Prezentare curs pregatitor de actorie film by Geo Alupoae

PROGRAMA ANALITICA TEHNICA ACTORULUI DE FILM SI TV

ACTORIE DE FILM SPECIFICITATE IN ARTA ACTORULUI DE FILM, IN FUNCTIE DE STILUL PROIECTULUI CINEMATOGRAFIC

Intr-o perioada in care evolutia celei de-a saptea arte, a luat o amploare iesita din calculele statisticienilor, un moment in care exista tari in care in fiecare zi se termina una sau mai multe productii – India – 1325 filme /an, Nigeria 872 filme/ an, Statele Unite ale Americii 520 filme/an, Japonia 425 filme/ an, China 406 filme/an si tari importante pe acest segment al productiei de film, ce numara peste 100 de productii pe an – Franta 240 filme/an, Rusia 220 filme/ an, Spania 173 filme/an, Germania 125 filme/an, Marea Britanie 111 filme/ an, calculand si productiile realizate de televiziuni, sub forma de seriale, inseamna ca Actoria specifica filmului, devine de un interes cu totul si cu totul special, in gama destul de larga a tipurilor de expresie ale Artei Actorului. Desigur cu cele 18 filme / an pe care le realizeaza Romania, nu suntem situati foarte sus, dar, daca adaugam la acestea, cele inca pe atatea productii de film straine ce se realizeaza la noi in tara, avem o rata de cam doua trei filme pe fiecare luna... In fata cererilor pentru filme de scurt si lung metraj, a filmelor noului cinema minimalist, a filmului strain – in special – de actiune, de razboi, de lupte, a filmului dramatic si de comedie, seriale, sau artistice si in cele din urma, a genului celui mai complex – a filmului sau al emisiunilor de televiziune cu specific muzical, acest curs, isi doreste sa calauzeasca pasii, inspre abordarea, sensibil diferita, a fiecarui stil de actorie in parte. Dar, va rog sa-l tratati ca pe o introducere, ca pe o succinta evocare a acestor stiluri diferite, ci nu ca pe un studiu aprofundat pe fiecare gen. Numarul de cursuri imi permite 8 ore pe fiecare gen de film ales, impartit in doua cursuri – unul teoretic si exemplificativ, iar celalalt practic. Mentionez de la inceput ca baza acestui curs este formata in cursurile de actorie de la clasa, in sistemul de abordare al textului literar, de construire psihologica a personajului, de asumare a sa pentru scena. 1

Diferenta fata de trunchiul de baza, dat de sistemul scolii stanislavskiene, este impus de necesitatea respectarii unor forme de expresie diferite, pentru a cuceri atentia publicului, in specificul fiecarui proiect in parte, in stilistica diferita a jocului actoricesc, ce va ramane, intotdeauna, proportional, tributar atat fondului, cat si formei. Intr-un moment in care publicul trebuie “fermecat”, pentru a fi readus inspre actorii romani, in explozia generala a distribuirii filmelor straine in cinematografele noastre, actorii trebuie sa uzeze de tot ceea ce ii poate avantaja, inspre a atrage atentia publicului asupra lor. Una dintre aceste posibilitati de captare a atentiei, este aparitia fizica, desigur. Depinde numai de Bunul Dumnezeu, de noi si de studenti, daca facem din aceasta prima imagine una comica, caricaturala sau fizic interesanta prin forta ei de expresie. In caracteristicile general umane, precum si in caracteristicile Actorului, Gandul – Sentimentul – Expresia sa Corporala, sunt intr-o unitate indestructibila, in cazul normalitatii. Se poate relationa si fara una dintre componente, dar in acest caz vom avea un studiu de infirmitate. Tehnica Actorului de Film si Televiziune are ca obiectiv educarea si antrenarea viitorilor actori - prin perfectionarea deprinderilor de gandire, simtire si miscare specifice artei lor. Vom incerca sa abordam exercitii diversificate, din scoli diferite de actorie, toate, tributare, insa, marii scoli a lui Stanislavski. Fie ca vorbim acum de Michael Ceckhov – elevul sau eminent, plecat pe taramuri americane si ducand mai departe metoda, fie ca vorbim de Lee Strasberg sau Viola Spolin, vom incerca sa descoperim in diversitate, nuantele comune gandirii si simtirii specifice actorului de film, precum vom incerca sa strabatem impreuna, pasii diferiti, in functie de “forma” diferita in care se include un proiect cinematografic. Este firesc sa nu abordam in acelasi mod un scenariu minimalist si un film muzical... Daca in primul stil, actorul poate face fata cu mijloacele artistice specifice anului I de studiu al actoriei, momentul “micului adevar” si al relatiei nemijlocite cu partenerul si cu mediul inconjurator, pe principiul “el” – subiect – in situatie data – intr-un film muzical, complexitatea creatiei unui personaj, este accentuata de formarea unui anumit stil de miscare, de dans, intr-un anumit ritm si spatiu extrem de exacte. O rigoare artistica extrem de stricta, ce-ti ofera placerea creatiei supreme, in clipa in care respecti aceste rigori si le depasesti in cautarea frumosului si a perfectiunii...

Pentru realizarea acestor diferentieri de abordare a rolurilor si pentru comportamente cinematografice diferite, voi propune diferite exercitii, preluate din cursurile profesorilor susamintiti, precum si din alte scoli, in incercarea de a forma deprinderi de gandire, de simtire specifice actorului de film... “...Cine sunt”, “Unde sunt”, “Ce fac”, care este punctul de concentrare, sau scopul studentului in acea secventa?!?... Studentul ar trebui sa invete sa acopere cu energie imaginara, spatiul in care se include ca personaj... Sa-si asume camera de filmat ca pe un partener, ci nu ca pe o “gaura neagra” pe sistemul pe care Stanislavski enunta si spatiul spectatorilor, pentru actorii de teatru incepatori... Actorul trebuie impins sa-si puna intrebarile corecte si sa aiba raspunsurile date pentru tipul de relatii cu celelalte personaje, cu spatiul de joc, cu timpul istoric in care se desfasoara actiunea, cu cunostiintele specifice rolului pe care trebuie sa-l interpreteze... Iata o serie de obligouri de creatie, ce pot fi escaladate, prin exercitii specifice... Prin aceste complexe de exercitii se urmareste amplificarea si multiplicarea deprinderilor de gandire si simtire naturale, precum si a tipurilor de gandire si simtire artistica, specifica viitoarei lor meserii vocationale. De asemenea, aceste complexe de exercitii, fixeaza mecanismul de baza al gandirii specifice actoricesti, ce coreleaza atitudinea actorului, cu viziunea regizorala si contextul spatiului de creatie. Se va urmari totalizarea datelor teoretice ale comportamentului uman in diferite stari conflictuale si tratarea analitica a proceselor psiho-functionale pe care acestea le determina. Prin exercitiile inscrise intr-o succesiune gradata, disciplinele de descoperire ale gandirii si sentimentelor actorului de film, pleaca de la studierea fizicalizarii anumitor sentimente, corelata cu senzatiile si starile afective, pentru a ajunge la creearea actiunilor cinematografice si a compozitiilor de miscari complexe. Pentru rezolvarea cerintelor impuse de diferitele stiluri ale creatiilor cinematografice, actualilor studenti si viitorilor actori li se vor testa plasticitatea si expresivitatea actului interpretativ, simtul dramei, cel comic, simtul muzical, diferite aptitudini fizice specifice, ce tin de pregatirea corecta si profesionista a rolului. In procesul de instruire vor fi folosite urmatoarele mijloace specifice actorului de film: -

dezvoltarea atentiei si imaginatiei 3

cultivarea spiritului de observatie

educarea memoriei, atentiei si coordonarii in spatiu

jocurile in miscarea scenica, pentru dezvoltarea complexa a atenitiei distributive, a orientarii in spatiu si a relatiei cu partenerul.

exercitii simple de relatie partener – partener

elemente pregatitoare tipurilor de relatii de la filmare, exercitii gen Viola Spolin de cunoastere a cine, unde, ce, pdc...

elemente de asumare a spatiului de lucru si a camerei ca partener

improvizatii pe teme varíate – Stanislavski, Michael Cechkov, Strasberg, Spolin

adaptari ale situatiilor din secventa, in functie de scenografie

acomodarea scenica pe specificul caracterului interpretat prin exercitii in spatiul de lucru.

directii de privire, primire, prelucrare, intoarcere – absolut obligatorii pentru relatie fireasca in situatie data...

relatii de definire a scopurilor primordiale in diferite secvente si actionarea in functie de aceste scopuri...

exercitii de dezvoltare a simturilor – Auz, Gust, Tactil, Miros, Vaz...

exercitii diverse de memorare rapida a textelor, a semnelor cinematografice, a reperelor in decor, a semnelor de miscare...

plastica si expresivitate, ritmul interior si exterior in studiul expresiei corporale a rolului respectiv.

A. OBIECTIVE:

1. Pregatirea specifica, psihofizica, pentru creearea unui personaj, in functie de scenariu si de indicatiile regizorale.

2. Cautarea caracteristicilor fiecarui personaj in parte, fie ca este unul, ce trebuie sa treaca neobservat prin stilul de joc minimalist, fara traume reale majore, fara o exprimare care sa ridice la rangul de simbol, personajul interpretat, fie ca este personaj al filmelor de actiune, drame, comedii, sau filme muzicale. In oricare dintre cazuri, actorul ar fi bine sa isi refaca stilul de joc, in functie de cerinta expresa a regizorului... 3. Pregatirea specifica pentru momentele filmarii efective. 4. Exercitii pentru dezvoltarea plasticii si expresivitatii corporale, specifice rolului respectiv. 5. Tipuri de joc, de gand, de simtire si de corporalizare diferit, transformat in functie de incadraturile diferite, incepand de la Plan Intreg – P.I., Plan American – P. Am., Plan Mediu – P.M., Plan Apropiat – P.A. si pana la Prim Plan – P.P. si Gros Plan – G. P., cu asumarea si pastrarea aceluiasi gand, dar cu retinerea, prin eliminare, a miscarilor ce nu se mai vad in cadru. In general, in filmarile realizate in stil clasic, se poate filma aceeasi secventa incepand de la cadrul cel mai larg al decupajuloui regizoral fixat si pana la cea mai stransa incadratura... Trebuie dezvoltata o atentie in plus la directia de privire, in functie de schimbarea incadraturii si la pastrarea proportiilor in distante, fata de reperele din cadru, in functie de aceasta “ingustare” a spatiului de joc. 6. Pastrarea racordurilor de gand, situatie si miscare, in secventele de actiune. 7. Atentie in plus, specifica filmelor de actiune, precum si filmelor cu arme, efecte speciale, pirotehnie, etc, cand gandirea actoriceasca, specifica personajului, se subordoneaza, ca importanta, actiunii fizice – exemplu, exploziilor, pornirii tancurilor, aruncarii in foc al unui decor, caderii in apa a unui cascador cu costum dificil de schimbat, pornirii cailor, opririi unei carute, franarii unei masini in semn cinematografic, etc. Intr-o realizare profesionista, actorul trebuie sa fie absolut exact cu gandul, cu situatia in care este introdus personajul sau, dar tinind cont, la maximum, de complexul de actiuni ce se intampla in jurul sau... 8. Exercitii specifice cu costume de epoca sau costume dificile din punctul de vedere al utilizarii lor, al complexitatilor de miscare, etc. si reglarea unui tip diferit de mers, fata de normalitatea diurna. 9. Exercitii specifice de gand, situatie, corporalizare pentru tipurile de filme analizate in curs... Minimalist, Actiune, Drama, Comedie, Muzical... 10. Dezvoltarea autocunoasterii si constientizarii reactiilor fata de stimulii oferiti de mediul inconjurator. 11. Dezvoltarea capacitatii de a exprima prin miscari scenice, continutul unui sentiment sau al unei idei, inscrise intr-un fragment muzical; deprinderea de subordonare a miscarilor proprii, ritmului muzical dat. 5

12. Colaborarea dintre Gand – Sentiment – Expresia corporala, precum si expresia artística a acestor vehicule de transmitere pentru Film. Toate aceste obiective vor trebui sa devina un punct de atentie continuu, o obisnuinta, pe tot parcursul carierei artistice pentru a se mentine mereu vie creativitatea asigurandu-se astfel o perfecta coordonare intre actor si caracterul literar, caruia el ii da viata.

B. METODE DE PREDARE – INVATARE

Curs teoretic aplicat pe actiunile practice ale cursului; Imbinarea intre teorie si practica este cheia unei cariere complexe.

Vizionarea unor filme specifice fiecarui stil de actorie;

Exercitii diversificate pe témele de studiu, ale fiecarui film in parte;

Studii de caz pe personaje cunoscute din cinematografia universala

Propuneri de lucru pe actorie de film, propuse de studenti, in functie de principiile enuntate in timpul cursului

C. FORME SI METODE DE EVALUARE

Evaluarea deprinderilor de baza: asumarea spatiului, a temei de actorie cerute, a eprsonajului si al relatiei cu celelalte personaje.

Notare pentru invatarea si aplicarea procedeelor tehnice de lucru, pentru calitatile artistice native, cat si pentru deprinderile dobandite prin curs.

Evaluarea calitatilor de lucru: Intelegere, Aplicare, Asumare, Relationare, Procedee artistice

Media notelor de examen, pentru coroborarea cunostiintelor teoretice si practice ale cursului de Tehnica Actorului de Film si Televiziune si asumarea cunostiintelor dobindite in curs, prin prisma priincipiilor ce tin de cursul de actorie: actiune –

reactiune, adevar, relatie, situatie, “praguri” psiho-fizice ale personajului, asumarea miscarii ca o expresie a gandului si al sentimentului personajului studiat.

D. CONTINUTUL CURSULUI / ANI DE STUDIU / NUMAR DE ORE PENTRU FIECARE TEMA

EXERCITII PREGATITOARE DE ACTORIE DE FILM PROGRAMA ANALITICA PLAN CALENDARISTIC

PARTEA 1

LECTIA I.

STRUCTURA ECHIPEI DE FILMARE

1.STRUCTURA ECHIPEI DE FILMARE: Producator – Regizor – Echipa de Regie – Sefii Departamanetelor – Scenografie – Costume – Casting - Transport – Cascadori – Figuratie – Efecte Speciale – Masini de Filmare – Catrering, etc. 2. IMPORTANTA CASTINGULUI IN PROCESUL CINEMATOGRAFIC FOTOGRAFII DE PREZENTARE, CV, MATERIALE FILMATE, TEXTE DE PROBA IN DIFERITE LIMBI STRAINE. 3. PREGATIREA PENTRU PROBA, INTALNIREA CU REGIZORUL, PROBA PROPRIUZISA, 4. CE URMEAZA DUPA PROBA Discutiile de creatie, discutiile de productie, semnarea contractului, programul pentru filmare, pastrarea racordurilor fizice, sau schimbarea fizicului pentru rol, repetitii pentru rol; Probe de film, probe de costum, repetitii speciale – calarie, auto, moto, pilotaj, etc 5. EXERCITII DE PREGATIRE PENTRU PLATOUL DE FILMARE – EXACTITATEA IN SEMNE DE FILMARE.

MATERIAL DIDACTIC : - fisa filmografie; numar de scenarii egal cu numarul de studenti, sa aiba pentru urmatoare lectie timp sa le citeasca.

LECTIA II. PERIOADA DE PREGATIRE

1. SCENARIUL REGIZORAL – Baza procesului de creatie in cinematografie, pentru toate departamenetele filmului – asadar inclusiv din punctul de vedere al actorilor. 2. CAUTAREA CARACTERISTICILOR ROLULUI IN SCENARIU – Repetitii cu regizorul – exercitii pregatitoare. 3. INCADRATURI CINEMATOGRAFICE – STILURI DIFERITE DE ABORDARE A ROLULUI. 4. DIFERENTE DE EXPRESIE INTRE ACTORIA DE TEATRU SI ACTORIA DE FILM 5. DISCONTINUITATEA DRAMATURGIEI IN FILM. Exercitii de pregatire pentru platoul de filmare – racord de costum, de machiaj, de gand. LECTIA III.

PERIOADA DE FILMARE – CEA MAI IMPORTANTA IN CREATIA ROLULUI SI IN PONDEREA PRODUCTIEI CINEMATOGRAFICE.

1. DRUMUL DE LA EXACTITATE SI PROFESIONALISM, INSPRE CREATIE CINEMATOGRAFICA – SPENCER TRACY 2. PASTRAREA EVOLUTIEI ROLULUI IN FILM. 3. PLAN CALENDARISTIC – organizarea programului, dozarea energiei pentru un rol intreg, dozarea energiei fizice si psihice pe o zi de filmare. 4. EXERCITII DE PLATOU – INCADRATURI DE FILMARE – GP, PP, PM, PAm, PI, PSG, PG – Obiective de filmare uzuale. 5. Exactitate in gand, in miscare, in racord si pastrarea semnelor. 6. RACORD DE STARE – GAND. Diferenta dintre dubla si varianta. 7. Pregatirea a doua texte de o pagina, Unul in romana si celalalt in engleza, pentru examenul final. EXERCITII PRACTICE DE PLATOU, DE LA SIMPLU LA COMPLEX. DE LA STAT IN SEMNE FIZICE, LA DUBLA DE STARE In pregatire se aleg texte de la clasa de actorie pentru exercitii de lucru pe film.

LECTIA IV. POSTPROCESAREA – PERIOADA DE POST PRODUCTIE, MONTAJ, POST SINCRON

1. POST SINCRON – Pastrarea racordului de gand cu momentul filmarii. 2. Dublaj de cinema – film fictiune – desene animate, etc/ 3. Recreearea relatiilor din film, pentru a reusi sa le dai viata in sunet. 4. VIZIONAREA UNUI FILM IMPORTANT AL CINEMATOGRAFIEI UNIVERSALE – cu atentie pe jocul actorilor, cu explicarea procedeelor tehnice discutate la curs in aplicarea lor pe ecran. 5. PREMIERA FILMULUI – TINUTA SI INTERVIURI. DISCUTII SI INTREBARI PE MARGINEA FILMULUI. APLICAREA UNOR SCENE DIN FILM IN EXERCITII DE CLASA.

EXERCITII DE ACTORIE PENTRU FILM: Regula celor cinci duble

1. 2. 3. 4.

Incercare Repetarea incercarii si analizarea ei Reverificarea incercarii fizice si asimilarea gandului coordonator Repetarea cu aplicarea semnelor fizice si ale gandurilor coordonate de creier pe temele de actorie respective 5. Dubla buna de aici incepe – fizic esti asigurat – psihologic gandul stie unde sa functioneze.

PARTEA a II a LECTIA V

ACTORIE DE FILM DEZVOLTATA PE GENURI DIFERITE DE CINEMA

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

FILM MUT; DRAMA (sociala, de familie, thriller); ISTORIC( epoca, modern, prezent); COMEDIE – MUZICAL; ACTIUNE – POLITIST; DRAGOSTE – COMEDIE ROMANTICA; FILM PENTRU COPII – BASM CINEMATOGRAFIC;

DECUPAJ REGIZORAL DIFERIT, IN FUNCTIE DE SUBIECTELE ABORDATE. EXEMPLE SI EXEMPLIFICARI. 9

TEME PENTRU PERECHI DE STUDENTI PE DIFERITE GENURI.

LECTIA VI

VIZITA IN PLATOUL DE FILMARE AL UNIVERSITATII

1. EXERCITII DE FILMARE PE TEMELE ALESE IN CURSUL TRECUT. 2. MISCARI DE APARAT – Traveling, drept, semicircular, circular, panoramic(S-D, Jos – Sus), miscari combinate 3. Pastrarea relatiei cu aparatul de filmat, in functie de miscarile acestuia si de incadratura; 4. Folosirea tehnicii cinematografice inspre descoperirea rolului, ci nu inspre blocarea creativitatii. 5. Relatia de filmare cu Regizorul si Operatorul pe platou.

LECTIA VII

FILMARE PE TEMELE STUDENTILOR IN DIFERITE LOCATII DATE IN FUNCTIE DE SUBIECTELE PE CARE LE AU.

FILM MUT; DRAMA (sociala, de familie, thriller); ISTORIC( epoca, modern, prezent); COMEDIE – MUZICAL; ACTIUNE – POLITIST; DRAGOSTE – COMEDIE ROMANTICA; FILM PENTRU COPII – BASM CINEMATOGRAFIC

LECTIA VIII

VIZIONARE MATERIALE FILMATE, RECAPITULARE SI ANALIZA A SECVENTELOR;

LECTIA IX

Filmarea impreuna cu studentii a monoloagelor sau a povestirilor in limba romana si limba straina, pentru prezentarea lor eficienta in fata unui regizor adevarat.

LECT. UNIV. DR FLORIN KEVORKIAN

TEHNICA ACTORULUI DE FILM SI TELEVIZIUNE

CURS DE ACTORIE DE FILM -

Plan de lectii –

FILM MINIMALIST

1.1. CURS TEORETIC Predare cu exemplificare prin unul dintre filmele minimaliste recunoscute ale curentului de pe piata: “Marfa si Banii” – regia Cristi Puiu, “A fost sau n-a fost” – Cornel Porumboiu, “4, 3, 2…” – Cristian Mungiu, sau “Hartia va fi albastra” – Radu Muntean… Eventual invit pe unul dintre reprezentantii curentului, ca actor sau regizor, sa le vorbeasca tinerilor studenti… Alegerea unui scenariu disponibil si pregatirea unor secvente in acest stil de lucru... Exercitii de actorie aplicata, pe stil: tu in situatie data, teme simple, clare, cu scopuri rapide de indeplinit, cu relatii nemijlocite cu zona inconjuratoare. Jocuri pe simturi – tactil, gust, auz, miros, vaz – fiecare specificat foarte clar… Replici simple, directe, la prima mana, violent de fruste 11

1.2. CURS PRACTIC Filmare cu tip de joc actoricesc in stil de film minimalist… Exercitii de lucru, situatii specifice, relatii directe, „adevarate”... Adoptarea unui firesc stradal specific acestor filme... Exercitii de gandire simpla cu impact puternic, fara energie suplimantara – gen Michael Ceckhov. Exercitii de scop simplu, situatie de rezolvat, actiuni diurne, nespectaculoase. II.

FILM ACTIUNE (POLITIST, CAPA SI SPADA, RAZBOI, FILMARI COMBINATE) 2.1. CURS TEORETIC

Predare cu exemplificare pe unul dintre materialele: Sherlock Holmes, Bond, Ocean 11, 12, 13, Hywire, The Courier 1, 2, 3, Seria Comisarul Moldovan, Portretul Luptatorului La Tinerete, Furia, etc… Eventual invit unul dintre tinerii regizori romani sau straini care sunt in tara in acel moment, care au realizat filme de gen in ultima perioada... Sergiu Niocolaescu, Constantin Popescu, Radu Muntean Exercitii in situatii limita: amenintare la distanta, tensionata, (gen filme Hitchock, Thriller) Amenintare directa, scene de lupte pentru film, scene de apropiere, detalii, scene de dragoste – soft, machiaj specific, echipament specific... Exercitii de simturi: tactil, gust, auz, miros, vaz... Exercitii de spatiu, energie proprie in situatie de limita, energie in spatiu, ocuparea spatiului de joc, includerea mea ca actant in spatiul adaptat... Atentia la „lumea materiala” a unui film de actiune, de multe ori, mai importanta decat lumea interioara a unui personaj, prin aceea ca in aceasta relationare, de atentie si executarea corecta a actiunilor mele directe, depind mai multi oameni – colegii actori, oamenii din echipa, cascadori, efecte speciale, props, make up, costume, scenografie... Exercitii de actorie realizate in sistem de presiune – de situatie, de timp, de partener... Atentia la armele folosite – lame, ascutite sau nu, pot impunge, sau nu, arme de foc, la ce distanta se sta in apropierea lor, in spatele lor, in fata lor, grenade – legatura cu efectele speciale, pirotehnie, costume speciale pentru diferite tipuri de filmari, atentie la filmari combinate, recrearea spatiului din scenariu, indiferent de spatiul cinematografic real, in care sunt la filmare... etc 2.2. CURS PRACTIC

Filmare in stilul filmelor de actiune, cu tip de relatii de actorie specific acestor filme...

Teme de actorie folosite uzual, spaime, situatii limite, curaj extrem, dragoste nemarturisita, dragoste exploziva, accentuata de situatiile riscante, descoperirea unor calitati ascunse, in situatii exceptionale filmari combinate, directii de privire, personaje imaginare, inaltime, greutate, dimensiuni, reactii sub tensiune, atentie la riscuri asumate, in raport cu personajul, in raport direct ca actor ... Un film in general de atentie fizica, de aptitudini actoricesti psiho-motrice, combinate cu capacitati de sumare ale situatiilor de limita din scenariu – distrugerea unei cladiri, a unui oras, uciderea unuia sau a mai multr oameni, ranirea familiei sau a celor dragi din preajma, etc... III.

FILM DRAMA 3.1. CURS TEORETIC

Specificul jocului actoricesc pentru acest tip de film... DRAMATIC - implicand total profund, sentimentele umane, limite ale sufletului si mintii omenesti atinse in cadrul acestor tipuri de scenarii... – Sophie’s Choice – Alan J.Pakula, Edgar – Clint Eastwood, Kramer versus Kramer – Robert Benton, Copilaria lui Ivan Andrei Tarkovski, Du-te si vezi – Elem Klimov, Vanatorul de Cerbi – Michael Cimino, Godfather – Francis Ford Coppola, Good Fellas – Martin Scorsese, Cinderella Man – Ron Howard, The Insider – Michael Mann... Alegeri personale ale studentilor pe situatii similare cu cele din film... Exercitii gen Viola Spolin - ( CINE SUNT, UNDE SUNT, CE AM DE FACUT, CARE ESTE PDC?!?) Intoarcere inspre exercitii de simturi: tactil, gust, auz, miros, vaz – exercitii de spatializare – gen Michael Ceckhov)... Exercitii complexe gen Stanislavski, de construire si realizare a personajului complex. 3.2. CURS PRACTIC

Joc in situatie data, in genul dramatic, urmand constructia personajului, pastrandu-i coordonatele de comportament si continuitatea ca personaj articulat, credibil... Atingerea limitelor specifice pe aceste exemple, deja date... Pastrarea stilului de film, fara traversari inspre film de actiune, inspre film supeficial, inspre comedie, parodie, etc... In functie de nuantele filmului, incercarea testarii acestor nuante cu studentii Repetarea pana la limita a situatiilor dramatice, „costisitoare” din situatia data, pentru a obisnui spiritul si sufletul actorului cu ideea de a parcurge procesul de creatie de mai multe ori, ci nu numai o singura data... Principiul repetitivitatii, trebuie sa fie functional si in situatii limita... Filmare efectiva a exercitiilor...

IV.

FILM COMIC 4.1. CURS TEORETIC

Analiza unei situatii scrise in stil comic... Exploatarea la maximum a situatiei respective, pentru a descoperi maximumul de expresivitate pe zona aleasa de comun acord... Studiu Caragiale, Shakespeare, Cehov – in teatru si in film Studii de filme celebre de gen - „Piesa neterminata pentru pianina mecanica”Nikita Mihalkov, „De ce trag clopotele Mitica!?!” – Lucian Pintilie, Chaplin, Exercitii de asumare a situatiilor din scenarii comice... Analizarea faptului ca ele nu sunt situatii comice, sau dramatioce, ci, sunt inainte de tot, situatii de joc, situatii de viata... Dupa intelegerea corecta a situatiei, avem alicarea ei in stil comic, cu energie suplimentara, specifica comediei, cu ritm, cu stil comic... Reglarea posibila a scopurilor artistice ce trebuiesc atinse, in asa fel incat sa nu se depaseasca zona de credibilitate si apoi sa se intre in zona de comedie, in aceasta ordine... Descoperirea talentelor comice native, eventuale si studierea lor... Aplicatia pe text a cerintelor genului... CURS PRACTIC –

Aceeasi secventa va fi tratata si filmata in doua stiluri diferite... Dramatic si comic Exercitii de energie comica condusa si indusa... Situatii comice controlate cu decupaj regizoral extrem de exact... Firescul - „...nu imi vine...” sau „...eu nu simt aici...” sunt anulate de necesitatea obtinerii unui ritm si a unui desen comic indiscutabil, Aplicarea principiului – COMEDIE – FARMACIE Filmarea decupata, in stil, pastrarea racordurilor de situatie, de stare, de temperatura a secventei respective, cu atentie inspre pastrarea tehnicii si a pastrarii situatiei, cu continuitatea exploatarii filonului comic si a stilisticii speciale . Filmare exercitiu V.

FILM MUZICAL

5.1. CURS TEORETIC vizionare film muzical clasic – FRED ASTAIRE – GENE KELLY, All that Jazz Bob Fosse... modern – Chicago – Rob Marshall, Dreamgirls – Bill Condon, Moulin Rouge – Baz Luhrmann, Step Up – Jon M. Chu. Explicare si analizarea stilului de filmare, Explicare si analizare a stilului de joc usor nerealist, usor aplicat povestii specific muzicale, de estrada... Exercitii pe ritmuri muzicale... 14

Dans pe ritm cu oprire in semne fixe... Eventual cantec cu oprire in puncte fixe, pe ritm si decupaj Personaj construit cu desprindere de realismul pur al miscarilor diurne. Personaj animal, eventual... Eventual vizionare de lucru a unei secvente din Ma-Ma... – film si spectacol Invitatie, eventual a unui regizor de filme pentru copii din Romania... 5.2.CURS PRACTIC Filmare complexa cu muzica inregistrata – playback, urmat de dans si filmare in acelasi timp... Aceeasi filmare realizata in decupaj numai pe P D – plan detaliu – picior, click de degete, miscare de cap, etc... Miscare de ansamblu filmata cu doi sau mai multi dansatori sincronizati... Filmarea decupata, in stil, pastrarea racordurilor de situatie, de stare, de temperatura a secventei respective, cu atentie inspre pastrarea tehnicii si a pastrarii situatiei, cu continuitatea exploatarii stilisticii speciale a filmului muzical, de aceasta data . Filmare exercitiu... 5.3. VIZIONARE MATERIALE FILMATE

E. BIBLIOGRAFIE DE ELABORARE A CURSULUI - Munca Actorului cu sine insusi – Stanislavski, Spolin – Improvisation for the Theater – Third Edition, Lee Strasberg – Acting Classes

F. BIBLIOGRAFIE MINIMALA DE STUDIU PENTRU STUDENTI Munca Actorului cu sine insusi – Stanislavski, Spolin – Improvisation for the Theater – Third Edition, Lee Strasberg – Acting Classes

Lect.univ. Dr. Florin Chevorchian