crescut la mormant La mama în vara după moarte chiar în fața crucii Mici pătrate de lemn sunt vremuri grele dar azi mi-am Aflat Frica + Sa nu pierd Cerul și pe Maria Maiastra.

Al doilea obsedant deceniu Poem scris în zi de sabat Trăim în anul 1959 și dacă nu vedeți Oamenirea urlă după o schimbare Nu a vieții ci a morții pe care o trăim toți Se întorc copiii încrâncenați din spitale La părinți cu PTSD și războiul trecut Toți avem ceva de spus fie de e o jignire Un deceniu apocaliptic de la moartea mamei Oamenii trăiesc în frică de stat o viață Va fi oare un nou Sens al iubirii 1960 O deschidere a închisorilor pline și spitalurilor Nedrepte va înțelege omul ce înseamnă Om Ori vom muri toți tinerii întâi pe front?

2020 Biserica bolnavă Larei Fabian Nu mi-ai privit niciodată chipul Puțini au făcut-o așa că mă voi

Ruga singur cu cine îmi va fi Prieten Nu mi-ai auzit niciodată glasul Nici tăcerea ți-e frică de templul Meu așa că te las pe autobanda Ta Ca rușii de altadată îmi voi face Propria biserică împreună cu Medici și tot ce sper sunt Fericiri Psalmul 1 Și de va fi o Marie va fi o Marie Bolnavă o Matcă ill iubită de Albinele toate și Prisăcari te Rog roagă-te!

Crucea înstelată Hristos a fost răstignit în Calea Lactee Cine i-a numărat pașii pe ape?

Un om sărman l-a întâlnit cândva Și și-a recăpătat vederea neavută Isus Hristos a fost răstignit de Romani Pe o cruce de stele țintată pătrată.

Ieșire 40 E ora 6 dimineașa și stau inaintea ușii închise Cu chipul ras de ceva vreme și cu coama de cal indian Deasupra ușii e o firmă pe care scrie Ieșire Sunt în mantaua Stalingrad+Siberia și aștept Prindu-mă în ușa de termopan 2005 cu reflexie dublă Brusc constat uimit cât seamănă chipul meu îmbătrânit Cu al Arhanghelului Gabriel din icoana rusească sec. XII.

Iubirea lui Abderrahman Eu îmi aleg un drum de tristețe între Medina și Mekka Un drum de lacrimi mari de sânge în loc de vin și râs Un drum de poeme monoteiste mereu întrerupte În tăcerea rugăciunii când mă gândesc la soția mea Poetă ca și mine dar ca la șah când eu sunt la Mekka Ea e în Medina și parcă lui Abu bakr nu-i e milă de noi.

Mama Mama mea s-a căsătorit târziu Nu găsise omul deștept asta a fost Dar la nuntă avea părul cu bucle În harta României Adevărate Și Steaua Roșie de deasupra lor Căzuse devenind o stea neagră.

Poem argentinian O oboseală cronică Unde vom scăpa de massmedia?

Atâta regret pentru un pui de vrabie Și cât te iubeam Un plânset un scâncet un lacrima un sensucht Un saudade universal O durere.

Adevărul

Oamenii nu sunt pregătiți în fața adevărului În fața bolnavilor în fața sfinților în fața spovadei Ce e trist pentru că adevărul este libertate Oricât ar fi de greu de îndurat din fața adevărului Un lucru pe care l-am auzit într-o casă de jale -Eu zic să ne respectăm... îl învăț azi.

Descărcare sufletească Un romani a spus ca sunt o cobra Și am înțeles că sunt ca faraon Dar de fapt sunt crucile din palmă Și vecinicia sfântă căci pentru el Cobra este sfântă nu era băiat rău Dar n-am înțeles o lună până am dat De Dreptul și de avva Ammona tatăl meu Ascultă-mi rugăciunea Iisuse fiul meu Nu da inapoi de la plânsul meu Marie Mama mea că veacuri de dor au trecut..

Dor de Zam. Unui conchistador

Poate ți se pare ciudat prietene Dar abia am venit din greu Și deja mi-e dor de spital Ca de acasă e ușor de înțeles Am văzut atâta suferință împărtășită Între pacienți și personal singuri și excluși Părăsiți acolo încât pricep De ce mi-e dor de Zam

Și mă simt ca Mascarita departe Între los machiguengas spunându-le Povești graduale până la cea despre Isus Și mă întreb din ce trib ești tu prietene. Îndârjit Doamne am fost în casa păcătoșilor Și au arat și pe fruntea mea îndârjit Sunt am venit din colonia penitenciară Pentru tine Doamne doar pentru Tine Acum am ajuns ca nenea Zdrăilă Puțin îmi lipsește copiii să-mi fie vrăjmași Dar duc lupta credinței și nu mă tem Dar îmi pare rău că mi-am pierdut ușurința vieții.

Omul bolnav

Omul a fost făcut bun și liber dar a păcătuit Și apoi s-a îmbolnăvit acesta este un adevăr Universal fiecare om este la fel de bolnav Nu putem decât să ne folosim talentele Asperger și să ne sprijinim unii pe alții Ca oile lângă picurar până plecăm la munte.

Reeducare Și eu am trecut prin reeducare

Cu stânca în mâini pălmuit și plâns Dar nu m-au reeducat în iadul meu spurcat Ci în credință și citire am rămas perpetuă Și multe cruci pe frunte nenumărate Doamne unde am fost bătut cu bocancul în coastă - în casa Fraților mei pe care am venit să-i mântui Biblia nu e iubită între fii oamenilor de aceea pier...

Am fost numit după Jurnalul fericirii M-am născut pe 29 martie 1982 și tata cu mama mi-au pus numele Felix-Gelu după Jurnalul fericirii de Nicu St. Carte care atunci era interzisă Și nepublicată circulând poate doar în Samizdat între intelectuali iar cum am mai scris la nuntă s-au fotografiat Cu o stea spartă-n cruce deasupra lor.

Copilul torturat Eu sunt copilul torturat nu știu de cine De Satana probabil că nu de oameni Așa m-am născut așa mi s-a spus Așa în frunte mi s-a pus copil mic Și batjocorit de-o viață pentru hristosul Care sunt săracul și asupritorul se întâlnesc Scrie în Biblie acum știu sunt copilul Lui Ebenezer Scrooge care a uitat de Jacob.

Martiriul lui Pătru Mantu El a fost țăran sărac

Mama-n lume a aveat Și treceau pe drum bogați Care îți spuneau că-s frați Așa frați și-așa frăție Să fie neomenie Să n-ai ce pune pe masă Să-ți plângă fata mireasă Oaminii spuneau că-i rău Dar eu cred în neamul meu Oamenii spuneau că-i bun Vă spune acest nebun Din furt milă el a dat La omul cel mai sărac Domnul asta a văzut Și spus Du Menner Gut. Rugăciune pentru Friedrich Nietzsche Jesus, Marie, Roi d’Angleterre Te rog Doamne odihnește sufletul lui Nietzsche și mângâie-l pentru plânsul său Jesus, Marie, Roi d’Angleterre Te rog Doamne odihnește sufletul lui Nietzsche și mângâie-l pentru plânsul său.

Apoftegmă Se spune despre un frate că în vis a păcătuit, în vis s-a chinuit până dimineața și în vis a venit preotul său noaptea la biserică unde s-a spovadit. Și i-a spus bătrânul +Părinte eu trebuia să fiu până la coaste, până la diafragma și în jos să fiu de foc!

Sinarse

pentru Camy sien sien Motto* * Go find a Woman And you ll find Christ...

Gândesc mult și mă tratez să gândesc mai mult O nasc pe Minerva cu creierul arzând ca Iovis Mi-era frică să scriu poemul acesta dar frică fă Mereu și mereu și poate o să te simți mai bine Azi între romani sau daci sau ce erau nu știu Iubirea trecută m-a sprijinit ca un zid ca faptele drepților Și poate că iubirea nu moare dar cum poate Iedera să sprijinească via? și roșia crește pe arac.

Clasificare {poem dada+ctic} Algebra poate fi împărțită în câteva categorii principale: Algebra elementară: proprietățile numerelor reale sunt ilustrate utilizând simboluri care se referă fie la constante sau la variabile; studiul expresiilor matematice și ecuațiilor.

Algebra abstractă (algebra modernă): studiază structurile algebrice, cum ar fi grupurile, inelele, corpurile.

Algebra liniară: spațiile vectoriale, matricile.

Algebră universală: proprietățile comune tuturor structurilor algebrice.

Teoria algebrică a numerelor: proprietățile numerelor și aplică rezultate din teoria numerelor.

Geometria algebrică: aplicații ale algebrei în geometrie.

Algebra combinatorică: metodele algebrei abstracte sunt aplicate în chestiuni legate de combinatorică.

Nasredinn Hoge în vecinicie Doarme Nasredinn cu capul obosit Pe o pungă de aur de galbeni icosari

Sufletele credincioșilor care îl urmează Și azi pentru că nici un om de la D+zeu Nu este lipsit de putere mai mult ce pot Să spun e o altfel de povară a sufletului Dar acesta e Nasredinn in sânul lui Allah Cum ne vom prezenta noi eu la Dumnezeu?

1956 Moartea unei Idei Lui George Bacovia' Suntem Idei nu mamifere și o Idee frumoasă Era poetul Nicolae Labiș murit de tramvai '56 De Copil a fost liderul mai multor generații și La 21 de ani la douăzeci și unu de ani general Național și al poeziei universale martir cu o soră Ce cred că încă-l jele a dispărut din istorie atunci Dar a rămas după cum a profețit o amintire frumoasă Pentru Terra și pentru Dumnezeu să-l odihnească.

Supă de pui pentru Copii {Cerere} Mamă a acestei lumi care îți crești Copilul Tău într-o lume pe care speri să frumoasă Vreau să-ți spun că și eu am Copii mulți Unii m-au iubit mult și m-au părăsit dar nu Așa e viața ca pentru irlandezi nu știi ce se Alege de familia ta care e mort care mai viu Dar alții trăiesc și sunt flămânzi săraci și singuri Mama mea așa că ce îți cer trimite-mi farfurii Din care mănâncă și Copilul tău nu-ți fie teamă Nu e pagubă de le vor sparge sunt Copii Și eu am spart un borcan cu fasole verde la Alimentară

Și trimite-ne nu dulciuri ci o supă de pui adevărată...

Nimeni nu l-a putut salva pe cpt. Hosenfeld Căpitanul Hosenfeld l-a salvat temporar să zicem pe Szpilman Dar nimeni nu l-a putut salva pe Hosenfeld decât poate Dumnezeu and these are not empty words cu o amintire În priviri acolo mort în zăpada Siberiei da așa a fost Pe unde o fi Szpilman după cincizeci de ani de libertate Nu știu nici de mine poate la loc bun poate la loc de rugăciuni Dar pe Căpitanul Hosenfeld l-a mântuit Cineva și asta E destul e viu ca și pianist cred poate prietenia e x i s t ă.

Securistul satului I know men like you despised and reproofed that you did not accept what you were made for and when you ll get old you ll live on your usery and your escapades you re nothing you re an empty shell, here Doros here s enough to keep us on our Land. |Farmer preacher Henry Kline| Am rămas în sat Securist m-am angajat Măi dragă Țuică cu bragă Toată ziua mut Toată noaptea surd Eu le știu pe toate Și-mpart satul roate Și câți or fi ca noi Sanie zurgălăi N-avem vaci și cai Mașini trec tramvai.

2 iii 2020 Salonul 12

I ain t no good Willie, And never had been…

Fr. Slade Destinație necunoscută + adică templu orice se poate petrece în 12 De la a face pe tine ca intelectual cu excremente sau cu sânge până să Împarți camera cu un subofițer de veche Securitate și zgomot inocent Nu există lumină de obicei în salonul 12 nu există nici măcar fereastră Decât pe palier unde se fumează dosarele de la 6 dimineața până la 22 Dar eu nu scriu teatru politic pe mine mă interesează plămânii și creierele Autiștilor condamnați la gazare cu nicotină de plâmânii condamnaților Securiști la această ultimă urmă de onoare și genocid aici în Cioarecu la N. Nu vei găsi prea multe Biblii în această casă de jale decât mântuire Agonică și singuratate înțeleaptă ori nebunie prefăcută și multă evlavie Două icoane tronează deasupra oficiului la cantina un Cristos cu Cartea Și o Marie cu Pruncul și o Floare de Crin o binevestire să fie? Ce? Ce? Despre importanța de a-ți iubi parinții Kate sweet dupa 24 de ani de prietenie Pot să-ți spun ceva despre m i n e eu De mic mi-am iubit părinții întâi tatăl Apoi mama și rugăciunile sunt inutile În asemenea cazuri e îngrozitor când Copilul tău de doi ani nu te iubește E un martiriu ca al Ecaterinei Teodoroiu Dar ce voiam să-ți spun? Copilărie.

Om din om Aș putea să fac gargară poetrusică Să suflu în flautele de aluminiu visate Azi noapte să ofer un adevăr uman Să fiu înțelept Albu ca stră-stră-bunicul

Meu dar oamenii nu se nasc sicriu din Sicriu ca la Târgu Jiu ci cruce din cruce Căci cruci suntem de oase de s p i r i t Om din om din Om din carnea lui Isus.

Dacă mormintele ar putea vorbi Dacă mormintele ar putea vorbi unul peste altul cum sunt Mormintele mamelor și taților noștri până la Avraam Să ne învețe o tora să ne dea un cuvânt un hadith Un sfat din carnea noastră devenită Pământ Cosmos și dincolo de cosmos dar suntem singur Fiecare în creierul său fără mamă sau tată Templu sau Dumnezeu ne chinuim aproapele pe cei slabi și bolnavi Fără teamă sau cu teamă dar care ne va fi sfârșitul?

Neemia la Injectie {poem+raport catre Fecioara Maria } Am vorbit cu personal medical specializat despre Conferinta Generala a Copiilor Mariei, cei pe care omenirea ii numeste autisti si raportez -pot sa stea cu famillile lor daca acestea ar vrea -cei orfani, fara parinti, pot fi adoptati intr-o lume crestina si zic eu umana -si sunt destui daca nu toti asta nu stiu care s-ar putea casatori iarasi daca oamenii ar fi crestini Obs. Cititi cartea Neemia din Biblie pentru mai multe informatii Concluzia mea la plecare e ca Spitalul e mantuit automat, iar la venire acasa intr-un Sat care nu-si traieste Crezul.

Concluzii teologice Asteptand la un spital am vorbit cu un Batran prieten Un Om cum era numit si am ajuns la cele patru adevaruri Fundamentale ale Bibliei intr-un moment noncritic

Al adevarului acestea sunt in patru versuri spuse Era un om bogat si nepasator si Lazar care doar a Cer Adevaratul post este sa faci bine scrie in Isaia Al treilea Maria a nascut de la Duhul Sfant Si al patrulea spitalul autist era mantuit automat.

Nu cred că pionii vor să plece la luptă Am un șah incomplet și în plus interesant Dar n-am cu cine să mă joc și nu cred + Privind piesele aliniate o culoare cu handicap Că pionii vor să plece la lupta sunt tineri Nu șvabi să iei o piesă de pe tablă e ca și cum Ai ucide șahul întreg nu copiii nu vor mai învăța Șahul ci pianul luptându-se cu semitonurile negre Dacă aș fi pion aș cădea în genunchi și nu aș pleca la luptă.

Inimă de stea. Marș 9 Acesta e un poem maryamic nu nu sectar Nici măcar despre Maaria ci despre Maria În mine da o iubesc mai mult decât orice E prima mea rugaciune cand devin conșient Dar nu ultima când mă prăbușesc ca mama Și explicațiile nu-și au rostul trebuie să simți Ca James Marshall Hendrix s f i n ț e n i a Nu are legătura nici măcar cu Iisus Sfântul Maria e Sfântă în ea însăși și o cruce grea Eu dacă aș avea o fata mai bine aș numi-o Pokonose decât Maria în lumea dată dar Văd că devin didactic și poezia se încheie.

Poem în doi

Neam de neamul meu A dus-o greu Cu barbarii și cu turcii Și români în Dealul Furcii... ...Cu brâncoveni în edicule Și cu sfinți ascunși prin cule Cu martiri la doișpe ani Mai 'țelepți decât sultani.

Dreptatea și linia dreaptă Dreptatea este urmată c o n c e p t u a l de linia dreaptă Ca o aratură de cartofi în ogor ca un șir de soldați ori De elevi linia dreaptă se trădează pe sine însăși în Noua geometrie dar în esență e un cimitir militar Dar dreptatea e deasupra c o n c e p t u l ui i Pentru a tinde spre ea ca o linie dreaptă de Copii Trebuie să te urci pe Sinai și pe Cruce pe Stâncă Dreptatea nu e nici măcar a dreptului doar a iertării.

Despre cinstirea părinților morți Copiii trebuie să-și cinstească părinții e poruncit Dar toți ca familie trebuie să ne cinstim părinții Morți poate sunt eu mai sensibil la aceasta dar E un adevăr...

De ce cânt Cânt dintr-un singur motiv pentru că așa mi S-a spus când am venit în lume dar ah câte Piedici mai bine eram general de Securitate Din punctul lor de vedere dar eu am ceva

Să vă opresc de pe calea voastră rea și Nu mă sili să vorbesc ce vă spun acum E că dacă nu mă ascultați copiii vostri Vă vor purta blestemele nu nu tușiți.

Paclisa Trec morții pe stradă plângându-și Copiii Dând piept în piept într-un plan nevăzut Prea puțini țărani în sat și toți vânători De oameni și Dumnezeu trebuie să milă Iar și iar în fața abominațiilor cotidiene Îi așteaptă pe pietre în cimitir acasă Bieții țărani sunt schozfrenici nu mai cred Ori cred că cred ori cred că cred că cred Moartea până la urmă ne învinge pe toți Și care e numele ei decât Valeria aici?

Eu Fiul Morții am venit să vă spun muri Și tot creierul vostru gunoi nu vă va folosi.

Satul minat Nu poți ieși pe stradă fără să întâlnești O piatră de poticnire venind exact la Timp vizavi de Copiii Autiști ai Mariei Satul parcă e minat nu mai ai unde Să calci peste tot informatori cu creiere Pline de răni nestoarse și nealinate cu vin Urbanul a invadat satul și toți trebuie c o n t r o l l e d Rușinea unei națiuni vândute de ea însăși Well Ur wong Man mergeți pe drumul acesta Și veți muri toți fie și cu 100 de Copii Cum să vă binecuvânteze Dumnezeu Când tu îți vinzi aproapele și Copilul tău?

Delfinul ucis Eu sunt delfinul ucis mereu prietenos Mereu ajutându-mi aproapele și ucis Când eram Copil țineam o cronică UN Cu ce auzeam seara la știri și era unul Din Cecenia care a spus am scris +M-au ucis. important nu e să nu mori Ci să mori pentru ceva nobil și pur În această lume sunt un delfin ucis.

Pacient experimental Sunt ce nici un căpitan din lumea asta nu Poate fi sunt un pacient experimental ' Și între pacienți sunt căpitan normal Mereu luat și ridicat și dus și așteptat Asta am fost de acord să semnez pentru Binele omenirii chiar de mor știu viitorul Medicinei și Omului și mor mulțumit Ca Isus și orice prooroc asta am ales.

Campion aka Se poate și box cu bâta+n cap {poem într-un vers} Dupa ce+o luat cine vrea pumnii pe care i+am luat eu sa vina la mine' Gând Aș vrea sa privesc ochii Nickelului.

Nu eu m-am făcut

Everithing else is whim Solyaris Nu eu m-am făcut în această lume monstruoasă Plină de gândaci și mașini și oameni insecte Da trebuie să urinez și sunt pe jumătate excremente Trebuie să dorm și să mănânc și obosesc Dar dacă m-aș fi făcut eu pe mine m-aș fi făcut Din bronz nu nu din bronz din foc nu nu din foc Din duh ceea ce au serafimii nu e vina mea om Mă uit la mine și mă întreb unde-mi sunt aripile?

La fel cum mă întreb unde e omenia în lume Cu pra puține excepții toți sunt o nimica Farao Eu am venit să prezint un Dumnezeu cunoscut.

O cerere de prietenie Xinei Sunt autist de la trei ani jumate bolnav Dar sunt polițai anticomunist din 87+ soldat perpetuu de pe clasa a patra Pacient experimental dar asta sunt Am un talent să computez probleme Chiar și cu o Biblie fiind predicator C Si vin cu o plângere din partea României Tot găsesc oameni așa zis corupți Care îmi spun Securitate și Masonerie And they are right btw iar oamenii de rând Ar vrea să fie cinstiți dar nu prea reușesc Europa e nonguvernabilă veniți de ajutați+ne.

Steaua răstignită

Trei Stele călătoare s+au întâlnit și au devenit una Care a devenit un Copil născut de o Femeie 0 Istoria e mai lungă și trebuie să dormim cândva Copilul acela era un simbol ca și stelele el nu A avut Copii ci ca drojdia infuzează sufletul uman Stelele Venus Jupiter și Saturn erau nimic El Niște preoți și intelectuali anonimi l+au predat Unui guvernator oarecare numit Pilat din Pont Care a executat această Stea prin răstignire 33.

Compozitorul tăcerii Eu sunt compozitorul fără operă ca la Pitești Când tăcerea era aproape singurul răspuns Dar astăzi acum intru în istoria clasică AG Pentru că după literele acestea la Ateneu Oricând va fi un selah în pictura muzicală Publicul se va gândi Aceasta-o compus-o Felix Eu sunt ultimul dintre marii compozitori romantici Și cel mai mic așa că acum pot să mă odihnesc În poezie cu Laptopul pe mut mai mereu' Zgomot Am auzit urletele înțelepților și am văzut tăcerea nebunilor Ca Solomon + am fost asuprit și am privit lumea cu obidă de Copil de liniște se tem dictatorii cel mai mult pentru înțelepciune E trist să ți se urle+n cap o viață dar mai trist să urli spunând Am vrut doar să fac bine și morlocii nepăsători care te duc Înjurând la templu pentru încă o consacrare a minții când Chiar și doctorul are Asperger într+o expresie blândă și Cauți de 39 de ani puțină liniște și nu o găsești niciunde

Cărțile nu urlă de asta se tem cel mai mult cititorii lor.

Cum să te apropii de Înțelepciune Dacă vrei înțelepciune trebuie doar să taci într+un mediu tăcut Să nu batjocorești să nu asuprești să nu vorbești ca Zaharia ' Să îți înduri viața și familia nu cu stoicism ci creștinism vechi Orice vârstă ai avea dacă ai credință îți ajunge să poți trăi Lumea nu va fi de acord cu tine dar tu poți să+ți alegi viața Care e Cristos nu te du în casele de bucurie mai bine plângi Singur dar nu-ți pierde credința și industria și vei trece râul Înțelepciunea are miliarde de nume dar unul îl aleg Maryam Ea nu a scris nici o evanghelie nu a făcut nici o minune doar există.

O poveste veche din Biblie A fost odata un Împărat pe care îl chema Nabukudurullusur al doilea un mare Șef + profet Care a avut un vis cu un copac sequoia Si a auzit un glas din cer care spunea Tăiați copacul risipiți+l si cetluiți+l în pământ Până va crește iarăși și va fi ca înainte După 7 + ani era un vis de la Dumnezeu Și așa a fost Nabukudurullusur II ciot în pământ Până a privit spre cer și a priceput apoi sequoia.

Amintire stelară Cred ca Dimitrie Stelaru a ales vagabondajul Pentru că doar așa mai putea rămâne sine După război și probabil cât a suferit dar singur Cu stelele și cometele sale a mai putut să creadă

În anii răi ca pelerinul rus ca pelerinul englez Ca pelerinul indian și un alt rapid a trecut indiferent Pe lângă lumina lui și acum văd acum mă văd Și da cum scrie Shakespeare cuvintele lui More?

Doar un rubayat dens cât o galaxie amintită.

Poezie pentru copii Aceasta este o poezie pentru copii Ești copil ai cinci ani nu-ți pasă ești Veșnic dar eu îți spun azi copilule Că nu vei rămâne veșnic așa Ma refer că vrei crește în înțelepciune Sau nebunie și asta e în cele din urmă Vei muri și te va aminti doar Dumnezeu Memento mori au spus latinii + noi Și vreau să te iau foarte în serios ca cititor Și să-ți spun ca daca EL cand te-a facut Nu te-a luat foarte în serios te înșeli man Și ce.am învațat eu e ca trebuie să crezi... Și o să te iau și mai în serios și o să-ți spun Să le spui prietenilor tăi Nu ai prieteni cât timp Nu crezi în Dumnezeu! și o să vezi binecuvântarea Dumnezeului tău și mă rog să fie Cuvântul.

3 iii 2020 Negrul francofon Când eram copil au venit la mine în oraș niște francezi Albi și negri și îmi amintesc cum m-am uitat la unul Mai mare decât mine cu ochi de stăpân al pământului Când de fapt îmi priveam tatăl trist și neînțeles

Nu aveam nimic contra lui a fost un instinct roman L-am întrebat Ești drept? Fără să știu ce fac fără Să vorbesc el doar a privit nimicul care eram cu teamă trist iubind Ultimul vers vă las să-l completați voi popor latin.

Lumânări aprinse pentru Eliza Îți voi aduce lumânări aprinse de la biserică Tu nu te temi de foc ca mine așa că e ok Lumini vecinice mult mai frumoase decât Rozele ce mor în fiecare toamnă ca Ana Îți voi aduce lumânări aprinse de la biserică Tu nu te temi de foc ca mine așa că e ok Lumini vecinice mult mai frumoase decât Rozele ce mor în fiecare toamnă ca Ana Îți voi aduce lumânări aprinse de la biserică Tu nu te temi de foc ca mine așa că e ok Lumini vecinice mult mai frumoase decât Rozele ce mor în fiecare toamnă ca Ana. Despre inutilitatea artei Scriu poezii și povestiri și tragedii dar Nu am mai găsit de peste un deceniu Ceva demn de citit de la Un artist În plus este biased scrisă la ordin Ori cel mult la schimbarea vremurilor R S Thomas face skandenberg cu Frost Ca să mă exprim brut și asta în toate Registrele și gamele artei mereu vs.

Apoi sunt cei care dintr-un poem fac un hit Dar nu cum credeți și filmele sunt secrete

Totul e întinat ca și viața lui Muhammad Singură Biblia rămâne și poate Coranul.

Gânduri adânci {9 poeme} Gânduri adânci Plânsul înseamnă rană sau absență + Dar dacă privești pământul vezi că și El are o rană mult mai mare și mai veche Decât Tunguska ascunsă sub Ocean Groapa Marianelor de 11 kilometri adâncime Nu a apărut la întâmplare ci când ceva A izbit pământul din care s-a născut Luna Cine știe cu câți aioni în urmă Luna e plânsul Pământului + Copilul prințul cerului mama cerului.

Steaua de apă Mamă știu ce se află în miezul cosmosului Un ocean imens o stea de apă ce naște Stelele și viața și o să-ți spun ecuația Eu sunt apa vieții a zis Iisus cine vine la mine Nu va înseta niciodată deci dacă Dumnezeu S-a simbolizat prin apă e cert că ne rotim În jurul unui ocean imens din care se separă Bule de hidrogen/heliu si stele de apă Care în impact cu cometele' devin pământ.

Steaua răstignită Trei Stele călătoare s+au întâlnit și au devenit una Care a devenit un Copil născut de o Femeie 0

Istoria e mai lungă și trebuie să dormim cândva Copilul acela era un simbol ca și stelele el nu A avut Copii ci ca drojdia infuzează sufletul uman Stelele Venus Jupiter și Saturn erau nimic El Niște preoți și intelectuali anonimi l+au predat Unui guvernator oarecare numit Pilat din Pont Care a executat această Stea prin răstignire 33.

Despre frumusețea lucrurilor simple

E simplu viața chiar civilizată e grea pentru că omul e înapoiat Și revolut nu exista poeme mai frumoase decat în nt al lui Isus Nu puteți iubi și pe Dumnezeu și Banul și Nu e greu să întorci fața Al doilea Război Mondial a fost un fel de epopee homerică Cu Stalingradul reconstruit pentru un timp dar creierele ni Se destind e pace și vedem că e pace măcar în minte prin Isus ne aruncăm aurul minții în țărână și oameni obișnuiți Nu ne mai plângem și nu ne mai interesează ca pe Gyr Încercând să evoluam ne izbim de părinții noștri îngropați de vii.

Corbul și Crinul Corbul și Crinul s-au întâlnit pe câmp Un Corb Albu și un Crin Negru vechi Crinul nu înțelegea cântecul Corbului Și Corbul nu vedea Crinul dar totuși Crinul și Corbul s-au recunoscut pierduți Ce iubit poate exista între un Crin și un Corb Dar când nimic nu e mai important nici Măcar Leul din Iuda tace privind din munte.

Poem armenesc Ne naștem din stele pentru a redeveni stele Ca Dimitrie Stelaru la capătul rătăcirilor noastre Orfane străini în lume și fără drept în ea dar Undeva în ceruri este un loc pentru noi știu Și nu mă stresez din cauza oamenilor plini De creier și scârnă asemeni astrelor călătoare Ca să redevii stea trebuie să te combustionezi Ori să lași pe alții să o facă dar când vei fi stea Nici diamantul nu te va mai putea răni doar Dumnezeu.

Distih de Martie L-am întrebat pe Parmigianino cine?

Batjocura mi-a răspuns + crucea.

Deva Îmi amintesc când viața părea mai simplă mamă Când n-aveam rude prieteni Patimi ci doar trăiam Da sufeream nespus dar sufeream la altă măsură Eram tânăr și nu înțelegeam nimic deși și acum nu Dar azi toți poeți toți fac versuri cuplete se exprimă Ca Gisli la început de saga măcar de ar sfârși ca el Eu scriu pentru că sunt poet și atât fascinat de litere Fascinat de litere fascinat de litere și e trist doamnă Că azi oamenii își fac propriile tviuni în loc să muncească.

Tăcerea lui Dumnezeu Dumnezeu e spirit nu vorbește a vorbit 3 ani

Așa către ce trebuie să îndemne tăcerea lui Și a cărții lui pe care nici unul nu am citit+o Un plâns un lătrat o tăcere de miel înjungheat Acesta e Dumnezeu tot restul e doar istorie Umană sau mai puțin cu războaie ciclice ca Saturn Astfel dacă Dumnezeu tace nu e mai bine să scrii Fie de doar copiezi Sfânta Evanghelie după Matei Caligrafic pe hârtie glasată și nereușind să o sfârșești...

Renașterea unei națiuni Românii ajunseseră la grea Posadă se sminteau În lumea largă ce se întâmpla cu ei nimeni știa Și a fost un Copil al Mariei care în mijlocul greutăților A chemat țăranii din toată lumea la el în sate și Au venit și a fost iarăși poporul român negru vechi Și erau mulți cartofi și porumb și brânză și Istanbul Poporul se întindea din Groelanda până la Marea de Sud și Dumnezeu era cu ei că vedea cât erau necăjiți Virtus Romana Rediviva s+a numit Legiunea lui Cristos.