O zi din viața unui Homo Sapiens / 2021+20,ian,+... (despre Paul Celan în Cernăuți} / / Felix Rian Constantinescu 2021+ian,21 Lamentațiuni ieremieene, v Descriere „Pentru forţa morală cu care a continuat marea tradiţie a literaturii ruse.“— Motivaţia juriului Premiului Nobel În noiembrie 1962 revista Novîi Mir publică un text literar care avea să schimbe pentru totdeauna chipul Uniunii Sovietice: O zi din viaţa lui Ivan Denisovici. Autorul lui – un profesor de matematică trecut prin experienţa gulagului, Aleksandr Soljeniţîn. Cel care avea să devină vocea milioanelor de oameni prizonieri în propria ţară şi cronicarul calvarului pe care aceştia l-au avut de îndurat. În O zi din viaţa lui Ivan Denisovici, această voce se face auzită pentru prima oară. „Regimul din Rusia nu a putut supravieţui decât instaurând teroarea. Trebuie să înţelegem că vindecarea unui popor nu se poate înfăptui decât dacă fiecare îşi va asuma vina pe care o are.“ — ALEKSANDR SOLJENIȚÎN, interviu publicat în Der Spiegel, în iulie 2007 Ziua începe la 5 dimineaţa. Geamurile sunt căptuşite cu gheaţă de două degete grosime şi baraca e albită, pe dinăuntru, de promoroacă. Ivan Denisovici se trezeşte în sunetele unui ciocan lovit de o bucată de fier. Între deşteptare şi stingere, viaţa e o continuă aventură: o serie de probe, de „munci“ pentru care ai nevoie de rezistenţă, de curaj şi de noroc. Dacă scapi de carceră, dacă nu te îmbolnăveşti, dacă reuşeşti să-ţi ascunzi câte o bucată de pâine sau câte o unealtă, dacă nu devii turnător şi nici „şacal“, ai trecut încercările. Ivan Denisovici trebuie să le treacă de 3 653 de ori...Veţi citi cartea în câteva ore. Veţi trăi în ea. Veţi fi prizonieri o zi întreagă într-un lagăr din Siberia. Veţi supravieţui: va fi o zi senină, aproape fericită. Recenzii și comentarii Nu există recenzii pentru acest produs. Capitolul i, Cum m-am pișat în Cimitirul Hajongard din Cluj-Napoca pe o piatră înaltă și pe una burgheză cum întri & urci, pe stânga... De la Wikipedia, enciclopedia liberă (Redirecționat de la Cimitirul Hajongard din Cluj) Sari la navigareSari la căutare Cimitirul Hajongard din Cluj Cemetery Házsongárd 1.JPG Locație Cluj-Napoca, România Modificați la Wikidata Modifică date / text Consultați documentația formatului Mormântul scriitorului Miklós Jósika Ziua morților în Cimitirul Hajongard Cimitirul Hajongard (oficial Cimitirul Central, în maghiară Házsongárdi temető, din germană Hasengarten) de pe fosta Ulița Măcelarilor, în prezent str. Avram Iancu, este unul din cele mai vechi cimitire din ClujNapoca, înființat în secolul al XVI-lea odată cu devenirea neîncăpătoare a cimitirului care a funcționat în jurul Bisericii Sf. Mihail din centrul orașului (cimitirul central). Este unul din obiectivele turistice cele mai
pitorești ale orașului, fiind clasat ca monument istoric în lista monumentelor istorice din 2015, cu codul CJ-IV-s-B-07839. Se întinde pe o suprafață de ca. 14 hectare. Cuprins 1 Etimologie 2 Istoric 3 Personalități 4 Vezi și 5 Note 6 Legături externe Etimologie Numele cimitirului provine de la vechea denumire germană a zonei aflate pe spațiul actualului cimitir, respectiv Hasengarten (în traducere "Grădina cu iepuri"). Numele Hasinschart este atestat la Cluj din anul 1373.[1] Prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetății medievale a Clujului, datează din anul 1503. Lingvistul Attila Szabó a considerat plauzibilă, în afara încetățenitei etimologii populare "grădina cu iepuri" (Hasengarten-Házsongárd), varianta derivării denumirii din Haselgarten, deci de la o grădină cu aluni.[2] Monumentul funerar al lui János Apáczai Csere Istoric Decizia înființării cimitirului a fost luată de autorități după epidemia de ciumă din anul 1585. Cimitirul a fost mărit de mai multe ori, astfel în secolul XVII s-a înființat cimitirul luteran, iar în anul 1840 vechiul cimitir evreiesc. În 1885 cimitirul a fost aranjat, multe pietre vechi au fost mutate de la locul lor, s-au desemnat parcelele și au fost plantați arbori. La sfârșitul secolului al XIX-lea cimitirul a fost extins spre sud, deschizându-se în 1892 noul cimitir evreiesc și cimitirul soldaților. Cea mai veche piatră de mormânt datează din anul 1599 și se află în partea luterană a cimitirului. Personalități Merge-arrow.svg S-a sugerat ca în pagina Lista personalităților îngropate în Cimitirul Hajongard din Cluj să fie inclus conținutul acestei pagini sau secțiuni. A Ion Agârbiceanu (1882- 1963) - protopop onorar greco-catolic al Clujului, scriitor, publicist, director revista clujeană Tribuna Theodor Angheluță (1882-1964) - matematician și profesor universitar român, membru de onoare al Academiei Române János Apáczai Csere (1625-1659) - profesor, pedagog, scriitor Valer Arieșan (1920-2008) - profesor universitar, decan al Facultății de Farmacie din Cluj-Napoca în perioada 1958-1967 Gheorghe Avramescu (1884-1945) - general de armată B György Bánffy (1746-1822) - guvernator al Transilvaniei Miklós Bánffy (1873-1950) - politician, ministru de externe al Ungariei Gergely Bethlen (1810-1867) - revoluționar, general Vencel Bíró (1885-1962) - istoric, cu lucrări de seamă privind istoria Clujului Vasile Bogrea (1881-1926) - filolog, profesor universitar Romul Boilă (1881-1946 - profesor universitar de drept constituțional Lucian Valeriu Bologa (1892-1971) - medic, profesor universitar, istoric al medicinei József Brandt (1839-1912) - chirurg, profesor universitar Sámuel Brassai (1797-1897) - cărturar enciclopedist, profesor Nicolae Bretan (1887-1968) - compozitor, bariton și regizor de operă, director al Operei Române din Cluj
Ladislau V. Buteanu (1826-1867) - revoluționar pașoptist Laurențiu Buda (1931-1992) - pictor Augustin Bena (1890-1962) - compozitor, dirijor, rectorul Conservatorului "Gheorghe Dima" C Aurel Ciupe (1900-1988) - pictor, împreună cu soția sa Maria Sarolta Ciupe (1909-2001) Alexandra Ciura (1878-1936) - scriitoare, istoric literar, traducător din limba maghiară Velluda Constantin (1893-1978) - anatomist, profesor Doina Cornea (1929-2018) - publicistă, disidentă anticomunistă D Constantin Daicoviciu (1898-1973) - academician, istoric și arheolog Hadrian Daicoviciu (1932-1994) - profesor universitar, istoric și arheolog Pavel Dan (1907-1937) - scriitor Leon Daniello - medic, profesor universitar de pneumoftiziologie Gheorghe Dima (1847-1925) - compozitor, cel dintâi director al Conservatorului din Cluj Nicolae Drăganu (1884-1939) - lingvist, istoric literar, profesor universitar, primul primar român al Clujului E József Engel (1807-1870) - medic, lingvist, membru al Academiei de Științe din Ungaria F János Fazakas (1910-1979) - ortoped, profesor universitar Lajos Felméri (1840-1894) - pedagog, profesor universitar Octavian Fodor (1913-1976) - medic internist, academician (Spitalul Clinic de Urgență din Cluj îi poartă numele), (aflat în Mormântul familiei Hațieganu) Mormântul Franciscanilor Katalin Fugulyán (1888-1969) - una dintre primele femei medic oftalmolog din Transilvania, profesor universitar Virgil Fulicea (1907-1979) - sculptor, profesor universitar G Gábor Gaál (1891-1954) - scriitor, redactor al revistei Korunk Ioannes Fabritius de Gladis (1676-1750) - colonel în armata imperială austriacă, donator al terenului pentru cimitirul luteran Mihály Gócz (1945-1973) - actor Ion Goia (1892-1982) - medic internist, profesor universitar Mór Gratz (1844-1907) - pastor evanghelic H József Hadházy (1837-1913) - pastor unitarian Sándor Hadházy (1894-1975) - scriitor, latinist Mormântul monumental Haller Károly Haller (1836-1911) - jurist, profesor universitar Todor Harșia (1914-1987) - pictor Mormântul familiei Hațieganu Iuliu Hațieganu (1885-1959) - medic internist, profesor universitar, rector al Universității clujene "Regele Ferdinand I" (1930–1931, 1941–1944), membru al Academiei Române; (Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj îi poartă numele) Emil Hațieganu (1878-1959) - jurist, membru de onoare al Academiei Române (1945), rector al Universității clujene "Regele Ferdinand I" (1927–1929), fratele lui Iuliu Hațieganu Octavian Fodor (1913-1976) - medic, profesor universitar Lia Hubic (1911-2006) – artist liric, prim-solistă la Opera Națională Română din Cluj I
Lajos Imre (1888-1974) - pedagog, redactor-publicist Géza Imrédy (1909-1987) - actor Mormântul familiei Isac Aurel Isac (1845-1932) - avocat Emil Isac (1881-1954) - scriitor, poet, membru corespondent al Academiei Române (1948), fiul avocatului Aurel Isac J Jenő Janovics (1872-1945) - actor, scenarist, cineast, regizor și director de teatru maghiar, pionier al cinematografiei, mentor al regizorilor Alexander Korda și Michael Curtiz, fondatorul studioului de film "Transsylvania" din Cluj (baron) Jósika (1822-1893) - scriitor Béla Józsa (1898-1943) - publicist, redactor, poet István Juhász (1915-1984) - istoric, profesor, teolog K Lajos Kántor (1890-1966) - filolog și istoric literar Károly Kós (pe numele adevărat Karl Kosch) (1883-1977) - arhitect, etnograf, profesor universitar, publicist, om politic - creatorul curentului transilvanist) Ferenc Kósa-Huba (1910-1984) - sculptor László Kőváry (1819-1907) - istoric, membru al Academiei de Științe a Ungariei Margit Krémer, Manci (1907-1990) - actriță, soția lui Ádám Teleki (1900-1972) Ignác Kuncz (1841-1903) - jurist, profesor universitar, membru al Academiei de Științe a Ungariei Géza Kuun (1838-1905) - lingvist orientalist, istoric, membru al Academiei de Științe a Ungariei L Mihály Lőrinczi (1911-1991) - teolog unitarian, profesor, scriitor M Adrian Marino (1921-2005) - scriitor, publicist, critic literar Mihail Macrea (1908-1967) - istoric, profesor universitar Ștefan Meteș (1886-1977) - preot ortodox, istoric, membru corespondent al Academiei Române Imre Mikó (1805-1876) - politician liberal, scriitor, om de cultură Theodor Mihali de Prislop (1857-1934) - primar al Clujului (1926, 1927-1931), militant român memorandist, președinte interimar al Partidului Național Român (1919), directorul Asociațiunii ASTRA Dej și al Băncii Someșana Iuliu Moldovan (1882-1966) - medic epidemiolog, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române (1920), președinte al Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ASTRA (1932-1947) Camil Bujor Mureșanu (1927-2015) - profesor universitar, istoric, academician, președintele filialei din Cluj a Academiei Române, director al Institutului de Istorie „George Bariț” din Cluj N Kálmán Nagy (1939-1971) - lingvist, traducător în limba maghiara a epopeii Kalevala Károly Nagy (1934-1999) - jurnalist și publicist Aurel Nana (1907-1989) - medic chirurg Theodor Naum (1891-1980) - filolog clasicist, traducător Camil Negrea (1882-1956) - jurist, profesor universitar Dimitrie Negru (1883-1955) - medic, profesor universitar, întemeietorul Școlii de Radiologie din România Ferenc Nagy (1890-1953) - preot reformat, episcop-vicar în Transilvania de sud în perioada 1940-1945 O Lajos Orbán (1924-1998) - jurnalist, traducător Kelemen Óvári (1944-1925) - jurist, profesor universitar, membru al Academiei de Științe a Ungariei
P John Paget (1808-1892)) - medic englez, publicist, soțul Polixenei Wesselényi, memorialistă, revoluționară pașoptistă Rudolf Palocsay (1900-1978) - om de știință, botanist Marian Papahagi (1948-1999) - profesor universitar, critic literar, eseist și traducător român, director la Accademia di Romania din Roma Victor Papilian (1888-1956) - medic, profesor universitar, scriitor, om de cultură Stefan Pascu (1914-1998) - istoric, profesor universitar, academician, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1968-1976) Jakob Pazeller (1869, Baden bei Wien - 1957, Budapesta) - compozitor Dariu Pop (1887-1965) - scriitor, compozitor Emil Pop (1897-1974) - botanist, profesor universitar, membru titular al Academiei Române (1955) Dumitru Popovici (1902-1952) - istoric literar, profesor universitar Dimitrie Popovici-Bayreuth (1859-1927) - artist liric, solist la Opera Națională Română din Cluj Eugen Pora (1909-1981) - biolog, profesor universitar, academician Tiberiu Popoviciu (1906-1975) - matematician, profesor universitar, academician Iuliu Prodan (1875-1959) - botanist român, profesor universitar, membru de onoare al Academiei de Științe din România și membru corespondent al Academiei Române Zsigmond Purjesz (1846-1918) - medic, profesor universitar de medicină R Alexandru Racolța (1926-1978) - actor liric (tenor) Emil Racoviță (1868-1947) - bio-speolog, explorator, profesor universitar Vasile Gh. Radu (1903-1982) - profesor universitar bio-speologie, membru corespondent al Academiei Române, director onorific al Institutului de Speologie din Cluj-Napoca (1947-1952) Raluca Ripan (1892-1972) – profesor universitar chimie, academician, rector al Universității "Victor Babeș" din Cluj (1952-1956), întemeietor al Institutului de Chimie din Cluj (1951) S József Sándor (1853-1945) - scriitor, primul traducător în limba maghiară din opera lui Mihai Eminescu József Sebestyén (1878-1964) - heraldist, grafician Paul Sima (1932-1991) - pictor Dominic Stanca (1892-1979) - medic ginecolog, profesor universitar Radu Stanca (1920-1962) - poet, dramaturg, regizor Géza Szvacsina (1849-1917) - primar al Clujului Ș Mormântul familiei Șerban Mihai Șerban (1887-1947) - economist, agronom, rector al Academiei de Agricultură din Cluj (actuala Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca), om politic în Partidul NaționalȚărănesc, colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu și Alexandru Vaida-Voevod Alexandru Șerban (1922-2002)- economist, a fost primar al municipiului Cluj-Napoca în 1990, fiul celebrului economist și profesor universitar român Mihai Șerban Alexandru Brăduț Șerban (1960-1983) - alpinist, cunoscut și sub numele de Cuxi, al treilea român care a cucerit faimosul vârf Matterhorn (Mont Cervin, Monte Cervino, Elveția), 4477 m, din Alpii Apenini, pe 12 august 1982.[3] În anul 1983, în vârstă de 23 de ani, avea să își găsească sfârșitul într-o avalanșă din Munții Retezat. Este fiul economistului Alexandru Șerban. T András Tamás (1784-1849) - martir al revoluției maghiare de la 1848 János Treiber (1913-1975) - geolog-vulcanolog U
Constantin Ujeicu (1890-1963) - artist liric Nicolae Ursu (1905-1969) - folclorist, compozitor V Ioannes Vaida (1632) Augustin Vancea (1892-1973) - geolog român, membru corespondent al Academiei Române (1963) Teofil T. Vescan (1913-1963) - fizician Alexandru Vlad - (1950-2015) - scriitor, traducător Stefan Virgil Voda (1949-2012) - conferențiar universitar, antrenor emerit judo Lucia Vonica (1930-2004) – soprană, prim-solistă la Opera Maghiară din Cluj Mircea Vremir (1932-1991) - pictor W Familia Wagner Gyula Walter (1892-1965) - poet, redactor publicist Cripta familiei Wass X Familia Xantus János Xantus (1888-1962) János Xantus (1917-1982) Z Aurel Zegreanu (1905-1979) - președinte Tribunalului Cluj, procuror șef al județului Arad, primar al orașului Dej (1937-1938) și președinte al Comitetului interimar al județului Someș. Membru al Asociației Scriitorilor din Ardeal Octavian Zegreanu (1938 - 2004) - biolog, specialist în toxicologie, poet, scriitor Doina Zegreanu (1941 - 2011) - profesor geografie, director școală Erzsébet Zilahi (†1954) József Zilahi (1915-1998) Vezi și Lista personalităților îngropate în Cimitirul Hajongard din Cluj Note ^ Emőke Csapó, Am Übergang zwischen Licht und Dunkel. Der Friedhof Hasengarten in 19. Jahrhundert, în: Ulrich Burger, Rudolf Gräf (editori), Klausenburg, Presa Universitară Clujeană 2007, pag. 143. ^ Attila T. Szabó, Anyanyelvünk életéből, București 1970, pag. 399. ^ Conform cărții lui Niculae Baticu - "Pe crestele Carpaților", primul român pe Matterhorn a fost Vasile Steopoe în 1929. Era secretarul de atunci al Clubului Alpin Român. Al doilea român pe vârf a fost Valeriu Ionescu în 1968. Iar al treilea român care a escaladat vârful a fost Alexandru Brăduț Șerban, în 1982. Legături externe Film documentar despre Cimitirul Hajongard (în limba engleză, cca 10 min) Epitafuri - Colecție de epitafuri din cimitirele românești "Panteonul Transilvaniei va deveni obiectiv turistic", articol în Ziua de Cluj Commons Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cimitirul Hajongard din Cluj [ascunde] v•d•m Obiective turistice din Cluj-Napoca Edificii religioase Biserica Bob · Biserica Calvaria · Biserica cu Cocoș · Biserica Evanghelică · Biserica Franciscană · Biserica Ortodoxă din Deal · Biserica Piariștilor · Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor · Biserica Reformată din Orașul de Jos · Biserica Sf. Petru · Biserica Sf. Mihail · Biserica Unitariană · Catedrala Ortodoxă · Catedrala Schimbarea la Față · Sinagoga Neologă Stema veche a Clujului
Clădiri Bastionul Croitorilor · Biblioteca Universitară · Casa Matia · Casa Mikes · Hotelul Biasini · Opera Maghiară · Opera Română · Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului · Palatul Babos · Palatul Bánffy · Palatul Berde · Palatul de Finanțe · Palatul de Justiție · Palatul Elian · Palatul Jósika · Palatul Poștei · Palatul Prefecturii · Palatul Primăriei · Palatul Reduta · Palatul Regionalei Căilor Ferate · Palatul Rhédey · Palatul Széki · Palatul Telefoanelor · Palatul Teleki · Palatul Toldalagi-Korda · Palatul Urania · Palatul Wass · Primăria Veche · Teatrul Maghiar de Stat · Teatrul Național · Turnul Pompierilor Statui și monumente Ansamblul Matia Corvin · Monumentul Memorandiștilor · Obeliscul Carolina · Statuia Fecioarei Maria · Statuia lui Avram Iancu · Statuia Lupa Capitolina · Statuia lui Mihai Viteazul · Statuia Sf. Gheorghe Muzee Muzeul de Artă din Cluj-Napoca · Muzeul Etnografic al Transilvaniei · Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei · Casa Hintz (Muzeul Farmaciei) Altele Cetățuia · Cimitirul Hajongard · Grădina Botanică · Parcul Mare Historical Cluj-Napoca CoA 1377.png Acest articol legat de orașul Cluj-Napoca este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! Categorii: Cluj-NapocaCimitire din România Meniu de navigare Nu sunteți autentificat Discuții Contribuții Creare cont Autentificare ArticolDiscuție LecturăModificareModificare sursăIstoricCăutare Căutare în Wikipedia Pagina principală Schimbări recente Cafenea Articol aleatoriu Facebook Participare Cum încep pe Wikipedia Ajutor Portaluri tematice Articole cerute Donații Trusa de unelte Ce trimite aici Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Navigare în istoric Informații despre pagină Citează acest articol Element Wikidata Tipărire/exportare
Creare carte Descarcă PDF Versiune de tipărit În alte proiecte Wikimedia Commons În alte limbi English Esperanto Français Magyar Nederlands Modifică legăturile Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 noiembrie 2020, ora 18:15. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare. Dumnezeu să mă ierte!! m , 6 Capitolul 2