SUMMERGIRL USS Mayflower & JESUS Airship Distih4TEXS 2022 F Rian Const

Page 1

SFANTA EVANGHELIE DE VERSURI NATIONALE A SFANTULUI APOSTOL & EVANGHELIST FELIX + Carte de Rugăciuni Naționale 2016-2022 FRC

Fur Elise Abimelec Pharao Caesar

Titlu vechi, CARTEA BATJOCORITĂ (Carte de rugăciuni naționale) MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.

Felix Rian Constantinescu 2016-2017 Lui Ernest Hemingway, XIX+XX,

„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că

Călăuza nostră v b, Deva, sept-oct-nov, 2004

DOINE PENTRU BIBLIA ROMÂNEASCĂ, 2016,17+22 Cuvântul Satului, Hai drag, Pe-ai a fost cânva un Sfânt... Ca să să știe, să să știe... Șă știe Rumânii. Încă 40 de Zile și Dumnezeu o să Frântă ori ce Jug. 2022

1


românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. “Copile drag de ce ai rătăcit Prin lumea de păcat De-atata timp Eu te-am chemat să vii Dar tu M-ai ignorat Iubirea Mea va ţine până-n veci Dar nu uita că-s drept Eu am să spun Mereu te-am asteptat Dar tu M-ai ocolit Vino acum nu amâna Ziua de mâine nu se ştie dacă va mai fi Încrede-te în Cel ce a promis Că vei fi mântuit.” (RAZE DE SPERANŢĂ)

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu

AVRAM IANCU NEBUN

2


Deal roșu muri Moșu

OSSIAN, GHILGAMES, NICĂ LA MASA DE SCRIS, SIBELIUS, CHOPIN, BEETHOVEN, MORMANTUL LUI MOZART, PAUL CONSTANTINESCU, ENESCU, BELA BARTOK, TARJA, LOUIS ARMSTRONG, CONFUCIUS, BRANCUSI, EMINESCU, LENAU, MACEDONSKI, BLAGA, NOR ROSU, PAVAROTTI, LADY DI, JFK si MLK, VICTOR HUGO, IOANA D ARC, AVRAM IANCU, PETOFI, PUSKIN, GOGOL, TOLSTOI, POEZIILE LUI PASTERNAK, ALFRED NOBEL, CHE, YOUSSOU, YESHUA, 2PAC, RIMARU, VILLON, CODEX BURANUS, CARMINA CATULLI, EPISTOLAE AD PONTO, EVANGELION, HORATIUS, SOKRATES, RAMA, QUETZALCOATL, VALERIUS CONSTANTINUS, MANIU, HOSSU, CORNELIU COPOSU, MELVILLE, POE, CORBUL, DANTE, CUORE, BRANCOVENII, GHICITORUL, RUMI, DJAFAR, MOISE, BOSCH, LINDA, MAHABHARATA, PERSANUL, OFRA.

merg câmpu l pe mântu l. TATĂL ȘOBOLAN Motto Acum 13 ani o fată a scris o poezie de o mie de strofe cu titlul ANATEMA pe care după aceea a rupt-o. Tatăl șobolan Satan Harfa de tumori

OSSIAN Cuțitele galaxii Te fericesc Irlandă ferită de trupu-mi Pe anglii barbari nu-i știi triștii vikingi Oameni ai topoarelor de fier și ai mării Dar te plâng Albion sacru cuprins de

Urâciunea pustiirii Urletele junglei Moartea

Moarte - o, rege saxon - nebun în Valhalla - cu ucigașii și măscăricii Lumea moare pietrele intră în pământ A sosit sfârșitul lumii - rugați-vă, rugați-vă.

Nu este lumină În familie Mândria-întuneric Sinuciderea copilului. RUGACIUNE

Tarja

Doamne n-ai avut mila de mine Te-ai purtat ca si c-un caine

Copilul bun - între copii răi - zâmbește Mâine va fi mai rău! - între nimic și euro Tarja - fata cea cuminte în lumea fără minte O stea izvorâtă la țară - roagă-te Tarja

Pentru cum tu te-ai purtat Singur tu te-ai rastignat.

Nu e vorba de pământ nu e vorba de cuvânt Drumul duce la schit dar nu se oprește acolo Nu e vorba nici măcar de stalin - dacă oamenii Sunt flori se nasc iar și iar - Finland vs Israel

STANTE SFINTE 3


Aș vrea să-ți scriu ochii într-o carte - dacă doar Cărțile sunt fără moarte - de la cel mai înalt Munte - ești tu - și poate Apocalipsa - nu ne vom Îndreptăți - vom muri și vom trăi - aceiași... PERSANUL Cu fruntea de urs in maini Tamaie in ochi si somnul Tacerea campurilor nesfarsite In noapte si durerea gandirii

FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR

Filozoful acuzat in locul pars Cu pietre - poetul beat si Atavic - minaretul mut in noapte Tacerea ca moartea in rubaiat.

ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ

PENTRU CEAM MURIT RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI

PENTRU CEAM MURIT PENTRU CEAM JERFIT MURMÂNT NEO ZIDIT MULT NEO OCĂRIT

AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE

PENTRU CEAM IUBEAT ȘI VIEAȚA NEAM DAT ȘI ȚARĂ AM DAT ȘI-NTÂI ÎMPĂRAT?

TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT

RĂU NEO CHINUIT NEO ZAVISTUIT NEO DISPREȚUIT ȘI NEO MURUIT.

ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.

4


COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL MONASTIREA SCÂNTULUI

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.

COPIII MERG IUBIREA

INTALNEASCĂ

noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem doi câte doi cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

5


Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu

OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.

trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

6


SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.

TRIBUNUL DE PE MUNȚI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT

7


Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Ulise copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul În Isus smântul.

Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.

Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! 8


SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.

COL ULP TRA AUG DAC SARM

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

Aiudul și Auschwitzul

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? 9


CIMITIRUL I POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

Moisei

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

10


ZARCA PĂMÂNT SCHINGIUIT În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor

Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri

Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.

11


Waltz No. 2 (Poem pillatian) LAZĂR ȘĂINEANU Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.

12


CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ HONTERUS. LEGENDĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

13


HEATHCLIFF

În lumea lui tăcere în lumea lor fiere

RAGNAROK

Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă

a mers tot pământul cristosul și sfantul.

cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

14


CRUCEA STREIULUI GHERLA De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce

Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului

de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?

cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.

15


REX HUNGARORUM AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +

Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege

ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI

Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har

EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC

acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal

CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT

cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari

CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.

Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.

EROUL DE LA STALINGRAD

GHEORGHE DOJA

16


Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda

Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute

taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.

FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață 17


Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?

câni fara pantec deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.

FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.

Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești

Sub boltă trist cântec 18


așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.

COLINDUL BOLII ȘEZĂTOARE În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat

lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu 19


De viu îngropat.

Or zidi.

CRUCIAȚII ROMÂNI CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Cândreș frate Hai ne-om Bate

DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI

Pentru Țară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi

MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI

Doamne Temple

DOJA MORT 20


CU OCHII SCURȘI Doamne Nimeni Ca mine.

ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud

Duhuri și păcat

O Părinte Lumea nu e Pentru mine

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Nici cetatea-ți Căzută În ruine

În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat

Nu te Doresc Părinte

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Cetatea Mea Mi-e-n minte

Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat

Duh mort Pentru Tine

Refren. 21


Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare.

MILESCU

FOSILĂ VIE MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN

Cântul mântul cântul smântul

ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

plânsul spânzul plânsul dânsul.

22


doar să fii bogat spune os de împărat.

TIGROAICA DIN CSEJTE Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet

SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat

După centurii De crime După urlet De prea bine

eu sunt câine răsculat

Copila Înnebuni Fete simple Omorî

ce-ai făcut cu-al meu barbat spune fata de-mparat

Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat

râul tot tu ai arat

Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?

și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei 23


CIMITIRUL II PARA BELLUM ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI

Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini

CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU

Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău

CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.

Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

24


au luat pe bani Și au strâns la gologani

CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat

Dar Cândreșu a murit

Pe-aici mare împărat

La români a revenit

Nicolae I Cândea

Au avut întreg pământ

Care-a stabilit orânda

Și l-au cărat în mormânt

El cu turcii s-a bătut

Deci ascultă basna toată

Și-a primit to ce-a avut

Și te roagă Preacurată.

Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore 25


Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?

BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt

Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba

Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.

Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg. Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie

MĂNĂSTIREA COLȚ 26


Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT

MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ. SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS

IUBITUL NESĂRUTAT CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.

IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT

27


RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT

HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste

DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.

28


Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni. 28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.

29


Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului

Acatistul lacrimilor

Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.

30


Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi

Cântecele pure

România oi potopi și pe voi oi mântui.

Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt

CENUȘĂ ÎN LUMINĂ Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi. PENTRU CARTE (Monastirea scântului)

DE

Ui cenușă În lumină A murit A mea stăpână

RUGĂCIUNI

Am rămas orfai în lume fără mumă fără nume.

HIMERA

Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută

ARDERE DE TOT

SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT

Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere. APOSTOLUL

ȘI MAI CAT 31


O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME

înmiresmat care sângele ț-ai dat nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc

O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI.

De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi

VULTURI DE FIER Pune mâna scrie carte popor sfânt făr de moarte

Vulturi de fier În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul

Dar atâta vei trăi cât mereu te vei căi.

Noroade-au murit Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.

LUMINĂ FAMILIA ROMÂNĂ Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină

Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin

așa îi necazu viaței ca bucuria paiaței

Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie

eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.

Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.

MATROANA ROMANA ALT RĂSUNET Tu fiul Matroanei

Tu popor 32


Tu pruncul Doamnei

poeme în vânt. TEMNIȚA BOLNAVILOR

Mama ta-i piatră iar lumea o șatră

„N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam

mereu să te lupți să remâi în cărți

Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi

cartea e harfă marmura-i spartă.

Mult am suferit până am murit.

ICOANA FECIOARA ROMANĂ Tristă icoană dăruită din pictură plămădită

Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană

Ce ești tu icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?

Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.

Icoană uriașă plânsă icoană durută și ninsă.

MAMA BEȚIVULUI O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu!

HAȘDEU Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt

Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni

Carte și gând dor de pământ paris și avânt

Ea mult se roagă 33


el trage la joagăr

Avraham și Sara și craniu voi fi.

Și mor odată tânăr și mată. MARIA CÂNDREȘA ȘOIMUL PATRIEI O icoană ce-am făcut și la lume am dădut

ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI PLÂNGĂ

Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.

PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.

CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul batjocoritorul Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii Rău m-ați mai batjocorit dar de-acu s-a mântuit. PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți

34


EROUL DE LA PĂCLIȘA Spune psalmule Odată De țară Neatârnată

ZALMAN RABINSOHN

TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI

Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat

SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.

Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.

35


DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ

DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..

ZBOR

SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.

36


SUNT ACEST POPOR

SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ

KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG

VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA.

O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.

37


ANA BLANDIANA. comunismului

Un

proces

NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI ISUS.

al

1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă 2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap 3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.

CUVINTELE APOSTOLULUI TACI PĂRINTE

38


Apă neagră, rece Bate vechiul drum TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ CÂND DAI CUMINECĂTURĂ TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.

Satul e pustiu e rece şi umed Gâlgâie a morţiu apa din fântână. Colind cimitirul Beat De apa neagră Care mă înghite Cruci verzui Cruci albastre Cruci negre Cruci negre pământ roşu pământ greu. Iar sus sus de tot Văd o cruce albă pe-un lăcaş creştin. Biserică de lemn De lemn de gorun. Biserică de piatră De piatră din munte. Biserică de oameni [De baci şi frăţâni]

CARTEA BATJOCORITĂ. Testament poetic

Ai apă-n altar Şi peşti… Un somn solitar Veghează icoana [Sântului Cuvânt Pe sfărmat Mormânt] pictată cu lacrimi pictată cu gânduri cu roşu de sânge pe-un scut de barbar.

Eram la o carieră de piatră Și i-am dus Patronului Memorialul Durerii M-a costat vreo 60 de Lei Eu făceam 30 Și fratele mijlociu Mi-a dat cartea la câini S-o rupă și s-o batjocorească Cartea mea batjocorită.

Unde-nainte stăteau Moşnegii Acum odihnesc Racii ursuzi şi mustăcioşi Ce privesc tot înapoi

[Barajul] Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat

În locul unde demult s-adunau fetele mari [rămăsără doar scoicile Parcă salbe desprinse din Părul lor]

Apă, multă apă Îl apasă acum,

Urc scările unde era corul Rămas din Bizanţ 39


Cu bănci lungi de [mesteacăn Acum cântă doar broaşte] Către Dumnezeu

Gerunziind. CFG Vineri, 20-VI-1997

Lac sărat, lac sărat Lacrimile te-au săpat Lac sărat, lac sărat Ai făcut un păcat Lac sărat, lac sărat Clopotele nu mai bat Lac sărat, lac sărat Dumnezeu te-a şi iertat Lac sărat, lac sărat…

Poezii, poezii Poezii, poezii Trebuie să scriu – ce? Poezii. Sper să scriu bine sper să fiu bun să dau din mine să scriu

Felix 25-VI-1997 H.H.

gr Gelu Roman

Latină Reabilitarea lui Bicilis Mă spargeţi... pentru voi, un arheolog e doar acela ce vrea să găsească aur sau mesaje

Voi, poeţilor, l-aţi chemat pe Zamolxe, Marele Zeu, De-atâtea ori şi Nu v-aţi gândit la el; Omul Iuda Vânzătorul. Pe el l-aţi uitat. Dar totuşi… gândiţi-vă că poate Datorită trădării lui, voi existaţi ca oameni.

Pt. voi nu contează acei Ce găsind ceva unelte şi un fost foc în vatră, reconstituie viaţa LOR, a celor ce au fost. Poem într-un vers Mi-i clipa pustie

28-VI-1997 [semnat] GR

Gerunziu Important Picurând. Plouând. Fulgerând. Tunând.

Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

Şiroind. Smiorcăind. Plângând. Urând. Urlând.

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG

Lovind. Simţind. Gândind. Scriind. Palpitând

Pastel Oră. Sală de clasă. Curtea şcolii – 40


Cer. Alburiu. Nori – Veselie. Joacă. Minge – Castani. Flori. Pariez că plouă. Sunt trist.

CÂNTUL IZBEI IZBA IZBA AM AJUNS ÎN VÂRF DE MUNTE IZBA IZBA IZBA IZBA CINE ȘTIE SĂ M-ASCULTE IZBA IZBA IZBA IZBA B-AM AJUNS ÎN CER DE MOARTE IZBA IZBA IZBA IZBA TOATE STELELE ÎN CARTE IZBA IZBA

28-mai-1997 CFG Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

IZBA IZBA BA ȘI DRACII LEUȚ ÎN IADU IZBA IZBA IZBA IZBA CÂȚI DIN PĂCĂTOȘI SĂ CREAD IZBA IZBA IZBA IZBA PĂCĂTOȘII MORȚI ȘIRAG IZBA IZBA IZBA IZBA ȘI ÎNGERII PRUNCI ALEAG. CÂNTUL URZICEI SAI URZIȚĂ COCONIȚĂ PLÂNI GENUNCHE ȘI RĂRUNCHE URZICUȚĂ SĂRĂCUȚĂ CEAS DE VIOARĂ PRIMĂVARĂ.

Pasărea măiastră Haida haida lăutare Ține că dragostea moare Haida haida mă scripcare Mei pe drumul plin de care Să te duci la Târgu Jiu Cânele url-a morțiu Să te duci la Dunăre Să mori în Ada Kale Haida haida lăutare Ține că dragostea moare Haida haida mă scripcare Mei pe drumul plin de care Ba să vii și de la Cluj Unde toată țara-i slugi Și când ajungi la Cernăuți Acolo să mori și să amuți

Cântul piatrei Piatră Mioară Stei Bordei Frunză strâmsă În murmânt Tată murt În niecuvânt. Cântul fântânei

Ba încalte piatră să te faci Sfințească-se țara de draci. În toate fântânile 41


Luna În toate mormintele Muma

SCOARȚE BRODÂND ÎNCĂ. SATIRA III

Și om mierge Măi departie Unde focul Nu mai ardie.

Cu Biblia-n poala zac in pat de mort In fereastra neagra spitalul luce stele Vantul e-un Spirit izgonit din Sort In lumea de copii, pitici si iele Un om pe strada am vazut trecand Taran de-aici bracat in haine rele In timp ce burghezi rad cinic falind Spirite goale in luxure castele.

Păsăretul Vine păsăretu-n Câmp Stă ciobanu La cuvânt

SATIRA IV Moartea, ce pot sa incern Sa devii pamant dulce de dor Nici putrezire, nici infern Infin plai de mior

Voi de unde ați Vinit Voi de undie-ați Coborât?

Pamant ajuns pamant si stei In moarte inflorim vitral Sa fiu una cu-ntregul Strei Galb inger vegetal.

SATIRĂ I

SATIRĂ V Văd furnicile albe, văd furnicile roșii Văd furnicile negre bătându-se-n câmp Să civilizăm câmpul să mâncăm Moșii Noi poporu-înviat al regelui sfânt

Prietenia, uman crez Religie-oarbă închinând Suflet ca vas spart în Horez Beatific amăgind

Regii dorm în mușuroaie castele Grași, burtoși, roșii, negri și albi Mănâncă câmpul și viețile mele Scriu Constituții false pe bani calpi.

Când omu-n visu-i a trăit Lui pâinea-a adunat mereu Sobol uman cu zâmbet rât Amic cu Dumnezeu.

SATIRĂ II

FLAȘNETARUL POETUL SCRIE VEȘNIC VOLUM FURĂ ȘI CARTE ÎNNOADĂ MODERN HALIMA STRÂNSE ACUM TOȚI ÎI ÎNCHINĂ IZVOADĂ

Caleidoscop rostogolesc De cântece sparte și albe Nori în sufletu-mi vechi, dantesc Și-n pupilele-mi dalbe

FALS GIG ÎN MINTE-I AJUNS ETERNĂ MARMURĂ-I FRUNTEA DE LIPSĂ DE SENS E PĂTRUNS 42


Flașnetar de mileniu trei Pământ țin în palme nebun Gunoi, sare în ochii mei Suflete la Domnul adun.

NU ȘTIE ÎNVĂȚĂTURA MINTEA IUTE DRACUL FURĂ MINTE PLINĂ DE ECHOURI CUPOLE OGIVE BOLȚI DUHURI CHEM DOMNUL PE NOURI CA LOGODNICE LA PORȚI.

OMUL SĂRAC

Cine-l vadă Cine-l creadă Pe omul Cu părul zadă Mult a mers Și mult stat Om nebun Și împărat Cine-l vadă Cine-l știe Cine-l creadă Cin să fie? Om sărac Tu n-ai dever Nici la Domnul Nici în cer.

SINGURATATE

De ani pierdut în satul mort Cu noaptea mamă, îndurând Torc în cuvânt, doinesc în tort Și plâng și rag behăi în câmp Sunt singur și cânt manele Bătut de Zavistie ș-Ocara Câne s-accepte durerile mele Iară sunt singur în moară. MĂNĂSTIREA DIN MUNTE

DOI CORBI Pietre năruite Plânsul răului Sfinte izvodite Ochiul tăului

Doi Corbi văd în dreapta mea C-un șobolan în cioc unul Nu-mparte stârvul cu sora sa Până i-l fură mezinul

Cântul sfântului Temple rezidite Plânsul vântului Fete mântuite

Se bat pe urmă bătăioși și negri Iar ars în jar tartoru-nvinse Și zboară cerneală pe cedri În fugă mezinu-l ajunse.

Dorul Domnului Rugile simțite Luna muntelui Stelele-nflorite.

MINTEA

PUSNICUL PLÂNGE ÎN MUNTE MINTEA CU PLETE CĂRUNTE DE CE CRISTOASE TAINA MEA MINTE DE BLESTEM MI-AI DA?

NOAPTEA

Cât iubesc vecinica noapte Buiac de gând cu ochi izvor Scriind nume-mi trist în carte

PLÂNS NEGRU MONAHUL ÎN VÂNT PLÂNGE ȘI-NGHITE PĂMÂNT 43


Și plâng de ce traiesc și dor

O, o, si-mi pricesn plansul Jos, la lumina mainilor

Cânt negru, lyra stelelor Ochi îmi sunt ferestre sparte Morți aduc lacrimi tuturor Semne vin de peste moarte.

O, poetul a scris visuri Sus la lumina mainilor Vai, visul furat maiastru O, De Valjean al painilor.

REVELAȚIE HOLOCAUSTUL CĂRȚILOR Între cărți sfinte, în rugă Tăcută în noaptea de fier Din psalmii romantici fugă În dorul din carte și cer

BURGUL RUNIC RUG ZIDEȘTE MÂNTUIREA NI-E APROAPE VÂLVĂTAIA-N CĂRȚI BĂLTEȘTE ORICE TOM NEGRU CAP E

Vini dupa Mine, creștină Deviza zeului profet Mergi dupa Mine lumină Eternă în ochi de poet.

DUHURI TREC PESTE ORAȘE CENUȘĂ PURTÂND ÎN PLETE TRENURI FIARE URIAȘE HEIDI CU MĂTUȘA DETE.

GENIUL ANTICRISTUL Cu fruntea cărbuni de argint Capul de masă-și spovadă Orbire-i în capu-i de sfânt Vuiet dar cine să-l creadă?

Lucifer născut trist copil O viață de cruce-n pământ Numit criminal, pedofil Demon ce tot' are Duh Sfânt

Citeț al cuvintelor vechi Zgâriate-n fresce pe griduri Constantinopolit la Lech Negru Diwan de lieduri.

De mult lumea i se-nchină Tatăl îl vrea doar mântuit Smerit între rău și vină Anticrist pe Domnul a iubit.

MARTISORUL TATEI CIMITIRUL In ajun de Revelatii carmine primii un martisor scris in Te iubesc viata ni-e un op de cantece marine prin dragul de parinti eu ma mantuiesc.

CIMITIRUL E-UN ORAS MAI MIC TOTI SUNTEM ACOLO OMUL SI NEOMUL IN CANT DE MORT PURTAT TACUT PE DRIC RUGAM PE INGERI SA-SI COBOARE SONUL

La lumina mainilor. Balada

POATE MAINE VOM MURI PE DRUMUL CATRE CRUCE NE VA PRIMI NU NE-A PRIMI

O, imi port lacrimile In pricesnele cainilor 44


NOI CRUCEA-N TRUP OM DUCE. CASIMIRUS SOMNUL Iernile ard de ger urs in strafunduri de minte Cobor prin ochi pana la vintrele spurcate Ma rog in catedrala ca martirul anglu Ori ca Poloniu sobolanul brit - ma rog

Blestemat somn cat chin sa te-apuc Din pantec negru de Mures in mlastini Sa te sugrum ca primavara-un cuc Sa vad in tine trupu-mi fara patimi

Dar se-firipa primavara muncii altei ierni Si fetele ce merg agale-n drum Cantul penitent al soarelui convert Si les inviu in munca si in rugaciune.

Chit ce ma chinui in constiinta-mi nuda Si puti a mort si a mumie sfanta Peste viu ce cristelnita te uda Te rog mai stai la pieptu-mi inca.

PASAREA DE SARMA GHIMPATA CREDINTA Ruxandrei Cesereanu O, tu, Credinta - sfanta amagire Iti plang cetasii beti in teatre Actor Isus charisma in ursire Claunul continua, cainii latre

Pasare de sarma ghimpata Romania nu phoenix nu Vultur pasare de otel inghimpat Ce ne strapungi palma bratul taiat

Dar te chem, Credinta in inima muta Unde nu-i frate, vin ori paine rupta Iti spun nume ce-mi tine ani o suta Zac bolnav in lumea cu burta supta.

Soldatii cersesc la catedrala Vaduvele tale sed fara picioare In drum pasare pasare de sarma ghimpata Vei zbura oare vreodata?

CULTURA Germinatiuni A plecat din Cluj cand a trebuit cu bani si relatii din prostitutie probabil a ajuns in burgurile Germaniei asemeni unor neincapatoare castele de iepuri plongeur si banii din timpul liber mai mult nu stiu ce facea la ora cinci seara stiu ca s-a intors si si-a facut ceainariile una la dever in dosul bisericii toate plantele lumii alta pe-o ulita laturalnica unde se gaseau si mai multe plante Aime Cesare poetii Jamaicai Martinica si studentii negrii n-au mai contat ca au aparut mintile cul...

Si Blaga poate fi superficial, si Biblia. Samburi piersice mere si teste Plesnind in menghina imbobocirii Inimi batand si incoltind in trupuri Coptul tacerii si mintea satului Logodnicii incoltind in trup Iubirea uriasa rodie imprastiindu-si sporii In durere sanul copt ca o cana cu lapte Samburi, samburi, samburi, samburi.

45


PRIMAVARA LUI FELIX

Saracia vicioasa - pacatoasa - vinovata Respinsa - conditia tragica a umanului

NU E NICI O FECIOARA MA NASC IAR DUPA DECENII HIBERNALE GERMINEZ SI DEVIN IARBA FRUNZA VERDE FLOARE FARA CHIP

Ideile subjugate capitalului - arta si rusine Cei care trag la roaba - cei ce intorc balegarul Cei ce sapa morminte - cei ce nu au caiete Viciul asteptand la poarta colegiului - banii.

VOI MAI TRAI POATE ORI NU IN MINE VOR MAI CANTA CARTILE INAINTE DE MOARTE DE NU PRIETENI DATI-MI CUCUTA SI DOAMNA MATRAGUNA.

CALEA UMILINȚEI

E o cale între cei doi lobi Ai creierelor noastre Umblă pe ea - poate nu E dreaptă - dar umblă

Noapte și soare

Cum poți - cocoșat Aplecat de durere Pălmuit și scuipat Îndurerat - umilit.

Iarăși noaptea urlă în cer Ingerul trece la poarta Un cantec innoada in Eri Viata fara moarte

COPYARS DADAISTA Nu nopții nici înțeleciunei Lumină de ceapă ce moare Port sacru chipul urâciunei Cruzimea ultimului soare.

I UNU - unitatea primordială, indivizibilă, reprezintă începutul (iubirii, al unei simpatii, al prieteniei, dar și al unei activități). Este simbolul singuraticului, care trebuie să își croiască drum în viață și care se aseamănă cu această cifră, dacă dovedește tărie de caracter (vezi, de aemenea, „cifră” și cifrele de la doi la treisprezece).

EXPRESIONISM

Urla satul in indigo si verde Cadavre oamenii in bordeie negre Sub harfa cu milioane de stele Muza numara tacerile mele

II O, voi pleca pe ostrovul durerii Acum ca am plans apele marii Linii de jad se-nfrunta in mine In schitul cosmos boltite ruine.

DOI - simbolizează contrastul, bine și rău, a fi și a nu fi. Această cifră se referă, deci la piedicile pe care le întâlnim în cale. Cifra doi simbolizează, de asemenea, eternul feminin, femeia care este tovarășa de viață a bărbatului, pentru ca acesta să își îndeplinească menirea dată de natură (vezi, de ase-

CONDITIA TRAGICA

Taranii - proletarii - profesorii - geniile Flamande nebune ori moarte - jegul 46


menea, „cifră”).

Felix Rian în Ziarul Călăuza noastră, Deva, sept,oct, + 2004 m L+ ,

III -SfârșitTREI - a fost dintotdeauna o cifră sfântă („Sfânta Treime”), care exprimă forța creatoare. Ea este elementul voinței noastre, al ideii, a treia persoană fiind rezultatul uniunii dintre bărbat și femeie, dând naștere viitorului. Cifra trei poate prevesti evenimente pozitive și negative. Visele care prevestesc ceva negativ apar cu puțin înainte de ora trei (cine este superstițios, bate de trei ori în lemn).

Addenda 2 FEBRUAR 2017 (POEME) Felix Rian Constantinescu „În fine, patriarhia se exprimă. Nu suficient de explicit, dar tot e ceva: ”Pozitia Patriarhiei fata de contextul social actual, din nefericire din ce in ce mai tensionat, este una de reala ingrijorare si in acelasi timp una subinteles favorabila valorilor statutului de drept in care dreptatea si pacea sociala sunt si trebuie sa ramana esentiale".” MIRCEA CĂRTĂRESCU

IV PATRU - această cifră este aproape întotdeauna de bun augur, simbolizează sprijinul, stabilitatea, puterea, păstrarea bunurilor deja obținute, dar și natura cu cele patru anotimpuri, cele patru puncte cardinale și cele patru faze ale lunii (vezi, de asemenea, „pătrat”).

HANDICAPATUL EXISTĂ ȘI ALT FEL DE ȚIGANI.. UN BĂIAT HANDICAPAT NECĂJIT ȘI ÎNTRISTAT VIAȚA LUI E UN CĂCAT DAR ÎN CER E AȘTEPTAT.

TIGHINA Da Americă Ești mare și umpli Aproape tot pământul

EROUL DE LA PĂCLIȘA Spune psalmule Odată De țară Neatârnată

Libertatea îți este al Doilea nume Pentru colonia ta Pearl Harbour Ai însângerat Europa și Japonia

Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit

Iar acum Când sunt asediați bieții copii Români

Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat

Îi trimiți pe ruși Tot pe ruși?...

Pentru libertate 47


-n vulg Copită de negru Murg.

Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere

DE CE AM DAT CU PIATRA-N DRUM (UN JEEP CU PLG)

Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.

AM DAT CU PIATRA CU BETON ÎN DRUM PENTRU CĂ UNU REMUS M-A LUAT DE DOUA ORI LA ROST ȘI INTREBARI -CE-AI CU EL? SCRISESEM JOS DRAGNEA -CE CÂȘTIGI CĂ STAI AICI? CE CÂȘTIGI CĂ ȚII AIA? ȘI APOI IMEDIAT A TRECUT DIN SAT UN JEEP CU PLG.

Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche.

CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.

Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ 48


DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI

DRAG COMITET ALFRED NOBEL, PENTRU ACEST COMENTARIU PE CARE VI-L VOI TRIMITE ÎN LIMBA ROMÂNĂ PE CARE ȘTIU CĂ O ȘTIȚI VA TREBUI SĂ-MI DAȚI PREMIUL DUMNEAVOASTRĂ. CE ANUME VOI SĂ VĂ SCRIU. ÎN ANII 80 A FOST ERA DECREȚEILOR ÎN ROMÂNIA SOCIALISTĂ. ADICĂ BEBELUȘII NĂSCUȚI DATORITĂ ORDINULUI LUI CEAUȘESCU. SECURITATEA A EFECTUAT EXPERIMENTE ÎNGROZITOR DE GRAVE PE MULȚI DIN ACEȘTI BEBELUȘI SUB ADĂPOSTUL UNOR ASISTENTE PSIHOPATE. EU SUNT UNA DIN VICTIME. MI-A FOST EXTIRPAT DIN CREIER ȘI LOCUL GOL UMPLUT CU EXCREMENTE, AM FOST VIOLAT DE O FEMEIE LEGIONARĂ ȘI BĂRBAȚI DUBIOȘI ȘI MUTILAT LA NIVELUL ȘOLDULUI ȘI ÎNCHEIETURILOR, LEGAT ÎNTR-UN FEL DE CĂMAȘĂ DE FORȚĂ ȘI TORMENTAT PSIHIC, AM FOST DROGAT ȘI MI S-A DAT SĂ BEAU SPIRT ÎN PRIMELE SĂPTĂMÂNI SAU ANI DE VIAȚĂ DE CÂND M-AM NĂSCUT PE 29 MARTIE 1982. ÎMI AMINTESC. SUNT ULTIMUL POET NAȚIONAL AL ROMÂNIEI ȘI EVREILOR. POATE VOI SCRIE O CARTE DESPRE TOATE ACESTEA DAR ÎN TRADIȚIA LATINĂ ACEASTĂ INSCRIPȚIE E DEAJUNS. DOMNUL CONSTANTIN STANCU A SCRIS O CRONICĂ LA ULTIMA MEA CARTE MIXATĂ DE TATĂL MEU, YIN, CRONICĂ CU TITLUL EXPERIMENTUL YIN. V-AM LUAT..

NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL. STREI CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CAȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CATII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT

Păclișa, 21 Februarie 2017.

LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

Felix Rian Constantinesc

CUVÂNTARE

1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă

ANA BLANDIANA. comunismului

„Mai vrei să porți cunună vrei, strigară ceata de iudei..” Colind

49

Un

proces

al


2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap

stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut. 2, Addenda

CARTE DE RUGĂCIUNI PENTRU EVLAVIA OMULUI CREȘTIN

Felix Rian Constantinescu 2016 MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și 50


arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu.

și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

Autobiografie

COPIII MERG IUBIREA

În primul rând trebuie să spun că nu am putut citi nici măcar primul volum din Cel mai iubit dintre pământeni. Altceva nu știu ce aș putea spune. Cred că trebuia să mă nasc undeva pe un munte și să judec stelele și oile. Aș vrea să fiu opusul androginului. Oamenii mă plictisesc. Inconștient nu îi consider astfel. Nu am nevoie de nimic. Nu am nevoie de nimeni. Sunt piatra de mormânt a mamei mele, superbă. Sunt pasărea de foc și vreau să rămân astfel. Disprețuiesc oamenii. Da, am păcate.

SA

INTALNEASCA

noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII

Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri.

Pâinea eroilor

La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor.

COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA

Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi. PLANSUL REGINEI

COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL Viata se petrece pe o tabla de sah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru targuri si-un ciolan Si banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad si-un Paradis Cu elefanti razboiul punic

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umarul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare 51


In drum catre abis Era o fata doua fete Si-o Vergina Regina Fata dintai porni sa certe Cea buna sa se-nvina Veni in calea lui Tocila In calea lui veni Si pentru el si Sarsaila Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n targ Tocila e plecat Dama de vita s-a-nnegrit Regina plange-n sat.

Mort amorul Viata vama Cu Dumnezeu Sade pe munte Stance carunte La sfatul sau Poporul dor Pentru pamant Pentru cuvant Moartea omor. SONETE I Vegheaza plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stapana Cobor orfani pamant inghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divina saraca Regina Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam in iad o tu Marie Si ai mila de Nebun si de Cadana Dar mana ta ramane intre stele De ce nu poti sa vii tu sa ne mantui Cand vietile ne sunt moarte in rele? Noapte de noapte negre trepte bantui Balante trag virtuti cu pietre grele Noi te rugam Marie sa ne bantui. II Un cantec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munti plini de orand Marie Din ingeri mii din stele vii Marie Si imi vorbesti ma lecuiesti Marie O viata stau la templul tau Marie Si plang cu plans de cerb in rau Marie Si mult te caut in campul vechi Marie Cand te gasesc ma mantuiesc Marie Esti mai frumoasa ca o ia Marie Mai buna esti ca mama mea Marie Iar te astept tu sa ma chemi Marie Si sa ma duci peste genuni Marie Cu gura os cu piept pamant Marie Iarasi te chem din necuvant Marie.

OCHII LUI ZAMOLXE

Spitalului de la Zam. Zalmoxis inseamna urs in zale, adica melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morti in pestera Zalmoxis e un tau cosmic Degetele ii scot ochi de bour Genunchii ii sunt pietre sparte Cade in noapte Zamolxe Cu inima lumina. Parul, barba, vorba ii sunt ciorchini de struguri albastri Chipul, omul din nuci. Ganduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie sa ma intorc la origini la pacea mintii unita cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tacere supunere si castitate.

ARDEALULUI

Ardealule, Ardealule Multi iti manca malurile Transilvanie plaiu ros Geaba intalnesti pe Mos Giocurit si giocuros Mancarea ti-e doar un os Plangi Ardele blestemat De ciocoi esti blestemat.

TRIBUNUL DE PE MUNTI

Lumea icoana Urlet dorul 52


De imi spui despre iubire Eu iti spun ca-i Moartea-n lumea Plin Ardealu de straini Ce ne tinu ca pe cani Si mai bine as muri...

POETUL RĂZVRĂTIT ȘI POETUL NEBUN

Noi si voi Ne incercuiti ca un zid Voi ati facut lumea Voi sunteti Romani Ardeleanu nu are suflet Sa munceasca pe roata o mie de ani Sa moara in Romania inca o mie Veniti in pamanturile si satele noastre Va invata dascalii si tribunii Si apoi daca se ridica Un suflet ardelean Poet razvratit poet nebun Pus la index de Parlament si intelectuali Sa moara sa moara Si haitele de oameni sa urle.

CATEDRALA DE SÂNGE

Reginei Ute cea Frumoasa Eu sunt o piersica Doar os Catedala de sange Burgund Privind samburele Vad ca e arhitectura Astfel Nu mai imi plang trupul. *** USA Romania Chine.

PIAZĂ-REA

Vezi Mamă m-am spânzurat Fat-logofat Piaza-Rea isi rememoreaza viata. Eu sunt suflet Piaza-Rea Nimeni stie viata mea De prunc mi-au smuls aripa Mare mi-au zdrobit fruntea Si traiesc in lumea rea Si Dansa imi da piatra. Piaza-Rea e deznadajduit. Nu mai vad in lume bun Pentru lume sunt nebun Biserica m-o-nselat Pe roata m-o-r torturat Vad in lume si ce nu-i Geniu fara capatai Si mai bine as muri Cu mine s-ar ispravi. Piaza-Rea nu mai crede in iubire. Ca iubirea m-o-nselat Dumnezeu, mama, barbat Nu exist-asa iubit Sa nu moara parasit De Papa si Dumnezeu Si de lacrima de seu

Felix Rian Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat Păsările m-or mâncat Dumnezo m-o blestemat Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost Moartea mult de m-ar ierta Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea 53


Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s...

Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată?

CRUCEA DE CETINĂ Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.

Felix Rian Constantinescu 2016

75 000 În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941.

Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea

Drum printre mitraliere

75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ.

Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei. Tortura

Simplegeist

Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu

Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț

Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis.

Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?

Luminii Oameni de la sat 54


Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat

Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.

Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut?

Crucea de cetină

Aici crucea a -nflorit Aici țara a murit Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.

Profesorul de sat Satul mort Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost

Stau pe un câmp Ca în Bălașa În toate părțile Sunt eu

Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.

Stând pe un câmp Singur și ubicuu Mort. ++++

Dispreț Serghei Esenin soldat sovietic Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate

Mitraliera vodca și un carnet 55


De poezii e tot ce am Spune Tu mămăligarule

*** Dimineață La capătul lumii. Creier obosit.

To be or not to be Când eu sunt doar o mitralieră ce merge cu vodcă Și tu doar o inimă mămăligă Încă caldă?

Paradis in sat Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheata.

RIF 1111111111111111111111111111 2222222222222222222222222222 3333333333333333333333333333 4444444444444444444444444444

GRAMATICĂ VIEȚII

PENTRU

În sfântul Vas Creierul Ceas

4444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444 1111111111111111111111111111.

Lumină Divină Moarte Stăpână.

MAMA CU CINCI COPII

Lucian Blaga la Lancrăm Obosită este mama cu tălpile trudite vine prăbușită de pe câmp dar bicicleta este plină de varză și roșii

1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt.

copii vor avea pâine brânză cu roșii ce au făcut copiii în lipsa ei cum s-au împăcat? Contemplativul

MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul.

lui Mircea Vulcanescu Pe muntele mare pe muntele mic E moarta noaptea asemeni vietii Din soare lumina infloare in spic Iata-ne in templul diminetii

SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă.

Pasari ce plangem mai des ori mai rar In Cosmos plecam pe Drumul Matasii Ciugulim aur din pamantul barbar Ochi patrunsi de trilul Imparatesii.

56

GRAMATICA


Mort e pământul După Isus smântul.

LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână.

SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață.

MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână.

MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte.

SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat.

SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață.

LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte.

3 MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit.

Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune.

Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2

NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.

SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt.

NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii.

SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil.

4

MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul

Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, 57


Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune.

Nu vor nici filozofie Matematici ori roman Nu vor nici teologie Nici trecutu-acestui neam.

(LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

Este un drum catre idei Soptesc scolarii-n pat Mananca lacrami cu ulei Caci au venit din sat

Aiudul si Auschwitzul

Si Krisna i-a spus karma. Afara dascalu-i turband Si are capul mare De ce nu ne lasa dormind Ca cei din lumea mare?

Mai Aiudo groapa rece Cine-n lume te intrece? Auschwitz cu cuptoarela Roma cu duioarele?

Turnul Auschwitz tu fratele mieu Ce stii tu de Dumnezeu? Ce stii tu de al meu dor? Ca iou vreu dor ca sa mor.

Turnul de os Boltit frumos Turnul de lemn Tacut indemn

Cum sa va spun? Turnul de stei Salas de miei Turnul de dor In care mor.

Parinte is bautor. Mergi la dezalcolizare. Parinte is preacurvar. Mergi la psihanaliza.

Unei Biblii germane Parinte is nebun. Cauta ajutor. Parinte is batjocoros. Marturiseste-te lumii.

Din Dacia sfanta cu sacri plopi Cerul un tub de culoare

Dascalul de internat Un sah o carte si o Biblie incalcita Logica ocean.

Bataia e rupta din rai. Ar invata stiintele vechi Dascalul prin internat Dar scolarii-s tontoroi Profii ii iau si-i bat

CARTEA TRASĂ PE ROATĂ

58


Aveam o Biblie a națiunii Gyr în rea Comedie Jar în tainele genunii Am dus în duh solie

Frate frate Unde ești? Adu-mi de mamă povești

Cine mi-a luat cine-a zdrobit La fiare aruncând? Fratele meu ce n-a iubit Ce l-am iubit plângând

Hai frate Că îți aduc Hai frate Să te sărut

Pe roată-a tras el Biblia mea Ca Doja a sluțit-o Și nimeni n-a vrut să o ia Când trist am dăruit-o.

Frate frate Te predai? Frate frate Du-mă-n rai.

*** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat.

Gândire logică Evreii/ arabii vor dreptul la viață liberă. Românii își vor țara. Rromii vor egalitate cu Europa. Germanii VOR iertare.

MOGOȘ ȘI MAZILU

Rușii vor pâine și vin. Ucrainenii vor conștiință. Maghiarii vor părtășie. Sârbii vor înțelegere.

Poate secretul Libertății Americii este chiar faptul că cetățenii au arme pentru a-și putea apăra țara, ca geții lui Ovidiu, cu o mână pe plug și una pe sabie.

Morala Bâta sau mâna?

Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș

VIRTUS ROMANA REDIVIVA

Aufklärung Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii

Creier de cupru brațe de fier Cărți scrise ocru pe troianul cer

Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți.

ridică poporul pe orice sărman ca Ioan Minorul și Vultur pe ban

Frate, frate

59


în limba latină româna vorbește în Bizanț stăpână Roma viețuiește

Icoane infidele Liberă credință Te culcă Ezechiele Păcatul ia ființă.

Peste sărăcan Somn doinit în câmp cu Maria Van și cuvântul sfânt.

Sub bolta catedralei din Cluj

Bolta dublă arde în pictograme Porumbelul păcii într-o farfurie smălțuită pentru mămăligă Piatra albă lovită ușor de daltă mângâiată cu ciocanul Rotunjită și fățuită nu ca un sân de femeie Ci ca bolta cerului înstelat Se spune că toți găsesc loc sub cer Și că frescele sunt sori Bolta catedralei este interiorul craniului meu.

BISERICA CREȘTINĂ ROMÂNĂ

Unde ești Niceta Uitate Gaudențiu Sfinte Protogenus Iubite Theotin? Pierduți vai Printre rânduri De bolovani În munți.

AVRAM IANCU NEBUN

Luna și Mama

Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu.

Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată

Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților

Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare.

Transilvanie ruptă roată Tu bătăi Bată-i să-i bată.

BISERICA ȚIGANILOR

PANTELIMON Trebuiau desființate orașele nu satele.

Toți țiganii cred în Dumnezeu. Sfântul merge În Pantelimon Umblă icoana Ca prin somn

În drum Biserica țiganilor Fiii banilor În fum

Plâng muieri 60


Și râd copii Nu-i mâncare Morți de vii.

Poezie scrisă cu pixul pe hârtie

Horile, horile

Am venit Am plecat Am plecat Am venit

Horile horile Plâng miorile Beu ciorile Mor florile

Viața mamei s-o sfârșit Tata mi-o îmbătrânit Lumea-ntreagă o murit Și eu am înnebunit.

Și Horea și Cloșca pe roat Și Crișan spânzurat.

COL ULP TRA AUG DAC SARM

Dracula și Contesa

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE

Contesa de Bathory se spăla în sânge de țărănci române. SACRUM CHRESTUS AMOR MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMA PANIS.

Sânge cere acest pământ plânge Vlad vampirul sfânt

SOARELE ÎNȚELEPT

Sânge cere trupul meu Și țăranca -i mielul meu.

Wulfila înseamnă Lupilo. A răsărit soarele ca floarea soarelui în câmp ori ca bomba nucleară

VOIEVODUL DE ALBA IULIA Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără de tată

deasupra orașului Uită-te în ochii mei spune soarele Mănâncă-mă.

Fără popor Fără solie Doar Dumnezeu Privire vie. 61


GRI NEUTRU

Wikipedia

Dumnezeul acesta de contrabandă. - Idee filozofică postrevoluționară.

Și-a părăsit vreun popor dumnezeii? întreabă Leul și mieii

În biserica turn de pază Îngeri cu aripi gri veghează

Și-a urât vreun animal sângele? ascultă – duioasă – Plângere.

Pictorul e-n piața lumii Chemat n-apoi de plânsul Mumii.

TOPORUL LUI NOPCEA

Moisei

îN HAȚEG DEPARTE ÎN LOC FĂRĂ CARTE DUPĂ REUNIRE S-A DAT DE ȘTIRE

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++...

DIN NEAM DE EROU PE NOPCSA PE BOUR NOPCEA NEÎMBLÂNZITUL HAI FRAȚI CU PÂNDITUL

271 DIN NEAM DE TRIBUN DIN NEAM DE NEBUN HAI SĂ-L ALUNGĂM VIA SĂ-I LUĂM.

„După retragerea aureliană (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, între secolele al III-lea și al X-lea, de goți, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari, maghiari și pecenegi. Populația autohtonă, rămasă după retragerea aureliană, a fost nevoită să părăsească orașele romane din locurile deschise, retrăgându-se către zonele muntoase. Descoperirile arheologice atestă că, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortăreață, având intrările baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor în vestul Transilvaniei, au reușit să creeze structuri politice relativ stabile. Determinantă pentru evoluția istorică a Transilvaniei a fost însă stabilirea ungurilor în Pannonia - Bazinul Panonic -, în 896, aceștia avansând treptat în următoarele secole către interiorul arcului carpatic în Bazinul Carpatic.”

NEIERTATUL

PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR PE ROATĂ DE CAR 62


PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR.

roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii

NICKEL 2000

fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri si muritum rupti pe griduri.

Tu ești Corbul dar eu sunt Vulturul. - Pacient de la Zam. Poetul Devei Pururi băiat Rimele Nevei L-au arestat

ARS N-am scris panselute Am scris oase Si sange

Ucis în zarcă La Zam spânzurat ca Doja fu parcă Dar azi e uitat.

Bolovan negru Pamant negru Suflet negru Cer negru.

POTOP IN VENETIA Banul si arta au invins Orasul e de apa nins

Mineri In pamant In mormant Robotim Fara cuvant

Nimeni vede intelesul Burg mancandu-si miezul.

Viata grea si urata Tara mea Dispretuita.

CIMITIRUL POEME SCRISE-N PIATRA DUHURI VORBIND IN VANT OASE CENUSA-N VATRA TACERE LA MORMANT

GENIULUI Desfatarile gem Munca icneste.

ADUC COPII LUMINI MAMA E IN PAMANT SINGURI CA NISTE CANI – FURTUNA SI AVANT.

RUNE

TRAGEREA PE ROATA

EU NU SUNT OM EU NU SUNT ROMAN ROMANUL DACUL O VOI FRATI AI NOSTRI

Roata hora romaneasca 63


TOTI S-AU INCHINAT TOTI S-AU TEMUT NOI AM COBORAT IN ARENA.

De neinteles cuvant. Miorita

Obida

Regatului.

Miorita Frumusita Tri flacai iti zicu hăi

Ce ne-ati mai eliberat Ca sa ne scuipati in cap Pe scaunul rosu am stat Cu clestii ne-o torturat

Mai tu nu zici Bine Taci ma om cane

Roata ne-o chemat in pat In baie ne-am ingropat Mama sade moarta-n sat Cimitirul ni-e arat.

A me-i Miorita Iou ii cer gurita.

Ardelean prost

PAMANT SCHINGIUIT

Ardelean prost Casa in rost Laibar de miel Ochelari de fier

Ardealul tras pe roata Cu Romania toata Zdrobit sub plug de sange Mintit in carti de plangeri

Nu stiu ce-i Levantul Mirobolantul Nice ce-i Rusia Sfanta nebunia.

Grau omorat in vatra Porumb-ngropat in piatra Inflorit cu duhul vechi van Gogh mancand curechi.

Ideea de Ardeal

Votul

Dar asa o facut etern Regatu.

Botanistii baga botul. Botanistii iau muie. Dicton de tranzitie.

Ardeal universal Matias sus pe cal Pace venind prin miri Te miri si te dezmiri

Greci Si romani arunca bani

Ardealul pamant al urii Si al cuminecaturii Ardealul de pamant

Nenumarati Si nemarcati 64


Drahme citesc denari chitesc.

Fratioare da-mi mancarea Frate draga grea mi-i foamea

SATUL Fratioare da-mi si casa Frate draga und-ti-e masa

Cerul este valurit Oameni iara or murit Carciuma o las in drum Si din ceruri ploua fum

Frate draga tu ai casa Eu abia de am o masa

Merg in cale uite-un om Dulaii mușcă in somn Dar ii tata Haide Hai Si eu am ajuns in Rai.

Vrajitoare rea te-deamna Moartea din pamant o cheamna

ICOANĂ PE STICLĂ

Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule leule

Mastera se vrea regina aminteste-ti de mamica.

Îngeri să dăsfac Calului alb Leule leule.

INSTELAREA

Lui Dimitrie Stelaru BISERICA ȘI CIMITIRUL Din plopi urc in cer Astru de ger

Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare

Univers harpa plangi tren de marfa.

Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.

CALVAR FRATELE SI FRATIORUL I(i)sus plangea.

65


Nasterea mi-a fost Golgota viata rea rau Vifleem

RUGACIUNE

Creierul bolta Inima-nalta Cerul uitat Ochiu bărbat

Mintea trasa pe roata inima facuta ghem

Tacere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarasi inviu.

Unii spun c-as fi Isus Patimi nu-s Nici doruri nu-s

VOTUL ROMAN Decat unul scos din carte Dorul meu aprig de moarte.

Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru Istorie Pentru Pamant

CLUJUL SI EU

Merg prin zapada Prin ocari Ceru ma vada Umblu pe mari.

Sedeam la felinar spre Universitate citind acatiste pe griduri

AUTOPORTRET INTERIOR Gerul din cer Oameni iesind Filarmonica mirandu-se pe taran.

In mine-i intuneric de iad Inaltimi de orga in mine Acvile ce urla vrabii ce cad Dincolo de rau si bine

MESTERUL

In mine e tacere si moarte si urlet de fiara Mintea mi-e deschisa carte Si plansul de ceara.

Ciopleste lacrimi in lemn inzeite patimi in semn

DESTEAPTA-TE FELIX Si fluiere si linguri si cant si rabdare de sfant.

Stau privind peretele domol 66


Cu crestetu-ntr-o rana ametit Bistrian de ganduri imi trec prin ochi Si vad vrun ce fara sa stiu ce vad

Nu vreau mierea ta amara Matca grasa si barbara Ci mi-e mila de furnica C-ai taiat-o cat de mica

Ochi mi se zvanta sub palma grea Imi sunt doua nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viata rea Stau iar privind in gol - visez.

Striga greierul ateu Gavroche fara Dumnezeu Pentru tot ce-ai prapadit Pocait sau pedepsit? RUSINEA

ZARCA Domnului Profesor Radu Vancu. In zarca m-am pocait In zarca m-am spovedit Si in zarca am sa mor Numarandu-mi dor cu dor

Rusinea este dor si cant Lumea de razbati In inima ta tacand plangand De tot mai singur cati

Cat ii lumea asta roata Toata ii numa o zarca Si in zarca nu-i lumina Decat inima stapana.

Stai intr-un loc si-ti amintesti Prieteni mii trecand Mintea ti-e magic Ipotesti Si toti se sting in gand

EUROPA Ramai si tu-n rusinea ta De Chrestus rusinat De cruce ca el stai flamand Martir fii pentru sat

Candva Europa era o padure De la mari la mari Fara orase fara Moloh Doar o mare padure

In satul vechi vorbesti rugand Si singur stai ades Sezi rusinat si sangerand Si te uiti in eres.

Un loc al pacii si intelepciunii Bucuria gasita in poieni Scanteile din foc devenind stele Si noi parintii nostri si ei parintii lor.

LAZAR SAINEANU

ROMANIA AMPUTATA. FABULA Telal de basme l-am vazut vorbind frumos ca-n carte

Furnicile albastre muncesc Matcile grase iubesc Matcile bani si matci nasc Furnicile zdrobit pasc

Batran si tanar 67


nevazut viu si fara moarte.

FATA DECAPITATA. PENTICOSTALA

Demult demult in alti ani rai cine mai stie sortii sai era-ntr-un sat o momarlana pe care o strigau tu Ana. LIMBA CLOPOTULUI cu Domnul se dragosti Ana innebuni O data la o mie de ani limba clopotului ne suna in frunte adormiti in ger ca in legendele negre

In sat lumea-se vorbi ca Ana innebuni popa o-nfiera cu crucea mosu tuica bea cu butea.

sufletele ne sunt biserici naruite cu Dumnezeu pribeag intrand la vecernie.

Ana innebuni cu Domnul se dragosti

MUIEREA Fata mea sa nu te duci ca ne faci de ras la curci fata merse si veni taica capul ii tai'.

E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare si barbatu ii muri si se si imbolnavi

Cu Domnul se dragosti Ana innebuni.

cine-o creste fiii mei fii mei ca niste miei pe preut nu il lasa se ruga la Precesta

Plange taica fata-i moarta Mergi la Lainici de te iarta Fata me sa pocai Pocaieste-te si tu.

Si spunea m-am vindecat Plans-am plans-am rau curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat.

Ana innebuni Cu Domnul se dragosti Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni.

Dmitri Shostakovich - Waltz No. 2 NOUA DREAPTA Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. Tu vino cu noi la lupta dar de nu crezi ca noi te batem - suntem hitleri 68

LEGENDA


pentru maine Ducele cu buza rupta RUSIA Noi zidim violenta noii ere Jele Rusia sufletul lumii tarina zavorata la sanul mumii

ULTRAKORPS

Bocanci si pumni În loc de minte Batai incercand sa scoata Berlinul Budapesta Transnistria

Maica - in deochi vorbeste-mi Cu ochi in isop ceteste-mi.

Creierul halba Muzica vraiste Anarhia este muschi si oase rupte.

SUPRAOMUL

Are creier de doua kile Copii uriasi la minte

RASISM

Pe clasa a doua imi placea de o colega si i-am spus, Bozgorita.

El encefalul Terrei trist el spiritul marii.

Pe clasa a treia un tigan blond mi-a dat o piatra-n cap si mi-a spus Ruman prost.

Obsesie si dementa

deceniului 1944-1964 Un secui oarecare l-a spanzurat recent pe Avram Iancu.

Sunt veacuri repetitive vise urate reflectandu-se in oglinda generatiilor

La camin in Hasdeu o evreica din Sighet si-a batut joc de mine cum a vrut.

uraste-ti prietenii si vinde-ti fratii obsedante decenii recurente

Am mers nemancat nechemat sa ajut niste nemti la un tir si soferul a spus la greu (Rumanische) Scheise.

rusinea unui popor 69


blestemul unei istorii homo homini lupus

Sfantul Lucian deveni metec. RELIGIE

si negustorii cinstiti urla sa moara sa moara sa moara.

EU NU SUNT RELIGIOS SI CUNOSC OMUL RANZOS

HONTERUS. LEGENDA

EU NU SUNT CREDINCIOS SI CUNOSC OMUL FRUMOS.

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

Inviere piatra neagra Biserica Romana Neagra Avva cu par negru pana.

Zalmoxis vine din mormant Romanul cade in pamant

Aurel

Copiii au aripi si plete Norii au inceput sa fete.

Cazu steaua pe benedinctini lumina din cer si din batrani

BISERICA ȘI CIMITIRUL Dalb mesteacan rasarit vechi brad sacru mortflorit.

Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare

LUCIAN BLAGA LA CLUJ

Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.

Melc in cochilia albastra plange lebada maiastra moartea are chip de om sub al boltii sfinte dom totul are inteles iubirea e un eres Cluj rosu in soarele aztec

CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ

70


drum de dor si sange? ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

CU PUTREDĂ MÂNĂ

Lui Tudor Gheorghe. MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână.

IOAN CORVINUL PRICEASNA MAMEI In veacurile negre cavaler cruciat Ioan de Hunedoara sangele si-a dat

Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes

viță de Basarab negru Corb in cin infranse pe Arab in paine si in vin.

toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini

RAGNAROK unde esti mama unde esti fata unde esti fata unde esti mama?

Am sezut intre meri in uda trista livada de devenii mar Pleiade ma vada

HEATHCLIFF cine va pune securea la radacina mea cine din pamantul meu ma va alunga

In lumea lui tacere in lumea lor fiere

si cand voi ajunge-n cer pe ce drum voi plange drum de piatre si fier

a mers 71


tot pamantul cristosul si sfantul.

SEZATOARE

COLINDUL BOLII lui Glad Berindei In camp de soc Colind bolind Ma opresc in loc In amurg sfint Si zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cat au fost de reu Te tie Dumnezau Ca nu m-ai iertat Si la cani m-ai dat Viata m-ai mancat De viu ingropat.

Omul e un abis vorbitor si singuratatea il cheama la vorba in el parintii sunt cartea mortilor pleaca se-ntoarce in alb cer vechi Corbu asadar sa vorbim inca un mileniu si inca o mie de ani sa adastam in limba felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu stim duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

SFINX IN CAMP OCRU

FOAMEA SI BATAIA. FABULA

I

dedicata unei Pisici sarmane

Lacul inghite iar maslinii In campul galben ocru verde Un loc al magiei si al meu miracol In dealuri pacla si negura Muntii dorm Campul spalat de vant si oceanul verii Tace iar in albastru si ocru.

Ma Bataie crunta esti statu Foamea la povesti Ba tu Foame ma intreci as manca si pietre reci.

II Chiar si eu m-am ingalbenit Galben galben galben zeu Craniul mi-e o pestera Pictata Si fruntea un niciodata Pe negru dig Intre ape si camp Judec ape Judec camp In ochi mi se face frig.

CANTECUL ROBILOR

Internilor din spitalul de la Paclisa. Sub bolta trist cantec cani 72


fara pantec

tacerea ta duh sfant.

deasupra e bal val dupa val

HORA

Insangerat Ardeal Mori azi sus in deal In hora la mijloc Biserica de foc

cautam lumina marie stapana

Rotile de fier Creierii t-i cer Ardeal azi ai sa mori Si ai sa inflori.

deasupra e bal val dupa val.

SONETUL III PISICA. FABULA Ma rog sa-mi vii Marie Doamna mea Carte-ti trimit din temnita de piatra Sfanta coboara pe frunte-mi mana ta In sala de tortura cerul latra

De la o casa plina de mancare O Pisica plangand in gura mare Nu am stapane nu am nici azi nici mani Pisica plange negru cu pui negri in sani

Doamne ma uita frange-aceasta vioara Alunga-ma din rai dar schimba-mi viata Veti ramane doar tu si dimineata Cazut in pamant piatra de moara

Tot mai bonava an de an imi vine Eu ce sa fac s-o bat sa-i spun hai maine? Si eu sunt Pisica-n lumea asta Si stiu ca si pe mine m-o prinde napasta

Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mama sub cruce Noi doua priviri scrise-ntr-o carte

Sta si fura mananca pe ascuns De plansul ei bolnav in creier sunt strapuns Tu stapane Doamne ce ne-ai facut pe lume Priveste la Pisica ce roaba e la Caine.

In drum spre cer sonetul trist ma cruce Vazand cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatra duce.

UNUI PLOP

PÂINEA ȘI ȚUICA. FABULĂ Plop leganat de vant plop rupt la pamant

Pe mine mă face mama râd copiii plânge mama spuse Pâinea tristă-n drum eu am la oricine drum

Frunzele tale mormant 73


Pe mine mă face tata râde lumea plânge tata zice Țuica lânga drum și iou am la oricine drum.

VIATA MEA AMERICA

Viata mea ii viata rea Am fost jos si am fost sus Nimeni-mi spune dumneata Si viata mea s-o dus

DOUA CEPE. FABULA

Ceapa rosie vine-acasa pe portita greu se lasa

Stau cu ochii-nchisi tacand Viata mea m-o tras pe roata Si imi numar gand de gand Bata-te America bata...

Greu mi-i prin strainatate Ceapa alba Ceapa frate

CONSTANTIN CEL MIC

Printul Constantin cel Mic Fara imperiu in troian Hristos i-e sangele de vin Are chipul scris pe ban

Ma batjocuresc strainii spun ca-s rea scot ochiul painii

Face minuni cu mana sacra Ii vorbesc mortii din pamant Imparat lasat la vatra 11 apostoli ii cuvant.

spune tu surata hăi cum ramasi si cum te dăi

CORNELIU. DRAMA IN TREI ACTE Eu is tinuta in cinste plang romanii -n bob de linte.

Un om in alb pe calul dalb

MATROANA ROMANĂ

Jidanu -ti ia dreptatea ta!

Tăcută în cimitir matroana în vatră cu ochii de marmuri cu pieptul de piatră

Rege trecut dalbuomorat...

Frunze din ceruri tăcut o îngroapă și tace matroana din ochi curge apă. 74


GHERLA FATA IUBEATA Spune spune pocaite de esti sfant ce cati aice

A fost o fata margarint Zisa fata iubeata Cat a trait tot a iubit In sat de fum si ceata

de tu crezi in Dumnezeu de ce-i esti copilul rau?

Azi in ceasul vietii La ce-am trait? Am batranit De ce traiesc iubetii?

BISERICA IOBAGILOR LEGIONARISM Biserica de piatra arde de cuvant romanii stau pe vatra muierile-n pamant

Ochii negri ai poporului negru Ochii cruci negre Vom invinge uniti munciti tacuti Abjectia ne-a devenit miracol

vorbeste azi Cristosul venit din alte ere alb e tot Salasul minte orice durere.

Cioran negru in China neagra Taranii negri in vestminte albe Nicolae Iorga prabusit la pamant Poporul impuscat Dumnezeu ucis.

VECERNIE POCAITUL Fac vecernie in casa demonu-ntristat ma lasa

Merge acasa pocaitul romanii nu-i tin traitul

focul arde suspinand cetesc si tac si scriu cuvant.

sta cu batrana la foc satul petrece el cata in foc

TANTARUL. FABULA si trece o viata bătrânu bătranu satu-l petrece sa dusa batranu.

Octombrie albastru Tantarul rataceste Ingalbenitul astru 75


Il ingalbeneste

trasai o cruce streiul Streiului ma duce

Cum de trecu viata Ce vara de cant Pe geam sta Tantarul Cazand la pamant.

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plansul varului

FLUIERUL cruce franta zei cuvanta cruce sparta cruce moarta.

Fluier din munte Fluier de nunta Fluier din carte Fluier de moarte

INSCRIPTIE Fluier din nunta Fluier de munte Fluier de carte Fluier din moarte.

PRIETENII M-OR TRADAT PARINTII M-OR JUDECAT

JALE DUMNEZEU M-O INGROPAT TINTIRIMU M-O UITAT.

Jale mi-i sa plec d-acasa plopu-n urma sa imi iasa

WILLIAM SHAKESPEARE jele mi-i de negru murg printre pietre sus in burg.

William Cuceritorul William Scutura Sulita sub soarele anglu in cruce malteza

CRUCEA STREIULUI de la Stratford la Londra si inapoi singuratate in tacerile veghei.

Cu poezia aceasta am atins perfectiunea in poezia mea nationala. Asta inseamna ca volumul Dumnezeu ucis s-a incheiat. Zece ani le voi slefui, dar cartea este gata. Ar fi o blasfemie sa continui volumul I. Peste zece ani de ne-o tinea Dumnezeu si Isus Christos voi mai scria.

COMUNISMUL ROMAN

De mult 76


poporului roman. Fiare ce-si mananca fii Fii ce-si batjocor parintii Romanie stele mii te privesc cu ochii Sfintii

Tu fiu al lui Iancu Matia Rege sa-ti doinesc cantu cel fara de lege

mult dor ai adus in lume demon rau fara de nume ne-ai facut de chin in lume si-ai ucis romanul nume.

Din iobagi si sarbi pe tronul maghiar ti-otravira sarpi romanescul har

ROMANIA MODERNA

acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai invat din al mortii bal

tatalui meu. cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otravit de nobili barbari

Poduri de fier bani de aur cer fara cer tacere tezaur

Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ti doin cantu cel fara de lege.

noi inchisori in temple vechi oameni ce mor ca vinul vechi.

CERUL ROMANESC MONSTRUOZITATEA MODERNISMULUI Bourului. Gregor Samsa daca ar fi devenit un gandac, ar fi devenit un gandac. Vesmant al Fecioarei inzapezit de plansetul mioarei zdrobit

OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII

Din Sighet in Braila acelasi cer Marin Preda si Nila in ger.

OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII...

GHEORGHE DOJA REX HUNGARORUM 77


Ia clestele smulge-i limba limba care-a-nvatat colinda

PREOȚII OMORÂȚI DUMNEZEII COBORÂȚI...

taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

DOLIU

Mama carte moartă moarte mă-nnegresc înnebunesc

pune-l pe tronul incins mesteacanul cesta nins.

cobor în vânt urc în mormânt și din pământ vorbesc cuvânt.

PAGANINI COPIL

Prietenului din copilarie Radu Vancea, care imi vorbea ades de Niccolo Paganini.

CETĂȚILE SACRE

Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Marii lumii far Cu buzele cusute

Lui Robert. Roți de lumină soare de mină griduri de cânt dave-n cuvânt

Geniu in mizerie Maini pentru alta viata Beat de idei puzderie Suflet de dimineata.

altare crăpate răbojuri uitate torna torna fratre fără de moarte.

CAPUL

Ghici mici ce mi-i capu? Visele vârâte-n sacu.

DESCÂNTEC

TEMPLUL

poetului moiseian Ioan Ivașcu

TEMPLE TRISTE PĂRĂDUITE COLOANELE NĂRUITE

Mesteacăn frânt Noapte de smânt Murg alergat În negru păcat Tu m-ai iertat 78


Și m-ai luminat Cu frunze de jar Tăcere de har Mesteacăn alb Mesteacăn dalb.

2. Eu sunt Germania si trebuie sa mor ca RIF. 3.Nu exista puritate pe pamant. 4. Cenusa capul meu imparatesc. Lesie.

III

Psalm 1997 (sau ruga unei bătrâne evreice)

5. ECCE HOMO

Moise ne-a spus: “Vă voi duce într-un loc de lapte şi miere.” Şi-am găsit praf, smoală şi sare. Am părăsit ţara Eghipetului, pentru că eram batjocoriţi şi nu-l iubeam pe Ra. Acum am mers încoace şi ce-am găsit: praf, smoală şi sare. Apoi a venit Babel, de-am fost robi, acum e Irod. Doamne, de ce ne-ai părăsit? Ştiu, îmi plec capul şi spun: SUNTEM PĂCĂTOŞI! Dar ei, Romanii, de ce nu sunt pedepsiţi? Poate că-mi vei răspunde: “Dar vor fi.” Toţi primesc ceea ce merită pentru păcatele lor. Dar eu te rog Doamne: “Iartă-i pe cei ce ne fac rău şi Ne iartă-ne şi păcatele noastre şi să nu ne oropseşti. Eu nu cârtesc ci spun: << Mărire Ţie, Dumnezeul nostru, Mărire Ţie>> Şi zic: <<Doamne miluieşte pe cei ce mă urăsc, mă zavistuiesc şi mă ocărăsc; aşişderea şi pe cei ce mă grăiesc de rău.>> Şi acum, Doamne, iată-mă în faţa Ta, rugânduTe: „Trimite-ne salvarea, trimite pe Mesia.”

Judeii, Romanorum, Graecis, Thraces, Scythes Secunda vita caeleste et aeternam Imperium e lux et vulgus beati Via aqua est aetheris tristae panem Tu plangit bebis lux perpetua Libertus sculptura tacet marem. Prințesa pețită de Diavol

A fost un Rege și un Prinț O Regină și trei Sfinți Și-o Prințesă lucru mare Odor fără asemănare. Am iubit-o doar o zi Că Dracu o și peți C-o fi bine sau e rĕu Știe numai Dumnezeu. Oda diamantului din gunoi

Nu voi scrie un poem social adresându-mă mulțimilor nu voi scrie precepte divine împotriva capitalului și sărăciei din casa mea de la țară nu voi veni cu ceva nou plin de prospețime nu voi scrie poemul pentru Nobel și premiile literare ale Indiei

28-V-1997 CFG ROMÂNIEI

Revizioniștilor... Principatele Române Mâncă sare mâncă pâne Se jelesc rupte în patru Plânge târgu plânge satu

Dolfi in cenusa

Românie sfâșiată

1. Sunt impur. 79


Câni te sfâșie te latră Vergină descoperită Tu Românie iubită. CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ

ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI

Cândreș frate Hai ne-om Bate

COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

Pentru Țară Și Cetate

BASTARDUL FRANCEZ

Prima atestare documentară a localităţii Pui este din anul 1426, ca domeniu aparţinând unei familii de origine franceză, pe nume Puly. http://www.primaria-pui.ro/

De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.

Vine Prințul Noaptea-n Sat

CRUCIAȚII ROMÂNI Să Să Simtă Mai bărbat

PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Naște Anca Pruncu Blând

DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI

Și-l Duce La popă Sfânt

MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI

Naște Ana Pui De aur

DOJA MORT CU OCHII SCURȘI

Și-l 80


îmbracă -n foi De laur. DISPREȚUIȚI-VĂ PĂRINȚII (Carte de rugăciuni naționale) Felix Rian Constantinescu 2016-2017

MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile

Fur Elise

81


Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 82


BIRUINȚĂ PENTRU CEAM MURIT RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI

PENTRU CEAM MURIT PENTRU CEAM JERFIT MURMÂNT NEO ZIDIT MULT NEO OCĂRIT

AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE

PENTRU CEAM IUBEAT ȘI VIEAȚA NEAM DAT ȘI ȚARĂ AM DAT ȘI-NTÂI ÎMPĂRAT?

TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT

RĂU NEO CHINUIT NEO ZAVISTUIT NEO DISPREȚUIT ȘI NEO MURUIT.

ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.

MONASTIREA SCÂNTULUI FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI

ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ

TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ 83


DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.

COPIII MERG IUBIREA

INTALNEASCĂ

noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL

OCHII LUI ZAMOLXE

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe 84


Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

TRIBUNUL DE PE MUNȚI Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu

Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic 85


III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT SONETE MARIANICE Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.

II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.

86


MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Ulise copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul În Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte

Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. 87


Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

COL ULP TRA AUG DAC SARM

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

Aiudul și Auschwitzul

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.

88


CIMITIRUL I POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

Moisei

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

89


ZARCA PĂMÂNT SCHINGIUIT În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor

Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri

Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.

90


Waltz No. 2 (Poem pillatian) LAZĂR ȘĂINEANU Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.

91


HONTERUS. LEGENDĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

RAGNAROK CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ

92


Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă

a mers tot pământul cristosul și sfantul.

cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

GHERLA HEATHCLIFF Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice

În lumea lui tăcere în lumea lor fiere

de tu crezi 93


în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?

cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.

REX HUNGARORUM CRUCEA STREIULUI Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege

De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce

Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului

acum Tu la Cluj 94


pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal

GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT

cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari

CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.

Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.

EROUL DE LA STALINGRAD

GHEORGHE DOJA

AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +

Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI

pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.

EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA 95


FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?

Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

96


dupa val.

FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.

Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești

Sub boltă trist cântec câni fara pantec

Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.

deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val 97


COLINDUL BOLII ȘEZĂTOARE În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.

lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

98


CRUCIAȚII ROMÂNI CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Cândreș frate Hai ne-om Bate

DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI

Pentru Țară Și Cetate

MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI

De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.

DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

99


NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud

Duhuri și păcat

O Părinte Lumea nu e Pentru mine

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Nici cetatea-ți Căzută În ruine

În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat

Nu te Doresc Părinte

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Cetatea Mea Mi-e-n minte

Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat

Duh mort Pentru Tine

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Doamne Nimeni Ca mine.

Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru 100


Lumea mare.

MILESCU

FOSILĂ VIE MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN

Cântul mântul cântul smântul

ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

plânsul spânzul plânsul dânsul.

SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu 101


sunt cânele turbat

După centurii De crime După urlet De prea bine

eu sunt câine răsculat

Copila Înnebuni Fete simple Omorî

ce-ai făcut cu-al meu barbat spune fata de-mparat

Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat

râul tot tu ai arat

Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?

și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.

PARA BELLUM TIGROAICA DIN CSEJTE Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini

Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet 102


Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău

MEU CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.

Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat

CIMITIRUL II

Pe-aici mare împărat

ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI

Nicolae I Cândea

CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL

Care-a 103


stabilit orânda

Și l-au cărat în mormânt

El cu turcii s-a bătut

Deci ascultă basna toată

Și-a primit to ce-a avut

Și te roagă Preacurată.

Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore au luat pe bani

Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?

Și au strâns la gologani

Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba

Dar Cândreșu a murit

Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?

La români a revenit Au avut întreg pământ

Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba 104


Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.

Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg. Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE 105


-N ICONIȚĂ. SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS IUBITUL NESĂRUTAT CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.

IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

106


RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT

HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste

DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.

107


Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni. 28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.

Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar.

Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului 108


Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.

Cântecele pure Acatistul lacrimilor 109


România oi potopi și pe voi oi mântui.

Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt

CENUȘĂ ÎN LUMINĂ Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi. PENTRU CARTE (Monastirea scântului)

DE

Ui cenușă În lumină A murit A mea stăpână

RUGĂCIUNI

Am rămas orfai în lume fără mumă fără nume.

HIMERA

Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută

ARDERE DE TOT

SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT

Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere. APOSTOLUL

ȘI MAI CAT O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME

Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat

O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI.

Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi

VULTURI DE FIER Vulturi de fier 110


În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul

popor sfânt făr de moarte Dar atâta vei trăi cât mereu te vei căi.

Noroade-au murit Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.

LUMINĂ FAMILIA ROMÂNĂ Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină

Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin

așa îi necazu viaței ca bucuria paiaței

Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie

eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.

Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.

MATROANA ROMANA ALT RĂSUNET Tu fiul Matroanei Tu pruncul Doamnei

Tu popor înmiresmat care sângele ț-ai dat

Mama ta-i piatră iar lumea o șatră

nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc

mereu să te lupți să remâi în cărți

De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi

cartea e harfă marmura-i

Pune mâna scrie carte 111


spartă.

până am murit.

ICOANA FECIOARA ROMANĂ Tristă icoană dăruită din pictură plămădită

Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană

Ce ești tu icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?

Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.

Icoană uriașă plânsă icoană durută și ninsă.

MAMA BEȚIVULUI O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu!

HAȘDEU Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt

Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni

Carte și gând dor de pământ paris și avânt poeme în vânt.

Ea mult se roagă el trage la joagăr

TEMNIȚA BOLNAVILOR Și mor odată tânăr și mată.

„N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi

MARIA CÂNDREȘA O icoană ce-am făcut și la lume am dădut

Mult am suferit 112


PLÂNGĂ Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.

PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.

CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul batjocoritorul Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii Rău m-ați mai batjocorit dar de-acu s-a mântuit. PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți Avraham și Sara și craniu voi fi. ZALMAN RABINSOHN

TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI

ȘOIMUL PATRIEI

ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI

SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA 113


PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.

La-mpărat Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.

DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ EROUL DE LA PĂCLIȘA DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU

Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit

DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..

Lângă schit El s-o rugat Plânge maica 114


ZBOR

SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.

KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS

115


OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG

E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA.

O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.

ANA BLANDIANA. comunismului

SUNT ACEST POPOR

SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ

1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă

VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI 116

Un

proces

al


2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap

ISUS.

3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.

CUVINTELE APOSTOLULUI TACI PĂRINTE NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI

TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ 117


CÂND DAI CUMINECĂTURĂ TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.

mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

-Sfârșit-

CARTE DE RUGĂCIUNI PENTRU EVLAVIA OMULUI CREȘTIN Volumul 1 Dumnezeu ucis Versiunea #1 A. 9 octombrie 2016 Feli x Rian Constantinescu 2016 – (2026) MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul 118


(folclor) Fereste-ma Doamne de apa si de foc De ceas fara noroc De iad intunecat Si de sarpe-nveninat.

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu.

COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL Doamna a plecat putin si ne-a spus sa o asteptam pe hol Ne-am spus sa deschidem usa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umarul in usa si apoi ne-a chemat doamna directoare si ne-a pus diafilm cu Pacala care tragea usa dupa el.

Autobiografie

În primul rând trebuie să spun că nu am putut citi nici măcar primul volum din Cel mai iubit dintre pământeni. Altceva nu știu ce aș putea spune. Cred că trebuia să mă nasc undeva pe un munte și să judec stelele și oile. Aș vrea să fiu opusul androginului. Oamenii mă plictisesc. Inconștient nu îi consider astfel. Nu am nevoie de nimic. Nu am nevoie de nimeni. Sunt piatra de mormânt a mamei mele, superbă. Sunt pasărea de foc și vreau să rămân astfel. Disprețuiesc oamenii. Da, am păcate.

COPIII MERG SA INTALNEASCA IUBIREA noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare sa ii vedem pe Lizuca si pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasa sa vada iepurii albi si gri negri si rosii fratii pisicilor inchisi in zabrele cat niste sicrie pentru iepuri.

Pâinea eroilor COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Inviere noi Copiii din grupa mare am fost dusi incolonati de doamna Ronai la cimitir sa vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor.

PLANSUL REGINEI Viata se petrece pe o tabla de sah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru targuri si-un ciolan Si banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad si-un Paradis Cu elefanti razboiul punic

RUGACIUNEA JUDECATORULUI 119


In drum catre abis Era o fata doua fete Si-o Vergina Regina Fata dintai porni sa certe Cea buna sa se-nvina Veni in calea lui Tocila In calea lui veni Si pentru el si Sarsaila Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n targ Tocila e plecat Dama de vita s-a-nnegrit Regina plange-n sat.

La sfatul sau Poporul dor Pentru pamant Pentru cuvant Moartea omor. SONETE I Vegheaza plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stapana Cobor orfani pamant inghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divina saraca Regina Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam in iad o tu Marie Si ai mila de Nebun si de Cadana Dar mana ta ramane intre stele De ce nu poti sa vii tu sa ne mantui Cand vietile ne sunt moarte in rele? Noapte de noapte negre trepte bantui Balante trag virtuti cu pietre grele Noi te rugam Marie sa ne bantui. II Un cantec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munti plini de orand Marie Din ingeri mii din stele vii Marie Si imi vorbesti ma lecuiesti Marie O viata stau la templul tau Marie Si plang cu plans de cerb in rau Marie Si mult te caut in campul vechi Marie Cand te gasesc ma mantuiesc Marie Esti mai frumoasa ca o ia Marie Mai buna esti ca mama mea Marie Iar te astept tu sa ma chemi Marie Si sa ma duci peste genuni Marie Cu gura os cu piept pamant Marie Iarasi te chem din necuvant Marie.

OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis inseamna urs in zale, adica melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morti in pestera Zalmoxis e un tau cosmic Degetele ii scot ochi de bour Genunchii ii sunt pietre sparte Cade in noapte Zamolxe Cu inima lumina. Parul, barba, vorba ii sunt ciorchini de struguri albastri Chipul, omul din nuci. Ganduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie sa ma intorc la origini la pacea mintii unita cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tacere supunere si castitate.

Ardealului Ardealule, Ardealule Multi iti manca malurile Transilvanie plaiu ros Geaba intalnesti pe Mos Giocurit si giocuros Mancarea ti-e doar un os Plangi Ardele blestemat De ciocoi esti blestemat.

TRIBUNUL DE PE MUNTI Lui PI, care mi-a dat tribuna. Lumea icoana Urlet dorul Mort amorul Viata vama Cu Dumnezeu Sade pe munte Stance carunte

Poetul razvratit poetul nebun Noi si voi Ne incercuiti ca un zid Voi ati facut lumea Voi sunteti Romani Ardeleanu nu are suflet Sa munceasca pe roata 120


o mie de ani Sa moara in Romania inca o mie Veniti in pamanturile si satele noastre Va invata dascalii si tribunii Si apoi daca se ridica Un suflet ardelean Poet razvratit poet nebun Pus la index de Parlament si intelectuali Sa moara sa moara Si haitele de oameni sa urle.

*** USA Romania Chine. 13 American Poems by Felix Rian-Constaninescu Romania, 2016

Piaza-Rea Fat-logofat Piaza-Rea isi rememoreaza viata. Eu sunt suflet Piaza-Rea Nimeni stie viata mea De prunc mi-au smuls aripa Mare mi-au zdrobit fruntea Si traiesc in lumea rea Si Dansa imi da piatra. Piaza-Rea e deznadajduit. Nu mai vad in lume bun Pentru lume sunt nebun Biserica m-o-nselat Pe roata m-o-r torturat Vad in lume si ce nu-i Geniu fara capatai Si mai bine as muri Cu mine s-ar ispravi. Piaza-Rea nu mai crede in iubire. Ca iubirea m-o-nselat Dumnezeu, mama, barbat Nu exist-asa iubit Sa nu moara parasit De Papa si Dumnezeu Si de lacrima de seu De imi spui despre iubire Eu iti spun ca-i Moartea-n lumea Plin Ardealu de straini Ce ne tinu ca pe cani Si mai bine as muri...

Ode to a Computer The Moon is in It The deserted Street The Oak where We Meet The Heart and the Beat. To Amerigo

Lar of America Herald of Night All are In You The Big And Dead.

Catedrala de sange Reginei Ute cea Frumoasa Eu sunt o piersica Doar os Catedala de sange Burgund Privind samburele Vad ca e arhitectura Astfel Nu mai imi plang trupul.

To Work

The Broken Arm And Broken 121


Brain Transylvanian Night Joseph has No Hands Mary Blind.

Comes Night I fall Asleep Town is Foolish Moon is Deep

Alone in the Cemetery My Dream is A River And my Head A Stone.

Alone with Jesus In the Cemetery

To My Mother The Dead are Silent The Rain Speaks.

At Night At Day When Black Comes Gray

The Pogany Castle To You I Pray With Death Alone To Me She Say Life is but None.

In Night Castle is Wet In Night Sun is Set

Waiting Death

Dead Ghosts fly Dead Night cry.

Death is a Glimpse Of Light Excess I learnt the Truth I must Profess

To the Genius of America

Down in the Path There's Nothing True So me and Death Is Stamp and Glue.

I was Buried In a Garment of Stones And I Built A Cranium Armor

To the Werewolf From the Vampyre I write American Werewolf

I Walk inside the Worm I Live with Ignorance Down in the Grave Forever Alone. 122


London and Kerouac Wrote American morning.

Felix Rian Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat Păsările m-or mâncat Dumnezo m-o blestemat

To Dollar

You The Blood of United States of America

Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost

The Paper Of Confessions The Nuggets Of Liberty.

Moartea mult de m-ar ierta Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea

To Liza

Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s...

All the Factories Are Mine

CRUCEA DE CETINĂ (poezie naivă)

All the Workers Are We.

În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941.

To the End Drum printre mitraliere Love is the End Like Death

Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte

When Music Is Done Only Dark.

Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei.

Vezi Mamă m-am spânzurat 123


Tortura

Simplegeist

Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu

Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț

Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis.

Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?

Luminii

Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată? Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.

Oameni de la sat

75 000 Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat

Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea

Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut?

75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ.

124


Profesorul de sat Satul mort Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost

Stau pe un câmp Ca în Bălașa În toate părțile Sunt eu

Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.

Stând pe un câmp Singur și ubicuu Mort. ++++

Dispreț Serghei Esenin soldat sovietic Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate

Mitraliera vodca și un carnet De poezii e tot ce am Spune Tu mămăligarule

Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.

To be or not to be Când eu sunt doar o mitralieră ce scrie cu vodcă Și tu doar o inimă mămăligă Încă caldă?

Crucea de cetină Leviathan Aici e Bucovina Păclișa America Whatever Cernăuți În casa mea e Bucovina Sunt craniu în craniile lui Ștefan

I went down the street inside the tree of man I've seen the endless and the one The Left spoke to me alone and bereft I hearld the cry World wants the Son If there's a dream I would not own Beside Flora in her summer gown And Death gives wisdom Leviathan And every war is a mad man Nathan.

Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.

Valhala 125


brânză cu roșii ce au făcut copiii în lipsa ei cum s-au împăcat? lui Petru M. Haș Contemplativul Camera mea timida e valhala Dar nu sunt singur cu mortii Doar nu ii vad Vita de vie cu frunze verzi mari si late Ca talpile de brotac Marul inrodit Cerul inflorit cu soarele mac carmin Zdrobit de avioane pe portulanul de rubin Scriind veninul vinului Zaharul laptelui Praful mierii Scurta viata a moartei Mama pamant Tata vant Copilul mormant.

lui Mircea Vulcanescu Pe muntele mare pe muntele mic E moarta noaptea asemeni vietii Din soare lumina infloare in spic Iata-ne in templul diminetii Pasari ce plangem mai des ori mai rar In Cosmos plecam pe Drumul Matasii Ciugulim aur din pamantul barbar Ochi patrunsi de trilul Imparatesii. *** Dimineață La capătul lumii. Creier obosit. Paradis in sat Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheata.

RIF 111111111111111 1111111111111 2222222222222222222222222222 3333333333333333333333333333 4444444444444444444444444444

Americii Tie ti-am vorbit America cersind Iubire dar nu m-ai auzita Ironic este cum poporul libertatii E orb si surd la plansetul dreptatii

444444444444444 4444444444444 4444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444 1111111111111111111111111111.

Vei incerca sa judeci mai departe Dar numele nu ti-l vad in carte Degeaba scrii caci vei fi cenusa Si nimeni te va plange neiubita.

MAMA CU CINCI COPII

GRAMATICĂ VIEȚII

Obosită este mama cu tălpile trudite vine prăbușită de pe câmp dar bicicleta este plină de varză și roșii

În familia mea mic aveam frați mari vitregi, plugari.

copii vor avea pâine

Eu eram melcul. 126

PENTRU

GRAMATICA


Și teroristul. Micii trebuie să ierte.

în litere carte, în creștinism moarte.

Lucian Blaga la Lancrăm

MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit.

1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt.

Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt.

MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul.

SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil.

SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă.

MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul.

LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână.

SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață.

MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână.

MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte.

SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat.

SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară.

LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte,

MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață 127


În noua ceață.

Ca iou vreu dor ca sa mor.

3

Cum sa va spun?

Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune.

Parinte is bautor. Mergi la dezalcolizare. Parinte is preacurvar. Mergi la psihanaliza.

NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.

Parinte is nebun. Cauta ajutor. Parinte is batjocoros. Marturiseste-te lumii.

NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii.

Dascalul de internat

Bataia e rupta din rai.

4 Ar invata stiintele vechi Dascalul prin internat Dar scolarii-s tontoroi Profii ii iau si-i bat

Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune.

Nu vor nici filozofie Matematici ori roman Nu vor nici teologie Nici trecutu-acestui neam.

(LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

Este un drum catre idei Soptesc scolarii-n pat Mananca lacrami cu ulei Caci au venit din sat

Aiudul si Auschwitzul

Si Krisna i-a spus karma. Afara dascalu-i turband Si are capul mare De ce nu ne lasa dormind Ca cei din lumea mare?

Mai Aiudo groapa rece Cine-n lume te intrece? Auschwitz cu cuptoarela Roma cu motoarela?

Turnul Auschwitz tu fratele mieu Ce stii tu de Dumnezeu? Ce stii tu de al meu dor?

Turnul de os 128


Boltit frumos Turnul de lemn Tacut indemn

La fiare aruncând? Fratele meu ce n-a iubit Ce l-am iubit plângând

Turnul de stei Salas de miei Turnul de dor In care mor.

Pe roată-a tras el Biblia mea Ca Doja a sluțit-o Și nimeni n-a vrut să o ia Când trist am dăruit-o.

Unei Biblii germane

*** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat.

Din Dacia sfanta cu sacri plopi Cerul un tub de culoare

MOGOȘ ȘI MAZILU

Un sah o carte si o Biblie incalcita Logica ocean.

Poate secretul Libertății Americii este chiar faptul că cetățenii au arme pentru a-și putea apăra țara, ca geții lui Ovidiu, cu o mână pe plug și una pe sabie.

CORNELIU VADIM TUDOR (Foamea de Bani)

Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș

Omul nu e niciodată egal cu sine însuși. Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim...

Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii

Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim...

Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți.

CARTEA TRASĂ PE ROATĂ Frate, frate Aveam o Biblie a națiunii Gyr în rea Comedie Jar în tainele genunii Am dus în duh solie

Frate frate Unde ești? Adu-mi de mamă povești

Cine mi-a luat cine-a zdrobit 129


Hai frate Că îți aduc Hai frate Să te sărut

cu Maria Van și cuvântul sfânt. BISERICA CREȘTINĂ ROMÂNĂ

Frate frate Te predai? Frate frate Du-mă-n rai.

Unde ești Niceta Uitate Gaudențiu Sfinte Protogenus Iubite Theotin?

Gândire logică Evreii/ arabii vor dreptul la viață liberă. Românii își vor țara. Rromii vor egalitate cu Europa. Germanii VOR iertare.

Pierduți vai Printre rânduri De bolovani În munți.

Rușii vor pâine și vin. Ucrainenii vor conștiință. Maghiarii vor părtășie. Sârbii vor înțelegere.

Luna și Mama

Morala Bâta sau mâna?

Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată

VIRTUS ROMANA REDIVIVA Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare.

Aufklärung Creier de cupru brațe de fier Cărți scrise ocru pe troianul cer

BISERICA ȚIGANILOR Toți țiganii cred în Dumnezeu.

ridică poporul pe orice sărman ca Ioan Minorul și Vultur pe ban

În drum Biserica țiganilor Fiii banilor În fum

în limba latină româna vorbește în Bizanț stăpână Roma viețuiește

Icoane infidele Liberă credință Te culcă Ezechiele Păcatul ia ființă.

Peste sărăcan Somn doinit în câmp

Sub bolta catedralei din Cluj 130


Horile horile Plâng miorile Beu ciorile Mor florile

Bolta dublă arde în pictograme Porumbelul păcii într-o farfurie smălțuită pentru mămăligă Piatra albă lovită ușor de daltă mângâiată cu ciocanul Rotunjită și fățuită nu ca un sân de femeie Ci ca bolta cerului înstelat Se spune că toți găsesc loc sub cer Și că frescele sunt sori Bolta catedralei este interiorul craniului meu.

Și Horea și Cloșca pe roat Și Crișan spânzurat. Dracula și Contesa

IANCU Contesa de Bathory se spăla în sânge de țărănci române. Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu. Sânge cere acest pământ plânge Vlad vampirul sfânt

Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților

Sânge cere trupul meu Și țăranca -i mielul meu.

Transilvanie ruptă roată Tu bătăi pușca lată.

VOIEVODUL DE ALBA IULIA PANTELIMON Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără mamă, tată

Trebuiau desființate orașele nu satele. Sfântul merge În Pantelimon Umblă icoana Ca prin somn

Fără popor Fără solie Doar cu Dumnezeu Și privire vie. Poezie scrisă cu pixul pe hârtie

Plâng muieri Și râd copii Nu-i mâncare Morți de vii.

Am venit Am plecat Am plecat Am venit

Horile, horile

131


de pază Îngeri cu aripi gri veghează

Viața mamei s-o sfârșit Tata mi-o îmbătrânit Lumea-ntreagă o murit Și eu am înnebunit.

Pictorul e-n piața lumii Chemat n-apoi de plânsul Mumii.

COL ULP TRA AUG DAC SARM

Moisei ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

SACRUM CHRESTUS AMOR MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMA PANIS.

271 SOARELE ÎNȚELEPT „După retragerea aureliană (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, între secolele al III-lea și al X-lea, de goți, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari, maghiari și pecenegi. Populația autohtonă, rămasă după retragerea aureliană, a fost nevoită să părăsească orașele romane din locurile deschise, retrăgându-se către zonele muntoase. Descoperirile arheologice atestă că, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortăreață, având intrările baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor în vestul Transilvaniei, au reușit să creeze structuri politice relativ stabile. Determinantă pentru evoluția istorică a Transilvaniei a fost însă stabilirea ungurilor în Pannonia - Bazinul Panonic -, în 896, aceștia avansând treptat în următoarele secole către interiorul arcului carpatic în Bazinul Carpatic.” Wikipedia

Wulfila înseamnă Lupilo. A răsărit soarele ca floarea soarelui în câmp ori ca bomba nucleară deasupra orașului Uită-te în ochii mei spune soarele Mănâncă-mă.

GRI NEUTRU

Dumnezeu acesta de contrabandă. - Idee filozofică postrevoluționară.

Și-a părăsit vreun popor dumnezeii? întreabă Leul și mieii

În biserica turn 132


Și-a urât vreun animal sângele? ascultă ascultă Plângere.

Poetul Devei Pururi băiat Rimele Nevei L-au arestat

TOPORUL LUI NOPCEA

Ucis în zarcă La Zam spânzurat ca Doja fu parcă Dar azi e uitat.

îN HAȚEG DEPARTE ÎN LOC FĂRĂ CARTE DUPĂ REUNIRE S-A DAT DE ȘTIRE

POTOP IN VENETIA Banul si arta au invins Orasul e de apa nins

DIN NEAM DE EROU PE NOPCSA PE BOUR NOPCEA NEÎMBLÂNZITUL HAI FRAȚI CU PÂNDITUL

Nimeni vede intelesul Burg mancandu-si miezul.

DIN NEAM DE TRIBUN DIN NEAM DE NEBUN HAI SĂ-L ALUNGĂM VIA SĂ-I LUĂM.

CIMITIRUL lui Paul Cezanne POEME SCRISE-N PIATRA DUHURI VORBIND IN VANT OASE CENUSA-N VATRA TACERE LA MORMANT

NEIERTATUL

ADUC COPII LUMINI MAMA E IN PAMANT SINGURI CA NISTE CANI IN FURTUNA SI AVANT.

PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR

TRAGEREA PE ROATA PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR.

Roata hora romaneasca roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii

NICKEL 2000 fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri

Tu ești Corbul dar eu sunt Vulturul. - Pacient de la Zam. 133


si muritum rupti pe griduri. Regatului. ARS Ce ne-ati mai eliberat Ca sa ne scuipati in cap Pe scaunul rosu am stat Cu clestii ne-o torturat

N-am scris panselute Am scris oase Si sange

Roata ne-o chemat in pat In baie ne-am ingropat Mama sade moarta-n sat Cimitirul ni-e arat.

Bolovan negru Pamant negru Suflet negru Cer negru.

Ardelean prost Mineri Ardelean prost Casa in rost Laibar de miel Ochelari de fier

In pamant In mormant Robotim Fara cuvant

Nu stiu ce-i Levantul Mirobolantul Nice ce-i Rusia Sfanta nebunia.

Viata grea si urata Tara mea Dispretuita.

Ideea de Ardeal GENIULUI Dar asa o facut etern Regatu. Desfatarile gem Munca icneste. Ardeal universal Matias sus pe cal Pace venind prin miri Te miri si te dezmiri

RUNE EU NU SUNT OM EU NU SUNT ROMAN ROMANUL DACUL O VOI FRATI AI NOSTRI TOTI S-AU INCHINAT TOTI S-AU TEMUT NOI AM COBORAT IN ARENA.

Ardealul pamant al urii Si al cuminecaturii Ardealul de pamant De neinteles cuvant. Miorita

Obida Miorita Frumusita 134


Tri flacai iti zicu hăi

Oameni iara or murit Carciuma o las in drum Si din ceruri ploua fum

Mai tu nu zici Bine Taci ma om cane

Merg in cale uite-un om Dulaii mușcă in somn Dar ii tata Haide Hai Si eu am ajuns in Rai.

A me-i Miorita Iou ii cer gurita.

ICOANĂ PE STICLĂ

Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule leule

PAMANT SCHINGIUIT Ardealul tras pe roata Cu Romania toata Zdrobit sub plug de sange Mintit in carti de plangeri

Îngeri să dăsfac Calului alb Leule leule.

Grau omorat in vatra Porumb-ngropat in piatra Inflorit cu duhul vechi van Gogh mancand curechi.

BISERICA ȘI CIMITIRUL

Votul

Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare

Botanistii baga botul. Botanistii iau muie. Dicton de tranzitie. Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.

Greci Si romani arunca bani

FRATELE SI FRATIORUL Nenumarati Si nemarcati Drahme citesc denari chitesc.

Fratioare da-mi mancarea Frate draga grea mi-i foamea

SATUL Fratioare da-mi si casa

Cerul este valurit 135


Frate draga und-ti-e masa

trasa pe roata inima facuta ghem

Frate draga tu ai casa Eu abia de am o masa

Unii spun c-as fi Isus Patimi nu-s Nici doruri nu-s

Vrajitoare rea te-deamna Moartea din pamant o cheamna

Decat unul scos din carte Dorul meu aprig de moarte.

Mastera se vrea regina aminteste-ti de mamica.

CLUJUL SI EU

Sedeam la felinar spre Universitate citind acatiste pe griduri

INSTELAREA

Lui Dimitrie Stelaru Gerul din cer Oameni iesind Filarmonica mirandu-se pe taran.

Din plopi urc in cer Astru de ger

MESTERUL Univers harpa plangi tren de marfa.

Ciopleste lacrimi in lemn inzeite patimi in semn

CALVAR Si fluiere si linguri si cant si rabdare de sfant.

I(i)sus plangea. Nasterea mi-a fost Golgota viata rea rau Vifleem

RUGACIUNE

Creierul bolta Inima-nalta

Mintea 136


Cerul uitat Ochiu bărbat

Stau iar privind in gol - visez.

Tacere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarasi inviu.

BISERICA CRESTINA ZARCA

VOTUL ROMAN In zarca m-am pocait In zarca m-am spovedit Si in zarca am sa mor Numarandu-mi dor cu dor

Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru Istorie Pentru Pamant

Cat ii lumea asta roata Toata ii numa o zarca Si in zarca nu-i lumina Decat inima stapana.

Merg prin zapada Prin ocari Ceru ma vada Umblu pe mari.

EUROPA

AUTOPORTRET INTERIOR Candva Europa era o padure De la mari la mari Fara orase fara Moloh Doar o mare padure

In mine-i intuneric de iad Inaltimi de orga in mine Acvile ce urla vrabii ce cad Dincolo de rau si bine

Un loc al pacii si intelepciunii Bucuria gasita in poieni Scanteile din foc devenind stele Si noi parintii nostri si ei parintii lor.

In mine e tacere si moarte si urlet de fiara Mintea mi-e deschisa carte Si plansul de ceara.

ROMANIA AMPUTATA. FABULA

DESTEAPTA-TE FELIX Furnicile albastre muncesc Matcile grase iubesc Matcile bani si matci nasc Furnicile zdrobit pasc

Stau privind peretele domol Cu crestetu-ntr-o rana ametit Bistrian de ganduri imi trec prin ochi Si vad vrun ce fara sa stiu ce vad

Nu vreau mierea ta amara Matca grasa si barbara Ci mi-e mila de furnica C-ai taiat-o cat de mica

Ochi mi se zvanta sub palma grea Imi sunt doua nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viata rea 137


Striga greierul ateu Gavroche fara Dumnezeu Pentru tot ce-ai prapadit Pocait sau pedepsit?

LIMBA CLOPOTULUI

RUSINEA

O data la o mie de ani limba clopotului ne suna in frunte adormiti in ger ca in legendele negre

Domnului Profesor Radu Vancu. sufletele ne sunt biserici naruite cu Dumnezeu pribeag intrand la vecernie.

Rusinea este dor si cant Lumea de razbati In inima ta tacand plangand De tot mai singur cati

MUIEREA Stai intr-un loc si-ti amintesti Prieteni mii trecand Mintea ti-e magic Ipotesti Si toti se sting in gand

E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare si barbatu ii muri si se si imbolnavi

Ramai si tu-n rusinea ta De Chrestus rusinat De cruce ca el stai flamand Martir fii pentru sat

cine-o creste fiii mei fii mei ca niste miei pe preut nu il lasa se ruga la Precesta

In satul vechi vorbesti rugand Si singur stai ades Sezi rusinat si sangerand Si te uiti in eres.

Si spunea m-am vindecat Plans-am plans-am rau curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat.

LAZAR SAINEANU

Dmitri Shostakovich - Waltz No. 2 Telal de basme l-am vazut vorbind frumos ca-n carte

Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.

Batran si tanar nevazut viu si fara moarte.

FATA DECAPITATA. PENTICOSTALA

Demult demult in alti ani rai cine mai stie sortii sai era-ntr-un sat o momarlana pe care o strigau tu Ana. 138

LEGENDA


cu Domnul se dragosti Ana innebuni

Bocanci si pumni În loc de minte Batai incercand sa scoata Berlinul Budapesta Transnistria

In sat lumea-se vorbi ca Ana innebuni popa o-nfiera cu crucea mosu tuica bea cu butea.

Creierul halba Muzica vraiste Anarhia este muschi si oase rupte.

Ana innebuni cu Domnul se dragosti

RASISM

Fata mea sa nu te duci ca ne faci de ras la curci fata merse si veni taica capul ii tai'.

Pe clasa a doua imi placea de o colega si i-am spus, Bozgorita.

Cu Domnul se dragosti Ana innebuni.

Pe clasa a treia un tigan blond mi-a dat o piatra-n cap si mi-a spus Ruman prost.

Plange taica fata-i moarta Mergi la Lainici de te iarta Fata me sa pocai Pocaieste-te si tu.

Un secui oarecare l-a spanzurat recent pe Avram Iancu.

Ana innebuni Cu Domnul se dragosti Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni.

La camin in Hasdeu o evreica din Sighet si-a batut joc de mine cum a vrut.

NOUA DREAPTA

Am mers nemancat nechemat sa ajut niste nemti la un tir si soferul a spus la greu (Rumanische) Scheise.

Tu vino cu noi la lupta dar de nu crezi ca noi te batem - suntem hitleri pentru maine Ducele cu buza rupta

PLANSUL RUSIEI Noi zidim violenta noii ere Plange Rusia sufletul lumii tarina zavorata

ULTRAKORPS

139


la sanul mumii HONTERUS. LEGENDA Maica in deochi vorbeste-mi Cu ochi in isop ceteste-mi.

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

SUPRAOMUL piatra neagra Biserica Romana Neagra Avva cu par negru pana.

Are creier de doua kile Copii uriasi la minte

Aurel El encefalul Terrei trist el spiritul marii.

Cazu steaua pe benedinctini lumina din cer si din batrani

Obsesie si dementa Dalb mesteacan rasarit vechi brad sacru mortflorit.

deceniului 1944-1964 Sunt veacuri repetitive vise urate reflectandu-se in oglinda generatiilor

LUCIAN BLAGA LA CLUJ

Melc in cochilia albastra plange lebada maiastra moartea are chip de om sub al boltii sfinte dom

uraste-ti prietenii si vinde-ti fratii obsedante decenii recurente

totul are inteles iubirea e un eres Cluj rosu in soarele aztec Sfantul Lucian deveni metec.

rusinea unui popor blestemul unei istorii homo homini lupus

RELIGIE si negustorii cinstiti urla sa moara sa moara sa moara.

EU NU SUNT RELIGIOS 140


SI CUNOSC OMUL RANZOS

PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

EU NU SUNT CREDINCIOS SI CUNOSC OMUL FRUMOS.

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

Inviere IOAN CORVINUL Zalmoxis vine din mormant Romanul cade in pamant

In veacurile negre cavaler cruciat Ioan de Hunedoara sangele si-a dat

Copiii au aripi si plete Norii au inceput sa fete.

viță de Basarab negru Corb in cin infranse pe Arab in paine si in vin.

BISERICA ȘI CIMITIRUL RAGNAROK Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare

Am sezut intre meri in uda trista livada de devenii mar Pleiade ma vada

Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.

cine va pune securea la radacina mea cine din pamantul meu ma va alunga si cand voi ajunge-n cer pe ce drum voi plange drum de piatra si de fier drum de dor si sange?

CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ

ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

CU PUTREDĂ MÂNĂ

Lui Tudor Gheorghe. MÂNI M-OR LUA 141


In camp de soc Colind bolind Ma opresc in loc In amurg sfint Si zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cat au fost de reu Te tie Dumnezau Ca nu m-ai iertat Si la cani m-ai dat Viata m-ai mancat De viu ingropat.

Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână. PRICEASNA MAMEI

Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes

SFINX IN CAMP OCRU

I toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini

Lacul inghite iar maslinii In campul galben ocru verde Un loc al magiei si al meu miracol In dealuri pacla si negura Muntii dorm Campul spalat de vant si oceanul verii Tace iar in albastru si ocru.

unde esti mama unde esti fata unde esti fata unde esti mama?

II HEATHCLIFF Chiar si eu m-am ingalbenit Galben galben galben zeu Craniul mi-e o pestera Pictata Si fruntea un niciodata Pe negru dig Intre ape si camp Judec ape Judec camp In ochi mi se face frig.

In lumea lui tacere in lumea lor fiere a mers tot pamantul cristosul si sfantul.

SEZATOARE

COLINDUL BOLII lui Glad Berindei

142


Omul e un abis vorbitor si singuratatea il cheama la vorba in el parintii sunt cartea mortilor pleaca se-ntoarce in alb cer vechi Corbu asadar sa vorbim inca un mileniu si inca o mie de ani sa adastam in limba felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu stim duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

cautam lumina marie stapana deasupra e bal val dupa val. PISICA. FABULA

De la o casa plina de mancare O Pisica plangand in gura mare Nu am stapane nu am nici azi nici mani Pisica plange negru cu pui negri in sani

FOAMEA SI BATAIA. FABULA

dedicata unei Pisici sarmane Tot mai bonava an de an imi vine Eu ce sa fac s-o bat sa-i spun hai maine? Si eu sunt Pisica-n lumea asta Si stiu ca si pe mine m-o prinde napasta

Ma Bataie crunta esti statu Foamea la povesti

Sta si fura mananca pe ascuns De plansul ei bolnav in creier sunt strapuns Tu stapane Doamne ce ne-ai facut pe lume Priveste la Pisica ce roaba e la Caine.

Ba tu Foame ma intreci as manca si pietre reci.

UNUI PLOP CANTECUL ROBILOR Plop leganat de vant plop rupt la pamant

Internilor din spitalul de la Paclisa. Sub bolta trist cantec cani fara pantec

Frunzele tale mormant tacerea ta duh sfant.

deasupra e bal val dupa val

HORA

Insangerat Ardeal 143


Mori azi sus in deal In hora la mijloc Biserica de foc

Ceapa rosie vine-acasa pe portita greu se lasa

Rotile de fier Creierii t-i cer Ardeal azi ai sa mori Si ai sa inflori.

Greu mi-i prin strainatate Ceapa alba Ceapa frate

SONETUL III

Ma batjocuresc strainii spun ca-s rea scot ochiul painii

Ma rog sa-mi vii Marie Doamna mea Carte-ti trimit din temnita de piatra Sfanta coboara pe frunte-mi mana ta In sala de tortura cerul latra

spune tu surata hăi cum ramasi si cum te dăi

Doamne ma uita frange-aceasta vioara Alunga-ma din rai dar schimba-mi viata Veti ramane doar tu si dimineata Cazut in pamant piatra de moara

Eu is tinuta in cinste plang romanii -n bob de linte.

Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mama sub cruce Noi doua priviri scrise-ntr-o carte In drum spre cer sonetul trist ma cruce Vazand cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatra duce.

MATROANA ROMANĂ

Tăcută în cimitir matroana în vatră cu ochii de marmuri cu pieptul de piatră

PÂINEA ȘI ȚUICA. FABULĂ

Pe mine mă face mama râd copiii plânge mama spuse Pâinea tristă-n drum eu am la oricine drum

Frunze din ceruri tăcut o îngroapă și tace matroana din ochi curge apă.

Pe mine mă face tata râde lumea plânge tata zice Țuica lânga drum și iou am la oricine drum.

VIATA MEA AMERICA

Viata mea ii viata rea Am fost jos si am fost sus Nimeni-mi spune dumneata

DOUA CEPE. FABULA

144


Si viata mea s-o dus Azi in ceasul vietii La ce-am trait? Am batranit De ce traiesc iubetii?

Stau cu ochii-nchisi tacand Viata mea m-o tras pe roata Si imi numar gand de gand Bata-te America bata...

LEGIONARISM CONSTANTIN CEL MIC Ochii negri ai poporului negru Ochii cruci negre Vom invinge uniti munciti tacuti Abjectia ne-a devenit miracol

Printul Constantin cel Mic Fara imperiu in troian Hristos i-e sangele de vin Are chipul scris pe ban

Cioran negru in China neagra Taranii negri in vestminte albe Nicolae Iorga prabusit la pamant Poporul impuscat Dumnezeu ucis.

Face minuni cu mana sacra Ii vorbesc mortii din pamant Imparat lasat la vatra 11 apostoli ii cuvant.

POCAITUL CORNELIU. DRAMA IN TREI ACTE Merge acasa pocaitul romanii nu-i tin traitul

Un om in alb pe calul dalb

sta cu batrana la foc satul petrece el cata in foc

Jidanu -ti ia dreptatea ta!

si trece o viata bătrânu bătranu satu-l petrece sa dusa batranu.

Rege trecut dalbuomorat...

GHERLA FATA IUBEATA Spune spune pocaite de esti sfant ce cati aice

A fost o fata margarint Zisa fata iubeata Cat a trait tot a iubit In sat de fum si ceata 145


FLUIERUL de tu crezi in Dumnezeu de ce-i esti copilul rau?

Fluier din munte Fluier de nunta Fluier din carte Fluier de moarte

BISERICA IOBAGILOR

Fluier din nunta Fluier de munte Fluier de carte Fluier din moarte.

Biserica de piatra arde de cuvant romanii stau pe vatra muierile-n pamant

JALE vorbeste azi Cristosul venit din alte ere alb e tot Salasul minte orice durere.

Jale mi-i sa plec d-acasa plopu-n urma sa imi iasa

VECERNIE

jele mi-i de negru murg printre pietre sus in burg.

Fac vecernie in casa demonu-ntristat ma lasa

CRUCEA STREIULUI focul arde suspinand cetesc si tac si scriu cuvant.

Cu poezia aceasta am atins perfectiunea in poezia mea nationala. Asta inseamna ca volumul Dumnezeu ucis s-a incheiat. Zece ani le voi slefui, dar cartea este gata. Ar fi o blasfemie sa continui volumul I. Peste zece ani de ne-o tinea Dumnezeu si Isus Christos voi mai scria.

TANTARUL. FABULA

Octombrie albastru Tantarul rataceste Ingalbenitul astru Il ingalbeneste

De mult trasai o cruce streiul Streiului ma duce

Cum de trecu viata Ce vara de cant Pe geam sta Tantarul Cazand la pamant.

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plansul varului 146


mult dor ai adus in lume demon rau fara de nume ne-ai facut de chin in lume si-ai ucis romanul nume.

cruce franta zei cuvanta cruce sparta cruce moarta.

ROMANIA MODERNA INSCRIPTIE tatalui meu. PRIETENII M-OR TRADAT PARINTII M-OR JUDECAT

Poduri de fier bani de aur cer fara cer tacere tezaur

DUMNEZEU M-O INGROPAT TINTIRIMU M-O UITAT.

noi inchisori in temple vechi oameni ce mor ca vinul vechi.

WILLIAM SHAKESPEARE MONSTRUOZITATEA MODERNISMULUI William Cuceritorul William Scutura Sulita sub soarele anglu in cruce malteza

Gregor Samsa daca ar fi devenit un gandac, ar fi devenit un gandac. OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII

de la Stratford la Londra si inapoi singuratate in tacerile veghei.

OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII...

COMUNISMUL ROMAN

REX HUNGARORUM poporului roman. Fiare ce-si mananca fii Fii ce-si batjocor parintii Romanie stele mii te privesc cu ochii Sfintii

Tu fiu al lui Iancu Matia Rege sa-ti doinesc cantu cel fara de lege

147


Din iobagi si sarbi pe tronul maghiar ti-otravira sarpi romanescul har

infidelul babei Dochii pune-l pe tronul incins mesteacanul cesta nins.

acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai invat din al mortii bal

PAGANINI COPIL cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otravit de nobili barbari

Prietenului din copilarie Radu Vancea, care imi vorbea ades de Niccolo Paganini.

Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ti doin cantu cel fara de lege.

Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Marii lumii far Cu buzele cusute

CERUL ROMANESC

Geniu in mizerie Maini pentru alta viata Beat de idei puzderie Suflet de dimineata.

Bourului. CAPUL Vesmant al Fecioarei inzapezit de plansetul mioarei zdrobit

Ghici mici ce mi-i capu? Visele vârâte-n sacu.

Din Sighet in Braila acelasi cer Marin Preda si Nila in ger.

TEMPLUL

TEMPLE TRISTE PĂRĂDUITE COLOANELE NĂRUITE

GHEORGHE DOJA

Ia clestele smulge-i limba limba care-a-nvatat colinda

PREOȚII OMORÂȚI DUMNEZEII COBORÂȚI...

taie-i nasul scoate-i ochii

DOLIU 148


Judeii, Romanorum, Graecis, Thraces, Scythes Secunda vita caeleste et aeternam Imperium e lux et vulgus beati Via aqua est aetheris tristae panem Tu plangit bebis lux perpetua Libertus sculptura tacet marem.

Mama carte moartă moarte mă-nnegresc înnebunesc cobor în vânt urc în mormânt și din pământ vorbesc cuvânt.

G

Don Quijote Sagradas Escrituras Moby Dick Huckleberry Finn Whitman, Dickinson, Frost Deutsche Bibel Goethe - Gedichte - Faust La Sainte Bible Balzac - La Comedie Humaine Vulgate Horatius Cicero Shakespeare - Complete Works Holy Bible

CETĂȚILE SACRE

Lui Robert. Roți de lumină soare de mină griduri de cânt dave-n cuvânt altare crăpate răbojuri uitate torna torna fratre fără de moarte.

Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

DESCÂNTEC

poetului Ioan Ivașcu Mesteacăn frânt Noapte de smânt Murg alergat În negru păcat Tu m-ai iertat Și m-ai luminat Cu frunze de jar Tăcere de har Mesteacăn alb Mesteacăn dalb.

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG Unterliebe

Dincolo de iubire.

III

149


și.

Psalm 1997 (sau ruga unei bătrâne evreice) Moise ne-a spus: “Vă voi duce într-un loc de lapte şi miere.” Şi-am găsit praf, smoală şi sare. Am părăsit ţara Eghipetului, pentru că eram batjocoriţi şi nu-l iubeam pe Ra. Acum am mers încoace şi ce-am găsit: praf, smoală şi sare. Apoi a venit Babel, de-am fost robi, acum e Irod. Doamne, de ce ne-ai părăsit? Ştiu, îmi plec capul şi spun: SUNTEM PĂCĂTOŞI! Dar ei, Romanii, de ce nu sunt pedepsiţi? Poate că-mi vei răspunde: “Dar vor fi.” Toţi primesc ceea ce merită pentru păcatele lor. Dar eu te rog Doamne: “Iartă-i pe cei ce ne fac rău şi Ne iartă-ne şi păcatele noastre şi să nu ne oropseşti. Eu nu cârtesc ci spun: << Mărire Ţie, Dumnezeul nostru, Mărire Ţie>> Şi zic: <<Doamne miluieşte pe cei ce mă urăsc, mă zavistuiesc şi mă ocărăsc; aşişderea şi pe cei ce mă grăiesc de rău.>> Şi acum, Doamne, iată-mă în faţa Ta, rugânduTe: „Trimite-ne salvarea, trimite pe Mesia.”

Logica. Clasa IX. Nota 6. Nota 6. Nota 5. O profă mică cu zâmbet. Psihologie. Ce e sufletul? Nu înțeleg nimic. Economie, Filozofie, și. Prințesa pețită de Diavol

A fost un Rege și un Prinț O Regină și trei Sfinți Și-o Prințesă lucru mare Odor fără asemănare. Am iubit-o doar o zi Că Dracu o și peți C-o fi bine sau e rĕu Știe numai Dumnezeu. Oda diamantului din gunoi

Nu voi scrie un poem social adresându-mă mulțimilor nu voi scrie precepte divine împotriva capitalului și sărăciei din casa mea de la țară nu voi veni cu ceva nou plin de prospețime nu voi scrie poemul pentru Nobel și premiile literare ale Indiei

28-V-1997 CFG Barajul de la Cinciș

Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat

Dolfi in cenusa

Apă, multă apă Îl apasă acum, Apă neagră, rece Bate vechiul drum

1. Sunt impur. 2. Eu sunt Germania si trebuie sa mor ca RIF. 3.Nu exista puritate pe pamant. 4. Cenusa capul meu imparatesc. Lesie.

Satul e pustiu e rece şi umed Gâlgâie a morţiu

5. ECCE HOMO 150


apa din fântână.

Lac sărat, lac sărat Ai făcut un păcat Lac sărat, lac sărat Clopotele nu mai bat Lac sărat, lac sărat Dumnezeu te-a şi iertat Lac sărat, lac sărat…

Colind cimitirul Beat De apa neagră Care mă înghite Cruci verzui Cruci albastre Cruci negre Cruci negre pământ roşu pământ greu.

Felix 25-VI-1997 H.H.

Iar sus sus de tot Văd o cruce albă pe-un lăcaş creştin.

CARTE DE RUGĂCIUNI PENTRU EVLAVIA OMULUI CREȘTIN

Biserică de lemn De lemn de gorun. Biserică de piatră De piatră din munte. Biserică de oameni [De baci şi frăţâni]

Volumul 1 Dumnezeu ucis Versiunea #1 A. 9 octombrie 2016

Ai apă-n altar Şi peşti… Un somn solitar Veghează icoana [Sântului Cuvânt Pe sfărmat Mormânt] pictată cu lacrimi pictată cu gânduri cu roşu de sânge pe-un scut de barbar.

Feli x Rian Constantinescu 2016 – (2026) MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.

Unde-nainte stăteau Moşnegii Acum odihnesc Racii ursuzi şi mustăcioşi Ce privesc tot înapoi În locul unde demult s-adunau fetele mari [rămăsără doar scoicile Parcă salbe desprinse din Părul lor] Urc scările unde era corul Rămas din Bizanţ Cu bănci lungi de [mesteacăn Acum cântă doar broaşte] Către Dumnezeu

„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și

Lac sărat, lac sărat Lacrimile te-au săpat 151


obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Autobiografie

În primul rând trebuie să spun că nu am putut citi nici măcar primul volum din Cel mai iubit dintre pământeni. Altceva nu știu ce aș putea spune. Cred că trebuia să mă nasc undeva pe un munte și să judec stelele și oile. Aș vrea să fiu opusul androginului. Oamenii mă plictisesc. Inconștient nu îi consider astfel. Nu am nevoie de nimic. Nu am nevoie de nimeni. Sunt piatra de mormânt a mamei mele, superbă. Sunt pasărea de foc și vreau să rămân astfel. Disprețuiesc oamenii. Da, am păcate. Pâinea eroilor

La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor. RUGACIUNEA JUDECATORULUI (folclor) 152


Fereste-ma Doamne de apa si de foc De ceas fara noroc De iad intunecat Si de sarpe-nveninat.

Era o fata doua fete Si-o Vergina Regina Fata dintai porni sa certe Cea buna sa se-nvina Veni in calea lui Tocila In calea lui veni Si pentru el si Sarsaila Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n targ Tocila e plecat Dama de vita s-a-nnegrit Regina plange-n sat.

COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL Doamna a plecat putin si ne-a spus sa o asteptam pe hol Ne-am spus sa deschidem usa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umarul in usa si apoi ne-a chemat doamna directoare si ne-a pus diafilm cu Pacala care tragea usa dupa el.

OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis inseamna urs in zale, adica melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morti in pestera Zalmoxis e un tau cosmic Degetele ii scot ochi de bour Genunchii ii sunt pietre sparte Cade in noapte Zamolxe Cu inima lumina.

COPIII MERG SA INTALNEASCA IUBIREA noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare sa ii vedem pe Lizuca si pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasa sa vada iepurii albi si gri negri si rosii fratii pisicilor inchisi in zabrele cat niste sicrie pentru iepuri.

Parul, barba, vorba ii sunt ciorchini de struguri albastri Chipul, omul din nuci.

COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Inviere noi Copiii din grupa mare am fost dusi incolonati de doamna Ronai la cimitir sa vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

Ganduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie sa ma intorc la origini la pacea mintii unita cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tacere supunere si castitate.

PLANSUL REGINEI Viata se petrece pe o tabla de sah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru targuri si-un ciolan Si banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad si-un Paradis Cu elefanti razboiul punic In drum catre abis

TRIBUNUL DE PE MUNTI Lui PI, care mi-a dat tribuna. Lumea icoana Urlet dorul Mort amorul Viata vama Cu Dumnezeu Sade pe munte Stance carunte La sfatul sau 153


Poporul dor Pentru pamant Pentru cuvant Moartea omor.

Sa moara in Romania inca o mie Veniti in pamanturile si satele noastre Va invata dascalii si tribunii Si apoi daca se ridica Un suflet ardelean Poet razvratit poet nebun Pus la index de Parlament si intelectuali Sa moara sa moara Si haitele de oameni sa urle.

SONETE I Vegheaza plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stapana Cobor orfani pamant inghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divina saraca Regina Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam in iad o tu Marie Si ai mila de Nebun si de Cadana Dar mana ta ramane intre stele De ce nu poti sa vii tu sa ne mantui Cand vietile ne sunt moarte in rele? Noapte de noapte negre trepte bantui Balante trag virtuti cu pietre grele Noi te rugam Marie sa ne bantui. II Un cantec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munti plini de orand Marie Din ingeri mii din stele vii Marie Si imi vorbesti ma lecuiesti Marie O viata stau la templul tau Marie Si plang cu plans de cerb in rau Marie Si mult te caut in campul vechi Marie Cand te gasesc ma mantuiesc Marie Esti mai frumoasa ca o ia Marie Mai buna esti ca mama mea Marie Iar te astept tu sa ma chemi Marie Si sa ma duci peste genuni Marie Cu gura os cu piept pamant Marie Iarasi te chem din necuvant Marie.

Piaza-Rea Fat-logofat Piaza-Rea isi rememoreaza viata. Eu sunt suflet Piaza-Rea Nimeni stie viata mea De prunc mi-au smuls aripa Mare mi-au zdrobit fruntea Si traiesc in lumea rea Si Dansa imi da piatra. Piaza-Rea e deznadajduit. Nu mai vad in lume bun Pentru lume sunt nebun Biserica m-o-nselat Pe roata m-o-r torturat Vad in lume si ce nu-i Geniu fara capatai Si mai bine as muri Cu mine s-ar ispravi. Piaza-Rea nu mai crede in iubire. Ca iubirea m-o-nselat Dumnezeu, mama, barbat Nu exist-asa iubit Sa nu moara parasit De Papa si Dumnezeu Si de lacrima de seu De imi spui despre iubire Eu iti spun ca-i Moartea-n lumea Plin Ardealu de straini Ce ne tinu ca pe cani Si mai bine as muri...

Ardealului Ardealule, Ardealule Multi iti manca malurile Transilvanie plaiu ros Geaba intalnesti pe Mos Giocurit si giocuros Mancarea ti-e doar un os Plangi Ardele blestemat De ciocoi esti blestemat.

Catedrala de sange Reginei Ute cea Frumoasa Eu sunt o piersica Doar os Catedala de sange Burgund Privind samburele Vad ca e arhitectura Astfel Nu mai imi plang trupul.

Poetul razvratit poetul nebun Noi si voi Ne incercuiti ca un zid Voi ati facut lumea Voi sunteti Romani Ardeleanu nu are suflet Sa munceasca pe roata o mie de ani 154


*** USA Romania Chine. 13 American Poems

Joseph has No Hands Mary Blind.

by

Alone in the Cemetery

Felix Rian-Constaninescu Romania, 2016

Alone with Jesus In the Cemetery

Ode to a Computer The Dead are Silent The Rain Speaks.

The Moon is in It The deserted Street

The Pogany Castle The Oak where We Meet The Heart and the Beat.

In Night Castle is Wet In Night Sun is Set

To Amerigo

Dead Ghosts fly Dead Night cry.

Lar of America Herald of Night

To the Genius of America All are In You The Big And Dead.

I was Buried In a Garment of Stones And I Built A Cranium Armor

To Work

I Walk inside the Worm I Live with Ignorance Down in the Grave Forever Alone.

The Broken Arm And Broken Brain 155


London and Kerouac Wrote American morning.

Transylvanian Night Comes Night I fall Asleep Town is Foolish Moon is Deep

To Dollar

My Dream is A River And my Head A Stone.

You The Blood of United States of America

To My Mother

The Paper Of Confessions The Nuggets Of Liberty.

At Night At Day When Black Comes Gray

To Liza

To You I Pray With Death Alone To Me She Say Life is but None.

All the Factories Are Mine

Waiting Death

All the Workers Are We.

Death is a Glimpse Of Light Excess I learnt the Truth I must Profess

To the End

Down in the Path There's Nothing True So me and Death Is Stamp and Glue.

Love is the End Like Death

To the Werewolf When Music Is Done Only Dark.

From the Vampyre I write American Werewolf

Vezi Mamă m-am spânzurat

156


Felix Rian Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu

Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat Păsările m-or mâncat Dumnezo m-o blestemat

Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis.

Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost

Luminii

Moartea mult de m-ar ierta Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea

Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată?

Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s...

Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.

CRUCEA DE CETINĂ (poezie naivă)

75 000

În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941.

Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea

Drum printre mitraliere

75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ.

Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei.

Simplegeist

Tortura 157


Profesorul de sat Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț

Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost

Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?

Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.

Dispreț

Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate

Oameni de la sat

Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat

Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.

Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut?

Crucea de cetină

Aici e Bucovina Păclișa America Whatever Cernăuți În casa mea e Bucovina Sunt craniu în craniile lui Ștefan Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.

158


lui Petru M. Haș Satul mort Camera mea timida e valhala Dar nu sunt singur cu mortii Doar nu ii vad Vita de vie cu frunze verzi mari si late Ca talpile de brotac Marul inrodit Cerul inflorit cu soarele mac carmin Zdrobit de avioane pe portulanul de rubin Scriind veninul vinului Zaharul laptelui Praful mierii Scurta viata a moartei Mama pamant Tata vant Copilul mormant.

Stau pe un câmp Ca în Bălașa În toate părțile Sunt eu Stând pe un câmp Singur și ubicuu Mort. ++++

Serghei Esenin soldat sovietic RIF Mitraliera vodca și un carnet De poezii e tot ce am Spune Tu mămăligarule

111111111111111 1111111111111 2222222222222222222222222222 3333333333333333333333333333 4444444444444444444444444444

To be or not to be Când eu sunt doar o mitralieră ce scrie cu vodcă Și tu doar o inimă mămăligă Încă caldă?

444444444444444 4444444444444 4444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444 1111111111111111111111111111.

Leviathan

MAMA CU CINCI COPII I went down the street inside the tree of man I've seen the endless and the one The Left spoke to me alone and bereft I hearld the cry World wants the Son If there's a dream I would not own Beside Flora in her summer gown And Death gives wisdom Leviathan And every war is a mad man Nathan.

Obosită este mama cu tălpile trudite vine prăbușită de pe câmp dar bicicleta este plină de varză și roșii

Valhala

copii vor avea pâine brânză cu roșii 159


ce au făcut copiii în lipsa ei cum s-au împăcat?

Micii trebuie să ierte.

Contemplativul

Lucian Blaga la Lancrăm

lui Mircea Vulcanescu 1 Pe muntele mare pe muntele mic E moarta noaptea asemeni vietii Din soare lumina infloare in spic Iata-ne in templul diminetii

LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt.

Pasari ce plangem mai des ori mai rar In Cosmos plecam pe Drumul Matasii Ciugulim aur din pamantul barbar Ochi patrunsi de trilul Imparatesii.

MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul.

*** Dimineață La capătul lumii. Creier obosit. Paradis in sat

SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă.

Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheata.

LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână.

Americii Tie ti-am vorbit America cersind Iubire dar nu m-ai auzita Ironic este cum poporul libertatii E orb si surd la plansetul dreptatii

MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână.

Vei incerca sa judeci mai departe Dar numele nu ti-l vad in carte Degeaba scrii caci vei fi cenusa Si nimeni te va plange neiubita. GRAMATICĂ VIEȚII

PENTRU

GRAMATICA SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat.

În familia mea mic aveam frați mari vitregi, plugari.

LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte,

Eu eram melcul. Și teroristul. 160


în creștinism moarte. 3 MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit.

Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune.

Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2

NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.

SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt.

NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii.

SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil.

4

MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul.

Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune.

SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață.

(LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte.

Aiudul si Auschwitzul

Si Krisna i-a spus karma.

SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară.

Mai Aiudo groapa rece Cine-n lume te intrece? Auschwitz cu cuptoarela Roma cu motoarela?

MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață.

Auschwitz tu fratele mieu Ce stii tu de Dumnezeu? Ce stii tu de al meu dor? Ca iou vreu dor ca sa mor. 161


Turnul de lemn Tacut indemn Cum sa va spun? Turnul de stei Salas de miei Turnul de dor In care mor.

Parinte is bautor. Mergi la dezalcolizare. Parinte is preacurvar. Mergi la psihanaliza.

Unei Biblii germane Parinte is nebun. Cauta ajutor. Parinte is batjocoros. Marturiseste-te lumii.

Din Dacia sfanta cu sacri plopi Cerul un tub de culoare

Dascalul de internat Un sah o carte si o Biblie incalcita Logica ocean.

Bataia e rupta din rai. Ar invata stiintele vechi Dascalul prin internat Dar scolarii-s tontoroi Profii ii iau si-i bat

CORNELIU VADIM TUDOR (Foamea de Bani) Omul nu e niciodată egal cu sine însuși.

Nu vor nici filozofie Matematici ori roman Nu vor nici teologie Nici trecutu-acestui neam.

Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim...

Este un drum catre idei Soptesc scolarii-n pat Mananca lacrami cu ulei Caci au venit din sat

Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim...

Afara dascalu-i turband Si are capul mare De ce nu ne lasa dormind Ca cei din lumea mare?

CARTEA TRASĂ PE ROATĂ

Aveam o Biblie a națiunii Gyr în rea Comedie Jar în tainele genunii Am dus în duh solie

Turnul

Turnul de os Boltit frumos

Cine mi-a luat cine-a zdrobit La fiare aruncând? 162


Fratele meu ce n-a iubit Ce l-am iubit plângând

Că îți aduc Hai frate Să te sărut

Pe roată-a tras el Biblia mea Ca Doja a sluțit-o Și nimeni n-a vrut să o ia Când trist am dăruit-o.

Frate frate Te predai? Frate frate Du-mă-n rai.

*** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat.

Gândire logică Evreii/ arabii vor dreptul la viață liberă. Românii își vor țara. Rromii vor egalitate cu Europa. Germanii VOR iertare.

MOGOȘ ȘI MAZILU

Rușii vor pâine și vin. Ucrainenii vor conștiință. Maghiarii vor părtășie. Sârbii vor înțelegere.

Poate secretul Libertății Americii este chiar faptul că cetățenii au arme pentru a-și putea apăra țara, ca geții lui Ovidiu, cu o mână pe plug și una pe sabie.

Morala Bâta sau mâna?

Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș

VIRTUS ROMANA REDIVIVA

Aufklärung Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii

Creier de cupru brațe de fier Cărți scrise ocru pe troianul cer

Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți.

ridică poporul pe orice sărman ca Ioan Minorul și Vultur pe ban

Frate, frate în limba latină româna vorbește în Bizanț stăpână Roma viețuiește

Frate frate Unde ești? Adu-mi de mamă povești

Peste sărăcan Somn doinit în câmp cu Maria Van

Hai frate 163


și cuvântul sfânt. Bolta dublă arde în pictograme Porumbelul păcii într-o farfurie smălțuită pentru mămăligă Piatra albă lovită ușor de daltă mângâiată cu ciocanul Rotunjită și fățuită nu ca un sân de femeie Ci ca bolta cerului înstelat Se spune că toți găsesc loc sub cer Și că frescele sunt sori Bolta catedralei este interiorul craniului meu.

BISERICA CREȘTINĂ ROMÂNĂ

Unde ești Niceta Uitate Gaudențiu Sfinte Protogenus Iubite Theotin? Pierduți vai Printre rânduri De bolovani În munți.

IANCU

Luna și Mama

Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu.

Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată

Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților

Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare.

Transilvanie ruptă roată Tu bătăi pușca lată.

BISERICA ȚIGANILOR

PANTELIMON Trebuiau desființate orașele nu satele.

Toți țiganii cred în Dumnezeu. Sfântul merge În Pantelimon Umblă icoana Ca prin somn

În drum Biserica țiganilor Fiii banilor În fum

Plâng muieri Și râd copii Nu-i mâncare Morți de vii.

Icoane infidele Liberă credință Te culcă Ezechiele Păcatul ia ființă.

Horile, horile

Sub bolta catedralei din Cluj

164


Horile horile Plâng miorile Beu ciorile Mor florile

Viața mamei s-o sfârșit Tata mi-o îmbătrânit Lumea-ntreagă o murit Și eu am înnebunit.

Și Horea și Cloșca pe roat Și Crișan spânzurat.

COL ULP TRA AUG DAC SARM

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE

Dracula și Contesa

Contesa de Bathory se spăla în sânge de țărănci române.

SACRUM CHRESTUS AMOR MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMA PANIS.

Sânge cere acest pământ plânge Vlad vampirul sfânt

SOARELE ÎNȚELEPT

Sânge cere trupul meu Și țăranca -i mielul meu.

Wulfila înseamnă Lupilo.

VOIEVODUL DE ALBA IULIA

A răsărit soarele ca floarea soarelui în câmp ori ca bomba nucleară

Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără mamă, tată

deasupra orașului Uită-te în ochii mei spune soarele Mănâncă-mă.

Fără popor Fără solie Doar cu Dumnezeu Și privire vie. Poezie scrisă cu pixul pe hârtie

GRI NEUTRU

Dumnezeu acesta de contrabandă. - Idee filozofică postrevoluționară.

Am venit Am plecat Am plecat Am venit

În biserica turn de pază 165


Îngeri cu aripi gri veghează

Și-a urât vreun animal sângele? ascultă ascultă Plângere.

Pictorul e-n piața lumii Chemat n-apoi de plânsul Mumii.

TOPORUL LUI NOPCEA

Moisei

îN HAȚEG DEPARTE ÎN LOC FĂRĂ CARTE DUPĂ REUNIRE S-A DAT DE ȘTIRE

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

DIN NEAM DE EROU PE NOPCSA PE BOUR NOPCEA NEÎMBLÂNZITUL HAI FRAȚI CU PÂNDITUL

271 DIN NEAM DE TRIBUN DIN NEAM DE NEBUN HAI SĂ-L ALUNGĂM VIA SĂ-I LUĂM.

„După retragerea aureliană (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, între secolele al III-lea și al X-lea, de goți, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari, maghiari și pecenegi. Populația autohtonă, rămasă după retragerea aureliană, a fost nevoită să părăsească orașele romane din locurile deschise, retrăgându-se către zonele muntoase. Descoperirile arheologice atestă că, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortăreață, având intrările baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor în vestul Transilvaniei, au reușit să creeze structuri politice relativ stabile. Determinantă pentru evoluția istorică a Transilvaniei a fost însă stabilirea ungurilor în Pannonia - Bazinul Panonic -, în 896, aceștia avansând treptat în următoarele secole către interiorul arcului carpatic în Bazinul Carpatic.” Wikipedia

NEIERTATUL

PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR.

Și-a părăsit vreun popor dumnezeii? întreabă Leul și mieii

NICKEL 2000 Tu ești Corbul dar eu sunt Vulturul. - Pacient de la Zam.

166


Poetul Devei Pururi băiat Rimele Nevei L-au arestat

ARS N-am scris panselute Am scris oase Si sange

Ucis în zarcă La Zam spânzurat ca Doja fu parcă Dar azi e uitat.

Bolovan negru Pamant negru Suflet negru Cer negru.

POTOP IN VENETIA Banul si arta au invins Orasul e de apa nins

Mineri In pamant In mormant Robotim Fara cuvant

Nimeni vede intelesul Burg mancandu-si miezul.

Viata grea si urata Tara mea Dispretuita.

CIMITIRUL lui Paul Cezanne POEME SCRISE-N PIATRA DUHURI VORBIND IN VANT OASE CENUSA-N VATRA TACERE LA MORMANT

GENIULUI Desfatarile gem Munca icneste.

ADUC COPII LUMINI MAMA E IN PAMANT SINGURI CA NISTE CANI IN FURTUNA SI AVANT.

RUNE

TRAGEREA PE ROATA

EU NU SUNT OM EU NU SUNT ROMAN ROMANUL DACUL O VOI FRATI AI NOSTRI TOTI S-AU INCHINAT TOTI S-AU TEMUT NOI AM COBORAT IN ARENA.

Roata hora romaneasca roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri si muritum rupti pe griduri.

Obida

167


Regatului.

iti zicu hăi

Ce ne-ati mai eliberat Ca sa ne scuipati in cap Pe scaunul rosu am stat Cu clestii ne-o torturat

Mai tu nu zici Bine Taci ma om cane

Roata ne-o chemat in pat In baie ne-am ingropat Mama sade moarta-n sat Cimitirul ni-e arat.

A me-i Miorita Iou ii cer gurita.

Ardelean prost

PAMANT SCHINGIUIT

Ardelean prost Casa in rost Laibar de miel Ochelari de fier

Ardealul tras pe roata Cu Romania toata Zdrobit sub plug de sange Mintit in carti de plangeri

Nu stiu ce-i Levantul Mirobolantul Nice ce-i Rusia Sfanta nebunia.

Grau omorat in vatra Porumb-ngropat in piatra Inflorit cu duhul vechi van Gogh mancand curechi.

Ideea de Ardeal

Votul

Dar asa o facut etern Regatu.

Botanistii baga botul. Botanistii iau muie. Dicton de tranzitie.

Ardeal universal Matias sus pe cal Pace venind prin miri Te miri si te dezmiri

Greci Si romani arunca bani

Ardealul pamant al urii Si al cuminecaturii Ardealul de pamant De neinteles cuvant.

Nenumarati Si nemarcati Drahme citesc denari chitesc.

Miorita SATUL Miorita Frumusita Tri flacai

Cerul este valurit Oameni iara or murit 168


Carciuma o las in drum Si din ceruri ploua fum

und-ti-e masa Frate draga tu ai casa Eu abia de am o masa

Merg in cale uite-un om Dulaii mușcă in somn Dar ii tata Haide Hai Si eu am ajuns in Rai.

Vrajitoare rea te-deamna Moartea din pamant o cheamna

ICOANĂ PE STICLĂ

Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule leule

Mastera se vrea regina aminteste-ti de mamica.

Îngeri să dăsfac Calului alb Leule leule.

INSTELAREA

Lui Dimitrie Stelaru BISERICA ȘI CIMITIRUL Din plopi urc in cer Astru de ger

Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare

Univers harpa plangi tren de marfa.

Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.

CALVAR FRATELE SI FRATIORUL I(i)sus plangea. Fratioare da-mi mancarea Frate draga grea mi-i foamea

Nasterea mi-a fost Golgota viata rea rau Vifleem

Fratioare da-mi si casa Frate draga

Mintea trasa pe roata 169


inima facuta ghem

Ochiu bărbat Tacere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarasi inviu.

Unii spun c-as fi Isus Patimi nu-s Nici doruri nu-s

VOTUL ROMAN Decat unul scos din carte Dorul meu aprig de moarte.

Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru Istorie Pentru Pamant

CLUJUL SI EU

Merg prin zapada Prin ocari Ceru ma vada Umblu pe mari.

Sedeam la felinar spre Universitate citind acatiste pe griduri

AUTOPORTRET INTERIOR Gerul din cer Oameni iesind Filarmonica mirandu-se pe taran.

In mine-i intuneric de iad Inaltimi de orga in mine Acvile ce urla vrabii ce cad Dincolo de rau si bine

MESTERUL

In mine e tacere si moarte si urlet de fiara Mintea mi-e deschisa carte Si plansul de ceara.

Ciopleste lacrimi in lemn inzeite patimi in semn

DESTEAPTA-TE FELIX Si fluiere si linguri si cant si rabdare de sfant. RUGACIUNE

Stau privind peretele domol Cu crestetu-ntr-o rana ametit Bistrian de ganduri imi trec prin ochi Si vad vrun ce fara sa stiu ce vad

Creierul bolta Inima-nalta Cerul uitat

Ochi mi se zvanta sub palma grea Imi sunt doua nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viata rea Stau iar privind in gol - visez. 170


Gavroche fara Dumnezeu Pentru tot ce-ai prapadit Pocait sau pedepsit? RUSINEA BISERICA CRESTINA ZARCA Domnului Profesor Radu Vancu. In zarca m-am pocait In zarca m-am spovedit Si in zarca am sa mor Numarandu-mi dor cu dor

Rusinea este dor si cant Lumea de razbati In inima ta tacand plangand De tot mai singur cati

Cat ii lumea asta roata Toata ii numa o zarca Si in zarca nu-i lumina Decat inima stapana.

Stai intr-un loc si-ti amintesti Prieteni mii trecand Mintea ti-e magic Ipotesti Si toti se sting in gand

EUROPA Ramai si tu-n rusinea ta De Chrestus rusinat De cruce ca el stai flamand Martir fii pentru sat

Candva Europa era o padure De la mari la mari Fara orase fara Moloh Doar o mare padure

In satul vechi vorbesti rugand Si singur stai ades Sezi rusinat si sangerand Si te uiti in eres.

Un loc al pacii si intelepciunii Bucuria gasita in poieni Scanteile din foc devenind stele Si noi parintii nostri si ei parintii lor.

LAZAR SAINEANU

ROMANIA AMPUTATA. FABULA Telal de basme l-am vazut vorbind frumos ca-n carte

Furnicile albastre muncesc Matcile grase iubesc Matcile bani si matci nasc Furnicile zdrobit pasc

Batran si tanar nevazut viu si fara moarte.

Nu vreau mierea ta amara Matca grasa si barbara Ci mi-e mila de furnica C-ai taiat-o cat de mica Striga greierul ateu 171


LIMBA CLOPOTULUI cu Domnul se dragosti Ana innebuni O data la o mie de ani limba clopotului ne suna in frunte adormiti in ger ca in legendele negre

In sat lumea-se vorbi ca Ana innebuni popa o-nfiera cu crucea mosu tuica bea cu butea.

sufletele ne sunt biserici naruite cu Dumnezeu pribeag intrand la vecernie.

Ana innebuni cu Domnul se dragosti

MUIEREA

Fata mea sa nu te duci ca ne faci de ras la curci fata merse si veni taica capul ii tai'.

E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare si barbatu ii muri si se si imbolnavi

Cu Domnul se dragosti Ana innebuni.

cine-o creste fiii mei fii mei ca niste miei pe preut nu il lasa se ruga la Precesta

Plange taica fata-i moarta Mergi la Lainici de te iarta Fata me sa pocai Pocaieste-te si tu.

Si spunea m-am vindecat Plans-am plans-am rau curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat.

Ana innebuni Cu Domnul se dragosti Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni.

Dmitri Shostakovich - Waltz No. 2

NOUA DREAPTA

Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.

Tu vino cu noi la lupta dar de nu crezi ca noi te batem - suntem hitleri pentru maine Ducele cu buza rupta

FATA DECAPITATA. PENTICOSTALA

LEGENDA

Noi zidim violenta noii ere Demult demult in alti ani rai cine mai stie sortii sai era-ntr-un sat o momarlana pe care o strigau tu Ana.

ULTRAKORPS

172


Bocanci si pumni În loc de minte Batai incercand sa scoata Berlinul Budapesta Transnistria

Maica in deochi vorbeste-mi Cu ochi in isop ceteste-mi.

Creierul halba Muzica vraiste Anarhia este muschi si oase rupte.

SUPRAOMUL

Are creier de doua kile Copii uriasi la minte

RASISM

Pe clasa a doua imi placea de o colega si i-am spus, Bozgorita.

El encefalul Terrei trist el spiritul marii.

Pe clasa a treia un tigan blond mi-a dat o piatra-n cap si mi-a spus Ruman prost.

Obsesie si dementa

deceniului 1944-1964 Un secui oarecare l-a spanzurat recent pe Avram Iancu.

Sunt veacuri repetitive vise urate reflectandu-se in oglinda generatiilor

La camin in Hasdeu o evreica din Sighet si-a batut joc de mine cum a vrut.

uraste-ti prietenii si vinde-ti fratii obsedante decenii recurente

Am mers nemancat nechemat sa ajut niste nemti la un tir si soferul a spus la greu (Rumanische) Scheise.

rusinea unui popor blestemul unei istorii homo homini lupus

PLANSUL RUSIEI si negustorii cinstiti urla sa moara sa moara sa moara.

Plange Rusia sufletul lumii tarina zavorata la sanul mumii 173


HONTERUS. LEGENDA

RANZOS EU NU SUNT CREDINCIOS SI CUNOSC OMUL FRUMOS.

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

Inviere piatra neagra Biserica Romana Neagra Avva cu par negru pana.

Zalmoxis vine din mormant Romanul cade in pamant

Aurel

Copiii au aripi si plete Norii au inceput sa fete.

Cazu steaua pe benedinctini lumina din cer si din batrani

BISERICA ȘI CIMITIRUL Dalb mesteacan rasarit vechi brad sacru mortflorit.

Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare

LUCIAN BLAGA LA CLUJ

Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.

Melc in cochilia albastra plange lebada maiastra moartea are chip de om sub al boltii sfinte dom totul are inteles iubirea e un eres Cluj rosu in soarele aztec Sfantul Lucian deveni metec.

CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ

ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

RELIGIE

EU NU SUNT RELIGIOS SI CUNOSC OMUL

MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA 174


CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână.

IOAN CORVINUL PRICEASNA MAMEI In veacurile negre cavaler cruciat Ioan de Hunedoara sangele si-a dat

Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes

viță de Basarab negru Corb in cin infranse pe Arab in paine si in vin.

toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini

RAGNAROK unde esti mama unde esti fata unde esti fata unde esti mama?

Am sezut intre meri in uda trista livada de devenii mar Pleiade ma vada

HEATHCLIFF cine va pune securea la radacina mea cine din pamantul meu ma va alunga

In lumea lui tacere in lumea lor fiere

si cand voi ajunge-n cer pe ce drum voi plange drum de piatra si de fier drum de dor si sange?

a mers tot pamantul cristosul si sfantul.

CU PUTREDĂ MÂNĂ COLINDUL BOLII Lui Tudor Gheorghe. In camp de soc 175


Colind bolind Ma opresc in loc In amurg sfint Si zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cat au fost de reu Te tie Dumnezau Ca nu m-ai iertat Si la cani m-ai dat Viata m-ai mancat De viu ingropat.

si singuratatea il cheama la vorba in el parintii sunt cartea mortilor pleaca se-ntoarce in alb cer vechi Corbu asadar sa vorbim inca un mileniu si inca o mie de ani sa adastam in limba felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu stim duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

SFINX IN CAMP OCRU

FOAMEA SI BATAIA. FABULA

I

dedicata unei Pisici sarmane

Lacul inghite iar maslinii In campul galben ocru verde Un loc al magiei si al meu miracol In dealuri pacla si negura Muntii dorm Campul spalat de vant si oceanul verii Tace iar in albastru si ocru.

Ma Bataie crunta esti statu Foamea la povesti Ba tu Foame ma intreci as manca si pietre reci.

II Chiar si eu m-am ingalbenit Galben galben galben zeu Craniul mi-e o pestera Pictata Si fruntea un niciodata Pe negru dig Intre ape si camp Judec ape Judec camp In ochi mi se face frig.

CANTECUL ROBILOR

Internilor din spitalul de la Paclisa. Sub bolta trist cantec cani fara pantec

SEZATOARE

lui Glad Berindei

deasupra e bal val dupa val

Omul e un abis vorbitor

cautam 176


lumina marie stapana

In hora la mijloc Biserica de foc Rotile de fier Creierii t-i cer Ardeal azi ai sa mori Si ai sa inflori.

deasupra e bal val dupa val.

SONETUL III PISICA. FABULA Ma rog sa-mi vii Marie Doamna mea Carte-ti trimit din temnita de piatra Sfanta coboara pe frunte-mi mana ta In sala de tortura cerul latra

De la o casa plina de mancare O Pisica plangand in gura mare Nu am stapane nu am nici azi nici mani Pisica plange negru cu pui negri in sani

Doamne ma uita frange-aceasta vioara Alunga-ma din rai dar schimba-mi viata Veti ramane doar tu si dimineata Cazut in pamant piatra de moara

Tot mai bonava an de an imi vine Eu ce sa fac s-o bat sa-i spun hai maine? Si eu sunt Pisica-n lumea asta Si stiu ca si pe mine m-o prinde napasta

Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mama sub cruce Noi doua priviri scrise-ntr-o carte

Sta si fura mananca pe ascuns De plansul ei bolnav in creier sunt strapuns Tu stapane Doamne ce ne-ai facut pe lume Priveste la Pisica ce roaba e la Caine.

In drum spre cer sonetul trist ma cruce Vazand cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatra duce.

UNUI PLOP

PÂINEA ȘI ȚUICA. FABULĂ Plop leganat de vant plop rupt la pamant

Pe mine mă face mama râd copiii plânge mama spuse Pâinea tristă-n drum eu am la oricine drum

Frunzele tale mormant tacerea ta duh sfant.

Pe mine mă face tata râde lumea plânge tata zice Țuica lânga drum și iou am la oricine drum.

HORA

DOUA CEPE. FABULA Insangerat Ardeal Mori azi sus in deal 177


Ceapa rosie vine-acasa pe portita greu se lasa

Stau cu ochii-nchisi tacand Viata mea m-o tras pe roata Si imi numar gand de gand Bata-te America bata...

Greu mi-i prin strainatate Ceapa alba Ceapa frate

CONSTANTIN CEL MIC

Printul Constantin cel Mic Fara imperiu in troian Hristos i-e sangele de vin Are chipul scris pe ban

Ma batjocuresc strainii spun ca-s rea scot ochiul painii

Face minuni cu mana sacra Ii vorbesc mortii din pamant Imparat lasat la vatra 11 apostoli ii cuvant.

spune tu surata hăi cum ramasi si cum te dăi

CORNELIU. DRAMA IN TREI ACTE Eu is tinuta in cinste plang romanii -n bob de linte.

Un om in alb pe calul dalb

MATROANA ROMANĂ

Jidanu -ti ia dreptatea ta!

Tăcută în cimitir matroana în vatră cu ochii de marmuri cu pieptul de piatră

Rege trecut dalbuomorat...

Frunze din ceruri tăcut o îngroapă și tace matroana din ochi curge apă.

FATA IUBEATA VIATA MEA AMERICA A fost o fata margarint Zisa fata iubeata Cat a trait tot a iubit In sat de fum si ceata

Viata mea ii viata rea Am fost jos si am fost sus Nimeni-mi spune dumneata Si viata mea s-o dus 178


de tu crezi in Dumnezeu de ce-i esti copilul rau?

Azi in ceasul vietii La ce-am trait? Am batranit De ce traiesc iubetii?

BISERICA IOBAGILOR LEGIONARISM Biserica de piatra arde de cuvant romanii stau pe vatra muierile-n pamant

Ochii negri ai poporului negru Ochii cruci negre Vom invinge uniti munciti tacuti Abjectia ne-a devenit miracol

vorbeste azi Cristosul venit din alte ere alb e tot Salasul minte orice durere.

Cioran negru in China neagra Taranii negri in vestminte albe Nicolae Iorga prabusit la pamant Poporul impuscat Dumnezeu ucis.

VECERNIE POCAITUL Fac vecernie in casa demonu-ntristat ma lasa

Merge acasa pocaitul romanii nu-i tin traitul

focul arde suspinand cetesc si tac si scriu cuvant.

sta cu batrana la foc satul petrece el cata in foc

TANTARUL. FABULA si trece o viata bătrânu bătranu satu-l petrece sa dusa batranu.

Octombrie albastru Tantarul rataceste Ingalbenitul astru Il ingalbeneste

GHERLA

Cum de trecu viata Ce vara de cant Pe geam sta Tantarul Cazand la pamant.

Spune spune pocaite de esti sfant ce cati aice

FLUIERUL 179


cruce franta zei cuvanta cruce sparta cruce moarta.

Fluier din munte Fluier de nunta Fluier din carte Fluier de moarte

INSCRIPTIE Fluier din nunta Fluier de munte Fluier de carte Fluier din moarte.

PRIETENII M-OR TRADAT PARINTII M-OR JUDECAT

JALE DUMNEZEU M-O INGROPAT TINTIRIMU M-O UITAT.

Jale mi-i sa plec d-acasa plopu-n urma sa imi iasa

WILLIAM SHAKESPEARE jele mi-i de negru murg printre pietre sus in burg.

William Cuceritorul William Scutura Sulita sub soarele anglu in cruce malteza

CRUCEA STREIULUI de la Stratford la Londra si inapoi singuratate in tacerile veghei.

Cu poezia aceasta am atins perfectiunea in poezia mea nationala. Asta inseamna ca volumul Dumnezeu ucis s-a incheiat. Zece ani le voi slefui, dar cartea este gata. Ar fi o blasfemie sa continui volumul I. Peste zece ani de ne-o tinea Dumnezeu si Isus Christos voi mai scria.

COMUNISMUL ROMAN

De mult trasai o cruce streiul Streiului ma duce

poporului roman. Fiare ce-si mananca fii Fii ce-si batjocor parintii Romanie stele mii te privesc cu ochii Sfintii

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plansul varului

mult dor ai adus in lume 180


demon rau fara de nume ne-ai facut de chin in lume si-ai ucis romanul nume.

pe tronul maghiar ti-otravira sarpi romanescul har

ROMANIA MODERNA

acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai invat din al mortii bal

tatalui meu. cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otravit de nobili barbari

Poduri de fier bani de aur cer fara cer tacere tezaur

Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ti doin cantu cel fara de lege.

noi inchisori in temple vechi oameni ce mor ca vinul vechi.

CERUL ROMANESC MONSTRUOZITATEA MODERNISMULUI Bourului. Gregor Samsa daca ar fi devenit un gandac, ar fi devenit un gandac. Vesmant al Fecioarei inzapezit de plansetul mioarei zdrobit

OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII

Din Sighet in Braila acelasi cer Marin Preda si Nila in ger.

OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII...

GHEORGHE DOJA REX HUNGARORUM Ia clestele smulge-i limba limba care-a-nvatat colinda

Tu fiu al lui Iancu Matia Rege sa-ti doinesc cantu cel fara de lege

taie-i nasul scoate-i ochii infidelul

Din iobagi si sarbi 181


babei Dochii Mama carte moartă moarte mă-nnegresc înnebunesc

pune-l pe tronul incins mesteacanul cesta nins.

cobor în vânt urc în mormânt și din pământ vorbesc cuvânt.

PAGANINI COPIL

Prietenului din copilarie Radu Vancea, care imi vorbea ades de Niccolo Paganini.

CETĂȚILE SACRE

Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Marii lumii far Cu buzele cusute

Lui Robert. Roți de lumină soare de mină griduri de cânt dave-n cuvânt

Geniu in mizerie Maini pentru alta viata Beat de idei puzderie Suflet de dimineata.

altare crăpate răbojuri uitate torna torna fratre fără de moarte.

CAPUL

Ghici mici ce mi-i capu? Visele vârâte-n sacu.

DESCÂNTEC

TEMPLUL

poetului Ioan Ivașcu Mesteacăn frânt Noapte de smânt Murg alergat În negru păcat Tu m-ai iertat Și m-ai luminat Cu frunze de jar Tăcere de har Mesteacăn alb Mesteacăn dalb.

TEMPLE TRISTE PĂRĂDUITE COLOANELE NĂRUITE PREOȚII OMORÂȚI DUMNEZEII COBORÂȚI...

III DOLIU

182


și. Judeii, Romanorum, Graecis, Thraces, Scythes Secunda vita caeleste et aeternam Imperium e lux et vulgus beati Via aqua est aetheris tristae panem Tu plangit bebis lux perpetua Libertus sculptura tacet marem.

Logica. Clasa IX. Nota 6. Nota 6. Nota 5. O profă mică cu zâmbet. Psihologie. Ce e sufletul? Nu înțeleg nimic. Economie, Filozofie, și.

G

Prințesa pețită de Diavol Don Quijote Sagradas Escrituras Moby Dick Huckleberry Finn Whitman, Dickinson, Frost Deutsche Bibel Goethe - Gedichte - Faust La Sainte Bible Balzac - La Comedie Humaine Vulgate Horatius Cicero Shakespeare - Complete Works Holy Bible

A fost un Rege și un Prinț O Regină și trei Sfinți Și-o Prințesă lucru mare Odor fără asemănare. Am iubit-o doar o zi Că Dracu o și peți C-o fi bine sau e rĕu Știe numai Dumnezeu. Oda diamantului din gunoi

Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

Nu voi scrie un poem social adresându-mă mulțimilor nu voi scrie precepte divine împotriva capitalului și sărăciei din casa mea de la țară nu voi veni cu ceva nou plin de prospețime nu voi scrie poemul pentru Nobel și premiile literare ale Indiei

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG

Dolfi in cenusa

Unterliebe 1. Sunt impur. 2. Eu sunt Germania si trebuie sa mor ca RIF. 3.Nu exista puritate pe pamant. 4. Cenusa capul meu imparatesc. Lesie.

Dincolo de iubire.

5. ECCE HOMO

183


Psalm 1997 (sau ruga unei bătrâne evreice)

Colind cimitirul Beat De apa neagră Care mă înghite Cruci verzui Cruci albastre Cruci negre Cruci negre pământ roşu pământ greu.

Moise ne-a spus: “Vă voi duce într-un loc de lapte şi miere.” Şi-am găsit praf, smoală şi sare. Am părăsit ţara Eghipetului, pentru că eram batjocoriţi şi nu-l iubeam pe Ra. Acum am mers încoace şi ce-am găsit: praf, smoală şi sare. Apoi a venit Babel, de-am fost robi, acum e Irod. Doamne, de ce ne-ai părăsit? Ştiu, îmi plec capul şi spun: SUNTEM PĂCĂTOŞI! Dar ei, Romanii, de ce nu sunt pedepsiţi? Poate că-mi vei răspunde: “Dar vor fi.” Toţi primesc ceea ce merită pentru păcatele lor. Dar eu te rog Doamne: “Iartă-i pe cei ce ne fac rău şi Ne iartă-ne şi păcatele noastre şi să nu ne oropseşti. Eu nu cârtesc ci spun: << Mărire Ţie, Dumnezeul nostru, Mărire Ţie>> Şi zic: <<Doamne miluieşte pe cei ce mă urăsc, mă zavistuiesc şi mă ocărăsc; aşişderea şi pe cei ce mă grăiesc de rău.>> Şi acum, Doamne, iată-mă în faţa Ta, rugânduTe: „Trimite-ne salvarea, trimite pe Mesia.”

Iar sus sus de tot Văd o cruce albă pe-un lăcaş creştin. Biserică de lemn De lemn de gorun. Biserică de piatră De piatră din munte. Biserică de oameni [De baci şi frăţâni] Ai apă-n altar Şi peşti… Un somn solitar Veghează icoana [Sântului Cuvânt Pe sfărmat Mormânt] pictată cu lacrimi pictată cu gânduri cu roşu de sânge pe-un scut de barbar.

28-V-1997 CFG

Unde-nainte stăteau Moşnegii Acum odihnesc Racii ursuzi şi mustăcioşi Ce privesc tot înapoi

Barajul de la Cinciș

În locul unde demult s-adunau fetele mari [rămăsără doar scoicile Parcă salbe desprinse din Părul lor]

Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat Apă, multă apă Îl apasă acum, Apă neagră, rece Bate vechiul drum

Urc scările unde era corul Rămas din Bizanţ Cu bănci lungi de [mesteacăn Acum cântă doar broaşte] Către Dumnezeu

Satul e pustiu e rece şi umed Gâlgâie a morţiu apa din fântână.

Lac sărat, lac sărat Lacrimile te-au săpat Lac sărat, lac sărat 184


Ai făcut un păcat Lac sărat, lac sărat Clopotele nu mai bat Lac sărat, lac sărat Dumnezeu te-a şi iertat Lac sărat, lac sărat…

VRAJA Vraja a plopilor la inceput carmin de octombrie zbucium fara sat dorul nonviolentei coloanelor de templu asteptand rasvenirea plopii ca niste confesiuni lumini in pleiade

Felix 25-VI-1997 H.H.

vantul intorcandu-i ca pe martiri ca pe sufletele noastre fara hodina si flamanzite de Dumnezeu sau poate de nedumnezeu aripile in albe traiectorii si tipetele de bun ramas ale toamnei. The Adventures of Little Punk Dog Citește! DJIBRAIL.

CARTE DE RUGĂCIUNI EVLAVIA OMULUI CREȘTIN Volumul II Ochiul zimbrului

FR-C Little Punk Dog FR-C Little Punk Dog Goes to school Every kid takes Him for a fool The teachers say He's not alright! He barks and cries Every night Every night! (Chorus) Every night every night The kids say to him When the talk of - him Bad Punk Dog Bad Punk Dog You're a Little Punk - Dog You're a Little Punk - Dog Little Punk Dog! (Chorus) Every night every night every night every night Every night every night every night every night Every night every night every night every night Singalong everybody! Encore.

PENTRU

lui Petru M. Haș și tatălui meu, Constantin Raul Constantinescu. Bob Dylan MULTUMESC OMULUI. MOTTO "Pușkin a inundat Rusia cu versuri instigatoare: tot tineretul le invață pe dinafară. Pușkin trebuie să fie trimis în Siberia." Țarul Aleksandru I „Salve Romuli Parva Nepos” IMPARATUL IOSIF II, Austria Fratele Ionel, 1925? Cel mai mult am invatat in viata de la fratele Ionel, un om care nu a spus o predica in vremea mea. Poate am aplicat invatatura la conditiile mele de viata. Mai mult nu mai spun.

185


He sits friendless And alone His head is heavy Like a stone Nobody loves him Nobody will So he starts to Make up his will! (Chorus) Every night every night every night every night Every night every night every night every night Every night every night every night every night Phoebe Buffay and Petre Roman FR-C When he was down Schooled A bloody coup d'état Fooled And the teacher lady Said Who well we vote Kids? Who will we vote Kids? Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote We all shouted in class We had fun Petre Roman was a Communist Bum I storytell this tale Cause I wanna say That I love Phoebe Buffay Yes I love Phoebe Buffay I'd marry Phoebe Buffay. Little Punk Dog Writes A Book FR-C Little Punk Dog Writes a book The publisher page

This kid's a spook. He signs both contracts Don't give one back And this is how Little Punk Dog gets jacked. Little Punk Dog gets jacked! (Chorus) Gets jacked gets jacked His Mom is dead Nobody cares! He sits alone Nobody cares! He sleeps in the frost Nobody cares! He writes all the time Nobody cares! Nobody cares!! (Chorus) Nobody cares nobody cares Four years later publishes On his own money Now he can die But nobody reads - about his Mommy About his Mommy! (Chorus) Nobody nobody nobody nobody People like to sleep eat and fuck If they don't afford condoms They use a sock People suck people suck People suck people suck People suck people suck People suck people suck (Chorus) People suck people suck people suck people suck People suck people suck people suck people suck People suck people suck people suck people suck People suck! Yea-a-a-ah. emoticon smile Little Punk Dog In The Cemetery FR-C Little Punk Dog Sits alone At his head He has a tombstone He's with Grandma We hope he's merry But we don't know Cause he don't show. Little Punk Dog Blues FR-C Little Punk Dog Still has a Father 186


A weary old man Like his dead Mother Kids don't even visit The don't call They wear O'Neal They don't pay a bill They don't pay a bill! Don't say I love you They don't say I did trouble you Maybe my old man will die And just me will cry! Little Punk Dog Visiting Agafia FR-C Little Punk Dog ran In a cold cold forest Nothing was in the area But a damned securist But fifty meters farther Watched by a cuss And a fart-er In the oldest house Lived a Mother Agafia The daughterless Mother. Educație FR-C Mămica face sex Băiatu face sex Bunica nu știm ce face Hei hei hei Aproape toți fac sex Hai toată lumea Mămica face sex Băiatu face sex Bunica nu știm ce face Hei hei hei Aproape toți fac sex. Mulțumesc. emoticon smile Little Punk Dog Goes To Church FR-C Little Punk Dog Goes to church Christians think His name is Lurch He likes the mood He feels bless-ed And everyday He feels rejected Yay! (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum

Bum bum bum bum Bum bum bum bum He is mocked he is used He's insulted and abused He is laughed at and ignored He's despised And he's always bored (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum You can talk to God Only in institution So to be a hermit Is not a solution You must be sharp Smart and holy And you must You must be jolly (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum If someone there loves you It's a wonder But you just can't see her Like Stevie Wonder It's like she is far away Like in a far away land And you wave your hand And you wave your hand. The Failed Suicides of Little Punk Dog FR-C I tried to kill miself Onces upon a time Lime to a lemon Lemon lemon to a lime People want to die And some them Suicide But if you cry Life has a bright side So let me Little Punk Dog Bid you farewell Suiciders are losers What is more to tell? Try this at home with your guitar! VIVE LA REPUBLIQUE! Regelui Mihai I Crestinul.

187


REPUBLICA ROMANA SINGURA STAPANA

GHEORGHE URSU Ma Gheorghe murisi si te prapadisi

REGE LEPADAT MARE IMPARAT.

cine te-o caznit cine te-o muncit si te-o chinuit

STATUIA LUI BABA NOVAC LA CLUJ. CANTEC RUPT

moartei de te-o dat roman necurat?

Pe rug de piatra cioplita Negru e sufletul de bronz In flacari arzand etern Cu scutul lege in maini

Romanii au fost patimi fara rost

martir dintre munti murit in genunti cerestile nunti troianele punti...

Au romani-ai ertat au esti tot certat?

PAUL GOMA Paul Goma dus in Roma

Ertat ertat ca sunt domn bogat

Cristos tace cruce face.

aici imparat desu spovadat.

DOMNITA RUXANDRA

CANALUL

domnisoarei doctor Ruxandra Ghita Naltu imparatu nu le taia capu

Pamant la Canal piatra Ideal

ca ei is rumani cu viete de cani.

moarte timpurie lacrima faclie.

188


FIARA DIN BURG SECURISTUL Lui Ion D. Sarbu Oameni urmaresc pamantul ocarasc

Fiara -ncoltita vanatori grozita

isusi zavistuiesc straini ma rasplatesc.

rosiori pandita in burg plumbuita

JUDECATA REGELUI MIHAI CRESTINUL ursule roman sangele ti-e vin

Rege uitat print scelerat

lup copiat din carte dealul fara moarte

Printul nebun plateste acum

invie romanii mesteceni batranii...

Rege batran etern stapan

INGERUL Inger sunt inger sant

Rege Mihai Eminescu Mihai Judecata sa dai

viata vant dor pamant.

Pamant uitat print fara cap.

20 DE DOLARI

RUGACIUNE DE SEARA

20 de Dolari plasa de mancari

Isus Marie David Urie

si am luat si ceapa ochii sa ma-nceapa.

minte-ma mila viata umila. 189


orgi fara moarte. EMINESCU LICEAN. COPIL IMPARAT Cernauti mirat Mihail baiat

ROMUL MUNTEANU doamnei Ana Munteanu. Ochi obositi nori coborati

ste de agat Copil Imparat.

muri innegriti domni poteriti

TURNUL CHINDIEI Turn inchisoare paine si sare

plumbi tipariti noi indoiti.

voda petrece temnita rece.

POEZIE DUPA POESIE Poezie dupa poesie Sfintita Sofie bolta pictata Dunare lata

VORONET Capela sixtina Gheorghe fara vina

Asaneasca sora Flacarata tora versuri de-argint psalmi margarint

judecata dreapta apocalips inceapa

cruce in lacrimi Hristos ce nu vatami Constantin uitat si inmiresmat.

straluciri de vina pictura lumina.

VIRTUTEA ROMANA ROMANII POPOR DE PIATRA PIATRA SFANTA RAU IN VATRA ORASE FIU RISIPITOR SATULE IUBITE DOR PIATRA LACRIMA IUBIND MINTEA INIMA-AMAGIND TARANA SFANTA-N MORMANT CER DE MOARTE PLAI DE CANT COPILUL PLANGAND IN SMANT BATRANII VORBIND CUVANT DOMN INTREGULUI PAMANT

BISERICA EVANGHELICA DIN SIBIU Burg in burg cetate in cetate rune din carte 190


CATACOMBE-N CERUL SFANT.. ingropat de dusman amputat dupa un an.

ISUS DORMIND Isus dormind Petru plangand

ARCUL ROMAN Priveste copile la arcul roman trecut peste dunari batut sus pe ban

De as pleca oare -o afla?

Arcul victoriei in jertfa de sange arcul ce rade arcul ce plange

Copilul dormind tata plangand...

Pe el daci stau nemuritori si getii izvod duhul viitor

BASARABA DIN PAROS Lui Mihai Eminescu.

In arcul roman ne-au murit copii in arcul roman tara sa invii

Crai mari domni tari

In arcul roman vom dormi eroi va rosti poporul mama fiu noi...

s-au pustinit au izbandit tara romana pe veci stapana

Daniil 2016 Eu nu ma duc la vot Il las pe Dumnezeu In locul meu Si de-o hi sa mor voi muri pe nimeni voi invinui Romania oi jali talanca sa-mi cante mortii imi cuvante miorita giupanita fetita domnita.

pus temei corb si lei sabii in jar trist caminar... TELEFONISTUL bunicului meu, capitan de aviatie Dumitru Constantinescu erou in apararea Bucurestiului. La Telefoane Telefonist geniu pustiu avangardist 191


dar nebuneste au ras

TESTAMENT NU VA LAS CA MOSTENIRE DUPA MOARTE DECAT O MOARTE SCRISA INTR-O CARTE CA MINE SA MURITI DE SUNTETI ROMANI DOUA MII DE ANI ATI FOST VOI RUPTI DE CANI POPOR DE MARTURI SI DE IMPARATI POPOR AL MEU SA STII TU CAND SA GATI...

cu minte de ras se cearta -n furnicar furnicarul barbar nu vezi doua prietini furnici fara patimi

CUVÂNT CĂTRE POPOR ROMANIA ACUM A SOSIT TIMPUL SA ARUNCI BOLSEVSMUL LA GUNOI. DACA NU O VEI FACE CEAUSESCU SE VA INTOARCE. FOAME, FRICA, INTUNERIC, SI FRIG, DA MA, SI CRIME.

toate sunt regine cu inimi de caine. JUG

FURNICIE Vite de jug cadem pe plug

Pamant de furnicie haz pe veresie

porumb de aur topit de faur

da-mi sa-ti dau bem sa beau

brate de cer la claci in cer.

ievozi rapsozi Romanie furnicie.

REGINA ROSIE FURNICILE NEBUNE Principesei Margareta si lui Liviu Dragnea. Furnicile nebune fura tot bune

Auoleu mamuca hai mult scrisai iou Anii Rai

dar s-au mandrit dar s-au trufit

ca sa vad az pe pamant Regina 192


in ros vestmant.

CREATIE Lui Emile Zola.

CIOCOILOR Iubirea iubirea e mare sentimentele noastre barbare

Presedintelui Romaniei Klaus Iohannis. V-am purtat in gand curat inima voi m-ati mancat

Maestrul trebuie ucis acesta este al maestrului vis

piatra tara-am sprijinit bolovan si ocarat

Elohim si Lucifer in camp. Si Isus cel tamp.

eu sunt prost si sunt sarac

COMUNISM GAVROCHE

foamea abia imi impac

II.

COPILARIA

LUI

lui Nichita Stanescu si Nicolae Labis. Comunismul nu e pacat. Stalinismul nu e comunism. Dupa abdicarea Regelui toti "comunisti", dar noi am uitat.

voi sunteti boieri si jude ne chinuiti ca pe iude.

Cartela de paine Serviciul pe carnet rosu. Copilaria lui Gavroche. Si dorul.

CARTE DE RUG Regele Casei Regale a Romaniei L-am ucis pe Regele Mihai Crestinul. Carte de jug carte de rug

SOARELE NEBUNULUI As vrea sa merg afara din iarna pana-n vara

Pe rege am ucis printi m-or proscris

dar lumea ma omoara sangele mi-l ceara

Ca rau am gandit si am suferit.

sed cu obrazu para 193

am

fost


si privirea zara.

lasa omu-n pat tu l-ai tulburat pieri drac blestemat!

CATOLICISM

Copil te ridica Maria cea mica paine si cu nuci iti va da sa-mi duci.

Bisericii de la Santamarie-Orlea Doar Francisc veni pamanturi triste chemand la urb et orb Veac dupa veacuri trecand tacute peste rumani in carti Dar neamul roman din Roma a venit pesti si cruci purtand O tu Romanie pamant vechi de dor mormant sa lasi

Epigraf Mi-ai sters psalmii Zuckerberg Cat crezi ca te vei putea ascunde de Ruah? Psalmi si prorociri deletate de poporul psalmilor si proorocilor. Cum crezi ca le vei putea plati Zedekia? Ierusalimul va fi cenusa din nebunia ta Ierusalime, din nebunia fiilor Ierusalimului care ard cuvintele DOMNULUI. Pentru ca ai ars cuvantul meu cand veneam in pace catre tine zice DOMNUL ars vei fi cu toti mincinosii din mijlocul tau care ma marturisesc nelegiuit.

Invie ca Dumnezeul tau de lemn si piatra insangerat Desteapta-te fetito la viata cea vesniciei dor Tu tara gandurilor nadajduieste in vechi Marii Si primi-vei scutul sabia de foc cartile de aur... VIATA MEA E UN AIUD II Viata mea e un Aiud Dar e Aiudul meu Nu-l dau pe Dumnezeu

CANTEC DE TEAMA Frunza cerului de sat eu am teama de barbat

Si cand voi cadea Sub temnita ma ingropati si sub stea.

ca barbatu-i fiara draga sufletul in ochi ti-l leaga

VIATA MEA E UN AIUD de barbatu necajeste soarele se innegreste

... Isus si demonul

cand barbatu o peri lumea toata o muri.

Drumul obosit Copil amagit demon blestemat Isus preacurat demon fioros drace rapciugos macabeu Legiune Copil fara nume

Miracol Azi am facut un miracol. I-am gasit prin rugaciune si citirea Evangheliei, tatei, stickul pierdut.

Pieri drac blestemat 194


pentru Raul Constantinescu si fiul

Cani inconjurati de lupii barbati

Priveste-i copile cand treci pe strada martiri din Cuore poeziei spovada

au zidit drum cu imnul roman.

poetii martiri parasite ruine cautand poarta inchisa spre sine

COLOANELE CATEDRALEI DIN CLUJ

Poetii martiri

Templul bizantin lumina in stanca popoare vin Dumnezeu cuvanta

vei plange o lacrima vei numara trei lumea e o turma iar cetetii miei

Sprijinit de coloane porti spre alta lume in caut in nume un nume in nume.

priveste-ne copile cand trecem pe strada martiri din Cuore poeziei spovada

CONDAMNAT Poem dupa poem

noi am trait in cant de Miorita si am rugat Verginei cosita.

cuvant dupa cuvant.

Cruce in camp soarele sfant

BUCOAVNA Tara de manastiri bucoavna de amagiri

cruce de cer lacrimi de fier.

ruga in munti ursite nunti.

TATA DIN ICOANA Tata din icoana sange plans in cana

MIRCEA TACI ROMANE CA ESTI CANE

cuvinte bizantine arcuri constantine.

NU ESTI DE IESIT IN LUME.

DETASAMENTUL DE LA CERNA 195


BIS.

Poezii pentru Carte de rugaciuni... volumul 2

URME

CULA

Urme in nume urme in rune

Turn de var turn roman

urme de fier urme in cer.

cula bolda cula voda.

AVRAM IANCU NEBUN

TROITA DIN CERNA

Deal rosu muri Mosu

Maitec in Gorj acum cinci mii de ani Jiul lacrima.

merg campul pe mantul.

TARA DE PIATRA

TREI SCRIPCARI lui Tudor Arghezi, Dumnezeul literaturii romane.

Tara de piatra sarpe in vatra

Au fost razboaie pe pamant Cristos veni din preacuvant Satul era plin de ciurari Numai trei erau scripcari

fructe in mit ruga in chit.

Scripca de os scricar domnos scripca de bronz lumescul rost scripca de zlata data de-o fata

COPILUL VAJAIT

Scripcari furnici ii cu arnici Si Dumnezeu cu fiul sau sed plangand sed cantand cruci de venin paine si vin.

vaj in vant si vaj in cant.

Copilul vajait rau mai e smintit

CEASLOV Carte crucita in lacrimi boita

196


carte de dor neamuri ce mor.

in suflet dalb tacere de miere lume de fiere

RUINELE MANASTIRII BOCIULESTI Piatra lucrata zvodita vatra

in flori se roaga suflet desleaga.

ruine albe icoane dalbe.

MANCATORUL DE SARE N-am mancare mananc sare

VALEA JIULUI Valea Jiului plansul fiului

mananc sare n-am mancare.

Valea Fierului plansul cerului. Letter about Heaven MAR COPT Heaven is good Light and funny Heaven is good Come...

Mar copt scrib copt plop vant mor mant. DOMNITA SAXONA

CARTE DE RUGACIUNI EVLAVIA OMULUI CRESTIN Volumul III Lumina in iad

Soare conjor lacrima-n dor

Felix Rian Constantinescu

trece sasoaica gandeste rusalca

FEAR OF THE DARK by Bruce Dickinson

in vesmabt alb

I am the man 197

PENTRU


who walks alone

always there.

and when I m walking a dark

Lumina in iad

road at night or strolling through

Lumina in iad Somn zbatut in vad

the park

Ochi paienjeniti fereastra in chit.

and when the light begins to change

MAMA SI SPIRITUL

I sometimes feel a little

Trec anii copilul este mare parintii se casatoresc a doua oara Mama cu baticul pe frunte se gandeste la pruncul avortat

strange a little anxious

Taticul priveste frescele, Bizant, cultura Tristul preot ii da cuminecatura Vai sa bei sange, ce barbar Ce uraciune in dumnezeiescul har.

when it s dark fear of the dark

NEBUNUL Nebunul plange otet in sange

fear of the dark i have a constant

Batjocorit si de tata nu-l iubeste nici o fata

fear that something s always near

Se roaga langa tableta si nu face nici o cheta

fear of the dark fear of the dark

Dar-ar domn sa mor curand sa putrezasc in mormant.

I have a fobia that someone s

NONDORINTA Dorinta ucisa inainte de primul 198


sarut nondorinta asemeni cerului greu de pietre cosmice

Parlament si spital, decembrie 2016 Partidele politice fac promisiuni utopice iar copii handicapati si bolnavii psihic din Romania traiesc conditii de gulag in regim de exterminare.

neiubire in mortii nostri de fiecare zi si noaptea pe o alta planeta...

SFARSITUL LUMII VA VENI AZI ADOLESCENTI PARINTII Spitalul de psihiatrie era la fel ca acum optzeci de ani

Devin parintii adolescenti fete rebele si rebeli fara cauza ne devin parintii copii vorbind cuvinte

ca si la scoala eram singurul care nu ma distram

Parcele si Moirele privesc implacabil din stele indepartate vom deveni si noi adolescenti si copii.

tigari, bere, femei, vin, case cautate, ocari, paine si bani multi.

INVOCATIE IRLANDEI Te chem Irlanda din privire din tacerea bunicii mele in lacrimile verzi de roua pe camp

Era frumos doctorii cu asistentele personalul bolnavii intre ei

Si pe camp te astept Irlanda pentru ca eu sunt intreg acest tinut Venit pe caii cu ochi de fier pe drakkarele vantului voi pleca in bejenie.

Sfarsitul lumii va veni cand spitalele vor fi bordeluri si manastirile case de sodomie.

Pendula cosmica Manufacturam o pendula cu mai multe greutati in sfere vidate umplute cu gaz sau lichid sau metal lichid de diferite greutati de la unitati de ordinul gramelor la kilograme. Teoretic daca i se inlocuiesc greutatile pendula ar trebui sa poata masura si timpul Pamantului, al Lunii, al lui Marte sau Jupiter.

Sfarsitul lumii va veni azi.

Sapte miliarde de guri Sapte miliarde de guri Mancand in tacere Painea obidei si sangele singuratatii in gari in ospicii in varfurile zgarie-norilor mancarea anonima unindu-ne ca impartasanie.

2014, 2015? Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului o Isus Maria 199


Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

Palatul in flacari In timp Irod suparat Pe dialectica Incendiata Zeita istoriei. IMN DURERII

Sfanta Durere Care ne vii Din morti Si parinti Cadem inaintea Ta Tu esti ingerul Fara mila Ne inchinam Si murim Dupa aceea doar Dumnezeu Ne va trezi Sau tu. Amin.

MEIN WAHNSINN

Lumea sah pe chip carte de gramatica in ochi Stiinta logicii... predica de sfanta miercuri seara

Mihai Animalul Inghiontit in carte scrie ca sfantul petru a auzit cantand cocosul a doua oara si a iesit afara si a plans cu amar eu isus am avut multi prieteni. unii m-au parasit pentru bani. pentru acestia smerirea mea e o uraciune. altii m-au parasit pentru lume. pentru ei plansul meu e ceva respingator. altii m-au parasit pentru intuneric. pe acestia doar dumnezeu ii poate patrunde. de trei ori s-au lepadat de mine in noaptea patimii. cocosul canta in fiecare dimineata. isi vor sfarama inimile vreodata in plansul adevarat al domnului?

Când tatăl meu nu mai știa unde să mă pună la adăpost de potera roșie. Motto To kill a mockingbird Harper Lee

Mihai s-a reincarnat nu i-a mai spus nimeni Eminescu intr-un caine obosit s-a culcat linistit la el acasa si s-a trezit intr-o cusca inghiontit brutal iar si iar in urlete imbranceli si brutalisme

EU ZEITA ISTORIEI

Nero in purpura Augustus 200


de caminar se tot intreba este D-zeu?

RATATUL

RAPED VIRGIN

Who made you blind, UN? Kashmir Voice

Motto "...zamislita fara de pacat..." Rugaciunea rozarului

De ce nu sunt un mare scriitor de ce nu sunt citit la radio de ce stau la tara si nu dau autografe in Belgia si America in Paris si Tokyo de ce nu mi se publica operele in tiraj de masa ori editii bibliofile cu filigranul semnaturii de ce nu apar in ziar de ce nu se scriu studii critice de ce nu sunt bagat in istoria literaturii de ce nu sunt un mare scriitor?

Virgin Maria Sacred Maria Sinless Conceived Blessed Believed. DOINA

PC HARP Pasare indurerata fara mama fara tata

My PC is a harp I touch video after video in solitary and sing songs.

mergi in lume fara nume

Amin.

si iubire amagire.

CARTE DE RUGĂCIUNI NAȚIONALE (Monastirea scântului)

Lui Felix

Felix Rian Constantinescu 2016-2017

Mutul zeul Isus peste Felix pacatos vorbeste...

PISANIE CARTE CTITORITĂ DE EPISCOPUL GURIE AL DEVEI ȘI HUNEDOAREI ȘI 201


PĂRINTELE CIUHAT MIHAI PREOT IN SATELE VĂLIOARA ȘI BOIȚA DIN ȚARA HAȚEGULUI ȘI FOST PAROH LA LUNCANI, TÂRSA, URSICI PESTE STREI ȘI AL UNOR MIRENI PENTRU SUFLETELE LOR ȘI DE MĂNĂSTIREA CATOLICĂ MAGHIARĂ SFÂNTA MARIA DIN DEVA ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI AL MARIEI, MAICII DOMNULUI CU RUGĂCIUNILE APOSTOLULUI CLEOPA ȘI MARIEI DIN MAGDALA PENTRU POPORUL NOSTRU ROMÂN ȘI BISERICA ORTODOXĂ ISAPOSTOLICĂ, A SCRIS FELIX BLAKUL ÎN ZIUA DE 14 și 15, FEBRUARIE ÎN ANUL 2017.

DRAG COMITET ALFRED NOBEL, PENTRU ACEST COMENTARIU PE CARE VI-L VOI TRIMITE ÎN LIMBA ROMÂNĂ PE CARE ȘTIU CĂ O ȘTIȚI VA TREBUI SĂ-MI DAȚI PREMIUL DUMNEAVOASTRĂ. CE ANUME VOI SĂ VĂ SCRIU. ÎN ANII 80 A FOST ERA DECREȚEILOR ÎN ROMÂNIA SOCIALISTĂ. ADICĂ BEBELUȘII NĂSCUȚI DATORITĂ ORDINULUI LUI CEAUȘESCU. SECURITATEA A EFECTUAT EXPERIMENTE ÎNGROZITOR DE GRAVE PE MULȚI DIN ACEȘTI BEBELUȘI SUB ADĂPOSTUL UNOR ASISTENTE PSIHOPATE. EU SUNT UNA DIN VICTIME. MI-A FOST EXTIRPAT DIN CREIER ȘI LOCUL GOL UMPLUT CU EXCREMENTE, AM FOST VIOLAT DE O FEMEIE LEGIONARĂ ȘI BĂRBAȚI DUBIOȘI ȘI MUTILAT LA NIVELUL ȘOLDULUI ȘI ÎNCHEIETURILOR, LEGAT ÎNTR-UN FEL DE CĂMAȘĂ DE FORȚĂ ȘI TORMENTAT PSIHIC, AM FOST DROGAT ȘI MI S-A DAT SĂ BEAU SPIRT ÎN PRIMELE SĂPTĂMÂNI SAU ANI DE VIAȚĂ DE CÂND M-AM NĂSCUT PE 29 MARTIE 1982. ÎMI AMINTESC. SUNT ULTIMUL POET NAȚIONAL AL ROMÂNIEI ȘI EVREILOR. POATE VOI SCRIE O CARTE DESPRE TOATE ACESTEA DAR ÎN TRADIȚIA LATINĂ ACEASTĂ INSCRIPȚIE E DEAJUNS. DOMNUL CONSTANTIN STANCU A SCRIS O CRONICĂ LA ULTIMA MEA CARTE MIXATĂ DE TATĂL MEU, YIN, CRONICĂ CU TITLUL EXPERIMENTUL YIN. V-AM LUAT..

Fur Elise

Păclișa, 21 Februarie 2017. Felix Rian Constantinescu

CUVÂNTARE „Mai vrei să porți cunună vrei, strigară ceata de iudei..” Colind 202


Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 203


3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.

WOODY ALLEN

SFÂNT EVREUL NEGRU CERUL DIN ICOANĂ ȘI DIN DOAMNĂ COBORÂT ȘI CHINUIT GREU HALO CAPUL SĂU

Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX

CRISTOS UCIDE MARII GRAVIDE EVREU ISUS SCÂNTET NESPUS.

DEȘTEAPTĂ-TE AMERICA

VISUL AMERICAN MERGE ÎNAINTE OBOSIT PORNOGRAFIC SAMUEL VISEAZĂ DATORITĂ TOXINELOR AVRAAM E MORT EVANGHELIA ȘI BANUL SUNT UNA ALBUL E ALB ȘI NEGRUL E NEGRU CONSTITUȚIA ÎNSEAMNĂ RĂZBOI LIBERTATEA CAPITAL CONTINENTELE MOARTE CUBA GAZA MAȘINA MÂNCÂND COPIII FLĂMÂNZI AI LUMII ȘI BĂTRÂNII DEGERAȚI AI LUI D-ZEU.

204


N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.

MONASTIREA SCÂNTULUI FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI

ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ

TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.

RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU 205


COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL

OCHII LUI ZAMOLXE

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.

COPIII MERG IUBIREA

Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

INTALNEASCĂ

noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri.

206


TRIBUNUL DE PE MUNȚI Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu

Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

207


Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT SONETE MARIANICE Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.

II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui. III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră 208


Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4

Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. 209


Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

COL ULP TRA AUG DAC SARM

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

Aiudul și Auschwitzul

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.

Moisei 210


OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

PĂMÂNT SCHINGIUIT CIMITIRUL I Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge

POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT 211


Mințit în cărți de plângeri

Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.

LAZĂR ȘĂINEANU ZARCA Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte

În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor

Bătrân și tânăr nevăzut viu

Cât îi lumea asta roată 212


și fără moarte.

HONTERUS. LEGENDĂ Waltz No. 2 (Poem pillatian)

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.

piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.

213


RAGNAROK CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă

ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga

MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

214


GHERLA HEATHCLIFF Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice

În lumea lui tăcere în lumea lor fiere

de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?

a mers tot pământul cristosul și sfantul.

215


REX HUNGARORUM CRUCEA STREIULUI Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege

De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce

Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului

acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal

cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.

cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.

216


EROUL DE LA STALINGRAD

GHEORGHE DOJA

AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +

Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI

pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.

EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.

217


FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?

Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

218


FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.

Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești

Sub boltă trist cântec câni fara pantec

Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.

deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.

219


ȘEZĂTOARE În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.

lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ COLINDUL BOLII Cândreș frate 220


Hai ne-om Bate DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI

Pentru Țară Și Cetate

MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI

De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.

DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

Duhuri și păcat CRUCIAȚII ROMÂNI O Părinte Lumea nu e Pentru mine PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Nici cetatea-ți Căzută 221


În ruine

L-au băgat Cu spini L-au încununat

Nu te Doresc Părinte

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Cetatea Mea Mi-e-n minte

Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat

Duh mort Pentru Tine

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Doamne Nimeni Ca mine.

Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare. FOSILĂ VIE NENEA RĂDUCU Cântul mântul cântul smântul

Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

plânsul spânzul plânsul dânsul.

În zăvoare 222


SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat

MILESCU

eu sunt câine răsculat

MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN

ce-ai făcut cu-al meu barbat

ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

spune fata de-mparat râul tot tu ai arat și pădurea 223


ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.

PARA BELLUM TIGROAICA DIN CSEJTE Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini

Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet

Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău

După centurii De crime După urlet De prea bine

Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai? 224


CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat

CIMITIRUL II

Pe-aici mare împărat

ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI

Nicolae I Cândea

CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU

Care-a stabilit orânda

CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.

El cu turcii s-a bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi 225


Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore au luat pe bani

Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?

Și au strâns la gologani

Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba

Dar Cândreșu a murit

Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?

La români a revenit Au avut întreg pământ

Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba

Și l-au cărat în mormânt

Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.

Deci ascultă basna toată Și te roagă Preacurată.

226


Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.

Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI

Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere

NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.

Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.

DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ

Sânpetru 227


O CASTELULE DIN SUS IUBITUL NESĂRUTAT CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.

IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

HAI MĂI ȚIGANE 228


E FURTUNĂ ȘI AVÂNT

Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste

DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.

DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi

RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND

Fată de vampir 229


Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.

Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate.

Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului

Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG

230


Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

Cântecele pure Acatistul lacrimilor Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt

Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.

Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi. PENTRU CARTE (Monastirea scântului)

HIMERA

231

DE

RUGĂCIUNI


fără nume. Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută

ARDERE DE TOT

SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT

Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere. APOSTOLUL

ȘI MAI CAT O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME

Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat

O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI.

Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi

VULTURI DE FIER Vulturi de fier În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul

România oi potopi și pe voi oi mântui.

Noroade-au murit Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.

CENUȘĂ ÎN LUMINĂ

Ui cenușă În lumină A murit A mea stăpână

FAMILIA ROMÂNĂ Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin

Am rămas orfai în lume fără mumă 232


Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie

viaței ca bucuria paiaței eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.

Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.

MATROANA ROMANA ALT RĂSUNET Tu fiul Matroanei Tu pruncul Doamnei

Tu popor înmiresmat care sângele ț-ai dat

Mama ta-i piatră iar lumea o șatră

nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc

mereu să te lupți să remâi în cărți

De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi

cartea e harfă marmura-i spartă.

Pune mâna scrie carte popor sfânt făr de moarte

ICOANA Dar atâta vei trăi cât mereu te vei căi.

Tristă icoană dăruită din pictură plămădită

LUMINĂ Ce ești tu icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?

Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină

Icoană uriașă plânsă

așa îi necazu 233


icoană durută și ninsă. O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu!

HAȘDEU Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt

Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni

Carte și gând dor de pământ paris și avânt poeme în vânt.

Ea mult se roagă el trage la joagăr

TEMNIȚA BOLNAVILOR Și mor odată tânăr și mată.

„N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi

MARIA CÂNDREȘA O icoană ce-am făcut și la lume am dădut

Mult am suferit până am murit.

Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.

FECIOARA ROMANĂ Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană

CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul batjocoritorul

Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.

Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii

MAMA BEȚIVULUI 234


Rău m-ați mai batjocorit dar de-acu s-a mântuit. PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți Avraham și Sara și craniu voi fi. ZALMAN RABINSOHN

TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI

ȘOIMUL PATRIEI

ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI PLÂNGĂ

SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.

PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.

235


DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ EROUL DE LA PĂCLIȘA DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU

Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit

DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..

Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.

236


DE CE AM DAT CU PIATRA-N DRUM (UN JEEP CU PLG) AM DAT CU PIATRA CU BETON IN DRUM PENTRU CA UNU REMUS M-A LUAT DE DOUA ORI LA ROST SI INTREBARI -CE-AI CU EL? SCRISESEM JOS DRAGNEA -CE CASTIGI CA STAI AICI? CE CASTIGI CA TII AIA? SI APOI IMEDIAT A TRECUT DIN SAT UN JEEP CU PLG.

ZBOR

SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE

237


ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.

KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNT LÂNGĂ MAMA.

238


APARTHEID CARE E NUMELE PĂMÂNTULUI? IERUSALIM? ORI BABILON? CARE E NUMELE OMULUI? ÎNGER SAU ANIMAL? CINE POATE SPUNE? NUMELE PĂMÂNTULUI PERLEI ALBASTRE ESTE CETATEA? SATUL, BURGUL DEPOZITUL, CIMITIRUL ORI APARTHEID NEGRU APARTHEID?

SUNT ACEST POPOR 239


SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA.

EMBARGO

Cuvinte libere Spunând adevărul După Război Război după Război Noi am învățat O viață nouă Și Lumea cuvânt nou Embargo, embargo Stomace leneșe Ne refuză dreptul La lapte praf Copiilor inamicului Copiilor cruciadelor Și te întreb Copil din Lumea Nouă Ești fericit? Te întreb Copil Din lumea bună Pentru ce trăiești? Trăiești, trăiești... Ne-au dăruit un Lifestyle nou Embargo Embargo, embargo În lumea-ntreagă Embargo.

240


ANA BLANDIANA. comunismului

Un

proces

SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI ISUS.

al

1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă 2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap 3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.

CUVINTELE APOSTOLULUI TACI PĂRINTE NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE

TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT 241


VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ CÂND DAI CUMINECĂTURĂ NU ZI C-AI MÂNCAT CĂCAT NU SPUNE CĂ TE-AU VIOLAT TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.

Fur Elise

-SfârșitCARTE DE RUGĂCIUNI NAȚIONALE (Monastirea scântului) Felix Rian Constantinescu 2016-2017

MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să 242


fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.

afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc,

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am

243


încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX

INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.

MONASTIREA SCÂNTULUI FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI

ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ

TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.

RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP 244


Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL

OCHII LUI ZAMOLXE

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.

COPIII MERG IUBIREA

Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

INTALNEASCĂ

noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai 245


TRIBUNUL DE PE MUNȚI Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu

Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

246


Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT SONETE MARIANICE Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.

II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui. III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie 247


în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Ulise copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul În Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.

Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, 248


NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

COL ULP TRA AUG DAC SARM

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

Aiudul și Auschwitzul

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.

249


CIMITIRUL I POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

Moisei

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

PĂMÂNT SCHINGIUIT 250


În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor

Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri

Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.

LAZĂR ȘĂINEANU ZARCA Telal de basme l-am văzut vorbind frumos 251


ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.

HONTERUS. LEGENDĂ Waltz No. 2 (Poem pillatian)

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.

piatra neagră Biserica Romană Neagră 252


Avva cu păr negru pană.

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

RAGNAROK CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă

ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga

MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

și când voi ajunge-n cer 253


pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

GHERLA HEATHCLIFF Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice

În lumea lui tăcere în lumea lor fiere

de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?

a mers tot pământul cristosul și sfantul.

254


REX HUNGARORUM CRUCEA STREIULUI Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege

De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce

Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului

acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal

cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.

cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu 255


cel fără de lege.

EROUL DE LA STALINGRAD

GHEORGHE DOJA

AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +

Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI

pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.

EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT. 256


FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?

Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

257


FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.

Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești

Sub boltă trist cântec câni fara pantec

Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.

deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.

258


COLINDUL BOLII ȘEZĂTOARE În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.

lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

259


CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Cândreș frate Hai ne-om Bate

DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI

Pentru Țară Și Cetate

MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI

De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.

DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

Duhuri și păcat CRUCIAȚII ROMÂNI O Părinte 260


Lumea nu e Pentru mine

Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Nici cetatea-ți Căzută În ruine

În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat

Nu te Doresc Părinte

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Cetatea Mea Mi-e-n minte

Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat

Duh mort Pentru Tine

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Doamne Nimeni Ca mine.

Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare. FOSILĂ VIE NENEA RĂDUCU Cântul mântul cântul smântul

Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren.

plânsul 261


spânzul plânsul dânsul.

SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat

MILESCU

eu sunt câine răsculat

MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN

ce-ai făcut cu-al meu barbat

ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

spune fata de-mparat 262


De-mpărat râul tot tu ai arat

Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?

și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.

PARA BELLUM TIGROAICA DIN CSEJTE Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini

Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet

Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău

După centurii De crime După urlet De prea bine

Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă 263


CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat

CIMITIRUL II

Pe-aici mare împărat

ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI

Nicolae I Cândea

CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU

Care-a stabilit orânda

CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.

El cu turcii s-a bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea 264


Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore au luat pe bani

Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?

Și au strâns la gologani

Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba

Dar Cândreșu a murit

Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?

La români a revenit Au avut întreg pământ

Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba

Și l-au cărat în mormânt

Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.

Deci ascultă basna toată Și te roagă Preacurată.

265


Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg. Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.

Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI

Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere

NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.

Biserică albă 266


DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS IUBITUL NESĂRUTAT CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.

IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

267


RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT

HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste

DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.

DOMNIȘOARA POGANY 268


Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.

Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate.

Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului

Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG

269


dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

Cântecele pure Acatistul lacrimilor Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt

Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.

Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi.

270


PENTRU CARTE (Monastirea scântului)

DE

RUGĂCIUNI

A murit A mea stăpână Am rămas orfai în lume fără mumă fără nume.

HIMERA

Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută

ARDERE DE TOT

SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT

Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere. APOSTOLUL

ȘI MAI CAT O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME

Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat

O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI.

Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi

VULTURI DE FIER Vulturi de fier În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul

România oi potopi și pe voi oi mântui.

Noroade-au murit Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.

CENUȘĂ ÎN LUMINĂ

Ui cenușă În lumină

FAMILIA ROMÂNĂ

271


Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină

Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin

așa îi necazu viaței ca bucuria paiaței

Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie

eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.

Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.

MATROANA ROMANA ALT RĂSUNET Tu fiul Matroanei Tu pruncul Doamnei

Tu popor înmiresmat care sângele ț-ai dat

Mama ta-i piatră iar lumea o șatră

nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc

mereu să te lupți să remâi în cărți

De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi

cartea e harfă marmura-i spartă.

Pune mâna scrie carte popor sfânt făr de moarte

ICOANA Dar atâta vei trăi cât mereu te vei căi.

Tristă icoană dăruită din pictură plămădită

LUMINĂ Ce ești tu 272


icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?

Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.

Icoană uriașă plânsă icoană durută și ninsă.

MAMA BEȚIVULUI O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu!

HAȘDEU Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt

Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni

Carte și gând dor de pământ paris și avânt poeme în vânt.

Ea mult se roagă el trage la joagăr

TEMNIȚA BOLNAVILOR Și mor odată tânăr și mată.

„N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi

MARIA CÂNDREȘA O icoană ce-am făcut și la lume am dădut

Mult am suferit până am murit.

Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.

FECIOARA ROMANĂ Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană

CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul 273


batjocoritorul Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii Rău m-ați mai batjocorit dar de-acu s-a mântuit. PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți Avraham și Sara și craniu voi fi. ZALMAN RABINSOHN

TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI

ȘOIMUL PATRIEI

ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI PLÂNGĂ

SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.

PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.

274


DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ EROUL DE LA PĂCLIȘA DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU

Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit

DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..

Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.

275


CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.

KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI

ZBOR

SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU 276


NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.

ANA BLANDIANA. comunismului

SUNT ACEST POPOR

SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ

1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă

VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA.

2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap 3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.

277

Un

proces

al


CUVINTELE APOSTOLULUI TACI PĂRINTE NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI ISUS.

TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ CÂND DAI CUMINECĂTURĂ TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.

278


-SfârșitFur Elise CARTE DE RUGĂCIUNI (Monastirea scântului) Felix Rian Constantinescu 2016-2017

PISANIE CARTE CTITORITĂ DE EPISCOPUL GURIE AL DEVEI ȘI HUNEDOAREI ȘI PĂRINTELE CIUHAT MIHAI PREOT IN SATELE VĂLIOARA ȘI BOIȚA DIN ȚARA HAȚEGULUI ȘI FOST PAROH LA LUNCANI, TÂRSA, URSICI PESTE STREI ȘI AL UNOR MIRENI PENTRU SUFLETELE LOR ȘI DE MĂNĂSTIREA CATOLICĂ MAGHIARĂ SFÂNTA MARIA DIN DEVA ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI AL MARIEI, MAICII DOMNULUI CU RUGĂCIUNILE APOSTOLULUI CLEOPA ȘI MARIEI DIN MAGDALA PENTRU POPORUL NOSTRU ROMÂN ȘI BISERICA ORTODOXĂ ISAPOSTOLICĂ, A SCRIS FELIX BLAKUL ÎN ZIUA DE 14 și 15, FEBRUARIE ÎN ANUL 2017.

MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor 279


Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu.

280


ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.

MONASTIREA SCÂNTULUI FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI

ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ

TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.

RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM 281


Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL

OCHII LUI ZAMOLXE

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.

COPIII MERG IUBIREA

Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

INTALNEASCĂ

noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi 282


TRIBUNUL DE PE MUNȚI Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu

Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

283


Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT SONETE MARIANICE Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.

II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui. III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața 284


Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume

Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt 285


Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

Aiudul și Auschwitzul

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.

Moisei COL ULP TRA AUG DAC SARM +++++++++ ++++ 286


+++ ++++++ ++++++

FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

PĂMÂNT SCHINGIUIT CIMITIRUL I Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri

POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI –

Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi 287


Zugravii mâncând curechi.

LAZĂR ȘĂINEANU ZARCA Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte

În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor

Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.

Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

288


HONTERUS. LEGENDĂ Waltz No. 2 (Poem pillatian)

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.

piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.

289


RAGNAROK CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă

ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga

MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

290


GHERLA HEATHCLIFF Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice

În lumea lui tăcere în lumea lor fiere

de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?

a mers tot pământul cristosul și sfantul.

291


REX HUNGARORUM CRUCEA STREIULUI Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege

De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce

Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului

acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal

cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.

cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.

292


EROUL DE LA STALINGRAD

GHEORGHE DOJA

AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +

Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI

pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.

EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.

293


FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?

Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

294


CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.

Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești

Sub boltă trist cântec câni fara pantec

Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.

deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.

ȘEZĂTOARE FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ 295


lui Glad Berindei

În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.

Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ COLINDUL BOLII Cândreș frate Hai ne-om Bate În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc

Pentru 296


Țară Și Cetate

NĂLUCI MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI

De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.

DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

Duhuri și păcat CRUCIAȚII ROMÂNI O Părinte Lumea nu e Pentru mine PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Nici cetatea-ți Căzută În ruine

DE PĂMÂNT ȘI DE

Nu te Doresc 297


Părinte

Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Cetatea Mea Mi-e-n minte

Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat

Duh mort Pentru Tine

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Doamne Nimeni Ca mine.

Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare. FOSILĂ VIE NENEA RĂDUCU Cântul mântul cântul smântul

Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

plânsul spânzul plânsul dânsul.

În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat Refren. 298


SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat

MILESCU

eu sunt câine răsculat

MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN

ce-ai făcut cu-al meu barbat

ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

spune fata de-mparat râul tot tu ai arat și pădurea ai tăiat capuri negre-ai 299


retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.

PARA BELLUM TIGROAICA DIN CSEJTE Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini

Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet

Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău

După centurii De crime După urlet De prea bine

Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?

300


CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat

CIMITIRUL II

Pe-aici mare împărat

ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI

Nicolae I Cândea

CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU

Care-a stabilit orânda

CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.

El cu turcii s-a bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga 301


fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore au luat pe bani

Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?

Și au strâns la gologani

Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba

Dar Cândreșu a murit

Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?

La români a revenit Au avut întreg pământ

Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba

Și l-au cărat în mormânt

Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.

Deci ascultă basna toată Și te roagă Preacurată.

302


Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.

Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI

Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere

NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.

Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.

DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS

Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată

CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL 303


CASĂ TEMPLU BAN UMIL.

IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste

IUBITUL NESĂRUTAT

304


DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.

DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi

RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT

Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat

DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT

Domnișoara Pogany 305


Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.

Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate.

Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului

Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG

306


Cântecele pure Acatistul lacrimilor Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt

Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.

Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi.

307


Beat și bătut Și încernut Norod rumân Nevastă rea Cum îi mănânci Tu inima.

Liceul german

Vechi burg mort în amurg

BARONUL NEGRU

A fost un om Mult se bătea Pentru rumânii Ce-ntâlnea Beat și bătut Și încernut Prinț în sat Crier bogat A strâns mâna La-mpărat Beat și bătut Și încernut Cuțit în inimă Primi Baronul negru 'nnebuni Beat și bătut Și încernut Mergea pe drum Citea la stele Cearnă cunună Și obiele Beat și bătut Și încernut Rușinit Și înjosit A pierdut tot Ce-a iubit

Tineri bătrâni bistrieni români înțelepciune scrisă în carte și iubire fără de moartă. - SFÂRȘIT. CARTE cântului)

DE

RUGĂCIUNI

Felix Rian Constantinescu 2016 MOTTO

308

(Monastirea


„Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.

acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. FELIX MONASTIREA CÂNTULUI MONASTIREA CÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ. ORDONANTA GENERALULUI GEORGE WASHINGTON CEL MIC

309


TATALUI MEU GENERALUL ROMAN CONSTANTIN CONSTANTINESCUCLAPS

CU TIGANI PE VERESIE 6 ASISTENTA FOARTE REA CE-I CU COPILUTA MEA?

ORDONANTA NEAGRA VIATA PONEAGRA CAT AI SUFERIT PENT COPILARIT ORDONANTA TATA TU AI FOST ODATA CATI TE-OR PARASIT CATI TE-OR OCARIT

7 PRUNC ISUSE TE CUNOSC DAR NU TE MAI RECUNOSC

OCHIUL TI-OR CRESTAT OCHIUL O-NVIAT INFINIT POET NATIONAL PROFET.

8 CE-I IN CAPUL TAU COPILE HAOSUL SI A EI RAIE

MARIA CU PRUNCUL ISUS 9 EU TREI ZILE NU MAI DORM LUMPENII UCIDE SOMN

Refren. PRUNC ISUS FUTUT IN CUR MUIE-N SPIRT CU PENIS DUR

10 SI COPII AU RAS IN BASTE FELIX STIE EL CUNOASTE

1 MAMA MULT L-A DORIT TATA ISUS ASEMUIT

11 SI COPIII CU MINTI PROASTE EL NU STIE DAR CUNOASTE

2 MOASA TIGRU L-A VIOLAT PRUNC ABIA NASCUT IN PAT

12 MASTERA L-A SUGRUMAT CREIERUL FACUT CACAT.

3 MOASA MONSTRU L-A DROGAT I-A DAT SA MANCE CACAT

13 FETIȚĂ DE LEGIONARĂ COPILU CESTA SĂ PIARĂ.

4 IN NADASTIE EXILAT SA FIE EXTERMINAT

Epilog. ȘI ÎNTREB CA ȘI ZOLA VINOVATĂ

5 TU LESBIANA MARIE 310


_MAICA_ MEA? ORI RĂZBOIUL VINOVAT SE VA TERMINA ODAT?

Pâinea eroilor La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor.

TARA CNEJILOR TARA CNEJILOR TARA DOMNILOR SABIA ARIPA SCHIT INFIREPA TARA DOMNILOR SI A CNEJILOR PLANSUL TURCULUI SI-AL PAGANULUI. Cearta cu țigănia sau cearta țiganului cu lumea

COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL M-am născut În cartier Tata-n gratiile De fier

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

Nimeni nu Mi-o spus ceva Cine poate A mă ierta? Nimeni nu Mi-o dat ceva Mama n-o avut Ce-mi da

COPIII MERG IUBIREA

Nimeni nu Mi-o spus ceva Cine poate A mă ierta?

noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii.

Eu în lume Am lucrat Nimeni nu M-a angajat.

SA

INTALNEASCA

COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri.

Nimeni nu Mi-o spus ceva Cine poate A mă ierta? *** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat.

COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 311


De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

PLÂNSUL REGINEI Viața se petrece pe o tablă de șah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru târguri și-un ciolan Și banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad și-un Paradis Cu elefanți războiul punic În drum catre abis

TRIBUNUL DE PE MUNTI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

Era o fată două fete Și-o Vergină Regină Fata dintâi porni să certe Cea bună să se-nvină Veni în calea lui Tocilă În calea lui veni Și pentru el și Sarsailă Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n târg Tocila e plecat Dama de vița s-a-nnegrit Regina plânge-n sat.

SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.

OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie 312


Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie.

Un suflet ardelean Poet răzvratit poet nebun. Vezi Mamă m-am spânzurat Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat Păsările m-or mâncat Dumnezeu m-o blestemat Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost

IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce.

Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost Moartea mult de m-ar ierta Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s...

ARDEALULUI Ardealule, Ardealule Multi iți mînca dealurile Transilvanie plaiu roș Geaba întâlnești pe Moș Giocurit și giocuros Mâncarea ți-e doar un os Plângi Ardele blestemat De ciocoi ești blestemat.

CRUCEA DE CETINĂ În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941. Drum printre mitraliere Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte

POETUL RĂZVRĂTIT ȘI POETUL NEBUN Noi și voi Ne incercuiti ca un zid Voi ați făcut lumea Voi sunteți Români Ardeleanu nu are suflet Să muncească pe roată o mie de ani Să moară în România încă o mie Voi veniți în pământurile și satele noastre Vă învață dascălii și tribunii Și apoi daca se ridică

Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei. Tortura Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu

313


Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis.

Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost

Luminii

Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.

Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată?

Dispreț

Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.

Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate

75 000

Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.

Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea

Crucea de cetină

75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ.

Aici crucea a -nflorit Aici țara a murit

Simplegeist

Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.

Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț

Paradis in sat

Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?

Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheata.

Oameni de la sat Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat

GRAMATICĂ VIEȚII În sfântul Vas Creierul Ceas

Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut.

Lumină Divină Moarte Stăpână.

Profesorul de sat

314

PENTRU

GRAMATICA


O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil

Aiudul și Auschwitzul 315


Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele?

Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare.

Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.

AVRAM IANCU NEBUN

Turnul

Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu.

Turnul de os Boltit frumos Turnul de lemn Tăcut îndemn

Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților

Turnul de stei Sălaș de miei Turnul de dor În care mor.

Transilvanie ruptă roată Tu bătaie Minte lată.

Unei Biblii germane VOIEVODUL DE ALBA IULIA Din Dacia sfântă cu sacri plopi Cerul un tub de culoare

Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără de tată

Un șah o carte și o Biblie încâlcită Logica ocean.

Fără popor Fără solie Doar Dumnezeu Privire vie.

MOGOȘ ȘI MAZILU COL ULP TRA AUG DAC SARM Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți.

GRI NEUTRU În biserica turn de pază Îngeri cu aripi gri veghează

Luna și Mama 316


Pictorul e-n piața lumii Chemat n-apoi de plânsul Mumii.

Îngeri să dăsfac Calului alb Cerbule verbule.

Moisei

MEȘTERUL

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

Cioplește lacrimi în lemn înzeite patimi în semn Și fluiere și linguri și cânt și răbdare de sfânt.

CIMITIRUL POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

RUGĂCIUNE Creierul boltă Inimă-naltă Cerul uitat Ochiu bărbat

TRAGEREA PE ROATA

Tăcere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarași înviu.

Roata hora romaneasca roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii

VOTUL ROMAN

fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri si muritum rupti pe griduri.

Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru istorie Pentru pământ

PAMANT SCHINGIUIT

Merg prin zăpadă Prin ocări Ceru mă vadă Umblu pe mări.

Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri

AUTOPORTRET INTERIOR

Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.

În mine-i întuneric de iad Înălțimi de orgă în mine Acvile ce urlă vrăbii ce cad Dincolo de rău și bine

ICOANĂ PE STICLĂ

În mine e tăcere și moarte Și urlet de fiară Mintea mi-e deschisă carte Și plânsul de ceară.

Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule zeule

DEȘTEAPTĂ-TE FELIX 317


Și singur stai ades Șezi rușinat și sângerând Și te uiți în eres.

Stau privind peretele domol Cu creștetu-ntr-o rană amețit Bistrian de gânduri îmi trec prin ochi Și vad vrun ce fara să știu ce văd

LAZĂR ȘĂINEANU

Ochi mi se zvantă sub palma grea Îmi sunt două nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viața rea Stau iar privind în gol - visez.

Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte

ZARCA

Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.

În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor

TUDOR

Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

Tudore Mândrule Cântule Sfântule

EUROPA

Ortule Mortule Domnule Omule.

Cândva Europa era o pădure De la mări la mări Fără orașe fără Moloh Doar o mare pădure

LIMBA CLOPOTULUI

Un loc al păcii și înțelepciunii Bucuria găsită în poieni Scânteile din foc devenind stele Și noi părinții noștri și ei părinții lor.

O dată la o mie de ani limba clopotului ne sună în frunte adormiți în ger ca în legendele negre sufletele ne sunt biserici năruite cu Dumnezeu pribeag intrând la vecernie.

RUȘINEA SATULUI Domnului Profesor Radu Vancu. Rușinea este dor și cânt Lumea de răzbați În inima ta tacând plângând De tot mai singur cați

MUIEREA E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare și barbatu îi muri și se și imbolnavi

Stai într-un loc și-ți amintești Prieteni mii trecând Mintea ți-e magic Ipotești Și toți se sting în gând

Cine-o crește fiii mei Fii mei ca niște miei Pe preut nu îl lăsa Se ruga la Precesta

Rămai și tu-n rușinea ta De Chrestus rușinat De cruce ca el stai flămând Martir fii pentru sat

Și spunea m-am vindecat Plâns-am plâns-am râu curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat.

În satul vechi vorbești rugând 318


Waltz No. 2

deceniului 1944-1964

Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.

Sunt veacuri repetitive vise urâte reflectându-se în oglinda generațiilor urăște-ți prietenii și vinde-ți frații obsedante decenii recurente rușinea unui popor blestemul unei istorii homo homini lupus și negustorii cinstiți urlă să moară să moară să moară.

FATA DECAPITATĂ. PENTICOSTALĂ

LEGENDĂ

Demult demult în alți ani răi cine mai stie sorții săi era-ntr-un sat o momârlană pe care o strigau tu Ană. cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni În sat lumea-se vorbi că Ana înnebuni popa o-nfiera cu crucea moșu țuică bea cu butea.

HONTERUS. LEGENDĂ Ana înnebuni cu Domnul se drăgosti

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

Fata mea să nu te duci că ne faci de râs la curci fata merse și veni taica capul îi tăi'.

piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.

Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni. Plange taica fata-i moartă Mergi la Lainici de te iartă Fata me să pocăi Pocăiește-te și tu.

Aurel Căzu steaua pe benedinctini lumină din cer și din batrani

Ana înnebuni Cu Domnul se drăgosti Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni.

Dalb mesteacăn răsărit vechi brad sacru mortflorit.

RUSIA Jele Rusia sufletul lumii țarina zăvorâtă la sânul mumii

LUCIAN BLAGA LA CLUJ Melc în cochilia albastră plânge lebăda măiastră moartea are chip de om sub al bolții sfinte dom

Maica - în deochi vorbește-mi Cu ochi în isop cetește-mi.

totul are înțeles iubirea e un eres Cluj roșu în soarele aztec Sfântul Lucian devenit metec.

Obsesie și demență 319


pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

Înviere Zalmoxis vine din mormânt Românul cade în pamant

CU PUTREDĂ MÂNĂ Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția

Copiii au aripi și plete Norii au început să fete.

dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână.

BISERICA ȘI CIMITIRUL Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare

PRICEASNA MAMEI Stă mama-n odaie și plânge ades n-ar vrea ca să plângă dar doru-i dă ghes

Morții vii și vii morți Margarete rupte-n porți.

toți au uitat-o barbatu-i murii fata-i plecă și se pustini

CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

unde ești mamă unde ești fată unde ești fată unde esti mamă?

MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

HEATHCLIFF În lumea lui tăcere în lumea lor fiere

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

a mers tot pământul cristosul și sfantul.

RAGNAROK Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă

POCĂITUL

cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga

Merge acasă pocăitul românii nu-i țin trăitul

și când voi ajunge-n cer 320


focul arde suspinând cetesc și tac și scriu cuvânt.

stă cu bătrâna la foc satul petrece el cată în foc

FLUIERUL și trece o viața spânu bătrânu satu-l petrece să dusă bătrânu.

Fluier din munte Fluier de nuntă Fluier din carte Fluier de moarte

GHERLA Fluier din nuntă Fluier de munte Fluier de carte Fluier din moarte.

Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice

JALE de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?

Jale mi-i să plec d-acasa plopu-n urmă să imi iasa

BISERICA IOBAGILOR jele mi-i de negru murg printre pietre sus în burg.

Biserica de piatră arde de cuvânt romanii stau pe vatră muierile-n pământ

CRUCEA STREIULUI vorbește azi Cristosul venit din alte ere alb e tot Salașul minte orice durere.

De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce

VECERNIE steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului

Fac vecernie în casă demonu-ntristat mă lasă

cruce frântă 321


zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.

și-ai ucis românul nume. ROMÂNIA MODERNA

INSCRIPȚIE tatălui meu. PRIETENII M-OR TRĂDAT PĂRINȚII M-OR JUDECAT

Poduri de fier bani de aur cer fără cer tăcere tezaur

DUMNEZEU M-O ÎNGROPAT ȚINTIRIMU M-O UITAT.

noi închisori în temple vechi oameni ce mor ca vinul vechi.

WILLIAM SHAKESPEARE REX HUNGARORUM William Cuceritorul William Scutură Sulița sub soarele anglu în cruce malteză

Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege

de la Stratford la Londra și înapoi singuratate în tăcerile veghei.

Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal

COMUNISMUL ROMAN

poporului român. cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari

Fiare ce-și mănâncă fiii Fii ce-și batjocor părinții Românie stele mii te privesc cu ochii Sfinții

Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.

mult dor ai adus în lume demon rău fără de nume ne-ai facut de chin în lume 322


smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda

EROUL DE LA STALINGRAD AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +

taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI

pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.

EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC

PAGANINI COPIL

CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT

Prietenului din copilĂrie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini.

FRAȚII-OR MURIT DE RUSU CÂINIT DRACU SĂ-I IE DIN ȚARA ME.

Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute

CERUL ROMÂNESC

Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

Bourului. MANEA Veșmânt al Fecioarei înzăpezit de plânsetul mioarei zdrobit

NUMA BINE V-AM FĂCUT ȘI MEREU VOI M-AȚI FUTUT MAI CHEMAȚI PE CINEVA DOAR DOAR EU M-OI M-OI SPÂNZURA

Din Sighet in Braila același cer Marin Preda și Nila în ger.

ȘI-OȚI FURA ȘI CASA MEA ȚIGĂNIE DE CACA.

GHEORGHE DOJA

CAPUL Ia cleștele 323


Ghici mici ce mi-i capu? Visele vârâte-n sacu.

DESCÂNTEC

TEMPLUL

poetului moiseian Ioan Ivașcu Mesteacăn frânt Noapte de smânt Murg alergat În negru păcat Tu m-ai iertat Și m-ai luminat Cu frunze de jar Tăcere de har Mesteacăn alb Mesteacăn dalb.

TEMPLE TRISTE PĂRĂDUITE COLOANELE NĂRUITE PREOȚII OMORÂȚI DUMNEZEII COBORÂȚI...

III DOLIU Judeii, Romanorum, Graecis, Thraces, Scythes Secunda vita caeleste et aeternam Imperium e lux et vulgus beati Via aqua est aetheris tristae panem Tu plangit bebis lux perpetua Libertus sculptura tacet marem.

Mama carte moartă moarte mă-nnegresc înnebunesc cobor în vânt urc în mormânt și din pământ vorbesc cuvânt.

Revizioniștilor...

CETĂȚILE SACRE

Principatele Române Mâncă sare mâncă pâne Se jelesc rupte în patru Plânge târgu plânge satu

Lui Robert. Românie sfâșiată Câni te sfâșie te latră Vergină descoperită Tu Românie iubită.

Roți de lumină soare de mină griduri de cânt dave-n cuvânt

FATA IUBEATA A fost o fata margarint Zisa fata iubeata Cat a trait tot a iubit In sat de fum si ceata Azi in ceasul vietii

altare crăpate răbojuri uitate torna torna fratre fără de moarte. 324


La ce-am trait? Am batranit De ce traiesc iubetii?

Cu nesărutată Față La icoană stă Privește 'ncet se roagă Duh primește.

CONSTANTIN CEL MIC Printul Constantin cel Mic Fara imperiu in troian Hristos i-e sangele de vin Are chipul scris pe ban Face minuni cu mana sacra Ii vorbesc mortii din pamant Imparat lasat la vatra 11 apostoli ii cuvant.

DOUA CEPE. FABULA

Ceapa rosie vine-acasa pe portita greu se lasa

TATĂ MURIND Doarme în patul ei

Greu mi-i prin strainatate Ceapa alba Ceapa frate

Doamnei cu miei

Ma batjocuresc strainii spun ca-s rea scot ochiul painii

Privește în noapte

spune tu surata hăi cum ramasi si cum te dăi

Chipuri de lapte

Eu is tinuta in cinste plang romanii -n bob de linte.

Privește pe cer Stele ce pier.

PÂINEA ȘI ȚUICA. FABULĂ

Pe mine mă face mama râd copiii plânge mama spuse Pâinea tristă-n drum eu am la oricine drum

FATA CU ICOANĂ

Stă la masă Și învață

Pe mine mă face tata 325


râde lumea plânge tata zice Țuica lânga drum și iou am la oricine drum.

cautam lumina marie stapana

HORA deasupra e bal val dupa val.

Insangerat Ardeal Mori azi sus in deal In hora la mijloc Biserica de foc

FOAMEA SI BATAIA. FABULA

Rotile de fier Creierii t-i cer Ardeal azi ai sa mori Si ai sa inflori.

dedicata unei Pisici sarmane Ma Bataie crunta esti statu Foamea la povesti

UNUI PLOP

Plop leganat de vant plop rupt la pamant

Ba tu Foame ma intreci as manca si pietre reci.

Frunzele tale mormant tacerea ta duh sfant.

SEZATOARE

lui Glad Berindei CANTECUL ROBILOR Omul e un abis vorbitor si singuratatea il cheama la vorba in el parintii sunt cartea mortilor pleaca se-ntoarce in alb cer vechi Corbu asadar sa vorbim inca un mileniu si inca o mie de ani sa adastam in limba felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu stim duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

Internilor din spitalul de la Paclisa. Sub bolta trist cantec cani fara pantec deasupra e bal val dupa val

326


COLINDUL BOLII

DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI

In camp de soc Colind bolind Ma opresc in loc In amurg sfint Si zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cat au fost de reu Te tie Dumnezau Ca nu m-ai iertat Si la cani m-ai dat Viata m-ai mancat De viu ingropat.

MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI DOJA MORT CU OCHII SCURȘI

CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ

ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI

Cândreș frate Hai ne-om Bate

COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

Pentru Țară Și Cetate

BASTARDUL FRANCEZ

Prima atestare documentară a localităţii Pui este din anul 1426, ca domeniu aparţinând unei familii de origine franceză, pe nume Puly. http://www.primaria-pui.ro/

De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.

Vine Prințul Noaptea-n Sat

CRUCIAȚII ROMÂNI Să Să Simtă Mai bărbat

PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Naște Anca 327


Pruncu Blând

BARONUL NEGRU

Și-l Duce La popă Sfânt

A fost un om Mult se bătea Pentru rumânii Ce-ntâlnea

Naște Ana Pui De aur

Beat și bătut Și încernut Prinț în sat Crier bogat A strâns mâna La-mpărat

Și-l îmbracă -n foi De laur. Duhuri și păcat

Beat și bătut Și încernut

O Părinte Lumea nu e Pentru mine

Cuțit în inimă Primi Baronul negru 'nnebuni

Nici cetatea-ți Căzută În ruine

Beat și bătut Și încernut Mergea pe drum Citea la stele Cearnă cunună Și obiele

Nu te Doresc Părinte Cetatea Mea Mi-e-n minte

Beat și bătut Și încernut Rușinit Și înjosit A pierdut tot Ce-a iubit

Duh mort Pentru Tine Doamne Nimeni Ca mine.

Beat și bătut Și încernut

328


Norod rumân Nevastă rea Cum îi mănânci Tu inima.

Nimeni nimic N-a știat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Liceul german Vechi burg mort în amurg

Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu

Tineri bătrâni bistrieni români

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

înțelepciune scrisă în carte

Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare.

și iubire fără de moarte.

FOSILĂ VIE Cântul mântul cântul smântul

NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud

plânsul spânzul plânsul dânsul.

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Fata tânără

În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat

Fată tânără Băiat Stau la Margine De sat

Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt.

Lacrimi sânge A scuipat

Spune Fată Mă iubești 329


Ori numa Mă Amăgești?

Eu mă duc în Luna mare Și să-mi țineți Sărbătoare Lumea voastă o trăi Cât pe mine m-oți primi

Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt.

Sufletul mi-e fără capăt Gura mi-e izvor cu șoapăt Veți muri și veți trăi Cât în lume suferi

Eu Băiete Mult te Țiu Plânge Muma A pustiu

Eu mă duc în Luna mare Și să-mi țineți Sărbătoare Lumea voastă o trăi Cât pe mine m-oți primi Te rugăm nu ne lăsa Că ni-e lumea tot mai grea Pâini-n oțet de eți muia Veți avea inima mea.

Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt.

Ponorul în Livadă În lume De om Pleca Luna de Ne-o cununa

Boce ponorul Duce dorul Duce duhuri Boce ciuhuri

Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt.

Măr rotat Înger bărbat Blestemat Și înrugat Moare floarea Lăcrămioara Vine moartea Și-mi ia partea

PRICEASNA MAMEI Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes

Măr rotat Înger bărbat Blestemat Și înrugat.

toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini.

TRAIAN ÎN TUFIȘURI Plânge Traian în tufișuri

Priceasnă Dumnezeu cu Sfântul Petre Vinu sara pe la vetre Doamne-n Steauă unde mergi Nu-mi vezi ochii în obezi?

Și -și mărturisește visuri 330


A-nnebunit Doina sfântă -l însoțește

De-i departe Dumnezeu Să-l vedem Pe fiul său.

România -și spovedește.

PROSTUL SATULUI La-nceput de an Stă-n câmp Și să uită la Pământ

Cățelușul negru Merge-n drum Cam ostenit Nime-n uliți L-a primit

Vara este-n Țintirim Și citește Frații Grimm

O să meargă În alt sat De mâncare ce-a aflat?

Toamna cântă Apucat Nu vra fată De-nsurat

O ocară și Un băț De la câini albi De răsfăț

De Crăciun A-nnebunit Singurul Nespovedit.

Prietenie ce-a Primit? O piatră și un Os de la omul cu Folos.

Îngerului Îngere Vino Aici

MICA VRĂJITOARE Carul lumii Răsturnat Urlă porcii În palat

Mușuroiul De Arnici Te roagă Copiii Mici

Chiar Christosul A murit Lumea mult A-nnebunit

Mâna Plină de Furnici.

Să vedem dacă Există Dumnezeu Mort în Batistă

Cartea citită în bancă

Chiar Christosul A murit Lumea mult

De la plus La integrale Știința este 331


Foarte mare munții toți tu ai lăsat

Dacă le pui În balanță Cartea în sicriu E clanță

copiii tu ne-ai mâncat

Citește copile -n bancă Mărturisitor Și pankăr.

tu vrei doar să fii bogat

MILESCU

spune os de împărat.

MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN

TIGROAICA DIN CSEJTE

ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet După centurii De crime După urlet De prea bine

SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat

Copila Înnebuni Fete simple Omorî

eu sunt câine răsculat

Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat

ce-ai făcut cu-al meu barbat spune fata de-mparat

Or boierii în serai Ce-au făcut Iadul în Rai?

râul tot tu ai arat

EGLOGA GRECO-CATOLICĂ

și pădurea ai tăiat

Război sfânt Se purtă În Translivania Sfântă

capuri negre-ai retezat

Tunuri în Vechi zidiri 332


Discursuri În tractir

Din lumea bună Pentru ce trăiești?

Un Ideal Născut Român -- maghiar Durut.

Trăiești, trăiești...

PARA BELLUM

Embargo, embargo

Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini

În lumea-ntreagă Embargo.

Ne-au dăruit un Lifestyle nou Embargo

APARTHEID Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău

CARE E NUMELE PĂMÂNTULUI? IERUSALIM?

Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

ORI BABILON? CARE E NUMELE OMULUI?

EMBARGO

ÎNGER SAU ANIMAL?

Cuvinte libere Spunând adevărul După Război

CINE POATE SPUNE?

Război după Război

NUMELE PĂMÂNTULUI PERLEI ALBASTRE

Noi am învățat O viață nouă Și Lumea cuvânt nou

ESTE CETATEA?

Embargo, embargo

SATUL, BURGUL DEPOZITUL, CIMITIRUL

Stomace leneșe Ne refuză dreptul La lapte praf

ORI APARTHEID

Copiilor inamicului Copiilor cruciadelor

NEGRU APARTHEID?

Și te întreb Copil din Lumea Nouă

DEȘTEAPTĂ-TE AMERICA VISUL AMERICAN MERGE ÎNAINTE OBOSIT PORNOGRAFIC SAMUEL VISEAZĂ DATORITĂ TOXINELOR

Ești fericit? Te întreb Copil 333


AVRAAM E MORT EVANGHELIA ȘI BANUL SUNT UNA ALBUL E ALB ȘI NEGRUL E NEGRU CONSTITUȚIA ÎNSEAMNĂ RĂZBOI LIBERTATEA CAPITAL CONTINENTELE MOARTE CUBA GAZA MAȘINA MÂNCÂND COPIII FLĂMÂNZI AI LUMII ȘI BĂTRÂNII DEGERAȚI AI LUI D-ZEU.

ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA

ICONOCLASM

NOI SUNTEM BANII D-ARAMĂ NOI NU DĂM LA NIME SAMĂ

NOI SUNTEM BANII DE-ARGINT AM ROBIT ÎNTREG PĂMÂNT ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA

A VENIT LA MINE IUBITA ȘI MI-A SPUS SFĂRÂMĂ-ȚI ICOANELE SUNT NEADEVĂR VOM DĂRÂMA BISERICUȚELE PĂGÂNE ARDE-MI FOTOGRAFIA MI-A SPUS VOM UCIDE ARTA CA DOAR DUMNEZEU SĂ EXISTE ȘI ATUNCI AM ZDROBIT ICOANELE AM NIMICIT BISERICILE DUCILOR NEGRI ȘI I-AM ARS FOTOGRAFIA ÎN AMFORA ROȘIE A CREIERULUI MEU.

ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA SE ADUNĂ BANII -N CÂMP HAI SĂ FACEM UN MORMÂNT. CIMITIRUL ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI

BANII

CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU

SE ADUNĂ BANII -N CÂMP HAI SĂ FACEM UN MORMÂNT

CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.

ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA

DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ

NOI SUNTEM BANII DE AUR CIOCĂNIȚI ÎN IAD DE-UN FAUR

DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU

334


DEȘTEAPTĂ-TE FRACE DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..

Bănuți de aur

Brâncoveanu

Eu sultane Te iubesc Poporul Nu-mi părăsesc

Brâncovene Ce-ai făcut? Pe sultan L-ai întrecut

La toți capuri Le-au tăiatu Și-n mare Aruncatu.

Vino tu la Cartea mea Lasă-ți Mănăstirea ta

NOAPTEA DE 1 SPRE 2 FEBRUARIE 2017 Unul se roagă altul dă bolovani Și Dragnea vede Că se dă de pe bani.

Că de nu Copiii-ți tai Mie ori la câini Îi dai

România-i balamuc Mai bine decât ospiciu Ascultați ce vă zic Șarpe Chiciurescu.

Constantine Brâncovan Ești rumân Sau ești roman?

COPILUL ZUGRAVULUI DE BISERICI Prietenă mică În adolescență Am avut un prieten Prof de temperanță

La Târgoviște -ai plecat Țara ai dus În păcat

Nu știu despre sine Decât presupuneri Munca înseamnă bani Frescele culori

Ai moșii Și vrei palate Tu păgâne Vrei dreptate?

De unde a venit Unde merge nu știu Dar el știe totul Și pe el nu-l știu.

La Viena ai Plecat În Veneția Bani ai dat Pe Necredinciosul Toma L-ai lăsat Să fugă-n Roma

AROMÂNUL ȘI NĂRODUL FRATE AROMÂN VENIT UN NĂROD A ÎNTÂLNIT

Ți-ai luat Citheră și liră Flaute Și pianină

EU FRATE NU VOI SĂ MĂ BAT NICIE SUFLETUL SĂ-MI CAT

În Ardeal Tu câne ghiaur Ai bătut

ROMÂNIA AM 335


VENIT FERI CĂ TE-AM ÎNTÂLNIT

Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș

TRICOLORUL MULT IUBESC ȘI NORODUL ROMÂNESC

Au ajuns Mult prea Bogați

ȘI NĂRODUL A GRĂIT ȘI NĂRODUL A JELIT

În biserici și ducați

AROMÂNU-I FRATE SFÂNT IARĂ EU SUNT DOAR PĂMÂNT.

Stavrofore au luat pe bani Și au strâns la gologani

CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat

Dar Cândreșu a murit

Pe-aici mare împărat

La români a revenit

Nicolae I Cândea

Au avut întreg pământ

Care-a stabilit orânda

Și l-au cărat în mormânt

El cu turcii s-a bătut

Deci ascultă basna toată

Și-a primit to ce-a avut

Și te roagă Preacurată.

Mihail Întâi zis Cândea

BARABA SPÂNZURAT

Cândea I și Ioan Cândea

Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?

Și apoi 336


Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba

EXISTĂ ȘI ALT FEL DE ȚIGANI.. UN BĂIAT HANDICAPAT NECĂJIT ȘI ÎNTRISTAT

Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?

VIAȚA LUI E UN CĂCAT DAR ÎN CER E AȘTEPTAT.

Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba

EROUL DE LA PĂCLIȘA

Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.

Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit

DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi

Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat

Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat

Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.

Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.

DE CE AM DAT CU PIATRA-N DRUM (UN JEEP CU PLG) AM DAT CU PIATRA CU BETON ÎN DRUM PENTRU CĂ UNU REMUS M-A LUAT DE DOUA ORI LA ROST ȘI INTREBARI -CE-AI CU EL? SCRISESEM JOS DRAGNEA -CE CÂȘTIGI CĂ STAI AICI? CE CÂȘTIGI CĂ ȚII AIA? ȘI APOI IMEDIAT A TRECUT DIN SAT UN JEEP CU PLG.

2 FEBRUAR 2017 (POEME) „În fine, patriarhia se exprimă. Nu suficient de explicit, dar tot e ceva: ”Pozitia Patriarhiei fata de contextul social actual, din nefericire din ce in ce mai tensionat, este una de reala ingrijorare si in acelasi timp una subinteles favorabila valorilor statutului de drept in care dreptatea si pacea sociala sunt si trebuie sa ramana esentiale".” MIRCEA CĂRTĂRESCU HANDICAPATUL 337


CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.

Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI

Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere

NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.

Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.

DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS

Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată

CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.

Cât ești tu De veche În lumea De streche.

STREI 338


FACE LABA ÎN CHILOT

CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT

PE MINE MĂ CALCĂ TRENU ȘI ȚIE ȚI-O TRAGE RENU.

CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.

Hai mai Tigane Hai mai Tigane Munceste Mancarea Se ispraveste

BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT

Hai ma Romane Canta Sa ai inima De sfanta.

LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

RUGĂCIUNE

IUBITUL NESĂRUTAT

DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT

IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

- SFÂRȘIT. -

EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

CARTE DE RUGĂCIUNI (Monastirea scântului) Felix Rian Constantinescu 2016-2017

MANEA II A CRITICA FIE ȘI O COMUNITATE ÎN CARE EXTREM DE MULȚI INDIVIZI TRĂIESC DIN FELURITE CRIME NU ÎNSEAMNĂ RASISM. CINE ARE URECHI DE AUZIT SĂ AUDĂ. CĂ ȚIGANU-I CRIMINAL ÎI PLACE ȘI SEX ANAL BA ȚIGANU-I MAFIOT 339


obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum

Fur Elise

MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și 340


„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.

FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR

Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX

ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP 341


INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.

COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL MONASTIREA SCÂNTULUI

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.

COPIII MERG IUBIREA

INTALNEASCĂ

noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai 342


Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu

OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.

trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

343


SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.

TRIBUNUL DE PE MUNȚI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie 344


Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce.

Lucian Blaga la Lancrăm 1

PARADIS ÎN SAT LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte,

Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.

345


în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.

NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

Aiudul și Auschwitzul

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.

346


Moisei COL ULP TRA AUG DAC SARM +++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

347


CIMITIRUL I Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri

POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.

ZARCA PĂMÂNT SCHINGIUIT 348


În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor

ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.

Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

Waltz No. 2 (Poem pillatian) LAZĂR ȘĂINEANU Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. Telal de basme l-am văzut vorbind frumos 349


Avva cu păr negru pană.

CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ HONTERUS. LEGENDĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

piatra neagră Biserica Romană Neagră 350


TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

HEATHCLIFF

În lumea lui tăcere în lumea lor fiere

RAGNAROK

Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă

a mers tot pământul cristosul și sfantul.

cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga și când voi ajunge-n cer 351


CRUCEA STREIULUI GHERLA De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce

Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului

de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?

cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.

352


cel fără de lege.

EROUL DE LA STALINGRAD REX HUNGARORUM AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +

Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege

ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI

Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har

EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC

acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal

CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT

cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari

CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.

Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu 353


PAGANINI COPIL GHEORGHE DOJA Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda

Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute

taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.

354


CÂNTECUL ROBILOR FATA IUBEAȚĂ Internilor din spitalul de la Păclișa. A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?

Sub boltă trist cântec câni fara pantec deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.

355


ȘEZĂTOARE FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ lui Glad Berindei dedicată unei Pisici sărmane

Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.

356


CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ COLINDUL BOLII Cândreș frate Hai ne-om Bate În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.

Pentru Țară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.

CRUCIAȚII ROMÂNI

357


Lumea nu e Pentru mine PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Nici cetatea-ți Căzută În ruine

DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI

Nu te Doresc Părinte

MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI

Cetatea Mea Mi-e-n minte Duh mort Pentru Tine

DOJA MORT CU OCHII SCURȘI

Doamne Nimeni Ca mine.

ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud

Duhuri și păcat

O Părinte

Refren. 358


Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

spânzul plânsul dânsul.

În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare.

MILESCU

FOSILĂ VIE MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN

Cântul mântul cântul smântul

ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

plânsul 359


râul tot tu ai arat și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.

TIGROAICA DIN CSEJTE Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet

SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat

După centurii De crime După urlet De prea bine

eu sunt câine răsculat ce-ai făcut cu-al meu barbat

Copila Înnebuni Fete simple Omorî

spune fata de-mparat

Cine este Vinovat Maica mamă 360


De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?

CIMITIRUL II PARA BELLUM ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI

Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini

CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU

Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău

CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.

Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

361


Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați Stavrofore au luat pe bani Și au strâns la gologani

CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat

Dar Cândreșu a murit

Pe-aici mare împărat

La români a revenit

Nicolae I Cândea

Au avut întreg pământ

Care-a stabilit orânda

Și l-au cărat în mormânt

El cu turcii s-a bătut

Deci ascultă basna toată

Și-a primit to ce-a avut

Și te roagă Preacurată.

Mihail Întâi zis Cândea 362


CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE MAMEI MELE VALERIA BARABA SPÂNZURAT MĂNĂSTIREA COLȚ Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?

BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt

Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba

Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.

Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere Biserică albă 363


Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.

DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS

Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată

CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.

Cât ești tu De veche În lumea De streche.

STREI CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT

SÂNTĂMĂRIE Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT

MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ. SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. 364


HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste

IUBITUL NESĂRUTAT IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.

EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

365


Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi

RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT

Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat

DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat. - SFÂRȘIT. – CARTE DE RUGĂCIUNI (Monastirea scântului) Felix Rian Constantinescu 2016-2017

PISANIE CARTE CTITORITĂ DE EPISCOPUL GURIENESTORIE2022 AL DEVEI ȘI HUNEDOAREI ȘI PĂRINTELE CIUHAT MIHAI PREOT IN SATELE VĂLIOARA ȘI BOIȚA DIN ȚARA HAȚEGULUI ȘI FOST PAROH LA LUNCANI, TÂRSA, URSICI PESTE STREI ȘI AL UNOR MIRENI PENTRU SUFLETELE LOR ȘI DE MĂNĂSTIREA CATOLICĂ MAGHIARĂ SFÂNTA MARIA DIN DEVA ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI AL MARIEI, MAICII DOMNULUI CU RUGĂCIUNILE APOSTOLULUI CLEOPA ȘI MARIEI DIN MAGDALA PENTRU POPORUL NOSTRU ROMÂN ȘI BISERICA ORTODOXĂ ISAPOSTOLICĂ, A SCRIS FELIX BLAKUL ÎN ZIUA DE 14 și 15, FEBRUARIE ÎN ANUL 2017.

DOMNIȘOARA POGANY 366


spirit; neașezarea ei vine desigur nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.

din

„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai

Fur Elise

MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr

367


Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum „„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.

FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR

Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX

ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI 368


DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.

COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL MONASTIREA SCÂNTULUI

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.

COPIII MERG IUBIREA

INTALNEASCĂ

noi Copiii din grupa doamnei Ronai 369


mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu

OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.

trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

370


SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.

TRIBUNUL DE PE MUNȚI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie 371


O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce.

Lucian Blaga la Lancrăm 1

PARADIS ÎN SAT LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână.

Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.

372


SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA,

O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

Aiudul și Auschwitzul

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.

373


Moisei COL ULP TRA AUG DAC SARM +++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

374


PĂMÂNT SCHINGIUIT CIMITIRUL I Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri

POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.

375


LAZĂR ȘĂINEANU ZARCA Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte

În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor

Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.

Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

Waltz No. 2 376


(Poem pillatian)

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.

piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.

CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ HONTERUS. LEGENDĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ 377


ȘEDE MINȚIT cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga

MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

HEATHCLIFF

În lumea lui tăcere în lumea lor fiere

RAGNAROK

Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă

a mers tot pământul cristosul 378


și sfantul.

CRUCEA STREIULUI GHERLA De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce

Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului

de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?

cruce frântă zei cuvântă cruce spartă 379


cruce moartă.

cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.

EROUL DE LA STALINGRAD REX HUNGARORUM AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +

Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege

ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI

Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har

EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC

acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal

CERCUL POLAR 380


ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.

PAGANINI COPIL GHEORGHE DOJA Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda

Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute

taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.

381


CÂNTECUL ROBILOR FATA IUBEAȚĂ Internilor din spitalul de la Păclișa. A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?

Sub boltă trist cântec câni fara pantec deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.

382


ȘEZĂTOARE FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ lui Glad Berindei dedicată unei Pisici sărmane

Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.

383


CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ COLINDUL BOLII Cândreș frate Hai ne-om Bate În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.

Pentru Țară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.

384


Duhuri și păcat CRUCIAȚII ROMÂNI O Părinte Lumea nu e Pentru mine PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Nici cetatea-ți Căzută În ruine

DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI

Nu te Doresc Părinte

MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI

Cetatea Mea Mi-e-n minte Duh mort Pentru Tine

DOJA MORT CU OCHII SCURȘI

Doamne Nimeni Ca mine.

ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

385


NENEA RĂDUCU Cântul mântul cântul smântul

Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

plânsul spânzul plânsul dânsul.

În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare.

MILESCU

FOSILĂ VIE MILESCU PELERIN 386


PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN

răsculat ce-ai făcut cu-al meu barbat

ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

spune fata de-mparat râul tot tu ai arat și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.

TIGROAICA DIN CSEJTE Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet

SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat

După centurii De crime După urlet De prea bine

eu sunt câine 387


Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?

CIMITIRUL II PARA BELLUM ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI

Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini

CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU

Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău

CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA 388


MEA.

bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați Stavrofore au luat pe bani Și au strâns la gologani

CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat

Dar Cândreșu a murit

Pe-aici mare împărat

La români a revenit

Nicolae I Cândea

Au avut întreg pământ

Care-a stabilit orânda

Și l-au cărat în mormânt

El cu turcii s-a

Deci ascultă 389


basna toată Și te roagă Preacurată.

CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE MAMEI MELE VALERIA BARABA SPÂNZURAT MĂNĂSTIREA COLȚ Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?

BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt

Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba

Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat. 390


CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI

Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere

NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.

Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.

DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS

Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată

CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.

Cât ești tu De veche În lumea De streche.

STREI CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT

SÂNTĂMĂRIE Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT

MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ. SĂLAȘU DE SUS

391


HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste

IUBITUL NESĂRUTAT IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.

EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

392


DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi

RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT

Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat

DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.

Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. 393


Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG

Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului

Acatistul lacrimilor

Isus Maria

Vă chem pe voi lacrimi vă invoc 394


și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.

Ursă-n mormânt Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi.

- SFÂRȘIT. Addenda Vol, 2, 3, 4 CARTE DE RUGĂCIUNI EVLAVIA OMULUI CREȘTIN Volumul II Ochiul zimbrului

PENTRU

lui Petru M. Haș și tatălui meu, Constantin Raul Constantinescu. Bob Dylan MULTUMESC OMULUI. MOTTO "Pușkin a inundat Rusia cu versuri instigatoare: tot tineretul le invață pe dinafară. Pușkin trebuie să fie trimis în Siberia." Țarul Aleksandru I „Salve Romuli Parva Nepos” IMPARATUL IOSIF II, Austria Fratele Ionel, 1925? Cel mai mult am invatat in viata de la fratele Ionel, un om care nu a spus o predica in vremea mea. Poate am aplicat invatatura la conditiile mele de viata. Mai mult nu mai spun. VRAJA Vraja a plopilor la inceput carmin de octombrie zbucium fara sat dorul nonviolentei coloanelor de templu asteptand rasvenirea plopii ca niste confesiuni lumini in pleiade

Cântecele pure

Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure 395


vantul intorcandu-i ca pe martiri ca pe sufletele noastre fara hodina si flamanzite de Dumnezeu sau poate de nedumnezeu aripile in albe traiectorii si tipetele de bun ramas ale toamnei.

Every night every night every night every night Every night every night every night every night Every night every night every night every night Phoebe Buffay and Petre Roman FR-C When he was down Schooled A bloody coup d'état Fooled And the teacher lady Said Who well we vote Kids? Who will we vote Kids? Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote We all shouted in class We had fun Petre Roman was a Communist Bum I storytell this tale Cause I wanna say That I love Phoebe Buffay Yes I love Phoebe Buffay I'd marry Phoebe Buffay. Little Punk Dog Writes A Book FR-C Little Punk Dog Writes a book The publisher page This kid's a spook. He signs both contracts Don't give one back And this is how Little Punk Dog gets jacked. Little Punk Dog gets jacked! (Chorus) Gets jacked gets jacked His Mom is dead

The Adventures of Little Punk Dog Citește! DJIBRAIL. FR-C Little Punk Dog FR-C Little Punk Dog Goes to school Every kid takes Him for a fool The teachers say He's not alright! He barks and cries Every night Every night! (Chorus) Every night every night The kids say to him When the talk of - him Bad Punk Dog Bad Punk Dog You're a Little Punk - Dog You're a Little Punk - Dog Little Punk Dog! (Chorus) Every night every night every night every night Every night every night every night every night Every night every night every night every night Singalong everybody! Encore. He sits friendless And alone His head is heavy Like a stone Nobody loves him Nobody will So he starts to Make up his will! (Chorus)

396


Nobody cares! He sits alone Nobody cares! He sleeps in the frost Nobody cares! He writes all the time Nobody cares! Nobody cares!! (Chorus) Nobody cares nobody cares Four years later publishes On his own money Now he can die But nobody reads - about his Mommy About his Mommy! (Chorus) Nobody nobody nobody nobody People like to sleep eat and fuck If they don't afford condoms They use a sock People suck people suck People suck people suck People suck people suck People suck people suck (Chorus) People suck people suck people suck people suck People suck people suck people suck people suck People suck people suck people suck people suck People suck! Yea-a-a-ah. emoticon smile Little Punk Dog In The Cemetery FR-C Little Punk Dog Sits alone At his head He has a tombstone He's with Grandma We hope he's merry But we don't know Cause he don't show. Little Punk Dog Blues FR-C Little Punk Dog Still has a Father A weary old man Like his dead Mother Kids don't even visit The don't call They wear O'Neal They don't pay a bill They don't pay a bill! Don't say I love you

They don't say I did trouble you Maybe my old man will die And just me will cry! Little Punk Dog Visiting Agafia FR-C Little Punk Dog ran In a cold cold forest Nothing was in the area But a damned securist But fifty meters farther Watched by a cuss And a fart-er In the oldest house Lived a Mother Agafia The daughterless Mother. Educație FR-C Mămica face sex Băiatu face sex Bunica nu știm ce face Hei hei hei Aproape toți fac sex Hai toată lumea Mămica face sex Băiatu face sex Bunica nu știm ce face Hei hei hei Aproape toți fac sex. Mulțumesc. emoticon smile Little Punk Dog Goes To Church FR-C Little Punk Dog Goes to church Christians think His name is Lurch He likes the mood He feels bless-ed And everyday He feels rejected Yay! (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum He is mocked he is used He's insulted and abused He is laughed at and ignored He's despised And he's always bored (Chorus) Bum bum bum bum 397


Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum You can talk to God Only in institution So to be a hermit Is not a solution You must be sharp Smart and holy And you must You must be jolly (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum If someone there loves you It's a wonder But you just can't see her Like Stevie Wonder It's like she is far away Like in a far away land And you wave your hand And you wave your hand. The Failed Suicides of Little Punk Dog FR-C I tried to kill miself Onces upon a time Lime to a lemon Lemon lemon to a lime People want to die And some them Suicide But if you cry Life has a bright side So let me Little Punk Dog Bid you farewell Suiciders are losers What is more to tell?

STATUIA LUI BABA NOVAC LA CLUJ. CANTEC RUPT

Pe rug de piatra cioplita Negru e sufletul de bronz In flacari arzand etern Cu scutul lege in maini martir dintre munti murit in genunti cerestile nunti troianele punti... PAUL GOMA Paul Goma dus in Roma Cristos tace cruce face. DOMNITA RUXANDRA domnisoarei doctor Ruxandra Ghita Naltu imparatu nu le taia capu

Try this at home with your guitar! ca ei is rumani cu viete de cani.

VIVE LA REPUBLIQUE! Regelui Mihai I Crestinul. REPUBLICA ROMANA SINGURA STAPANA

GHEORGHE URSU Ma Gheorghe murisi si te prapadisi

REGE LEPADAT MARE IMPARAT.

cine te-o 398


caznit cine te-o muncit si te-o chinuit

rosiori pandita in burg plumbuita

moartei de te-o dat roman necurat?

ursule roman sangele ti-e vin

Romanii au fost patimi fara rost

lup copiat din carte dealul fara moarte

Au romani-ai ertat au esti tot certat?

invie romanii mesteceni batranii...

Ertat ertat ca sunt domn bogat

INGERUL Inger sunt inger sant

aici imparat desu spovadat.

viata vant dor pamant.

CANALUL

20 DE DOLARI Pamant la Canal piatra Ideal

20 de Dolari plasa de mancari

moarte timpurie lacrima faclie.

si am luat si ceapa ochii sa ma-nceapa.

FIARA DIN BURG SECURISTUL Lui Ion D. Sarbu Oameni urmaresc pamantul ocarasc

Fiara -ncoltita vanatori grozita 399


isusi zavistuiesc straini ma rasplatesc.

ste de agat Copil Imparat.

JUDECATA REGELUI MIHAI CRESTINUL TURNUL CHINDIEI Rege uitat print scelerat

Turn inchisoare paine si sare

Printul nebun plateste acum

voda petrece temnita rece.

Rege batran etern stapan

VORONET Capela sixtina Gheorghe fara vina

Rege Mihai Eminescu Mihai Judecata sa dai

judecata dreapta apocalips inceapa

Pamant uitat print fara cap.

straluciri de vina pictura lumina.

RUGACIUNE DE SEARA Isus Marie David Urie

BISERICA EVANGHELICA DIN SIBIU Burg in burg cetate in cetate

minte-ma mila viata umila.

rune din carte orgi fara moarte.

EMINESCU LICEAN. COPIL IMPARAT Cernauti mirat Mihail baiat

ROMUL MUNTEANU doamnei Ana Munteanu. Ochi 400


obositi nori coborati

De as pleca oare -o afla?

muri innegriti domni poteriti

Copilul dormind tata plangand...

plumbi tipariti noi indoiti.

BASARABA DIN PAROS Lui Mihai Eminescu.

POEZIE DUPA POESIE Crai mari domni tari

Poezie dupa poesie Sfintita Sofie bolta pictata Dunare lata

s-au pustinit au izbandit

Asaneasca sora Flacarata tora versuri de-argint psalmi margarint

tara romana pe veci stapana

cruce in lacrimi Hristos ce nu vatami Constantin uitat si inmiresmat.

pus temei corb si lei sabii in jar trist caminar...

VIRTUTEA ROMANA ROMANII POPOR DE PIATRA PIATRA SFANTA RAU IN VATRA ORASE FIU RISIPITOR SATULE IUBITE DOR PIATRA LACRIMA IUBIND MINTEA INIMA-AMAGIND TARANA SFANTA-N MORMANT CER DE MOARTE PLAI DE CANT COPILUL PLANGAND IN SMANT BATRANII VORBIND CUVANT DOMN INTREGULUI PAMANT CATACOMBE-N CERUL SFANT..

TELEFONISTUL bunicului meu, capitan de aviatie Dumitru Constantinescu erou in apararea Bucurestiului. La Telefoane Telefonist geniu pustiu avangardist ingropat de dusman amputat dupa un an.

ISUS DORMIND Isus dormind Petru plangand

ARCUL ROMAN

401


Priveste copile la arcul roman trecut peste dunari batut sus pe ban

CA MINE SA MURITI DE SUNTETI ROMANI DOUA MII DE ANI ATI FOST VOI RUPTI DE CANI POPOR DE MARTURI SI DE IMPARATI POPOR AL MEU SA STII TU CAND SA GATI...

Arcul victoriei in jertfa de sange arcul ce rade arcul ce plange

CUVÂNT CĂTRE POPOR Pe el daci stau nemuritori si getii izvod duhul viitor

ROMANIA ACUM A SOSIT TIMPUL SA ARUNCI BOLSEVSMUL LA GUNOI. DACA NU O VEI FACE CEAUSESCU SE VA INTOARCE. FOAME, FRICA, INTUNERIC, SI FRIG, DA MA, SI CRIME.

In arcul roman ne-au murit copii in arcul roman tara sa invii

FURNICIE

In arcul roman vom dormi eroi va rosti poporul mama fiu noi...

Pamant de furnicie haz pe veresie da-mi sa-ti dau bem sa beau

Daniil 2016 Eu nu ma duc la vot Il las pe Dumnezeu In locul meu Si de-o hi sa mor voi muri pe nimeni voi invinui Romania oi jali talanca sa-mi cante mortii imi cuvante miorita giupanita fetita domnita.

ievozi rapsozi Romanie furnicie. FURNICILE NEBUNE Furnicile nebune fura tot bune dar s-au mandrit dar s-au trufit

TESTAMENT

dar nebuneste au ras

NU VA LAS CA MOSTENIRE DUPA MOARTE DECAT O MOARTE SCRISA INTR-O CARTE

cu minte de ras 402


in gand curat inima voi m-ati mancat

se cearta -n furnicar furnicarul barbar

piatra tara-am sprijinit bolovan si ocarat

nu vezi doua prietini furnici fara patimi

eu sunt prost si sunt sarac

toate sunt regine cu inimi de caine.

foamea abia imi impac

JUG voi sunteti boieri si jude

Vite de jug cadem pe plug

ne chinuiti ca pe iude.

porumb de aur topit de faur

CARTE DE RUG

brate de cer la claci in cer.

Casei Regale a Romaniei Carte de jug carte de rug

REGINA ROSIE Pe rege am ucis printi m-or proscris

Principesei Margareta si lui Liviu Dragnea. Auoleu mamuca hai mult scrisai iou Anii Rai

Ca rau am gandit si am suferit.

ca sa vad az pe pamant Regina in ros vestmant.

CREATIE Lui Emile Zola.

CIOCOILOR Iubirea iubirea e mare sentimentele noastre barbare

Presedintelui Romaniei Klaus Iohannis. V-am purtat 403


Doar Francisc veni pamanturi triste chemand la urb et orb Veac dupa veacuri trecand tacute peste rumani in carti Dar neamul roman din Roma a venit pesti si cruci purtand O tu Romanie pamant vechi de dor mormant sa lasi

Maestrul trebuie ucis acesta este al maestrului vis Elohim si Lucifer in camp. Si Isus cel tamp. COMUNISM GAVROCHE

II.

COPILARIA

Invie ca Dumnezeul tau de lemn si piatra insangerat Desteapta-te fetito la viata cea vesniciei dor Tu tara gandurilor nadajduieste in vechi Marii Si primi-vei scutul sabia de foc cartile de aur...

LUI

lui Nichita Stanescu si Nicolae Labis. VIATA MEA E UN AIUD II Comunismul nu e pacat. Stalinismul nu e comunism. Dupa abdicarea Regelui toti "comunisti", dar noi am uitat.

am

Viata mea e un Aiud Dar e Aiudul meu Nu-l dau pe Dumnezeu

fost

Cartela de paine Serviciul pe carnet rosu. Copilaria lui Gavroche. Si dorul.

Si cand voi cadea Sub temnita ma ingropati si sub stea.

Regele VIATA MEA E UN AIUD L-am ucis pe Regele Mihai Crestinul. ... SOARELE NEBUNULUI Isus si demonul As vrea sa merg afara din iarna pana-n vara

Drumul obosit Copil amagit demon blestemat Isus preacurat

dar lumea ma omoara sangele mi-l ceara

demon fioros drace rapciugos macabeu Legiune Copil fara nume

sed cu obrazu para si privirea zara.

Pieri drac blestemat lasa omu-n pat tu l-ai tulburat pieri drac blestemat!

CATOLICISM

Copil te ridica Maria cea mica paine si cu nuci iti va da sa-mi duci.

Bisericii de la Santamarie-Orlea

404


martiri din Cuore poeziei spovada Epigraf poetii martiri parasite ruine cautand poarta inchisa spre sine

Mi-ai sters psalmii Zuckerberg Cat crezi ca te vei putea ascunde de Ruah? Psalmi si prorociri deletate de poporul psalmilor si proorocilor. Cum crezi ca le vei putea plati Zedekia? Ierusalimul va fi cenusa din nebunia ta Ierusalime, din nebunia fiilor Ierusalimului care ard cuvintele DOMNULUI. Pentru ca ai ars cuvantul meu cand veneam in pace catre tine zice DOMNUL ars vei fi cu toti mincinosii din mijlocul tau care ma marturisesc nelegiuit.

vei plange o lacrima vei numara trei lumea e o turma iar cetetii miei priveste-ne copile cand trecem pe strada martiri din Cuore poeziei spovada

CANTEC DE TEAMA

noi am trait in cant de Miorita si am rugat Verginei cosita.

Frunza cerului de sat eu am teama de barbat

Cruce in camp soarele sfant

ca barbatu-i fiara draga sufletul in ochi ti-l leaga

cruce de cer lacrimi de fier.

de barbatu necajeste soarele se innegreste

TATA DIN ICOANA cand barbatu o peri lumea toata o muri.

Tata din icoana sange plans in cana

Miracol

cuvinte bizantine arcuri constantine.

Azi am facut un miracol. I-am gasit prin rugaciune si citirea Evangheliei, tatei, stickul pierdut.

DETASAMENTUL DE LA CERNA

pentru Raul Constantinescu si fiul

Cani inconjurati de lupii barbati

Priveste-i copile cand treci pe strada

au zidit drum

Poetii martiri

405


cu imnul roman.

urme de fier urme in cer.

COLOANELE CATEDRALEI DIN CLUJ Templul bizantin lumina in stanca popoare vin Dumnezeu cuvanta

AVRAM IANCU NEBUN Deal rosu muri Mosu

Sprijinit de coloane porti spre alta lume in caut in nume un nume in nume.

merg campul pe mantul.

CONDAMNAT Poem dupa poem

TREI SCRIPCARI lui Tudor Arghezi, Dumnezeul literaturii romane.

cuvant dupa cuvant.

Au fost razboaie pe pamant Cristos veni din preacuvant Satul era plin de ciurari Numai trei erau scripcari

BUCOAVNA Tara de manastiri bucoavna de amagiri

Scripca de os scricar domnos scripca de bronz lumescul rost scripca de zlata data de-o fata

ruga in munti ursite nunti.

Scripcari furnici ii cu arnici Si Dumnezeu cu fiul sau sed plangand sed cantand cruci de venin paine si vin.

MIRCEA TACI ROMANE CA ESTI CANE NU ESTI DE IESIT IN LUME. BIS.

Poezii pentru Carte de rugaciuni... volumul 2

URME

CULA

Urme in nume urme in rune

Turn de var turn roman 406


lucrata zvodita vatra

cula bolda cula voda.

ruine albe icoane dalbe.

TROITA DIN CERNA Maitec in Gorj acum cinci mii de ani Jiul lacrima.

VALEA JIULUI Valea Jiului plansul fiului

TARA DE PIATRA

Valea Fierului plansul cerului.

Tara de piatra sarpe in vatra

MAR COPT

fructe in mit ruga in chit.

Mar copt scrib copt

COPILUL VAJAIT

plop vant mor mant.

Copilul vajait rau mai e smintit

DOMNITA SAXONA

vaj in vant si vaj in cant.

Soare conjor lacrima-n dor

CEASLOV

trece sasoaica gandeste rusalca

Carte crucita in lacrimi boita

in vesmabt alb in suflet dalb

carte de dor neamuri ce mor.

tacere de miere lume de fiere

RUINELE MANASTIRII BOCIULESTI Piatra 407


in flori se roaga suflet desleaga.

Batjocorit si de tata nu-l iubeste nici o fata

MANCATORUL DE SARE Se roaga langa tableta si nu face nici o cheta

N-am mancare mananc sare

Dar-ar domn sa mor curand sa putrezasc in mormant.

mananc sare n-am mancare.

NONDORINTA CARTE DE RUGACIUNI EVLAVIA OMULUI CRESTIN Volumul III Lumina in iad

PENTRU

Dorinta ucisa inainte de primul sarut nondorinta asemeni cerului greu de pietre cosmice

Felix Rian Constantinescu

neiubire in mortii nostri de fiecare zi si noaptea pe o alta planeta...

Lumina in iad Lumina in iad Somn zbatut in vad

ADOLESCENTI PARINTII Devin parintii adolescenti fete rebele si rebeli fara cauza ne devin parintii copii vorbind cuvinte

Ochi paienjeniti fereastra in chit.

Parcele si Moirele privesc implacabil din stele indepartate vom deveni si noi adolescenti si copii.

MAMA SI SPIRITUL Trec anii copilul este mare parintii se casatoresc a doua oara Mama cu baticul pe frunte se gandeste la pruncul avortat

INVOCATIE IRLANDEI Te chem Irlanda din privire din tacerea bunicii mele in lacrimile verzi de roua pe camp

Taticul priveste frescele, Bizant, cultura Tristul preot ii da cuminecatura Vai sa bei sange, ce barbar Ce uraciune in dumnezeiescul har.

Si pe camp te astept Irlanda pentru ca eu sunt intreg acest tinut Venit pe caii cu ochi de fier pe drakkarele vantului voi pleca in bejenie.

NEBUNUL Nebunul plange otet in sange

Pendula cosmica

408


Manufacturam o pendula cu mai multe greutati in sfere vidate umplute cu gaz sau lichid sau metal lichid de diferite greutati de la unitati de ordinul gramelor la kilograme. Teoretic daca i se inlocuiesc greutatile pendula ar trebui sa poata masura si timpul Pamantului, al Lunii, al lui Marte sau Jupiter.

bordeluri si manastirile case de sodomie.

Sapte miliarde de guri

2014, 2015?

Sapte miliarde de guri Mancand in tacere Painea obidei si sangele singuratatii in gari in ospicii in varfurile zgarie-norilor mancarea anonima unindu-ne ca impartasanie.

Sfarsitul lumii va veni azi.

Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului o Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.

Parlament si spital, decembrie 2016 Partidele politice fac promisiuni utopice iar copii handicapati si bolnavii psihic din Romania traiesc conditii de gulag in regim de exterminare. SFARSITUL LUMII VA VENI AZI Spitalul de psihiatrie era la fel ca acum optzeci de ani ca si la scoala eram singurul care nu ma distram

MEIN WAHNSINN tigari, bere, femei, vin, case cautate, ocari, paine si bani multi.

Lumea sah pe chip carte de gramatica in ochi Stiinta logicii...

Era frumos doctorii cu asistentele personalul bolnavii intre ei

predica de sfanta miercuri seara

in carte scrie ca sfantul petru a auzit cantand cocosul a doua oara si a iesit afara si a plans cu amar eu isus am avut multi prieteni.

Sfarsitul lumii va veni cand spitalele vor fi 409


unii m-au parasit pentru bani. pentru acestia smerirea mea e o uraciune. altii m-au parasit pentru lume. pentru ei plansul meu e ceva respingator. altii m-au parasit pentru intuneric. pe acestia doar dumnezeu ii poate patrunde. de trei ori s-au lepadat de mine in noaptea patimii. cocosul canta in fiecare dimineata. isi vor sfarama inimile vreodata in plansul adevarat al domnului?

Când tatăl meu nu mai știa unde să mă pună la adăpost de potera roșie. Motto To kill a mockingbird Harper Lee

Mihai s-a reincarnat nu i-a mai spus nimeni Eminescu intr-un caine obosit s-a culcat linistit la el acasa si s-a trezit intr-o cusca inghiontit brutal iar si iar in urlete imbranceli si brutalisme de caminar se tot intreba este D-zeu?

EU ZEITA ISTORIEI

Nero in purpura Augustus Palatul in flacari In timp Irod suparat Pe dialectica Incendiata Zeita istoriei.

RAPED VIRGIN

IMN DURERII

Motto "...zamislita fara de pacat..." Rugaciunea rozarului

Sfanta Durere Care ne vii Din morti Si parinti Cadem inaintea Ta Tu esti ingerul Fara mila Ne inchinam Si murim Dupa aceea doar Dumnezeu Ne va trezi Sau tu. Amin.

Virgin Maria Sacred Maria Sinless Conceived Blessed Believed. DOINA

Mihai Animalul Inghiontit

Pasare indurerata fara mama fara tata

410


2016 mergi in lume fara nume

În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941.

si iubire amagire.

Drum printre mitraliere

Lui Felix Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte

Mutul zeul Isus peste Felix pacatos vorbeste...

Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei.

RATATUL

Tortura Who made you blind, UN? Kashmir Voice Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu

De ce nu sunt un mare scriitor de ce nu sunt citit la radio de ce stau la tara si nu dau autografe in Belgia si America in Paris si Tokyo de ce nu mi se publica operele in tiraj de masa ori editii bibliofile cu filigranul semnaturii de ce nu apar in ziar de ce nu se scriu studii critice de ce nu sunt bagat in istoria literaturii de ce nu sunt un mare scriitor?

Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis. Luminii

Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată?

CRUCEA DE CETINĂ Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.

Felix Rian Constantinescu

411


La ce bun o treierat Pentru poporul vândut?

75 000

Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea 75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ. Profesorul de sat

Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost Simplegeist Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.

Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?

Dispreț

Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate

Oameni de la sat

Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat

Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.

Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut

Crucea de cetină

412


, Aici crucea a -nflorit Aici țara a murit

2022, Januaria 8th

Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.

Satul mort

Stau pe un câmp Ca în Bălașa În toate părțile Sunt eu Stând pe un câmp Singur și ubicuu Mort. ++++

Serghei Esenin soldat sovietic Mitraliera vodca și un carnet De poezii e tot ce am Spune Tu mămăligarule To be or not to be Când eu sunt doar o mitralieră ce merge cu vodcă Și tu doar o inimă mămăligă Încă caldă? . 413


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.