Romania dupe (dupa) tractatul (tratatul) de (la) Paris - B. Boerescu 1857

ROMINIA. DUP.A TRAKTATULU DE PARISlJ DIN 30 MARTIE 1856,

ROM1NIA DUPE

TRACTATUL DE PARIS DIN 30 MARTIE 1856. de

B. BOERESCU. prccedata

DE O INTRODUCTIE ' de

D.

ROYEU - ('.OU,ARD.

ProfesorU de drt'ptuHi GintelorU la facultntca tlin Parisri.

PARIS

, E. DENTU, LIBRAIRE EDITEUR Palais-Royal, gelerie d'Orlcans, 13

1857.

INTRODUKTIEliine-va nu'fi poate inkipni un(i spektakolu mal multu interesantu de kiti\ aqela al(t nneI natiunI mnlt(i timp(1 apTisatT, §i nekunoskutTi, kare d~p1, lum.i:I suferinte. vede in fine rekunoskinduise si konsakrinduise kn solemnitate drcpturile sale in adnnarea marilor(1 puterI Europene. Ea se simte re111,sldncl(t, i§I amintca111, vekile suveniri, i§I intokIDC§tC noi spcrante; trekntulCt ~i viitornlrt s1,(1 par(L a se reuni intr'o efusiune de bukurie nespus'o. Asta este •1eea qe vedem(L ashzi la antika natiune a Rominilor, §i nc cstc pcste putint1, de a 11{1 ne imp1,rtT,si de feriqirea sa. Poate le& dorintile sale kiar(L •1~le mai leI,Iitimc, nn sc vor(t pntea' realisa, darn. in od 11e privintr, sintft a§a de naturale §i asa de skuzabile, in kitft trebuc sr, atite din toate p~rtile o foarte vie simpatie. Opera ',;e este oferih intr'a11estu momentfi pnblikulnI va fi 11itit1, kn mare ph•1ere; ca este o istorie putinu kunoskuh, o diskutic inteleaph, o aspiratie 1;eneroas1,.

Kare este, §i kare va fi in Europa positia legal'.& a Rominil? Desp'&rtitc sa(t unite, IIri1ir1ipate1e Dmnrenc sintfi intr'adev'nrft State snvcranc, sa(t nu g'&simu in cle de kitii State kunoskute in diplomatic subtu nurnelc de serni-Suverane?

D. Boeresku a demonstratfr ku autoritatea skriitorilor(1 •1elor(1 maI imposant1 asupra dreptnluI in-

6

temationalu, k'fi niqi o dah; suveranitatea provintiilorfi Romine n'a fostll nimikni'litr., kiarii §i kindu viol:&rI tirane au apr.satu momentam1 independinta lorfi. Nu voiu sr, adaog11 nimik11 la totu qe s'a zisu in privinta aqeasta, mr, temfL sr, nu shbeskii qeva prin repeti{ii qelf1 putim1 nefolositoare. Mr, voiu m'.bn;t:ini numai a faqe kite-va observati'i.

Prin'lipatele Dunr.rene, se ziqe ki; sintft a· §ezate subtu suzeranitatea Por{ii Otomane.

Pe rezerva astei suzeranit'ntI, §i numai prin aqestu motivu, s'aru privi ka reduse la semi-suveranitate.

Este de neapr.ratr, trebuintr, darn sr, kunoa§temf1 sensulu §i puterea asteI suzeranit'nti.

Mai intiiu, :imi vine SL krezft k'I> aqeia kare all intrebuintatu ast'li ziqere ka sr, kalifieze raporturile Portii Otomane Im Rominii n'a11 §tiutll riiqI ei bine qe voiaft sr, zikr,, safi aqeea qe putea ka sr,'i fakr, sr, zikr,. Zi'lerea suzeranitate nu este intrebuintatr, in vekile akte diplomatit.re a le Portii Otomane mai dinainte de traktatnlu de Andrianopole din 1829: niqi nu esistr, kiarft in limba Turqeaskr,, §i putem ziqe kr, nu esistr, in maI multe limbi Europene, spre esemplu, in Italieneste. Nu trebue dar S'n ne mir'I>mll daka este maI de totll nekunoskut'n in limbaI,Iiull1 diplomatiku alfl EuropeI, pinr, intr'atita in kitu nnulu din autorii no§tri •mi mal akredetati asupra dreptului I,Iintelorll, D. Wheaton konfund'fi neinqetatfi pe vasalll §i pe suzeranft (1 ).

Este prea siguru kr, suzeranitatea PortiI Otomane nu seamr,nr, in nirniku ku suzeranitatea Feudalr, a Europi 1:lentrale §i ok'lidentale. Asta este unll dreptfi separatf1 pe kare nu'lu putemu kompara (1) His,toire du Progres du Droit des gens1 tome II, p. 243; Elements du droit international, tome 1-er, p. 47.

7 kn esaktitate ku niqi unulu, ~i kare se pare a nn fi de kitu traduktitmea vekel snprematii rezervat'f> de kr,tre Otomani in primele lonl traktate. Astu dreptu se reduqe la do'f> pnnktnri'. : snperioritatea IIortii Otomane, §i tributulfl impnsft natinnilorft Romine.

Ku toate aqestea, indepedinta Statnlui nn este niqi de kumu desfiintat'o; RominiI i§I p'Lstreaz'f> dreptulu de a alei;re printii §i mm,cistratii lorn, de a'§i da lei;ri, de a fa1 re resbeh'"i §i paqe, Poate zi1rn qine-va k'f> snveranitatea lonl este instreinat'L? Istoria Romin'L ne d1, esemple deslu§ite despre natura relatiiloru qe esist1> intre Poarta 0toman'L si Statele Dnn'Lrene: zi•rnrea snzeranitate. nu se p~ate g'osi intr'insa, dan1 lnkrnlu este in~ tregu §i pe1fekti't xot'oriti't. Mi se va permite de a invoka snvenirile Romane apropo de natinnile formate de urma§ii lonl. Mai intiiu, Poarta §i dependentele sale ne £ind priimite ni11i o dat1> pin'L aknmi'i la partiqipatia dreptului 1.i:inteloru Europcan11, positia lorii poate fi apretiat'L, mai multu dnp'L prinqipiile dreptnlui antiki't de kitft dnp1> a1:1elea a le diplomatii moderne.

S'5 in1rnpemu prin a demonstra bine limba jnridikt'o a Romanilon1 in a 1:1eastT, materie. La din§iI, zi11erea majestas era kare kalifika suveranitatea unui popuhl; popnlnltl snveram1, ei ilii numiai'1 Uber populus. Ei zi•:1eal1 kT, maiestatea popnlnlnl era diminual'o, kind11 ii ridilrnft 1eea re konstitue mr,rimea 'ICt'oteniei; JJfajestatem is minuit, qui ea tollit, ex quibus civitafi:.; ampliturlo constat: quae s1trtf ea quae capiunt su/J'ra.r;ia populi, el 111,egi:dratus consilimn (Ciceron ad Jlerennium, lib, 2, ~ 12). - 11!/ajcstatem winuere, est de dignitate, aut amplitudine, aut polestate populi, aut eormn qui/ms populus potestatem dedit, aliqiwl derogare (Id. de lnventione, lib 2, § 17).

1

1

8

Iat'.5 akum qe fehl de traktate f'.5~rnal1 Romanii kn natiunile asupra k'hrora i§i reservau superioritatea lorii, traktate pe kare ei singuri le numiau neegale; vomu vedea kare erau in okii lorn konsekuintele.

Dupe proklamatia p'.5'1ei §i a amiqeI. Pia Et Aetema Pax Sit, el inqepeaii. a vorbi ku autoritatea st'bpinului §i a le:i;cis.latoruluI, luind formula porunqitorului, ziqeau: lMPERIUM MA.JES'.rATEMQUE PoPULI RoMANI GENS A.ETOLORUM CoNSERVATo SrnE DoLo MALO (Tite-Live, lib, 26, N° 24). - GENS. GADITANA MAJESTATEM PoPTJLI RoMANI CoMITER CoNSERVATO (Ciceron discours pour Valbus, § 16). Jd habet ltanc vim, adaog'h oratorulu, ut sit ille in foedere inferior. Dar din tot(t diskursultt, result'.Ii k'.b in okii lumii intreJ,II, la Roma, populul(t din Kadiksu a r'.bmasu uuu popuhl str'.fiin(t §i suveram1, pentru dinsulu n' a fostt1 minutio majestatis.

Positia populului inferion1 viz-a-vi de populuh1 superioru era a•ieea a klientiloru k'htre patronii loru, eI erau inferiori, ku toate astea eraii. liberi, asemenea §i 11etatea aliat1>, ku toate k'h era inferior'.5, dar r'.Iiminea suveran'.Ii. Asta o esplik'n perfektu juriskonsultuh1 Proculus in le:i;cea VII au Digeste de captivis: LIBER POPULUS est is, qui nullius alterius populi potestati est subjestus, sive is foedemtus est: item live aequo foedere in amzcitiam venit, sfoe f oedere compreltensum est ut is populus alterius populi majestatem comiter conser varet: hoc enim adjicitur, ut intelligatur alterum populum super·iore,n esse, non itl intelligatur alterum non esse siberum : el qnemadmodum clientes nosfros intelligimns liber·os esse, etiamsi neque auctoritate, neque dignitate, neqne ,viri boni nobis proesunt ( 1): sic (1) A'Ii tekstulu se pare a fi strikatii puFnu de kopi-

9

-"s C\.I

aui maJestalem uostram comtfer conscrNtrc debent tiberos csse il/tclligendmn est. A~a dar11 dreptnlCt cstc perfokt(L xotT)rHt1; popnlnl11 infcrior(t cstc m111 popuhl klicnti'!, populuHi superionl este uml popuhl patronft; · darrt kn toate astea populnl(1 inferionl totil este un(t popuh1 indipcc1intii ~i snveran(t.

Astii-felft este, de nu m'h in§eli1, posi.IJia natiune'i Moldo-Romine in fata natinnel Otomanc; ea este inferioar'.b, dar p'bstrcaz1> toate atribntiile suveranit-I,til; e::;te peste puti11t·.r, de a kalifika mai bine suzeranitatea PortiI Otomane. lat'b, negre~it11 qcea 1Ie va fi rekunosknti'l ka konstantft de kr,trc puterile g-arantc: ele vortl h sa Rominilor11 intreag'.h suveranitatea ~re le e rcservat'.h, ~i le vorft permitc, prin mijlokulft clevclop1>ril 1 1ivilisatii ~i priu kreatinnea bnnelori'l institutii intcriore, de a meri ta lUJtl lokCt onorabilu §i respektatil iu rnarea famili e Enropean'fi. · Skriitorulfr nostru clr, spre al1esW skopu o multime de indikatii ku dcs1,vir~ire i1wcnioase, din kare, de sigur(1 k:1, se va tnwe un11 particlrL importantci. Nn ~till daka trehne ST, sper1>1111t kr, lnkrurilc lonl mcrve atiti't de iute dup e kum 1lore~tc cl(ti dar trcbne s1, aplanchmi't la toate silintile veneroase, ~i s'.h le ajutT, mf1 kn putere.· Pnntul(t '-lCliI mai important([ cstc, f'.bn indoiah arnilioratia soartcl t·.r,ranilorf1, k orn plekta lonl d_csrobirc, ~i priirnirea lorft la parti'-lipatia clreptunlorft 'livile i:;;i poJifrre karc sc kuYinfl tutuloriL 'fT,ranii din Rorninia sintft ashzi inlcr, mai akolo llHde era.fr hranil din Da'-lia snbtft dominarca Roman1,, konclitia lor11 cstc, ka ST) zi,rcmfL a ~a, '1

'

'

\Jti, <lar ku toatc astca scnsul(i este destul tt <le !impede.

1/aloander skrie: Nc qu e ririlrus nvbis 1mr es sunt: 'JCea 'le c ku mnltfr mar rcsonabilt1.

10 xot'.&rit'.6 in mai multe pasaJ,Ie, adesea r'.&u intelese de Kodulu Teodosiam"t, §i mai ku seam'.& in titlurile Kodulu'i Justinianu, De agricolis, de colonis Thracensibus, de colonis Illiricianis §· q_ I. 'f'.6ranii natiunilor(L Dun'.&rene sinttl, mai aqeea qe era toti t'.&ranii din Franta §i din tuile veqine. Dar la noi, a trebuittl sekolI pentru ka l'.&kuitorii kimpiilorii S'.6 fie kematI a se bukura ku dewr,vir~ire de dreptulu komunii: esemplulii Europi §i intinderea J,Ieneral'.6 a luminelorii vor(t faqe Dun'.&renilortl povara mai U§Oan, §i sukqesulu ma'i. repede.

Nu poate S'.6 intre in planulu uneI introduktii de a k1,uta istorikii kare este, ori1,1ina atributii'. or'h§anilorii k'htre proprietarI §i a lorii impreun'h k'.6tre t'.6ran'i, ash atributie kare se g'.&Se§te mai de totii uniform'Ii la diferitele p'.&rtI a le Europei in kare au n'.6p'bdit(1 barbari, se tra1,1e de la institutiile Romane (1), sau result'Ii in t'Iirile Moldo-Romine de la invasia Transilv1,nean'.6 a lui Radu-Negru?

Asta e o kestiune kare poate S'.6 atrag'.6 atenµa arxioloJ,Iilorii §i a istori~1ilortl, dar este indeferint'.6 in starea aktuah. Noi avemii s'Ii ht'.6m(1 pe t'Iirani asttl-felii kumii sintu ast'Iizi, f'.or'.6 S'.6 ne ostenimft de a afla pentru qe sint(t asttl-fel(t. Ei se afl'Ii ast'.6zi intr'o konditie rea §i e de neap'braf'Ii trebuint'Ii ka s'.6'i skoatem dintr'insa, iat'Ii qeea qe e sigurtl, §i nu ne r'.6mine de kittl S'.6 lnuhmtl mijloaqe de a vindeka r'.6ulft presenttl.

R'Iiskump'I>rarea §i desrobirea propriet'Iitii de tMani; edukatia lortl reli1,1ioas'.6, moral'.& §i politiln; ridikarea lortl kitu se va putea mai grabnik'.6 la nivelul(t tutulorii hkuitorilor(t t'.6rii; for:marea uneI bune militii nationale, kare va prepara pe aqeea a (1) Vezi konstitufia V lui Arkadiu ~i Onoriu la Kodulu Teodosianu de metatis.

11

unci putcrI armate regulat'n, iat'.6 rnca 1

1

Ie

este na-

turah1 an,tatu, iat'n qeea qe este de f1,kutu kitil

mai ingrab'f>. Toate inimile veneroase vor11 sprijini kn voturile lon1 h1kr'f>rile prin mijlokuli'L k'f>rora RominiI voru implini aktulu lori't de rei;renerare, ~i guvernclc Europene nu poti't lipsi de a nu le ajnta prin binc fak:'btoarea lortL influent'b. S11 salut'f>mft noua era pe kare traktatult1 din Paris a deskis'o pentrn aste frumoase §i bogate t'r,ri.

ROYER-COLLARD:

ROMINIA. Dupe Traktatulii de Parisu din 30 Martie 1856.

,,Die Moldau und W alachei, diese beiden romanischen Lander, ziehen jezt die Aufmerksamkeit von Europa auf sich, um so mehr, da sie den ersten Schauplatz des sich immer grosartiger gestaltenden Weltkampfes in Europa abgegeben haben. Aber auch ihre Vergangenheit verdient unsere, Beachtung, wie die geschichte dieser beiden Romanischen Donaufurstonthumer beweist ! (1 ). " ,,NEIGEBAUR."

,,Moldavia ~i Rominia, aste do'.n t'.nri Romane, atra~re akumu asupra lorii atentia Europi, mai ku seam'.n pentru k'.n ole au fostu primulu Teatru alu marelui resbelu Europeanu. Daru ~i trekutulu loru merit'.n atentia noastr'.n, dup'.n kumu probr, istoria astoru do'.n Prin'Iipate Romine."

KAPITULU PRIMU. Despre dreptulii publikii politukii alii Moldo-Rominii.

§ I. in 1te modifilw traktatulit din Parisu a11estu dreptu.

Dupe o lupt'o de ma'i multi sekol'i in kontra TurLJiloru, Unguriloru, Polonesiloru §i a influenti'i.

Ruse§ti, Rominii din Moldo-Rominia '§'i all aparatu nationalitatea §i au r'.nmasu liberl §i indipendenti.

(1) Die Donau-Furstenthumer, 1856.

13 Tara lonl se intindea altr,-dah de la Tisa pin'.fi la' Dun'I>re §i marea N eagTL, §i koprindea 'I'ransil vania, Bukovina, Banatull}_ de 'reme§Yar(L; Basarabia si Moldo-Rominia. ImprcsnratI de iuemiqI puterni~'i, tot-d'auna in resbeh1 kn xo{·dele barbare, kare se kobora pe Dnu'I>re ka S'b ataqe imperiulu Romam"t, kolonii lui Traiaml §i Anrilianu, v'bzur'.o prea de ti~puri(1 patria loru pierzindu'§i unitatea primitiv'.n. In kursulu sekolulul alrt zeqelea, Transilvania si Banatulll de Timesvar(t f'nr'n deklarate vasal ea 1~ koroanei Ungarii. Din al(L 13-lea pin'L h ah1. 14-lea sekolll, Rominia §i Moldavia, ku toate k'I> eraft libere §i endipcndente, se despLrtir1,, sprc paguba )oru §i avnrL fie-kare unfl gTt vernft deosebit(L. In 1777 Austria, in intelevere ku Rusia, smnlse prin viklenie, Bukovina de la Moldavia. In fine prin artikolulft 4 alu traktatulni din Buknre§tl, in 1812 'I'urqia krezn kL are dreptultt a se da Rusii Basarabia, :in kontra traktatclorft §i in kontra tutulor(t prinqipiiloru drcptulu'i J,Iinteloru.

A§a dar no r'nmase din t'&rile Rom1nc de kitu Prinqipatele Moldavii §i Rominii, kare i§'i p'&stra.r'& ~utonomia §i indipendenta loru national'&. Autokraµa Rns:o k'but'f> S'fi le shpineask'&, dar strigarea de alarm'b dab, de pe t'&rmi'i Dun'briI de§tept'b .Europa ok'Iidental:o din lunga sa letar\rie. · Ea se xot'bri a pune un(L terminft aste'i ambitiI kotropitoare, arrnatele sale rcpurtar1, in putinfL tirnpu numeroase viktorii, §i kolosulu Rnsft trebni s:o se trag1, inapoi din'aintea vegerii •1ivilisatii si a drept'nti'i. Atunq'i disp'nnt or'i-•ie trnktat(L 'dintre Rusia ;i Turqia, protektiea d'asupra kre§tinilor(t din Orientu, fl?ta armatT. din marea neagn,, porturile militare drn a11eea~l mare, fortifikatiele din insulile Alandu, in. fin_e protektoratnl(t spe~ialu §i nelegali1 asnpra pnnq1pateloru Dun:oreue. Dre1)turile si imnnititile , ~

14 aqestorti t'.6ri., voril fi d'akum inaintu puse snbtii garanta inaltelorii p1>rti semn'.6toare a traktatuluI din 30 Martie 1856. (art. 22, 25).

Negre§itii k'.6 nu ni se knvine de a apretia kumii astii traktatii satisfa"Ie diferitele interese a le Statelorti Europene. Dar noi rekunoa§temii, kiarii de ·akumii, k.o Turqia este ad'.6postit1:,, din partea Europe'i, de ori-'Ie ataki't aru putea s'.6'i vie de la Rusia. Flota din marea neagr'.6 sf1>r'.6mat'.6, ast'.6 mare priimitoare de toate pavilioanele komertiale, Rusia nu va mai putea repezi flotele sale, f'.61".6 veste, asupra Konstandinopolului. Prin'Iipatele Du11'.&rii, fiindii d'akumu inainte subtu inalta garant'.b a putetilori'i. Europene, §i ori-qe amestikii in trebile lorii fiindi't opritii, Rusia a pierdutu puntulii strateviku de unde arnerinta Turqia pe uskatii.

Mulpirnit'.6 astei interventi'i a Europei okqidentale, RominiI v'.bdu nationalitatea §i . vekile lorn dreptur'i §i imunit'.fitI la ad'.bpostu de ori-qe usurpatie strein'.b, e'i voru §ti S'.b phteask'.6 in tribnti'i. de rekuno§tint'.b ast'.b :r;reneroas'.b interventie a Europi 'Iivilisate, §i numele FranteI, alii EnglitereI §i alu Sardinii vorii fi bine-kuvintate de totI kopii Rominiei.

Rominii negre§iti't k'.b anl fi preferatu s'.b vaz'..b patria lorn deklarat'..b de totii indipendint'.b de kr,tre puterile okqidentale. Ast'..b politik'..b n'ar fi fostu neputin1:1oas'.b din partea guverneloru libere si luminate, kare, demne de marl kon"rnptiI, sintfi destulil de puterni'Ie pentru a impune o t'.bm'..bdnire radikah unui r'.bii estremu. Katerina a Rusii, ast'.b femee ku inim'..b a§a de tare §i ku spirit(1 a§ade borb:&tesku, propnse Turqii, in kongresulu tinutu la Fok§ani, in luna lui Augustu 1772, o pa1:1e etern'.6, ku konditie ka Prin1:1ipatele S'.b fie deklarate indipen-dente, subttl garanta mai multoru puteri Europene.

15 Ea nu se temu de ash g-arant'f> kolektiv'o; k.0 111, in a11ea epok'f>, nu se kuno§tea niqi planurile ambitioase a le Rusiei, nhli importanta Prin'Iipatelonl; §i afektatiile liberale ku l~are ~aterina amus~ E~ropa an1 fi skuzat-o ku mlesmre daka, :intr o z1, 'i-ar fi venitu ideea de a lua in st'.bpinire uoulti Starn. Asta faku §i ku Krimeea, pe kare ku toate astea ea o deklarase liber:o §i atirnat'o numai de Dumnezen, prin art. 3 alll traktatului din 21 Iuliu 177 4 §i pe kare o inkorpor'L ku imperiulu in 178 7. - Darn aste timpuri a(1 trekurn, ast'nzi 'line-va nu mai poate kotropi nepedepsitll nun Statu liberu, si Rominii aru fi stiut1l s'o'si p'nstreze o indipendi1~t'f> pe kare mar~le puter{ Europene ar fi garantat-o.

Resoane puterniqe aft fr,kutft pe puterile semn'ntoare a le traktaluI de Parisn de n'au voitu s'.6 skimbe starea lu~rurilorft stabilite prin traktatele Ro miniloru kn Inalta-Poart'L. Europa artt fi intelesu prea lesne kr, puterile olP1identale, spre nsplata sakrifiqiiloru qe'§i au impusft in resbelnl(t aktualu, aru fi unitft ku pri1P:Iipatele aktuale Bukovina §i Basarabia, smulse prin in§elare, in kontra traktateloru, pentru ka s'L fak:1, dintr'insele unu statu asezatu subtu snzeranitatea 'furqiei. Darr, s'au multtunitu ka s'f> ia de la Rusia o mik'L parte din Ba'sarabia, nu kn titlu de restih1tie, dar ka o •iedare ne1:1esarie navigatii Dnn'Lrii.

Prin ash, kombinatie au sanktionatu indirektu violarea Rusii. Ku t~ate astea llominiI totu pr,streaz'n, in pri1111ipiu, drephtrile lopu asupra aqeston1 do'.6 p1,rti integrante a le patrie'i lonl; §i intr'o zi, vor faqe a li se pretni reklamatiile lonl in privinta aqeasta.

Skopnlil nostm este de a ne okupa de ambele Prin11ipate astil-felu kumtt se afh in relatiile lorn

16 ku Turqia, dupe koprinderea §i spiritultl trakfateloru Pnterilon1 semnitare a le traktatnlui de Parisu s'au augajatf1 nurnai a fa1:1e S'I> fie respektate a11este traktate, puindi1 Moldo-Rominia subtfL garanta puterilorii kontraktante. A§a dar, ast'I> garant1, este kare asigun viitornlu Rominilon\ §i kare pune unft termenft tutuloru mi§k'I>rilorfL politi rn la kare erau vikteme. Ele sintii, rekunoskr,toare puteriloru okqidentale, §i nimeni nu va putea S'I> le akus'.6 de ingratitudine.

Dar pentru ka uml traktatti s1:, fie efikaqe §i .SL poat'.6 ajum,re skopulu propusu, trebue sL'i determim,mu bine spiritulft §i koprinderea, §i s1, preqisLmft fie-kare termenft §i fie-kare klwetare. Asta vomf1 faqe §i noi, in kursulft astu'i uvrajl1, in 11eea qe se atinv:e de Moldo-Rominia.

Sintu do1, felurI de dispositil in '-Jele §apte artikole kare se okupn de Prinqipate: unele relative la ordinultl lorft publikft politikfi; 1rnle-l-alte la ordinulu lorn soqialu interioru. Inovatia aflinduse in ordinulu lonl politiku, noi vomft inqepe de la aqestli ordinu.

Dreptnlu publikf1 politiku ah1 Rominilorii. nu se reazim'fi pe traktatultl de Parisu din 1856, 'Ii pe traktatele din 1393, 1460, 1513 §i 1529, pe kare Moldo-Rominia le fLku kn Baiazetft l-it1, Moxamedu alu 2-lea, Selimu 1-ift §i Soleimaml alfL 2-lea.

Noi am · fi doritu ka traktatulft de Parisu S'.6 fi vorbitu de dinsele kn dinadinsulu. · Ku toate aqestea artikolulu 22 alft aqestul traktatu ziqe k'.6 Prin'l(,ipatele se voru bukura de privileqile f i imuniti5tile 'l(,e le au in posesiune. Protokolulul din Konst~ndinopole, de la 11 Fevruariu 1856, kare viola kn o rnanier'.6 atitii de vinovat'.6 autonomia a1Iestorii !Mi, era '.ink'.6 §i mai deslu§itL Primulu sou artikolu ziqea k'.6 Poarta konfirmi5 din nou prit,ilevile mi i1

17 munifo(,ile de lwre Prin1tipatele s'ai"t, lmkuratil, subtu suzeranilalea s1i, de la lfopitulafiile 1w le at, fostii ttkordate de Sultani! Baj((,zeNi 1-ifi !ft 111/oxamedii al1t 2-lect.

Astft-fcltl kn ni 11I o incloiah nnmaI poate esista in privinta a 11easta.

'I1raktatuli1 de Paristt a konfirmatrt numaI si a garantatft aqeste vekI Trnktate, karc sintrt es~presia dreptnln'i pnbliln1 alrt Rominilon1 §i a antenomii lor(L nationale. La astc traktate trnbue S'L ne dnqem(t ori ' de kite orI se va simti trebuinfa de a implini lakon ele traktatnluI de Pa/isu. A•rnsta n'a kreatft o positie llO'L Prin 1ipatelor(1; ni 1i n'a ruptlt vekile lor(1 relatii kn Poarta. Asa dar, fiindk'.& aste relatiI datea;'L de la traktatcle ink ciate intre Rominia' Im Tnrqia, noi trcbnc S'L stndi'Lmtt si S'.b kunoastcm(t aste traktate in extenso pentru ka ;'L priqepcn{(L maI bine valoarea traktatnlni de Paris(1 (1 ).

I 1

1

(1) Traktatuh'i inkeeatii intre JIUr<tea 1-iii prin(ul-ii Rominit ~i BaJnzctii, 1-il'i, Ilderimu, la Nilwpoli. Anul-t'i 795 RcbiuliiEv cM 1393 de la I. X. ART. 1-iii -- Din marea noastrr, klemen{T, noi k onsirntimu ka prinTJipatuh1 din noii snpusii. prin neinvinsa noastrL putere, s1, se guvernezc duoe propr iele sale le11i, ~i printulu Rominii s1, ailn clreptl{lii do a fa'!e r esbohi sai'i paTJe, ~i a•rnla de viatT, sa11 moartc as npra supu~ilorii. ST,i.

ART. 2. Toty krc~tinii lrnre, imbn,ti~indu r elivia luI :i\Ioxamedii, von:1 tre•rn in urm'I., din tT,ril e snpuse puterii noastre, in Rominia, si se vorii faTJe akolo din noi:i krestinI, ~u vort'1 putea fi ' ni •1I intr' um1 kip ii r eklamatI ~i dtakat1, ART. 3. T oti Rominii kare vorii merve 1n vTe o parte a posesiilorli 1~oastre, vorii fi skutiti cle xara•1iu ~i de ori 'le kontributic. ' ART. 4. Printii lorii krestinI vori'.J fi ale~I de mitropolitu, de boeri si de natiune.'

2 ' ;

18

Arunkindii qine-Ya okii asupra astorCt patru trakiate pe kare Rominil le inkieal"l, in difcrite epoqe ku 'l'ur,1ia, este koprinsll de mirare de favoarele stipulate pentru Prinqipate, in a,rnle epoqe kindtl sultanultl Moxamedtl altl II era st'npim1 alti Konstandinopolulul, §i kindll suk,1esoruhI S'I>tl ulteriori't SoART. 5. - Dar din p1'i<1ina aqestel'. inalte klemente ~i pentru ln noi amu inskrisu pe printulu in lista '!clorii1-alty supu~i ai nostri, va fi datori':'l sr, plr,teaskr, pe fie-_kare anu, tesaurului nostru imperialu, trei mii de bani ro~1i de ai f'nrii, saii '1in•1i sute bani de a.rr,rintii moneda noastn,.

II. Trnli:tatulu inkeeati11 in 1460 la Andrianopole, intre Vladi1 alu V prin(uli1 .Rominit fi Moxamedu alu JI. ART. 1-iii. - Sultanulii konsimte ~i se indatorcazr,, pentru dinsulii ~i suk,iesoriI sr,i, a nroteja Rominia ~i a o apr,ra in kontra ori kr,rui inemiku, fan, ST, •rnarr, altu-'Ieva de kit suprimatia asupra suvcranit'btiI astui Prin'Iipatu, ai kr,ruia voivozi voru phti Sublimei-Port'( unu tributii de zwrn mii bani ro~ii.

ART. 2. - Sublima-Poartr, nu va avea ni•Ii unu amestiku in administratia lokah a zisului Primipatu, ~i nu va fi permisii niqi unui Turku. de a men,re in Rominia fr,rr, unu motivu bine kuvintatu.

ART. 3. - fn fie-kare anii unu ofijerB alii Sublimei, Porty va mer1,1e in Rorninia ka sr, priimeaskr, tributulii, ~i va fi insotitii, la intoar<ierea sa de unu ofiterii alu voivodulul'. pinr, la J.Iiuruiu, unde se va numr,ra din nou suma datr,, ~i se va da unii alu doilea biletii de priimire; ~i dupe '!e va treqe pe 'leh-1-altu ~rmii al Dunr,rii, Rominia nu va mai fi responsabih, ori de 'le ak•1identu se va intimpla.

ART. 4. - Voivozii voru fi ale~i de Arxiepiskopii, de episkopi, de boieri ~i de natiune, ~i aler,rerea va fi rekunoskut'T> de Poart'f>.

A.RT. 5. - Natiunea Romin'I> se va bukura. de libera

19 Ieimam1 Magnifiknlu inkonjura Viena. Dar lesne isi va da 'I111e-va sokoteala kindu se va gindi k'F. Rominia §i :Moldavia n'au fostu ni•1I invinse, niq'i'. supuse prin fortn. 1-Jea d'intii(1, dupe mai multi ani de resbeh"t in kontra Tur•1ii, a Ung·arii §i a Polonii konsimti a se alia ku Poarta pentru ka S'F. esersitie a propriiloru sale ler,11, ~1 voivozii von't avea dreptu, de viatT. ~i de moarte asupra supu~ilon't loru, prekurn ~i a'lcla de a frvrn resbelt1 sa(1 pa•re, f_r,n, S'L fie supu;;I pentru ni'li 1,;:nnlt1 din :vrnste aktc, la \TC o responsabilitate k'htre lnalta Iloart'L. ART. 6. Tott krc?tinil, lrnre dupe 'le vor(1 fi imbrr,ti~atu rcli11ia rnwmlmam,, von"t tre<re in Rominia, ~i se voru intoar,rn la refo,iia kre~tinT,, nn vor(1 putea fi reklamati de ni,11 o autoritate ottornall'h.

A.RT. 7. --- Supnsil RorninI kare vor(t avea trebuin!T. s'b mearg'L in orl 'le parte a posesiiloru ottonrnne, nu voru putea fi sfortutI ST, phtoaskr, xanv1iult1 sa(t taksa kapitatil la karc sintti ,rnpu~l raelilc.

ART. 8. Dalrn vrc um'! Turku va avca un(t pro'lesu in Romi:nia, k:u vre uu supus(t din a•rna tarT., pri•1ina sa va fi,askultatT. ~i jmlelrntT, de divanulll Romi11(1, konformu lcI,Iilor(1 lokale.

ART. \). Toti negnhtorii Tnr•1i dukimln-se in a'lcstu . . - pcntru ' lz:1 'HT, lnimpcre sau- ST, vmz'f, ' I~nn•npatu, a1s.O 1o mT,rfuri, vort1 trclmi sT, faler, kunoskutt1 autorihj,ilonl lolrnle timpultt kiti\ au S'h 7eazT, akolo, ~i voru trebui sT. ple'le kindu a•rnstu timpu va fi espirat1I. ART. 10. -, Ni•1I uni:'t Otoman(t nu cstc autorizatu a lua ku dinsulu unulu sau mai nmlte slrn,11, nT.skntI in Rominia, orI de 'IC seksu vonI fi; ~i ni'11 o .r,rnami~ musulman'L nu va esista ni•1I o clat'.r. in ni,11 o parte a teritoriului Rorninu.

ART. 11. Inalta-Poart1, promite a nu da ni,1i o clatT. vre unt1 firrnanu dupe •rnrerea vre unuI supnsu Rorninu, pentru trebile sale din Rorninia, ori de 'IC naturT, ar fi cle, ~i de a nu'~i lua ni'Ii odatT, asnprL'~I drcptulu de a kema la Konstandinopolc, sail orl in kare parte, a posesiiloru otomane, vre 1111( 1 supusu Rominu, subt ori '1C pretekstu aru putea fi.

*

20 aib'.n ajuton1 in lrnntra Ungarii. Moldavia, fr,r'.6 ka s'.n fi avutu vre untt resbel(1 prcalabil(1 krezu de neap'.bratL trebuint'I> de a fokeea um1 traktat(t de ami 1ie ~i de protcktie kn Sublima-Poart:o, pcntru ka S'.n sc fereask'.6 de marele atakuri karc se preparan §i kare poate ar fi putut(1 S'.n o rednkL in 1

III. 1'raktat1tlu inkeial'l1 in 1513 intre Bogdanu, prin(ulu llioldavii ,ri Selimu 1-iii.

ART. 1. Poarta rekunoa~te Moldavia ka tan; liber'b si nu invinsL. ' ART. 2. Reli1,1ia kre~tinL, profesatL in Moldavia, nu va fi 1fr1I odat'L ap'bsatT, ni"II turburat1:,, ~i natia se va bukura in deplin'f> libertate de biseriqile sale, ka ~i in trekutu.

ART. 3. Poarta se indatoreaz'f> a ap.'hra Moldavia in kontra a ori qe n'hv1:,lirI eventuale, ~i a o tine in starea in kare se afla rnai 'nainte, far1:, ka ST, se fak'h qea mai mik'h ncdreptate, ~i fo1"1, ka ST> sufere qea mai mik'h distraktie sau impntinare in teritoriulu s1,u.

ART. 4. - Moldavia va ti kirmuit'o ~i guvcrnatT, prin propriile sale le1,1i fan ka. Poarta S'h se amesti'fe in vre uni'1 kipu.

ART 5. frin!ii s'bi voru fi. pe viat'h, ale~i de natiune ~i int1,rity de Inalta Poart1:,.

ART. G. -- Dominarea printilorii se va intinde pe totii teritoriulu lVIoldavu; d voru putea intretine ku plnta loru o trupT> armat'h pin'h la do'.u-ze•1I de miI, indi1,1eni saii str1,ini.

ART. 7. :MoldoveniI voru putea ST> intretie ~i s'b kumpere o kasT, b Konstandinopole, pcntru rezidenta a1,ientului loru. V oru putea asemenea sr, aib'f> akolo ~i o Biserik'.u.

ART. 8. Tur'fii nu voru putea avea nhI kump'ora p'ominturi in Moldavia, ni'fi nu voru putea ka s-r, zideask'.L J,Ieamii sau ka s:o se a~eze akolo niqi intr'urnl kipii.

ART .. 9. Spre senm~. de supun~re! printulu, in unire ku natmnea, va avea gnJ'h de a tnm1te in fie-kare anu

21 provintie invins'b. Ast'b nepotrivire de •1irkonstante se simte kiarft in traktate. lu a•ielea a le 11oldavii se vede mai nmlt'b stim'b §i kurtoazie pentru printnlu, kare, fn_r'b ST> fi~ _atakatl}_, inkee nn11 tral-:.tatu de aliant'f> §1 de anwne kn Ina1ta Poart'b. In a•rnlea a le Rominii terminii sint(1 mai putini blinzi PortiI, prin doi boeri din l\Iolclavia 4000 galbeni tur•ie~ti, sau unspre-r.e'1i mii de piastri, 40 de ~oimi ~i 40 de iepe, totulu ku titln c}e prczcntu.

AR1'. 10. In kas11 de inannarc pe11tru resbel)j, printnlii l\Iolda vii va da armiI imperiale kontir,rentulu 'IC i se va '.lere.

IV. Traktatntu inlieiatu, in 1529, intre Petrn Rare\~ii printulu .Moldavil fi Sultanuhl Soleirnanu alu 2-lea. ilfognifikuhi.

ART. 1-ii"i. Snltanulu rcknnoas tc lo, Moldavia a datu de buna sa voe ~i fan impotrivir~ fr,gr,dniah de supunere imperiul~ otonrnnu.

ART. 2. Na~iunea l\foldavL se va bukura; ka ~i in trekutu, de toatc libertT,(:il<> s:-ik, fr,rr, ni•1i o supLrare ~i fLrL ka Poart:t otcmarn, sr, poatL pnnc vre o irnp1cdikarc.

Le1,1ile, datinile, ohi,rniuriic, drepturilc ~i prerogativelc a•rnstci fr,rI vort'1 fi pentru tot-d'auna inviolabile.

ART. 3. Printii vorii esersa in deplim, lib ertate, <lominarea loru pc~te toatT, {ara, ka ~i alh dah, fan ka Poarta SL n oatL a se amestek:i i'n vre unu kipu clreptii sau nedreptu.

ART. 4. Poarta nn sc va amestcka ni,11 intr'o kausr, sau neintelevcrc intre partikularI, 'Ii printulu kn adunarea sa va avea a'lu jucleka; ni•1i intr'unii kasl1 Iloarta nu va putca a adu•ie vre o impieclikarc, ni,ri intr'unii kipu.

ART. 6. - - Frontierile Moldavii se vort't pLstra ne atinse in toatT, intin<lerea loru.

ART G. Esersiqiulii kultulii musulmant't estc opritii peste totii teritorinlii 1\Iolclr,vi"i.

ART. 7, - Ni,ri un :Musuhnant'1 nu va putea SL aib'b, ku titlu de proprietari in Moldavi a ni•1i pomintli ni'li . ' k asr,, lll'li prLv1,lie; 'ni,11 nu va putca SL stea in ' tan,

22 §i forma este ma'i aspr:&. Ku toate astea, in unele ka §i in ~rnle-1-alte, a1:1elea§'i prin1:1ipii domin'.n. Fie kare tar'.!> este deklaratr, liber'f> §i snveran'.n iu administrarea sa interioan. Positia sa politik'.:& esterioarr. este modifikat':& in a1:1estu sensu kontraktu de alian{'.:& neegah leagr. ambele p'.:&rtI. Astfl kontraktt1 este sinalagmatikft: 1'urqia se indatoreazr. a ap':&ra fie kare Priw1ipatt1 kindu va fi atakatu; dreptii. astii servi':Iiu, printulft din fie-kare tar'.f> se indatoreaz'.f> a'i phti uml tributt1 saii. urnl presentu in ban'i.

Moldavia, in traktatulu lu'i Bogdanu se obliga k:iaru pentru trebi de komertu, de kit numai atitu pe kitu va fi autorizatu de print~ART. 8. - Komertulu 1\foldavii va fi deskisu tutuloru nafiunelori't komersantc. Ku toate astea Tur'Iii voru avea preferinta asupra ori k:r,rii alte natiuni pcntru kump'.hrarea produkteloru t1,rii, pentru kare sc voru imvoi ku bun'L tokmeah in porturile de la Galafi, de la Ismailu ~i de la Kilia; dar nu voru p1,trunde mai 1n1,untru fLrii far'f> autorizati~ printului.

ART. 9. - Titlulu de taro independento va fi konservatu Moldavii, clil. Ya fi reprodusii in toate aktele 'Ie Poarta otoman'T, va adresa printulur.

ART. 10. - Tul"Iii pe kare Poarta ii va trimite lrn xfrtii adresate printulul', nu voru tre'rn Dum,rea; ci sc voru opri pc malulu opusu alii riulu'i, dindii clepe~ele lorii guvcrnului de la Gala.tr, kare le va trirnite printului \'!i va transmite asemenca r'F>spunsurilc kurierilorii Inaltei Porfi.

ART. 11. - Printii natiune1 Molclavc voru fi ale~i de diferitele klase a le populatH tT,rii. AleJ,Ierea va fi rekunoskut'.b de Poart'.I,, f'hr'L ka ea s:r, so poatT. amesteka, a numi printu, a ridika '!ea mai rnik'L <lefikultatc sau a aduqe •ma mar mik:'.h picdiln la aqestu sujeti'1.

ART 12. - Tara va fi ap'.hrat'b de Poarta otoman1, in ori 'Ie •1irkonstant:r., natiunea MoldavL va qere sprijinulu ~i ajutorulii s'I>u.

ART. 13. - Drop!~ toate aste avantaje, natiunea Moldav'f> nu va da Portn otomanc de kit unu prezentu anualu de 4000 galbeni.

23 a da ajntor(L in oamenI Tnr<1iI, pc ling·'b presentuhl anualtt; ast1"t-felu kT, re,1ipro•1itatea, din am bele p'brt'i, konsista in ajntoare militare, dar in traktatuli't din nrm1, kn Rare§l\ ajntornltt in oamenI ilr<rnt'b, §i Tul"1ia se multnmi kn nml simplft prcsentll annalu.

1Icle-I-alte, lrnre leagT, ast1>zI Romh1i a kn Tnr11ia, sint(t singurile kare formcaz1, dreptnl11 publiku politiki't alll Prin'lipateloru. Fie-kare din asti:'t traktate a(t konfirmafft pe qclft pre11edentu, ast11-felu k'f> toatc c1ispositiile, pc kar e nn le kontrnzi•Ie •rnlu din urm1>, sintrt in vigoare. Ni•i'i o konventie ulterioal"r, n'a venitu ST, dcsfiinteze aste stipnlatinni saf1 S'n se pue in loknlft lor(t. Daka dar Europa voeste ast1,zi s1> rcstabileas kr, lukrurile in Orient(t in starca lorn normah, ea trebnc, in qeea •ie prive§te Prin'-Iipatele, ST, nn konsiderezc de ktt1l sing-ui·ile lortt kapitulatii kn Tnr1:1ia. A 11easta iar'b§i, pentru ka ST, r estabileask1, lrnnele rclatii ku Rorninia, trebue SL respekteze vckile lorft traktate §i s'b nu'~• inSU§easkr, ni':li nn(1 drepti'L nelegal(t afar1, din aste konventii.

Daka B,nsia s'a amestekatu in trebile Priw1ipatelor11, daka prin traktatnl(t de Ka'inanh,ri, ea a dobindit[t dreptnli't de mjjlo,1ire; daka, prin alte traktatc mai din urmT, ea '§'f a inSU§itf1 pc a•iela de garantT,, T'L1r 11ia n'avea ni':Ii dreptnlii, ni':IT puterea de a fa•ie asemenca kon•rnsiI. RominiI singuri aveaii fakultatea de a trakta kn qele-1-alte natiuni §i de a ing-riji de konservatia loru. Ei n'a(L datf1 nimnnuia rnandatulft de a trata in nnmele Ioru.

Traktatele T1w1ii kn Rusia, in 'Jeea 'Ie se atim,re de din§ii, era(t akte nule; k'b 11I, in dreptuh1 pnbliku, ka §i in dreptulu privatu, res inter alias acta, aliis neque nocere, neque prodesse palest.

24 Dreptuhl publiku politiku alu Rominiloru este dar basatu pe singurile lorn traktate ku Turqia.

Pentru ka S'.6 d'.6mu o idee mai esakt'.6, S'.6 traJ,Iem(t din aste traktate qeea qe se redlPie la a'Iestu dreptn, §i sL 'lu punem11 de fat1> ku traktatull1 de ParisiL TRAKTATULU ROMINILORU.

TltAKTATULU DE PARISU.

1 ° Poarta rckunoa~te kr, Moldavia cste o tar:r, liber:r, si nu invins:r,. Ea nu va ~vea de kitii suprimatia asupra suveramt:r,ti Rominii.

Sultanulii se indatoreaz:r, a apT>ra aqeste t:r,rl'., in ori-'le •1irkonstant:r, ar 'lere ajutorulii s'Lii. Frontierile lorii vorii fi p:r,strate neatinse in toat,i; intinderea lorii, (art.

1-iii, alii traktat'.olui de la 1519, art. 1-iii de la 1529; art. 1-iii, de la 1460; art. 3, de la 1513; art. 12, de la 1529, art. 9. de la 1529.)

2° Zisele Prin'lipate vorii fi guvernate · dupe propriile lorii ler,rI, far:r, ni'li unii amestikii ~i fan ka poarta s:r, poat:r, pune vre o impiedikare. PrintiI loru voru avca dreptulii de a faqe resbelii ~i paqe, ~i aqe}a de viat"L sau moarte a1;upra eupu~iloru loru, f:r,r:r, ka ei S'.o fie supusi, pentru vre unulii din aqeste akte, la vre o responsabilitate kT>tre sublima, Poart:r,. (Art. 1, 1393; art. 2, 3, 1529; art. 1, 1460; art. 6, 1513.)

1 ° Prin'lipatele Moldavia ~i Rominia se vorii bukura, subtii suzeranitatea PortiI, ~i subtii garanta puterilorii kontraktante, de privilevile ~i imunit:r,tile qe le ai'1 in posesiune. Niqi o protektie esklusiv:r, nu va fi esersat,i; asupra lorii de k:r,tre vre una din puterile gar ante (art.

22. traktatulii din 30 Martie 1856.)

2° S' a xot,i;ritii ka s:r, fie in Prinqipate o fort'b armat'f> nationah., organisat:r, ku skopii de a mantine siguranta din n'f>untru ~i de a asigura pe aqeea afrontierilonl. Niqi o impieclikare nu le va putea adu'le 1111:,surilorii estraordinare de apJrare pe kare, in akordu ku Inalta Poart'b, vorii fi kemate a lua pentru ka s:r, resping1:, ori '.le n1,v,r,lire str'f>in'.L. (art. 26. idemii).

25 30 Rominii voru avca unu :wentii la Konstandinopolc.

Sultanulu nu va pntea niqi intr'tmi'L kipu, a se amesteka in administratia Prin<Jipatelorii. Printii \,orii avea o lib en, dominare pe toat'b intinderea teritoriului loru.

Nu va fi permisii ni,1i unui Turkii de a intra in prin'1ipatc, farr, unii motivii bine kuvintat(1, de a hkui akolo sau de a avea proprietT,fi, Art. 9, 1460; art. 8, 1513; art. 7, 1529.)

Dreptu toate aste avantaje Printipatele se oblig1, a phti ,_uuu tribut(L sau darii anuah'i Inalter Portr. A'Icasta va avca asemene; dreptuh1 de a rekunoaste printuh1 alern1 de naiiun~ (art.

1393; art. 4, 14G0; art. 5, 1513, art. 11, 1529.)

3° Nn va fi ni•1I nnu dreptii partikolarii de amesteku in trcbile loru interiore. 0 interventie annat'b nu se va putea 'faqc far'.b akordulu prealabilu alu puteriloru kontraktante. (art. 22, 27 id.)

4;

D'a':Ii se vede prca lesne kare cste positia ambclonl Prin,1ipate. Ea konstitue o tan liber'n §i suveran1,, pus'n subtii suzeranitatca Portii. Sultanul(i se indatoreazr, a da printului s:r,(1 titln de liber(t §i indepenclentft orI de kite ori va trata kn dinsulii.

Drept(1 un(1 tributii saft prcsenti:i anualft, elft se indatoreazn a 'l(t apLra in kontra orI k'nrui inamiku kare aru voi SL violcze teritoriuluI sall drepturile sale. Asa dar RominiI n'afi. instr1,inatu nimikll din snveranitatea lorll cstcriorr,, dupe knm(1 vomii demonstra m'aI bine mai in urm'n; a fostii oare-kare modifikatie in natnra asteI suveranit'nti, dar aste skimbLrl_ n'a11 pututll s1, ating1, intru ni'mikfL, a'!eea qe konstitun suveranitatea unui popolii. Rominii aft p1,stratll toate prerogativele unei natiuni libere,

26 indipendenta guvernu]nI §i a administratii lon1, dreptuh1 de a trata ku or'i 'le natiune pe baza unei perfekte egalihtI, dreptuh1 de a inkeea traktate, aliante, de a fa'le resbelu saft paqe §i de a ingriji despre ori qe m'.nsur'i de konservatie interi01·'.n §i esteriorr;, §i far~ S'f> fie supu§i la vre o responsabilitate k'f>trc InaJta - PoartT,. Artikolulu 6 din traktatulu Moldavi'i de la 1513 se pare a m1,n;iini num'f>rulii oamenilorft armatL Dar S'f> observ'bmil k'.& a'"iestft artikolft se redu,rn la armia permanent'.&; a§a dar, in timpft de resbelii, militiile saf1 armatele nereg·ulate craft kare f'.1,qea forta t'I>rii; de aqeea Moldavia prezent'.I, totii-d'auna o snm'.6 de 30 pin'.f> la 40,000 de oameni in timp11 de resbehl. A§a dar astf1 artikolu n'a pututii s'.f> aih'f> ni11i unil felii de important'I> reah.

Pnterile sem11'I>tarie a le traktatului de Parisu aft dusft subtft garanta lorn komun'.f>, observatia §i respektulu a'Jestoru vek'i'. privile~rn §i imunihtf.

Singura skimbare important'I>, singura inovatie kare a fostft f'I>kutL in ordinu1ft politikii alu Rominilon1, este aqela de a 'i pune d'akumft inainte subtft garanta marelorf1 puteri Europene. Prinqipatele nu voril mai fi espuse Ja aqele turbtlr'.br'i'. politiqe kare se opune la implinirea · ori koru'i prog-resu moralu sail materialu, §i kare tot-d'auna se sfir§ea prin violarea a unuia saft a mai multorii puter'i nationale. Puse subt paza Enrope'i, niq'i o interventie armat'.& str'I>in1> nu se va mai putea fa'IC. Repaosulft interiorii, atittl de neqesariii prosperitr,ti fie-k'.bria t'f>r'i, va fi restabilitu, §i kn dinsuh1 amelioratii neap'f>rattl trebuinq'ioase voru putea s'f> se fak'b f'f>r'.6 difikultate. Spiritulii progresivil ah1 Rominilortl §i aplekarea lonl atitft de kunoskut'.& pentru tJivilisatia okqidentah, ii voru faqe s'f> fakr, in putim1 timpii mari inaint'I>r'i pe drumuhl noilorii

27 refonne. Drepturile lon1 antonom c nu sufen nr<n de knrnu din ash garant'& kolek tiv'& a pnterilonl kontraktante; Jc1,•1I suveranitatea nnei natiu11i nu este ui•II de knm(L dimi11uatn pentru ln, estc garantah de alte S tate. In1r'adev'Lrii ~ este pcrmisll puterilor(t curopen e de a Ina in k omnn(t mTJsuri de prekautie, puindfi subtu protektia lor(t kolektivT> nnfi Statu a ln,ruia inviolabilitate si esistent'L, sintlt neqesare eknilibrului i;reneraHi.. Priwripat~le dar, faktt parte din eknilibrn li't curop ean(L in astft sensi't, k'& ori 'le violarc fnkutT. drepturilorCt sa(t teritoriulni lor(i va fi kom,i11erat'.b ka o atim,rere fLkut'& ekuilibrulni §i drepturilorC! pnterilon1 garante prin mmare ka umI cctsus belli curopcam'i..

Pentrn ka s'b pntenn1 kunoa~tc hin e raporturile, Hominilor(L ku •rele-1-alte puteri Emopenc trebue mai intii(t ST, intelcr,rem(t bine rnlo area g arantiI promis'& ill traktatnlll din Parisf1.

(1), cste unfL fel(L de 1,Garnnta, ziqc Vattellt. traktatr1 prin kare se promite asistentT, ~i ajutorCL kni-va, in kazfi de a avea elii trebnint1>, pentru a sili pc unu nekredirP10su a'§'i implini inclatoririlc."

Garanta dar nu este nn(L fakti'L scmplu pas ivi't; intr'aclevT,ru, garantulfL nn dobinde~te ni•1I nnft dreptCt pentru din snlii; dar dobincle§t0 7 ka s'& zi'Iemft a§a, datoria moral'b de a da sprijinfl §i ajutorCt a 1rnluia kare estc garantatrt, kindft o violare kontrarie traktatului se fa•rn drcpturilor(i sale. Garanta este sanktiunea drcptnrilori't protcjatnlu'i; ,, este ~mu angajamcnti'L prin lrnre unfL Starn promite de a _aJnta pc altulrt, daka a•1ela este turburatll sau amermtatft in paqlnika hnknrie a drepturilor(1 sale, de kT>tre o a treia pntcre ! (2-)" 0

(1) \ A rt 5. traktatnlu de Parisu.

(2) Wheaton, Elem. de droit intern. vol. 1, p. 257.

28 Dar va ziqe 'Iine-va ln, Moldavia este koprins'o in garanta ~renerah a indepcndentei §i a integrit'I>tii imperiulni otomanf1.

A§a dar niql o garant'.b speqial'I> nu poate esista in privinta Prin'Iipatelon1.

Pentm ka s'.b nspundemii la ast'.b objektie, trebue S'I> faqemu kite-va deosebirI. Garanta se poate faqe saii intre mai multe pnteri kontraktante pentru ka S'.b fak'.b a fi respektate angajamentele luate de dinsele intr'unu traktatl1, sau intre aqelea§i puteri pentru a faqe s'.b se respekteze §i Sn asigure esckutarea unuI traktatu ink:eiat11 intre mai multe state dintre kare unulft sat1 kite-va nu ia parte in traktatult1 de garant'.b. "C:_lelt1 d'intiii1 felu de garant'.b este aqeea 'Je se aplik'I> 'l1urqii. A•ieasta fiind priimitn in dreptnlft publiku europeanft, fie kare 1rnrte kontraktanti; s'a angajatu a respekta indepedenta sa §i integritatea teritoruluI S'I>ft, garantindft in komum1 strikta observatie a a•iestuI angajamentu (1). Ast-5 garant'I> kare nu este alt11 qeva de kitu o ID'I>Slll"r, sank:tionarn a unuI traktatu, poate fi obiektult1 uneI klauze a traktatuluI, sall a unei konventii distinkte §i separat'o. Franta, Englitera, Austria, s'au ang·ajatft afarn din traktatu, printr'o konventie din 15 aprilie 1856, a respekta §i a mantine integritatea imperiuluI Otomant1. Ast1, garant'I> este mal efiikaqe dar ea nu este de ldtft um1 akqesoriu alft traktatului de Parisu, o prekautie mai multii pentrn a faqe pe Tur'Iia s'.b se bukure de dreptulrl publiku europeanft la kare a fostft primitn prin traktatulu aktualft. Aste mnstlri de prekautie, prin kare unii statft kautn a faqe s1, i se garanteze suveranitatea §i posesiunea teritoriiloru sale, nu sinttl nol; s'a v'I>zutu o multime de esemple (1) Vattel, Droit des gens, I. 1, chap. 16, §, 27 5.

29 in qeli't din urmr, sekolu, §i kian1 h1tr'a11esta, prin traktatcle de la Ried11, din 8 Augusti1 1813 §i 1eh1 de la Fuldu, la 4 Nocmvrie urm1,ton1, Austria garant•.r, lcr,Tilorft BavariI §i ai Vurtcmbergnlni deplina libertate ~i stn-cranitatc a Statelorft lonI: Re11ele Ioakimft Napolconft priimi ascmenea, in 1814, pentru dinsulft nrma§ii §i suk,1esoril sr,I garanta de deplin1, §i pa•1inik1, libertate a tutnlon1 Statelon'"'t 11C noseda in Italia.

• Este kn totnlft altll-•rnva g·aranta promis'h Prin•1ipatelort'1. Pntcrile semnitare a le traktatulu'i de Pnrisft n'aft kreatft, kindft e vorba de l\foldoPominia, un 11011 ordinft de lukrnri pc kare voiaft s1,'l11 garanteze.

Din kontra, elc ail g·1,sitft astfL ordinfl kreatft prin traktatele l-'ominiloru lrn Ttll'11iI, ~i ele aft garantatft strikta opservatie a a11estor1l traktate. Se intimph intr'adev1,rft prea adesea ka o r, trcia putere, sai:'t rnai mnlte, s1> garantezc esekutia nnni traktatfL inkeiatft intre dor, State. Dar atun11'i garantnlft este ku totulit afarr; din traktatnh1 g·arantatnlni, toti't asemenea sintrt ast'.f>z'i puterile ok•1identale afar1, din traktatele Hominilorfl kn Irrnlta Poartr,. Garanta Enropi, in raportfL ku ·'f Ul"Jia, va esista mnnai pe, kitu timpi't va tinea traktatulCt din Parisft: ,, K·r, 11i zi,rn Vatelu, garnnta subzish totct atitft kitft si traktatnlt't kare fa,ie obiektuh1 ei. (1).,, KitfL pent~·u Prinqipate, garanta Europe'i va subzista atitu pe kitft vor tinca traktatelc •rn au inkeieatft elc ku inalta-Poart'.f>; kr,qI aste traktate sinW kare fo,kft obiektulrl garanteL 'l'raktatnlft de Parisll ar(i putea prea bine sr, iwreteze de a rnai avea vre o valoarc 1n fota TurqiI, §i kn dinsulft impreunr, ~i garanta, §i kn toate astea Europa nu va fi mai putinCt garanta drepturilorfi §i imunitr,ti1

(1) Droit des gens, vol. 1, liv IV, chap. XVI, § 239.

30

loru Prinqipateloru. Pnterile kontraktante proklamindu priwiipulu de garantr, asupra Prinqipateloru, nu'§i au propusfi observatia klauselorft traktatului din Parisf1, qj mantinerea §i respektulft drepturiloru lorft: a§a dar, pe kiW timpft von1 esista aqeste drepturi, garanta va esista §i ea. 'l'raktatulft din Parisu nu este niqi obiektuhl, niqi kauza astei garante, qi kauza sa okazionah, . ka SL ziqemll asa. Prob'L la aqeasta este k'L o konventie ulterio/L va avea lokf1, .Jrnre puindu bazele definitive a le re0rganisuii Prinqipatelorf1, va pomeni de prin'Iipulu garantei kolektive.

Dorimft din sufletu ka konferintele qe se voru tinea akumii in urm'L pentru reorganisarea Prinqipatelorf1, SL pomeneask'L de garante, k'f>qi dupe kumu se vede interesulft nu este numai in teorie, qi mai kn seam1, in praktikT,.

Garantulft nu dobinde§te drepturi; elii nu impune de kitii obligarea de a asigura esekutia traktatelorft, de a asista pe a•iela in favoarea knruia '§'i a datu garanta §i de a sprijini pe garantulii, k.indu aqesta va avea a se plim,re de vre o kr,lkare: totulft prin diploma.tie sa(1 §i kiaru prin fort'I>. ,,Astii-fehl, ziqe Vatehl, printii nu se amestib, intr'o garant'I> de kitr1 kind11 ar1 unu interesu indirektii la observarea tr~ktatulni saii a relatiiloru partik.olare de amiqi1, ! ,,In prinqipi't garantul11 nu trebue SL intervie de kitl"i numai atunqi kindu va fi kiernatu §i kindu a•rnla qe este garantatft nu este in stare de a'§i faqe singurft dreptate. Dar astu prinqipu. nu este observatu de kitu kindu e vorha de ni§te kestiun'i de unft interesil lokali'i.

Ori de kite-or'i neobservarea traktatului sail violarea dreptului aqeluia kare este garantatu, artl amerinta prin konsekuintile sale ekuilibruhl ~i paqea venerah, qeJe-1-alte puteri garante au dreptulf1 de a in-

31 tcrvcm ipso jurc pentrn lrn S'b pue un(L termen(t orI k:r,ria khlkI,rl; dreptnlfr g·arantelor(t este ku atit(t rna1 lm;itirnft, kn kitii, fT,r:r, S'I> fie leg·at1 prin-

tr'un(t traktatCt de garant'b, pntcrilc europenc au dreptulft de a intcrveni kindfr vre o kestiune sc pare a interesa ekulibrulfi sau pa•iea Europi. Adesea ori kiarft mnnai sirnpla kestiune de urnanitate §i de qivilizatie d1, drept(L 11eloru-l-alte State de a interveni: astft-fe!Ct inlerYentia FranteI si a Eng·Jiteri, ling1, guvemclc Bernd' ~i a le ' Ne;polulni, ar fi lenitirn'I>, kiar si ldHdtt n'ar fi. trebuint.'6 de a se

pune' nnft lerme1;ft abusurilor(L fr,r'.h mim,1,ru §i a totlt felulii de at1w1it1,t1 a le a•rnstorii guverne tiranc; astc prinqipii art fostu aplikate §i formal(t rekunoskute in traktatulft pa<Jifik1,riI Gre 11ii subtuinscrnnatfL la Londra. in 6 Iulil\ 182G, intre F,nglitera, Frm1ta si llusia. Afan:, de asta sint(t si konforrne resonului ;rnturaltt ~i moralci. /I'oate clr~pturile pe kare o natiune poate S'b §i le apere singur'.f, 1 zi•rn sir J. Mackintosh, poate ascmeneft s1, (;,i le sustie pentru o alt'.£ natiunc, daka ea este kcm~itT> a intcrvcni."

A§a dar garanta nu este o simpl'.b zi•rnre: ea ofercaz'.f, un ajnton1 cfik:vrn. H.ominit d'akmn inainte pot(i ST, sc a11reseze pnterilorfr senmctare a le traktatulni de Parisf1, orI de kite orl Ii sc va fa•rn vre o atinr,rerc drepturilorii ~i antonorniei lorii; datoria a'-rnstora este de a'i ajuta ~i de a'i asista. §. 2. Daka Jrloldo-Pominili este unu Statu

su-veranu.

DrcptulfL moclcrn11 alu J)intelorn, fondatil de Grotiusu §i rnai kn searm, de V olff1, karc '§I a

h~atu in 1eputultl de la pa•rna din V estelia, sa(L mat 1

b~ne de la w1cea din Utrechii, sc sile~te in toare z1lele a ar'.bta natiunelor(i kT> cste o lei;rc superiorT> kare rcguleaz1, reliviile lorf1, dupe lrnm cste

32 alta kare reguleaz'.f> raporturile lorn individuale.

Pe kitu timp1l dreptulu qelui mai tare domnia in Europa, pe kitl1 dreptultl J,Iintelonl nu se kompunea de kiti'l numai de kite-va konventii arbitrare, sall de fakte impliuite, pe kitll timp-Ct abuzulu tinea lokll de drept11 §i pe kitl1 dreptultl se pleka subt(t vointa unu'i despotu, pe atitn drepturile Pominiei putea fi nekunoskute ka aqelea a le atitonl alte natiuni; ea putea treqe atunql de provintie sa-Ct pa§alik-Ct Turqesku. Dar ast'.r,zi kindll lumina s'a ar'.f>tati'i, MoldoPominia are dreptul-Ct de a reklama adevT>ratuh1 S'.f>ll. lokll in familia Europcan'.b.

Negre§itu, k'.b noi sintem-C1 prea departe de timpulll in kare imperatoruli't Alesandru voia, in 1807, S'.b fak.r, a i se qeda Prinqipatele prin akfiunea Angfo, §i de aqela in kare Napoleom1 I. la intrevederea de la Erfurtu, konsimtea ka S'.b le ea Rusia in str,pinire. De uncle dar provine kr, ast'.f>zi reJ,Iina Engliteri §i urma§ulu kiari't al-Ct lui Napoleonll i garanteaz'.f> esistenta politik'.b a Prinqipateloru? Kausa astor-Ct skimb'.bri, noi kredem-Ct k'.b este, o mai esakt'.b kuno§tint1> de importanta Prinqipateloru §i a relatiiloru qe esist'.b intre ele §i Turqia.

8'.f> esamin1>mu dar kare este adev'.bratulll lorii lokll pentru Statele europene.

Mai toti publi'li§tii se akord'.f> a xot'.bri de Starn suverarnl: pe a':Iela kare se guvern1> elll insn§i, prin propria sa autoritate §i prin propriile sale ler1L (1).

Subtu astll raportf!, Rominia este uni'L Stat(1 perfektll suveranu. Intr'adev'.r,rll, noi amii. V'.f>zutll, k'.f> (1). Voy. Vat., Droit des gens, v. 1. liv. 1, chap. 1, § 4 ;- Magtens, Presis du dr. des gens, liv. 1, chap. 1, § 6; - Wheaton, Elem, du droit internat., p. 43· - Cussy Diet. d·u diplomate, p. 670; - W arnkonig E,;cyclopedi; des Recltdsviisenschaft, p. 557. '

··

33 dupe trakt~tele _sale, c.~ arc tmi't ~·uverni't elektiv~ nationali't §I le~n proprn pe kare ~1 le poate da §1 skimba fr,r'.b uiqi o interventie str:r,in'.b. Dar publi•1isfri mai impart(t ink'Ii, §i ku rezom\ suveranitatea, in suveranitate intcrioar:r. §i esterioar'.b.

Suveranitatea interioar'.b este aqcea kare este dat'.b natiunei si guvernului in qeea •rn se atim;e de levI si 'de ad1~inistratie, si noi am(L V'.bzuti't k'.b ast'.b su~·eranitate este 'pcrfukh,.

Sm·eranitatea estrion este positia nnei s0•1iehtI polititrn in privinta altorll so11iet'.otI politiqe. Asta poate priimi mai multe modifikatii, S'.b esamim,mtl daka aste modifikatir impiedik'.6 pe o natinne de a fi suveran:r,.

Guvernulu politiku ah1 unui Stati'l poate kontrakta diferite aliante; aliantc egale ~i ncegale; alianta egah este a 11eea in kare, dnpe knmtl a zisu Aristoti'L, •relui ma1 pnterniki'1 se <h mai mu]t'.b onoare §i 11elni mai slabu ma'i multu ajutori't; astufelu sintu aliantfle de simph, protektie, de tribntu, de vasalitate. In tirnpii veki ai sekolilonl de mijlok1l s'atl vr,zuti'1 o multime de asernenea aliante.

Traktatele pe kar~ Rominii le inkeear'.b' kn Tnr<fia in alrt pai-spre-zetJelea §i ali't §Ui-spreze11elea sekoli't nu fun de kit(t simple traktate de protektie, sa(t de aliant'.b neegah. in adev'6r(t k:'6tre finituW sckolnlui ahl paI-spre-zeqclea l\'Iir<rna I-i11 printuli't Rominii, faku kn MoldaviI §i ku PoloniI uml traktati't ofensivu si defensiY(L in kontra Ungurilor(1 si a l\Iusulmanil~ri'1. Dar ast'.b aliant'o nu fu in st~re de a opri prog-resele lni Baiazid kare, dupe 11e a luatft Bulg-aria in t 390, Vidinul(1 §i 9~~t?vul(1 in 1392, se preg'.btea s'.fi p'.btnmz'.b in Rom1ma. Sivismundi't, reI,Iele Ung·arii, profitindi't de resbelulil 'Ie MiPrea snstinea in kontra Turqiloru, merse in kontra luI ka s'.fi'lu pedepseask'.fi pentru alianta sa ku Polonia. Pnsu intre do1, fokuri, Mir3

34

qea prefer1, s1, fak1, pa~rn ku Turqii. Ehl se angaj 'b dar s1, phteask.r, uml tributll. anualll lui Baizid, daka a :1esta se va invoi S'b 'i trimit'o ajutoare in kontra revelul Ungarii (l). - Astll traktatll nu este de kitll o simph aliant'b neegah §i un(i traktatll de protektie.

Totll asemenea este §i ku traktatuhl pe kare Vladll al(t V-lea illl inkee kn Sultanulll Moxamedll alCt II in 1460. Pin'b la domnia lni Vladll alll V-lea Rominii refusar'b de mai multe ori de a phti tributul(i, fur'b adesea in resbelll kn Turqi1, §i p'.otnmzindll in Bulgaria, ii respinse kiarll pin1, la Andrianopole. Dar kindll imperiuhl Grekll k'bzu subtll lovirile lui Moxamedll ahl II-lea, ei preferar'.o mai bine o paqe onorabih de kit(t S'.o se lase a fi imvin§I prin spad'b §i ast(i-felu s'5'§i vaz'b tara devenindll o provintie ktFrnrit'b. Pentru aste resoane de prudent'b Vladu, printr'unll noll traktatll konfirm'.o pe aqela alll luI Mirqea, ad1,og·ind(t tributuhl, §i akordind11 1~urqil pentru prima oar'b, suprematia asupra suveranit'.oµi tr,rii.

Kitll pentru traktatele Moldavii, ele avur'b lokfi in impr~jur'bri §i mal'. favorabile. F'bn S'b fie in resbelu ku 'l'nr<Iia, Bogdan(t si Raresu inkeian traktatele lorll numai pentru ~'§I me~aja alianta PortiI §i a se feri de o konkuist'b. Rare§ll ma'i ku seam'b f1,ku pc alu S'bll spre a'§IL prokura nml ajutonl in kontra lu'i loan Zapolia. 0 supunere sfortat'b este foarte departe de asta.

Istoria trebue s'.o arate k'b Prinqipatele n'au fost(1 niqi invinse, ni'l'i pM'bsite diskretii Turqiei, dupe kumll kitI-va skriitod a vrutu S'.o fak'.o a se krede. Puindu-se subtu protektia imperiului Oto1

(1) Mixailu Kog'nlni-qeanu, Istoria Rominii ~i a Moldavii.

35 marn'i, ele n'au abdikatt1 ni'I'i de kumii de la snveranitatea lortt.

Dar poate kr, va vrea 'Iinc-va S'f> ne fako observatie k'f> Prin,1ipatele nu sint11 de kittt state semisuver;ne. A8h, kestinne este gTaV'f>, ~i kn atitu ma.i mnlttt este de ncap1,rntT, trebnint'.6 de a o xot'.6ri ku kitll mnlfi pnblir1i~fi a(t intelesu Moldavia s1 Rominia ka state semi suvcrane (1). lJe estc 1u1lt Statlt serni-suve.rain1 '? 1.lartensii ~i toti 'Jci-laltI 1mbli,ri~ti se akord1, a ziqe kr, mitt Sta.tu 8crni-snvenrnfr e8te a,rnla, lrnre nn'si escrs'f> ehi singnr(t suvcranitatca\ ~i kare arc a~npr'.6'i o putcre le11islativ'.fi 8trT,in'b ~i snprem'f>; kn toate k'f> an1 fi dotat(t kn o konstitntic karc ii este proprie \}i kn o adrninistrare spc,riah interior'£ (2). A§a dar, no1 ann1 VT,zntrr le& l\foldo-Hominia i~i esers'.6 sing-urr, suveranitatea ~i k'£ n'are asupr'b'i ni,1i o putere lm1islativ1, strci1n §i snprem'b. Astn adevr,rft deviuc si ma1 eviclentlt kirnlu se vede kn '-Ie State ne kou{pan, a§ti pnbli,1i~fi.

Martens (3) §i D. ·w heatou konsi tlerr, ka State semi-suverane, afan, d.e Priw1ipate, insulile Ionicne, Priwripatnl11 de }fonako. republilrn de Poglizza in Dalmatia, ~ •1 l. Pc11trn ka ST, nn ne esamin'f>nH1 de kiLCL 1;rn1 sing·nnI esempln dintr'a•1estea, este evident11 kr, un e 11i,11 o - analovic intre insnlile Ionicne ~i }\foldo-Rominia. Dup'b konventia -?

(1) Wheaton, Elem. du Droit intern at., v. 1, p. 4 7; Cussy, Diction. du Diul., p. !300; -- Martens Precis du Droit des Gens, liv I, cltap. ::2, p. 20.

(2) 1 ° Martens loco ,·it., liv I, chap. I, p. 1G; -- Wheaton, loco cit., v. I, p. 4/3 ; - Kliiber, Droit des Gens modemes de {Europe, p. 24; - Hefter, Das Eurupdische Volkerrecht, p. 19; -- Cus~y. loco cit., p :300.

(3) Loco cit, liv. I , chap II, p. 20. - 3° Loco citat, v.

1. p. 47.

36

subtll insemnat'.6 la Paris11 in 1815, intre Rusia, Austria, Prusia §i Englitera, insnlile Ioniene fur'b puse subtu protektia imediat'.6 ~i esk:lusiv'.6 a Marel-Britani'i. Protektorulft are dreptnlu de a okupa fort'.firetile §i lokurile astoril Staturl, preknmi't §i pe aqela de a avea subtu ordinile kornandantilon1 S'.fii puterile rnilitare a le T'.61'i'i. ~i ink'.6 §i rnai rnultil, lordulu komisaril are dreptulu de a konvoka, de a arn1na §i de a desfiinta parlamentulu t'.firii. Numirea presidentului senatulul este f'.6kut'.6 de M. S. revele protektoru. Aleverea senetorilori't trebue S'h fie aprobat'.6 de inaltulu lori't komisaru, § q 1. D. baronuli't de Cussy merve ink'I> §i mal departe; eltl pune in aqeia§i linie kn Rorninia §i Moldavia pe Polonia, pe Norvevia, deosebitele rig·ate kare kompunu imperiulu Austrii, pe Irlanda, pe Si 1ilia (1), § q 1. Dar e destulu s'b pornenirnu aste t'.firi ka s1> vedernu diferinta ~ie este intre konstitut,iile loru §i aqeea a Prinqipateloru. Gre§ala astori'1 publi§tl provine pentru kr, ei n'au kunoskntu traktatele inkeeate intre Rominl si Turql, Abia Martens kunoa§te traktatulu de "Kainan1i. D. ·wheaton nu rnerve pinT> la aqela de la Andrianopole din 1829.

Dar ei aru fi trebuitu. s1> vaz'f> k1, aste traktate pomeneski'1, ~1eli'1 putini't indirekti'I, vekile kapitulatii a le Rorniniloru, ~i ka skriitori ku kon§tiint1> aril fi trebuiti'1 S'b ia oare kare kuno§tint1, despre aste kapitulatii, pentru ka s1, nu trateze a§a de U§Urelu drepturile unei natiuni.

Prinqjpatele nu sintft dar unf1 Statft serni-suveranii. Imprejun,rile grele in kare s' a11 aflatii 'i au f1,kutil Sn kontrakteze ku Inalta-Poart'.6 aliante neegale, kare le ai't. f'bkutu tributare sail vasale a le aqe§tia, r1,miindii suveranitatea lorfi inte1

(JJ Loco cit., p. 299, 300.

37 1for'b

neatins'b, l"bmine SL §timii daka uml stati1 trihutar(t, kn konditiile Prin•1ipatelor(t, poate fi perfektll suveranft. ,, Puterea sa1l shbi•1iunea unui statu, ziqe Martens, nu xohra§te nimikft despre snveranitatea sa; singure aliantele ne egale, prekmrnl aqelea de tribntft, de vasalitate, nu sintft inkornpatibile kn suveranitatea(l ). " in clreptuh1 publik1l ka §i in dreptnlft privatft, faktuh1 neegah1 nu konstitue nnii dreptft; violarea sml okuparea unui teritoriu nn fa•1e pc konkerantft le1,1itim1l poseson\ pe kitft ash posesie n'a fostf1 konsakrat'b printr'o konventie speqiah §i autentikr>.

0 natiune nn'§l perde suvcranitatca sa pentru kL a priimitft SL fie protcktah de o alh natiune, pe kitu timpft n'a reimntatrt formalft de la ash suveranitate, saft pe kWi tirnpft nu'i a Xl"I>pito kn forta. ,))rin urmare, zi'IC Vattel (2), nnii statu slab1\ kare, pentru sig·nranta sa, sc pnne subtii protektia nnni a1tii statft mal pntintc, §i sc indatoreaz'b, spre reknnostint'L, la mai rnnlte indatorirl ekivalente kn astT, p;otcktic, f1,r'.b ka 8'.b se despoae de g·uvernnht §i snveranitatea sa, a:.,;tft statt1 nn iwrnteaz'.b din kausa asta de a fignra printre suveranc, kare nu rekunoskft alte drepturl de kitll dreptuhl 11intelont" A§a dar Rominii, kontraktindtl kn Tur<1iL a1l f:bknttl o konventie sinalag-matik1i, prin kare a Ie§tia s'ati indatoratft a ap1>ra pc •mi d'intiift la trebnint'b, dreptll unft tribntu anualu. Dar unft triaut,I nu afekteai% intrn nimik(t snveranitatea unei natinnL ,, Statele tributare, zi•rn vVheaton, §i a•1el,ea karc sintft supusc altorft state printr'o sistem'.b feudah, nn iwreteaz'.b de a fi konsiderate ka state suverane, pc kitfr timpft aste relatii nu afektcaz'b 1

((p) Prec_is du clroit des gens, liv. r, chap, r, p, lG. Drott des gens, v. r. liv. 1, cahp. 1, p. f:i.

38 intrn nimiku suveranitatea loru (1 ). " ~i intr'adevT.ru, urmeazT. Vattel (2), ,, de §i uml tributtl phtit1l unel puteri str'l>ine imputiueaz'I> oare-kum11 demnitatea astorii state, fiindu o m'.orturisire a shbi'liunel lorii, kn toate astea las'I> de subsist'I> intreag'I> suveranitatea lor(t. Obiqeiul(t de a phti tribut(1 era o dat'I> prea mult(t iutpebointatu, -qeI mai slabi reskump1,rindu-se prin asta de sup'I>r'.brile qelui mal forte, sa(t menajindn'§i ku astu prett1 protektia sa, f'.br'.b a inqeta de a fi suverani."

Kitti pentru dreptuln qe are Poarta de a rekunoa§te pe printulu alesu de natiune, nu este de kitu uml simplu omavu pe kare fie-kare printu notl trebue s'.b'lii fak'I> sultanului. Dar astu omar/tl :qu altereaz'.6 in nimik(t suveranitatea statului, k'f>qi InaltaPoart'I> n'are dreptuh\ niqi de a propune, niql de a refusa pe kandidatnlu ales(t de natiune. ,,Kindu omavul(1, ziqe Vattel (3), hsind(1 a subsista indipendenta ~i autoritatea suveran'I> in administrarea. statului, are nnmaI oare kare datorii kr,tre seniorultl, sau kiar(L o simph, rekuno§tint'F, onorifik'I>, atunqi nu impiedik'.6 de loku ka statultl safl printulu S'.6 nu fie intr'adev'I>rtl suvera11(1."

S'a V'.ozutii adesea state dindii omaI,I(t altora, §i kiar(t phtindu-le un(t tributu, fon, ka qine-va Sn le poat'o kontesta suveranitatea lorii. Astu-fel(t, tributulu qe phtea o dab; prin 1ipalele pnteri maritine a le EuropeI, stateloru barbare, nu afekta in nimiku suveranitatea sa(t indipen<linta astoru s'tate.

Noi §timu asernenea kr, rei;iele Neapolului faku omai;rtl regatulu s1>1l Papi, §i k'I> deveni astft-fel(t vasalulu Santului-Skaum1 din al(t unspe-ze':Ielea sekolu 1

1) Elem. du droit internat., p. 48.

2) Loco cit., p. 7.

3) Loco cit, p. 8.

1

•

39 pin'b in 1818, f'br'.b ka Sn fi in11etati1 din kausa asta de a fi 111111 reve suveran(1.

Dar se intimph, adesea, kT> in praktik'I,, lnkrnrile se petrck(t alt(t-foltt, •reltt puti11(1 provisori(i.

Voifl s'.f> ziln1 k'I, adesea un(t stati't snvera11t1, legati'i. printr'o aliantr, neeg·ah, ku uml altlt stati1 mai forte este ausorbit11 de a1rnsta in esersitn1u suverani' sale. Ast(t-fel(t subtft protektia ' luI Napoleon t'.btii 1-iu, kantoanelc Elvetiane §i p'brtile konfederatii Rinului, era.ii suverane ku num ele dar snpuse puterii protektornlui (1). Asemenea §i ora§Ultt KrakoYia, deklarat(1 libenl §i suverarn\ prin 11elu din mm'.f> akt11 al(1 kongresului din Vi ena, sfir§i priimindft ordine de la puterile protektrite, kai~e atinser'.b pim, §i suveranitatea sa interior:r,. 'l1otft ast(t-felu este Ri kn suzerauitatea otornan'L asupra suverauitT,ti Romi~e. In dcosebite epo•rn, ~i adesea 1n lnnI,Ii intervale autonomia Horninilonl a. fo st(1 nckunosknh,, ~i drepturilc lorfL de suveranitate violate. De la <1elc d'intii(t traktate a le Homi11ilon'i. din 139B §i 14ti0 pin'h la 1010, dreptnrile lonl n'm1 putut(t fi violate, ni'.!i de k'Ltrc TnP1ia, ni 111 de k:r,tre vre o alt'b putcre. In totu perioduhi a•iesta, ei sint.lI in resbelrt neintrerupt(t kind ku Turi:rii, kind ku Ungurii, kind kn Polonii. Adesea kontrakteaz'.6 aliante importante pentru ka S'b ata•rn Tur 1ia: ast(1felft este a11eea din 10 Iulie 1498 intrc loan Alb~rtlt, rer1ele Polonii, Ung·aria, Moldavia §i Romima. A§a dar11, in periodulu aqesta a trebnit(t S'L Ii se respekteze drepturile. Tokmai dupe h'£t'r,lia de la K'Llng-Lreni, dat'b rrur<1ilorft de k'.btre 1\Iixai(1 Bravulf1, la 23 Augustl1 1595. 'l'tirqii dcklarar'b Rominia Pasalik(1. Dar asta nu fn de kittl munai pentru unu 1;10mentu, k'.bqi indat'b dreptatea sc h,ku: 1

(1) Martens Pree is du droit des gens Ii v. 1. chap. I. § 16.

40 Mixain, unitu ku Sii;i:ismundu, re1,rnle Ungarii, se intoarse in fruntea a 64000 oamenI §i 73 bukr,ti de artilerie, §i puse pe goan'.6 armata otoman'.6. Ahia in 161 0, pentru prima oar'.fi, Poarta dupe ni§te lupte krinqene kn Rominii, asistati de Poloni, profi.:. tindu de numirile interiore a le Ilrinqipalelortl, le impuse printiI dupe voia sa: Rominii, pe printulu Radu XII-lea, §i Moldavii pe Stefaml alt1 X-lea.

Din ast'.6 epok'.6 pin'.6 in 1716, violarea drepturiloru Prinqipateloru inqepe a fi mai deas'6, dar nu este permanent'o, §i tara §tie ink'b a'§i sustine suveranitatea. Printii loru sint11 kindu impn§i de Poart'.6, kindu ale§i de natiune. Lupte nekontenite, resbele sinveroase inseamn'6 totfi perioduh1 aqesta, in kare Rominii, obositJ §i sfi§iatI, voiau ink'6 s:& a li se respekta dreptulf1 loru. Pentru ka S'6 nu 11itimtl de kittl numai kite-va esemple, ink'.fi din anulu 1638. Mateiu l-if1 Basarabu sustinu prin arme drepturile sale la tronulf1 RominiI, pe kape Tmqia voia S'6'hl <lea altuia. Ea ingriji de a invita, pe revele Polonil S'6 nu se alieze kn Mateh1; dar aqesta multumindu-se de alianta defensiv'6 §i ofensiv'6 kn Rakoti, voivodulu Ardealnlui, §tin, S'6-§i mantie drepturile. Konstandinu 9erbaml II fu asemenea alesil de natiune. Noi ilu vedemu imprumutindil lui Rakoti 4000 oameni kare se lupta impreun'6 kn Karolu Gustavil in kontra Polonii. Kindtl Poarta voi sT,'hl keme la Konstanclinopole, la 15 Ianuariu 1658, pentru ka S'6'i qear'6 sokoteah de konlukrarea sa la resbeluhl in kontra Polonii, aliata sa, ~erban ii r'.nspunse: ,, De voif1 veni la Konstanclinopole afl'.h k'L voitl veni ku spada in min'.6 (1)."

Adcv'Lrata usurpatie permanent'6 a drepturilortl (1) Vaillant, llistoire de la Roumanie v. 2, p. 58.

i

41 suverane a le Rominilonl, este a11eea a epoqei prip.1716 pi1~'fi- la 1821. I~ tiloru din F~naru,~ de timpnlu aste1 lum,n penoade, Romuua vemu snbtn ap'.fisarea 1rnlii mai vinovate vioh,ri a traktatelonl si a drepturilor(t ~rintelon1: o serie de printi fana;.ioti, de eksekrabil'.fi memorie, pustii §i shbi ast'b tar'fi kavalerr,, pin'.b kin<lu o rednse la qea mai trist'.b tik'.filO§ie. Xati-§erifurile sultanului se ivir'.fi, pentru prima oan;, ka intr'o provintie Turk'.b, §i smnlscp1, nnulii kite unulft toate drepturile anfr1e 11e mai 1".&m1,sese. Dar, amu ziserT>, k'.b toate aste viohri nu konstitue unft dreptti, §i traktatele Rominil2ru, eraft tot-damia in vig·oare.

In adev'brf1, noI amft V'.fizntfi k.& Katerina voia s1:, fak'b din PriJ111ipate unft stat(1 liberu §i indipen<lentfi. Suk•rnsorii sni kontinuan, a'leia§I politik1,, dar i§i skimbar'b metodnlft. Pentru ka ST> poat'o subjuga intr'o zi astc t'nrl <lomin'nrii lorn, ei voir'b mai intii(t a se introduqe in trebile lorfi Ri s'.6 dobindeask'o nnft titln ofi,1ialt1 ling'n qele-1-alte puteri.

Pentru asta trelme do'b lnkrnri: S'.fi skoat'.6 la lnrnim, dreptnrile priwripatelon'\, ~i s'.6 dobindeask'.6 1mft mandattl spe11iaW. In traktatnW de KainanJi de la 1774, Rusia pnne in relieffi snveranitatea Pri1P1ipatclorfi. 9i fiincl-k1, ea intr'insnlft nu pomene§te nimiktt de vekile kapitulatiI a le Rominilor(t kitI-va skriitori a putntft deduqe dintr'asta k1, drepturile lor(t politi•re dateazL nnmal din a 11ea ~pokr,; §i kn toate astea ca dete intr'adinsfi printilonl ambelorfi Priw1ipatc numele de suveranl (art.

0 1 G, £V • 9.) §i reinoi drepturile lor(t de a avea, ling:n Inalta - Poart'.6, trimi~I kare S'n se bukurc de dreptulft 11intelonl (idem). Kitu pentrn mandatii, I_>oarta akord'.b Rusii un(i dreptt"i de mijlo'lire in iavoruW Pri1P1ipatelor(t. (Art. 16, N°. 10.

!a

42

In astu periodii ah"t fanariotiloru, traktatele Rusii ku Poarta formeaz1> unu episodi't kuriosu de studiatt1 pentru kr, eli't desv'I>le§te §i rna'i bine perpetuitatea dreptuluI suver~nihti alu H.orn'inilonl, ku toate vioh,rile faktuluI. In paragrafulu 8 ah\ artikolului 16 din traktatulu de Kainan,i:i, Poarta ziqe: "k'I> P1i.nqipatele se vor(i bukura de a•1elea§i avautaje de kare s'au bukurat(1 din timpuhI lui Moxamedu alu lV." adik1> d~ la 1548 pin'f> la 1587.

A§a dar, in ast'I> epok'f>, Rominii se bnkuraii de o suveranitate perfekt1>. Dar astr, suveranitate era bazah pe traktatele din 1393, pin:r, la 1529; §i aqeste traktate sintll deklarate in vigoare in 1774.

0 armare a aqestei deklara{ii era de a faqe s1> se aleag'I> printii kiarii de natiune; dar Rusia, kare avea in vedere numai propriile sale interese, i'i impuse pe Gika alu IV-lea §i pe fanariotul(t Ipsilantu 1-iu.

Printr' o konventie ulterior» int.re Rusia si 'rurqia, aqeasta krezu k'I> are dreptul(i de a da Rusii fakultatea de a avea la Bukure§ti unft konsulu I,Ieneralu, qensort1 alii konduitei prin{iloru. Ast1, violare f'.f>kut'I> de o atreia putere era ku atiti't mai vinovat1> ku kitu inSU§i 'rurqia n'avea aqestu dreptll de qensur'f>.

In traktatele de la la§i, de la Bukure§fi, §i de la Akermanu, Rusia nu pomene§te vekile kapitulatii a le Rominiloru, §i ea afekteaz'f> de a stipula oare-kare avantaje kare se parii a veni de la dinsa. Kausa este evidenh; ea n'a dobindit11 ink1, unu titlu destult1 de importantu pentru a se folosi de drepturile Rominiloru ka s'f> loveask'.n pe 'I'ur'lia. Dar kindt1, in traktatnlu de la Andrianopole din 1829, ea devine garant'I>, atunqi pomene~te de vekile kapitulati1 a le Rominiloru. Art. 5 alu aqestui traktatu ziqe: ,,Prinqipatele Moldavii §i 0

l

Rominii,Apuindu se printr'o kapitnlatie sub suzeranitatea Inaltci-Porfi, §i Rm;ia garantindn-le prosperitatea, se iutele1,e kr, ele i~i vorii p'bstra toate privilc11ile ~i imunib_;tile, kare le a11 fo stll akordate in puterea lrnpitulatiilor(t lor(1, ~qJ. " Pe kin<lu Rnsia se sil.~a s'b pue in reliefri drepturilc snveraniale Moldo-Rominilor(1, pentrn ka s'b ata~eze titlnlui S'btt de garantb mai mulh efika1:ritate ~i levitimitate, tow d'odatb kr,nta 1_.1rin toate mijloa•rnlc a paralisa escrsi•1iul(1 astei snveranit'.otii. AsW-feh\ kn toatb stipnlatia formalr, a paragrafolui 8 din art. 1 G ah! traktatului de KaiHar\Il, pentru a restabili prin•1ipnlr1 de print(, national(t ~i de alevere. Rominia irn putn pune in esekutare asW drcpt(1 de kit11 nurnai prin rernlutie nationah din '1821 , direjat'.o de T ndon't Yladimires ku; de a'Jcea Rusia refus'b de a reku11oa~tc pe ambii printi RominI, 0-rigoric Gika ~i Ioan(t Stnrzca; lji in lukrarea preg1,titoare a r egulamentnlni org·aniki1 din 1802, ca i§i dete mune de protektrit'b l;}i in 1831 pc k indtt a'iela~fl regulamentrt era supus11 saktiunei adum,rii nationale, ea adLOg''L pe furi~ft unii artikoltt karc n'a fost komunikatrt ni•rI unnia din •rnI subt11-iusernnatI §i kare koprindea k1, ni•rl o leve votat'b de adunare ~i inhritr, de printu nu va putea :fi promulgah fon konsimtimintnlft prealahil11 alt1 kurteI protektite.

Toate aste fapte istori•re o dat'b konstatate, se vede k'b adev'bratele viohrI a le drepturilortt Rominilor(1 nu s'm1 f'bkut(1 de kitl1 de la 17Hi. De ~a ast.'b epokr, pin'b in 1774, ni•1i o stipnlatie nu mtervme intre Romini si Tnr<1ii ast11-feltt de §i se afla intr'o stare nereo·lilat'.o traktatele veki erait 'k b , A

•

m ''b m v1g·oare. Pe urmr, iutervine traktatele Ru-

sii ku Poarta, prin kare a'ieasta akoard1, 'lelei d'intiiii dreptnhl de mijlo•1irc ~i mai tirziii pc a1:1ela de

44

garantT.. Dar, nol amii zist1, kr, aste traktate eraii nuhi ku dreptii kuvintt1 in qeea qe se atim,rea despre Romini. Garan ta putea esista in prinqipti; dar dupe kmn am privit-o, garantuh1 nu trebuia S'n intervie de kitu kindii era kematu de kotre garantatu. Rominii n'all qerutt1 niqi o dab, asistcnta Ru§ilorfi, prin urmare interventia loru era neegah, prekum §i datoria lort1 de garantll. Kitti pentru dreptulu de amesteku sau de protektie, era kn totulu nuh,; §i Poarta, akordindu 'ltt Rusii, n'a limitatu intru nimiku suveranitatea Rominilorii, fiind-kr, f'.oqea unu aktii nuh, §i kontrariu kiartt vekiloru stipulatii kare o leag'.b kn Rominii.

Poarta, dupe traktate n'avea ni'Ii unu dreptu de arnesteku in trebile Prin'Iipateloru §i niq'i o qensun asupra printului lor(t; a§a dar ea nu putea akorda unii dreptu pe kare nu'lu poseda. A lukra astu-feh1, este a lukra in kontra spiritului §i koprinderil traktateloru de mai nainte, este a viola suveranitatea pe kare Poarta '§i a impustt de a respekta; prin urmare, ori qe traktatu ku o alt'.b putere kontrariu astei suveranit'.bt'i, pe drepttt kuvinttt este nul'.b. ,, Umi suveranii, ziqe Vattel, legatll deja printr'uml traktatu, nu poate s'.b fak'.b altele kontrarii qelui d'intiiu. Lukrurile asupra k'.bl'ora s'a angajatu numai sintii in dispositia sc:1,; daka se intimph de se g'.bse§te intr'unu traktatii f.ukutii m-ai in urm'.b, kite-va punkturi, in kontradikpe kn traktatulu din 'nainte, 11elii no(1 este nul'.b pentru a11ele punkturi, ka disposindii de um1. lukru kare numai este in puterea aqeluia qe se pare a disposa (1)" Turqia era legat'.b printr'unu traktatii ku Prinqipatele, a§a dar nu putea faqe ku o atreia putere uml altultl kare S'b violeze pe qeltl d'intiiu. Se pome(1) Vattel, Droit des gens, v. 1, liv. 2, chap. 12, § 165.

l

45 neste in paragrafulu 8 alii art. 16 din traktatul(i de?Kainan;ri, dcspre drepturile Rorniniloru din timpnlu lui Moxamedll al IV-lea. A~a dar, in puterea astonl drepturI, Rorninii puteml fa,rn traktate ku alte natii; ei a(1 esersatit adesea aqeshi dreptfi; priu urrnare nnmaI ei puteaf1 trata kn Rusia ~i a 'i Ni,1I 11 eda dreptnrile 'Ie le konvenea a le lr,sa. o a1t'L putere n'avea mandatulu ka SL lnkrcze in nnrnele lonl. 9'apoI, kiarf1 kind Tur<Iia ar(1 fi avuti1 aqestu mandatil, n'ari1 fi avutii el dreptulii de a annla traktatele Husii ku Poarta ka kontrarii suveranitr,tilon1. N'amu v1,zutf1 noi, in 1506, Statele ~renerale a le reg·atului FranteI, adnnate la Tnri1, ka S'L indatoreze pe Lndovikll ali1 XII-lea a rupe traktatulf1 'Je ff,kuse kn imperatornhl l\faksimiliaml 6i arxidnka Filipf1, finlf1 S'Lll, ka permiqiosll regatulni? Ku atitf1 mai multf1, astii dreptf1 esist'6 kr.ndii e vorba de o atreia pntere kare voe~te s'L lnkreze in nurnele alteia.

Este dar invederati1 kn suveranitatea Rominilonl a r'Lmasf1 neatins'L ku toate viohrilc kare s'ai1 fakntii de la 1716 pin·.r, la 1821, §i ku toate traktatelc dintre Poart'b si Rusia de la 177 4 inkoa,1L Ast'b suveranitate,? am(1 V'bznW, k'b este nu numai interioar'L, 'Ii ~i esterior'b sal1. politiln.

Resultatele prakti,rn a le astei suveranit'LtI esteriore (k1,~1i in politik& ka ~i in ori kare §tiintL, trebne s'.b se kaute avantai,relc praktiqe) sintii: 1 ° k'L Rominii aft dreptulf1 de a frvrn resbeltl sa(i pa,1e, !_(a §i intrekutf1, f'nr'L 11i,1i o rcsponsabilitate kr,tre Inalta-PoartT, (art. 5. 1460), 2° k'L ei vorf1 avea dreptulf1 de a kontrakta aliantc kn alte puteri, kindft interesele lorf1 de korscrvare von1 qere-o; 3 ° k'L ei vorii putea trimite ambasadorI saf1 ar;rentI diplomatiqi, akolo unde ei vorf1 krede k'L este neapLrat'L trebuint1,. ,

46

1 ° Dreptuli:'1 de pesbelu.

Ori 'Ie natiune suveran'fi si indepedent'fi are dreptuh1 de a f~qe resbelu sa11 ~ paqe (1). Rominia '§i a esersatu torn d'auna a<rnstil drept11, §i Turqia o §tie foarte bine. De la 1393, adikr. din epoka !n kare Rornini'i kontraktar'fi pentpu prima oan, ku Inalta-Poart1>, pin'fi in 1716, ei au fost11 nekontenitu kindu in resbelu kindii in paqe, kindu aliati ku Poloni'i, Ungurii, Tatarii din Krirnea §i Turqii.

Resbelele ku aqe§tia din urmn a(t fostii rnai dese, §i an1 fi de prisosii S'fi le pomenimu aqi: qine voe§te le poate akusa de revolte. S'n observ'.f>ml1 nurna'i kr, aste resbele avea11 loku nurna'i kindu se f'.Lqea vre o violare a dreptului din partea Turqie1. Altminteri Rominii aft vrut(1 totu. d'auna s'.f> fie in bnn'.f> intelc:r,rere kn Inalta-Poart'fi. Daka dar, vorbindu kurat11, resbelele faknte in kontra Turqii nu konstitue lliltL dreptu dobinditu, nu este ins'.f> ma'i pntiml adev'.f>ratii k'n aqestii drept(1 a fostu. esersat(1 in kontra tutulonl natiunilonl veqine kare voiau S'n violeze autonomia Roman'&. Istoria este de fat'n spre a konstata astii mare adev'&ru. Numele lu'i Mirqea I-itt, ~erban(t alu II-lea, Stefan qelii Mare: Rare§ft, Mixai11 Bravulu, in toate istoriile veqinilonl nO§tri, sinttL ekspresia qea ma'i manitestatT. a aqestui dreptu importantii. Daka de la 1716 pin'L in 1821, Rominii nu'lu a11 esersatu, kausa a fostii dominarea faraniotiloru kare au f'.nkutii S'f> dispar'f> armatele lorn nationale, §i intri:r,rile Rusi'i kare au opritu bratulil natinnei ori de kite-or'i ea a vrutii S'.b loveask'f>. Dar ashzi kindu ori qe (1) Vat, Droit des gens, v. 1, liv. m, chap.. 1, § 4; -· Martens, Precis., liv. vm, p. 260, 264; - Wheaton, Efements v. 1, p. 278.

l I

47 protektoratu cfik1nsiv11 a disp1,rnti1, ~i kinclft Europa im,;1,'~i a luaW_ suhti"L garanta sa respektuhi drcpturilor(t Rominilor(1, noi am11 voi ka dreptulft de resbeh\ sr. le fie, nn akordatu, k1>':Ii ci 'h1 m1 avutl1 tot d'anna, •1i konstatatll intr'm11t kiptl preqisii.

Este adevr.ratfr kr. traktah11ft din Parisft rekunoa~te Rominilorft dreptuh1 de a respin\IC orI- 1IC nr.v'blire strr.inr.. Artikolnlii 2G ziqe: ,,S'a priimit11 de tofi ka sr. lie in Priw1ipate o fort'& anna tT, organisah lrn skopfr de a rnantinc siguranta din nT,untru ~i de a asig·nra pe a•rnea a frontierelorft. Ni'Ii o piedik1, nu se va putca pune rnr.surilorft , __ cstraordinare de apLrare, pc kare, in unire kn InaltaPoartr, an1 fi kemate a lua spre a respinve ori-':Ie n1,v1Jire strr,in'f,."

Asrn artikolu, kn toti't intelesulft s1,ft aparintu, poate fi supnsft la o multime de intcrpretatii ~i S'Ii dea lokft la marl difiknlh{i praktilfe. Cfo ziktt! arft putea kiar(t sr, nu'~i ajnng1, skopuli"L daka nu i sc va xotr.ri bine sensuh1. Se poate intclcve in trei feluri: (a) sart kT, Priwripatele nu vorfi putea lua m'f>sur'i estraordinarc de apMJ!,re de kit11 numai kn permisinnca prealabih a lnaltei-Porti; (b) sa.ft k:r, m:r,surile cstraordinare ~ de ap1,rare nu vorii fi luatc de kit11 in nnire kn Inalta-Poart:r,, adik1, in a•rnlasi timpft ka si Inalta-Poart:r,, pcntru a resp~m;ie o ~n'Iiv'f>lire str~in:r,. (c) saft in fine k'Ii Prin•npatele vor(t fi absolntfl libere de a fa•rn inarnnri estraordinarc, f:r,r:r, ka s'f> dea sokoteah puterei snperiorc de destinaµa lor(1. ~ea d'intli(1 preknmu ~i TJea de a doa interp_retatie ~ni. fi kontrarie kiaru spiritului traktatului, ~1 am VIola un11 dreptft al11 Rominiloru stipulatu form~l~ i1~ traktatulft din 1460, k1,,1i a nu permite Ronmnloru de a se apnra in kontra unei 111,vnliri atr1>ine de k1tu numaI kn voia Inaltei-Porti, sau ku

48

konkursulu s'bu neqesariu este kiaru a le t'bg'bdui de a faqe resbelu, este a paralisa toate puterile astei t'f>ri §i a da snperioriloru dreptulft de a interveni neinqetatf1 in trebile loru. 0 astu-felf1 de violare a dreptului nationalf1 aru fi atitu de neinteleas'b pentru k'b arii veni din partea kiarii a puteriloru okqidentale, de la aqe§ti viitori garanti aI Rominii, nobill lupt'btorI aI libert'bti §i ai qivilisatii, ahl k'Erorii skopu este de a forma din populatiile omoi;rene a le Dun'.firi o avan-gard'.6 signr'b §i puternik:'b :in kontra n'I> v1,lirilorii barbari. Rorninii, negre§itf1 k'b nu vorii. intreprinde ni':li o dat'b resbele de konkuist'b; skopulu lorn este de a se tine tot d'auna in defensiv'.6 §i de a opune o fort'.n armat'li la aqeia kare se von1 inqerk8, de a viola teritoriulu §i drepturi1e lorn.

A impune Rominilorfi neqesitatea de a nu lu-' kra de kitt1 numai dupe vointa §i ku operarea Portii, este, o mai repet'.nmt1, de a se pune in kontradiktie vinovat'b kn traktatele din ah1 XIV, XV §i ahl XVI sekohl. Negre§itn, k'.n Poarta va pntea sr, le trimit1, ajutoare daka se vor(1 '!ere; asta este kian'i o obligare qe'i impune traktatele. Dar din ast'.6 obligare nu result'.n dreptulu de a permite sau de a opri um1 resbelf1 nationalu.

Adukr,'§i aminte Europa kr, natiunea Romin'.n formeazn unu toh'i komplektu §i omoJ,Ienu, k'.6 ku toate ap1,s1,rile sukqesive a le stn,iniloru, ea n'a pierdutii nimikf1 din vigoarea §i patriotismulu S'.nU primitivu, kn in fine singur'.6 intre toate populatiile din Orientu, a respinsu. dominarea tamlui. A§a dar S'.n nu'i paraliseze mijloa':lele de apLrare, akordindu. Turqii unf1 dreptu atitu de mare, kare in lips1> de unitate in elementele kare o kompurn1, este atitu de slab'.6 in xot'liririle sale. N oi nu ne indoimu de bunele intentii a le Inaltel-Porµ pen,-.

49 tru Prinqipate; dar la intimplare de um1 resbelu nationali\, se poate prea bine S'.b nn vaz1, uml inamiku in aqela de kare Rominii arft avea a se teme mai multu, sau nekonsiderindt'\ ka urnl casus belli imprejurare in kare ei s1,'lu vaz1,. Din astT> kaus'f> se kuvine oare ka Moldo-Rominii ST> nu ea ni•1i o m'f>SUl"'L estraordinar'L de apT>rare? ~i ink1, si mai multii, daka Poarta nu va fi dispus1, a lukra, daka •rirkonstantele in kare s'ar afla nu'i ar permite de a respim;re pe inamikuhl kare arii n1,v1,li in Rominia, va trebui ka aqeasta S'f, stea ku bratele inkni<Ii§ate, ,..din kausa inkurki;turilorft drcpturiloru superiorc ! In realitate, noi nu ne putemu inkipui asemenea lukruri, §i noI kredemu k'L trebue s'.fi dT,mii artikolulni 26 alft traktatulni de Parisu sensulu •rn rcsnlh din a treia interpritatie.

Dreptult1 de resbelu alu Rominiloni va fi atUJ1•1i atJesta, de a putea faqe resbelft saf1 paqe, f'LrT> niqi o responsabilitate kT>tre Poart'.6, dar fiind11. kr, a•rnasta are dreptulft superiore, Rominii nu von'i. pntea intreprinde unft resbelft in kontra Porti, singurI saft in unire ku inamiqii aqe§tia, de kitu in kasft de violarea dreptului §i dupe umi apelu fl,kutu ling'b puterile garante; §i ka konsekuint'L ale aqe}ia§i suveranit'.oti Rominii trebue S'f, dea sokoteal'L puterii superiore despre kausele de inarnnri estraordinare dupe •Iererea sa f'brli a fi opriti de a fatJe apelu ling'f, puterile garante in kasu de kontestatie. . . Asta e sing·ura interpritatie kare poate konqiha drepturile suzeranulni kn snveranitatea Rominiloru.

2 ° Dreptulu. de negoµatiI ~i de traktate.

0 konsekuint'6 neap'Lrat1, a dreptnlul cle a fa~ie resbeh1 este a':leea de a putea kontrakta aliante ~i de a fa•rn traktate de paqe sau de komertu. Arti4:

50

kolulu 5 alu traktatulni din 1460, rekunoskindii Rominiloru dreptulu de a faqe resbelu, printr'aqesta le rekmtoa§te §i pe aqela de a faqe negotiatiL Dreptuhl. de a se apT>ra ei insu§i fiindu konstatutu prin artikolulii 26 alii traktatului de Parisu, qine va putea a le t'bg'.fidui pe a1.ielea de a se alia ku uml altu poporu, pentru ka ast1> ap'brare S'b fie mai efika1.rn. A kontesta Rominiloru astii dreptu este a'lft at.rebui Tufl1ii aqeea qe aru fi in kontra tutuloru priuqipiilorii dreptului vintelorii. nUnii statft kare s'a pusu subtu protektia altuia, nepierzindu pentru asta kualitatea sa de Statutu sU'veranu, poate faqe traktate, s'b kontrakteze aliante, afar'b numai daka nu va ft renuntatu · singuru de la aqestu dreptii in trakttaulu de protektie t ). ,, A§a dar, Rominii nu numai k1> n'aii renuntatii de al.iestu dreptu, dar ink'.fi §i 'Iii au reservatu intr'unii kipu speqialu stipulindu formalu dreptulu de a faqe resbelii sau paqe, Astu dreptii este aakordatii de k1>trn publiqi§ti, kn o manien limitat1>, kiarft statelorii semi-suverane (2). Astu-felii State semi-suverane a le J.Iermanii, kare inainte de traktatulii Lunevilu, era puse subtii puterea leI,Iislativ:r, §i juditiar'.b a imperatorului §i a imperiului, · se bukura de dreptuhl de a faqe traktate (3) ku atitu mai multu asiii dreptii trebue s'.f> esiste in privinta statelorii suverane; ku toate aqestea kiaru aste state potii restrinve sau modifika aqestu dreptu prin traktate de aliante §i de konsideratie kn alte state. Astu-felii diferitele state a le uniu(1) Droit des gens, liv. u, chap, n. § 155, (1) Mart., Precis, liv. n, chap. n, § 47; - Wheaton, Elements, p. 227.

(2) Paix de Westphalie, art. vm, § 2. - Cap. Imp., art. v1. § 4.

I

51 nel Amcriqc septentrionale nu porn kontrakta Im puterile str'Line, sau intre ele, _fr,r'.b kon~imt'r,m1,ntuh1 kongresnluL Asemenea §I m'.bdulanle konfederatii J.Iermani•rn nu potu fa,ie niqi o aliant'.b nepotrivit'.b kn levile fondamentale a le konfederatii. 'l'ott'i asemenea t?_ste §i pentrn Rominia. Prin traktatele sale kn foalta Poart'.b, ea '§i a m'.brJ,Iinitu suveranitatea sa esterioar'.b. Prin urmare, ea nu poate faqe niqi o aliantT, in kontra Portii ku inami•1ii SLI: prekunn'i ~i ca nu poatc kontrakta ni•I'i unft angajarnentft k ontrari11 traktateloru de protektie, ,,adikr, kare S'n ating1, konditiile eksprese a le protektii~ sail kare S'.b fie in kontra traktatului de protcktie" (1 ). Dar afan din astft xotar11, suveranitatca Rominiloru este perfekt1,. El potll forma ori- 1Ie fel(i de a1iant'.b ofonsiv'.b Ri defcnsiv'.b, sau inkec traktate de pa:re saf1 de k~mertu, indatr, •ie difcritele sale kontrakte nu atinr,re in nimik(t dreptulu de suzeranitate. ~'apoi istoria konstateazr, indestnlft ln Rominii au esersatu astu dreptu §i k'.b niminl nn s'a ginditfl a li 'Iii tT,gr,dui.

Astu-feh1 in 1B96, l\fir•rea I-ii't f'.bku un11 traktat11 de aliantL kn Sir,rismnndl1 rer,rele Ungarii; in 1448, Danft alii. IV-lea este aliatutuhl lui Ioan11 Korvinii; in 1498, o impT,trih, aliant'.b cste format'.6 intre Polonia, Ungaria, Moldavia §i Rominia; in 1499, Stefanu 1:rclft mare se leag'o printr'uml traktatft de aliant'o kn rer,rele Polonii; in 1588, Petru alft VII inkee kn rqrina Elisaveta a Engliteri unu traktatu de komertu (2); in 1598, :Mixailii (1) Vat., Droit des gens., loco cit.

(2) Publikarea a<restui traktatu este kurioas'h, ea arat'.L h. ink'h din a•iea epokr, Englitera a intclesu importanta komer<rial'h a Prin•ripatelorii Dun'hrene:

*

.

~~

: .. ;;~/~ ;

l

52

Bravuhl faqe unu traktatu ku Rodolfu alu II-lea, imperatoruh1 IJermanii; in 1638, Mateiu I-it1 Basarabu formeaz'o o aliant1:, ofensiv'o si defensiv'l> kn Rako{i, printnh1 Ardealului, in 1651, Vasile Lupu, printulu Moldavii inkee unu traktatii de paqe ku Xanulu T'.Ltarilorft, in fine Rusia, kare in 1848, kontesta esistenta politik'o a Rominiloru, a f'.bkutii kn din~ii do'.b traktate de aliant'.b, unuh1 kn Rominia, in 1710, ~rnh-1-altu in 1711, ku Moldavia.

The privilege of Peter the to the English marchants. ,,Petrus Dei gratia princeps V alachiae el Moldaviae, significamus praesentibus universis et singulis, quorum interest ac intererit, quod cum magnifico domino Guilielmo Hareborn0, oratore serenissimae ac potentissimae dominae, dominae Elizabethae, Dei gratia Angliae, Franciae ac Hiberniae, reginae apud serenissimum ac potentissimun 'l'urcorum Imperatorem, hanc constitutionem fecerimus: Nimirum ut de hinc suae serenitatis subditis, oronibusque merkatoribus integrum sit hie in provincia nostra commorandi, conver• sandi, mercandi, vendendi, contrahendique imo omnia exercendi, quae mercanturae ac vitae humanae societas ususque requirit, sive ulla alicujus contradictione aut inhibitione, salvo ac integro tamen jure telrmii nostri hoc. est, ut ·a singulis re~ bus centum ducatorum pre-

prince of Moldavia graunted ,,Noi Petru din gratia lui Dumnezeii prin•1ipe alii RominieI si Moldavici anhrnii tutulorll 'ielorii de fai'b ~i in parte ki,rora folose~te ~i va. folosi ki, arnii fakutii a'ieast,; invoiah ku ilustrulu Domnii Guilielmii Harevornii ambasadorulu, prea m'britei ~i prea puterni•rni Doamnei Doamne Elisaveta din gratia lui Dumnezeii regin'I> a En- · gliterei, Franier ~i Irlandei, la prea muitulu ~i prea puternikulii imperatori'1 als 'l'ur'lilorii. Adih: d'a•ri inainte S'.f> fie ertattl la tot{ su.pu~ii mT,rimei sale ~i tutulorii negut'I,torilorii de a ~edea, de a vorbi, de a negut'btori, de a vinde ~i de a faqe orr 'le kontraktii aqi in provintia noastn, ba 1n~ k'.T> de a esersa toate, pre kari le qere so'lietatea vie~ W omene~tr ~i folosulu negoplui fan; ni':li o kontraziTJere saii oprire a kuiva, rr,miindii ku toate a<Jeste&-

53 Artikolulu 11 alii atJestui din urm'.6, subtii skrisu de Petru I-itt §i de Dimitrie Kantemirtt, ziqe: 'ritlnlii printului va fi. ,,Altet'.b serenisim'.6 printu §i singurii st'.bpinitorii alll Moldavii, aliatii (colegator) alt1 Rnsii.,, In prezenta aston1 fakte ma'i poate qine-va t'.bg'l:idui kn rezonll dreptulll Rominilor(t a kontrakta aliante? Esersitiul(t aqestuI drept(1 in atitu timptt nu dovede§te ink'n leu suveranitatea Rominilorll de §i sfarr,matr,, a r'.omas(t perfekt'.6 in esenta sa? Um1 statll suveran(t are dreptulu de a trata ku •rnle1-alte state; dar tokmaI esistenta astuI dreptll deskopere esistenta suveranit'ntii. Daka, de la 1711 Rorninii n'au mai inkeiati1 traktate ku altc puteri, pri,1ina a fostii kr, Rusia §i a insn§itl1 dreptnl(t de a trata in loku lor(t. Ea a vrut(t S'.b se konstitue singnr'.b mantatara Rominilori1, §i a profita de prerog-ativele aqestora; kr,qi altminteri, knm(t arll fi avut(t ea un(t drepttl mai konsiderabilu de kitu Mela alii mandatului? A§a darrt RominiI, din kausa unei uzurpatii ne drepte n'att mai pututii S'li faln intrebuint,are, in skurtulu intervah1 de 145 de anl, de dreptulll •rn, 'hi att esersatll in timptl de maI mult,i sekoli. Inaintea interventii Ruse, Tnriii, tres mumerent. Quod rectum ac tirmum constitutione nostra haberi volumus.

In cujus rei firmius teBtimonium, sigillum nostrmn appressum est. Actum in castris nostris die 27 mensis .Augusti anno Domini

1588.

ncatinsii 7i intregii dreptulii nostru de vamT,, adik1, ka s1, p1Lteash1, de la ori Tfe .l ukru de pretii de o sutT. de galbeni trei. Kare clreptu am voitii a fi tinutii tare ~i ne mutatii prin invoeala noastr'.b. Bpre clovad'b mai tare a aTiestei 1nvoeli s'a pusii Datu in sigi[ulii nostru. kastrele noastre la ziua 27 a lunei lui Augustii la annulu ·Domnului 1588. ·

54 qia n'a vrutii ni11i o dat'.6 §'.6'§i atribuiask'.6 dreptulfl de a trata in numele Rominilorii. Asa dar la finitulii sekolului alii §apte-spre-ze11elea kindu trimi§ii Poloni ridikau, la Karlovitii, pretentii asupra unei p'.6rti a teritoriuluI Moldavft, Poarta le r'.6spunse; ,,Prin11ipatele n'aii fostii supuse prin pute1~ea ar,,melorii; ele s'aii supusll de bun'.6 voe, in puterea ,,kapitulatiilon1 kare indatoreaz'.6 pe Poart'.6, a pron tekta teritoriulu preknmll §i libertatea lorii."

Trebue dar S'.6 rekunoastemll k'.6 traktatele f'.6kute de Tur11ia kn qele-1-;lte puteri, §i kare n'aii in vedere o kestiune de ekulibru nu privesku pe p1,11ile kontraktate §i nu sintii aplikabile de kitu provintiiloru inkorporate ku imperiulu Turku.

Pentru konventiile komertiale~ ele vort'L fi mai neaplikabile Prin11ipateloru, kfiqi in Turi:ria ele d'Ji lokt1 sup1,r'.6riloru reJ,Iimului Konsularu. A§a dar, Inalta Poarh nu putea da aJ,IentJ_loru str1,iniputerea juditiar1,, de kare nu poate disposa, ne avind'o ni11I ,ea.

K1,11i 3rtikolnltt 8 alu traktatului de la , 1460 zi11e: ,, Daka untt Turkii are un proqesu in Rominia kn vre um1 supusf1 alu t1,rii, kausa sa va fi askultat'.6 §i judikat'.6 de divanulii Rominu, konformii leJ,Iiloru lokale." 'l'rebue dar s1, inkeemu k'.6 re1)imulii konsularii ':le esist'.6 in Prin'Iipate, trebue s'.6 fie desfiintatu ka nelegahl §i nefolositoru; nelegalu, k'.6111 a fostt1 konsimtitii ka o putere kare . n'avea dreptulii s'.6 o fak1>; nefolositorii, kr,qi dreptatea in PriiP:ripate este organisat1, ka tn toat'.6 _Europa, §i infati§eaz'.b garante indestuhtoare, peutru totl kare hkueskii aste hri.

Afar'.6 d'a.Jeasta interesele komerqiale a le Prinqjpate1oru sintu diferite de aqelea a le Turq:ii · drum.urHe agrikultura, · indrusria, obitieiurlie komer~ tului, tot~tlii defir'.6 de Jl'Ielea 'le se afh in Turqia.

55 A§a daru astoru t'nrl li se knvine de a jndeka qeea •rn le poate fa,rn sr, prospere §i s1, formeze traktate de komertf1, fondate pc re•1ipro•1itate kn qele1-alte puteri.

3° Agentii.

Ori-qe Stati:'t suverarn1 §i indipedintfi, are drcptulu de a trimite ministri publi•I'i mmi altfl statll suveranu amik1l prekum §i de a priimi de la a•icla (1). 0 aliant1, neeg·a]1, nn ridiln ni 1i de kumft statulft ast(t dreptnI (2). Intr'adcv1,n1, ziqc Vatehl (3) nDaka aliatuhl neegalu, s'a(t protcktatulu, n'a remmtatu intr'adinsll de la dreptnl(1 de a intretine re1atii §i de a trata kn •re]e-1-alte pnter'i, elfl ko11serv1, neap1,rattl pe aqe]a de a le trimite minisri §i de a priimi din partea lorf1. 'l'otft astf1-felu este ku vasalii si tribntarii kare nu sint(t supns'i."

Rominia rm estc legat1, kn 'l'urqia ~ de kit(1. printr'unft traktatfi de protektie; a§a dar ea n'a renuntat(t de la dreptulll de a trimite ministri publiqi •ielor-1-alte state. Dar in praktiko, s'all f'.bkutfr abusuri §i nedreptnti, §i noi amft dori ka S'fa se pne mai bine in armonie ast'.bzi aBt(1 dreptft de representare alll Rominilor kn suveranitatea lonl rekunoskut1,.

Inainte de traktatulf1 de Kainaq1i; din 177 4, noi g1,sim(1 k'L Rominii avea a~renti in diferite lo1

(1) Vattel Droit des gens, liv. 4, chap. F>, §§ 56, 57; -Wheaton, Elementes du droit international, v. 1, p. 188; -Martens, Precis du droit des gens, liv. 7, chap. 1, § 187, 190.

(2) Vattel, liv. 4, chap. 5, § 58:- -Uhibcr Droit cles gens moderne de l Europe, st. 2, tit. 2. chap. 3, § 175;--Wheaton, v, l, p. 189.

(3) Id., § 58. )

..

I

}

kur'i, il)tre 1:1ele-l-alte §i la Varsovia (1 ). In art.

7 altl traktatului de la 1513 se pomene§te ku dinadinsultl de ar,ientulu Romtnu kare trebue s1> se afie la Konstandinopole; a1:1esti1 ai;renttl avea un karakterft politiku, k1>~1I eltl trebuea ,._ s:r, intretie bunele relatiI intre ambele . guverne. In qele-1-alte ora§e prinqipale a le Turqii, Rominii intretinea simpli aJ,Ienti; adik:r,, nu ministri p,kreditat'i qi numa'i k:r,puiti ku o simph skrisoare de rekomandatie.

Dar misiunea astoru a:i;ientl nu era permanent'I,, din kausa turbur1>rilonl politiqe §i a deselortl neintelei;reri intre ambele popoare, Rominii n'aveau dar untl mod11 de representatie esakt:r, §i permanent'.Jj ; §i kausa este foarte simpl'I>: Institutia leg~tiilortl permanente a stabili in Europa tokmai dupe pa'Iea de la V estfalia, adik'L dupe anulil 1648.

A§::i, dar tmbur:r,rile kare int:r,ritatl Orientultl, in aqea epok'6, n'aru fi permisu Rominiloril de a se folo~i de dreptultl lorll, kiartl §i kindu arll fi voittl ei. In 177 4, Rnsia voindu s:r, pue subtu epitropia sa drepturile Pomi:nilorfl la Konstandinopole, treku in traktatulii de Kainan,i:i unu artikol(t kare p1>rea k'.I> le krea uml . dreptq nou. Paragrafulu 9 altl art.

16 din a11elu traktatu zhie; ,,b1alta-Poart1> se indatoreaz1, de a permite suveranilortl ambeloru Prinqipate Moldavii §i RoJPinii de a avea fie-kare, pe sokoteala sa., ling'.f, Ioalta~Poa.rt'.l>, ar;r:enti kre§tini, de relir,rie greak1>, kare vorii faqe trebile loru; a'Ie§ti ai;rentI vorii avea grij1i , de interesele ziseloru Pril}_'Iipate; §i ei voru :fi tl'.~tati ](u fayo~e d~ ]n,tre Inalta-Po~,rt'f>, kare 'I ya privi, ku toat'o putina loru important'I>, ka oameni ':le se bukur1, de dreptulii :r;rinteloru, §i prinu ur~~te voru fi &p'.f>rati. de orI-'Ie sup'I>rare. .

(I) Vaillant, Hi,toire de la Rownani,,

y.

2, p. 234.. ;

I

.

57 Se inteleve foarte lesne k:r, asttl artikolulu nu faqe Rominilonl o kurat'I>-d1,ruire gratisl1, pentru k1, ei au f1,kuttl despre asta o pomenire ku dinadiusulu. ~'apoi kianl §i kindu ash; pomenire nu arii fi fostu, este de sigtITfL kr, Turqia n'arfL fi pututtl kontesta Rominiloni aqestfl dreptu, kindii in traktatele sale, ea rekunoa§tc pe printnlii lorii liberii §i indepedint1l, adik'Ii suveranii.

A§a dar, orI-qe printu suvera11f1 arc, ipso jure, dreptulii de a trimite ministri ling1, 11ele-l-altc knrtl a le Europei, orI kare aru fi gradulfL s1,u de putere k'Ii'li Vatelu ziqe: ,, unu printu slabu, dar suveraml, este totu atitu <le suvernnu §i indipedentii ka §i •rnlii mai mare monarxti; dupe kumii §i uml pitikii nu este mai putinft omii de kitrL unu I,Iigante (1). Ku toate astea trebue s1, rekunoastcmtl ko artikolulii traktatului de Kainari,ri xot'braste mai bine kalitatea trimisului Romintl la Konstan:linopole, in aqca Epok'Ii in kare drcpturile miuistrilorfL publiqi ling'& Inalta-Poart'Ii nu era ink:r, bine xot'.f>rite, clfL se nume§te ai,rcntft, §i ii d1, dreptulu de a se bukura de prerogativele dreptului i,rintelorft.

Dar iat1n 11eea qe se intimph:, in praktik:r,; Poarta obiqinuit1, de kitu-va timptl a viola dreptu · rile Rominilonl, nu putu sufepi s1, vaz'Ii ling'Ii dinsa untl ai;rentll Rominft. Pe d'alt:r, parte, Rusia, kare putinll " ii p:r,sa de prinqipu, se multumi de a avea, lingL Inalta-Poart'Ii, uml ai,entu Romiml, kare sr, fie subtu iniinenta sa. A~a dar deter'.£> noului trimisu numele de Kapn-Kiaia, kare nu este de kitu unii simplu ai,entft, f'Iir:r, karakterii publiku, f:r,r'.n skrisori de kreant'.o, 11i numai simplu purt:r,toru de skrisori de rekomandatie. Numcle turku de (1) Droit des, gens liv 1, chap. 6, § 78.

58

Maslaxat-Guzar ~·espunzind la kalifikarea de aJ,lentu, este atJela 'le i se kuvine. ~i ink'I> §i mai multu, fu opritii pe askunsfi saii indirektu, prinµIorii, de a trimite ling1, qele-1-alte puteri Europene aI,Ienp kare an1 fi pututii impiedika pe Rusia; astu-felu Rominii se v1,zur1, reprezentaR ling1, 'lele-1-alt~ kurti a le Europei de ministri Inaltei-Por{i. De aq1 result1, o alt1, nekuviint1,: adik'.&, aventi'i 1:1elorul-alte puteri ling1, guvernele Romine nu priimesku l' exequatur, adik1, autoriatia s.au kumu se zi'le in ~I.., .-~ntii le b,._arat g·uvernului lokalu, 1:1i sintii akreditaV ling'L Inalta-Poart'.&, kare t:rateaz1, astii-felii Prin'Iipatele ka tMI raiale.

Ast1,zi a sositii timpnlft de a se pune unu terminii la ni~te asemenea abusuri de dreptll. Rominia este, f'br'I> kontraziqere, unii statu suveranii.

Ku toate astea noi nu voimfL s'.6 esaver1,mu importanta sa; ea nu este nnu statu niqi de intiia ni'li de a doa klas1,; ea nu konstitue de kitii unii 8tatii de ala. treilea ordim1. Dar in ast1, kalitate ea este suveran'.6, §i are dpeptulu de afa•rn s'.6 se represante in streinate. Kitu pentru rangulu 1e se kuvine a da aventului diplomatikii; statulii singnrii trebue s1>'lii xot'.6rask'I>; k1>'li oli qe suveranu are unii dreptii egalii de a se representa, atitii in primulu, kitii §i in .alii doilea saii alii treilea gradii (1). Dar Rominia nu voieste S'.6 se inkurqe intr'o sistem'I> de representare ~kare aru qere kieltneli konsiderabile.

Ea nu va akredita pe ling'» qele-1-alte kurtI niqi ambasadori, niqi ministri plenipotentI, niqi ministri rezidenti; ea . se va multumi S'.f> urmeze obiqeiulii diplomatii, adik'I> S'I> trimit'.6 ministri de aqela~ii 1

{1) Vattel Droit des gens, liv 4, chap 61 § 78·-Wheaton, Eleme1etes. 1 v. 1, p. 195.;-Martens, Preci~, liv. 7, chap, 2, § 199, 204.

59 rangft ku a•rnia qe priime~te (1). A§a dar, aktualii ministri trimi~i de •iele-1-ate state la Bnkure§tI aft titlulu de ai,rnnti (2), a<lik.1, de alft patrulea rangft dupe klasifikatiele hkutc la kongresurile de la Viena §i de la Exi-la-Chapela (3).

Este dar dreptii ka printulu astorft t'nri S'n poatr, trimite ling'n •rnle-1-alte kurti ministri imbr'hkati kn aqelea§i karaktere, §i pc de alt'.6 parte, elii nu va rekunoaste ka reprezentanti a •1eloru-l-alte puteri de kitft {iumai pe aqeia k1,;ora le va da elu l'exequatur, (autorizatia).

Numele de Kapu-Kiaia est.e, prin urmare, n.u aplikatu de lntre Poart'L trimisului Romiml. Astu titlu nn komvine de kitu oamenilorri ins1,rqinatI ai unui pa§e: Poarta trebue s'.o'i dea pe a•rnla de Maslahat-Guzar saf1 aventu, avindf1 karakterulu de ministru publiku, §i k'.opuitft de o skrisoare de kreant'.o, datr, de ministruh1 trebilonl stnine a le terii sale si adresat'.o aqeluia.sft ministrn ahl qeluilalttt guv~rnu, §i kare ka aJ,I~ntfl politiku este pusu in raportf1 direktu kn guvernulll ling'£ kare este akredjtatu (4).

In fine S'n obserY'.&mfr k'.& printulf1 Priqipatelorll ka suveranft independcntu, poate proteja pe supu§ii s'.&i, in tarn in kare nu va fi representatu, nu numal prin ministrulu otomanll, daka va fi akolo, qj prin ori-kare anl voi, dupe plakulii S'.6ii.

(l) Wheaton, Elements, v. 1, p. 195.

(2) Cussy Dictionaire du diplomat., p. 128.

(3) V cir l'Auuexe 17 de l'acte final du congres de Vienne, :::! juin 1815, et le Protocolc du congrcs d'Aix-la-Chapelle, le 21 novembre 1618.

(4) Wheaton, Elements, etc, v.1, p.196;-Martens,. Precis, liv. 7, chap. 3, § 202;--Vattel; Droit des gens, 11". 4, chap. 6. § 7-5.

60

4 ° Dreptulii de a taia moneda.

Ast'.b kestiune faqe parte din dreptuh'i interiorft altl unuI Statu. Dar fiind-k:r, au vrutu s1, t1,g1,duiask1, Rominiloru astu dreptu, subtu pretekshl kr, Sultanuhl singuru poate s'.b'lu eserseze, ka kumu aru fi suveranu alii. asteI t'nri, noI am krezutu ne~pMatu trebuinqosfi de alu esamina in urma kestiuneI politiqe, Rominii au esersatu ink1, din timpurile qele mai antiqe dreptulu de a t'bia moned1,. A qelea a le Da•1ilort1 analoJJe ku aqelea a le Galilont sintii. mai ku seam1, in an;rintu ~i aurii., ~i imiteaz1> staterile, di draxmele §i tetradraxmele. Kitu pentm stihl, unele urmeaz1, pe aqela alu Maqedonii, altele pe a11elea a le I):ermaniloru. Este mai bine a vedea k'I> Da•1iI au esersatu a11estu dreptfL kiarii. subtii. dominarea Romaniloru. Putine din monedele lorii qe ne au maI r1,masf1, o dovede~te de sigun1. lmperatorulu Filipii Arabultl rekunoa§te Da11ii, afar1> din koloniile mitropole, dreptuh1 suveranu de a t1>ia moned1> nationah;, numai S'b fie ku kipult1 imperatorului Romanu: astu-felu, in toat'.b · epoka de la 244 pin:r, la 255, se vede o serie de monede Da11e, maI toate in bronzu, pe dosii ku kipulii suveraniloru Romani: Filipu, Otaqila, Filipu alu II-lea, Tribo~nialll, V oluzian, Emilian, Valerian §'IL In timpulu perioadelorii invanziiloru barbare, r_eJJii Goti au t'biatu nekontenitu moned'& in Da'lia.

In fine, aqestu dreptu este esersatu nekontenitu in timpuh1 kitii. a statll imperiuhl Romino-Bulgarii..

Kindii qele dot. Prin11ipate · Rominia ~i Moldavia, avun, printI distinkti, fie - kare · esersa aqelasu dreptu. Mai multe monede . veld,. p1,strate de •a~ matori, dovede§te kontinuarea astui dreptu suveranu pin'.b la dominarea printilorii Fanarioti- Astii-felu,

61 pe monedele Jui Vladu I-iu Basarabulu, in 1340, se vede ast'.r, inskriptie pe fat'b ,, w 1 BdddHc . ..

OHBdI'N", §i mai a1 reea pe dosft: ,, w 1 BAdA.Hc ... OHR". Pe monedele lui Mirqea I-iu, in l3~rn, se vede mai multe variet'bti; intre altele, se qite§te ast'r, inskriptie pe fat1,: ,,JJ,fpzrd. BOE", §i pe dosft ,, 1 w Mpzrd.BO Pe o moned1, a lui Mir1rna alf1 II-lea in 1418 se qite§te. "1 u1 AI-VOD.k."

Pe o alta a lui 'fepeftt in 1456, se 11ite§te: ,, 1 w.

M. V. V. B. ", pe dosil se vede litera 1( sau R, kare poate insemna in kazulft 'dintii1l; Jfraiit, re~re, §i in qelii d'alrt doilea a11elasu lukru Rex. Mai multe alte monede a le lui Mix'arn bravulft §i Konstandinft Brinkoveanulu se afh in kolektiunile muzeului imp1,r1,tesk11 din Viena (l). Se ;ede ink1, monede §i medalii in aur11 §i arvintft hiate de Kostandin Brankoveanu, in 1688, ku ast'.r, inskriptie: Constantinus Bassaraba de Brancoveano D. G. Voi'ii. et princeps Vallachiae transalpinae." adik1,: ,, Konstandinu Basarabft Brankonkoveanu. Din g-ratia lnI Dumnezei't, donrni't §i st'.r,pinitori't alu Valaxii transalpiye."

In presenta astoru fapte, kontestarea dreptului este peste putint1,. 'l'nrqia inS'n§i ili'i konstat'b, intr'unft kipi'l ofiqialu, in art, 5 ahl traktatului de la 1893. Asti't artikolft zi re: 11 Printulu va fi datori'l S'b phteask1> pe anu, tcsaurului nostru imperiali't, trei mii bani fO§ii de ai t1>ri'i, sai'i 500 bani de ari;rintll moneda noastr'b." 'l'ur11ia dar a g'bsiti't §i a hsatll t'bri dreptuhl de a hia moned1,. Si kumft arii fi pututi't ST, i 'hl xr1,peask1>, kindft ;rn'i lua suveranitatea? Rominia dar 'si a esersatii ast11

+

+

+".

1

.

(1) Noi imprumut'l,rnu aste am'l,runte de la unu interesantu uvraju nepublikatu alu kornpatriotuluI nostru. Tiezar Boliak, kare se okup'l, ku nnmismatika Romin'b.

62 dreptu pmr. m epoka printilonI fanario{i, adik'Ei mai pin'n la anulii 1716. De la ast'Ei epokr, elii a inqetatii. Turbur'Eirile kare intristar'B aste tirI; uriqoasa domnie a fanariotilon1, negliqenta I,Ienerah de orl-qe felu de esploatatie, kontribuir'Ei a faqe s'Ei fie uitatu astu vekiu dreptu alu Rominiloru.

D,flr ast'Eizi kindii drepturile §i datoriile lonl kr,tre Inalta-Poarta vorii. fi maI bine stabilite, noi sper'Eimt1 k'n fiitoarele konferinte voru faqe pomenire ku dinadinsulii §i k'Ei Poarta uu se va opune.

EJ,Iiptulu se :a.fl1, intr'o konditie politik'Ei multu maI josu de kitii aqeea a Prinqipateloru. E destulu pentru asta de a pomeni art. 5. alii konventii la 15 Iuliu 1840, dupe kare toate traktatele §i toate lei1ile imperiului otomaml se vorii aplika EJ,IiptuluI, ka §i ori-kMia p'Eirti a imperiulul. Artikolulu · 6 ziqe formal ii k'Ei ,, Puterile de uskatu §i de mare intretinute de pa~a sintii konsiderate ka f'Eikindu parte din puterile imperiului otomam1, §i ka intretinute pentru serviqiulii StatuluI, (1). " Ku toate astea, EJ,Iiptulu tae moned'.n in vreme qe Moldo-Rominia nu. De unde provine ast'Ei anomalie? Este aqi lips1, de dreptii.? ni'II de kumii.

EJ,Iiptulii, inainte de a deveni mai pa~alikii alii Turqi'i esersa dredtulii de a t'.nia moned'I,. Elii. a kontinuatfi aqela§ll esersitill pin'Ei ast'Eizi, astu-felu neintreruperea eksplikr, leJ,Iitimitatea sa. Romini'i din kontra au neingrijitll aqestu drept11 kitll-va timpll; din kausa asta oare urmeaz'I, k'I, nu'§i 'Ill maI potll relua? Niqi unu rezoni n'arft justifika o asemenea xot'I,rire.

9'apoi , reluarea astui dreptii arii esersa o mare influent'!, asupra komertulni si asupra tran(1) V ezI konvenFa subt-insemn:.t'& la Lohdra la 15 Iu-

liu 1840.

63 saktiilonl in Princ1ipate. Din lipsr, de nnitatc in sistemulii monetari, o mnlt,irnc de monede streine, kite o datr, kianl vitioase, •1irkuh prin tirguri: monede austriaqe, pusesqi, turqc§ti §i kite o dab, monede ·Franteze, Italiane, Spaniole, Eng-Ieze. Valoarca reah sau skimbr,toare a tutnlon1 astonl monede atirm, de la o alt'.6 valoare nominal'b, sml de la o moned'n de sokoteah, kare este representat'b prin leii sau pnra. Ast'n moncch n'are esistent'n reah,: astu-fehl qine-va nu vcde ni•1i odat'n urnl leii §i prea raru paralc. Lcuh1 serv'n de m'bsur'n komun'b pentru a pretui •rnle-1-alte monede. Paraoa pretue§tc rna'i putintt de kitu o qentim'b; 40 de parale fak(i uml left, 105 pin'n la 109 ekivaleaz'n ku uml franku. Dar tokmai ast'Ii diferint'b intre moneda reah ~i moncda de sokoteab, fa1rn ka pretulft ei s'b nu poatL fi ni•1I o dat1, konstantu §i egalO. Astu-felu valoarea de sokoteah se skimb'n urmindu valoarea greutr,tiI din 111,1mtrn sau a pretului din afar'b a monedi reale, prekumll §i valoarea nominah a a•IC§tia le skimb1, urrnindlt fiksarea ma1 multu sai'i mai putiml ridikatu a valoarii de sokoteah. A•1easta nu are representare reah, •ii este numai o n1,skoqire. Daka dar va.loarea greuh,ti metalului este ma'i pntin'n de kitu obiqnuitii, ekivalentuh1 s'bu fiksatu se imputineaz1>; asemenea daka astii. ekivalentfl este sokotitfl ku un pretll mai ridikatii., valoarea monedel se imputineaz1,. In realitate este o desp'ngubire, kn toate astca komertulu totft sufer1,, §i pierderea diferintei este kindii. pentru krcditori kind pentru debitorL Adaog1, la asta skimb1,rile arbritare a le kursului de skimbi't kare se skimb'b urmindii kapritulft guvernuluI, §i mai ku seam1, alu bankerilon1 si k1,m1,tariloriL Astu-felii. daka guvernulfl voe~te s; skoat1, sau s'li introduk:'b kutare moned'n, n'are de kitu S'b pue e-

64

kivalentulu inkipuitu maI josu sau maI susii de kitu valoarea greut'I,tiI monedei; in 'Ielii d'intiiu kasii moneda ese ka S'6 skimbe ku um1 pretft maI ridikatu, in -crelu d'alu doilea intn, ka s'fi profite de benefi11iu. Astu-felu a f'.J,kutii ka s'o skoat'o din Prin11ipate paralele: elu puse ekivalentulu inkipuitu mai josu de valoarea nominah; atun11i toate paralele sburar'fi in Tnrqia ka s'fi se vinz'fi ku unu pretu mai ridikatu, §i pe de alt'o parte, ele numai avur'fi ni'l'i unf1 interesii ka S'o reintre in tar'o. Bankerii §i k'om'otariI nu esers'o o mai mik'6 infl.uenf'fi asupra pretnlui knrsnlui de skimbu. qea mai mik'6 unire intre dinsii ihi fakii S'6 se skimbe. Instrumentulu lorf1 este totii-d'auna moneda de sokoteah saii ekivalentulii inkipuitii. Astfl-felii daka ei au oare-kare valor:i s1, string'.6, purn1 astu ekivalentii. maI jos de kit pretulii obi11nuitf1 alft monedei reale; daka au phti de f'okutu, ei adaog'fi a1rela§ii. ekivalentu pentru ka S'o profite de diferint'o : ·totuhl in paguba komertului §i a transaktiiloru. De a11eea galbenulii Austriakii. pretue~te kind 31 de lei, kindii.

32 de leI ~i 6 sau 20 parnle; sfantigulu s'a skimbatii. adesea intre 2 lei ~i 10 saii 12 parale: um1 frankf1 se phte§te klnd 2 lei ~i 20, 24, 28 de parale kindu 2 leI §i 30 sau 35 de parale. Ekivalentuhl inkipuitii alii monedelorii se skimb'o astl1felii, f'or'.B ka S'B fie vre o skimbare niq'f in numerarului niq'i in valoarea greut'ofeI. Se vede prea lesne qe amesteku trebue S'o kauzeze astu sistemii in komertii. Pentru ka S'o pue uml kap'.otii la toate aste, trebue do'o lukrurI ! ( a) a faqe s'.li dispar1, ekivalentulii inkipuitfl, saii alii infiinta mai bine ; (b) a aduqe uniformitate in greut'o?le moneziloru, fiksind xot'oritu valoarea lorii nominal:o, basat'o pe sistemulu ze,1imalu. Dar pentru a ajum,rn la astll resultatii, e de neap'orat'fi tre-

65 buintr, ka tara S'I>'§i tae moneda sa kn fig·ura PrintuluI s'.fiu, kare este unikulii. eI suveran11. ' S'.o sper'.6mu k'.6 fiitoarele konferinte voru lua in konsideratie ash kestinne important'.fi kare nu este de uni't mikft interesu pentrn prosperitatea PrinTJipatelorii.

...

...

RES UM AT U. Puterile semnitare a le traktatului din Parisu sintu kemate a pune, in konferintele qele din urm'.6 , basele dreptulul publiku ~i administrativu alu Rominiloru. Dreptulu publiku · politiku ahl loru se reazim'.6 pe traktatele din alu XIV ahl XV §i alft XVI sekolu, intrepretate kn o manier'.6 dreapt'.6 dupe printipulu dreptului ~ntelonl Europeane. A xot'.6ri hmuritu astu dreptu, este a redika nationalitatea Romin'n, §i a xot'.6ri in aqela§I timpu suzeranitatea TurqiI. A§a dar, S'.6 §tie prea bine kitu de neintelcas'.6 §i de nesigur'.6 a fostu pin'.& akumu ast'.6 suzeranitate, §i la kite difikult'J;tI a datu ea loku. Frumoasa misiune a viitoareloru konferinte este de a sfir§i ku arbitrarul11 §i de a xot'.6ri fo~mah1 drepturile §i datoriile reqipro•rn a le aqestoru tMl. 0 pomenire ku dinadinsulu a aqestoril drepturl §i datoriI, in protokoalele konferinteloru, aru fi de qea mal mare trebuin1'.6.

Iat'.6 dup'.6 p'.&rerea noastr'.6 kumu s'aru pntea formula dreptuJu publikii politiku ahl Rominiloru : Art. 1-h1. - Prinqipatele Moldavia §i Rominia konstitue unu statu liberft §i suveraml, pusu de bun'.6 voe subti't protektiaTurqii prin traktatele de la 1393, 1460, 1513 §i 1529.

Art. 2. - Esistenta politik'n a ziseloru Prinqipate, prekumu §i privilevile §i imunit'.&tile stipulate prin traktatele mal susii pomenite, sintu puse d'akumi't inainte subttl garanta spetiial'.6 a puteriloru kontraktante.

67 Art. 3. - Printuh1 astei tT>rI, indipedentu §i suveranu in statele sale §i in privinta 1elor-l-alte pnteri Europcne s'a indatoratu, prin traktatele dinainte, ~ adu•rn omai;ii~ §i a phti unu tributi1 annalu, Inaltei Porti. In intelei;iere kn aqeasta, elu va putcu transforma asti1 tributu intr'uuu kapitalu kare ST> dea aqela§i interesft.

Art. 4. - Guvernulf1 ziselorft Prinqipate posedT> dreptulft de a faqe resbelu sau paqe, de a kontrakta aliante saf1 de a inkeea traktate, de a trimite ai;ienti diplomatit1i in alte state §i de a tT>ia !!)OnedT>: totulu fan ni -11 o responsabilitate kT>tre Inalta-Poart'li, afarT> de viohrile dreptului. AdikT>: (a) Rominii nn potft intra ni -1i intr'unu resbelft in kontra Turqi'i, afarT> de nnft kasft de violarea dreptului din partea a 1cstia, §i dupT, unu apelu ling'6 EI potft Ina ori-'-rn mT>Slll''.f> epnterile garante. str~ordinarT> de apT>rare, farT> ST> mai dea sokoteah Inaltei-Porti, dupT> rnred saft ofi 1ft, §i fT>rT> a faqe apelft la puterile garante in kasu de konstetatie. (b) Ei posed'n dreptulft de a fa,rn aliante ofensive §i defensive §i traktate de komsertfi kn qele-1-alte state, ori de kite ori aste afo1nte nu sintu kontrarii intereselorft §i dreptnrilorft Inaltei-PortI, far'£> a fi opritu, in kasu de kontestatie, apelulf1 unea sau qelei-1-alte pw{i ling'n puterile garante. (c) Poarta, ka §i qele-1-alte puter'i, rekunoa§te Priw1ipateloru dreptnlft de a avea ai;ienti diplomati11i, akolo unde va fi trebuintT>. Prin urmare Poarta va da trimisului Romim1 numele •re konr'6spunde kalitT,tii sale, §i 'Hi va fa•rn s'f> se bukure de toate privilei;iile ata§ate kalihtiI sale de ministru publikt1.

Reprczentatii qe}or-1-alte puteri vorft fi akreditatI lingT> guvernulu Romin(t §i voru priimi de la dinsnlft skrisorile de autorisatie. Revimulu konsularu va fi desfiintatu in Prin,1ipate.

1

1

1

1

1

1

68 Art. 5. Rominii posed'.& dreptuh1 a t'.&ia moned'.6 kn figura printului lortl. Ei voru putea a se intele1,rn kn puterile velfine pentru a stabili o konformitate mai multu sa(t mai pntintl mare de greut:I,ti §i valoare, spre a inlesni komunikatiile komertiale.

KAPITULU ALU II-lea.

DESPRE DREPTULU INTERIORU ALU MOLDO-ROMINII.

§ 1. in '1/,e lwnsisfo astu drepU,.

Revimulu din nT>tmtru, lfivih1 §i administrativii ahl Prinqipatelon1 a snferitu skimbT>ri nennmT>rate.

Elt1 a fostu kindu respektatu, kindu violatu. Dar prinqipulu autonomii, konsekuint'.6 neap'.6rat'.6 a suveranit:I,tii unu'i populii, a fostu totu-d'auna rekunoskut(t. Tokmai de la 1826 inkoalfi, prin ma§inatiile in§el'.&toare a le Rusii, elu a suferitu alteratii in esenta sa. Kadruh1 uvrajului nostru nu ne permite de a faqe um1 tablou kn deam'6runtul(t alu aqestoru mankinatii. Ne e destultl de a pune basele dreptului interioru, astu-felu kumtl result'.6 dupe traktatele Rominiloru §i astu-fehl kumu trebue s'.6 fie intelestl ka S'.6 nu violeze suveranitatea loru ,._ garantat'.6 ast'.6zi prin traktatulu de Parisu.

Noi amu v'.6zutu, k'.6 rominii, tratindtl ku Innalta-Poart'.6, n'a vrutu S'b instr'.6ineze niqi unulii din drepturile loru 1Iivile sal1 politilfe. Abusurile kare sau f'.6k:utu de atunqi n'au strikatu in nimiku printipulf1 de autonomie astu-felii kumu result'.6 din a 11ele h·aktate. Dreptuhl de kontrol(t pe kare Rnsia §i Poarta §i 'lu al insu§itu in 1821, printr'unu artikolu nelegah1 alu regulamentului, ast'I>zi este anulatu prin puterile ok11ide11tale §i a fostu totfid'auna ipso Jure in privinta Rominilortl. A§a dar

69 Inalta-PoartL n'are ni,11 unu drepti1 a se amesteka in trebile Prin,1ipatelor(t, §i a supLra reformele loru administrative, jnditiare sari komertiale.

Sn vedem11 dar, astll dreptu astu-felft kumu resnltL din traktatelc Rorninilor11 ku 'l'uriiia, ~i astft-fcltt kumu este konstatatft prin traktatulrt de Paris ft.

Traktatulu Rominiloru. ku Inalta-Poarta.

1 ° Pri1P1ipatele Moldavia §i Pominia se vorii g-nverna dupe propriile lorft IevI, §i printulu lor11 va avea dreptnli't de viatr, §i de moarte asnpra snpn§iloru S'nI, fot''o S'o fie supus1-i, pentru nbd unulii, din asle akte la vre o responsabilitate kotre fnaltaPoarlo. (Art. 5, 1460; art. 1-ift 1393; art. 4, 1513; art. 2. 152fl).

2 ° Printnlri lorft krc§tinu va fi ales11 pc viatn de lcotre natiune §i rckunoskut11 de kLtre Poart'L. (Art. 4. 1460.,,,_ art. 4. 1393; art. 5. 15l3; art. 11. 1529.)

3 ° Inalta-PoartT, nu va a vea ni'-II unft amestikii. in administrarea lokah a ziselorft Pri1l'1ipate, §i printii vonl csersa libcrI domirarea lorft in toat'.6 tara, ka §i in trekutct. NiqI unft 'l'urku nu va fi libcrft a rnerve in Prin,1ipate for& unu motivu bine knvintatft. N eg·ntLtorii T1lr11i dukindu-se in Prin'-Iipate, pcntrn ka Sn kumperc sau sL vinz'n m'.brfurl, trebue sr, fakr, knnoskutft autorihtiloru lokale timpulu kitf1 aft S'b stea akolo, §i indat'.b SL p}eqe dupe sfir§irea sorokului. (Art. 2, 9, 1460; art 4.

1513; art, 2, 3, 8. 1529.)

4 ° 'l'otI RominiI kari vonl merJ,Ie in vre o parte din posesiile 'l'ur<IC§ti vorf1 fi skutitI de xaraqif1, sau de taksa kapitatiI la kare sintT> supn§i raialele. (Art. 7, 1460; art. 3, 1393.)

5 ° 'I'oti kre§tinii kare, dupe qe voru fi im-

70 bn:.ti§atu reli_via. luI Moxamedu, voru tretJe pe urm1> din lokurile supuse Turqii, in printJipate, §i se voru faqe din nou kre§tinI, nu vorii putea fi niqi de kmm1 reklamati sau atakatL Art. 2, 1393; art. 6. 1460).

6 ° NitJi unu Otomanu nu va putea s1, aib'.6 in prin•1ipate ka propdetaru, niq'i p1,mintu nitJI kas,r,, niq'i pr,r,v1,lii. Asemenea nu va fi autorisatu de de a lua kn dinsulu unulu sau maI multe slm;i:I n'.f>skuti in Rominia, orI de qe seksu aru fi ; §i niq'i o vamie musulman'.b nu va esista niql o dat'.b in niqi o parte a teritoruluI Rominu. (Art. 10, 1460; art. 8. 1513; art. 6, 7, 1529.)

7 ° Daka vre unu Turku are unu proqesu in PrintJipate, ku vre unit supusu ali'i. atJestoru t1,ri; kausa sa va fi askultat'6 §i judekat'.6 de divanulu Romin11 ko11formu Ieviloru lokale.

8 ° Inalta-Poart'.b promite de a nu se amestika niqi intr'o kaus'.6 sau prigonire dintre partikulari, de a nu da nitJi o dat'.b vre unu firman dup'.b qererea vre unuI supusu Rominu pentru trebile sale din Rominia, orI de qe natur'.b va fi ele, §i de a nu'§I insu§i niqI o dat'.b dreptulu de a kema la Konstantinopole, sau in vre o alt'.o parte a posesiiloru Otomane, vre uml supusu Pomimi, subtu ori '-IC pretekstll. (Art. 8, 11, 1460; Art. 4, 1529.)

Traktatulu de Parisu.

1 ° Prinqipatele Rominia §i l\fodavia vorii kontinua a se bukura, subtii suzeranitatea Porti §i subtu garanta puteriloru kontraktante, de privileJ,Iile §i imunat:r,tile qe au in posesie.

NitJI o protektie esklusiv'6 nu va fi esersat'.6 asupra lord, de kr,tre vre una din puterile garante.

Nu va fi nitJI uml dreptu partikolaru de amestekii

71 in trebile lor(t din n'Iiuntru. (Art. 22. traktatnlu din 30 M1trtie 1856).

2 °. lnalta-Poart'Ii se indatoreaz'.b a konserva ziselor(L Prinqipate a administratie indipendent'.b ~;i national'.b, preknmu ;;;i deplina libertatete de knlt(i, de ler;rislatie, de komert(1 §i de navigatie. Ler;rile §i statulele ast'.bz1 in vigoare vorn fi revizuite. (Art. 23. id.)

Astu-felu puterile semnatare a le traktatului din Parisu reknnosku intr'unf1 kipu solemnelf1 autonomia Rominiloru: Ei m1 perfckt'.b libcrtate de knltt'i, de levislatie, de komerttt §i de navigatie.

Poarta n'are niqi unu dreptu de amestek(i in trebile lorn, §i ori-'Ie drebtfi de protektie esklusiv'.b este desfiintatt1. Statutele §i reglementele ashzi in vigoare, qe a-C1 fostft impnse de baionetele Ruse§t'i t1>rii, in dispretnlfi suveranihtei sale, sintft desfiintate §i o revizie r;renerah este anuntah. §. JI. /(umu poate so fie reforrnatit dreptulu interiorft alit Rominilorii,.

Din timpii qei mai veki se vede in Rominia desputirea intre qele dO'l, puterI levislative §i esekutiv'.b. Ku toate k1:, neperfekt'.b §i slab'f> la inqeputu, ast'I:i desp'ortire se pronunt'o din 'IC in qe mai multu, §i rominii sintu datori astei desp'ortire noro11irea k'o a,ft sk'opatu jugulni sisternatikn alu feudalisrnului. lnk'.o din mijloknlu sekolului alii XIII-lea. Hadu Negrn, primuhl domml sau printft alu Rominii, puse astu prinqip1l in ler;rile demokrati11e kn kare inzestr'I> tara; elu se inkonjura de um1 konsilill de doi-spre-zeqe b'.btrini, a k'.brora intelep11une §i kunostintr, putea S'I> 'h1 lumineze, §i konvoka ad un'.nrile poporului ori de kite-ori avea s'f> ia nuoi m'.nsuri.

72

In 1493, Radu alu IV-lea, puse bazele xot'I>ritoare a le astei desp'I,rtir'i kare a r'.nmasti pin'I> in zilele noastre. Ehl se inkonjll.r'I, de unti konsiliu de ministri §i de uml konsiliti de statu; m'.ndularele astoru konsiliur'i, kare representa nobleta §i burjoasia reunite ku episkopii, reprezentantI ai kleruluI, ku mazili, neamuri §i ID0§neni, represeutati ai poporului de pe kimpii, formati adunarea nationah subt prezidenta mitropolituluI. Toti ofiterii tJivili sad militari luat1 parte. Ast'I, adunare astt't-felti kompus'I,, avea singur'I, dreptulti de a faqe leJ,Ii §i de a trata inaltele kestiuni a le statului. Ea se reunea sati dnp'I, ofiqiu sau dupe qererea printului.

MinistriI nu aveau intr'insa voqe deliberatiV'.I,.

Ast'I, adunare estraordinai·'I, avea dreptulu S'I, alea~ printuhl. Ea fu ku totulil desnaturat'I, prin reglementuhl organiku kare ID'I,rJ,Iini num'I,ruhl deputatiloru la 190 pentru Rorninia §i la 132 pentru Moldavia; din qei d'intiiil 190, sintu 163 boeri §i 27 deputap din komertu; din tJei d'alti doilea 132 sintil 111 boeri §i 21 deputatI din komertu, astufehl ,representarea t'I,rii nu era de kit o komedie.

In 1601. ~erbarnl 1-iu Basarabu f'I,ku reforme importante §i reviz'.f, kodulu lui Radu alil lV-lea; eh1 dete drepturi reale, asupra p'I,minturiloril de kultivatu, tutuloru t'I>raniloril, §i reguh greut'Iiple §i m'.nsup.le fondindu-se pe a'Ielea a le Frantei.

In 1645 Mateiu 1-iil Basarabu, fr,ku ku ajutorulu adun'.nrei sale, o no'6 reform'6 in administrarea t:Jivil'6 §i eklisiastik'I,.

DarCt ~dev'bratele leJ,Ii skrise sint nnmai de la 1646. In ast'6 epok'Ii Basile Lupu, printulu Moldavii §i bine f'bk'btorulu s'.bu , tip'.bri unu kodu infolio avind de titlu: ,,Karte Romin'.b pen,t ru a servi la imv'I,tarea leJ,Iiloru imperiale §i altele, tip'6rit'.6 din ordinulil §i ku kieltuial'6 lui Va-

73 silie, voivodll §i siniorll ah1 p'.omintului Moldavii, tradus'L din mai multe k1irti Gre•rn in limba Romin'L §i publikah, la tipografia printiar1, din m1,n1,stirea qelorll trei Sf. Ierar§'i, la Ia§i anuh1 gratii 1646 (1) ". LeJ,Iile lui Matell §i a le lui Vasile koprindll lukruri prea importante. Vasilie deklar1, paru1tidu pe a'lf,ela '11,e va troda patria. Trebue ins'L s'L m1,rturisimft k1 ele m1 ingTeniatt1 positia t'Lranului.

Konstandim1 Mavrokordatll §i Grigorie Giga, mingiiar1, in 1721 §i 1735 soarta t'Lrannlui; dar ei nu §tiur'L respekta indestulll indipendenta sa, §i f1,kurr, S'L apese toate sarqinile dajdiilorll pe ldasele kultivatorilorll. Printulft Ipsilanh1 kare administr'L Rominia in 1774, f'Lku ink1, o no'L revizie in le-J,Iile organi•rn a le tr,rii.

In fine, in 1812. Ioarn1 Karavea alll IT-lea ospodarulll Rominii, §i Skarlatt1 Kalimaxi ah1 IV-lea. ospodarul!l Moldavii, se puserr, sr, fakr, o reform'L totah a lei.rilorft §i obi•rniurilorll de mai nainte, mai ku seam'L a leJ,Iilorll lui l\fateill Basarabft §i a le lui Vasile Lupu. Ei f'Lknn, ast'I> lnkrare in unire ku adunarea t1,rii, §i formar'& unll kodt1 de dreptu privatu 1 pe kare ilf1 promulgarr, in 1817. §i kare dupe alte modifikatiJ sulPICsive kontinu1, a domni aktualft Pri1i>1ipatele Pin1, a•1i vedenn1 o indipendent1, komplekt1, in administrarea interior1, a Prinqipatelorll. Ni'I'i o autoritate superior1, n'are s1, 'lean sokoteah t1,ri de skimbarea 'Ie 'i pla•rn s1, fak1,. Puterea esekutiv1, §i puterea leJ,Iislativ'f> konkur'.f> impreun1, la konfektiunea leJ,Iilorll; uni a i se kuvine initiativa, qelei-1-alte formarea leJ,Iilorll; una le promulg1>, qeal-1-alt'b le d'.b karakterulu de ler1itimitate. Sulta(1) Vaillant Historie de la Ro'/Jmanie vol. 2. p. 10.

74 nuhl nu are s'.6 se amestiqe in aste reforme. Ehl nu are nitJi o autoritate, §i nimini nu vrea ni11i S'.6 §tie m'.&karu daka ehl aprobea'.6 sai'L nu skimbarea. Adun'.&rile naµonale nu sintu ni'Ii provokate ni'II ko:mvokate de dinsuli'L; ele se fakii in epo11e perioditJe ; adesea prinpilu le konvok'.6 'intr'unii kipii estraordinaru, §i adesea ele se konvok'.6 singure, kindu o 11irkonstant'.6 estraordinar'.6 le kiam'.6 s'.6 diskute o kestiune important'.&. Revolutiile nu se faku numaI in leI,Ii, 11i §i in guvernu. De kite ori se vede in istorie popululu, sau adunarea t'.&rii, oferindu guvernuluI unuI kandidatu nou §i destituindu pe qelu vekiii. Sultanulu n'are S'.6 'l<lar'.L sokoteal'.L t'.Lrii de ast'.L skimbare; lui ii e destulu de a dobiadi omavu de la noulu venitu. Daka nu se multume§te, elu trebue s'.L'lu ata11e prin arme, §i tara ii va r'.6spunde totu in a'Iela§l1 kipf1, sustiindu astii-felu pe a.lesulu s'.Lii. Aste esemple s'au v'.&zutu de atitea ori in istoria Romin"I,.

Dar iat'.L k'.L de odat'.L se ive§te unu amiku bine voitorii kare se intrpodu'Ie in levislatia Romin'.L. Elii iube§te prea multu pe Romini §i ku ori 11e pretu voe§tc S'.L le impue reforme. Pin'.& a'Ii niqi unu str'.Linii nu le a diktatii vre o leve ; in 1831, Rusia impune t'.Lrii, kare vemea subtii ap'.6sarea baionetelor sale o adum=.tur'.L de levi administrative §i 'Iivile, subtu nume de reglamentu organiku. De atun'II o violare vinovat'.L se faqe dreptuluI _._de automie. ~i iat'.6 kumf1: In aktulii separatii alu konventiunei esplikative subtu insemnatfi la Akermanfi in 1826, se stipuh k'.L osp'.Ldarii Rominii §i Moldavii, sintii datorI a se okupa, f'.Lr'.6 'Iea mai mik'.6 intirziere, ku divanele lord respektive, de m'.Lsurile ne'Iesarii pentru a imbun'.6t'.6ti situatia t'.LriL Deja violarea se vede : do'.L puteri str'.Line, tratindu intre dinsele f'.&r'.6

75 parfr:1ipatia Rominilon1, iau initiativa reformelorfL intru o tar'b autonom'b, si indatoreaz'b sat1. mai bine s'b ziqe~u sileskfL pe st{veranulfL S'nt1, f'nn qea mai mik'n intirziere S'n fak'b levI no'i. Dar lukrurile nu r'nm'inu aqilea. Dupe kite-va luni, resbelulft se deklar'.b intre Rnsia §i Turqia; qea d'intiiu intr'b in Priwripate; o komisie, prezident'n de konsolul11 Rusu, preg1,te§te proektultl viitorului reglementu. In 1829 paqea este din noll proklamat'.o, §i llllll traktatt1. ~e inkee la Andrianopole intre Rusia §i Turqia. In aktulf1 separatu alfL aqestui traktatiL Poarta ia indatorirea solemneh ,,de a konfirma regTementele adiministrative, kare, pe kitu a tinutu okupatia Rns'fi, s'at1. fakutu dupe dorint.ele t'nri". Aqi violarea devine mai evident'.b ; Ru~ia fa•ie pe Poa1-t'fi s'b dobindeask'n unu dreptt1 de konfirmare pe kare nu'hl a avutft niqi o <lats! Kausa este k'.o Rusia, kare voeste s1,'lf1 eserseze ea ins1,sf1 are trebuint'n, pentru ka sr., se bnkure de dins;hl, de a r'.6pi Rominilorii. orI qe initiativ'.o de reform'.o.

In fine Regl~mentulu se termin'.o in 1831. Prin traktat.ulft de Petersbnrgu, din 1 ~34, Poarta ih1 konfirm'.o (art: 4,) §i se indatoreaz1, a publika in privinta aqea§ta unu firmarn1 insotitii. de nnu xati§erifu. Iat1, violarea antonomil Romine legal'.6 konstatf,: Poarta isi insuseste dreptulft de a konfirma levile Romine, §i de a le, promulga prin xati§erifnrile s3le, ka §i intr'o provinµe Turk'1.

Rnsia o inpinr,re ku atitft mai bukurosii. la toate viohrile astea, fiind k.o ea are S'.o trag'n profitu §i s'.o'§i ia partea din prada qe omoar'.o saft pe kare pune de o omoar'n. Peglementulu terminatu, ea '§I va pnne si1,1iliulf1 ling'n alft Turqii; deosebitft de qeea qea s'a zisu, art. 55, alu aqeluia§ft regulamentft adaog'.o : ,, Ori qe aktil va fi kontrariu drepturiloru kurti Rusii va. fi nuh, §i ne priimitu;" §i 0

0

0

0

76 §i in alt'!> parte unu artikolu, introdnsu pe furi§u, lipse~te tara de orI-11e autonomie, zikindu; ,,k'l> ni'II o le:qe votat'l> de adunare §i konfirmah de printu nu va putea fi promulgah, daka, nu va fi aprobat'o de kr,tre una din inaltele kurti, protektrit'f> sau suzeran'.f>."

Nol nu voimu s'.f> insistr,mu asupra astuI reglementii atitii de uritu de Romini; ast'f>zi este o skriere moart'.fi. Nol amu vrntu numaI s'o arf>t'.fimu, ku istoria in min'o, drumult1 11e an urmat11 Rominii in reformele loru interiore §i sfortele snzeranit'.fitiI §i a le garantei pentru ka s1,'I abat'o dintr'insulu.

Se vede dar, k'l> de la 1826, astu drumn este intr'adev'f>rii apr,ratii: Poarta dobinde§te, in puterea traktatelon1 inkeeate kn o alt'.fi putere, treI drepturI noi nekunoskute pinr, atun11i': dreptulu de konfirmare, sau puterea veneral'.fi de a aproba Ievile sau modifikatiile reJ,IimulnI interioru alu Prin11ipateloru ; dreptulu de konvokare, sau puterea de a provoka reformele ; §i dreptulu de publikm·e, sau puterea de a promulga printr'unii xati-§epifu a11elea§I reforme. Ku toate kr, ai;;te drepturI au fost11 nuh in privinta Rominiloru, fiind-kr, el nu le au kon~imtitu dar totu se V'.fizu rezultatele loru anar§i'Ie. In 1838, baronulu Rusu Riukmant1 reveni de la Konstantinopole adukindu unt1 firmanii kare preskria tre11erea in reglementu a a11elui artikolu, kare suprima autonomia t'f>rii; in aqela§ii anu, unu firmanii suspendeazr, pentru unf1 timpu nexot'.6rit11, adunarea :qenerah. anuah (1); in 1844, Poarta trimite unii altfi firmaml kare suspendeaz'f> adunarea national'.f> Rominr,, fiind-k_r, refuzase, kon11esia de esploatatie a tutuloru minelorii din Rominia, kom(1) Vezi Monitorultl Romi:nu din anulii 1838.

77 pani'i Ruse§tI Trandafirofu. In fine, in 1849; vine fa.Imosnll) senedii de la Balta-Limanu kare anuleaz'o drepturile elektorale, kare suprim'o adunarea nationat'o, kare nume§tC ospodarii priu 11ele do'o kur{i, kare konvok,; divane ad-!toc pentru a opera reforme, §i kare stipuleaz'o formalft k'o lukr'nrile astorft divane ,, voru fi supuse in 11eh1 mai skurtu termenf1 putill'IOsu, esamenu[11,1 g·uvernulni otomarn1, kare, dupe 11e se va inteleve ku knrtea Rusii §i va konstata astft-felu aprobarea mutual'b, va akorda ziseloru modifikatii san1£tjunea sa definitiv'n, kare va fi publikafo prin forma obi•rnuit'b a l!lllll xati-§erifu ah'"i Maiest'bµi sale Sultanului. (1,)" In a11esh1 aktft se vede esersitiulft aston'"i trei drepturl suverane pe lrnre 'l'nr11ia §i le a inSU§itu de la 1826: dreptu de konvokare saft de initiativ'o, dreptu de konfirmare sau q_e aprobare §i dreptu de publilwre.

In skurtft do'o drumurl prea distinate aft fostu urmate de Homini pentrn a opera reformele lon'"i interiore: unulit, legalO., konformu suveranit'I,ti lon1, §i ast(i-fel(t knmu result'b din traktatele sekolului alu pai-spre-ze11elea §i al(t §ai-spre- 1C 1Clea pin'o in 18'26; 11Ch,-l-altii., de la ast'o epok1,, neleg·atf1 kontrariu autonomii t1>rii, §i stipulat11 prin ni§te traktate 110 craft nul'b in privinta Rominilor(1, §i nu1'o ast'ozi in privinta Europei. E de trebuint'o s'o §timI pc kare din a11este do'h drnmurI voru apuka pentru a opera aktuahl refonnele in Prin11ipate, A nrma pe 11elu d'intiil1 este a respekta drepturile Rorniniloru1 §i a se konforma kn st.area lukruriloru astufelo. kumu a stat(1 de mai mul{I sekoli; a nrma pe 11elu d'al(t doilea, este a konsakra o violare nelegal'.6, §i a Ina de tipft un(t faktu anormalu kare esist'f> numai de trei zeqi de ani.

1

1

(1) Art. 3. Scncdulii de Balta-Limauu, 1849.

78 Traktatulu de Parisi\ se pare a konsakra pe ,_rnh1 de ahl doilea. Art. 24 §i 25 se panl kr, rekunoskii intr'unu kipu xot'.&ritll sultanului dreptnlu de konvokare, de konfirmare §i de publikare, stipulate §i in,._traktatele de mai 'nainte ku Rusia.

In adevr.,ru, art. 24 ziqe; ,,M. S. sultanuhl promite de a konvoka indat&, in fie-kare din ambele provintiI, unll divanu ad-hoc, kompusll astll-felu kumu S'.6 konstitue representarea 1:Jea mai esakt'.6 a intereseloru tutuloru klaseloru sotietT>tiI. Aste divane voru fl kemate a eksprima dorintele populatiiloru relative la organisarea definitivT> a prin'Iipateloru, §'Il." A§a dar Poarta are dreptuh1 de a lua initiativ'.6 §i de a provoka reformele; ei i se d'.6 dreptuhl de a komvoka divanele t'6rii. Daka asta · va avea loku, ast'.6 stipulare ar fl indentik'.6 ku aqeea kare a fostu f'.&kut'f> in aktuhl separatu ahl traktatului de Akermam1, §i a art. 3 alu seneduluI de Balta-Limanu, in puterea k'f>ruia Poarta konvoka divane ad hoc pentru a esekuta reformele.

Art. 25 ziqe: ,,Luindu in konsideraµe opiniunea emis'.6 de k'.6tre qele do'.6 divane, komisia va transmite, f'.6r'.6 intirziere, la skaunulu aktuah1 ah1 konferinteloru, resultatulu proprii sale lukr'.6ri. intele~rerea final'.& kn puterea suzeran'.6 va fl konsakrat'.6 printr'o konventie inkeeat'.6 la Parisu intre inaltele p'.I>t1I kontraktante."

Kare este rolulu puterei suzerane in aqestu aktu? joakr, ea uml rolu de simpl'.6 putere kontraktant'.6, sau are §i o putere saktionatoare, f'f>n kare qele-1-alte puteri garante nu voru putea konsakra, printr'o konvenpe, bazele konstituµi Romine?

Dorintile populatiiloru nu se voru transforma in artikole, pozitive de kitu numai kindu Poarta le va fl konfirmatu sau le va fi aprobatu? Puterile ga-

79 rante nu vor(t putea cle, fr,r'fi voea Porti, S'fi konsakrc kite-va punturi kare S'fi serve de baz'n la organisarea fiitoare a Prinqipateloril. A intelm,re astil artikolu in scnsuh1. dreptului de konfirmare, este a repeta qeea qe s'a zisu, in aktulu separatil alu traktatului de Andrianopole, in qelft din urm'n artikolii alu reglementnlni organiku §i in ah1. treilea artikolii alu senedulni de Balta-Limanil.

Totil art. 25 kontinu'I>: ,, U nil Xati-§erifu konform(t stipnlatiiloril konventii va konstitni definitivil, organisarea aston'i provintii."

Lnat'n kn deam'nrumtnlil, ast'fi parte a artikolului n'ar(t mai hsa niqi o indoiah. Poarta va avea dreptnl(L de a publika printr'unil Xati-§erifii noua konstitntie; astu Xati-~erifu va avea de skopi:i in aqela§U. tirnpft de a konsakra basele organis'nrii din n'filmtru; prin puterea de a le prornulga, Poarta va fa,rn S'6 se vaz'n k'n orI-qe reform'n provine de la dinsa, §i k'fi asta este o lrnnqesie YJe faqe Rominiloru. qc s'6 ziku ! artikolulfl astu-feh1 intelesft va konsakra stipnlatiile de la Akermanft, de la Andrianopole, de la Balta-Limam1, §i mai kn seam'I> art. 4 alii traktatului de Pctersbnrgft, adik'n elii va rekunoaste traktatele kare sintil aknmu annlate. Puten~ft noi S'n ne inkipuimft o asemenea kontradiktie, o astu-felft de anomalie? Nu; buna intentie pe kare Franta, Englitera §i Sardinia au rnanifcstat-o in privinta Rominilon'i: nu ne permite, noT> ka Romini, s'n ne fairnrnft asemenea inkip11irI. In adev'.brt'\, traktatulu de Paris(1, rekunoaste intr' unil kipu formal ft, autonomia P1fo,1ipatcloril.

Art. 22 §i 23 sintft rnanifestarea qea mai esaktT>.

Putemu noi ST> ne inkipuimu k'fi aqela§l traktatil a vmtil s'6 fie in kontradiktie kn sinc§i si ST> violezc a11eea qe a rekunoskutu 'atitu de form;lu? A prii-

80 mi o asemenea ipotes'.n, este a t'.ng'f>dui spiritulu de dreptate kare a insufletitll pe plinipotentiari puterilorll okqidentale in privinta Prinqipatelorll. Noi kredemu , k'.n a vrutu numai S'.n pue in traktatll printipulu unei revizuiri totale a statelorll kare kirmueskll ast-Lzi Moldo-Rominia. Trebuinta astoru reforme este simtit'.n de totI Rominii ; ei au esprimat-o formalt1 in 1848. Interventia puterilorii kon• traktante in ast'.o kestiune nu este o violare a autonomii Romine. ,,In adev'.nrll, ziqe 1\fartensii (1), sintll kasuri in kare kontest'.brile venite in interiorulu unui statu, asupra unoru pnnkturi a le konstitutiI, potll autorisa pe str'.nini a Ina oare-kare parte la aqeste treburi domestiqe, sau pentru a o feri din partea §efului loru, bunele loru ofiqiuri, sau pentru a satisfaqe o garant'.b kn kare s'au ins'.br'Iinatu §i kare se reklam'.f> leJ,Iitim11."

Rominii J,Iemu de do'.n-Ze'!i §i 1:1in1:Ii de ani subtll ap'I>sarea unei leJ,IislatiI streine; de la 1826 ori-1:le initiativ'.n de reform'.n le era oprit:r.. De mai multe ori au vrutll s:r. se emanqipeze de influenta str'Jii11'.o, §i el au reklamatll pretutindeni ajutorll §i asistent'.n. Dar Europa n'a pututll niqi odat'.n S'li auz'.n drepturile loru §i s'Ji fak'I> vre o urmare 1:1ererii lorll. Ast'lizi kindu puterile semnitare a le traktatului de Parisu all intelesu situatia loru, ~i ii au pus11 subtu garanta Iorll komun'Ji, urmeaz'.n k'.n ordinulii. trekutll alu lukruriloru nu mai poate esista, ko leJ,Iislapa de mai 'nainte trebue S'I> dispar'.n, §i k'.n leJ,Ii, kontorme ku situatia qea nou'.n, vorll fi elaborate kiaru de Romini. A pune aste prin1:Iipe in traktatuhl de Parisu, este a esekuta kiaru dorinta Rominiloru, este a rekunoa§te leJ,Iiti(1) Martens, precis du droit des gens, liv. 3, chap. 2, § 8.

81 mitatea plinrierilorii lor(t din anul (t 1848. Dar fiindi1 kn dreptulu din 111,nntru alti prinqipatelorll este pusft de akum(1 inainte subti1 garnnta p1,rtilor(t kontraktante, trebne ka hazele SL fie diskutate si priiu1ite de k1,tre aqelea ~i pnteri. Ele sint(t kem;tc a'lu apr,ra in viitor(t in kontra orl kuia viohri; trebne darn ka ele s1,'l11 rekunoaskr, intr'nnn kipu formalft. 0 konventie nlterioar1, va interveni atnn1e1i, kare va konsakra dcfinitivt1 bazele dreptului pnbliku §i interrn1 alu Prin•1ipatelon1; aqela kare o va viola in unm, va fi knlpabili1 kr, a nekunoskutft nnf1 traktatft qe a subtu-insemnatll, si qele-1-alte puteri garante von1 §ti SL mantie bazele unui dreptu formal(1 garantatiL Deosebitft de asta, ka s'b nu aduk'f> nFn o atinr,ere dreptului de Antonomie al11 Pri1P1ipatelorii, puterile garante, pentru onoarea lorn, s'a11 feritn de a pnne rna'i dirniainte vre o baz1, dreptului interiorft alft Rominilorft; ele a(1 vrutu sr, lase totnh1 in xotr,rirea Tr,ri; §i lukrn neauzit(1 in istoria diplomatii ! voeskft sr, konsulte kiaru natiunea, esakti't representat'b, n.snprn trebuintelor(1 §i refonnelorii "IC trebne sr, se introdnkr,. Glorie pnterii kare a avuti't kon•1cptiun ca nnei asemenea idei ! Asti't cscmplu va fa,rn S'.6 se vazr, in istorie kr,, in sekolulli alu no1,-sprc--ze•relca, •.rine-va I}U se maI poate juka kn dreptnrile mmi popnlu ! lndrr,sneskii a krede kr, natinnea mea sc Ya ar1,ta dern11r, de nnii asa de nobilQ apelCt. • lns1, de 1ine va fi f'f>knt(1? Nnmai de Inalta-Poa.rt1, sing·nn, dnpr, knmt1 s c pare kr, afirm'b art. 24? Dar arn(1 ziser'.b inkr, o datr,, k'f> pentru a interprcta nni't traktarn, mt trebnc s'f> ne ata§emft esklnsivf1 de intelesnlfl s'b(1, •1i totfl-d'odatr, §i rnai kn seam'L inkr, de spi.ritnlft sr,11: Incivile est nisi iota lege perspecta ... judicare. A§n, dar, in a•iest11.

1

82 -traktattlt nu se stipuleaz1, avantaje partikolare pentru Inalta-Poarh ; din kontra, o faqe s'b piarz'.n pe a'lelea pe kare pentru nenoroqirea sa a ki§tigatii prin konventiile f'.okute kn Rnsia. Unu noft ordinu de lukruri este kreatii pentrn Prinqipate, §i astii ordinft int'.oritfl de k'.:&tre toate puterile kontraktante, trebue S'.o ias'.:& din aktiunea lorft komun'.:&. Komisia ins'.:&rqinat'.:& de a konsulta tara este internationah, kompus'.b din membrii tutulorii p'.:&rtilorii semnetare a le traktah1lui de Paris ft; ea trebue dar S'.o lukreze §i ST:. fig·ureze in komunu ip toate aktele sale. Ea nu este opera izolat'L a InalteiPorti; k'.:&qi atunqi 'i arf1 fi lipsitf1 Ievitimitatea, ea este din kontra o klauz'b spe•riah a unui traktatu, stipulatii pentru o kaus'.:& de ekuilibru: prin urmare, aktiunea sa trebue S'.o aib'.:& aqela§ft karakteru.

A§a dar noi kredcmft k'.:& art. 24 nu stipuh unu avantajfi spe•1ialf1 Turqii; k'.:&qi atunqi s'arii pune in kontradiktie kiari'L ku spiritulu tr~ktatultli. Puterile kontraktante indatorindtl pe InaltaPoart'.o a konvoka unft divanft ad hoc, aft vrutft s'.b'i konstateze le\ritimitatea printr'o asemenea m'.:&Sur'.:&; dar intervenirea sa nu dep'.:&rteaz'.:& pe aqeea a qelorii lalte puteri : din kontra isolat'.o, aru ataka autonomia t'.:&rii ; komun'.:&, ea va avea le1;itimitatea a unei interventii fT:.kut'.o pentru o m'.:&snr'.:& de ekuilibru veneraJfl. No'.:& ne pla•ie a krede kT:. nafiunea Romlm; ,va fi konvokafo printr'unii aktu subta-skrisu de loft membt·i komisii internationale; dah pentrn dreptulii de konvokare S'.:& treqemu akumu la dreptulft de konfirmare §i de publikare.

Amu zisft In art. 25 nu poate krea aste do'.:& drcptur'i in folosulu Inalte'i-PortI: k'.:&q'i atunq'i arf1 konfirma aqeea •rn a fa,kuti'L Rnsia prin traktatele sale de mai 'nainte.

83 ,.

Pnterile kontraktante, dnpL qe a indatorat(t pe Inalta-PoartL, prin art. 2-4, a konvoka adunarea Romim,, voesk(t ka bazele dreptulni interiorft alft Prin"l1ipatelorft SL fain, obiektuhi unei altc konventiI intre aqclea§i putcrY. Ashl dreptft ast1l-fel(1 konstatatii fie-kare din puterile semm,toare a le astei konventii se angajeazL a nu'lft viola ~i a 'Iii faqe SL fie respcktatft. Poarta sanktioneazr, prin asta, drepturile Rominilonl; darr, este o sanktinne, intr'unu astft-felf'L de sens(t kr, ea nimikni•1este hsarea sa de garant'L esklusiVT, Rusii, §i se f;"<Ie responsabih, kr,tre "lJele-1-altc puterI. Kindu art. 25, zi•ie :, kr, intele\rerea fin ah kn puterea suzeranr, va fi konsakratL printr'o konventie." Vrea SL zikL k1:, astL putere Ya lua indatorirea spc"l1iah, intr'o konYentie separatL, de a respckta ~i de a garanta noile baze a le dreptulni interior(t alft Rominilorf;.

Pim, akmml, ea nn a hrntft ash indatorire de kitft nnmaI in fata Rominilorft, astLzI o ia in fata Enropei intrevL As!'r, intclcr.rere finah nn cste o konfirmare izolatL a Inaltei-Porti; k1,•Ii atnn 1i, ar(1 trebni sL ne inkipuimf1 In, •rnlf-1-alte puterl nu vorf'L konfirrna <le kittt a•rnea "lJe Inalta-Poarh va aproba mai dinainte; in altI termini, nurnai ea ar(1 avea dreptuhl a ing"ndni o konstitutie Romim,, konformr, kn dorintele popnlcttiilor(1, §i "liele-1-nltc pnterI a o rekunoaste. Asa dar, atmi<11 nu va fi ni'1I o diferintL intre 'artikol{1hl nostru §i art. 7, in kare Poarta se indatorcazL a J[omunikrt pntcrilorf1 kontraktante, konstitutia qe voe~te SL dea supusilorft sei. SL konkid1,m(1 dar fr,n a mai sta la indoiah kr; drepluli't de koufirmare nu esfe alii, ni1tl unici puterl in parte, 1ti alii tutulora itt komuui't.

Kittl pentru dreptnlft de publikare stipulatll in aqeJasu artikolf1 , noi sintemi"t mai inkurka,ti spre a '1(1 intrepreta intr'unft sensu favorabiW autonomii'.

1

84 tr,ri'i. Unu xati-1erifu, zi11e eh1, M konstitua definiti,,;u organisarea astoru provin(,ii. ~i kum asta?

De kind xati-~erifurile au org·anisati't aste tT>rI? Kiarft in timpulii uzurpaµiloru, adik.& de la 1826, xati-§erfurile nu se aplikr, de kit11 la rn'.bsuri spe11iale darf1 ni11i o dat'.b la Ao organisare i,reneral'.b, ka aqeea 11e 11ere astT>zI. In ni11i o epok'.b a istorii, Rominii n'a11 priimitu o konstitutie akoperit'.b de xati-§erifuh1 sultanului. Trebue oare S'.b o priimeask'.b ast'.bzi kind11 Europa intreag'.b le garanteaz'.b autonomia lorii? lle kontradiktie ! Ast'.b konstitutie va fi opera konnm:r, a tutulorii puterilorii kontraktante; sc konsult'.b kiarii tara pentru a lei,ritima intenentia str'.bim,, §i pe urm'.b se inkrede Tur11ii grija de a o promulga, §i kiarii de a o sanktiona ! Atun111 pe 11e va sta garanta ! Kare va fi karakternlfl organiz'.brii definitive a Prin1:1ipatelorii?

Va esi ea numaI de la Tur1:1ia saf1 de la toate 1:1ele-l-alte puteri kontraktante? De sig·uru, k.& in okil Romiuilorf1 ea nu va fi konsiderat'.b de kit ka oper'.b isolat'.b a puteriI kare o va proklama, ~i atlm•1i singurulii rnijlokii 11e le va mai r'.brninea, va fi de a protesta, lrn toatc k'.b ku p'.brere de r'.bf1, in ·kontra unel astf1-folft de violare.

Ne pla11e a krede kr; publikm·ea organis'iJrit definitive a Prin1tipateloru va fi f'iJkutr; p1·intr'unit aktu akoperitu de xatull1 sultauulu'i sau alu reprezentanfuluz s'iJu, fi de subtft-insemnarea 1telorft-l-alfi, membri at kon/'erin(,eloru kare vor·1"t pune bazele dreptulu'i publiku fi interioru alu Prin1tipateloru.

Numai ~st'.b intepritare este de akordl'i kn autonomia t'.brii ~i kn bunele intentiI a le puterilorii ok1:1identale. Ea este konform'.b spirituluI 1;ienerall1 alii traktatuluI, kare a lnutatft SL uneask'.b forta ku dreptatea, konstatindi'1 privileI,Iile Pri1P1ipatelorh, puiudule sul>tu o garant'L komnn'.b, ~i fT>kimh1 apeh1

85 kiaru la natinne pentru rcformele •rn sinti't a se introdu•1e. A vrntrt ka ST, stri•rn drepturile uzurp.stte a le Rnsii, pentru ka ST, nu le rnai akordeze altia; ln•1l atnw1I an1 ramplasa nm1 rr,u printr'altnlii.

Rorninii nn vorft S'I, kontcsteze Tul"1iI drcptnrile sale; dar •rnr11 ka ea sc tie 'i:n striktele xotare a le traktatelorii din sekolnlf1 alu pal-spre-zeqelea §i alft §ai-spre-ze•rnlea. ~'apoi daka ar(1 akorda Tnr11ii drepturile esklnsive de lwnvnh:are, de konfirnu,re fi de promulgare, kare va fi termenul(1 la kare se va opri ea?

Aste dreptml reknnoskute odah fornrnh1 sa(1 rnai bine koprinse i11tr'un11 traktat(1 Europeanf1, ea va voi s1, le eserseze tot-d'auna; k.'.blfl traktatnlft nn'i pnne indatorirea de a interveni nnmai pentrn ast'b dah. Lie}e rnai miqi skimb:r,d in relatiile din nT>untrn a le Pri11':1ipatclon't, '!Ca mai ncinsemnr.toare mi§kare a partidclor(L, i1 va da pretckstnlu de a intern1ti. Ea ,·a provoka kntare rcformT,, va opri pe •1cai-l-altT,; va konfirma kntarc mT,surr,, va anula pe kntare; ea va voi S'.1 proklarne printr'um'i. xate-~eriftt kntare dispozitiJ r,enernJe, dar sc va opune la altelc. ~i drepturilc sale knm §i le va esersa ele ? Snhtct inflnenta knt'.oria particle, dnpe <1ererea kntr,ria faktinni'i, dupe impulsia lrnhria pnteri. De ~v1i kite turbnn,ri intri11I si kabalc ! Suveranitatea Rorn1111, sc va pierd~ in' a•1el(t xaosft de lnpte atitft de desc in ministeriurilc impcriulni otomanft. Ori-'Je initiativT, va fi opritr, Rominilorft ~i astrt-feh1 kn o minT, sc va chrima ~vrnea qc s'a khditri ku qcaI-1-ak.o.

Noi avemt1 darft neskimbat:r, sperant,T> k'L art.

24 si 25 vor11 fi intelcse intr'nnft kipCt konform(1 kn ;ntono rnia Priw1i patelor(1. Si asta ka ST, nn se kontrazikr, art. 23 karc zi•1~: ,,lnalta-Poarta se imlatoreazT, a konserva zisclor(1 PrintJipate o

86 administrare indipendent'f> §i national1>, prekumtl §i deplina libertate de kultu, de ler,rislatie ~i de navigatie." §. 3. Dreptulu de interven(ie.

Noi amu v'ozutu kare sintu indatoririle puteriloru garante, §i prin urmare kasulii in kare intervenp.a lori1 poate fi ler,ritim'o. Akumu s1, esamin'I>m u aqeea§i positie subtu puntulu de vedcre alu d1,eptului interioru.

Basele organiz1,rii Prin 1ipateloru o dat1, r~kunosknte printr'o konventie speqiah intre puterile kontraktante. e vorba de a sti daka Rorninii voru putea, in viitoru s1>'§i skimbe konstitutia §i ler,rile foudamentale a le tMii loru far'.& s1, se espue la vre o interventie.

N oi amu v1,zutu k1, Rominia are uml dreptu perfektu de suveranitate interioal".b. A§a dar, in puterea astui printipu, ea poate faqe singur'I>, f1,r1, niql unu koutrolu str.1,inii, toate skimb'f,rile neap1,ratii trebuinqoase administratii si kiari1 konstitutil sale. Ast'f> suveranitate, pen'tru 'ka s1, esiste n'are trebuint'.b S'b fie r ekunosknt'.b de qele-1-alte state, ka suveranitatea eksterioaf'.b. Ea a esistatft de sine§i din timpii qei mai veki; §i intreruperile provizorii kare s'a(t f'bkutu in esersitinhi s1>ft n'au fnkutft de kitu ni§te fapte kare m{ konstitue unf1 dreptiL ,,Daka se intimph ziqe Vatelii (1), ka o natiune S'b fie nemultnmit'b de administra.tia publi.k'b: ea poate S'I> pue unu noft ordinit §i S'b reformeze guveruulu." ~i mai departe adaog·1, (2): ,, Toti't in puterea astoru prinqipii, e de signn1 kr, 1

(1) Droit des gens, liv. 1, chap. 3. §. 32.

(2) Id., §. 33.

87 daka natiunea se afh r'ntl kn konstitutia sa, ea e§te in dreptu de a o skimba."

Dnp'n •iele 'Ie amtl zis11, este V'nznti't, k'n Rominii atl intrebnintatfl astfl drepfft. Traktatelc •ie au inkecatfi ei ku Tnrqia n'afl modifikatft in nimikfl snveranitatea lori'l interioan. Singnrultl 1onI efektfl a fost11 de a limita snveranitatea 1orfr estcrioar'b, din lrnnsa nnei aliantc ncegale. Kitft pentrn dreptnli'l de investitur'n sau de reknnoa§terea printnlui, asta nn e de kitft mii't simpln ornai,i:ii't fendali't kare nu altereazT> ni 1I de kumi't autonomia nnni statu.

Ni11i o skirnbare direktr, in forma gnvernnlni ~ai'l in a k011stitntiI, kare nu va fi atinsft dreprurile lnnalteI-PortI, nn va pntea jnstifika interventia a1:Iestia. Daka kite o datT. ea a f'okut-o asta a fostft in kontra dreptnrilorft traktatelorft; §i daka adcsea ea a intrehnintatri kiarft forta, asta konstitna o violare la kare Rorninii, in diferite epo'ri, aft rT>spunsfl prin arme.

Dar ashzi starca lnkrurilorfl s'a skimbat1I; intr'nni't interesft de ekuilibrn i;reneralft, pnterile semnatare a le traktatnlni de Parisft trebuc S'n pne, dupe apelul(t f'I>knt1I natiuni'i Romine, bazele dreptnlui pnblikfl §i interionI alft Priw1ipatelorf1. 0 konventie spe•Iiah va intervcni spre :vrestlI efektft intre tvrnlea~i puteri, §i fie karc se va afla garanh a a•1estonI dreptnri. Tnr<ria kare, prin traktatele sale de rnai 'naintc nu era ni 1 1i de knmu garanta snvcranihtii interioare a Prin•1ipatelorf1, 11i nnmai protektrita esistentei lorft politi 11e, dobinde§tC printr'asta nmI titln nmI. Ka §i •rele-1-aHe pnterI, ea se va intercsa de respektulfl §i mantincrca dreptulni pnblikf1 interion1 alft Prin,1ipatelorf1. Unfl drepti't de intervcntie este krcatr1 in favoarea pnterilonI garante, kind11 vre o skimbare insemnat1, va avca lok11 in bazele konstitntii xotT,rite, intr'nnfl komnni:'1 1

88 akordu, intre aqeste puteri. Dar sL vedemu kare trebue S'b fie xot'britulu asteI interventii.

Pin-i; la traktatuh1 din Parisu regula i.i:eneral'6 pentru Prinqipate era neintervenirea. Dar mijloqirea puteriloru kontraktante o modifik-i; in interesulu Europeanu §i kiaru in interesuln Rominilorn, kare, din kausa turbur-i;rilorn politiqe, aln kr,rora teatru era tara lorn, nu putea s-i; se bu!fure in paqe de esersitiulu suveranit-i;teI loru. In adev'brfi ziqe D. Wheaton (1) ,, sing·urile esqeptii laregula de ne intervenire sintn aqelea qe result'.f> din traktatele de aliantL, de garant'.fi §i de mijlo1:1ire, la kare statuh1 a le kr,ria trebi'. s'intn in kestiune este parte kontraktantT:,, sad din traktatele inkeeate de alte state pentru esersitiuln unui dreptn suposattl de interventie fondatn pe neap'.f>rata trebuint'f> a prop1ii lorn konserv-i;rI, satl pe unu perikoh1 eventnalu amerin. t'.f>tonl de siguranta i.i:enerah a puterilorn."

Starea nesigur'b a Prinqipatelorn nu putea da Europei okqidentale garante indestuhtoare pentru paqea orientuluI. Dupe qe au pusu esistenta loru politik'f> subtn o garant-i; komun-i;, voesku s-i; konsolideze starea lorn qivih interioar-i;, pentru ka prosperitatea lorii din n-i;untrn, unit'b kn sigurnnta esteriorr, S'fi poato fa1:1e din aste t'.brl untl bulevardu realu in kontra nuoilorii ambitiuni de konkuist'.f>. . Or'i de kite ori rei-,i:imuh1 interiorn va suferi, prin atakurile din afar'£> sall din n'fiuntru, se intelei.i:e k-i; aqelea§I puterI potll interveni spre a sustine opera lor(t komun'.f>.

Ast'.f> interventie, aplikat'b ku iutelepqiune, nu altereaz'.6 niqi de kumfi suveranitatea din n'.buntru a Prin1:1ipatelorn. De kite-orl vedemu in istorie, alte state garant.indu konstitutia unuI stattl, §i in(1) Elements du droit international, v. p. 96.

89 tervenindu kindu ea devine obiektulu unorii noi difikulhti. Ku toate astea interventia asa nu trebue sr, fie 'niqi o dah armatr,; ea trebne ;r, aib'n mai multu karakteruhl de mijloqire. Ku astr, konditie, statnh1, ku toat'.1 garanta konstitutiI sale ~i ku tot(L dreptnlu de interventie, nu in,reteazr, de a fi unft statii suveram1. Astii-fehl in 1 G4S, la paqea din V estfalia, Franta §i Svctia g·arantarr, konstitntia vermanikr,. Asemenea, konsittutia aktuah, a konfederatii Elvetiqe fu aranjat'n in 1815 prin mijlo•1irea puterei aliate, §i in nrm'n rckunoskut1, de dinsele la kong-resnlft din Viena, ka baza paktului fedcrahl ah\ Elvetii. Prin aqclasft aktfl toate kantoanele isi garant~zii. intre dins~le o konstitutie si um1 guv~·nf1 lokalu (1). Di eta I;Iermanik1> poate g·aranta konstitntia fie-kr,ruia statft alf1 konfederatii, dupe 'Iererea sa: prin asta ea dobinde§te dreptuh1 de a interveni, saii prin mijlo'lire, saft intr'unii kipii arbitrar(1, in neinteleverile ivite asupra astei konstitntiL Esistenta politik.1> a Beli,iei, ka §i konstitutia sa, sint(t puse subtrt garanta Enropeam, : Prin traktatnl(1 de la 15 Noemvrie 1831, 'lele qin'-Ii mari 1rnteri aft konsimtitf1 la dcsp1,rtirea Belr.rieI de Olanda §i aft priimit-o in num1,ruh1. statelorii indcpcndcnte, subtr1 ni§te konditiI ~rn ea le a a•rnptatft ~i kare au devenitii bazele dreptuluI S'hft.

A§a dar este v1,zntf1 k1, suveranitatea interior1> a Rominilorii nmine perfekt'b, kn toat'b interventia morah a puterilorft g·arante. Kn toatc astea noI g-1,sim(1, in traktatulu de Parisu unf1 artikolll, kare pare kontrarfL astonI prinqipiI, sal1 qelft pntinu alu k&ruia sens(1 nu este indestultt de lim11ede.

Art. 27 ziqc: ,,Daka rcpaosnlii interiorii ahl (1) Acte finnl du congres cle Vienne, art. 74.

90

frin1:1ipateloru s'ar afla amerintat11 sau kompromisu, Inalta-Poart'.b se va inteleve ku qeJe-1-alte puterI kontraktante asupra m'.bsurilorft qe trebue sr. ia pentru a mantine sau a restabili ordinuh1 legalu. 0 interventie armat'.b nu se va putea faqe f'.br1, un akordu prealabilft ali"t tutulorft puterilorf1," Astfi artikolii de sigurft k'.b trebue s1, aib'.f> in vedere atitft atakurile in kontra ordinuluI legalu, kare provinu de afar'.b, kitf1 §i a aqelora kare provinii din 111,lmtru. Mai intiif1 S'.f> d'.bmii ash dreptate puterilorft kontraktante, k'.f> au rn'.I>r1,Iinit(1 interventia, puindu prin'lipulu de a nu lukra de kitf1 in komunu, sall dupe konsimtimintulft prealabilii alfl qelor-1-alte puteri.

Kindu repaosulft interiori ahl prin1:1ipatelorti va fi kompromisf1 sau amerintatu, prin atakurile qe arft proveni din afar'.f>, atun1:1i nu este niqi o difikultate. Toate puterile garante aft interesft a 'lu. mantine, luindft in komunft m1>surI spre a pune unii sfir~itu orI-k1>ria n'.f>v'.f>liri. Dar fiind-k'.f> dreptulu de ap1:,rare est<~ mai intiif1 alft Rominilorft; lorii Ii se kuvine de a qere in urm1> ajutoarele de kare aft trebuint'.f>, sau qelft putinu, kindii Ii se vorft trimite de bun'.b voe, nu se va faqe asta de kitft. dupe o intelevere intre toate puterile g-arante. .Altminter'i, se inteleve foarte lesne kitti s'ar aviza kn dreptulii de interventie, §i subtft pretekstf1 de a ap'.6ra tara in kontra unui atakt1. ima:r;cinaru, an1. okupa-o totfl-d'auna milit'.I>re§te. Pentru asta artikolulii nostru, ka s1> nu Jase poarta deskis'.f> la ni§te asemenea abusurI, adaog'fi: ,,Ni1:1i o intervenµe armat:b nu se va faqe f'.f>r'fi unft akordft prealabili1 intre a1:1este puteri." N oI kredemft k'fi astr. fras'fi a avuti1 mai ku seam'I> in vedere, kasulti unui atakt1. qe ari1 proveni de afar'fi.

Dar kindi1 e vorba de turbnr'.nrile din Il'filln-

91 tru, trebue sTi ziqem(L kTi §i pentru asta puterile garante all dreptulll de a interveni kn min Ti armat'o?

Noi nu putem(L priimi o asemenea interpretare, §i kredcm11 kTi trebue sTi se fakn oare kare deosebir'i. Kind e vorba de oare-kare ncinteler,er'i asHpra interprehrii sall esekuhrii paktului fondamentalll kare fak11 obiektnlll garantei, 11ele-l-alte pnteri garante vor11 intrep:une mijlo 11irea lor(L dupe 11ererea \TC nnia din p1,rtile interesate, lrn STi le pue in akord(1 §i s1, restabileask1, buna inteler,ere. Kind e vorba de 11eea qe se numeste o revolutie in le1,1ilc fondamentale, adik1, o skimbare kia1:(1 in bazelc konstitutif, puterile garante sint(L mai direktll interesate; ele potft interveni nckiemate pentru ka s1> esamineze daka noul11 ordin(t de luknri promite a11ccasi sig·uranh ka si 1el11 vekiu. Dar a 1i se opre§te ~ dreptuhI ion'i.; claka ash, konditic este implinit'n Rominii pot(1 fa11e in viitonI totlt felul11 de skimb1,ri in konstitutia lor(1, k1> 1i ar(1 fi absurd11 Sn kreaz1> 11ine-va k1, ei nn vor(L putea s1> mai fak1, rnodifikatiile 11erute de timp(L §i de noile trebuinte. Daka unele din klausele 11ele noi sint(t neindestuh,toare §i kontrarii sigurantei komune: puterile garante voru oferi atu1111l mijlo 11irea lor(t ka s1, pue mai bine in armonie noul(L rer,im(L kn 11ererile ckuilibrulni. In aste don kasuri, interventia nu poate fi armatL, ni 1i esersah de Tur11ia sing·urn, de kitt'i. dupe 11c va fi priimit(t mandatulfi tntulon'i. puterilorit; k1> 11i dupe art. 27, ori 11e rn1>sur1, in prinvinta asta nn poate fi luat& de kitu in komnnt'L Kind(t tara se afh in a•ieea 'IC se numeste o adev1>rah a;iarxie, adikr, kindi't este subt(t dominarea unei singure faktinni amhitioase kare pune tot([ in foki'L si in sinr,e, atmP1i puterile garante a(L mai intii(L ~ dreptnltt inkontestabilu de a oferi bnnele lor(t ofiqiurL daka pa11ea nu este restabilit'b, 1

1

1

1

92 si daka anarxia devine din qe in qe mai mare, asti1felu inkitu amerintr, r'I>sturnarea komplekt'I> a orIk'I>ria le:r,11 §i kiaru repaosulu veqiuilort1; kestiunea de ekuilibru §i de sigurant'I> 1,ienerah domin'I> atunqi kestiunea de suveranitate, §i o interventie armat'I> poate avea loku dupe o intelevere prealabih intre puterile garante. Noi kredeim1, k'I> finalulfi art. 27. se raport'I> tott"t la kasulu aqesta .. §. 4. -

Unirea Prin'IJ,ipatelorit fi unu prin{,u slruinu ereditarft.

Traktatulft din Parisu nu numai k'I> nu este impotrivitoru prinqipinlui de unire, qi din kontra ii este ku adev'I>ratu favorabilu. Turqia si Austria ne-voindu S'n se uneaski; kn propunerea D. Valevski, au hsatu kestiunea S'I, fie xohrit'I> kiaru de natiune. Adev'I>ratft, k'I> asta este a se konforrna perfekta sa suveranitate interior'I>. S'arii fi pututft xot'I>ri deklaratia unirii kiarft in kongresf1; kr,qi, ast'I> kestiune, rnai 'nainte de a fi lokah este lrn totulu politik'I>, §i aru putea interesa siguranta venerah. Ku toate astea Rominii nu sintft mai putinu rekunosk'I>tori puterilorft okqidentale kare aft provokatu, :in sinulu unui kongresu Europeanu, ast'I> kestiune de unu interesu atitft de mare pentru dinsi'i'..

• Ku dreptll knbintu judekr, D. V elavski, 1n protokolulft 6, k'I> unirea Prinqipatelorii r'I>spunde la neap1,rate trebuinte deskoperite printr'unll esam'3nii atentivu ah1 adev'I>ratuluI lorft interesu. Atitu subtft raportulu politik11, adrninistrativu kiti't §i ekonomikft, desp'I>rtirea astorii do1, p1,rtI a unui intregft, nu poate fi de kitu o kaus1, de shbiqiune §i de desorganisare. Din kontra reunite intr'unu singurii korpt1, subtii unii sefii si kn o singur'I> administratie, ele ,

. .

93 ari"t r.r,spunde la aqeea •rn Europa a§teaph de la dinscle: puterea §i progresulu. Aali-Pa§a sustine din kontra k'b nu sc poate atribui despLrtireI ambelorll provintii situatia la karc trebue s'b se pue un(L terminll. Da; reJ,Iinrnlll :F'anariotilor(t a avntii urm'brl pr'bp'bditoare pentru Romini,i protektia RnS'b a slr:,biti't forta lor(t morah §i materiah; viohrile traktatclorii de la 1716, §i amcstekr,rile kurtei superiol'e in esersitulu a ntonomici de la 1826 inkoaqi, sint destule kause de turburarc §i de shbi,1iune; dar kare e kausa primitiv'b a tutulon1 relclon1 a,1cstca? Nu este kianl rlesp'brtirea intre aste dor, surori, alft kr,rora intercsft era de a se lega impreun'b pentru a se ap'bra in kontra putcrui'lilori't inami,1i qe'i impresura, despLrtire protejatb intr'adinsft de a'rnia •1e se opunft nationalit'btii Romine? Unite intr'uml singurft Sta.tu, l\foldavia §i Rom'bnia, potll mai bine S'b se lupte in kontra inami•1ilonl din afar'b. Uml singuru §ef(i fiindrt in kapulft guvernului, o singnrr. kamer'.f> disputindft inaltcle interesc §i dckretindtt lCJ,1ilc; va ft unitate de aktiune ill mLsnrile de apr1rare §i de prosperitate publik'b; Strig·area de alarrnL va fi auzitL in a•1ela§tL timp11 in arnbele tLri; o lqre bmn le rn fi aplikatr. in a•rcla§ll momenttl; nu sc Ya vedca in a•1elas(t timpft nn(t printtl qctr,teaml bun(r si uni't altulft vi~dnti't str'.binilon\ ~ kamc'rL fakind(t o Ie~re bu11'.b de prosperitate interion §i o alta lepLdind-o spre supunerc la inspiratiile vcnitc din afar'.f>. Dnita.te de ku~retare, unitate de aktiune, unitate de vointr,, unitatc in rnijloa•rnlc de a lnkra, iat'b •rnea qc ku adev'.brati"t produ,1c forta nnui Starn. Din lipsr. de ash unitate, Pri11'1ipatele aft dcvenittL Yiktimele streinilorii. Ast(L aclev'bl'Ll atit(L de kuratii Ali-Pasa, nu voeste s'.b'l(t vazr1.

N~1; ad'bogr, el11, dcspT,rtirea datcaz'.b din timO

0

94

piI qei ma'i de demultfi, §i turburarea kare a domnitil. in Prinqipate, abia se duqe la o epok'.b Im totulu no'.b.

Pentru timpii 11ei ma'i de demultu, rr,spunsulu aru fi foarte simplu: Nu este niqi uml resonu ka sr, perpitur,mu unu r1>1t pentru k'.b esist'.b ast'.bz'i. Pe d'alt'.o pa1i.e, ast'.o despr,rtire nu este a§a veke kumii '§I o inkipueskfl, ea nu dateazr, de kit(t din alu tre}-spre-zeqelea sail alu pai-spre-zeqe}ea sekolfl. In toate kestiunele, grele ori de de kite-ori era vorba de unll interesi't nationalii.

Rominii §i Moldovenii se lupta11 impreun'fi pe kimpii de b1>tae: Turqii, Ungurii, Polonii ii au g1>sitfl adesea unitI ka S'.6 '§i apere nationalitatea lorll, Mir<1ea I-iu, Stefanfl qelu mare, Mixaiii Bravulfl, kompuneaii armatele lorfl de RominI §i l\folDaka kite o datL se v'.odf1 in resbelu dovenI. unii in kontra altora, astea nu sintu de vomii vorbi adev'.oratii de kitlt niste resbele qivile. EI n'au uitat(i niqi o dat'.o kr; sintu frati, §i ideea de unire dateaz'.o kiartl din zioa desp1>rtirii. Ea a fostu visultl de auru alu tutulurtl oamenilori1 marl kare s'au aflattl iu kapulii Rominilon1. Astrt-felii noi vedemfl rna'i intiiu, in sekolultl ah1 paI-spre-zeqelea Rominii reunitI f'.okind(1 partc suveran'.6 din imperiulu Romino-Bulgaru; in 1389 MirtJea I-il1, isbute§te a reuni pentru kitfi-va timpf1 ambele Prin11ipate, el11 se intitula:,, Kraiu (re{re) de Bosna §i de ambele Rominil, duk:r, de F'.ogr,ra§ft §i de Omla§l1, st1.pinf1 alii Banatului de Severinu, despotu altl Dobro:r,ri, Siuior(t al(t Silistri §i alfl tutulortl ora§elon1 §i lokurilorfl pim, la muntiI Andrfanopolulu'i, (1) ,, Ioanu Korvinu, ziqe Uniadt1, astu atletl1 altl kre§tin1>t'.oti1, n'I>skutu Rominfl, se lupt'.6 in kontra Turqilorfl, aviudu tot-d'auna subtfl armele sale · (1) Vaillant, Jlistoire de la Roumanie, vol

1,

p. 164.

95 sol<latI mai din toate tLrile Romine, espeditiile sale nn erai't de ktt11 kru1:1iate Romine.

Stefanft 11ehl Mare printul(t 1\Joldavii, i111:1erk'o k'otre mijlokulii sekolulni ahI qi111:1i-spre-ze•1elea, de a reuni ambele Prin 1ipate; chl se fLlrntf1 stopirnl pe Rominia, dar 1:1irkonstant,cle defi 11ile in kare se afla nn'i permise de a realisa proektulft sT,ft, elu se multumi ku •1ele patru-ze 11I de viktorii asnpra inami•1ilorg sLI. Mi:xaiu l3ravul11, printulfl Rominii, fu maI feri'-1itu; dupe qc sc fT,ku HtT,piml pe Ardealr1 in Noemvrie 1599 ln'b prin spad'f, Moldavia ht 18 lVIaiu 1600; §i priimi kiar(t de la Sultannhl investitura, astu-felu elu se intituh rei;rele kitori't trclc Prinqipate. rrrebue S'b mai vorbimft de dcosebitele proekte fLkutc sprc a•rnstu efekt(t de k'btre 1:1ei-l-alt'i? Austria a i1Prerkatii adesea de a adu•rn Prin 11ipatele SL se reuneask'b subt(t protektia sa. Gabrielft 1 Beetleni'1, printnlft Ardealului, puse totii in miskare lrn S'b se vazL in kapul(t astor(t trei Priw1ipate, §i Sultanuhl poate kn ar(t fi inkurajatii proektele sale, daka k'I>tre inqeputulu sekolului alu §apte-spr_p-ze1rnlea, nu s'an1 fi v'bzntl1 snrprins1l de moarte. In fine Katerina a RusiI dete paqea Tur,1iI in 17 72 ku kondit,ie ka Rominia §i Moldavia reunite intr'nni't singurft staW s'b fie date printului Stanislasu-Augnstii-Poniatovski. :Maria-Teriza se opnse la astL kombinare.

Ideea dar de reunirca Prin 11ipatelor(t nu este ni,1i no'b ni11i nekunoskuto Rominilor(t; ca dateaz'b din timpii 11ei mai de demnltii, §i nimiki't nu s'an1 opune ash.zi realiz'briI sale.

Kitrt pcntrn turbJtrT,rile de knrindft la kare faqe aluzie trirnisulni Inaltei-PortI, SL ne adu•1emft mninte numai intr'un(t knvintft, kr, rnrnlntia Romiu1, din 1.848 a avutft de skop(t printipal(t de a protesta in kontra protektieI lluse §i · de a reinoi relatiile ku a TuP1ia; t'bg1,dui ler,ritimitatea §i folosult1 1

96 unei asemenea miskr,ri, este a '§i dori propna sa pierdere.

Tiele-1-alte objektii qe s'aru putea opune la reunirea ambelonl Prin•1ipate, spre esemplu: k'.6 desp1>rtirea este konsekuinta datiniloru §i obiqeiurilonl kare se deosibesku in fie-kare tar'.b; daka se va konsidera pretnlu qe fie-kare aglomeratie ata§eaz'f> autonomieI sale, se poate deduqe a priori k'.6 Moldovenii, ka §i RominiI, doresku, maI 'nainte de toate a '§i konserva institutiile lorn lokale separate (1); aste objektii, zik11, sintu mai multu imai;i:inare de kitu reale, §i se bazeaz'.b mai putinu pe fapte de kitii pe gTe§eli; k'.b'Ii niqi datenile ni'li obiqeiurile, nu se deosibeskli intr'unu kipu simtitorii, in ambele Prin'Iipate. Ku aqeia~i limb'.b, a'.Ieia§i pelii;i:ie, a'.Ieia§i istorie §i aqelea§i lei;i:i, este mai evidentu k'.b o natiune nu poate avea de kitft aqela§11 karakterii, §i aqeia§11 kredint'.b, negre§itu k'.b sintti diferinte lokale, konsekuinte neap'.brate a le dist'.bntii in fie-kare tar'.b; dar aste diferiute nu altereaz'.b in nirniktt tipulu oriI,rinalu kare karakterizeaz'.b o natiune: Frantesulft de la Sud(t se deosibeste kn multii rnai multu de Frantesulil de la Nordt1, de kitrt Moldo-Rominii intre din§ii, §i ku toate aqestea si unulu si altulu are aqeeasi patrie. Pe de alt'.b parte ~ste adevr,rat11 k'.6 ffe-kare aglomeratie tine la autonomia sa; dar ast1> autonomie nu este niqi de kumu desfiintat'.b pentru k'.b diferitele p'I>rti a le aqelia§i natiuni se unesku spre a o esersa in komunft. Rominii si Moldovenii aft fie-kare absolutu aqeia§i autonornie; o vorft pierde-o ei numai pentru k'.b vor(L voi S'.b fak'.b dintr'insa una singur'.b, pentru ka S'I> o apere mal bine §i s1, profiteze de dinsa? Asta aru fi a sustine k'I> esersi(1) Vezi protokolulu 6.

97 tiulu unui obitJeiu deosebitf1 in fie-kare provintie a FrantiI inainte de 1789, era avantajosu pentru natiune, §i kr, a fostll o violare de antonomie kindu revolutia proklam'.L unitatea lei;rilorll §i a puteri levislatjve.

In fine printipuh1 de reunire este pusu kiaru in reglementuh1 organikii impusi1 de k'.Ltre str'.Lini, §i pe kare Poarta 'h1-a reknnoskutu §i 'lf1-a kon:firmatu formah1 in traktatultl de St-Petersburgu.

Kumi1 se intimph k'.L astr,zi se impotrive§te la reunirea a kr,ria posibilitate ea a rekunoskut-o de mai 'nainte? l\folti voesku a snstine kr, artikolele reglementului nu potf1 avea o asemenea interpretare. Ku toate astea nimiki1 mai lesne de kitu a 11ita aste artikole.

Art. 425. ,,Orivina, reli\ria, obiqeiurile §i komformitatea de limb'li a l'.Lkuitorilori1 din ambele Prinqipate, prekumll §i trebuinta mutual'.L, kontinu, ink'I> din prinqipu, elementele unei unirI intime, kare a fostf1 impiedikat'li §i intirziat'li prin 1:1irkonstante silite §i sekondare. Avantajele §i qfrkonstantele mintuitoare '"le aru resulta din unirea aston1. do'.L popoare nu potfl. fi supuse la niqI o indoiah.

Elementele impreun1,rii populului Moldo - Rominu sintu deja puse in reglementii prin uniformitatea baseloru administrative a le ambelorll t1,ri."

Art. 426. ,, Identitatea le1,IislatiI fiindu unuli1 din mijloaqele -.,rnle mai efikaqe pentru a konsuma ast'.L reunire morah, o komisie mikst'I> va fi numit'.L de kr,tre guvernulf1 ambelorii Priwripate, spre a uni intr'unf1 sinP-nn1 si korpu lenile Moldoo ,, a11elasii ,, y Romine, kodurile •1ivilu §i penalu a ambelorii t'bri in timpu kindft ospodarii vorft g1,si lukruhl k'I> se· poate esekuta, f'I>ki11dii modifikatiile §i skimb'I>rile qe aru fi rekunoskute indispansabile ~i arlr,ogindu kasurile neprev'.nzute."

7

98 Daka aste do'o artikole nu sintt1. deslu§ite, atunqi nu se Ya rnai putea interpreta niqi o le1,1e, ni1:1i dup'I> koprinderea, niqi dup'o spiritulii s'ou.

A§a dar neap'orata trebuint'.o a reunirii ambelorii Prin1:1ipate este unu faktii siguru, 1:1erutii de istorie rekunoskuti.1 de diplomatic, reklamatil de leJ,Ii, §i respunz'ntori.1 kiarft la obiektulu kongresulni din Parisii, adik'o: la forta §i la prosperitatea astori.1 tMi. La observatiile f'nkute in kongresnlu de Parisil, au hsat(t solntiunea astei importante kestii, la xot'orirea kiarii a natiunei ; neg-re§itii, pentru a se konforma kn autonomia §i kn dreptnlii s'oil de initiativ'L. Dar dup'fi kumll amil zisil kongresulil aru fi putntll S'.n o xot'orask'li ipso-jure, §i atuntJ:i aril fi devenitil o kestiune de ekuilibrn. Ku karakteruli.1 qe a luahl ast'ozi, este o simph kestiune de dreptil interioru. 'fara are o libertate absolut'li de a lua in privinta ast~t ori-':Ie felu de · 1t1'Lsnr'li, fT,r'.fi ka s'li fie trebuint'.o de konfirmarea sail de santionarea Inaltei-Porti'; kr,<ri totil 1:1e nu este kontrariil suveranit'litii sale este afar'o din kompetenta sa. Daka dar naµunea se pronunt'li pentru unire, atun1:1i asta e unil faktii qe esist'li din a1:1elii minutil, pe kare qele-1-alte puter'i nu voril putea ni1:1i S'li'lii konstateze ni<rI s'.fi'lu fonnuleze: Dar totulfi atirn'li de la maniera ku kare va fi kompuse ambele divane ad hoc. Daka se va lua de haze sta.tutele vekiloril adun'ori esrtaordinare, kare a tinutil pin'li in 1826, daka, dupe kumu promite D. de Burkenai (1), divanele voril fi kompuse astfl-felii kumii s1> ofire gapauµle une'i'. adev'Jirate ~i serioase · reprezent1>rI, 111dr'ns11esk:(1 a asigura, · f1,r1> S'L stau la in-

(1) V ezl'. protokoluln 8.

99 doiah, kr, natinnea se va pronnnta rnai in unanimitate pentrn rennirea ambelori:i Prin•1ipate.

Dar daka din kontra votuhl va fi redusu, daka num'firul(t aleg'fitoriloru §i al(t '"relonl •rn voru fi ale§l va fi restrinstl, daka sc vor(t konforma mai rnult(t dupe regulamentulu org·aniku kare nu trcbue S'fi fie de kitu o xirtic alln, de kittt dupe vekea stare legah a lnkrurilon\ atnnqi noi nu put.emu ST> ne dT>mll ni•1i o opinie; <le kitll numai ST> sustinem11, fa,r'fi a antit1ipa, k'.6 majoritatea astei adun'Lri va fi kompns'.6 de boeri §i de proprietarii •mi mari; pe kind(1 klasa a treia, komcrsanti'l, meseria§ii, profesiunile libere, tLranii, nu vor(t fi de kit(t o slab'Ii minoritatc. Nor nn voim(i ST> ne indoimu de sentimentcle patriotiqc a mai rnultor(1 boerI §i propietarI, qi din kontra avemu. •ma mai mare inkredere kL la vederea nnor(1 kestiuni a~a de vitale pentru natiunea lor(t; ei vorr1 hsa la o parte ori-qe feh1 de konsideratii de intcres(L personalu, se vor(t desbr'Iika de ori-•re vcki11 pr~judit(t §i voru §ti s'.f> se arate demni de apelul(1 qe le a fost(L f'.hknt11 Europa §i de mandatulCt •rn li '1ft vorft konfia natiunea. Dar daka 'linc-va nu trebue S'.h fie pesirnist(t, asemenca nn trebue s'.h'si fakr, iluziunL Kestinnea de reunire estc mai k1{ seam'Ii popnlarn; ea este prea mult(t simtit'L de a trcia-klas'.6; §i nu prea este multct gustat'.6 de aqeia 'le se nnmesk(t inaltele reI,Iiuni a le sotietr,tii. 9i rezonulu este prea simplu; ku doL Prin'lipate sin tu dor, kandidaturI de printci, don kamerc, dor, serii de ministrii, don konsiliurI de Stahl, dor, knrti de kasatie: atitea momeli pentru ambitiunile de§arte. F'fir~ indoialT> noi faqcmu parte esqeptiilortl; dar in asernenea kazu, trebne mai bine so nc ferirn(t de r.nu de k:itu S'.o'h1 provok'Iiml1.

Kestiunea de aler,ierea noului printr1 kare tre-

100 bue S'I> fie pusii in kapult1 guvernulni ambelorii Prinqipate nu este mai putim1 interesant'I> pentru aqeste t'I>ri. Din kontra se joak'I> urnl mare rohl in qeea qe se atim;ie de rer,renerarea viitoare a Rominiloru. Printipulii. elektivu a domnitu tot-d' anna in ler,rislatie relativii la §efulu Statului. Elii se lega ku printipulu reprezentativt1 kare a dominati'1 neinqetatu in aste t'I>ri. Printulu nu era alesu in vre o klas'I> oare-kare; k'I>qi, in Rominia, n'a fostti niql o dat'I> vre o ierarsie aristokrat'I>.

Popolulu pute~ aler,re pe ori-kare qet'I>teanii ar fi prezentatu garante indestuhtoare pentru feriqirea §i ap'I>rarea t'I>rii. Adesea aler,rerea se f'Lqea dintr'o familie, din kauza servitiilorii f'.okute de dinsa. Kite o dat'I> s'a v'.bzutii naµunea akordindti ereditatea unei singure familii; astu-felii dupe moartea lui Mirqea 1-iu, in 1418, adunarea naµonah, dekret'.b ereditatea in familia sa din kauza servi'Iiiloru §i a rnarilorii sale merite. in 1498, Stefaml qelii Mare dobinde§te pentru familia sa ereditatea la troml §i o faqe rekunoskut'.b prin traktatulii imp'I>tritei aliante ku Polonia, Ungaria §i Rom'.bnia.

Aqeia§i eriditate este akordat'f> §i familiI lui Mixaiu Bravulu. Dar niqI una din aste eredit'.bti nu tinu multil. 'llirkonstantele difiqile in kare se afla ast'I> tar'I>, lun:r;iile resbele qe avea S'f> sustie in kontra stniniloru, in fine ambitiunile nes:r,tioase, f'f>ku ka prinqipalu de elektiune s'f> r:r,mie tot - d'auna domin'.btori. Kite o dat'.b era kiaril o neqesitate komandat'.b de qifkonstante, kr,qi ale\ierea se f'f>qea pe orl-qe omtl kapabilii de a sk'.bpa naµunea. Asttlfelu in 1518, aler,rerea Rominii se fiks'I> pe Radu alii. V, unu simplu knlng'I>rii; in 1522, a'leea§i aler,rere se fa-qe asupra lui Radu alu IV-lea de la Afumati, simplu burgezu fT>r'.b titlu kunoskuttl ; in 1526 Moldavia ridik'.b la trornl pe faimosultl Petru

1

101 Rare§11, simplu peskaru, in 1532, Rominia aleI,Ie de printu pe arximantrituhl Petre Paisie, subtu nume de Radu al III; in 1580, uni't simplu proektu Radu al X este ridikatft la tronu prekumu §i sukqesorulu s'.F>ft in -1582, Petru al IV fiulft unui simplu b,__urgezu, §i protejatulf1 Frantei (1 ).

In fine in 1685, Moldavia aleI,Ie de printu pe Kostandin Kantemiru, simplu serdaru, adiln subtulietenantu. Esemplele kare sintll inln multe, fakft indestulu SL se vazL k'b printuhl putea fi alesu din oriqe klasL a sotiehtii, iaru nu dupe kumu o 11ere reglementulu organikf1, numai din rindurile boeriloru de primulu ordinu.

Kitll pentru adunarea kare aler,ea printulu, noi §timu kT, ea se numia estraordinarL, §i kL konservt pinL in 1831 forma •rn i s'a datu de Radu alu IV in 1493 toate klasele sotiehtii eraf1 ekzaktu reprezentate §i se putea ziqe kL era adevLrata ekspresie a dorintilor(L tLrii. Reglementulu organilnl o dcnatud, ku totuhl: clft m1,rr,ini numLrulu deputatilorft la 190 pentrn Rominia §i la 132 pentru Moldavia, §i asigurL o puternik'b majoritate boerilorfi, adiln: klaseloru privelir,iate kreate de a11ela§ll rcg-lementu.

Dar kare fn printipnlf1 elektivu la Romini? ku totft karakterulu sLu demokratikf1, ash institutie nu intirzie de a produ•rn rezultate supnntoare. Noi nu voimu ST, diskuhnnl a11i ex professo kare din guvernele ereditare safi clektive sint11 mai folositorI unei tLri; nc mnrr1inimf1 numai a konstata kr,, in Prin 11ipat~ printipuhl clektivll infati§eaZ'b grave perikolc.

In totu periodulu Istorii lon'i, se vLdll resbcle 11ivilc si1werindii tara din kausa ambitiunei mai multoru kompetitorI. Unii kaut1> a in(1) Vaillant. Histoit-e de Roumanie, v, 1, P· 335.

102 t'.brita pasiunile populare ka s'.b'§'i fak'.b din ele o arID'.b in kontra altui pretendentu, altif alearg'.b la stnini ka S'.b le qear'.b ajutoru §i astu-felu s'.b'i fak'.b S'.b intervie in trebile unei t'.brl libere. Tronuh1 odat'.b vakantu, mai multe ambitiuni s'apuk'.b de lupt'.o pentru ·lrn s'L'i dobindeaskr, posesiunea; alte ambitiuni sekondare formeaz'.b o tes'.btun de intriJ,Ii §i de partide, k'.bqi ele sperr, S'f> imp'f>rt'f>§eask'f> puterea ku kandidatuh1 qe'h1 vorii. faqe S'f> triumfeze. Asasinaturile, otl"f,virile, kiaru sakrifiqiulu drepturiloru suverane a le t'f>rii, nimiku nu este neglijatu ka S'.b ajung'f> la skopulu doritu. Strr,ini'i protej'f> ku skop-Ct toate aste emulatii rivale, ale k'f>rora rezultate definitive sintu shbirea t'f>riL qine stie qe soart'.o aru fi fostu rezervat'f> Pri{1qipateloru, 'daka sukqesorii, lui M1rqea 1-i-Ct, Stefanu qel-Ct Mare §i a lui Mixaiu Bravulu aru fi pututu S'f> kontfoue opera str'.bmo§ilor-Ct lorn! Dar marile puteri veqine kare rivnesku la aste t'nri, din kontra inkurajeaz'.b pasiunile partikolare. Pentru pretul-Ct ajutorului qe i se va da, kutare peretendent11 promite Austrii, Ungarii, Polonii, de a deveni vasalnl-Ct s'f>-Ct; altul-Ct faqe mii·de konqesii Portii, adaog'f> tributuHi ii permite de a se amesteka in trebile sale, kn konditie numai ka ea S'f,'lu sustie in kontra unui rivalc{. In epoka Fanariotiloru, printii se skimbar'.b rnai in toti trei anii; la fie-kare no'.b domnie, este o no'.b konqensie f'f>kut'.b suzeranului; ospodarulu se vinde la mezatct; qelui qe va da maJ multu este preferatu. Kindu Rusia intervine, ea g'.bSe§te t'.brimulu preparatu. Omuh1 kare i se va p'.brea mai bunu spre a 'i servi proektele sale, sau aqela kare 'i va faqe mai multe promisii, va fi kandidatulCt s'.bu.

Ea va skuti kiaru tarn de aleJ,Iere; k'.oqi indat'.o qe printulu de ereditate nu mai esist'f,, pentru qe stninulft S'.b nu'§i insu§eask'.b dreptulu de a

I

103 nnmi printuli'1? A:::;ti'L-felii, in akordrt kn lnalta-Poart'b, se impnne patrn printi Prin•1ipatelorf1.

Nol kredenn1 dar Jn, forma g·nvernnlni unei t,Lri este r elativ-r, kn trebuintile sale. Nn se poatc zi•ie a priori Jn, kutare formr, este avantajoas'h pentrn toatc tr.rile. Sistemulft politikft alf1 Emopei aktualr, irnpnne kite-Ba moclifikatiI kimh1 c vorba, de o anatinne mare §i pnternik'h, kare ST, 1m se team'n de ve•1iniI S'Li, atml'Ji se poatc asigura kr, fonna gnvernuln'i elektivn este •rea mai avantajoas'b. Din kontra kincHt este vorba de o tarT, mik1, a kuia pozitie 1,reogra.fiki; o pune in kontaktlt kn marl imperinrl kare k ant'h a '§I o apropia, atmPII forma g·nvcnrnlni trcbne S'h fie ereditan,, k'L'li ea pre½ent'L g-arante de pntere ~i de stabilitatc •re vine din propria sa naturb. Adesca kiarft o natiune mare, pns'b intr'o asemcnea pozitie trebuc ST, prefcre forrna creditan,. Nenoro11irilc pc kare Polonia le a in'lerkatft trclmc s1, fie atribujte, •1ea mai rnape parrc, sistcmnlui ST,i't Elek.tin,. ,, Intre popoarelc Euro1)e'i, zi11e D. de TokeYih't. (1), s111tft prea pntine kare ST, nn aibr, a se teme de konknistT, si de anarsie, , " ori de kite or'f isI vortt da nni't nol1 Sefft." La fiekare nor, e]cktic, csc nnC1 statu quo 1~rener alulf1 in politikr, 15i in administratie. Toate spiritele si11tft okupate de opcrntiile 'IC trelme ST> se fakT,. Toti ncglijeaz1, politika esteriorr, ka sL se okupe numaI de intritile interiore. StrT,inilon1 le vine bine la sokoteah toatc astea.

Aste rezoane ~i csperienta trekntnh\ ai't f£kntrt ka asfa,zi opillinnea pnblikr, in Moldo-Rominia S'h fie pentrn nnft print11 eriditarf1. ~cfnlft g·nvenrn1ni Romi'nft era aclevr,ratl! nnrnih1 pe viat'l,, ~i nu pentrn kitI~va a11i, ka in alte t'£ ri; kn tontc astea (1) De la dentmu,ratie en Amerique, vol. 1, p- 1i'.i7.

104 defektele era tot a'Iela 11e amu ar.r,tatu. Daka Rominii voesku asfa;zi s1> p1>r1>seask1> sistemulu elektivu, kare dateaz1, din sekole, §i kare era o instituµe de totu natiolal1>; asta e unu sakrifi11iii 1.rn '111 faku politi'IeI. Dar printr'asta ei nu intelegu s1, pue unii terminu sistemului reprezentativu, kare asemenea dateaz1, de sekoli §i la kare sintu foarte multu ata§ati. Ei voru numai ka §efulu guvernului loru s'.o aib'.o o maI mare prerogatin in demnitate, S'.f, reuneask'.f, mai mult1, fort'.f, §i stabili tate; numai astu-felu va putea s1> sustie §i ST, apere drepturile natiunei, k:r,111 interesele sale voru fi identi11e ku a•rnlea a le poporului.

Dar tokmaI din kausa astortl prerogative, §efulu ~tatului trebue s'.o fie kapabilrt de a okupa unu asemenea lokt1. Omulu a k1,ruia posteritate trebue s'.o dirijeze soarta Rominilort1 trebue s1> reuneaskT,, pe ling'.f, unu spiritll reformatoru o mare enen,1ie morah, pentru Aka ST, ridiqe drepturile §i demnitatea natiuneI. Intr'o tarT, unde totulu eBte de f1,kutu §i unde toate se potii faqe, intr'unu loku atitu de bogattl ku isvoarele sale naturale §i favorizatii de klim'.f> §i topografie, unu i;reniu Kreatorii va fi feri11itt1 de a pune in esekutare qele maI frumoase invenpI a le Europii, §i de a faqe s1> innainteze ast1> tar'.f> atitu de multii pe drumulu progresuluI, in kitu s'.f> se poat'.f> kompara, peste kitIva ani, ku alte state qivilisate a le EuropeI. Pe de alt'.f> parte, pentru a faqe S'.f> se esekute aste amelioraµi, trebue ka noulu printu s1, se ridi11e mai pre susu de toate prejuditiilc kare domneskii in aste t1>ri; prejuditii nationale §i prejuditii politiqe; trebue, ka S'.f> ziqemii altu-felu, s'.f> fie din sim,rn str'.f>inu. Dar daka opiniunea publik'.f> s'a formatu ast'.f>zi pentru um1 printu str1>inu, asta vine fiind-k.& Rominii 11eri't mai multu de kitii bun'.f> voint'.6 in

105 §efulii statuluI, eI voeskll ka elu. S'.n rup'.n ku trekutulll. Pentru k'.n, lukrurile nouI qerll oamenI nouI. Nimeni nu'i poate akuza k'.n le lipse§te amorulll propriu national(L , k'.f>qI patriotismulll esklusivu este totu atitu de perikulosll uneI natiuni kitll §i egoismulu esa1,1eratll unui individu.

Svetia, Beb;ria, Gre11ia au priimit(L re:i;i:I str'.nini, §i Im toate astea ele s1ntu state suverane §i respektate. Kindll printulu str'.ninll akcrept'.n misiunea kare ii este konfiat'I>, elu devine indat'.n 11et'.nteam1 alu natiuneI qe o s'.n guverneze. Bernadotii nu fuse mai putinu Sveziaml prin spiritu §i politik'.n, kn toate k.n po-ate era ink'.n Frantezu prin inim'L. Urma§ulu S'1U aktualu, rer;iele Oskan1 este ku totuhl Svetiarnl ku toa te k.n este ink'.n Frantezll de sim,re.

Pentru ka nationalitatea Romin'.n S'.n se poat1> stabili ku soliditate, ii trebue doL lukrurI: progresii in institutiile interiorc, denmitatea in pclitika eksteriorL. A§a dar, kitu pentru progrem1lii interioru, este in r,reneralu rekunoslrntu ko nu ce poate realiza kindii guvernulu este in lupt'.n ku- pasiunile partidelorii §i k:r, ku domi narea nepotismului: 1\qesta din urm'.n, esist'.n in Prinqipate kn mai mult1, forto de kitu in qea mai mare parte a <reloru-1-alte t'.nrI. Nmnai unft printii neutru &dik'.n str'.ninf[ poate s'.n pue lrn(t termeml a2tor(1 ahusuri. Kitii pentru partide, val! ele se a-a'I> ~i in Prln~riirn,te ka pretutindeni. Difcrite intere&e in sens1i konirari(L §i deosebitele ambitiuni kare '§i <lispu'i'.n doa~narea, sintu gata a se uni in kontrn ori-k&ruI guvernu kare nu le reprezenh §i s'5'I paraliseze orI-'Ie aktiune. Unu printu str'.f>inu, nefigmfodll in 1:ia;I una dintr'a•.::este partidc, poatc zigu.nl £L ree.tl!Jk'.n konlwrdia si rekon'iiliatia un:versah. :Jitu. 112:1trn politika e::;terion,, numai um1 acem3nea pti1::'rJ. poate sustine demn?fatea nr.,tiunei :cale. Ne -aindu niql t,

'

·~

106 de kumu familiarizatu ku vioh,rile trekutului, eh1 nu va suferi ka kurtea suzernn'b s'b treak'6 peste drepturile sale, niq'i'. ka puterile garante, sau numai unele din ele, ST, j eileze mi§kr.rile sale. Afar'n de alta, daka, prin leg'bturi de sini;ie, elu se afh, aliatu ku vre o kurte suveran'6, qeJe-1-alte puteri ii vorii da mai mult11 respektu, §i astu-felu, ordinulu politikfl alu Prin'lipatelonl se va. afla im· prumutatu prin ast'6 alian{'F> de sini;ie. .

Ku toate astea s'b observ'bmu kr, astu print-C1 nu poate fi ales ii · de kitu numai dintre natiunile alu kr,rora instiktu este konservarea esistentiI poJitiqe a Prinqipatelobl. Astu-felu nu poate fi de kitu Fransesu, Englesu, Piemotesii, Svetianu sail Beh;rianu: Ori-1:1e alt'.£> alei;iere are inkonveninte lesne de intelesu, si Rominii trebue S'6 se fereask'b de din~a ka p~rikoloas'.f> pentru nationalitatea loru. §. 5. Despre deosebitele ref01·me 1te sintu de intro-

dusu zn

Prin'l/,ipate.

Natiunea Romin'b ' este asemenea kemat'b a se pronunta asupra diferitelorii reforme qe, sint11 s'.f> se intrdduk'b iri dreptuhl S'bfl inetrioru. ' · Se intele~e k'b kadrulu livtajulni nostru nu ne permite de a di~kuta in extenso diferitele reforme de kare tara are trebuinh. Noi ne vomu m'bn;rini a esamina. kite-va din 1:1~le mai importante, f'br'b a ne opri de a anta 'pe qele-1-alte la finitulfl astei lukr'bri'..

1 °. M'tli~iile.

Dupe artikolulu 26 alu traktatnlui de Parisu, Prin'lipstele trebue S'b alb'.£> ·o armat'b natioah, indestuh, ka s'.6 manµe siguranta din n:&untru §i s'.f>

107 asigure pe aqeea a fronti erilorii. Armata Romin1,, numai va fi redus1, ka prin regfarnentnh:i org-anikiI, a servi numai de parad'b, ca va deveni ka §i in trekut11, o putere indestul'btoare ka s1, apere tara kiarii in k ontra inami~1ilor11 din a far1,. ~'apoI indipendenta unui popul11 an'i. fi iluzie daka n'artl fa•1e-o s1, fie rcspektat'f> prin o fort1, armat'b indestu1'.:r,toare; asta e uml dreptt'i. nedcsp1,rtitu de suveranitatea rekunoskub, a Rominilor(L Dar o armat'.li este tot-d'auna o povarr, grea pentrn finanatel e unei t1,rI, maI ku seam'.li o tar'.li ka Rominia, kare are de f'f>kut11 at1tea amelioratiI. Trcbue dar, ka tot-c1'odat'.n tiindt'i. urn} efektiv(1 moderatii de armat'.li permanent'.li; s•1, ne cluqemu la vekea stare a lulu-nrilortl, adik'.li la militiI_, kare, afan, de kite-va transformT,ri , aft esistati'1 toti1-d'auna. Pentru a demonstra astf1 adev'Lrtt, trebue S'.li lnut'r,11111 pntinii in istoria armatei Romine.

Organizarea armatci Romine a avnti't, inkr, din timpii qei mai veki, o mare analO\Iie kn sistcnrnliI Prusii, aclika kn landverurile §i landsturmurile sale.

Armata, in adev'br11, se iinp1,rtca in armat'.li aktiv'f> sa(1 perman ent'f>, in militie sai't landven"t §i in ridikarea gloatelortl saii landsturm(i.

Una din primele armat~ permanente din Europa fu aY:eea a Rominii. lnk'f> din anuli't 1382. :[\Jir<1ea I ii'L organiz'L armata sa, kare pe timpll de paqe, era de do1,-ze 1i §i 1iw1i de mil de oameni ~i pc timpu de resbelf1 de trel-ze•1i §i 'liw1i de mii. (1) T oat'.li armarea impT>rµt·£ in kompanii de kite o mie de oamen1 , komandate de k'.litre unu §Cftl nnmitC1 kr,pitani'L de o mie (2) fiic-kare korptl se subt~impnrtea pc urm1, in qenturii; a11eea qe 1

1

(~) Vidlant, llistoire de la Rowna-nie, vol. :- p. 184.

(2) Vezi N. B•1,hes ku, Puterea armato, p. lo.

108 dovede§te o mare analor;rie ku diviziile militare a le lui Servie Tulie. qenturiile se kompunea de zeqe dekuriI. Fie-kare din aste subttl imp'bJ1iri aveau unii §efu speqialu: Toat'b armata era impMtit'b in patru marI korpurI: ro§uh1, galbenlu, albastrulu §i verdele (1) negre§itu k:r, din kauza diferiteloru kulori a le uniformeloru fie k'bruia korpu. NumT>rulu infanterii §i alu kavaleriei era mai egalu. Mirqea uum'.lira 18,000 oameni de infanterie §i 17,000 de kavalerie. Diferitele arme de kare se kompunea armia, arat'I>, ink'I> din aqea epok'I>, kit(1 eraii de innaintati Rominii in arta militar'b. Este mai bine S'I> vedemu kompunerea infanterii; ea koprindea: 6,000.

2,000.

1,500.

2,500.

5,000.

500.

500.

Dorobanti (xalibardieri).

Seimeni (arka§i), Lefer;rii (kiuirasieri).

Kazaqi. (2).

Arbaletrieri (un(t felu de arka§i).

Erolzi de arme.

Artilerisfi. §· q, 1.

Kavaleria present'I> tot(t atitea varietT>tI; lat'I> pentru armata regulat'I> sau permanent'I>. :Militia infr,ti§a uuu fenomenu destulii de kuriosii. Totfi 1\1:irqea I-iii, mare resbelnikii §i buml administratorfi a organizatu tara milit'bre§te. Elu a imp1,rtito in optl}-spre-zeqe 'Ierkuri sau judete, numite k'I>pit'.bnii. In fie-kare judet(t, trebuia S'f> fie o mie de oameni, f,J:,r_r, 1J.lat'.Ii, bine esersati la arme. ~efulu judetului se numia kr,pitanu, !]i avea in aqeea§i vreme o putere administrativ1>, judeµar'I> §i (1) Viallant loco cit.

(2) Numele este stn,inii, dar soldapi eraii Romini.

109 militar'.6 (1) kn a}ti termeni, k'.opitanulu era mai aqeea qe este ast'.nzI urn1 prefektu, numai in timpu de paqe, era ins'.nr1Iinatu s'L privegeze la esersitiuh1 militariloru, in timpu de resbeh1, elu se punea in fruntea loru ka s'.n'i komandeze. Astu-felu era 18,000 de militarI in Rominia. Ash armat'.b era §i ea imp'I>rtit'.h in qenturii §i dekuriI §i uniforma sa era albastr'.n (2). De aqeea, fl.ind k'.n kulorile erau uni'le, numele diferitelonl korpuri varia dupe rangulu komandantulu'i. Astt1-fel11 a'!eia kare era subtu un11 sp5laru se numia sp3fore'i; qeI de subtii nnu vistieru, dsriere'i, qeI de subtu unii serdaru, pitaru, k5minaru, § q l. Serd1:,rei, pit'.nrei, k'.nmin'.nrei.

Da akolo se tra1;rn oriJ,Iina pretinsei noblete Romine; aste tetlurI militare, aft deveniW subtl! fanariotI, numaI onorifiqe ~i f'Lr'.n fonktiunI. Kadrnrile astei armate eraf1 pline de soldatI li•rnntiatI, saii de aqeia kare in Prusia, sintu inreJ,IistatI in primulii ordin(1 alii landverului, §i maI multii de hkuitorii judeteloru (3), kare ku totI trcbuia S'.n formaze 1000 de oamenI in fic-kare k:opihnie. Fonktiunea astor(1 militii, in timpf1 de paqe, era de a fornrn pe rindf1, garnizonele ora§ului, a le sateloru §i a le fortHetiloru , akolo unde nu se afh armat'fi permanent'I>, §i pentruA frontiere de a vegea la siguranta teritoriului. In timpu de resbeltt, elc erau kemate subtft ordinile marelui sp'I>taru, §i merJ,Iea akolo unde perikolulu era mai mare.

Kitu pentru ridikarea in gloat'o, ea nu era alti't -qeva de kitll uml apel11 veneral(t la, toah natiunea; ease deosebea de landsturmulu Prusii, pen(1) N. B,r,l'ieslrn, Puterea armatB, p. 37.

(2) Idem p. 39.

(3) N. B,-,hesku, traduktie in frantoz e\lte de D. Vaillant, Revue d'Orient, 1844.

110 tru kT> trebuea ST> serve toti qet'.J,tenii kapabili de a pnrta arme. . Ei se punea(1 subtu komanda boereiloru (bella, bellare (1) a faqe resbelu) adikT> a kT>pitanului de o mie 1 §i merveau S'fr apere tara.

Ku o asemenea organizaµe militar'.b, nu este de mirare 1 kT> Rominii ku totu numT>rulf1 loru qeh1 miku, au pututu s'o'§i konserve nationalitatea in timpu d'atitea sekoli. 8'6 nu ne akuze de esaJ,Ieratie kindu ziqemu, k'n in aqelfl timpli numai armata Rominii putea s'o se urqe la 100,000 de oameni, istoria este prezent'o ka s'o dovedeask'n asertiunea noastr'o. Armata §i militiile lui Mirqea I-iu, oferea ink'o de la in'Ieputulu sekolului alli qjnqispre-zeqelea, uml efektu de 150,000 de oameni.

Armata ordinare a lui Stefanf1 qelu mare din Moldavia, era k'ntre mljlokulu aqeluea§fl sekolu, de trei~e11i §i qin'Ii pin'o la patru-zeqi de mii de oameni.

In 1544, Radu alu VIII pregLte§te o armat'o de 80,000 de oameni ka S'6 o trimit'n in .ajutorulu lui Ioanu Zapolia, printulu Transilvanii; in 1552 Mirqea alii III-lea opune lui Elie, altu pritendentu. de tronu, o armat'n de 80,000 de soldatI §i treIzeqi §i §ase buk'nti de artilerie (2); in 1600 Mixaift Bravulu, afarT> de forta 1m hsase in Transilvania, n'nv'oli in Moldavia ku o armat'n de 50,000 oameni (3); de la Mixaiu inkoaqe fortele militare a le Rominilonl diminuar'o; kn toate astea totu fur'li indestulu de respektabile pin'n in 1 716. Astu-fehl, subtt1 ~erbanii Kantakozino I-iu, in 1679, armata prezanta unt1 efektiv!l de 44,000 de oameni, (4) §i (1) Ziqerea Boerii, nu insemneaz'fi nobilu, qi resbelnikii.

Rominii numiau boeri pe toti aqeia qe merveaii la resbelu.

2) V aillant, Histofre de la Roumanie, TOI. 1, p. 308: 3) N. B'bl•rnsku, P.uterea armatz, p. 42.

4) N. B'.bl'lesku, Pttlerea arrnato, p. ·35. .·

1

111 ;JS de tnnuri de mare kalivrn (1). Snk,1esorulii s1,(t Kostandin(L Brankovean(L (1688) tinu ink'n kitl\va timp(1 o fort'n militar1, indestnlll de impozanh.

El-C1 juk'n urnl mare rol-CL in resbelile Transilvanii.

Dar alianta sa kn Petru ,1el-CL mare 'i fn fatah.

De 1~ 1 716, kn venirea fanariotilon1, puterile militare a le Rominilori'L fm·'n desfiintate. Ku toate astea totu se poate observa k,:n pri{1tipulu militiilonl esistT> f'.&rT> intrernpere. In 1739. K. Mavrokordatu desfiintL vekea organisatie militar1, a judetelorll sail a k.opihniilonl, kare data ink1, din 1382, dar totii konserv1, prin'"1ipuhl. Astil-felll afar'b de armata regulat1, putinll numeroas'b §i de propria sa gnard1,, elu konserv'b ink:& 1,620 militari (2), kare formaii uml felu de gard1, 'Iivih in fie-kare departamentu. A§a dar, in lokll de 18,000 oameni, 'Iele optu-sprc-zeqe juclete nu daii ast'uzi de kitii 1,620 de rnilitari. Asttl sistemil tinu, kn oare kare mi'I'i modifikati}, pin'n in 1821, kind(J l-hm~1iii i§I reluar1, vckile loril prerogative.

In 1831 vine reglcmentuhl organikii. Aqesta mai intiiu skimb1, prin,1ipul-CL de rekrutare, kare din vekime, era aplikabiltt tutulor-Ct klaselorii sotiet1,tiL Ehl ilil fT>ku s1, kaz'n numai pe s1,ten'i dajni,rl'.. 0 sntb de familiI trebue s1, dca doi soldati. N obili 1:1eI mari ~i 'Jel mi'li, krcati toti't prin eH( artizanii, klerulii, komertantI, mauufaktnrierI, tigani §i slm,ri1e sintii skutity de serviqii't. Ku toate astea este rekunoskutii printipulil armei permamente §i .a militiilorii. l:foa d'intiiu, dupe kite-va variatii, prezcntr, unu kontiventft de la 6 pin'o la 7 mii oamcnI in Rominia. Kirn pentru militii, reglcmentulu faku ki(l) Vaillant, loco cit, vol. u, p. 86.

(2) .N. B1,hcsku, pitlM'W rirnwto, p. o3. Tract in frant,oze~te de Vaillaut Revut d'Orient, 1844.

112 te-va modifikatii sistemului Fanariotiloru; le desp'.&rti in korpuri de dorobanp sau jandarmerie interion, ahl k'.&roru efektivu este aproap~ de 1700 oameni §i in kordona§i (sau p1>zitori de frontiere) kare se u.rk':6 la 7000 oamen'i.

Pintre toate aqeste transform'.&ri totti se mai vede ekzistenta militiiloru. Pin'.& in 1 716, tara este imp'.&rtit'.6 in qerkuri militari §i fie§te-kare qerktl trebue S'.6 dea o mie de oameni: De la aqeastT> epok'.6 pin'.& in 1821, impr,ftirile militare k'.&zurr,; §i militiile reduse in num'.6rt1, formar.r, unti felt1 de gardr, qivik'.6 interior'.&. Reglementulf1 Organikt1 le trasform'.6 in jadarmerie si kordonasi. · Astr,zi, noi nu q~remu nimiku noii ; qi vremu S'.6 ne intoarqemn la vekea stare a lukruriloru, astufelu kumii ekzista inaintea de a se introduqe strT>iniI in trebile {'.&rii. Militiile trebuesku reorgal'1.izate dupe bazele puse de Mirqea 1-iii; pe de o parte, ast'.6 m1>sur'.6, va U§Ura tesaurulu §i pe de alta va fi, pentru Europa, o puternik'.6 garant'.6 despre paqe in Orientii. Trebue dar ST> se subt-imp'.l'>rteask'.6 qerkurile qivile a le tT>rii in qerkuri militare (1 ), Fie-kare qerkii va da unu num'.l'>rii de oameni kare va fl determinatu dupe reglementele speqiale. Kontii;i:entulu tierkului va fi impT>rtitii in do'L klase: 'lea d'intiiu va koprinde soldatii liqentiatI §i 11etT>tenii valizi, pin'.& la o virst'.6 oare-kare; 1Iea de a doa, pe soldatiI §i 11et'.6tenii mai inaintatI in virst'.6 §i numai pentru oare-kare timpii. Ekzersitiile §i fonktiunile fie-k'.&ria klase se va deosebi atitti in timpii de paqe kitti §i in timpu de resbelu. Top 11et'.6tenii trebue S'.6 fi luatii parte sall in armat'.o, sau qea d'intiiu orI a doa klas'.6 a ~ierkului.

(1) Fie-kare distriktii este unii qerkii, okolii, pentru k"L judetulii Romfoii nu este altii-qeva de kltii okolulii Moldavii, kare insemneaz'I> ':lerkii.

113 Kitu pentrn ridikarca in g-loat'.n~ ea se va kompune de oameni kare nn fakft parte din niqi nna din aqeste klase ~i kare, in timpft de resbe]u, va fi kemat'.b s1, formeze g-arnizona deosehitelorft •1et1,tI. Pentrn armah, se inteler;ce kn rekrutarca trebue sn se fakn pe tottt •ret.1,teannlft, §i kr, va fi fi,kutn prin sorti.

Arnntajelc astui sistenn'i., atitu de veldu in Prin'Iipate, sintu inkontestabile. Sr, ne inkipnimti kb Moldo-Rominia, va fi imp1,rtit'n 'in trei-ze•1i de qerlrnrI militare. Fie-kare qerkf1, dupe populatia aktuah. aru pntea Sn albn 150,000 oamenI. Din asttt numnrf1, o atreia pa.rte, adikn 50,000 de oameni, aru pntea purta armele. Dar, f'nkindu deosebite sknderi, s'.f> ne inkipnimu k1, in prima klaS'fi, nn vor(1 ti inskri~i de kitt1 5,000 de oamenI, astii-feh1 qele trei-zeq~ de •1erknrI an1 pntea da 180,000 de militari. In timpf1 de pa11e, eI vorft faqe pe rindi1, sen·iqinlft interioru alft •rerkului, s~ft va konknra kn armata. la paza frontieriloru. In timp1l de resbeH,, el vonl fi kematl s1, lnkreze kn armata. Militarii din a doa khts'fi iI va ramplasa in servi 11inrile Ion\ daka nu vorft fi §i e'f kemati, in ne o •rirkonstantr, grav'Ii, ST, ia parte la resbelft. Atnn•ri rnru fi §i ei rarnplasaty prin •ie'i din klasa a treia, saft prin ridikarea gloatelon'\, karc in a•rnla§fl timpfi, vor(1 fi kcmati a forma garnizona deosebitelon1 loknrI int'Iirite.

Daka la irnrnr,ruhl de l 50:000 de militari din prima klas1,, se rn athog-a 25000 solda{i regnlati in timpn de pa•rc ~i 45,000 in timp11 de resbelf1, se va vedea kn f'.f>ro ni•ri o esaveratie, Prin'Iipatele potft presanta in k1tI-va ani, o putcre indestuhtoare ka s1, sustie neutralitatea Jon\ a§teptindt1 ajutoruh1 pnterilorft garante. Gratie militarilorft,

114 k&rora Ii se voru da numai armele, Rominii voru r'.&spunde astu-felu la dorintile puteriloru okqidentale, §i in aqela§ii. timpu vort1 fi aliatI prea folositori ai inalteI PortI.

2°

Taranir.

Una din reformele qele maI indisponsabile qe trebue s'.6 se introduk1, in revimulu interioru alu Prinqipatelon1 este 11ea relativ'.6 la soarta t1>ranuluI. Pe kitu timpii. starea sa 11ivih §i politik'.6 nu va fi skimbat'.6, pe kitii. timpu nu'lu voru ridika la demnitatea de omu si de qet1>team1, ori qe reform'.6 va fi o iluzie, §i ni~I o dat'.6 ,nu vomt1 ajum;re S'.6 avemu niqi bu11i soldatI, niq1 bu11I p'.brintI de familie.

Streinulu va g·'.&si totu-d'auna o ran'.& deskisn in so-qietate, elu se va prezenta ka medikll indeminatikll spre a o t'bmndui, §i kurindii. sat1 mai tirzill o teribih revolutit, va k.ompromite repaosultl §i kiaru esistenta natiune1 Romine (1) Trebue dar s'b ne gr.&bimu a t'.omndui aste rele din rndn-qinT,, kn-qI e vorba kiarft de mintuirea natiunc1.

Nu voiu intreprinde Sn deskriu istoria propriet'.otiI din P1fo-qipate. Asta e o kestiune foarte obskurn kiaru la natiunile Europeane. Spatiulu §i dokumentele ne lipsesku; m'L voiu multumi dar de a anta indatoririle -qe i impune Reglementulft organiku §i lei;riuirea din 23 Apriliu 1851 kare konstitun -qea din urmT> stare a dreptului relativll la tnran'i. S1, esamim,mu darn kondi~iile qe 'i impum1 aste Ieviuiri.

(1) Im,i:ineri Austria':li, insT>r':lina!f de a ridika aktualii planuli1 topografikii ali1 t1,rii, respi:ndeskii vorba k1, Austria va imp'I>r!i domenurile proprietarilorii fotre t'I>ranii khka~i.

115 Reglerncntnltt pune mai intiift printipulu ,,lcr, t1,ranii a11 o poscsic eten1'u pe do1, pr,rti din domenulu ori lnru1 proprietart1." Dar lcI,Iinirea din 1851, voindll s'.b fie mai dcslu§itc zi 11e (1) bazindu-se pe artikolultt kodulu1 lu'i Karm,rea pomcnitu a 11i ma1 susft, In, tr,ranulrt nn este de kitf1 unt1 kiria§ll pe p'.omintult1 proprietarulu'i. Kn toatc astca kodnl(t Jui ](arar1ca ilft nume§tC Emfiteott1, §i diferinta intre kiria§l1 §i Emfitcotll este foarte mare: noi vom(1 vedea ink1, si mai Line k1, dreptnrilP t1,ra11ulni sintii maI kon;iderabile de kitii a 11ela a {umi sirnpln kiria§fl, A•rcsta din urm'b n':1re o poscsie etenn.

Proprietarul11 estc dar silitii, ipso jure de a qeda o partc din proprietatea sa t1,ranilorii din domenulf1 sr,ft. Ler,rea •1ea nor, 11'a putuW de kiti\ s1, se konforme ku vekiulii obi•1eit1. Ea relrnnoa§tc printr'a•.reasta dreptulil ab antiqtw a,h1 t.1.,ranilorci asnpra une'i }YortI a dornenulnI. :: Proprietarnh1, zi•re ea, cste imlatorat:ft de a da ST,tcnilorii stahilitt pc p·.1.,miutulfr snu, lolrnlf1 mesarit1 snbzistcnt,eI lor(1, prekum-Ct §i ~vic~tia sintii datorI in skimhft ST, lukrezc pentru proprietar(1." ,, 1hsurn lokulnI ,rndaW trehue sr, fie bazat'n pe adcv1,ratclc trcbuintc. Pentru ka ast(1 kontrakti't s1, fie dreptl1: h·ebue lrn avantajele !,;l i indatoririle re•ripro'Ie ST, se potriveaskr, kit11 se va putca rnal mulW." Kn toat'b apT,ruta drcphite a a•reston1 dispositi1, noi vedem(1 la kite nc<1rephtI lh lokii.

De sig·nrii 1n no'i nu k1,ut'Iimtt ST, esa1,rer1,m(1 in nimikfr drcpturile proprietarilor(1 ~i indatoririle tnranilorii. NoI ne vornft rn1,rnini in ·strikta interpretare a lcr.riI; k'b'li ea singnr~ c de ajnnsfl ka S'b demonstre anomalia kultevatornluI Rornimt Pe de (1) Art. 140 dH

red .. modi fie par b loi de 181'> 1.

116 alt'.o parte, fiind-k'b noi vremu s'b fimu favorabili proprietariloru kitu §i t'braniloru, noi ne dep~rt:r,mil de ori-•1e felu de esa~rerare kare ar(t fi totu atitfi de favorabih unora kitii §i 11elor11-l-alti.

A§a dar S'f> esamin'bml1 kare sintu dreptnrile §i indatoririle t'branilonl, astl1-felu kumu result'& din ler.i:iurea din 1851, kare este 11elu din urm'b urbarium. aktualii in vigoare.

A11eea qe vomu zi11e de Rominia, se va aplika asemenea, kn o mik'.o skimbare §i MoldaviI. P'bmintnh1 qedatll kultivatorului se skimb'b dupe num'f>rulii mai mare sau mai mikii ali1 vitelorii qe are. in J,Ieneralu, totu t1>ranulu, ku vite sail f:r,r'.o vite, st'.bpine§te 400 stinjenI pT>tratI 11eI de la kimpu §i 300 •1eI de la munte, pentru kasa §i gr'f>dina sa. Niqi un(i felu de dreptu nu se ia pentru a11esttt p:r,mintii, astu-felu t'Lranulu este adev'.6ratuh1 proprietarfl.

Kultivatorul(t maI priime~te pe ling'b a•rnasta: 1 ° Aqela kare are patru boi §i o vak'.6 : 5 pogoane de p'f>~une, kare e de o potriv'f> kn 6,480 stinjeui p1,trati.

3 de livede de finii 3,888 3 loku de ar1,tur1, 3,888 llPogoane kare faku . 14,256 stinjeui p'htrati.

2 ° A11ela kare are do I boI si o vak'.6:

3 pogoane de p'f>~une sau

~

3,888 stinjeni p'htra{i. .

1 pogonu ~i 19 pr'f>jini livede de finu saii 1,353 stinjeni p1,traF. 3 pogoane lokii de ar'htur'f> sau 3,888 stinjeni p'htrafi.

--~ogoane ~i 19 pr1,jinI saii 9,129 stinjeni p1,traF,

3 ° A11ela kare are numal o singur'b vak'.6:

117 1 pogon de pL~une • sf,11 ,, 15 pnjini livede de finii sai't 3 loku de arLtnn sail ~ogoane ~i 15 pr'bjini sau .

1,296 st. pLt.

45

3,888 5,229 st. p'bt.

Aste lokuri nu sintf1 11edate de proprietari in pnterea vre unei kouventii, ele sintu shpinite ab antiquo de tnrani. Le11ea a pututil se reguleze ID'f,snra sa11 intinderea, dar n'a pututu niqi krea, ni1:1i kontesta esistenta aqestni dreptu realu. Dar fiindkT, aste loknri abia sintrt de ajunsu pentrn intrebuintarea tT,ranului, eli:i are trebuint'f, rnai totu-d'anna de o JlO'f, konqesie: atun11i intervine intre am• bele pnrti imvoelile de burn, voe.

Akmm1 sL vedcmu kare sintu indatoririle kultcvatorilon1 kr,trc proprietarI. NoI ami1 v1,zufft la iiitieputft k'f, tT,ranuhl era dator(i s1, dea nnmai dijmT, din prodnktele sale. Asta era unika kirie sau plata la kare proprietarulu pntea SL ailn dreptu. Kodul(t prekum11 §i levile din urmL, indatorarr, pc t1,ranu S'b lukreze gratisu, pentru sokoteala proprietarulni 22 de zile. Asta e o indatorire personah kare are karakteruh1 servajului.

Dijma kare ar fi unika levitim'f, kirie, este ast(i-felu reg·ulat1,: 1 ° Din toate produktele, o a ze•rna parte; 2 ° Din finu o a •1inqea parte.

3 ° Din vinu, o a do1,-ze1:1ea parte, §i in Moldova o a ze•rea parte.

Astu-feh1 t'f,ranulu de prima klas1, kare are 11 pogoane este dator(i: Pentru •rnle do1,-ze'li si do'b de zile de munkL 0 a 'lin'lea parte di~ finu 0 a ze'.Iea parte din seminte .

88 lei (1).

40 -

15 143 lei.

(1) Le11ea pretue~te 4 lei zioa ~r11nulnI kare are 4 vite,

118

T'branulu de a doa klas'b, pentru 1Jele 7 pog·oane §i 19 pr'I>jini este datoru: Pentru 'Iele do'.n-Ze'Ii si do'.& de zile .

0 a 'Iin'Iea parte din' flnu 0 a ze'Iea parte din seminte

66 lei.

25 - 15 -· 106 lei.

T'branulu de a treia klas'b pentru 1Jele 4 pogoane si 15 pr'bjini este datorii: P~ntru '<Iele 22 de zile de lukru 0 a 'Iin'Iea parte din finu 0 a zeqea parte din seminte .

44 10 15 -6-9-le_i_.-

Dar S'b vedemu daka aste sume sintii in proportie ku venitulii kapitalului prokmatii. de k:otre proprietarI, sau kn taksa ku kare se inkiriaz'b lokurile in i;reneralii. Obiqnuitfi in Rominia proprietatea stabih nu produqe de kitfi uml venitu de f>. la 100. Asta e taksa J,Ienerah, kn kare se arendeaz'b proprietatea. A§a danl t'branulii phte§te tot aqeia§i taks'b. Urn1 pogoml se vinde, pe pretfi de mijloku, 97 de lei. Sn esamiirr,mf1 dar valoarea pnmiatulnI datu, §i Sn vedemii ku kitii intre1Je indatoririle t'I>ranului taksa ordinar'b ku kare se arendeaz'b ~stu pnmintii: 1 ° 11 pogoane kare preti1esk 1,067 lei, se phteske 143 lei in Iok de 53 lei.

2° 7 3° 4 23 -

~i 19 pnjini . . .

15 10

-

615 392 -

-

2,074 -

-

-

106 - 69- -

-

30 19 -

318 -

-

102 -

-

Astii-felft fie-kare t'I>rauf1 phte§te o taks'.o aproape imp'.otrit'.o de kitii taksa obiqnuit'.o kn kare se arendeaz'I> fie-karc p1,mintii de kultivatfl.

Ka S'b inteleJ,Iemii §i maI bine aste apretiatil, s:& ne servimii kn nnm'I>rulii mijloqiu. Nnm'I>rulii mijloqifi altl qeloru 23 de pogoane este 8 pogoane. Va3 lei a a<1eluia kare are 2, ~i 2 lei a a'Ieluia kare n'are niqi o vit'I>.

119 loarea lorii in ban'i'. este de 776 de le'i'. Num'Lruhl de mijlokll alu indatoriri'i'. este de 103 lel in lokii de B4 sau H8. Astu kalknlu este ku atit1l mai adevLratfr lcr, in praktik'.o proprietaruhl pretue§tC fie-kare tLranii ka unll venitli. de 60 pin'L la 120 de lei.

Dar, pim, a 11i, noi ne aunl mLrr;rinitii, kianl in terminii ler,riI, daka vom11 tre•ie akumu la abuzur'i'. §i la '.Icle-1-alte poverl a le t'.f>ranului, vomii vedoa prea leste fie-•1ine k'.f> positia sa este de nesuferitu.

S'f> ad'.f>og-'.f>mii munai k:r, printr'o derizeune neinteleas'.o, proprietarulii singurll are dreptulu de a tine, rnr,qT,h,ric, b'.f>k:T>nic~ de a avea morI, de a peskui in b1,lti. in fine de a vinde vinulu. rakiuhi si Rlte bT,utuX (art. 140 din reg.) Astu-f~lu afar'.f> de monopolnli'l uzmarft la kare d'.f> lok astf~ sistemu, puternf1 zi•rn ku mtf1 autorfr eminentu (1): In timpulii iernii, proprietarulft skimb'f> rakiulfL S'.f>ii 'pe munka de van a t'f>ranului, skonteaz'.f> astf1-fell1 viitorulu s'f>ft, §i 'If1 abruteaz'b S'.f>r'f>':Iindu'lft: Astll-felll sintu indatoririle t'.f>ranului in raporturile sale kn proprietarii. Ast11-felu sintu dreptele kompensatinni promise de reg-Iementu profitel<:\ §i datoriile sale.

Akumtl S'f> esamin'f>mft raporturile sale tlirekte ku statulft, dajdiile •re pl'btc§te elu statului sintii: ao. de leI kapitatia, far'b ni'.li o deosebire de stare.

2. parale de vit'.f>, pentru ka s'Ii poat:r, intra §i 1.Iirkula 'in ora§e, §i 4 parale pentru kapitah.

Drepturile de plata poduriloru partikolare sa11. pub}iqe. 'l'aksa pentru JH'O'.lese la tribunale ~i la knrtile judekr,torc§ti. . (1) M. Elias Regnault, Histoi1·e politique et sociale des Pi·incipau.tcs danubiennes, 1855.

120 Pe urm'.f> vim1 datoriile k.otre komun'.f>.

3. lei de fie-kare familie se pum1 in kasa komun'.f>.

6. lei de familie pentru p'.ork.olabu satului.

2. lei institutorului primaru.

Konstruktia, ku kiljueala t1,ranilorii, a kasii komune §i a skoalei (1 ). Indatorirea de a depune in magaziile de rezerv1, o k1,t1,time de porumbii, in pretu de 25 de lei de fie-kare familie §· •1. 1.

Peste totu, num1,rulu dajdiiloru phtite de t1,ranii Statului §i komuneI, dupe sokoteala ministrului din 1847, se urk1, la 150 le'i.

Ast1, impunere n'aru fl grea daka aru fi dreapt1,, dar ea este egah, §i neproportionat1,, ea strive§te pe s1,rakt1 §i ni'-li n'atin:r,re pe bogatu.

Dupe qe amt1 esaminatu pozitia t1,ra11uluI viza-vi de proprietart1 §i statf1, s'.f> vedemu akumu qe lokt1 tine elii in sotietate.

In printipu, elii. este liberii §i nu aste ata§atu de IDO§ie. Elft poate S'.f> se transporte unde voe,§te, dar kondi!iile qe 'I impunii altereaz'.b libertatea sa individual'b. Astu-felii, !'.f>ranii se pot(1 transporta ori in qe num'.f>rfi (2) pe o alh proprietate; dar pentru asta sintu dator'i: 1 ° A fiksa epoka astel str1,mut1>rI la sfir§itulii periodului katagrafii kare se faqe la toti 'Iin'Ii ani; 2 ° S1> dea §tire ku unu anu inaintea astei epoqe proprietarului, prefektului §i a<Jesta ministrului din n'buntru; 3 ° S1, phteask1> in banI in nainte toate dajdiile -qe sintii dator'i proprietarului in kursulii. anulul qe pre'Iede str'.f>mutarea domi•iiliului s1>11.

A

(1) Skoalelc s'.bte~ti s'au inkisu la 1843 de Prin'Iipele Bihesku, ~i s'a redeskisu iar'.b~i de infiin}'.btorulii loru aktualului Kaimakamii A. Gika.

(2) Le.Qiuirea din 1851, art. 144. §. 4; - 2° id; 3° §.

5; - 4° id., §. G; - 5° id., §. 7.

121 4 ° S1, ph,teask1, inainte Statului suma dajdiiloru pentru totii timpuh'l dintre epoka str'bmut1,rii domiqiliuluI §i aqeca a katragrafiI viitoare, astu-felu k:1, daka str1,mntarea se fa•rn in anulii dintiiu alii katagrafiI, t'.oranulu va faqe unii avans11 de patru ant 5 ° S1, phteask'n kasii ~omunale qeI trei lei kuveniti in a•1eia§i period'o. In fine S'n ad1,og'nmu k1, ni11i o despr>gubire nu se faqe t1,ranului pcntru kasa, imgrejmuirca, livezile §i amelioratiile sale.

Toatc aste konditiI, arat'.L k'n dreptuhl t1,ranului de a se transporta pe o alt1, proprietate este mai o iluzie. P'or'nsirea gratisii •rn trebuia S'.fi fakL in folosuhl proprictarului de kasa sa §· q_ I. este tot-d'odatn o violare a dreptului S'nll. ab antiquo de posesie etern'b asigurat1> ~i rekunoskut'.fi kiarii de reglementii.

Proprietarulii are §i elii dreptulu de a goni pe t'.firam1. dupe domenulii s1,11., in privinta asta, lm1ca n'a fostii a~a aspr'.f>; din kontra ea 'I lasL um'l dreptCL din •rnle mai arbitrare. Ori 1Ie proprietarn poate S'.f> goneask'.f> dupe domenulft s'.f>i'i pe t'.f>ranii nesupu{i f i ·indorolni'l/,'i (1 ).

Singura konditie •rn are de implinitu, este de a in§tiinta kn um'l anii mai 'nainte, de katagrafie pe prefektCt §i pe t'.f>ranu, pc kare trebue s'.f>'li1 dcsp'.f>gubeask'.f> de semLn'ntnrile sale (2).

A§a dar pe de o parte t1,ranulii se afb; mai ata§atft de mo~ie, din kausa konditiilorii inventate de ler,re; pe de alta, inlesnirea •rn are proprietaruhl de a'lii goni dupe domenulu s1>11., fa1Ie dintr'insuh1 nnf1 vagabondu, uml paria ~i konstitue 1Iea mai vinovat'.f> violare a dreptului de posesie etern'.f> pe do'.f> p'.nrti a le propriet'.utiI. (1) Le1,mirea din 1851 art. 144 § 12.

(2) Id. Id. Id.

122 Tfe este oare ti;ranulu Pominil? Este unil omu liberil? este uml serbu unil emfiteot(i, unil kiria§ii, unii konproprietaru, unu uzutruqetieru, uml koloml partialii? Kestiunea este grea de deslegatii. Ehl este §i nu este toate astea. Este o abstraktie impestritat:o kreat:o de reglementu.

Trebue s:o 'lii h.s:omu oare in ash, stare anorma1'.o? Ori-qe omii ku burnl simtft vede lesne k:o pe kitii timpii soarta tManilor, adik:o a milioanelon1 de oameni, va fi nesigur:o, progresuhl nu va putea niqi o dat:o s:o se introdukr, intr'uml statii- Trebue dar s:o mpemu o dat'.o ku trelmtulii~ §i s1, faqemii pe t:oranultl qet:otean(i absolutu libcrii, kapabilii de a§i ap:ora k:ominulu §i patria sa. Unikulu miilok(1 spre a ajum;re la skopulu aqesta, este de a'lii deklara proprietaru sternii pe partea de p:r,mintii qe posed:o aktuahl.

S:o nu striJ,Ie nimini jafu §i komunismu. Nu e vorba de ler;cea agrarie niqi de o kreap.e ku totulii nou:o. Noi amli v:r,zutll, k:o toate ler;rislatiile all rekunoskutii una dupe alta dreptnlC1 t:oranilor(t asupra a do:o p:ortJ de p1,mintii din proprietatea demunial'.o. Astii dreptll konstitue o posesie etern:o ku kare se g:r,seskii imbr:okatJ t'oraniI, ipso fitre.

Ast(i-felii ori qe mo§ie se afh isbit:r, de unii felu de servitutidine legal'.n etern'.n. Proprietarul prin'1ipalu nu kunoa§te, intr'unii kipu absoluW, pe .'le parte are unii dreptii esklusivii de proprietate ; tManii iar'o§i nu §tiii pe TIC obiektu este fiksatii dreptulu lorii, §i unuh1 §i altulii tneskft intr'o d'avalm'.h§ie etern:o, §i subtii astii punktii de vedere se poate ziqe kr, ei sintii konproprietari. Din ast'o d'avahn:o§ie result'b konsekuintele qele mai supLr'otoare pentru agrikultur'.n. Proprietarulii nu indr'.nsneste S'.n 's'i amelioreze p'.nminturile nitJi SL intreprin;'o vre •o kultur'.n ma'i intins'.n, de frik.& de a nu le vedea intr'o zi oku-

123 pate de urma§ii kultivatoriloru aktnali. 'f•r,ranulu iar'.L§i din partea sa, neglij'.L tot1l felulu de ingr'fi§are a p'fimintului, de ingrUire a antnrilonl, de ndare, de kurr,tirea p'fimintulnI, de frik:'.L ka S'fi nu se vaz'fi transportat11 in alt'.L parte a mo§il sau gonitu arbitraru.

Kindu taranulu §i proprietarnlu vonl §ti fiekare qe pof' cd'.L, nnmai atun•rI agrikultura va putea S'I> ia uuu. sborii konsiderabil(t in astc tul atitCt de mulrn agrikole. A§a dar, pentru interesnlu komun11 s'fi reklame pentni t1,ranu titlnl(t de proprietariL Nimini nu pretinde ka proprietarulCL S'.L fakr, un(t sakrifi,1iu gratisu. Ku toate dajdiile eksajerate pe kare t'I>ranulCt le phte§te in skimbu pentru p'fimintuh1 'IC posed'.b, voe§te s'fi sc dea proprietarului un(t protitu egal(t ku taksa venitului. legal(t aktualu a p'fiminturilonl peste kare kultibatorii voru deveni proprietarL 9'apoI adesea proprietarulC1 a kurnp'.Lratu p'fimintulCt ku venitulu •1e prokur'I> fiekare t1,ran(t; a§a darii. este dreptCt de a 'hl desp'.Lgubi printr'uni't altu venit(t ekivalentil. Pentru asta noi vomCt f::Fi:e Sn intre in pretuirea de desp'.Lgubire nu numa1 pretuli't dijmeI qi §i kiar(t aqela ali't daidiilor(t personale sa(t a le lilo;lii, kn toate ln in veneralfl , in toate levislatiile europene kiarC1 in urbarium din 1851 ni<1i o indemnitate nu este in ku\fo1tat'.L pentrn desfiintarea servilismului personulu.

Dar Rominii kn skopfr de o imp'.Lkare fratern'.L n'au vrutu niqi o datn, ni•11 in 1848 niqI ast'fiz'i, S'fi se skape de rr,skumpr,rarea dajdiiloru.

Prinqipiulu de indemnitate pustl o dat'fi, e trebuint1:, ka s1, §tirnft kum(t sc va apr,ra. Ma'f mult'i nekrediwrn§i zik(t kn nu vom(t ajum;re nitJi'. o dat'.L la a<1estil resultatct. Dar qele mal miqi kuno~tinte a le kredetulul pnblikCt vorii. faqe S'I> se vaz1, putinta

124 uneI asemenea m'f>surI. Altii mai 'naintea noastr'f> aft tratatt1 astT, kestiune, ii putemt1 konsnlta kn folosu. Unii (1) se faku demni de observatu prin kuno§tinte solide in §tiintele ekonomiqe; numai atributiile b'f>n'Iii loru de indemnitate ni se paru prea komplikate; §i pe de alt'f> parte, inkark'f> prea multli pe t'.orant1 fakindu'lu S'.o poarte imprumuturi de resbele, ku interesu. Altii mai de kurindu prezent'f> unu sistennl de r'f>skump'.nrarea kh'Iii, defavorabilu dupe p'F>rerea noastr'.n, m1 mai putim1 t'branilorf1, de kittl proprietariloru; pe de alt'b parte, priu dreptulu qe las'b proprietariloru de a konsimti sau nu la apropriatia p'brnintului de k'btre t'bram1, strikL kiaru prin'Iipiulu (2): Noi kredem1l k'.o prin'Iipinlf1 de apropriatia p'fimiutului de k'btre t'bram1, trebue S'fi fie deklaratll ka o m'.bsur'.b de falostl publiku, proklarnatii printr'o leve §i aplikabilu tutulortl domenurilorll publi1:1e §i private. Kitll pentru proprietari, ei trebue S'.o se supue dupe kum11 se supurnl la aplikarea ori-k:1>ria le:i;ii. Kindu Statulu le va prezenta o garant'fi indestuhtoare de indemnitate, ei nu potu forma legalt1 niqi o positie.

Noi amu. vrea ka rr>sknmp'.brarea S'b nu se fa. kr, printr'o bank'b de skontu ~i de 1:1irkulatie. Sistemult1 b1>nqilorll este tot d'auna komplikatu, skimb'brile de norokii la kare sint espuse nu inf'bti§eaz'.o garant'fi indestuhtoare. Kiarft §i kindu aru fi ipotekaru, aru fi destulu kite-va operatii de xazardft sau kite-va kazuri nenoroqite ka S'b'i ingit'.o ipotcka §i S'.o'ltl konstitue intr'um1 falimeuttl kom(1) Questions economiques des Principautes danubiennes.

(2) De l'Abolition du servage dans les Principautes, par A. G. Golesco.

125 plekti:'t. 0 bank:1, de skontll ~i de 1Iirk:ulatie prescnteaz1, negTe~itu avantaje konsiderabilc in alte materii, §i kindft im1n·T>~tierile nominale nu sintfL prea esar;erntc. Dar in kiestiunea •1c ne preokupT>, intcresnlf1 momentnlui este de a hsa la o parte ori •rn idee de a alerga ]a o bank!,, si de a fa•rn pe statft dcbitorft dfrcktft al11 proprietarilorfr. ~'apoi a•rn~ tia neinteleg·indft nimikft in operatiile br,nqii, mrnrni statnlll debitorfL va putea s'b le proknre o garantn indostnhtoare. VoifL konstitua numai pe statl"t debitorft, ~i voif1 da numele de kas,; de indcmnifote sektii administrative ins'br<Jinat1, de a fam~ aste indcmi1ihti.

Ka sr, ajnm,rernft ' la a•iestii skop(t sr, konstat1,mf1 ma1 intiiu in qe trebue s'b konsiste astc indemnit'htL Koi am11 VT>zutii, dup'b ler,rea aktnah, kr, nnnn.rnl11 de mijlokf1 alll p1>mintului, 'IC trebue ST> aib'b fie-karc t'Lraml este de 8 pogoanc. A~a darn se va da fi c-lcr,ruia t'6ram1, ast'b intinderc, for'6 a deosebi daka are saft nu are vite, §i pune la konknrintL de rlo'b 1nrti din lllO§ia proprietarului. Daka num•r,rnlft tr.ranilorft cste prea konsiderabilft in-· tr'u1111 dornen11~ astii-fel11 inkitft sr, fi e silitu a treqe ashi xoran1, atnll'1l se vorft transporta pe alt'o mo§ie mai pntinft populat'.[>, daka va akqepta proprietarnlft a<1clei mo~ii. In kazft <le refuz(L, ii va transporta pc domenurile statului karc in ~renerah1 inhtiseaz'6 o intindere ind estnlft de mare. Pretnlft obiq~{1it11 ah1 mmi pog·o11(1 cste de 92 lei. Kn toate astea s'6 ne inkipuimtt kn anI fi de 100 de lc:i ka S'6 nu se int'hrite pi'oprietarii, fi e-kare t'&rallft va fi astu-fel(t debitorf1 de 800 de lei.

K'6tft pcntru rr.skurnpnrarea dajdiilorft, trebue SL se fak'.b kalkulft 1rnmaI pe 7 pogoane, fiind-kr, inteleve in qele 8 pogoane ale noastre se koprinde aproape umi pogoml pentru kasr, §i gr:r,di-

126 n'.Ii. 'f'.6ranulii este datoru darn pentru aste 7 pogoane: 22 Zile de lukru .

0 a. "'!in"'Iea parte din finii 0 a ze-qea din semin{e

44 lei.

21 15 80 lei.

A§a dar, fi'f>-kare t'f>rarnl trebue S'.6 prokure proprietarului uml kapitahl kare S'.6 produk'.6 11eI 80 lei dobind'.6, adik'.6 tokmai suma de 800 lei qe este datorii. S'.6 ne aduqem(1 aminte k'.6 astu venitu este mnltii mai superioru de kitii taksa arcnduirii p'.6mintului qedatu, ah1 k'.6ruia venit(t nu este de kitu de 5 la I 00. Prin urmare proprietaruhl skimb'.6 unii p'tmintll kare 'I adu•rn 40 lei arend'.6, pentru urnl kapitalu kare'i d'.6 indoitu adik'.6 80 de lei. De sigunl k'.6 nimini uu va mai putea striga k'.6 asta este urnl j afCt. S1> veclemu kumu se va faqe ast'.6 r'.6skump'.6rare. Indat'.6 •rn prin'lipiu de apropiatie va fi priimitu, se va imp1>rti tara in mai multe zone agrikole §i se va xot'f>ri, dupe pretnlu de mijlokll ale fie-k'.6ria zone, suma kuvenit1, fie-k'f>ruia proprietaru.

Daka valoarea pogonului se va g'f>si mai josu sall sau mai susu de 100 lei, valoarea relativ'.6 a dajdiilorll va sk&dea sau se va urka, astu-felu va fi tot-d'auna o dreapt'r, propo1iie intre kapitatulii. qe trebue s1, se phteask1, §i intril dajcliile qe trebue s1, se rLskumpere; valoarea atJestora din urID'.6 va fi totii d'auna ekivalent:& de 10 la 100 dobind1, a kapitalului. Ash konstatatie f'.6kut'.6, fiekare proprietarii, va fi trekutu in revistrulft qelll mare altt datoriI pentru r1,skumpT>rarea mo§iilorll, §i kasa de indemnitate ii va da unll bonft pentru kapitalulll •rn i se kuvine, phtindii dobinda de 10 · la 100 in fi.'.6-kare simestru. Aste bonuri, in vreme qe voru konstata kreanta, vorii avea forma de

·121 bilete de ordinfi, spre a putea 1:Iirkula, a fi vindnte ::5i spekulate.

Ka~a de indemnitate va prezenta o dubh garant'.o. In dat'f> •rn Statului se va proklama debitornl(t tutnlon1 valorilonl propriet'f>tiloru de r'.6skumpnratft, va 1nfiiuta o ipotekr; pe domenurile puhli 1e §i o alta pe pT,mintnrilc noilor(1 proprietar'i. tiea d'intiiu, infiintat'L in favoarea proprietarilon1, va fi esersat'.& de aqe~tia in kontra statuluI; •rna de a doa in favoarea statnlu1 va fi esersat'.6 de a•1esta, ka k rediton1. pe fondnrile t'Lranilor(1 delJitori.

Kipult"t kn kare kasa va opera phtile sale este aqesta: J(asa, ,;enerrtfo de iudernnitate sc va kompnne de dou'.b kase spc11iale : tPrnea a r1,sknmp'Lr:r,rilon1 ~i aqeea a dobinzcloru. 'Clea d'intiit1 va fi xrr,nitr, de venitnrile lrnpitalnlu1 phtitCl de t'l>ranii domenurilorrt private, •rea de a doa de veniturile t'.nranilon1 domenurtilonl publi,1e, ~i ink':> prin venitnrile dobi:nzilorii atitt"1 a le unora kit(1 si a le •rnlor-1-altL Dupe p'brerea noastr·'f> in ze•rn ~{nL Statulll Ya fi desfnkutu pe proprietari, §i t'f>ranii de stat1I. ::Noi tinemfa prea multi). lrn termennHi astci phti s1> nu intirzie peste mr,snr'f> :. k'f>'li, pe Ile o parte proprictari1 von1 fi interesatI a vedca kr, Ii se ph>te§te kapitaJnHi kitft de knrind(1; pc de alt'£> parte, este de urnl mare folosft de a nu tine pe t'£raml prca multf1 uatorft kr,trc stati\. Printr'um1 mijlok(L prea simplu se poatc fa•xe o Iiknidatie 1,enerah, numaI in zc•re ani.

In Rominia SC m1m1>r'b sao,ooo familii de knltivatori korvealJ. Din ast(1 numr,rii 200,000 se afh pc domenurile private, §i 130,000 pe domenupile publiqe. N oi am1l zisii k'f> fic-kare t'Lranii este datoru propietarului uml kapitaltt de 800 le'L A~a 1

128. dar, 1:1eI 200,000 de kultivatod sintu datorI um1 kapitalu 160,000,000 de leI. T'firani1 dupe domenurile publit:re trebue S'fi phteask'fi valoarea p'6minturilorll 1:1edate, astu-felu statuhl se afl.'.& kreditor(i 104,000,000 de lei. Din aste do'.& kapitalurI, nu mai 1:1elii d'intiiu va produ1:1e o dobind'6 de 10 la 100, in folosulu proprietariloru; 1:1el(i d'alu doilea §i de va produ1:1e va fl pentru stati1. Dobinda in folosulu proprietariloru va forma unu felu de venitu stabilu, adikn se va tine la a•iela§fi pretft, orIqe skimbare va putea s'.Ii in1:1er1:1e dobinda baniloru in timpu de 10 ani. lat'I> . kumu va lukra fie-kare din ambele kase. qea de reskump'.brare va phti in fie-kare am1 o a zeqea parte din kapitalulu, primitivii adik'.f> 16,000,00 de leI, prin sorti. Ast'b reskumpT>rare nu se va skimba ni1:1I de kumu de ~i kapitalultl prin1:1ipalii se va imputina in fie-kare aml in proportie kn phtile efektuate. Fie-kare t'.6rarn1 din domenurile private va da a11este'i kase unii venitu de 10 la 100 pentru suma qe este dator(i; ku kipuhl 'Lsta 11ele 200,000 familii voru da, in fie -kare anu, esakt(t a1:1eea 1m trebue S'b akopere r'Lskumpwarea. Statulu nu va fi de kitu unii mijlo1:1itorii intre proprietarii §i t'Lrarnl, kare va da 1:1elui d'intiiu a1:1eea •rn priime§te de la qelu d'alu doilea: afarr, de g·arant'I> 1:1e ofer'b in kazii de a nu phti t'6ranulii: Kitu pentru interesul(t de 10 la 100 nol am1l krezutu de neap'brat'I, trebuint'b de a 'lu purta atitu t'branii dupe domenuri kintu §i a'i statuluL Astufehl t'6ranii din domenurile publi1:1e §i private nu voru phti fie-kare, pe an(t de kitu unu venitu de 3 la 100, pentru suma 11e sin tu datori; peste tottl.

6 la 100. Pe de alt'.6 parte statuhl va phti 11elel-alte 4 la 100/pentru kapitalultl. anualfl 1:1e sintu datori , t'6raniI din domenurile private, §i ink.'o uml

129

a

altil veniti\ de la LOO pentru datoria iukipuit1, a 1mui num'bn1 de t'nrani egal(L kn diferinta dintre kultivalori1 dom eunriloru pnbli"llc ~i a ~vrelora din domenurile private adik'n 200,000 - - rn0Jl00== 70,000.

Kn kipnlfr a 1 cesta va fi o drcaptT, k:nmpensatinne, ~i t'Lranuh'l: pe kare trebne sT>'li't a:jntc !rn toate mijloa<relc pntiwwase pentru a']([ fa,ie Wh prosperc, nn va suferi gTentatea mm'i interesCt pt·ste mT,sur1, de mare. A§a dar elft va phti nnm ai vcnitulil de reslrnrnpLrarc, i;li tnk£ la 100 dobind:r,. T1>rannlfl 1 dupe dornenurile puhli re, va pl1>ti a'reia~'i snmT, 1m in folosnlrt statnlni, kare, in astr, nrnterie trcbnc S'L sc arate neinteresatit •Ii in profitnlrt fr,ranilorCL dupe domenurilc prfrate, ka SL le n~urezc po vara.

Pe de alt'b parte, statulfl se va an,ta ka nnfr 1,1enerosl1 protektorii, pnrti11d1l restnW dobinzilon\ adikT, putinft nrnI multfr (le 4 la J 00; elft va Ina snma asta, clin valoarea p'hmintnrilorft •1edatc knltivatorilorfi din <lomennrile sale; dar astfi sakriti<1i1l este neap'bratl\ §i picnlerea, dupe knm(t vedcmft de konsiderahih., kn tirnpulft devine nu este kianl nuh. Kasa dobinzilnri\ va fi :xrr,nitr, tle qe'i 5 la. t 00 a. •relorf1 200JJOO familiI din domennrile private, de 11'1ecaf5ft smn'b a 1ielorfr 130,000 familii din domenurile pnbli•1c j i prin venitnrile de I() la 100 <lin pretulfl rLsknmp1>n,ri1 •re von1 phti a>restc 130000 familii. 'J'oate aste venitnr1 sc vorft phti in trimestre.

Ka s'b intele1,ccmft maI hine astc operatiL wo esamiu'Lmft marsulft kasei 111 •1clfl d'intiift ani't.

Ea va avea de plat'f, la fie-karc am\ o desp:i;gnbire de rn,000.000; dar 1 ICle 200,000 famili, <liu llomenurile private fii1tclfr datoarc tie-kare 10 la 100 din kapitalullt tota.lft, saft 80 lei, daft o smm, eg·ah de 16,000,00U. Kornpensatinnea este a•1i perfckh. Dar kapitalnli1 totalft de 160,000,000 prodn•1e mnl in-

a

mr,

~,

130 teresu eg·2lft asemenea de 16,000,000 1m trebue s1> se ph,teask'b la fie-kare semestru. A§a dar fiekare kultivatoru va phti 3 la 100 dobind'f> din kapitalul-rl prinqipalu de 800 lei, adik1> 24 lei pentru anulu intii1l; qele 330,000 de familil vorfi da o sum1> de 7,920,000; dar fiind k'.b nu sintfi de kitu 130,000 familil in domenurile publiqe, kare S'JJ poarte dobinde, Statulu se va pune in lokulu qeloru 70 de mi'i de familii kare formeaz'JJ diferinta, §i va phti venitulu dobinzei lorfi, adik'JJ 1,680,000 lei: A§a dar pin'JJ aqi avemft o dobind'JJ komplekt'f> de 6 la 100, qele-1-alte 4 la 100 safL 32 de lei vori't fi asemenea phti{i de statu, pentru qele do'f> snte familii din domenurile private, adik'b elu va da o sum1> de 6,400,000 de le'i. A§a dar adnnarea tutulorii. veniturilortl a•rnstea formeaz'JJ suma toat'JJ a dobinzilorii. 7,920,000t1,680,000t6,400,000== 16,000,000. Kasa va ph,ti adaosulu de dobinzl, adik'b suma de 8,080,000, din veniturile de reskump'JJrare, qe va priimi de la t'JJranii dupe domenurile sale; qele 130,000 familil phtindii. fie-kare 80 de lei ii vorii. da uuft kapitalft de 10,400,000 de lel; a§a dar totu ''i va mai rr,minea o rczerv'b de 2,320,000; k'6 1I 10,400,000-8,080,000==2,320,000.

Ast'JJ reserv1, va kre§te in fie-kare anu, k'nlfi kapitalulu printipalu, imputinindu-se prin r1,spunderea banilonl de rr,skurnp'JJrare, dobinda se va imputina asemenea. Astr, rezerv'.f> vorll fi o sigurant:o nuti multii. pentru proprietar'i ; la zeqe an'i, ele voru forma um1. kapitalll konsiderabilu, kare va forma indemnitatea kuvenifa, statulu'i pentru 11edarea p'bminturiloru sale. N 01 vedemll k'b ea este indestulu de dreapt'.b §i in a11ela§ii. tirnpu indestuh,toare.

Aqelea§'i operatii se voru urma §i in qei-1-alti ani. R'ospunderile kapitalului vorii. fi tot-d'auna de 16,000,000; fie-kare t1>ranll va kontinua de a phti 1

131 o taks'.6 annal'.& de 80 de le1.

Dar tifra dobinzilonl se va skimba in proportie ln~ kapitalulii 'IC va maI n,minea de plat'.&.

Astft-felii in anulu alft doika, dodinda 11e va phti statnlnI nu va fi de kitii 14,400,000, pentrn kapitalnhl de 144,000,000; Ia finitnlfl anulni alft ze'-Ielea nu va fi de kit(L LG00,000, pentrn kr, kapitallnft va fi nurnai de IG,000,000. Dohinzele phtite de t'5rani vorft sk1,dea in a 1ealea~'i proportii; ast(L-felft in anulu ahl doilea fie-karc tnrani\ nu va fi datorft de kitil 1m(1 k:apitalft de 72() lei; dobinda dar kare in annh1 dintiift a fostfi de 2-1 de ld, in mmlft a 1esta va fi uumaI de 21 de lei §i 30 parale; la sfir§ituh1 annluI ah1 ze rnlea, kapitalnlft fiindft de 80 lei dobinda rm va fi de kitft de 2 lei ~i 22 parale.

1

1

1

--

----

..

:1 I·

TAUi.OU APiWKSHJA'I'IVL.

1r

.I

Datorie •teen 1te es te de plutitdi•teea 1te estc de priim. prisosef,

II,

I

i1 I' ~

l,;;;;,;i

totalr, .

l4±,0()(l,000

"

"

,,

,,

80,000,000

7

64,000,000

8

,18,000,000!

\)

32,000,000 i

" " "

rn,000,000 1

" " "

" " " " " "

i

" " "

2,320,000 3,1G5,000

" " "

15,800,000

4,G00,000

9,G00,000

,,

,,

14,000,000

5,300,000

8,000,00 0

,, " " " " "

14,360, 000

6,360,000

13,600,000

7,200,000

" " "

"

4,800,000

" " "

12,SBO,OOO

8,030,000

a,200,000

" " " " " "

11,041,000

8,741,000

11 ,241,000

9,641,500

1,600,000

I

17,i,Gi'i,000

I

H,8 70,000

6,400,000

" " "

" " "

18,.320,0001

16,670,000

11 ,200,000

"

(j

Totalu.

12,800,000

"

9li,OOO ,OOO

,-....

14,000,000

" " "

5

1-

Rezerva

I

4 112,000,000

I

te

1

II 1wpitaHi.1 doblnd;;.-

lGtl,0(10,000 ! 1G,000,000 [ 1G,OOO,OOO I rn,000,000

:3 I 28,00 0,000

,10

dob£nda.

Jjrno,000,000 ss,ooo,ooo\ l1Go,000,000 j 147,227,500 159,227,500

132 Ka S'.fi intelei;remii maI bine aste operatii, S'b se observe tabloulu aproksimativu de starea kaseI de indemnitate in timpulu qe]on'.'l zeqe anI, §i astufelu la sfir§itului anuluI ahl zeqelea, toate pLrtile voru fi ku desr,virsire desfr,kute. Kasa de r'f>slrnmp'nrare va phti 160,000,000, adikr, tokmai aqeea qe a priimitu. Kasa dobinziloru dupe ~rn va pl'.nti o sum'.fi 88,000,000 r'.fimine ku o rezerv'n de 59,227,500 lei. Ast'f> rezerv'f:, a pututu S'L vie in ajutoruli1 kasei de rr,skumpT>rare; dar tot-d'odat'.fi a pututii qirkula §i produqe uml oare kare folosu; astu-felfi de ne vomii inkipui k'L in fie-kare anu kasa a pututft sT>'§i prokure moderatulft interes11. de 7 la 100. vorml avea la sfirsitulft anului alft zeqeJea unft adaosft rnaI :multu a; 20,000,000, adik'f:, k'f:, venitulft se va ridika aproape la 80,000,000.

A§a dar, kapitalulft qe sintll datori statnlui t1>ranii dupe domenurile saJe nu este mai mare de 104,000,000.

Prin urmare pierderea statului estennmaI de24,000,000 Dar ast'.fi pierdere kare a servitft a akoperi diferintele de dobinzi, nu este aparintT, k'.fi•Ii statulu i§i kreaz~ unu venitft konsiderabihi. prin nouI proprietarl. In timpulft de zeqe ani kitft vorft tinea aste operatii, noi amu vre::t ka t'.firanil'. ST, nu fie supn§i a phti qe-va din veniturile mo~iI; dar trekindu astu termenu, in timpft de altI ze•rn ani, statulft prin strini;rerea asteI dajdii, va fi mai mult(i de kittl desp'.f,gubitu de pierderea qeJorft 24,000,000.

Prin mijlokulft astui sakrifiqift, sa,ft a aqestni'. avansu fakutft de statu, tManulu nu suferr. greutatea unuI interesii konsiderabilft. kare arii sfirsi prin a'lu ruina.

Elft nu pl'.nteste 'de kitll niste' sumi moderate, §i aste sume se imputineaz'.fi in • fie-kare anu: astu-felu in anulu d'intiiu, pl'.nte§te peste totu kapitalu §i dobind'fi: 104 lei.

133

1n in In lu

1:n

alft alu ali't alft ali't

doilea 101 treilea 99 pntrulea 96 optulea 87 ze•rnlea 82

id. ~i kite-va id. id. id. id. id. id. id. id.

parale. id. id. id.

id.

Daka vom11 afh.og-a k1, aste sume mi•11 sinhl phtite pe trimestrc, sc va vedea pntinta de a se opera astc phtL ST, observ'.Lm i't 1:nk'.L k.r. tHannh1 nu va avca ni,11 1111ft drcptf't absolutu pc proprietatea sa de kitCt dupe ze•rn anI kindft va efektna rr.skump1>rarea. Piu'n atnwli levea '1ft va opri de a '§I viudc p:r,rnintuliL Statulft singnrfr va esersa ipoteka asupra hti. Ash, m1,sm·T, va da mare avantai;re pentru t'.&rnui krAi '1ft va opri de a'§i vinde proprietatca pe la spekulanti. Intcrvalulft de zcqe .ani va fi indestnlft pcntrn ka !III, invete s1>'§i apretuiaskr, 1mnnltt ~w proknrr. proprietatca.

Astft-feltt a•1estft sistemft, Im toate ln noi n'avc1m1 mindria :,n,'1(1 ar'.Lb,mft ka •reli't mai bnrn'i, kredemft k.1, estc, farnrnbilu tntulorft interesclor(1.

Proprietarilortt, ofen, g·araute reale de desp1>g·nbire; t'nraniloru, le inlesne~tc mijloa•1ele de a se libera, f:r.rL nnfr lnngi't ang-~jamcntCt §i hr:r, um1 intcresfl prea csm,rerat(t. Prin sim plitatea operatiilori't sale, eltt poate fi intelesft de to{L lfoca 'IC nu este de nm1 rnikf1 interes(1. Statnlt1~ am zisft ki; nu este de kitft 111111 mijlo•1itor(t intre prorietarl §i t'r.nm'i; datoria pentrn mo§ii cste dek1 aratL datoria statulu'i 1 '-Ie trebue s1, se phteask·.& in ze•re anI. Se inte-l e\re ins'.h kr) daka tr,ra11nlf1 este in stare s1, pl1,teask'.f, totfr lrnpitalul(t lJe este datorft ~i daka proprietarul(t ak'-Iept1,, plata ~e poate f:vre indat'r., komOrI-'le alt'.f, formft apreatiatiilorfi f1kute de statii. plat'r, partiah nu trcbnc s1, fie fr,knt'.L de kitft priu mijlo'-_rirea statnlu'i §i la kasa sa.

134 8'.6 sper'.6mtt k'.6 proprietariI voru akqepta de bun'.6 voe ast'.6 mintuitoare reform'.6, kare poate S'.6 se opereze f'br'.6 s'.6'I koste qeva. Din kontra eI voru tra-J,Ie urnl avantajlt maI mare; k'.6qi do'.6 p'br{i din propriet'.6{ile lonl (afar'.6 de p'bduri) voru fi transformate intr'unu kapitalu pekuniaru, kare prokurr. uml interesu maI mare de kitu proprietatea stabil'.6. Pe de alt'.6 parte, {'.6ranii devenifi proprietari §i boga{I, nu le vonl fi de ajunsu p'bminturile loru; a§a dar voru veni la vekiuhl proprietanl ka s'.6 'I-a in arend'.6 p'.6mintu. Astf1-telu toate propriet'.f>{ile qele marl voru fi kultivate intrevI, §i in kW-va ani veniturile loru se voru indoi.

Avemu un(! esemplu realu ahl aqestui adeV'f,rfi in proprietatea l\fo§qeleanu, distriktulu Buz'.6u, vindut'.6 parte din ea t'.6ravilorf1, akumu kiti va anI ; dup'.6 qe a r'.f>masu f:r,r'b klokaf l, d:r, unf1 venitil mai konsiderabilf1 de kitu ma'i inainte. ~'apoI, proprietariI voru inteleve k:r, reforma 11e qeremll este ku totul(t politik:r,, EI trebue s'b'§I adnk:r, aminte de Galitia §i qeea qe se intimph ku dinsa. K.rezu k:r, nu vorll voi, printr'o opozi{ie ind'.br'btnik.r. §i neloJ,Iik'.6, S'.6 dea okazie str'f>inilorft de a proklama §i de a esekuta printipulu de apropriatia p:r,mintulu'i de ln,tre t'.branu. Adev:r,rata fraternitate intre aste do:r, klase nu va avea lokf: de kitft kind(! proprietari'i singurI voru lua initiativa uneI asemerea m:r,surI (1).

(1) Avemu noro'lirea de a afla k1, printulu MoldaGrigorie Gika, unulu din 'lei mai mari proprietari, admite printipulu de apropriatia p1,mintului de k'ntre tnranu. lat1, '!e zi•ie printulu intr'unu memoanI relativu la reformele 'le trebue s1, se introduln in Moldavia, ~i publikat1, la Parisu de D. Lantivalu: ,,A opera o reform1, radikah in traiulu material11 alu tnranului, este a prekurma odatT., servajulu ~i a fa,rn pe t'nranu proprietaru, farr, a fine in 11okoteah obi,rniurile, datinile, ~i mijloa'!cle sale intelekvie1

135 Dup'6 11e drepturile t'6ranilorti asupra propriet'6tiI vorft fi deklarate, S'6 vedem11 karc va fi pozitia sa in sotietate, saft altminteri S'6 esami1nmu kestinnea komuneloru.

3° Komunele.

Impr>rtirea administrativ'6 a Prin•1ipatelorf1, kreeat'6 de k'6tre reg·lementu dupe modelulii Rusf1, este atitt1 de neperfckt'b in forma sa kitct §i vitioas'6 in rezultatele sale. Fi:r,-kare Pri11<1ipatf1 este imp'brtitfL in jnrisdiksii saf1 11crkur:i, judete saft okolor1, administrate de kotre unf1 prefekttL, §i in arondismente, ph§i, in kapulft lnrora sc afl'b unft tuale. 0 tranzitie atittt de brusk1, ~i nea~tcptatT, aru kontribui a'i desv1,li vitiilc, clc vomu judeka Jup1, •rnea 'IC s'a petrekutu in Bukovina uncle t'branul(i, fLkutii ku sila, propriebru, a sfi:r~itii prin a'~i vinde proprictatea Evrcilorii ~i altoru streini, ~i akum se afl1, in situatia •rna 1nai de plinsu. l\Iai intiii't arii trebui s1, sc stabilcask1, konrnna, dindii t1,ranului, in deplim, proprietate, m1,sura legah fik sat1, pentru imprejnrnirca kasi'f sale; a snprima •rnlc patru zile de rnunk1, ir il; in fine alu tine in starea aktuah de propritarii hsatu in basa altuia; pin1, in epoka kinchI 'l{e/e elm; por(i a le prorielo(i'i vorii fl·e·1te pe nesim(ite in mitnile noiloru 1nir1, dup1, ler,re. Numai atmP1I se va pntea

ku sigur ant'n, ali't fa<re proprictan1., 7i tranzitia se va fivrn pe nesirntitc." E ste p este pntintT, de a nu se vedea identitatea,_ 'JC se afh intre proektuli:1 nostru ~i a•1ela ali:1 printnlui. In adevT,ri:1, Altetea sa admitc ka hranulu ST, devie proprietaru pc dOT, p1,1'.p- din proprietate, • mun ai ka m1,sL1r'n de tranzitie, vo este ka noui miri S'n'si dobindeask1, singnrI titlulu, 'ku kip'nlu a•rnsta peste l~i:F va anr sau_ 'lelu mnlti'i dupe o r,reneratie, toF t1,ranii so vori:1 pomem proprietarI. A~a dar timpulu de tranzitie estc a<rela alu unei 1,rencpaFi, in vreme 'Ie clup1, p1>rerca mea, ash tranzitio va tine nunrnI ze•rn anr. Difcrinta dintre noi nu este de kitu timpuli:1 cs eknt'nriI tranzitiI. Ku toate astea, s1, ob-

136 subt-prefektii. i:u Rominia se 1mm1,r'.& V3 jurisdiktii ~i 96 arondismente, in Moldavia 13 okolnri §i (13 arondismente. Mai multi skriitori au krezutft r'.nu, k'.o arondismentele se impMtea in mai multe komune, lukru 'lJe nu esish, •rnl11 1:n1tirn1 1n fapt'.b, dllp1, kumft vom(t proba.

Imp'.brtirea teritoriah administrativ'.b a Prinqipateior iuf1,ti~eaz1, •rnntralizatia qea rnal absolutr,.

Totnlft pruvine de la qentru; ni•1i o initiativ'.b, niqi o deliberatie nu este pennis'b lokalit'b1:iloru. Des'Ientralizatia administrativ'.b, ast1, frum~as1, institutie lrnre fa•1e forta ~i progTesulii. mai a tutulorft stateloru 'Iivilizate de ast1,zI, este nekunoskut'.b in Prin•1ipate. Prefekutulu nu este de kitu unii. instruserv1,mu k1, daka in Bukovina, ~'hranulu proprietar11 sc a:lh intr'o stare jalnik'h, a:,,ta e din kauz'.b k1, dup1, qe'lii a deklaratii proprietarii, n'aii mai luatii ni'!1 o alt'.b m1,sur:r. <le prekfautie, dajdiile 'le trebuia s1, phteasln 'lii au lovitii indat1,, asemenea ~i -qe}e laltc kontributii era prea esaT/erate; instruktia publiln era ku totulii neglijatr,. S'n intcleJ,CC foarte lcsnc k1> t"'.hranulii n'a pututii fi kapabilii ST, profite de proprietatea sa. Din kontra noi amii vrea kr, pe kind11 t1,rannl11 va fi deklarat11 proprietaru, S'.b kautc a'lu inv1,{a, a'lii lumina i:;i a nu'lt'i ink:r,rka de impuneri. Ku kipulii a•rnsta fie-'line i:n{eleve ka in zeq e ani, elu se va fa-qe kapabilu de a profita de nouile sale drepturr. ~'apoi, nu este ni'Ii unii perikolii k1> p1>mintulii s1>u sT, fie vindutl1 evreilorii saii altora, k1,•1i dup'.f> p1,rerea noastr'f>, elii nu va putea s1,'lii vinz1, in timpii de zeqe anr. Unii altii interesii politiku •ierc ka astu tcrminu s:r, fie numai de 10 ani, pentru k•i; in pozitia nesigur1> in kare sc afl.1, astT.zi tara noastr1,, trebue S'h ne ferimii de a hsa Yre o gatu"'.[, pe unde str1>inulu s'h se poah introdu•rn.

Nor kredemu kr, printulii va in{eler,rn lesnc argumentele astei observatii ~i nu va 1nti1·zia: de a esersa o influintr, salutarie asnpra spiritilor11, dindu unii esemplu de bunu simt1l ~i de patriotismu 'Ielorla.Ifi proprietari 1nd1>r'ntni'li in ignoranta lorii.

137 rncntii ali'1 antoritr,{iI qentralc, eli'1 priime§le ~i ekzeknteazL ordinile snperioare, ni•1i o atrihntic spc1riah, 1111 'I cstc datT, l:!i ni 'Ii uml konsili11 dcliherativu 1rn'lf1 imprci-;oar'.h pentrn ka SL'lrt luminci,;e ku konsilinrilc sale si S'I,'I infr,tiseze adev'Matele trelmintc :i, le lokalitT,tiL Dep;/tamentul11 sat1. jm1c{nlii cstc mai mnltii llllft '.Icntru administrativi1, a11alog·11 kn kontia Eng-literiI ~i a statclorf1-unite, lrn provintiilc Be111i1, Ola11di l)i a le SpaniI, ku •rnrkurilc T,Termanii l:!i a le ElveµL kn departamcntele ~i arondismcntele FrauticL dar astll •rnntrn nn konstitne ka in a•1este ' tT,ri, o pcrsoan'.f, rnorah, ~i n'arc ni'li lm(1 orp:anii spc•1ial11 pentru a inkuno~tiinta dorintelc sale. Elf1 mt poate intreprindc ni•1'i o amelioratie, de nu va ve11i de la nu(t isvonI rnai snpcrion\ kL•1I toate veui tu rile publi•rn se vars'6 in kasa •rentrah, ~i lmdr,1etuli1 departamcntaW este neknnoskntu.

Torn a11cla~I lnkrn este ~i kn aronclismentclc.

Kitft pentrn 1 rcca •re voesk:(1 a Hnmi ko11nme 1 iatL 111 Ie konsish ele: Jn tie-kare satu. se ati.L kite lmti. sh~iba~11, nurnitft pzrkolabit alesf1 de sLtcni ~i insLr•dnatf1 de a i-itr11we hirnrile. Gnii felft de tribunali1 de pa 1e, kompns(1 de trei jnratI, ale~i asemenea de S'Iiteni, st':F,tneste f,,i judekL 111 11elf1 din m·mL lrnz(t pri'Iinilc n{ar j~s(1 de 15 lei. Le1.ntirca din 1851 a adusu oare kare skimbLrI, qclf1 d'alf1 treilea juratu cste nnmihi. de proprietari; juratii inprcunL ku pirkr,labnW formea,-:1, unfr ko11silii1 aie k'.nruia atribu!ii sintft de a avea subtrt privigerca sa, magaziile de rezerv:r, ~i kulfa satulni, de a strim.re §i de a ,la subt-prefektn1ui kapitatia, de a opera rekrntarea, de a eseknta ordi11ile autorihtii •ientrale, de a im1nka ncinvoelile dintre tT,ranI proprietari ~•11. (1) 1

1

;i

(1) V cz'i art. 4 (modifikati:i.)

138 Apo'i'. in fie-kare satu se afl.-n o kutie in kare se pune o sum-n de 3 le'i'. de fie-kare familie destinatl a implini lipsa din kapitatie §i de a sluji la trebuintele satnlul. Fie-kare satu se p'f,ze§te §i este responsabilft de xotiile komise in apropierea sa, asta e o imitatie. partieah a levuirii din 10 septemvrie a annlni alu IV a revolntil Franteze.

Poate numi 11ineva astT, organizatie o sistem-n komunah? konsiliulu satulnl nu este, ka §i prefektulu, de kitu unu instrumentu de esekutie in miinile autorihtil 11entrale, elu n'are 1rn(L karakterft reprezentativll saft deliberativll, §i ni11l o dat'b nu este konsultatft asupra trebuintilorll konrnnei. Apoi kiarft §i kindft arll reprezenta putere deliberativ'b, unde este puterea aktiv'f,, unde este reprezentantnlu komunu mairulu? 0 aseminea institutie nu se poate numi komun'f,, a'i da astu nume, este a skimba sensnlft legalu alft zi11eril.

Uni11ile persoane._ morale in Rominia suntu kite-va 111uni11ipalit'f,ti. In Rominia se num'br'E, patruspre-ze11e si in Moldavia sase. Fi'fi-kare din aste ora§e kon;tituate in 1mmi•1ipaliht1, aft o kas'b komnnah xrT,nit'b de lntre diferitele takse. Aste fondurl sintll spe11iale destinate pavajnlul §i luminatulul stradelorft preknm §i stinverii in11e11diurilor(t. l\,funi'-1ipalit'btile sint(L kompnse de 11in•1i membrii la Bnkure§ti §i la la§l, §i de patru in •rnle-lalte ora§e mai marl ale§I pe trel ani prin votulu nniversalu indirektu. lfole lalte ora§e sintft lipsite de ast'b favoare.

Trebue darft S'b se skimbe ku totulu sistemulu imp'brtirilonl administrative, S'b se fak'f, un(t 11entru nu numai administrativu, 11i §i politikll, jnditiarll, elektoral(1 §i mnni•1ipalft.

Astft sistem(t mantinindu privegierea autorit'btil lokale, totu d'o dat'b va da o no'fi viat'b fie-k'firia

139 lokalihtl Ori qe qet1,teau1i mcmbru aktivu sml konsilie{·ft reprezentativf; alll sotichtii din karc fa1rn parte, se va interesa mai multft la konservatia §i amelioratia lukrurilorCt publiqe, Prin parti'lipatia sa in treburi elii va dobindi mai multe kuno§tinte, §i va avea oare kare kon§tiint1, de demnitatea sa de 11et'.oteanf1. Libertatea lokah, cste qea rnai reah, libertate, numai printr'insa se poate forma ~rnt'.oteni lrnpabili de a ap1,ra patria §i ordinulft leg·ahL ,, Pretutindeni atalrntI zi,rn D. Gizot (1) trebne lrn proprietatea, familia §i toatc bazele sotietT>tii, ST> fie ku putere ap'.brate §i nu e de ajunsi:'L ka s'.b le apere fonktionarii si ordinile vcnite din n'.buntru, kiaru si kinchi si~tft sustinute de soldafi." SpiritulCt muniqipalf1 si federati{,c1 cste efika1le si in kontra enimi,1iloru •din a.fan. 0 impotrivire m~ este ni,1i o datr, puternik'.b de kitu numai kindft ia karnktcrultt u11ei impotriviri uationale, kindf1 intercs1, toate klaselc sotietr,tii ,,Pentrn ka unii 'popt;lft s1, prczenteze o rezistent1, ener~rikr,, ziqe D. Sismondi (2), trebue s'.b fie inzestrat'f> de putere, nu numai in §Cfuh\ ST,ft, '1i §i in toti membrii s1,i; trebue ka ori in 'Je lok.11. se va prezeuta inamikulft s:r, intimpine nu numai o fortr, materiah,, qi o km,i:etare ~i o voint1, indepedint&. Trebue Im fi'.b-karc ora§l1 s1, se apere ka o rcpnblikn kare simte k:r, toah ezistcnta sa este in perikolft §i kL lnpta lJC va avea este o lupt1, de viat'.b saf1 de moarte pentru dinsa." A~a dar kincli't o 11entralizatie absolutT> absoarbe toat'.b aktivitatea lokah,, spiritulC1 de libertatc este stinsll ~i kn dinsulf1 spiritulft resbelnikf1. F'.f>r'.n institutii (1) De la Democratic en ~France, chap. VI. (2) Eludes sur la costdution des peuples libres, p, 407.

140

komunale, zi'Ie D. de Tocqueville (t) o natiune poate S'I,'§'i dea uni't guvernfr liberu, dar ni•1i o dat'I, ea n'are spirituli't de libertate.

Ast'.6 desqentralizatie aclministrativ'.fi, arCt fi •ma mai efikaqe garant'.fi pentru observarea bnnelonl leJ,I'i §i pentru introduktia reformelorii neap'bratti trebninqoase fie-k'.firia loka1it'.oti. Uni't guverrnl qentralu, or'i kittl de prev'.oz'.otori't artl fi, nu este niqi o dat'.r, in stare de a satisfaqe toate trebuintile lokale. A§a dar treimie a hsa fie-lnria p'brti din iutreg-tl grija de a derija ea singur'l> trebile qe o interes'.6.

Nnma'i atmP1i statnltl va :fi ferittl de ori qe revolutie ncprev'Lznt'f> §i sinJ,Ieroas'b. Aqeea qe prezerv'b pe Englitera, ku toate relele din n'buntru, de oriqe revolutie §i favorizeaz'.o aproape de dol sekoli in lukrarea sa, este mai ku seam'L libera organi. zare a komunelorii si a kontiilorft sale. lleea qe fa•rn ka ST, fie mai mult(1 hudatCt dekretultt din 2 Martie 1852, este spiritulu s1>11 liberalCt de des'Ientralizatie. Preambululu astul dekrettl, este kuriosi't de 'Iitatu: ,,Konsiderindi't, kr. de la k'Lderea imperiulu'i, abuzurl §i esai;ceratiI de totii felulu au desnaturattl printipultl qentpalizatiI noastre administrative, snbstituindtl in loku.lii aktiune'i grabniqe a autorihtilortl lokale simturile formalit'.otii a le administratii' 'Ientrale; konsiderindu k'L 'Iine-va poate guverna §i de departe, dar k'L nu poate administra de kitll de aproape; prin urmare, k'.6 ku kitll este de importantu de a qentraliza aktiunea guvernamental'L a statnlni, kn atitu ma'i multii este neap1,ratu trebuinqostt de a des'Ientraliza aktiunea kurattl administrativ'L. ,, Asttl-feltl aktiunea guvernamental'.r. este deosebit'.b de aktiunea administrativ'.6 ; kn toate astea ele nu se k~ntraziku ; §i una 0

(1) De la Democratie en Amerique, t.

1,

p. 31.

141 ~i alta potii tr1,i in komunft. lfoleI d'intii(L i se kuvinc unfL kontrolu suprernfL ~i toatc m'fisurile de interesfl IJeneralfL; 'Ielii d'alfl <loilea initiativa ~i esckutarca levilorf1 administrati vc lolrnle. Ktndft •reremu dewientralizatia in Prinqipate, noI nn intelevern(t printr'asta a hgT,dni aktiunea gnvcrnuluI in qeea qe se atinve de Tll'Lsurilc de interesu T,rnneralft.

N oi amft dori prin nrmarc, ka impT,rtirile administrative a le Prin•ripatelor(t s1, fie astlt-folii skim bate: '!-' ara va fi. imp'1rtih in dcpartamente, arondiscmentc §i komune. Fie-karc (lin astc imp'f>rtirI va forma o persoam, moral:& kapabih, de a kontrakta, de a avea un-Ct domm'i ~i nnf, bm,retft proprjf1, ~i de a deklara jnstitia.

In kapulft fie-kr,ruia dcpartaincntft se vor(i aHa unft prefektl'i, nnft konsilifl de prefekturJ:> §i nn(L konsilift \rcneralfi. Prefektnh1 va fi nmnitCt de kr,tre sefuli:'L statului; mcucbrii konsiliilorf1 vonI fi aleRi prin votulu vencralii alii ,rntotenilorf1 fie-k'.hrnia d~partament11.

Prefektnlft ku konsiliu1-Ct de prefcktnr'n, va reprezcnta departamenturn. Statnlft va fi repre7.entat(t prin prefektft. Kindr1 va fi vre 1mu konflikt1't intre stat(1 9i departamentfl, •relC1 ma'i vekiu membru ahI konsiliului de prefekturr, va reprezenta singnrii departamentnltt. Prefektulft va avea dreptulft de a numi oare-karc fonktionar'i, prekurnu arxitekfi konservatori de mnzeu, kasierl mnnqipali 9,11. Eltt va avea drcptnirt de a <1c,1ide asupra obiektelor(L de administratia departamental.n ~i komunal'f> kare nu afektcaz'b interesulrt statului; a•rnla::;;i'l dreptft de a forma oare-kare statute asupra unor(t odiekte kare se ating(t de subzistentr,, de politia komertiah ~'11.

Konsiliulu de prefektur1i va fi unii konsiliu

142 permanentu, pusu ling'.b prefektu ka s'.b ''i dea de §tire, S'.o fak& oare-kare aide de tutel'.o administrativ'.b §i s'.b judeqe materiile de dispute kare iI voru fl. ku dinadinsuh1 atribuite. Toate rn'.bsurile -.ie se atingu de interesele kolektive a le departamentulu'i sa11 a le komuneloru nu potu fi luate de kitu in konsiliulu prefekturii. Toate atributiile speqiale a le aqestoru konsiiiuri voriI fi determinate printr'o lei;re.

Konsiliulu i;reneral11 ah1 departamentulu'i se aadun'.6 in epoqe periodiqe in kapitala departamentulu'i. 1-'oate d'o dat'.J, vori1 fi unu delegatu ah1 puteri'i lev:islative qentrale, llllLL kontrolarii ah1 administratii lokale §i reprezentatulu legalu alu departamentulu'i.

Ka delegatu ah1 puteri'i le:i;iislative, strirn,re dajdiile din arondiesmente, va faqe punere la kale asupra 11ererilorl1 de reduktie formate de k:otre konsiliurile de arondiesmente, va vota impunerile ad'.60gate pentru keltuelele departamentului §· 11. 1. Ka kontroloru alu administratii lokale, va ekzamina budi;retuli't inf'.I,ti§atu de k'.6tre perfektuh1 §i va trimite direktu observatiile sale, atitu asupra sokoteliloru loru kitu §i asupra qeloru-1-alte akte administative a le prefektului, ministralul din n'.Llllltru. Ka reprezantantu legalti alu departamentulu'i, va fl. konsultatu, de k'.Ltre puterea qentral'.6, asupra m'.bsuriloru de interesu i;reneralu ah1 departamentului, unde va putea transmite direkti't vointile §i reklamatiile asupra m'.6surilorl1 qeJoru noi qe voru fl. de luatu. Elu va delibera asupra tutuloru intereseloru de proprietate departamental'.6 §i asupra aktiuniloru juditiare qe va trebui s'.b deskiz'.6 sau S'.6 susµe in numele departamentulul.

Fie-kare departamentu va mai. avea bud:r,retulii s1,u speqialu, xr'.6nitii de kontributiile aditionale §i

143 slujindft la kieltuelile interesuluI lokah1, prekum: drnmuri, kanale, §· 'I. l.

Arondismentnlu trebne S'b fie asemenea deklaratft de o persoarn:, morah, snbtft autaritatea §i privigerea prcfektuJni, a konsilinlui S'bll §i a kosiliuInI r,renerah't. In kapul(t fie-k'brnia arondismenti't se vorft afla unCt snbfft prefektu §i unft konsiliu de arondismcntiL Astft korpi"t, konpnstl de membrii clektivI: §i tinindu'§i seantele sale in epo'Ie perio<li<rn, va fi pusu ling'b subtft-prefektulft pcntru a ajnta, a lumina §i a kontrola administratia sa lokal'b. Singurnhi korpft suveram1 va fi atJela alu departamcntnlui.

Konsiliulft de arondisrnentu nu va fi delegatnlCt sT,lt. Elu va strim,1e birurile dintre komunc, votate de konsiliulu 1,ieneralu. Dar va pntea delibera §i xotr,ri asupra nnori't m'.Lsuri de interes(t lokalfi, f'br'.L S'.L dea sokoteal'b konsiliulul 1,tcneralCt de veniturile §i kieltuelele sale. ~i ink:1, va putea S'& aclreseze a'1clnia§U konsiliu ohservatil asnpra admini:'\ tratiI lokale. Konsiliulii 1,1eneralu va transmite observatiilc sale, de le va gLsi konvenabile, ministrnlul din n'.Luntpu.

Komuna va forma nnitatea primiti V'.L a i11p'6rtiri1 teritoriale. Fie-karc aronc1isrnenti'l va num'.Lra unu num'.Iirt1 maI mare salt mal mikt'i. de komnne.

F ie-kare din ele va forma o pcrsoan'6 morah, avindCt ka §i qele-1-altc impLrtirI, o proprictate, unft bnvetet §i o administratie spe•1iah.

Proprietate{t komurw,lo va :fi saft publik'.L sau privah: •iea d'intiift este a':leea 'le serv'6 spre intre buintarea publik'.1, prelrnm(1 biseri•rnle, drummile §. •1, I. l:lea de a doa se va k ompnne de edifiqiurile destinate sprc intrebuintarea ko~rnnelorft prekurn(t §koalcle, saft in bunuri produktive preknmft: livezI, p'6dnrI, b'.&ltI, a le k'6rora produkte vorii fi pcntru profitultt individualu ali't hknitoriloru. Ko-

144 muna, prin mijloqirea konsiliulu'i s'.bll va putea s'.b arendeze toate aqeste pe unit termenu xohritu. Ea va avea libero kirmuire a bunurilorii sale, adik'.h f'.bkultatea de a faqe imp'.hrtirea, p'.h§lmeloru, a~ieea a fruktelor11 de la ~iele-1-alte bunuri komunale, afar'.h de p'.hdur'i, kare vorft fi supuse revirnului forestieru, intre hkuitoriI qe '§i all domiqiliuhl in komun'.h. Kitft pentru instn,inarea lorft, nu va putea fi fakutT> dupe o autorizatie a prefektulu'i, in konsilift de prefektur1>. Kump'.br'.hrile qele noi vorn putea fi f'.bkute f'.br'.f> ast'.b permisiune. Ea va putea kema la judekatT. §i qerindft sau ap1>rindu, f'.hr'.h ni•1I o autorizatie pi-ealabih,; dar nu va putea s'.b se invoeask'.h f'.bn deliberatie afirmativ'.h a konsiliuln'i prefekturi'i. ' Buvetulu komunalu va koprinde kieltuel'i fakultative ~i oblig-'htoare. qele dintiiu vor(t atirna ku totulii de la konsiliulft, §i voru fi intrebuintate pentru diferitele trebuinte komunale. "lJele de ahl doilea fiindii de uni't ordint't superior(1, de nu voru fi votate de konsiliuh1 komunalu, admin-istratia superioar'.h va avea dreptulu de a le introduqe in buvetu; prin orclinnh1 prefektului f'.hkntu in konsiliu de prefektm·'h. Aste kieltuehl poate fi spre esemplu, intretinerea edifiqiloru komunale, abonamentulu la jurnalulu satului, leafa p'.hzitorilori't de kimptt §i de p'hdure, kieltuelile militiilorii, qele relative la instruktiunea publik'.b a komune'i.

V eniturile komune'i vorii fi ordinare si estraordinare. qele d'intiiu se vorii kompune ~ mai ku seam:r, ( a) din veniturile bunurilorii komunale, ( b), din veniturile .takseloru, akolo nnde vorn vrea s'.b le kontstitue (c), de kontributiile puse asupra komunelorii de k:r.tre leqile finantei, §ql. "llele de alii doilea vorii konsista in kontributiile estraordinare §i in imprumuturi. Kontributiile estraordinare tre-

145 bueskt1 s'6 fie vofate de konsilinln komnnaltt si konfirmate de kntre konsilinh1 de prefektur'fi. I~prumnturile nu pott1 fi antorizate de kitil printr'nm1 <lekret.11 ah1 konsiliulni ,le statlt.

Bn:r,retul(1 fic-kr,ria kornune, propns11 de mairultt, ~i votati"1 de konsiliult1 komunalu, va fi regulatu prin ordinuh1 prefektulnJ, kare va da sokoteah konsilinlui :r,reneralu.

In kapnlu aclministratiI fie-k'firia komnnc, se vortt afia nm1 mairt1 §i nm1 konsiliu (1). Mairulu este prezidcntulu konsilinluI. ~i 111111]11 §i altult'i vorii fi ale§i de adnnarea 11encral'6 a komnncI, kare se va admrn in tot'i aniI, si voru forma puterea esekutiv'6 komunal~. ' Dar mairulu va avca do'fi kualitotl deoscbite.

Pe kintlt1 va fi reprezentantuli:'L komum1, va fi asemenea §i m1t1 mijlo,1iton1 intreA guvernnlit 11entralt1 ~i antoritatea kurntu lokah:.. 1n ash kalitate, va trebui (a) S'f> pe revistrele statuluI 11ivil11, adikr, n,11elea a le na§terilon\ k£s'.f>toriiloru §i a le mortilor11 (b); S'fi publi1rn ~i ST, eseknteze, in unire ku konsilinlf1, le1,1ilc §i reglementele de interesu I,J.Cneralt1 (c); SL alb'6 politia lokalL pentru paza bunei orindneli ~i a sigurantei (d); S'.f> into km cask'fi tablourile militii lokale, kare va fi pus1> subttL autoritatea sa (e); SL prezideze la tra:r,rerea sortilorC1 a juniloru Iekrnti ~ q I. ln aqela~(t timpfl , mairulC1, kn 1Iei doI viqe prezidenti ai konsiliulni komnnali't vorii forma nnu tribunalf1 de pa1rn ~i administrativu, a le k'.f>ria atributiI spe<1iale vori'L fi xot'6rite mai in urm1>.

Ka simpln reprezentantii ah1 komunei, mairult1 nu poate lnkrn de kitu in intelevcrc kn konsilinlC1 s1,11. ' A

( 1) Aste numiri potii fi skim bate.

146 Konsiliulii komunalf1 va fi kompusil de mai multi rnembrii a le k1,rora fonktiuni indatoritoare vorci fi permanente §i vorft tine~ unil timpft mai multil sail maI putiml lungu. Ehl este ins'nrqinatu ku administrarea tntuloru trehilorll komunale si va avea subtu autoritatea sa pe totI fonktionari'i §i amploiatiI komunei numiti asernenea de k'ntre I,[enerala adunare komunah. Elu va faqe totft felulu de reglemente relativu la administratia bnnurilor(t komunale. Eh'i va avea dreptuli'i, de a faqe, asupra kouduit-ei mairului, observatiI pe kare le va trasmite subtu-prefektuluI ~i apoi prefektnluI. A qela§ft konsiliu va lua initiativa si va deklara totil felulii de amelioratiI kare 'nu inte;·eseaz'n de kitu komuna, prekumu drumuri rurale, skoale, spitale §'IL Kindu o m'hsur'.b no'.li va interesa arondismentuh'i sall departamentulu, va supune xot'I>rirea delibaratii konsiliuhl de arondismentii saft konsiliului i;i:eneraltl. Kitii pentru obiektele kare se ating•ii de ins'br1:1in'brile komuneI, prelrnmu, kontributiile drepte, konsiliulft se va adresa konsiliuluI de statf1 ka s'.b 'si fak'b rekla,t1rntiile sale.

• In fine, sT, ad'.bog'.bmu k'n fonktiunile komunale vorll ft indatoritoare; de nu vonl fi in kazuri de skuzatft. Elektiile se vorii faqe prin votulii univcrsalii direktu. Aqelea§il liste de aleg'btor'i vorft sluji totll d'o datT> konsiliuriloru de arondismente, de departamente, ~i pentru membri korpului le1,Iislativii.

Fie-kare ,komun'l> va fi respousabih de deliktele komise pe fatJi sa(t prin violint'I> pe teritoriulf1 s'f>ii, saft kr,tre persoane sail k'J,tre propriet'fiti. ~ Imp'.bJ1irile teritoriale organizate mal ku aqestt1 kipu, se va dobindi totu d'o dat'.b avantajele desqentralizatii , si puterea unei autorit1,ti , qentrale. As~

tL organizatie nn este ku totuh1 afar'o de obi'1Cinrile Rominilont Ea a esistatu daka nn in form'o, qe}(1 pntin(1 in priw1ip11 aproape pin'o in 1716: ~i prea ncperfokt'o in reg1ementultl org·anik11. Suvenirile vekilonI priviler,re muni,1ipale sintu ink1.) proaspcte in ma'i mnlte lokaJitr>tI. Akumft nu e vorba de kiti1 de a rekonstitui si de a arneliora Yekea stare a lukrnrilorft strib{te prin dominarea fanariotilorft ~i desnaturnt'o prin n~glernentnlf1 organikft.

RES UM AT U. In putcrea 'Ielorft patru traktate din Rominia §i Tnrqia, kare sintrt singurc ashzi in vigoare, nol amft pusf1 printipulft ko suvcranitatea Rominr, interiorL a prin,ripatelorfr cste perfekt'o. Puterea esekutiv'o este ekzersatT, de unft printft alesu de natiuue dintre toatc klasele sotietntii; puterea le~1islativ'o este atribuitT, adun1:,rii nationale a le k1:,ria membri trebue s1, fie asemenea luat.I <lintre toate klasele sotiehtii: Numal aste do1, p~1terl sintu suverane, ka s.i natiunca kare le a konstitnatiL Initiativa, sanktionarea §i pronmlgarea ori-k1:,ria reforme si orI-koria leuuirl se kuvine esklusivft aqestorii do'o putcri, f~r1, ni 11i o intervent1:, a putcrilonl garante saft a putercI snzeran'o. Difikult1>tile ivite :in interpretarea sail ekzekutarea konstitutiI aktuale, garantah de kr,tre puterile kontraktante, nu vortl <la a 1estorn ni 1i untl drcptu de a interveni ofiqialft, <lupe qererca unia sat1 a•1cleI-l-alte pLrtL O skimbare radikah, in bazele sale va pro1

1

148 voka aqeea§i interventie, ipso ,jure, §i s1, esamineze daka noile reforme sinti1 'in akordu. ku garantele qe vorll s1, aibo in administrarea aqestei t'.orl.

Numai anar§ia reah va putea da lok uu~i i1~terventii armate, dupe o inteleJ,Iere prealabilo intre puterile garante.

Natiunea Romin'D va fi kemat'.o a se pronunta asupra reformelorft qe sintft S'.o se introduk'.o in re:r,rimulu. interioru alu. Prinqipateloru. Ea va fi reprezentat'.o printr'o adunare J,ICirnralo. aI kr,ria membri, ale~i de votulu. universalft, vorll fi luati dintre klasele sotiet'.otii. Konvokarea astei admnri va fi f'.okut'o printr'unf1 aktu subtf1-insemnatf1 de toti komisarii puterilorft garante §i a putereI suzeran'.o. Dorintele natiunel fiindu. transmise konferinteloru. a-qelora§i puteri, ele vorf1 inf'.oti§a §i voru pune bazele dreptului publiku §i interion1 alu Prin'lipateloru f'.on ka vre una din ele S'.o poat'.o s'.o'§i insu§eask'.b unu. dreptll esklusivu de sanktionare. Unf1 reprezentantu alll Rominilorll va fi kematft ling'o zisele konferinte pentru a sprijini dorintele t1,rei sale §i s1, dea esplikatiile neqesare asupra punturiloru de indoiah. Bazele, definitivu elaborate §i garantate, vorii fi komunikate guvertrnlui Prin'Iipatelorii printr'um1 akti't dat1l de toate puterile garante §i de puterea suzeran1,. Aqela§U guverml va faqe prerriulgarea legal'.& §i o adunare konstituant'.o va redija, konstitutia Romin'.b pe bazele susii pomenite . . Rezoane politi<re §i ekonomiqe qeru ka Prin'Iipatele Moldavia §i Rominia s'.b formeze d'akumii inainte unu singurii statu. Esistenta lori1 politikr, avindi1 .trebuint'.o de a fi int'.orit'.r. printr'o aliant1, de sinJ,Ie ku familiile suverane a le Europei §i m1,surile de progresil interioru YJ:erindil mai mult1, fort'.b §i nepirtinire din partea guvernului, este de mare neqesitate de a se da de §efu Prin'1ipatelori1 unu

149 printft streiu(1, Frantezu, Eng·lczu, Piemontez(1, Svetian sa(L Beh,,ianiL Rom1nii vor(1 arnnka orI-'IC alt'.& ::tlcr;rere, pentrn k'h nu sinrn de kitl1 aste qjnqi natinni kare le a(1 1111,rturisitu totll-d'anna nm1 adcV'.hrati"i interes(1, §i kr, trci dintre dinscle 'Ii au probat(1 in resb elultl aktnal(L. 9'apoi komunitatca de orii;ri111, si de interese jnsti:fik1, indcstulll simuatia loril.

• · • Krcarca nnel'. annatc pcrmancnte imlestultt ile konsiderabil'I> ka s'f, apere sig·uranta din n'I>untru :;;;i pc a frontierilorl1 fiindt1, prea mare povarr, pentrn finantele Pri1l'1ipatelor(L se va forma vekile mili ti1, dupe sisternulll lni 1\1ir,rea 1-ill ~i kn modifikatiilc •rnrutc de progresul(t timpuluL Kornlitia aktuab:, a t'I>ranilor(1 prezcntind(1, mari inkonveninte, trclme 8T, sc ameliore½e, atit(1 1n intcrcsnl(t proprietarilor(t kitl1 ~i in a,1ela al11 agrikultnrei ~i alf1 prosperih,tii pubfoi:e. A§a daru, ldaka, sa11 indatorirca m1mqii persoan ele, veke 1"£111'.h~it'I> a sisteurnln1 fendal(1 , trcbue s:r, fie dcsfiintat-r, pri11 mijlo]rnlll mtil indcnmit1,tI. Poscsia etcnn pe kare kultivatorii o avea(1 pc do'L p1,rti din fie-kare mo~ie, trebue s1, fie skimbat'b in proprietate indivifluah. 0 <lreaptT, indenrnitate va trebui s1, sc fak'.b proprictariloru. Statum se va faqc debitoruli't lor(1 pentrn kapital(1 ~i dobinzl oferindule g·aranta unei indoite ipote,11.

In fine, va fi imp:r,rtitn in qirkonflkriptii teritoriale administrative, konstituind(1 fi e-kare o persom11> mornh, kn administratie lokab:, independent'.£>, kapabih, de a avea proprict'bti, 11n(1 bni;retll scparatu, 1:1i de a kema in imlckatn. Guvernul(1 qentralCt va esersa inalta s~1, privegcre. Relatiile dintre 'Ientrn 9i dintrc 1nrtile lni va fi aotLL-fe~(L organi8ate, ka puterca din qentrn s'.b Ill~ p~rahzeze aktiunea vre uncI p1>rti, prekurnu §1 es1stenta admi-

150 nistrativ'n a aqestia nu va strika si nu va kontraziqe niqI de k1imu unitatea pute{ei guvernamentale.

Dar reforinele qe trebuesku introduse sintu rnai 11umeroase. Ka Rominu, krez(1 k'n amu dreptulu de a esprima dorintele mele in privinta aqeasta. lat'o kumu am putea espune pe skurtu forma nouei reorganizatii a P1foqipatelor(1 : 1 ° Autonomia T'.Eirii fiindu-ne prekumll am(1 vorbitu mai inainte, rekunoskut'.Ei de Puterile garante, trebue S'o ne fie §i garantatn, ka se nu mai poat'Ii avea loktl niqi unu fehl de violare a drepturiloru noastre internationale.

2° Unirea ambe]or(1 Prinqipate l\foldavia §i Rominia, intr'un(t singnr'Ii statu.

3 ° U ntl printf1 streinu ereditaru, Franteztl, Englezu, Piemonteztl, Bel:r,i:iaml satl SvetiantL 4° Natiunea Romin1>, representat'L prin guverml 1i adunarea sa este singur'.Ei suveran'L. Ni<ri o putere str'.Eihrr. n'are dreptultl de a se amesteka in administratia sa interior'.Ei. 5 ° P1ite1ea esekutiV'.f, sr, fie datr, printului, puterea levislativ:o unei singure karnere de reprezentantI (1).

6 ° Demnitatea printului ST, fie ereditarr, §i hsat'.Ei din b'.Eirbattl in- h'.Eirbattl prin ordinu de primovenitur'6, dep'6rtindu partea femeeask'6 (2).

7 ° Printulu este §Cfultl supremtl al(1 statului.

Persona sa este inviolabih. Elii sanktioneaz'6 §i promulg'Ii Ievile, komandeaz'6 toate puterile militare a le tMii, nume§te fonktionar'i in toate fonktiunile de adrninistratie publik'6, §i esekuteaz'6 leJ,Iile.

(1) In toti timpil'., Rominia, n'a avutu de kitii o simgur'L kamer'L le1,1islativ'.n .

. (2) Rominii n'a fostii ni111 o datT, guvernap' de vre o femee.

151 8 ° Ministrii vor(1 fi responsabili de ori-qe minkntorie si de orl-•rn aktu komisi'i de kr,tre dinsiI in kontrn signrantei nationale §i a konstitntii. K~mera, le11is1ativT, rn avea dreptnl11 de a'i aknza ~i de a'i trimite la o inaltr, knrt.e de jnstitie ka S'F, iic judikatI. !I O Adnnarea le11islativT, va fi unikh. Ea va fi ;Je trei ani si se va konvoka de sinesL Deskiderea ~l ·1x1 fi fokut;; de prin(ttltt. Elfr nu .:a pntea S'h o destiinteze sa11 s & o suspende. Ea se va kompune de kr,tre nnft f1eputatft din tre'i-zeyi de mii de persoane. }litropolitii ~i episkopii nn von1 mai fi ni,II prezidenfi niq'i membri. }[embri sT,i vonl fi alcs1 de votuli't universalf1 direktf1. Toti 'ICtT,tcnii in ~:tate de 25 de ani §i av1ndft o pozitic on(m1bih vorft fi aleg1,tori; a'-TCCa§'i qe t'.r,teni de 2.5 de anl vorr1 put.ca fi alc§L 10 ° Pnterea i;,i fonktiunile sale vonl fi: 1. De a propnne §i a dekretn, le:r,rile. Printnlfr va pntea ST, o invite s1, ia vre o m1,snn in 0

konsideratie.

2. De a fikiHt kcltuelile ~i dajdiile.

3. De a perrnite sa11 de a opri intrnrca truJ)elori'i ::;treine ne teritornlit Rominft. · 4. De a f;we knnoskntft pnterilorll garante viohrile faknte de vre nna din a•1este puterl sail 1le knrt-ea :-,uzeran'n; 5. De a ratifika traktatele de patie, de aliant1, :'li komerti'L · u. l)e a xohd onorile ~i rekompensele personale a•rnlora 1c vori'1 fi fok:nti'1 servi•Ii'i statuluI. PrintnHi va intokmi lista pensiiloru §i a gratifikatiilon\ ka S'b o prezanteze korpului ]c11islativ(1.

11 °. Printultt va avea dreptnl11 de a fa,rn toate recr]ementele de administratie publikL. Elu va a1

ve~ ink'b ~i pnterea de a s'auktiona §i de a promulga toate dekretele adim1,ri'i lei;rislative.

152 12 ° Printuhl va putea refuza sanktionarea sa; dar kindu o le~re a adun'orii va fi adoptat'o in tre'i lei;rislature sub rnsive, atun~1i santiunea va fi dat'o §i dobindit'I> pc dreptu.

13 ° Resbelulu nu va putea fi xot'nritll de kitu printr'unu drepti't alu adnn'.bri nationale datu dupe propunerea printului §i sanktionatu de dinsulu.

Daka adunarea va fi in vakant'o printul(1 o va konvoka 1ndat'I>. Dup'.b 'le resheluhl se va deklara, · atunql numai printulu ihl va konduqe §i va lua toate m'.bsurile de sigurant'.b pin'.b la restabilirea p'o'Iii. 14 ° U nft konsiliu de statft va fi pusf1 ling'.b suveranft pentru a 'hl lumina kn konsiliile §i a 'i da pr,rerile sale. Elu va fi ins'o1"'Iinatft de a redija reglementele de administratie publikI, §i de a xot'I>ri difikult'I>tile ivite in materia administrativ'I>.

MinistriI voru avea rindu. seant'I> si voqe deliberati v'.b la a'lestft ko11silift. , ' • 15° Printulu singunl va avea dreptulft de a intretine relatii politi'le eksteriore §i de a inkeea traktatu, de pa1Ie, de aliantr, saft de komertu; afar'.b de ratifikatia korpului lei;rislativu.

16 ° Tara va fi imp'I>rtit'.b in judete, ph§i §i komune, fie-kare din aste imp'I>rtiri va avea administratie lokah speqiah, §i va konstitua o persoall'o morah.

17° Puterea juditiar'Ii va fi absolutu indipendentr, de puterea esekutiv'.b. Judekr,toriI, pu§I de printulft n.,n se voru putea skoate.

18 ° In toate ph§ile §i ora§ele von1 fi kite unulu saft maI multi judek1>tori de paqe. Ei voru fi ale§i de kotre 1Iet'oteni pe tre'i ani, §i misiunea loru va konsista in a imp'I>ka partidele.

19 ° Organizatia dreptr,tii qi vile §i k:riminale va fi reformat'Ii, kodurile qivilu, penahl, de komertu 1

t53 de p1w1edur1> qivih, §i kriminah, vort'1 fi snpuse uneI revizii totale.

20° In matcria krirninah, ni 11I nml •rehteanft nu va putca fi judekatfi de kitu de k1>tre juratL Un prim11 jnrattl are dreptullt de a admitc sknde a lep1>da akuzatia de va fi priirnitT>, nml al11 doilea juratr1 va rekuno a~te faktnlri, ~i judek:r.torii, formindu urn trilmnalrt kriminalei, voru aplika pedeapsa. .Ast1, judekat'h va fi far'h apelu.

21 ° Libertatea individnah a fic-kr,ria persoanc va fi inviolabih: lli 111111111 om(1 nu poate fi prins(1, arestatu saf1 inkis11 de kitu in puterea nnei ordornmte de arestare a unuI tribunalu, saf1 a une1 koudamuatii la inkisoarc. Or'i-qc om(t arestatu trebue s:r, fie jnclckatii in 24 de ore, fiindr1 kondamnatr1 a fl inkisfi, se va lukra de nnf! habeas cnrpus, adikr, fakultatea iu kazuri determinate de a i se da lihertatea, pc prezcntarea uneI kautil solvabile.

22 ° Osinda la rnoarte va ft de~,fiintah in le11iuire, prekumll este §i in faktft (1). ' 23 ° Toti •rnh,tenii f:le vorfi bnkura de dreptnrile ••1ivile ~i politi•rn; fie-kare va putea ii kemati'I la •1cle mai 'nalte fonktiimi, dupe kapa•ritatea sa.

Titlnrile f1,r1:, fonktiuni vonl fi. desfiintate.

24 ° D,\jdiile ;c vorft impune tut1~lorf1 •1et'.btenilor11, in proportie kn starea lor(1.

25 ° Afan de armata permanent:r;, se vorft reinfiinta vekilc militii a le hriI: Rekrntarca se va opera' din toate klas~le sotiet'ntii prin tfa:r,cre de sortL Ramplasarea va fi priimit'h, toti 11ehtenii YOrfi fa,,rn parte din militii, nrmirnlft kateg·oriilc stabilite.

26 ° Bunurile nemi~k'htoare a le tutuloru m1,(1) Sinti'.'t mai mnlti'.t de trei-ze'li de ant de kindu nu s'a hkuti:i ni'II o esekutie; 7i mai multi:i de doL-ZC'Il ~i ,1i1r1i de ani de kindi't ' lokuli:i de koloi"i este vakantu.

154 n1,stiriloru skitnrilon1 si altele, inkinate s1 neinkinate, voru faqe · parte 'din dornenulii publiku ah1 statnlui, kare va avea dreptuh1 de a le vinde kindii konditiile vinz1,rii vor(L fi favorabile.

27 ° Instruktiunea publik1, va fi peformatT., ea va kontinua de n. fi gratis(L ka §i pin1, akum(L. Se vor(L intokmi skoli komunale in fie-kare komune.

28 ° Agrikultnra fiindu una din qele d'iutiill bog'Ltii n.le Prinqipateloru se va fonna o skoal'.& normah de ag·riku1tm"r, kn alte §koli in fie-kare departamentu, §i ku sekursele in fie-kare arondismentti.

29 ~ Toate relir,i:iile se vorll buknra de libera esersitie a kultului lor11 ka si in trekutu. IsraelitiI vo{·11. fi ernan•1ipati (1). ' 30 ° Ministrii kultuli't vorn fi phtitl de statii, prekumii. si reliJ,Iiosii rn'Lnastirilon1 si a le skiturilor(L. Rekrutarea dintr'aqe§tia va fi ' poprih.

31 ° K'Ls'Ltoria este u1111 aktil qjvih1; Ea se va •rnlebra inaintea autorit'LtilorCt qfrile. Re:r;cisrtele rle k.os'fitorie, na§teri §i morF von1 fi -pnute de autorit'Ltile kommiale. , 32 ° Kalendarn gregorian(t se va adopta §i num'LrulCt s'.firb:r,torilor(L Ieviuite va fi imputinat(t.

33 ° Greut:r,tile §i m'Lsurile vorft fi regulate dupe sistemulu deqimalu.

34 ° T1>ranii voru fi emanqipatI de klako; ei vor(L fi deklarati proprietari pe do'fi p'.nrti din domenurile qe posed'.o aktual(L: totnh1 printr'o clreapt1, indemnitate k'Ltre proprietari.

35 ° 1:Jensura introdus'.o de reglementii va fi desfiintat'L. A~a dar orI-% 'I'.otT>tearn1 poate vorbi, skri §i tip'Lri liberu ideile sale, ka §i in trekutu, afar'.o nnmai de a r:r.spunde de abuzuh1 astei liber-

.

(1) In Moldavia, unde num'.brulii Israelitilorii este prea konsiderabilu, se vorii lua m'.bsuri spe'Iiale.

155 t'ntI, in kazurile determi1rnte printr'o ler1inirc spe'Iiah (1). ;}(i O Sif-ttemnlft penitentiartt va fi ku totrdtt reformattt §i va fi nu nnmai opriton\ •ri mai kn searnr, korektibtt. :r, 0 Ori-lJe pede1qrnL korporalT, va fi defiintah. NimeuI m1 va putea ii pedcpsittL de kHft nnmal in pnterea nnei lm,Ii stabilite §i promulgate mai ·ilaintca deliktnlni, ~i legalC1 aplikatT,. rmO Proprietatca va fi m111 dreptCt inviolabihl 1i sakrn. Nimeni nn poate fi lip:,itct de dinsnlu de

nu va fi kanza, folosnltL pnblik11 , legalt1 , kom,tantrt 'ji atm1Yi printr'o dreapt'b indemnitate. 0 lcr,re spe1riah va datennina reg·ulile de ckspropriatic pen-

trn folosnltt pnblikil. :3!) 0 Stn,inii se rnrCt bukma de t(1ate dreptnrile 1 rivile lJC Ji se vor(1 akonla. Ei vorfr :fi ~npn~i jnrisdiktii ~i politiI tr,riL EI vor(1 avea <lreptnlCt de a dobindi propriit'r,tf ncrni~k.T,toare.

40 ° Printn1ll va avea dreptHltt la totl ~a fle anl, de a konvokn o adnnare clrntraordinar'I,, sprc a o konsulta asnpra noiloru rcforme 'IC vori't trelmi s1, se introdukr, 'ill konstitntia tr,riL J\fcmbri'f s'bl rnrft fi ale::;l de votul(1 nniversalft si num1,rnlu lor11 va fi de ~mfr clcput2.trt din 15,00() hknitori. Xolr,ririlc sale voril fi saktionate de kr,tre print(1. Nunrnl aste doT, puterl fa11c modifikatii in paktnlC1 fondarnentalll ah1 hrii. Ori-•ce skimbare f'bkut'b konststutii in altll kipft rn fi neleg·ah. Printulu va fa•ce 1!un0Bknt1I (2),, Daka \T va anmka •iine-vn okii asupra guverneloru •1cl ehre a ' le antikihtti ?i a le timpiloru modemI _kare n'au p~~iimiti:i libertatea pre ,;cI, va vedca kT, ~~ka<ln!ta lori:i provmc nu de b vre um1 Yi}ii't nechsp~r!ttL~ de ~nstitutiilo loru, 'Ii de la pienlcrea grndatT, a virtnt1I nat10. popornlnr ~i a ~cfil oru SLI. E ssru. sur nale ' <lin lrnruptrn {es constifulions d'Angleterre, par lord John Russel.

V

-

"

156 dupe datorie puterilonl garante, k'b noile reforme qe voc§te s'b stabileask'o prezanteaz'Ii aqeia§i garantT> ka si qele veld kindii doT> adnn'nri le1,Iislative' sukqe;ive vorii arT>ta dorinta ka s'b fak'b vre o modifikare kinstitutiI, printnlll va fi indatoratu, ipso jure, de a konvoka adunarea :r,renerah ekstraordinar_r, spre a o konsulta in privinta a1:1easta.

41 ° Natiunea reklam::r, dreptuh1 de a avea ling·::r, konferentele din Parisu, unuh1 saf1 doi reprezentanti ale§i de dinsa pentru a'i sprijini dorintele, §i a da esplikatiile ne•rnsarii."

KON KLUS IE. Nol ne amii inqerkatii de a punc bazele dreptnlul publiku §i interionl alii Rominilorii din Printipate. AstT>zi kind11 traktatele dintre Rusia §i 'l'nrqia sintii deklarate nuh, dupT> kmm1 au fostu totu. d'auna in privinta Rominilortt, drepturile a•rnstora t:i;ebue s'.D fie prezantate Europei ast(1-felu kumu rcsnlt'b din traktatele lorii inkeiate ku Turqia inkr, din sekoluhi. ahl pai-spre-ze•1elea §i alu §ai-sprezeqelea. Esistenta politik'b a Prinqipatelorii §i drepturile nationale a le Rominitorf1 iaf1 de akumu innainte o t·orm::r, 1101,. Puterile senrn::r,tare a le traktatuluI de Parisf1 au krezutfi de neapT>rat'I> trebuint'b, intr'nnu interes11 de ekuilibru :r,reneralft, de a pune Rominia subtii garanta lorii komun'.6. Garanta are de observatfl vekile privile\IC §i imnnitT>ti a le Prinqipateloru, kare rezult'b din traktatele inkeiate kn Turqia. Rolulii g·arantului nu este siruplu pasivii, qj mai kn seam::r, aktivu, ~i tokma'i asta este

137 kare aratb lei,1itirnitatea sa ~i formeaz'.b karakternlfl sr,11 prinqipaliL Puterile garnntc sinhI d'akum(t inaintc kemate a ap1,ra si fa 1.re s'.b fie r csnektate drcpturilc Rominiloru. A;a dar, ka S'£ kuuC:-al}temi't rnai bine aste drepturi, trebne s'b <hm(1 in htnrl v'bhllft nepntrunsft formatl'i. c1e traktatele Rus e, kare le akoperca ~i le desnatura. Enropa garantb trebuc dar Sn kontribuiasln ka Rominia sn'Rl dobindeaskT, ulev'bratnln lokft, intrr natinniie k~·c~tine a le EnropiL Xoi amft demonstratfl knmu, dup'n traktat~fo sale, natinnca Romin1, cstc pcrfokhi. suvcran'b. Iutr'adev'.r,r(t sn...-eranitatea sa esterior'& cstc nlterat'.& prin traktate de aliantn nceg-ah; dar aste aliante, noi amft dovedit(t, k.'b nu potfl afekta escuta astei Snvcranitbti, ele nu 'i impnnfl de kitll oare kare xotare. Astfi-felft HominiI nu potft intreprinde unft r esheli't in kontra Turqiei, pe kitf1 ea va r espekta dreptnrilc lor(t; asemenca m1 potft ST> sc alieze lrn inarni•1il eL l'li sn fain traktate kontrarii intcreselorft suzerannlnL Dar snbh'i ori-kare altfl pnntil de vedere, snveranitatea lor(t politikr, este perfekt1,: de akolo vine dreptul(t de a f~v1e resb elft saft pa•te, de a kontrakta aliante, de a trimite ling·'b 11cle-l-alte Kurti s q I. Natiunea Romim, estc asa dar snveran'b, '~i ;lll semi-s~lVeran'.1; dar fiindft-1~1, ast & suveranitate este mr,n,rinit'.1, sc formeaz'b o putcrc de alft treilea onlin(L Suveranitatea interiorr, estc perfckt'b ~i for:r, ni•1i nml xotanl. Puterea de initiativ1>, de sanktionarc ~i de promulgare a ori kF,ria'. leve ~i rcforn{'b este numai a natiune'i, ~i niqi um1 gnvernfr str'l>in(L n'are dreptul u S'I, sc amesteqe in aktele administratiei.

Traktatulft de Parisu n'a kreati't o pozitinne non Prinqipateloru. Trcbne numai Sn g·aranteze vekea stare a lukruriloru. Dar karc este astT, sta-

LiB re? este a'-rnea kare dateam; din sekoluli1 alu paIspre-ze'-rnlea pin1, la in,icputulft sekolului alu 18-lea si alu 19-lea? saii este aqeea kare dateaz1, de la interventiile Ruse? dupe intelesul(t traktatului se vedea rnai mult1, favoare pentrn ash, epok1, din urn11>. Dar noi ne am silit(t a '1ft interprita maI multft dnpe spiritulu s1,(1: Sentimentele pnterilonl oktJidentale in privinta Rominilorft ne impim,rea la ash interpritare: Noi avemft statornik1, sperant-r, k1,, in konferintele qele din urm'I>, se vor(t gr'I>bi a justifika apretiatiile noastre.

Apelulu qe este fakutu natiuneI, ka s'I>'§I eksprime dorintele asupra reformelor(t qe trebue s'I> se introduk'h, este in akordu ku dreptnhl S'I>U de Unirea, prin(,ul-tt latinu ereantonomie perfekttl. ditarfl, ·cekile milifil, insufirea pumintului furanuluf, komunele f · 1t. l. Sintf1 atitea kestiuni de drepttl

knratft interioru, pe kare Rominii le potu xot'I>ri §i pe kare qele-1-alte puteri garante nu potu de kit(t a le konstata si a le formula. Kurtea suzeran'I> n'are ~i nu trebue S'I, aib1, niqi Ullll dreptii esklusivu de initiativ'fi saf1 de konvokare, de konfirmare, ~i de publikare ; aste drepturl 'i au fostft qedate prin traktatele Ruse, §i noI nu putemft avea naivitatea S'o kredenn\ kn puterile garante i le va reinoi. Daka ele vorfl faqe-o, asta va fi unu aktu nuh, ka a•rnlea a Je Rusii, §i Rominii sintll in dreptuh1 lortl de a protesta forml:llii, in kontra unei asemenea nzurpatiI. Ku toate astea s'fi sper'.bmu k'.b intelepqiunea kabinetelotu Europeane va evita aste regretabile konflikte. Kiaru Turqia, noI kredemtt, k'I> va refuza esersitiulu orI-knruia dreptu kare nu:i este ':Iedat11 kiarfi de traktatulu Rominilorf1. Ea ~tie, negre§itu k'o numaI Rominii sintu siirnerii ,s'61 aliaµ in orientii. Va voi ea s'.Ei'§i 'i fak'o inamiqi? Noi

•

HU kredem(1 asta. Pozitia r1eogTafik'n a Romiuiloru. puindn'l int.re Slavi de miazr, -zi, le prokur:o pnterea de a esersa o mare influent'£ mmpra soartei ~I

f

l

I

imperinlui otomanu; voesku ei S'fi fak'b kauz'£ komum, ku a11e~tI SlavI? o teribih, rew,lutie poate avca lok(1, :c7i imperinl(1 este amerintat(1 in esistenta sa; din kontra refnzT, el din ori-'re kooperat,ie? revolntia nn sc poatc efcktua k:'.b 11I 1m11 intermidiatorft neutru, pusft in •1cntru, impiedik:o rcunirea port,ilorf1 din irnprejurulf1 S'nft, TnP1ia trebue S'fi aleag-r, drnmulu pe kare S'£ apu•rn RominiI. .Noi kredemf1 ka ea va stir~i prin a knnoa~te ma'i bine propriele sale intercse.

Kiti't pentru 110ile reforme •ie sintu s:o sc introduk1, in Printipate, krezu de sig·urf1 k'b dorintile natiunei mele vorll fi konforme ku dorinte]e puteril~ru ok11idente, daka, toate lilasele so(ietr;tii si'.nfft esaklit reprezentate

Dorirnf1 ka konduita Romiuiloru, in aste gTave deliberat,il, s1, fie demur,, prudcnt'n, desinteresah, ~i konform'L prog-resnlu'i sekolulu1.

FINE.

TABl,A illATERIILORU. Pa.g.

INTRODUK+IA. . . . . . . . .

6 .K AP. I. :Qespre dreptulu politiku alu l\foldo-Romi:nii. 12 §. I. In qe l\fodifikh astu dreptu traktatulu de Parisu . . . . . . . . .

12 §. II. Daka Moldo - Romi:nia este unu statu su • veraml . . . . . .

31 46 1° Dreptulu de resbelu. .

49 2° Dreptulu de negotiatie ~i de traktate.

3° Aventii.

55 60 4° Drep!_ulu de a hia moned'.f>.

RESUMATU . . .

66 KAP. II. de~pre dreptulu interioru alu Moldo-Romi:nii. 68 §. 1. In 'IC konsish aqcstu dreptu . . . . 68 §. 2. Kumu poate fi aqestu dreptu resumatu . 71 §. 3. Dreptulu de intervenpe . . . . .

86 §. 4. Reunirea Printipateloru ?i unu printu str'.f>iml ereditaru. . .

92 §. 5. Despre deosebitele reforme qe si:ntu S'h se i:ntrodub, in Prin'Iipate 106 1 ° Militiile.

106 114 2° 'f'.f>rnaii.

3° Komunele.

135 RESUMATU 147 KONKLUSIE .

156

Montmartre-Imprimerie

PILLOY.