„Viitorul şi trecutul Sunt a filei două feţe, Vede-n capăt începutul Cine ştie să le-nveţe” Mihai Eminescu
Această broşură a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Conținutul acestei broșuri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. www.dprp.gov.ro
2
Proiectul “Comori ascunse la Biblioteca Română din Freiburg” îşi propune să evidenţieze aportul Bibliotecii Române din Freiburg la continuitatea spaţiului cultural românesc în Occident şi să atragă atenţia publicului asupra importanţei exilului, diasporei şi căilor europenizării societăţii româneşti actuale. Acest proiect este realizat cu sprijinul Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Benefiaciarul acestui proiect este Institutul Român/Biblioteca Română din Freiburg, Germania. Programul de finanţare din care face parte proiectul: „Constantin Brâncuşi” – Cultură.
Proiectul cultural invocă dreptul la memorie colectivă al românilor de pretutindeni prin trecutul şi tradiţia culturală reîntrupată în exil, care astăzi, în mod meritoriu şi aristocratic se poziţionează pe piscurile panteonului cultural naţional. România poate fi privită astăzi de pe „piscul Freiburgului” care a contribuit prin eforturi colective susţinute la ascensiunea românilor pe vârfurile culturii universale şi la conservarea culturii române în Occident. 3
Povestea Bibliotecii Române din Freiburg este o poveste a înălţimilor ce nu au cunocut frică de abis şi o mărturisire a exilului românesc care îşi reface universul cultural de acasă. Amprenta trecutului a devenit astăzi o călăuză pentru spiritul românesc şi pentru continuitatea culturii române dincolo de graniţele convenţionale ale României. Istoria Bibliotecii Române din Freiburg se înfiripă la 1 mai 1949, dată la care Biblioteca a căpătat statutul juridic de Asociaţie. Instituţia a fost înfiinţată la iniţiativa lui Virgil Mihăilescu şi a unui grup de refugiaţi. Scopul nobil al „centrului cultural” de la Freiburg este astăzi o vie realizare care a primat încă de la înfiinţare, ca Biblioteca să devină un mare centru intelectual, iradiind spiritul şi cultura românească în străinătate”. Vernisajul expoziției ce simbolizează prologul proiectului îşi propune o radiografie a principalelor comori ale Bibliotecii 4
Române din Freiburg (cărţi vechi, documente istorice, elemente de folclor şi preţioase elemente religioase de cult, scrisori ale unor personalităţi ale culturii române etc) reliefând tezaurul românesc înflorit în inima Occidentului. Tablourile expoziţionale, orientate tematic, reprezintă efortul colectiv de a introduce publicul în atmosfera exilului românesc care nu şi-a abandonat nici până astăzi menirea culturală. Titlurile tablourilor expoziţionale sunt remarcabile prin autenticitatea creată de către documentele/obiectele/ mărturiile regăsite în fiecare imagine în parte: „Cărămida de cărbune” la temelia culturii române”, „Începutul istoriei româno-franceze din exil la Freiburg”, „Prinţesa Ioana în costum naţional” (pag. 5), „Folclor Românesc, Tezaur
5
European” (pag. 2), „Costumul naţional al Reginei Elisabeta I a României”, „Cultura română pe altarul creaţiei”, „Manuscrisul „Criticilor mei” de Mihai Eminescu” (pag. 4), „Maşina de scris de la Freiburg - Un început fără sfârşit” (pag. 7), „Covorul oltenesc. Cea mai voluminoasă comoară din colecţia bibliotecii”, „Manuscrise, impresii si editii rare din colectia Bibliotecii Române din Freiburg” (pag. 3), „Proiectul de Constituire a Principatelor Unite: Moldova şi Ţara Românească”, „Nicolae Titulescu - Scrisori pariziene şi cultura română din exil”, „Scrisoarea lui Liviu Rebereanu către ziarul Timpul”, „Tezaur românesc în editii de pribegie”, „Comori ascunse ale culturii române, cărtile de la Freiburg”, „Spațiul Românesc în harți celebre, Tabula Geographica - Paris, 1780”, „Dacia ”veche” în cultura româna modernă”, „Portul traditional românesc, „veşmântul” culturii române de pretutindeni”, „Icoane vechi pe lemn şi sticlă”, „Poveşti şi istorii româneşti d i n literatura veche la Freiburg” (pag. 6), „Vlad Tepeş - file de poveste din Transilvania la Freiburg”. 6
Unicitatea acestui spaţiu este determinată de păstrarea şi conservarea unor documente valoroase constituindu-se în importante fonduri de colecţie şi donaţie. Specificitatea Bibliotecii din Freiburg conferă un caracter unic culturii române prin înfăptuirea acestui tezaur cu valoare universală. Elementele de folclor împreună cu elementele de cult religios (icoane pe lemn şi sticlă) reprezintă stăruinţa spiritului românesc în spaţiul cultural european. Imaginile sunt „martorii oculari” ai culturii române din exil şi „purtătorii de cuvânt” ai cercului intelectual format la Freiburg. Misterul Freiburg-ului este obnubilat într-un sens blagian al cunoaşterii. Denumirea de „Comorile ascunse” a proiectului este menită să amplifice misterul culturii române din strainătate developând astfel o istorie veche ce a îmbrăţişat inima Europei din timpul lui Erasmus. Mulțumiri speciale domnilor Matei Cazacu, președintele Institutului Român din Freiburg, Mihai Neagu, directorul Institutului Român din Freiburg și doamnei Rodica Moschinski pentru contribuția majoră adusă în cadrul acestui proiect și a suportului longeviv și afectiv acordat bibliotectii de-a lungul anilor.
Toate comorile ascunse au culoarea unor descoperiri fabuloase...
6
7
www.rum채nische-bibliothek.de