SFANTA EVANGHELIE DE VERSURI NATIONALE A SFANTULUI APOSTOL & EVANGHELIST FELIX + Carte de Rugăciuni Naționale 2016-2022 FRC
Fur Elise Abimelec Pharao Caesar
Titlu vechi, CARTEA BATJOCORITĂ (Carte de rugăciuni naționale) MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.
Felix Rian Constantinescu 2016-2017 Lui Ernest Hemingway, XIX+XX,
„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că
Călăuza nostră v b, Deva, sept-oct-nov, 2004
DOINE PENTRU BIBLIA ROMÂNEASCĂ, 2016,17+22 Cuvântul Satului, Hai drag, Pe-ai a fost cânva un Sfânt... Ca să să știe, să să știe... Șă știe Rumânii. Încă 40 de Zile și Dumnezeu o să Frântă ori ce Jug. 2022
1
românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. “Copile drag de ce ai rătăcit Prin lumea de păcat De-atata timp Eu te-am chemat să vii Dar tu M-ai ignorat Iubirea Mea va ţine până-n veci Dar nu uita că-s drept Eu am să spun Mereu te-am asteptat Dar tu M-ai ocolit Vino acum nu amâna Ziua de mâine nu se ştie dacă va mai fi Încrede-te în Cel ce a promis Că vei fi mântuit.” (RAZE DE SPERANŢĂ)
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu
AVRAM IANCU NEBUN
2
Deal roșu muri Moșu
OSSIAN, GHILGAMES, NICĂ LA MASA DE SCRIS, SIBELIUS, CHOPIN, BEETHOVEN, MORMANTUL LUI MOZART, PAUL CONSTANTINESCU, ENESCU, BELA BARTOK, TARJA, LOUIS ARMSTRONG, CONFUCIUS, BRANCUSI, EMINESCU, LENAU, MACEDONSKI, BLAGA, NOR ROSU, PAVAROTTI, LADY DI, JFK si MLK, VICTOR HUGO, IOANA D ARC, AVRAM IANCU, PETOFI, PUSKIN, GOGOL, TOLSTOI, POEZIILE LUI PASTERNAK, ALFRED NOBEL, CHE, YOUSSOU, YESHUA, 2PAC, RIMARU, VILLON, CODEX BURANUS, CARMINA CATULLI, EPISTOLAE AD PONTO, EVANGELION, HORATIUS, SOKRATES, RAMA, QUETZALCOATL, VALERIUS CONSTANTINUS, MANIU, HOSSU, CORNELIU COPOSU, MELVILLE, POE, CORBUL, DANTE, CUORE, BRANCOVENII, GHICITORUL, RUMI, DJAFAR, MOISE, BOSCH, LINDA, MAHABHARATA, PERSANUL, OFRA.
merg câmpu l pe mântu l. TATĂL ȘOBOLAN Motto Acum 13 ani o fată a scris o poezie de o mie de strofe cu titlul ANATEMA pe care după aceea a rupt-o. Tatăl șobolan Satan Harfa de tumori
OSSIAN Cuțitele galaxii Te fericesc Irlandă ferită de trupu-mi Pe anglii barbari nu-i știi triștii vikingi Oameni ai topoarelor de fier și ai mării Dar te plâng Albion sacru cuprins de
Urâciunea pustiirii Urletele junglei Moartea
Moarte - o, rege saxon - nebun în Valhalla - cu ucigașii și măscăricii Lumea moare pietrele intră în pământ A sosit sfârșitul lumii - rugați-vă, rugați-vă.
Nu este lumină În familie Mândria-întuneric Sinuciderea copilului. RUGACIUNE
Tarja
Doamne n-ai avut mila de mine Te-ai purtat ca si c-un caine
Copilul bun - între copii răi - zâmbește Mâine va fi mai rău! - între nimic și euro Tarja - fata cea cuminte în lumea fără minte O stea izvorâtă la țară - roagă-te Tarja
Pentru cum tu te-ai purtat Singur tu te-ai rastignat.
Nu e vorba de pământ nu e vorba de cuvânt Drumul duce la schit dar nu se oprește acolo Nu e vorba nici măcar de stalin - dacă oamenii Sunt flori se nasc iar și iar - Finland vs Israel
STANTE SFINTE 3
Aș vrea să-ți scriu ochii într-o carte - dacă doar Cărțile sunt fără moarte - de la cel mai înalt Munte - ești tu - și poate Apocalipsa - nu ne vom Îndreptăți - vom muri și vom trăi - aceiași... PERSANUL Cu fruntea de urs in maini Tamaie in ochi si somnul Tacerea campurilor nesfarsite In noapte si durerea gandirii
FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR
Filozoful acuzat in locul pars Cu pietre - poetul beat si Atavic - minaretul mut in noapte Tacerea ca moartea in rubaiat.
ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ
PENTRU CEAM MURIT RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI
PENTRU CEAM MURIT PENTRU CEAM JERFIT MURMÂNT NEO ZIDIT MULT NEO OCĂRIT
AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE
PENTRU CEAM IUBEAT ȘI VIEAȚA NEAM DAT ȘI ȚARĂ AM DAT ȘI-NTÂI ÎMPĂRAT?
TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT
RĂU NEO CHINUIT NEO ZAVISTUIT NEO DISPREȚUIT ȘI NEO MURUIT.
ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.
4
COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL MONASTIREA SCÂNTULUI
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.
COPIII MERG IUBIREA
SĂ
INTALNEASCĂ
noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem doi câte doi cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
5
Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu
OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.
trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.
Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.
6
SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.
TRIBUNUL DE PE MUNȚI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.
III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT
7
Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Ulise copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul În Isus smântul.
Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.
Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! 8
SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.
COL ULP TRA AUG DAC SARM
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.
Aiudul și Auschwitzul
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? 9
CIMITIRUL I POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.
Moisei
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
10
ZARCA PĂMÂNT SCHINGIUIT În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor
Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri
Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.
Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.
11
Waltz No. 2 (Poem pillatian) LAZĂR ȘĂINEANU Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.
12
CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ HONTERUS. LEGENDĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
13
HEATHCLIFF
În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
RAGNAROK
Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă
a mers tot pământul cristosul și sfantul.
cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?
14
CRUCEA STREIULUI GHERLA De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce
Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului
de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?
cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.
15
REX HUNGARORUM AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +
Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege
ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI
Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har
EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC
acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal
CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT
cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari
CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.
Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.
EROUL DE LA STALINGRAD
GHEORGHE DOJA
16
Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda
Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute
taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.
pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.
FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață 17
Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?
câni fara pantec deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.
FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.
Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești
Sub boltă trist cântec 18
așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.
COLINDUL BOLII ȘEZĂTOARE În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat
lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu 19
De viu îngropat.
Or zidi.
CRUCIAȚII ROMÂNI CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Cândreș frate Hai ne-om Bate
DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI
Pentru Țară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi
MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI
Doamne Temple
DOJA MORT 20
CU OCHII SCURȘI Doamne Nimeni Ca mine.
ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud
Duhuri și păcat
O Părinte Lumea nu e Pentru mine
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Nici cetatea-ți Căzută În ruine
În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat
Nu te Doresc Părinte
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Cetatea Mea Mi-e-n minte
Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat
Duh mort Pentru Tine
Refren. 21
Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare.
MILESCU
FOSILĂ VIE MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN
Cântul mântul cântul smântul
ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.
plânsul spânzul plânsul dânsul.
22
doar să fii bogat spune os de împărat.
TIGROAICA DIN CSEJTE Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet
SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat
După centurii De crime După urlet De prea bine
eu sunt câine răsculat
Copila Înnebuni Fete simple Omorî
ce-ai făcut cu-al meu barbat spune fata de-mparat
Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat
râul tot tu ai arat
Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?
și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei 23
CIMITIRUL II PARA BELLUM ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI
Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini
CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU
Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău
CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.
Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.
24
au luat pe bani Și au strâns la gologani
CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat
Dar Cândreșu a murit
Pe-aici mare împărat
La români a revenit
Nicolae I Cândea
Au avut întreg pământ
Care-a stabilit orânda
Și l-au cărat în mormânt
El cu turcii s-a bătut
Deci ascultă basna toată
Și-a primit to ce-a avut
Și te roagă Preacurată.
Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore 25
Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?
BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?
Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg. Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie
MĂNĂSTIREA COLȚ 26
Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT
MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ. SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS
IUBITUL NESĂRUTAT CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.
IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ
STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.
CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT
27
RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT
HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste
DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.
Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.
28
Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni. 28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.
29
Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului
Acatistul lacrimilor
Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.
30
Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi
Cântecele pure
România oi potopi și pe voi oi mântui.
Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt
CENUȘĂ ÎN LUMINĂ Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi. PENTRU CARTE (Monastirea scântului)
DE
Ui cenușă În lumină A murit A mea stăpână
RUGĂCIUNI
Am rămas orfai în lume fără mumă fără nume.
HIMERA
Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută
ARDERE DE TOT
SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT
Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere. APOSTOLUL
ȘI MAI CAT 31
O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME
înmiresmat care sângele ț-ai dat nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc
O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI.
De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi
VULTURI DE FIER Pune mâna scrie carte popor sfânt făr de moarte
Vulturi de fier În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul
Dar atâta vei trăi cât mereu te vei căi.
Noroade-au murit Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.
LUMINĂ FAMILIA ROMÂNĂ Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină
Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin
așa îi necazu viaței ca bucuria paiaței
Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie
eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.
Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.
MATROANA ROMANA ALT RĂSUNET Tu fiul Matroanei
Tu popor 32
Tu pruncul Doamnei
poeme în vânt. TEMNIȚA BOLNAVILOR
Mama ta-i piatră iar lumea o șatră
„N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam
mereu să te lupți să remâi în cărți
Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi
cartea e harfă marmura-i spartă.
Mult am suferit până am murit.
ICOANA FECIOARA ROMANĂ Tristă icoană dăruită din pictură plămădită
Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană
Ce ești tu icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?
Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.
Icoană uriașă plânsă icoană durută și ninsă.
MAMA BEȚIVULUI O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu!
HAȘDEU Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt
Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni
Carte și gând dor de pământ paris și avânt
Ea mult se roagă 33
el trage la joagăr
Avraham și Sara și craniu voi fi.
Și mor odată tânăr și mată. MARIA CÂNDREȘA ȘOIMUL PATRIEI O icoană ce-am făcut și la lume am dădut
ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI PLÂNGĂ
Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.
PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.
CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul batjocoritorul Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii Rău m-ați mai batjocorit dar de-acu s-a mântuit. PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți
34
EROUL DE LA PĂCLIȘA Spune psalmule Odată De țară Neatârnată
ZALMAN RABINSOHN
TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI
Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat
SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.
Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.
35
DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ
DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..
ZBOR
SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.
36
SUNT ACEST POPOR
SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ
KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG
VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA.
O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.
37
ANA BLANDIANA. comunismului
Un
proces
NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI ISUS.
al
1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă 2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap 3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.
CUVINTELE APOSTOLULUI TACI PĂRINTE
38
Apă neagră, rece Bate vechiul drum TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ CÂND DAI CUMINECĂTURĂ TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.
Satul e pustiu e rece şi umed Gâlgâie a morţiu apa din fântână. Colind cimitirul Beat De apa neagră Care mă înghite Cruci verzui Cruci albastre Cruci negre Cruci negre pământ roşu pământ greu. Iar sus sus de tot Văd o cruce albă pe-un lăcaş creştin. Biserică de lemn De lemn de gorun. Biserică de piatră De piatră din munte. Biserică de oameni [De baci şi frăţâni]
CARTEA BATJOCORITĂ. Testament poetic
Ai apă-n altar Şi peşti… Un somn solitar Veghează icoana [Sântului Cuvânt Pe sfărmat Mormânt] pictată cu lacrimi pictată cu gânduri cu roşu de sânge pe-un scut de barbar.
Eram la o carieră de piatră Și i-am dus Patronului Memorialul Durerii M-a costat vreo 60 de Lei Eu făceam 30 Și fratele mijlociu Mi-a dat cartea la câini S-o rupă și s-o batjocorească Cartea mea batjocorită.
Unde-nainte stăteau Moşnegii Acum odihnesc Racii ursuzi şi mustăcioşi Ce privesc tot înapoi
[Barajul] Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat
În locul unde demult s-adunau fetele mari [rămăsără doar scoicile Parcă salbe desprinse din Părul lor]
Apă, multă apă Îl apasă acum,
Urc scările unde era corul Rămas din Bizanţ 39
Cu bănci lungi de [mesteacăn Acum cântă doar broaşte] Către Dumnezeu
Gerunziind. CFG Vineri, 20-VI-1997
Lac sărat, lac sărat Lacrimile te-au săpat Lac sărat, lac sărat Ai făcut un păcat Lac sărat, lac sărat Clopotele nu mai bat Lac sărat, lac sărat Dumnezeu te-a şi iertat Lac sărat, lac sărat…
Poezii, poezii Poezii, poezii Trebuie să scriu – ce? Poezii. Sper să scriu bine sper să fiu bun să dau din mine să scriu
Felix 25-VI-1997 H.H.
gr Gelu Roman
Latină Reabilitarea lui Bicilis Mă spargeţi... pentru voi, un arheolog e doar acela ce vrea să găsească aur sau mesaje
Voi, poeţilor, l-aţi chemat pe Zamolxe, Marele Zeu, De-atâtea ori şi Nu v-aţi gândit la el; Omul Iuda Vânzătorul. Pe el l-aţi uitat. Dar totuşi… gândiţi-vă că poate Datorită trădării lui, voi existaţi ca oameni.
Pt. voi nu contează acei Ce găsind ceva unelte şi un fost foc în vatră, reconstituie viaţa LOR, a celor ce au fost. Poem într-un vers Mi-i clipa pustie
28-VI-1997 [semnat] GR
Gerunziu Important Picurând. Plouând. Fulgerând. Tunând.
Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.
Şiroind. Smiorcăind. Plângând. Urând. Urlând.
28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG
Lovind. Simţind. Gândind. Scriind. Palpitând
Pastel Oră. Sală de clasă. Curtea şcolii – 40
Cer. Alburiu. Nori – Veselie. Joacă. Minge – Castani. Flori. Pariez că plouă. Sunt trist.
CÂNTUL IZBEI IZBA IZBA AM AJUNS ÎN VÂRF DE MUNTE IZBA IZBA IZBA IZBA CINE ȘTIE SĂ M-ASCULTE IZBA IZBA IZBA IZBA B-AM AJUNS ÎN CER DE MOARTE IZBA IZBA IZBA IZBA TOATE STELELE ÎN CARTE IZBA IZBA
28-mai-1997 CFG Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
IZBA IZBA BA ȘI DRACII LEUȚ ÎN IADU IZBA IZBA IZBA IZBA CÂȚI DIN PĂCĂTOȘI SĂ CREAD IZBA IZBA IZBA IZBA PĂCĂTOȘII MORȚI ȘIRAG IZBA IZBA IZBA IZBA ȘI ÎNGERII PRUNCI ALEAG. CÂNTUL URZICEI SAI URZIȚĂ COCONIȚĂ PLÂNI GENUNCHE ȘI RĂRUNCHE URZICUȚĂ SĂRĂCUȚĂ CEAS DE VIOARĂ PRIMĂVARĂ.
Pasărea măiastră Haida haida lăutare Ține că dragostea moare Haida haida mă scripcare Mei pe drumul plin de care Să te duci la Târgu Jiu Cânele url-a morțiu Să te duci la Dunăre Să mori în Ada Kale Haida haida lăutare Ține că dragostea moare Haida haida mă scripcare Mei pe drumul plin de care Ba să vii și de la Cluj Unde toată țara-i slugi Și când ajungi la Cernăuți Acolo să mori și să amuți
Cântul piatrei Piatră Mioară Stei Bordei Frunză strâmsă În murmânt Tată murt În niecuvânt. Cântul fântânei
Ba încalte piatră să te faci Sfințească-se țara de draci. În toate fântânile 41
Luna În toate mormintele Muma
SCOARȚE BRODÂND ÎNCĂ. SATIRA III
Și om mierge Măi departie Unde focul Nu mai ardie.
Cu Biblia-n poala zac in pat de mort In fereastra neagra spitalul luce stele Vantul e-un Spirit izgonit din Sort In lumea de copii, pitici si iele Un om pe strada am vazut trecand Taran de-aici bracat in haine rele In timp ce burghezi rad cinic falind Spirite goale in luxure castele.
Păsăretul Vine păsăretu-n Câmp Stă ciobanu La cuvânt
SATIRA IV Moartea, ce pot sa incern Sa devii pamant dulce de dor Nici putrezire, nici infern Infin plai de mior
Voi de unde ați Vinit Voi de undie-ați Coborât?
Pamant ajuns pamant si stei In moarte inflorim vitral Sa fiu una cu-ntregul Strei Galb inger vegetal.
SATIRĂ I
SATIRĂ V Văd furnicile albe, văd furnicile roșii Văd furnicile negre bătându-se-n câmp Să civilizăm câmpul să mâncăm Moșii Noi poporu-înviat al regelui sfânt
Prietenia, uman crez Religie-oarbă închinând Suflet ca vas spart în Horez Beatific amăgind
Regii dorm în mușuroaie castele Grași, burtoși, roșii, negri și albi Mănâncă câmpul și viețile mele Scriu Constituții false pe bani calpi.
Când omu-n visu-i a trăit Lui pâinea-a adunat mereu Sobol uman cu zâmbet rât Amic cu Dumnezeu.
SATIRĂ II
FLAȘNETARUL POETUL SCRIE VEȘNIC VOLUM FURĂ ȘI CARTE ÎNNOADĂ MODERN HALIMA STRÂNSE ACUM TOȚI ÎI ÎNCHINĂ IZVOADĂ
Caleidoscop rostogolesc De cântece sparte și albe Nori în sufletu-mi vechi, dantesc Și-n pupilele-mi dalbe
FALS GIG ÎN MINTE-I AJUNS ETERNĂ MARMURĂ-I FRUNTEA DE LIPSĂ DE SENS E PĂTRUNS 42
Flașnetar de mileniu trei Pământ țin în palme nebun Gunoi, sare în ochii mei Suflete la Domnul adun.
NU ȘTIE ÎNVĂȚĂTURA MINTEA IUTE DRACUL FURĂ MINTE PLINĂ DE ECHOURI CUPOLE OGIVE BOLȚI DUHURI CHEM DOMNUL PE NOURI CA LOGODNICE LA PORȚI.
OMUL SĂRAC
Cine-l vadă Cine-l creadă Pe omul Cu părul zadă Mult a mers Și mult stat Om nebun Și împărat Cine-l vadă Cine-l știe Cine-l creadă Cin să fie? Om sărac Tu n-ai dever Nici la Domnul Nici în cer.
SINGURATATE
De ani pierdut în satul mort Cu noaptea mamă, îndurând Torc în cuvânt, doinesc în tort Și plâng și rag behăi în câmp Sunt singur și cânt manele Bătut de Zavistie ș-Ocara Câne s-accepte durerile mele Iară sunt singur în moară. MĂNĂSTIREA DIN MUNTE
DOI CORBI Pietre năruite Plânsul răului Sfinte izvodite Ochiul tăului
Doi Corbi văd în dreapta mea C-un șobolan în cioc unul Nu-mparte stârvul cu sora sa Până i-l fură mezinul
Cântul sfântului Temple rezidite Plânsul vântului Fete mântuite
Se bat pe urmă bătăioși și negri Iar ars în jar tartoru-nvinse Și zboară cerneală pe cedri În fugă mezinu-l ajunse.
Dorul Domnului Rugile simțite Luna muntelui Stelele-nflorite.
MINTEA
PUSNICUL PLÂNGE ÎN MUNTE MINTEA CU PLETE CĂRUNTE DE CE CRISTOASE TAINA MEA MINTE DE BLESTEM MI-AI DA?
NOAPTEA
Cât iubesc vecinica noapte Buiac de gând cu ochi izvor Scriind nume-mi trist în carte
PLÂNS NEGRU MONAHUL ÎN VÂNT PLÂNGE ȘI-NGHITE PĂMÂNT 43
Și plâng de ce traiesc și dor
O, o, si-mi pricesn plansul Jos, la lumina mainilor
Cânt negru, lyra stelelor Ochi îmi sunt ferestre sparte Morți aduc lacrimi tuturor Semne vin de peste moarte.
O, poetul a scris visuri Sus la lumina mainilor Vai, visul furat maiastru O, De Valjean al painilor.
REVELAȚIE HOLOCAUSTUL CĂRȚILOR Între cărți sfinte, în rugă Tăcută în noaptea de fier Din psalmii romantici fugă În dorul din carte și cer
BURGUL RUNIC RUG ZIDEȘTE MÂNTUIREA NI-E APROAPE VÂLVĂTAIA-N CĂRȚI BĂLTEȘTE ORICE TOM NEGRU CAP E
Vini dupa Mine, creștină Deviza zeului profet Mergi dupa Mine lumină Eternă în ochi de poet.
DUHURI TREC PESTE ORAȘE CENUȘĂ PURTÂND ÎN PLETE TRENURI FIARE URIAȘE HEIDI CU MĂTUȘA DETE.
GENIUL ANTICRISTUL Cu fruntea cărbuni de argint Capul de masă-și spovadă Orbire-i în capu-i de sfânt Vuiet dar cine să-l creadă?
Lucifer născut trist copil O viață de cruce-n pământ Numit criminal, pedofil Demon ce tot' are Duh Sfânt
Citeț al cuvintelor vechi Zgâriate-n fresce pe griduri Constantinopolit la Lech Negru Diwan de lieduri.
De mult lumea i se-nchină Tatăl îl vrea doar mântuit Smerit între rău și vină Anticrist pe Domnul a iubit.
MARTISORUL TATEI CIMITIRUL In ajun de Revelatii carmine primii un martisor scris in Te iubesc viata ni-e un op de cantece marine prin dragul de parinti eu ma mantuiesc.
CIMITIRUL E-UN ORAS MAI MIC TOTI SUNTEM ACOLO OMUL SI NEOMUL IN CANT DE MORT PURTAT TACUT PE DRIC RUGAM PE INGERI SA-SI COBOARE SONUL
La lumina mainilor. Balada
POATE MAINE VOM MURI PE DRUMUL CATRE CRUCE NE VA PRIMI NU NE-A PRIMI
O, imi port lacrimile In pricesnele cainilor 44
NOI CRUCEA-N TRUP OM DUCE. CASIMIRUS SOMNUL Iernile ard de ger urs in strafunduri de minte Cobor prin ochi pana la vintrele spurcate Ma rog in catedrala ca martirul anglu Ori ca Poloniu sobolanul brit - ma rog
Blestemat somn cat chin sa te-apuc Din pantec negru de Mures in mlastini Sa te sugrum ca primavara-un cuc Sa vad in tine trupu-mi fara patimi
Dar se-firipa primavara muncii altei ierni Si fetele ce merg agale-n drum Cantul penitent al soarelui convert Si les inviu in munca si in rugaciune.
Chit ce ma chinui in constiinta-mi nuda Si puti a mort si a mumie sfanta Peste viu ce cristelnita te uda Te rog mai stai la pieptu-mi inca.
PASAREA DE SARMA GHIMPATA CREDINTA Ruxandrei Cesereanu O, tu, Credinta - sfanta amagire Iti plang cetasii beti in teatre Actor Isus charisma in ursire Claunul continua, cainii latre
Pasare de sarma ghimpata Romania nu phoenix nu Vultur pasare de otel inghimpat Ce ne strapungi palma bratul taiat
Dar te chem, Credinta in inima muta Unde nu-i frate, vin ori paine rupta Iti spun nume ce-mi tine ani o suta Zac bolnav in lumea cu burta supta.
Soldatii cersesc la catedrala Vaduvele tale sed fara picioare In drum pasare pasare de sarma ghimpata Vei zbura oare vreodata?
CULTURA Germinatiuni A plecat din Cluj cand a trebuit cu bani si relatii din prostitutie probabil a ajuns in burgurile Germaniei asemeni unor neincapatoare castele de iepuri plongeur si banii din timpul liber mai mult nu stiu ce facea la ora cinci seara stiu ca s-a intors si si-a facut ceainariile una la dever in dosul bisericii toate plantele lumii alta pe-o ulita laturalnica unde se gaseau si mai multe plante Aime Cesare poetii Jamaicai Martinica si studentii negrii n-au mai contat ca au aparut mintile cul...
Si Blaga poate fi superficial, si Biblia. Samburi piersice mere si teste Plesnind in menghina imbobocirii Inimi batand si incoltind in trupuri Coptul tacerii si mintea satului Logodnicii incoltind in trup Iubirea uriasa rodie imprastiindu-si sporii In durere sanul copt ca o cana cu lapte Samburi, samburi, samburi, samburi.
45
PRIMAVARA LUI FELIX
Saracia vicioasa - pacatoasa - vinovata Respinsa - conditia tragica a umanului
NU E NICI O FECIOARA MA NASC IAR DUPA DECENII HIBERNALE GERMINEZ SI DEVIN IARBA FRUNZA VERDE FLOARE FARA CHIP
Ideile subjugate capitalului - arta si rusine Cei care trag la roaba - cei ce intorc balegarul Cei ce sapa morminte - cei ce nu au caiete Viciul asteptand la poarta colegiului - banii.
VOI MAI TRAI POATE ORI NU IN MINE VOR MAI CANTA CARTILE INAINTE DE MOARTE DE NU PRIETENI DATI-MI CUCUTA SI DOAMNA MATRAGUNA.
CALEA UMILINȚEI
E o cale între cei doi lobi Ai creierelor noastre Umblă pe ea - poate nu E dreaptă - dar umblă
Noapte și soare
Cum poți - cocoșat Aplecat de durere Pălmuit și scuipat Îndurerat - umilit.
Iarăși noaptea urlă în cer Ingerul trece la poarta Un cantec innoada in Eri Viata fara moarte
COPYARS DADAISTA Nu nopții nici înțeleciunei Lumină de ceapă ce moare Port sacru chipul urâciunei Cruzimea ultimului soare.
I UNU - unitatea primordială, indivizibilă, reprezintă începutul (iubirii, al unei simpatii, al prieteniei, dar și al unei activități). Este simbolul singuraticului, care trebuie să își croiască drum în viață și care se aseamănă cu această cifră, dacă dovedește tărie de caracter (vezi, de aemenea, „cifră” și cifrele de la doi la treisprezece).
EXPRESIONISM
Urla satul in indigo si verde Cadavre oamenii in bordeie negre Sub harfa cu milioane de stele Muza numara tacerile mele
II O, voi pleca pe ostrovul durerii Acum ca am plans apele marii Linii de jad se-nfrunta in mine In schitul cosmos boltite ruine.
DOI - simbolizează contrastul, bine și rău, a fi și a nu fi. Această cifră se referă, deci la piedicile pe care le întâlnim în cale. Cifra doi simbolizează, de asemenea, eternul feminin, femeia care este tovarășa de viață a bărbatului, pentru ca acesta să își îndeplinească menirea dată de natură (vezi, de ase-
CONDITIA TRAGICA
Taranii - proletarii - profesorii - geniile Flamande nebune ori moarte - jegul 46
menea, „cifră”).
Felix Rian în Ziarul Călăuza noastră, Deva, sept,oct, + 2004 m L+ ,
III -SfârșitTREI - a fost dintotdeauna o cifră sfântă („Sfânta Treime”), care exprimă forța creatoare. Ea este elementul voinței noastre, al ideii, a treia persoană fiind rezultatul uniunii dintre bărbat și femeie, dând naștere viitorului. Cifra trei poate prevesti evenimente pozitive și negative. Visele care prevestesc ceva negativ apar cu puțin înainte de ora trei (cine este superstițios, bate de trei ori în lemn).
Addenda 2 FEBRUAR 2017 (POEME) Felix Rian Constantinescu „În fine, patriarhia se exprimă. Nu suficient de explicit, dar tot e ceva: ”Pozitia Patriarhiei fata de contextul social actual, din nefericire din ce in ce mai tensionat, este una de reala ingrijorare si in acelasi timp una subinteles favorabila valorilor statutului de drept in care dreptatea si pacea sociala sunt si trebuie sa ramana esentiale".” MIRCEA CĂRTĂRESCU
IV PATRU - această cifră este aproape întotdeauna de bun augur, simbolizează sprijinul, stabilitatea, puterea, păstrarea bunurilor deja obținute, dar și natura cu cele patru anotimpuri, cele patru puncte cardinale și cele patru faze ale lunii (vezi, de asemenea, „pătrat”).
HANDICAPATUL EXISTĂ ȘI ALT FEL DE ȚIGANI.. UN BĂIAT HANDICAPAT NECĂJIT ȘI ÎNTRISTAT VIAȚA LUI E UN CĂCAT DAR ÎN CER E AȘTEPTAT.
TIGHINA Da Americă Ești mare și umpli Aproape tot pământul
EROUL DE LA PĂCLIȘA Spune psalmule Odată De țară Neatârnată
Libertatea îți este al Doilea nume Pentru colonia ta Pearl Harbour Ai însângerat Europa și Japonia
Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit
Iar acum Când sunt asediați bieții copii Români
Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat
Îi trimiți pe ruși Tot pe ruși?...
Pentru libertate 47
-n vulg Copită de negru Murg.
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere
DE CE AM DAT CU PIATRA-N DRUM (UN JEEP CU PLG)
Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.
AM DAT CU PIATRA CU BETON ÎN DRUM PENTRU CĂ UNU REMUS M-A LUAT DE DOUA ORI LA ROST ȘI INTREBARI -CE-AI CU EL? SCRISESEM JOS DRAGNEA -CE CÂȘTIGI CĂ STAI AICI? CE CÂȘTIGI CĂ ȚII AIA? ȘI APOI IMEDIAT A TRECUT DIN SAT UN JEEP CU PLG.
Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche.
CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ 48
DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI
DRAG COMITET ALFRED NOBEL, PENTRU ACEST COMENTARIU PE CARE VI-L VOI TRIMITE ÎN LIMBA ROMÂNĂ PE CARE ȘTIU CĂ O ȘTIȚI VA TREBUI SĂ-MI DAȚI PREMIUL DUMNEAVOASTRĂ. CE ANUME VOI SĂ VĂ SCRIU. ÎN ANII 80 A FOST ERA DECREȚEILOR ÎN ROMÂNIA SOCIALISTĂ. ADICĂ BEBELUȘII NĂSCUȚI DATORITĂ ORDINULUI LUI CEAUȘESCU. SECURITATEA A EFECTUAT EXPERIMENTE ÎNGROZITOR DE GRAVE PE MULȚI DIN ACEȘTI BEBELUȘI SUB ADĂPOSTUL UNOR ASISTENTE PSIHOPATE. EU SUNT UNA DIN VICTIME. MI-A FOST EXTIRPAT DIN CREIER ȘI LOCUL GOL UMPLUT CU EXCREMENTE, AM FOST VIOLAT DE O FEMEIE LEGIONARĂ ȘI BĂRBAȚI DUBIOȘI ȘI MUTILAT LA NIVELUL ȘOLDULUI ȘI ÎNCHEIETURILOR, LEGAT ÎNTR-UN FEL DE CĂMAȘĂ DE FORȚĂ ȘI TORMENTAT PSIHIC, AM FOST DROGAT ȘI MI S-A DAT SĂ BEAU SPIRT ÎN PRIMELE SĂPTĂMÂNI SAU ANI DE VIAȚĂ DE CÂND M-AM NĂSCUT PE 29 MARTIE 1982. ÎMI AMINTESC. SUNT ULTIMUL POET NAȚIONAL AL ROMÂNIEI ȘI EVREILOR. POATE VOI SCRIE O CARTE DESPRE TOATE ACESTEA DAR ÎN TRADIȚIA LATINĂ ACEASTĂ INSCRIPȚIE E DEAJUNS. DOMNUL CONSTANTIN STANCU A SCRIS O CRONICĂ LA ULTIMA MEA CARTE MIXATĂ DE TATĂL MEU, YIN, CRONICĂ CU TITLUL EXPERIMENTUL YIN. V-AM LUAT..
NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL. STREI CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CAȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CATII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT
Păclișa, 21 Februarie 2017.
LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
Felix Rian Constantinesc
CUVÂNTARE
1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă
ANA BLANDIANA. comunismului
„Mai vrei să porți cunună vrei, strigară ceata de iudei..” Colind
49
Un
proces
al
2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap
stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut. 2, Addenda
CARTE DE RUGĂCIUNI PENTRU EVLAVIA OMULUI CREȘTIN
Felix Rian Constantinescu 2016 MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și 50
arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu.
și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
Autobiografie
COPIII MERG IUBIREA
În primul rând trebuie să spun că nu am putut citi nici măcar primul volum din Cel mai iubit dintre pământeni. Altceva nu știu ce aș putea spune. Cred că trebuia să mă nasc undeva pe un munte și să judec stelele și oile. Aș vrea să fiu opusul androginului. Oamenii mă plictisesc. Inconștient nu îi consider astfel. Nu am nevoie de nimic. Nu am nevoie de nimeni. Sunt piatra de mormânt a mamei mele, superbă. Sunt pasărea de foc și vreau să rămân astfel. Disprețuiesc oamenii. Da, am păcate.
SA
INTALNEASCA
noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII
Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri.
Pâinea eroilor
La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor.
COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA
Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi. PLANSUL REGINEI
COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL Viata se petrece pe o tabla de sah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru targuri si-un ciolan Si banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad si-un Paradis Cu elefanti razboiul punic
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umarul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare 51
In drum catre abis Era o fata doua fete Si-o Vergina Regina Fata dintai porni sa certe Cea buna sa se-nvina Veni in calea lui Tocila In calea lui veni Si pentru el si Sarsaila Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n targ Tocila e plecat Dama de vita s-a-nnegrit Regina plange-n sat.
Mort amorul Viata vama Cu Dumnezeu Sade pe munte Stance carunte La sfatul sau Poporul dor Pentru pamant Pentru cuvant Moartea omor. SONETE I Vegheaza plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stapana Cobor orfani pamant inghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divina saraca Regina Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam in iad o tu Marie Si ai mila de Nebun si de Cadana Dar mana ta ramane intre stele De ce nu poti sa vii tu sa ne mantui Cand vietile ne sunt moarte in rele? Noapte de noapte negre trepte bantui Balante trag virtuti cu pietre grele Noi te rugam Marie sa ne bantui. II Un cantec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munti plini de orand Marie Din ingeri mii din stele vii Marie Si imi vorbesti ma lecuiesti Marie O viata stau la templul tau Marie Si plang cu plans de cerb in rau Marie Si mult te caut in campul vechi Marie Cand te gasesc ma mantuiesc Marie Esti mai frumoasa ca o ia Marie Mai buna esti ca mama mea Marie Iar te astept tu sa ma chemi Marie Si sa ma duci peste genuni Marie Cu gura os cu piept pamant Marie Iarasi te chem din necuvant Marie.
OCHII LUI ZAMOLXE
Spitalului de la Zam. Zalmoxis inseamna urs in zale, adica melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morti in pestera Zalmoxis e un tau cosmic Degetele ii scot ochi de bour Genunchii ii sunt pietre sparte Cade in noapte Zamolxe Cu inima lumina. Parul, barba, vorba ii sunt ciorchini de struguri albastri Chipul, omul din nuci. Ganduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie sa ma intorc la origini la pacea mintii unita cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tacere supunere si castitate.
ARDEALULUI
Ardealule, Ardealule Multi iti manca malurile Transilvanie plaiu ros Geaba intalnesti pe Mos Giocurit si giocuros Mancarea ti-e doar un os Plangi Ardele blestemat De ciocoi esti blestemat.
TRIBUNUL DE PE MUNTI
Lumea icoana Urlet dorul 52
De imi spui despre iubire Eu iti spun ca-i Moartea-n lumea Plin Ardealu de straini Ce ne tinu ca pe cani Si mai bine as muri...
POETUL RĂZVRĂTIT ȘI POETUL NEBUN
Noi si voi Ne incercuiti ca un zid Voi ati facut lumea Voi sunteti Romani Ardeleanu nu are suflet Sa munceasca pe roata o mie de ani Sa moara in Romania inca o mie Veniti in pamanturile si satele noastre Va invata dascalii si tribunii Si apoi daca se ridica Un suflet ardelean Poet razvratit poet nebun Pus la index de Parlament si intelectuali Sa moara sa moara Si haitele de oameni sa urle.
CATEDRALA DE SÂNGE
Reginei Ute cea Frumoasa Eu sunt o piersica Doar os Catedala de sange Burgund Privind samburele Vad ca e arhitectura Astfel Nu mai imi plang trupul. *** USA Romania Chine.
PIAZĂ-REA
Vezi Mamă m-am spânzurat Fat-logofat Piaza-Rea isi rememoreaza viata. Eu sunt suflet Piaza-Rea Nimeni stie viata mea De prunc mi-au smuls aripa Mare mi-au zdrobit fruntea Si traiesc in lumea rea Si Dansa imi da piatra. Piaza-Rea e deznadajduit. Nu mai vad in lume bun Pentru lume sunt nebun Biserica m-o-nselat Pe roata m-o-r torturat Vad in lume si ce nu-i Geniu fara capatai Si mai bine as muri Cu mine s-ar ispravi. Piaza-Rea nu mai crede in iubire. Ca iubirea m-o-nselat Dumnezeu, mama, barbat Nu exist-asa iubit Sa nu moara parasit De Papa si Dumnezeu Si de lacrima de seu
Felix Rian Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat Păsările m-or mâncat Dumnezo m-o blestemat Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost Moartea mult de m-ar ierta Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea 53
Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s...
Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată?
CRUCEA DE CETINĂ Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.
Felix Rian Constantinescu 2016
75 000 În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941.
Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea
Drum printre mitraliere
75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ.
Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei. Tortura
Simplegeist
Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu
Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț
Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis.
Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?
Luminii Oameni de la sat 54
Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat
Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.
Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut?
Crucea de cetină
Aici crucea a -nflorit Aici țara a murit Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.
Profesorul de sat Satul mort Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost
Stau pe un câmp Ca în Bălașa În toate părțile Sunt eu
Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.
Stând pe un câmp Singur și ubicuu Mort. ++++
Dispreț Serghei Esenin soldat sovietic Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate
Mitraliera vodca și un carnet 55
De poezii e tot ce am Spune Tu mămăligarule
*** Dimineață La capătul lumii. Creier obosit.
To be or not to be Când eu sunt doar o mitralieră ce merge cu vodcă Și tu doar o inimă mămăligă Încă caldă?
Paradis in sat Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheata.
RIF 1111111111111111111111111111 2222222222222222222222222222 3333333333333333333333333333 4444444444444444444444444444
GRAMATICĂ VIEȚII
PENTRU
În sfântul Vas Creierul Ceas
4444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444 1111111111111111111111111111.
Lumină Divină Moarte Stăpână.
MAMA CU CINCI COPII
Lucian Blaga la Lancrăm Obosită este mama cu tălpile trudite vine prăbușită de pe câmp dar bicicleta este plină de varză și roșii
1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt.
copii vor avea pâine brânză cu roșii ce au făcut copiii în lipsa ei cum s-au împăcat? Contemplativul
MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul.
lui Mircea Vulcanescu Pe muntele mare pe muntele mic E moarta noaptea asemeni vietii Din soare lumina infloare in spic Iata-ne in templul diminetii
SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă.
Pasari ce plangem mai des ori mai rar In Cosmos plecam pe Drumul Matasii Ciugulim aur din pamantul barbar Ochi patrunsi de trilul Imparatesii.
56
GRAMATICA
Mort e pământul După Isus smântul.
LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână.
SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață.
MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână.
MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte.
SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat.
SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață.
LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte.
3 MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit.
Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune.
Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2
NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.
SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt.
NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii.
SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil.
4
MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul
Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, 57
Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune.
Nu vor nici filozofie Matematici ori roman Nu vor nici teologie Nici trecutu-acestui neam.
(LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
Este un drum catre idei Soptesc scolarii-n pat Mananca lacrami cu ulei Caci au venit din sat
Aiudul si Auschwitzul
Si Krisna i-a spus karma. Afara dascalu-i turband Si are capul mare De ce nu ne lasa dormind Ca cei din lumea mare?
Mai Aiudo groapa rece Cine-n lume te intrece? Auschwitz cu cuptoarela Roma cu duioarele?
Turnul Auschwitz tu fratele mieu Ce stii tu de Dumnezeu? Ce stii tu de al meu dor? Ca iou vreu dor ca sa mor.
Turnul de os Boltit frumos Turnul de lemn Tacut indemn
Cum sa va spun? Turnul de stei Salas de miei Turnul de dor In care mor.
Parinte is bautor. Mergi la dezalcolizare. Parinte is preacurvar. Mergi la psihanaliza.
Unei Biblii germane Parinte is nebun. Cauta ajutor. Parinte is batjocoros. Marturiseste-te lumii.
Din Dacia sfanta cu sacri plopi Cerul un tub de culoare
Dascalul de internat Un sah o carte si o Biblie incalcita Logica ocean.
Bataia e rupta din rai. Ar invata stiintele vechi Dascalul prin internat Dar scolarii-s tontoroi Profii ii iau si-i bat
CARTEA TRASĂ PE ROATĂ
58
Aveam o Biblie a națiunii Gyr în rea Comedie Jar în tainele genunii Am dus în duh solie
Frate frate Unde ești? Adu-mi de mamă povești
Cine mi-a luat cine-a zdrobit La fiare aruncând? Fratele meu ce n-a iubit Ce l-am iubit plângând
Hai frate Că îți aduc Hai frate Să te sărut
Pe roată-a tras el Biblia mea Ca Doja a sluțit-o Și nimeni n-a vrut să o ia Când trist am dăruit-o.
Frate frate Te predai? Frate frate Du-mă-n rai.
*** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat.
Gândire logică Evreii/ arabii vor dreptul la viață liberă. Românii își vor țara. Rromii vor egalitate cu Europa. Germanii VOR iertare.
MOGOȘ ȘI MAZILU
Rușii vor pâine și vin. Ucrainenii vor conștiință. Maghiarii vor părtășie. Sârbii vor înțelegere.
Poate secretul Libertății Americii este chiar faptul că cetățenii au arme pentru a-și putea apăra țara, ca geții lui Ovidiu, cu o mână pe plug și una pe sabie.
Morala Bâta sau mâna?
Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș
VIRTUS ROMANA REDIVIVA
Aufklärung Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii
Creier de cupru brațe de fier Cărți scrise ocru pe troianul cer
Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți.
ridică poporul pe orice sărman ca Ioan Minorul și Vultur pe ban
Frate, frate
59
în limba latină româna vorbește în Bizanț stăpână Roma viețuiește
Icoane infidele Liberă credință Te culcă Ezechiele Păcatul ia ființă.
Peste sărăcan Somn doinit în câmp cu Maria Van și cuvântul sfânt.
Sub bolta catedralei din Cluj
Bolta dublă arde în pictograme Porumbelul păcii într-o farfurie smălțuită pentru mămăligă Piatra albă lovită ușor de daltă mângâiată cu ciocanul Rotunjită și fățuită nu ca un sân de femeie Ci ca bolta cerului înstelat Se spune că toți găsesc loc sub cer Și că frescele sunt sori Bolta catedralei este interiorul craniului meu.
BISERICA CREȘTINĂ ROMÂNĂ
Unde ești Niceta Uitate Gaudențiu Sfinte Protogenus Iubite Theotin? Pierduți vai Printre rânduri De bolovani În munți.
AVRAM IANCU NEBUN
Luna și Mama
Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu.
Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată
Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților
Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare.
Transilvanie ruptă roată Tu bătăi Bată-i să-i bată.
BISERICA ȚIGANILOR
PANTELIMON Trebuiau desființate orașele nu satele.
Toți țiganii cred în Dumnezeu. Sfântul merge În Pantelimon Umblă icoana Ca prin somn
În drum Biserica țiganilor Fiii banilor În fum
Plâng muieri 60
Și râd copii Nu-i mâncare Morți de vii.
Poezie scrisă cu pixul pe hârtie
Horile, horile
Am venit Am plecat Am plecat Am venit
Horile horile Plâng miorile Beu ciorile Mor florile
Viața mamei s-o sfârșit Tata mi-o îmbătrânit Lumea-ntreagă o murit Și eu am înnebunit.
Și Horea și Cloșca pe roat Și Crișan spânzurat.
COL ULP TRA AUG DAC SARM
Dracula și Contesa
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE
Contesa de Bathory se spăla în sânge de țărănci române. SACRUM CHRESTUS AMOR MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMA PANIS.
Sânge cere acest pământ plânge Vlad vampirul sfânt
SOARELE ÎNȚELEPT
Sânge cere trupul meu Și țăranca -i mielul meu.
Wulfila înseamnă Lupilo. A răsărit soarele ca floarea soarelui în câmp ori ca bomba nucleară
VOIEVODUL DE ALBA IULIA Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără de tată
deasupra orașului Uită-te în ochii mei spune soarele Mănâncă-mă.
Fără popor Fără solie Doar Dumnezeu Privire vie. 61
GRI NEUTRU
Wikipedia
Dumnezeul acesta de contrabandă. - Idee filozofică postrevoluționară.
Și-a părăsit vreun popor dumnezeii? întreabă Leul și mieii
În biserica turn de pază Îngeri cu aripi gri veghează
Și-a urât vreun animal sângele? ascultă – duioasă – Plângere.
Pictorul e-n piața lumii Chemat n-apoi de plânsul Mumii.
TOPORUL LUI NOPCEA
Moisei
îN HAȚEG DEPARTE ÎN LOC FĂRĂ CARTE DUPĂ REUNIRE S-A DAT DE ȘTIRE
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++...
DIN NEAM DE EROU PE NOPCSA PE BOUR NOPCEA NEÎMBLÂNZITUL HAI FRAȚI CU PÂNDITUL
271 DIN NEAM DE TRIBUN DIN NEAM DE NEBUN HAI SĂ-L ALUNGĂM VIA SĂ-I LUĂM.
„După retragerea aureliană (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, între secolele al III-lea și al X-lea, de goți, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari, maghiari și pecenegi. Populația autohtonă, rămasă după retragerea aureliană, a fost nevoită să părăsească orașele romane din locurile deschise, retrăgându-se către zonele muntoase. Descoperirile arheologice atestă că, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortăreață, având intrările baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor în vestul Transilvaniei, au reușit să creeze structuri politice relativ stabile. Determinantă pentru evoluția istorică a Transilvaniei a fost însă stabilirea ungurilor în Pannonia - Bazinul Panonic -, în 896, aceștia avansând treptat în următoarele secole către interiorul arcului carpatic în Bazinul Carpatic.”
NEIERTATUL
PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR PE ROATĂ DE CAR 62
PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR.
roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii
NICKEL 2000
fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri si muritum rupti pe griduri.
Tu ești Corbul dar eu sunt Vulturul. - Pacient de la Zam. Poetul Devei Pururi băiat Rimele Nevei L-au arestat
ARS N-am scris panselute Am scris oase Si sange
Ucis în zarcă La Zam spânzurat ca Doja fu parcă Dar azi e uitat.
Bolovan negru Pamant negru Suflet negru Cer negru.
POTOP IN VENETIA Banul si arta au invins Orasul e de apa nins
Mineri In pamant In mormant Robotim Fara cuvant
Nimeni vede intelesul Burg mancandu-si miezul.
Viata grea si urata Tara mea Dispretuita.
CIMITIRUL POEME SCRISE-N PIATRA DUHURI VORBIND IN VANT OASE CENUSA-N VATRA TACERE LA MORMANT
GENIULUI Desfatarile gem Munca icneste.
ADUC COPII LUMINI MAMA E IN PAMANT SINGURI CA NISTE CANI – FURTUNA SI AVANT.
RUNE
TRAGEREA PE ROATA
EU NU SUNT OM EU NU SUNT ROMAN ROMANUL DACUL O VOI FRATI AI NOSTRI
Roata hora romaneasca 63
TOTI S-AU INCHINAT TOTI S-AU TEMUT NOI AM COBORAT IN ARENA.
De neinteles cuvant. Miorita
Obida
Regatului.
Miorita Frumusita Tri flacai iti zicu hăi
Ce ne-ati mai eliberat Ca sa ne scuipati in cap Pe scaunul rosu am stat Cu clestii ne-o torturat
Mai tu nu zici Bine Taci ma om cane
Roata ne-o chemat in pat In baie ne-am ingropat Mama sade moarta-n sat Cimitirul ni-e arat.
A me-i Miorita Iou ii cer gurita.
Ardelean prost
PAMANT SCHINGIUIT
Ardelean prost Casa in rost Laibar de miel Ochelari de fier
Ardealul tras pe roata Cu Romania toata Zdrobit sub plug de sange Mintit in carti de plangeri
Nu stiu ce-i Levantul Mirobolantul Nice ce-i Rusia Sfanta nebunia.
Grau omorat in vatra Porumb-ngropat in piatra Inflorit cu duhul vechi van Gogh mancand curechi.
Ideea de Ardeal
Votul
Dar asa o facut etern Regatu.
Botanistii baga botul. Botanistii iau muie. Dicton de tranzitie.
Ardeal universal Matias sus pe cal Pace venind prin miri Te miri si te dezmiri
Greci Si romani arunca bani
Ardealul pamant al urii Si al cuminecaturii Ardealul de pamant
Nenumarati Si nemarcati 64
Drahme citesc denari chitesc.
Fratioare da-mi mancarea Frate draga grea mi-i foamea
SATUL Fratioare da-mi si casa Frate draga und-ti-e masa
Cerul este valurit Oameni iara or murit Carciuma o las in drum Si din ceruri ploua fum
Frate draga tu ai casa Eu abia de am o masa
Merg in cale uite-un om Dulaii mușcă in somn Dar ii tata Haide Hai Si eu am ajuns in Rai.
Vrajitoare rea te-deamna Moartea din pamant o cheamna
ICOANĂ PE STICLĂ
Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule leule
Mastera se vrea regina aminteste-ti de mamica.
Îngeri să dăsfac Calului alb Leule leule.
INSTELAREA
Lui Dimitrie Stelaru BISERICA ȘI CIMITIRUL Din plopi urc in cer Astru de ger
Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare
Univers harpa plangi tren de marfa.
Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.
CALVAR FRATELE SI FRATIORUL I(i)sus plangea.
65
Nasterea mi-a fost Golgota viata rea rau Vifleem
RUGACIUNE
Creierul bolta Inima-nalta Cerul uitat Ochiu bărbat
Mintea trasa pe roata inima facuta ghem
Tacere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarasi inviu.
Unii spun c-as fi Isus Patimi nu-s Nici doruri nu-s
VOTUL ROMAN Decat unul scos din carte Dorul meu aprig de moarte.
Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru Istorie Pentru Pamant
CLUJUL SI EU
Merg prin zapada Prin ocari Ceru ma vada Umblu pe mari.
Sedeam la felinar spre Universitate citind acatiste pe griduri
AUTOPORTRET INTERIOR Gerul din cer Oameni iesind Filarmonica mirandu-se pe taran.
In mine-i intuneric de iad Inaltimi de orga in mine Acvile ce urla vrabii ce cad Dincolo de rau si bine
MESTERUL
In mine e tacere si moarte si urlet de fiara Mintea mi-e deschisa carte Si plansul de ceara.
Ciopleste lacrimi in lemn inzeite patimi in semn
DESTEAPTA-TE FELIX Si fluiere si linguri si cant si rabdare de sfant.
Stau privind peretele domol 66
Cu crestetu-ntr-o rana ametit Bistrian de ganduri imi trec prin ochi Si vad vrun ce fara sa stiu ce vad
Nu vreau mierea ta amara Matca grasa si barbara Ci mi-e mila de furnica C-ai taiat-o cat de mica
Ochi mi se zvanta sub palma grea Imi sunt doua nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viata rea Stau iar privind in gol - visez.
Striga greierul ateu Gavroche fara Dumnezeu Pentru tot ce-ai prapadit Pocait sau pedepsit? RUSINEA
ZARCA Domnului Profesor Radu Vancu. In zarca m-am pocait In zarca m-am spovedit Si in zarca am sa mor Numarandu-mi dor cu dor
Rusinea este dor si cant Lumea de razbati In inima ta tacand plangand De tot mai singur cati
Cat ii lumea asta roata Toata ii numa o zarca Si in zarca nu-i lumina Decat inima stapana.
Stai intr-un loc si-ti amintesti Prieteni mii trecand Mintea ti-e magic Ipotesti Si toti se sting in gand
EUROPA Ramai si tu-n rusinea ta De Chrestus rusinat De cruce ca el stai flamand Martir fii pentru sat
Candva Europa era o padure De la mari la mari Fara orase fara Moloh Doar o mare padure
In satul vechi vorbesti rugand Si singur stai ades Sezi rusinat si sangerand Si te uiti in eres.
Un loc al pacii si intelepciunii Bucuria gasita in poieni Scanteile din foc devenind stele Si noi parintii nostri si ei parintii lor.
LAZAR SAINEANU
ROMANIA AMPUTATA. FABULA Telal de basme l-am vazut vorbind frumos ca-n carte
Furnicile albastre muncesc Matcile grase iubesc Matcile bani si matci nasc Furnicile zdrobit pasc
Batran si tanar 67
nevazut viu si fara moarte.
FATA DECAPITATA. PENTICOSTALA
Demult demult in alti ani rai cine mai stie sortii sai era-ntr-un sat o momarlana pe care o strigau tu Ana. LIMBA CLOPOTULUI cu Domnul se dragosti Ana innebuni O data la o mie de ani limba clopotului ne suna in frunte adormiti in ger ca in legendele negre
In sat lumea-se vorbi ca Ana innebuni popa o-nfiera cu crucea mosu tuica bea cu butea.
sufletele ne sunt biserici naruite cu Dumnezeu pribeag intrand la vecernie.
Ana innebuni cu Domnul se dragosti
MUIEREA Fata mea sa nu te duci ca ne faci de ras la curci fata merse si veni taica capul ii tai'.
E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare si barbatu ii muri si se si imbolnavi
Cu Domnul se dragosti Ana innebuni.
cine-o creste fiii mei fii mei ca niste miei pe preut nu il lasa se ruga la Precesta
Plange taica fata-i moarta Mergi la Lainici de te iarta Fata me sa pocai Pocaieste-te si tu.
Si spunea m-am vindecat Plans-am plans-am rau curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat.
Ana innebuni Cu Domnul se dragosti Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni.
Dmitri Shostakovich - Waltz No. 2 NOUA DREAPTA Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. Tu vino cu noi la lupta dar de nu crezi ca noi te batem - suntem hitleri 68
LEGENDA
pentru maine Ducele cu buza rupta RUSIA Noi zidim violenta noii ere Jele Rusia sufletul lumii tarina zavorata la sanul mumii
ULTRAKORPS
Bocanci si pumni În loc de minte Batai incercand sa scoata Berlinul Budapesta Transnistria
Maica - in deochi vorbeste-mi Cu ochi in isop ceteste-mi.
Creierul halba Muzica vraiste Anarhia este muschi si oase rupte.
SUPRAOMUL
Are creier de doua kile Copii uriasi la minte
RASISM
Pe clasa a doua imi placea de o colega si i-am spus, Bozgorita.
El encefalul Terrei trist el spiritul marii.
Pe clasa a treia un tigan blond mi-a dat o piatra-n cap si mi-a spus Ruman prost.
Obsesie si dementa
deceniului 1944-1964 Un secui oarecare l-a spanzurat recent pe Avram Iancu.
Sunt veacuri repetitive vise urate reflectandu-se in oglinda generatiilor
La camin in Hasdeu o evreica din Sighet si-a batut joc de mine cum a vrut.
uraste-ti prietenii si vinde-ti fratii obsedante decenii recurente
Am mers nemancat nechemat sa ajut niste nemti la un tir si soferul a spus la greu (Rumanische) Scheise.
rusinea unui popor 69
blestemul unei istorii homo homini lupus
Sfantul Lucian deveni metec. RELIGIE
si negustorii cinstiti urla sa moara sa moara sa moara.
EU NU SUNT RELIGIOS SI CUNOSC OMUL RANZOS
HONTERUS. LEGENDA
EU NU SUNT CREDINCIOS SI CUNOSC OMUL FRUMOS.
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
Inviere piatra neagra Biserica Romana Neagra Avva cu par negru pana.
Zalmoxis vine din mormant Romanul cade in pamant
Aurel
Copiii au aripi si plete Norii au inceput sa fete.
Cazu steaua pe benedinctini lumina din cer si din batrani
BISERICA ȘI CIMITIRUL Dalb mesteacan rasarit vechi brad sacru mortflorit.
Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare
LUCIAN BLAGA LA CLUJ
Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.
Melc in cochilia albastra plange lebada maiastra moartea are chip de om sub al boltii sfinte dom totul are inteles iubirea e un eres Cluj rosu in soarele aztec
CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ
70
drum de dor si sange? ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
CU PUTREDĂ MÂNĂ
Lui Tudor Gheorghe. MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână.
IOAN CORVINUL PRICEASNA MAMEI In veacurile negre cavaler cruciat Ioan de Hunedoara sangele si-a dat
Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes
viță de Basarab negru Corb in cin infranse pe Arab in paine si in vin.
toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini
RAGNAROK unde esti mama unde esti fata unde esti fata unde esti mama?
Am sezut intre meri in uda trista livada de devenii mar Pleiade ma vada
HEATHCLIFF cine va pune securea la radacina mea cine din pamantul meu ma va alunga
In lumea lui tacere in lumea lor fiere
si cand voi ajunge-n cer pe ce drum voi plange drum de piatre si fier
a mers 71
tot pamantul cristosul si sfantul.
SEZATOARE
COLINDUL BOLII lui Glad Berindei In camp de soc Colind bolind Ma opresc in loc In amurg sfint Si zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cat au fost de reu Te tie Dumnezau Ca nu m-ai iertat Si la cani m-ai dat Viata m-ai mancat De viu ingropat.
Omul e un abis vorbitor si singuratatea il cheama la vorba in el parintii sunt cartea mortilor pleaca se-ntoarce in alb cer vechi Corbu asadar sa vorbim inca un mileniu si inca o mie de ani sa adastam in limba felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu stim duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
SFINX IN CAMP OCRU
FOAMEA SI BATAIA. FABULA
I
dedicata unei Pisici sarmane
Lacul inghite iar maslinii In campul galben ocru verde Un loc al magiei si al meu miracol In dealuri pacla si negura Muntii dorm Campul spalat de vant si oceanul verii Tace iar in albastru si ocru.
Ma Bataie crunta esti statu Foamea la povesti Ba tu Foame ma intreci as manca si pietre reci.
II Chiar si eu m-am ingalbenit Galben galben galben zeu Craniul mi-e o pestera Pictata Si fruntea un niciodata Pe negru dig Intre ape si camp Judec ape Judec camp In ochi mi se face frig.
CANTECUL ROBILOR
Internilor din spitalul de la Paclisa. Sub bolta trist cantec cani 72
fara pantec
tacerea ta duh sfant.
deasupra e bal val dupa val
HORA
Insangerat Ardeal Mori azi sus in deal In hora la mijloc Biserica de foc
cautam lumina marie stapana
Rotile de fier Creierii t-i cer Ardeal azi ai sa mori Si ai sa inflori.
deasupra e bal val dupa val.
SONETUL III PISICA. FABULA Ma rog sa-mi vii Marie Doamna mea Carte-ti trimit din temnita de piatra Sfanta coboara pe frunte-mi mana ta In sala de tortura cerul latra
De la o casa plina de mancare O Pisica plangand in gura mare Nu am stapane nu am nici azi nici mani Pisica plange negru cu pui negri in sani
Doamne ma uita frange-aceasta vioara Alunga-ma din rai dar schimba-mi viata Veti ramane doar tu si dimineata Cazut in pamant piatra de moara
Tot mai bonava an de an imi vine Eu ce sa fac s-o bat sa-i spun hai maine? Si eu sunt Pisica-n lumea asta Si stiu ca si pe mine m-o prinde napasta
Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mama sub cruce Noi doua priviri scrise-ntr-o carte
Sta si fura mananca pe ascuns De plansul ei bolnav in creier sunt strapuns Tu stapane Doamne ce ne-ai facut pe lume Priveste la Pisica ce roaba e la Caine.
In drum spre cer sonetul trist ma cruce Vazand cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatra duce.
UNUI PLOP
PÂINEA ȘI ȚUICA. FABULĂ Plop leganat de vant plop rupt la pamant
Pe mine mă face mama râd copiii plânge mama spuse Pâinea tristă-n drum eu am la oricine drum
Frunzele tale mormant 73
Pe mine mă face tata râde lumea plânge tata zice Țuica lânga drum și iou am la oricine drum.
VIATA MEA AMERICA
Viata mea ii viata rea Am fost jos si am fost sus Nimeni-mi spune dumneata Si viata mea s-o dus
DOUA CEPE. FABULA
Ceapa rosie vine-acasa pe portita greu se lasa
Stau cu ochii-nchisi tacand Viata mea m-o tras pe roata Si imi numar gand de gand Bata-te America bata...
Greu mi-i prin strainatate Ceapa alba Ceapa frate
CONSTANTIN CEL MIC
Printul Constantin cel Mic Fara imperiu in troian Hristos i-e sangele de vin Are chipul scris pe ban
Ma batjocuresc strainii spun ca-s rea scot ochiul painii
Face minuni cu mana sacra Ii vorbesc mortii din pamant Imparat lasat la vatra 11 apostoli ii cuvant.
spune tu surata hăi cum ramasi si cum te dăi
CORNELIU. DRAMA IN TREI ACTE Eu is tinuta in cinste plang romanii -n bob de linte.
Un om in alb pe calul dalb
MATROANA ROMANĂ
Jidanu -ti ia dreptatea ta!
Tăcută în cimitir matroana în vatră cu ochii de marmuri cu pieptul de piatră
Rege trecut dalbuomorat...
Frunze din ceruri tăcut o îngroapă și tace matroana din ochi curge apă. 74
GHERLA FATA IUBEATA Spune spune pocaite de esti sfant ce cati aice
A fost o fata margarint Zisa fata iubeata Cat a trait tot a iubit In sat de fum si ceata
de tu crezi in Dumnezeu de ce-i esti copilul rau?
Azi in ceasul vietii La ce-am trait? Am batranit De ce traiesc iubetii?
BISERICA IOBAGILOR LEGIONARISM Biserica de piatra arde de cuvant romanii stau pe vatra muierile-n pamant
Ochii negri ai poporului negru Ochii cruci negre Vom invinge uniti munciti tacuti Abjectia ne-a devenit miracol
vorbeste azi Cristosul venit din alte ere alb e tot Salasul minte orice durere.
Cioran negru in China neagra Taranii negri in vestminte albe Nicolae Iorga prabusit la pamant Poporul impuscat Dumnezeu ucis.
VECERNIE POCAITUL Fac vecernie in casa demonu-ntristat ma lasa
Merge acasa pocaitul romanii nu-i tin traitul
focul arde suspinand cetesc si tac si scriu cuvant.
sta cu batrana la foc satul petrece el cata in foc
TANTARUL. FABULA si trece o viata bătrânu bătranu satu-l petrece sa dusa batranu.
Octombrie albastru Tantarul rataceste Ingalbenitul astru 75
Il ingalbeneste
trasai o cruce streiul Streiului ma duce
Cum de trecu viata Ce vara de cant Pe geam sta Tantarul Cazand la pamant.
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plansul varului
FLUIERUL cruce franta zei cuvanta cruce sparta cruce moarta.
Fluier din munte Fluier de nunta Fluier din carte Fluier de moarte
INSCRIPTIE Fluier din nunta Fluier de munte Fluier de carte Fluier din moarte.
PRIETENII M-OR TRADAT PARINTII M-OR JUDECAT
JALE DUMNEZEU M-O INGROPAT TINTIRIMU M-O UITAT.
Jale mi-i sa plec d-acasa plopu-n urma sa imi iasa
WILLIAM SHAKESPEARE jele mi-i de negru murg printre pietre sus in burg.
William Cuceritorul William Scutura Sulita sub soarele anglu in cruce malteza
CRUCEA STREIULUI de la Stratford la Londra si inapoi singuratate in tacerile veghei.
Cu poezia aceasta am atins perfectiunea in poezia mea nationala. Asta inseamna ca volumul Dumnezeu ucis s-a incheiat. Zece ani le voi slefui, dar cartea este gata. Ar fi o blasfemie sa continui volumul I. Peste zece ani de ne-o tinea Dumnezeu si Isus Christos voi mai scria.
COMUNISMUL ROMAN
De mult 76
poporului roman. Fiare ce-si mananca fii Fii ce-si batjocor parintii Romanie stele mii te privesc cu ochii Sfintii
Tu fiu al lui Iancu Matia Rege sa-ti doinesc cantu cel fara de lege
mult dor ai adus in lume demon rau fara de nume ne-ai facut de chin in lume si-ai ucis romanul nume.
Din iobagi si sarbi pe tronul maghiar ti-otravira sarpi romanescul har
ROMANIA MODERNA
acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai invat din al mortii bal
tatalui meu. cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otravit de nobili barbari
Poduri de fier bani de aur cer fara cer tacere tezaur
Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ti doin cantu cel fara de lege.
noi inchisori in temple vechi oameni ce mor ca vinul vechi.
CERUL ROMANESC MONSTRUOZITATEA MODERNISMULUI Bourului. Gregor Samsa daca ar fi devenit un gandac, ar fi devenit un gandac. Vesmant al Fecioarei inzapezit de plansetul mioarei zdrobit
OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII
Din Sighet in Braila acelasi cer Marin Preda si Nila in ger.
OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII...
GHEORGHE DOJA REX HUNGARORUM 77
Ia clestele smulge-i limba limba care-a-nvatat colinda
PREOȚII OMORÂȚI DUMNEZEII COBORÂȚI...
taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
DOLIU
Mama carte moartă moarte mă-nnegresc înnebunesc
pune-l pe tronul incins mesteacanul cesta nins.
cobor în vânt urc în mormânt și din pământ vorbesc cuvânt.
PAGANINI COPIL
Prietenului din copilarie Radu Vancea, care imi vorbea ades de Niccolo Paganini.
CETĂȚILE SACRE
Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Marii lumii far Cu buzele cusute
Lui Robert. Roți de lumină soare de mină griduri de cânt dave-n cuvânt
Geniu in mizerie Maini pentru alta viata Beat de idei puzderie Suflet de dimineata.
altare crăpate răbojuri uitate torna torna fratre fără de moarte.
CAPUL
Ghici mici ce mi-i capu? Visele vârâte-n sacu.
DESCÂNTEC
TEMPLUL
poetului moiseian Ioan Ivașcu
TEMPLE TRISTE PĂRĂDUITE COLOANELE NĂRUITE
Mesteacăn frânt Noapte de smânt Murg alergat În negru păcat Tu m-ai iertat 78
Și m-ai luminat Cu frunze de jar Tăcere de har Mesteacăn alb Mesteacăn dalb.
2. Eu sunt Germania si trebuie sa mor ca RIF. 3.Nu exista puritate pe pamant. 4. Cenusa capul meu imparatesc. Lesie.
III
Psalm 1997 (sau ruga unei bătrâne evreice)
5. ECCE HOMO
Moise ne-a spus: “Vă voi duce într-un loc de lapte şi miere.” Şi-am găsit praf, smoală şi sare. Am părăsit ţara Eghipetului, pentru că eram batjocoriţi şi nu-l iubeam pe Ra. Acum am mers încoace şi ce-am găsit: praf, smoală şi sare. Apoi a venit Babel, de-am fost robi, acum e Irod. Doamne, de ce ne-ai părăsit? Ştiu, îmi plec capul şi spun: SUNTEM PĂCĂTOŞI! Dar ei, Romanii, de ce nu sunt pedepsiţi? Poate că-mi vei răspunde: “Dar vor fi.” Toţi primesc ceea ce merită pentru păcatele lor. Dar eu te rog Doamne: “Iartă-i pe cei ce ne fac rău şi Ne iartă-ne şi păcatele noastre şi să nu ne oropseşti. Eu nu cârtesc ci spun: << Mărire Ţie, Dumnezeul nostru, Mărire Ţie>> Şi zic: <<Doamne miluieşte pe cei ce mă urăsc, mă zavistuiesc şi mă ocărăsc; aşişderea şi pe cei ce mă grăiesc de rău.>> Şi acum, Doamne, iată-mă în faţa Ta, rugânduTe: „Trimite-ne salvarea, trimite pe Mesia.”
Judeii, Romanorum, Graecis, Thraces, Scythes Secunda vita caeleste et aeternam Imperium e lux et vulgus beati Via aqua est aetheris tristae panem Tu plangit bebis lux perpetua Libertus sculptura tacet marem. Prințesa pețită de Diavol
A fost un Rege și un Prinț O Regină și trei Sfinți Și-o Prințesă lucru mare Odor fără asemănare. Am iubit-o doar o zi Că Dracu o și peți C-o fi bine sau e rĕu Știe numai Dumnezeu. Oda diamantului din gunoi
Nu voi scrie un poem social adresându-mă mulțimilor nu voi scrie precepte divine împotriva capitalului și sărăciei din casa mea de la țară nu voi veni cu ceva nou plin de prospețime nu voi scrie poemul pentru Nobel și premiile literare ale Indiei
28-V-1997 CFG ROMÂNIEI
Revizioniștilor... Principatele Române Mâncă sare mâncă pâne Se jelesc rupte în patru Plânge târgu plânge satu
Dolfi in cenusa
Românie sfâșiată
1. Sunt impur. 79
Câni te sfâșie te latră Vergină descoperită Tu Românie iubită. CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ
ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI
Cândreș frate Hai ne-om Bate
COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
Pentru Țară Și Cetate
BASTARDUL FRANCEZ
Prima atestare documentară a localităţii Pui este din anul 1426, ca domeniu aparţinând unei familii de origine franceză, pe nume Puly. http://www.primaria-pui.ro/
De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.
Vine Prințul Noaptea-n Sat
CRUCIAȚII ROMÂNI Să Să Simtă Mai bărbat
PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Naște Anca Pruncu Blând
DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI
Și-l Duce La popă Sfânt
MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI
Naște Ana Pui De aur
DOJA MORT CU OCHII SCURȘI
Și-l 80
îmbracă -n foi De laur. DISPREȚUIȚI-VĂ PĂRINȚII (Carte de rugăciuni naționale) Felix Rian Constantinescu 2016-2017
MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile
Fur Elise
81
Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 82
BIRUINȚĂ PENTRU CEAM MURIT RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI
PENTRU CEAM MURIT PENTRU CEAM JERFIT MURMÂNT NEO ZIDIT MULT NEO OCĂRIT
AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE
PENTRU CEAM IUBEAT ȘI VIEAȚA NEAM DAT ȘI ȚARĂ AM DAT ȘI-NTÂI ÎMPĂRAT?
TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT
RĂU NEO CHINUIT NEO ZAVISTUIT NEO DISPREȚUIT ȘI NEO MURUIT.
ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.
MONASTIREA SCÂNTULUI FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI
ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ
TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ 83
DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.
COPIII MERG IUBIREA
SĂ
INTALNEASCĂ
noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL
OCHII LUI ZAMOLXE
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe 84
Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.
la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.
TRIBUNUL DE PE MUNȚI Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu
Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.
trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic 85
III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT SONETE MARIANICE Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.
II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.
86
MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Ulise copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul În Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte
Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. 87
Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
COL ULP TRA AUG DAC SARM
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.
Aiudul și Auschwitzul
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.
88
CIMITIRUL I POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.
Moisei
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
89
ZARCA PĂMÂNT SCHINGIUIT În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor
Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri
Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.
Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.
90
Waltz No. 2 (Poem pillatian) LAZĂR ȘĂINEANU Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.
91
HONTERUS. LEGENDĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
RAGNAROK CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ
92
Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă
a mers tot pământul cristosul și sfantul.
cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?
GHERLA HEATHCLIFF Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice
În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
de tu crezi 93
în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?
cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.
REX HUNGARORUM CRUCEA STREIULUI Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege
De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce
Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului
acum Tu la Cluj 94
pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal
GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT
cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari
CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.
Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.
EROUL DE LA STALINGRAD
GHEORGHE DOJA
AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +
Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI
pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.
EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA 95
FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?
Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.
96
dupa val.
FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.
Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești
Sub boltă trist cântec câni fara pantec
Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.
deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val 97
COLINDUL BOLII ȘEZĂTOARE În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.
lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
98
CRUCIAȚII ROMÂNI CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Cândreș frate Hai ne-om Bate
DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI
Pentru Țară Și Cetate
MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI
De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.
DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
99
NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud
Duhuri și păcat
O Părinte Lumea nu e Pentru mine
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Nici cetatea-ți Căzută În ruine
În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat
Nu te Doresc Părinte
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Cetatea Mea Mi-e-n minte
Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat
Duh mort Pentru Tine
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Doamne Nimeni Ca mine.
Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru 100
Lumea mare.
MILESCU
FOSILĂ VIE MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN
Cântul mântul cântul smântul
ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.
plânsul spânzul plânsul dânsul.
SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu 101
sunt cânele turbat
După centurii De crime După urlet De prea bine
eu sunt câine răsculat
Copila Înnebuni Fete simple Omorî
ce-ai făcut cu-al meu barbat spune fata de-mparat
Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat
râul tot tu ai arat
Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?
și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.
PARA BELLUM TIGROAICA DIN CSEJTE Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini
Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet 102
Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău
MEU CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.
Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.
CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat
CIMITIRUL II
Pe-aici mare împărat
ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI
Nicolae I Cândea
CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL
Care-a 103
stabilit orânda
Și l-au cărat în mormânt
El cu turcii s-a bătut
Deci ascultă basna toată
Și-a primit to ce-a avut
Și te roagă Preacurată.
Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore au luat pe bani
Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?
Și au strâns la gologani
Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba
Dar Cândreșu a murit
Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?
La români a revenit Au avut întreg pământ
Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba 104
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg. Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE 105
-N ICONIȚĂ. SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS IUBITUL NESĂRUTAT CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.
IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ
STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.
CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
106
RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT
HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste
DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.
Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.
107
Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni. 28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.
Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar.
Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului 108
Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.
Cântecele pure Acatistul lacrimilor 109
România oi potopi și pe voi oi mântui.
Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt
CENUȘĂ ÎN LUMINĂ Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi. PENTRU CARTE (Monastirea scântului)
DE
Ui cenușă În lumină A murit A mea stăpână
RUGĂCIUNI
Am rămas orfai în lume fără mumă fără nume.
HIMERA
Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută
ARDERE DE TOT
SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT
Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere. APOSTOLUL
ȘI MAI CAT O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME
Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat
O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI.
Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi
VULTURI DE FIER Vulturi de fier 110
În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul
popor sfânt făr de moarte Dar atâta vei trăi cât mereu te vei căi.
Noroade-au murit Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.
LUMINĂ FAMILIA ROMÂNĂ Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină
Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin
așa îi necazu viaței ca bucuria paiaței
Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie
eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.
Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.
MATROANA ROMANA ALT RĂSUNET Tu fiul Matroanei Tu pruncul Doamnei
Tu popor înmiresmat care sângele ț-ai dat
Mama ta-i piatră iar lumea o șatră
nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc
mereu să te lupți să remâi în cărți
De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi
cartea e harfă marmura-i
Pune mâna scrie carte 111
spartă.
până am murit.
ICOANA FECIOARA ROMANĂ Tristă icoană dăruită din pictură plămădită
Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană
Ce ești tu icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?
Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.
Icoană uriașă plânsă icoană durută și ninsă.
MAMA BEȚIVULUI O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu!
HAȘDEU Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt
Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni
Carte și gând dor de pământ paris și avânt poeme în vânt.
Ea mult se roagă el trage la joagăr
TEMNIȚA BOLNAVILOR Și mor odată tânăr și mată.
„N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi
MARIA CÂNDREȘA O icoană ce-am făcut și la lume am dădut
Mult am suferit 112
PLÂNGĂ Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.
PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.
CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul batjocoritorul Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii Rău m-ați mai batjocorit dar de-acu s-a mântuit. PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți Avraham și Sara și craniu voi fi. ZALMAN RABINSOHN
TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI
ȘOIMUL PATRIEI
ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI
SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA 113
PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.
La-mpărat Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.
DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ EROUL DE LA PĂCLIȘA DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU
Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit
DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..
Lângă schit El s-o rugat Plânge maica 114
ZBOR
SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.
KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS
115
OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG
E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA.
O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.
ANA BLANDIANA. comunismului
SUNT ACEST POPOR
SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ
1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă
VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI 116
Un
proces
al
2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap
ISUS.
3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.
CUVINTELE APOSTOLULUI TACI PĂRINTE NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI
TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ 117
CÂND DAI CUMINECĂTURĂ TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.
mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
-Sfârșit-
CARTE DE RUGĂCIUNI PENTRU EVLAVIA OMULUI CREȘTIN Volumul 1 Dumnezeu ucis Versiunea #1 A. 9 octombrie 2016 Feli x Rian Constantinescu 2016 – (2026) MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul 118
(folclor) Fereste-ma Doamne de apa si de foc De ceas fara noroc De iad intunecat Si de sarpe-nveninat.
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu.
COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL Doamna a plecat putin si ne-a spus sa o asteptam pe hol Ne-am spus sa deschidem usa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umarul in usa si apoi ne-a chemat doamna directoare si ne-a pus diafilm cu Pacala care tragea usa dupa el.
Autobiografie
În primul rând trebuie să spun că nu am putut citi nici măcar primul volum din Cel mai iubit dintre pământeni. Altceva nu știu ce aș putea spune. Cred că trebuia să mă nasc undeva pe un munte și să judec stelele și oile. Aș vrea să fiu opusul androginului. Oamenii mă plictisesc. Inconștient nu îi consider astfel. Nu am nevoie de nimic. Nu am nevoie de nimeni. Sunt piatra de mormânt a mamei mele, superbă. Sunt pasărea de foc și vreau să rămân astfel. Disprețuiesc oamenii. Da, am păcate.
COPIII MERG SA INTALNEASCA IUBIREA noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare sa ii vedem pe Lizuca si pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasa sa vada iepurii albi si gri negri si rosii fratii pisicilor inchisi in zabrele cat niste sicrie pentru iepuri.
Pâinea eroilor COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Inviere noi Copiii din grupa mare am fost dusi incolonati de doamna Ronai la cimitir sa vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor.
PLANSUL REGINEI Viata se petrece pe o tabla de sah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru targuri si-un ciolan Si banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad si-un Paradis Cu elefanti razboiul punic
RUGACIUNEA JUDECATORULUI 119
In drum catre abis Era o fata doua fete Si-o Vergina Regina Fata dintai porni sa certe Cea buna sa se-nvina Veni in calea lui Tocila In calea lui veni Si pentru el si Sarsaila Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n targ Tocila e plecat Dama de vita s-a-nnegrit Regina plange-n sat.
La sfatul sau Poporul dor Pentru pamant Pentru cuvant Moartea omor. SONETE I Vegheaza plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stapana Cobor orfani pamant inghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divina saraca Regina Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam in iad o tu Marie Si ai mila de Nebun si de Cadana Dar mana ta ramane intre stele De ce nu poti sa vii tu sa ne mantui Cand vietile ne sunt moarte in rele? Noapte de noapte negre trepte bantui Balante trag virtuti cu pietre grele Noi te rugam Marie sa ne bantui. II Un cantec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munti plini de orand Marie Din ingeri mii din stele vii Marie Si imi vorbesti ma lecuiesti Marie O viata stau la templul tau Marie Si plang cu plans de cerb in rau Marie Si mult te caut in campul vechi Marie Cand te gasesc ma mantuiesc Marie Esti mai frumoasa ca o ia Marie Mai buna esti ca mama mea Marie Iar te astept tu sa ma chemi Marie Si sa ma duci peste genuni Marie Cu gura os cu piept pamant Marie Iarasi te chem din necuvant Marie.
OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis inseamna urs in zale, adica melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morti in pestera Zalmoxis e un tau cosmic Degetele ii scot ochi de bour Genunchii ii sunt pietre sparte Cade in noapte Zamolxe Cu inima lumina. Parul, barba, vorba ii sunt ciorchini de struguri albastri Chipul, omul din nuci. Ganduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie sa ma intorc la origini la pacea mintii unita cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tacere supunere si castitate.
Ardealului Ardealule, Ardealule Multi iti manca malurile Transilvanie plaiu ros Geaba intalnesti pe Mos Giocurit si giocuros Mancarea ti-e doar un os Plangi Ardele blestemat De ciocoi esti blestemat.
TRIBUNUL DE PE MUNTI Lui PI, care mi-a dat tribuna. Lumea icoana Urlet dorul Mort amorul Viata vama Cu Dumnezeu Sade pe munte Stance carunte
Poetul razvratit poetul nebun Noi si voi Ne incercuiti ca un zid Voi ati facut lumea Voi sunteti Romani Ardeleanu nu are suflet Sa munceasca pe roata 120
o mie de ani Sa moara in Romania inca o mie Veniti in pamanturile si satele noastre Va invata dascalii si tribunii Si apoi daca se ridica Un suflet ardelean Poet razvratit poet nebun Pus la index de Parlament si intelectuali Sa moara sa moara Si haitele de oameni sa urle.
*** USA Romania Chine. 13 American Poems by Felix Rian-Constaninescu Romania, 2016
Piaza-Rea Fat-logofat Piaza-Rea isi rememoreaza viata. Eu sunt suflet Piaza-Rea Nimeni stie viata mea De prunc mi-au smuls aripa Mare mi-au zdrobit fruntea Si traiesc in lumea rea Si Dansa imi da piatra. Piaza-Rea e deznadajduit. Nu mai vad in lume bun Pentru lume sunt nebun Biserica m-o-nselat Pe roata m-o-r torturat Vad in lume si ce nu-i Geniu fara capatai Si mai bine as muri Cu mine s-ar ispravi. Piaza-Rea nu mai crede in iubire. Ca iubirea m-o-nselat Dumnezeu, mama, barbat Nu exist-asa iubit Sa nu moara parasit De Papa si Dumnezeu Si de lacrima de seu De imi spui despre iubire Eu iti spun ca-i Moartea-n lumea Plin Ardealu de straini Ce ne tinu ca pe cani Si mai bine as muri...
Ode to a Computer The Moon is in It The deserted Street The Oak where We Meet The Heart and the Beat. To Amerigo
Lar of America Herald of Night All are In You The Big And Dead.
Catedrala de sange Reginei Ute cea Frumoasa Eu sunt o piersica Doar os Catedala de sange Burgund Privind samburele Vad ca e arhitectura Astfel Nu mai imi plang trupul.
To Work
The Broken Arm And Broken 121
Brain Transylvanian Night Joseph has No Hands Mary Blind.
Comes Night I fall Asleep Town is Foolish Moon is Deep
Alone in the Cemetery My Dream is A River And my Head A Stone.
Alone with Jesus In the Cemetery
To My Mother The Dead are Silent The Rain Speaks.
At Night At Day When Black Comes Gray
The Pogany Castle To You I Pray With Death Alone To Me She Say Life is but None.
In Night Castle is Wet In Night Sun is Set
Waiting Death
Dead Ghosts fly Dead Night cry.
Death is a Glimpse Of Light Excess I learnt the Truth I must Profess
To the Genius of America
Down in the Path There's Nothing True So me and Death Is Stamp and Glue.
I was Buried In a Garment of Stones And I Built A Cranium Armor
To the Werewolf From the Vampyre I write American Werewolf
I Walk inside the Worm I Live with Ignorance Down in the Grave Forever Alone. 122
London and Kerouac Wrote American morning.
Felix Rian Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat Păsările m-or mâncat Dumnezo m-o blestemat
To Dollar
You The Blood of United States of America
Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost
The Paper Of Confessions The Nuggets Of Liberty.
Moartea mult de m-ar ierta Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea
To Liza
Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s...
All the Factories Are Mine
CRUCEA DE CETINĂ (poezie naivă)
All the Workers Are We.
În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941.
To the End Drum printre mitraliere Love is the End Like Death
Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte
When Music Is Done Only Dark.
Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei.
Vezi Mamă m-am spânzurat 123
Tortura
Simplegeist
Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu
Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț
Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis.
Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?
Luminii
Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată? Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.
Oameni de la sat
75 000 Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat
Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea
Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut?
75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ.
124
Profesorul de sat Satul mort Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost
Stau pe un câmp Ca în Bălașa În toate părțile Sunt eu
Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.
Stând pe un câmp Singur și ubicuu Mort. ++++
Dispreț Serghei Esenin soldat sovietic Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate
Mitraliera vodca și un carnet De poezii e tot ce am Spune Tu mămăligarule
Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.
To be or not to be Când eu sunt doar o mitralieră ce scrie cu vodcă Și tu doar o inimă mămăligă Încă caldă?
Crucea de cetină Leviathan Aici e Bucovina Păclișa America Whatever Cernăuți În casa mea e Bucovina Sunt craniu în craniile lui Ștefan
I went down the street inside the tree of man I've seen the endless and the one The Left spoke to me alone and bereft I hearld the cry World wants the Son If there's a dream I would not own Beside Flora in her summer gown And Death gives wisdom Leviathan And every war is a mad man Nathan.
Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.
Valhala 125
brânză cu roșii ce au făcut copiii în lipsa ei cum s-au împăcat? lui Petru M. Haș Contemplativul Camera mea timida e valhala Dar nu sunt singur cu mortii Doar nu ii vad Vita de vie cu frunze verzi mari si late Ca talpile de brotac Marul inrodit Cerul inflorit cu soarele mac carmin Zdrobit de avioane pe portulanul de rubin Scriind veninul vinului Zaharul laptelui Praful mierii Scurta viata a moartei Mama pamant Tata vant Copilul mormant.
lui Mircea Vulcanescu Pe muntele mare pe muntele mic E moarta noaptea asemeni vietii Din soare lumina infloare in spic Iata-ne in templul diminetii Pasari ce plangem mai des ori mai rar In Cosmos plecam pe Drumul Matasii Ciugulim aur din pamantul barbar Ochi patrunsi de trilul Imparatesii. *** Dimineață La capătul lumii. Creier obosit. Paradis in sat Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheata.
RIF 111111111111111 1111111111111 2222222222222222222222222222 3333333333333333333333333333 4444444444444444444444444444
Americii Tie ti-am vorbit America cersind Iubire dar nu m-ai auzita Ironic este cum poporul libertatii E orb si surd la plansetul dreptatii
444444444444444 4444444444444 4444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444 1111111111111111111111111111.
Vei incerca sa judeci mai departe Dar numele nu ti-l vad in carte Degeaba scrii caci vei fi cenusa Si nimeni te va plange neiubita.
MAMA CU CINCI COPII
GRAMATICĂ VIEȚII
Obosită este mama cu tălpile trudite vine prăbușită de pe câmp dar bicicleta este plină de varză și roșii
În familia mea mic aveam frați mari vitregi, plugari.
copii vor avea pâine
Eu eram melcul. 126
PENTRU
GRAMATICA
Și teroristul. Micii trebuie să ierte.
în litere carte, în creștinism moarte.
Lucian Blaga la Lancrăm
MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit.
1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt.
Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt.
MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul.
SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil.
SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă.
MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul.
LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână.
SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață.
MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână.
MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte.
SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat.
SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară.
LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte,
MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață 127
În noua ceață.
Ca iou vreu dor ca sa mor.
3
Cum sa va spun?
Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune.
Parinte is bautor. Mergi la dezalcolizare. Parinte is preacurvar. Mergi la psihanaliza.
NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.
Parinte is nebun. Cauta ajutor. Parinte is batjocoros. Marturiseste-te lumii.
NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii.
Dascalul de internat
Bataia e rupta din rai.
4 Ar invata stiintele vechi Dascalul prin internat Dar scolarii-s tontoroi Profii ii iau si-i bat
Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune.
Nu vor nici filozofie Matematici ori roman Nu vor nici teologie Nici trecutu-acestui neam.
(LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
Este un drum catre idei Soptesc scolarii-n pat Mananca lacrami cu ulei Caci au venit din sat
Aiudul si Auschwitzul
Si Krisna i-a spus karma. Afara dascalu-i turband Si are capul mare De ce nu ne lasa dormind Ca cei din lumea mare?
Mai Aiudo groapa rece Cine-n lume te intrece? Auschwitz cu cuptoarela Roma cu motoarela?
Turnul Auschwitz tu fratele mieu Ce stii tu de Dumnezeu? Ce stii tu de al meu dor?
Turnul de os 128
Boltit frumos Turnul de lemn Tacut indemn
La fiare aruncând? Fratele meu ce n-a iubit Ce l-am iubit plângând
Turnul de stei Salas de miei Turnul de dor In care mor.
Pe roată-a tras el Biblia mea Ca Doja a sluțit-o Și nimeni n-a vrut să o ia Când trist am dăruit-o.
Unei Biblii germane
*** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat.
Din Dacia sfanta cu sacri plopi Cerul un tub de culoare
MOGOȘ ȘI MAZILU
Un sah o carte si o Biblie incalcita Logica ocean.
Poate secretul Libertății Americii este chiar faptul că cetățenii au arme pentru a-și putea apăra țara, ca geții lui Ovidiu, cu o mână pe plug și una pe sabie.
CORNELIU VADIM TUDOR (Foamea de Bani)
Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș
Omul nu e niciodată egal cu sine însuși. Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim...
Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii
Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim...
Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți.
CARTEA TRASĂ PE ROATĂ Frate, frate Aveam o Biblie a națiunii Gyr în rea Comedie Jar în tainele genunii Am dus în duh solie
Frate frate Unde ești? Adu-mi de mamă povești
Cine mi-a luat cine-a zdrobit 129
Hai frate Că îți aduc Hai frate Să te sărut
cu Maria Van și cuvântul sfânt. BISERICA CREȘTINĂ ROMÂNĂ
Frate frate Te predai? Frate frate Du-mă-n rai.
Unde ești Niceta Uitate Gaudențiu Sfinte Protogenus Iubite Theotin?
Gândire logică Evreii/ arabii vor dreptul la viață liberă. Românii își vor țara. Rromii vor egalitate cu Europa. Germanii VOR iertare.
Pierduți vai Printre rânduri De bolovani În munți.
Rușii vor pâine și vin. Ucrainenii vor conștiință. Maghiarii vor părtășie. Sârbii vor înțelegere.
Luna și Mama
Morala Bâta sau mâna?
Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată
VIRTUS ROMANA REDIVIVA Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare.
Aufklärung Creier de cupru brațe de fier Cărți scrise ocru pe troianul cer
BISERICA ȚIGANILOR Toți țiganii cred în Dumnezeu.
ridică poporul pe orice sărman ca Ioan Minorul și Vultur pe ban
În drum Biserica țiganilor Fiii banilor În fum
în limba latină româna vorbește în Bizanț stăpână Roma viețuiește
Icoane infidele Liberă credință Te culcă Ezechiele Păcatul ia ființă.
Peste sărăcan Somn doinit în câmp
Sub bolta catedralei din Cluj 130
Horile horile Plâng miorile Beu ciorile Mor florile
Bolta dublă arde în pictograme Porumbelul păcii într-o farfurie smălțuită pentru mămăligă Piatra albă lovită ușor de daltă mângâiată cu ciocanul Rotunjită și fățuită nu ca un sân de femeie Ci ca bolta cerului înstelat Se spune că toți găsesc loc sub cer Și că frescele sunt sori Bolta catedralei este interiorul craniului meu.
Și Horea și Cloșca pe roat Și Crișan spânzurat. Dracula și Contesa
IANCU Contesa de Bathory se spăla în sânge de țărănci române. Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu. Sânge cere acest pământ plânge Vlad vampirul sfânt
Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților
Sânge cere trupul meu Și țăranca -i mielul meu.
Transilvanie ruptă roată Tu bătăi pușca lată.
VOIEVODUL DE ALBA IULIA PANTELIMON Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără mamă, tată
Trebuiau desființate orașele nu satele. Sfântul merge În Pantelimon Umblă icoana Ca prin somn
Fără popor Fără solie Doar cu Dumnezeu Și privire vie. Poezie scrisă cu pixul pe hârtie
Plâng muieri Și râd copii Nu-i mâncare Morți de vii.
Am venit Am plecat Am plecat Am venit
Horile, horile
131
de pază Îngeri cu aripi gri veghează
Viața mamei s-o sfârșit Tata mi-o îmbătrânit Lumea-ntreagă o murit Și eu am înnebunit.
Pictorul e-n piața lumii Chemat n-apoi de plânsul Mumii.
COL ULP TRA AUG DAC SARM
Moisei ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
SACRUM CHRESTUS AMOR MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMA PANIS.
271 SOARELE ÎNȚELEPT „După retragerea aureliană (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, între secolele al III-lea și al X-lea, de goți, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari, maghiari și pecenegi. Populația autohtonă, rămasă după retragerea aureliană, a fost nevoită să părăsească orașele romane din locurile deschise, retrăgându-se către zonele muntoase. Descoperirile arheologice atestă că, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortăreață, având intrările baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor în vestul Transilvaniei, au reușit să creeze structuri politice relativ stabile. Determinantă pentru evoluția istorică a Transilvaniei a fost însă stabilirea ungurilor în Pannonia - Bazinul Panonic -, în 896, aceștia avansând treptat în următoarele secole către interiorul arcului carpatic în Bazinul Carpatic.” Wikipedia
Wulfila înseamnă Lupilo. A răsărit soarele ca floarea soarelui în câmp ori ca bomba nucleară deasupra orașului Uită-te în ochii mei spune soarele Mănâncă-mă.
GRI NEUTRU
Dumnezeu acesta de contrabandă. - Idee filozofică postrevoluționară.
Și-a părăsit vreun popor dumnezeii? întreabă Leul și mieii
În biserica turn 132
Și-a urât vreun animal sângele? ascultă ascultă Plângere.
Poetul Devei Pururi băiat Rimele Nevei L-au arestat
TOPORUL LUI NOPCEA
Ucis în zarcă La Zam spânzurat ca Doja fu parcă Dar azi e uitat.
îN HAȚEG DEPARTE ÎN LOC FĂRĂ CARTE DUPĂ REUNIRE S-A DAT DE ȘTIRE
POTOP IN VENETIA Banul si arta au invins Orasul e de apa nins
DIN NEAM DE EROU PE NOPCSA PE BOUR NOPCEA NEÎMBLÂNZITUL HAI FRAȚI CU PÂNDITUL
Nimeni vede intelesul Burg mancandu-si miezul.
DIN NEAM DE TRIBUN DIN NEAM DE NEBUN HAI SĂ-L ALUNGĂM VIA SĂ-I LUĂM.
CIMITIRUL lui Paul Cezanne POEME SCRISE-N PIATRA DUHURI VORBIND IN VANT OASE CENUSA-N VATRA TACERE LA MORMANT
NEIERTATUL
ADUC COPII LUMINI MAMA E IN PAMANT SINGURI CA NISTE CANI IN FURTUNA SI AVANT.
PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR
TRAGEREA PE ROATA PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR.
Roata hora romaneasca roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii
NICKEL 2000 fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri
Tu ești Corbul dar eu sunt Vulturul. - Pacient de la Zam. 133
si muritum rupti pe griduri. Regatului. ARS Ce ne-ati mai eliberat Ca sa ne scuipati in cap Pe scaunul rosu am stat Cu clestii ne-o torturat
N-am scris panselute Am scris oase Si sange
Roata ne-o chemat in pat In baie ne-am ingropat Mama sade moarta-n sat Cimitirul ni-e arat.
Bolovan negru Pamant negru Suflet negru Cer negru.
Ardelean prost Mineri Ardelean prost Casa in rost Laibar de miel Ochelari de fier
In pamant In mormant Robotim Fara cuvant
Nu stiu ce-i Levantul Mirobolantul Nice ce-i Rusia Sfanta nebunia.
Viata grea si urata Tara mea Dispretuita.
Ideea de Ardeal GENIULUI Dar asa o facut etern Regatu. Desfatarile gem Munca icneste. Ardeal universal Matias sus pe cal Pace venind prin miri Te miri si te dezmiri
RUNE EU NU SUNT OM EU NU SUNT ROMAN ROMANUL DACUL O VOI FRATI AI NOSTRI TOTI S-AU INCHINAT TOTI S-AU TEMUT NOI AM COBORAT IN ARENA.
Ardealul pamant al urii Si al cuminecaturii Ardealul de pamant De neinteles cuvant. Miorita
Obida Miorita Frumusita 134
Tri flacai iti zicu hăi
Oameni iara or murit Carciuma o las in drum Si din ceruri ploua fum
Mai tu nu zici Bine Taci ma om cane
Merg in cale uite-un om Dulaii mușcă in somn Dar ii tata Haide Hai Si eu am ajuns in Rai.
A me-i Miorita Iou ii cer gurita.
ICOANĂ PE STICLĂ
Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule leule
PAMANT SCHINGIUIT Ardealul tras pe roata Cu Romania toata Zdrobit sub plug de sange Mintit in carti de plangeri
Îngeri să dăsfac Calului alb Leule leule.
Grau omorat in vatra Porumb-ngropat in piatra Inflorit cu duhul vechi van Gogh mancand curechi.
BISERICA ȘI CIMITIRUL
Votul
Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare
Botanistii baga botul. Botanistii iau muie. Dicton de tranzitie. Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.
Greci Si romani arunca bani
FRATELE SI FRATIORUL Nenumarati Si nemarcati Drahme citesc denari chitesc.
Fratioare da-mi mancarea Frate draga grea mi-i foamea
SATUL Fratioare da-mi si casa
Cerul este valurit 135
Frate draga und-ti-e masa
trasa pe roata inima facuta ghem
Frate draga tu ai casa Eu abia de am o masa
Unii spun c-as fi Isus Patimi nu-s Nici doruri nu-s
Vrajitoare rea te-deamna Moartea din pamant o cheamna
Decat unul scos din carte Dorul meu aprig de moarte.
Mastera se vrea regina aminteste-ti de mamica.
CLUJUL SI EU
Sedeam la felinar spre Universitate citind acatiste pe griduri
INSTELAREA
Lui Dimitrie Stelaru Gerul din cer Oameni iesind Filarmonica mirandu-se pe taran.
Din plopi urc in cer Astru de ger
MESTERUL Univers harpa plangi tren de marfa.
Ciopleste lacrimi in lemn inzeite patimi in semn
CALVAR Si fluiere si linguri si cant si rabdare de sfant.
I(i)sus plangea. Nasterea mi-a fost Golgota viata rea rau Vifleem
RUGACIUNE
Creierul bolta Inima-nalta
Mintea 136
Cerul uitat Ochiu bărbat
Stau iar privind in gol - visez.
Tacere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarasi inviu.
BISERICA CRESTINA ZARCA
VOTUL ROMAN In zarca m-am pocait In zarca m-am spovedit Si in zarca am sa mor Numarandu-mi dor cu dor
Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru Istorie Pentru Pamant
Cat ii lumea asta roata Toata ii numa o zarca Si in zarca nu-i lumina Decat inima stapana.
Merg prin zapada Prin ocari Ceru ma vada Umblu pe mari.
EUROPA
AUTOPORTRET INTERIOR Candva Europa era o padure De la mari la mari Fara orase fara Moloh Doar o mare padure
In mine-i intuneric de iad Inaltimi de orga in mine Acvile ce urla vrabii ce cad Dincolo de rau si bine
Un loc al pacii si intelepciunii Bucuria gasita in poieni Scanteile din foc devenind stele Si noi parintii nostri si ei parintii lor.
In mine e tacere si moarte si urlet de fiara Mintea mi-e deschisa carte Si plansul de ceara.
ROMANIA AMPUTATA. FABULA
DESTEAPTA-TE FELIX Furnicile albastre muncesc Matcile grase iubesc Matcile bani si matci nasc Furnicile zdrobit pasc
Stau privind peretele domol Cu crestetu-ntr-o rana ametit Bistrian de ganduri imi trec prin ochi Si vad vrun ce fara sa stiu ce vad
Nu vreau mierea ta amara Matca grasa si barbara Ci mi-e mila de furnica C-ai taiat-o cat de mica
Ochi mi se zvanta sub palma grea Imi sunt doua nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viata rea 137
Striga greierul ateu Gavroche fara Dumnezeu Pentru tot ce-ai prapadit Pocait sau pedepsit?
LIMBA CLOPOTULUI
RUSINEA
O data la o mie de ani limba clopotului ne suna in frunte adormiti in ger ca in legendele negre
Domnului Profesor Radu Vancu. sufletele ne sunt biserici naruite cu Dumnezeu pribeag intrand la vecernie.
Rusinea este dor si cant Lumea de razbati In inima ta tacand plangand De tot mai singur cati
MUIEREA Stai intr-un loc si-ti amintesti Prieteni mii trecand Mintea ti-e magic Ipotesti Si toti se sting in gand
E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare si barbatu ii muri si se si imbolnavi
Ramai si tu-n rusinea ta De Chrestus rusinat De cruce ca el stai flamand Martir fii pentru sat
cine-o creste fiii mei fii mei ca niste miei pe preut nu il lasa se ruga la Precesta
In satul vechi vorbesti rugand Si singur stai ades Sezi rusinat si sangerand Si te uiti in eres.
Si spunea m-am vindecat Plans-am plans-am rau curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat.
LAZAR SAINEANU
Dmitri Shostakovich - Waltz No. 2 Telal de basme l-am vazut vorbind frumos ca-n carte
Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.
Batran si tanar nevazut viu si fara moarte.
FATA DECAPITATA. PENTICOSTALA
Demult demult in alti ani rai cine mai stie sortii sai era-ntr-un sat o momarlana pe care o strigau tu Ana. 138
LEGENDA
cu Domnul se dragosti Ana innebuni
Bocanci si pumni În loc de minte Batai incercand sa scoata Berlinul Budapesta Transnistria
In sat lumea-se vorbi ca Ana innebuni popa o-nfiera cu crucea mosu tuica bea cu butea.
Creierul halba Muzica vraiste Anarhia este muschi si oase rupte.
Ana innebuni cu Domnul se dragosti
RASISM
Fata mea sa nu te duci ca ne faci de ras la curci fata merse si veni taica capul ii tai'.
Pe clasa a doua imi placea de o colega si i-am spus, Bozgorita.
Cu Domnul se dragosti Ana innebuni.
Pe clasa a treia un tigan blond mi-a dat o piatra-n cap si mi-a spus Ruman prost.
Plange taica fata-i moarta Mergi la Lainici de te iarta Fata me sa pocai Pocaieste-te si tu.
Un secui oarecare l-a spanzurat recent pe Avram Iancu.
Ana innebuni Cu Domnul se dragosti Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni.
La camin in Hasdeu o evreica din Sighet si-a batut joc de mine cum a vrut.
NOUA DREAPTA
Am mers nemancat nechemat sa ajut niste nemti la un tir si soferul a spus la greu (Rumanische) Scheise.
Tu vino cu noi la lupta dar de nu crezi ca noi te batem - suntem hitleri pentru maine Ducele cu buza rupta
PLANSUL RUSIEI Noi zidim violenta noii ere Plange Rusia sufletul lumii tarina zavorata
ULTRAKORPS
139
la sanul mumii HONTERUS. LEGENDA Maica in deochi vorbeste-mi Cu ochi in isop ceteste-mi.
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
SUPRAOMUL piatra neagra Biserica Romana Neagra Avva cu par negru pana.
Are creier de doua kile Copii uriasi la minte
Aurel El encefalul Terrei trist el spiritul marii.
Cazu steaua pe benedinctini lumina din cer si din batrani
Obsesie si dementa Dalb mesteacan rasarit vechi brad sacru mortflorit.
deceniului 1944-1964 Sunt veacuri repetitive vise urate reflectandu-se in oglinda generatiilor
LUCIAN BLAGA LA CLUJ
Melc in cochilia albastra plange lebada maiastra moartea are chip de om sub al boltii sfinte dom
uraste-ti prietenii si vinde-ti fratii obsedante decenii recurente
totul are inteles iubirea e un eres Cluj rosu in soarele aztec Sfantul Lucian deveni metec.
rusinea unui popor blestemul unei istorii homo homini lupus
RELIGIE si negustorii cinstiti urla sa moara sa moara sa moara.
EU NU SUNT RELIGIOS 140
SI CUNOSC OMUL RANZOS
PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
EU NU SUNT CREDINCIOS SI CUNOSC OMUL FRUMOS.
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
Inviere IOAN CORVINUL Zalmoxis vine din mormant Romanul cade in pamant
In veacurile negre cavaler cruciat Ioan de Hunedoara sangele si-a dat
Copiii au aripi si plete Norii au inceput sa fete.
viță de Basarab negru Corb in cin infranse pe Arab in paine si in vin.
BISERICA ȘI CIMITIRUL RAGNAROK Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare
Am sezut intre meri in uda trista livada de devenii mar Pleiade ma vada
Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.
cine va pune securea la radacina mea cine din pamantul meu ma va alunga si cand voi ajunge-n cer pe ce drum voi plange drum de piatra si de fier drum de dor si sange?
CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ
ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
CU PUTREDĂ MÂNĂ
Lui Tudor Gheorghe. MÂNI M-OR LUA 141
In camp de soc Colind bolind Ma opresc in loc In amurg sfint Si zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cat au fost de reu Te tie Dumnezau Ca nu m-ai iertat Si la cani m-ai dat Viata m-ai mancat De viu ingropat.
Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână. PRICEASNA MAMEI
Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes
SFINX IN CAMP OCRU
I toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini
Lacul inghite iar maslinii In campul galben ocru verde Un loc al magiei si al meu miracol In dealuri pacla si negura Muntii dorm Campul spalat de vant si oceanul verii Tace iar in albastru si ocru.
unde esti mama unde esti fata unde esti fata unde esti mama?
II HEATHCLIFF Chiar si eu m-am ingalbenit Galben galben galben zeu Craniul mi-e o pestera Pictata Si fruntea un niciodata Pe negru dig Intre ape si camp Judec ape Judec camp In ochi mi se face frig.
In lumea lui tacere in lumea lor fiere a mers tot pamantul cristosul si sfantul.
SEZATOARE
COLINDUL BOLII lui Glad Berindei
142
Omul e un abis vorbitor si singuratatea il cheama la vorba in el parintii sunt cartea mortilor pleaca se-ntoarce in alb cer vechi Corbu asadar sa vorbim inca un mileniu si inca o mie de ani sa adastam in limba felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu stim duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
cautam lumina marie stapana deasupra e bal val dupa val. PISICA. FABULA
De la o casa plina de mancare O Pisica plangand in gura mare Nu am stapane nu am nici azi nici mani Pisica plange negru cu pui negri in sani
FOAMEA SI BATAIA. FABULA
dedicata unei Pisici sarmane Tot mai bonava an de an imi vine Eu ce sa fac s-o bat sa-i spun hai maine? Si eu sunt Pisica-n lumea asta Si stiu ca si pe mine m-o prinde napasta
Ma Bataie crunta esti statu Foamea la povesti
Sta si fura mananca pe ascuns De plansul ei bolnav in creier sunt strapuns Tu stapane Doamne ce ne-ai facut pe lume Priveste la Pisica ce roaba e la Caine.
Ba tu Foame ma intreci as manca si pietre reci.
UNUI PLOP CANTECUL ROBILOR Plop leganat de vant plop rupt la pamant
Internilor din spitalul de la Paclisa. Sub bolta trist cantec cani fara pantec
Frunzele tale mormant tacerea ta duh sfant.
deasupra e bal val dupa val
HORA
Insangerat Ardeal 143
Mori azi sus in deal In hora la mijloc Biserica de foc
Ceapa rosie vine-acasa pe portita greu se lasa
Rotile de fier Creierii t-i cer Ardeal azi ai sa mori Si ai sa inflori.
Greu mi-i prin strainatate Ceapa alba Ceapa frate
SONETUL III
Ma batjocuresc strainii spun ca-s rea scot ochiul painii
Ma rog sa-mi vii Marie Doamna mea Carte-ti trimit din temnita de piatra Sfanta coboara pe frunte-mi mana ta In sala de tortura cerul latra
spune tu surata hăi cum ramasi si cum te dăi
Doamne ma uita frange-aceasta vioara Alunga-ma din rai dar schimba-mi viata Veti ramane doar tu si dimineata Cazut in pamant piatra de moara
Eu is tinuta in cinste plang romanii -n bob de linte.
Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mama sub cruce Noi doua priviri scrise-ntr-o carte In drum spre cer sonetul trist ma cruce Vazand cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatra duce.
MATROANA ROMANĂ
Tăcută în cimitir matroana în vatră cu ochii de marmuri cu pieptul de piatră
PÂINEA ȘI ȚUICA. FABULĂ
Pe mine mă face mama râd copiii plânge mama spuse Pâinea tristă-n drum eu am la oricine drum
Frunze din ceruri tăcut o îngroapă și tace matroana din ochi curge apă.
Pe mine mă face tata râde lumea plânge tata zice Țuica lânga drum și iou am la oricine drum.
VIATA MEA AMERICA
Viata mea ii viata rea Am fost jos si am fost sus Nimeni-mi spune dumneata
DOUA CEPE. FABULA
144
Si viata mea s-o dus Azi in ceasul vietii La ce-am trait? Am batranit De ce traiesc iubetii?
Stau cu ochii-nchisi tacand Viata mea m-o tras pe roata Si imi numar gand de gand Bata-te America bata...
LEGIONARISM CONSTANTIN CEL MIC Ochii negri ai poporului negru Ochii cruci negre Vom invinge uniti munciti tacuti Abjectia ne-a devenit miracol
Printul Constantin cel Mic Fara imperiu in troian Hristos i-e sangele de vin Are chipul scris pe ban
Cioran negru in China neagra Taranii negri in vestminte albe Nicolae Iorga prabusit la pamant Poporul impuscat Dumnezeu ucis.
Face minuni cu mana sacra Ii vorbesc mortii din pamant Imparat lasat la vatra 11 apostoli ii cuvant.
POCAITUL CORNELIU. DRAMA IN TREI ACTE Merge acasa pocaitul romanii nu-i tin traitul
Un om in alb pe calul dalb
sta cu batrana la foc satul petrece el cata in foc
Jidanu -ti ia dreptatea ta!
si trece o viata bătrânu bătranu satu-l petrece sa dusa batranu.
Rege trecut dalbuomorat...
GHERLA FATA IUBEATA Spune spune pocaite de esti sfant ce cati aice
A fost o fata margarint Zisa fata iubeata Cat a trait tot a iubit In sat de fum si ceata 145
FLUIERUL de tu crezi in Dumnezeu de ce-i esti copilul rau?
Fluier din munte Fluier de nunta Fluier din carte Fluier de moarte
BISERICA IOBAGILOR
Fluier din nunta Fluier de munte Fluier de carte Fluier din moarte.
Biserica de piatra arde de cuvant romanii stau pe vatra muierile-n pamant
JALE vorbeste azi Cristosul venit din alte ere alb e tot Salasul minte orice durere.
Jale mi-i sa plec d-acasa plopu-n urma sa imi iasa
VECERNIE
jele mi-i de negru murg printre pietre sus in burg.
Fac vecernie in casa demonu-ntristat ma lasa
CRUCEA STREIULUI focul arde suspinand cetesc si tac si scriu cuvant.
Cu poezia aceasta am atins perfectiunea in poezia mea nationala. Asta inseamna ca volumul Dumnezeu ucis s-a incheiat. Zece ani le voi slefui, dar cartea este gata. Ar fi o blasfemie sa continui volumul I. Peste zece ani de ne-o tinea Dumnezeu si Isus Christos voi mai scria.
TANTARUL. FABULA
Octombrie albastru Tantarul rataceste Ingalbenitul astru Il ingalbeneste
De mult trasai o cruce streiul Streiului ma duce
Cum de trecu viata Ce vara de cant Pe geam sta Tantarul Cazand la pamant.
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plansul varului 146
mult dor ai adus in lume demon rau fara de nume ne-ai facut de chin in lume si-ai ucis romanul nume.
cruce franta zei cuvanta cruce sparta cruce moarta.
ROMANIA MODERNA INSCRIPTIE tatalui meu. PRIETENII M-OR TRADAT PARINTII M-OR JUDECAT
Poduri de fier bani de aur cer fara cer tacere tezaur
DUMNEZEU M-O INGROPAT TINTIRIMU M-O UITAT.
noi inchisori in temple vechi oameni ce mor ca vinul vechi.
WILLIAM SHAKESPEARE MONSTRUOZITATEA MODERNISMULUI William Cuceritorul William Scutura Sulita sub soarele anglu in cruce malteza
Gregor Samsa daca ar fi devenit un gandac, ar fi devenit un gandac. OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII
de la Stratford la Londra si inapoi singuratate in tacerile veghei.
OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII...
COMUNISMUL ROMAN
REX HUNGARORUM poporului roman. Fiare ce-si mananca fii Fii ce-si batjocor parintii Romanie stele mii te privesc cu ochii Sfintii
Tu fiu al lui Iancu Matia Rege sa-ti doinesc cantu cel fara de lege
147
Din iobagi si sarbi pe tronul maghiar ti-otravira sarpi romanescul har
infidelul babei Dochii pune-l pe tronul incins mesteacanul cesta nins.
acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai invat din al mortii bal
PAGANINI COPIL cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otravit de nobili barbari
Prietenului din copilarie Radu Vancea, care imi vorbea ades de Niccolo Paganini.
Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ti doin cantu cel fara de lege.
Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Marii lumii far Cu buzele cusute
CERUL ROMANESC
Geniu in mizerie Maini pentru alta viata Beat de idei puzderie Suflet de dimineata.
Bourului. CAPUL Vesmant al Fecioarei inzapezit de plansetul mioarei zdrobit
Ghici mici ce mi-i capu? Visele vârâte-n sacu.
Din Sighet in Braila acelasi cer Marin Preda si Nila in ger.
TEMPLUL
TEMPLE TRISTE PĂRĂDUITE COLOANELE NĂRUITE
GHEORGHE DOJA
Ia clestele smulge-i limba limba care-a-nvatat colinda
PREOȚII OMORÂȚI DUMNEZEII COBORÂȚI...
taie-i nasul scoate-i ochii
DOLIU 148
Judeii, Romanorum, Graecis, Thraces, Scythes Secunda vita caeleste et aeternam Imperium e lux et vulgus beati Via aqua est aetheris tristae panem Tu plangit bebis lux perpetua Libertus sculptura tacet marem.
Mama carte moartă moarte mă-nnegresc înnebunesc cobor în vânt urc în mormânt și din pământ vorbesc cuvânt.
G
Don Quijote Sagradas Escrituras Moby Dick Huckleberry Finn Whitman, Dickinson, Frost Deutsche Bibel Goethe - Gedichte - Faust La Sainte Bible Balzac - La Comedie Humaine Vulgate Horatius Cicero Shakespeare - Complete Works Holy Bible
CETĂȚILE SACRE
Lui Robert. Roți de lumină soare de mină griduri de cânt dave-n cuvânt altare crăpate răbojuri uitate torna torna fratre fără de moarte.
Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.
DESCÂNTEC
poetului Ioan Ivașcu Mesteacăn frânt Noapte de smânt Murg alergat În negru păcat Tu m-ai iertat Și m-ai luminat Cu frunze de jar Tăcere de har Mesteacăn alb Mesteacăn dalb.
28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG Unterliebe
Dincolo de iubire.
III
149
și.
Psalm 1997 (sau ruga unei bătrâne evreice) Moise ne-a spus: “Vă voi duce într-un loc de lapte şi miere.” Şi-am găsit praf, smoală şi sare. Am părăsit ţara Eghipetului, pentru că eram batjocoriţi şi nu-l iubeam pe Ra. Acum am mers încoace şi ce-am găsit: praf, smoală şi sare. Apoi a venit Babel, de-am fost robi, acum e Irod. Doamne, de ce ne-ai părăsit? Ştiu, îmi plec capul şi spun: SUNTEM PĂCĂTOŞI! Dar ei, Romanii, de ce nu sunt pedepsiţi? Poate că-mi vei răspunde: “Dar vor fi.” Toţi primesc ceea ce merită pentru păcatele lor. Dar eu te rog Doamne: “Iartă-i pe cei ce ne fac rău şi Ne iartă-ne şi păcatele noastre şi să nu ne oropseşti. Eu nu cârtesc ci spun: << Mărire Ţie, Dumnezeul nostru, Mărire Ţie>> Şi zic: <<Doamne miluieşte pe cei ce mă urăsc, mă zavistuiesc şi mă ocărăsc; aşişderea şi pe cei ce mă grăiesc de rău.>> Şi acum, Doamne, iată-mă în faţa Ta, rugânduTe: „Trimite-ne salvarea, trimite pe Mesia.”
Logica. Clasa IX. Nota 6. Nota 6. Nota 5. O profă mică cu zâmbet. Psihologie. Ce e sufletul? Nu înțeleg nimic. Economie, Filozofie, și. Prințesa pețită de Diavol
A fost un Rege și un Prinț O Regină și trei Sfinți Și-o Prințesă lucru mare Odor fără asemănare. Am iubit-o doar o zi Că Dracu o și peți C-o fi bine sau e rĕu Știe numai Dumnezeu. Oda diamantului din gunoi
Nu voi scrie un poem social adresându-mă mulțimilor nu voi scrie precepte divine împotriva capitalului și sărăciei din casa mea de la țară nu voi veni cu ceva nou plin de prospețime nu voi scrie poemul pentru Nobel și premiile literare ale Indiei
28-V-1997 CFG Barajul de la Cinciș
Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat
Dolfi in cenusa
Apă, multă apă Îl apasă acum, Apă neagră, rece Bate vechiul drum
1. Sunt impur. 2. Eu sunt Germania si trebuie sa mor ca RIF. 3.Nu exista puritate pe pamant. 4. Cenusa capul meu imparatesc. Lesie.
Satul e pustiu e rece şi umed Gâlgâie a morţiu
5. ECCE HOMO 150
apa din fântână.
Lac sărat, lac sărat Ai făcut un păcat Lac sărat, lac sărat Clopotele nu mai bat Lac sărat, lac sărat Dumnezeu te-a şi iertat Lac sărat, lac sărat…
Colind cimitirul Beat De apa neagră Care mă înghite Cruci verzui Cruci albastre Cruci negre Cruci negre pământ roşu pământ greu.
Felix 25-VI-1997 H.H.
Iar sus sus de tot Văd o cruce albă pe-un lăcaş creştin.
CARTE DE RUGĂCIUNI PENTRU EVLAVIA OMULUI CREȘTIN
Biserică de lemn De lemn de gorun. Biserică de piatră De piatră din munte. Biserică de oameni [De baci şi frăţâni]
Volumul 1 Dumnezeu ucis Versiunea #1 A. 9 octombrie 2016
Ai apă-n altar Şi peşti… Un somn solitar Veghează icoana [Sântului Cuvânt Pe sfărmat Mormânt] pictată cu lacrimi pictată cu gânduri cu roşu de sânge pe-un scut de barbar.
Feli x Rian Constantinescu 2016 – (2026) MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.
Unde-nainte stăteau Moşnegii Acum odihnesc Racii ursuzi şi mustăcioşi Ce privesc tot înapoi În locul unde demult s-adunau fetele mari [rămăsără doar scoicile Parcă salbe desprinse din Părul lor] Urc scările unde era corul Rămas din Bizanţ Cu bănci lungi de [mesteacăn Acum cântă doar broaşte] Către Dumnezeu
„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și
Lac sărat, lac sărat Lacrimile te-au săpat 151
obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Autobiografie
În primul rând trebuie să spun că nu am putut citi nici măcar primul volum din Cel mai iubit dintre pământeni. Altceva nu știu ce aș putea spune. Cred că trebuia să mă nasc undeva pe un munte și să judec stelele și oile. Aș vrea să fiu opusul androginului. Oamenii mă plictisesc. Inconștient nu îi consider astfel. Nu am nevoie de nimic. Nu am nevoie de nimeni. Sunt piatra de mormânt a mamei mele, superbă. Sunt pasărea de foc și vreau să rămân astfel. Disprețuiesc oamenii. Da, am păcate. Pâinea eroilor
La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor. RUGACIUNEA JUDECATORULUI (folclor) 152
Fereste-ma Doamne de apa si de foc De ceas fara noroc De iad intunecat Si de sarpe-nveninat.
Era o fata doua fete Si-o Vergina Regina Fata dintai porni sa certe Cea buna sa se-nvina Veni in calea lui Tocila In calea lui veni Si pentru el si Sarsaila Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n targ Tocila e plecat Dama de vita s-a-nnegrit Regina plange-n sat.
COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL Doamna a plecat putin si ne-a spus sa o asteptam pe hol Ne-am spus sa deschidem usa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umarul in usa si apoi ne-a chemat doamna directoare si ne-a pus diafilm cu Pacala care tragea usa dupa el.
OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis inseamna urs in zale, adica melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morti in pestera Zalmoxis e un tau cosmic Degetele ii scot ochi de bour Genunchii ii sunt pietre sparte Cade in noapte Zamolxe Cu inima lumina.
COPIII MERG SA INTALNEASCA IUBIREA noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare sa ii vedem pe Lizuca si pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasa sa vada iepurii albi si gri negri si rosii fratii pisicilor inchisi in zabrele cat niste sicrie pentru iepuri.
Parul, barba, vorba ii sunt ciorchini de struguri albastri Chipul, omul din nuci.
COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Inviere noi Copiii din grupa mare am fost dusi incolonati de doamna Ronai la cimitir sa vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
Ganduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie sa ma intorc la origini la pacea mintii unita cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tacere supunere si castitate.
PLANSUL REGINEI Viata se petrece pe o tabla de sah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru targuri si-un ciolan Si banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad si-un Paradis Cu elefanti razboiul punic In drum catre abis
TRIBUNUL DE PE MUNTI Lui PI, care mi-a dat tribuna. Lumea icoana Urlet dorul Mort amorul Viata vama Cu Dumnezeu Sade pe munte Stance carunte La sfatul sau 153
Poporul dor Pentru pamant Pentru cuvant Moartea omor.
Sa moara in Romania inca o mie Veniti in pamanturile si satele noastre Va invata dascalii si tribunii Si apoi daca se ridica Un suflet ardelean Poet razvratit poet nebun Pus la index de Parlament si intelectuali Sa moara sa moara Si haitele de oameni sa urle.
SONETE I Vegheaza plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stapana Cobor orfani pamant inghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divina saraca Regina Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam in iad o tu Marie Si ai mila de Nebun si de Cadana Dar mana ta ramane intre stele De ce nu poti sa vii tu sa ne mantui Cand vietile ne sunt moarte in rele? Noapte de noapte negre trepte bantui Balante trag virtuti cu pietre grele Noi te rugam Marie sa ne bantui. II Un cantec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munti plini de orand Marie Din ingeri mii din stele vii Marie Si imi vorbesti ma lecuiesti Marie O viata stau la templul tau Marie Si plang cu plans de cerb in rau Marie Si mult te caut in campul vechi Marie Cand te gasesc ma mantuiesc Marie Esti mai frumoasa ca o ia Marie Mai buna esti ca mama mea Marie Iar te astept tu sa ma chemi Marie Si sa ma duci peste genuni Marie Cu gura os cu piept pamant Marie Iarasi te chem din necuvant Marie.
Piaza-Rea Fat-logofat Piaza-Rea isi rememoreaza viata. Eu sunt suflet Piaza-Rea Nimeni stie viata mea De prunc mi-au smuls aripa Mare mi-au zdrobit fruntea Si traiesc in lumea rea Si Dansa imi da piatra. Piaza-Rea e deznadajduit. Nu mai vad in lume bun Pentru lume sunt nebun Biserica m-o-nselat Pe roata m-o-r torturat Vad in lume si ce nu-i Geniu fara capatai Si mai bine as muri Cu mine s-ar ispravi. Piaza-Rea nu mai crede in iubire. Ca iubirea m-o-nselat Dumnezeu, mama, barbat Nu exist-asa iubit Sa nu moara parasit De Papa si Dumnezeu Si de lacrima de seu De imi spui despre iubire Eu iti spun ca-i Moartea-n lumea Plin Ardealu de straini Ce ne tinu ca pe cani Si mai bine as muri...
Ardealului Ardealule, Ardealule Multi iti manca malurile Transilvanie plaiu ros Geaba intalnesti pe Mos Giocurit si giocuros Mancarea ti-e doar un os Plangi Ardele blestemat De ciocoi esti blestemat.
Catedrala de sange Reginei Ute cea Frumoasa Eu sunt o piersica Doar os Catedala de sange Burgund Privind samburele Vad ca e arhitectura Astfel Nu mai imi plang trupul.
Poetul razvratit poetul nebun Noi si voi Ne incercuiti ca un zid Voi ati facut lumea Voi sunteti Romani Ardeleanu nu are suflet Sa munceasca pe roata o mie de ani 154
*** USA Romania Chine. 13 American Poems
Joseph has No Hands Mary Blind.
by
Alone in the Cemetery
Felix Rian-Constaninescu Romania, 2016
Alone with Jesus In the Cemetery
Ode to a Computer The Dead are Silent The Rain Speaks.
The Moon is in It The deserted Street
The Pogany Castle The Oak where We Meet The Heart and the Beat.
In Night Castle is Wet In Night Sun is Set
To Amerigo
Dead Ghosts fly Dead Night cry.
Lar of America Herald of Night
To the Genius of America All are In You The Big And Dead.
I was Buried In a Garment of Stones And I Built A Cranium Armor
To Work
I Walk inside the Worm I Live with Ignorance Down in the Grave Forever Alone.
The Broken Arm And Broken Brain 155
London and Kerouac Wrote American morning.
Transylvanian Night Comes Night I fall Asleep Town is Foolish Moon is Deep
To Dollar
My Dream is A River And my Head A Stone.
You The Blood of United States of America
To My Mother
The Paper Of Confessions The Nuggets Of Liberty.
At Night At Day When Black Comes Gray
To Liza
To You I Pray With Death Alone To Me She Say Life is but None.
All the Factories Are Mine
Waiting Death
All the Workers Are We.
Death is a Glimpse Of Light Excess I learnt the Truth I must Profess
To the End
Down in the Path There's Nothing True So me and Death Is Stamp and Glue.
Love is the End Like Death
To the Werewolf When Music Is Done Only Dark.
From the Vampyre I write American Werewolf
Vezi Mamă m-am spânzurat
156
Felix Rian Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu
Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat Păsările m-or mâncat Dumnezo m-o blestemat
Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis.
Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost
Luminii
Moartea mult de m-ar ierta Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea
Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată?
Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s...
Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.
CRUCEA DE CETINĂ (poezie naivă)
75 000
În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941.
Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea
Drum printre mitraliere
75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ.
Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei.
Simplegeist
Tortura 157
Profesorul de sat Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț
Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost
Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?
Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.
Dispreț
Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate
Oameni de la sat
Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat
Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.
Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut?
Crucea de cetină
Aici e Bucovina Păclișa America Whatever Cernăuți În casa mea e Bucovina Sunt craniu în craniile lui Ștefan Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.
158
lui Petru M. Haș Satul mort Camera mea timida e valhala Dar nu sunt singur cu mortii Doar nu ii vad Vita de vie cu frunze verzi mari si late Ca talpile de brotac Marul inrodit Cerul inflorit cu soarele mac carmin Zdrobit de avioane pe portulanul de rubin Scriind veninul vinului Zaharul laptelui Praful mierii Scurta viata a moartei Mama pamant Tata vant Copilul mormant.
Stau pe un câmp Ca în Bălașa În toate părțile Sunt eu Stând pe un câmp Singur și ubicuu Mort. ++++
Serghei Esenin soldat sovietic RIF Mitraliera vodca și un carnet De poezii e tot ce am Spune Tu mămăligarule
111111111111111 1111111111111 2222222222222222222222222222 3333333333333333333333333333 4444444444444444444444444444
To be or not to be Când eu sunt doar o mitralieră ce scrie cu vodcă Și tu doar o inimă mămăligă Încă caldă?
444444444444444 4444444444444 4444444444444444444444444444 4444444444444444444444444444 1111111111111111111111111111.
Leviathan
MAMA CU CINCI COPII I went down the street inside the tree of man I've seen the endless and the one The Left spoke to me alone and bereft I hearld the cry World wants the Son If there's a dream I would not own Beside Flora in her summer gown And Death gives wisdom Leviathan And every war is a mad man Nathan.
Obosită este mama cu tălpile trudite vine prăbușită de pe câmp dar bicicleta este plină de varză și roșii
Valhala
copii vor avea pâine brânză cu roșii 159
ce au făcut copiii în lipsa ei cum s-au împăcat?
Micii trebuie să ierte.
Contemplativul
Lucian Blaga la Lancrăm
lui Mircea Vulcanescu 1 Pe muntele mare pe muntele mic E moarta noaptea asemeni vietii Din soare lumina infloare in spic Iata-ne in templul diminetii
LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt.
Pasari ce plangem mai des ori mai rar In Cosmos plecam pe Drumul Matasii Ciugulim aur din pamantul barbar Ochi patrunsi de trilul Imparatesii.
MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul.
*** Dimineață La capătul lumii. Creier obosit. Paradis in sat
SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă.
Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheata.
LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână.
Americii Tie ti-am vorbit America cersind Iubire dar nu m-ai auzita Ironic este cum poporul libertatii E orb si surd la plansetul dreptatii
MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână.
Vei incerca sa judeci mai departe Dar numele nu ti-l vad in carte Degeaba scrii caci vei fi cenusa Si nimeni te va plange neiubita. GRAMATICĂ VIEȚII
PENTRU
GRAMATICA SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat.
În familia mea mic aveam frați mari vitregi, plugari.
LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte,
Eu eram melcul. Și teroristul. 160
în creștinism moarte. 3 MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit.
Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune.
Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2
NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.
SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt.
NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii.
SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil.
4
MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul.
Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune.
SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață.
(LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte.
Aiudul si Auschwitzul
Si Krisna i-a spus karma.
SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară.
Mai Aiudo groapa rece Cine-n lume te intrece? Auschwitz cu cuptoarela Roma cu motoarela?
MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață.
Auschwitz tu fratele mieu Ce stii tu de Dumnezeu? Ce stii tu de al meu dor? Ca iou vreu dor ca sa mor. 161
Turnul de lemn Tacut indemn Cum sa va spun? Turnul de stei Salas de miei Turnul de dor In care mor.
Parinte is bautor. Mergi la dezalcolizare. Parinte is preacurvar. Mergi la psihanaliza.
Unei Biblii germane Parinte is nebun. Cauta ajutor. Parinte is batjocoros. Marturiseste-te lumii.
Din Dacia sfanta cu sacri plopi Cerul un tub de culoare
Dascalul de internat Un sah o carte si o Biblie incalcita Logica ocean.
Bataia e rupta din rai. Ar invata stiintele vechi Dascalul prin internat Dar scolarii-s tontoroi Profii ii iau si-i bat
CORNELIU VADIM TUDOR (Foamea de Bani) Omul nu e niciodată egal cu sine însuși.
Nu vor nici filozofie Matematici ori roman Nu vor nici teologie Nici trecutu-acestui neam.
Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim...
Este un drum catre idei Soptesc scolarii-n pat Mananca lacrami cu ulei Caci au venit din sat
Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim... Eu sunt cu Vadim...
Afara dascalu-i turband Si are capul mare De ce nu ne lasa dormind Ca cei din lumea mare?
CARTEA TRASĂ PE ROATĂ
Aveam o Biblie a națiunii Gyr în rea Comedie Jar în tainele genunii Am dus în duh solie
Turnul
Turnul de os Boltit frumos
Cine mi-a luat cine-a zdrobit La fiare aruncând? 162
Fratele meu ce n-a iubit Ce l-am iubit plângând
Că îți aduc Hai frate Să te sărut
Pe roată-a tras el Biblia mea Ca Doja a sluțit-o Și nimeni n-a vrut să o ia Când trist am dăruit-o.
Frate frate Te predai? Frate frate Du-mă-n rai.
*** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat.
Gândire logică Evreii/ arabii vor dreptul la viață liberă. Românii își vor țara. Rromii vor egalitate cu Europa. Germanii VOR iertare.
MOGOȘ ȘI MAZILU
Rușii vor pâine și vin. Ucrainenii vor conștiință. Maghiarii vor părtășie. Sârbii vor înțelegere.
Poate secretul Libertății Americii este chiar faptul că cetățenii au arme pentru a-și putea apăra țara, ca geții lui Ovidiu, cu o mână pe plug și una pe sabie.
Morala Bâta sau mâna?
Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș
VIRTUS ROMANA REDIVIVA
Aufklärung Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii
Creier de cupru brațe de fier Cărți scrise ocru pe troianul cer
Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți.
ridică poporul pe orice sărman ca Ioan Minorul și Vultur pe ban
Frate, frate în limba latină româna vorbește în Bizanț stăpână Roma viețuiește
Frate frate Unde ești? Adu-mi de mamă povești
Peste sărăcan Somn doinit în câmp cu Maria Van
Hai frate 163
și cuvântul sfânt. Bolta dublă arde în pictograme Porumbelul păcii într-o farfurie smălțuită pentru mămăligă Piatra albă lovită ușor de daltă mângâiată cu ciocanul Rotunjită și fățuită nu ca un sân de femeie Ci ca bolta cerului înstelat Se spune că toți găsesc loc sub cer Și că frescele sunt sori Bolta catedralei este interiorul craniului meu.
BISERICA CREȘTINĂ ROMÂNĂ
Unde ești Niceta Uitate Gaudențiu Sfinte Protogenus Iubite Theotin? Pierduți vai Printre rânduri De bolovani În munți.
IANCU
Luna și Mama
Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu.
Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată
Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților
Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare.
Transilvanie ruptă roată Tu bătăi pușca lată.
BISERICA ȚIGANILOR
PANTELIMON Trebuiau desființate orașele nu satele.
Toți țiganii cred în Dumnezeu. Sfântul merge În Pantelimon Umblă icoana Ca prin somn
În drum Biserica țiganilor Fiii banilor În fum
Plâng muieri Și râd copii Nu-i mâncare Morți de vii.
Icoane infidele Liberă credință Te culcă Ezechiele Păcatul ia ființă.
Horile, horile
Sub bolta catedralei din Cluj
164
Horile horile Plâng miorile Beu ciorile Mor florile
Viața mamei s-o sfârșit Tata mi-o îmbătrânit Lumea-ntreagă o murit Și eu am înnebunit.
Și Horea și Cloșca pe roat Și Crișan spânzurat.
COL ULP TRA AUG DAC SARM
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE
Dracula și Contesa
Contesa de Bathory se spăla în sânge de țărănci române.
SACRUM CHRESTUS AMOR MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMA PANIS.
Sânge cere acest pământ plânge Vlad vampirul sfânt
SOARELE ÎNȚELEPT
Sânge cere trupul meu Și țăranca -i mielul meu.
Wulfila înseamnă Lupilo.
VOIEVODUL DE ALBA IULIA
A răsărit soarele ca floarea soarelui în câmp ori ca bomba nucleară
Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără mamă, tată
deasupra orașului Uită-te în ochii mei spune soarele Mănâncă-mă.
Fără popor Fără solie Doar cu Dumnezeu Și privire vie. Poezie scrisă cu pixul pe hârtie
GRI NEUTRU
Dumnezeu acesta de contrabandă. - Idee filozofică postrevoluționară.
Am venit Am plecat Am plecat Am venit
În biserica turn de pază 165
Îngeri cu aripi gri veghează
Și-a urât vreun animal sângele? ascultă ascultă Plângere.
Pictorul e-n piața lumii Chemat n-apoi de plânsul Mumii.
TOPORUL LUI NOPCEA
Moisei
îN HAȚEG DEPARTE ÎN LOC FĂRĂ CARTE DUPĂ REUNIRE S-A DAT DE ȘTIRE
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
DIN NEAM DE EROU PE NOPCSA PE BOUR NOPCEA NEÎMBLÂNZITUL HAI FRAȚI CU PÂNDITUL
271 DIN NEAM DE TRIBUN DIN NEAM DE NEBUN HAI SĂ-L ALUNGĂM VIA SĂ-I LUĂM.
„După retragerea aureliană (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, între secolele al III-lea și al X-lea, de goți, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari, maghiari și pecenegi. Populația autohtonă, rămasă după retragerea aureliană, a fost nevoită să părăsească orașele romane din locurile deschise, retrăgându-se către zonele muntoase. Descoperirile arheologice atestă că, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortăreață, având intrările baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor în vestul Transilvaniei, au reușit să creeze structuri politice relativ stabile. Determinantă pentru evoluția istorică a Transilvaniei a fost însă stabilirea ungurilor în Pannonia - Bazinul Panonic -, în 896, aceștia avansând treptat în următoarele secole către interiorul arcului carpatic în Bazinul Carpatic.” Wikipedia
NEIERTATUL
PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR PE ROATĂ DE CAR PE RUGUL DE JAR PE ȚEAPĂ ÎN PAR ROMÂNUL BARBAR.
Și-a părăsit vreun popor dumnezeii? întreabă Leul și mieii
NICKEL 2000 Tu ești Corbul dar eu sunt Vulturul. - Pacient de la Zam.
166
Poetul Devei Pururi băiat Rimele Nevei L-au arestat
ARS N-am scris panselute Am scris oase Si sange
Ucis în zarcă La Zam spânzurat ca Doja fu parcă Dar azi e uitat.
Bolovan negru Pamant negru Suflet negru Cer negru.
POTOP IN VENETIA Banul si arta au invins Orasul e de apa nins
Mineri In pamant In mormant Robotim Fara cuvant
Nimeni vede intelesul Burg mancandu-si miezul.
Viata grea si urata Tara mea Dispretuita.
CIMITIRUL lui Paul Cezanne POEME SCRISE-N PIATRA DUHURI VORBIND IN VANT OASE CENUSA-N VATRA TACERE LA MORMANT
GENIULUI Desfatarile gem Munca icneste.
ADUC COPII LUMINI MAMA E IN PAMANT SINGURI CA NISTE CANI IN FURTUNA SI AVANT.
RUNE
TRAGEREA PE ROATA
EU NU SUNT OM EU NU SUNT ROMAN ROMANUL DACUL O VOI FRATI AI NOSTRI TOTI S-AU INCHINAT TOTI S-AU TEMUT NOI AM COBORAT IN ARENA.
Roata hora romaneasca roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri si muritum rupti pe griduri.
Obida
167
Regatului.
iti zicu hăi
Ce ne-ati mai eliberat Ca sa ne scuipati in cap Pe scaunul rosu am stat Cu clestii ne-o torturat
Mai tu nu zici Bine Taci ma om cane
Roata ne-o chemat in pat In baie ne-am ingropat Mama sade moarta-n sat Cimitirul ni-e arat.
A me-i Miorita Iou ii cer gurita.
Ardelean prost
PAMANT SCHINGIUIT
Ardelean prost Casa in rost Laibar de miel Ochelari de fier
Ardealul tras pe roata Cu Romania toata Zdrobit sub plug de sange Mintit in carti de plangeri
Nu stiu ce-i Levantul Mirobolantul Nice ce-i Rusia Sfanta nebunia.
Grau omorat in vatra Porumb-ngropat in piatra Inflorit cu duhul vechi van Gogh mancand curechi.
Ideea de Ardeal
Votul
Dar asa o facut etern Regatu.
Botanistii baga botul. Botanistii iau muie. Dicton de tranzitie.
Ardeal universal Matias sus pe cal Pace venind prin miri Te miri si te dezmiri
Greci Si romani arunca bani
Ardealul pamant al urii Si al cuminecaturii Ardealul de pamant De neinteles cuvant.
Nenumarati Si nemarcati Drahme citesc denari chitesc.
Miorita SATUL Miorita Frumusita Tri flacai
Cerul este valurit Oameni iara or murit 168
Carciuma o las in drum Si din ceruri ploua fum
und-ti-e masa Frate draga tu ai casa Eu abia de am o masa
Merg in cale uite-un om Dulaii mușcă in somn Dar ii tata Haide Hai Si eu am ajuns in Rai.
Vrajitoare rea te-deamna Moartea din pamant o cheamna
ICOANĂ PE STICLĂ
Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule leule
Mastera se vrea regina aminteste-ti de mamica.
Îngeri să dăsfac Calului alb Leule leule.
INSTELAREA
Lui Dimitrie Stelaru BISERICA ȘI CIMITIRUL Din plopi urc in cer Astru de ger
Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare
Univers harpa plangi tren de marfa.
Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.
CALVAR FRATELE SI FRATIORUL I(i)sus plangea. Fratioare da-mi mancarea Frate draga grea mi-i foamea
Nasterea mi-a fost Golgota viata rea rau Vifleem
Fratioare da-mi si casa Frate draga
Mintea trasa pe roata 169
inima facuta ghem
Ochiu bărbat Tacere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarasi inviu.
Unii spun c-as fi Isus Patimi nu-s Nici doruri nu-s
VOTUL ROMAN Decat unul scos din carte Dorul meu aprig de moarte.
Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru Istorie Pentru Pamant
CLUJUL SI EU
Merg prin zapada Prin ocari Ceru ma vada Umblu pe mari.
Sedeam la felinar spre Universitate citind acatiste pe griduri
AUTOPORTRET INTERIOR Gerul din cer Oameni iesind Filarmonica mirandu-se pe taran.
In mine-i intuneric de iad Inaltimi de orga in mine Acvile ce urla vrabii ce cad Dincolo de rau si bine
MESTERUL
In mine e tacere si moarte si urlet de fiara Mintea mi-e deschisa carte Si plansul de ceara.
Ciopleste lacrimi in lemn inzeite patimi in semn
DESTEAPTA-TE FELIX Si fluiere si linguri si cant si rabdare de sfant. RUGACIUNE
Stau privind peretele domol Cu crestetu-ntr-o rana ametit Bistrian de ganduri imi trec prin ochi Si vad vrun ce fara sa stiu ce vad
Creierul bolta Inima-nalta Cerul uitat
Ochi mi se zvanta sub palma grea Imi sunt doua nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viata rea Stau iar privind in gol - visez. 170
Gavroche fara Dumnezeu Pentru tot ce-ai prapadit Pocait sau pedepsit? RUSINEA BISERICA CRESTINA ZARCA Domnului Profesor Radu Vancu. In zarca m-am pocait In zarca m-am spovedit Si in zarca am sa mor Numarandu-mi dor cu dor
Rusinea este dor si cant Lumea de razbati In inima ta tacand plangand De tot mai singur cati
Cat ii lumea asta roata Toata ii numa o zarca Si in zarca nu-i lumina Decat inima stapana.
Stai intr-un loc si-ti amintesti Prieteni mii trecand Mintea ti-e magic Ipotesti Si toti se sting in gand
EUROPA Ramai si tu-n rusinea ta De Chrestus rusinat De cruce ca el stai flamand Martir fii pentru sat
Candva Europa era o padure De la mari la mari Fara orase fara Moloh Doar o mare padure
In satul vechi vorbesti rugand Si singur stai ades Sezi rusinat si sangerand Si te uiti in eres.
Un loc al pacii si intelepciunii Bucuria gasita in poieni Scanteile din foc devenind stele Si noi parintii nostri si ei parintii lor.
LAZAR SAINEANU
ROMANIA AMPUTATA. FABULA Telal de basme l-am vazut vorbind frumos ca-n carte
Furnicile albastre muncesc Matcile grase iubesc Matcile bani si matci nasc Furnicile zdrobit pasc
Batran si tanar nevazut viu si fara moarte.
Nu vreau mierea ta amara Matca grasa si barbara Ci mi-e mila de furnica C-ai taiat-o cat de mica Striga greierul ateu 171
LIMBA CLOPOTULUI cu Domnul se dragosti Ana innebuni O data la o mie de ani limba clopotului ne suna in frunte adormiti in ger ca in legendele negre
In sat lumea-se vorbi ca Ana innebuni popa o-nfiera cu crucea mosu tuica bea cu butea.
sufletele ne sunt biserici naruite cu Dumnezeu pribeag intrand la vecernie.
Ana innebuni cu Domnul se dragosti
MUIEREA
Fata mea sa nu te duci ca ne faci de ras la curci fata merse si veni taica capul ii tai'.
E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare si barbatu ii muri si se si imbolnavi
Cu Domnul se dragosti Ana innebuni.
cine-o creste fiii mei fii mei ca niste miei pe preut nu il lasa se ruga la Precesta
Plange taica fata-i moarta Mergi la Lainici de te iarta Fata me sa pocai Pocaieste-te si tu.
Si spunea m-am vindecat Plans-am plans-am rau curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat.
Ana innebuni Cu Domnul se dragosti Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni.
Dmitri Shostakovich - Waltz No. 2
NOUA DREAPTA
Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.
Tu vino cu noi la lupta dar de nu crezi ca noi te batem - suntem hitleri pentru maine Ducele cu buza rupta
FATA DECAPITATA. PENTICOSTALA
LEGENDA
Noi zidim violenta noii ere Demult demult in alti ani rai cine mai stie sortii sai era-ntr-un sat o momarlana pe care o strigau tu Ana.
ULTRAKORPS
172
Bocanci si pumni În loc de minte Batai incercand sa scoata Berlinul Budapesta Transnistria
Maica in deochi vorbeste-mi Cu ochi in isop ceteste-mi.
Creierul halba Muzica vraiste Anarhia este muschi si oase rupte.
SUPRAOMUL
Are creier de doua kile Copii uriasi la minte
RASISM
Pe clasa a doua imi placea de o colega si i-am spus, Bozgorita.
El encefalul Terrei trist el spiritul marii.
Pe clasa a treia un tigan blond mi-a dat o piatra-n cap si mi-a spus Ruman prost.
Obsesie si dementa
deceniului 1944-1964 Un secui oarecare l-a spanzurat recent pe Avram Iancu.
Sunt veacuri repetitive vise urate reflectandu-se in oglinda generatiilor
La camin in Hasdeu o evreica din Sighet si-a batut joc de mine cum a vrut.
uraste-ti prietenii si vinde-ti fratii obsedante decenii recurente
Am mers nemancat nechemat sa ajut niste nemti la un tir si soferul a spus la greu (Rumanische) Scheise.
rusinea unui popor blestemul unei istorii homo homini lupus
PLANSUL RUSIEI si negustorii cinstiti urla sa moara sa moara sa moara.
Plange Rusia sufletul lumii tarina zavorata la sanul mumii 173
HONTERUS. LEGENDA
RANZOS EU NU SUNT CREDINCIOS SI CUNOSC OMUL FRUMOS.
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
Inviere piatra neagra Biserica Romana Neagra Avva cu par negru pana.
Zalmoxis vine din mormant Romanul cade in pamant
Aurel
Copiii au aripi si plete Norii au inceput sa fete.
Cazu steaua pe benedinctini lumina din cer si din batrani
BISERICA ȘI CIMITIRUL Dalb mesteacan rasarit vechi brad sacru mortflorit.
Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare
LUCIAN BLAGA LA CLUJ
Morții vii și vii morți Margarete rupte-n sorți.
Melc in cochilia albastra plange lebada maiastra moartea are chip de om sub al boltii sfinte dom totul are inteles iubirea e un eres Cluj rosu in soarele aztec Sfantul Lucian deveni metec.
CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ
ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
RELIGIE
EU NU SUNT RELIGIOS SI CUNOSC OMUL
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA 174
CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână.
IOAN CORVINUL PRICEASNA MAMEI In veacurile negre cavaler cruciat Ioan de Hunedoara sangele si-a dat
Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes
viță de Basarab negru Corb in cin infranse pe Arab in paine si in vin.
toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini
RAGNAROK unde esti mama unde esti fata unde esti fata unde esti mama?
Am sezut intre meri in uda trista livada de devenii mar Pleiade ma vada
HEATHCLIFF cine va pune securea la radacina mea cine din pamantul meu ma va alunga
In lumea lui tacere in lumea lor fiere
si cand voi ajunge-n cer pe ce drum voi plange drum de piatra si de fier drum de dor si sange?
a mers tot pamantul cristosul si sfantul.
CU PUTREDĂ MÂNĂ COLINDUL BOLII Lui Tudor Gheorghe. In camp de soc 175
Colind bolind Ma opresc in loc In amurg sfint Si zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cat au fost de reu Te tie Dumnezau Ca nu m-ai iertat Si la cani m-ai dat Viata m-ai mancat De viu ingropat.
si singuratatea il cheama la vorba in el parintii sunt cartea mortilor pleaca se-ntoarce in alb cer vechi Corbu asadar sa vorbim inca un mileniu si inca o mie de ani sa adastam in limba felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu stim duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
SFINX IN CAMP OCRU
FOAMEA SI BATAIA. FABULA
I
dedicata unei Pisici sarmane
Lacul inghite iar maslinii In campul galben ocru verde Un loc al magiei si al meu miracol In dealuri pacla si negura Muntii dorm Campul spalat de vant si oceanul verii Tace iar in albastru si ocru.
Ma Bataie crunta esti statu Foamea la povesti Ba tu Foame ma intreci as manca si pietre reci.
II Chiar si eu m-am ingalbenit Galben galben galben zeu Craniul mi-e o pestera Pictata Si fruntea un niciodata Pe negru dig Intre ape si camp Judec ape Judec camp In ochi mi se face frig.
CANTECUL ROBILOR
Internilor din spitalul de la Paclisa. Sub bolta trist cantec cani fara pantec
SEZATOARE
lui Glad Berindei
deasupra e bal val dupa val
Omul e un abis vorbitor
cautam 176
lumina marie stapana
In hora la mijloc Biserica de foc Rotile de fier Creierii t-i cer Ardeal azi ai sa mori Si ai sa inflori.
deasupra e bal val dupa val.
SONETUL III PISICA. FABULA Ma rog sa-mi vii Marie Doamna mea Carte-ti trimit din temnita de piatra Sfanta coboara pe frunte-mi mana ta In sala de tortura cerul latra
De la o casa plina de mancare O Pisica plangand in gura mare Nu am stapane nu am nici azi nici mani Pisica plange negru cu pui negri in sani
Doamne ma uita frange-aceasta vioara Alunga-ma din rai dar schimba-mi viata Veti ramane doar tu si dimineata Cazut in pamant piatra de moara
Tot mai bonava an de an imi vine Eu ce sa fac s-o bat sa-i spun hai maine? Si eu sunt Pisica-n lumea asta Si stiu ca si pe mine m-o prinde napasta
Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mama sub cruce Noi doua priviri scrise-ntr-o carte
Sta si fura mananca pe ascuns De plansul ei bolnav in creier sunt strapuns Tu stapane Doamne ce ne-ai facut pe lume Priveste la Pisica ce roaba e la Caine.
In drum spre cer sonetul trist ma cruce Vazand cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatra duce.
UNUI PLOP
PÂINEA ȘI ȚUICA. FABULĂ Plop leganat de vant plop rupt la pamant
Pe mine mă face mama râd copiii plânge mama spuse Pâinea tristă-n drum eu am la oricine drum
Frunzele tale mormant tacerea ta duh sfant.
Pe mine mă face tata râde lumea plânge tata zice Țuica lânga drum și iou am la oricine drum.
HORA
DOUA CEPE. FABULA Insangerat Ardeal Mori azi sus in deal 177
Ceapa rosie vine-acasa pe portita greu se lasa
Stau cu ochii-nchisi tacand Viata mea m-o tras pe roata Si imi numar gand de gand Bata-te America bata...
Greu mi-i prin strainatate Ceapa alba Ceapa frate
CONSTANTIN CEL MIC
Printul Constantin cel Mic Fara imperiu in troian Hristos i-e sangele de vin Are chipul scris pe ban
Ma batjocuresc strainii spun ca-s rea scot ochiul painii
Face minuni cu mana sacra Ii vorbesc mortii din pamant Imparat lasat la vatra 11 apostoli ii cuvant.
spune tu surata hăi cum ramasi si cum te dăi
CORNELIU. DRAMA IN TREI ACTE Eu is tinuta in cinste plang romanii -n bob de linte.
Un om in alb pe calul dalb
MATROANA ROMANĂ
Jidanu -ti ia dreptatea ta!
Tăcută în cimitir matroana în vatră cu ochii de marmuri cu pieptul de piatră
Rege trecut dalbuomorat...
Frunze din ceruri tăcut o îngroapă și tace matroana din ochi curge apă.
FATA IUBEATA VIATA MEA AMERICA A fost o fata margarint Zisa fata iubeata Cat a trait tot a iubit In sat de fum si ceata
Viata mea ii viata rea Am fost jos si am fost sus Nimeni-mi spune dumneata Si viata mea s-o dus 178
de tu crezi in Dumnezeu de ce-i esti copilul rau?
Azi in ceasul vietii La ce-am trait? Am batranit De ce traiesc iubetii?
BISERICA IOBAGILOR LEGIONARISM Biserica de piatra arde de cuvant romanii stau pe vatra muierile-n pamant
Ochii negri ai poporului negru Ochii cruci negre Vom invinge uniti munciti tacuti Abjectia ne-a devenit miracol
vorbeste azi Cristosul venit din alte ere alb e tot Salasul minte orice durere.
Cioran negru in China neagra Taranii negri in vestminte albe Nicolae Iorga prabusit la pamant Poporul impuscat Dumnezeu ucis.
VECERNIE POCAITUL Fac vecernie in casa demonu-ntristat ma lasa
Merge acasa pocaitul romanii nu-i tin traitul
focul arde suspinand cetesc si tac si scriu cuvant.
sta cu batrana la foc satul petrece el cata in foc
TANTARUL. FABULA si trece o viata bătrânu bătranu satu-l petrece sa dusa batranu.
Octombrie albastru Tantarul rataceste Ingalbenitul astru Il ingalbeneste
GHERLA
Cum de trecu viata Ce vara de cant Pe geam sta Tantarul Cazand la pamant.
Spune spune pocaite de esti sfant ce cati aice
FLUIERUL 179
cruce franta zei cuvanta cruce sparta cruce moarta.
Fluier din munte Fluier de nunta Fluier din carte Fluier de moarte
INSCRIPTIE Fluier din nunta Fluier de munte Fluier de carte Fluier din moarte.
PRIETENII M-OR TRADAT PARINTII M-OR JUDECAT
JALE DUMNEZEU M-O INGROPAT TINTIRIMU M-O UITAT.
Jale mi-i sa plec d-acasa plopu-n urma sa imi iasa
WILLIAM SHAKESPEARE jele mi-i de negru murg printre pietre sus in burg.
William Cuceritorul William Scutura Sulita sub soarele anglu in cruce malteza
CRUCEA STREIULUI de la Stratford la Londra si inapoi singuratate in tacerile veghei.
Cu poezia aceasta am atins perfectiunea in poezia mea nationala. Asta inseamna ca volumul Dumnezeu ucis s-a incheiat. Zece ani le voi slefui, dar cartea este gata. Ar fi o blasfemie sa continui volumul I. Peste zece ani de ne-o tinea Dumnezeu si Isus Christos voi mai scria.
COMUNISMUL ROMAN
De mult trasai o cruce streiul Streiului ma duce
poporului roman. Fiare ce-si mananca fii Fii ce-si batjocor parintii Romanie stele mii te privesc cu ochii Sfintii
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plansul varului
mult dor ai adus in lume 180
demon rau fara de nume ne-ai facut de chin in lume si-ai ucis romanul nume.
pe tronul maghiar ti-otravira sarpi romanescul har
ROMANIA MODERNA
acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai invat din al mortii bal
tatalui meu. cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otravit de nobili barbari
Poduri de fier bani de aur cer fara cer tacere tezaur
Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ti doin cantu cel fara de lege.
noi inchisori in temple vechi oameni ce mor ca vinul vechi.
CERUL ROMANESC MONSTRUOZITATEA MODERNISMULUI Bourului. Gregor Samsa daca ar fi devenit un gandac, ar fi devenit un gandac. Vesmant al Fecioarei inzapezit de plansetul mioarei zdrobit
OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII
Din Sighet in Braila acelasi cer Marin Preda si Nila in ger.
OAMENII AU INCEPUT SA SE SCHIMBE IN GANDACI URIASI VANAND OAMENII...
GHEORGHE DOJA REX HUNGARORUM Ia clestele smulge-i limba limba care-a-nvatat colinda
Tu fiu al lui Iancu Matia Rege sa-ti doinesc cantu cel fara de lege
taie-i nasul scoate-i ochii infidelul
Din iobagi si sarbi 181
babei Dochii Mama carte moartă moarte mă-nnegresc înnebunesc
pune-l pe tronul incins mesteacanul cesta nins.
cobor în vânt urc în mormânt și din pământ vorbesc cuvânt.
PAGANINI COPIL
Prietenului din copilarie Radu Vancea, care imi vorbea ades de Niccolo Paganini.
CETĂȚILE SACRE
Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Marii lumii far Cu buzele cusute
Lui Robert. Roți de lumină soare de mină griduri de cânt dave-n cuvânt
Geniu in mizerie Maini pentru alta viata Beat de idei puzderie Suflet de dimineata.
altare crăpate răbojuri uitate torna torna fratre fără de moarte.
CAPUL
Ghici mici ce mi-i capu? Visele vârâte-n sacu.
DESCÂNTEC
TEMPLUL
poetului Ioan Ivașcu Mesteacăn frânt Noapte de smânt Murg alergat În negru păcat Tu m-ai iertat Și m-ai luminat Cu frunze de jar Tăcere de har Mesteacăn alb Mesteacăn dalb.
TEMPLE TRISTE PĂRĂDUITE COLOANELE NĂRUITE PREOȚII OMORÂȚI DUMNEZEII COBORÂȚI...
III DOLIU
182
și. Judeii, Romanorum, Graecis, Thraces, Scythes Secunda vita caeleste et aeternam Imperium e lux et vulgus beati Via aqua est aetheris tristae panem Tu plangit bebis lux perpetua Libertus sculptura tacet marem.
Logica. Clasa IX. Nota 6. Nota 6. Nota 5. O profă mică cu zâmbet. Psihologie. Ce e sufletul? Nu înțeleg nimic. Economie, Filozofie, și.
G
Prințesa pețită de Diavol Don Quijote Sagradas Escrituras Moby Dick Huckleberry Finn Whitman, Dickinson, Frost Deutsche Bibel Goethe - Gedichte - Faust La Sainte Bible Balzac - La Comedie Humaine Vulgate Horatius Cicero Shakespeare - Complete Works Holy Bible
A fost un Rege și un Prinț O Regină și trei Sfinți Și-o Prințesă lucru mare Odor fără asemănare. Am iubit-o doar o zi Că Dracu o și peți C-o fi bine sau e rĕu Știe numai Dumnezeu. Oda diamantului din gunoi
Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.
Nu voi scrie un poem social adresându-mă mulțimilor nu voi scrie precepte divine împotriva capitalului și sărăciei din casa mea de la țară nu voi veni cu ceva nou plin de prospețime nu voi scrie poemul pentru Nobel și premiile literare ale Indiei
28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG
Dolfi in cenusa
Unterliebe 1. Sunt impur. 2. Eu sunt Germania si trebuie sa mor ca RIF. 3.Nu exista puritate pe pamant. 4. Cenusa capul meu imparatesc. Lesie.
Dincolo de iubire.
5. ECCE HOMO
183
Psalm 1997 (sau ruga unei bătrâne evreice)
Colind cimitirul Beat De apa neagră Care mă înghite Cruci verzui Cruci albastre Cruci negre Cruci negre pământ roşu pământ greu.
Moise ne-a spus: “Vă voi duce într-un loc de lapte şi miere.” Şi-am găsit praf, smoală şi sare. Am părăsit ţara Eghipetului, pentru că eram batjocoriţi şi nu-l iubeam pe Ra. Acum am mers încoace şi ce-am găsit: praf, smoală şi sare. Apoi a venit Babel, de-am fost robi, acum e Irod. Doamne, de ce ne-ai părăsit? Ştiu, îmi plec capul şi spun: SUNTEM PĂCĂTOŞI! Dar ei, Romanii, de ce nu sunt pedepsiţi? Poate că-mi vei răspunde: “Dar vor fi.” Toţi primesc ceea ce merită pentru păcatele lor. Dar eu te rog Doamne: “Iartă-i pe cei ce ne fac rău şi Ne iartă-ne şi păcatele noastre şi să nu ne oropseşti. Eu nu cârtesc ci spun: << Mărire Ţie, Dumnezeul nostru, Mărire Ţie>> Şi zic: <<Doamne miluieşte pe cei ce mă urăsc, mă zavistuiesc şi mă ocărăsc; aşişderea şi pe cei ce mă grăiesc de rău.>> Şi acum, Doamne, iată-mă în faţa Ta, rugânduTe: „Trimite-ne salvarea, trimite pe Mesia.”
Iar sus sus de tot Văd o cruce albă pe-un lăcaş creştin. Biserică de lemn De lemn de gorun. Biserică de piatră De piatră din munte. Biserică de oameni [De baci şi frăţâni] Ai apă-n altar Şi peşti… Un somn solitar Veghează icoana [Sântului Cuvânt Pe sfărmat Mormânt] pictată cu lacrimi pictată cu gânduri cu roşu de sânge pe-un scut de barbar.
28-V-1997 CFG
Unde-nainte stăteau Moşnegii Acum odihnesc Racii ursuzi şi mustăcioşi Ce privesc tot înapoi
Barajul de la Cinciș
În locul unde demult s-adunau fetele mari [rămăsără doar scoicile Parcă salbe desprinse din Părul lor]
Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat Lac sărat, lac sărat Roagă-te să fii iertat Apă, multă apă Îl apasă acum, Apă neagră, rece Bate vechiul drum
Urc scările unde era corul Rămas din Bizanţ Cu bănci lungi de [mesteacăn Acum cântă doar broaşte] Către Dumnezeu
Satul e pustiu e rece şi umed Gâlgâie a morţiu apa din fântână.
Lac sărat, lac sărat Lacrimile te-au săpat Lac sărat, lac sărat 184
Ai făcut un păcat Lac sărat, lac sărat Clopotele nu mai bat Lac sărat, lac sărat Dumnezeu te-a şi iertat Lac sărat, lac sărat…
VRAJA Vraja a plopilor la inceput carmin de octombrie zbucium fara sat dorul nonviolentei coloanelor de templu asteptand rasvenirea plopii ca niste confesiuni lumini in pleiade
Felix 25-VI-1997 H.H.
vantul intorcandu-i ca pe martiri ca pe sufletele noastre fara hodina si flamanzite de Dumnezeu sau poate de nedumnezeu aripile in albe traiectorii si tipetele de bun ramas ale toamnei. The Adventures of Little Punk Dog Citește! DJIBRAIL.
CARTE DE RUGĂCIUNI EVLAVIA OMULUI CREȘTIN Volumul II Ochiul zimbrului
FR-C Little Punk Dog FR-C Little Punk Dog Goes to school Every kid takes Him for a fool The teachers say He's not alright! He barks and cries Every night Every night! (Chorus) Every night every night The kids say to him When the talk of - him Bad Punk Dog Bad Punk Dog You're a Little Punk - Dog You're a Little Punk - Dog Little Punk Dog! (Chorus) Every night every night every night every night Every night every night every night every night Every night every night every night every night Singalong everybody! Encore.
PENTRU
lui Petru M. Haș și tatălui meu, Constantin Raul Constantinescu. Bob Dylan MULTUMESC OMULUI. MOTTO "Pușkin a inundat Rusia cu versuri instigatoare: tot tineretul le invață pe dinafară. Pușkin trebuie să fie trimis în Siberia." Țarul Aleksandru I „Salve Romuli Parva Nepos” IMPARATUL IOSIF II, Austria Fratele Ionel, 1925? Cel mai mult am invatat in viata de la fratele Ionel, un om care nu a spus o predica in vremea mea. Poate am aplicat invatatura la conditiile mele de viata. Mai mult nu mai spun.
185
He sits friendless And alone His head is heavy Like a stone Nobody loves him Nobody will So he starts to Make up his will! (Chorus) Every night every night every night every night Every night every night every night every night Every night every night every night every night Phoebe Buffay and Petre Roman FR-C When he was down Schooled A bloody coup d'état Fooled And the teacher lady Said Who well we vote Kids? Who will we vote Kids? Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote We all shouted in class We had fun Petre Roman was a Communist Bum I storytell this tale Cause I wanna say That I love Phoebe Buffay Yes I love Phoebe Buffay I'd marry Phoebe Buffay. Little Punk Dog Writes A Book FR-C Little Punk Dog Writes a book The publisher page
This kid's a spook. He signs both contracts Don't give one back And this is how Little Punk Dog gets jacked. Little Punk Dog gets jacked! (Chorus) Gets jacked gets jacked His Mom is dead Nobody cares! He sits alone Nobody cares! He sleeps in the frost Nobody cares! He writes all the time Nobody cares! Nobody cares!! (Chorus) Nobody cares nobody cares Four years later publishes On his own money Now he can die But nobody reads - about his Mommy About his Mommy! (Chorus) Nobody nobody nobody nobody People like to sleep eat and fuck If they don't afford condoms They use a sock People suck people suck People suck people suck People suck people suck People suck people suck (Chorus) People suck people suck people suck people suck People suck people suck people suck people suck People suck people suck people suck people suck People suck! Yea-a-a-ah. emoticon smile Little Punk Dog In The Cemetery FR-C Little Punk Dog Sits alone At his head He has a tombstone He's with Grandma We hope he's merry But we don't know Cause he don't show. Little Punk Dog Blues FR-C Little Punk Dog Still has a Father 186
A weary old man Like his dead Mother Kids don't even visit The don't call They wear O'Neal They don't pay a bill They don't pay a bill! Don't say I love you They don't say I did trouble you Maybe my old man will die And just me will cry! Little Punk Dog Visiting Agafia FR-C Little Punk Dog ran In a cold cold forest Nothing was in the area But a damned securist But fifty meters farther Watched by a cuss And a fart-er In the oldest house Lived a Mother Agafia The daughterless Mother. Educație FR-C Mămica face sex Băiatu face sex Bunica nu știm ce face Hei hei hei Aproape toți fac sex Hai toată lumea Mămica face sex Băiatu face sex Bunica nu știm ce face Hei hei hei Aproape toți fac sex. Mulțumesc. emoticon smile Little Punk Dog Goes To Church FR-C Little Punk Dog Goes to church Christians think His name is Lurch He likes the mood He feels bless-ed And everyday He feels rejected Yay! (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum
Bum bum bum bum Bum bum bum bum He is mocked he is used He's insulted and abused He is laughed at and ignored He's despised And he's always bored (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum You can talk to God Only in institution So to be a hermit Is not a solution You must be sharp Smart and holy And you must You must be jolly (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum If someone there loves you It's a wonder But you just can't see her Like Stevie Wonder It's like she is far away Like in a far away land And you wave your hand And you wave your hand. The Failed Suicides of Little Punk Dog FR-C I tried to kill miself Onces upon a time Lime to a lemon Lemon lemon to a lime People want to die And some them Suicide But if you cry Life has a bright side So let me Little Punk Dog Bid you farewell Suiciders are losers What is more to tell? Try this at home with your guitar! VIVE LA REPUBLIQUE! Regelui Mihai I Crestinul.
187
REPUBLICA ROMANA SINGURA STAPANA
GHEORGHE URSU Ma Gheorghe murisi si te prapadisi
REGE LEPADAT MARE IMPARAT.
cine te-o caznit cine te-o muncit si te-o chinuit
STATUIA LUI BABA NOVAC LA CLUJ. CANTEC RUPT
moartei de te-o dat roman necurat?
Pe rug de piatra cioplita Negru e sufletul de bronz In flacari arzand etern Cu scutul lege in maini
Romanii au fost patimi fara rost
martir dintre munti murit in genunti cerestile nunti troianele punti...
Au romani-ai ertat au esti tot certat?
PAUL GOMA Paul Goma dus in Roma
Ertat ertat ca sunt domn bogat
Cristos tace cruce face.
aici imparat desu spovadat.
DOMNITA RUXANDRA
CANALUL
domnisoarei doctor Ruxandra Ghita Naltu imparatu nu le taia capu
Pamant la Canal piatra Ideal
ca ei is rumani cu viete de cani.
moarte timpurie lacrima faclie.
188
FIARA DIN BURG SECURISTUL Lui Ion D. Sarbu Oameni urmaresc pamantul ocarasc
Fiara -ncoltita vanatori grozita
isusi zavistuiesc straini ma rasplatesc.
rosiori pandita in burg plumbuita
JUDECATA REGELUI MIHAI CRESTINUL ursule roman sangele ti-e vin
Rege uitat print scelerat
lup copiat din carte dealul fara moarte
Printul nebun plateste acum
invie romanii mesteceni batranii...
Rege batran etern stapan
INGERUL Inger sunt inger sant
Rege Mihai Eminescu Mihai Judecata sa dai
viata vant dor pamant.
Pamant uitat print fara cap.
20 DE DOLARI
RUGACIUNE DE SEARA
20 de Dolari plasa de mancari
Isus Marie David Urie
si am luat si ceapa ochii sa ma-nceapa.
minte-ma mila viata umila. 189
orgi fara moarte. EMINESCU LICEAN. COPIL IMPARAT Cernauti mirat Mihail baiat
ROMUL MUNTEANU doamnei Ana Munteanu. Ochi obositi nori coborati
ste de agat Copil Imparat.
muri innegriti domni poteriti
TURNUL CHINDIEI Turn inchisoare paine si sare
plumbi tipariti noi indoiti.
voda petrece temnita rece.
POEZIE DUPA POESIE Poezie dupa poesie Sfintita Sofie bolta pictata Dunare lata
VORONET Capela sixtina Gheorghe fara vina
Asaneasca sora Flacarata tora versuri de-argint psalmi margarint
judecata dreapta apocalips inceapa
cruce in lacrimi Hristos ce nu vatami Constantin uitat si inmiresmat.
straluciri de vina pictura lumina.
VIRTUTEA ROMANA ROMANII POPOR DE PIATRA PIATRA SFANTA RAU IN VATRA ORASE FIU RISIPITOR SATULE IUBITE DOR PIATRA LACRIMA IUBIND MINTEA INIMA-AMAGIND TARANA SFANTA-N MORMANT CER DE MOARTE PLAI DE CANT COPILUL PLANGAND IN SMANT BATRANII VORBIND CUVANT DOMN INTREGULUI PAMANT
BISERICA EVANGHELICA DIN SIBIU Burg in burg cetate in cetate rune din carte 190
CATACOMBE-N CERUL SFANT.. ingropat de dusman amputat dupa un an.
ISUS DORMIND Isus dormind Petru plangand
ARCUL ROMAN Priveste copile la arcul roman trecut peste dunari batut sus pe ban
De as pleca oare -o afla?
Arcul victoriei in jertfa de sange arcul ce rade arcul ce plange
Copilul dormind tata plangand...
Pe el daci stau nemuritori si getii izvod duhul viitor
BASARABA DIN PAROS Lui Mihai Eminescu.
In arcul roman ne-au murit copii in arcul roman tara sa invii
Crai mari domni tari
In arcul roman vom dormi eroi va rosti poporul mama fiu noi...
s-au pustinit au izbandit tara romana pe veci stapana
Daniil 2016 Eu nu ma duc la vot Il las pe Dumnezeu In locul meu Si de-o hi sa mor voi muri pe nimeni voi invinui Romania oi jali talanca sa-mi cante mortii imi cuvante miorita giupanita fetita domnita.
pus temei corb si lei sabii in jar trist caminar... TELEFONISTUL bunicului meu, capitan de aviatie Dumitru Constantinescu erou in apararea Bucurestiului. La Telefoane Telefonist geniu pustiu avangardist 191
dar nebuneste au ras
TESTAMENT NU VA LAS CA MOSTENIRE DUPA MOARTE DECAT O MOARTE SCRISA INTR-O CARTE CA MINE SA MURITI DE SUNTETI ROMANI DOUA MII DE ANI ATI FOST VOI RUPTI DE CANI POPOR DE MARTURI SI DE IMPARATI POPOR AL MEU SA STII TU CAND SA GATI...
cu minte de ras se cearta -n furnicar furnicarul barbar nu vezi doua prietini furnici fara patimi
CUVÂNT CĂTRE POPOR ROMANIA ACUM A SOSIT TIMPUL SA ARUNCI BOLSEVSMUL LA GUNOI. DACA NU O VEI FACE CEAUSESCU SE VA INTOARCE. FOAME, FRICA, INTUNERIC, SI FRIG, DA MA, SI CRIME.
toate sunt regine cu inimi de caine. JUG
FURNICIE Vite de jug cadem pe plug
Pamant de furnicie haz pe veresie
porumb de aur topit de faur
da-mi sa-ti dau bem sa beau
brate de cer la claci in cer.
ievozi rapsozi Romanie furnicie.
REGINA ROSIE FURNICILE NEBUNE Principesei Margareta si lui Liviu Dragnea. Furnicile nebune fura tot bune
Auoleu mamuca hai mult scrisai iou Anii Rai
dar s-au mandrit dar s-au trufit
ca sa vad az pe pamant Regina 192
in ros vestmant.
CREATIE Lui Emile Zola.
CIOCOILOR Iubirea iubirea e mare sentimentele noastre barbare
Presedintelui Romaniei Klaus Iohannis. V-am purtat in gand curat inima voi m-ati mancat
Maestrul trebuie ucis acesta este al maestrului vis
piatra tara-am sprijinit bolovan si ocarat
Elohim si Lucifer in camp. Si Isus cel tamp.
eu sunt prost si sunt sarac
COMUNISM GAVROCHE
foamea abia imi impac
II.
COPILARIA
LUI
lui Nichita Stanescu si Nicolae Labis. Comunismul nu e pacat. Stalinismul nu e comunism. Dupa abdicarea Regelui toti "comunisti", dar noi am uitat.
voi sunteti boieri si jude ne chinuiti ca pe iude.
Cartela de paine Serviciul pe carnet rosu. Copilaria lui Gavroche. Si dorul.
CARTE DE RUG Regele Casei Regale a Romaniei L-am ucis pe Regele Mihai Crestinul. Carte de jug carte de rug
SOARELE NEBUNULUI As vrea sa merg afara din iarna pana-n vara
Pe rege am ucis printi m-or proscris
dar lumea ma omoara sangele mi-l ceara
Ca rau am gandit si am suferit.
sed cu obrazu para 193
am
fost
si privirea zara.
lasa omu-n pat tu l-ai tulburat pieri drac blestemat!
CATOLICISM
Copil te ridica Maria cea mica paine si cu nuci iti va da sa-mi duci.
Bisericii de la Santamarie-Orlea Doar Francisc veni pamanturi triste chemand la urb et orb Veac dupa veacuri trecand tacute peste rumani in carti Dar neamul roman din Roma a venit pesti si cruci purtand O tu Romanie pamant vechi de dor mormant sa lasi
Epigraf Mi-ai sters psalmii Zuckerberg Cat crezi ca te vei putea ascunde de Ruah? Psalmi si prorociri deletate de poporul psalmilor si proorocilor. Cum crezi ca le vei putea plati Zedekia? Ierusalimul va fi cenusa din nebunia ta Ierusalime, din nebunia fiilor Ierusalimului care ard cuvintele DOMNULUI. Pentru ca ai ars cuvantul meu cand veneam in pace catre tine zice DOMNUL ars vei fi cu toti mincinosii din mijlocul tau care ma marturisesc nelegiuit.
Invie ca Dumnezeul tau de lemn si piatra insangerat Desteapta-te fetito la viata cea vesniciei dor Tu tara gandurilor nadajduieste in vechi Marii Si primi-vei scutul sabia de foc cartile de aur... VIATA MEA E UN AIUD II Viata mea e un Aiud Dar e Aiudul meu Nu-l dau pe Dumnezeu
CANTEC DE TEAMA Frunza cerului de sat eu am teama de barbat
Si cand voi cadea Sub temnita ma ingropati si sub stea.
ca barbatu-i fiara draga sufletul in ochi ti-l leaga
VIATA MEA E UN AIUD de barbatu necajeste soarele se innegreste
... Isus si demonul
cand barbatu o peri lumea toata o muri.
Drumul obosit Copil amagit demon blestemat Isus preacurat demon fioros drace rapciugos macabeu Legiune Copil fara nume
Miracol Azi am facut un miracol. I-am gasit prin rugaciune si citirea Evangheliei, tatei, stickul pierdut.
Pieri drac blestemat 194
pentru Raul Constantinescu si fiul
Cani inconjurati de lupii barbati
Priveste-i copile cand treci pe strada martiri din Cuore poeziei spovada
au zidit drum cu imnul roman.
poetii martiri parasite ruine cautand poarta inchisa spre sine
COLOANELE CATEDRALEI DIN CLUJ
Poetii martiri
Templul bizantin lumina in stanca popoare vin Dumnezeu cuvanta
vei plange o lacrima vei numara trei lumea e o turma iar cetetii miei
Sprijinit de coloane porti spre alta lume in caut in nume un nume in nume.
priveste-ne copile cand trecem pe strada martiri din Cuore poeziei spovada
CONDAMNAT Poem dupa poem
noi am trait in cant de Miorita si am rugat Verginei cosita.
cuvant dupa cuvant.
Cruce in camp soarele sfant
BUCOAVNA Tara de manastiri bucoavna de amagiri
cruce de cer lacrimi de fier.
ruga in munti ursite nunti.
TATA DIN ICOANA Tata din icoana sange plans in cana
MIRCEA TACI ROMANE CA ESTI CANE
cuvinte bizantine arcuri constantine.
NU ESTI DE IESIT IN LUME.
DETASAMENTUL DE LA CERNA 195
BIS.
Poezii pentru Carte de rugaciuni... volumul 2
URME
CULA
Urme in nume urme in rune
Turn de var turn roman
urme de fier urme in cer.
cula bolda cula voda.
AVRAM IANCU NEBUN
TROITA DIN CERNA
Deal rosu muri Mosu
Maitec in Gorj acum cinci mii de ani Jiul lacrima.
merg campul pe mantul.
TARA DE PIATRA
TREI SCRIPCARI lui Tudor Arghezi, Dumnezeul literaturii romane.
Tara de piatra sarpe in vatra
Au fost razboaie pe pamant Cristos veni din preacuvant Satul era plin de ciurari Numai trei erau scripcari
fructe in mit ruga in chit.
Scripca de os scricar domnos scripca de bronz lumescul rost scripca de zlata data de-o fata
COPILUL VAJAIT
Scripcari furnici ii cu arnici Si Dumnezeu cu fiul sau sed plangand sed cantand cruci de venin paine si vin.
vaj in vant si vaj in cant.
Copilul vajait rau mai e smintit
CEASLOV Carte crucita in lacrimi boita
196
carte de dor neamuri ce mor.
in suflet dalb tacere de miere lume de fiere
RUINELE MANASTIRII BOCIULESTI Piatra lucrata zvodita vatra
in flori se roaga suflet desleaga.
ruine albe icoane dalbe.
MANCATORUL DE SARE N-am mancare mananc sare
VALEA JIULUI Valea Jiului plansul fiului
mananc sare n-am mancare.
Valea Fierului plansul cerului. Letter about Heaven MAR COPT Heaven is good Light and funny Heaven is good Come...
Mar copt scrib copt plop vant mor mant. DOMNITA SAXONA
CARTE DE RUGACIUNI EVLAVIA OMULUI CRESTIN Volumul III Lumina in iad
Soare conjor lacrima-n dor
Felix Rian Constantinescu
trece sasoaica gandeste rusalca
FEAR OF THE DARK by Bruce Dickinson
in vesmabt alb
I am the man 197
PENTRU
who walks alone
always there.
and when I m walking a dark
Lumina in iad
road at night or strolling through
Lumina in iad Somn zbatut in vad
the park
Ochi paienjeniti fereastra in chit.
and when the light begins to change
MAMA SI SPIRITUL
I sometimes feel a little
Trec anii copilul este mare parintii se casatoresc a doua oara Mama cu baticul pe frunte se gandeste la pruncul avortat
strange a little anxious
Taticul priveste frescele, Bizant, cultura Tristul preot ii da cuminecatura Vai sa bei sange, ce barbar Ce uraciune in dumnezeiescul har.
when it s dark fear of the dark
NEBUNUL Nebunul plange otet in sange
fear of the dark i have a constant
Batjocorit si de tata nu-l iubeste nici o fata
fear that something s always near
Se roaga langa tableta si nu face nici o cheta
fear of the dark fear of the dark
Dar-ar domn sa mor curand sa putrezasc in mormant.
I have a fobia that someone s
NONDORINTA Dorinta ucisa inainte de primul 198
sarut nondorinta asemeni cerului greu de pietre cosmice
Parlament si spital, decembrie 2016 Partidele politice fac promisiuni utopice iar copii handicapati si bolnavii psihic din Romania traiesc conditii de gulag in regim de exterminare.
neiubire in mortii nostri de fiecare zi si noaptea pe o alta planeta...
SFARSITUL LUMII VA VENI AZI ADOLESCENTI PARINTII Spitalul de psihiatrie era la fel ca acum optzeci de ani
Devin parintii adolescenti fete rebele si rebeli fara cauza ne devin parintii copii vorbind cuvinte
ca si la scoala eram singurul care nu ma distram
Parcele si Moirele privesc implacabil din stele indepartate vom deveni si noi adolescenti si copii.
tigari, bere, femei, vin, case cautate, ocari, paine si bani multi.
INVOCATIE IRLANDEI Te chem Irlanda din privire din tacerea bunicii mele in lacrimile verzi de roua pe camp
Era frumos doctorii cu asistentele personalul bolnavii intre ei
Si pe camp te astept Irlanda pentru ca eu sunt intreg acest tinut Venit pe caii cu ochi de fier pe drakkarele vantului voi pleca in bejenie.
Sfarsitul lumii va veni cand spitalele vor fi bordeluri si manastirile case de sodomie.
Pendula cosmica Manufacturam o pendula cu mai multe greutati in sfere vidate umplute cu gaz sau lichid sau metal lichid de diferite greutati de la unitati de ordinul gramelor la kilograme. Teoretic daca i se inlocuiesc greutatile pendula ar trebui sa poata masura si timpul Pamantului, al Lunii, al lui Marte sau Jupiter.
Sfarsitul lumii va veni azi.
Sapte miliarde de guri Sapte miliarde de guri Mancand in tacere Painea obidei si sangele singuratatii in gari in ospicii in varfurile zgarie-norilor mancarea anonima unindu-ne ca impartasanie.
2014, 2015? Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului o Isus Maria 199
Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
Palatul in flacari In timp Irod suparat Pe dialectica Incendiata Zeita istoriei. IMN DURERII
Sfanta Durere Care ne vii Din morti Si parinti Cadem inaintea Ta Tu esti ingerul Fara mila Ne inchinam Si murim Dupa aceea doar Dumnezeu Ne va trezi Sau tu. Amin.
MEIN WAHNSINN
Lumea sah pe chip carte de gramatica in ochi Stiinta logicii... predica de sfanta miercuri seara
Mihai Animalul Inghiontit in carte scrie ca sfantul petru a auzit cantand cocosul a doua oara si a iesit afara si a plans cu amar eu isus am avut multi prieteni. unii m-au parasit pentru bani. pentru acestia smerirea mea e o uraciune. altii m-au parasit pentru lume. pentru ei plansul meu e ceva respingator. altii m-au parasit pentru intuneric. pe acestia doar dumnezeu ii poate patrunde. de trei ori s-au lepadat de mine in noaptea patimii. cocosul canta in fiecare dimineata. isi vor sfarama inimile vreodata in plansul adevarat al domnului?
Când tatăl meu nu mai știa unde să mă pună la adăpost de potera roșie. Motto To kill a mockingbird Harper Lee
Mihai s-a reincarnat nu i-a mai spus nimeni Eminescu intr-un caine obosit s-a culcat linistit la el acasa si s-a trezit intr-o cusca inghiontit brutal iar si iar in urlete imbranceli si brutalisme
EU ZEITA ISTORIEI
Nero in purpura Augustus 200
de caminar se tot intreba este D-zeu?
RATATUL
RAPED VIRGIN
Who made you blind, UN? Kashmir Voice
Motto "...zamislita fara de pacat..." Rugaciunea rozarului
De ce nu sunt un mare scriitor de ce nu sunt citit la radio de ce stau la tara si nu dau autografe in Belgia si America in Paris si Tokyo de ce nu mi se publica operele in tiraj de masa ori editii bibliofile cu filigranul semnaturii de ce nu apar in ziar de ce nu se scriu studii critice de ce nu sunt bagat in istoria literaturii de ce nu sunt un mare scriitor?
Virgin Maria Sacred Maria Sinless Conceived Blessed Believed. DOINA
PC HARP Pasare indurerata fara mama fara tata
My PC is a harp I touch video after video in solitary and sing songs.
mergi in lume fara nume
Amin.
si iubire amagire.
CARTE DE RUGĂCIUNI NAȚIONALE (Monastirea scântului)
Lui Felix
Felix Rian Constantinescu 2016-2017
Mutul zeul Isus peste Felix pacatos vorbeste...
PISANIE CARTE CTITORITĂ DE EPISCOPUL GURIE AL DEVEI ȘI HUNEDOAREI ȘI 201
PĂRINTELE CIUHAT MIHAI PREOT IN SATELE VĂLIOARA ȘI BOIȚA DIN ȚARA HAȚEGULUI ȘI FOST PAROH LA LUNCANI, TÂRSA, URSICI PESTE STREI ȘI AL UNOR MIRENI PENTRU SUFLETELE LOR ȘI DE MĂNĂSTIREA CATOLICĂ MAGHIARĂ SFÂNTA MARIA DIN DEVA ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI AL MARIEI, MAICII DOMNULUI CU RUGĂCIUNILE APOSTOLULUI CLEOPA ȘI MARIEI DIN MAGDALA PENTRU POPORUL NOSTRU ROMÂN ȘI BISERICA ORTODOXĂ ISAPOSTOLICĂ, A SCRIS FELIX BLAKUL ÎN ZIUA DE 14 și 15, FEBRUARIE ÎN ANUL 2017.
DRAG COMITET ALFRED NOBEL, PENTRU ACEST COMENTARIU PE CARE VI-L VOI TRIMITE ÎN LIMBA ROMÂNĂ PE CARE ȘTIU CĂ O ȘTIȚI VA TREBUI SĂ-MI DAȚI PREMIUL DUMNEAVOASTRĂ. CE ANUME VOI SĂ VĂ SCRIU. ÎN ANII 80 A FOST ERA DECREȚEILOR ÎN ROMÂNIA SOCIALISTĂ. ADICĂ BEBELUȘII NĂSCUȚI DATORITĂ ORDINULUI LUI CEAUȘESCU. SECURITATEA A EFECTUAT EXPERIMENTE ÎNGROZITOR DE GRAVE PE MULȚI DIN ACEȘTI BEBELUȘI SUB ADĂPOSTUL UNOR ASISTENTE PSIHOPATE. EU SUNT UNA DIN VICTIME. MI-A FOST EXTIRPAT DIN CREIER ȘI LOCUL GOL UMPLUT CU EXCREMENTE, AM FOST VIOLAT DE O FEMEIE LEGIONARĂ ȘI BĂRBAȚI DUBIOȘI ȘI MUTILAT LA NIVELUL ȘOLDULUI ȘI ÎNCHEIETURILOR, LEGAT ÎNTR-UN FEL DE CĂMAȘĂ DE FORȚĂ ȘI TORMENTAT PSIHIC, AM FOST DROGAT ȘI MI S-A DAT SĂ BEAU SPIRT ÎN PRIMELE SĂPTĂMÂNI SAU ANI DE VIAȚĂ DE CÂND M-AM NĂSCUT PE 29 MARTIE 1982. ÎMI AMINTESC. SUNT ULTIMUL POET NAȚIONAL AL ROMÂNIEI ȘI EVREILOR. POATE VOI SCRIE O CARTE DESPRE TOATE ACESTEA DAR ÎN TRADIȚIA LATINĂ ACEASTĂ INSCRIPȚIE E DEAJUNS. DOMNUL CONSTANTIN STANCU A SCRIS O CRONICĂ LA ULTIMA MEA CARTE MIXATĂ DE TATĂL MEU, YIN, CRONICĂ CU TITLUL EXPERIMENTUL YIN. V-AM LUAT..
Fur Elise
Păclișa, 21 Februarie 2017. Felix Rian Constantinescu
CUVÂNTARE „Mai vrei să porți cunună vrei, strigară ceata de iudei..” Colind 202
Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 203
3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.
WOODY ALLEN
SFÂNT EVREUL NEGRU CERUL DIN ICOANĂ ȘI DIN DOAMNĂ COBORÂT ȘI CHINUIT GREU HALO CAPUL SĂU
Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX
CRISTOS UCIDE MARII GRAVIDE EVREU ISUS SCÂNTET NESPUS.
DEȘTEAPTĂ-TE AMERICA
VISUL AMERICAN MERGE ÎNAINTE OBOSIT PORNOGRAFIC SAMUEL VISEAZĂ DATORITĂ TOXINELOR AVRAAM E MORT EVANGHELIA ȘI BANUL SUNT UNA ALBUL E ALB ȘI NEGRUL E NEGRU CONSTITUȚIA ÎNSEAMNĂ RĂZBOI LIBERTATEA CAPITAL CONTINENTELE MOARTE CUBA GAZA MAȘINA MÂNCÂND COPIII FLĂMÂNZI AI LUMII ȘI BĂTRÂNII DEGERAȚI AI LUI D-ZEU.
204
N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.
MONASTIREA SCÂNTULUI FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI
ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ
TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.
RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU 205
COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL
OCHII LUI ZAMOLXE
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.
COPIII MERG IUBIREA
SĂ
Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.
INTALNEASCĂ
noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri.
206
TRIBUNUL DE PE MUNȚI Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu
Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.
trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.
207
Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT SONETE MARIANICE Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.
II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui. III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră 208
Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4
Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. 209
Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
COL ULP TRA AUG DAC SARM
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.
Aiudul și Auschwitzul
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.
Moisei 210
OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
PĂMÂNT SCHINGIUIT CIMITIRUL I Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge
POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT 211
Mințit în cărți de plângeri
Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.
Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.
LAZĂR ȘĂINEANU ZARCA Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte
În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor
Bătrân și tânăr nevăzut viu
Cât îi lumea asta roată 212
și fără moarte.
HONTERUS. LEGENDĂ Waltz No. 2 (Poem pillatian)
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.
piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.
213
RAGNAROK CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă
ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
214
GHERLA HEATHCLIFF Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice
În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?
a mers tot pământul cristosul și sfantul.
215
REX HUNGARORUM CRUCEA STREIULUI Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege
De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce
Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului
acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal
cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.
cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.
216
EROUL DE LA STALINGRAD
GHEORGHE DOJA
AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +
Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI
pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.
EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.
217
FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?
Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.
218
FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.
Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești
Sub boltă trist cântec câni fara pantec
Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.
deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.
219
ȘEZĂTOARE În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.
lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ COLINDUL BOLII Cândreș frate 220
Hai ne-om Bate DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI
Pentru Țară Și Cetate
MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI
De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.
DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
Duhuri și păcat CRUCIAȚII ROMÂNI O Părinte Lumea nu e Pentru mine PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Nici cetatea-ți Căzută 221
În ruine
L-au băgat Cu spini L-au încununat
Nu te Doresc Părinte
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Cetatea Mea Mi-e-n minte
Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat
Duh mort Pentru Tine
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Doamne Nimeni Ca mine.
Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare. FOSILĂ VIE NENEA RĂDUCU Cântul mântul cântul smântul
Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
plânsul spânzul plânsul dânsul.
În zăvoare 222
SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat
MILESCU
eu sunt câine răsculat
MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN
ce-ai făcut cu-al meu barbat
ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.
spune fata de-mparat râul tot tu ai arat și pădurea 223
ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.
PARA BELLUM TIGROAICA DIN CSEJTE Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini
Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet
Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău
După centurii De crime După urlet De prea bine
Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.
Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai? 224
CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat
CIMITIRUL II
Pe-aici mare împărat
ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI
Nicolae I Cândea
CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU
Care-a stabilit orânda
CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.
El cu turcii s-a bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi 225
Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore au luat pe bani
Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?
Și au strâns la gologani
Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba
Dar Cândreșu a murit
Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?
La români a revenit Au avut întreg pământ
Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba
Și l-au cărat în mormânt
Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.
Deci ascultă basna toată Și te roagă Preacurată.
226
Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere
NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.
Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.
DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ
Sânpetru 227
O CASTELULE DIN SUS IUBITUL NESĂRUTAT CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.
IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ
STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.
CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
HAI MĂI ȚIGANE 228
E FURTUNĂ ȘI AVÂNT
Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste
DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.
Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.
DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi
RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND
Fată de vampir 229
Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.
Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate.
Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului
Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.
Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta
28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG
230
Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
Cântecele pure Acatistul lacrimilor Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt
Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.
Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi. PENTRU CARTE (Monastirea scântului)
HIMERA
231
DE
RUGĂCIUNI
fără nume. Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută
ARDERE DE TOT
SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT
Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere. APOSTOLUL
ȘI MAI CAT O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME
Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat
O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI.
Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi
VULTURI DE FIER Vulturi de fier În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul
România oi potopi și pe voi oi mântui.
Noroade-au murit Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.
CENUȘĂ ÎN LUMINĂ
Ui cenușă În lumină A murit A mea stăpână
FAMILIA ROMÂNĂ Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin
Am rămas orfai în lume fără mumă 232
Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie
viaței ca bucuria paiaței eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.
Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.
MATROANA ROMANA ALT RĂSUNET Tu fiul Matroanei Tu pruncul Doamnei
Tu popor înmiresmat care sângele ț-ai dat
Mama ta-i piatră iar lumea o șatră
nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc
mereu să te lupți să remâi în cărți
De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi
cartea e harfă marmura-i spartă.
Pune mâna scrie carte popor sfânt făr de moarte
ICOANA Dar atâta vei trăi cât mereu te vei căi.
Tristă icoană dăruită din pictură plămădită
LUMINĂ Ce ești tu icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?
Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină
Icoană uriașă plânsă
așa îi necazu 233
icoană durută și ninsă. O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu!
HAȘDEU Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt
Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni
Carte și gând dor de pământ paris și avânt poeme în vânt.
Ea mult se roagă el trage la joagăr
TEMNIȚA BOLNAVILOR Și mor odată tânăr și mată.
„N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi
MARIA CÂNDREȘA O icoană ce-am făcut și la lume am dădut
Mult am suferit până am murit.
Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.
FECIOARA ROMANĂ Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană
CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul batjocoritorul
Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.
Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii
MAMA BEȚIVULUI 234
Rău m-ați mai batjocorit dar de-acu s-a mântuit. PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți Avraham și Sara și craniu voi fi. ZALMAN RABINSOHN
TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI
ȘOIMUL PATRIEI
ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI PLÂNGĂ
SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.
PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.
235
DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ EROUL DE LA PĂCLIȘA DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU
Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit
DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..
Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.
236
DE CE AM DAT CU PIATRA-N DRUM (UN JEEP CU PLG) AM DAT CU PIATRA CU BETON IN DRUM PENTRU CA UNU REMUS M-A LUAT DE DOUA ORI LA ROST SI INTREBARI -CE-AI CU EL? SCRISESEM JOS DRAGNEA -CE CASTIGI CA STAI AICI? CE CASTIGI CA TII AIA? SI APOI IMEDIAT A TRECUT DIN SAT UN JEEP CU PLG.
ZBOR
SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE
237
ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.
KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNT LÂNGĂ MAMA.
238
APARTHEID CARE E NUMELE PĂMÂNTULUI? IERUSALIM? ORI BABILON? CARE E NUMELE OMULUI? ÎNGER SAU ANIMAL? CINE POATE SPUNE? NUMELE PĂMÂNTULUI PERLEI ALBASTRE ESTE CETATEA? SATUL, BURGUL DEPOZITUL, CIMITIRUL ORI APARTHEID NEGRU APARTHEID?
SUNT ACEST POPOR 239
SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA.
EMBARGO
Cuvinte libere Spunând adevărul După Război Război după Război Noi am învățat O viață nouă Și Lumea cuvânt nou Embargo, embargo Stomace leneșe Ne refuză dreptul La lapte praf Copiilor inamicului Copiilor cruciadelor Și te întreb Copil din Lumea Nouă Ești fericit? Te întreb Copil Din lumea bună Pentru ce trăiești? Trăiești, trăiești... Ne-au dăruit un Lifestyle nou Embargo Embargo, embargo În lumea-ntreagă Embargo.
240
ANA BLANDIANA. comunismului
Un
proces
SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI ISUS.
al
1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă 2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap 3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.
CUVINTELE APOSTOLULUI TACI PĂRINTE NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE
TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT 241
VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ CÂND DAI CUMINECĂTURĂ NU ZI C-AI MÂNCAT CĂCAT NU SPUNE CĂ TE-AU VIOLAT TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.
Fur Elise
-SfârșitCARTE DE RUGĂCIUNI NAȚIONALE (Monastirea scântului) Felix Rian Constantinescu 2016-2017
MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să 242
fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.
afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc,
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am
243
încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX
INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.
MONASTIREA SCÂNTULUI FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI
ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ
TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.
RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP 244
Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL
OCHII LUI ZAMOLXE
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.
COPIII MERG IUBIREA
SĂ
Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.
INTALNEASCĂ
noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai 245
TRIBUNUL DE PE MUNȚI Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu
Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.
trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.
246
Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT SONETE MARIANICE Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.
II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui. III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie 247
în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Ulise copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul În Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.
Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, 248
NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
COL ULP TRA AUG DAC SARM
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.
Aiudul și Auschwitzul
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.
249
CIMITIRUL I POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.
Moisei
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
PĂMÂNT SCHINGIUIT 250
În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor
Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri
Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.
Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.
LAZĂR ȘĂINEANU ZARCA Telal de basme l-am văzut vorbind frumos 251
ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.
HONTERUS. LEGENDĂ Waltz No. 2 (Poem pillatian)
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.
piatra neagră Biserica Romană Neagră 252
Avva cu păr negru pană.
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
RAGNAROK CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă
ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
și când voi ajunge-n cer 253
pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?
GHERLA HEATHCLIFF Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice
În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?
a mers tot pământul cristosul și sfantul.
254
REX HUNGARORUM CRUCEA STREIULUI Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege
De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce
Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului
acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal
cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.
cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu 255
cel fără de lege.
EROUL DE LA STALINGRAD
GHEORGHE DOJA
AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +
Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI
pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.
EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT. 256
FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?
Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.
257
FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.
Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești
Sub boltă trist cântec câni fara pantec
Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.
deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.
258
COLINDUL BOLII ȘEZĂTOARE În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.
lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
259
CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Cândreș frate Hai ne-om Bate
DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI
Pentru Țară Și Cetate
MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI
De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.
DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
Duhuri și păcat CRUCIAȚII ROMÂNI O Părinte 260
Lumea nu e Pentru mine
Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Nici cetatea-ți Căzută În ruine
În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat
Nu te Doresc Părinte
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Cetatea Mea Mi-e-n minte
Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat
Duh mort Pentru Tine
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Doamne Nimeni Ca mine.
Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare. FOSILĂ VIE NENEA RĂDUCU Cântul mântul cântul smântul
Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren.
plânsul 261
spânzul plânsul dânsul.
SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat
MILESCU
eu sunt câine răsculat
MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN
ce-ai făcut cu-al meu barbat
ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.
spune fata de-mparat 262
De-mpărat râul tot tu ai arat
Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?
și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.
PARA BELLUM TIGROAICA DIN CSEJTE Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini
Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet
Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău
După centurii De crime După urlet De prea bine
Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.
Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă 263
CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat
CIMITIRUL II
Pe-aici mare împărat
ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI
Nicolae I Cândea
CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU
Care-a stabilit orânda
CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.
El cu turcii s-a bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea 264
Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore au luat pe bani
Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?
Și au strâns la gologani
Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba
Dar Cândreșu a murit
Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?
La români a revenit Au avut întreg pământ
Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba
Și l-au cărat în mormânt
Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.
Deci ascultă basna toată Și te roagă Preacurată.
265
Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg. Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere
NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.
Biserică albă 266
DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS IUBITUL NESĂRUTAT CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.
IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ
STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.
CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
267
RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT
HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste
DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.
Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.
DOMNIȘOARA POGANY 268
Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.
Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate.
Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului
Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.
Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim
28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG
269
dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
Cântecele pure Acatistul lacrimilor Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt
Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.
Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi.
270
PENTRU CARTE (Monastirea scântului)
DE
RUGĂCIUNI
A murit A mea stăpână Am rămas orfai în lume fără mumă fără nume.
HIMERA
Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută
ARDERE DE TOT
SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT
Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere. APOSTOLUL
ȘI MAI CAT O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME
Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat
O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI.
Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi
VULTURI DE FIER Vulturi de fier În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul
România oi potopi și pe voi oi mântui.
Noroade-au murit Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.
CENUȘĂ ÎN LUMINĂ
Ui cenușă În lumină
FAMILIA ROMÂNĂ
271
Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină
Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin
așa îi necazu viaței ca bucuria paiaței
Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie
eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.
Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.
MATROANA ROMANA ALT RĂSUNET Tu fiul Matroanei Tu pruncul Doamnei
Tu popor înmiresmat care sângele ț-ai dat
Mama ta-i piatră iar lumea o șatră
nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc
mereu să te lupți să remâi în cărți
De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi
cartea e harfă marmura-i spartă.
Pune mâna scrie carte popor sfânt făr de moarte
ICOANA Dar atâta vei trăi cât mereu te vei căi.
Tristă icoană dăruită din pictură plămădită
LUMINĂ Ce ești tu 272
icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?
Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.
Icoană uriașă plânsă icoană durută și ninsă.
MAMA BEȚIVULUI O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu!
HAȘDEU Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt
Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni
Carte și gând dor de pământ paris și avânt poeme în vânt.
Ea mult se roagă el trage la joagăr
TEMNIȚA BOLNAVILOR Și mor odată tânăr și mată.
„N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi
MARIA CÂNDREȘA O icoană ce-am făcut și la lume am dădut
Mult am suferit până am murit.
Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.
FECIOARA ROMANĂ Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană
CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul 273
batjocoritorul Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii Rău m-ați mai batjocorit dar de-acu s-a mântuit. PIATRĂ DE MORMÂNT Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți Avraham și Sara și craniu voi fi. ZALMAN RABINSOHN
TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI
ȘOIMUL PATRIEI
ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI PLÂNGĂ
SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN.
PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.
274
DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ EROUL DE LA PĂCLIȘA DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU
Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit
DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..
Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.
275
CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.
KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI
ZBOR
SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU 276
NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.
ANA BLANDIANA. comunismului
SUNT ACEST POPOR
SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ
1. Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă
VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA.
2. Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap 3. Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.
277
Un
proces
al
CUVINTELE APOSTOLULUI TACI PĂRINTE NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI ISUS.
TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ CÂND DAI CUMINECĂTURĂ TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.
278
-SfârșitFur Elise CARTE DE RUGĂCIUNI (Monastirea scântului) Felix Rian Constantinescu 2016-2017
PISANIE CARTE CTITORITĂ DE EPISCOPUL GURIE AL DEVEI ȘI HUNEDOAREI ȘI PĂRINTELE CIUHAT MIHAI PREOT IN SATELE VĂLIOARA ȘI BOIȚA DIN ȚARA HAȚEGULUI ȘI FOST PAROH LA LUNCANI, TÂRSA, URSICI PESTE STREI ȘI AL UNOR MIRENI PENTRU SUFLETELE LOR ȘI DE MĂNĂSTIREA CATOLICĂ MAGHIARĂ SFÂNTA MARIA DIN DEVA ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI AL MARIEI, MAICII DOMNULUI CU RUGĂCIUNILE APOSTOLULUI CLEOPA ȘI MARIEI DIN MAGDALA PENTRU POPORUL NOSTRU ROMÂN ȘI BISERICA ORTODOXĂ ISAPOSTOLICĂ, A SCRIS FELIX BLAKUL ÎN ZIUA DE 14 și 15, FEBRUARIE ÎN ANUL 2017.
MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor 279
Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu.
280
ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.
MONASTIREA SCÂNTULUI FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI
ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ
TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.
RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM 281
Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL
OCHII LUI ZAMOLXE
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.
COPIII MERG IUBIREA
SĂ
Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.
INTALNEASCĂ
noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi 282
TRIBUNUL DE PE MUNȚI Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu
Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.
trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.
283
Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce. PARADIS ÎN SAT SONETE MARIANICE Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.
II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui. III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața 284
Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume
Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt 285
Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.
Aiudul și Auschwitzul
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.
Moisei COL ULP TRA AUG DAC SARM +++++++++ ++++ 286
+++ ++++++ ++++++
FURTUNĂ ȘI AVÂNT.
PĂMÂNT SCHINGIUIT CIMITIRUL I Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri
POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI –
Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi 287
Zugravii mâncând curechi.
LAZĂR ȘĂINEANU ZARCA Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte
În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor
Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.
Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.
288
HONTERUS. LEGENDĂ Waltz No. 2 (Poem pillatian)
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.
piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.
289
RAGNAROK CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă
ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
290
GHERLA HEATHCLIFF Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice
În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?
a mers tot pământul cristosul și sfantul.
291
REX HUNGARORUM CRUCEA STREIULUI Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege
De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce
Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului
acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal
cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.
cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.
292
EROUL DE LA STALINGRAD
GHEORGHE DOJA
AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +
Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI
pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.
EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.
293
FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?
Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.
294
CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.
Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești
Sub boltă trist cântec câni fara pantec
Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.
deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.
ȘEZĂTOARE FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ 295
lui Glad Berindei
În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.
Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ COLINDUL BOLII Cândreș frate Hai ne-om Bate În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc
Pentru 296
Țară Și Cetate
NĂLUCI MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI
De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.
DOJA MORT CU OCHII SCURȘI ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
Duhuri și păcat CRUCIAȚII ROMÂNI O Părinte Lumea nu e Pentru mine PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Nici cetatea-ți Căzută În ruine
DE PĂMÂNT ȘI DE
Nu te Doresc 297
Părinte
Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Cetatea Mea Mi-e-n minte
Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat
Duh mort Pentru Tine
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Doamne Nimeni Ca mine.
Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare. FOSILĂ VIE NENEA RĂDUCU Cântul mântul cântul smântul
Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
plânsul spânzul plânsul dânsul.
În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat Refren. 298
SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat
MILESCU
eu sunt câine răsculat
MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN
ce-ai făcut cu-al meu barbat
ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.
spune fata de-mparat râul tot tu ai arat și pădurea ai tăiat capuri negre-ai 299
retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.
PARA BELLUM TIGROAICA DIN CSEJTE Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini
Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet
Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău
După centurii De crime După urlet De prea bine
Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.
Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?
300
CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat
CIMITIRUL II
Pe-aici mare împărat
ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI
Nicolae I Cândea
CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU
Care-a stabilit orânda
CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.
El cu turcii s-a bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga 301
fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați BARABA SPÂNZURAT Stavrofore au luat pe bani
Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?
Și au strâns la gologani
Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba
Dar Cândreșu a murit
Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?
La români a revenit Au avut întreg pământ
Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba
Și l-au cărat în mormânt
Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.
Deci ascultă basna toată Și te roagă Preacurată.
302
Cât ești tu De veche În lumea De streche. CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere
NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.
Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.
DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS
Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată
CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL 303
CASĂ TEMPLU BAN UMIL.
IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ
STREI EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.
CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN. BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste
IUBITUL NESĂRUTAT
304
DUMNEZEU NE-A MIRUIT.
Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.
DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi
RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT
Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat
DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT
Domnișoara Pogany 305
Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.
Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate.
Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului
Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.
Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG
306
Cântecele pure Acatistul lacrimilor Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt
Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.
Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi.
307
Beat și bătut Și încernut Norod rumân Nevastă rea Cum îi mănânci Tu inima.
Liceul german
Vechi burg mort în amurg
BARONUL NEGRU
A fost un om Mult se bătea Pentru rumânii Ce-ntâlnea Beat și bătut Și încernut Prinț în sat Crier bogat A strâns mâna La-mpărat Beat și bătut Și încernut Cuțit în inimă Primi Baronul negru 'nnebuni Beat și bătut Și încernut Mergea pe drum Citea la stele Cearnă cunună Și obiele Beat și bătut Și încernut Rușinit Și înjosit A pierdut tot Ce-a iubit
Tineri bătrâni bistrieni români înțelepciune scrisă în carte și iubire fără de moartă. - SFÂRȘIT. CARTE cântului)
DE
RUGĂCIUNI
Felix Rian Constantinescu 2016 MOTTO
308
(Monastirea
„Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.
acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. FELIX MONASTIREA CÂNTULUI MONASTIREA CÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ. ORDONANTA GENERALULUI GEORGE WASHINGTON CEL MIC
309
TATALUI MEU GENERALUL ROMAN CONSTANTIN CONSTANTINESCUCLAPS
CU TIGANI PE VERESIE 6 ASISTENTA FOARTE REA CE-I CU COPILUTA MEA?
ORDONANTA NEAGRA VIATA PONEAGRA CAT AI SUFERIT PENT COPILARIT ORDONANTA TATA TU AI FOST ODATA CATI TE-OR PARASIT CATI TE-OR OCARIT
7 PRUNC ISUSE TE CUNOSC DAR NU TE MAI RECUNOSC
OCHIUL TI-OR CRESTAT OCHIUL O-NVIAT INFINIT POET NATIONAL PROFET.
8 CE-I IN CAPUL TAU COPILE HAOSUL SI A EI RAIE
MARIA CU PRUNCUL ISUS 9 EU TREI ZILE NU MAI DORM LUMPENII UCIDE SOMN
Refren. PRUNC ISUS FUTUT IN CUR MUIE-N SPIRT CU PENIS DUR
10 SI COPII AU RAS IN BASTE FELIX STIE EL CUNOASTE
1 MAMA MULT L-A DORIT TATA ISUS ASEMUIT
11 SI COPIII CU MINTI PROASTE EL NU STIE DAR CUNOASTE
2 MOASA TIGRU L-A VIOLAT PRUNC ABIA NASCUT IN PAT
12 MASTERA L-A SUGRUMAT CREIERUL FACUT CACAT.
3 MOASA MONSTRU L-A DROGAT I-A DAT SA MANCE CACAT
13 FETIȚĂ DE LEGIONARĂ COPILU CESTA SĂ PIARĂ.
4 IN NADASTIE EXILAT SA FIE EXTERMINAT
Epilog. ȘI ÎNTREB CA ȘI ZOLA VINOVATĂ
5 TU LESBIANA MARIE 310
_MAICA_ MEA? ORI RĂZBOIUL VINOVAT SE VA TERMINA ODAT?
Pâinea eroilor La Cluj îmi plăcea să stau în Cimitirul Eroilor Singur Printre crucile soldaților români, maghiari, nemți, ruși Crucile Revoluției Eram la cimitirul român din Primul sau Al Doilea Război Mondial Când un om m-a oprit Mi-a spus Nu vă supărați Poate vreți să primiți aceasta Și mi-a dat pâine, pateu și mi se pare roșii Nu aveam ce mânca la cămin Am mai trăit o zi Cu pâinea eroilor.
TARA CNEJILOR TARA CNEJILOR TARA DOMNILOR SABIA ARIPA SCHIT INFIREPA TARA DOMNILOR SI A CNEJILOR PLANSUL TURCULUI SI-AL PAGANULUI. Cearta cu țigănia sau cearta țiganului cu lumea
COPIII FAC CUNOSTINTA CU GULAGUL M-am născut În cartier Tata-n gratiile De fier
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
Nimeni nu Mi-o spus ceva Cine poate A mă ierta? Nimeni nu Mi-o dat ceva Mama n-o avut Ce-mi da
COPIII MERG IUBIREA
Nimeni nu Mi-o spus ceva Cine poate A mă ierta?
noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii.
Eu în lume Am lucrat Nimeni nu M-a angajat.
SA
INTALNEASCA
COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri.
Nimeni nu Mi-o spus ceva Cine poate A mă ierta? *** Voi Mă chemați la templu Eu vă chem la sat.
COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 311
De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.
PLÂNSUL REGINEI Viața se petrece pe o tablă de șah. Lumea e un portulan Spun marii geografi Sunt patru târguri și-un ciolan Și banii olografi Un targ mai mare unul mic Un Iad și-un Paradis Cu elefanți războiul punic În drum catre abis
TRIBUNUL DE PE MUNTI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.
Era o fată două fete Și-o Vergină Regină Fata dintâi porni să certe Cea bună să se-nvină Veni în calea lui Tocilă În calea lui veni Și pentru el și Sarsailă Pentru ei muri Acum statuie-i fata-n târg Tocila e plecat Dama de vița s-a-nnegrit Regina plânge-n sat.
SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.
OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc. Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.
III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie 312
Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie.
Un suflet ardelean Poet răzvratit poet nebun. Vezi Mamă m-am spânzurat Vezi Mamă m-am spânzurat Uite Tată am plecat Inima din piept mi-am dat Păsările m-or mâncat Dumnezeu m-o blestemat Fată mult eu n-am mai fost Că m-o luat Moartea la rost Eu Copilul cel mai prost
IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce.
Care râde-n zi de post Și când spune Tatăl nost Moartea mult de m-ar ierta Că n-am fost pe voia Sa Și cine s-o mai speria Să i se sperie inima De toată durerea mea Am murit și m-am tot dus Tata de spate-i adus Mama are părul fus Frate-mio plânge că nu-s Unde-i fata? Unde-s? Nu-s...
ARDEALULUI Ardealule, Ardealule Multi iți mînca dealurile Transilvanie plaiu roș Geaba întâlnești pe Moș Giocurit și giocuros Mâncarea ți-e doar un os Plângi Ardele blestemat De ciocoi ești blestemat.
CRUCEA DE CETINĂ În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941. Drum printre mitraliere Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte
POETUL RĂZVRĂTIT ȘI POETUL NEBUN Noi și voi Ne incercuiti ca un zid Voi ați făcut lumea Voi sunteți Români Ardeleanu nu are suflet Să muncească pe roată o mie de ani Să moară în România încă o mie Voi veniți în pământurile și satele noastre Vă învață dascălii și tribunii Și apoi daca se ridică
Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei. Tortura Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu
313
Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis.
Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost
Luminii
Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.
Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată?
Dispreț
Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.
Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate
75 000
Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.
Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea
Crucea de cetină
75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ.
Aici crucea a -nflorit Aici țara a murit
Simplegeist
Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.
Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț
Paradis in sat
Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?
Uite tata Ceru parca-i de icoana Salta frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheata.
Oameni de la sat Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat
GRAMATICĂ VIEȚII În sfântul Vas Creierul Ceas
Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut La ce bun o treierat Pentru poporul vândut.
Lumină Divină Moarte Stăpână.
Profesorul de sat
314
PENTRU
GRAMATICA
O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
Lucian Blaga la Lancrăm 1 LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil
Aiudul și Auschwitzul 315
Lumină din vină Fată preacurată Lună stăpână Mamă-nmiresmată
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele?
Dumnezău-o muritu Marii s-or rugare Ceru prăbușitu În ochi de Fecioare.
Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.
AVRAM IANCU NEBUN
Turnul
Domnului profesor de fizică Badiu Iancu, nepot de soră de al lui Avram Iancu.
Turnul de os Boltit frumos Turnul de lemn Tăcut îndemn
Lung îi drumul moților Dar mai lung al morților
Turnul de stei Sălaș de miei Turnul de dor În care mor.
Transilvanie ruptă roată Tu bătaie Minte lată.
Unei Biblii germane VOIEVODUL DE ALBA IULIA Din Dacia sfântă cu sacri plopi Cerul un tub de culoare
Mihai Creștinul Se numea odată Copilul trist Fără de tată
Un șah o carte și o Biblie încâlcită Logica ocean.
Fără popor Fără solie Doar Dumnezeu Privire vie.
MOGOȘ ȘI MAZILU COL ULP TRA AUG DAC SARM Mor copiii Cad uciși Pleacă fiii -n păltiniș
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.
Taie brazii Toți călăii Curge sânge Sar dulăii Gropi comune Sus în munți Ochi închiși În sfinte nunți.
GRI NEUTRU În biserica turn de pază Îngeri cu aripi gri veghează
Luna și Mama 316
Pictorul e-n piața lumii Chemat n-apoi de plânsul Mumii.
Îngeri să dăsfac Calului alb Cerbule verbule.
Moisei
MEȘTERUL
+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
Cioplește lacrimi în lemn înzeite patimi în semn Și fluiere și linguri și cânt și răbdare de sfânt.
CIMITIRUL POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.
RUGĂCIUNE Creierul boltă Inimă-naltă Cerul uitat Ochiu bărbat
TRAGEREA PE ROATA
Tăcere mare Ghioc de soare Ger timpuriu Iarași înviu.
Roata hora romaneasca roata crunta ungureasca roata graului s-a painii strapunsa biserica mainii
VOTUL ROMAN
fost de roate Ardealu plin sangele ne e venin noi facutum drumuri ziduri si muritum rupti pe griduri.
Arunc cu votul Grec ce sunt Pentru istorie Pentru pământ
PAMANT SCHINGIUIT
Merg prin zăpadă Prin ocări Ceru mă vadă Umblu pe mări.
Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri
AUTOPORTRET INTERIOR
Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.
În mine-i întuneric de iad Înălțimi de orgă în mine Acvile ce urlă vrăbii ce cad Dincolo de rău și bine
ICOANĂ PE STICLĂ
În mine e tăcere și moarte Și urlet de fiară Mintea mi-e deschisă carte Și plânsul de ceară.
Cavalerul trac străpunsă Bălaurul dac Leule zeule
DEȘTEAPTĂ-TE FELIX 317
Și singur stai ades Șezi rușinat și sângerând Și te uiți în eres.
Stau privind peretele domol Cu creștetu-ntr-o rană amețit Bistrian de gânduri îmi trec prin ochi Și vad vrun ce fara să știu ce văd
LAZĂR ȘĂINEANU
Ochi mi se zvantă sub palma grea Îmi sunt două nuci pline de miez Sunt un bun copil cu viața rea Stau iar privind în gol - visez.
Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte
ZARCA
Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.
În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor
TUDOR
Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.
Tudore Mândrule Cântule Sfântule
EUROPA
Ortule Mortule Domnule Omule.
Cândva Europa era o pădure De la mări la mări Fără orașe fără Moloh Doar o mare pădure
LIMBA CLOPOTULUI
Un loc al păcii și înțelepciunii Bucuria găsită în poieni Scânteile din foc devenind stele Și noi părinții noștri și ei părinții lor.
O dată la o mie de ani limba clopotului ne sună în frunte adormiți în ger ca în legendele negre sufletele ne sunt biserici năruite cu Dumnezeu pribeag intrând la vecernie.
RUȘINEA SATULUI Domnului Profesor Radu Vancu. Rușinea este dor și cânt Lumea de răzbați În inima ta tacând plângând De tot mai singur cați
MUIEREA E-o muiere ca oricare o muiere-n lumea mare și barbatu îi muri și se și imbolnavi
Stai într-un loc și-ți amintești Prieteni mii trecând Mintea ți-e magic Ipotești Și toți se sting în gând
Cine-o crește fiii mei Fii mei ca niște miei Pe preut nu îl lăsa Se ruga la Precesta
Rămai și tu-n rușinea ta De Chrestus rușinat De cruce ca el stai flămând Martir fii pentru sat
Și spunea m-am vindecat Plâns-am plâns-am râu curat O-ntrebau, Te-ai vindecat? Zicea greu, Nu m-am lasat.
În satul vechi vorbești rugând 318
Waltz No. 2
deceniului 1944-1964
Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.
Sunt veacuri repetitive vise urâte reflectându-se în oglinda generațiilor urăște-ți prietenii și vinde-ți frații obsedante decenii recurente rușinea unui popor blestemul unei istorii homo homini lupus și negustorii cinstiți urlă să moară să moară să moară.
FATA DECAPITATĂ. PENTICOSTALĂ
LEGENDĂ
Demult demult în alți ani răi cine mai stie sorții săi era-ntr-un sat o momârlană pe care o strigau tu Ană. cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni În sat lumea-se vorbi că Ana înnebuni popa o-nfiera cu crucea moșu țuică bea cu butea.
HONTERUS. LEGENDĂ Ana înnebuni cu Domnul se drăgosti
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
Fata mea să nu te duci că ne faci de râs la curci fata merse și veni taica capul îi tăi'.
piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.
Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni. Plange taica fata-i moartă Mergi la Lainici de te iartă Fata me să pocăi Pocăiește-te și tu.
Aurel Căzu steaua pe benedinctini lumină din cer și din batrani
Ana înnebuni Cu Domnul se drăgosti Cu Domnul se drăgosti Ana înnebuni.
Dalb mesteacăn răsărit vechi brad sacru mortflorit.
RUSIA Jele Rusia sufletul lumii țarina zăvorâtă la sânul mumii
LUCIAN BLAGA LA CLUJ Melc în cochilia albastră plânge lebăda măiastră moartea are chip de om sub al bolții sfinte dom
Maica - în deochi vorbește-mi Cu ochi în isop cetește-mi.
totul are înțeles iubirea e un eres Cluj roșu în soarele aztec Sfântul Lucian devenit metec.
Obsesie și demență 319
pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?
Înviere Zalmoxis vine din mormânt Românul cade în pamant
CU PUTREDĂ MÂNĂ Cât fui închis uitai liturghia mă afurisi și împărăția
Copiii au aripi și plete Norii au început să fete.
dar am o credință de craniu-n tărână îl caut pe Cristos cu putredă mână.
BISERICA ȘI CIMITIRUL Biserica cimitir Cad stăpânii fir cu fir Cimitirul templu mare Îngerii să tăbărare
PRICEASNA MAMEI Stă mama-n odaie și plânge ades n-ar vrea ca să plângă dar doru-i dă ghes
Morții vii și vii morți Margarete rupte-n porți.
toți au uitat-o barbatu-i murii fata-i plecă și se pustini
CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
unde ești mamă unde ești fată unde ești fată unde esti mamă?
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
HEATHCLIFF În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
a mers tot pământul cristosul și sfantul.
RAGNAROK Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă
POCĂITUL
cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga
Merge acasă pocăitul românii nu-i țin trăitul
și când voi ajunge-n cer 320
focul arde suspinând cetesc și tac și scriu cuvânt.
stă cu bătrâna la foc satul petrece el cată în foc
FLUIERUL și trece o viața spânu bătrânu satu-l petrece să dusă bătrânu.
Fluier din munte Fluier de nuntă Fluier din carte Fluier de moarte
GHERLA Fluier din nuntă Fluier de munte Fluier de carte Fluier din moarte.
Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice
JALE de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?
Jale mi-i să plec d-acasa plopu-n urmă să imi iasa
BISERICA IOBAGILOR jele mi-i de negru murg printre pietre sus în burg.
Biserica de piatră arde de cuvânt romanii stau pe vatră muierile-n pământ
CRUCEA STREIULUI vorbește azi Cristosul venit din alte ere alb e tot Salașul minte orice durere.
De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce
VECERNIE steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului
Fac vecernie în casă demonu-ntristat mă lasă
cruce frântă 321
zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.
și-ai ucis românul nume. ROMÂNIA MODERNA
INSCRIPȚIE tatălui meu. PRIETENII M-OR TRĂDAT PĂRINȚII M-OR JUDECAT
Poduri de fier bani de aur cer fără cer tăcere tezaur
DUMNEZEU M-O ÎNGROPAT ȚINTIRIMU M-O UITAT.
noi închisori în temple vechi oameni ce mor ca vinul vechi.
WILLIAM SHAKESPEARE REX HUNGARORUM William Cuceritorul William Scutură Sulița sub soarele anglu în cruce malteză
Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege
de la Stratford la Londra și înapoi singuratate în tăcerile veghei.
Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal
COMUNISMUL ROMAN
poporului român. cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari
Fiare ce-și mănâncă fiii Fii ce-și batjocor părinții Românie stele mii te privesc cu ochii Sfinții
Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.
mult dor ai adus în lume demon rău fără de nume ne-ai facut de chin în lume 322
smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda
EROUL DE LA STALINGRAD AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +
taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI
pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.
EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC
PAGANINI COPIL
CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT
Prietenului din copilĂrie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini.
FRAȚII-OR MURIT DE RUSU CÂINIT DRACU SĂ-I IE DIN ȚARA ME.
Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute
CERUL ROMÂNESC
Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.
Bourului. MANEA Veșmânt al Fecioarei înzăpezit de plânsetul mioarei zdrobit
NUMA BINE V-AM FĂCUT ȘI MEREU VOI M-AȚI FUTUT MAI CHEMAȚI PE CINEVA DOAR DOAR EU M-OI M-OI SPÂNZURA
Din Sighet in Braila același cer Marin Preda și Nila în ger.
ȘI-OȚI FURA ȘI CASA MEA ȚIGĂNIE DE CACA.
GHEORGHE DOJA
CAPUL Ia cleștele 323
Ghici mici ce mi-i capu? Visele vârâte-n sacu.
DESCÂNTEC
TEMPLUL
poetului moiseian Ioan Ivașcu Mesteacăn frânt Noapte de smânt Murg alergat În negru păcat Tu m-ai iertat Și m-ai luminat Cu frunze de jar Tăcere de har Mesteacăn alb Mesteacăn dalb.
TEMPLE TRISTE PĂRĂDUITE COLOANELE NĂRUITE PREOȚII OMORÂȚI DUMNEZEII COBORÂȚI...
III DOLIU Judeii, Romanorum, Graecis, Thraces, Scythes Secunda vita caeleste et aeternam Imperium e lux et vulgus beati Via aqua est aetheris tristae panem Tu plangit bebis lux perpetua Libertus sculptura tacet marem.
Mama carte moartă moarte mă-nnegresc înnebunesc cobor în vânt urc în mormânt și din pământ vorbesc cuvânt.
Revizioniștilor...
CETĂȚILE SACRE
Principatele Române Mâncă sare mâncă pâne Se jelesc rupte în patru Plânge târgu plânge satu
Lui Robert. Românie sfâșiată Câni te sfâșie te latră Vergină descoperită Tu Românie iubită.
Roți de lumină soare de mină griduri de cânt dave-n cuvânt
FATA IUBEATA A fost o fata margarint Zisa fata iubeata Cat a trait tot a iubit In sat de fum si ceata Azi in ceasul vietii
altare crăpate răbojuri uitate torna torna fratre fără de moarte. 324
La ce-am trait? Am batranit De ce traiesc iubetii?
Cu nesărutată Față La icoană stă Privește 'ncet se roagă Duh primește.
CONSTANTIN CEL MIC Printul Constantin cel Mic Fara imperiu in troian Hristos i-e sangele de vin Are chipul scris pe ban Face minuni cu mana sacra Ii vorbesc mortii din pamant Imparat lasat la vatra 11 apostoli ii cuvant.
DOUA CEPE. FABULA
Ceapa rosie vine-acasa pe portita greu se lasa
TATĂ MURIND Doarme în patul ei
Greu mi-i prin strainatate Ceapa alba Ceapa frate
Doamnei cu miei
Ma batjocuresc strainii spun ca-s rea scot ochiul painii
Privește în noapte
spune tu surata hăi cum ramasi si cum te dăi
Chipuri de lapte
Eu is tinuta in cinste plang romanii -n bob de linte.
Privește pe cer Stele ce pier.
PÂINEA ȘI ȚUICA. FABULĂ
Pe mine mă face mama râd copiii plânge mama spuse Pâinea tristă-n drum eu am la oricine drum
FATA CU ICOANĂ
Stă la masă Și învață
Pe mine mă face tata 325
râde lumea plânge tata zice Țuica lânga drum și iou am la oricine drum.
cautam lumina marie stapana
HORA deasupra e bal val dupa val.
Insangerat Ardeal Mori azi sus in deal In hora la mijloc Biserica de foc
FOAMEA SI BATAIA. FABULA
Rotile de fier Creierii t-i cer Ardeal azi ai sa mori Si ai sa inflori.
dedicata unei Pisici sarmane Ma Bataie crunta esti statu Foamea la povesti
UNUI PLOP
Plop leganat de vant plop rupt la pamant
Ba tu Foame ma intreci as manca si pietre reci.
Frunzele tale mormant tacerea ta duh sfant.
SEZATOARE
lui Glad Berindei CANTECUL ROBILOR Omul e un abis vorbitor si singuratatea il cheama la vorba in el parintii sunt cartea mortilor pleaca se-ntoarce in alb cer vechi Corbu asadar sa vorbim inca un mileniu si inca o mie de ani sa adastam in limba felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu stim duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
Internilor din spitalul de la Paclisa. Sub bolta trist cantec cani fara pantec deasupra e bal val dupa val
326
COLINDUL BOLII
DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI
In camp de soc Colind bolind Ma opresc in loc In amurg sfint Si zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cat au fost de reu Te tie Dumnezau Ca nu m-ai iertat Si la cani m-ai dat Viata m-ai mancat De viu ingropat.
MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI DOJA MORT CU OCHII SCURȘI
CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ
ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI
Cândreș frate Hai ne-om Bate
COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
Pentru Țară Și Cetate
BASTARDUL FRANCEZ
Prima atestare documentară a localităţii Pui este din anul 1426, ca domeniu aparţinând unei familii de origine franceză, pe nume Puly. http://www.primaria-pui.ro/
De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.
Vine Prințul Noaptea-n Sat
CRUCIAȚII ROMÂNI Să Să Simtă Mai bărbat
PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Naște Anca 327
Pruncu Blând
BARONUL NEGRU
Și-l Duce La popă Sfânt
A fost un om Mult se bătea Pentru rumânii Ce-ntâlnea
Naște Ana Pui De aur
Beat și bătut Și încernut Prinț în sat Crier bogat A strâns mâna La-mpărat
Și-l îmbracă -n foi De laur. Duhuri și păcat
Beat și bătut Și încernut
O Părinte Lumea nu e Pentru mine
Cuțit în inimă Primi Baronul negru 'nnebuni
Nici cetatea-ți Căzută În ruine
Beat și bătut Și încernut Mergea pe drum Citea la stele Cearnă cunună Și obiele
Nu te Doresc Părinte Cetatea Mea Mi-e-n minte
Beat și bătut Și încernut Rușinit Și înjosit A pierdut tot Ce-a iubit
Duh mort Pentru Tine Doamne Nimeni Ca mine.
Beat și bătut Și încernut
328
Norod rumân Nevastă rea Cum îi mănânci Tu inima.
Nimeni nimic N-a știat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Liceul german Vechi burg mort în amurg
Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu
Tineri bătrâni bistrieni români
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
înțelepciune scrisă în carte
Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare.
și iubire fără de moarte.
FOSILĂ VIE Cântul mântul cântul smântul
NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud
plânsul spânzul plânsul dânsul.
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Fata tânără
În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat
Fată tânără Băiat Stau la Margine De sat
Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt.
Lacrimi sânge A scuipat
Spune Fată Mă iubești 329
Ori numa Mă Amăgești?
Eu mă duc în Luna mare Și să-mi țineți Sărbătoare Lumea voastă o trăi Cât pe mine m-oți primi
Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt.
Sufletul mi-e fără capăt Gura mi-e izvor cu șoapăt Veți muri și veți trăi Cât în lume suferi
Eu Băiete Mult te Țiu Plânge Muma A pustiu
Eu mă duc în Luna mare Și să-mi țineți Sărbătoare Lumea voastă o trăi Cât pe mine m-oți primi Te rugăm nu ne lăsa Că ni-e lumea tot mai grea Pâini-n oțet de eți muia Veți avea inima mea.
Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt.
Ponorul în Livadă În lume De om Pleca Luna de Ne-o cununa
Boce ponorul Duce dorul Duce duhuri Boce ciuhuri
Apăi spune Fată când? Când om Merge în Mormânt.
Măr rotat Înger bărbat Blestemat Și înrugat Moare floarea Lăcrămioara Vine moartea Și-mi ia partea
PRICEASNA MAMEI Sta mama-n odaie si plange ades n-ar vrea ca sa planga dar doru-i da ghes
Măr rotat Înger bărbat Blestemat Și înrugat.
toti au uitat-o barbatu-i murii fata-i pleca si se pustini.
TRAIAN ÎN TUFIȘURI Plânge Traian în tufișuri
Priceasnă Dumnezeu cu Sfântul Petre Vinu sara pe la vetre Doamne-n Steauă unde mergi Nu-mi vezi ochii în obezi?
Și -și mărturisește visuri 330
A-nnebunit Doina sfântă -l însoțește
De-i departe Dumnezeu Să-l vedem Pe fiul său.
România -și spovedește.
PROSTUL SATULUI La-nceput de an Stă-n câmp Și să uită la Pământ
Cățelușul negru Merge-n drum Cam ostenit Nime-n uliți L-a primit
Vara este-n Țintirim Și citește Frații Grimm
O să meargă În alt sat De mâncare ce-a aflat?
Toamna cântă Apucat Nu vra fată De-nsurat
O ocară și Un băț De la câini albi De răsfăț
De Crăciun A-nnebunit Singurul Nespovedit.
Prietenie ce-a Primit? O piatră și un Os de la omul cu Folos.
Îngerului Îngere Vino Aici
MICA VRĂJITOARE Carul lumii Răsturnat Urlă porcii În palat
Mușuroiul De Arnici Te roagă Copiii Mici
Chiar Christosul A murit Lumea mult A-nnebunit
Mâna Plină de Furnici.
Să vedem dacă Există Dumnezeu Mort în Batistă
Cartea citită în bancă
Chiar Christosul A murit Lumea mult
De la plus La integrale Știința este 331
Foarte mare munții toți tu ai lăsat
Dacă le pui În balanță Cartea în sicriu E clanță
copiii tu ne-ai mâncat
Citește copile -n bancă Mărturisitor Și pankăr.
tu vrei doar să fii bogat
MILESCU
spune os de împărat.
MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN
TIGROAICA DIN CSEJTE
ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.
Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet După centurii De crime După urlet De prea bine
SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat
Copila Înnebuni Fete simple Omorî
eu sunt câine răsculat
Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat
ce-ai făcut cu-al meu barbat spune fata de-mparat
Or boierii în serai Ce-au făcut Iadul în Rai?
râul tot tu ai arat
EGLOGA GRECO-CATOLICĂ
și pădurea ai tăiat
Război sfânt Se purtă În Translivania Sfântă
capuri negre-ai retezat
Tunuri în Vechi zidiri 332
Discursuri În tractir
Din lumea bună Pentru ce trăiești?
Un Ideal Născut Român -- maghiar Durut.
Trăiești, trăiești...
PARA BELLUM
Embargo, embargo
Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini
În lumea-ntreagă Embargo.
Ne-au dăruit un Lifestyle nou Embargo
APARTHEID Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău
CARE E NUMELE PĂMÂNTULUI? IERUSALIM?
Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.
ORI BABILON? CARE E NUMELE OMULUI?
EMBARGO
ÎNGER SAU ANIMAL?
Cuvinte libere Spunând adevărul După Război
CINE POATE SPUNE?
Război după Război
NUMELE PĂMÂNTULUI PERLEI ALBASTRE
Noi am învățat O viață nouă Și Lumea cuvânt nou
ESTE CETATEA?
Embargo, embargo
SATUL, BURGUL DEPOZITUL, CIMITIRUL
Stomace leneșe Ne refuză dreptul La lapte praf
ORI APARTHEID
Copiilor inamicului Copiilor cruciadelor
NEGRU APARTHEID?
Și te întreb Copil din Lumea Nouă
DEȘTEAPTĂ-TE AMERICA VISUL AMERICAN MERGE ÎNAINTE OBOSIT PORNOGRAFIC SAMUEL VISEAZĂ DATORITĂ TOXINELOR
Ești fericit? Te întreb Copil 333
AVRAAM E MORT EVANGHELIA ȘI BANUL SUNT UNA ALBUL E ALB ȘI NEGRUL E NEGRU CONSTITUȚIA ÎNSEAMNĂ RĂZBOI LIBERTATEA CAPITAL CONTINENTELE MOARTE CUBA GAZA MAȘINA MÂNCÂND COPIII FLĂMÂNZI AI LUMII ȘI BĂTRÂNII DEGERAȚI AI LUI D-ZEU.
ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA
ICONOCLASM
NOI SUNTEM BANII D-ARAMĂ NOI NU DĂM LA NIME SAMĂ
NOI SUNTEM BANII DE-ARGINT AM ROBIT ÎNTREG PĂMÂNT ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA
A VENIT LA MINE IUBITA ȘI MI-A SPUS SFĂRÂMĂ-ȚI ICOANELE SUNT NEADEVĂR VOM DĂRÂMA BISERICUȚELE PĂGÂNE ARDE-MI FOTOGRAFIA MI-A SPUS VOM UCIDE ARTA CA DOAR DUMNEZEU SĂ EXISTE ȘI ATUNCI AM ZDROBIT ICOANELE AM NIMICIT BISERICILE DUCILOR NEGRI ȘI I-AM ARS FOTOGRAFIA ÎN AMFORA ROȘIE A CREIERULUI MEU.
ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA SE ADUNĂ BANII -N CÂMP HAI SĂ FACEM UN MORMÂNT. CIMITIRUL ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI
BANII
CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU
SE ADUNĂ BANII -N CÂMP HAI SĂ FACEM UN MORMÂNT
CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.
ÎNGROPĂM AICIA ȚARA NIMENI NE ÎNFRUNTE FALA
DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ
NOI SUNTEM BANII DE AUR CIOCĂNIȚI ÎN IAD DE-UN FAUR
DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ.. DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU
334
DEȘTEAPTĂ-TE FRACE DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..
Bănuți de aur
Brâncoveanu
Eu sultane Te iubesc Poporul Nu-mi părăsesc
Brâncovene Ce-ai făcut? Pe sultan L-ai întrecut
La toți capuri Le-au tăiatu Și-n mare Aruncatu.
Vino tu la Cartea mea Lasă-ți Mănăstirea ta
NOAPTEA DE 1 SPRE 2 FEBRUARIE 2017 Unul se roagă altul dă bolovani Și Dragnea vede Că se dă de pe bani.
Că de nu Copiii-ți tai Mie ori la câini Îi dai
România-i balamuc Mai bine decât ospiciu Ascultați ce vă zic Șarpe Chiciurescu.
Constantine Brâncovan Ești rumân Sau ești roman?
COPILUL ZUGRAVULUI DE BISERICI Prietenă mică În adolescență Am avut un prieten Prof de temperanță
La Târgoviște -ai plecat Țara ai dus În păcat
Nu știu despre sine Decât presupuneri Munca înseamnă bani Frescele culori
Ai moșii Și vrei palate Tu păgâne Vrei dreptate?
De unde a venit Unde merge nu știu Dar el știe totul Și pe el nu-l știu.
La Viena ai Plecat În Veneția Bani ai dat Pe Necredinciosul Toma L-ai lăsat Să fugă-n Roma
AROMÂNUL ȘI NĂRODUL FRATE AROMÂN VENIT UN NĂROD A ÎNTÂLNIT
Ți-ai luat Citheră și liră Flaute Și pianină
EU FRATE NU VOI SĂ MĂ BAT NICIE SUFLETUL SĂ-MI CAT
În Ardeal Tu câne ghiaur Ai bătut
ROMÂNIA AM 335
VENIT FERI CĂ TE-AM ÎNTÂLNIT
Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș
TRICOLORUL MULT IUBESC ȘI NORODUL ROMÂNESC
Au ajuns Mult prea Bogați
ȘI NĂRODUL A GRĂIT ȘI NĂRODUL A JELIT
În biserici și ducați
AROMÂNU-I FRATE SFÂNT IARĂ EU SUNT DOAR PĂMÂNT.
Stavrofore au luat pe bani Și au strâns la gologani
CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat
Dar Cândreșu a murit
Pe-aici mare împărat
La români a revenit
Nicolae I Cândea
Au avut întreg pământ
Care-a stabilit orânda
Și l-au cărat în mormânt
El cu turcii s-a bătut
Deci ascultă basna toată
Și-a primit to ce-a avut
Și te roagă Preacurată.
Mihail Întâi zis Cândea
BARABA SPÂNZURAT
Cândea I și Ioan Cândea
Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?
Și apoi 336
Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba
EXISTĂ ȘI ALT FEL DE ȚIGANI.. UN BĂIAT HANDICAPAT NECĂJIT ȘI ÎNTRISTAT
Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?
VIAȚA LUI E UN CĂCAT DAR ÎN CER E AȘTEPTAT.
Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba
EROUL DE LA PĂCLIȘA
Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.
Spune psalmule Odată De țară Neatârnată Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit
DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi
Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat
Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat
Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.
Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.
DE CE AM DAT CU PIATRA-N DRUM (UN JEEP CU PLG) AM DAT CU PIATRA CU BETON ÎN DRUM PENTRU CĂ UNU REMUS M-A LUAT DE DOUA ORI LA ROST ȘI INTREBARI -CE-AI CU EL? SCRISESEM JOS DRAGNEA -CE CÂȘTIGI CĂ STAI AICI? CE CÂȘTIGI CĂ ȚII AIA? ȘI APOI IMEDIAT A TRECUT DIN SAT UN JEEP CU PLG.
2 FEBRUAR 2017 (POEME) „În fine, patriarhia se exprimă. Nu suficient de explicit, dar tot e ceva: ”Pozitia Patriarhiei fata de contextul social actual, din nefericire din ce in ce mai tensionat, este una de reala ingrijorare si in acelasi timp una subinteles favorabila valorilor statutului de drept in care dreptatea si pacea sociala sunt si trebuie sa ramana esentiale".” MIRCEA CĂRTĂRESCU HANDICAPATUL 337
CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE SÂNTĂMĂRIE MAMEI MELE VALERIA Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere
NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.
Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.
DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS
Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată
CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.
Cât ești tu De veche În lumea De streche.
STREI 338
FACE LABA ÎN CHILOT
CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT
PE MINE MĂ CALCĂ TRENU ȘI ȚIE ȚI-O TRAGE RENU.
CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.
Hai mai Tigane Hai mai Tigane Munceste Mancarea Se ispraveste
BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT
Hai ma Romane Canta Sa ai inima De sfanta.
LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
RUGĂCIUNE
IUBITUL NESĂRUTAT
DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.
RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT
IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ
- SFÂRȘIT. -
EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.
CARTE DE RUGĂCIUNI (Monastirea scântului) Felix Rian Constantinescu 2016-2017
MANEA II A CRITICA FIE ȘI O COMUNITATE ÎN CARE EXTREM DE MULȚI INDIVIZI TRĂIESC DIN FELURITE CRIME NU ÎNSEAMNĂ RASISM. CINE ARE URECHI DE AUZIT SĂ AUDĂ. CĂ ȚIGANU-I CRIMINAL ÎI PLACE ȘI SEX ANAL BA ȚIGANU-I MAFIOT 339
obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum
Fur Elise
MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria. „Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și 340
„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.
FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR
Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX
ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP 341
INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.
COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL MONASTIREA SCÂNTULUI
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.
COPIII MERG IUBIREA
SĂ
INTALNEASCĂ
noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai 342
Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu
OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.
trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.
Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.
343
SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.
TRIBUNUL DE PE MUNȚI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.
III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie 344
Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce.
Lucian Blaga la Lancrăm 1
PARADIS ÎN SAT LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână. SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte,
Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.
345
în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.
NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
Aiudul și Auschwitzul
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.
346
Moisei COL ULP TRA AUG DAC SARM +++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.
347
CIMITIRUL I Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri
POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.
Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.
ZARCA PĂMÂNT SCHINGIUIT 348
În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor
ca-n carte Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.
Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.
Waltz No. 2 (Poem pillatian) LAZĂR ȘĂINEANU Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu. Telal de basme l-am văzut vorbind frumos 349
Avva cu păr negru pană.
CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ HONTERUS. LEGENDĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
piatra neagră Biserica Romană Neagră 350
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?
HEATHCLIFF
În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
RAGNAROK
Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă
a mers tot pământul cristosul și sfantul.
cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga și când voi ajunge-n cer 351
CRUCEA STREIULUI GHERLA De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce
Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului
de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?
cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.
352
cel fără de lege.
EROUL DE LA STALINGRAD REX HUNGARORUM AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +
Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege
ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI
Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har
EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC
acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal
CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT
cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari
CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.
Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu 353
PAGANINI COPIL GHEORGHE DOJA Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda
Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute
taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.
pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.
354
CÂNTECUL ROBILOR FATA IUBEAȚĂ Internilor din spitalul de la Păclișa. A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?
Sub boltă trist cântec câni fara pantec deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.
355
ȘEZĂTOARE FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ lui Glad Berindei dedicată unei Pisici sărmane
Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.
356
CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ COLINDUL BOLII Cândreș frate Hai ne-om Bate În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.
Pentru Țară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.
CRUCIAȚII ROMÂNI
357
Lumea nu e Pentru mine PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Nici cetatea-ți Căzută În ruine
DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI
Nu te Doresc Părinte
MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI
Cetatea Mea Mi-e-n minte Duh mort Pentru Tine
DOJA MORT CU OCHII SCURȘI
Doamne Nimeni Ca mine.
ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud
Duhuri și păcat
O Părinte
Refren. 358
Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
spânzul plânsul dânsul.
În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare.
MILESCU
FOSILĂ VIE MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN
Cântul mântul cântul smântul
ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.
plânsul 359
râul tot tu ai arat și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.
TIGROAICA DIN CSEJTE Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet
SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat
După centurii De crime După urlet De prea bine
eu sunt câine răsculat ce-ai făcut cu-al meu barbat
Copila Înnebuni Fete simple Omorî
spune fata de-mparat
Cine este Vinovat Maica mamă 360
De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?
CIMITIRUL II PARA BELLUM ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI
Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini
CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU
Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău
CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.
Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.
361
Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați Stavrofore au luat pe bani Și au strâns la gologani
CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat
Dar Cândreșu a murit
Pe-aici mare împărat
La români a revenit
Nicolae I Cândea
Au avut întreg pământ
Care-a stabilit orânda
Și l-au cărat în mormânt
El cu turcii s-a bătut
Deci ascultă basna toată
Și-a primit to ce-a avut
Și te roagă Preacurată.
Mihail Întâi zis Cândea 362
CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE MAMEI MELE VALERIA BARABA SPÂNZURAT MĂNĂSTIREA COLȚ Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?
BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?
Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere Biserică albă 363
Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.
DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS
Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată
CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.
Cât ești tu De veche În lumea De streche.
STREI CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT
SÂNTĂMĂRIE Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT
MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ. SĂLAȘU DE SUS CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT. 364
HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste
IUBITUL NESĂRUTAT IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ
Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.
EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.
365
Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi
RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT
Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat
DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.
Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat. - SFÂRȘIT. – CARTE DE RUGĂCIUNI (Monastirea scântului) Felix Rian Constantinescu 2016-2017
PISANIE CARTE CTITORITĂ DE EPISCOPUL GURIENESTORIE2022 AL DEVEI ȘI HUNEDOAREI ȘI PĂRINTELE CIUHAT MIHAI PREOT IN SATELE VĂLIOARA ȘI BOIȚA DIN ȚARA HAȚEGULUI ȘI FOST PAROH LA LUNCANI, TÂRSA, URSICI PESTE STREI ȘI AL UNOR MIRENI PENTRU SUFLETELE LOR ȘI DE MĂNĂSTIREA CATOLICĂ MAGHIARĂ SFÂNTA MARIA DIN DEVA ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI AL MARIEI, MAICII DOMNULUI CU RUGĂCIUNILE APOSTOLULUI CLEOPA ȘI MARIEI DIN MAGDALA PENTRU POPORUL NOSTRU ROMÂN ȘI BISERICA ORTODOXĂ ISAPOSTOLICĂ, A SCRIS FELIX BLAKUL ÎN ZIUA DE 14 și 15, FEBRUARIE ÎN ANUL 2017.
DOMNIȘOARA POGANY 366
spirit; neașezarea ei vine desigur nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.
din
„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile șiau găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai
Fur Elise
MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr
367
Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)” Supplex Libellus Valachorum „„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.” ASTRA, Sibiu. Psalmul 136 1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. 3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!" 4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? 5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! 6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. 7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!" 8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. 9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.
FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR
Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski.. FELIX
ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI 368
DORUL TETEI AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.
COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL MONASTIREA SCÂNTULUI
Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.
MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.
COPIII MERG IUBIREA
SĂ
INTALNEASCĂ
noi Copiii din grupa doamnei Ronai 369
mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii. COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri. COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.
Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu
OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.
trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.
Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină. Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.
370
SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele? Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.
TRIBUNUL DE PE MUNȚI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.
III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie 371
O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie. IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce.
Lucian Blaga la Lancrăm 1
PARADIS ÎN SAT LUCIAN BLAGA, Idee, idee! Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt. MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul. SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă. LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână. MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână.
Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.
372
SPIRITUL, Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat. LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte. MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit. Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt. SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Eram copil. MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul După Isus smântul. SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte. SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară. MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață. 3 Căderea NEGURII NEGURA,
O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune. NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit. NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii. 4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune. (LUCIAN BLAGA tace) Cortina.
Aiudul și Auschwitzul
Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece? Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele? Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu? Ce știi tu de al meu dor? Că iou vreu dor ca să mor.
373
Moisei COL ULP TRA AUG DAC SARM +++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++
ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.
374
PĂMÂNT SCHINGIUIT CIMITIRUL I Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri
POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.
Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.
375
LAZĂR ȘĂINEANU ZARCA Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte
În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor
Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.
Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.
Waltz No. 2 376
(Poem pillatian)
Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman
Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.
piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.
CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ HONTERUS. LEGENDĂ ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ 377
ȘEDE MINȚIT cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga
MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA
și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?
TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.
HEATHCLIFF
În lumea lui tăcere în lumea lor fiere
RAGNAROK
Am șezut între meri în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă
a mers tot pământul cristosul 378
și sfantul.
CRUCEA STREIULUI GHERLA De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce
Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice
steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului
de tu crezi în Dumnezeu de ce-i ești copilul rău?
cruce frântă zei cuvântă cruce spartă 379
cruce moartă.
cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.
EROUL DE LA STALINGRAD REX HUNGARORUM AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +
Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege
ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI
Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har
EXTERMINAREA NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC
acum Tu la Cluj pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal
CERCUL POLAR 380
ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.
PAGANINI COPIL GHEORGHE DOJA Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini. Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda
Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte Mării lumii far Cu buzele cusute
taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii
Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.
pune-l pe tronul Încins mesteacănul cesta nins.
381
CÂNTECUL ROBILOR FATA IUBEAȚĂ Internilor din spitalul de la Păclișa. A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit? Am bătrânit De ce trăiesc iubeții?
Sub boltă trist cântec câni fara pantec deasupra e bal val după val cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.
382
ȘEZĂTOARE FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ lui Glad Berindei dedicată unei Pisici sărmane
Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.
Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești Ba tu Foame mă întreci aș mânca și pietre reci.
383
CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ COLINDUL BOLII Cândreș frate Hai ne-om Bate În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.
Pentru Țară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi Doamne Temple Or zidi.
384
Duhuri și păcat CRUCIAȚII ROMÂNI O Părinte Lumea nu e Pentru mine PLINĂ ȚARA E DE CRUCI
Nici cetatea-ți Căzută În ruine
DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI
Nu te Doresc Părinte
MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI
Cetatea Mea Mi-e-n minte Duh mort Pentru Tine
DOJA MORT CU OCHII SCURȘI
Doamne Nimeni Ca mine.
ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.
385
NENEA RĂDUCU Cântul mântul cântul smântul
Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit
plânsul spânzul plânsul dânsul.
În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren. Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare.
MILESCU
FOSILĂ VIE MILESCU PELERIN 386
PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN
răsculat ce-ai făcut cu-al meu barbat
ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.
spune fata de-mparat râul tot tu ai arat și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.
TIGROAICA DIN CSEJTE Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet
SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI Eu sunt cânele turbat
După centurii De crime După urlet De prea bine
eu sunt câine 387
Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.
Copila Înnebuni Fete simple Omorî Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?
CIMITIRUL II PARA BELLUM ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI
Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini
CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU
Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău
CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA 388
MEA.
bătut Și-a primit to ce-a avut Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici și ducați Stavrofore au luat pe bani Și au strâns la gologani
CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA Hei, c-a fost un om odat
Dar Cândreșu a murit
Pe-aici mare împărat
La români a revenit
Nicolae I Cândea
Au avut întreg pământ
Care-a stabilit orânda
Și l-au cărat în mormânt
El cu turcii s-a
Deci ascultă 389
basna toată Și te roagă Preacurată.
CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE MAMEI MELE VALERIA BARABA SPÂNZURAT MĂNĂSTIREA COLȚ Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?
BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ
Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba
CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.
Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?
Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt
Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba
Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.
Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat. 390
CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI
Streisângeorgiu Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere
NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.
Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.
DENSUȘ CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS
Sânpetru Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată
CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.
Cât ești tu De veche În lumea De streche.
STREI CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT
SÂNTĂMĂRIE Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda
CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.
Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.
BISERICA DIN PĂCLIȘA LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT
MĂNĂSTIREA PRISLOP DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA
LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.
PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ. SĂLAȘU DE SUS
391
HAI MĂI ȚIGANE Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste
IUBITUL NESĂRUTAT IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ
Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.
EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.
392
DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi
RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT
Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat
DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.
Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.
Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar. Poezie. Pădure. Divinitate. Pasiune. Divinitate. Cântec. Prietenie. 393
Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.
Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG
Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului
Acatistul lacrimilor
Isus Maria
Vă chem pe voi lacrimi vă invoc 394
și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea.
Ursă-n mormânt Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi.
- SFÂRȘIT. Addenda Vol, 2, 3, 4 CARTE DE RUGĂCIUNI EVLAVIA OMULUI CREȘTIN Volumul II Ochiul zimbrului
PENTRU
lui Petru M. Haș și tatălui meu, Constantin Raul Constantinescu. Bob Dylan MULTUMESC OMULUI. MOTTO "Pușkin a inundat Rusia cu versuri instigatoare: tot tineretul le invață pe dinafară. Pușkin trebuie să fie trimis în Siberia." Țarul Aleksandru I „Salve Romuli Parva Nepos” IMPARATUL IOSIF II, Austria Fratele Ionel, 1925? Cel mai mult am invatat in viata de la fratele Ionel, un om care nu a spus o predica in vremea mea. Poate am aplicat invatatura la conditiile mele de viata. Mai mult nu mai spun. VRAJA Vraja a plopilor la inceput carmin de octombrie zbucium fara sat dorul nonviolentei coloanelor de templu asteptand rasvenirea plopii ca niste confesiuni lumini in pleiade
Cântecele pure
Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure 395
vantul intorcandu-i ca pe martiri ca pe sufletele noastre fara hodina si flamanzite de Dumnezeu sau poate de nedumnezeu aripile in albe traiectorii si tipetele de bun ramas ale toamnei.
Every night every night every night every night Every night every night every night every night Every night every night every night every night Phoebe Buffay and Petre Roman FR-C When he was down Schooled A bloody coup d'état Fooled And the teacher lady Said Who well we vote Kids? Who will we vote Kids? Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote Roman we will Vote We all shouted in class We had fun Petre Roman was a Communist Bum I storytell this tale Cause I wanna say That I love Phoebe Buffay Yes I love Phoebe Buffay I'd marry Phoebe Buffay. Little Punk Dog Writes A Book FR-C Little Punk Dog Writes a book The publisher page This kid's a spook. He signs both contracts Don't give one back And this is how Little Punk Dog gets jacked. Little Punk Dog gets jacked! (Chorus) Gets jacked gets jacked His Mom is dead
The Adventures of Little Punk Dog Citește! DJIBRAIL. FR-C Little Punk Dog FR-C Little Punk Dog Goes to school Every kid takes Him for a fool The teachers say He's not alright! He barks and cries Every night Every night! (Chorus) Every night every night The kids say to him When the talk of - him Bad Punk Dog Bad Punk Dog You're a Little Punk - Dog You're a Little Punk - Dog Little Punk Dog! (Chorus) Every night every night every night every night Every night every night every night every night Every night every night every night every night Singalong everybody! Encore. He sits friendless And alone His head is heavy Like a stone Nobody loves him Nobody will So he starts to Make up his will! (Chorus)
396
Nobody cares! He sits alone Nobody cares! He sleeps in the frost Nobody cares! He writes all the time Nobody cares! Nobody cares!! (Chorus) Nobody cares nobody cares Four years later publishes On his own money Now he can die But nobody reads - about his Mommy About his Mommy! (Chorus) Nobody nobody nobody nobody People like to sleep eat and fuck If they don't afford condoms They use a sock People suck people suck People suck people suck People suck people suck People suck people suck (Chorus) People suck people suck people suck people suck People suck people suck people suck people suck People suck people suck people suck people suck People suck! Yea-a-a-ah. emoticon smile Little Punk Dog In The Cemetery FR-C Little Punk Dog Sits alone At his head He has a tombstone He's with Grandma We hope he's merry But we don't know Cause he don't show. Little Punk Dog Blues FR-C Little Punk Dog Still has a Father A weary old man Like his dead Mother Kids don't even visit The don't call They wear O'Neal They don't pay a bill They don't pay a bill! Don't say I love you
They don't say I did trouble you Maybe my old man will die And just me will cry! Little Punk Dog Visiting Agafia FR-C Little Punk Dog ran In a cold cold forest Nothing was in the area But a damned securist But fifty meters farther Watched by a cuss And a fart-er In the oldest house Lived a Mother Agafia The daughterless Mother. Educație FR-C Mămica face sex Băiatu face sex Bunica nu știm ce face Hei hei hei Aproape toți fac sex Hai toată lumea Mămica face sex Băiatu face sex Bunica nu știm ce face Hei hei hei Aproape toți fac sex. Mulțumesc. emoticon smile Little Punk Dog Goes To Church FR-C Little Punk Dog Goes to church Christians think His name is Lurch He likes the mood He feels bless-ed And everyday He feels rejected Yay! (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum He is mocked he is used He's insulted and abused He is laughed at and ignored He's despised And he's always bored (Chorus) Bum bum bum bum 397
Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum You can talk to God Only in institution So to be a hermit Is not a solution You must be sharp Smart and holy And you must You must be jolly (Chorus) Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum Bum bum bum bum If someone there loves you It's a wonder But you just can't see her Like Stevie Wonder It's like she is far away Like in a far away land And you wave your hand And you wave your hand. The Failed Suicides of Little Punk Dog FR-C I tried to kill miself Onces upon a time Lime to a lemon Lemon lemon to a lime People want to die And some them Suicide But if you cry Life has a bright side So let me Little Punk Dog Bid you farewell Suiciders are losers What is more to tell?
STATUIA LUI BABA NOVAC LA CLUJ. CANTEC RUPT
Pe rug de piatra cioplita Negru e sufletul de bronz In flacari arzand etern Cu scutul lege in maini martir dintre munti murit in genunti cerestile nunti troianele punti... PAUL GOMA Paul Goma dus in Roma Cristos tace cruce face. DOMNITA RUXANDRA domnisoarei doctor Ruxandra Ghita Naltu imparatu nu le taia capu
Try this at home with your guitar! ca ei is rumani cu viete de cani.
VIVE LA REPUBLIQUE! Regelui Mihai I Crestinul. REPUBLICA ROMANA SINGURA STAPANA
GHEORGHE URSU Ma Gheorghe murisi si te prapadisi
REGE LEPADAT MARE IMPARAT.
cine te-o 398
caznit cine te-o muncit si te-o chinuit
rosiori pandita in burg plumbuita
moartei de te-o dat roman necurat?
ursule roman sangele ti-e vin
Romanii au fost patimi fara rost
lup copiat din carte dealul fara moarte
Au romani-ai ertat au esti tot certat?
invie romanii mesteceni batranii...
Ertat ertat ca sunt domn bogat
INGERUL Inger sunt inger sant
aici imparat desu spovadat.
viata vant dor pamant.
CANALUL
20 DE DOLARI Pamant la Canal piatra Ideal
20 de Dolari plasa de mancari
moarte timpurie lacrima faclie.
si am luat si ceapa ochii sa ma-nceapa.
FIARA DIN BURG SECURISTUL Lui Ion D. Sarbu Oameni urmaresc pamantul ocarasc
Fiara -ncoltita vanatori grozita 399
isusi zavistuiesc straini ma rasplatesc.
ste de agat Copil Imparat.
JUDECATA REGELUI MIHAI CRESTINUL TURNUL CHINDIEI Rege uitat print scelerat
Turn inchisoare paine si sare
Printul nebun plateste acum
voda petrece temnita rece.
Rege batran etern stapan
VORONET Capela sixtina Gheorghe fara vina
Rege Mihai Eminescu Mihai Judecata sa dai
judecata dreapta apocalips inceapa
Pamant uitat print fara cap.
straluciri de vina pictura lumina.
RUGACIUNE DE SEARA Isus Marie David Urie
BISERICA EVANGHELICA DIN SIBIU Burg in burg cetate in cetate
minte-ma mila viata umila.
rune din carte orgi fara moarte.
EMINESCU LICEAN. COPIL IMPARAT Cernauti mirat Mihail baiat
ROMUL MUNTEANU doamnei Ana Munteanu. Ochi 400
obositi nori coborati
De as pleca oare -o afla?
muri innegriti domni poteriti
Copilul dormind tata plangand...
plumbi tipariti noi indoiti.
BASARABA DIN PAROS Lui Mihai Eminescu.
POEZIE DUPA POESIE Crai mari domni tari
Poezie dupa poesie Sfintita Sofie bolta pictata Dunare lata
s-au pustinit au izbandit
Asaneasca sora Flacarata tora versuri de-argint psalmi margarint
tara romana pe veci stapana
cruce in lacrimi Hristos ce nu vatami Constantin uitat si inmiresmat.
pus temei corb si lei sabii in jar trist caminar...
VIRTUTEA ROMANA ROMANII POPOR DE PIATRA PIATRA SFANTA RAU IN VATRA ORASE FIU RISIPITOR SATULE IUBITE DOR PIATRA LACRIMA IUBIND MINTEA INIMA-AMAGIND TARANA SFANTA-N MORMANT CER DE MOARTE PLAI DE CANT COPILUL PLANGAND IN SMANT BATRANII VORBIND CUVANT DOMN INTREGULUI PAMANT CATACOMBE-N CERUL SFANT..
TELEFONISTUL bunicului meu, capitan de aviatie Dumitru Constantinescu erou in apararea Bucurestiului. La Telefoane Telefonist geniu pustiu avangardist ingropat de dusman amputat dupa un an.
ISUS DORMIND Isus dormind Petru plangand
ARCUL ROMAN
401
Priveste copile la arcul roman trecut peste dunari batut sus pe ban
CA MINE SA MURITI DE SUNTETI ROMANI DOUA MII DE ANI ATI FOST VOI RUPTI DE CANI POPOR DE MARTURI SI DE IMPARATI POPOR AL MEU SA STII TU CAND SA GATI...
Arcul victoriei in jertfa de sange arcul ce rade arcul ce plange
CUVÂNT CĂTRE POPOR Pe el daci stau nemuritori si getii izvod duhul viitor
ROMANIA ACUM A SOSIT TIMPUL SA ARUNCI BOLSEVSMUL LA GUNOI. DACA NU O VEI FACE CEAUSESCU SE VA INTOARCE. FOAME, FRICA, INTUNERIC, SI FRIG, DA MA, SI CRIME.
In arcul roman ne-au murit copii in arcul roman tara sa invii
FURNICIE
In arcul roman vom dormi eroi va rosti poporul mama fiu noi...
Pamant de furnicie haz pe veresie da-mi sa-ti dau bem sa beau
Daniil 2016 Eu nu ma duc la vot Il las pe Dumnezeu In locul meu Si de-o hi sa mor voi muri pe nimeni voi invinui Romania oi jali talanca sa-mi cante mortii imi cuvante miorita giupanita fetita domnita.
ievozi rapsozi Romanie furnicie. FURNICILE NEBUNE Furnicile nebune fura tot bune dar s-au mandrit dar s-au trufit
TESTAMENT
dar nebuneste au ras
NU VA LAS CA MOSTENIRE DUPA MOARTE DECAT O MOARTE SCRISA INTR-O CARTE
cu minte de ras 402
in gand curat inima voi m-ati mancat
se cearta -n furnicar furnicarul barbar
piatra tara-am sprijinit bolovan si ocarat
nu vezi doua prietini furnici fara patimi
eu sunt prost si sunt sarac
toate sunt regine cu inimi de caine.
foamea abia imi impac
JUG voi sunteti boieri si jude
Vite de jug cadem pe plug
ne chinuiti ca pe iude.
porumb de aur topit de faur
CARTE DE RUG
brate de cer la claci in cer.
Casei Regale a Romaniei Carte de jug carte de rug
REGINA ROSIE Pe rege am ucis printi m-or proscris
Principesei Margareta si lui Liviu Dragnea. Auoleu mamuca hai mult scrisai iou Anii Rai
Ca rau am gandit si am suferit.
ca sa vad az pe pamant Regina in ros vestmant.
CREATIE Lui Emile Zola.
CIOCOILOR Iubirea iubirea e mare sentimentele noastre barbare
Presedintelui Romaniei Klaus Iohannis. V-am purtat 403
Doar Francisc veni pamanturi triste chemand la urb et orb Veac dupa veacuri trecand tacute peste rumani in carti Dar neamul roman din Roma a venit pesti si cruci purtand O tu Romanie pamant vechi de dor mormant sa lasi
Maestrul trebuie ucis acesta este al maestrului vis Elohim si Lucifer in camp. Si Isus cel tamp. COMUNISM GAVROCHE
II.
COPILARIA
Invie ca Dumnezeul tau de lemn si piatra insangerat Desteapta-te fetito la viata cea vesniciei dor Tu tara gandurilor nadajduieste in vechi Marii Si primi-vei scutul sabia de foc cartile de aur...
LUI
lui Nichita Stanescu si Nicolae Labis. VIATA MEA E UN AIUD II Comunismul nu e pacat. Stalinismul nu e comunism. Dupa abdicarea Regelui toti "comunisti", dar noi am uitat.
am
Viata mea e un Aiud Dar e Aiudul meu Nu-l dau pe Dumnezeu
fost
Cartela de paine Serviciul pe carnet rosu. Copilaria lui Gavroche. Si dorul.
Si cand voi cadea Sub temnita ma ingropati si sub stea.
Regele VIATA MEA E UN AIUD L-am ucis pe Regele Mihai Crestinul. ... SOARELE NEBUNULUI Isus si demonul As vrea sa merg afara din iarna pana-n vara
Drumul obosit Copil amagit demon blestemat Isus preacurat
dar lumea ma omoara sangele mi-l ceara
demon fioros drace rapciugos macabeu Legiune Copil fara nume
sed cu obrazu para si privirea zara.
Pieri drac blestemat lasa omu-n pat tu l-ai tulburat pieri drac blestemat!
CATOLICISM
Copil te ridica Maria cea mica paine si cu nuci iti va da sa-mi duci.
Bisericii de la Santamarie-Orlea
404
martiri din Cuore poeziei spovada Epigraf poetii martiri parasite ruine cautand poarta inchisa spre sine
Mi-ai sters psalmii Zuckerberg Cat crezi ca te vei putea ascunde de Ruah? Psalmi si prorociri deletate de poporul psalmilor si proorocilor. Cum crezi ca le vei putea plati Zedekia? Ierusalimul va fi cenusa din nebunia ta Ierusalime, din nebunia fiilor Ierusalimului care ard cuvintele DOMNULUI. Pentru ca ai ars cuvantul meu cand veneam in pace catre tine zice DOMNUL ars vei fi cu toti mincinosii din mijlocul tau care ma marturisesc nelegiuit.
vei plange o lacrima vei numara trei lumea e o turma iar cetetii miei priveste-ne copile cand trecem pe strada martiri din Cuore poeziei spovada
CANTEC DE TEAMA
noi am trait in cant de Miorita si am rugat Verginei cosita.
Frunza cerului de sat eu am teama de barbat
Cruce in camp soarele sfant
ca barbatu-i fiara draga sufletul in ochi ti-l leaga
cruce de cer lacrimi de fier.
de barbatu necajeste soarele se innegreste
TATA DIN ICOANA cand barbatu o peri lumea toata o muri.
Tata din icoana sange plans in cana
Miracol
cuvinte bizantine arcuri constantine.
Azi am facut un miracol. I-am gasit prin rugaciune si citirea Evangheliei, tatei, stickul pierdut.
DETASAMENTUL DE LA CERNA
pentru Raul Constantinescu si fiul
Cani inconjurati de lupii barbati
Priveste-i copile cand treci pe strada
au zidit drum
Poetii martiri
405
cu imnul roman.
urme de fier urme in cer.
COLOANELE CATEDRALEI DIN CLUJ Templul bizantin lumina in stanca popoare vin Dumnezeu cuvanta
AVRAM IANCU NEBUN Deal rosu muri Mosu
Sprijinit de coloane porti spre alta lume in caut in nume un nume in nume.
merg campul pe mantul.
CONDAMNAT Poem dupa poem
TREI SCRIPCARI lui Tudor Arghezi, Dumnezeul literaturii romane.
cuvant dupa cuvant.
Au fost razboaie pe pamant Cristos veni din preacuvant Satul era plin de ciurari Numai trei erau scripcari
BUCOAVNA Tara de manastiri bucoavna de amagiri
Scripca de os scricar domnos scripca de bronz lumescul rost scripca de zlata data de-o fata
ruga in munti ursite nunti.
Scripcari furnici ii cu arnici Si Dumnezeu cu fiul sau sed plangand sed cantand cruci de venin paine si vin.
MIRCEA TACI ROMANE CA ESTI CANE NU ESTI DE IESIT IN LUME. BIS.
Poezii pentru Carte de rugaciuni... volumul 2
URME
CULA
Urme in nume urme in rune
Turn de var turn roman 406
lucrata zvodita vatra
cula bolda cula voda.
ruine albe icoane dalbe.
TROITA DIN CERNA Maitec in Gorj acum cinci mii de ani Jiul lacrima.
VALEA JIULUI Valea Jiului plansul fiului
TARA DE PIATRA
Valea Fierului plansul cerului.
Tara de piatra sarpe in vatra
MAR COPT
fructe in mit ruga in chit.
Mar copt scrib copt
COPILUL VAJAIT
plop vant mor mant.
Copilul vajait rau mai e smintit
DOMNITA SAXONA
vaj in vant si vaj in cant.
Soare conjor lacrima-n dor
CEASLOV
trece sasoaica gandeste rusalca
Carte crucita in lacrimi boita
in vesmabt alb in suflet dalb
carte de dor neamuri ce mor.
tacere de miere lume de fiere
RUINELE MANASTIRII BOCIULESTI Piatra 407
in flori se roaga suflet desleaga.
Batjocorit si de tata nu-l iubeste nici o fata
MANCATORUL DE SARE Se roaga langa tableta si nu face nici o cheta
N-am mancare mananc sare
Dar-ar domn sa mor curand sa putrezasc in mormant.
mananc sare n-am mancare.
NONDORINTA CARTE DE RUGACIUNI EVLAVIA OMULUI CRESTIN Volumul III Lumina in iad
PENTRU
Dorinta ucisa inainte de primul sarut nondorinta asemeni cerului greu de pietre cosmice
Felix Rian Constantinescu
neiubire in mortii nostri de fiecare zi si noaptea pe o alta planeta...
Lumina in iad Lumina in iad Somn zbatut in vad
ADOLESCENTI PARINTII Devin parintii adolescenti fete rebele si rebeli fara cauza ne devin parintii copii vorbind cuvinte
Ochi paienjeniti fereastra in chit.
Parcele si Moirele privesc implacabil din stele indepartate vom deveni si noi adolescenti si copii.
MAMA SI SPIRITUL Trec anii copilul este mare parintii se casatoresc a doua oara Mama cu baticul pe frunte se gandeste la pruncul avortat
INVOCATIE IRLANDEI Te chem Irlanda din privire din tacerea bunicii mele in lacrimile verzi de roua pe camp
Taticul priveste frescele, Bizant, cultura Tristul preot ii da cuminecatura Vai sa bei sange, ce barbar Ce uraciune in dumnezeiescul har.
Si pe camp te astept Irlanda pentru ca eu sunt intreg acest tinut Venit pe caii cu ochi de fier pe drakkarele vantului voi pleca in bejenie.
NEBUNUL Nebunul plange otet in sange
Pendula cosmica
408
Manufacturam o pendula cu mai multe greutati in sfere vidate umplute cu gaz sau lichid sau metal lichid de diferite greutati de la unitati de ordinul gramelor la kilograme. Teoretic daca i se inlocuiesc greutatile pendula ar trebui sa poata masura si timpul Pamantului, al Lunii, al lui Marte sau Jupiter.
bordeluri si manastirile case de sodomie.
Sapte miliarde de guri
2014, 2015?
Sapte miliarde de guri Mancand in tacere Painea obidei si sangele singuratatii in gari in ospicii in varfurile zgarie-norilor mancarea anonima unindu-ne ca impartasanie.
Sfarsitul lumii va veni azi.
Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului o Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor. Amin.
Parlament si spital, decembrie 2016 Partidele politice fac promisiuni utopice iar copii handicapati si bolnavii psihic din Romania traiesc conditii de gulag in regim de exterminare. SFARSITUL LUMII VA VENI AZI Spitalul de psihiatrie era la fel ca acum optzeci de ani ca si la scoala eram singurul care nu ma distram
MEIN WAHNSINN tigari, bere, femei, vin, case cautate, ocari, paine si bani multi.
Lumea sah pe chip carte de gramatica in ochi Stiinta logicii...
Era frumos doctorii cu asistentele personalul bolnavii intre ei
predica de sfanta miercuri seara
in carte scrie ca sfantul petru a auzit cantand cocosul a doua oara si a iesit afara si a plans cu amar eu isus am avut multi prieteni.
Sfarsitul lumii va veni cand spitalele vor fi 409
unii m-au parasit pentru bani. pentru acestia smerirea mea e o uraciune. altii m-au parasit pentru lume. pentru ei plansul meu e ceva respingator. altii m-au parasit pentru intuneric. pe acestia doar dumnezeu ii poate patrunde. de trei ori s-au lepadat de mine in noaptea patimii. cocosul canta in fiecare dimineata. isi vor sfarama inimile vreodata in plansul adevarat al domnului?
Când tatăl meu nu mai știa unde să mă pună la adăpost de potera roșie. Motto To kill a mockingbird Harper Lee
Mihai s-a reincarnat nu i-a mai spus nimeni Eminescu intr-un caine obosit s-a culcat linistit la el acasa si s-a trezit intr-o cusca inghiontit brutal iar si iar in urlete imbranceli si brutalisme de caminar se tot intreba este D-zeu?
EU ZEITA ISTORIEI
Nero in purpura Augustus Palatul in flacari In timp Irod suparat Pe dialectica Incendiata Zeita istoriei.
RAPED VIRGIN
IMN DURERII
Motto "...zamislita fara de pacat..." Rugaciunea rozarului
Sfanta Durere Care ne vii Din morti Si parinti Cadem inaintea Ta Tu esti ingerul Fara mila Ne inchinam Si murim Dupa aceea doar Dumnezeu Ne va trezi Sau tu. Amin.
Virgin Maria Sacred Maria Sinless Conceived Blessed Believed. DOINA
Mihai Animalul Inghiontit
Pasare indurerata fara mama fara tata
410
2016 mergi in lume fara nume
În memoria Masacrului sovietic de la Fântâna Albă din ziua de 1 aprilie 1941.
si iubire amagire.
Drum printre mitraliere
Lui Felix Pelerini prin câmp Mergem spre moarte Diavolul sfânt Ne-ngroapă în carte
Mutul zeul Isus peste Felix pacatos vorbeste...
Iară murim Dalbi ghiocei În roșu tărâm Iată-ne miei.
RATATUL
Tortura Who made you blind, UN? Kashmir Voice Sabia îmi spintecă ochii Sabia îmi spintecă pieptul Crește plânsul mamei Dochii Mi-am pierdut în lume dreptu
De ce nu sunt un mare scriitor de ce nu sunt citit la radio de ce stau la tara si nu dau autografe in Belgia si America in Paris si Tokyo de ce nu mi se publica operele in tiraj de masa ori editii bibliofile cu filigranul semnaturii de ce nu apar in ziar de ce nu se scriu studii critice de ce nu sunt bagat in istoria literaturii de ce nu sunt un mare scriitor?
Și de-o fiu să fiu pământ Nu-s pământ de roșu vis Voi să știți bietu-mi cuvânt Ci-s pământ negru ucis. Luminii
Tu lumină luminată Ochi de zeu palmă stelată Spune-mi mie cin’ ți-i tată Odată sau Niciodată?
CRUCEA DE CETINĂ Că de când nu te-am văzut Și de când nu te-am privit Mama s-o făcut năut Bucovina o murit.
Felix Rian Constantinescu
411
La ce bun o treierat Pentru poporul vândut?
75 000
Am plecat în lumea mare Bucovina-i țara mea Ca pasărea călătoare România nu-i a mea 75 000 au fost Crucii de cetini arzând Morți prin lume fără rost În ochii mei de pământ. Profesorul de sat
Taci troiene că ești prost Cartea știu eu pe derost Taci tu câne că ești prost Cartea știu eu pe derost Simplegeist Despre suferința ta Nu scrie în cartea mea Nice despre moartea ta Nu scrie în cartea mea.
Ah tu mamă ah tu tată Ce mă feți și mă răsfeți Unde-i mintea fermecată De copil vechi minteleț Voi muri și eu o dată Dară nu voi fi uitat Îngeri vor veghea în vatră În pământul neiertat?
Dispreț
Vin din veacul de dispreț Mult am îndurat măi frate Veacul porcului mistreț Moartea le-o-ntrecut pe toate
Oameni de la sat
Oameni de la sat am fost În ogoru ce-am arat Când murit-a neamul prost Acolo ne-o aruncat
Viața ne-o murit în câmp Peste mine au scuipat N-am avut nice mormânt Orașul m-o și uitat.
Dară cine o uitat Viața-i un mormânt făcut
Crucea de cetină
412
, Aici crucea a -nflorit Aici țara a murit
2022, Januaria 8th
Cap de bour cap de bou Eu îs Moldova Singur Eu În frunte clocesc un ou M-am bătut cu Dumnezeu.
Satul mort
Stau pe un câmp Ca în Bălașa În toate părțile Sunt eu Stând pe un câmp Singur și ubicuu Mort. ++++
Serghei Esenin soldat sovietic Mitraliera vodca și un carnet De poezii e tot ce am Spune Tu mămăligarule To be or not to be Când eu sunt doar o mitralieră ce merge cu vodcă Și tu doar o inimă mămăligă Încă caldă? . 413