VEªNIC A PROBLEMà - PE CINE ALEGEM? Vã place viermuiala din clasa politicã? Cu toate acestea îi tot alegem de 22 de ani, pe aceeaºi, amãgindu-ne cu "Poate ãºtilalþi vor fura mai puþin!".
V
ZIUA MONDIALÃ A PROFESORULUI
La iniþiativa UNESCO, Ziua Internaþionalã a Profesorilor se sãrbãtoreºte, începând cu anul 1994, pe data de 5 octombrie. pagina pagina 32
pagina pagina 34
Ziarul Vãii Teleajenului
ÃLENii
ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 47, SEPTEMBRIE, 2012
FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN
www.valenii.wordpress.com
EDIT ORIAL
DEPUTATUL COLEGIULUI 5 - VALEA TELEAJENULUI DOMNUL MIHAI APOSTOLACHE, ARE CELE MAI MULTE LEGI ADOPTATE DE PARLAMENTUL ROMÂNIEI ÎN ACTUALA LEGISLATURÃ. PRINTRE ACESTEA NUMÃRÂNDU-SE LEGEA PRIN CARE PERSOANELE CU HANDICAP GRAV ªI ACCENTUAT AU FOST SCUTITE DE IMPOZITUL PE PENSIE, PRECUM ªI LEGEA PRIN CARE A FOST DECLARATÃ ZIUA DE 15 IANUARIE, ZIUA CULTURII NAÞIONALE.
✍ GHEORGHE BURDUJAN
SILA O silã a cãrei intensitate nu bãnuiam a fi atât de profundã la aflarea veºtii cã ziaristul Sorin Roºca Stãnescu ºi intelectualii Daniel Barbu ºi Vlad Nistor vor candida în alegerile parlamentare din decembrie 2012, pe listele USL (ca membri ai PNL). Sila s-a amplificat la ºtirea cã un alt “intelectual de rasã”, George Becali, a fost înfiat de acelaºi PNL. Care este raþiunea deciziei lui Crin Antonescu? În PNL, Crin ia decizia, iar restul aprobã ca papagalii. Nu cumva precumpãnesc banii lui Becali care a urlat cã el “mai mult de 10 milioane de euro nu pune la bãtaie”? Deci, iatã preþul! Se simte PNL-ul atât de vulnerabil la capitalã încât sã aibã nevoie de galeria stelistã a lui Becali? “Cei care încep o carierã politicã se gândesc, în primul rând, la interesul lor personal ºi apoi la restul þãrii” spunea, asearã, la postul tv Antena 3, Daniel Barbu. Nu-þi vine sã râzi cu spume când îl auzi pe acest vajnic luptãtor antibãsist, intelectual de 2 lei, cum se autodefineºte de unul singur? Acum vã explicaþi zelul neobosit al acestora în a-l ataca ºi înjura pe Traian Bãsescu? Zelul lor în a explica cetãþenior, de pe aceeaºi Antena 3, de unde primesc un ban frumuºel, cum cã tot rãul din þara asta ºi din naturã (dacã ninge, dacã plouã) se datoreazã aceluiaºi Traian Bãsescu?! Personal, mi-e silã de astfel de personaje care sunt în stare sã lingã acolo unde scuipã numai pentru a primi un os mai cu mãduvã... Mi-e silã de Barbu, de Nistor (ºi de alþii asemenea lor), de Roºca Stãnescu (acela care spunea cã dacã scapã 50 de mii de euro pe jos, nu se mai apleacã sã-i ridice), ºi, mi-e silã de Bogdan Chireac bãgat în tot felul de afaceri dubiose - recent în cazul fugarului Sima. Înregistrat ºi el alãturi de Stãnescu de cãtre ANI, morsa înþeleaptã continuã sã umple ecranul cu prezenþa sa imundã.
1 LEU
ALEX MIHAI STOENESCU VIZIUNEA ECONOMICÃ A LUI VIRGIL MADGEARU Virgil Madgearu, economist român de origine armeanã, accepta realitatea societãþii româneºti interbelice, gãsind-o în mod lucid subdezvoltatã. Ea se afla mult în urma Occidentului ºi nu reuºea sã treacã pasul decisiv spre o economie capitalistã
pagina pagina 33
POªTA REDACÞIEI Citiþi în pagina 2 mesajele ºi scrisorile primite de la cititorii noºtri care sunt mai deºtepþi decât noi. pagina 2
2
ACTUALITATE
POªTA REDACÞIEI “D-le Redactor ªef, Vã mulþumim pentru ultimul nr. al ziarului dv. pe care l-am citit cu interes. Ne bucurãm cã rãmâneþi combativi ºi puternici, chiar dacã sunteþi o manã de oameni. Valoarea conteazã. În ceea ce mã priveºte am intenþia sã vã trimit când ºi când câteva din “gândirile” mele. Am remarcat faptul ca aþi abordat un ton ceva mai ironic, glumeþ chiar, alãturi de problemele grave abordate cu seriozitatea necesarã. Românul are un har special de a face haz de necaz. Cu cât mai mare necazu`pe atâta ºi hazu`! Am avut o varã de “coºmar” ºi am oferit, iarãºi, circ Europei ºi lumii întregi cât cuprinde. Pãi unde s-a mai vãzut acest nou tip de “loviturã de stat”?! În direct cu “actori mioritici” get-beget! Ca ºi “Revoluþia” din `89. Pãi n-a fost premierã mondialã? ªi tot în direct, la tv. Am oprit noi respiraþia planetei preþ de nu ºtiu cât timp? Am oprit-o! Am merita sã fim plãtiþi pentru asta. N-au ei, cetãþenii lumii timp pentru cât circ putem oferi noi. Iar dacã vorbele s-ar preface in picãturi de apã, ehei! problema apei s-ar rezolva mintenaº. Acum sã revin la lucruri ceva mai serioase. Despre nereuºita domnului Ioniþã vreau sã zic ºi eu ceva. Nu ºtiu ce mijloace de luptã poþi avea împotriva unei “caracatiþe”? Cea mai vicleanã ºi periculoasã dintre fãpturi. Dumnealui ºi echipa dumnealui au avut de infruntat “o ostilitate” cumplitã. Eu i-aº felicita pentru curaj ºi rezistenþã. Cam atât. Numai bine!” T. M.
Rãspuns: Vã respect punc-
tele de vedere. Vã aºtept cu noi scrieri/comentarii despre viaþa noastrã politicã ºi/sau socialã, cu precãdere cea localã. “DE CE DOARE TRAIAN BÃSESCU? Sunt apolitic. Indiferent cine conduce aceastã þarã mie îmi este indiferent... Trãiesc la mila altora care nu vor sã-mi dea cu piciorul. Fiind o semi-legumã, am avut suficient timp sã privesc televizorul zi ºi noapte pe toate canalele de ani de zile. Nu mã intereseazã USL sau PDL, dar mã mâncã limba de multe ori sã le pot spune, “analiºtilor" falºi de pe anumite canale, care spun cã tot rãul României stã în Traian Bãsescu. Nimeni ºi nimãnui nu i-a trecut prin cap sã spunã de ce, ºi de unde i se trage acest flagel, aceastã urã pe acest preºedinte (mã refer aici la cei care îl atacã în mod consecvent de 8 ani de zile). Ei, bine... vã spun eu adevãrul: Traian Bãsescu e singurul preºedinte care a declarat rãzboi ºi þepe, singurul care a avut curajul sã pomeneascã de “Bãieþii deºtepþi”, Moguli, Baroni locali autoproclamati, Oligarhi, Interlopi locali, Milionari de carton, ºi Gãºtile politice ce se îmbogãþesc prin afaceri directe ºi ilicite cu Statul ºi o justiþie coruptã! De aici i se trage totul! De ce a fost liniºte în timpul lui Iliescu ºi Constantinescu (care a cedat spunând sincer ºi public cã l-a învins ,,SISTEMUL"), ei bine, acum, cu acest “Chior”, care, cu anumite instituþii ale statului “sapã” unde nu trebuie ºi cu zãngãnit de cãtuºe, nu mai þine, nu mai merge... Trebuie “DEMIS”, “SUSPENDAT”, “ELIMINAT” cu orice preþ. Poate cã sunt eu prost, dar un singur om, în zilele noastre, nu poate face un ,,Rai" dintr-o þarã
de unul singur, dar nici sã o distrugã cum se invocã pe mass-media ,,Mafiei" lui Voiculescu, securistul! Crin Antonescu, ce mult s-a ridicat! mi-e milã de el. Nu a învãþat nimic din soarta lui Geoanã... va deveni un mic, foarte mic cât de curând. Atât timp cât nu poate sã facã jocul celor ce-l susþin, va deveni mâine poimâine o simplã amintire politicã. Dan Diaconescu cu PP-DD? Ãsta-i un copil, el crede în minciunile lui cã “USL ºi PDL aeeaºi mizerie”! Totul e un teatru. Fãrã supãrare, dar omul ãsta nu face altceva decât sã promitã lapte ºi miere, ºi loveºte fãrã scrupule în tot ce apucã fãrã discernãmânt. ªi asta nu e bine, domnu’ Diaconescu!” Opinor
Rãspuns: Sunt întrutotul de acord cu expunerea dv. Mafioþii ºi foºtii securiºti au fost (ºi sunt) puternic deranjaþi de atitudinea ºefului statului. Din acest motiv ei nu au precupeþit nimic pentru a-l vedea pe acesta înlãturat din funcþie. Capul lor este Dan Voiculescu. “Domnule redactor ªef, Trebuie sã ºtiþi cã de câteva luni un grup de oameni de afaceri din zonã au pus la cale o strategie de a scãpa de Mihai Apostolache, deputatul zonei. Aceºtia vor sã susþinã pentru funcþia de deputat un om de-al lor, un "om de paie" care sã le facã jocul în Parlament. Apostolache a susþinut de fiecare datã omul simplu, a bãgat în seamã ºi pensionarul ºi profesorul ºi medicul ºi muncitorul, are un cuvânt de spus, este un om respectat în Parlament. ªtiu cã a încurcat multe jocuri în zonã ºi tocmai de aceea se doreºte mazilirea lui. Ca simplu cetãþean le spun acelor oameni de afaceri cã ei
sunt puþini, iar noi suntem mulþi ºi indiferent de intenþia lor, noi vrem în continuare un deputat apropiat de oameni ºi la care sã mergem sã ne spunem pãsurile, nu o slugã a unor oameni de afaceri din zonã care s-au îmbogãþit pe spinarea noastrã ºi care doresc sã ne închidã ºi singura uºã pe care o mai avem deschisã la un demnitar. Se ºtie bine cã dupã ce au ajuns primari, mulþi dintre ei nu mai bagã în seamã cetãþenii, unora le sunt sunt încãlcate grosolan drepturile. Trebuie sã fie cineva care sã îi tragã de mânecã pe aceºti primari atunci când greºesc, altfel vom avea parte de dictaturã ºi eu nu îmi doresc asta”. Un simplu cetãþean
Rãspuns: Stimate domnule, cu toþii ºtim cã puterea adevãratã stã în mâna celor mulþi. Un grup de oameni nu pot schimba voinþa poporului, chiar dacã acel grup este animat de interese financiare ºi meschine. Dv., la vot, în decembrie, puteþi confirma asta. Votaþi-vã deputatul care este aproape de dumneavoastrã! “ÎN ATENÞIA DOMNULUI PRIMAR, Constantin Florin are de rezovat câteva chestiuni nepopulare ºi controversate. De
pildã, o problemã prioritarã continuã sã fie câinii maidanezi care sunt un pericol public. Numãrul acestora în loc sã scadã se aflã în continuã creºtere. Domnul primar, deºi are o lege la dispoziþie (Hotãrârea Consiliului Local Nr. 22/31.03.2005 ) tolereazã practicarea comerþului stradal. Niciunul dintre foºtii primari nu a îndrãznit sã aplice aceastã lege. Ceea ce este o patã de culoare negativã pentru imaginea oraºului. ªi asta o face preferenþial. În esenþã, magazinul domnului Manta îºi expune marfa pe trotuar. Alte magazine o fac mai cu reþinere. Adicã, relaþia de prietenie este mai puternicã decât o hotãrâre de consiliu?” Ecaterina V.
Rãspuns: Stimatã doamnã, publicaþia noastrã a atras atenþia de nenumãrate ori administraþiei locale asupra acestui aspect pe care-l pomeniþi în scrisoare. Cu siguranþã cã sunt interese mult mai puternice decât o lege sau o HCL.
ZIUA MONDIALÃ A PROFESORULUI
L
a iniþiativa UNESCO, Ziua Internaþionalã a Profesorilor se sãrbãtoreºte, începând cu anul 1994, pe data de 5 octombrie, arãtând cã profesorii vor continua sã susþinã generaþiilor viitoare. Cu ocazia Zilei Internaþionale a Profesorilor, 5 octombrie 2012, UNICEF România
le mulþumeºte tuturor profesorilor pentru dedicarea lor ºi îºi reînnoieºte angajamentul de a-i sprijini prin iniþiative globale, regionale ºi locale. “Chiar dacã provocãrile cu care se confruntã profesorii din România sunt mari - repetatele reforme ale sistemului de învãþãmânt, impactul crizei economice, valorizarea educaþiei în societatea actualã -, ei continuã sã le ofere copiilor cunoºtinþele necesare pentru a se descurca într-o lume în permanentã schimbare”. În preajma Zilei Internaþionale a Profesorilor, Secretarul General al Naþiunilor Unite, BAN Ki-moon a lansat Educaþia pe primul loc, o
iniþiativã menitã sã transforme educaþia într-o prioritate globalã ºi sã susþinã atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (Millennium Development Goal) în ceea ce priveºte educaþia. În urmãtorii cinci ani, iniþiativa Educaþia pe primul loc se va concentra pe trei prioritãþi: fiecare copil sã meargã la ºcoalã, îmbunãtãþirea calitãþii procesului de învãþare ºi încurajarea cetãþeniei globale. Prin intermediul campaniei pentru participare ºcolarã "Hai la ºcoalã", UNICEF România luptã ca fiecare copil sã meargã la ºcoalã prin prevenirea absenteismului ºi abandonului ºcolar, precum ºi pentru
îmbunãtãþirea calitãþii procesului de învãþare asigurând formarea directorilor de ºcoalã pentru promovarea educaþiei interculturale ºi incluzive, iar profesorilor cursuri de formare pentru îmbunãtãþirea abilitãþilor de adaptare a metodelor de predare la nevoile tuturor copiilor. ªi în judeþul Prahova, Ziua mondialã a profesorului este marcatã pe 5 octombrie2012, în toate unitãþile ºcolare. Ministerul Educaþiei a transmis o adresã Inspectoratului ªcolar Judeþean prin care a solicitat ca unitãþile de învãþãmânt preuniversitar sã desfãºoare activitãþi specifice, extracurriculare ºi extraºco-
lare dedicate acestui eveniment. Cu aceastã ocazie au fost organizate diferite activitãþi care sã marcheze acest moment ºi sã sublinieze experienþa de profesionalism ºi originalitate a cadrului didactictic. Încã odatã s-a fãcut apel la definiþia de profesor bun, responsabil, cu vocaþie, talent ºi demnitate. Ziua s-a sãrbãtorit local, în ºcoli, prin mici festivitãþi. Trecând cu vederea lista infinitã a problemelor din educaþie, e o zi festivã! Sã ne amintim, deci, de anii devenirii noastre, de dascãlii care ne-au marcat existenþa ºi ne-au format ca oameni.
Prof. Camelia NEAGU
3 ACTUALITATE
HARTA POLITICÃ A JUDEÞULUI PRAHOVA AªA CUM A REZULTAT DUPÃ ALEGERILE LOCALE
Localitãþi câºtigate de USL (numele primarilor)
- Urlaþi (PNL) - Marian Mãchiþescu - Bãlþeºti (PNL) - Ioan Radu - Gura Vitioarei (PNL) - Gh. Trifon - Berceni (PNL) - Constantin Bucur - Albeºti (PNL) - Nicolae Popescu - Talea (PNL) - Cristian Neagoe - Podenii Noi (PNL) - Alionte Mihai (candidatul care a mâncat bãtaie, la propriu, în timpul campaniei) - Surani (PNL) - Bucur Lucian - Ariceºtii Zeletin (PNL) - Roºu Florin - Floreºti (PNL) - David Eugen - Slãnic (PNL) - Daneluº Costea - Bucov (PNL) - Savu Ion
- Brazi (PNL) - Radu Leona - Poienarii Burchii(PNL) -Nedelcu Aurel - Dumbrava (PNL) - Bunea Nicolae - Izvoarele(PNL) - Dinulescu Margareta - Teiºani (PNL) - Stanciu Gheorghe - Mãgureni (PNL) - Iarca Gheorghe - Sinaia (PNL) - Vlad Oprea - Mãneciu (PNL) - Cordoº Vasile - Breaza (PNL) - Rãzvan Bãlãºescu - Poseºti (PNL) - Spãtãrelu Valentin - Brebu (PNL) - Ungureanu Adrian - Boldeºti Scãieni(PSD) - C-tin Bucuroiu - Mizil (PSD) - Emil Proºcan - Adunaþi (PSD) - Negotei Octavian - Ceraºu (PSD) - Duca Dumitru - Cornu (PSD) - Nanu Cornel - Ciorani (PSD) - Voicu Marin - Fulga (PSD) - Badea Constantin - Bertea (PSD) - Petcu Ion - Aluniº (PSD) - Bigiu Iulian - ªtefeºti (PSD) - Tãbãraº Vasile - Telega (PSD) - Gheorghe Ilie - Puchenii Mari (PSD) - C-tin Sorin - Balta Doamnei (PSD) - Dascãlu Vasile - Predeal Sãrari (PSD) - Toader Eugen - Fântânele (PSD) - Mateiu Dumitru - Valea Cãlugãreascã (PSD) - Neacºu V. - Blejoi (PSD) - Dumitru Adrian - Gherghiþa (PSD) - Ciolacu Constantin - Ariceºtii Rahtivani(PSD) - Cristea Alex - Jugureni (PSD) - Mãrcoceanu C-tin - Olari (PSD) - Voinescu Milicã - Gornet (PSD) - Negoiþescu Nicolae - Vãrbilãu (PSD) - Ioniþã Ion - Bertea (PSD) - Petcu Ion - ªotrile (PSD) - Davidescu Bogdan - Pãuleºti (PSD) - Drãguºin Ion - Vãlenii de Munte (PSD) - C-tin Florin
- Râfov (PSD) - Cazanciuc Costin - Bãrcãneºti (PSD) - Dima Gheorghe - Iordãcheanu (PSD) - Poianã Ion - Bãneºti (PSD) - Gheorghe Stoica - Dumbrãveºti (PSD) - State Valentin - Chiojdeanca (PSD) - Babaiana Gh. - Gura Vadului (PSD) - Lungu C-tin. - PLOIEªTI (PSD) - Iulian Bãdescu
Localitãþi câºtigate de PDL (numele primarilor)
- Boldeºti Grãdiºtea - Enescu Niculae - Sãlciile - Nistor Stan - Ceptura - Panã Gheorghe - Colceag - Papainog Gabriel - Vadu Sãpat - Zamfirescu Vasile - Drãgãneºti - Dumitrache Ion - Filipeºtii de Târg - Manole Aurelian - Tãtaru - Mareº Iuliana - Poiana Câmpina - Moldoveanu Alin - Bãicoi - Ciprian Stãtescu - Starchiojd - Gârbea Ahmed Cornel - Câmpina - Horia Tiseanu - Târgºoru Vechi - Drãgan Nicolae - Cocorãºtii Colþ - Bardaº Doru - Plopeni - Dragoº Niþã - Valea Doftanei - Manea Ion - Tinosu - Andrei Iulian Gabriel - Scorþeni - Neacºu Mihai - Buºteni - Emanoil Savin - Comarnic - Dorian Botoac? - Plopu - Bãlãnescu Adrian - Drãgãneºti - Dumitrache Ion - Mãgurele - Diaconu Vasilicã - Lipãneºti - Nica Robert - Vâlcãneºti - Manole Adrian
- Lapoº - Þârlea Constantin Dumitru - Mãneºti - Niþoi Constantin - Proviþa de Jos - Dumitrescu Mihai - ªoimari - Dragomir Constantin - Apostolache - Bratu Mihail - Drajna - Gonþea Violeta - Baba Ana - Dragu Ion - Gorgota - Dumitru Ionuþ - Proviþa de Sus - Cosmoiu Elena - Secãria - Popa Iulian - Cocorãºtii Mislii - Alexandru Daniel - Filipeºti de Pãdure - Morãrescu Costel - Cosminele - Anton Corneliu - Bãtrâni - Necula Gheorghe - Pãcureþi -Andreescu Grigore
Localitãþi câºtigate de PP DD (numele primarilor)
- ªirna - Sandu Valerica - Tomºani - Mihai Florin Pelin
Localitãþi câºtigate de PER (numele primarilor)
- Azuga - Constantin Samson
Localitãþi câºtigate de PC (numele primarilor)
- Salcia - Boºtinã Dan
- Ploieºti - Iulian Bãdescu (PSD) - Câmpina - Horia Tiseanu (PDL)
VIZIUNEA ECONOMICÃ A LUI VIRGIL MADGEARU derenþa agriculturii, dar ºi de nivelul ridicat de modernizare a exploatãrii agricole. Viziunea pornea de la realitate ºi cãuta o soluþie pentru ceea ce putea sã facã statul român în perioada interbelicã, nu pentru ceea ce-ºi dorea sau visa clasa politicã. Opera economicã a lui Virgil Madgearu a fost, de fapt, un prim semnal de alarmã proirgil Madgearu, ecofesionist la pericolul prãbunomist român de ori- lirii economiei româneºti gine armeanã, accep- sub greutatea structurii ta realitatea societãþii româ- defectuoase a statului ºi a neºti interbelice, gãsind-o în incapacitãþii ca acest stat mod lucid subdezvoltatã. slab sã rãspundã marilor Ea se afla mult în urma agresiuni externe, cãutând Occidentului ºi nu reuºea sã cu eforturi imense sã deztreacã pasul decisiv spre o volte o industrie capitalistã economie capitalistã dezperformantã într-un loc unde voltatã. Pentru rezolvarea momentul prielnic a fost acestei probleme, Madgearu pierdut în decenii de propunea o viziune socialist- reforme aproximative. Ca ruralã a þãrii, astfel încât mereu în doctrinele România sã treacã la o þãrãniste, ce s-au tot enunþat politicã de dezvoltare ecoîn politica româneascã, nomicã cu bazele în coopera- Madgearu oferã soluþia stative agricole de producþie, tului agrarian: aducând statul la o "Când þesãtura fundamenbunãstare determinatã talã a organizaþiei econoorganic nu numai de prepon- mice este formatã de mi-
V
lioane de economii familiare þãraneºti, care nu cunosc aproape de loc sistemul salariatului ºi au o concepþie deosebitã despre profit ºi rentabilitate, iar întreprinderile economice nu sunt elementul predominant în viaþa socialã, când prin urmare ordinea economicã nu este capitalistã, ci socialagrarã, Statul aflat în aceastã situaþie trebuie sã-ºi orânduiascã întreaga sa politicã, în aºa fel, încât sã deschidã drumul larg pentru dezvoltarea, în primul rând, a celulelor fundamentale ale organismului social, a economiilor þãrãneºti". Este reflexul în economie al constatãrii lui Nicolae Iorga, în politicã, ºi anume cã, în urma loviturii de stat din 1930, România a încetat sã mai urmeze un plan de viitor ºi a coborât doar la gestionarea unei realitãþi imediate, descurcându-se. Stat social-agrar înapoiat, din punct de vedere al capitalismului, România ar fi trebuit în viziunea lui Madgearu - sã
aplice un socialism prudent, controlat de un sistem democratic aproximativ, dar care sã împiedice alunecarea planului economic socialist spre comunism. Nu a reuºit. Unii colegi de partid cu Madgearu, ca Armand Cãlinescu, considerau cã proiectul de "stat þãrãnesc" al acestuia este o "tâmpenie". Grigore Gafencu, alt membru marcant al PNÞ, avea sã scrie în jurnalul sãu, pe aceeaºi temã: "Acest salt de la un extrem la altul, de la þãranii de azi, lipsiþi de unelte ºi de poftã de muncã, ducând o viaþã de mizerie în sate încã pe jumãtate sãlbatice, la pãtura þãrãneascã stãpânitoare de mâine, izvor de luminã, de ºtiinþã ºi de civilizaþie (<<universitãþile>> ºi <<academiile>> la þarã pregãtesc aceastã operã de <<culturalizare>> ruralã!) vãdeºte o închipuire bogatã, în contrazicere, fireºte, cu legile istoriei, cu atât mai cuprinzãtoare însã de devize politice, electorale ºi demagogice". Constantin Arge-
toianu vedea în þãrãniºti, printre liderii cãruia se afla ºi Virgil Madgearu, un "partid de stânga radicalã, orientat spre Rãsãrit". Istoria a demonstrat cã soluþiile pentru Agriculturã ale lui Virgil Madgearu erau mult mai aproape de realitate ºi cã perioada comunistã a surprins agricultura româneascã exact aºa cum o descrisese el.
Alex Mihai STOENESCU
4
ACTUALITATE
VEªNICA PROBLEMÃ: PE CINE ALEGEM
V
ã place viermuiala din clasa politicã? Cu toate acestea îi tot alegem de 22 de ani amãgindu-ne cu "Poate ãºtilalþi vor fura mai puþin!". Europa este în crizã o parte din ea - iar România este cu un picior în groapã. (De fapt nu România, ci majoritatea românilor suntem la limita subzistenþei ªi asta tocmai din cauza minunatei clase politice). Cum sã se ocupe aceºti oameni de problemele cetãþenilor mai puþin favorizaþi decât ei când au de
umplut buzunare de la buget ºi de atacat între ei în mod murdar? Asistãm la o adevãratã nebunie; nici nu se anunþã o eventualã urcare pe calea devenirii - nu pe cea a valorii! - cã apar imediat tot felul de bileþele, filmuleþe ºi informaþii despre respectivul/respectiva începând din fragedã pruncie ºi pânã în zilele noastre. Nici rudele celui/celei de dãrâmat/e nu scapã de tirul adversarilor. Mai nou se poartã moda plagiatului ºi a CV-urilor false. Spuneam cu multã vreme înainte ca ºi Iisus dacã ar veni sã candideze la vreun post sus-pus s-ar trezi în 1-2 sãptãmâni cu niºte dosare stufoase ºi fabuloase de corupþie ºi/sau conflict de interese. O spun cu toatã convingerea dupã ce am vãzut droaia de acuzaþii - false sau adevãrate aduse diferiþilor promovaþi. Mai spuneam cã noi românii
am fost manipulaþi ºi minþiþi în asemenea hal încât ne-am pierdut ºi puþinul de încredere pe care o mai aveam. Grav este faptul cã ne-am pierdut ºi încrederea în noi înºine. Chiar dacã un plagiator dovedit (cum este Victor Ponta) demonstreazã cã este onest ºi cã nu a plagiat pe nimeni, vom crede cã toatã tãrãºenia a fost muºamalizata ºi este firesc din moment ce s-au muºamalizat mai toate pungãºiile fãcute de dragii noºtri politicieni ºi guvernanþi/administratori. ªi în situaþii în care alesul/numitul este dovedit a fi încãlcat legile în mod grav ºi cu prejudicii pentru stat sau pentru cetãþean ºi este condamnat, el nu pãþeºte nimic. (Ba unul a pãþit o condamnare cu executare, dar este excepþia care întãreºte regula; probabil a fluierat prea tare ºi unde nu trebuia). Mitele, fraudele,
deturnãrile de fonduri, contractele care ar fi imposibile în þãrile civilizate ºi câte ºi mai câte sunt tratate drept bagatele. Salariile ºi pensiile de sute de euro milioanele de locuri de muncã, miile de kilometri de autostrãzi etc. cu care ne-au amãgit cei care s-au perindat la putere, fac ca minciunile baronului von Munchausen sã devinã ridicole. "Va cãdea PDL-ul..., Referendumul..., Traian Bãsescu - la nesfârºtit..., Corina Vinþan, Dan Diaconescu..., sau mii de euro - recenta vedetã în materie de salariu, Borza, cu 50.000 de euro lunar..., fugarul Sima etc." - sãptãmâni de dezbateri televizate exagerat de mediatizate ne-au dus la un sentiment de saturaþie care ne face sã nu mai deschidem televizoarele. În locul unor membri din PDL care timp de niºte ani au jefuit
bugetul cum au vrut ei, au venit USL-iºtii. Se vor dedulci ºi aceºtia la pufuºor pe botiºor dar abia dupã ce românii vor mai uita din "realizãrile" guvernelor anterioare ºi dupã ce vor ieºi din clinciul CVurilor false, al plagiatului ºi al incompatibilitãþilor. Cã cei care cautã sã înºele trebuie demascaþi ºi îndepãrtaþi de la ciolan este firesc. Ceea ce este nefiresc este ca o droaie de servicii secrete sã nu facã decât sã scormoneascã pentru a gãsi tot felul de murdãrii din viaþa oamenilor. S-a ajuns la o adevãratã vânãtoare de vrãjitoare. Cei ai preºedintelui se întrec cu cei ai premierului pentru a descoperi mizeria de sub preº. ªi-n tot acest vârtej, alegãtorul. Cãruia i se cere sã iasã la vot. Vom ieºi, cã aºa suntem noi, românii, dar pe cine sã (mai) alegem?
Gh. SÂRBU
REFERENDUM PENTRU AVEREA LUI DAN VOICULESCU! Referendum: Sunteþi de acord cu împãrþirea averii lui Dan Voiculescu la tot poporul? - 98% dintre români ar spune DA!
Acum sã imaginãm o situaþie similarã. Mâine s-ar organiza un referendum cu urmãtoarea întrebare: "Sunteþi de acord sã i se confiºte toatã averea lui Dan Voiculescu, iar aceasta sã fie împãrþitã în mod egal tuturor românilor la urmãtorul salariu?" La aceastã întrebare e extrem de probabil ca peste 90% dintre români sã voteze pentru cîteva sute de euro în buzuS-a tot vehiculat prostia cã nar moca (nu am fãcut exact "7,4 milioane de români au calculul, dar dacã nu iese votat pentru demiterea lui suma, se mai confiscã, tot Traian Bãsescu. Printr-o prin referendum, de la alþi chichiþã constituþionalã însã milionari sau de la Ciutacu, Bãsescu poate rãmîne la Badea ºi Ciuvicã). Mai mult, Cotroceni. Chiar dacã legea la un astfel de referendum, îi permite sã fie din nou ºef unde omul ar simþi direct al statului, el ar trebui sã ia sutele de euro în buzunar, act cã moralmente nu mai sigur s-ar realiza cvorum. poate fi preºedinte Cu 7,4 milioane de voturi împotriva Dupã ce poporul ar decide lui, ar trebui sã-i fie ruºine sã cã averea lui Voiculescu tremai calce pe holurile palatu- buie astfel împãrþitã, Voiculescu s-ar apãra lui prezidenþial nesocotind voinþa naþiunii ºi ar trebui sã- invocînd în mod perfect legal ºi dea demisia ca sã respecte prevederea din Constituþie care spune cã proprietatea vrerea poporului." Buuuun!
este garantatã de stat ºi nu poate fi confiscatã. Deci, Voiculescu s-ar folosi de o "chichiþã/gãselniþã constituþionalã" ca sã scape de voinþa popularã exprimatã în modul cel mai sincer ºi direct. Iarãºi buuuuun! Pe urmã, opozanþii USL ar putea sã iasã la televizor ºi sã refacã pentru Felix exact raþionamentul cu care este afurisit Bãsescu spunînd cam aºa: "Chiar dacã legal domnul Felix are dreptul sã-ºi pãstreze averea, moralmente acesta nu poate sã ignore votul a 13 milioane de români, care au cerut ca banii lui sã fie împãrþiþi poporului. Mie, în locul lui, mi-ar fi ruºine sã mai ies din casã. Aº accepta pe loc soluþia moralã ºi corectã: miaº dona averea respectînd voinþa exprimatã de popor prin cele 13 milioane de voturi". Vedeþi dar cã trebuie sã fim foarte atenþi cum respectãm
(Bonus: Imaginaþi-vã cã mâine s-ar face un referendum prin care sã întrebãm românii dacã sunt de acord sã se desfiinþeze Parlamentul ãla de "trântori care dorm toatã ziua". Amintiþi-vã cã în percepþia publicã, din pãcate,
þilor 2.678; - Numãr iniþiative legislative înregistrate la Senat 2.794; - Numãr de iniþiative legislative devenite legi 1.138; - Pondere adoptãri tacite la Camera Deputaþilor 9%; - Pondere adoptãri tacite Senat 16%; - Numãrul de iniþiative legislative cu termenul de avizare depãºit la Comisiile Permanente 580; - Numãr de interpelãri adresate Guvernului 6.331; Numãr de parlamentari care
au migrat cel puþin o datã în acest mandat 94; - Media prezenþei parlamentarilor în Camera Deputaþilor 71%; - Media prezenþei parlamentarilor în Senat 60%; - Cea mai scãzutã ratã de prezenþã a fost înregistratã de parlamentarii din circumscripþiile Vrancea (52%), Argeº (53%) ºi Bucureºti (54%). - Mandatul 2008 - 2012 a reprezentat o premierã printr-o serie de fenomene fãrã precedent, majoritatea dintre aces-
tea contribuind, din pãcate, la scãderea credibilitãþii generale a Parlamentului: - 22 de parlamentari trimiºi în judecatã, majoritatea pentru infracþiuni de corupþie, 5 condamnaþi iar pentru 2 s-a solicitat începerea urmãririi penale, totodatã alþi 42 de parlamentari verificaþi de Agenþia Naþionalã de Integritate pentru încãlcarea unor prevederi privind regimul declarãrii averilor ºi conflictelor de interese; - 11 deputaþi au fost filmaþi în timp ce votau legi în sala de
Bilanþul activitãþii parlamentare 2008 2012, în cifre - Numãr iniþiative legislative înregistrate la Camera Deputa-
voinþa poporului.
Parlamentul are cea mai proastã imagine, situînduse mai jos decît guvernul sau partidele. Nu vreau sã mã gândesc cum ar vota majoritatea aia harnicã pornitã sã vinã la vot la primele ore ale dimineþii.)
Alexandru DUÞU plen folosind atât cartela proprie cât ºi a altor colegi; - Crearea unui grup parlamentar inexistent la data alegerilor parlamentare în 2008; - Numãrul parlamentarilor migratori s-a dublat în acest mandat faþã de cele anterioare (59 deputaþi ºi 35 senatori au schimbat cel puþin o datã grupul parlamentar), fenomenul nefiind doar tolerat, ci chiar încurajat de partidele politice. - adoptarea de avize ºi rapoarte fãrã cvorum.
5
MUZEUL NATURA VÃII TELEAJENULUI MUZEUL JUDEÞEAN DE ªTIINÞELE NATURII PRAHOVA
S
trada Berevoieºti la numãrul 14, aici funcþionase cinematograful din Vãlenii de Munte, Universitatea Popularã întemeiatã de Nicolae Iorga, redacþia ºi tipografia "Neamului românesc". Muzeul are 2 camere: una de suveniruri, iar în cealaltã, expoziþia adãposteºte mistreþi, urºi, veveriþe, lupi, vulpi, acvile, sitari din fauna Vãii Teleajenului. Noutatea este cã aici sunt difuzoare care redau sunetele scoase de aceste vieþuitoare. Existã ºi o cascadã cu efectele sonore autentice din realitatea naturii de pe Teleajen. Peisajul evidenþieazã
þarã cu tot ceea ce înseamnã coordonatele ei majore relieful, clima, flora, fauna, bogãþiile solului ºi subsolului, hidrografia, aºezãrile omeneºti, istoria, civilizaþia, cultura, populaþia, economia ºi turismul”. (Pliant expo)
decorul natural din zona Prahovei, fauna, flora, relieful, o imagine fidelã a lumii naturii de pe Teleajen. Tot aici sunt prezentate ºi obiecte specifice privind cultura pomilor fructiferi ºi
MEMORIA
IZVOARELOR (MOMENTE DE REFERINÞÃ DIN ISTORIA COMUNEI)
panouri ilustrative cu informaþii de specialitate. “Expoziþie permanentã ce reprezintã doar nucleul unui autentic muzeu complex al Vãii Teleajenului, una dintre cele mai frumoase zone din
* 1908 - Se legifereazã folosirea alfabetelor chiliric ºi latin pentru studierea literaturii româneºti de cãtre elevi; aceasta avea ca scop introducerea în programele ºcolare a descifrãrilor scrierilor vechi. * 1928 - 1 martie. A fost înfiinþatã Banca popularã "Sprijinul" din iniþiativa lui Nicu Georgescu, care dupã 1948 s-a transformat în Cooperativa localã. S-a înfiinþat Halta Izvoarele, mai întâi sub numele de Sãcuieni, pentru ca ulterior sã fie denumitã Luca Elefterescu, dupã numele concesionarului cãilor ferate de atunci. * 1931-1940. A fost construitã Biserica Nouã, numitã ºi "Catedrala Plaiului"; aceastã construcþie s-a realizat prin eforturile materiale ale tuturor izvorenilor, dar ºi prin stãruinþa pãrintelui Gheorghe Iliescu, sprijinit de sãteanul Nae Gaftoi. * 1937, 13 iunie. S-a nãscut la Izvoarele profesorul George Constantin, membru titular al Uniunii Artiºtilor Plastici din România. Absolvent al Universitãþilor din Bucureºti ºi Sorbona-Paris, artistul a expus lucrãri în muzee din þarã ºi din strãinãtate. * 1943, 30 iunie. Mareºalul Ion Antonescu a vizitat diverse localitãþi din judeþul Prahova, printre care ºi Izvoarele ºi Homorâciu, unde se afla tabãra militarã de instrucþie elevi ai ªcolii Militare din Ploieºti; cu
aceastã ocazie izvorenii au fost felicitaþi de mareºal pentru condiþiile de desfãºurare ale exerciþiilor militare. * 1944. În cadrul ºcolii din localitate a luat fiinþã ansamblul de dansuri populare "Izvoraºul", care a participat la mai multe concursuri ºi festivaluri judeþene ºi naþionale. * 1945, 8 iulie. A avut loc sfinþirea noului lãcaº de cult religios, Biserica "Izvorul Tãmãduirii", aºezatã în centrul satului Izvoarele; la acest eveniment au participat peste 100 de preoþi, cinci miniºtri ºi mii de credincioºi din întreaga comunã. * 1947, 14 iulie. Ia fiinþã la Izvoarele, Obºtea Moºnenilor Izvorani compusã din 200 de membri, sub conducerea învãþãtorului Filon Diaconescu. * 1964-1965. În localitatea Izvoarele s-au dat în folosinþã douã construcþii importante: clãdirea Cãminului Cultural ºi cea a ºcolii cu clasele I-VIII; aceste realizãri s-au datorat personalitaþii marelui biolog, Traian Sãvulescu, care "patrona" localitatea la acea vreme. * 1977 - S-a construit, pe malul drept al Teleajenului, drumul industrial de beton care leagã Barajul Mãneciu de satul Teiºani; acest drum trece prin Izvoarele.
Daniela Fuerea
MIRON R. PARASCHIVESCU–VIZIUNI POLEMICE În lumea contemporanã certificatul de calitate al unei societãþi este conferit de cultura poporului respectiv, de valorificarea ºi pãstrarea ei. Ivirea unor personalitãþi într-un anumit spaþiu, oferã generaþiilor prezente ºi viitoare o bogãþie spiritualã, forþã idealurilor ºi sentimentul apartenenþei la statutul de contemporan în eternitate. Vãlenii de Munte este un oraº mai bogat, avându-i ca pãrinþi spirituali pe Nicolae Ioarga ºi pe Miron Radu Paraschivescu. Importanþa existenþei lor în acest cadru vãlenean asigurã interesul realizãrii a cât mai multor acþiuni culturalartistice cu ocazia comemorãrii ºi aniversãrii lor. Toatã aceastã grijã de-a proiecta manifestãri culturale pentru un scriitor, cu acelaºi prilej, de cãtre 3 instituþii de culturã este extrem de lãudabilã, dar se ridicã totuºi o problemã, cea a repetiþiei, a transformãrii unor momente inedite în unele fade. Este ºi cazul lui Miron Radu Paraschivescu (de la naºterea cãruia s-au împlinit, pe 02 octombrie a.c., 101 de ani), care a generat, cu acest prilej, o “emu-
laþie” deloc de invidiat la nivelul instituþiilor de culturã din oraº. Însã dacã opþiunea de-a face ce vrei cu un nume, adicã cu interesul iscat de poet, cu norocul de a-l avea între oamenii de vazã ai oraºului, pare cumva accesibilã individului în general, instituþiile de culturã ce vor ºi þin sã-i ducã memoria mai departe sunt datoare sã-ºi asume responsabilitatea acþiunilor puse în practicã. Singularitatea unei manifestãri într-un spaþiu cultural restrâns evitã paralelismele, valoarea realã a acþiunii nu este diminuatã, nu pare cliºeu repetat ºi repetabil, nu plictiseºte ºi nu dã senzaþia de epuizare, ramânând un proiect pe termen lung ca viziune ºi acþiune concretã. Încercarea de-a înþelege de ce se întâmplã acest lucru ne conduce spre concluzia cã, necesara comunicare este absentã ºi cã interesele fiecãrei instituþii de culturã nu se opresc numai la modul de-a se remarca, ci ºi la posibilitatea de-a atrage fonduri, sponsori, finanþãri de la buget pe baza « bogatei » activitãþi acumulate. Problema e
prea realã ºi dureros de spinoasã, întrucât e greu sã te abþii sã nu invoci motive, situaþii drept scuzã sau sã învinuieºti de proprie incoerenþã ghinionul coincidenþei de evenimente… ªi totuºi, orice problemã trebuie transformatã, tratatã ca o ºansã a originalitãþii unei experienþe culturale.
Cea mai mare parte a acþiunilor dedicate poetului Miron Radu Paraschivescu ar reveni de drept bibliotecii din oraº, care de altfel îi poartã ºi numele. Muzeul “Nicolae Iorga”ar avea, ca opþiune , în cazul suprapunerii pe aceastã activitate, readucerea în prim plan a unor oameni importanþi ce-au avut legãturi cu istoricul Nicolae Iorga precum inginerul Gheorghe Pãnculescu, cel de la care Iorga a cumpãrat casa din Vãlenii de Munte, actualmente muzeu, sau Munteanu Râmnic Frasin, ministru la aceea vreme ºi prieten cu istoricul Iorga, în timp ce Casei de Culturã îi rãmân atatea alte posibililitãþi de umplere a programului cultural-artistic, fiind ºi în posesia unui excelente corale ce ar trebui « exploatatã » la maximum. Desigur, nu sunt eu în mãsurã sã dau indicaþii ce sã facã ºi cum sã-ºi organizeze activitatea instituþiile de culturã din Vãlenii de Munte. E doar o chestiune de observaþie obiectivã ce þine de elemenarul bun simþ. Ideea unei colaborãri frumoase a tuturor celor 3 instituþii de cul-
turã vizate mai sus ar aplana orice nemulþumire ºi s-ar îndepãrta posibilitatea revenirii ciclice la aceleaºi discuþii. Deschiderea existã, mai rãmâne de sãvârºit “ împãcarea “ tuturor ideilor (ºi nu numai a ideilor…) ºi apoi pãstrarea jurãmântului formal, obiectiv ºi sugestiv, menit sã lãmureascã o stare de fapt ºi s-o canalizeze spre reuºitã. Se ºtie cã, actualmente, casa lui Miron Radu Paraschivescu stã în paraginã undeva pe malul Teleajenului. Toate eforturile ca ea sã devinã proprietatea oraºului în vederea transformãrii ei într-o casã memorialã au rãmas fãrã rezultat. Miron R. Paraschivescu a avut un fiu, locuitor al Parisului, în mâinile cãruia, ca moºtenitor de drept, se aflã soarta acestei case. Poate cã noua administraþie a oraºului se va gândi mai mult la aceastã ºansã pe care o are ºi punând ban peste ban (renunþând la risipa care se face pe publicaþii, emisiuni televizate, monografii etc.), sã cumpere casa lui M.R.P. Tatiana BÃJENARU
6 ACTUALITATE
Schimbul de experienþã intercultural ºi de solidaritate franco-român
Î
n cadrul parteneriatului ce existã de mai bine de 20 de ani, Asociaþia Solidaritatea Poseºti - Centre Mauges a organizat în luna iulie a acestui an schimbul bienal de experienþã româno - francez, beneficiind de subvenþii Europene printr-un "Proiect Tineri în Acþiune" dedicat tinerilor din România ºi Franþa, cu vârsta între 16 ºi 18 ani. Proiectul se învârte în jurul cifrei 10 ºi se doreºte a fi unul de nota 10! Prin cele douã dimensiuni ale sale: interculturalitatea ºi solidaritatea, schimbul de experienþã îºi propune înlãturarea stereotipurilor promovate de unele Media ºi ideilor preconcepute pe care le puteam avea despre o altã culturã aflatã la celãlalt capãt al continentului cât ºi despre anumite grupuri sociale defavorizate precum: persoanele cu handicap, copii abandonaþi, imigranþi, minoritãþile de rromi, etc. "Dar cum putem cunoaºte mai bine cultura celuilalt decât prin imersiune, locuind în familii, de unde putem învãþa multe din dotarea ºi amenajarea caselor ºi a ane-
xelor, din obiceiurile culinare dar ºi din relaþiile între membrii familiei?" spune Damien Girardeau, unul din animatorii francezi. Astfel 10 tineri români din toate satele comunei Poseºti acompaniaþi de 2 adulþi petrec 10 zile în Franþa în regiunea Centre Mauges fiind gãzduiþi în familiile unor tineri francezi de aceeaºi vârstã. La sfârºitul acestui sejur, aventura tinerilor continuã împreunã, timp de 10 zile în România. Sprijinind cu consecvenþã un parteneriat între doi corespondenþi, aceiaºi tineri români se transformã în gazde pentru invitaþii lor francezi, la întoarcerea în þarã. "Asociaþia ASPCM nu este o agenþie de turism iar acest Schimb de experienþã nu este o vacanþã" explicã doamna Cati Cãplescu, unul dintre animatorii români. Pe lângã vizitele culturale, programul sejurului împreunã propune diferite activitãþi de solidaritate menite sã le ofere tinerilor o deschidere cãtre celãlalt ºi sã intre în contact cu diferite structuri organizate care lucreazã cu persoane defavorizate. Atât
tinerii români cât ºi francezi participã prin rotaþie la ateliere de reamenajare a ºcolilor din localitãþile în care locuiesc, la activitãþi de curãþarea mediului inconjurãtor, la organizarea de jocuri pentru copiii aflaþi la un centru de plasament, lucrul la fermã alãturi de persoane cu handicap psihic. În afara activitãþilor propuse, tinerii gãtesc ºi mãnâncã împreuna, învaþã cântece ºi dansuri tradiþionale specifice fiecãrei culturi, ºi nu în ultimul rând învaþã sã comunice într-o limbã de circulaþie internaþionalã, învaþã sã nu se izoleze, sã fie toleranþi ºi sensibili la diferenþele culturale ce pot interveni între noi. La sfârºitul celor 20 de zile împreunã, tinerii se despart cu greu continuând sã corespondeze între ei. Ansamblul folcloric "Floricica" din Poseºti în regiunea Mauges din Franþa Invitat pentru a participa la cea de-a 10 ediþie a festivalului "Primãvara Culturalã", organizatã de Comunitatea Comunelor din centrul regiunii Mauges, ºi Asociaþia Solidaritatea RomâniaPoseºti, ansamblul de dansuri folclorice "Floricica" din Poseºti a susþinut mai multe spectacole folclorice în regiunea din nord-vestul Franþei, în perioada 16 - 23 aprilie. Acompaniaþi de Nicolae Goicea, coordonatorul activitãþii culturale din Poseºti, Danuþ Sãcuiu, coregraf ºi instrumentist ºi Adrian Bondoc, acompaniator muzical, grupul de tineri
dansatori ºi soliºti vocali au interpretat mai multe suite de dansuri ºi cântece tradiþionale, reprezentând cu succes þara noastrã peste hotare. Douã dintre spectacole s-au desfãºurat la cãminele pentru bãtrâni din Beaupreau ºi Villedieu-la-Blouere într-o atmosferã foarte emoþionantã, unde românii au fost rãsplãtiþi cu aplauze puternice ºi laude din partea vârstnicilor francezi. Impresionaþi de sincronul perfect al dansurilor ºi de ritmurile sãltãreþe ale muzicii tradiþionale româneºti, rezidenþii cãminului pentru bãtrâni, aflaþi uneori în scaune speciale de locomoþie, au aplaudat ridicân-
promis solemn cã în viitor vor realiza un spectacol împreunã. Sãptãmâna 16 - 23 aprilie a culminat cu Spectacolul "Saveurs et musiques de l'Est" la care au participat peste 220 de spectatori. Publicul francez a avut ocazia sã guste din reþete exclusiv româneºti, sã asculte muzicã de calitate interpretatã de soliºti ai grupului român ºi sã danseze alãturi de aceºtia. Tinerii români au fost gãzduiþi în familii franceze ºi dupã primele zile de ºedere aici, familiile gazdã au fost deja numite "pãrinþi adoptivi". Încântaþi de publicul cãlduros pe care l-au cunoscut în Franþa ºi de vizitele
du-se în picioare, manifestându-ºi astfel recunoºtinþa pentru cei care le-au cãlcat pragul ºi i-au inveselit cu spectacolul lor. Vineri 20 aprilie, grupul “Floricica” a susþinut un al treilea spectacol în piaþa din târgul de legume din Beaupreau, invitând în cercul lor, târgoveþii francezi aflaþi la cumpãrãturi, fiind atraºi de ritmurile horelor ºi sârbelor tradiþionale româneºti. Un eveniment de mare încãrcãturã spiritualã a avut loc vineri seara, cu ocazia schimbului cultural dintre grupul folcloric Bel Pratel din Beaupreau ºi grupul român “Floricica”. Având ca punct comun pasiunea vie pentru dans ºi folclor, tinerii au putut învãþa din dansurile celeilalte naþiuni ºi ºi-au
din regiune, ansamblul “Floricica” a avut ocazia sã susþinã din nou un spectacol în faþa delegaþiei de primari ºi vice-primari francezi ai comunelor Comunitãþii Comunelor din Centre Mauges, ce s-au deplasat la Poseºti în luna august, graþie Festivitãþilor de Înfrãþire. În urma parteneriatului de mai bine de 20 de ani ºi a relaþiilor de prietenie stabilite între cele douã comunitãþi româno-franceze, la începutul lunii august au avut loc Oficialitãþile de Înfrãþire între Comuna Poseºti ºi Comunitatea Comunelor din centrul regiunii Mauges.
Cãtãlina CÃPLESCU (organizator al spectacolelor ºi deplasãrilor în Franþa)
7 ACTUALITATE
IMAGING EUROPE, TURCIA, SEPT. 2012
cât mai multe-ºi au aflat, în luna mai, când noi am fost gazdele pentru întâlnirea din România! Normal c-am acceptat provocarea lor ºi iatã-ne, acum, povestind cu drag tocmai despre Turcia - o lume aparte, cu oameni calzi ºi primitori, unde am fost la a patra întâlnire de proiect care s-a desfãºurat în perioada 2328 septembrie 2012 la roiectul Comenius Zonguldak, important oraº "Imaging Europe" a portuar situat pe malul asiatic intrat, toamna aceasta, al Mãrii Negre (pentru noi au în cel de-al doilea an al exisfost reale momente când tenþei sale: a crescut faþã de ne-am simþit teribil de "acasã" anul trecut ºi nu mai este pe þãrmul iubitei noastre temãtor ca la început, a vãzut mãri!). Zona este una munlocuri noi, spectaculoase, ºi-a toasã ºi spectaculoasã în fãcut enorm de mulþi prieteni, acelaºi timp, bogatã în zãcãa trãit clipe memorabile pe minte de cãrbune, mineritul care le-a împãrtãºit cu toþi fiind o tradiþie ºi un mod de
P
cititorii sãi... Pânã acum au fost întâlnirile din Grecia, Croaþia, România, recent Turcia, urmeazã Belgia ºi, la final, Spania care va închide glorios acest proiect, în lumina reflectoarelor, pentru cã acolo se vor premia cele mai reuºite lucrãri ale elevilor. Dar totul a început pe facebok, aceastã uriaºã reþea de socializare, unde niºte prieteni din Turcia mã întrebau dacã nu vreau sã mã alãtur unui proiect iniþiat de David Monsecour, Belgia, pentru cã avem o þarã interesantã despre care ei doresc sã afle
viaþã pentru locuitorii din regiune. Delegaþia de la noi din ºcoalã care s-a deplasat în Turcia a avut în componenþa ei 5 elevi: Anaida Ogrezeanu, Alexandru Popa, Dragoº Dragomir, Cosmin Rizea - toþi din clasa a - XIIa B ºi Alex Cîrstinoiu -XIB, plus 5 profesori: Luiza Cotunã, Dana Podumneacã, Cristina Sandu, Cristina Moraru ºi Lavinia Lup. Programul întâlnirii a fost unul destul de încãrcat, în prima zi fiind planificatã întâlnirea oficialã care s-a desfãºurat la ºcoalã, combinatã cu
2011 - 2013 (Proiect finanþat cu sprijinul Comisiei Europene)
un mic program artistic tradiþional turcesc care ne-a impresionat profund, iar dupã prânz au avut loc discuþii legate de activitãþile din cadrul proiectului, timp în care elevii au fost invitaþi sã viziteze ºcoala ºi sã participe la cursuri sau jocuri de relaxare sportivã. A doua zi s-a lucrat intens la filmul "The Road Movie" sub îndrumarea lui Jakob K. Svendsen din Danemarca, elevii fiind învãþaþi diverse tehnici de editare ºi montare film aici pot sã vã spun cã echipa noastra a fãcut o figurã frumoasã, Jakob fiind uluit de mãiestria elevilor români în realizarea acestui film! Între timp noi, coordonatorii, am pus la punct detaliile pentru deplasarea din Belgia ºi itemii de urmat pentru etapa "The Price is Right" din cadrul proiectului Imaging Europe, ºi anume aspectele economice specifice fiecãrei þãri în parte privind: costul vieþii de zi-cu-zi pentru diverse categorii sociale, preþul plãtit pentru educaþie, relaxare, utilitãþi, transport etc. La finele zilei am ieºit la o plimbare pe mare, ocazie cu care un reporter al televiziunii lor naþionale ne-a luat, mie ºi câtorva elevi din Belgia, Danemarca, Croaþia, un scurt interviu privind obiectivele acestui proiect, impresiile despre Turcia, dar ºi despre gazdele noastre. În cea de-a treia zi am fost la Ankara pentru a vizita Mausoleul lui Mustafa Kemal Atatürk ºi a participa la o ceremonie oficialã de depunere de coroane la mormântul acestuia. Am trãit, acolo, câteva ore de istorie adevaratã, cu bãtãlii câºtigate ºi soldaþi uciºi: "Nu vã ordon sã atacaþi, vã ordon sã muriþi!", le-am simþit profunda veneraþie ºi imensul respect pentru cel care a fost un pãrinte aspru, dar drept, care le-a lãsat moºtenire o þarã democraticã, modernã, Turcia zilelor noastre... Ultima zi a fost dedicatã
Istanbulului, aceastã Poartã a Orientului care face legãtura între Europa ºi Asia, un oraº cu o populaþie estimatã oficial cam la 14 milioane de locuitori - neoficial, 18 milioane!, unde am vizitat în mare vitezã Moscheea Albastrã, Hagia Sofia ºi Palatul Topkapi, iar spre searã am respirat aerul exotic al Bosforului la bordul unei mici ambarcaþiuni, privind cu admiraþie navele aflate la acea orã pe apele strâmtorii, unele dintre ele de dimensiuni copleºitoare! În final, toate þãrile participante la aceastã întâlnire Belgia, Grecia, Spania, Danemarca, Polonia, Croaþia, România - au fost de acord cã întâlnirea din Turcia a reprezentat un imens câºtig pentru obiectivele proiectului: o mai bunã comunicare în limba englezã, cunoaºterea istoriei ºi civilizaþiei þãrilor partenere, creativitate în realizarea filmului "The Road Movie", o mai bunã înþelegere a funcþionãrii Uniunii Europene plecând de la particular: un individ, o ºcoalã, un oraº, o þarã
ºi ajungând la general: economie europeanã, politicã europeanã, graniþe europene. Pentru toate acestea, dar ºi pentru efortul depus de prietenii noºtri ca totul sã curgã impecabil, nu putem sã le spunem decât un "Teºekkür ederim" (mulþumesc) din toatã inima! Vã invitãm sã urmãriþi evoluþia ºi activitãþile de pânã acum ale proiectului pe pagina oficialã de facebook: https://www.facebook.com/pages/Imaging-Europe-20112013. NOTA: Aceastã publicaþie reflectã punctul de vedere al autorului, ANPCDEFP ºi Comisia Europeanã nu sunt responsabile de o eventualã utilizare a informaþiilor pe care le conþine.
Autor: prof. Lavinia LUP, (coordonator proiect Lic. Tehnologic Agrom. "Romeo Constantinescu" Vãlenii de Munte.
UN AN DIN ACTIVITATEA LUI NICOLAE IORGA - 1928
- A publicat 46 de lucr?ri; - A þinut 8 cursuri universitare ºi 370 de prelegeri; - A susþinut 52 de conferinþe ºi nenumãrate discursuri cu ocazia unor întruniri publice ºi la
Camerã; - A prezentat 12 comunicãri la Academie; - A scris 500 de articole în diferite ziare ºi reviste; - A condus 11 publicaþii periodice; - A vizitat 7 þãri strãine ºi a fost primit de 3 conducãtori de state în audienþã. Cu presentimentul morþii
în suflet, scrisese în ajunul morþii "Brad bãtrân" (de o frumuseþe stranie - amintind elevaþia arhaicã a psalmilor tãlmãciþi de Dosoftei). Nu pentru "cã fãcea prea multã umbrã" a fost doborât, ci pentru cã orbea cu lumina sa. BRAD BATRÂN Au fost tãind un brad bãtrân Fiindcã fãcea prea multã umbrã.
ªi-atuncea din pãdurea sumbrã Se auzi un glas pãgân: "O voi ce-n soare cald trãiþi ªi aþi rãpus strãmoºul nostru, Sã nu vã strice rostul vostru, De ce sunteþi aºa grãbiþi? În anii mulþi cât el a fost, De-a lungul ceasurilor grele, Supt paza crãcilor rebele, Mulþi ºi-au aflat un adãpost.
Moºneagul stând pe culme drept A fost la drum o cãlãuzã ªi-n vremea asprã ºi hursuzã El cu furtunile-a dat piept. Folos aduse cât fu viu, Ci mort acuma când se duce, Ce alta poate-a vã aduce, Decât doar încã un sicriu?!"
Nicolae IORGA
8
M I C Ã P U B L I C I TAT E G R AT U I TÃ ● Predau lecþii chitarã electricã, acusticã, clasicã în Vãlenii de Munte. Tel. 0737386935 ● vand dacia papuc fab. 2004, 5 locuri. tel. 0736933841. ● vând logan preferance, an fab. 2005, servo, geamuri electrice faþã, air baguri faþã, gpl omologat. pret 2700 euro, negociabil. Tel: 0731-599002. ● dacia, an 1988, neradiatã, impozit la zi, pretabil program rabla + opel vectra, fabricaþie 1992, geamuri electrice, închidere centralizatã, trapã, itp - 02.2014, asigurare - 2013, motor 2000 benzinã, avariatã dreapta/ faþã. Preþ negociabil sau schimb cu auto funcþionabil. tel: 0727-526460. ● dacia papuc, an 2003, diesel, pompã injecþie mecanica. Preþ 1200 euro. telefon nr.: 0766-718358; 0723-342466. ● vând sau schimb dacia papuc, an 2004 diesel, proprietar, stare bunã, distribuþie nouã. pret 6500 lei. tel: 0723151019; 0724-514395. ● dacia papuc 2003, diesel, proprietar, tracþiune faþã în 2 locuri, pivoþi, bucºi, discuri de frânã, plãcuþe, capac pompã de apã schimbate, distribuþie schimbatã, baterie nouã în
garanþie, cauciucuri noi faþã. Preþ 1800 euro, neg. Tel: 0726172283. ● vând vaucer cu dosar complet. Preþ 2500lei. Tel: 0737262685 ● cumpãr 3 tichete rabla. plata imediat dupa verificare dealer auto. ofer 4500 ron. tel: 0722-275453. ● înmatriculez orice auto în bulgaria pe numele tãu, itp, asigurãri. asigur platformã tractãri non-stop. 0727-112943; 0766-774565. ● vând staþie auto storm premier, putere 4 w, cu antenã. pret 350 ron, uºor neg. aratã impecabil. tel: 0761679963. ● vând detector radar cobra, model sd 7000. pret 100 lei. tel 0728143111. ● înmatriculãri Bulgaria pe numele tãu 350-turisme pânã în 2000 cm, 400 euro mai mari de 2000 cm, platforme pentru transport auto fãrã numere valabile, rapid ºi sigur. tel. 0769164154. ● dezmembrez renault laguna 1 break motor 2200 cm3. tel 0721114343. ● Pãuleºti - ultracentral, vând teren cu 900 mp, cu 16 m liniari deschidere, toate util-
itãþile la poartã, zonã de vile. pret 35.000 euro. 0726 229650. ● Vând teren zona bãrcãneºti, lângã autostrada Bucureºti-Braºov, extravilan (dupã 1 august intravilan), suprafaþa 10.000 mp, deschidere la ºosea 21 m, lungime 499 m, toate actele la zi, preþ 7 euro mp, negociabil. telefon: 0728/420737. ● Ciorani - Prahova, dn1 d Albeºti - Urziceni, teren intravilan 10400 mp, deschidere la ºosea 83 mp, stradal, toate utilitãþile, lângã fostul cap, cadastru, intabulare, preþ 15 eu/mp negociabil. tel. 0745-762467, 0722-405506. ● Lipãneºti, ºos. principalã Ploieºti - Vãleni, teren 5000 mp. tel. 0733-916406. ● Vând teren intravilan 2500 mp în Dumbrava. tel: 0727-872340. ● Com. Brazi - vând teren intravilan 2500 mp din care 1000 m pãtraþi luciu de apã (balta de peºte populatã) iar 1500 mp gazon amenajat pentru relaxare. relaþii la tel: 0728850952. ● vând urgent teren extravilan, cu suprafaþa de 9000 mp, situat pe ocolitoarea municipiu-
lui Ploieºti, ideal pentru 0762-203356. amplasare hotel, service. preþ ● Vând urgent teren în 35 euro/ mp. tel: 0723-703957. Oraºul Comarnic, 1000 mp, ● Vãlenii de Munte, str. intravilan, toate facilitãþile. Cuza Vodã - vând teren 850 preþ 25.000 euro negociabil. mp, toate utilitãþile. tel: 0722tel. 0762-608446, dupã ora 19. 319057. ● vând teren intravilan 1975 mp, com. Poseºti, sat Valea Screzi, Prahova, amplasat la ºosea, cu deschidere 27m ºi mãrginit de pârâul Screzanca. tel: 0721- pentru persoane fizice ºi juridice 369792. ● vând teren 575 NUMELE:________________________________ mp cu casã bãtrâneas- PRENUMELE:_____________________________ cã - dn1 - Bãrcãneºti, ADRESA :________________________________ la stradã. 650 mil., neg. tel: 0724-119777. ● vând teren 4500 mp, în zona Urlaþi, Valea Pietrei, pe deal. preþ avantajos. tel: 0763-999919. ● vând loturi de teren în sat Livadea, Comuna Vãrbilãu (lânga Stefeºti - loc. cotatã cu poluare Anunþul se depune la sediul redacþiei zero). Una dintre cele (Str. ªtefan cel Mare Nr. 16) sau se mai frumoase poziþii din zona, însoritã ºi trimite prin mail la adresa redacþiei: cu o priveliºte minuziarul.valenii@yahoo.com nata. preþ neg. tel:
Talon de micã publicitate gratuitã
Text:________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________
VÃLENii
Redacþia
CALCULATOARE SERVICE GSM
VÃLENII DE MUNTE, N. IORGA 47
PREÞ PROMO 650 LEI
VÃLENII DE MUNTE
Redactor-ºef:
Gh. BURDUJAN
Colectivul de redacþie:
Prof. Georgeta CHIROIU Prof. Maria VISOSCHI, Prof. Camelia NEAGU, Prof. Jeannette CIMANGA Cãtãlina CÃPLESCU Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.
PREÞ PROMO 399 LEI
Publicaþia „Vãlenii” este editatã de Fundaþia Tel: 0767 872 050
Tel: 0728 11 44 24
“ARMONIA”