George S Ioneanu - Mica colectiune de superstitiile poporului roman by Gandalf

CNicir 7

S3? . -le

441,4'

,,,i,...., ds..,

,4`-'414,

r'I. ''t ,..v."

1:,"4

ts-`

-_,-.

74,-. -:.:

rr.

.:-` ..' .

...

MICA COLECTIUNE

.',.

'" :I

-1

..4

UPigRSTITHLE

s IP

POPORULUI ROMAN

./ 4,1 1

:::- -

YeZ1....,C. ,-

,,......-

41 012.IgE7

bEOSE131TE CREDIN

'.-

...r.

,....0. P.,.>

..e

I; '.'

.4":

ADUNATE DE

it.

GEORGE S. IONEANU r

., <

, r. ,,..

,,..._, 'OF, .

.4-

''',.. , ..

4 t*.-11(1

".".

rA -1:jt

--,:

"!. ' -E u

Z 1.: t

'',...4

-- ..r.----

t:sarova,-70-G-zso

rrt

1:4- Z.

-:-:-f--

C!.. '

."1

Ai- :C

# 14:

4011111A trk VA MOYEINt .A,-Z-trii6Eie..0 s ti ti 1 :._,-

.,,

If''

,i.

. tf

-.4-kRrt-.4.-....) A

*1'

4-EW.:3 E'_-'....

2.1......._ e.;45:

..jf.7, ,

, ALV -."

03'

ar,

MICA COLECTIUNE DE

:!?

SUPERSTITIILE POPORULUI ROMAN tf4;tf

!jitti

t8 04;

(Deosebite credintc i obiceiuri) .

ADUNATE DE GEORGE S. TONEANTJ.

2-94(Ni- 4(W(PI

B_U Z E U

Efitura Librdrief Modero

Dayid2Eu

1888. -

BUZEU Tipografia Moderni A. Davidesen 18E3E3

7"--740 J. POPES CU BAJENARU AUTOR.

VOL. N2

dr/

....., ,f

Af...brelffead.W4 ,

Jcadist.

1-2 79

TREFATA.

Multe colectiuni populare romane de difrite feluri am intalnit, precunt: colectiuni de BASME, de GHWITORT, de PROVERBE, de POESII POPULARE, .etc ; insĂ¤ cat m'am interesat, numai o colectiune de supersitiile poportilui roman mai complecta, n'am putut -alla. Credend ca si o asemenea colectiune, ea Â§i allele, palo li de o 6re-care importanta, de mai mulL timp am inceput cu culegerea de fata i cate -am

putut afla pana in present, le am tiparit, spre

-a umplea golul ce_ se .simtea.

Despre importanta superstitiilor, este de prisos a mai vorbi aci. D-1. T. G. Djuvara, intr'o conferinta bine reusita, ce a tinut la Ateneul ro-

man din Bucuresci, (1885, Aprilie 21) a aratat

destul de clar acOsta important,* asemine i D-1 C. C. Anion in conferinta D-sale din 1886, Martie 3, .4inutil in acelasi local.*) *) Aceste cmferin4e se aflii publieate i s brosuri; Prima sub titlul Superstlfioni la ramie si la diferite popbre*; .iar a doua sub titled PreJudicli."

Ca eolectiuni de asemenea natura cunosc1.) Datinele Poporului roman la inmormenhir-0 de D-1 T. T. Mirada. In lucrarea sa, 1)-1 Burada se marginesce numar asupra credindone :

telor i obiceiurilor romanilor la inmormAntarI du-

pe cum chiar titlul colectiunei arata acĂŠsta. 2.) Poly* romiinului Obiceurile nunfilor aflate pe la fara," de D-1 C. Cantili. i 1)-1 Cantili prin aceasta se marginesce nu mai asupra ca.tor-va credinte i obiceiuri de la nuntl. Deosebit de aeeslea se mai afla Incerctiri critice asupra unor credit*, datine qi moravuri ale poporului roman,' de 1)-1 G. Dem. Teodoyeseu. Coprinsul acester Cart! nu'l cunosc, ne-putand'o procura. Dupe cum si Onor. lector! pot constata, eli nu m'am marginit in acesta colectiune numar a-supra unul fel de credinte i obiceinri, ci asupra tuturor soiurilor de superstitiunl. Din milliard eel mare al credintelor i obiceiurilor poporului roman din diferite localitatir cred cry in acesta, colectiune se allA adunate abia un numar mic, pentru care si pe viitor, nu voia inceta d'a continua cu eulegerea lor, rugand tot-d'odat i pe onor. Domni car! day oOre-care.

importantĂ¤ si doresc ca sĂ¤ existe si la nol o aseme--

nea eolectiune eat se pete de complectil, ea eat& vor afla din cele cari nu exista in cea de fate,

a mi le face cunescut, ea sa, pot da eeva mat

complect intr'o alta. editiune. Mizi1,-

1888 Hie..

loneanu.

Credinte si obiceiuri la femeile insarciate. Femeea .inshrcinath sh nu mĂ¤nĂ˘nce dou6 poame, crescute in porn lipite una de alta ; 'cad va face dour copii gemeni. *

Femeea inshrcinath sh nu stea jos pe vre-un piag, cad poate veni in urrnh-I vre-un

vrrna s. dea cu toporul in pragul pe .care a stat, si atund face copilul cu-o teed ,critpatd ca o tdetura. *

'* *

Femeea inshrcinath, care vre-o albie, va nasce lata.

va sedea pe

* * *

Femeea insarcinata care va sedea pe treptele unel marl de la cash, va face copilul anevoe. *

Femeea inshrcinath sa nu dea cu picior rill in vre-un dine, ciIc copilul ce'l va face

ra fi &linos la inima; sau st calce cu piciorul pe foc, cad va ei pe copil un fel de foe, numit foc via." *

Femeea insarcinata care va calm cu piciorul pe vre-un topor, va face copilul CU/ nisce semne pe piept ca crestaturile de topor.. * * *

Femeea insarcinata care va culege, surcele in pOla, copilut ce'l va face, va avea pe; corp nifte pete de diferite niàrirnL *

Femeea insarcinata, care va eulege in poala surcele eite din rindea, va face copilul cu përul cref. * * *

Ca o femee insarcinatar sa fac lesne, de cite orl matura, si ia gunoiut in pOla si aruncândul, sâ ia: cum arunc gunoiut acesta de iute,. aa. sc i fac de lesne. *

Femeile insarcinate s. citeasca in fie-care

qi visul MaiceI Domnulul ; cad at nape ufar ii va trai prUncul. *

Femeea, care se scie ca este insarcinata

si nu spune and este intrebata, va nasce copilul mut. *

Femeea insarcinata, care cununa, i va mri pruncul. .

1 T.

Create si obiceiuri la nascerea unui copil si la diferite etati ale lui. Indata ce un copil se nasce, sa se cantareasca, ca sti nu se lipeasca fermecile de el nici-o-data. *

Daca un copil la nascere este cantarit, sa se tina minte cata greutate a venit, ca descantandu-i-se vre-o data de lĂŠc, s. i-se

descante in atata apa, cat a cantarit la nascere; eget numa aa va avea Mc. * * *

Ca un copil sa traiasca, i-se patrunde urechea pe care se nasce, apoI i-se pune tortita. *

Cand un copil se nasce, apar ursitorile la fereastra, de acea se tin usile si feres-' trele deschise si cea mal mare linisce In -

timpul facereT. * * *

Daca unel femel pana la treI 4iIe nu'I vine tata, aceasta este semn

nal va frt.4

pruncul. *

Femeea, care nasce intal baiat, tae pOlele camasi cu care a nascut, si le da la fete marl sa treaca de none' orl prin ele, ca sa: se marite carried. *

Inclata ce o femee nasce, mOsa se duce

la preot cu o sticla cu apa, cu un fir de

busuioc] pus in gura sticlel, ca st faca moliftele apet Cu acea apa se spala lauza pe rnainI si pe fata, ca sd fie citrata, apoI mananca i bea; cad alt-fel 14112a este spurCali 1. *

*.*

Femeea lauza sa nu se uite pe vre-o campie cu iarba verde ; cad se va usca acea .iarbd. *

0 femee lauza sa nu se ducä la vre-un put sail lantana s ia apa; cad va seca acel put salt fastind. * * * .

UneI lauze i-se pune la picióre

si la

gât usturbill, ca 0 nu capete bóla Babife,lor." * * *

Camasa cu care o femee a nascut, se lepada, ca 0 nu capete copitut bóla lumea-scd. * * *

Until copil nascut, st i-se dea mai intäi(i tica de masa, iar nu de alta femee,

ca in eial/t Ita sä nu (dame de 'medium altuia. *

SA nu se vadä o lauzA cu alta 40 de cjile, did le va muri PrUncii. * * *

Când din intimplare se véd dou6 lauze mat inainte d'a-se implini 40 de cjile, facschimb intre dansele cu ace ; ast-fel aceea care are baiat, da ac cu gamalie ; iar aceea care are fata, unul cu urechi i port acest schimb pink se implinesc 40 cjile. A-cesta face, ca gà nu le wird pruncii. * * *

Cine scOte-.un copil afar& din cask, mat inainte d'a-se implini 50 de clile .de la nas-

cerea lul, si nu se arate cu dênsul inain-tea vitelor and yin sau se duc la p4une ;. cad acel copil ia sbieretul vitelor i toatä noptea nu doarme. * * *

Când un copil are obiceiti de plange nOp-

tea, séra sa

se punk faa de acurmeziul drumuluT, ca vitele ce yin de la pai

11.

sune, sa tr6ca peste ea i ast-fel. incingend .copilul cu ea, numai plange ;

sag sa se ia

somnisar dupa tufe, care sa se lege la fasa,

atunci numai plange. * **

Opt dile de la nascerea unul copil, parintil lui sa fie tot vesell, iar nu trill; caci se intristeazd ursitorile 0 cum vor fi ele in

acele opt dile, aa va fi fi copilul in viata. ** *

Femeea, care face cel- dintaiti copil, se uita pe buricul luI i elite noduri va vedea pe el, atqia copii ra mai face. * * *

Copilul, care se va nasce cu caita pe cap, va fi norocos. Acea caita sa se usuce i sa se lege de gatul copilului din and in cand, find buna de deocki. *

Un copil ru se suite din casa 40 de dile de la nascerea lul, ca sa nu se lipesca de el muma paduri. *

12 ,

Daca un copil de la nascerea luI plange continu o saptamOna, acesta e semi

al ban-

tire (laborite 1,ecarate. *

Buricul until copil se pastréza pana se -face el maT mare, atund se moe in apa si ii da sa se uite prin el; ca sit se facet indenuinatic, si Sit poatei face tot cc a 'idea. *

Copilul dupa ce se nasce, se trece prin tOrtele unel caldarI de arama, apoi cu acea caldare nu 'se mai umbla, pana nu se

face mare s'o Nita ridica singur de jos. Acc;sta

multi si

sit

face, ca

copilul s

tr4iased ani

fie tare ca metatal dill care este

faced aildare«. *

Ca un copil sa traésca, cea clintäiü camasa i se face din panza de capatat de la trei case. Ca un copil sa traesca, ii cumpara vre-o familie de la parinti. *

f",

Ca un copil sa traesca, cum se nasce, mOsa se duce iute cu el la biserica, i pe cine va intalni Trait' la biserica, aceluia ii da sa-1 boteze. * * *

In apa in care se .scaldA un copil mic pentru intaia Aat-, se pune orz, porumb, fort, etc., ca sa aibii coPilul parte de cereale oi

sa. fie pliicut ca florae. *

In locul unde se ingrópa casa unel lauze, se pune i o para de argint, ca sd alba copilul, care a stat in ecea easel, noroc de

bani. *

0 lauza sa tinti la gat un fir rosu pana ese la biserica, ca sii nu se deóche. * * *

Trel qile de la nascerea until copil; nu se spune adevèrat de este bda sail fata ; Ca sd

nu se dedche i sà triféscd. *

DupA ce o feinee a nascut, se face cruce-

de Unite de gritt una in mojlocul case si

alta la usa si cine intra, (lice; ÂťAd de casa de tarite sa te apucl ; iar de copil sa nu te atingi. Aceasta se face .ca copilul sa nu planga cat va fi- vac. *

0 femee cat este lauza, de cate ori ese afara, ia cu densa o matura i un cutit, sa se apere contra duhurilor rele ; caci ingerul nu se poate apropia de densa s'o apere, find spurcata. * * *

In scaldatĂłrea unul copil mic, se pune sare, ca sei nu se oparesca la puta i se sparge un oa in ea, ca sa creased copilul i sei se inplineasca ca oul. * * *

0 lauza la tret cjile dupa facere, se scalda, de rmisa In albia in care moe si camasa cu care a facut, frecOnd corpul lauzel cu ea, ca sei pera petele de pe facet. .

***

Femeea de care nu se atinge barbat in ce1e sds.e saptamenl de lauzie, cand ese la JAL ,

-serica se (lice ca. se duce oia cu mielul in gura" ; iar daca este atinsa, se duce cateaoa cu cacelul in gura." * * *

In timpul cat un copil suge, femeea ce'l

alapteza, sa nu bea apa ; cad ia copilul giant in nas. *

Daca parintii yoesc, ca un copil nascut sĂ¤. tina mai mult la tata, II infasOra. and se nasce inteo camas& a tatalui seu; iar de voesce sa tina la masa, il infasOra intr'o camasa a el. *

Copilul sa se scalde numal dimineata dupe resaritul sOrelui si seara mai inainte de a apune, ca sa nu'l piara vederile, cand se va face in v&sta. A

A treia cji dupe nascerea until copil, sera se pune in casa unde el d6rme, paine, sare,

yin si bani, cad in acea seara yin ursitĂłrele copilulul

sEll

urseze

gaseasca

ele de Mut, de 'mincat

bani de cheltu-

iala.

In cea

Duminica de la nascerea

until copil, sa i-se dea de masa tata

pe-

pragul ue1, ea sci nu capete artag la plans.. *

;

Cand un copil incepe sa mérga intaiti in piciOre, locul de unde se ridica in sus,

se tae imprejur ca un cerc, ca sa tae pie-dica copilului, sa pat& merge upr. * * *

Cand un copil se uita la altul printre picióre, se crede ci mama lu va mai face alp. §71

Un copil cand incepe sa vforb6sca intãi i dice tat6, mcisa va mai face un Laiat ; jar de va (lice mama, va mai face ..o. fata. *

Copiii, carl merg pe drum 0. calca in v6-

gajurI de car*, le vor muri * * * -..-..

petrin01.

Carpele unul copil sh. nu se usuce la sore, pan& nu este botezat, caci se ,parlesce thud va umbla prin sore. * * *

0 mum& sa nu stea cu spatele la copilul seu, pan& nu '1 boteza; cad va dobandi miros de gurd. ,k

\* *

Cand se pun carpele until copil afara sĂ¤ se usuce,

sa nu le

apuce sfintitul sOre-

lul, caci capdtd copilul plans mult ; daca insa le

apuca afara, sa le scuture pe foe, apoi sa le aduch, in casa. * * *

Laturile in call se scald& un copil,

nu se mai arunce afar:), daca a sal:Cat

sOrele ; cdci capdtd copilul plans, suspin murddrie in cap. * * *

In scalcratOrea until copil ne-botezat, rnOsa Il spala piciOrele, ca copilul sĂ¤ umble .ourand in piciOre i sa fie iute la mers. *

Copilul ne botezat nu se deOche, cad nu este creOinat. *

* /3.

041 VC1?

Pa trimoniu

Copiil, cad nu sunt botezati

plang

mult ; prin acel plans cer botez. * * *

Copilul mic cand este desfasat, i ine piciĂłrele in sus, prevestesce cd, mitsa va mai face un copil. *

Cand mi copil se nasce 0 are testiculele cim marl, se (lice ca are apa in ele.

In casul acesta ca st plait acea apa, se duce masa la un put de unde se bea apa, i tomb apa dintr'o donita clicand: I'm torn apa din donifa, ci pe cea din testiculele dopilului men. * * *

Un copil mic sa nu se tina acoperit la ' fata, cad facanduse mare va fi ru0nos. * * *

SA nu se spele rufele unuI copil pe dos, pana nu va implini trei anT, cad 'i-se ra intĂłrce i lai anusul pe dos. *

DacĂ¤ un copil n'are somn, sa 'i-se kink scutecul la stele, i a doua qi sal infase cu el, cal va veni somn. * _

0110.1.P

Cand un copil n'are somn, mama lul ese afar% cu vin, sare i paine i ce cask va vedea intaiu cu trei ferestre, arunca cu acel yin, sare si paine spre de, dicand : z<nesorimul i neodihna copilului meu C sa fie la vol si in casa vOstra; jar' in casa nOstra si la copilul meu C.... sa fie odihna gi somn, i iata cu nesomnul i ,neodihna <din casa nOstra, ye dau i paine, sare si N *

Copilul mic sa nu se pupe la sezut; cad ,cand se va face mare, va intĂłrce 'dosul ia ,cel ce 'l-a pupat. *

Gaud cine-va tine sera vre-un copil in brate, sa nu'l aridice in sus mai mult decat statura celul ce'l tine, cad nOptea va Aims mutt. * * * -

_Copilul mic sa nu se stĂŠrga la gura Cu

carpe de la sezutul lul, cad cand se va face mare, Ii va mirosi gura. Cea d'intal

camasa ce se va face until

copil, sa se treck prin gural de treI orl 2*

fOrfecile cu care a fost croita, ca sa fie copilul tare ca forfecile. * * *

Balele ce curg la un copil mic, "sa

se.

tae Dumineca dimin6ta, cci nu'i va mai curge* * *

Copikil mic sa nu se arate in oglind& pana nu implinesce anul, caci se deOche singur, aciendu'O chiput. *

Ca sa se afle junghiul la un copil, se ia. un galbinus de oil prOspat si se pOrta pe tot corpul WI, i unde se va sparge, acolo . se afla junghiul; iar de nu se va sparge nicaeri, n'are junghiti.

In jรณca, sa nu se bata copil mid cu palmele peste talpile piciOrelor, cad nu mai. cresc.

Sa nu se pupe un copil la talpile piciOrelor, cad va face paducei. *

S. nu se incalte un copil cu ciorapi pin& ..

-nu implinesce anul, cad va face masa alba wcurlind. .

In diva de sf. Teodor, copil se scald 0 in scaldatóre se pune pietricele i florl de fan, ca sa fie sanato0 ca pétra i dragastofi .ca florile. *

La baetl sa nu se punk margele de gat, cad fac6ndu-se marl, si imbatêndu,se vre,odata, plano pand se trezesc. *

Pe primi dintl ce ese until copilü, sa dea tatal sëu cu banl de argint, apol acel bani stt-'1 daruiasca copilulul, ca sd nu-i miroase sura vre-odatd. *

La un copil. nu se Intaresce mOlele

Ca-

pultit, pana nu va putea dice : para. *

Un copil sa nu se Intórca de la tata; adeca, sal intarce, apol iar sltl dea ; cad ,acel copil va deochea lesne pe eine va pune 4ocitti. *

In ()ilia in care un copil implinesce anul, i-se rupe turta adeca: se pune pe o. donita, in care sa fie apa si in ea ,o sticlĂ¤ cu, vin 0 bani de argint. Copilul st'and pe donit.a, o persOna betrana ii rupe o tuft& in cap, apol se scot baniI din donita si se pun pe o taxa imprein i cu buchete de florl, dupe acea- se lasa copilul sa se duct. singur la acea tava. De va pune mana intitiĂź pe florr, in viata i va placea florile va fi iubit ca ele ; iar de va apuca intail) baniT, va avea mare noroc de bant. Turta ruptg, se face mai multe bucatele si se imparte pe la asistenti pentru .mancare ca sa pita 9i copilul sd ajunyd viirsta acela bdtritn. In unele localitatj se obisnuesce acesta pang. la trei ani. .

* * *

Carid unul copil ii vine spasmos; sa ut se premenesca. 6 septAmani i imbracamirfte cu rosu sa. nu pOrte, cad nu va mai, suferi,

. .

Cand .un copil se lovesce la cap de ceva,,

sa se tome in acel loc apa, ca sd nu'i iasd meta in cap. , *

Cand se tunde un copil in cap pentru prima Ora, parul lul sa nu se arunce offunde ar fi, ea sa calce cine-va pe el ; ci sa se pun& inteun loc pazit, cad alt-fel, copilul cand se va face mare, va capata durere de cap.

* * *

Sa nu se lase copil mid cu pieptent cu fOrfecl in mana, cdci fac Seam*. *

Femeile, cart alapteza copii i li-se umtata din care causa simt durere, sa se duct la .latring, i sa le stórca fla vre-o

in ea Maud: zLa

ce aipoftit, aci glisesci,«

cad ii va trece; sau sä caute prin sare pisat& 9 perl 0 sal pura in apa si sal bea. *

Copiit se intarc Lunea i ast-fel : de Du-

mineca seara se pune dupe usa casi un

pahar cu yin j covrig. Lunt diminéta mind copilul se scOla, se lasa sa se duca singur sa le ia de acolo,, apoi se i-se dea s. ma,

mance. Acesta se face, ca sd uite vita careind sä n'o doréscd. ,

N.- -

* * *

CAnd uneI femel, carl alApt6za vre-un copil, II vine tat& i curge singurA, se crede ca copilul ce alapteza doresce de tap ยงi trebue

sal

dea. * * *

SA nu se puna un copil in leganul altuia, cad ia crescutul acelui copil. * * *

Copiil earl rad in somn i meinggie Maica Domnului. * * *

Cand un copil dOrme cu wzutul in sus '

cobesce a mOrte. * * *

CopiiI, carl ยงed in

cresc.

* * *

Copiil cari plAng mult, cobesc a Wide pen-

tru e sau vre-Un parinte al lor. * * *

Cand un copil, care pรณte umbla in piciรณre, umblA de-abusile, se crede cei yin rudele. *

Copiilor le place sa se jOce in apa, cad cand se nasc, mofele in scadeitóre pun ouei. de rata. * **

Pe escrementele unul copil sä nu se puie cenusa, cad e reU de incuetura. *

Copiil, cari invata la thla, 10 pun carin copaia de malaig, ca se fi aducei a-

Aile

lninte de carte ca de meimedigei. *

La copilul, care se va uita in oglinda mal inainte de a implini arml, ese dintii anevoe. *.

Un copil OTIS nu implinesce anul, sa nu se imbrace cu haine pe dos ; cal i-se intôrce anusul.' *

Si nu se pa.Vsca peste vre-un copil, _

cad nu va mai cresce. *

Copilulul mic s6. nu i-se taie unghiile VITA nu implinesce anul, ceici se invata hot. .

* * *, -

SA riu Se pupe un copil !Anil nu implinesce amil, cad se deóche lesne. *

S. nu se .dea cu vre-o rnAtUra sati ghent in vre-un copil, cad anal cresce.

Creclinte

i obiceiuri la botez.

Cand un copil se botéza, cele trei lumana-ri de pe marginea putineI in care se botéza., se pAstreazA, cA daca se deóche, afume din ele.

In timpul cat un nas tine in brate pe un copil la un sa nu'l, sisiêsca daca plange, cal i 4ie norocul. * * *.

Cu betele de la botezul until copil sa. nu Se in6ingl 'masa, cad imbetranesce curand. ,

Daca sfasa, ce se da until copil de na la botez, se brodesce prea lunga, se va insura copilul bardn, iar de va fi scurta, se va insura tenet-. *

Din lumanarea de la botezul until copil,, sa se- opreasca o bucata, ca s'o arate copilului cdnd se va inbolncivi ; cad se va facebine, iar restul sa se lase la biserica. *

Cand copilul se scald& pentru prima Ora

de la botez, in acea scaldatOre se pune o bucata de paine i una de slanina de pore, ca sĂ¤ crĂŠscii ca pdinea in cuptor fi grave ca un purcel. *

in-

Din baniI ce se caStiga de un copil la botez, sa i-se cumpere caldare, ca s tr6iasca mult. * * *

Dupe ce tm copil, este botezat, adus ,a.

casa de la biserica, se pune pe o baliga. de vaca din obor, apol se duce Masa si'l ia de acolo. Acesta se face Ca s aibĂ¤ copilul parte de vite. .

* * *

Un copil adus acasa de la botez, se scal-

d-a cu o 616, noua, punandu-se in apa o cOrda de viOra, ca in viaça iu si ante fru-mos. *

Un copil dupe ce s'a botezat, in diva acesta se pune langa el unde (Rime un fer, .o matura, i presara Mate i spuza din foc, ca sa nu vie muma päduri set orndre sau pocéscii.

Credinte i obiceiuri la logodna i la nunta.

0 logodna nu este bine sa se facaMarMercurea

i Vinerea, find dile pligubi-

4óre. * * *

In sera and petitorii se due la o fata, {lupa ce bea si ea din plosca cu vin, pe me bagate de sema pune in aceea plosca o mica bucatica de lemn dint'un jug, ca de va lua in casatorie pe flacaul ce-o peesce, sa fie amendol ne despartitI ca dol

bol intr'un jug i in viaça tor sei traga de o portivei in dreptate. ,

* * *

Dupa ce o fata se logodesce, atat ea, cat si masa cu cele-I-alte surorl de mal are, nu

mal torc pana se face nunta,

ca.

sei nu.

se intórcei logodna. *

In diva de nunta, miri nu manenca came, ca sa le fie corpul usor, sei (abet noroe a

sei,

tnrescei ani mulct. *

Mal inainte de a pleca miri la biserica. sa se cunune, mirésa impreuna cu dol ilacal carora le traesce paring plec la o fantana cu apa. De acasa si pana la fantana joc trel hore in locurl deosebite ; ajunsl aci iaü apa inteo donita, in care pun si busuioc, apol se inapoiaza acasa repetind iar cele trel jocurI in jurul doniteL Cand viu colaceril cu ginerele sa ridice miresa, ese nuna i cu mirésa inaintea lor cu aceea donita cu apa si cu busuioc, pecare il m6e in apa si stropesce de trel orl in

celc patru parti, apol tóta apa din donita.

3 Willa peste piciOrele cailor colacerilor;

iar busuiocul se pune in perna pe care vor dormi miri. Celt va rdea acest busuioc

-in perna atat vor tral noi ceisatorifi. * * *

Cand o nunta plea la biserica pentru

.cununie, cat& sa nu se intalndsca cu alta

in cale sa se vada miresele ; cad more una din ele, saa se despart casatoritii. *

Dupa ce mirésa se sue in car sa porné-sea la biserica, se uita spre resarit si dice: ,>un porumbel i o 7ppr,umbifa." adeca sti. fa-

cà numal un baet

i *

o rata.

Cand ginerele vine la casa miresi s'o ia sa se duca la biserica, se uita de afara :pe feréstra casi la mirésa i mirésa din casa la el printr'o salba, ca sa facet' copii frumofi. Mirésa mai inainte d'a se cununa face o azima (paine) pe nisce desagi, apoI dupa ce se cununa, manenca amendoI miri din aceea azima, ca sd find unul la altul, cum -se fine o desaga de alta. vi

Dupa ce mirdsa se sue in

car, , ca SI

piece la biserica sa se cunune, una II pune

pe cap o azima si pe azima sare i un pahar cu yin, rupe dupa aceea din azima si cla putina miresi sa Manence, asemenea si din yin s. bea, apoT restul din azima II rupe in mal multe bucgl si-le arum& in .cele patru pärl, vinul remas de asemenea. Cand arunca acesta clice : n'arunc azima

fi yin, ci sdnic:a." Din azima aruncata es7

te bine sa manence fetele marl, cad se vor Indrita curind. * * *

Mirésa ajunsa la usa biserici sä se cunune, pune d'asupra .useI atettea degete la .cetti ani voesc 84 facet copii. *

Cand miri stall in biserica la cununie,

mirésa pe ne bagate de séma pune un picior pe al ginereluT, ca ia s4 fie mai ma-re fi mai cu autoritate in cad. * * *

Miri intral in biserica sa se cunune, ii

se asterne sub piciOre o scOrta sail alt asternut pe care se arunca i banT, ne socotind prin acésta materialul sunator, calcand z

in piciOre tOte maririle desarte call se fac prin bant, dorind 'numal fericirea casnicd. *

Nuna, care cununa, sa nu fie insarcinata.; cazi nu vor tral copil noilor edsatorici. .

Un ginere nu se cununa incältat cu cisme, sub cuvent, ca la cisme se pot Incaputa carimbi ast-fel c. i generele se va casatori cu alta mirésa, netrdindu-i cea dintäiii * * *

Mires& cand se sue in car sa. plece la. biserica sb, se cunune, plange, ca sd (alai noroc la sentdnat de elinepd. *

Dupa ce se termina serviciul cununiel, un colacer arunca prin biserica florl, sari .cofeturi, sau alune, sa raid, spre semn ca din aceea di tineriI cununall trebue sa -pa--

rasesca. tote jocurile copilArescl i sa incépa a se ocupa numal cu lucrurI seriOse, pentru o slap conjugalei. *

Dumineca sOra and ginerele invitä familil la masa, invita mal Maid o familie

intrega, unde traesc toil ai easel, ca sät aiba fi el Casa intrega. *

Cand un flacati, care, este lunatic cu un alt frate, se insOra, ambi frail apuca unul de un crac si altul de alt crac al unel turd si trag amendot de spinteca aceea furca, .

ca sa treiéscei cel ce se in.sórd. *

Miri la cate-va (file dupa nunta, plec la un targ de cumpara doue scule de matasa, 'unul rosu pentru mire si altul alb pentru miresa. Acasa mesor acele scule si al cut va fi mai lung, acela va trai mai mult. *

Bradul de la o nunta, in unele localitact

se pune sus pe casa, ca sa nu-I pita lua

cine-va si duce la respantit, ctici atunci se risipesce casd cdsatoritilor. *

Cand o femee se marita al doilea, fiindu-I. barbatul mort, o altar femee in timpul

cununiel tOrna o donita de apa pe mor-

mêntul celul dental(' barbat, ca sa-I traesca cel de al doilea i sa sting& focul ce arde

pe mort pe lumea cel l'alta; cacl alt-fel cat va sta femeea maritata cu al doilea, barbat, cel mort Ode in foc. *

Dupa ce miri s'a cununat. si de la bi-

serica pana acasa perde vre-unul din el ceva, se crede ca anal din el va muri. *

and miri yin de la cununie, acasa miresa ia pe -sOcra in brate si de o va putra ridica, ia va fi mai mare in casa, iar de nu,

&Sera. *

Dup& ce miri se cunun, acasa nuna da miresel unt prOspat, cu care face -cate o cruce in cele patru partl atat in afar& cat inauntru easel, ca sa mĂŠrga trĂŠba bine in aceea casd noud. * * *

Miresa venita acasa de la cununie, invelesce indata focul pe vatra, sa astupe gura barbatulul si a sĂłcrel, ca sa nu-i died vreo data ceva. * * *

A doua

dupa. cununie, and miresa

se léga la cap, Ode pe un fedele, ca sd facet numai Uteri, iar nu fi fete. * * *

Dupa cununie, sera la masa, amendoI iniri manênca dinteun ou ouat de o puica .

intaiO, ca sd trdEscd ansêndoi ne despiirfici _pima la mark.

Creclint,e

i obiceiut la imornaLtare.

Cand o persóna bolnava devine in ago-nia morcil, i se pune in mana drépta o lumanare de céra aprinsa, ca dandu's1 sfarsitul, sa nu se apropie duhurile necurate

de dansul, i pe lumea cea-Palta sa aiba :lumina. Cel care va muri Kara lumanare in .

mana, pe lumea cea l'altd Ode in intuneric_ *

and o persona trage se mOra, se las

ferestrele i usa case! deschise, sg aibil pe uncle ei sufletul. * * *

Cand cine-va mOre, mai multe suflete se i eel

strang imprejurul lui de'l privesce r,

ce se duc de aprind cate o lumanare mortului, acele suflete mulfumesc acelor persdne.. * * *

Dupe ce o persOna a murit, corpul i-se . scaldĂ¤ intr'o albie, ca se se clued curat pe. 7umea cm-raltd. .

* * *

Until mort i-se bag& o para de argint de degetul cel .mic de la maim, drepta, ca se aibd cu ce pldti vama pe lumea cea-l' attic% * * *

GrĂłpa i mesura gropi until mort se pa-

zesc, .ca sa nu treaca peste ele vre-un cĂ˘ine ceici atunci va mai muri i alti membri din familia mortului. .

Until moil

pune orariu pe frunter

ca se fie pazit, de focUl cel nestins. .

Dact un mort in viata a fost norocos,

membri familieil lui ii ia mesura, pe care o sine in grinda easel, ca norocul se nu se .

depdrteze de acea casd.

* * *

Up mort este pazit ca s6. nu treca peste ,

vre-o pisica, ceici se face strigo tori al easel. .el

mor

Cand mOre o fat& mare, rufaria i-se cOse

cu ata ne-inOdata ; cad de o va inoda ur.situl el ce era' sal ia de barbat, nu se va ma insura qi vice-versa. *

Daca vre-o persOna, ce se afla in casa mortulul, stranuta, sa'sl rupa putin carnasa sau haina, ca s6 nu i-se inttimple acela0 lu.cru. *

Dad un mort este lunatic siJnclivat ,cu un frate al sett care traesce, i-se imp Aneaza whit, nasul; gura si urechile cu mel si pietricele, -ca sĂŤ nu se facts strigoi; sau dupe ce'l in-

grOpa, se slobOde o puSca pe de-asupra mormantulul ; acesta se face ca de, nu se jveasa vre-O vrajbei intre ce do frati, pe 14mea cea-l' altd.

* * *

Daca mOre o femee lauza, i-se lasa mat multe fire de per ne-impletite, ca s'o vazd, D-zeu di este lama '0 sit'i ierte plicatele. * * * .1

Dacä une1 familil mOre primul copil, nur se duce dupe el la mormant, ca sc rite% ma17. futon fi alp', cop.'''. *

Dupe ce MOre cine-va. i se inchid ochiI,. ca sci nu vadil jalea fi durerile celor ce'l inconjord*

Dacá until mort dupe o gi i o nOpte if Ode gatul mOle, e semn, c va rna muri:

cine-va din acea casei.

* * *

Daca. un bolnav se canonesce mult ptinti WO

dea sfar0tul, se schimba din loc in loc se pune din pat jos cu fata la re shit ; ate

odata i7se pune sub cap ate un jug de bol, sau spite de la rOte

§i

chiar cate-6

rerta. Intréga, creclendu-se, c. mOrtea '1 este

grea, fiind-ca in viata pOte o fi ars vre-urr jug la care .a tras bol. la aratul pemantuWI, saU rOte cu care a arat pentru bucate..

La. cel bogatl, cart ail niesurat. a gOre

muncitorilor spre munca, li-se bag& pe fe-

reastra o mesura, ce i-se pune In mina, creclendu-se a nu mor, find-ca a rasurat strata, naptatuind pe muncitori. *

Un mort se inmormitnteaza, cu hainele cele mai bune pe care le-a avut, Ctz nfeifi§andu-se inaintea lui .1)zeu pe lumea cea-l'altd, sti fie curat. * * *

Pre unele locuri un mort se aseza cu piciOrele spre usa, adeca gata de plecare. De ad este '§i 4icatOrea:

Vedea-le-a0 cu pi-

eiOrele inainte," adeca mort. *

Fiind-ca omul se nasce cu capul inainte, la mormant se duce contrariu, cu piciOrele

inainte.

Daca intr'o case. mOre capul familiei, in

acea qi se injuga boi de la acea casa cu

jugu resturnat, spre semn, ca. daca a murit gospodarul, tote vor merge anapoda fe. pe dos. *

Daca un mort se trece peste o apa., una din radele Iu aruncä hr acea apt un ban,

plata podului.

Daca se intampla. de mor intfo familie doi fiat! unul dupe altul, de mai remane vre-unul, acela se prinde frate de cruce cu

un tener ce nu face parte din familia luI. Acesta se face ast-fel : la mormantul celui din urma frate, dupe ce se cobOra mortul in grOpa, se cobOra i fratele luI dupe el Ode pe cosciug ; iar tenerul care Ode pe malu gropi II apucl de mana si'l tidied in sus ; apOl se pun fata in fata i apucand amendoi de

un colac, Ii fringe in doue, apol se serut si ast-fel sunt huff de cruce. Fratele de cruce i cu sora de cruce, nu Se pot lua in edsatorie. *

In locul unde un mort 'sI-a dat sfarsitul, in trel seri de-a randul dupe inmormantare, se pune o ulcica cu yin, una cu

apa, o bucati de paine si o lumanare aprinsa. Vinul si painea se dail unlit bar- ,

bat sau fernee, ce a fost si mortul, de mananctt si bea in cele trel seri, Mott tot in acel loc unde mortul 'sl7a dat sfarsitul, 4cel barbat sail femee represinta persoana mortulul, ce se crede ca umbla trei qile, intorcandu-se acasa obosit, gasesce de man-

cat. si de 'Aut. Lumanarea se duce la biserica de arde la icOna Maicei Domnului, apoi se pune aprinsti la mormant. * * *

Â°

Copilul care se nasce cu WO. pé cap, se crede cä.. dup6 MOrte se va face strigoI de aceea cand more, trupul luI se>légh. cii

rug si asa se pune in mormfmt, apol i-se mal pune in ochI, in gurh, in nas si in tij

rechi mein, ca sci nu se facii strigoi. *

Dacä la sese s6ptainanI de la'.mOrtea mil-va, mOre si o alta persOna din familia celui d'intain mort, atunci acesta se desgrepg si,

data ii gasesce cu fata in jos se crede

ca este strigoI i indat O. i-se bate un par in inima pe care o si ia, icu ea se ung toti membri familieT, plizindu-se prin adsta de a mai muri vre-unul. * * *

Lunea nu se ingrop mortil, del o ia de

lunea, capul septamanei, i e nil de mórte pentru cei in viatti. * * *

Cel care este moral de trasnet,

i-se iartit

tote plicatele i se duce drept la raid. *

Dacä cadavrul vre-unui mort, para la inmormantare capata miros greil, se crede cà in viata lui a [dust multe plicate. * * *

Cel cari petrec pe un mort pana la mormant, and se intorc acasa, se spala pe mainI cu ea.inapoI, sĂ nu selicu apa, ape! peascii ceva de el, dupe aceea sar peste un foc,

spre semn de curatenie, afumare. * * *

In casa unde se afla un mort, -nu se matura. pana nu se inmormanteza mortul,

find rlu de mOrte Â§i, pentru alp membri din aces easel.

** Cand se incalzesce apĂ¤ pentru scaldtul *

unul mort, sa nu se impinge. taciuni din foc sub vas, ctia este semn de facerea focului i pentru alp: molt. * * *

Albia In care se scald& un mort, se pune

cu gura in jos si pana nu se inmormanmanteaza mortul nu se spala nimic in ea, find rete de mode' i pentru alfii * * *

Apa cu care se scalda un mort, se varsa

inteun loc retras, ca sa nu calce cine-va in ea find nn mare pleat. * * *

Sotul unul mort nu se peptana o septa,

man& de la mOrtea luT, find

r-eu

de mirk-.

pentru acel sof Mama. *

La casa unde a murit cine-va, nu se spala rufele si nu se spoesce o septamank find reu de nail* pentru membri riling* efts& *

n acea

Cand un Mort se pune in mormant, se

rupe i mesura gropi In tre'l si se pune

langi cosciug; cad de se va lasa dark este reu de unit pentru cel care o va lua. * * *

In perna, care se pune sub capul unut mort, e pune sapunul cu care a fost seal4dat, peptenele- cu care- s'a peptAnat si- aeul cu care i-s'a cusut hainele, ca sĂ aibĂ¤ si pe . lumea cea-raltei, capon de sprdat, peptene % de peptiinat Ă§i ac cu care sit, coca. .

* * *

Dupe ce un mort este ingropat, se d& peste mormant 0 gaina, apo acea gain& se da. de pomana pentru acel mort, ea Pe

luMea cea-raltii set ratite potecile de ciulinL *

Dupe ce un mort este Mmormantat, se

trece o Me sau miel peste mormant. Oia sa fie udata cu apa, sa se scuture pe mormant; ca cu acea apa scuturata de pe lana lor, se stinge foCUl iadului ce: pbte arde. pe mort. i.

Cand viseaz e. cine-va un mort in mal multe noptI de-a-randul; in treI cjile lunea ,

dimineata sa asvarle cate, o cépa pe fereastra, ast-fel: sa se puna cu spatele la fereastra i asvarlind cu mana drepta, se. dice,: eine me &bane pe mine .noptea, sti n'aibd trait cu mine, ci cu cépa," -dicand aceste cu-

vinte, nu va mat visa. Din ast-fel de vise :se póte capata lipitura. .

Dupe ce un mort se pornesce la 'normant, se ia apa in 61a cu care a fOst scal-dal, se stropesce in urma lul, apoi se trante0e in mijlocul easel de se sparge ca set se spargii toate neajansarile, supdrerile fi se inceteze de a mai muri cine-va din aceea cots& * * *

De o parte 0 de alta a cosciugulul unui mort, se face Cate o mica ferestrue, ca sd

cad mortul pe unde s resufle, se, meld pe eel eel conduce la moment §i st-'si ia diva bund de la e. it

* * *

Cand se tamae un mort la mormant, se ferWe a se lasa carbunI pe el, cad ingreustetted sufletul mortului. * * *

Cand se desgroapa un mort se gasestĂŠ ne putrezit, se crede Ca '1 jurat; in casul acesta se se rezima de zidul uneI biserid, apoI it citesce preotul rugaciunea de deslegarea juramintelor, cc pede fi asupra

In unele localit511 pomenetele ce se im-

part pentru un mort, se fac in forma de scara, cacl pre aceia scard se sue mortul la cer. *

In qiva de In'altarea D-luI, femeile, carl ail in familie morti, impart azime calde, cd-

pa verde 0 rachiu, pentru sufletele mortilor ; cregendu-se ca in aceia cji se inalt sufletele lor la cer i s aibd merinde pe drum. , *

Omul daca mOre, sufletul lul umbla timp

de Vse septamanI pe unde a umblat cu trupul, apol vine la mormant, '0-adunA tot ce i-s'a dat pana atunci de pomank se sue pe cruce, apoI se inaltĂ¤ la cer. Daca n'are cruce, ĂŠde pe mormant pana i-se pune cruce, apoi se inalfa. * * *

Omul dupe ce mOre, ingerUl ii Oita sufletul prin tote locurile pe unde a umblat cu trupul ; dupe aceea se intOrce acasa se pune pe strĂŠsina, unde sede trel oile, in timpul acesta venindu'l sete, dice IngeVai,, ingere mult 'mi7e sete." Ingerul II respunde : Date in casa i bea apa." Su-

ruin!:

fletul se duce, dar indata ese afara si spune ingerulul N'am bent, cad mi-s'a facut :

mare scarba veclĂŞnd acolo un hoit mare." (Acel hoit e corpul lul). Atunci ingerul II

lice : Yell, in trupul acela 'fi-al facut tu meal i abia acum a efit din el." De acest respuns, sufletul este mult mahnit. * * *

Daca pentru vre-un mort se da de pomana ceva la tigan, cel care da, trebue sĂ idea cu piciorul in pernant, ca si el sa fie martor de pomana ce da tiganului ; aci_se rede ca figanul i ia mirul fi botezul fi le arunca in iad; iar daca pemantul este martor la pomana data tiganului, se crede, a ,e data ca la un creOn.

i obiceiuri in deosebite timpurl i ocaziuni.

Credinte

In diva de Sf. Vasile (anul noil) eine va

dormi, tot anul va dormita. * * *

Sera, in ajunul Sf. Vasile, fetele pun in-

tr'un vas cu apa o craca de busuioc qi una de mei., apol o para de argint ca punte, lasendu-le ast-fel pita dimineata, ca nĂłptea sd viseze pe tĂ˘ndrul, ce va lua in edstitorie.

Daca impreuna cu tanarul visĂŠza verdeata

va fi mult norocoasa ; iar de va visa bivoli, acesta e semn reu i umbla dupa vrajitOre sa-I desfaca,

In qiva de Sf. Vasile, fetele marl inume-

ra part de la un gard de la qece inapol

care va fi unul, de va fi Cu eqd, va lua barbat bogat, iar de va fi curdfit de OA itra lua sarac. cel

In dimineata de sf. Vasile, fetele marl se duc in oboru vacilor i dau cu piciorul drept intr'o vaca, care eade culcata qicfind: Hai estimp, hal alta data, hal la anu, hai la doi ani etc. fi la cc clicere se va scula vaca, in acel timp se vor mijrita.

In qiva de sf. Vasile femeile meritate fac piftie, ca 'sale. fie corpul gras §i fraged cdpiftiea. * * *

In qiva de sf. Vasile, fetele marl tornii plumb topit in al* casà ghicescti norocul. .

In seara de ajunul sf. Vasile, fetele marl pun pe o vatM arsä doue fii.e de per de pore ursite, unul cu numele feti i altul cu al tdrie.ruluI ce voiesce a lua in asatorie si dacii firele de per ardend se impreunti, atunci fata va lua in ecistitorie pe acel tanar, iar alt-fel, nu. *

In ajunul bobotezi, fetele marl pun margelele ce port la gat pe pragul useI, ca sä pasesc5. preotul peste ele cand vine cu botezul, apoI le ia i le pune la gilt, Ca sit se miirite curemd. * * *

Seara, in ajunul bobotezi, mal multe fete unite, pun busuioc prin gard i dimineta. al cuI va fi cu bruma, aceea ia barbat bogat, iar eel fard brumä, Ii. va lua sarac. * * *

In ajunul bobotezeI, fetele marl iau bu-

49 .

suioc. de la preot cand se duce cu botezul si séra cand se culc, pun acel busuioc sub perna pe care doarme, ca sa li-se arate in vis Acta ce vor lua in cliseitorie. *.

Cine va vedea cerurile deschise in noptea de boboteaza, va fi drept inaintett ln D-qeu. *

In ajunul bobotezi, -fetele marl si flacal nu manênc nimic 'Arä a doua-cli, ca sit ba noroc de sof frumos i harnic.

S 6ra, in ajunul

bobotezi, fetele marl

pun o craca de busuioc useata pe ghisdu-;' rile putulul, apol se gandeste la un flack' Pe care voesce a lua in cash' torie si dacii dimineafti va gasi acel busuioc umed, n va lua, iar alt-fel,_ nu. *

In giva lasatulul de sec de bar*, ye-

cinii si rudele

'sT

cer ertare unil de la alti

ca sit intre curafi in post. *

La jumatatea postjluI celul mare, se fa= ce inumaratoarea oue'lor, cc; _panic" la pcqti..

sit

nu se strice

In tot postul pastelui sa nu se aduca in 4

casa flori galbene, cad nu i:or mai oua gainele. *

Jol seara, septamana patimilor, clod se citeste cele 12 evanghelil, e bine ca ceI cari se due la biserica, sĂ¤ fack cate un nod la baera, dupe citirea lie-carel evangeliI si eu acca haerel cu 12 noduri, de se va Incinge eine are friguri, il va trece. * * *

Jol, in septamana patimilor, sa nu se spele lure: Mei la morti in loc sĂ¤ se duct yomana ce i-se dei, se duce Mturi din split lituro. -* * *

Iii sera de vinerea pasteldf, lumea care vine la biserica, yin cu lumanarile aprinse, sositi, 'ocolesc casa de trel .ort i fac mice cu lumanarea pe pereti in cele patru parti ca sei fie ferita de foe, bae i tre suet,. *

Virted, septamana patimigr, cel cart ail curgere de sange din nas, sĂ s(? razd di le va trece ; iar eel can art durere de cap, sa

se spele pe el, cad I va wades durerea. *

* .

In Oiva de pascl, sa se manance cule .1.1,

wo0 ne-sèrate; cad cel care le va -mrtnca fsArate, i7se va rofi saline", * * *

In diva de pasci, eine .va pune Marla pe usi ?naivete. ..sare tótii ram i-se va .

* * *

'In diva de pasci sä se manance intâi 13116 albe, cad .cet care va Wawa ' la va face bubdie.

ro-

***

'In diva de pasef sa se manance intA.41 peste proaspat apoI alte bucate, cw 'sit fie WW1 rara rioiii ca peqtele. *

Cine va dormi in diva de sf. GeOrge, va ilua soninul mieilor. * * *

In diva de sr. George, Omenil se cantaresc ica" sa, nu se lipescä fermecele de e. *

Cine se va scalda inteoapii curgiaLre in orlimineata dile( de sr. George, tot mini u'l tvg

prinde frigurile.

Cine se va spiVa pe ['aka cu roue in diati e ata di1el de Sf. George, Maid vara ric tfi Si-M(1W .0 nu'l va ei pete pe Md. * * *

52 ,

In dimineata ajunuluI sf. George, feme-

ile scot tote sculele de tesut afara, pa sa

rèsarA soarele peste ele, sd pad avea spot., .

la lucru. * * *

In diminéta dileI de sf. George, se pune pe la case verdeata, spre semn de primayard. * * *

,Sf. Ilie, la diva 14 (20 lulie) umbla pe cer i cauta pe diavol sh'I träsneascA, ca sd scape lumea de ispitd. *

In diva de sf. Ilie de va tuna, tote alunele vor seca. *

Din qiva de Sf. Ilie, femeile nu luerézä o septamana, find r6u de foc, trdsnet boale aratóre. * * *

Cana sf. Ilie ,trasnesce i fu1ger6.'pe cer, lumea se inchinä i aprind tamile i lurna-

narea de la pasci in cask ea sa piara satana din prejur, cd0 trasnetul code awns ha # atunci se' 25oate intampla sa träsnescd .

pe eel din prejur. * * *

Cand trasnesce i fulgera, sa nu stea .tine-va rang& vre-un cane sau pisica; caci 4iavolul se ascunde in pdrul lor 0' se pĂłte intampla sa trasnescei i pe.' eeb din ioehr. *

In cliva de sf. Trifon, (1 Faur) podgorenil se duc cu preot la vii, de fac sfestanie viilor, ca sti fie roditĂłre d paite de grindina i mana.

In cliva de sE Haralambie (10 Faur) se face coliva, din care se pastreaza spre a cla pasarilor cand mor, sit nu mai mord. La 4i IMAM Martie se ursesc prieten1 .* rude, cele nou6 babe, cate una de per-

soana, numindu-se Vele in cari sa fie fiecare ursit, si cum va fi timpul (luminos, noros sau posomorat) in diva unuI ursit,, 40 U va fi i inima lu tot anul. * * *

La iji intaiu de Martie, fetele pun marVisor la gat sau mana pe care II in pana la finele lunet, ca sa fie curate si rumene la fatĂ¤. toata vara. .

In cliva de Mucenicl (9 Martie) se bate

, -

pLiniiintui Cu rnaiul, ea sa iasa caldron dire ,

6-4 -intre gerul.

,.In cliva de Mucenici se face focul in curte

din gunoiul maturat, i sar ai easel peste el de treI ori, ca .5.6 nu alba ram pared. * * *

In cjiva de nniceniel se- face nisce cola ceI cu nuci numicl ,Mucenici si e. bine ca in acea ji fie-care persona sa bea 40. de pahare cu yin, ast-fel, pentru fie-care . din cei 40 sf. mucenici.

In diva de sf. Teodor (2 Martie) fetele, marl se spat la cap cu iarba mare, diand.: Stinte Tebdbre'! fa ca cklele nóstre, sä cresci ca cOmele cailor.1 4,

* '

Vinerea. dup6 sf,. Teodor i in cea dirr urmg, Marti din luna Martie sa se dea Ia vite sare descantata, ca sä nu le feta -sfl. Theodor vre-un reu.

.."

* * *

In nOptea de Inaltarea

D-1111

(Ispas)

se .

duc flacM i fetele marl prin alunisurI, ca sa culOga florI de alun, carl infloresc.

se scutur in aceiasi nĂłpte. Florile acelea sunt bune de facut de dragoste i de leac. qi

* * *

Cum va. fi timpul in diva de MucenicI,: et.,tz fi lota' prima-vara. * * *

In qiva de Russ lit se pune pelin ver-

de prin casA, ca sa piara

In giva de DragaicA. (21 Iunie) sa se scalde nimeni, cad e r6u de inecat..

* * *

In qiva de DrAgaica, eine va trece o apl de fret orl in not fere sĂ¤ se inece, fi.14 se va mai inefa tot anal. .

In qiva de sf. Marina (17 Tulle) se culege-

pelin, din care se face apl de pelin, care .

este biota pentru subfierea obrazului. *

Cine luereazA in joile dupe pasce i in dilele de Filipl; li,zeu poruncete lui sf Petru, s trinata din cacei s81 (lupi) s le ia due o vita din carte.

In qiva de Schimb. la fata. (6 August) cerbi se scald in ape de._ isvor, racind'o ,

5ti

prin urina ce 'sT-o. lasa in ea, din care causil nu mai este bath de scaldat. * * *

in qiva de T. C. sr. loan (29 Aug.) nu se tae nimic, fiind reu de friguri. * * *

In qiva de sf. Foca (22 Sept). nu se lucreaza. fiind reu de arsuri corporate

fbc pentru case. * * *

In diva de Vinerea mare, (Sf. Paraschiva,)

(14 Oct.) nu se cóse nimic, find reu de trasnet, grzndine i bole de odd. .

in qiva- de sf. Osie (17 Oct.) se prasnuesce lucinul, ea- se fie feriti de lupi. * * *

In séra ajunulut sf. Durnitru, s fac focurt, pe 'lang& care se adun copiI l striga: Alai la focUl lul Sinnedru:« .Cand copii se intorc acasa, iaü cafe un táciune din aacele focurl si'l arunc prin gradinele cu prunI, ca se se faca fructe in abondenta in 'vara viitoare. * * *

In séra ajunulul Sf. AndreT, se descant&

sare 0 se ingrópa sub pragul staulelor de

vite, apoI a doua qi (in qiva de sf. An-

drel) se scOte i se da vitelor s6. lingl, ca s6 fie ferite de vrajitóre. * * *

In diva de sf. AndreI (30 Noembr.) se ung (Wine le ui1or cu usturoiO, ca SC nu se pad apropia duhurile necurate de casti.

* * *

Ziva de sf. Ion Milost. (12 Noembr.) se prasnuesce de gospodarI, ca sit le fie vitele terite de mupaturd de grpe i lup. *

In diva de sf. Varvara (4 Decem.) co, pii se imbarburesc cu miere sau z6mä de dulCétä, ca s'e fie feriri de arsat, sau de le vor e#, sit fie duke ca mierea. * * *

ln qiva de sf. Varvara, copii carI se inbarbureaza, riu mènencä fasole, ca de le -vor e# arsat, s6 nu créscd mare ca bade de fascia. *

Lunea s6 nu dea cine-va ban!,

càc WC&

siptämâna va da. *

Cand cine-va primesce lunea banI, se bucura c-4 totä septiimana va primi.

Cine este decis sa facĂ¤ o calatorie sa nu, piece Martea sau Sambata, eaq n va merge,

reit. * * *

Daca cul-va 'i-a mers lunea bine, se bucura, cĂź va merge bine tail aptiimana ; jar de 'ia mers rui, se intristOrd, cet Siva siiptametna T. , va merge reu. **

Donita cu apa din care se bea, sa nu se lase nOptea afara; ctiel bea wimaritele

din ea,

c.intrtreide pe cel ce bea la <wadi. *

S'a nu se tae Lunea si Vinerea unghi--

ile, caci este ?tin de 'unit, fl urafte prietenii. *

Fetele marl sa nu dea afar& gunoiul ma-turat din casa, dimineta spre fata sOreluI, el se m4rittt anevoe. * * *

Sambata i Martea, nu se tae guff la carnasI, ce se fac din nou, cic e r?u de m6rte. *

In nOptea ajunulul de colind, cine vede cerul deschis la cantatul cocosuluI i aude

tOca in cer, are noroc de bani qi sentitate. *

La craciun cand se tae porcl; se bag

a' I

mai inthifi cApil tina In cask cu ratul InainTe, ca se inergrt

s ailA parte de Iowa-

bine *

TOte visele visate SistmbAta nOptea spre

DuniinecA, se isbandesc. *

Pored, care se tae la craciun, dupe ce .

se pArlesc, se cresteea mal intaiti la céfa

ca o cruce, apol se presara sare, ca sá fic earnea lui primiti de D-zeu, Mud ra da din de pomani qi sl nu se strice.

* .

ea.

Sambata sa nu se mAniince de diminetä, did in acést'T qi se 1 inpirtrimte ingerul. *

Daca Sambata se croesce ceva, tot in acea di s. se i ispravesca, etai alt-fel e rtiu de

bah.

Se nu se iaLunea ouele din cuibarul 01-

inilor, cbei ra prösi acel cuibar. .

SA nu se sidesca Duminica plante, rad

se mite.

* * *

Unele tense! nu lucrezii Vinerea, rgu de branca. * * *

but

Vinerea, unele fete marl manêncá nu-

mai odata, ea a aibrt no rec.

Cine posteste Lunea, va area noroc. * * *

Martea sa nu se punaporumb in pement ; earl

cu 'pieze rele 0 nu se face: * * *

Nóptea s6, nu se educe. ap a. de la vrecel o fant6.na, cci mprejurul e Oa dick,

care va lua apti, l va lua din ele. *

: Gunoiul maturat sera din casa', se nu se dea tot seara afara, cro c relf de *

* *

neat.

PrimA-vara, cine vede serpe intàiti, sa-si dea ostenéla sa.-1 ornOre"; did omorind-1 it

ia puterea ; iar de va sedpa, sérpele ia paterea °magi. *

Prima-vara, cel care vede pe -ne-mancate un animal intttiu precum : un vitel, un manz etc, sau aud3 cantul CuculuI sau al Pupegli, se spared. * *

Prima-vara, cine vede Intdü miel negru sail jupuit, e rp"u de mórte aria pag abet, e -

dine ceind vede miel alb viii

Prima-vara, cine vede intaia berze si rindunici -in sbor, In acel an va face o calitto rie; iar de va vedea seclend jos, nu va face in acet an nid un drum. *

Prima-vara, cel-ce va vedea intaia co-

costarc apol barz, va face in acel an multe c?llĂ tori cu pieze vele. *

Prima-vara, cel-ce vede rindunica intaiO, sa caute in parnent sub talpa piciorulul drept, ca va gasi un carbune. Acel carbune este bun pentru friguri. *

Prima-vara cine aude intairt brotacel cantand, sit se dea de fret ori peste cap, ca sit nu fie anul secetos. .

Prima-vara cine vede vre-un brotacel prin iarba, sa-1 prinda i sa-1 scuipe de trel on in gura, apol sa-I dea drumul, find bine contra frigurilor. *

Prima-vara, cel care va vedea intaiu fluturl rosii, tart vara va fi stindtos 0 royals fa(ii; iar de va vedea intaffi fluturl albi, taa vara va fi bolnav

galbinicios. * * *

Prima-vara, 'eine se va scalda mat inainte ,.de a manca cas, t '16 rara tl vn firinie frigurile. *

Prima-vara, podgoreniI, lega cate-va vite din vie cu salcie de la FloriI, cash' fie feri,.

Vi dr para.

Prima-vara, eine va vedea cocorl intĂ¤iĂź, sit inumere i cap vor fi, atijfea aka va taai trai. *

Primavara, cine aude tunend intei0, sa se loveasca peste rrunte cu o bucata de fer ea tot anal se--1' fie capul tare ca feral. Dupa ce soarele scapata, unit ciobani nu mat vend nimic din productele oilor lor, -0(1

si nu trade

din O. *

Cine va canta in apusul soarelul, va face huboae in cap. *

TOmna, cand SP pule varza in putini pentru iarni, sa nu' se pima Duminica, die): sc thaws,.

Femeile, call se scald cu cic Ore, nu fac copit. *

Cel care race zabale (cas) Ia gura, sa

bage coda unet fingurI in roc, s'o incalz6sca, apol sa dea cu ea pe la gurA, cei '1 na trece,

* * *

Cand cua vre-o "gaina, sa nu se uite cine-va la ea cum oua;cAlei i se miesoreaza rederea. *

Cand dintr'o padure se tae lemne pentru facut casA, nouë lemne se last cioplite in padure, ca sa putrezeas61, dicandu-se: ,acesta este lemnul peauchilor de lemn, «festa ai earilor, etc. ursindu-se ast-fel fie care lemn, apol se iau lemne pentru casA, nu

insa din cele ursite. *

Cand o femeie isprave§te de t.vsut §i la-

sa sulul in 1a, ceia ce a inal rèrnas, sa te-

ute, ca sa ispraveasca curand, 'OCT se dice, Ca in timpul acela, Maica domnu'ui Ode in genunchi langa rësboi, i e se- fOrte

pace, s'o find otp mull.

* * *

Cand stapanul unel case noI, face pomana pentru morV, n'o face in casa sa, ci in a!ta, fiind rP-a de ?wide.

* www.digibuc.ro

Dad, intra intr'o pravalie vre-o ferneie torcend, nu se va maI face in aceia cji venzare in aceea pravalie, find furca piazei rea. *

Cine nu mananca usturoiti i cĂŠpa 3 anI, va vedea comorile vĂŠnturilor. *

Gine pune vre un og la foc sa se coca,

in acel moment and '1 pune sa nu vorbeasca, caci se sparge ou: de dogorea focului. * * *

Painea O. nu se pun& pe masa cu cOja de jos in sus, did trage a sdr?icie. *

Ca o vaca sa faca vitel baltat, sa 'I se dea sa rW.nence branza ramasa de la leisatul secului de briinza. *

Cand in o adunare de mai multe persone, se produce o tacere neWeptata, se nasce un drac. *

Omul, care are douI colaci in crestetul capuluI, adeca pirul resucit in doua pAr in forma de colaci, va fi norocos. * * *

Pul de barza nu pot Aura din cuib, pii-

www.digibuc.ro ng nu manencii coji de pepeni.

Omul, care cosandu-s1 ceva la vre o hai-

as, i se Inoada. de la sine, este mtindru. *

Femeile sa nu poar*te cercel schimbati, adeca unul de la o pereche i altul de la alta, . va schimba i barbatul. cad *

Taetorul, pe care se tae lemne, sa nu se puna pe foc, cad cel ce '1 va taia si pune pe foc, pe lumea cea Pella '1 va duce in spinare. k

Sa nu sa dea cu mana de pe pieptene pe la nas, cad face bube la närile nasului. «

Pisica, care nu mananca pesce 40 de zile moare.

OameniI, cari mananca splina de la ani-

male, se insplineazci.

Vara cand incep

s'a

se coca pOrnele, sa

nu mariance cine-va Ora mal Intêiü- nu imparte, ca sti mentince intaki molt fi a-

* * po.viL Femeile sa nu umble cu códele desple-

tite,

ctic

trag a .mdrte pentru bdrbatil bor. *

Cine Ode cu mana la faIc traye a reel.

www.digibuc.ro

i ganditor, F.

Cand o track este aprOpe sa fete, se paxeste ca sa '1 ia curatitura s'o IngrOpe sa, .reo manĂŞnce, caci atunci .44. I

;

piere laptele.

Cand se vede cate o stea pe cer pierind iute, atunci a murit cine-va, ceici 'i a perit Worm.

Un pitpalac sa se cilia inchis in colivie .numat trel ani, apol sa '1 sa dea drumul; cad i'andi-t-1. mai -malt, se face un pleat, ea-

re nu va fi ertat de D-tka. *

Merele sĂ¤ nu se bata, apol sit se ma-. ce; cad va bate. piatra. *

nd se intes.te atentiunea si ,mirarea , cut-va asupra vre until animal sau oin, sa 's1 aduca aminte de deochi, ca sit' nu se de_ oachm eel vend.

Cand la masi se varsa piper, e sem: de ejrtd.

Cajul, care este deocheat, sa 1 se sparga

un oti In frunte, c0.4 ra treee. *

SA nu manance furnicile din laptele u-

net emei, ca T va piere rata. ***

-Cand vre-un cAine rade sa faca groapa www.digibuc.ro

'In panielnt, trage am &le pentru atdpiinul sgu,

saa al vre-unui membra din familie. *

S. nu bage.. cine-va fus sau lingura in foe s arda, Mel face suyii la degete. *

Cand se descanta cui-va de deochi, se pun pe rand treI carbunl aprinql in apa in care se descanta i daca carbuni se lae.1 la fund, suferindul este deochiat, iar de va, Sta d'asupra apel, nu va fi. *

Vasul in care se face mamaliga, indati ee se tbrna", sa puna apa in el, ca sal stinga, cad de '1 va leisa asa, se arde ple-

sterna. *

Cand cine-va bea ceal i din intamplare '1 se varsa, e semn bun. .

I-

Cand ese cul-va lupl inainte, e semn bun, * * *

Cand pe neasteptate intro. vre-o rindunica in casa, aratit o bang prevestire. *

Cine bea apa dintr'un vas nou, trebuie sa verse mill intaiu jos cate-va picaturi, awww.digibuc.ro

pol sa bea, ea mai intdid morĂ§I s bea, apoi rill. .

* * *

Cand fata vre-o vaca, carnaa vitelulul o dĂ¤ la caine s'o manence de este voea stapanulul el sa faca a douĂ¨ ora vitel, iar de voesce sa faca vitea, o da la catea. In lo-

cul unde a Mat vaca se bate In

'clamant

in tarns, in capul caluia se pune lank& 0 allele. Cand taru.9;u1 se bate se (lice : Cara s'o face tetra aci, atunel .0 se dedche vifelul meu. * * *

Cand se las& un fir de par din cap pe

frunte In jos, e semn ea yin rudele. *

Cand se las& pe frunte in jos un paiajen de aiurea, este semn ca va veni vr'un prieten. * * *

Cand manenca pe cine-va palma drepta, se %Warhead cet va da bani, iar and '1 manenca palma stanga, se bucurd cd va lua *

Cand se ivesc furnici prin ea* e semn de belfug. * * *

Cand un bat- de chibrit aprins, parte in www.digibuc.ro

mana cut-va, e semn ca va lua bani. * * *

Cand o cucuvea canta la casa cuT-va 4i maT ales la ferestra aduce veste, c. sate va muri cine-va din aceia casei, sau casele vor rameinea pustii.

Cand vre-o gaina cant& cocosesce, acesta e semn a, sau gitina va mari, sau vre-o persónet, de la casd uncle ea se afla. _

Cand vre-un caine urla va peri el

saii

stapanul seu. *

Fete le marl, cari mananca din Olà, le va ploua la nuntei. * * *

Cand se iveste noite la unghiile de la manile cut-va, e semn crt se va mnoi cU vr'o Maud.

* * *

Cand o mamaliga se tórna de la foc se crapa pe la mijloc, e semn ca cel ce a Acid o va face o calatorie. *

0 fata mare se feresce a lua in casátorie un barbat veduv sub cuvênt, ca pe lumea cea-Palta ea va fi véduva, eäc barbawww.digibuc.ro

70 s.

tul va avea de- sotie ftmeia d !Wain i riee versa:

sa nu umble cine-va prin casa sau curte cu un picior inchltat si cu altul descult CaCi cobesee a móvte peni'r

'ere until ((Tilt iliUm-

bri familiel sale. *

sa nu 'si ,observe cine-va maineie' ifli Inuit, Mei in timpnl acela ore eine ii lU fp.(ii

de rat.

-Cand se da vre-o masa la qiva onornas-. tica a vre-unuI flachu sau !ILIA mare, cath

ca num6rul mesenilor sa fie cu sot: cad alt-fel, tenerul sau .nu ia avea viaf stttoreascti,.- sau cds4torindu-se *

seal-

va trig sofia..

:SA nu pOrte cine-va Carnasa pe dos, Mei I se intórce norocul ,spre *

2.6u-

Cand se pune masa petru mancare si din intamplare se pun tachmurI maI multe de cat num6ru1 persOnelor ce act 'sh stea la mas6, acésta e un sewn, nisce mosafiri pe nea,teptate vor veni. *

Cand cine-va dtt vre-un catel sau pisoiu la www.digibuc.ro

altul, sa i se Vateascii,. (del alt-fel eu avea alta coini pisici de ponama. je lumea I

elu1 care lu

.96.

ia un pL4lien mare, i se

14(.0, mai trei.

(..;pt;11(

ui ul nrie; un-

111, fuel e cine-wa uI (;,,;;

coci.

trage

a Tustu pent, cc c

*1.47 tI (nd o persone e,Aide Ia gura uneI sobe in care aide foc si vre-un taciun63.sfirie,r sil nu scuipe in el, did in timpul acelase c6rtit D-deu cu diav&ul si daca scuipii, face pe voia diavoluld, iar de nu, pe a ha

Dumliecieu.

.,.v

.Cand se seutura corpul vre-uneI persOne flea voe, in momentele acelea opomenesce diavolul i ca sa piara din prejurul el, stiff scuipe in sells

SA nu dOrma cine-va cu fata in sus si cu manile pe piept, caAc trage a mรณrte. *

Cand cocosul, canta in fata useI sau u-

neT ferestre a easel, prevestefte venirea ores carer mosafirl. .

www.digibuc.ro

Cand cine-va '0 mulch limba din gre-

qelh, e semn ca-'1 vorbesce oare-cine della . *

Tinerii cari se Will la orl-ce atingere, e semn c4 va lua sof tgner. g

A »

Celul care II tiue urechea dreapti, dreeine 11 vorbe0e de r6u ; iar de tiue urechea stanga, 11 vorbe0e de bine i atuncl 51'11 musce unArul stang, ca cel ce3 vormusce 0 el limba, s. be'sce de r6u nu'l mai pOta. grai de r6u. 4:

fetele marl la masa nu maFlacai nana aa mult, did iff m5nancei din noroc. i

Cand din lemnaria uneI case, trosnesce din cind In cind, prevestcqte mirtea cui-va din acea msg. C * >>

Dach vre-o icing sati alt-ceva dintr'o bi-

serica se crap', e semn, c

vre-unul din pre-

offt acelei biseric, va marl. « A »

Cand se fura cul-va ceva, sh bage o cra-

ca de busuioc Intr'un put de unde se bea apa,

611 va gdsi. a

)

www.digibuc.ro

Cel care plea la un drum qi-§I ia cu

densul i mancare i la inapoere mal adu-

ce din aceia mancare, sa nu mAnênce flacal si fete marl din ea, caa ii se va intórce nunta de la biser!,c1

* * *

Cand o persOna pleaca la un drum

si-1

ese cine-va cu vre-un vas sec inainte, nu4 va merge bine esindu-1 cu sec;

iar de I ese ca

un vas plin, se bucure, cad II va merge bine esindu-1 cu plin. *

land o persona pleaca la un drum

si-1

ese inainte un epure sau preot, flU va merge bine. K

Femeile, cari se duc la munch' §i dorm pe camp, fac maI IMAM cruce loculuI unde dorm, ca s nu vie pima' rifelé sa le pocéscli §i

cand se scol, lasa in acel loc un semn

ca de va fi ceva, sti se lipeasca de acel semn,

jar

nu de ele. K

Cotofana,

care cant. imprejurul easel,

prevestefte venirea rudelor. * * *

Cel care bea urina de om, se face priwww.digibuc.ro

curia; (find in e cliAtesce cu paling in guitt ccntra ErCrcI, ie TIVIC Hgare de sthnti. sh nu inginc6. *

Yeui clue cn C]zi vie.o m Uli o Eudti.

ci;,,

Cilltitorul, cie ..;:de js ic o cfaripie si 6.

od.hn6scl'f, cand

pti,

loc un semn; Cac se pete sit local acela, i sh se semn, in loc de el.

1-ipt,sc0.

1i in cel. 14. u Ji evi at'

r(ul

acel

* * *

Cand doT insT 16,ucesc o a i unul sade jos, iar altul in piciOre, cel caVe va 53edea jos Ea ologi el, Eau din copii s. , *

care snia.na" s'erntin0. de inic.unele, sti fie cu gura plie& de piline, Cel

legat la mana cu care sénän i sa nu vorbeasa, ca s iasd florae- liable. »

Cand bate petra (grindin) sit se infiga toporul in pernAnt dinaintea easel i pe muchia luI sg, se punä sare, did nuva ma

bate. A

Cel care niananca. cu lacomie saCi ceva www.digibuc.ro

gretos; sa bata din palme, ca apiece. t-

na i-se

Din oule cari aunt aseucite la ' verf, ra ei cocoO, iar din cele rotunde, Oin1.1 L.". ,

,Cand din intamplare se sparge In .casa vre-o oglinda, e semn de iw;rte sau pagubri in familie.

Luna vinul din paint

Cand la ina:siit e sewn de yes,lie. *

-tk

v1.1

Paserea care va fi .pupata de om, 9 man eyed Oita. S

nu sa dea la .c11.in1 mamaliga lierbin-

te sau prajite la foe, ccia turbeazti. * ,

Fata, care este

'.'

varsta 0 DU 1 cere

imam: nici un ttinEff, cand vede pe cine-va altoind vre-un porn se duce nOpte flirt! acelaltoI qicand : ;;Paceste (toile pall de porn

de nan nedeosebit, nu ve las sa v unip

ca in locul cosh u, rn unesc eu cu un alt altOI de neap omenesc, diet asa a fast dat si de b-deu leisat." -

Cand se iveste luna noire, cel ce o ved se lovesc peste frunte cu o moneda de argint qicand :

www.digibuc.ro

Luna nou6 Tae paine-'n done. Jumatate tie Sanatatea mie." Acésta

se face, ca WO, luna sa fie si-

natos i sa aiba castig de bani. * * .*

In casa sa nu se arda séra treI luminärl de-o-data, find r6u de moarte. *

Cel care bea bAuturI cu mana stAnga se imbata.

Sa nu se spele cine-va pe mani cu apA. din gura, cal' face najit pe gingii. 1**

Cand canta cióca (stancuta) pe langa Casa, prevesteste venirea unor mosafiri. «A

Cand ese inaintea unul barbat, vre-o femee

cu furca torcênd, sail de se duce cu furca la nescal-va muncitorT cari lucréza la camp,

in aceea zi va merge acelor lucrAtorI reti,

vor da paguba, find furca *

cobitóre

rea.

Cel care sAdWe vita de struguri, sa sadéscA din furat, cdcl aceea va fi roditóre si » " »' cu castig. -

www.digibuc.ro

Cand un bolnav se impartasesce i anafura ce este in lingurita. séde &supra vinuluT, bolnavul se va face seinatos ; iar de de cade la fund, va muri. ***

Cand din intAmplare inträ vre-un lup in curtea cul-va, acesta este un semn de mare paguba pentru familia din aceea curte. *

Cand se dit de po4Mank paine si yin si cel care a primit voind sa, bea din acel vin, gresesce de varsk si jos, acesta este un semn, ca, ia fost sete i fome mortului, pentru care s'a dat aceea pomand. *

Cand un vecin se imprumutä la altul de

foc i se dk numaI arbunI, nu si taciunl, find rat de cortii.

SA, nn se punk foc peste foc, adeck sa se ia

foc de la o vatra si sk se punk peste alt

foc dela alta. vatra, cdci e reüde aprins casa. *

Daca cine-va bea ap k. din vre-un loc, sit

lase pe malul Iu semn din haine, etid daca lacul nu va fi curat, sa nu se prim& decel care bea nirnic, fiind, In loc semnul. *

* * www.digibuc.ro

Cel care va bate in pament vre-un par fara trebuintt si nu-1 suite, pc lumea cei,

rand, ii ra sCoate cu ochii. *

Pu prasésca cine-va porumbel la casa, cà sunt un augur pitgubitor. Sa

;

)

-I

Cel care aurae de guturaiii, se sairute pe altul in spate, care va avea ceva rosu la -dAnsul,

trece.

,tict :

;

Cel care ii tae unghiile de la main't sari picióre sit nu le arunce, ci s. le dea pe Maneca cami.10, ea pc innica ceirl'alta sic le seisescii.

, 1

(Ind cine-va trece vre-un rill pe punte, mat intaitt sa i fa:ca cruce, ca set piard diavolul din prejurul acelei puufi apol s. tréc. ca tia nuri dea brmnc in apii. *

Cel care Intr.() ctilatorie intalnesce un drum incrucisat, st nu tr6cil prin r'espantia luI, cäc ii poccsce. ,

Sit nu inode cine-va o acil de mal multo oil, apoi s'o arunce rara s'o desnOde, vile/ pc lumeawww.digibuc.ro cel-Taltit o desnOda cu ochii.

SA nu se scalde cine-va unde se intalnese dou6 ape, clk..,E e WI *

de mórte.

Cand se da de pornanA, sa nu se dea

peste gard sati, peste prag , ca aceea Taxal na este printqa /2? Nara cca-ritii. ;

po-

. * * * Fetele 'qui nu inin(IncA lapte din tigvA ; cad le crest; tat:cle cat tigv3l de marl,. * * *

Si nu calce cine-va in Wart aruncate la drum, cali capat4 dareri de piston, *

In local wide s'a taait Vre-un cal, sti nu calce cine-va, Ca ftt triatitart la picioare.

Fetele marl sa nu calce in borancaiturl

de tour, o tauroe.

ant5la Peat dapa dc ca *

Cel care va vedea uvula de lup, sa irC6nence pament din ea, ca sa poata mfmca malt cat un lap, spre a wrge bi,z corpalai. * * *

Peste cine va trece vêrtej, ii pocesce. *

Pentru cel care sughicA, e semn ca óre-cine

il pomenesce. www.digibuc.ro *

Vase le de arama, ce sunt destinate sa

se dea zestre la vre-o fata mare, se tin pline

fasole, porumb si allele, ca sa

aiba tata noroc de barbat bun. *

Cand se theca cine-va, va ploua 40 de 41k.

* * *

Pentru cel care stranuta, e semn, c va -

face veselie. *

Cascatul la om, e semn ca-i

este somn.

* * *

Cometa and se arata pe cer, aduce veste de vre un mare resbel, set boala. Âť

(Ind o panza se ispravesce de tesut, cel carl sufar de venin, s stea Janet ea cand se tae si femeea care cesa.' sadica: tai panza ci veninul ha C...

nit

* * *

Cand se ridica coperisul unel case nuot

se lpune in verful lul verde*, servete

si altee, ca sa dureze casa mult i sa lra-

iasca stapani.

Rufele flacailor si fetelor marl, sa nu se spele cu nasturil sau chiotorile incheĂŠte, cad nu se mai disiitorese. .* Jr www.digibuc.ro 5Ie

Cand cine-va vede un manz 1ntaii pe nemencate, ca sa nu fie spurcat de manz, 's1 lasa betele sau braul s'aterne, ca sa manance lupi pe acel manz, ast-fel ca pa[Juba sa nu fie pentru cel spurcat. *

Femeile batrane, cari nu pot vedea bine port margele la gat, ca sa: le vind vedere. *

Fetele virgine, din periodul ce le a venit intaia data, se ung pe la ochil, ca sei nit le piara 'vederea nici-Odat6. *

La crucile din rĂ¨spantil se pun carpe de canepa si se tin acolo 6 septamanI ; aunt se iau. Acele carpe sunt bune sa se afume eel earl au fuicjur

i sunt ,deochĂŠ(i. * * *

_1pa de la intalnituri e bun& de 'scaldat ea s(`i nu se liposcd de cel Sciadat boale i fermeci. *

Cel care ferbe la foc o ola cu lapte dulco, :,;-t nu linga lingura cu care inastica in el, cori s(",,ca laptcli din ldla cad de la car: a fost muls. *

(AR va mai ferbe o ola data www.digibuc.ro .

in sus de 6

la foc, atilt va rna dori copilul de muma. *

thick mat multe persOne mAnAncA lapte

dintr'un vas, nici una din ele sa nu lase lingura jos, pith& nu ispraveste de mancat ca sa alba vaca de la care s'a luat laptele spor. *

SA nu mAnance cine-va intr'o rinA cäva muri uu membru dina tamale.

Cel care manAnca prea mult, i se imputa, cti trage a grade. *

In donitA din care se bea apa nOptea, s.

se atinga séra treI cArbunI, ca sa nu se lipésca ceva de ea. *

SA nu se inadeasca case noI de allele vechi, eliot e r6u de moarte in familia acelor case. *

SA nu se scuipe oin pre om, caci pe lumea eca-r altd se ling unul pe altul. *

Cel care mAnancA supa la masa, sa boa dupA ea yin, ea sa nu-'l impungel vre-unbou. * * *

Cand se face acatist contra vre-undi fawww.digibuc.ro r

_83 cator de re'u, luminarile se aprind de la cotor, ca sd meargd ridjmasulai inde-ixat C11711 arde lamtinarea. *

Cel care va manca si bea ceva dat pe fereastra, turbeath.

Gandaci de matase sa se ascunda de yederea Omenilor, cad se deĂłche i mor. *

Intaiul gologan pe care un cersetor. II capata dimineata, ii scuipa de treI oil, apoi ii baga in buzunar,ca acel gologan sa atragd

i pe ali.

* *

Femeile sa nu pas6sca peste vr'un jug,

clet mor boi cart tray la jug. *

Cand femeile pun panza pe sul, sa un vaza barbaci, cad la tesut i se mOe marginile. Lemnul dupa care s'a desirat firele, se arunca tocrnai de uncle s'a pus panza pe sul, ea sl se frs'a jute i fetele marl, earl vor purta etintam din acea *

petn.v5 ,

sd se liOrik curind.

se pune numele qilel in care e Mat, ca sĂ¤ treiescd. Unul vitel

www.digibuc.ro * * A

Fete le amurezate,cand

fac mamaliga

o tOrna 'din caldare, pun indata apa in ea, apoI bea, ca OS iasit focal de la inimet, runt ese din raldarc n apa. *

Din samanca de canepa ce se sémana,

se pune pucina intr'o carp, apoI acea carpa se leagA de coarnele boilor cari grap6za. Aceea samenta se pastreaza, hind bunA de desfäcut de writ # junghi. *

Cand un loc se ara pentru pus porumb se ia dol pumni de porumb din cel pen_

tru scn

i se ingroapa la capul locultri zicandu-se: nu ingrop boahele, ci ciorile, st nu nainence porumbul. *

La gatul until animal fatat se léga un fir ros, ca si nu se deoache. * * *

SA null cOsa cine-va ceva la }mina imbracat cu ea, cad 's1 coaSe mintea, dar da-

ca voesce ca aceasta sa nu se prind

timpul cand i se cOse,- sa se tina cu maim drépta de ceva, pana se coase. *

Cand .mor .din paserl, se se tae una din www.digibuc.ro

cele sanatoase §i sa se manance, cad atuncl cele-l'alte nu vor mal muri. *

Daca partea barbatesca are parul la céfa ca o coada, este facut dupa fata, iar de va fi rotund, dupa barbat. *

Pentru cel care perde vre-un Mel din de-

get; este semn ca de o mare pagubaya da sau din membri farnilieT luI va peri cine-va. *

Cand un bolnav se canonesce mull pana sa moara, acela are multe pacate §i nu '1

iarta Durnnezeu. *

Unit freaca cate-o pisica la urechi, ciicand : Pisicuta miorlaita, daca C... va lua in casatorie pe D.... sa te scuturI sa te bu-

curl, iar de nu, sa stai pe loc ca turta in

foc" daca pisica se scutura se implinqte cele .ursite, iar de va sta loculdi nu se Iniphnete. * * Cand o clOca se pune sa cloceasca cel care o pune, sa stea iute jos, ca i cl4ca sa Oda pe ouè i sa inchida ochi, ca uliul sa treaca pe langa pull ce va scOte, cu ochi inchil, sa nu-1 vada sa-1 manance. www.digibuc.ro *

Daca ouele ce se pun la o cloaca, se pun cu caciula, va ei din acele oue nu, maI coco0, iar de se vor pune cu poala

vor ei numaI gAinI.

* * *

Cand o casa se cladesce i se ia umbra vre-unuI animal de se pune in (lid, acel animal in vase sap-Mint-1M se usuca de-a-inpiciórele, iar casa va fi durabila. «

Nu este bine sa se fotografieze cine-va cad prin acesta i se ia din puterea corpului. »

Sa nu scuipe cine-va caine, cad pe mea cea rand '1 linge. * .

a-I

lu-

OaeI cariea nu i .se tunde lank ci se lasa cadea singura, traesce mutt. *

Cel care trece intr'o tara streina, unde n'a mal fost, 'sa calce pe parnantul eI intâiu cu piciorul drept, cad i va merge bine. *

Cand cine-va bea cafea i din intamplare varsa din ea e semn cá va, lua bani. *

Cand la masa se varsa rachiu e semna www.digibuc.ro

Se crede, ca pArnantul and se cutremur a. nu mal póte suferi pticatele oamenilor, pi se seuturit de ele. * * Cel care giIseste vre-o comóra in figment,

sa nu astupe urma vasului in care a fost

banT, cad Wand va perde bani, se va bolnetvi

i va man.

Cand se vede jucand vre-o cornOra, sa se

facä indata o gropita in acel loc; cad mu-

tându-se comóra, se mufti i grópa cu ca 0 se poate gasi lesne. * * * Femeia, care sl va drege tulpanul din cap, va ramenea veduvd. Cand uneT femel maritate i se rupe camasa in spate, e semn cal va muri luirbatul. *

Ca sa traiasca pul de paserl lunatici, adica pusl i scosi in aceas1 lund, cand se

pune closca sa se puna in cuibul ei atiitea surcele cate ouè sunt i o legatura mica cu meiti i dupit ce es pul, s li se dea din acel mei(' sa manance san sit se puna intr'un ciur cu atatea surcele cEltI pui sunt si cu un cuOt, apol sa se cerna ciurul cu toate acestea de asupra unul foc, i ap nu vor muri.

Cand o vaca se perde de la pasune si ca sa n'o manence lupil, sa se pune pe www.digibuc.ro

vatra trel carbunl aprinsT, apol sa se acopere c'o Ola, ca cum stau carbunl acoperitl sub Ola asa sa stea gura lupilor inch'sa; sau se iau dol piepteni si se baga dintil unuia prin al altuia, ast-fel ca cum stau distil pieptenilor inclestati uni in alĂ§ii., aa sa garde lupilor ,la vederea racel.

steel gi

Cand un vecin se duce la altul sa se imprumute de foc, nu i se da pana nu aduce iarba verde, sa lase pe vatra de unde ia foc, ca sit nu la sporul puilor *

aceÂŤ casa.

Cel care va da oua la altul pentru pus closca, mal inainte de a pune dansul, Ii va lua sporul puilor ce va pune *

Cand muscele ciupesc, porciI strang stra-

iurl, ciocile se strang in stolufl i garaesc sburand in aer, cOnd piigoiul canta, paserile de uscat se scald in tAriiilA si se giugiulesc, cand pisica se spala, cuinil se jOi ca, puricil ciupesc, brotAcel i boi popcant, and rimele es pe uscat, cai se incure sarea prinde asudeala, furnicele es d'a'cile sbor in asupra musuroiu' jSb. ci ,timpul se er la inaltinit art: ii;e

va schimba, ince a

),? rtuni.

F. I N www.digibuc.ro