CPSF_158

/

EDITATฤ

DE REVISTA

ยงTIINTA, TEHNICA

9

1

MIHU D R A G O M I R

Pe lungimea de undă a Cosmosului — Anticipaţie lirică —

G.

rURKIN

T a b l a de şah

Colecţia „Povesfiri Anul VII -

şfiin}îfico-fanfas}ice'

Nr. 158 -

iunie 1961

începînd din numărul 1 5 9 al Colecţiei, citiţi r o m a n u l lui B. Z.

FRADKIN

„Prizonierii beznei de joc"

„ P . V . - 3 2 3 " pornefte intr-o călătorie spre centrul Pămintului.

E o navă uriaşă, un adevărat colos al jorfei atomice fi al ţtiinfci ciber­ netice.

Pe bordul ei siiit şase oameni : Vădim Scriţliccvici Surkov. comandantul cutezător pinâ la nesăbuinţă ; cumpănitul sciiind Pimr A f a n a s i e v i c i M i h c e v ; morocănosul atomist V a l e n t i n M n k a r o v i t i Diront j exuberantid geolog Niliolai N i k o l a c v i c i D c k t c a r i o v ; ciudatul mecanic Andrei G a v r i l o v i c i Ciurakov fi candidul transmisioiiist Pnvcl D c m c n tievici Skoriupin. Sint firi diferite pe care le leagă acecafl năzuin/ă ; ei vor fi primii care vor depăfi litosfera. depăriindu-se cu mai mult de 40 km de suprafaţă.

Aiunfi la adincimea prevăzută In priinramid expediţiei.

Vădim ifi determină tovarăşii să meargă mai departe.

Oe aici încep miile de kilome/.i de necunoscut.

Aici sălăşluiesc In tetlasi timp temperaturi solare fi geruri ucigaşe presiuni exorhilantâ fi goluri inexplicabile.

Nava e strhisă in titanice cimpuri de tortă... o tţiiduia formidabile trepidaţii... o bombardează năpraznice radiaţii.,, infruntindu-le, nava ifi continuă totuşi drumul.

Pinâ unde va reuşi să ajungă ? Care va fi deznodămintid acestei fantastice lupta dintre raţiunea umană şi stihiile adincurilot ?

Dlnd de f o c " procese resurse

...Şi

acum.

răspuns acestor întrebări, zguduitorul roman „Prizonierii bc/nci aruncă o lumină puternică nu numai asupra extraordinarelor fizice din străfundurile Pămintului, ci fi asupra uimitoarelor de eroism ale suflettdui omenesc.

ascultînd

această

muzică

peisajul

din E p s i l o n I n d I . .

Coperta-desen: D. IONE5CU

stranie,

Laurcntlti

paroi

vedea

Pe lungimea de unda a Cosmosu Cjoneau i rinul

şi

cu bunul

viteza

luminii, inapoindu-se

Pămînt,

a

cărui

imagine

căUa o

Pămînt,

purtaseră

cu

UI băei,

c h i n u i t o r d e v i e , nu n u m a i pe hărţile şi g l o b u l m e c a n i c din sala cea m a r e a a s t r o n a v e i , de-a lungul c ă l ă t o r i e i . M a i a v e a u destul drum de străbătut p î n ă la i n t r a r e a în sistemul nostru solar, dar a p r o p i e r e a c l i p e i c i n d v o r putea relua c o m u n i ­ caţia

directă

misiunea

cu

cei

îndeplinită

de ii

acasă

şi

făcuseră f să

bucuria hotărască

întoarcerii renunţarea

cu la

s o m n u l p r e l u n g i t , c a r e le fusese, p î n ă atunci, ca tuturor astronautilor, singurul m i i l o c d e a c o p e r i r e a timpului. N i m i c nu p o a t e fi mai apăsător, alunei c i n d P ă m i n t u l e s t e atît d e a p r o a p e , d e c î l g i n d u l că t r e b u i e să intri în o r d i n e a unei lumi i n e r t e , timp d e s ă p t ă m î n i î n t r e g i , r e n u n ţ î n d la tine însuţi, să r e v i i a p o i la v i a ţ ă - c i t e v a z i l e , pentru a-ţi păstra e c h i l i b r u l b i o l o g i c , d e z m o r ţ i n d u - ţ i muşchii, să asculţi şi să p r i v e ş t i , ca d i n t r - o altă l u m e , î n r e g i s t r a t e pe b e n z i l e m i c r o f i l m e l o r , e v e ­ n i m e n t e l e c ă l ă t o r i e i din răstimpul cind s o m n u l te s c o s e s e din rîndul c e l o r v i i . să s c h i m b i c î t e v a c u v i n t e cu p r i e t e n i i şi a p o i să te cufunzi din nou în s o m n pentru a r^u Wai simţi curgerea u c i g ă t o r d e î n c e a t ă a timpului i n d i f e r e n t , pe d r u m u r i l e d e b e z n ă a l e C o s m o s u l u i . A c u m , însă, în a p r o p i e r e a s i s t e m u l u i nostru solar, această h i b e r n a r e c o s m i c ă putea ti î n l ă t u r a t ă , cu un s e n t i m e n t d e uşurare ; a c t i v i t a t e a f e b r i l ă de pe astro­ n a v a c e se p r e g ă t e a să anunţe P ă m i n t u l u i t e r m i n a r e a cu b i n e a c ă l ă t o r i e i î n v i n g e a m o n o t o n i a d i z o l v a n t ă a infinitului.

După c e au s i s t e m a t i z a t şi au făcut p r i m e l e p r e l u c r ă r i a i e d a t e l o r o b ţ i n u t e in timpul e x p e d i ţ i e i î n t r e p r i n s e in jurul lui T a u C e t i , p r i m u l sistem solar v i z i t a i d e o a s t r o n a v ă p ă m î i i tească, a s l r o n a u ţ i i au h o t ă r î t să p r e g ă t e a s c ă p l a n u r i l e p r e l i ­ m i n a r i i a l e unei noi e x p e d i ţ i i , c a r e urma să se o p r e a s c ă un t i m p pe una d i n t r e p l a n e t e l e sistemului, p l a n e t ă pe c a r e o b o t e z a r ă „ F u l g u l a l b " , din cauza d e s e l o r şiruri d e munţi, a c o ­ p e r i ţ i p î n ă la p o a l e d e z ă p e z i , dar pe c a r e s p e c t r o g r a m o l e i n d i c a u c o n d i ţ i i o p t i m e p e n t r u î n f i i n ţ a r e a unei staţiuni c o s -

m i c e a u t o m a t e . P l a n u r i l e e x p e d i ţ i i l o r se e l a b o r a u n u m a i p e l-âmint, u n d e e x i s t a u t o a t e m i j l o a c e l e n e c e s a r e c a l c u l e l o r şi d e u n d e se p u t e a f a c e şi c o o r d o n a r e a t u t u r o r c e r c e t ă r i l o r d i n C o s m o s . A s t r o n a u ţ i i p o r n i s e r ă , însă, să e l a b o r e z e p l a n u l u n e i n o i c ă l ă t o r i i nu p e n t r u a c o n c u r a i n s t i t u t e l e d e c e r c e t ă r i d e p e P ă m î n t , ci p e n t r u a p u t e a r e l u a v i a ţ a n o r m a l ă p e a s t r o ):iivă, a d u c î n d - o c i t m a i a p r o a p e d e a c t i v i t a t e a p ă m î n t e a s c ă , după care jinduiau.

In seara aceea, discuţiile se terminaseră într-o atmosferă <'•' d e s t i n d e r e . S p u n î n d ,,seara a c e e a " , î n t r e b u i n ţ ă m , d e s i g u r , o e x p r e s i e i m p r o p r i e c h i a r p e n t r u un l i m b a j f i g u r a t . P e d r u ­ m u r i l e C o s m o s u l u i nu pot e x i s t a s e a r ă sau d i m i n e a ţ ă , a n o ­ t i m p u r i şi o r e . P e a s t r o n a v e se p ă s t r e a z ă , însă, d e t o t d e a u n a , m a s u r i l e t i m p u l u i p ă m î n t e a n , se s p u n e „ o r a o p t d i m i n e a ţ a " sau „ m î i n e la p r î n z " , d e ş i p r i n h u b l o u r i nu se z ă r e ş t e d e c î t o b e z n ă fără sfîrşit, c a r e î ţ i dă f i o r u l p r e z e n ţ e i i n f i n i t u l u i , desprins de reprezentarea pe care o a v e m pe Pămînt, cind n o t ă m cu un s i m p l u s e m n m a t e m a t i c a c e a s t ă n o ţ i u n e c a r e a s c u n d e i d e e a însăşi d e v i a ţ ă . D u c î n d cu e i , p î n ă la m a r g i ­ n i l e s i s t e m u l u i solar, m a i î n t î i , a p o i d i n c o l o d e el, în i n i m a G a l a x i e i , g î n d i r e a o a m e n i l o r de pe Pămînt, astronauţii caută să-şi p e t r e a c ă v i a ţ a a s e m e n e a c e l o r r ă m a ş i a c a s ă , s ă r b ă t o r e s c z i l e l e d e n a ş t e r e a l e f i e c ă r u i a , ca şi m a r i l e e v e n i m e n t e a l e i s t o r i e i p ă m i n t e ş t i , au şi e i ,.noaptea A n u l u i n o u " şi „ s ă r b ă ­ t o a r e a c u l e s u l u i " , d e ş i c a l c u l a t o a r e l e e l e c t r o n i c e nu m ă s o a r ă d u r a t a z b o r u l u i d e c î t în a n i - l u m i n ă . î n s e a r a a c e e a , d e c i , Ela, c o n d u c ă t o a r e a l u c r ă r i l o r planurile noii expediţii, terminase discuţia rîzînd :

pentru

— Şi acum, la c u l c a r e , c o p i i ! M a i a v e m şi mi ine timp ilo discuţii. Eu sint î m p o t r i v a ş e d i n ţ e l o r d e n o a p t e . . .

A s t r o n a u ţ i i însă nu se g r ă b e a u să p l e c e . D u p ă î n d e l u n g a t a m u ţ e n i e a C o s m o s u l u i , p r e s i m ţ e a u pulsul v i u al P ă m i n t u l u i , din c a r e e r a o f ă r î m ă şi a c o l o , în sala c e a m a r e a a s t r o ­ navei.

— N u - i n i m i c , Ela, spuse A l e x , f a c e m şi noi o n o a p t e albă, ra în t i n e r e ţ e . T r e b u i e să c u n o a s c ă şi C o s m o s u l n o ţ i u n e a d e n o a p t e albă, nu p u t e m fi atît d e e g o i ş t i î n c î t s-o p ă s t r ă m n u m a i p e n t r u Pămînt...

— N u se p o a t e , A l e x . A m h o t ă r î t să r e n u n ţ ă m la s o m n u l p r e l u n g i t , dar t r e b u i e să p ă s t r ă m , totuşi, p r o g r a m u l p e c a r e ni l-am f i x a t n o i î n ş i n e . T o c m a i p e n t r u că nu s î n t e m , d e o ­ c a m d a t ă , cu p i c i o a r e l e p e pămînt... P e s t e o o r ă — s t i n g e r e a !

A c u m , d a c ă m a i v r e a c i n e v a să r ă m î n ă , aş p r o p u n e să ascul­ tăm muzică. M i - e dor de o simfonie veche din secolul al

XlX-lea...

N-a

mai

apucat

n ă v ă l i t p e uşă :

nimeni

să-i

răspundă,

deoarece

Red

a

— R e p e d e , d e s c h i d e ţ i r e p e d e r e c e p t o a r e l e ! C r e d că P ă ­ m i n t u l n e u r e a z ă bun v e n i t ! Se t r a n s m i t e c e v a p e l u n g i m e a undelor cosmice. l^ed e r a „ a s c u l t ă t o r u l " a s t r o n a v e i . C a şi po P a m i u t , p e t o a t e a s t r o n a v e l e se asculta p e r m a n e n t „ u n d a c o s m i c ă " , d e 21 c m , p e c a r e v e n e a u v i b r a ţ i i l e p l a n e t e l o r î n d e p ă r t a t e . Era c u n o s c u t u l „ g l a s al C o s m o s u l u i " , a c ă r u i d e s c i f r a r e s e î n ­ c e r c a î n c ă d e la î n c e p u t u l e r e i c o s m i c e , d i n a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i al X X - i e a . î n r e g i s t r ă r i l e f ă c u t e d e p e P ă m î n t nu fuseseră, însă, d e s l u ş i t e , deşi m u l t e d i n t r e e l e a v e a u a p a r e n ţ a u n o r m e s a j e e m i s e d e f i i n ţ e g î n d i t o a r e d i n a l t e lumi, c a r e , ca şi p ă m î n t e n i i , î,şi căutau s e m e n i i l o r în infinit. P r i m a că­ l ă t o r i e în afara s i s t e m u l u i s o l a r fusese î n t r e p r i n s ă c h i a r de a s t r o n a v a c a r e a c u m se î n a p o i a s p r e P ă i n i n t . T a u C e t i , c ă r e i a î i f ă c u s e r ă însă Î n c o n j u r u l , nu p r e z e n t a s e m n e l e v r e u n e i p o p u ­ laţii u m a n e . Ştiau că, într-un v i i t o r a p r o p i a t , urma să p l e c e o altă a s t r o n a v ă c ă t r e E p s i l o n Indi, u n d e se p r e s u p u n e a c â ar p u t e a e x i s t a f i i n ţ e a s e m ă n ă t o a r e o m u l u i şi d e u n d e ar fi putut v e n i m e s a j e p e unda c o s m i c ă .

P e astronave existau condiţii mai bune pentru ascultarea acestui ,,glas al C o s m o s u l u i " , ferit d e p e r t u r b a ţ i i l e a t m o s f e r e i p ă m i n t e ş t i , dar R e d nu r e u ş i s e , p î n ă atunci, să c a p t e z e c e v a c a r e să a*bă a p a r e n ţ a u n e i t r a n s m i s i i n e î n t î m p l ă t o a r e .

— Se t r a n s m i t e m u z i c ă , spuse e l , g î f î i n d d e e m o ţ i e , nu p o a t e fi d e c î t d e pe P ă m î n t , t r i m i s ă î n î n t î m p i n a r e a noastră...

D i n r e c e p t o a r e s-au auzit m a i î n t î i z g o m o t e c o n f u z e , a p o i s u n e t e l e s-au l i m p e z i t şi un fir d e m e l o d i e , la î n c e p u t ş o ­ v ă i t o r , d u p ă a c e e a d i n c e în c e m a i p e r s i s t e n t , a pătruns in î n c ă p e r e . Era o o r c h e s t r ă ? Sau un s i n g u r i n s t r u m e n t cu r e g i s t r e n e c u n o s c u t e ? N u mai î n c ă p e a n i c i o î n d o i a l ă , e r a o t r a n s m i s i e , nu e r a a c e a ,,muzică a s p a ţ i i l o r " c u m o n u m e a u a s t r o n a u ţ i i , f o ş n i r e a sau huruitul e x p l o z i v al m a t e r i e i o a r b e , c o l i n d î n d in n e m ă r g i n i r e . M u z i c a a v e a c e v a c i u d a t şi t u l b u ­ rător, a d u c e a cu ea l i n i ş t e şi t î n g u i r e , i z b u c n i n d ici şi c o l o în s t r i g ă t e , u n e o r i p a r c ă nu c î n t a u n u m a i i n s t r u m e n t e l e , ci li se a l ă t u r a un c o r uriaş, d i n c a r e t i n d e a u să s e d i s t i n g ă cu­ v i n t e î n t r - o l i m b ă n e c l a r ă . A l t e o r i p ă r e a un c o r fără c u v i n t e , î n g î n a t , p e s t e c a r e t r e c e a o c h e m a r e sau b a t e r e a unui v î n t .

Ca şi c i n d ar mai fi a u z i t - o c î n d v a şi ar fi p u r t a t - o cu e i d e - a l u n g u l hărţii c e r u l u i , î n s e t a ţ i m e r e u s-o m a i a s c u l t e , a s t r o n a u ţ i i so lăsară în v o i a a c e s t e i r e v ă r s ă r i m e l o d i c e , c o ­ p l e ş i t o a r e p r i n a r m o n i i l e el i n e d i t e . C i n e p u t u s e făuri, din sunete, cheile atîtor gînduri ?

Ela p r i v i c ă t r e R e d , ca şi c i n d ar fi v r u t să-i spună c e v a . . . * Ela era la a patra expediţie cosmică. Prima oară, cu mulţi ani î n urmă, p l e c a s e î n d a t ă d u p ă t e r m i n a r e a s p e c i a l i z ă r i i în a s t r o f i z i c a , d u p ă n u m a i o lună d e s t a g i u p e b a z a d e p r e g ă -

t i r e d i n Lună. S t a g i u l t r e b u i a sâ d u r e z e c e l p u ţ i n şase luni, dar Ela o b ţ i n u s e s c u t i r e a , d e o a r e c e se l o g o d i s e cu R e d . S e c u n o s c u s e r ă în s t a ţ i u n e a s e l e n a r ă şi nu le-a t r e b u i t p r e a m u l t t i m p p î n ă c e au h o t ă r î t să se c ă s ă t o r e a s c ă şi să p l e c e î m ­ p r e u n ă . Erau a m î n d o i î n d r ă g o s t i ţ i pentru p r i m a o a r ă şi d e s c o ­ p e r i s e r ă , unul în c e l ă l a l t , un u n i v e r s n o u c a r e î i a b s o r b i s e şi î i f ă c u s e să se d e s p a r t ă d e P ă m î n t fără n i c i un r e g r e t .

A b i a în a s t r o n a v ă , d u p ă c e au p l e c a t î n l u n g a l o r c ă l ă ­ t o r i e c ă t r e J u p i t e r — p e v r e m e a a c e e a o c ă l ă t o r i e p î n ă Ia J u p i t e r e r a c o n s i d e r a t ă ca e x t r e m d e l u n g ă şi t e m e r a r ă — , Ela a o b s e r v a t - o p e A n a . D e altfel, p î n ă atunci, d e c î n d îl c u n o s c u s e p e R e d , n i c i nu m a i a v u s e s e v r e m e să o b s e r v e că e x i s t ă şi alţi o a m e n i în jur. A n a a atras-o, însă, prin tris­ t e ţ e a ei mută. Ela se s i m ţ e a m e r e u u r m ă r i t ă d e p r i v i r i l e g r e l e şi a d î n c i a l e A n e i . A căutat să se a p r o p i e d e ea, să se î m ­ p r i e t e n e a s c ă , dar în afară d e răspunsuri p o l i t i c o a s e şi c o n v e n ­ ţ i o n a l e n-a o b ţ i n u t n i m i c . I n t r - o zi a î n c e r c a t să v o r b e a s c ă d e s p r e A n a cu R e d . I-a răspuns m o n o s i l a b i c şi a s c h i m b a t , destul d e inabil, v o r b a . N - a trecut, însă, m u l t p î n ă a aflat taina A n e i . O t a i n ă atît d e b a n a l ă şi atît d e a p ă s ă t o a r e I A n a îl i u b e a p e R e d . î l iubea d c mult, dar R e d nu-i o f e r i s e d e c î t p r i e t e n i a , c a r e m a i mult î n v e n i n e a z ă d e c î t v i n d e c ă s e t e a unui î n d r ă g o s t i t . N e p u t î n d să fie alături d e e l , dar nici să-1 p ă r ă ­ s e a s c ă p e n t r u t o t d e a u n a , A n a se r e s e m n a s e să facă p a r t e din a c e l a ş i e c h i p a j , să-1 p r i v e a s c ă şi să-1 audă, m ă c a r , v o r b i n d cu alţii. Era î n c ă p r e a ţinură, şi d r a g o s t e a oi n e î m p ă r t ă ş i t ă e r a î n c ă p r e a p u t e r n i c ă pentru a p u t e a rupe, cu h o t ă r î r e , f i r e l e c e o m a i l e g a u de R e d , deşi, ştiindu-se inutilă, nu în­ c e r c a în n i c i un f e l să t u l b u r e l e g ă t u r a d i n t r e Ela şi R e d . Şi totuşi p r e z e n ţ a A n e i p e a s t r o n a v ă a î n t u n e c a t f e r i c i r e a Elei. D e c î n d îi aflase taina, î i simţea m e r e u o c h i i î n d r e p t a ţ i c ă t r e ea, u r m ă r i n d - o , c î n d e r a s i n g u r ă sau cu R e d , o c h i i A n e i d e v e n i s e r ă o a c u z a r e n e d r e a p t ă , dar p e r m a n e n t ă şi chinui­ t o a r e , deşi p o a t e că A n a nici nu se uita altfel la ea d e c î t la c e i l a l ţ i . Fără să v r e a , î n ţ e l e g î n d - o i n s t i n c t i v , Ela a î n c e p u t să-şi c o n t r o l e z e a t i t u d i n e a faţă d e R e d , în p r e z e n ţ a c e l o r l a l ţ i , c ă u t î n d să nu r ă s c o l e a s c ă d u r e r e a A n e i . D a r cum şi cît t i m p te p o ţ i c o n t r o l a p e o a s t r o n a v ă , c a r e nu m ă s o a r ă n i c i un k i l o m e t r u l u n g i m e şi în c a r e p r o g r a m u l c e r e ca a s t r o n a u ţ i i să fie m a i tot tirnpul î m p r e u n ă ?

I-a m ă i t u r i s i t şi lui R e d a c e a s t ă n e l i n i ş t e o b o s i t o a r e . P e n t r u el, l u c r u r i l e p ă r e a u m a i limpezi. N u îndreptăţise niciodată ascunsele nădejdi ale A n e i şi, d e altfel, ea t r e b u i a să î n ţ e l e a g ă , în c e l e din urmă, că ase­ m e n e a s e n t i m e n t e î n j o s e s c v i a ţ a unui o m al C o s m o s u l u i . D a r c e î i p u t e a u r e p r o ş a A n e i ? în v o r b e l e ei nu e r a nici m ă c a r u m b r a v r e u n e i aluzii, e r a pentru toţi c e i l a l ţ i o a d m i r a b i l ă t o v a r ă ş ă d e c ă l ă t o r i e , un m e d i c p e c a r e ar fi fost f e r i c i t să-1 aibă p e a s t r o n a v ă o r i c e c o n d u c ă t o r d e e x p e d i ţ i e . D a r p r e -

zenta' u e l e r i c i r i i e i t ă i n u i t e , urmărea pe amîndoi.

şi

totuşi

La î n a p o i e r e a d i n e x p e d i ţ i a din jurul î n t r - u n roi d e m e t e o r i ţ i . C i o c n i r e a n-a d a r p e r e ţ i i d e p r o t e c ţ i e au fost ciuruiţi runt, d e p a r c ă fuseseră t r a n s f o r m a ţ i în r i l e c a r e au t r e b u i t să fie e v a c u a t e , p î n ă rului, e r a şi spitalul.

dtit

de

cunoscute,

îi

lui J u p i t e r au intrat fost p r e a p u t e r n i c ă , în c î t e v a l o c u r i , mă­ site. P r i n t r e î n c ă p e ­ la r e f a c e r e a e x t e r i o ­

C u o s e a r ă î n a i n t e , Ela se h o t ă r î s e să v o r b e a s c ă d e s c h i s cu A n a . îşi r e p e t a s e d e z e c i d e ori m i c u l ei discurs şi e r a s i g u r ă că o v a c o n v i n g e .

— A n a , v o i a să-i spună, n e c h i n u i m t o ţ i trei, îţi dai p r e a b i n e s e a m a . D a c ă R e d ar v r e a să mă p ă r ă s e a s c ă , aş suferi î n g r o z i t o r , d a r aş p l e c a c î t m a i d e p a r t e d e el. T u n-ai p u t e r e a s-o faci. T e - n ţ e l e g . D a r n i c i nu p u t e m trăi î m p r e u n ă , p e a c e ­ e a ş i a s t r o n a v ă . A s t a t r e b u i e să î n ţ e l e g i şi tu. A ş v r e a să h o t ă r î m , arnîndouă, că nu v o m m a i p l e c a n i c i o d a t ă "n a c e e a ş i e x p e d i ţ i e . F i i n d d e p a r t e una d e alta, v o m suferi m a i puţin. N u ?

Parcă o auzea pe A n a , privind-o

a d i n e şi r ă s p u n z î n d u - i :

— T e î n ţ e l e g , Ela. A i d r e p t a t e , nu t r e b u i e să m a i niciodată împreună...

plecăm

C î n d a î n t î l n i t - o , însă, curajul i-a p i e r i t şi a a m î n a t p e n ­ tru altă d a t ă a c e a s t ă d i s c u ţ i e c e t r e b u i a să f i e d e c i s i v ă . A p o i , a s t r o n a v a a intrat în r o i u l d e m e t e o r i ţ i . D i n p r i m a c l i p ă a a l a r m e i , p e c î n d e c h i p e l e d e s u d o r i se şi p r e g ă t e a u să iasă î n e x t e r i o r , p e n t r u a c o n s t a t a a v a r i i l e şi a t r e c e la r e p a r a r e a p e r e ţ i l o r c i u r u i ţ i d e m e t e o r i ţ i . A n a s-a r e p e z i t c ă t r e î n c ă p e r i l e spitalului. D i n g o a n ă , a s t r i g a t să-i v i n ă c i n e v a î n ajutor. A v e a un s i n g u r b o l n a v , dar e v a c u a r e a t r e b u i a să se f a c ă îii g r a b ă , d e o a r e c e î n c ă nu se ştia d a c ă spitalul a fost sau nu atins d e m e t e o r i ţ i . A u s c o s b o l n a v u l , a p o i A n a — l ă s î n d p e c e l ce-i v e n i s e î n ajutor să-1 i n s t a l e z e î n t r - o î n c ă p e r e d e r e z e r v ă — a fugit î n a p o i , î ţ spital, p e n t r u a-şi a s i g u r a a p a r a t e l e d e c a r e a v e a absolută n e v o i e .

T o a t e acest-3a s-au r e c o n s t i t u i t d u p ă c e a l a r m a s-a t e r m i n a t .

C î n d s u d o r i i au ajuns şi la î n c ă p e r i l e s p i t a l u l u i , A n a z ă c e a î n m i j l o c u l sălii d e o p e r a ţ i i , fără c o s t u m u l d e p r o t e c ţ i e , aşa c u m i n t r a s e , în fugă, cu m î i n i l e î n c l e ş t a t e d e o m a s ă m e d i ­ c a l ă p e c a r e v o i s e s-o tîrască afară. M e t e o r i ţ i i p e r f o r a s e r ă h u b l o u r i l e î n d o u ă - t r e i l o c u r i . V i d u l c o s m i c p ă t r u n s e s e în sala spitalului d e c î t e v a ore. Obrajii A n e i erau sticloşi, ireal de albi.

A u i n c i n e r a t - o şi, d u p ă o b i c e i u l a s t r o n a u ţ i l o r , au lăsat urna în C o s m o s . U r n a , i n s t a l a t ă î n t r - o m i c ă r a c h e t ă r e t r o f u z e e , a p o r n i t să c o l i n d e p e d r u m u r i fără sfîrşit...

Acum, ascultînd muzica venită din adîncul spaţiilor, Ela retrăia toată tristeţea înapoierii din prima

ei expediţie.

Or-

chestra r i s i p e a şi a d u n a m e l o a i a , şi o d u r e r e s f î ş i e t o a r e se resfira p r i n t r e s u n e t e . C î n d s e p o t o l e a , s e d e s e n a p a r c ă un surîs, p r i n t r e l a c r i m i , şi c î t e o n o t ă p l u t e a , sus, s c l i p i n d şi d i s p ă r î n d , ca urna A n e i r ă m a s ă p e n t r u v e ş n i c i e î n b r a ţ e l e î n g h e ţ a t e a l e i n f i n i t u l u i . Ela ar fi p l î n s , dar, c i u d a t , a c e e a ş i m u z i c ă o o p r e a . O r ă s c o l e a p î n ă la l a c r i m i şi totuşi o e l i b e r a ; o î n t o r c e a cu faţa s p r e t r e c u t şi totuşi î i v o r b e a d e s p r e R e d si d e s p r e d r a g o s t e a e i o b ţ i n u t ă la î n c e p u t a t î t d e uşor, d r a ­ g o s t e l i n g ă c a r e străjuia a c u m a m i n t i r e a o c h i l o r A n e i . C e p u t e r e a v e a a c e a s t ă m u z i c ă să-i r ă s c o l e a s c ă a t î t d e a d î n c în suflet ? P r i v i la R e d şi î n ţ e l e s e că şi el r e t r ă i e ş t e a c e l e a ş i amintiri.

— Beethoven, murmură Ela

dădu, nesigură,

din

Red. cap

şi-î

şopti :

— V r e o simfonie necunoscută, descoperită în lipsa noas­ tră. N u e n i c i una d i n t r e c e l e c u n o s c u t e . D a r e s t e e l , fără îndoială...

A l e x s e î n t o a r s e s p r e ei şi l e făcu s e m n , î n c i u d a t , să t a c ă .

T o c m a i a c u m şi-au g ă s i t să v o r b e a s c ă ?

A l e x e r a c o s m o n a u t d o trei g e n e r a ţ i i . B u n i c u l său fusese p r i n t r e p r i m i i e x p l o r a t o r i ai Lunii, iar el se n ă s c u s e în sana­ toriul unei staţiuni c o s m i c e , u n d e p ă r i n ţ i i lui îşi p e t r e c e a u carantina, după înapoierea dintr-o e x p e d i ţ i e d e lungă durată p e V e n u s . F ă c u s e , d e c i , p r i m a c ă l ă t o r i e c î n d a v e a m a i puţin d e un an. La 15 ani p l e c a s e în c e a d e - a d o u a c ă l ă t o r i e , p e n ­ tru a-şi f a c e p r a c t i c a m i n i e r ă în Lună, u n d e se lucra i n t e n s p e v r e m e a a c e e a . îşi l u a s e d i p l o m a d e i n g i n e r m i n i e r , d a r şi p e a c e e a d e p i l o t c o s m o n a u t şi d e atunci f ă c u s e î n c ă p a t r u c ă l ă t o r i i î n c u p r i n s u l s i s t e m u l u i solar. F u s e s e s e l e c ţ i o n a t — o, c î t e n o p ţ i n e d o r m i t e l-au chinuit, în a ş t e p t a r e a r e z u l t a t u l u i s e l e c ţ i o n ă r i i ! — ca p i l o t s e c u n d p e n t r u p r i m a e x p e d i ţ i e d i n ­ c o l o d e g r a n i ţ e l e s i s t e m u l u i n o s t r u s o l a r şi a c u m a ş t e p t a cu n e r ă b d a r e î n a p o i e r e a p e P ă m î n t p e n t r u a-şi lua d i p l o m a d e c o n d u c ă t o r d e a s t r o n a v ă , p e n t r u c a r e se p r e g ă t i s e i n t e n s în tot timpul e x p e d i ţ i e i . F ă c e a p a r t e d i n g e n e r a ţ i a c e a m a i tînără, e d u c a t ă în î n c r e d e r e a faţă d e destinul u m a n al C o s ­ m o s u l u i , g a t a să î n t r e p r i n d ă c e l e m a i s p i n o a s e c e r c e t ă r i , cu surîsul p e b u z e , d a r şi cu o p r e g ă t i r e m i n u ţ i o a s ă , c h i a r p e ­ dantă. V i a ţ a d e p e a s t r o n a v ă , c a r e p r o v o c a u n e o r i , c h i a r şi l a c e i m a i r e z i s t e n ţ i , r e b e l e l e ,,boli a l e C o s m o s u l u i " , lui i s e p ă r e a t o t atît d e p ă m î n t e a s c ă , d e n o r m a l ă , ca şi în s ă l i l e u n i v e r s i t ă ţ i i u n d e s t u d i a s e . Era g e n e r a ţ i a c a r e p r i v e a e x p e d i ­ ţ i i l e c o s m i c e înăuntrul s i s t e m u l u i nostru s o l a r ca un sta­ diu ce trebuia de mult depăşit, rămăşiţe ale începuturilor n e s i g u r e d e o d i n i o a r ă , cu un sf>rnl în urmă, n e f i r e ş t i p e n t r u

8

e p o c a nouă, c m d î n t r e t o a t e p l a n e t e l e S o a r e l u i ar fi t r e ­ b u i t să e x i s t e c u r s e r e g u l a t e , la c a r e să p o ţ i a p e l a o r i c î n d , i n v o i e , ca şi p e P ă m î n t . M u l t i p l e l e f o r m a l i t ă ţ i , în s p e c i a l m e d i c a l e , c e r u t e p e n t r u o b a n a l ă v i z i t ă in Lună i se p ă r e a u d o a r p r o d u s u l o b t u z i t ă ţ i i c e l o r din C o n s i l i u l a s t r o n a u t i c . D e c e era n e c e s a r ă a c e e a ş i p r e g ă t i r e p e n t r u o e x p e d i ţ i e p e Sa­ turn, ca şi p e n t r u una d e s t i n a t ă să s t u d i e z e p l a n e t e l e d i n T a u C:eti, c u m fusese e x p e d i ţ i a l o r ? Era ca şi c i n d ar fi fost p u s e p e a c e l a ş i p l a n t r a v e r s a r e a unui f l u v i u î n o t şi a unui o c e a n cu s u b m a r i n e l e a t o m i c e . . . D e altfel, A l e x , ca şi m a j o r i ­ tatea t i n e r i l o r , refuza să f o l o s e a s c ă t e r m e n u l , , e x p e d i ţ i e " p e n ­ tru a s t r o n a v e l e c e c o l i n d a u s i s t e m u l s o l a r . Ei s p u n e a u „ l a n o i " sau, cu o e x p r e s i e antică, „ î n o g r a d a n o a s t r ă " . D e altfel, sta­ bilirea d e curse regulate între p l a n e t e l e sistemului solar era t e m a unei lucrări destul d e r e d u s e ca v o l u m , dar g r e a d e a r g u m e n t e şi c a l c u l e , p e c a r e A l e x v o i a s-o p r e z i n t e C o n s i l i u ­ lui a s t r o n a u t i c la î n a p o i e r e a p e P ă m î n t . Ştia că şi alţii l u c r a u la o astfel d e d o c u m e n t a r e , dar faptul nu-1 î n g r i j o r a d e l o c .

D a c ă m ă c a r u n e l e d i n t r e c a l c u l e l e lui s-ar d o v e d i u t i l e d e ­ m o n s t r a ţ i e i , ar fi d e ajuns. Iar d a c ă s-a şi a p r o b a t , î n t r e timp, î n f i i n ţ a r e a r e ţ e l e i r e g u l a t e i n t e r p l a n e t a r e — cu atît m a i b i n e ! î n s e m n a că e l , A l e x , a a v u t d r e p t a t e şi nu şi-a c h e l t u i t m u n c a pentru o c a u z ă sterilă. M ă c a r d e s-ar m a i fi urnit din l o c c e i din c o n s i l i u , o b o s i t o r d e p r e c a u ţ i ' faţă d e a s e m e n e a î n t r e p r i n ­ deri de amploare.

M u z i c a n e c u n o s c u t ă îi r e a d u s e s e lui A l e x t o a t e a c e s t e (jînduri, a d u n i n d u - l e ca î n t r - o j e r b ă . M o t i v e l e m e l o d i c e so î n t r e t ă i a u , se p r e l u n g e a u , ca n i ş t e linii a r m o n i o a s e , î m p l e t i t e a p o i î n t r - o r e ţ e a u i m i t o r d e f i r e a s c ă , d e ş i n e a ş t e p t a t ă , ca struc­ tura fină şi c o m p l i c a t ă a unui s i s t e m n e r v o s f u n c ţ i o n î n d fără cjreş. I z b u c n i r i l e p u t e r n i c e a l e o r c h e s t r e i a v e a u i n c a n d e s c e n ţ a S o a r e l u i atunci c î n d te a p r o p i a i d e el, v ă z î n d u - 1 fără e s t o m p a a t m o s f e r e i p ă m i n t e ş t i , în c u l o r i c r u d e şi b i r u i t o a r e . I a r î n g î n ă r i l e c o r u l u i p ă r e a u r o t i r i l e l i n e a l e p l a n e t e l o r d e la m a r g i n e a s i s t e m u l u i solar. U n d e v a se s i m ţ e a m i n a s t ă p î n i t o a r e a d i r i j o ­ rului, ca P ă m i n t u l , lăsat u n d e v a , d e p a r t e , î n urmă, d a r d e u n d e p o r n e a u şi c ă t r e c a r e se î n d r e p t a u m e r e u g î n d u r i l e c e ­ l o r c e c o l i n d a u s p a ţ i i l e . T e m e l e p r i n c i p a l e se a d u n a u într-una singură, a p o i se d e s f ă c e a u , ca p l a n e t e l e d e s p r i n s e , c î n d v a , d i n p u l b e r e a s o l a r ă . S e r e a d u n a u , d u p ă a c e e a , aşa c u m o m u l v o i a să l e r e a d u n e , acum, din nou, l e g î n d u - l e p r i n c i r c u i t e l e r e g u ­ late ale astronavelor.

— E un c o m p o z i t o r nou... N u m a i n o i , g e n e r a ţ i a n o a s t r ă , a v e m a c e a s t ă f o r ţ ă clară, a c e a s t ă v i z i u n e a r m o n i o a s ă a U n i ­ v e r s u l u i , g î n d e a A l e x , m a i s t ă p î n ca n i c i o d a t ă p e el î n -

•suşi, s i m ţ i n d

că, p e n t r u

demonstraţia

pe

care

o va

susţine,

nu p e s t e m u l t ă v r e m e , în faţa C o n s i l i u l u i a s t r o n a u t i c , a c ă p ă t a t î n a c c e n t e l e s i g u r e a l e m e ' o d i i l o r un n o u şi p u t e r n i c a r g u m e n t .

A l ă t u r i d e R e d , cu c a p u l în p a l m e , cu o c h i i c u f u n d a ţ i î n t r - o l u m e n e v ă z u t ă , asculta L a u r e n ţ i u .

L a u r e n ţ i u fusese r a d i o l o g . Fusese, d e ş i î n d e p l i n e a şi a c u m a c e e a ş i funcţie p e a s t r o n a v ă . D a r o altă p a s i u n e p u s e s e stăp î n i r e p e e l î n a i n t e d e p l e c a r e a în a c e a s t ă e x p e d i ţ i e . ...Intrase î n t î m p l ă t o r , c ă u t î n d - o p e L e n a , în m i c u l a m f i ­ t e a t r u u n d e se ţ i n e a u p r e l e g e r i l e d c a s t r o a n t r o p o l o g i e . O d i s ­ c i p l i n ă d e c a r e r î d e a u p î n ă şi e l e v i i ş c o l i l o r e l e m e n t a r e , d a c ă a u z e a u c u m v a d e e x i s t e n ţ a e i , şi c a r e nu r e u ş e a să a d u n e m a i m u l t d e t r e i - p a t r u s t u d e n ţ i la u n i v e r s i t a t e . C e i c a r e i s e d e d i c a u , e x t r e m d e puţini, e r a u f i e v i s ă t o r i i n c u r a b i l i , f i e stu­ d e n ţ i d o r n i c i d e a c u n o a ş t e p î n ă şi c e a m a i n e î n s e m n a t ă sau f a n t e z i s t ă d i s c i p l i n ă p r i v i n d C o s m o s u l . U n o r a li se p ă r e a că e s t e d e ajuns să aduni c î t e v a p ă r e r i a l e s c r i i t o r i l o r fantaşti d i n s e c o l e l e al X l X - l e a şi al X X - l e a p e n t r u a t e l a n s a a p o i , cu uşurinţă, în d i v e r s e t e o r i i d e s p r e p r o b a b i l a î n f ă ţ i ş a r e a f i i n ţ e ­ lor g î n d i t o a r e d e pe alte planete. U n timp făcuse o a r e c a r e v î l v ă t e o r i a „ o m u l u i d e s i l i c i u " , dar s p e c u l a ţ i i l e se î m p o t m o l i ­ s e r ă r e p e d e ; t o t u l se r e d u c e a la l i t e r a t u r ă , şi atîta tot. D u p ă a p r o a p e un s e c o l d e e x p e d i ţ i i i n t e r p l a n e t a r e , n e d e s c o p e r i n d u - s e n i c ă i e r i în p l a n e t e l e s i s t e m u l u i n o s t r u s o l a r u r m e a l e v r e u n e i c i v i l i z a ţ i i u m a n e şi cum, p e d e altă p a r t e , n i m i c nu d o v e d i s e p î n ă atunci că p e l u n g i m e a c o s m i c ă d e 21 c m v e n e a u m e s a j e a d r e s a t e o a m e n i l o r , a s t r o a n t r o p o l o g i a se d e m o d a s e cu totul şi se m a i p ă s t r a ca o b i e c t d e studiu n u m a i în v i r t u t e a v e c h i l o r p r o g r a m e şi, p o a t e , p e n t r u că p u t e r e a d e a t r a c ţ i e a p o e z i e i î m b i n a t e cu ştiinţa se e x e r c i t a din p l i n din p a g i n i l e ei.

L a u r e n ţ i u o g ă s i s e , î n t r - a d e v ă r , p e L e n a în a m f i t e a t r u l a p r o a p e g o l şi se a ş e z a s e l i n g ă ea. A v r u t să-i v o r b e a s c ă , d a r e a i-a făcut s e m n să tacă. Era atentă la cursul b ă t r î n u l u i p r o ­ f e s o r . N e a v î n d c e f a c e şi i n t r i g a t d e a t e n ţ i a L e n e i p e n t r u a s e m e n e a t e m e , a ascultat şi el, d e ş i fără n i c i un i n t e r e s . Bătrînul p r o f e s o r f ă c e a o d e m o n s t r a ţ i e d e s p r e u n i v e r s a l i t a t e a g e o m e t r i e i , din c a r e d e d u c e a c a r a c t e r i s t i c i a l e f i i n ţ e l o r g î n d i ­ t o a r e d e p r e t u t i n d e n i sau m ă c a r din G a l a x i a noastră.

—• ...Cercul, e l i p s a şi linia d r e a p t ă e x i s t ă în Universul o b i e c t i v cu o c l a r i t a t e c a r e a t r a g e g î n d i r e a cea m a i n e e v o luQtă. N a t u r a n-a c r e a t p l a n e t e c u b i c e , nici m i ş c ă r i p l a n e t a r e t r i u n g h i u l a r e . O r i c e fiinţă c a r e î n c e p e să g î n d e a s c ă , ridicîrid ochii spre Soarele care îi încălzeşte planeta, v a avea imaginea' c e r c u l u i şi v a î n ţ e l e g e că d e la o c h i i lui p î n ă la S o a r e se p r e l u n g e ş t e o l i n i e d r e a p t ă . A ş a s-a î n t î m p l a t p e P ă m î n t şi

10

se v a î n t î m p l a o r i u n d e v a a p ă r e a o fiinţă c a r e î n c e p e să g î n dească...

T o a t e a c e s t e a l e ştiuse L a u r e n ţ i u c î n d v a , dar nu se g î n d i s e că, î n l ă n ţ u i n d a c e s t e o b s e r v a ţ i i , l e g î n d u - l e d e e l e m e n t e l e f u n d a m e n t a l e a l e structurii m a t e r i e i v i i , d e n e c e s i t a t e a i n e x o ­ r a b i l ă a s p e c i a l i z ă r i i o r g a n e l o r d e simţ, a p o i d e a p a r i ţ i a m u n c i i şi a c o m u n i c ă r i i î n t r e fiinţe, s-ar p u t e a t r a g e c o n c l u z i i in p r i ­ v i n ţ a structurii o r g a n i c e a o a m e n i l o r d e p e a l t e p l a n e t e sau, c e e a c e i se p ă r u s e p î n ă atunci d e d o m e n i u l f a n t e z i e i p u r e , în p r i v i n ţ a î n f ă ţ i ş ă r i i lor ! Bătrinul p r o f e s o r t r e c e a însă d i n a r g u m e n t în a r g u m e n t , î n ş i r î n d u - l e „ c a m ă r g e l e l e p e a ţ ă " , c u m s p u n e a un p o e t g e n i a l din s e c o l u l al X l X - l e a , E m i n e s c u , c a r e se p r e o c u p a s e , p r i n t r e a l t e l e , şi d e n a ş t e r e a şi e v o l u ţ i a l u m i l o r . Lui L a u r e n ţ i u i s-au d e s c h i s astfel p o r ţ i l e u n e i l u m i n e b ă n u i t e , în c a r e r i g o a r e a ştiinţifică a a r g u m e n t e l o r se î m ­ p l e t e a strîns cu f a n t e z i a n e s t ă v i l i t ă . la

— T u v i i d e mult la c u r s u r i l e astea ? a î n t r e b a t - o p e L e n a plecare.

—

D e un an, a răspuns ea, puţin ruşinată.

—

D e c e nu m i - a i spus n i c i o d a t ă n i m i c ?

— N u c r e d e a m că te-ar p u t e a interesa... zîmbesc auzind d e asemenea preocupări...

Cei

mai

mulţi

El însă n-a m a i z î m b i t . F ă r ă să v r e a însă, î n v i n s d e a c e e a ş i p r e j u d e c a t ă , şi-a tăinuit şi el faţă d e c e i l a l ţ i noua p a s i u n e , aşa cum f ă c u s e şi L e n a faţă d e el. Studia în t i m p u l l i b e r cu febrilitate, întocmise c î t e v a variante despre eventualele popu­ laţii ale p l a n e t e l o r t r e c u t e în p l a n u r i l e m a i a p r o p i a t e d e e x ­ p e d i ţ i i şi se p r e g ă t e a i n t e n s p e n t r u p l e c a r e a c ă t r e l u m i l e n o i , în c a r e s p e r a să v a d ă c o n f i r m a r e a i p o t e z e l o r e m i s e d e el şi d e L e n a . C e m u n c ă v a s t ă şi p a s i o n a n t ă I C r e z u s e — d e fapt n i c i nu c r e z u s e p r i n el însuşi, îşi însuşise d o a r p ă r e r e a g e n e ­ rală — că a s t r o a n t r o p o l o g i a se b a z e a z ă p e ficţiuni. Şi d e c i t ă cunoa.ţtere şi r i g o a r e ştiinţifică era n e v o i e ! C e b a g a j uriaş, adunat din t o a t e ş t i i n ţ e l e se c e r e a p r e l u c r a t şi o r d o n a t p e n ­ tru a putea d i b u i urma unei p o s i b i l i t ă ţ i , cu c e d i s t a n ţ e d e aniiumină o lua î n a i n t e a altor d i s c i p l i n e , î n c e r c î n d să d e a d e urma o a m e n i l o r r ă s p î n d i ţ i în C o s m o s I Şi acum, a s c u l t î n d a c e a s t ă m u z i c ă stranie, L a u r e n ţ i u p a r c ă v e d e a p e i s a j u l din E p s i l o n Indi. îl v e d e a ca şi c î n d ar fi fost aici, în faţa lui... A s t r o n a v a se a p r o p i e lin d e sol şi se o p r e ş t e p e un p l a t o u întins, î n c o n j u r a t d e p ă d u r i . U n d e v a s c l i p e s c z i d u r i l e unui o r a ş cu c l ă d i r i l e din g r a n i t roşu, roinera! c a r e se g ă s e ş t e din a b u n d e n ţ ă p e p l a n e t ă . A s t r o n a u ţ i i c o b o a r ă , purtînd doar căştile pentru respiraţie, d e o a r e c e presiunea este a p r o a p e a c e e a ş i ca p e P ă m î n t . D i n o r a ş p o r n e s c n i ş t e plat­ f o r m e m i n u s c u l e , c a r e c r e s c din c e în c e , a p r o p i i n d u - s e . Sînt v e h i c u l e l e c e l o r din E p s i l o n Indi. l a t ă - i şi p e ei, aceşti o a m e n i din î n d e p ă r t a t a p l a n e t ă r o ş i e . Z v e l ţ i , î n a l ţ i , cu m î i n i l e l u n g i

11

şi m l ă d i o a s e , ca n i ş t e t e n t a c u l e , d a r p l i n e d e g r a ţ i e . T e n u l l e e s t e r o ş c a t , ca şi s o l u l . P o a t e m l ă d i e r e a m î i n i l o r şi a c o r p u l u i , ca d e p l a n t ă , te f a c e să c r e z i , la î n c e p u t , c â s î n t a l t f e l d e c î t p ă m î n t e n i i . D a r chipă c e a s t r o n a u ţ i i se a m e s t e c ă p r i n t r e e i şi î n c e a r c ă să se î n ţ e l e a g ă , p r i n s e m n e l e c o n v e n ­ ţionale de mult stabilite, o r i c e diferenţă parcă a dispărut.

N u , o a m e n i i d i n E p s i l o n I n d i nu se d e o s e b e s c m a i m u l t d e p ă m î n t e n i d e c î t se d e o s e b e s c n e g r i i d e l a p o n i , d e p i l d ă . N a ­ tura a c r e a t a c e e a ş i a r m o n i e a n a t u r i i o m e n e ş t i p e P ă m î n t ca şi p e E p s i l o n I n d i , aşa c u m a c r e a t a s e m ă n ă t o a r e şi p l a ­ n e t e l e , d î n d u - l e a c e e a ş i m i ş c a r e d e r o t a ţ i e , a c e e a ş i structură a m a t e r i e i , p e c a r e a supus-o a c e l o r a ş i l e g i d e e v o l u ţ i e .

L a u r e n ţ i u c r e d e , cu t o a t ă p u t e r e a g î n d i r i i Iui, î n a c e a s t ă l e g e , n e v e r i f i c a t ă încă, e l c r e d e că o a m e n i i se a s e a m ă n ă p r e t u t i n d e n i şi n ă z u i e s c s p r e a c e e a ş i f e r i c i r e u n i v e r s a l ă . . .

M u z i c a descrie pentru el freamătul pădurii din Epsilon I n d i şi c o r u l sc r i d i c ă p u t e r n i c , ca un i m n d e s l a v ă , î n clip-i c î n d lui L a u r e n ţ i u i se p a r e că s i m t e în m î n a lui m î n a o m u ­ lui d e p e p l a n e t a î n d e p ă r t a t ă . O m u l î l p r i v e ş t e z î m b i n d . O a ­ m e n i i s-au î n t î l n i t p e s t e h ă u r i l e C o s m o s u l u i , şi m u z i c a c a l ­ m e a z ă această biruinţă d e mult aşteptată, boltindu-se în note c r i s t a l i n e şi s t i n g i n d u - s e în d e p ă r t ă r i , ca o a s t r o n a v ă c a r o p l e a c ă m a i d e p a r t e , d u c î n d m e s a j u l raţiunii u m a n e în infinit.

— Este p r i m a s i m f o n i e a î n f r ă ţ i r i i p l a n e t e l o r , îşi s p u n e L a u r e n ţ i u . C i n e a scris-o ? T r e b u i e să-1 c u n o s c p e a c e s t o m la î n a p o i e r e a p e P ă m î n t .

J o e , r e s p o n s a b i l u l c a l c u l e l o r d e p e a s t r o n a v ă , asculta mu­ z i c a d e p a r c ă n o t e l e ar fi i z v o r î t d i n el însuşi. N o t e l e j o a s e îi r ă s c o l e a u răni d e c a r e ar fi v r u t să u i t e . Şi c î n d m e l o d i a se m u l t i p l i c a , d e s î ă c i n d u - s e ca î u î r - o p l o a i e d e s t e l e , fruntea lui î n f i e r b î n t a l ă s i m ţ e a un v î n t răs­ c o l i t o r , o p r o m i s i u n e p î n ă atunci n e s p e r a t ă . I n t r ă r i l e c o r u l u i — e r a î n t r - a d e v ă r un c o r ? — îl iitipingeau c ă t r e o h o t ă r i r e care întîrzia. De cînd întîrzia ?

J o e e r a la p r i m a lui e x p e d i ţ i e . O d o r i s e p a r c ă d e t o t d e a ­ una şi n i m i c nu l-ar fi făcut să r e n u n ţ e la g î n d u l d e a d e v e n i astronaut, d e ş i s p e c i a l i t a t e a p e c a r e şi-o a l e s e s e , î n a i n t e d e a fi atras d e C o s m o s , nu e r a l e g a t ă d i r e c t d e z b o r u r i l e î n n e m.ărginit. Dar, cum p e f i e c a r e a s t r o n a v ă e r a n e v o i e d e buni m î n u i t o r i ai c a l c u l a t o a r e l o r e l e c t r o n i c e , o b ţ i n u s e destul d e l e s n e l o c u l r î v n i t . T o t u l m e r s e s e b i n e p î n ă cu o s ă p t ă m î n ă î n a i n t e a p l e c ă r i i . A t u n c i G i n a i s-a aruncat î n b r a ţ e , p l î n g î n d : — N u p l e c a , J o e , n - a m să p o t îndura —

12

Dar

ştiai

că v o i

pleca...

lipsa

ta.

— Ştiam, d a r a c u m î m i dau s e a m a t r e b u i e să fim n u m a i î m p r e u n ă !

—

că nu se p o a t e .

D e c e nu v i i şi tu cu m i n e , G i n a ? A m

Noi

fi atît de...

G i n a 1-a p r i v i t d u r e r o s , d a r J o e îşi d ă d u s e s e a m a î n c ă î n a i n t e d e a sfîrşi î n t r e b a r e a că a c o m i s o g a f ă i r e p a r a ­ b i l ă . G i n a s u f e r i s e i m a c c i d e n t g r a v în c o p i l ă r i e şi, cu t o a t e câ s c ă p a s e d e p a r a l i z i a c a r e o a m e n i n ţ a , r ă m ă s e s e cu m î n a s t i n g ă i n e r t ă . T o a t e t r a t a m e n t e l e s e d o v e d i s e r ă z a d a r n i c e şi, cu t o a t e că e a p ă r e a a nu m a i d a i m p o r t a n ţ ă faptului, s u f e r e a î n c ă d e c o m p l e x e , d e a l t f e l fireşti, d a r p e c a r e l e uita cu d e s ă v î r ş i r e alături d e J o e . Se î n d r ă g o s t i s e d e e l din a d o l e s ­ c e n ţ ă , şi lui nu i-ar fi t r e c u t n i c i o d a t ă prin m i n t e s-o t r a t e z e ca p e o infirmă. P e n t r u e l , c h i a r d a c ă n-ar fi iubit-o, ca şi p e n t r u t o ţ i c e i l a l ţ i c a r e o c u n o ş t e a u , e a e r a G i n a , o fată i u c î n t ă t o a r e , c e a m a i s e v e r ă şi m a i z b u r d a l n i c ă p r o f e s o a r ă d e l i t e r a t u r ă c a r e se p o a t e î n c h i p u i , p a s i o n a t ă d e t e a t r u şi d e d i s c u ţ i i n e s f î r ş i t e asupra a r t e i d e m î i n e . J o e , p r e g ă t i n d u - s e p e n t r u e x p e d i ţ i e , nu se g î n d i s e că a b s e n ţ a lui d e c î ţ i v a ani ar p u t e a să s c h i m b e c e v a d i n p r o f u n z i m e a i u b i r i i l o r . Era p r e a a b s o r b i t d e p r o p r i i l e lui p l a n u r i p e n t r u a-şi m a i p u t e a da s e a m a d e s i n g u r ă t a t e a d u r e r o a s ă în c a r e o lăsa p e G i n a , c a r e n u m a i alături d e el se s i m ţ e a î n t r e a g ă , şi nu n u m a i d i n cauza m î i n i i inerte... C î n d o î n t r e b a s e , într-un m o d atît d e stupid, d e c e nu a c c e p t ă să p l e c e cu e l î n e x p e d i ţ i e , J o e a simţit că î n t r e e i s-a d e s c h i s , d e o d a t ă , o g e n u n ă c a r e î i p î n d e a m a i d e m u l t . D a r d r a g o s t e a G i n e i şi d o r i n ţ a i r e z i s t i b i l ă d e a p ă t r u n d e c î t m a i d e p a r t e în C o s m o s e r a u d o u ă senti­ m e n t e c a r e nu se p u t e a u c o n c u r a . V o i n d să r e p a r e p r i m a g r e ş e a l ă , a s c o r m o n i t şi m a i a d î n c în d u r e r e a ascunsă a f e ­ meii iubite.

— Sînt a t î t e a p o s t u r i p e tu un loc...

— Pe astronave Joe. Ca tine.

nu

a s t r o n a v ă , p o ţ i o r i c î n d să ai

este

n e v o i e decît de oameni

Si a p l e c a t , g a t a să i z b u c n e a s c ă

în

şi

întregi,

lacrimi.

înfuriat p e el însuşi, J o e a î n c e r c a t , d u p ă a c e e a , s-o î m ­ p a c e , fără să se o p r e a s c ă î n s ă n i c i o c l i p ă l a s o l u ţ i a a p a r e n t c e a m a i s i m p l ă : d e a r ă m î n e cu e a p e P ă m î n t . G i n a s e ascun­ d e a d e el

şi n-a m a i

reuşit să-i v o r b e a s c ă p î n ă l a

plecare.

Şi J o e a p o r n i t p e d r u m u r i l e C o s m o s u l u i , n e p u t î n d să se d e s tăinuiască n i m ă n u i , d e r u ş i n e . I-a lăsat G i n e i d o a r o s c r i ­ s o a r e î n c a r e o r u g a să se p r e g ă t e a s c ă p e n t r u v i i t o a r e a e x ­ pediţie, leagă

cînd

mai

vor

pleca

amîndoi.

mult, s o c o t i n d

că,

în

p e Gina d e u l t i m e l e resturi ale — cît

13

Se felul

încăpăţîna acesta,

o

să nu va

înţe­

vindeca

complexelor.

S i n g u r ă îşi h r ă n e ş t e p r e j u d e c ă ţ i l e . N u sînt a l t c e v a

prejudecăţi...

de­

îşi r e p e t a într-una p r o p r i i i lui o c l i i .

aceste

fraze,

care

îi

scădeau

vina

în

E x p e d i ţ i a , cu g r e u t ă ţ i l e şi b u c u r i i l e e i , i s-a părut î n s ă că d u r e a z ă o v e ş n i c i e . A fost, d e altfel, s i n g u r u l o m din e c h i p a j asupra căruia s-a o p r i t s t a r e a d e d e p r i m a r e p r o v o ­ c a t ă d e s e n t i m e n t u l p i e r d e r i i î n infinit, c î n d , ştiind P ă m i n t u l lăsat în urmă cu 300 000 d e k i l o m e t r i p e s e c u n d ă , timp d e ani î n d e l u n g a ţ i , nu mai c r e z i p o s i b i l ă r e î n t î l n i r e a cu o a m e n i i . . .

C î n d şi-a r e v e n i t , d u p ă o cură î n d e l u n g a t ă d e s o m n , ajun­ s e s e r ă la ţinta c ă l ă t o r i e i . A p o i î n t o a r c e r e a , la c a p ă t u l c ă r e i a î l aştepta G i n a . C u m îl va p r i m i ? Şi îl v a p r i m i o a r e ? M u ­ z i c a îi punea m e r e u a c e a s t ă î n t r e b a r e d u r e r o a s ă . O v e d e a p e G i n a l i n g ă el, ţinîndu-1 strîns d e m i n ă , în î n t u n e r i c u l unei săli d e teatru, c o n c e n t r a t ă , s o r b i n d cu t o a t ă fiinţa s p e c t a c o l u l şi totuşi d e s c h i s ă n u m a i c ă t r e e l , t r a n s m i ţ î n d u - i tot c e p r i ­ m e a din a c e a s t ă artă p e c a r e o i u b e a şi o î n ţ e l e g e a m a i m u l t decît orice. Şi, d e o d a t ă , m e l o d i a d e s c r i s e o t r a i e c t o r i e l u n g ă , din c a r e o n o t ă se d e s p r i n d e a şi se î n d e p ă r t a , î n g r o z i t o r d e singură, în t i m p c e corul c h e m a , r e p e t î n d p a r c ă , a c e e a ş i î n t r e b a r e : d e c e ? A ş a urmau să fie d r u m u r i l e lui v i i t o a r e , î n s i n g u r a t e şi d e s p r i n s e d e c ă l d u r a m î i n i l o r G i n e i . Şi J o e î n ţ e l e s e , cu toată fiinţa lui, că nu v a m a i p u t e a p l e c a în d r u m u r i l e C o s ­ m o s u l u i n i c i o d a t ă , că v a t r e b u i să r ă m î n ă a c o l o , p e P ă m î n t , l i n g ă z î m b e t u l n e u i t a t al G i n e i . Iar, c î n d t o a t e c h e m ă r i l e c o ­ rului şi a l e o r c h e s t r e i se a d u n a r ă î n t r - o s i n g u r ă b o l t ă , J o e simţi m î n a G i n e i într-a lui, c a l d ă şi î n v i o r ă t o a r e , şi t o a t e n e l i n i ş t i l e d i s p ă r u r ă . Da, ştia, v a r ă m î n e l î n g ă ea pentru t o t d e a u n a . H o t ă r î r e a i se p ă r u v e c h e d e c î n d l u m e a . A c u m d o a r şi-o s p u s e s e , cu g l a s t a r e , lui însuşi.

L e v , c o n d u c ă t o r u l e x p e d i ţ i e i , asculta, cufundat în f o t o l i u , şi g î n d u l îi z b u r a î n a i n t e a a s t r o n a v e i , s p r e P ă m î n t . C o n ­ d u s e s e p î n ă atunci p e s t e z e c e e x p e d i ţ i i şi se î n t o r s e s e d e f i e c a r e d a t ă cu b i n e . N e n u m ă r a t e l e e x p e d i ţ i i p î n ă î n Lună nu l e m a i p u n e a la s o c o t e a l ă , le s o c o t e a s i m p l e r e p e t i ţ i i . î m ­ p l i n i s e , î n t i m p u l a c e s t e i c ă l ă t o r i i , c i n c i z e c i d e ani, şi a c e a s t a era u l t i m a lui e x p e d i ţ i e . C o n s i l i u l a s t r o n a u t i c nu î n g ă d u i s e p î n ă a c u m n i c i o d a t ă p l e c a r e a în C o s m o s a c o s m o n a u ţ i l o r t r e ­ cuţi d e c i n c i z e c i d e ani. L e v e r a un o m fără f a m i l i e , o b i ş n u i t să trăiască î n c a b i n a lui d e b u r l a c d e p e a s t r o n a v ă sau în m i c u l a p a r t a m e n t d e p e ţ ă r m u l m ă r i i B a l t i c e , p r i n t r e hărţi şi

tratate de asironaviciaţie, dintre care numai atunci

un raft

întreq

de

bibliotecă.

el s c r i s e s e

Rămăsese

orfan

de

pînă mic

şi, c r e s c u t î n a t m o s f e r a de studiu a ş c o l i i , se o b i ş n u i s e să se a d î n c e a s c â , o r i d e c î t e o r i a v e a o c l i p ă l i b e r ă , în p a g i n i l e c ă r ţ i l o r . Se î m b a r c a s e , î n c ă a d o l e s c e n t , p e o a s t r o n a v ă şi trecuse prin toate treptele ierarhiei pînă ajunsese condu­ c ă t o r d e e x p e d i ţ i e . C e fusese v i a ţ a lui d e c î t o l u n g ă c ă l ă ­ t o r i e prin C o s m o s ? C o l i n d a s e t o a t e p l a n e t e l e sistemului solar, e r a p r i m u l c o n d u c ă t o r d e e x p e d i ţ i e c a r e a j u n s e s e p î n ă la T a u C e t i . R ă m î n e a pe P ă m î n t n u m a i r ă s t i m p u l d i n t r e d o u ă p l e c ă r i , p r e l u c r î n d d a t e l e c ă l ă t o r i e i d î n c a r e se î n t o r s e s e şi pregătindu-le pe cele necesare călătoriei viitoare. Şi a c u m se a p r o p i a sfîrşitul. V a r ă m î n e p e n t r u t o t d e a u n a p e P ă m î n t , u r m ă r i n d , la aparatul d e t e l e v i z i u n e , v e ş t i l e din C o s m o s , ca şi c î n d nu fusese n i c i o d a t ă în afara P ă m i n t u l u i .

V a î n c e p e să-şi s c r i e m e m o r i i l e , d r u m u r i l e infinitului v o r fi p a r c u r s e n u m a i p e hărţi, u r m ă r i t e cu b a g h e t a şi c r e i o n u l . Sin­ g u r ă t a t e a î n c a r e t r ă i s e p î n ă atunci î n c e p e a să se r ă z b u n e .

M u z i c a v o r b e a tocmai despre această singurătate. T o t ce fusese forţă î n c e p e a să se r i s i p e a s c ă , o p l o a i e r e c e se a ş t e r n e a p e s t e m a l u l u n e i m ă r i cenuşii, p e m a l era o v i l ă şi în v i l ă el, L e v , b ă t r î n u l p e n s i o n a r , p e c a r e C o s m o s u l nu-1 m a i p r i ­ m e a . N o t e l e d u r e r o a s e îi p ă t r u n d e a u f i e c a r e fibră, şi L e v îşi p u s e p a l m e l e la o c h i . M u z i c a î l silea să-şi s t r î n g ă p l e o a p e l e , ca sub un v î n t p u t e r n i c . D e u n d e v e n e a a c e a s t ă m u z i c ă răs­ c o l i t o a r e , c a r e i se a d r e s a n u m a i lui, c a r e î i c u n o ş t e a atît d e b i n e f i e c a r e cută a sufletului ? Ştia. V e n e a d e p e Pă­ m î n t , P ă m î n t u l d e p e c a r e p l e c a s e d e a t î t e a ori şi p e c a r e urma să r ă m î n ă d e a c u m l e g a t p e n t r u t o t d e a u n a , ca un c o ­ p a c . O a m e n i i d e a c o l o î n ţ e l e g e a u a m ă r ă c i u n i l e cu c a r e se î n a p o i a , l e p u s e s e r ă în l i m b a j u l p r o f u n d al m u z i c i i şi l e tri­ m i s e s e r ă î n spaţii să-1 î n t î m p i n e . I se p ă r e a ciudat, dar, înţ e l e g î n d a c e s t s e n t i m e n t al c e l o r d e p e P ă m î n t , adus tot d e m e l o d i e , simţi o undă d e a l i n a r e . P ă m î n t u l îl î n t î m p i n a p e el, p e L e v . O a m e n i i c a r e s i m ţ e a u la fel cu el î i s p u n e a u : te a ş t e p t ă m , L e v , î n c e r c a t u l e astronaut I V i n o p r i n t r e noi, să c î n t ă m î m p r e u n ă m ă r e ţ i a o m u l u i c a r e a supus C o s m o s u l !

T u nu v e i m a i zbura, dar a l t e a s t r o n a v e sînt g a t a să z b o a r e p e d r u m u r i l e d e s c h i s e d e tine, v o r a j u n g e şi m a i d e p a r t e , a c o l o u n d e ai v r u t să a j u n g i tu, v o r d u c e p r e t u t i n d e n i g î n d u r i l e o a m e n i l o r ! T e a ş t e p t ă m , sînt a t î ţ i a t i n e r i c a r e te a ş t e a p t ă !

T u î i v e i î n v ă ţ a g r a n d o a r e a c ă l ă t o r i i l o r , curajul, r ă b d a r e a , c a l m u l şi p u t e r e a , tu l e v e i insufla d o r u l d u p ă c ă l ă t o r i i l e n e s f î r ş i t e I V i n o , L e v , te a ş t e p t ă m , P ă m î n t u l te a ş t e a p t ă p e n -

15

tru a-ţi m u l ţ u m i şi p e n t r u a-ţi aa m g r i j ă s u t e şi m i i d e că­ lătorii viitoare pe care le v e i face prin oamenii pregătiţi de tine !

L e v auzi c l a r aceiistă c h e m a r e c î n d c o r u l şi o r c h e s t r a c o n t o p i r ă î n t r - o n o t ă î n a l t ă şi finală, d e v i c t o r i e .

U n t i m p n-a v o r b i t n i m e n i . F i e c a r e s i m ţ e a că m u z i c a p ă ­ t r u n s e s e t o t atît d e p r o l u n d în c e i l a l ţ i ca în e l însuşi şi t o ţ i erau încă dominaţi de .marea eliberare pe care le-o adusese a c e s t d a r n e a ş t e p t a t al P ă m i n t u l u i . T i r z i u , L e v i s-a a d r e s a t lui A l e x : — In p r i m u l m e s a j d i r e c t p e c a r e îl v o m t r i m i t e P ă m i n t u ­ lui, m u l ţ u m e ş t e - l e p e n t r u a c e a s t ă t r a n s m i s i e şi spune-le... îşi căuta c u v i n t e l e , dar g î n d u r i l e îi e r a u atît d e î n c î t s i m ţ e a n e v o i a să rămîmă s i n g u r c u e l e .

— Să n e c o m u n i c e şi n o u ă c i n e e s t e a u t o r u l fonii a Ia

Cosmosului,

adăugă

într-un

Era p r i m a d a t ă în cursul a c e s t e i c u l c a r e fără să o f t e z e .

tirziu,

limpezi,

acestc-i sim­

ridicîndu-se.

expediţii

c i n d se

ducea

C î n d au ajuns la d i s t a n ţ a d e la c a r e s e p u t e a î n c e r c a r e ­ l u a r e a c o m u n i c a ţ i e i d i r e c t e cu P ă m î n t u l , au a d ă u g a t , la sfîr­ şitul scurtului m e s a j p r i n c a r e îşi anunţau î n t o a r c e r e a , mul­ ţ u m i r i l e tuturor a s t r o n a u ţ i l o r p e n t r u n e a ş t e p t a t u l dar trans­ mis p e l u n g i m e a d e u n d ă c o s m i c ă . R ă s p u n z î n d u - l e , P ă m î n t u l d e c l a r a însă că nu ştia n i m i c d e s p r e „ S i m f o n i a C o s m o s u l u i " ' şi se arăta n e r ă b d ă t o r s-o a s c u l t e . O a r e — î i î n t r e b a P ă m î n ­ tul p e c e i d e p e a s t r o n a v ă -— m u z i c a nu c o n ţ i n e a şi un m e s a j direct, descifrabil ?

A s t r o n a v a g o n e a c ă t r e P ă m î n t , strunindu-şi lin v i t e z a c a r a o purtase prin hăurile spaţiilor. înaintea ei, p e lungimea undelor siderale, gonea către Pămînt „Simfonia Cosmosului", transmisă d e e m i ţ ă t o a r e l e a s t r o n a v e i . C i n e ş t i e d e c î n d . d e m i l e n i i p o a t e , m u z i c a r ă t ă c i s e p r i n infinit, p l e c a t ă dintr-un punct neştiut al G a l a x i e i , sau p o a t e d i n t r - o altă g a l a x i e , întîmpinase

a i c i cu c h e m ă r i l e şi r ă s p u n s u r i l e e i

şi-i

răscolitoare.

U n d e v a , o a m e n i i care trimiseseră această muzică în spaţii aşteptau un răspuns. C i n e e r a u e i ? U n d e e r a p l a n e t a l o r , leagănul acestor armonii, p e care pămîntenii le simţeau g e ­ m e n e cu g î n d i r e a şi a r m o n i i l e P ă m i n t u l u i ?

16

C a l c u l a t o a r e l G e l e c t r o n i c e z u m z ă i a u fără î n c e t a r e p e a s t r o ­ n a v ă , c ă u t î n d să s m u l g ă m e s a j u l î n c h i s în n o t e l e c a r e , p r i n î n s e ş i s e n s u r i l e a r m o n i e i , d o v e d e a u că n u m a i o m i n t e o m e ­ n e a s c ă l e î n l ă n ţ u i s e , d î n d u - l e s o l i a r e c u n o a ş t e r i i s e m e n i l o r în n e m ă r g i n i r e a lumii.

Ascultau în sala cea mare a astronavei aceeaşi „Siinfoaia a Cosmosului", înregistrată de Red, cînd A l e x

anunţa din ca­

bina p i l o ţ i l o r : —

Pămînt I

V e c h i u l s t r i g ă t m a r i n ă r e s c îi s m u l s e d i n f o t o l i i . N ă v ă l i r ă cu t o ţ i i în sala d e l î n g ă c a b i n e l e d e c o m a n d ă . P e e c r a n u l î n t u n e c a t a p ă r u s e o stea a l b ă - r o ş i a t i c ă .

— şi

Pămînt !

strigară

ca

nişte

copii,

strîngîndu-şi

mîinile

sărutîndu-se.

D e fapt, s t e a u a d e p e e c r a n nauţi însă, S o a r e l e î n s e a m n ă şi

era Soarele.

Pămîntul.

Pentru

astro-

Tabla de

şah

I V l a e s t r u l se a p r o p i a d e sfîrşitul p r i m e i t i n e r e ţ i şi era puţin adus de spate ; nenumăratele bătălii pe cîmpul a l b - n e g r u i-au haşurat fruntea în pătrate mari, care aminteau oarecum schiţa unei table de şah. Dar chiar şi pe acest încercat jucător a început să-1 scoată din răbdări figura şireată a unui unchiaş mustăcios, care stătea la ultima dintre cele douăzeci şi una de mese.

C a întotdeauna, tinerii şuşoteau între ei, mişcau figurile înainte şi înapoi, numai bătrînelul p r i v e a imperturbabil, zîmb e a pe sub ochelari şi, din cînd în cînd, îşi zbîrlea uriaşele-i mustăţi.

M a e s t r u l se plimba liniştit de la o tablă la aita, f ă c e a cîte-o mişcare şi, d u p ă cît se părea, nu întîmpina nici un fel de greutăţi. N u m a i la ultima a stat în loc v r e o trei minute : deşi situaţia nu era strălucită, lupta mai putea continua. Să termine repede cu ceilalţi şi îi v a da ce i se cuvine acestui mustăcios care întrecuse măsura... M a i ales pentru zîmbetul său ironic.

N - a trecut nici o oră şi aleea tinerilor săi adversari era complet t ă i a t ă ; maestrul a v e a de pe acum şaisprezece vic­ torii, trei remize, dar mustăţile mari de cărăbuş continuau să se agite. , , A j u n g eu şi la tine, somn mustăcios", se gîndi maestrul şi fără milă termină cu încă un partener. A c u m nimeni nu-1 mai î m p i e d i c a să se concentreze. Şi porni spre ultima masă, hotărît să-şi ducă la îndeplinire gîndul.

P e dată îi înconjură un cerc de suporteri.

— S c u z a ţ i , spuse întrebă : remiză ?

maestrul

şi, luîndu-şi

o

mască

severă,

— M a i aştept... C a m devreme, răspunse la fel d e rece adversarul şi priviră amîndoi atenţi spre figurile d e şah.

Situaţia era destul d e incertă, fapt c a r e îl împiedica pe reputatul şahist să-şi a d u n e gîndurile. „ P o z i ţ i a m e a , deh, nu 16

e d i n t r e c e l e mai p l ă c u t e ; ii s t r ă f u l g e r a lui î n t r - a d e v ă r , d u p ă d o u ă m i ş c ă r i p i e r d u calul.

—

Vă

—

Nu... M a i

predaţi ? întrebă aştept

cu o v o c e

severă

prin m i n t e

si.

potrivnicul.

puţin...

— A ş t e p t a ţ i , iar eu v o i m e r g e aşa. M u s t ă c i o s u l mişcă g i n a şi m a e s t r u l î n ţ e l e s e că p a r t i d a s-a terminat.

re­

Bătrînul so d o v e d i a nu fi chiar atît d e n a i v , şi maestrul fu c u p r i n s d e d o r i n ţ a n e s t ă v i l i t ă de a-şi lua r e v a n ş a .

— M ă p r e d a u , spuse el p r i n t r e dinţi şi, d e s f ă c î n d u - ş i cra­ v a t a , îi r u g ă p e c e i c e asistau să se d e a puţin î n a p o i . A p o i propuse adversarului : — V r e ţ i să f a c e m d o u ă p a r t i d e la r î n d cu T e z u l t a t u l la z e r o şi nu în f a v o a r e a d u m n e a v o a s t r ă ?

doi

— D o u ă p a r t i d e , d e a c o r d , dar în c e e a c e p r i v e ş t e rezul­ tatul, o să v e d e m , r ă s p u n s e acesta c a l m şi se d ă d u şi el m a i în s p a t e ca să-i î m p i n g ă p e s u p o r t e r i , a l e c ă r o r c a p e t e îi stă­ t e a u d e a s u p r a u m e r i l o r ca un c i o r c h i n e d e b a l o a n e .

M a e s t r u l î n c e p u j o c u l într-un m i ş c ă r i , îşi î n t r e b ă p a r t e n e r u l : daţi

tempo

alert.

—

Vă

—

S p e c i a l i t a t e a m e a nu-mi p e r m i t e , r ă s p u n s e

După

citeva

bătut ? unchiaşul.

— Şi c a r e e p r o f e s i a d u m n e a v o a s t r ă ? se i n t e r e s ă a t a c î n d cu c a l u l .

—• M a t e m a t i c i a n , r ă s p u n s e liniştit c e l î n t r e b a t pion neutraliza n e p l ă c e r i l e ce-l ameninţau.

— N u c r e d că a c e a s t ă s p e c i a l i t a t e v ă c o n t i n u ă m a e s t r u l şi luă p i o n u l cu tura.

va

şahistul, şi

putea

cu

un

salva,

N u t r e c u r ă n i c i d o u ă z e c i d e m i n u t e şi m a t e m a t i c i a n u l , străp u n g î n d a s e d i u l r e g e l u i î n t r e p r i n s d e p i o n i , intră cu r e g i n a p e ultima o r i z o n t a l ă . Şi p a r t i d a a c e a s t a a fost p i e r d u t ă de c u n o s c u t u l şahist.

— S î n t e ţ i un v r ă j i t o r , r e c u n o s c u m a e s t r u l , c a r e r ă m ă s e s e p e r p l e x şi se a p u c ă să a r a n j e z e în g r a b a p i e s e l e . în sihe re­ g r e t a că la î n c e p u t u l j o c u l u i fucese atît d e î n g î m f a t .

U r m ă t o a r e a p a r t i d ă a j u c a t - o atent, fără v o r b a multă, anal i z î n d t o t t i m p u l . î n t r - a d e v ă r , în stilul m u s t ă c i o s u l u i se simţea l a c o n i s m u l m a t e m a t i c i a n u l u i , dar l i p s e a cu d e s ă v î r ş i r e ar­ m o n i a c o m p o z i ţ i e i . A d e s e a r e n u n ţ a la o c o m b i n a ţ i e frumoasii d e d r a g u l unui atac i m e d i a t . Iar la atac p o r n e a d e î n d a t ă c e îşi d e s f ă ş u r a f o r ţ e l e p r i n c i p a l e . Şi ultimul j o c a fost p i e r d u t d e m a e s t r u .

M a t e m a t i c i a n u l i-a z d r o b i t î m p o t r i v i r e a cu coa mai d e ­ plină siguranţă. Cu palma umedă de transpiraţie, sportivul i-a strîns m î n a , în t i m p c e t i n e r e t u l din jur aplauda z g o m o ­ tos. Se b u c u r a u m a i a l e s a m a t o r i i c a r e p i e r d u s e r ă în faţa maestrului.

T r e c î n d a n e v o i e prin mulţime, cei doi adversari porniră pe aleea parcului.

—

IQ

Sînt frînt

de oboseală,

încercă

să e x p l i c e

şahistul.

— E p o s i b i l , r ă s p u n s e m a t e m a t i c i a n u l , n u m a i că v r e a u să v ă î n c u n o ş t i n ţ e z fără v o r b e d e p r i s o s : în u l t i m i i c i n c i ani n-am pierdut nici o partidă.

— Ei, asta-i bvmă, d u m n e a v o a s t r ă c h i a r p a r t e n e r u l . A s e m e n e a j u c ă t o r i nu e x i s t ă .

—

P r i v i ţ i şi m i r a ţ i - v ă !

că...,

Eu sînt p r i m u l , g l u m i

se

îndoi

bătrînul.

M a e s t r u l îl p r i v i m a i a t e n t în l u m i n a p u t e r n i c ă a r e f l e c ­ torului d e la p o a r t ă . C u p i c i o a r e l e - i s c u r t e , cu c a p u l său m a r e a c o p e r i t d e un păr tuns ,,în p e r i e " , î n a r m a t cu o c h e l a r i b o m ­ baţi, m a t e m a t i c i a n u l s e m ă n a cu m a r ţ i e n i i n ă s c o c i ţ i d e s c r i i t o r i .

N u m a i m u s t ă ţ i l e p ă r e a u p ă m i n t e ş t i , fireşte, d a c ă nu e r a u false.

— V ă spun s i n c e r , c o n t i n u ă b ă t r î n u l c î n d i e ş i r ă î n stradă, s î n t e ţ i al c i n c i l e a m a e s t r u p e care-1 î n v i n g . Şi d o r e s c în a c e l a ş i Ici să bat un m a r e m a e s t r u , î n c a z u l c î n d , d e s i g u r , î m i v e t i facilita cunoştinţa. V ă mărturisesc că am participat la simul­ tană d e o a r e c e ştiu că sînteţi c e l m a i a p r o p i a t p r i e t e n al marelui maestru Tabakov.

— Da, da, fu d e a c o r d prieteni... D a ţ i - m i a d r e s a . pe

interlocutorul,

ce-i

M a e s t r u ! s c o a s e d i n b u z u n a r un p a c h e t el tot ce-i spuse m a t e m a t i c i a n u l .

drept,

sîntem

cu ţ i g ă r i şi

notă

— S e r g h e i I v a n o v i c i D r o z d o v , se p r e z e n t ă acesta. S t r î n g e r e a d e m i n ă fu l u n g ă , aşa c u m se o b i ş n u i e ş t e la d e s p ă r ţ i r e .

D e m u l t m a e s t r u l n-a m a i suferit atîta p e n t r u o î n f r î n g e r e ; culcat, îşi fuma în î n t u n e r i c ultima ţ i g a r ă , în t i m p c e g i n duri n e g r e îl asaltau : să p i e r z i astfel — şi în faţa cui ? A unui m a t e m a t i c i a n cu mustăţi d e c ă r ă b u ş , c a r e î n l o c u i a s p l e n ­ d i d a artă a c o m p o z i ţ i e i cu r a ţ i o n a l i s m u l r e c e al a l g e b r e i .

S o m n u l 1-a c u p r i n s d o a r c ă t r e z o r i . C î n d s-a trezit, c a m e r a ero plină de soare. Deschise larg fereastra, respiră adînc aerul p r o a s p ă t şi t r i s t e l e g î n d u r i n o c t u r n e se e v a p o r a r ă î n t r - o c l i p ă ; îi v e n i r ă i d e i c l a r e , î n c u r a j a t o a r e . N u c u m v a e n e r g i a s o l a r ă p ă t r u n d e şi în... c o n ş t i i n ţ a o m u l u i ? T r e b u i e să se o d i h n e a s c ă o s ă p t ă m î n ă , să-1 c a u t e a p o i p e D r o z d o v şi să-1 f a c ă praf. Şi, m u l ţ u m i t d e h o t ă r î r e a luată, î n c e p u să c î n t e în g u r a m a r e .

L a sfîrşitul s ă p t ă m î n i i , la c l u b , m a e s t r u l s-a î n t î l n i t cu T a b a k o v , un t î n ă r s t u d e n t b r u n e t şi cu o c h i i n e g r i . S a l u tîndu-1, a c e s t a chetă.

—

îl

atrase pe

Ei, p o v e s t e ş t e

maestru

î n t r - o p a r t e , j>e o

c u m te-a bătut un o a r e c a r e

ban­

amator.

M a e s t r u l nu î n c e r c ă să d e z m i n t ă z v o n u l şi p o v e s t i totul p î n ă la c e l e m a i m i c i a m ă n u n t e . P r i e t e n u l său se c l ă t i n a p e b a n c h e t ă şi se m i r a : —

Formidabil I

Fenomenal I

Uluitor !

S-au î n ţ e l e s să-i f a c ă o v i z i t ă lui S e r g h e i I v a n o v i c i d u ­ m i n i c a u r m ă t o a r e , iar m a e s t r u l îl anunţă p e a c e s t a î n c ă d e sîmbătă.

Gazda

20

îşi î n t î m p i n a

oaspeţii

cu b u c u r i e .

— I n c e c h i p v ă răfuHi atît d e f e r o c e cu b i e ţ i i î n t r e b ă m a r e l e m a e s t r u , a p r o p i i n d u - s e d e măsuţă.

şahişti ?

—- T r e b u i e să j o c i cu p r e c i z i e şi fără nici o g r e ş e a l ă , clipi hîtru din ochi D r o z d o v .

— Atunci, pe poziţii ! comandă aranjeze împreună piesele.

Tabakov

şi

începură

să

M a e s t r u l îşi t r a s e mai a p r o a p e scaunul, f i x i n d cu p r i v i r e a m î i n i l e lui D r o z d o v .

M a r e l e m a e s t r u o c u p ă c e n t r u l şi î n c e p u să j o a c e î n ielul său o b i ş n u i t , c u r a j o s , riscant. U n e o r i m o r m ă i a e x p r e s i a lui favorită : —

Formidabil !

Fenomenal !

Uluitor !

D r o z d o v o c o l e a l o v i t u r i l e c a l m , dar i n v e n t i v . P î n ă la urmă, p ă t r u n s e în a p ă r a r e a a d v e r s a r u l u i şi c u r î n d o b ţ i n u v i c t o r i a .

D u p ă a t r e i a p a r t i d ă , m a r e l e m a e s t r u , p a l i d , îşi muşca bu­ z e l e şi-şi f r e c a b ă r b i a cu d e g e t e l e .

—

Ei, n e b u n i a n a i b i i ! e x c l a m ă el, n e m a i p u t i n d u - s e r e ţ i n e .

Era întuneric cind s-au pomenit pe scară, fumînd îndelung.

— O fi v r e u n g e n i u c a r e şi-a ieşit din m i n ţ i , îşi d ă d u cu p ă r e r e a , timid, m a e s t r u l .

— U n f e n o m e n , fu d e a c o r d p r i e t e n u l său. N e o b i ş n u i t o r i g i n a l şi al n a i b i i d c p r u d e n t .

—

do

C e - i d e făcut ?

— Mdi bakov.

înlii

Găsiră neagră.

un

trebuie

să n e r e f a c e m

restaurant

şi

băură

— Să v o r b i m cu e l i m e d i a t , i n t r i n d in c a b i n a t e l e f o n i c ă .

cîte

spuse

forţele, două apoi

propuse ceşti

de

murele

Ta­ calea

maestru,

— î n c ă o d a t ă b u n ă seara, S e r g h e i I v a n o v i c i ! A i c i e unul d i n t r e v i z i t a t o r i i d u m n e a v o a s t r ă . Ei, n e - a ţ i b ă g a t Ia i d e i ! A m v r e a să ştim, d e fapt, c e v a urma p e v i i t o r ? A v e ţ i i n t e n ţ i a să c o n c u r a ţ i p e n t r u titlul d e c a m p i o n al l u m i i ?

—

Puteţi

—

D a r c e v ă i n t e r e s e a z ă ? îl ispiti v e s t i t u l

fi liniştit. N u

mă

interesează. şahist.

— M a t e m a t i c a , r ă s p u n s e în d o i p e r i D r o z d o v . M ă m e s c şi cu c a t e g o r i a a t r e i a u n i o n a l ă la şah.

—

Dar comedia

—

Să v e r i f i c u n e l e lucruri d e c a r e nu e r a m sigur.

asta

mulţu­

ce s c o p a r e ?

— A t u n c i , n o a p t e bună, î n c h e i e a m a b i l t î n ă r u l şi, a g ă ţ î n d r e c e p t o r u l în furcă, a d a u g ă : N u p o t să-i sufăr pe o a m e n i i a l e c ă r o r f a p t e n-au un ţ e l b i n e c o n t u r a t .

Pînă iarna tirziu, printre aşii duelurilor intelectuale nu mai conteneau discuţiile aprinse despre D r o z d o v , discuţii care le s e m ă n a u în s u f l e t e o t e a m ă i n c e r t ă . N u o d a t ă s t r a t e g i i p r e a -

21

s l ă v i ţ i au tresărit o b s e r v i n d p r i n t r e a m a t o r i i d e s i m u l t a n e p e c î t e un o m cu mustăţi l u n g i . T e a m a s-a d o v e d i t a fi însă fără t e m e i . D r o z d o v nu mai apăru.

O d a t ă , m a e s t r u l , fiind la M o s c o v a , intră î n t î m p l ă t o r în M u z e u l p o l i t e h n i c . In c o l ţ u l uneia d i n t r e săli z ă r i o tablă d e şah c u n o s c u t ă . î n s o ţ i t ă d e un scurt t e x t e x p l i c a t i v : „ T a b l ă d e a n t r e n a m e n t p e n t r u j o c u l d e şah d e S. I. D r o z d o v " .

Din p r i c i n a s u r p r i z e i , m a e s t r u l se a ş e z ă în a p r o p i e r e , a p o i înşfacă c ă r ţ u l i a c e c o n ţ i n e a t o a t e a m ă n u n t e l e . Era scrisă în­ tr-un l i m b a j v i o i , a g e r , cu spirit p o l e m i c . P e p r i m a p a g i n ă , de pildă, se afirma : ,,Chiar şi i d e i l e l i t e r a t u r i i b e l e t r i s t i c e p o t f' e x p r i m a t e cu ajutorul a l g e b r e i . Să l u ă m ca e x e m p l u fraza : « Ş a h i s t u l , ca şi s o l d a t u l , t r e b u i e să aibă i n i ţ i a t i v ă şi i m a g i ­ n a ţ i e . » T o a t e a c e s t e a se p o t spune mult m a i s i m p l u cu aju­ torul f o r m u l e i : a = b + x + y . I d e i l e m a i c o m p l i c a t e şi m a i sub­ tile se e x p r i m ă în r a p o r t cu c o m p l e x i t a t e a şi f i n e ţ e a l o r . " — A h a - h a - h a - h a ! i z b u c n i m a e s t r u l într-un A i î n c u r c a t - o rău d e tot, S e r g h e i I v a n o v i c i !

rîs

zgomotos.

M a i d e p a r t e intră într-un d o m e n i u şi mai neînţeles... „ T a b l a e l e c t r o n i c ă d e şah r e p r e z i n t ă un a u t o m a t , c r e a t p e n t r u un s c o p limitat — j o c u l d e şah..." î n t r e a g a a p a r a t u r ă se află d e d e s u b t d e la b a t e r i i cu un g a b a r i t m i c " .

şi se

alimentează

Prin f i e c a r e d i n t r e c e l e 64 d e c ă s u ţ e a l e t a b l e i c i r c u l ă un c u r e n t d e a c e e a ş i f r e c v e n ţ ă , c a r e c r e ş t e c î n d se p u n e o p i e s ă d e o c u l o a r e sau s c a d e c î n d se p u n e o p i e s ă d e altă c u l o a r e . P i o n i i , calul, tura, n e b u n u l , r e g i n a şi r e g e l e au la b a z ă cantităţi d i f e r i t e d e cupru ( a l b e l e ) sau m a g n e t i t ( n e g r e l e ) . " — N a i b a s-o ia d e t r e a b ă ! se m i r ă cu g l a s t a r e m a e s t r u l şi r î s e d i n n o u . T e n s i u n e a a c u m u l a t ă î n u l t i m e l e luni i se risipise.

— Linişte, tovarăşe,

îl

aduse

la

realitate

un

glas.

M a e s t r u l se uită s p r e c e l ce-i v o r b i s e : un t î n ă r g h i d îşi î n d r e p t a p e nas o c h e l a r i i a s e m ă n ă t o r i unui l e t c o n * e l e c t r i c .

— Aveţi — Da, — Ce

v r e o nelămurire ? întrebă

electronica anume ?

nu-i

prea

Să î n c e r c

el.

clară.

să v ă

explic.

— A m v ă z u t o d a t ă o maşină p e n t r u j o c u l d e şah, dar e,ra m a r e c î t o odaie... Iar asta se a s c u n d e sub masa şahului.

— D e a c o r d . M a ş i n a a c e e a lucra cu p i e s e d e r a d i o obi?nuito. A c e a s t a e c o n s t r u i t ă p e baza r a d i o t e h n i c i i m i n i a t u r a l e .

R e p r e z i n t ă însă a c e l a ş i a u t o m a t d e şah, c a r e c a l c u l e a z ă şi d e c i d e , a v î n d tot a t î t e a e l e m e n t e . . .

— B i n e . Să s p u n e m că e a c e e a ş i maşină. Dar cum p o a t e e l e c t r o n i c a să î n l o c u i a s c ă p s i h o l o g i a c o m p l e x ă a omului-şahist ? C î n d mă uit la t a b l a d e şah, î m i v i n în m i n t e z e c i d e * ciocan de Upit (n.r.)

22

v a r i a n t e p o s i b i l e . Şi a l e g e r e a toare a partenerului.

— ce e raţii timp gînd —

lor depinde de mişcarea

urmă­

î n ţ e l e g e ţ i , zirnbi t î n ă r u l , t o a t e a c e s t e a , b a chiar şi c e e a m u i t m a i c o m p l i c a t î n o m se p o a t e d e s c o m p u n e în o p e ­ c o n s e c u t i v e f o a r t e s i m p l e . Iar s e m i c o n d u c t o r i i , într-un e x t r e m d e scurt, î n c e a r c ă sute şi m i i d e v a r i a n t e , a l e p e cea mai bună pentru cazul respectiv.

C a j u c ă t o r , p o t lua o p i e s ă , dar p o t şi să n-o iau.

— A d i c ă puteţi un a s e m e n e a risc.

să El

riscaţi sau nu. A u t o m a t u l j o a c ă la s i g u r .

nu

permite

G h i d u l d e s c h i s e s c h e m a d e p r i n c i p i u a m a ş i n i i şi î n c e p u să-i a r a t e cu d e g e t u l c o l o a n e l e l u n g i a l e n e s f i r ş i t e l o r e c u a ţ i i .

M a e s t r u l c ă z u p e g î n d u r i , c l i p i d i n o c h i u l d r e p t şi p l e c ă d e î n d a t ă c e putu.

S e p l i m b ă p r i n M o s c o v a z î m b i n d , d a r se î n t u n e c ă d i n n o u î n t r e n c î n d î ş i p u s e î n t r e b a r e a : o a r e c u m ştie D r o z d o v c a r e j j î e s ă t r e b u i e m u t a t ă şi u n d e a n u m e t r e b u i e pusă ?

I-a t e l e f o n a t a d o u a z i d e d i m i n e a ţ ă . S e r g h e i Ivanovici h o h o t i m u l t t i m p , a f l î n d c ă a fost d e m a s c a t , şi p î n ă la urmă răspunse : — E a t î t d e p r i m i t i v , î n c î t mă şi mustră c o n ş t i i n ţ a să v o r ­ besc... T o a t e p ă t r ă ţ e l e l e sînt n u m e r o t a t e , iar la masă, a c o l o u n d e m ă s p r i j i n cu g e n u n c h i u l , se afla un m i c u ţ ş t i t t - e l e c t r o m a g n e t . D a c ă m ă c i o c ă n e ş t e uşor d e t r e i ori, a p o i d e patru o r i , iar d u p ă o scurtă p a u z ă — d e p a t r u şi d e şase ori, ştiu c ă t r e b u i e să mut c a l u l d e p e căsuţa t r e i z e c i şi patru, la p a t r u 7.eci şi şase.

—• A s t a - i t o t ?

so m i r ă

maestrul.

— A b s o l u t ! rîse din nou D r o z d o v . Desigur, în ultima formă a c e a s t ă ş m e c h e r i e nu m a i e x i s t ă . J u c ă t o r u l c a r e se a n t r e n e a z ă n - a r e n e v o i e să a s c u n d ă taina i n v e n ţ i e i . C ă s u ţ e l e , la n e v o i e , s e l u m i n e a z ă f i e c a r e u ş o r d i n i n t e r i o r , c ă c i t a b l a d e şah e c o n f e c ţ i o n a t ă d i n m a s ă p l a s t i c ă t r a n s p a r e n t ă . Şi toţi v ă d c a r e e m i ş c a r e a c e a bună.

Traducere de DAN LAZARESCU

R e v i s t a „ T e h n i k a m o l o d i o j i " (nr. 1 2 T 9 6 0 ) , p u b l i c î n d a c e a s t ă p o v e s t i r e ştiinţifico-fantastică, a însoţit-o d e părerile unor specialişti —

e s t e v o r b a V l e un şahist, un m a t e m a t i c i a n şi un

i n g i n e r — c a r e se p r o n u n ţ ă d a c ă e s t e sau nu p o s i b i l ă u n u i a u t o m a t i n v i n c i b i l la j o c u l d o şah.

D e fapt, d e z b a t e r e a p o r n e ş t e d e la î n t r e b a r e a : ş a h u l ? artă sau un d o m e n i u al m a t e m a t i c i i ?

D a c ă e s t e artă, infinită este lumea

crearea ce

a t u n c i a r e p o s i b i l i t ă ţ i i n f i n i t e , aşa s p i r i t u a l ă a o m u l u i ; în a c e s t caz,

este cum este

23

i m p o s i b i l d e c r e a t o m a ş i n ă i d e a l ă d e j u c a t şah. D a c ă e s t e domeniu cipiu

al

—

matematicii,

realizarea

unui

şahul

permite

astfel

de

—

cel

automat

puţin să

care

în

un

prin­

nu

piardă

o

maşină

foarte complicată. După cum a calculat matematicianul

(jerman

n i c i o d a t ă î n faţa u n u i o m . C e - i d r e p t , t r e b u i e să f i e Richard

Schurig,

32 d e

piese

tr-un

număr

lioane,

le

încă pot

188G, d i f e r i t e l e

ocupa

format

686.312

în

din

52

scptilioane,

pe

tabla

de

de

cifre

şi

361.225

poziţii şah

pe

se

cele

exprimă

reprezintă

sextilioane,

care

prin

7.534

octi-

327.000

cvin-

lilioane.

Publicăm santa

alăturat

anchetă

părerea

făcută

de

Şahul o

Ideea maşină

monstrată jucător pe

in Jaţa

oricine

repede.

In

publicului

cu chip

dorea

vienez,

cu

Totuşi, acest aparat era o „minune" ticii, deoarece in interiorul cutiei pe care dea un om viu. uwcniici

s-a păstrat

In

zilele

noastre,

atenţia

nudlă şahişti,

scriitorilor

tică este din nou atrasă de tema maşinii lizările aitiiale ale tehnicii electronice.

Se poale rea

crea

o maşină

mea. nu e.xistă

JOC Ar fi o mare

nici

greşeală

să calculeze

real

să se creadă

osebeşte de cea a amatorului parte. FI inutil să se încerce, capabil

invincibilă

un pericol

la

intere­

eniunasnvit

in straie el. pe

e nouă. In 17d9.

Keinpelcn şi de­

şah iiii uninir

a slirnil

l-a bătut

iniot nit, pe riiid, de cei mai tari Franţa a dezvăluit taina.

răspuns

muzica

îmbrăcat

o partidă

1809, la Schonbrun,

Secretul

au

cure să fcxuc dc uioenialnrul

dc turc,

să joace

ce

,.Teteikâ^,Sgl^i9Ji".'

este

creării unui aulotnat care juca şah, creată

mecanic

celor

revista

l'ainta

vreme.

automatului

care

„Creierul"

cînd,

in IS3-I,

să joace

din

pe

şah ? După

unui

doar prin calculul care merge pe baza acestei idei, crearea

cu 20 sau 100 de mişcări

era

un ziar

bazată

la pieirea

că gîndirea

maşinii

ştiinţifico-fantas­

„gindeşte",

cu privire

E drept,' principala sarcină într-o partidă gele adversarului.

Ilar dramul spre atingerea domeniul aiudizei matematice.

Important este

crescu

şi nu a matema­ de şah se ascun­

de literatură care

Un

ini'inţrea

Napoleon.

a mecanicii .sc a]la tabla

pină

general.

orientale,

păre­

şahului

maestru nuilt unui

rea­

ca

se de­ mai de­ automat

înainte. de şah e sa fin i mat re­ acestui ţel nu trece prin altceva — să determini ce

< In Colecţie au mai apârut lucrări literare a căror acţiune .'se desfăşoară in jurul eşiclileruiui. Astfel, în nr. 47—48 am publicat povestirea lui Ştelan Zwcig „Jucătorul de şali". Iar în octombrie 1960 romanul lui H. Matei „Turneul de primăvară" (nr. 142—146). Ace.st roman ce urmează să apară şi în limba rnsă ridică tocmai problema asupra căreia s-a purtat discuita iniţiată de re­ vista „Tehniha molodioji" (Nota redaclirl romîne).

24

,.nurlie in

trebuie

decursul

partide

calcultit:

de şah

planurilor sint

atit

alta dintre de energia

cuvinte,

dinamic

al

o luptă

reflectă

părţilor

ixiziţiei

cu alte

procesului

adverse,

de idei

['actorii

de feluriţi,

incit

Şahul

nu ci

După

o mişcare

este

un

joc

profund

cum atit

din

de

gama

de

pentru

sunetelor

mine

este

pot

jucat

punerea

ar

acelaşi

vire la superioritatea relor creaţii ale lui

de şah. că

putea

o infinitate

lucru

ca pentru

dc pnn muzi­ naşte

atrăgător

in şah

este

povestirii

creierului

muzicale Verdi.

reguli

aproape

imagini

cum

omenesc

un muzician

unei eventuale maşini Beethoven, Ceaikovski,

sau

poziţiei,

ce se pot

autorului

superior

una

fi epuizat

de

a

aprecierii

unor

mai

combinaţiilor

afirnuiţia fi

supusă este

ce-i

viaţă

in tainele

său nu iKate

Ceea

unei

in

asupra

pieselor,

apar

situaţia

dc a alege

şahului

bogăţia

spune

şah

a

Esenţa conţinutul

ale tablei creator.

o analogie,

Făcind automatul

scanină

la

şahistului

mecanică

jusl

Desfăşurarea

influenţează

hotărîrea

uman.

inepuizabilă

pe cele 64 de pătrăţele tocmai conţinutul său câ

şah.

cu privire

care

artă decit de problema ştiinţifică, scheme dinainte stabilite. tot

sâ apreciezi

de

mişcări depinde de forţa lui de pătrundere creatoare cu care aplică planul.

anumite,

cale,

sâ ştii

jocului

părerea

asupra

in-

cu

pri­

nemuritoa­

VASILI SA\!SLOV aiarc maestru International, fost campion de ţali al lumii

Fară

criza

de timp

şi fără

greşeli

Desigur, este foarte dificU să pui la punct programul jocului de şah pentru

o maşină

tuturor

variantelor

cîte

rege

un

operaţii

pe

Viitoarelor lucind toate

elactronică.

Nu

/X)sibile.

Dacă

şi o regină, secundă şah,

omul

modalităţile

trebui

sute

de trilioane

trece

„să

înveţe"

să joace

pri.ms.

Ea

trebuie

să

pînă

in

de a răspunde

trebuie

ştie

„să

înveţe"

simpla

a

calculare

pe tablă

îndeplineşte

numai

10.000

tuturor

de

varianleVir

anii mişcările

posibile

le are adversarul. lăsînd apar

nici deci,

variantele

principal" in

şi

Maşina,

deoparte

„sectorul care

cursul

al

de luptei,

jocului

şi

în

de obicei şahistul calculează variantele nu la o poziţie care îl satisface, înseamnă că şi

maşina

trebuie

necesar

să i se dea reguli

Dar reputaţi

nu e de loc uşor să formulezi greşesc adesea in aprecierea

Sarcina matematicienilor găsirea acestor principii.

care

toate

calificat,

determine

la

ar avea

calcularea de

revistă

de posibilităţile de şah.

Ja afară dc aceasta, la mat, ci doar pină

—

pentru

pe care

mai să

rezuma jucător

maşinii

i-ar nu

ţiniiul seama totodată alte regiuni ale tablei

poţi

fiecare

atunci

—

10 mişcări...

te

să

aprecieze

după

care

şi

poziţia

să ocolească aceste poziţiei.

a şahiştilor

obţinută

prin

mişcările

calcul.

F.

nefolositoare.

reguli

—

chiar

constă,

in

primul

şi

.şahişti rînd,

în

25

mă

I'ină acum lumciu nu s-a ocuiuu serios îndoiesc că dacă matematicienii şi şahiştii

de această problemă.

Nu işi unesc jorţcle maşinile

vor putea juca bine şah. Şi apoi, nu trebuie şinilor electronice sint joarte mari.

Iile vor analizeze

partidele

mai

repete,

tari

şahişti

pe care

să-şi

Cîndva,

fără —

le joacă,

desăvirşească, îndoială,

maşina

ea va fi doar

să-şi

aşadar,

descopere

singure

va putea

scutită

uitat că posibilităţile putea fi „învăţate"

de criză

erorile

ma­ să-şi

.şi .să nu

le

jocul.

juca

mai

de timp

bine

decit

şi de

cei

mai

greşeli.

OLGA KAŢKOVA cercetător ţtlinţlfic la Centrul de calcul at Academie) de ştiinţe a U.R.S.S., canipi

jatia

Moscovei la şah.

E posibil,

dar

nu se va

întîmpla...

Cre;irea unei iiiaşiiii elcclromce care sa joace mai l)iric decît cei mai

buni

şaliişti

nu

două

mari

aici există un stau

Iu joc

constituie

în

principiu

primul rînd, spre deosebire d c p o z i ţ i i : ş a h i s t u l v e d e în

f a ţ ă în

o

sarcină

irealizabilă,

de m a j o r i t a t e a j o c u r i l o r , ş a h u l e s t e f a ţ a s a nu d o u ă g r u p e d e p i e s e c e

î a ţ ă , ci o p o z i ţ i e c a r e îşi a r e a s p e c t u l

ei a p r o a p e

p u n c t de v e d e r e m a t e m a t i c . O c h i n d d n i t r - o p r i v i r e t a b l o u l torul trebuie sa foarte scurt

r e z o l v e o ]3robleniă

şi, ca

să creeze o altă

deşi

dificultăţi.

rcfJulă, diiijă

p o z i ţ i e cit

deosebit

o poziţie

unic

din

„luptei",

jucă­

de c o m p l e x ă : într-un

timp

pe c a r e

mai c o r e s p u n z ă t o a r e

nu o v ă z u s e

intereselor

dinainte

sale.

P a r t i c u i a r i t a t e a u n u i m a r e m a e s t r u t o c m a i în a c e a s t a c o n s t ă — c ă a r c c a p a c i t a t e a s ă g i n d e a s c ă nu r e f e r i t o r la f i e c a r e p i e s ă , ci la p o z i ţ i e în î n t r e g i m e .

Este

însă

De

bun

o vor învinge

şaliist

flccea,

foarte greu să-i creezi

de p o z i ţ i i .

unei m a ş i n i

a s t ă z i , f i r e ş t e , un m a r e m a e s t r u dacă

nu

fac

un

program

ş i , în g e n e r a l ,

un

greşeli.

A d o u a d i f i c u l t a t e în c r e a r e a u n e i m a ş i n i i d e a l e d e ş a h c o n s t ă în f a p t u l e ă a r Irebin' s ă v a d ă p o z i ţ i i l e — c a s ă s p u n e m a ş a — în mişcarea lor,

în

coiilinua

lor m o d i f i c a r e

şi c ă

această

p r e c i s la un ţ e l : v i c t o r i a . A o l ) ţ i n e a c e s t greu.

schimbare

trebuie să

l u c r u e s t e , de a s e m e n e a ,

ducă foarte

S e poate t r a g e o a r e de aici c o n c l u z i a c ă o m a ş i n ă i d e a l ă d e s t i n a t ă j o c u l u i de ş a h e s t e în p r i n c i p i u n e r c a l i z a b i l ă , c u a l t e c u v i n t e c ă o a s e ­ menea sarcinii este principial n e r e z o l v a b i l ă ? N-aş putea faee o a s e m e ­ n e a a f i r m a ţ i e , l ^ ă s p u n s u l a r fi u r m i i t o r u l : n i c i u n u l d i n t r e c e l e d o u ă puncte de vedere — „se p o a t e c r e a o m a ş i n ă invinciljilă pentru ş a h " , ,,nu s e p o a t e c r e a o m a ş i n ă i n v i n c i b i l ă p e n t r u ş a h " — . n - a f o s t î n c ă ' f u n d a m e n t a t de m a t e m a t i c i e n i . D o v e d i r e a justeţei uneia sau a l l c i a dintre aceste afirmaţii esle o chestiune ce ţine de viitor.

Nu a c e a s t a e s t e î n s ă p r o b l e m a , t m p o r t a n t e s t e a l t c e v a : d u p ă p r o ­ f u n d a m e a c o n v i n g e r e , o a m e n i i n i c i nu v o r î n c e r c a v r e o d a t ă s ă c o n ­ s t r u i a s c ă o a s e m e n e a m a ş i n ă , m a i a l e s în scopul d i s t r u g e r i i j o c u l u i . Ş a ­ hul e s t e o a r t ă şi a ş a v a r ă m î n e c î t e l u m e a . N i c i o d a t ă n i m i c nu v a

26

putea înlocui c a l ă , în

spiritul

creator, oriunde s-ar

a r h i t e c t u r ă . în p o e z i e s a u în

Rczumînd,

voi

repeta : deşi

afla

el : în c o m p o z i ţ i a

muzi­

şah.

această

problemă

—

crearea

unei

ma­

şini ideale pentru şah — e s t e în p r i n c i p i u r e z o l v a b i l ă , n i c i o d a t ă î n s ă nu se v a î n c e r c a p u n e r e a ci în p r a c t i c ă , toi ,)ş;i c u m nu s e î n c e a r c ă s ă se î n l o c u i a s c ă p i c t u r a prin f o l o g r a h e .

VLADIMIR GUTOVSKI inginer

C u privire invincibile pe

)a posibilitatea creării unei cîmpul eşichierului, redacţia

maşini noastră

cibernetice socoteşte

că ultimul cuvlnt i se cuvine celui mai competent şahist al zilelor noastre, Mihail Botvinnik, care după un dramatic meci cu Mihail Tal a redevenit la 13 mai Î 9 6 Î campion mondial.

Acest articol este tradus din ziarul „Komsomolskaia Piavda".

Oameni şi maşini înaintea tablei de şah Ce este şalrul ? Iată o veche întrebare Ia care unii dau răspunsuri s p i r i t u a l e , dar l i p s i t e d e conţinut,

iar

alţii,

mai

p r e c a u ţ i , fac din d e f i n i ţ i a şahului un f e l d e salată : e i susţin că şahul ar fi şi j o c , şi artă, şi ştiinţă.

D e b u n ă - s e a m ă , a s e m e n e a d e f i n i ţ i i nu p o t fi s a t i s f ă c ă t o a r e din punct d e v e d e r e ştiinţific. P r o b l e m a n e c e s i t ă un răspuns precis.

Se p o a t e afirma cu c e r t i t u d i n e că şahul nu e s t e o ştiinţă. Ştiinţa t r e b u i e să s t u d i e z e în m o d o b l i g a t o r i u l e g i l e naturii, a l e s o c i e t ă ţ i i sau a l e g î n d i r i i , or şahul nu e s t e d e c î t o s c h e m ă c o n v e n ţ i o n a l ă c a r e s-a d e z v o l t a t în d e c u r s u l i s t o r i e i . E x i s t ă în şah şi un e l e m e n t ştiinţific, dar el j o a c ă un rol tot atît d e s u b o r d o n a t ca şi în artă sau în sport. D o a r n i m e n i nu v a susţine că a t l e t i s m u l e s t e o ştiinţă, d e o a r e c e a l e r g ă t o r i i se p r e g ă t e s c pentru c o m p e t i ţ i i b a z î n d u - s e p e c o n c l u z i i l e d o b î n dite de medicina sportivă. Şahul p o a t e fi un j o c sau o artă. î n a i n t e să i n t r ă m în fondul p r o b l e m e i , p u t e m s p u n e că şahul e s t e in orice caz un joc, p e c î n d o d i n i o a r ă a fost numai joc. Pe măsură ce o a m e n i i au prins să a p r o f u n d e z e şahul, să-i p r e ţ u i a s c ă fru­ museţea, c î n d au î n c e p u t să a p a r ă p a r t i d e c a r e au p r i l e j u i t t i m p d e d e c e n i i c u n o s c ă t o r i l o r s a t i s f a c ţ i i e s t e t i c e , şahul a î n c e t a t să m a i f i e e x c l u s i v un j o c .

27

Pe

scurt, se p o a t e

şah ;

el c r e e a z ă

afirma

opere

de

că şahistul

artă d o a r

întotdeauna

atunci

cînd

joacă

partida

pe

c a r e a j u c a t - o a r e o v i a ţ ă l u n g ă . D e a c e e a şahul e s t e un j o c care uneori poate d e v e n i Karl

Marx

artă.

a scris că ,,obiectul

artei... c r e e a z ă

un

public

c a r e î n ţ e l e g e arta şi este c a p a b i l să g u s t e f r u m o s u l " . E l e s n e de priceput

c e r i n ţ ă . Este

evident

că şahul îşi a r e p u b l i c u l său c a r e a p r e c i a z ă c r e a ţ i i l e

că şahul

satisface

această

şahistc.

A r t a t r e b u i e să o g l i n d e a s c ă

în m o d

obligatoriu

realitatea

p r i n c r e a ţ i i a r t i s t i c e s p e c i f i c e . Iată d e c e s p e c i a l i ş t i i din d o ­ m e n i u l a r t e i au fost c o n t r a r i a ţ i c î n d li s-a spus că şahul

este

o artă. ,,Daţi-ne v o i e , au r e p l i c a t ei, c e fel d e artă e s t e asta ?

C e r e a l i t a t e o g l i n d e ş t e şahul ? N u - i o a r e b i n e c u n o s c u t că şahul e d o a r

o schemă

plăsmuită

faptul

de om ?"

M i se p a r e că a c e a s t ă p ă r e r e e r o n a t ă , d e altfel destul răspîndită, blemei. avem

se d a t o r e a z ă

Vedem

impresia

unei

considerări

eşichierul, figurile, că a c e s t e a

superficiale

schema

reprezintă

convenţională

conţinutul

de

a pro­

şahului.

şi Cu

a c e l a ş i s u c c e s s-ar p u t e a susţine că v i o a r a şi arcuşul

consti­

tuie m u z i c a . A b s u r d i t a t e a u n e i astfel d e a f i r m a ţ i i e s t e

vădită.

î n şah, c u n o s c ă t o r u l a d m i r ă latura l o g i c ă , c r e a t o a r e a g î n ­ dirii umane, prin intermediul unor imagini artistice

specifice

şahului.

Pe

temeiul

partidelor

de

şah,

putem

aprecia

unui m a e s t r u , c a p a c i t ă ţ i l e lui şahiste s p e c i f i c e , şi i n v e n t i v i t a t e a ,

fantezia

şi p r o f u n z i m e a

caracterul

ingeniozitatea

gîndirii

sale, rezis­

tenţa şi e n e r g i a lui. T o a t e a c e s t e e l e m e n t e n e p r o d u c —

prin

m i j l o c i r e a i m a g i n i l o r şahiste — o s a t i s f a c ţ i e e s t e t i c ă în timpul c î n d u r m ă r i m o p a r t i d ă sau r e z o l v ă m o p r o b l e m ă bună. E x a c ­ titatea, p e r f e c ţ i u n e a

şi f o r ţ a

construcţiilor

conţine o partidă valoroasă produc

logice

pe

care

acea impresie de

le

frumu­

s e ţ e , a c e l e e m o ţ i i atît d e f a m i l i a r e o r i c ă r u i şahist... A d m i r i n d creaţiile Astfel

şahiste, a d m i r ă m şahul

este

de

fapt

artă, d a r

d e p l i n a c c e s i b i l şi m a ş i n i l o r . D a r

gîndirea

umană.

şi calcul... C a l c u l u l

este

arta ? P o a t e fi o a r e

creată

m a ş i n ă d e c a l c u l c a r e să p o a t ă j u c a b i n e şah, e s t e o

luptă în c o n d i ţ i i

egale

între o maşină

un m a r e m a e s t r u î n c a r n e şi

„mare

pe o

posibiia

m a e s t r u " .?i

oase.?

„Tatăl ciberneticii", N o r b e r t W i e n e r , răspunde negativ.

A c e a s t ă p ă r e r e t r e b u i e î n s ă a p r e c i a t ă cu m u l t ă p r u d e n ţ ă . D e c u r î n d a m a v u t p r i l e j u l să ascult o d e c l a r a ţ i e a lui M i h a i l T a l , în c a d r u l c ă r e i a a susţinut că nu c o n s i d e r ă p o s i b i l ă c o n s t r u i r e a

28

u n e i a s e m e n e a m a ş i n i . A c e a s t ă o p i n i e se b a z e a z ă însă pe intuiţie, iar autorul ei este o persoană „interesantă". Un mare s p e c i a l i s t s o v i e t i c în d o m e n i u l

ciberneticii a declarat o

dată

f ă , în p r i n c i p i u , o m a ş i n ă - ş a h i s t ar p u t e a fi c o n s t r u i t ă , dar d i m e n s i u n i l e ei ar fi a p r o x i m a t i v a c e l e a a l e n o i i u n i v e r s i t ă ţ i (iin M o s c o v a .

C a r e e s t e a d e v ă r u l ? D e c e o m u l a izbutit să c r e e z e m a ş i n i c a p a b i l e să r e z o l v e r a p i d c e l e m a i c o m p l i c a t e ) . i a t e m a t i c ă şi d e c e e s t e atît d e d i f i c i l să fie m a ş i n ă c a r e să j o a c e b i n e şah ?

probleme de construită o

In z i l e l e n o a s t r e , o m a ş i n ă e l e c t r o n i c ă d e c a l c u l r e z o l v ă p r o b l e m e f o a r t e c o m p l i c a t e în c î t e v a m i n u t e sau î n c î t e v a ore. Dar caracterul acestora este limitat. C î n d se punea c h e s t i u n e a d e a c r e a o m a ş i n ă în stare să r e z o l v e p r o b l e m e cu c a r a c t e r m a i l a r g , c a p a b i l ă , 'mire altele, să j o a c e b i n e şah, se c o n s t a t ă că p e n t r u r e z o l v a r e a e x a c t ă a unei p r o b l e m e c o m p l e x e d e şah e s t e n e c e s a r ă o m a ş i n ă d e d i m e n s i u n i u r i a ş e , c a r e t r e b u i e să c a l c u l e z e un n u m ă r atît d e m a r e d e v a r i a n t e î n c î t a j u n g e î n ,,criză d e t i m p " î n c ă d e la m u t a r e a a d o u a .

O p r o b l e m ă d e şah î n 10 m u t ă r i cu 4 f i g u r i ( r e g e şi turn c o n t r a r e g e şi turn) n e c e s i t ă 3 c v a d r i l i o a n e d e o p e r a ţ i i ! C h i a r o m a ş i n ă c a r e e f e c t u e a z ă un m i l i o n d e o p e r a ţ i i p e ( c r e a r e a u n o r a s e m e n e a m a ş i n i e s t e p o s i b i l ă astăzi)

secundă ar a v e a

n e v o i e d e un t i m p e x t r e m d e lung p e n t r u a s o l u ţ i o n a o astfel de problemă.

D e c e n e c e s i t ă m a ş i n a un t i m p atît d e l u n g ? Să f a c e m o d i g r e s i u n e şi să e x a m i n ă m p r o c e s u l d e g î n d i r e al şahistului.

F i e c a r e d i n t r e n o i ştie că un j u c ă t o r nu p o a t e c a l c u l a

toate

v a r i a n t e l e p o s i b i l e , ci se m ă r g i n e ş t e la a p r o x i m a t i v 2 — 4 m u ­ tări p e c a r e l e s e l e c ţ i o n e a z ă i n t u i t i v , p e b a z a e x p e r i e n ţ e i e t c .

D a c ă ţ i n e m s e a m ă că în m e d i e o p a r t i d ă d u r e a z ă 40 d e mu­ tări, în d e c u r s u l e i j u c ă t o r u l t r e b u i e să a n a l i z e z e c i r c a o sută d e p r i m e m u t ă r i . C a r e sînt a c e s t e o sută d e m u t ă r i ? D a c ă l ă s ă m la o p a r t e t o t c e e a c e e s t e l e g a t d e forma p r a c t i c ă a şahului, t o c m a i în a l e g e r e a l o r c o n s t ă s e c r e t u l f o r ţ e i unui şahist. Se î n t î m p l a ca a d v e r s a r i i să e x a m i n e z e a c e l e a ş i 99 d e mutări a l e p a r t i d e i , dar la a suta m u t a r e să a i b ă p ă r e r i d i f e ­ rite. In a c e s t caz, î n v i n g e c e l c a r e a a p r e c i a t m a i b i n e . D e fapt, în t i m p u l u n e i p a r t i d e un j u c ă t o r c e r c e t e a z ă î n m e d i e un n u m ă r m u l t m a i m a r e d e p r i m e m u t ă r i d e c î t a c e l e a e f e c t i v făcute, iar d a c ă s o c o t i m c ă f i e c a r e p r i m ă m u t a r e dă l o c u n e i v a r i a n t e d e c e l puţin 2 — 3 m i ş c ă r i r e z u l t ă o cifră destul d e i m p r e s i o n a n t ă d e m u t ă r i a n a l i z a t e . M a i t r e b u i e să ţ i n e m s e a m ă

29

că

în

timpul

calculului

jucătorul

nu

vede

toiite

cele

p ă t r a t e a l e t a b l e i , ci n u m a i 8—16 d i n t r e e l e . A c e a s t a în m o d esenţial

64

de

uşurează

a n a l i z a în timpul p a r t i d e i . M a i t t r e b u i e

obser­

v a t că jucătorul nu a c o r d ă a t e n ţ i e unora dinl^-e f i g u r i . D i n ­ tr-un număr d e 25—30 d e figuri, în c a l c u l nu iau p a r t e d e c î t 3—6 figuri, c e e a c e c o n s t i t u i e un nou a v a n i a i .

D e c i în timpul p a r t i d e i , j u c ă t o r u l a n a l i z e a z ă m i ş c ă r i l e unui n u m ă r limitat d e figuri p e o p o r ţ i u n e l i m i t a t ă a t a b l e i , a n u m e a c e l e f i g u r i c a r e iau p a r t e în m o d d i r e c t la luptă şi n u m a i p e a c e l e c î m p u r i u n d e lupta p o a t e a v e a l o c . Cu a l t e c u v i n t e , el se o c u p ă d o a r d e a c e l e figuri c a r e sînt în c o n t a c t cu a d v e r ­ sarul şi d o a r posibil.

Gum cîmpuri

pe a c e l e

cîmpuri

pe

care

acest

contact

este

se p o a t e v e r i f i c a însă d a c ă a c e s t e figuri şi a c e s t e au fost b i n e a l e s e ? E x i s t ă o s i n g u r ă c a l e , p e c a r e

c r e d că se s t r ă d u i e s c s-o f o l o s e a s c ă toţi m a e ş t r i i . S-o d e n u m i m în m o d c o n v e n ţ i o n a l „ m e t o d a v e r i f i c ă r i i " . M a e s t r u l a l e g e o m u t a r e , o a n a l i z e a z ă 1 d a c ă în p r o c e s u l a n a l i z e i intră în j o c n o i f i g u r i sau c î m p u r i , aturici i n f o r m a ţ i i l e c u l e s e sînt

utilizate

pentru o a d o u a e x a m i n a r e e t c . A n a l i z a , r e p e t a t ă d e c î t e v a ori, p e r m i t e cu s u f i c i e n t ă (sau... i n s u f i c i e n t ă ) e x a c t i t a t e d e t e r ­ minarea acţiunii r e c i p r o c e a acestor care calculul d e v i n e definitiv.

figuri

şi

cîmpuri,

după

A c u m , p r o b a b i l , aţi î n ţ e l e s d e c e n-are p e d e p l i n d r e p t a t e N o r b e r t W i e n e r . C o n s t r u c t o r i i d e m a ş i n i d e c a l c u l a t au r e a l i ­ zat

pînă

acum

realizeze

maşini

absolut

un r o b o t - ş a h i s t

e.xacte

desăvîrşit.

şi

aveau

Din p ă c a t e ,

intenţia

să

posibilitatea

c o n s t r u i r i i u n e i astfel d e m a ş i n i s u p e r ş a h i s t e e s t e î n d o i e l n i c ă .

P r o b l e m a p o a t e fi însă pusă în alt m o d : nu p o a t e fi o a r e r e a l i z a t ă o m a ş i n ă c a r e să g î n d e a s c ă tot atît d e i m p e r f e c t ca un j u c ă t o r d e şah c a r e să g r e ş e a s c ă la fel ca şi s i m p l i i m a r i m a e ş t r i ? în acest caz p r o b l e m a se s i m p l i f i c ă , probabil de m i l i o a n e d e ori, şi d e v i n e p r a c t i c r e z o l v a b i l ă şi p e n t r u t e h n i c a actuală.

Cu a l t e c u v i n t e , atîta t i m p cît v o m î n c e r c a să r e a l i z ă m o maşină s u p e r ş a h i s t ă v o m î n r e g i s t r a i n s u c c e s e , dar c r e d că problema maşină

poate

fi

soluţionată

asemănătoare

dacă

vom

căuta

să

creăm

o

omului.

D e s i g u r că în a l c ă t u i r e a p r o g r a m u l u i unei a s e m e n e a m a ş i n i s u r v i n d i f i c u l t ă ţ i m a r i . C u m p o a t e fi î n v ă ţ a t ă m a ş i n a să anali­ z e z e ca o m u l , c î n d n o i î n ş i n e î n c ă nu ştim e x a c t cum a n a l i ­ z e a z ă un şahist ? O v o m afla însă în m o m e n t u l în c a r e v o m î n c e p e să l u c r ă m la c o n s t r u i r e a ei. P i n ă a c u m n-am avut

30

n e v o i e să s t u d i e m p r o c e s u l d e g î n d i r e al j u c ă t o r u l u i d e şah, d a r î n c l i p a în c a r e v o r î n c e p e să f i e î n t o c m i t e p r o g r a m e p e n t r u m a ş i n ă a n a l o g e g î n d i r i i ş a h i s t e , atunci d e f e c t e l e m a ­ şinii, sau m a i b i n e - z i s i n s u f i c i e n t e l e

„gîndirii ei şahiste", v o r

i e ş i la i v e a l ă şi, v e r i f i c î n d d i f e r i t e m e t o d e v o m afla c u m g î n d e s c m a e ş t r i i şahului.

Intre altele, maşina va putea m a e ş t r i l o r , iar d a t o r i t ă faptului că l e n t ă şi o r e z i s t e n ţ ă d e i n v i d i a t , v a şi z g o m o t u l din sală ca şi faţă d e

de

programare,

lupta cu s u c c e s î m p o t r i v a va avea o memorie exce­ fi i n d i f e r e n t ă faţă d e fumul a r t i c o l e l e ziariştilor...

T o a t e a c e s t e a nu sînt o f a n t e z i e . C u t i m p u l , c î n d

maşinile

v o r c ă p ă t a la c o n g r e s e l e F.I.D.E. ( F e d e r a ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă d e şah) titluri d e m a r e m a e s t r u , v a fi n e c e s a r să se d i s p u t e d o u ă c a m p i o n a t e m o n d i a l e , unul p e n t r u o a m e n i , altul p e n t r u ma­ şini, î n a c e s t din u r m ă caz, nu v o r lupta d e fapt m a ş i n i l e , ci a c e i a c a r e l e - a u c r e a t şi le-au a l c ă t u i t p r o g r a m e l e .

M a i t r e b u i e a d ă u g a t că p r o b l e m a î n t o c m i r i i p r o g r a m e l o r p e n t r u a s e m e n e a maşini, p r o b l e m a d e t e r m i n ă r i i m e t o d e l o r d e g î n d i r e a l e ş a h i ş t i l o r v o r p u t e a fi r e z o l v a t e n u m a i p r i n e f o r ­ t u r i l e c o m u n e a l e s p e c i a l i ş t i l o r în şah, a l e m a t e m a t i c i e n i l o r , a l e p s i h o l o g i l o r şi a l e a l t o r l u c r ă t o r i ştiinţifici.

AMHAIL doctor

în

International

M.

ştiinţe de

BOTVINNIK

tetinice,

mare

şali. de trei mondial

ori

maestru campion

Povestirile Colecţiei peste hotare

M

p ii n A

tn n u m ă r u l 5 ( m a i I 9 G 1 ) , r e v i s t a s c v i e t i c ă ..Vokrag Svela" a publicat tra­ ducerea prescurtată a povestirii lut

A. R o g o z „Planeta

liparul :

Couibiiialul

poligrafic

Casa

Scîiiteii

Mrina

„I.

V.

in

alarmă"

Stalin"

Abonamentele la revista „Ştiin­ ţă şi

Tehnică"

şi la

coieciia

de

„Povestiri ştiinlitico-tantastice" se primesc

pînă

cel

mai

tîrziu

în

ziua d e 2 3 a lunii, cu deservirea în a doua lună

următoare.

Abonamentele se către difuzorii

primesc

de presă

din

de în­

treprinderi, instituţii şi d e la sate, secţiile de diiuzare a pre­ sei, precum şi

de către

şi oficiile poştale.

ORI PE

factorii