Ediția primăvară-vară - Revista What Liberty Ate (#4)

primãvarã/varã Nº4 mâncare cu dragoste • revistã independentã

What Liberty Ate – 1

TABLA de MATERII CUVĀNT ĪNAINTE----------------------------------------------------------------------- 5 ROMANTICA PRIMĂVARĂ------------------------------------------------------------ 8 Patria cea magnificã ------------------------------------------------------------ 10 Salatã de primãvarã cu dovlecel şi ridichii-------------------------- 24 Saumon en papillote cu piure de mazãre ------------------------------- 26 Baba au rhum cu cremã de mascarpone şi sirop de arţa-------- 28 Panna Cotta cu sos de fructe de pãdure şi apã de trandafiri -- 34 Aimée Cookies --------------------------------------------------------------------- 36 Metamorfozã—de la condiţia banalã la cea de muzã ------------- 40 Fotografia—un mod intim de a trãi --------------------------------------- 44

ELEGANTA VARÃ ----------------------------------------------------------------------- 54 Featured—Oana-Eleonora Ioana ------------------------------------------- 56 Cocktail de varã Raspbelicious ---------------------------------------------- 62 Clãtite cu mei, hrişcã şi fãinã de porumb -------------------------------- 64 Gazpacho cu creveţi şi chorizo ----------------------------------------------- 66 Salatã Niçoise cu creveţi ------------------------------------------------------- 70 Somon în crustã de pâine din mei------------------------------------------- 72 Scoici Saint Jacques pe cuşcuş de lãmâie şi rodie ------------------- 75 Mojito cu cãpşune şi mentã ---------------------------------------------------- 80 Îngheţatã cu Oreo şi Macarons ----------------------------------------------- 82 Sushi din ciocolatã -----------------------------------------------------------------86 Darul ceaiului ----------------------------------------------------------------------- 88 Interviu—Veronika Studer -------------------------------------------------------92 Featured—Mãdãlina Dumitru --------------------------------------------------98

2 – What Liberty Ate

What Liberty Ate v vizionaĹŁi filmul

What Liberty Ate – 3

FACEBOOK Actualizãri pe reţeua socialã la www.facebook.com/whatlibertyate PROPUNERI Trimiteţi toate propunerile de proiecte * la submissions@whatlibertyate.com CONTACT Puteţi sã ne scrieţi la info@whatlibertyate.com WWW.WHATLIBERTYATE.COM/MAGAZINE

* Primim materiale fotografice, de design grafic, artã, poezie, scrieri de ficţiune şi non-ficţiune, precum şi propuneri pentru idei de articole “feature”. Înainte de a ne trimite materialele, vã rugãm sã vã familiarizaţi cu conţinutul revistei.

© Copyright 2013 What Liberty Ate Magazine Toate drepturile sunt rezervate editorului. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã sub nicio formã şi prin niciun mijloc electronic, mecanic, prin fotocopiere, înregistrare, sau sub altã formã, fãrã consimţãmântul scris al editorului. Aceasta publicaţie poate fi comunicatã pe internet prin intermediul link-ului activ şi poate fi încorporatã pe website-uri şi/sau bloguri, care nu au scop comercial, conform legilor de copyright. Toate fotografiile prezentate în aceastã ediţie au fost folosite cu consimţãmântul scris al autorilor şi nu pot fi folosite fãrã acordul autorului. Pentru a folosi orice fotografie din aceastã ediţie, vã rugãm contactaţi-ne la contact@whatlibertyate.com. Redactorii colaboratori ai revistei sunt responsabili pentru conţinutul articole lor. Prima publicare a numãrului patru - Mai 2013. Aceastã revistã a fost publicatã simultan în limba englezã şi românã.

Revistã tiparitã în Statele Unite ale Americii Designul publicaţiei este realizat de Gabriela Iancu Fotografie copertã şi stilizare de Gabriela Iancu Pattern design de Gabriela Iancu

4 – What Liberty Ate

Aş defini eleganţa intelectualã ca fiind acea minte care se rafineazã continuu cu educaţie şi cunoaştere. Eleganţa intelectualã este opusul vulgaritãţii intelectuale. Massimo Vignelli

C

reaţia—figurã de stil a simbolurilor convenţionale, aduce din ce în ce mai multe percepţii profunde, atâta timp cât declaraţia creaţiei vine dintr-o formã armonioasã a viziunilor interioare.

Practica şi aptitudinile naturale ating în mod sensibil viziunea artistului transformând-o în mesaje, poveşti, imagini. În acest numãr, am adunat principii despre eleganţã, vãzutã nu numai ca o posturã exterioarã bine închegatã, dar şi ca sens, atingând natural mâncarea, sufletul şi spiritul—de la percepţia conceptului de muzã, la mâncare elegantã pentru petreceri festive sau informale. Am explorat dependenţa logicã a ingenuitãţii şi abordarea autenticã a unei ideei care

face fotografia sã fie vãzutã ca un mod personal de a trãi, vedea, proiecta viaţa —în care şabloanele sunt rupte, ideile sunt conceptualizate şi inimile deschise.

Poveştile personale sunt rezultatul unor frãmântãri individuale, care dezvãluie o versiune mai clarã în care un individ poate exista o datã ce încordarea a trecut.

Schimbãrile radicale pe care le avem uneori în viaţã—precum moartea, despãrţirile afecteazã percepţia asupra frumuseţii şi imperfecţiunii.

Am rafinat idei dragi mie, am pus în luminã detalii sofisticate, şi v-am adus astãzi o manifestare a eleganţei simple şi sublime care ne înconjoarã.

GABRIELA IANCU—EDITOR

What Liberty Ate – 5

GABRIELA IANCU Editor şi Creative Director contact@whatlibertyate.com

ANA MARIA CIOLACU Fotograf www.justlovecookin.com IOANA MALANCU Redactor www.missbabacilu.com IRINA VOCHITÃ Redactor www.sportychoco.ro MEDEEA IANCU Redactor www.medeeaiancu.com

6 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 7

8 – What Liberty Ate

R O M A N T I C A P R I M ĂVA R Ă

I

Cea mai importantã cunoaştere este aceea care-ţi ghideazã modul în care îţi conduci viaţa. SENECA

What Liberty Ate – 9

10 – What Liberty Ate

Simbol al frumuseţii simple şi moşternire istoricã, bluza româneascã "Ia" pãstreazã mister, iubire şi dedicaţie. Este o odã a simplitãţii şi aproape cã se simte ca o a doua piele.

FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU TEXT "ULTIMUL NOSTRU BASM CONTEMPORAN" DE MEDEEA IANCU

v vizionaţi filmul

What Liberty Ate – 11

ULTIMUL NOSTRU BASM

Contemporan Mergem pe stradã, intrãm într-un magazin, într-o librãrie, ne uitãm la TV şi rãsfoim reviste: imaginea femeii este în fel şi chip prezentatã. Imaginea femeii perfecte cît şi feminitatea pe care o exprimã ea. Dar, cu adevãrat asta ar putea fi, în epoca actualã semnul feminitãţii şi al eleganţei? Tinere aproape identice, pãpuşi scheletice care fluturã pe sub nasul muritorilor haine sclipitoare, gingaşie falsã şi pudratã? Tinere cu talie de viespe care ştiu sã meargã pe tocuri, sã aplice zorzoane sau, din contrã, tinere fade care preiau şi imitã, într-o rãtãcire de necrezut stiluri şi citate, fãrã a mai avea nicio personalitate?

12 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 13

14 – What Liberty Ate

Laså-må så-ti fiu A DOUA PIELE ...

What Liberty Ate – 15

16 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 17

18 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 19

20 – What Liberty Ate

     

     

C

u toţii suntem într-atât de speciali şi unici, încât simţim nevoia sã plusãm, sã împãunãm unicitatea cu tot felul de artificii. Haideţi sã ne întoarcem un pic în urmã şi sã ne amintim de Bãlãioara, de surorile ei, de Cosânzeana şi de atuurile şi farmecul lor de atunci.

Cenuşereasa, tânãra fãrã nume, câştigã simpatia celorlalţi prin bunãtate. Acţiunile ei, ca în cazul oricãrui personaj feminin pozitiv din basme, trezeşte gelozia mamei vitrege şi a surorilor. Este şi cazul Albei ca Zãpada, renumitã pentru frumuseţea ei. Frumuseţea are puteri magice, dar altãturatã doar acţiunilor personajului respectiv. Surorile şi mama cea vitregã sunt prezentate în constrast cu fata cea bunã, nu întotdeauna lipsite de frumuseţe ci, doar frumuseţea lor este afectatã pe zi ce trece de resentimente, urã şi gelozie.

Blândeţea, cumsecãdenia fetei celei bune o ridicã pe aceasta în ochii celorlalţi şi trezeşte mânia şi neînţelegerea celorlalte prezenţe feminine. Mama vitregã a Albei ca Zãpada este nu doar frumoasã, dar şi vanitoasã.

Dorinţa ei de a rãmâne cea mai frumoasã din ţinut, apelând la oglinda magicã, îi distruge orice fãrâmã de umanitate, ea transformându-se în chipul propriei uri.

Frumuseţea fãrã o minimã înţelegere fãţã de ceilalţi rãmâne fadã. Cu cât machiajul surorilor este îngroşat, hainele lor sunt mai sclipitoare, cu atât ele devin mai caraghioase şi hidoase. Apariţia Cenuşeresei într-o rochie

de neînchipuit la bal, face totul sã pãleascã în jur. Rochia Cenuşeresei nu este într-atât de deosebitã (deşi dovleacul se transformã într-o caleaşcã, rochia zdrenţuitã într-una de neînchipuit), cât cã aceastã rochie devine minunatã şi emanã bunãtatea şi inocenţa fetei.

Bãlãioara pãţeşte la fel la reuniunea de familie, când rochia scorţoasã se transformã când aceasta se priveşte în ciobul de oglindã.

Galoşii ei devin pantofi eleganţi şi pana cea banalã prinde viaţã odatã pusã în pãr. Toate acestea par a le avea şi surorile, bogãţia şi luxul îmbrãcãminţii. Ceea ce schimbã, în cazul acestor fete bune care nu ştiu, spre deosebire de surori sã danseze, nu au lecţiile înaltei societãţi, sunt tocmai calitãţilor lor, exemplare, desigur care animã şi înlãnţuie altfel viaţa din jurul lor.

Dar frumuseţea, chiar şi urmatã de calitãţi poate aduce pedeapsa sau moartea. Deseori fetele bune şi frumoase din basme sunt pedepsite sã aibã parte de un anume destin, iar naşterea lor anunţã de obicei o lipsã. Mama moartã la naşterea copilului, blestematã de o zânã/ ursitoare geloasã, orbirea tatãlui de frumuseţea mamei vitrege, încercarea de otrãvire cu mãrul sau chiar crima, în cazul Albei ca Zãpada.

Cruţarea şi personajele adjuvante, desigur cã nu lipsesc. Fetele bune au deseori darul de a înţelege graiul pãsãrilor, al animalelor, ajutã atunci când au ocazia. Dar frumuseţea cât şi bunãtatea pot deveni blestem.

What Liberty Ate – 21

22 – What Liberty Ate

     

     

Prinţii, şi ei sunt blestemaţi sã ia chipul unui animal dizgraţios în furia uneia dintre zâne.

Schimbarea pielii pe timpul nopţii, în care prinţul, dintr-o broascã sau dintr-un porc îşi recapãtã înfãţişarea, sau a pãsãrii într-o prea frumoasã fatã, dorinţa lor de evadare şi de gãsire a unei soluţii, naşte alte capcane şi încãlciri de situaţii.

Cu toate acestea, basmele nu sunt lipsite de erotism şi chiar de voyorism. Schimbarea de haine sau piele este privitã totuşi de cãtre cineva, supra sarcinile date fetelor sunt dintre cele mai bizare. Pentru a ajunge în Nu ştiu unde pentru a aduce Nu ştiu ce, fata este nevoitã sã strãbatã aproape goalã oraşul, învelitã într-un transparent şi rigid veşmânt. În pofida sarcinilor primite, fetele, mai mult ca prinţii renumiţi şi ei pentru fapte, sunt mai curajoase, mai descurcãreţe şi nu evitã sã-şi foloseascã farmecele atunci când situaţia cere.

Frumuseţea şi şiretenia unora le ajutã sã scape dintr-o situaţie limitã, ele sunt, deseori mai agere, îşi impun regulile, nãscocesc tot felul de contexte imposibile pentru pretendenţi, punându-i astfel

la încercare, testându-le curajul şi caracterul.

Basmele pãstreazã partea de mister a lucruriâlor nevãzute, a lucrurilor neînsufleţite, cât şi doza de straniu (bizar şi horror) a unor ţinuturi sau spaţii în care unul dintre personaje ajunge.

Lumea imaginatã şi fãcutã posibilã prin ochii unuia dintre ei diferã, fireşte de realitate. Însã, fãrã aceste poveşti de adormit nu numai copiii, ci şi platitudinea vieţii, n-am ajunge niciodatã sã calcãm în alte lumi. Şi atunci, poate cã uitându-ne mãcar un pic la un alt fel de stil de viaţã, veşnica dorinţã de a imita va pãli şi ne vom gândi cã şi personalitatea noastrã este la fel de fragilã ca şi rochiile care nu suportã orice fel de temperaturi.

Revenind însã cu picioarele pe pãmânt şi ieşind din fantastic şi imaginar, putem sã privim încã o datã copertele revistelor, manechinele din vitrine şi sã ne întrebãm aproape retoric: ce au tinerele fete astãzi, în afarã de bujorii creionaţi, de rochiţele turnate, de imitarea uneia şi a alteia şi, desigur, în afarã de frumuseţea aproape perfectã, izbitor de asemãnãtoare cu a manechinelor? Poate cã feminitatea, frumuseţea este în altã parte.•

What Liberty Ate – 23

DE PRIMÃVARÃ CU DOVLECEI ŞI RIDICHII

SALATÃ Reţetã şi fotografii de Gabriela Iancu 24 – What Liberty Ate

INGREDIENTE (1 PORŢIE) 1 ridichie micã, tãiatã felii 1 dovlecel mic, tãiat in felii 2 linguriţe suc de lãmâie o mânã de arpagic verde o mânã de busuioc verde 1 cãţel usturoi, zdrobit 1/2 salotã micã 1 lingurã ulei de mãsline Cheddar şi Tabasco

MOD DE PREPARARE 1. Preîncãlziţi uleiul într-o tigaie şi sotaţi usturoiul cu ceapa. Adãugaţi apoi dovlecelul şi busuiocul şi gãtiţi-le pânã când se auresc. Asezonaţi cu sare şi piper, dupã gust.

2. Serviţi salata imediat împreunã cu ridichia tãiatã felii şi arpagicul verde tocat mãrunt. Stropiţi cu suc de lãmâie, Tabasco şi presãraţi brânzã Cheddar.

What Liberty Ate – 25

26 – What Liberty Ate

sauMON E N PA P I L L O T E C U P I U R E D E M A Z Ă R E REŢETĂ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU

INGREDIENTE PENTRU SOMON

SOMONUL

500 g file de somon proaspãt 1 lingurã ulei de mãsline frunze proaspete de busuioc un pumn de mãsline sare de mare şi piper negru mãcinat 200g spanac proaspãt suc de lãmâie

1. Preîncãlziţi cuptorul (preferabil ventilat) la 180°C. Aşezaţi somonul pe o hârtie de copt, suficient de mare pentru a vã permite sã-l acoperiţi ulterior.

2. Stropiţi peştele cu uleiul de mãsline şi sucul de lãmâie, condimentaţi cu sare şi piper negru.

Acoperiţi cu o mânã de mãsline tãiate feliuţe, spanac şi frunze de busuioc.

3. Acoperiţi cu partea liberã a hârtiei de copt şi împãturiţi marginea pentru a sigila conţinutul.

Puneţi pachetul într-o tavã mare, daţi la cuptor şi lãsaţi timp de 12 minute sau pânã când somonul este gãtit. Serviţi cu piure de mazãre şi fasole verde.

INGREDIENTE PENTRU PIUREUL DE MAZARE

PIUREUL DE MAZARE

200g mazãre (proaspãtã sau congelatã) 2 linguriţe muştar de Dijon 2 linguri parmigiano 1 linguriţã de ulei de mãsline 1/4 ceapã sare de mare şi piper

1. Gãtiţi mazãrea în apã sãratã clocotitã, pânã se înmoaie. Strecuraţi-o şi puneţi-o într-un castron împreunã cu muştarul, parmigiano şi ceapa tocatã.

2. Omogenizaţi, folosind un blender vertical, apoi stropiţi cu ulei de mãsline, condimentaţi cu sare şi piper şi amestecaţi bine. Îl puteţi servi atât cald, cât şi rece.

What Liberty Ate – 27

deliciul suprem

cu cremã de mascarpone şi sirop de arţar

Reţetã & fotografii de Gabriela Iancu

28 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 29

30 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 31

32 – What Liberty Ate

INGREDIENTE 1 pachet drojdie uscatã 80 ml lapte 150 g fãinã de hrişcã 250 g fãinã albã 50 g fãinã de orez alb 100 g zahãr + 2 linguri zahãr 7 linguri unt nesãrat la temperatura camerei 4 ouã coajã de la o portocalã 1/2 canã rom 1 canã gem de caise 1 linguriţã extract vanilie 1 canã mascarpone 1/2 canã smântânã sirop de arţar

******************* ******************* ******************* *******************

M O D D E P R E PA R A R E 1. Cerneţi fãinile şi puneţi-le într-un bol. Într-un alt bol dizolvaţi drojdia în laptele cãlduţ. Adãugaţi apoi 30 g fãinã albã şi amestecaţi uşor pentru a omogeniza amestecul. Acoperiţi amestecul din bol, şi lãsaţi-l sã creascã 20 minute,într-un loc cãlduţ.

2. Ungeţi cu unt o tavã de tort (~22cm). Bãteţi untul rãmas cu 2 linguri de zahãr şi 2 linguri de fãinã. Adãugaţi treptat ouãle şi omogenizaţi bine.

3. Amestecaţi aceastã compoziţie cu amestecul de drojdie preparat înainte.

Adãugaţi şi restul de fãinã şi omogenizaţi pânã când obţineţi un amestec cu texturã de aluat. Puneţi compoziţia în tavã şi lãsaţi-o sã creascã timp de 30 minute.

5. Preîncãlziţi cuptorul la 175˚C. În timp ce savarina creşte, amestecaţi într-un ibric 2 cãni de apã cu zahãrul. Aduceţi siropul la punctul de fierbere, apoi daţi-l deoparte. Adãugaţi coaja de portocalã şi lãsaţi-l sã se rãceascã la temperatura camerei. Adãugaţi apoi romul. Coaceţi savarina 40 minute sau pânã când se aureşte.

6. Scoateţi savarina din formã, şi însiropaţi-o din abundenţã, pânã când blatul aratã sãturat. Lãsaţi-o sã se rãceascã apoi ungeţi-o cu gem de caise.

7. Bateţi smântâna şi mascarpone la vitezã mare şi adãugaţi apoi extractul de vanilie şi siropul de arţar, dupã gust. Decoraţi savarina cu cremã şi presãraţi sirop de arţar şi cãpşune proaspete.

Reţetã adaptatã dupã 1,001 Nights of Babas(au Rhum)de Florence Fabricant, 2001

******************* ******************* ******************* *******************

What Liberty Ate – 33

panna cotta

cu apa de trandafiri si sos de fructe de padure pentru 4 porţii



150 g iaurt grecesc (10% grãsime) 60 g smântânã groasã 60 g smântânã subţire 2 linguri zahãr 2 linguri apã de trandafiri 2 foi gelatinã, hidratate în apã rece

◐

4 linguri de fructe de pãdure (proaspete sau congelate) 2 linguri zahãr 2 linguri vin roşu

⓵ Ungeţi cu ulei vegetal forme cu o capacitate de 100ml. ⓶ Puneţi cele douã tipuri de smântânã şi zahãrul într-un ibric şi amestecaţi pânã când

zahãrul se dizolvã. (1-2 minute).

Hidrataţi gelatina într-un bol cu apã rece pentru 2 minute.

Amestecaţi smântâna, gelatina, apa de trandafiri şi iaurtul, pânã când se omogenizeazã. Turnaţi amestecul în forme, în cantitãţi egale şi lãsaţi-le la frigider pentru 6 ore sau peste noapte.

Puneţi fructele de pãdure, zahãrul şi vinul într-un ibric la foc mediu şi fierbeţi-le pentru 5-7 minute. Daţi-le apoi deoparte şi lãsaţi sosul sa se rãceascã.

Rãsturnaţi pana cotta pe farfurii şi turnaţi peste ele sosul de fructe.

⓷ ⓸ ⓹ ⓺

▶

Asiguraţi-vã cã amestecul de smântânã s-a rãcit la temperatura camerei înainte de a adãuga iaurtul. Dacã amestecul este prea cald, iaurtul se va brânzi.

34 – What Liberty Ate

REȚETĂ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU What Liberty Ate – 35

Aimée

Cookies You now have learned enough to see That Cats are much like you and me And other people whom we find Possessed of various types of mind.

T. S. ELIOT REȚETA DE IRINA VOCHIŢÃ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU

36 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 37

38 – What Liberty Ate

IRINA VOCHITÃ ‚

www.sportychoco.ro

Este o mare diferenţã între mâncarea pentru animale ambalatã din marile magazine, şi mâncarea pe care o puteţi prepara voi acasã pentru ele. Cele mai multe delicatese ambalate sunt pregãtite la temperaturi ridicate. În plus conţin o cantitate minima de proteinã şi o cantitate mare de agenţi de umpluturã —cum ar fi orez, porumb, grâu, soia împreunã cu coloranţi artificiali, conservanţi, sare. Etichetele vã vor spune cã anumite delicatese pentru animale nu conţin deloc proteinã.

Dacã le pregãtiţi în casã le puteţi selecta foarte atent ingredientele, în funcţie de nevoia fiecãrui animal. Pisicile sunt carnivore. Le plac peştii uscaţi, calamarii, creveţii, puiul şi curcanul. Iatã o reţetã delicioasã pe care o puteţi pregãti foarte rapid acasã.

Aimée

Cookies Ingrediente: 450 gr carne tocatã de curcan ½ canã lapte praf ¼ canã ficat tocat ¼ canã supã de pui 1 linguriţã turmeric

Mod de prepare: 1. Amestecaţi toate ingredientele. Lãsaţi aromele o orã sã se întrepãtrundã. Modelaţi cu mâna biluţe. Introduceţi-le în aparatul de deshidratat. Setaţi temperatura la 60°. Dupã 6 ore întoarceţi-le şi pe partea cealaltã. Dacã nu aveţi deshidrator puteţi folosi un cuptor obişnuit, în care sã coaceţi delicatesele cu uşa întredeschisã. Dacã aveţi un cuptor electric este şi mai bine. Vã puteţi seta mult mai uşor temperatura. Pisica va aprecia foarte tare aceste gustãri.

Tip: Dacã doriţi sã experimentaţi şi sã variaţi, puteţi colora biscuiţeii cu pudrã de sfeclã roşie. De asemenea, puteţi experimenta şi cu forma. Puteţi decupa biscuiţii în formã de peşti.

What Liberty Ate – 39

40 – What Liberty Ate

Metamorfozå De la condiţia banalã la cea de muzã TEXT & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU

A

tunci a început totul. În acele dimineţi de iarnã în care plictiseala lua locul entuziasmului, iar ideile încã-mi rãsãreau miraculos în minte. Apariţia lor pãrea involuntarã sau programatã, atunci când se pare cã petreceream destul timp aproape de gândul de a-mi pregãti subconştientul pentru acest proces. Poate eram complice la toate acestea, pentru cã de fapt încercam sã-mi creez spaţiul perfect pentru a conecta lucrurile, sã creez asociaţii şi amintiri, doar pentru a evita disconfortul mental al plictiselii. Uneori chiar şi reuşeam, alteori însã, eşuam ruşinos.

Pentru a-mi susţine şi stimula starea de spirit activã, am plecat în cãutarea unor idei care îmi vor justifica nivelul de creativitate. Creativitatea poate fi uneori un dezavantaj, aşa cum explica Dan Ariely în ultima sa carte The (Honest) Truth About Dishonesty: How We Lie to Everyone— Especially Ourselves; el prezintã necinstea ca un rezultat al creativitãţii, în care raţionalizãrile justificã caracterul nostru imoral. Însã, vieţile ne sunt conduse întâi şi întâi, de cãtre natura noastrã autenticã, şi se schimbã în funcţie de situaţiile şi interacţiunile cu oamenii din jur.

Ca o terapie proprie, încercam sã înţeleg

{

natura umanã, de la condiţia banalã la cea de muzã. Cum oare puteam sã mã înţeleg mai bine, dar şi personalitatea celor din jurul meu? Eram necinstitã cu mine însãmi atunci când îmi imaginam idei şi relaţii care erau greu de obţinut?

Experientele prin care trecem în viaţa ne influenţeazã modul în care acţionãm şi felul în care caracterul nostru evolueazã de-a lungul timpului, în timp ce temperamentul nostru este bazat pe circumstanţe biologice, stând la baza a ceea ce suntem.

Dacã uneori suntem iraţionali şi visãm la dragoste sau relaţii de prietenie, într-un scenariu în care prea multe circumstanţe ar fi implicate, ajungem oare sã ne simţim mai umani şi mai puţin extraordinari?

Mediul influenţeazã comportamentul nostru şi modul în care conexiunile se produc, tot el a schimbat nivelul nostru de creativitate si a reuşit uneori sã ne facã extraordinari în ceva anume. Am putea fi muze, genii sau pur şi simplu persoane obişnuite trãind idei mari. Însã, dificultatea apare atunci când trebuie sã trecem prin procesul dureros al frãmântãrii, pentru cã pentru a fi remarcabili, chiar şi pe termen scurt, nu mulţi sunt dispuşi sã-şi depãşeascã limitele.

DAN ARIELY este cel mai vândut autor conform New York Times, cu ale sale cãrţi “Predictably Irrational” and “The Upside of Irrationality” şi “The (Honest) Truth About Dishonesty: How We Lie to Everyone—Especially Ourselves”.

What Liberty Ate – 41

Observã pentru o clipã o minte obişnuitã, într-o zi obişnuitã. Mintea primeşte o miriadã de impresii— triviale, fantastice, efemere sau gravate cu ascuţimea oţelului. Din toate pãrţile aceste impresii vin ca un duş continuu de atomi incuntificabili şi cum cad, îşi iau singuri forma unei zile de Marţi sau Luni.Virginia Woolf

Dacã am putea sã ne înţelegem propriile experienţe, am putea ajunge la acel punct în care analiza aratã cã acţionãm pe baza unei înţelegeri complice dintre preferinţele noastre explicite corelate cu acele circumstanţe.

Atâta timp cât necinstea noastrã poate fi acceptatã ca fiind prea micã pentru a o putea cuantifica, legãturile între relaţii, visuri şi idei vor exista imediat. Şi—cum ideile sunt doar o combinaţie de lucruri şi legãturi—viaţa apare structuratã la fel. Relaţia noastrã cu oamenii din jurul nostru—imaginarã sau existentã—transformã visurile de a atinge dragostea sau prietenia, având la bazã doar posibila combinaţie imaginarã a vechiului şi noului.

Pentru a fi cu adevãrat meditativi, trebuie sã fim dispuşi sã confirmãm şi sã tergiversãm acea stare de îndoialã, care este stimulul investigaţiilor amãnunţite, astfel încât sã nu acceptãm o idee sau sã facem o afirmaţie pozitivã a convingerilor noastre, pânã când au fost gãsite motivele care le justificã, spune Dewey. Aceastã voinţã autenticã şi onestã de a atinge o anumitã stare de spirit, în scopul de a înţelege şi a acţiona mai bine în condiţiile gândirii obişnuite, s-ar putea sã ne facã extraordinari.

Prin urmare, indiferent dacã aceasta este legatã de idei creative sau de o idee necinstitã, pentru a acţiona împotriva unor principii, chiar şi în micã mãsurã, temperamentul nostru rãmâne martor la modul în care lucrurile vor fi efectuate. Cantitatea de dreptate sau nedreptate pe care fiecare dintre noi o are în el, bazatã pe creativitate, nu ca talent, ci ca parte a inteligentei noastre, a pus involuntar natura umanã pe o hartã a obişnuitului sau extraordinarului, etichetatã în funcţie de capacitatea noastrã de a ne înţelege propriile atribute.

Procesul constant de schimbare prin care trecem, ne permite sã experimentãm un spectru diferit de iluzii, visuri şi sentimente deopotrivã. În funcţie de complexitatea temperamentului nostru, observãm şi interpretãm elementele exterioare într-o manierã personalã şi ne ghidãm într-un final, pe baza acestor principii care credem cã stau la baza de judecãţii noastre. 1 •

BROCKMAN, John, 2012, This Will Make You Smarter: New Scientific Concepts to Improve Your Thinking, Harper (Helen Fisher despre temperament).

ARIELY, Dan, 2012, The (Honest) Truth About Dishonesty: How We Lie to Everyone—Especially Ourselves, Harper.

42 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 43

N MOD INTIM DE A TRÃI TEXT & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU

f

g

oto

Z

iua în care vei înţelege cã nu existã nimic mai mare decât pasiunea de a crea, vei face un pas în faţã. Sã spunem cã—în acea zi anume—ai acceptat fotografia ca fiind parte din tine. Ai eşuat de atâtea ori, dar ai continuat sã vezi aici şi acolo, poveşti prin care te-ai încãpãţânat sã transmiţi gânduri intime, traduse în imagini frumoase, despre un anume aspect al vieţii pentru care inima ţi s-a topit. Ai fãcut din fotografie o cronicã a perspectivei vieţii tale. Ai ales sã comunici o declaraţie privitorului şi nu ţi-a fost fricã sã conceptualizezi idei şi sã rupi şabloane. Apoi, te-ai întrebat cât de bun sau rãu e ceea ce faci.

rafia

44 – What Liberty Ate

FII INDRAZNET, DIFERIT, NEPOTRIVIT, FII ORICE CARE-TI VA AFIRMA INTEGRITATEA SCOPULUI SI VIZIUNEA IMAGINATIVA. Cecil Beaton

alitatea unei fotografii este datã de C atingerea artistului, de percepţia poveştii: cu cât te apropii mai mult de

fie acea cãlãtorie aventuroasã pe care ţi-ai dorit dintotdeauna sã o faci, cãlãtorie în care sã cauţi adânc în tine, sã traduci în limbaj propriu ce te înconjoarã, astfel încât sã fie înţeles şi de cãtre alţii, şi curaj sã eternalizezi o fotografie.

Dorinţa de a crea o iluzie a creaţie rezultã în ceva fãrã referinţã. Forma şi culoarea creaţiei false iau imaginea frustrãrii şi de neacceptare a talentului.

Mesajul nu existãsau este doar o umbrã palã şi obscurã a creaţiei originale.

Pe de altã parte, privitorul trebuie sã aibã capacitatea de a observa şi de a înţelege creaţia. El trebuie sã fie deschis sã primeascã. Fotograful poate explora realitatea exterioarã sau poate sã-şi imagineze una interioarã. Acuitatea de a traduce toate aceastea într-o fotografie este ceea ce face pe doar câţiva dintre noi sã fie buni în asta. Dimensiunea timpului, evenimentele istorice şi propriul trecut pot fi traduse într-o fotografie conceptualizatã într-un mod echilibrat. Inocenţa, naivitatea, nu trebuie uitate aici. Caracterul creatorului trebuie sã se simtã şi clişeele evitate.

Fãrã niciun exerciţiu sau dorinţã de a trece prin întreg procesul creaţiei—de la început la sfârşit—plagiatorii nuşi pot poziţiona propria frãmântare în creaţie. În timp ce adevãratul artist trvieşte veşnic, plagiatorul încearcã sã supravieţuiascã. Frãmântãrile se regãsesc deopotrivã de ambele pãrţi: unul încearcã sã fie mai bun, celãlalt este epuizat sã gãseascã ceva nou, antitetic cu delicateţea creaţiei sentimentale.

Fotografia este un stil personal de a trãi, vedea, proiecta viaţa. Şi atât de intimã cât poate ea fi, nimeni nu are dreptul sã reproducã concepte, simboluri care au stat la baza creaţiei altora. Fotografia trimite cãtre meditaţie, deschide inimi, ne face vulnerabili sã o înţelegem şi ne ajutã sã vedem imagini şi poveşti în viaţã.•

inima poveştii, cu atât te vei simţi mai atins. Cu alte cuvinte, calitatea fotografiei poate sã stea numai în poveste?

Bineînţeles, punctul de vedere şi conceptualizarea sunt unele dintrele cele mai importante caracteristici ale unei bune fotografii. Cu cât reuşeşti sã surprinzi mai mult o stare de spirit, o poveste, cu atât mai mult vei atinge privitorii.

În timp ce avem atât de multe lucruri de spus despre noi sau despre lucrurile din jurul nostru, de ce unii dintre noi plagiazã? Fotografia ar trebui sã

What Liberty Ate – 45

ALEXANDRA jitariuc

www.alexandrajitariuc.ro www.behance.net/alexandrajitariuc

46 – What Liberty Ate

ALEXANDRA JITARIUC s-a nãscut în 1989 în Dorohoi, România. Actualmente locuieşte la Bucureşti, unde în 2012, a absolvit Universitea din Bucureşti, şi acum urmeazã studiile de master “Campaniile de comunicare în relaţiile publice şi publicitate”, în cadrul aceleaşi Universitãţi. Prima sa fotografie a fost publicatã în 2008, ca imagine de copertã a nuvelei “Bird on a wire” de Irina Nicolaie. Dupã ce a câştigat câteva concursuri locale, în 2011 a devenit fotograful oficial al Festivalului Internaţional George Enescu, ediţia XX-a.

Alexandra Jitariuc a avut expoziţii de grup în Timişoara, Iaşi, Cernãuţi, Chişinãu.

M-am apropiat de fotografie pentru prima datã în 2008, atunci când creaţiile mi-au derivat din intenţia de a avea un dialog cu propriile sentimente şi emoţii, când mi-am dorit sã le dau o expresie. A fost cumva, un fel de explozie, care mi-a înconjurat sufletul şi mintea, şi dupã a devenit o permanentã frãmântare de a le face mai "umane" şi mai articulate. Totul a început cu fotografia conceptualã şi portretistica experimentalã în oraşul meu natal Dorohoi, România (înainte de a mã muta la Bucureşti pentru studii).

Ador fotografia pentru cã-mi permite sã creez poveşti cu un sens narativ subiacent, şi sã introduc în proiecte elemente din trecut şi prezent.

Fotografia intitulatã "Inside her” este parte a proiectului HOME SLEEP şi este un exerciţiu de vulnerabilitate într-un mediu controlat. Ca metafora vizualã a acestui spaţiu, am folosit muzeul pentru cã este un spaţiu artificial, fiind controlat de alţii. Animalele moarte reprezintã oamenii ale cãror acţiuni sunt decise de cãtre altcineva sau ale acelora care nu cred în propriile acţiuni. Animalele moarte reprezintã şi pe aceia care încearcã sã facã faţã cumva realitãţii, care sunt blocaţi în propriile lor slãbiciuni şi frici.

Prin acest proiect examinez trei tipuri de relaţii: relaţia dintre oameni, relaţia cu ei însuşi şi relaţia dintre ei şi mediu—legatã prin tensiune. De asemenea, mai cred cã trebuie permis privitorului sã descopere înţelesuri şi sã fie conectat la fotografii cu experienţa şi viziunea lui, nu a mea. Cred cu adevãrat cã este foarte important sã nu fur experienţa altuia cu imaginaţie.•

What Liberty Ate – 47

ALEXANDRA jitariuc

www.alexandrajitariuc.ro www.behance.net/alexandrajitariuc

“prin acest proiect examinez trei tipuri de relatii: relatia dintre oameni, relatia cu ei insusi si relatia dintre ei si mediu—legata prin tensiune.”

48 – What Liberty Ate

MÂNCAREA preferatã Mãmãliguţa cu pui cu smântânã

What Liberty Ate – 49

RALUCA MARIE wolfski

www.thedrreamer.blogspot.com

50 – What Liberty Ate

RALUCA MARIE WOLFSKI s-a nãscut în Iulie 1988, în nordul României. Raluca trãieşte în România, dar are visuri extraordinare legate de Paris, Budapesta, Viena, Veneţia, Florenţa, Berlin şi Londra. Îi place sã scrie şi sã fotografieze, astfel se auto-numeşte un fotograf şi povestitor fantezist, toate acestea adunate fiind în lumea ei virtualã numitã “She Wolf”, www.thedrreamer.blogspot.com.

Vãd adesea interviuri cu oameni care fac fotografii frumoase şi nu mã pot abţine sã nu mã simt îngheţatã în faţa uşurinţei lor de a vorbi despre concepte, crezuri, inspiraţie, parcursuri sau viziuni. Dintotdeauna am crezut cã nu voi fi capabilã sã vorbesc în public despre fotografia mea, doar pentru simplul fapt cã nu-mi pot gãsi cuvintele. Tot ceea ce ştiu este cã sunt un fotograf fantezist pentru cã reuşesc sã gãsesc acea sclipire de magie şi frumuseţe în ceea ce vãd prin aparatul foto, şi acesta este unul dintre lucrurile care mã hrãneşte cu dorinţa de a crea ceva care-ţi face întreg sufletul sã se topeascã. Şi în ceea ce priveşte latura umanã, aşa cum îmi place sã o numesc, mâncarea nu este unul dintre interesele mele principale, cred cã sunt pe jumãtate vegetarianã, aşa cã nu pot spune cã am un fel de mâncare preferat. Îmi place (numai) ciorba de fasole a bunicii mele, dar general vorbind, cred cã sunt atrasã de toate felurile de deserturi internaţionale; în mod special cele franţuzeşti, probabil pentru cã sunt atrasã îndeosebi de efectul vizual pe care îl au asupra mea. Da, sunã ciudat, dar aşa sunt eu. Aşa cã, vive les éclairs et les crêpes!•

What Liberty Ate – 51

RALUCA MARIE wolfski

www.thedrreamer.blogspot.com

“ea nu spune nimic, doar priveste incremenita catre cerul intunecat si priveste cu ochi tristi lentul dans al stelelor infinite”

52 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 53

54 – What Liberty Ate

E L E G A N TA VA R Ă

II

Speranţa şi curiozitatea asupra viitorului e cea mai bunã garanţie. Necunoscutul a fost dintotdeauna foarte atractiv pentru mine...şi încã este. HEDY LAMARR

What Liberty Ate – 55

perfect summer

Oana-Eleonora IOANA

TEXT DE GABRIELA IANCU & OANA-ELEONORA IOANA PICTURI DE OANA-ELEONORA IOANA

Picturile Oanei sunt o declaraţie de muncã din dragoste, pasiune conştientã şi simplã dedicaţie pentru artã. Oana a ales prin intermediul picturii sã-şi exprime personalitatea, ceea ce a ajutat-o sã-şi realinieze realitatea vieţii.

Trãind şi creând din amintiri, suflet şi pasiune, creaţiile Oanei sunt surprinzãtor de însufleţite şi simple, sunt un rezultat al explorãrilor interioare, a dorinţelor şi friciilor, şi neaşteptat trimit privitorului frumuseţe deliberatã.

56 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 57

OANA-ELEONORA IOANA s-a nãscut în Târgu-Jiu, România, este licenţiatã în Managementul Firmei, absolventã de Masterat în Bãnci şi Asigurãri (ambele la Universitatea din oraşul natal) şi în prezent lucreazã ca Inspector Resurse Umane în domeniul privat. În timpul facultãţii a urmat în paralel şi cursurile de Picturã, în cadrul Şcolii Populare de Artã, Târgu-Jiu. Nãscutã sub semnul Peştilor, Oana este o personalitate introvertitã, romanticã şi sensibilã, adorând pictura, muzica şi cãlãtoriile. Relaţia ei cu arta şi frumosul, a fost una stransã încã din copilãrie. Şi-a hrãnit aceastã pasiune prin „colorarea” vieţii personale, a familiei şi prietenilor cu diverse podoabe, figurine origami, felicitãri, mãrtişoare, obiecte de decor şi variate materiale conexe acestora.

Oana picteazã în culori acrilice, tempera, acuarelã pe diverse suporturi (pânzã, carton, hârtie, lemn); îmbinã pictura cu grafica şi desenul, utilizând diverse tehnici. O inspirã pictorii impresionişti, cubişti şi mai ales cei neoimpresionişti, aplicând la rându-i tehnica divizionistã şi pointilistã.

„Dupã absolvirea facultãţii şi a cursului de picturã, viaţa m-a purtat pe cãi paralele cu marea mea pasiune pentru artã. Dar dupã o pauzã de 8 ani am simţit nevoia sã umplu golul mare din suflet creat de dorul de culoare; m-am regãsit şi acum pictez din nou şi urmez cursurile de Graficã ale Şcolii Populare de Artã din Târgu-Jiu, fiind îndrumatã de aceeaşi minunatã profesoarã Loreta Nicolcea, cea care mi-a fost dascãl şi în urmã cu 10 ani, în domeniul picturii”

Oana a expus numeroase lucrãri în expoziţii de grup organizate de Şcoala Popularã de Artã şi Palatul Copiilor din Târgu-Jiu. A câştigat 2 premii importante ( I/2012 şi ÎI/2013) la concursurile expoziţie organizate anual în Târgu-Jiu, în fiecare lunã Februarie, pentru a celebra naşterea marelui sculptor Brâncuşi. O parte dintre lucrãrile sale se aflã în colecţii particulare, îndeosebi la familie şi prieteni.

58 – What Liberty Ate

„Prin picturã mã relaxez, mã plimb prin cele mai îndepãrtate colţuri ale sufletului meu, mã regãsesc şi mã împlinesc; mirosul culorilor mã inspirã şi e ca un drog pentru simţurile mele amorţite. Chiar dacã mã dedic şi altor activitãţi conexe şi complementare ei, pictura a fost şi rãmâne marea mea pasiune, acel ceva fãrã de care nu funcţionez ca individ.”

What Liberty Ate – 59

60 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 61

sucul de la o portocalã 4 linguri fructe de pãdure 2 linguri vodka 1 lingurã miere cuburi de gheaţã, mentã, Prosecco

RASPBELICIOUS

COCKTAIL DE VARÃ 1. Zdrobiţi fructele şi menta într-un bol, şi adãugaţi apoi mierea. Amestecaţi şi turnaţi peste ele vodka, sucul de portocalã şi Prosecco.

Strecuraţi bãutura şi serviţi-o cu gheaţã, mentã şi fructe de pãdure.

REȚETĂ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU 62 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 63

CLÃTITE AMERICANE CU MEI, HRIȘCÃ SI FÃINÃ DE PORUMB INGREDIENTE (16 BUCÃŢI/4 CM FIECARE) 45 g fãinã de mei 45 g fãinã de porumb 45 g fãinã de hrişcã 20 g fãinã integralã 1 linguriţã praf de copt 1/4 linguriţã bicarbonat de sodiu 1 vârf de sare 2 ouã separate 2 1/2 linguri zahãr 125ml iaurt grecesc 125ml lapte extract de vanilie 1 lingurã ulei de mãsline coajã de portocalã

MOD DE PREPARARE 1. Cerneţi într-un bol mare fãinile, praful de copt, bicarbonatul de sodiu şi sarea. În alt bol bateţi gãlbenuşurile cu zahãrul, iaurtul, laptele, uleiul de mãsline, vanilia şi coaja de portocalã. Daţi amestecul deoparte.

2. Bateţi albuşurile de ou pânã când spuma începe sã se întãreascã uşor (atenţie nu o bateţi prea mult, nu trebuie sã aibã consistenţã de bezea).

Amestecaţi-o uşor cu compoziţia de ou preparatã înainte. Omogenizaţi amestecul, adãugaţi fãinile şi amestecaţi uşor, pânã când s-a încorporat total.

3. Preîncãlziţi la foc potrivit o tigaie de clãtite americane. Ungeţi-o uşor cu ulei. Turnaţi compoziţia în tigaie şi prãjiţi fiecare clãtitã 1 minut pe fiecare parte. Serviţi-le imediat cu sirop de arţar şi cãpşune.

64 – What Liberty Ate

REȚETĂ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU

What Liberty Ate – 65

Creveti Sublimi REȚETĂ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU

66 – What Liberty Ate

Nº 1 În secolul al treilea d. Hr., autorul grec Athenaeus scria în lucrarea sa literarã, Deipnosophistae—o sursã culinarã importantã, despre creveţi ca fiind “... dintre toţi peştii, deliciul este al acestui tânãr crevete între nişte frunze de smochin.“

What Liberty Ate – 67

Creveti cho

a gazp

CU CHORIZO ȘI PARMIGIANO REȚETĂ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU

INGREDIENTE (2 PORȚII) 1 lingurã ulei de mãsline 230 g creveţi curãţaţi şi cu nervura scoasã, cozile încã ataşate 3-4 linguri chorizo tãiat în cuburi sare mare şi piper proaspãt mãcinat 4 roşii prunã, tãiate (aprox. 2 cãni) 1/2 salota micã, tãiatã mãrunt 2 cãţei de usturoi mici, tocaţi mãrunt 1/2 castravete, curãţat de coajã şi tãiat mãrunt 1/2 canã ardei roşu copt, tãiat mãrunt 1 canã suc de roşii 2 linguri vinegretã parmezan şi frunze de busuioc pentru a servi 68 – What Liberty Ate

MOD DE PREPARARE 1. Într-o tigaie anti-aderentã, preîncãlziţi uleiul de mãsline. Asezonaţi creveţii cu sare şi piper şi prãjiţi-i împreunã cu chorizo, 3-4 minute sau pânã când devin aurii pe ambele pãrţi. Daţi-i deoparte.

2. Într-un blender, combinaţi roşiile, ceapa, usturoiul, castravetele şi ardeiul copt, pasaţi amestecul pânã la omogenizare. Adãugaţi sucul de roşii şi vinegreta. Amestecaţi uşor. Asezonaţi cu sare şi piper. Pentru a servi, turnaţi gazpacho în castroane sau pahare mici, elegante, şi decoraţi cu creveţii gãtiţi, chorizo, frunze de busuioc şi parmezan.

What Liberty Ate – 69

CREVEI niçoise cu SALATÃ

REȚETĂ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU 70 – What Liberty Ate

INGREDIENTE Salatã 300g creveţi decorticaţi (lãsând cozile intacte) 2 cãţei de usturoi 3 felii de prosciutto crudo 5 cartofi noi 2 ouã fierte mãsline, busuioc, roşii ulei de mãsline extra-virgin sare şi piper Sos 1 linguriţã muştar de Dijon 2 linguriţe de ulei de mãsline 1 linguriţã suc de limetã

MOD DE PREPARERE 1. Gãtiţi cartofii într-o cratiţã mare cu apã clocotitã timp de 10 minute sau pânã când se pãtrund uşor cu o furculiţã. Scoateţi-i pe un tocãtor şi tãiaţi-i în jumãtãţi.

2. Între timp, puneţi ouãle într-o cratiţã cu apã rece, lãsând la foc mare pânã când apa începe sã fiarbã. Reduceţi focul la mediu şi fierbeţi descoperit, timp de 7 minute. Luaţile de pe foc şi lãsaţi-le sã se rãceascã sub jetul de apã rece, apoi decojiţi-le şi tãiaţi-le în patru.

3. Încãlziţi uleiul de mãsline într-o tigaie şi cãliţi usturoiul împreunã cu feliile de prosciutto tocate fin. Adãugaţi creveţii şi gãtiţi timp de 2-3 minute sau pânã capãtã o culoare aurie.

4. Amestecaţi uleiul, sucul de lãmâie, muştarul, sarea şi piperul.

5. Împãrţiţi cartofii, ouãle, roşiile, creveţii şi mãslinele în bolurile de servire, apoi asezonaţi cu sosul.

What Liberty Ate – 71

Somon REȚETĂ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU

Nº 2 Poşat, la aburi, copt sau fript, somonul este întotdeauna o bunã sursã de Omega 3. Acest frumos fileu în crustã de pâine din mei este delicios cu o garniturã de spanac, ciuperci sau cartofi noi. Şi pentru a începe cina într-o notã memorabilã, un vin spumant îl va acompania perfect!

72 – What Liberty Ate

eleganta

nului What Liberty Ate – 73

S O M O N C O P T Î N C R U S TĂ D E PÂ I N E D E M E I 200 g fileuri de somon proaspete 50 g miez din pâine din mei 2 linguri pãtrunjel şi busuioc tocat sucul unei jumãtãţi de limetã 40g parmigiano 2 linguri de ulei de mãsline sare şi piper

1. Încãlziţi cuptorul la 200°C. Condimentaţi cu sare şi piper şi puneţi fileurile de somon pe o tavã antiaderentã, unsã cu puţin unt.

2. Procesaţi într-un robot miezul de pâine din mei, pãtrunjelul, busuiocul, uleiul de mãsline, parmezanul şi sucul de limetã.

3. Acoperiţi somonul cu amestecul de mai sus şi coaceţi timp de 10-12 minute, pânã când somonul este gãtit, iar crusta este aurie. Serviţi cu spanac şi ciuperci.

74 – What Liberty Ate

SCOICI SAINT JACQUES pe cuşcuş de lãmâie şi rodie reţetã & fotografii de Ana Maria Ciolacu

What Liberty Ate – 75

ANA MARIA CIOLACU justlovecookin.com

76 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 77

reţetã & fotografii de Ana Maria Ciolacu

78 – What Liberty Ate

SCOICI SAINT JACQUES pe cuşcuş de lãmâie şi rodie

Ingrediente: 250 g cuşcuş 200 ml supã de pui sau apã 50 ml zeamã de lãmâie coaja de la 1 lãmâie 1 rodie micã 4 linguri pãtrunjel tocat 1/2 linguriţã de sare 1-2 linguri ulei de mãsline piper 6 scoici Saint Jacques mari 1 lingurã unt 1 lingurã ulei vegetal sare dupã gust Mod de prepare: 1. Aşezaţi cuşcuşul într-un castron şi amestecaţi cu zeama de lãmâie şi uleiul de mãsline. Turnaţi deasupra supa de pui sau apa clocotitã, condimentaţi cu sare şi piper şi amestecaţi bine. Acoperiţi vasul şi lãsaţi pânã când cuşcuşul a absorbit tot lichidul.

Separaţi cuşcuşul cu ajutorul unei furculiţe, apoi adãugaţi boabele de rodie, coaja rasã de la o lãmâie şi pãtrunjelul tocat. Aşezaţi cuşcuşul în cochiliile curate.

2. Clãtiţi cu apã rece scoicile deja curãţate, uscaãi-le pe ambele pãrãi cu un prosop de hârtie şi aşezaţi-le pe o farfurie. Puneţi uleiul şi untul într-o tigaie la foc mare şi aşteptaţi pânã când s-a încins amestecul.Presãraţi scoicile cu sare şi piper, apoi aşezaţi-le uşor în tigaie, lãsând spaţiu între ele.

3. Gatiţi timp de 1 minut, fãrã a le atinge, pânã când partea de jos este aurie şi crocantã. Întoarceţi-le şi gãtiţi încã un minut pe cealaltã parte, apoi aşezaţi-le în cochilii, peste cuşcuş. Puteţi asezona cu un dressing fãcut din zeamã de lãmâie şi ulei de masline.

What Liberty Ate – 79

Ingrediente (1 cocktail): 8 frunze de mentã 2 linguri de zahãr 60 ml rom alb 120 ml de apã mineralã sucul a 1/2 limetã 3 cãpşune 250 g cuburi de gheaţã câteva kumquat (opţional) Mod de prepare: 1. Puneţi frunzele de mentã, cãpşunele, sucul de limetã şi zahãrul (şi douã kumquat, dacã doriţi) într-un pahar înalt.

2. Zdrobiţi totul, pânã când veţi simţi aroma frunzelor de mentã.

3. Adãugaţi romul alb şi amestecaţi pentru a dizolva zahãrul.

Umpleţi paharul cu cuburi de gheaţã, apoi turnaţi apa mineralã. Puteţi decora cu felii de limetã, cãpşune, kumquat şi frunze de mentã.

80 – What Liberty Ate

MOJITO cu cãpsune si mentã

reţetã & fotografii de Ana Maria Ciolacu

What Liberty Ate – 81

Î N G H E Ț A T Ă C U OREO ȘI MACARONS REȚETĂ & FOTOGRAFII DE GABRIELA IANCU

82 – What Liberty Ate

Ingrediente pentru 600 g îngheţatã: 180 ml lapte 100 g zahãr tos 300 g smântânã 6 biscuiţi Oreo, sfãrâmaţi 3 gãlbenuşuri de ou 1 linguriţã extract de vanilie un vârf de cuţit de sare

Mod de prepare: 1. Într-o cratiţã micã, încãlziţi laptele cu zahãrul, pânã când acesta din urmã se topeşte (aproximativ 5 minute). Luaţi de pe foc şi lãsaţi deoparte.

2. Bateţi uşor gãlbenuşurile şi apoi turnaţile treptat peste lapte. Amestecaţi continuu şi ţineţi amestecul la foc mediu, pânã când crema începe sã se îngroaşe, cca 10-12 minute.

3. Umpleţi un bol mare cu cuburi de gheaţã şi apã rece. Turnaţi amestecul într-un vas pus peste castronul cu gheaţã, printr-o sitã cu ochiuri fine. Adãugaţi smântâna şi extractul de vanilie. Amestecaţi ocazional, pânã la rãcirea completã.

4. Când s-a rãcit, puneţi crema în congelator timp de 45 minute. Când începe sã îngheţe, amestecaţi energic cu o spatulã, şi adãugaţi biscuiţii Oreo, apoi puneţi-o din nou în congelator.

5. La fiecare 15 minute, timp de 2-3 ore, amestecaţi pânã când crema îngheaţã şi pânã nu se mai formeazã cristale de gheaţã.

6. Serviţi în pahare elegante, între coji mari de macarons.

What Liberty Ate – 83

84 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 85

RECIPE BY IRINA VOCHIŢÃ & PHOTOGRAPHS BY GABRIELA IANCU 86 – What Liberty Ate

※

sushi din Ciocolatà Acesta este un desert savuros care va face impresie la orice petrecere. Este şi foarte versatil pentru cã vã puteţi juca în voie cu ingredientele în funcţie de preferinţe şi nevoi. De asemenea puteţi folosi orice fel de fructe vã plac. Îl puteţi servi cu sos de ciocolatã şi pastã de fistic.

Pentru crusta de ciocolatã 250 g unt de cacao crud organic 50 g cacao liquor (masã de cacao) 80 grcacao crudã organicã 80 g miere 2 linguriţe de miez de pãstaie de vanilie un praf de sare Pentru frişca de cocos şi caju 150 ml lapte de cocos – partea solidã de deasupra lichidului conservei 150 g caju crud – hidratat în prealabil în apã 3 ore 80 ml sirop de agave 2 linguri unt de cocos crud organic 2 linguriţe miez pãstaie vanilie Pentru umpluturã 7 smochine proaspete 7-8 cãpşuni proaspete 1. Pregãtiţi frişca de cocos şi caju. Pasaţi toate ingredientele pânã când se transformã într-un amestec omogen. Introduceţi frişca obţinutã la congelator pentru o orã, pentru a se întãri.

2. Pregãtiţi apoi foile de ciocolatã. Topiţi untul de cacao împreunã cu masa de cacao pe baie de aburi. Adãugaţi treptat pudra de cacao, mierea, vanilia şi sarea. Amestecaţi cu blenderul sau cu un tel, depinde cât sunteţi de îndemânatici.

3. Întindeţi ciocolata obţinutã pe o hârtie de copt, în forma unui dreptunghi cu dimensiunile 40 cm x 20 cm. Umpleţi o porţiune cu frişcã de cocos şi caju. Lãsaţi la capete câte 1 1/2 cm neumplut. Adãugaţi smochinele şi cãpşunile şi rulaţi.

Lãsaţi peste noapte la frigider cã sã se întãreascã. Tãiaţi cu un cuţit încãlzit bine ascuţit. Serviţi cu sos de ciocolatã. Sosul de ciocolatã îl puteţi prepara din apã de cocos, sirop de agave şi pudrã de cacao.

What Liberty Ate – 87

DARUL

CEAIULUI text & fotografii de Ioana Malancu

88 – What Liberty Ate

Miss

BABACILU

SCRIE

ÎNTOTDEAUNA AM CREZUT CÃ CEAIUL FACE MINUNI. Sã luãm un grup, aşezat în jurul unui ceainic plin cu licoare magicã coloratã în nuanţa soarelui şi e imposibil ca atmosfera sã nu devinã una relaxatã, plinã de viaţã. Poate mã înşel, e o idee pe care mi-am însuşit-o prin numeroase ceaiuri servite, dar cum experienţa nu m-a contrazis pânã acum, înclin sã cred cã am dreptate.

Vin dintr-o ţarã unde nu existã o culturã a ceaiului în adevãratul sens al cuvântului, poate doar o culturã a infuziilor de plante, şi ea exploratã mai ales datoritã beneficiilor pe care acestea le oferã pentru sãnãtate.

Povestea mea cu ceaiul s-a construit în seri şi nopţi, dupã cinã, în faţa unei ceşti calde pline cu ceai de tei, o felie de lãmâie şi o linguriţã de miere. În timpul acelor momente liniştite, de încântare, într-o tãcere contemplativã, relaţia mea cu ceaiul s-a transformat într-o poveste de dragoste.

Odatã ce am început sã citesc şi sã scriu despre ceai mi-am dat seama cã fiecare cititor are o perspectivã diferitã. Un cititor din Marea Britanie considera ceaiul un mic ritual al fiecãrei zile, o parte din rutinã, un pliculeţe de ceai, apã fierbinte, o canã mare şi totul e pregãtit, un cititor din Maroc se poate întreba unde e paharul strãlucitor plin cu frunze de mentã despre care nu povestesc, iar un cititor din România ar vrea sã vadã de ce nu e prezent ceaiul de muşeţel. Desigur, acestea sun generalizãri largi, dar ceea ce conteazã e varietatea de gânduri, imagini şi sentimente pe care ceaiul le reprezintã. Fãrã a lua în considerare locul şi cultura din care facem parte, cred cã nu e locul unei dezbateri atunci când în centrul atenţiei sunt beneficiile ceaiului, armonia pe care simpla lui prezenţã o conferã.

Fie cã e vorba de tablete de ceai, frunze, simple pliculeţe sau piramice cu ceai, fie cã e ceai negru simplu sau diferite ceaiuri alãturate unor arome, uleiuri, fructe şi flori, ceaiul se transformã într-o bãuturã care încãlzeşte corpul, lumineazã mintea şi mângâie sufletul. Ceremonia ceaiului în China a devenit de-a lungul timpului un ritual preţios al concentrãrii asupra micilor detalii, efectul sãu şi relaţia pe care cel care se bucurã de ceai o are cu natura de care suntem atât de apropiaţi. Astãzi servirea ceaiului nu şi-a schimbat caracterul preţios şi a rãmas o formã de respect, de apreciere a celor vârstnici, de întâmpinare a musafirilor, un gest de apreciere şi afecţiune.

What Liberty Ate – 89

Servirea ceiului în Marea Britanie s-a concentrat asupra funcţiei sociale a preţioasei bãuturi, ceaiul fiind apreciat pentru gustul şi efectul sãu benefic, dar şi pentru locul în care era servit, porţelanul fin în care era oferit, gustãrile dulci care îl însoţeau, dar şi pentru alte motive, independente de ceai în sine: gazda, invitaţii, ziua şi sãrbãtoarea în care se servea. Apreciat pentru preţiozitatea şi statusul pe care îl conferea, ceaiul a fost gustat şi preferat încã de când a ajuns pe pãmântul european, şi a fost transformat de-a lungul timpului, dintr-o licoare servitã la ore speciale, cu un fast potrivit, la cãni încãrcate de pliculeţe rãspândindu-şi aroma în apã fierbinte.

CEAIUL ARE PUTEREA DE A ADUCE SERENITATEA ORICÂND ESTE APRECIAT Fie cã preferãm un ceai preparat din frunze sau pliculeţe, în starea sa naturalã sau combinat cu fructe, flori şi arome, astãzi ne putem bucura de toate formele de servire a ceaiului. Fie cã e degustat în ceainãrii, ceaiul alãturi de prieteni rãspândeşte bucurie, sau dacã e servit pentru beneficiile pe care le oferã, ca parte a unui ritual personal de îngrijire şi relaxare, calmul şi liniştea e un dar pe care ceaiul îl oferã încã de la primele înghiţituri. Ceaiul are puterea de a aduce serenitatea oricând este apreciat.

Sorbit picãturã cu picãturã, actul de a servi ceai te îndeamnã sã te opreşti, sã respiri uşor, sã fii prezent şi sã te bucuri de fiecare secundã.

Continui ritualul cu gesturi graţioase, când ţii ceaşca, aşezi ceainicul sau alegi prãjitura preferatã. Corpul se umple cu cãldurã iar mintea capãtã claritate şi calm. Sufletul e atins de un gest delicat, uşor ca o panã şi dulce ca o mângâiere.

Nu poate fi o concidenţã faptul cã, oricând în istorie ceaiul îşi face simţitã prezenţa, atmosfera este una de celebrare. Indiferent dacã e prezent la o reuniune de familie, ca o formã de exprimare a respectului sau a recunoştinţei, fie cã e prezent la un eveniment monden, sub vorbe şi şoapte care se rãsfrâng în lumina strãlucitoarelor candelabre, fie cã e prezent atunci când bãutorul se bucura de timpul sãu liber, pentru câteva clipe ceaiul are un efect miraculos.

Oriunde ceaiul este prezent, oferã-ţi darul de a te bucura de aroma sa, celebrând momentul, liniştea şi minunea lumii care te înconjoarã.

Oferã-ţi darul de a servi o ceaşcã de ceai! •

90 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 91

ST

Ve

92 – What Liberty Ate

Î&R INSPIRAȚIE

TUDER

eronika Talentatã, plinã de imaginaţie, Veronika Studer, nãscutã în Ungaria şi fotograf şi stilist culinar—şi o descoperire 2012 a Saveur "Sites We Love"—ne permite astãzi, sã pãtrundem în lumea ei artisticã şi a creaţiilor ei originale.

INTERVIU DE GABRIELA IANCU & FOTOGRAFII DE VERONIKA STUDER

What Liberty Ate – 93

94 – What Liberty Ate

What Liberty Ate – 95

SPUNE-MI CINCI CUVINTE CARE TE DESCRIU CEL MAI BINE. Sunt prietenoasã, sincerã, deschisã la minte, entuziastã şi neliniştitã.

EŞTI O APARIŢIE FOARTE PROASPĂTĂ ŞI FERMECĂTOARE ÎN MAREA DE FOOD BLOGURI DIN ÎNTREAGA LUME. CUM ŢI-AI DESCRIE STILUL FOTOGRAFIC? Aş spune cã e un amestec delicat între realitate, fantezie, cu un gram de dezordine şi un vârf de stil vintage. Ador lucrurile vintage, dintotdeauna mi-au plãcut, casa noastrã e ticsitã cu comori şi ador sã-mi prezint mâncarea într-un mediu uşor rustic, dar cu accente moderne.

CARE CREZI CĂ ESTE CEL MAI PROVOCĂTOR ASPECT AL FOTOGRAFIEI CULINARE? Mai presus de toate trebuie sã fii entuziast, sã fii capabil sã aduci ceva nou şi interesant fotografiilor tale. Îmi place ceea ce fac şi mã gândesc mereu la ceva nou, şi acesta e motorul care mã face sã merg mai departe.

Mereu caut noutatea, acel ceva care îmi va face fotografia sã iasã în evidenţã. Poate fi o luminã sau o umbrã, un accesoriu nou sau un detaliu extraordinar. Cel mai mic detaliu poate atrage uneori toatã atenţia şi poate sã facã întreaga fotografie interesantã.

DACĂ AR FI SĂ ALEGI UN SINGUR OBIECTIV, CARE AR FI ACELA ŞI DE CE? Îmi place foarte mult f2.8 24-70 mm, dar am început sã fiu interesatã şi de obiectivele tilt shift.

ESTE GREU SĂ NU RĂMÂI CUCERIT DE APLICAŢIA TA DE PE IPAD - THE SPOON - ARE O INTERACTIVITATE FOARTE ORIGINALĂ.

CUM ŢI-A VENIT IDEA SĂ CREEZI ACEASTĂ REVISTĂ DIGITALĂ? În urmã cu un an mi-a venit ideea creãrii unei reviste digitale şi astfel am creat o scurtã versiune pe platforma Issuu. Un coleg de-al meu (care este şi un graphic designer foarte talentat) de la revista unde lucrez, mi-a vãzut revista şi m-a sunat în 15 minute dupã ce a fost lansatã, intrebandu-mã dacã nu aş vrea sã creez împreunã cu el o revistã digitalã interactivã pentru iPad. Am spus da. Şi astfel revista The Spoon de astãzi este munca amândurora. El se pricepe foarte bine la aplicaţii iPad şi are idei nebune, iar eu sunt în spatele camerei şi pregãtesc meniul. Facem o echipã extraordinarã.

96 – What Liberty Ate

Nu ne lipsesc ideile, mai avem o grãmadã sub mânecã, aşa cã staţi pe aproape. În Aprilie vom scoate şi o aplicaţie pentru iPhone, numitã The Spoon Recipe Box. Conţinutul este acelaşi ca şi aplicaţia iPad, dar nu este interactivã. În schimb, pentru fiecare reţetã am creat o listã de cumpãrãturi care poate fi printatã sau trimisã pe e-mail. Şi alte opţiuni interesante pe care nu le pot încã împãrtãşi cu voi. Este foarte plãcut sã-ţi vezi revista crescând şi sperãm cã vom atrage din ce în ce mai mulţi cititori.

SPUNE-MI UN FOTOGRAF CARE-ŢI VINE ÎN MINTE ACUM ŞI DE CE? Nu pot sã numesc doar unul. Sunt vreo 3-4 la care mã gândesc în acelaşi timp. Precum ar fi Anna Williams pentru frumoasã luminã pe care o foloseşte; Con Poulos pentru joaca cu umbrele; William Meppem pentru perspectiva sa. Aş fi fericitã şi onoratã sã pot învãţa direct de la ei.

AI VREUN WEBSITE SAU BLOG PE CARE ÎL VIZITEZI CONSTANT? Şi aici am atât de multe nume care-mi vin în minte, însã blogul Melindei— the Licking the Plate, este absolut fantastic. Melinda este un fotograf foarte talentat, un bucãtar excelelent şi o persoanã nemaipomenitã.

EXISTĂ UN LUCRU SAU O PERSOANĂ ANUME PE CARE ŢI-AI DORI SĂ O FOTOGRAFIEZI? Este o întrebare grea, pentru cã sunt foarte puţine lucruri pe care nu mi-aş dori sã nu le fotografiez. Mi-ar plãcea sã vizitez India şi sã surprind toate acele minunate culori, miresme, oameni, mâncãruri şi locuri.

CARE ESTE SFATUL TĂU PENTRU CINEVA CARE DOREŞTE SĂ ÎNCEAPĂ SĂ PRACTICE FOTOGRAFIA CULINARĂ?

Nu ezitaţi, doar treceţi la treabã! Nu încercaţi sã îi imitaţi pe alţii, mai degrabã încercaţi sã vã daţi seama singuri ce doriţi, puneţi o parte din voi în ceea ce faceţi, astfel totul va deveni real.

UN LUCRU PE CARE ÎNCĂ ÎL ÎNVEŢI? Fotografia, în fiecare zi. Întotdeauna va fi ceva nou care va apãrea la orizont şi întotdeauna va exista ceva de învãţat.

VIZITAȚI www.thekitchenfinesse.com www.thespoonmagazine.com

What Liberty Ate – 97

este designer de produs, designer grafic, interior designer, fotograf şi ilustrator. A creat Lightsquare—unde creeazã piese unice sau mobilã elitistã realizatã manual, obiecte de iluminat şi accesorii; decoraţiuni interioare personalizate. www.lightsquare.ro

98 – What Liberty Ate

W

hat Liberty Ate este o publicaţie bi-anualã independentã, care ţine cont de cititorul curios, educat, interesat de mâncarea creativã şi simplã realizatã acasã, poveşti personale, eseuri, proiecte fotografice, interviuri, concentrânduse pe stilul de viaţã campestru, simplu, dar elegant. What Liberty Ate este creatã pentru a inspira la introspecţie, la o re-evaluare a valorilor şi aduce cu fiecare ediţie viziuni proaspete, care accentueazã idea creaţiei, a simplitãţii originale şi a independenţei. What Liberty Ate crede în puterea transformaţionalã a bunul exemplu, în relaţia corectã dintre bunele valori, creativitate şi conceptualism.

What Liberty Ate – 99

W L.A

www.facebook.com/whatlibertyate www.whatlibertyate.com

W W W. W H AT L I B E RT YAT E . CO M / M AGA Z I N E 100 – What Liberty Ate