Regulament de organizare şi funcţionare ICR condus de Pata

Regulament de organizare Ĺ&#x;i funcĹŁionare

CUPRINS I. Dispoziţii generale II. Obiectivele instituţiei III. Consiliul de Conducere IV. Consiliul Consultativ V. Comitetul Director VI. Organigrama VII. Preşedintele VIII. Vicepreşedinţii IX. Secretarul general, Secretarul general adjunct şi Secretariatul General X. Compartimentul Audit Public Intern XI. Serviciul Juridic XII. Serviciul Resurse Umane XIII. Direcţia Generală Institute Culturale Româneşti din Străinătate XIV. Direcţia Români din Afara Ţării XV. Direcţia Arte Vizuale XVI. Direcţia Relaţii Internaţionale XVII. Direcţia Relaţii Interne XVIII. Serviciul Finanţări XIX. Centrul Naţional al Cărţii XX. Editura Institutului Cultural Român XXI. Compartimentul Reviste XXII. Direcţia Promovare-Relații Publice XXIII. Direcţia Generală Economică XXIV. Dispoziţii finale

2

I 1.

2.

3.

4.

5.

6.

II

Dispoziţii generale Institutul Cultural Român este, în baza actului de constituire, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, sub autoritatea Preşedintelui României.

Preşedintele României este preşedintele de onoare al Institutului.

Institutul Cultural Român funcţionează în temeiul Legii nr. 356/ 11 iulie 2003, promulgată la data de 10 iulie 2003 prin Decretul nr. 499/2003.

Atribuţiile structurilor funcţionale ale instituţiei, prevăzute în prezentul Regulament, regăsesc detaliate şi în fişele de post ale angajaţilor în conformitate cu specificul postului.

Activitatea desfăşurată de personalul salariat al Institutului Cultural Român se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Drepturile, obligaţiile, sancţiunile, normele de muncă, precum şi alte proceduri şi prevederi aplicabile la locul de muncă sunt specificate prin Regulamentul intern şi contractele de muncă.

Obiectivele instituţiei

Institutul Cultural Român îşi propune iniţierea, organizarea şi dezvoltarea capacităţii asociative, de mobilizare şi convergenţă în jurul unor proiecte culturale de interes naţional a tuturor acelor instituţii şi organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale şi uniuni de creaţie, a reprezentanţilor societăţii civile şi a personalităţilor independente care pot contribui la îndeplinirea scopului şi obiectivelor Institutului.

Activitatea Institutului antrenează şi include, sub diferite forme, personalităţi de prestigiu din ţară şi străinătate, apelând la specialişti şi coordonatori de proiecte cu experienţă, instituţionalizând un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de acţiuni şi de evenimente în spiritul european al comunicării culturale.

Institutul are drept scop reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate.

Institutul are următoarele obiective: 1. Stimularea şi promovarea valorilor naţionale ale culturii, artei şi ştiinţei; 2. Suţinerea circulaţiei valorilor culturii şi ştiinţei dinspre şi înspre ţară, consolidarea şi amplificarea, sub diferite forme, a relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare; 3. Favorizarea deschiderii spre celelalte culturi ale lumii şi a receptării acestora în spaţiul românesc; 4. Facilitarea dialogului şi a colaborării personalităţilor şi comunităţilor culturale şi ştiinţifice româneşti cu parteneri din lumea întreagă; 5. Cercetarea şi evaluarea fenomenului cultural naţional şi a perspectivelor sale; 6. Realizarea de studii, analize, cercetări, proiecte şi programe privind accesul la cultură şi educaţie, în parteneriat cu instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale; 7. Conceperea de proiecte şi dezvoltarea de programe şi schimburi cu caracter cultural, artistic, ştiinţific, educativ, documentar, singur sau în cooperare cu Academia Română, instituţii guvernamentale, uniuni de creatori, asociaţii profesionale, etnice sau religioase, cu alte organizaţii neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice din ţară şi din străinătate; 8. Încurajarea formării tinerilor şi adulţilor în spiritul respectului faţă de valorile culturale naţionale şi faţă de tradiţiile naţionale; 9. Încurajarea creaţiei tinerilor şi stimularea talentelor tinere în cultură, ştiinţă şi artă, acordarea de burse pentru studii în ţară şi în străinătate, de premii şi diplome, precum şi asigurarea altor forme de sprijin material; 10. Dezvoltarea de activităţi specifice în beneficiul culturii, al civilizaţiei naţionale şi al imaginii României în lume; 11. Realizarea şi editarea unor lucrări de referinţă din domeniile literaturii, artei şi ştiinţei, de opere literare, precum şi de publicaţii, singur sau în parteneriat cu instituţii specializate din ţară şi din străinătate; 12. Realizarea, în parteneriat cu instituţii specializate, publice sau private, din România şi din străinătate, a unor studii, analize şi cercetări comparate în vederea elaborării de prognoze pentru diferite sectoare ale vieţii sociale şi culturale.

13. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale Institutul:

3

-

poate înfiinţa, singur sau în asociere, în condiţiile legii, agenţi economici având caracter lucrativ, asociaţii şi fundaţii şi poate încheia convenţii de colaborare cu persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate; poate face donaţii şi/sau acorda cu titlu gratuit cărţi, publicaţii şi alte bunuri culturale persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate ; în funcţie de priorităţile şi programele sale, poate acorda sprijin financiar operatorilor culturali din ţară şi din străinatate.

În baza strategiei aprobate în şedinţa Consiliului de Conducere din 15 septembrie 2005, Institutul Cultural Român şi-a stabilit drept scop primordial promovarea valorilor culturale ale României în străinătate. Institutul Cultural Român înţelege promovarea culturii române ca fiind întemeiată pe democratizarea şi externalizarea selecţiei autorilor şi produselor culturale, pe de-teritorializare, pe activitatea în reţea şi pe diversificarea surselor de finanţare.

Prezentul Regulament de organizare şi funcţionare concretizează, la nivel structural, aceste principii prin stabilirea, în consecinţă, a atribuţiilor specifice fiecărei structuri instituţionale.

III

Consiliul de Conducere

Consiliul de Conducere este organul deliberativ al Institutului şi este format din 21 de membri.

Consiliul de Conducere este condus de preşedintele Institutului şi are următoarea componenţă: - preşedintele Institutului; - un membru desemnat de Preşedintele României; - un membru desemnat de primul-ministru; - un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin; - un secretar de stat desemnat de ministrul culturii şi cultelor, prin ordin; - un secretar de stat desemnat de ministrul educaţiei şi cercetării, prin ordin; - preşedintele Academiei Române sau un vicepreşedinte desemnat de acesta; - 14 membri numiţi de Preşedintele României, dintre care 7 membri la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori şi 7 membri la propunerea preşedintelui Institutului.

Mandatul membrilor Consiliului de Conducere este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Consiliul de Conducere exercită următoarele atribuţii: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Aprobă strategia, proiectele şi programele de activitate ale Institutului, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern; Aprobă structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Institutului; Avizează structura organizatorică şi funcţiile de Conducere pentru Institutele Culturale Româneşti din străinătate; Aprobă proiectul bugetului anual de venituri şi cheltuieli, pe baza fundamentării propuse de Comitetului Director, precum şi execuţia bugetară din anul anterior; Aprobă raportul Comitetului Director privind descărcarea de gestiune a acestuia pentru perioada analizată; Avizează colaborarea cu organizaţii interne şi internaţionale, precum şi afilierea la organizaţii internaţionale.

Consiliul de Conducere poate delega unele dintre atribuţiile sale Comitetului Director. În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul de Conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Consiliul de Conducere se întruneşte semestrial în şedinţă ordinară, precum şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar.

Convocarea şedinţelor ordinare ale Consiliului de Conducere se face în scris, prin scrisoare recomandată sau fax, de către preşedintele Institutului, cu cel puţin 7 zile înainte de data şedinţei, precizându-se data, ora şi locul desfăşurării şi ordinea de zi a şedinţei.

Convocarea şedinţelor extraordinare ale Consiliului de Conducere se poate face la cererea Preşedintelui României, a preşedintelui Institutului sau a unei pătrimi din numărul total al membrilor.

Convocarea se face nominal, prin orice mijloc de comunicare, precizându-se ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării.

4

Consiliul de Conducere este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În cazul în care, la prima convocare, Consiliul de Conducere nu este legal constituit, a doua convocare este organizată în decurs de două săptămâni, cu respectarea prevederilor prezentei legi, iar hotărârile vor fi adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi, oricare ar fi numărul acestora.

IV

Consiliul Consultativ

Consiliul consultativ este format din personalităţi de prestigiu în domeniul culturii, artei, învăţământului şi ştiinţei, din ţară şi din străinătate.

Componenţa, organizarea şi funcţionarea Consiliului consultativ se aprobă prin ordin al preşedintelui Institutului.

V

Comitetul Director

Comitetul Director este organul care asigură conducerea executivă a activităţii curente a Institutului şi este alcătuit din 7 membri, dintre care unul este preşedintele Institutului, 2 sunt vicepreşedinţii, iar restul de 4 membri sunt numiţi de preşedinte dintre persoanele cu funcţii de conducere din aparatul propriu al Institutului. Mandatul membrilor Comitetului Director este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii; Comitetul Director prezintă anual Consiliului de Conducere raportul de activitate.

Comitetul Director adoptă decizii cu votul majorităţii membrilor săi.

Comitetul Director exercită următoarele atribuţii: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Prezintă anual Consiliului de Conducere raportul de activitate; Adoptă decizii cu votul majorităţii membrilor săi; Asigură îndeplinirea hotărârilor Consiliului de Conducere; Asigură realizarea strategiei şi a programelor de activitate ale Institutului; Elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetară pe anul anterior; Asigură realizarea proiectelor de parteneriat cu instituţii din ţară şi din străinătate; Elaborează proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare a Institutului, precum şi organigrama acestuia; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Consiliul de Conducere.

Atribuţiile Comitetului Director sunt repartizate membrilor acestuia, corespunzător structurilor funcţionale ale Institutului.

Comitetul Director se întruneşte în şedinţe ordinare o dată pe lună şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar.

1. Convocarea şedinţelor se face de către preşedintele Institutului.

2. Sedinţele Comitetului Director sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin 5 membri.

3. Şedinţele Comitetului Director sunt prezidate de preşedintele Institutului sau, în lipsa acestuia, de către un alt membru desemnat de preşedinte, potrivit legii.

4. În exercitarea atribuţiilor care îi revin, Comitetul Director adoptă decizii cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

5. La şedinţele Comitetului Director pot participa, cu statut consultativ, şi alţi coordonatori ai compartimentelor de specialitate stabilite potrivit organigramei.

VI

Organigrama

La şedinţa Consiliului de Conducere din 6 decembrie 2011 a fost aprobată următoarea Organigramă, care reflectă modul de funcţionare al Institutului Cultural Român în acord cu strategia instituţiei.

5

VII

Preşedintele

Conducerea operativă a Institutului este asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit şi revocat din funcţie de Preşedintele României. Mandatul preşedintelui este de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit. Funcţia de preşedinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

Preşedintele Institutului exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

Coordonează întreaga activitate a Institutului; Reprezintă Institutul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice române şi străine; Încheie în numele Institutului acte juridice, potrivit legii; Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege;

În exercitarea atribuţiilor care îi revin, preşedintele emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii: 1. Numeşte, prin ordin, vicepreşdinţii şi secretarul general şi stabileşte atribuţiile acestora; 2. Aprobă statul de funcţii în limita numărului de posturi aprobate prin lege; 3. Aprobă structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de muncă; 4. Aprobă încadrarea, promovarea în grade/trepte a personalului angajat, potrivit legii; 5. Aprobă atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului în conformitate cu structura organizatorică; 6. Propune, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, înfiinţarea şi desfiinţarea institutelor culturale româneşti din străinătate, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului; 7. Propune numirea directorilor şi directorilor adjuncţi ai institutelor culturale româneşti din străinătate, care se face prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii şi cultelor şi al preşedintelui Institutului; 8. Preşedintele este ordonator principal de credite;

6

9. Preşedintele poate delega o parte din atribuţiile sale unor membri ai Comitetului Director, desemnaţi potrivit legii. În lipsa preşedintelui, conducerea curentă a Institutului este asigurată de unul din vicepreşedinţi numit, prin ordin, de preşedinte.

VIII

Vicepreşedinţii

Vicepreşedinţii sunt numiţi şi revocaţi prin ordin de Preşedintele României, la propunerea Președintelui României, pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit.

Vicepreşedinții au rang de secretar de stat. Vicepreşedinţii sunt membri în Comitetul Director.

Vicepreşedinţii sunt egali în competenţe, având atribuţii specifice. Preşedintele Institutului poate stabili atribuţii specifice pentru vicepreşedinţi în funcţie de organigramă şi de priorităţile programelor în curs. Vicepreşedinţii se subordonează preşedintelui Institutului Cultural Român.

Vicepreşedinţii Institutului exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

5.

Coordonează activitatea direcţiilor generale, direcţiilor, compartimentelor, editurii şi publicaţiilor periodice, informându-l pe preşedinte asupra demersurilor şi măsurilor luate în vederea derulării activităţii; Reprezintă Institutul în relaţiile interinstituţionale în ţară şi în străinătate, în limita competenţelor stabilite de preşedinte; Analizează şi controlează activitatea direcţiilor generale, direcţiilor, compartimentelor, editurii şi publicaţiilor periodice pe care le coordonează, întocmesc rapoarte şi evaluează eficienţa acestora, propunând preşedintelui soluţii şi variante de organizare, desfăşurare, extindere şi diversificare a activităţii acestora; Avizează rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali, directorilor şi şefilor de compartimente; Avizează şi, după caz, semnează acte şi documente în limita competenţelor stabilite de preşedintele Institutului.

IX Secretarul general, Secretarul general adjunct şi Secretariatul General al Institutului Cultural Roman Secretarul general asigură coordonarea tuturor departamentelor Institutului și realizarea tuturor legăturilor funcționale între acestea. Secretarul general se subordonează Preşedintelui şi vicepreşedinţilor Institutului Cultural Român. Secretarul general este membru în Comitetul Director. În activitatea sa, Secretarul general al Institutului este ajutat de un Secretarul general adjunct. Pe lângă Secretarul general se constituie Secretariatul general al Institutului Cultural Român.

Secretarul general al Institutului exercită următoarele atribuţii principale: 1.

Reprezintă Institutul în relaţiile interinstituţionale în ţară şi în străinătate, în limita competenţelor stabilite de preşedinte 2. Asigură legătura operativă dintre preşedinte şi organismele de conducere ale Institutului (Consiliul de Conducere, Consiliul Consultativ şi Comitetul Director); 3. Asigură legătura operativă dintre conducere şi direcţiile şi compartimentelor instituţiei; 4. Asigură condiţiile pentru buna funcţionare a tuturor direcţiilor şi compartimentelor; 5. Urmăreşte circulaţia actelor şi documentelor Institutului; 6. Monitorizează şi controlează îndeplinirea la termen a proiectelor şi programelor derulate în cadrul tuturor direcţiilor şi compartimentelor instituţiei; 7. Asigură circuitul informaţiei în interiorul Institutului privind stadiul derulării diverselor activităţi şi programe; 8. Răspunde de organizarea şedinţelor Consiliului de Conducere şi ale Comitetului Director, de întocmirea proceselor verbale ale acestora, precum şi de realizarea măsurilor stabilite; 6. Semnează şi avizează acte şi documente în limita competenţelor stabilite de preşedintele Institutului; 9. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de către conducerea Institutului. În activitatea sa, Secretarul general al Institutului este ajutat de un Secretarul general adjunct.

7

X

Compartimentul Audit Public Intern

Compartimentul Audit Public Intern are în structura sa auditori specializaţi, a căror activitate se desfăşoară, conform unor programe bazate pe evaluarea riscului. Auditul Public Intern asigură evaluarea independentă şi obiectivă a sistemului de control intern al entităţii publice. Auditorul intern finalizează acţiunile sale prin rapoarte de audit, în care enunţă punctele slabe identificate în sistem şi formulează recomandări pentru eliminarea acestora. Preşedintele Institutului dispune măsurile necesare, având în vedere recomandările din rapoartele de audit intern, în scopul eliminării punctelor slabe constatate de misiunile de auditare. Compartimentul Audit Public Intern se subordonează Preşedintelui Institutului Cultural Român.

Compartimentul Audit Public Intern exercită următoarele atribuţii principale: 1.Elaborează norme metodologice referitoare la exercitarea auditului public intern, specifice Institutului; 2.Identifică şi evaluează riscurile semnificative aferente activităţilor desfăşurate în cadrul direcţiilor Institutului; 3.Elaborează proiectul planului anual de audit public intern; 4.Efectuează misiuni de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar ale ordonatorului de credite sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate; 5.Face recomandări concrete şi precise pentru fiecare constatare, recomandări care să ducă în mod obligatoriu la o îmbunătăţire a activităţii; 6.Urmăreşte stadiul implementării recomandărilor propuse de structurile auditate; 7.Informează Unitatea Centrală de Armonizare Pentru Audit Public Intern despre recomandările neînsuşite de către ordonatorul principal de credite, precum şi despre consecinţele acestora; 8.Elaborează Raportul anual al activităţii de audit public intern; 9.Raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile de audit; 10.În cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat despre acestea ordonatorului de credite şi structurii de control intern abilitate; 11.Raportează la Unitatea Centrală de Armonizare pentru Audit Public Intern despre progresele înregistrate în implementarea recomandărilor; 12. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 13. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XI

Serviciul Juridic

Serviciul Juridic asigură conformitatea cu normele legale a tuturor procedurilor, activităţilor şi actelor oficiale ale Institutului. De asemenea, compartimentul oferă consultaţii juridice şi avizează, pentru legalitate, toate activităţile specifice ale Institutului. Serviciul Juridic se subordonează Preşedintelui Institutului Cultural Român.

Serviciul Juridic este conduse de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Urmăreşte aplicarea şi propune măsuri pentru respectarea prevederilor actelor normative în activitatea desfăşurată de Institut; Colaborează, în materie juridică, cu celelalte instituţii publice; Ţine evidenţa legislaţiei româneşti şi informează celelalte direcţii şi conducerea Institutului în legătură cu actele normative care reglementează domeniul de activitate al Institutului; Asigură reprezentare juridică în instanţă sau în cauzele de arbitraj în care Institutul este parte; Elaborează sau avizează, după caz, contracte, convenţii şi alte acte de aceeaşi natură care angajează răspunderea juridică a Institutului; Analizează şi formulează punctul de vedere al Institutului în privinţa acordurilor internaţionale care au incidenţă cu domeniul de activitate specific Institutului ;

8

7.

Avizează legalitatea măsurilor care urmează să fie luate de administraţia Institutului în desfăşurarea activităţii acestuia, precum şi a oricăror acte care pot angaja răspunderea patrimonială a Institutului; 8. Sprijină personalul Institutului în probleme de interpretare şi aplicare unitară a actelor normative din domeniul de activitate al Institutului; 9. Răspunde solicitărilor cu caracter juridic din domeniul de activitate al Institutului, adresate de către persoane juridice sau fizice; 10. Analizează şi formulează punctul de vedere al Institutului în privinţa proiectelor de acte normative iniţiate de alte autorităţi publice ale administraţiei centrale de specialitate, care au incidenţă cu domeniul de activitate specific Institutului; analizează şi colaborează cu acestea, în vederea includerii în proiectele supuse avizării a propunerilor şi observaţiilor formulate; 11. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 12. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XII.

Serviciul Resurse Umane

Serviciul Resurse Umane se subordonează Preşedintelui Institutului Cultural Român. Serviciul Resurse Umane este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

Întocmeşte statul de funcţii al Institutului, pe baza prevederilor bugetare comunicate de Direcţia Generală Economică, pe care îl supune spre aprobare ordonatorului de credite; Întocmeşte statul de personal şi îl prezintă spre aprobare ordonatorului de credite; îl actualizează în raport cu modificările intervenite în structura de personal sau în ceea ce priveşte drepturile salariale; Asigură, în colaborare cu celelalte direcţii, realizarea procesului de evaluare anuală a performanenţelor individuale; Elaborează şi gestionează documentaţia prevăzută de reglementările în vigoare referitoare la salarizare şi la alte drepturi de personal cuvenite personalului angajat (gestionarea fişelor de post, determinarea punctajului total realizat de angajaţi în urma evaluării performanţelor individuale, întocmirea ordinelor de numire în funcţii în urma concursurilor de ocupare a posturilor, precum şi a celor de promovare sau eliberare din funcţii etc.); Asigură banca de date privind numărul de personal, structura personalului pe funcţii, grade şi trepte profesionale, precum şi fondurile de salarii aferente, cuantumul indemnizaţiilor pentru funcţii de conducere, sporuri, salarii de merit; Întocmeşte situaţii statistice privind datele de personal solicitate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi de Ministerul Finanţelor Publice; Asigură valabilitatea înregistrărilor în carnetele de muncă sau registrele de evidenţă a salariaţilor; Completează Registrul general de evidenţă a salariaţilor, potrivit legii; Gestionează dosarele profesionale ale angajaţilor; Stabileşte, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Institut, criteriile de recrutare şi selecţie a personalului; Colaborează cu celelalte direcţii la elaborarea tematicilor şi bibliografiei în vederea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante; Organizează comisiile de încadrare şi promovare a personalului şi asigură secretariatul acestora; Asigură evidenţa personalului şi creează baza de date necesară pentru stabilirea încadrărilor şi a drepturilor băneşti ale acestuia; Centralizează şi monitorizează programarea concediilor legale de odihnă pentru salariaţii Institutului; Întocmeşte dosarele de pensionare pentru salariaţii Institutului care întrunesc condiţiile legale de pensionare; Întocmeşte şi gestionează contractele de muncă, în condiţiile legii; Întocmeşte, vizează şi ţine evidenţa legitimaţiilor salariaţilor; La propunerea şefilor de compartimente întocmeşte programul anual de perfecţionare a cunoştinţelor profesionale ale angajaţilor; Ţine evidenţa participării la cursurile de perfecţionare precum şi a costurilor pe fiecare salariat.

Pentru cursuri a căror durată este mai mare de 30 de zile, plătite de către angajator, se va lua angajament scris prin care salariatul se va obliga ca, în cazul în care va înceta raporturile de muncă

9

cu Institutul din proprie iniţiativă într-un interval de timp mai mic de cinci ani de la terminarea cursului, va restitui integral contravaloarea cursului; 20. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 21. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XIII

Direcţia Generală Institute Culturale Româneşti din Străinătate

Direcţia Generală Institute Culturale Româneşti din Străinătate asigură coordonarea activităţii institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu strategia şi obiectivele Institutului Cultural Român. Prin programele, proiectele şi acţiunile pe care le organizează, institutele culturale româneşti din străinătate diseminează informaţia culturală şi contribuie la integrarea valorilor culturale româneşti în circuitul european/internaţional. Direcţia Generală Institute Culturale Româneşti din Străinătate încurajează şi susţine, de asemenea, predarea limbii române ca limbă străină şi a studiilor interculturale şi lingvistice, în toate spaţiile culturale în care există vorbitori de limbă română. Obiectivele specifice ale Direcţiei Generale Institute Culturale Româneşti din Străinătate vizează mobilitatea artiştilor profesionişti şi a creaţiei lor, realizarea de parteneriate pe termen lung cu instituţii locale (alte institute culturale străine, festivaluri, universităţi, asociaţii, evenimente culturale specifice) şi proiectele în cooperare, pentru recunoaşterea institutelor drept parteneri competenţi pe piaţa culturală europeană/internaţională. Direcţia Generală Institute Culturale Româneşti din Străinătate are în subordine Direcţia Monitorizarea Programelor Institutelor Culturale Româneşti din Străinătate şi Serviciul Programe pentru Institutele Culturale Româneşti din Străinătate. Direcţia Generală Institute Culturale Româneşti din Străinătate se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

Direcţia Generală Institute Culturale Româneşti din Străinătate este condusă de un director general şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Asigură coordonarea activităţii institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu strategia şi obiectivele Institutului Cultural Român; Colaborează cu direcţiile de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe şi din Ministerul Culturii şi Patrimoniul Naţional în vederea gestionării în bune condiţii a activităţii institutelor culturale româneşti din străinătate; Asigură gestionarea în bune condiţii a bugetelor destinate programelor culturale derulate de institutele culturale româneşti din străinătate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din cadrul Institutului Cultural Român şi cu directorii institutelor culturale româneşti din străinătate; Asigură asistenţă institutelor culturale româneşti din străinătate pentru derularea activităţii şi a programelor proprii, furnizând expertiză de management al proiectelor şi administrare a lor, menţinând contactul, în vederea colaborării, cu alte direcţii ale Institutului Cultural Român; Urmăreşte asigurarea comunicării proiectelor/programelor iniţiate de compartimentele din cadrul Institutului Cultural Român din Bucureşti, asigurându-se de sprijinul institutelor culturale româneşti din străinătate pentru aceste proiecte/programme; Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Comunicare şi Serviciul Juridic; Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice ; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

A. Direcţia Monitorizarea Programelor Institutelor Culturale Româneşti din Străinătate

10

Direcţia Monitorizarea Programelor Institutelor Culturale Româneşti din Străinătate este condusă de un director şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Monitorizează permanent activitatea derulată de institutele culturale româneşti din străinătate ; Elaborează periodic rapoarte asupra activităţii derulate de institutele culturale româneşti din străinătate ; Evaluează modul de implementare a proiectelor/programelor şi formulează propuneri de îmbunătăţire a activităţii institutelor; Elaborează evaluări periodice ale activităţii institutelor culturale româneşti din străinătate ; Evaluează, împreună cu Direcţia Generală Economică, coordonatele economico-financiare şi administrative şi propune dimensionarea alocaţiilor bugetare pentru susţinerea şi dezvoltarea activităţii institutelor; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

B. Serviciul Programe pentru Institutele Culturale Româneşti din Străinătate Serviciul Programe pentru Institutele Culturale Româneşti din Străinătate este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1. Asigură asistenţă institutelor culturale româneşti din străinătate pentru derularea activităţii şi a programelor proprii, furnizând expertiză de management al proiectelor şi administrare a lor; 2. Asigură contacte permanente între institutele culturale româneşti din străinătate şi instituţii publice sau private din domeniu, din România, în scopul realizării de proiecte/programe ; 3. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XIV. Direcţia Români din Afara Ţării Direcţia Români din Afara Ţării concepe şi derulează proiecte/programe menite să promoveze creaţia românească în rândurile comunităţilor de români din străinătate. Direcţia Români din Afara Ţării acordă asistenţă culturală şi identitară românilor din afara ţării prin intermediul manifestărilor culturale şi al programelor de perfecţionare adecvate comunităţilor româneşti din lume. Direcţia Români din Afara Ţării susţine iniţiative locale, ale românilor din afara ţării, din domeniul culturii, ştiinţei şi spiritualităţii româneşti. Direcţia Români din Afara Ţării finanţează publicaţii în limba română în fostele provincii istorice ale României. Direcţia Români din Afara Ţării are în subordine Serviciul Programe şi Publicaţii. Direcţia Români din Afara Ţării se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

Direcţia Români din Afara Ţării este condusă de un director şi exercită următoarele atribuţii : 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Concepe şi derulează proiecte/programe menite să promoveze creaţia românească în rândurile comunităţilor de români din străinătate ; Acordă asistenţă culturală şi identitară românilor din afara ţării; Alcătuieşte o bancă de date a tuturor asociaţiilor culturale româneşti din străinătate (ligi, societăţi, parohii, şcoli, biblioteci etc.), pe care o actualizează periodic şi o pune la dispoziţia întregii reţele a institutelor culturale româneşti din străinătate, în versiune on line; Organizează, în urma consultării experţilor interni sau a unor experţi externi, manifestări culturale şi programe de perfecţionare adecvate comunităţilor româneşti din lume, manifestări pot fi desfăşurate în spaţiul lor de reşedinţă şi/sau pe teritoriul României; Încheie parteneriate instituţionale prin care Institutul se angajează să finanţeze sau să co-finanţeze din bugetul propriu sau în regim de parteneriat, proiecte şi acţiuni culturale; Colaborează cu Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe; Susţine iniţiative locale, ale românilor din afara ţării, din domeniul culturii, ştiinţei şi spiritualităţii româneşti, asigurându-le, prin departamentele de specialitate din cadrul Institutului, o promovare corespunzătoare; Finanţează, prin contracte reînnoite anual, publicaţii în limba română în fostele provincii istorice ale României;

11

9.

10.

11.

10.

11.

Promovează spiritul de breaslă şi antreprenorial printre agenţii culturali de etnie română din străinătate şi încurajează în mediul lor toate tipurile de solidaritate umană prin care pot fi atinse obiectivele fixate; Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Comunicare şi Serviciul Juridic; Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

A. Serviciul Programe şi Publicaţii Serviciul Programe şi Publicaţii este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii : 1.

2.

3.

4.

5.

Iniţiază şi derulează proiecte/programe culturale adresate comunităţilor româneşti din lume; Iniţiază contacte cu instituţii publice sau private din domeniu, din România sau din străinătate, în scopul realizării de proiecte/programe; Asigură contacte permanente între comunităţile româneşti din lume şi instituţiile publice sau private din domeniul culturii din România, în scopul realizării de proiecte/programe ; Organizează, anual, concursuri de proiecte destinate publicaţiilor culturale; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XV. Direcţia Arte Vizuale Direcţia Arte Vizuale iniţiază şi derulează proiecte/programe de promovare a artelor vizuale româneşti, a dramaturgiei şi cinematografiei contemporane naţionale, creaţiilor muzicale şi coregrafice, precum şi din domeniul artelor spectacolului. Direcţia Arte Vizuale are drept obiective generale deschiderea către diferite culturi ale lumii, receptarea pe plan internaţional a artelor vizuale româneşti, dialogul şi colaborarea între personalităţile şi comunităţile culturale şi ştiinţifice româneşti cu parteneri din Europa şi din lume. Direcţia Arte Vizuale are în subordine Serviciul Artele Spectacolului. Direcţia Arte Vizuale se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

Direcţia Arte Vizuale este condusă de un director şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Iniţiază şi derulează proiecte/programe de promovare a artelor vizuale româneşti, a dramaturgiei şi cinematografiei contemporane naţionale, a creaţiilor muzicale şi coregrafice, precum şi din domeniul artelor spectacolului ; Încheie parteneriate cu instituţii publice sau private din domeniul specific de activitate, precum uniuni de creatori din domeniul artelor vizuale româneşti, al dramaturgiei şi cinematografiei contemporane naţionale, universităţi de arte, galerii de artă din străinătate şi din ţară, diverşi organizatori ai unor festivaluri de artă plastică, film, teatru etc.; Colaborează cu direcţiile de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe şi din Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi cu Centrul Naţional al Cinematografiei, în vederea implementării proiectelor/programelor iniţiate ; Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Comunicare şi Serviciul Juridic; Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

12

A. Serviciul Artele Spectacolului

1.

2.

3.

4.

5.

Serviciul Artele Spectacolului este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: Susţine circulaţia operelor şi a creaţiilor artistice, promovează dialogul intercultural; Sprijină mobilitatea creatorilor şi a artiştilor, precum şi a specialiştilor din domeniu; Identifică oportunităţile de asociere la organizarea unor manifestări internaţionale de amploare din domeniu (festivaluri, concursuri, bienale, ateliere, colcovii şi alte reuniuni internaţionale etc.); Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XVI. Direcţia Relaţii Internaţionale Direcţia Relaţii Internaţionale concepe şi derulează programe care sunt prezentate în alte spaţii decât cele ale institutelor culturale româneşti din străinătate sau a căror menire este aceea de a întregi iniţiativele directorilor institutelor culturale româneşti din străinătate şi de a răspunde priorităţilor de diplomaţie culturală. Identifică oportunităţi de colaborare cu parteneri şi instituţii din ţară şi din străinătate în scopul iniţierii unor programe internaţionale specifice pentru promovarea valorilor culturii române în străinătate. Totodată, Direcţia Relaţii Internaţionale iniţiază, propune şi sprijină participarea românească la festivaluri şi diferite manifestări internaţionale. În acelaşi timp, Direcţia colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional la organizarea de manifestări cultural-artistice propuse de Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi/sau misiunile României, pentru marcarea unor momente importante de politică externă sau pentru asigurarea unei prezenţe culturale româneşti acolo unde este semnalată o nevoie de acest fel.

Direcţia Relaţii Internaţionale are în subordine Serviciul Programe Externe. Direcţia Relaţii Internaţionale se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

Direcţia Relaţii Internaţionale este condusă de un director şi de un director adjunct şi exercită următoarele atribuţii : 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Iniţiază şi derulează proiecte/programe de promovare a culturii române ; Colaborează cu direcţiile de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe şi din Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în vederea implementării proiectelor/programelor, iniţiate de Institut sau de aceste ministere, în baza unor protocoale încheiate; Iniţiază şi derulează proiecte/programe de promovare a culturii române în străinătate, singură sau în parteneriat cu instituţii publice sau private, din ţară şi din străinătate; Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Comunicare şi Serviciul Juridic; Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

A. Serviciul Programe Externe

Serviciul Programe Externe este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1. Identifică oportunităţile de colaborare cu instituţii publice sau private, din ţară şi din străinătate, la organizarea unor manifestări internaţionale de amploare din domeniu (festivaluri, concursuri, bienale, ateliere, conferinţe, colocvii şi alte reuniuni internaţionale etc.); 3. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 4. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

13

XVII. Direcţia Relaţii Interne Direcţia Relaţii Interne are drept obiective generale deschiderea către diferite culturi ale lumii şi receptarea acestora în spaţiul românesc; dialogul şi colaborarea între personalităţile şi comunităţile culturale şi ştiinţifice româneşti cu parteneri din străinătate; modelarea mentalităţii publicului tânăr din România în spiritul respectului faţă de valorile culturale româneşti şi universale precum şi faţă de tradiţiile culturale naţionale. În vederea atingerii acestor obiective, Direcţia Relaţii Interne stabileşte parteneriatele cu instituţii publice şi private care au ca scop susţinerea culturii în general şi a culturii române în particular. Direcţia Relaţii Interne are în subordine Serviciul Programe Interne. Direcţia Relaţii Interne se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

Direcţia Relaţii Interne este condusă de un director şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Iniţiază şi derulează proiecte/programe desfăşurate pe teritoriul României, menite să asigure contactul între cultura română şi diferitele culturi ale lumii, în beneficiul publicului din România; Organizează cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru străini; Organizează şi derulează programe, proiecte şi acţiuni de cooperare internaţională menite să stimuleze cercetarea ştiinţifică în domenii de vârf ; Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse si pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Comunicare şi Serviciul Juridic; Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

A. Serviciul Programe Interne Serviciul Programe Interne este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1. Identifică oportunităţi de colaborare cu instituţii publice sau private, din ţară şi din străinătate, la organizarea unor manifestări culturale de amploare, desfăşurate pe teritoriul României din domeniu (festivaluri, concursuri, bienale, ateliere, conferinţe, colocvii şi alte reuniuni internaţionale etc.); 2. Se implică în organizarea proiectelor/programelor desfăşurate pe teritoriul României, menite să stimuleze cunoaşterea limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti pentru diferiţi actori culturali din alte ţări; 3. Coordonează programele de burse ale Institutului Cultural Român; Poate acorda premii şi diplome, precum şi alte forme de sprijin material; 4. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 5. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XVIII. Serviciul Finanţări

Serviciul Finanţări este structura din cadrul Institutului Cultural Român care asigură îndeplinirea obiectivelor Institutului de promovare a culturii române în străinătate prin intermediul proiectelor dezvoltate independent de operatorii culturali. La baza activităţii Serviciului Finanţări stă programul de finanţare a proiectelor, program cu obiective şi rezultate specifice, în funcţie de care sunt stabilite criteriile de acordare a finanţărilor. Componenta principală a Serviciului o constituie Programul CANTEMIR, program constituit în anul 2006 ca un program al Institutului Cultural Român de finanţare nerambursabilă pentru proiecte culturale derulate de operatori culturali din ţară şi din străinătate în mediul internaţional, cu impact pe pieţele de profil din străinătate. Serviciul Finanţări se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

14

Serviciul Finanţări este condusă de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1. Identifică oportunităţile şi nevoile existente pe piaţa culturală şi asigură derularea de proiecte în funcţie de acestea; 2. Stabileşte criteriile de acordare a finanţărilor; 3. Evaluează modul de implementare a proiectelor/programelor şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de acordare a finanţărilor; 4. Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Comunicare şi Serviciul Juridic; 5. Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; 6. Concepe programe de finanţare în funcţie de oportunităţile şi nevoile existente pe piaţa culturală din România şi din străinătate în scopul implicării Institutului în cele mai diverse forme de promovare a valorilor culturale (de la simple evenimente la realizarea de campanii promoţionale) şi în proiecte de cooperare (prin dezvoltarea de parteneriate pe termen lung) în domenii şi spaţii care nu sunt acoperite de activitatea curentă a celorlalte direcţii şi compartimente ale Institutului; 7. Concepe regulamentele unor programe de finanţare, care urmează să fie derulate de alte direcţii şi compartimente; 8. Stabileşte criteriile de acordare a finanţărilor în cadrul Programului CANTEMIR şi elaborează regulamentul programului; 9. Monitorizează şi evaluează implementarea fiecărui proiect finanţat, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică; 10. Evaluează modul de implementare a proiectelor finanţate şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de acordare a finanţărilor în cadrul Programului CANTEMIR; 11. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 12. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XIX. Centrul Naţional al Cărţii Centrul Naţional al Cărţii este o structură de contact între piaţa editorială din străinătate şi cea a cărţilor autorilor români sau a cărţilor despre cultura română. Principalul obiectiv al Centrului este promovarea literaturii şi culturii române în străinătate. Centrul Naţional al Cărţii îşi propune să ofere editurilor din străinătate o imagine cât mai completă asupra literaturii române; să ofere informaţii despre piaţa de carte din România şi despre editurile româneşti; să centralizeze informaţiile despre literatura română publicată în străinătate; să ofere informaţii despre traducătorii străini din limba română. Centrul Naţional al Cărţii are în subordine Serviciul Programe. Centrul Naţional al Cărţii se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

Centrul Naţional al Cărţii se organizează la nivel de direcţie şi este condus de un director şi un director adjunct. Centrul Naţional al Cărţii exercită următoarele atribuţii principale: 1. Susţine financiar traducerile din literatura română (prin intermediul Programului TPS – Translation and Publication Support Programme şi „20 de autori“); 2. Susţine financiar publicarea de albume, cărţi, reviste dedicate culturii şi civilizaţiei româneşti (prin intermediul Programului PUBLISHING ROMANIA); 3. Organizează întâlniri cu editorii din diverse spaţii lingvistice; 4. Organizează, singur sau în colaborare cu asociaţiile de editori, Uniunea Scriitorilor din România, precum şi cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional participarea românească la târguri de carte, precum şi la proiecte şi evenimente internaţionale; 5. Colaborează cu uniunile de creaţie ale scriitorilor, asociaţiile de editori, precum şi cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; 6. Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Comunicare şi Serviciul Juridic;

15

7. Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; 8. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 9. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

B. Serviciul Programe de Promovare a Cărţii Serviciul Programe este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1. Coordonează programele de finanţare a culturii române scrise (Programul TPS – Translation and Publication Support Programme, „20 de autori“ şi PUBLISHING ROMANIA etc.); 2. Coordonează organizarea şi participarea României la târguri internaţionale de carte 3. Coordonează programele de burse şi rezidenţe pentru traducătorii străini din limba română; 4. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 5. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XX. Editura Institutului Cultural Român Editura Institutului Cultural Român are drept obiectiv editarea unor lucrări de referinţă din domeniile literaturii, artei şi ştiinţei, de opere literare, singură sau în parteneriat cu instituţii specializate din ţară şi din străinătate. Editura Institutului Cultural Român se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

Editura Institutului Cultural Român se organizează la nivel de direcţie. Editura Institutului Cultural Român este condusă de un director şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

Promovează la nivel editorial imaginea domeniilor culturale şi intelectuale autohtone în străinătate; Editează volume încadrabile în spaţiul patrimoniului intelectual autohton; Identifică obiectivele culturale specifice programului editorial şi le supune spre aprobare Comitetului Director al Institutului; 4. Asigură legături cu societăţile tipografice, la nivelul cărora sunt realizate efectiv produsele editoriale; 5. Analizează raportul cost/ beneficii, în cazul unor iniţiative de natură editorială; 6. Propune şi realizează, împreună cu Direcţia Generală Comunicare, proiectele de promovare a lucrărilor editate; 7. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 8. Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Comunicare şi Serviciul Juridic; 9. Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; 10. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XXI. Compartimentul Reviste În cadrul Compartimentului Reviste funcţionează revista Lettre Internationale şi revista on line România culturală. Revista Lettre Internationale apare trimestrial şi este condusă de un redactor-şef.

Compartimentul Reviste exercită următoarele atribuţii principale:

16

1. Promovează la nivelul revistelor şi al publicaţiilor imaginea domeniilor culturale şi intelectuale autohtone în străinătate; 2. Editează reviste şi publicaţii încadrabile în spaţiul patrimoniului intelectual autohton; 3. Identifică obiectivele culturale specifice programului editorial şi le supune spre aprobare Comitetului Director al Institutului; 4. Asigură legături cu societăţile tipografice, la nivelul cărora sunt realizate efectiv produsele editoriale; 5. Analizează raportul cost/ beneficii al revistelor şi publicaţiilor editate; 6. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 7. Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică, Direcţia Generală Comunicare şi Serviciul Juridic; 8. Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; 9. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XXII. Direcţia Promovare-Relaţii Publice Direcţia Promovare-Relații Publice are următoarele obiective: promovarea programelor, proiectelor, acţiunilor şi a produselor Institutului Cultural Român în ţară şi peste hotare; stabilirea categoriilor de destinatari ai programelor ofertei culturale şi realizarea de propuneri pentru ajustarea programelor şi ofertelor în funcţie de nevoile şi aşteptările beneficiarilor; coordonează activităţile de asigurare a conţinutului şi funcţionalităţii site-urile Institutului Cultural Român şi al institutelor culturale româneşti din străinătate. Direcţia Promovare-Relații Publice are în subordine Serviciul de Presă, Serviciul Grafică şi Serviciul IT. Direcţia Promovare-Relații Publice se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

Direcţia Promovare-Relații Publice este condusă de un director şi exercită următoarele atribuţii: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

Asigură coordonarea activităţii de comunicare şi promovare a activităţii Institutului Cultural Român; Elaborează periodic rapoarte şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului în care se realizează activităţii de comunicarea şi promovare; Coordonează activităţile de asigurare a conţinutului şi funcţionalităţii site-urilor Institutului Cultural Român şi ale institutelor culturale româneşti din străinătate; Realizează şi asigură corectitudinea identităţii vizuale a Institutului Cultural Român în toate proiectele de promovare; Identifică posibilităţi de promovare şi cunoaştere a activităţii Institutului Cultural Român, a programelor, proiectelor şi acţiunilor acestuia; Identifică posibilităţi de parteneriate media care să asigure promovarea activităţilor specifice Institutului; Identifică posibilităţi de parteneriate instituţionale care să asigure promovarea activităţilor specifice Institutului; Realizează, împreună cu Serviciul de presă şi departamentele implicate, planuri de mediatizare; Realizează, direct (intern) sau prin colaboratori externi (persoane fizice, firme) materiale de promovare; Propune acţiuni, programe sau materiale care asigură promovarea Institutului sau a acţiunilor Institutului Cultural Român în ţară şi străinătate Realizează şi arhivează imagini foto şi audio-video de la evenimentele Institutului Cultural Român; Promovează, împreună cu Editura ICR şi Compartimentul Reviste, cărţile şi revistele publicate; Avizează materialele de promovare care sunt realizate prin externalizarea serviciilor; Propune, respectă şi răspunde pentru îndeplinirea termenelor limită de predare, în acord cu fişa proiectului, stabilită anterior cu responsabilul de proiect; Evaluează activitatea de promovare; Realizează rapoarte ale activităţii depuse;

17

17. Asigură implementarea, conform legilor în vigoare, a fiecărui proiect/program propus, în colaborare permanentă cu Direcţia Generală Economică şi Serviciul Juridic; 18. Elaborează şi predă spre prelucrare Direcţiei Generale Economice documentaţia necesară bunei desfăşurări a proiectelor/programelor; 19. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 20. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

A.

Serviciul de Presă

Serviciul de Presă se organizează la nivel de serviciu şi se subordonează Direcţiei PromovareRelaţii Publice. Serviciul de Presă este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

Contribuie la formarea unei imagini corecte despre rolul şi activităţile Institutului Cultural Român prin intermediul informaţiilor difuzate către mass media,; 2. Redactează şi transmite comunicatele de presă; 3. Răspunde, în colaborare cu celelalte departamente, la solicitările de informaţii ale jurnaliştilor; 4. Realizează, zilnic, revista presei (materiale referitoare la Institutul Cultural Român; ştiri şi articole despre evenimente culturale în care sunt implicate personalităţi din Romania în afara ţării; acţiuni ale institutelor/centrelor culturale străine în România; informaţii despre diaspora; actualitatea culturală internă, alte articole relevante) 5. Realizează şi actualizează fişierul de presă (datele de contact ale jurnaliştilor); 6. Organizează conferinţele de presă; 7. Colaborează cu celelalte direcţii la redactarea materialelor destinate presei; 8. Elaborează şi propune proiecte şi strategii pentru o comunicare optimă cu mass media; 9. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 10. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

B. Serviciul Grafică Serviciul Grafică este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1. Propune şi/sau realizează machete publicitare pentru apariţia în presă, afişe, invitaţii şi pliante, alte materiale promoţionale; 2. Realizează şi asigură corectitudinea identităţii vizuale a Institutului Cultural Român în toate proiectele de promovare 3. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 4. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XXIII. Direcţia Generală Economică

Direcţia Generală Economică asigură îndeplinirea atribuţiilor în domeniul economico-financiar, investiţiilor şi achiziţiilor publice, precum şi în cel administrativ. Direcţia Generală Economică are în subordine Direcţia Financiar-Contabilă, Direcţia Administrativă, Direcţia Monitorizare Achiziţii Publice şi Serviciul Expediţii-Difuzare. Direcţia Generală Economică se subordonează Secretarului general și Secretarului general adjunct.

Direcţia Generală Economică este condusă de un director general.

18

A.

Direcţia Financiar-Contabilă

Direcţia Financiar-Contabilă are în subordine Serviciul Financiar, Contabilitate, Salarizare.

Serviciul Financiar, Contabilitate, Salarizare are în subordine Biroul Financiar şi Biroul Contabilitate.

Biroul Financiar are în subordine Compartimentul Salarizare. Direcţia Financiar-Contabilă este condusă de un director. Biroul Financiar şi Biroul Contabilitate sunt conduse de câte un şef de birou.

1 Serviciul Financiar 2 Serviciul Contabilitate Serviciul Financiar și Serviciul Contabilitate sunt conduse de câte un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

Asigură elaborarea proiectelor anuale de buget de venituri şi cheltuieli având la bază fundamentările şi documentaţiile întocmite de direcţiile de specialitate din Institut şi îl structurează în conformitate cu clasificaţia bugetară elaborată de Ministerul Finanţelor Publice; Repartizează trimestrial bugetul aprobat; Actualizează bugetul Institutului Cultural Român cu toate influenţele intervenite, respectiv virări de credite de la un capitol la altul, de la un articol de cheltuială la altul, rectificări bugetare, suplimentări din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului; Întocmeşte documentaţia privind propunerile de rectificare bugetară; Fundamentează deschiderile de finanţare lunară pe baza propunerilor primite de la celelalte direcţii şi întocmeşte documentaţia necesară şi depunerea acesteia în termen; Avizează referatele privind organizarea unor acţiuni, deplasări interne şi externe, a achiziţiilor de bunuri şi servicii în privinţa angajamentelor legale şi bugetare, lichidarea şi ordonanţarea creditelor bugetare, urmărind, în final, plata la timp a facturilor emise de furnizori şi decontarea cheltuielilor fără a se depăşi creditele bugetare aprobate; Ţine evidenţa angajamentelor legale şi bugetare; Întocmeşte evidenţa financiar-contabilă a tuturor operaţiunilor economico-financiare ale instituţiei; Întocmeşte situaţii privind cheltuielile pe diferite categorii de activităţi (editare de carte, de reviste, cheltuieli pe programe culturale desfăşurate etc.); Întocmeşte situaţii şi informări solicitate de către instituţiile de specialitate ale statului; Organizează activitatea casieriei în conformitate cu prevederile legale, ia măsuri pentru efectuarea tuturor plăţilor în numerar şi în valută, precum şi pentru efectuarea operaţiunilor curente cu băncile; Asigură fondurile necesare pentru deplasările salariaţilor Institutului în ţară şi în străinătate pe baza ordinelor emise şi aprobate de ordonatorul principal de credite; verifică deconturile prezentate şi urmăreşte, împreună cu direcţiile de specialitate, restituirea valutei neutilizate la casieria Institutului şi reconstituirea fondurilor respective; Analizează şi avizează, pentru a fi supuse spre aprobare, propunerile direcţiilor de specialitate privind scoaterea din funcţie a unor fonduri fixe, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale fără mişcare, potrivit reglementărilor în vigoare; Pune la dispoziţia ordonatorului principal de credite orice informaţii referitoare la activitatea financiar-contabilă a instituţiei; Întocmeşte şi înaintează dările de seamă statistice cu caracter financiar; Asigură respectarea prevederilor legale în vigoare privind acordarea drepturilor salariale pentru salariaţii Institutului, având la bază statele de funcţii şi de personal întocmite de Serviciul Resurse Umane, precum şi ordinelor de încadrare; Pe baza contractelor încheiate cu autorii, calculează drepturile de autor cuvenite ; Pe baza contractelor de prestări servicii calculează remuneraţiile cuvenite ; Stabileşte şi calculează drepturile cuvenite pentru perioada de concediu de odihnă conform prevederilor legale; Stabileşte şi efectuează toate vărsămintele la bugetul statului, în termenele prevăzute de lege, şi asigură depunerea la termenele legale, a declaraţiilor obligatorii privind CASS, CAS, Fondul de şomaj etc.; Calculează drepturile cuvenite pentru concediile medicale în baza actelor medicale avizate; Întocmeşte documentele necesare efectuării viramentelor către stat în termenele prevăzute de lege şi către alte instituţii, cu obligaţiile de plată ale personalului angajat;

19

23. Avizează referatele interioare de propuneri, iniţiate de direcţii şi proiectele de ordin privind angajarea, pensionarea, promovarea personalului în vederea respectării prevederilor legale privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar; 24. Urmăreşte permanent încadrarea în alocaţiile bugetare pentru cheltuielile cu salariile, prevăzute în buget; 25. Întocmeşte raportări lunare, trimestriale, semestriale şi anuale cu privire la structura fondului de salarii utilizat, către Ministerul Finanţelor Publice; 26. Întocmeşte situaţia centralizată cu privire la monitorizarea cheltuielilor de personal pentru instituţiile care funcţionează în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, finanţate integral de la bugetul de stat, şi predarea acesteia în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor Publice; 27. Întocmeşte şi depune la timp Fişele fiscale anuale pentru toţi salariaţii şi colaboratorii Institutului; 28. Întocmeşte documentaţia necesară pentru determinarea cheltuielilor salariale în proiectul de buget al Institutului şi în proiectul de buget rectificat când actele normative o impun; 29. În cadrul acestei direcţii se acordă viza de control financiar-preventiv conform legislaţiei specifice în vigoare asupra tuturor operaţiunilor şi documentelor din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale între Institut şi alte persoane fizice sau juridice, precum şi asupra folosirii fondurilor materiale şi băneşti prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli al Institutului, în baza documentelor justificative însoţitoare corespunzătoare, semnate în prealabil de conducătorul direcţiei/compartimentului de specialitate care iniţiază operaţiunea respectivă.

30. Fac obiectul controlului financiar preventiv propriu operaţiunile care vizează în principal: - Angajamentele legale şi bugetare; - Deschiderea şi repartizarea de credite; - Modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni a clasificaţiei - Bugetarea creditelor aprobate, inclusiv virări de credite; - Ordonanţarea cheltuielilor; - Alte categorii de operaţiuni stabilite prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

31. Controlul financiar preventiv se exercită prin acordarea vizei de către persoane desemnate prin ordin al preşedintelui Institutului, conform prevederilor legale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv; 32. Persoanele care exercită controlul financiar preventiv sunt altele decât cele care aprobă şi efectuează operaţiunea supusă vizei; 33. Viza se exercită prin semnătura persoanei desemnate şi prin aplicarea sigiliului personal care va cuprinde următoarele informaţii: denumirea instituţiei, menţiunea „Vizat pentru control financiar preventiv propriu“, numărul sigiliului şi data acordării vizei; 34. Documentele prezentate la viza de control financiar preventiv propriu se înscriu în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv propriu. Pe baza acestuia, se întocmeşte Raportul trimestrial privind operaţiunile supuse controlului financiar preventiv propriu pentru Administraţia Centrală. Trimestrial se transmite Raportul la Ministerul Finanţelor Publice.

Procedura de control este cea stabilită prin ordinul ministrului finanţelor publice nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv ; 35. Asigură în mod direct execuţia bugetară a Institutului şi urmăreşte aplicarea normelor de închidere a exerciţiului bugetar stabilite anual de Ministerul Finanţelor Publice; 36. Asigură înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la operaţiunile efectuate, atât în lei, cât şi în valută.

37. Verifică documentele justificative primite şi întocmeşte notele contabile lunare pentru toate operaţiunile financiare; 38. Prelucrează documentele din punct de vedere contabil folosind planul de conturi pentru instituţii publice în vederea întocmirii dărilor de seamă contabile, trimestriale şi anuale şi le depune la termen; 39. Întocmeşte situaţii şi informări solicitate de către instituţiile de specialitate ale statului; 40. Asigură evidenţa patrimoniului şi înregistrează toate operaţiunile patrimoniale; 41. Asigură desfăşurarea, în condiţii optime, a inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea acestuia în evidenţele contabile; 42. Analizează şi avizează propunerile direcţiilor de specialitate privind scoaterea din funcţie a unor fonduri fixe, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale fără mişcare, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru a fi supuse spre aprobare;

20

43. Asigură evidenţa şi urmărirea debitorilor; 44. Urmăreşte şi asigură înregistrarea în contabilitate a materialelor, obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, ţinând evidenţa atât pe locuri de folosinţă în magazie, cât şi pe oameni (sintetice şi analitice).

45. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 46. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

B. Direcţia Administrativă Direcţia Administrativă este condusă de un director şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

Susţine logistic, prin mijloace proprii sau prin terţi, programele culturale, atât cele desfăşurate la sediul Institutului Cultural Român, cât şi cele desfăşurate în alte locaţii; Întocmeşte lista necesarului de investiţii pe baza datelor centralizate de către personalul din subordine şi în funcţie de bugetul aprobat şi o supune spre aprobare Comitetului Director ; Susţine logistic, prin Serviciul Protocol, activităţile de protocol şi de reprezentare; Asigură coordonarea activităţilor de întreţinere, exploatare şi reparare a patrimoniului mobil şi imobil al Institutului, inclusiv parcul auto, prin mijloace proprii sau prin terţi; Colaborează cu toate direcţiile Institutului pentru asigurarea condiţiilor materiale, tehnice şi administrative necesare acestora pentru buna desfăşurare a activităţii; Propune încheierea contractelor de achiziţii publice în domeniul corespunzător activităţii Direcţiei ; Asigură derularea contractelor de achiziţii publice în domeniul corespunzător activităţii Direcţiei; Asigură coordonarea activităţilor de prospectare a pieţei în vederea realizării activităţilor de aprovizionare, dotare, amenajare; Asigură legătura dintre Institut şi alte instituţii publice (ex.: primării, administraţia străzilor etc.) în cadrul domeniului său de activitate ; Asigură, printr-un gestionar, gestionarea patrimoniului mobil şi imobil al Institutului (ex.: mijloace fixe, obiecte de inventar etc.) ; Asigură un curier pentru instituţiile din Bucureşti; Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

1. Serviciul Protocol Serviciul Protocol se subordonează Direcţiei Administrative. Serviciul Protocol este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii principale: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Susţine logistic, prin mijloace proprii sau prin terţi, activităţile de protocol şi de reprezentare; Asigură coordonarea activităţilor de aprovizionare, dotare şi amenajare în vederea desfăşurării în condiţii cât mai bune a activităţii Institutului; Asigură şi urmăreşte încadrarea în consumurile normate (ex.: carburant auto); Verifică şi avizează calculaţii, deconturi în vederea respectării nivelului de cheltuieli aprobate prin lege sau/şi buget (ex.: cost trataţie/persoană, cost masă/ persoană etc.) în cadrul domeniului său de activitate; Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

C. Direcţia Monitorizare Achiziţii Publice

Direcţia Monitorizare Achiziţii Publice este condusă de un director şi exercită următoarele atribuţii principale:

21

1. Întocmeşte toată documentaţia necesară în vederea realizării de achiziţii: referat, nota justificativă, documentaţie de atribuire, anunţ de participare, dosarul de achiziţie: documentaţia de atribuire, procesul verbal de deschidere, raportul procedurii, contracte, comenzi şi comunicările aferente, conform reglementărilor legale în vigoare; 2. Întocmeşte dosarul de achiziţie: documentaţia de atribuire, procesul verbal de deschidere, raportul procedurii, contracte, comenzi şi comunicările aferente, conform reglementărilor legale în vigoare; 1. Asigură derularea activităţii de achiziţii publice şi a cumpărărilor directe pe baza reglementărilor legale în vigoare şi a procedurilor interne, pentru servicii, produse şi lucrări; 2. Urmăreşte în permanenţă şi îşi însuşeşte modificările care apar în legislaţia achiziţiilor publice; 3. Întocmeşte proiectul de plan şi planul de achiziţii pe baza datelor centralizate de către personalul din subordine şi în funcţie de bugetul aprobat şi îl supune spre aprobare Comitetului Director; 4. Solicită în scris personalului tuturor direcţiilor din Institut datele necesare în vederea realizării achiziţiilor publice (datele tehnice, caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească produsul, serviciul sau lucrarea care urmează a fi achiziţionate, termenul dorit şi estimările financiare legate de achiziţia respectiva); 5. Asigură încheierea de contracte cu furnizorii de utilităţi; 6. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 7. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

1. Serviciul Monitorizare Achiziţii Publice Serviciul Monitorizare Achiziţii Publice se subordonează Direcţiei Achiziţii Publice. Serviciul Monitorizare Achiziţii Publice este condus de un şef de serviciu şi exercită următoarele atribuţii: 1. Asigură corecta şi eficienta derulare a contractelor de achiziţii publice încheiate; 2. Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice; 3. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

D.

Serviciul Expediţii-Difuzare Serviciul Expediţii-Difuzare exercită următoarele atribuţii principale:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

Organizează un punct de „expediţii poştale“ pentru expedierea corespondenţei şi coletelor mici în ţară şi străinătate cu ajutorul maşinii de francat, precum şi prin intermediul poştei, poştei rapide, curier, vamă etc.; Analizează stocurile de carte şi publicaţii şi propune măsuri pentru trimiterea la vânzare, donaţii către cei interesaţi, valorificarea hârtiei prin vânzare; Întocmeşte documentaţia necesară pentru acţiunile propuse şi atrage în aceste acţiuni toate direcţiile Institutului Cultural Român; Elaborează programe de difuzare în Bucureşti, ţară şi străinătate a producţiei editoriale a Institutului Cultural Român; Încheie şi urmăreşte derularea contractelor de difuzare cu societăţi credibile, cunoscute pe piaţa de carte şi publicaţii şi care au o reţea de difuzare ramificată în toată ţara; Organizează şi actualizează un sistem de difuzare prin poştă şi on-line; elaborează şi actualizează oferta de carte şi publicaţii în format electronic pentru Internet; Emite şi urmăreşte întocmirea facturilor către clienţi şi distribuirea bunurilor în condiţii optime; Asigură însoţirea bunurilor culturale în timpul transportului (tipografii, clienţi etc.); Urmăreşte încasarea contravalorii vânzărilor şi, în cazul clienţilor rău platnici, ia măsuri de recuperare a soldurilor; Prezintă Serviciului Juridic documentaţia necesară în vederea acţionării pe cale juridică a clienţilor rău platnici; Organizează evidenţa clienţilor; Analizează situaţia retururilor de carte şi publicaţii şi face propuneri de măsuri; Colaborează cu alte departamente şi direcţii în vederea realizării obiectivelor propuse şi pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice;

22

14. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, precum şi pe cele conferite expres de conducerea Institutului.

XXIV

Dispoziţii finale

1.

Prevederile prezentului Regulament de organizare şi funcţionare se completează cu Regulamentul intern.

2.

Procedurile elaborate de direcţii pentru realizarea unor activităţi specifice, aprobate de conducerea Institutului, constituie anexe la prezentul Regulament.

3.

Prevederile prezentului Regulament de organizare şi funcţionare, împreună cu prevederile Regulamentului intern, vor fi aduse la cunoştinţa salariaţilor prin afişare şi îşi vor produce efectele faţă de aceştia din momentul încunoştiinţării prin afişare.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost aprobat de Comitetul Director al Institutului Cultural Român la data de 6 decembrie 2011, urmând a intra în vigoare pe data de 19 decembrie 2011.

4.

PREŞEDINTE, HORIA-ROMAN PATAPIEVICI

23