CPSF_242

COLECลขIA POVESTIRI STIINTIFICO-FANTASTICE I. M. ล TEFAN

LUMINA PURPURIE P R E ลข U L 1 LEU

HORIA ARAMA

PR4ETENUL BIP

1. M,

Ş T E F A N

imm PURPURIE HORIA

ARAMA

Prietenul BIP C o l e c f i a „Povesfirî

şfiiniifico-fanfaslice"

editafă de

revista

i lelinica Anul X - N r . 2 4 2 - 1 5 decembrie 1964,-

Rezumatul capitolelor

precedente

Cosma Căliman, un cosmonaut tU sccrHutut XX, a nau)riiy,iM 'iHtr-una dintte călătoriile sale pe un astcioid şi a trăit acolo timp ile decenii.

Abia în unul 2(176. an in care pe cei a apărui o stranie fi ncnxpUcală lumină purpurie, a icufit să revină pe l'umint, unde insă se adaplcnzji cu t^reu noii existente. Prietenii săi, cercetătorii Dinu Varf^a, Toma Oieru t> Otilia Criiiăf, de la Complexul astronomic-asLronautic de la Iezer, inetarcă să-l ajute, dar fără preg mult succes. Horia Moldovon, preşedin­ tele Complexului, ~%i dezvăluie ultimele date despre contactele comple­ xului cu civilizaţiile altor lumi, ii vorbeşte despre mesajele primite, cate nu nu putut ii descifrate, ca, de piUlă, mesajul Havadani, iar Cosma Căliman este profund deprimat de faptul că na are cunoşlin(cle nece­ sare pentru a se integra In aceste preocupări ale oamenilor de ştiinţă.

Pe neaşteptate, Păinîntul este lovit de un adcvăiat cataclism. Siste­ mul nostru soUit suferă un ciudat proces de contracţie, care precipită planetele 'm direcţia Soarelui. Consiliul Planetar Suvrcin liotărăşte, după dezbateri aprinse, să evacueze zmele ecuatoriale ale planetei şi să con­ struiască o puternică instalaţie reactivă la Polul Sud, cate să contraca­ reze alunecarea planetei spre Soare, prvpulsind o in direcţia opusă.

Totodată, se orgatiizeuză expediţii de observaţie in diferite ztmc ale sis­ temului solar, printre care şi o expediţie a Complexului de la Iezer, Io care urma să iu parte Dinu Vargo.

In timp ce coristrw lia ^iţianticei instalufH reai:tiiie diti Anlarctida progresează!. Dinu Vaisj,a şi Cosma Coltnmn se hotărăsc să plece irnpicună in expediţia complexului, tinînd ieama că experienţa jo.slului naufragiat cosmic se va putea dovedi de mare folos. Cosma chiar preciftită plecarea, doritor să contribuie la lămurirea misterului ; el bă­ nuieşte că lumitta purpurie şi contracţia sistemului solar sint fenomene Icjiate unul de altul. Cind expedifia ajunge in apropierea lui Umbriel, siilelit al planetei Uiaiius, dinspre acest corp ceresc răzbat semnale.

Intre timp, pe Pătnînt s-a ivit o nonă cnUmiitute. In atmosferă au apărut nişte făpturi ciudate, „oameni şerpi", a căror prezentă duce la dejectarea majorităţii aparatelor ţi vehiculelor. Pămintenii încearcă za­ darnic să intre in contact cu ei, tar in^dafia reactivă de la Polul Sud este paralizată. Abia după ce stabilirea legăturii reuşeşte, jetul reactiv poate fi pornit, şi alunecarea Pămîntului spre Soare încetează. Dar nu trec decit cîteva zile şi forţa necunoscută, care a perturbat orbita pla­ netei noastre, devine şi mai puternică, anihilind eforturile pămîntenilor.

Se hotărăşte de acrea sporirea forţei jetului sud-polar şi se iau în acest acop toate măsurile necesare.

Coperfa - desen VICTOR WEGEMANN Desene; CORNELIU BÎRSAN

I. M. ŞTEFAN

Lumina purpurie (Urmare din nummul

Cronica

lui

ttecutj

Triton

în aceste zile do mare frăniîntare, dar şi de iniunsă bucurie pen­ t r u locuitorii p l s n e t o i , d e v e n i c u n o s c u t ă , în t r a d u c e r e t e r e s t r ă , u n fel d e d e c l a r a ţ i e i „ o a r n e n i l o r - ş e r p i " . A c e a s t a a d e v e n i t mai t î r z i u c u n o s c u t ă s u b d e n u m i r e a „ C r o n i c a lui T r i t o n " .

Iată, pe scurt, mîntpşti : . „Sîntem

cuprinsul

bătrîni,

bătrîni

ei, t r a d u s ca

şi

adaptat

înţelegerii

pă-

vremea.

V o i , o a m e n i i , nu fflSfltaţi î n c ă p e P ă m î n t c î n d a s t r o n a v e l e n o a s t r e v - a u c u n o s c u t p l a n e t a p e n t r u p r i m a d a t ă . P e a t u n c i ţ ă r m u r i l e şi m ă r i l e t e r e s t r e a r ă t a u cu totul altfel d e c î t a c u m , v e g e t a ţ i a era niaî b o g a t ă , p ă d u r i l e şi m l a ş t i n i l e mai m u l t e , iar norii m a i d e n ş i . A b u r i grei p l u t e a u d e a s u p r a t u t u r o r l o c u r i l o r .

D i n a n i m a l e l e p e c a r e l e - a m zărit a t u n c i , u r i a ş e şi v o r a c e , n i c i unui n u se mai v e d e azi.

Noi însă de mult.

eram

aceiaşi

ca

şi a s t ă z i ,

căci

nu

ne-am

schimbat

S î n t e m l o c u i t o r i i c o r p u l u i c e r e s c p e c a r e îl n u m i ţ i T r i t o n , u n u l d i n t r e c e i doi sateliţi n a t u r a l i ai p l a n e t e i p e c a r e aţi b o t e z a t - o N e p t u n . î n v r e m u r i d e d e m u l t , c î n d S o a r e l e era mai d a r n i c cu c ă l d u r a lui. T r i t o n a v e a o a t m o s f e r ă b o g a t ă şi v i a ţ a î n f l o r e a la s u p r a f a ţ a lui. D a r g l o b u l nostru era m a i m i e d e c î t al vostru, şi a t r a c ţ i a lui s l a b ă nu a reuşit să r e ţ i n ă învelişul g a z o s . A t m o s f e r a se r i s i p e a t r e p ­ t a t în s p a ţ i u l c o s m i c , iar S o a r e l e îi î n c ă l z e a tot mai s l a b s u p r a f a ţ a .

P e a t u n c i noi a j u n s e s e m la un g r a d î n a l t d e c i v i l i z a ţ i e . T e h n i c a n o a s t r ă se r i d i c a s e p e o t r e a p t ă d e c a r e a v o a s t r ă d e - a b i a se a p r o p i e , iar l i m b a j u l d e p ă ş i s e d e m u l t p r a g u l c u v i n t e l o r , f i i n d s u p r a n o ţ i o n a l ; n e î n ţ e l e g e a m t r a n s m i ţ î n d idei şi r a ţ i o n a m e n t e în î n t r e g u l lor, prin s e m n e d e tipul c e l o r folosite în l o g i c a v o a s t r ă m a t e m a t i c ă .

Aveam mijloace puternice de a descoperi o cale de salvare.

A s t r o n a v e l e au î n c e p u t să c o l i n d e spaţiul c o s m i c , în c ă u t a r e a u n u i n o u l o c a ş . D a r , î n t r e t i m p , s-a găsit o altă s o l u ţ i e , c h i a r în

c u p r i n s u l c o r p u l u i n o s t r u ceresc- N e a m folosit d e f a p t u l c ă interio­ r u l lui T r i t o n a r e n u m e r o a s e g o l u r i ; l e - a m m ă r i t , l e - a m a m e n a j a t p e n t r u e x i s t e n ţ a n o a s t r ă ; în s f î r ţ i t , a m a b s o r b i t a c o l o b r u m a d e a t ­ mosferă care ne mai rămăsese.

De a t u n c i , m i l i o a n e l e d e ani s-au scurs unul d u p ă a l t u l , f i e c a r e dintre ele aducînd o nouă desăvîrşiie a existenţei noastre. Pluteam în c a v e r n e şi n u i e ş e a m la s u p r a f a ţ ă d e c î t p e n t r u a f a c e c e r c e t ă r i sau pentru a explora cu navele cosmico zonelo apropiate do corpul n o s t r u c e r e s c . A m î n c e r c a t , în u l t i m a v r e m e , să i n t r ă m în l e g ă t u r ă si c u voi, aşa c u m e r a m în c o m u n i c a ţ i e c u a l t e l u m i , d a r d i f e r e n ţ a dintre limbajele noastre a împiedicat stabilirea unei înţelegeri.

C u p a t r u ani părnînteşti în u r m ă a m fost loviţi d e o g r e a n e n o ­ r o c i r e . P e c î n d în T r i t o n se e x c a v a un n o u s i s t e m d e g r o t e , s-a a j u n s la un filon a f l a t în l e g ă t u r ă c u n u c l e u l p u t e r n i c r a d i o a c t i v al s a t e ­ litului. E m a n a ţ i i l e , d e o i n t e n s i t a t e î n g r o z i t o a r e , c a r e au p r o v e n i t d e a c o l o s-au r ă s p î n d i t în c î t e v a o r e în c a v e r n e l e l o c u i t e . C u t o a t ă ş t i i n ţ a l o c u i t o r i l o r n o ş t r i , c î t e v a zile m a i tîr/iu, g r o t e l e n u m a i c u ­ p r i n d e a u n i c i o f ă p t u r ă vie.

I n t e r i o r u l lui T r i t o n d e v e n i s e un c i m i t i r l u g u b r u .

S i n g u r i i c a r e au s c ă p a t s î n t e m n o i , c e i câţiva z e c i d o mii d e t r i t o n i e n i porniţi în e x p e d i ţ i i c o s m i c e . Am a f l a t îii g r a v i p l a n e l e n o a s t r e t r a g i c u l a d e v ă r , r e c e p t i o n î n d n u ' s a j e l e unor m u r i b u n z i .

D e a t u n c i c ă u t ă m un l ă c a ş p l a n e t a r jirioiHife.

L a î n c e p u t , c î n d a m a j u n s a c i şi am d a t o c h i i cu voi p o n t m p r i m a d a t ă , a m f o s t c u p r i n ş i d o o r e p u l s i e do n e î n c h i p u i t . Ş t i ţ i , noi a v e m un s i m ţ al f r u m o s u l u i f o a r t e d e z v o l t a t . T r i t o n i e n i i v - a u privit şi s-au c u t r e m u r a t .

C e p o t r e p r e z e n t a o a r e a c e s t soi d e f ă p t u r i g r e o a i e , p ă r o a s e , a l b i c i o a s e şi g r o t e ş t i d e c î t n i ş t e l i g h i o a n e c u totul i n f e r i o a r e ? n e spuneam noi cu dezgust.

D a r n e - a m d e ş t e p t a t c u r î n d din a c e a s t ă s u b i e c t i v i t a t e , d e c a r e n u s c a p ă u n e o r i , d u p ă c u m se v e d e , nici f ă p t u r i l e f o a r t e e v o l u a t e , i a r unii d i n t r e noi au m e r s a t î t d e d e p a r t e î n c î t au spus c ă p o a t e şi voi n e socotiţi la fel d e urîţi c u m v ă v e d e m n o i , deşi a c e a s t ă p ă r e r e a stîrnit i l a r i t a t e . S - a u găsit c î ţ i v a c a r e au p r e t i n s c h i a r c ă d e s c o p e r ă la unii d i n t r e voi u r m e d e g r a ţ i e .

A m î n c e p u t să v ă s t u d i e m şi n e - a m c o n v i n s c ă s î n t e ţ i a n i m a l e s u p e r i o a r e , iar f i z i c e ş t e s e m ă n a ţ i c u noi m a i m u l t d e c î t s-ar p ă r e a la p r i m a v e d e r e .

In ce zadarnic.

priveşte

cosmocibernoanele

voastre,

ele

ne-au

sîcîit

N e - a m d a t s e a m a c ă î n c e r c a ţ i , n a i v , e c h i v a l a r e a c u v i n t e l o r şi s e m n e l o r i z o l a t e . N u a v e a m în n a v e l e n o a s t r e n i c i o a r h i v ă a v e c h i i n o a s t r e civilizaţii, c a r e , la v r e m e a ei, se s e r v i s e d e l i m b a j u l c u v i n ­ telor, aşa c ă a durat destul de mult pînă c e a m reconstituit acest

m i j l o c , a t î t ide r u d i m e n t a r , d e c o m u n i c a r e . A b i a d u p ă c e a m s t a b i ­ lit e c h i v a l e n ţ a l i m b a j u l u i v o s t r u c u s l i ă v e c h i u l n o s t r u l i m b a j d e c u ­ v i n t e a m p u t u t fftce o l e g ă t u r ă e l e m e n t a r ă c u c o s i n o c j b e m o a n e l o yoastre.

A c u m î n s ă , îri sfirşit, n e î n ţ e l e g e m . Ş t i m c h i a r c ă n e - a ţ i b o t e z a t r « o a m c n i i - 5 e r p i » , c e e a c e n i s e p a r e d e s t u l do c a r a g h i o s , c ă c i m i s e ­ m ă n ă m n i c i c u u n i i , n i c i c u alţii. N e p a r e r ă u d o t o a t o s p a i m e l e şi n e a j u n s u r i l e p e c a r e vi l e - a m p r i c i n u i t în p r i m e l e zile ale întîlnirii noastre."

Bucurii .şi necazuri #

D e z n o d ă m î n t u l fcriciit al ovenimewitolor d e p e P ă t u î a t f u p r i m i t c u i m e n s ă b u c u r i e d c o o s m o n a u ţ i i „ ' i ' c m e r a r u l u i " . O d a t ă cii stabi-i l i r e a l e g ă t u r i i c u T e r r a , D i n u şi C o s m a c o m u n i c a r ă t o a t e o b s e r v a ­ ţ i i l e lor, c a r e f u r ă p r e l u c r a t e c u m u l t ă g r i j ă . î n c e a d e - a z e c e a z i , Horia Moldovan le spuse : -— D e a c u m , n i m i c n u m a i p o a t e î m p i e d i c a s a l v a r e a P ă i n î n t u l u i .

D a t e l e transmise de voi în ultima vreme privitoare la poziţia rekitivă a p l a n e t e l o r n e - a u fost d e c e l m a i m a r e f o l o s . îl puseră pe preşedinte la curent cu semnalele captate de po U m b r i e l , c e e a ce-i stîrni un m a i e interes. Nici o n a v ă nu mai fă­ c u s e v r e o d e s c o p e r i r e s i m i l a r ă . A v e a să î n ş t i m ţ e z e d e î n d a t ă C o n ­ siliul P l a n e t a r S u p r e m .

A c u m r a c l i e t a se a f l a î n i m e d i a t a v e c i n ă t a t e a p l a n e t e i U r a n u s , C o n t i n u a u să s c h i m b e s e m n a l e , d a r n u i z b u t e a u să se f a c ă î n ţ e l e ş i .

C e r u r ă să li se î n g ă d u i e să l e g e m i c u l c o s n w c i b c r n o n al r a c l i e t e i do c o s m o c i b e r n o n u l m a r e al c o m p l e x u l u i .

I l o r i a M o l d o v a n c h i b z u i p î n ă să le d e a r ă s p u n s u l . C o s m o c i b e r ­ n o n u l d e la I e z e r , c a şi c e l e l a l t e c o s m o c i b e r n o a u e a l e p l a n e t e i , e r a d e o c a m d a t ă o c u p a t . Şi totuşi descifrarea «eninalelor umbrieîiene e r a prea importantă ca să fie neglijată.

— P e s t e cît timp ajungeţi Umbriel ?

—

în

punctul

cel

mai

apropiat

do

A p r o x i m a t i v p e s t e 7 6 d e o r e , îi e x p l i c ă D i n u V a r g a .

— B i n e . T r e b u i e să t e r m i n ă m n i ş t e d e s c i f r ă r i d e m e s a j e ale „ o a m e n i l o r - ş e r p i " . A s t a va d u r a c e l m u l t î n c ă 3 4 d e o r e . P e u r m ă , c o s ­ m o c i b e r n o n u l v ă a p a r ţ i n e . V ă u r e z din t o a t ă i n i m a m u l t s u c c e s . O v e s t e i n t e r e s a n t ă p e n t r u C ă h m a n : există î n t r - a d e v ă r f ă p t u r i r a ţ i o ­ n a l e al c ă r o r l i m b a j e s t e f o r m a t din u n i t ă ţ i g l o b a l e , aşa c u m i)resupunea el.

D i n u şi C o s m a î n c e p u r ă p r e g ă t i r i l e . A c u m n u m a i e x i s t a nici o î n d o i a l ă c ă s e m n a l e l e m i s t e r i o a s e v e n e a u d i n s p r e s u p r a f a ţ a lui U m ­ b r i e l . E r a l i m p e d e c ă c e n t u r i l e d e radiaţii e x i s t e n t e în jurul p l a n e t e i ',

U r a n u s a v e a u r>roprictăţi a t e n u a n t e , c e e a c e f ă c e a c a d e p c P ă m î n t s e m n a l e l e să nu p o a t ă fi r e c e p ţ i o n a t e .

Orele

treceau.

S i m ţ e a u c ă se a p r o p i e c l i p a c e a m a i i m p o r t a n t ă a e x p c i l i ţ i c i c o s ­ m i c e . C a să f i e siguri c ă n i m i c n u - i va t u l b u r a în t i m p u l m u n c i i

dc

d e s c i f r a r e . V a r g a se d u s e în c a b i n a d e p i l o t a j p e n t r u a v e r i f i c a s t a ­ rea rachetei

şi p o z i ţ i a ei. Z ă b o v i

C î n d se î n t o a r s e , C o s m a loare

pronunţată.

observă

încercă,

ca

mai nuilt d e c î t po c h i p u l

întoliieauna,

e r a do

prietenului să

aşteptat.

său o

gonească

pa­

supărarea

cu o glumă : —

Ai î n t î l n i t v r e u n u m b r i e h a n , D i n u l e ? S î n t c u m v a c a n i b a l i ?

Varga

nu-i

răspunse.

C o s m a veni s p r e el şi-l a p u c ă d e u m e r i .

— Sau

C e s-a î n t î m p l a t , o m u l e ? N e a î n d r ă g i t iar v r e u n a s t e r o i d ? poate

te-a

Răspunsul —

Stăm

muşcat veni

un

„om-şarpe" ?

bolborosit :

răn, C o s m a . Am

fost o r b i 1 S e m n a l e l e

unihrleliene

şi

apoi f a p t e l e a f l a t e d e p e P ă m î n t n e - a u c a i n z ă p ă c i t , n e - a u f ă c u t să p i e r d e m din v e d e r e c o n t r o l u l „ T e m e r a r u l u i " . V i n a e în primul a

mea.

—

chiar

numai

a

D a r c e s-a î n t î m p l a t ? O n o u ă prinK^jdio ? O vom

Căile Cosmosului

n-au

rînd

mea. fost n i c i o d a t ă

şosele

asfaltate.

înfrunta.

Ilai,

spune

o d a t ă I D o a r nu vrei să-ţi a p l i c p e n t r u d e s c i f r a r e a g î n d u r i l o r c o s • m o c i b e r n o n u l c a unei f ă p t u r i c a r e nu c u v î n t ă p ă m î n l e ş t c . Au n ă ­ vălit c u m v a s o l a r i e n i i , s u p ă r a ţ i d e versurile m e l e P D i n u V a r g a se uită t e m ă t o r la t o v a r ă ş u l său d c d r u m . S e g î n d i iar la p r ă b u ş i r e a b i o l o g i c ă c a r e l

pindea pe Cosma- Fusese

averti­

zat că se p u t e a p r o d u c e în u r m a unui ş o c p s i h i c , d e pildă a unei mari e m o ţ i i . T o t u ş i t r e c u p e s t e e z i t a r e a sa, c ă c i nu-i m a i altceva —

de

rămînea

făcut.

O vom înfrunta, desigur, spuse el, reluînd aproape

cuvintele

lui C o s m a ,

uşor. S î n t e m

vom

căuta

o ieşire n e a p ă r a t .

aproape nişte... naufragiaţi.

Nu

mecanic

va fi

M o t o a r e l e sînt a c u m

p u t i n c i o a s e . R e z e r v a d e .substanţă d e l u c r u d e c a r e d i s p u n e m

însă ne­ este

c a şi e p u i z a t ă . î n o r i c e c a z . . . nu m a i a v e m destul p e n t r u a n e în­ toarce

peste

un

an p e P ă m î n t ,

aşa c u m

era

proiectat.

Asta

este

absolut sigur.

C o s m a nu-şi p i e r d u c u m p ă t u l . î n t r e b ă : —

Deocamdată

—

Fireşte. înaintăm

în jurul S o a r e l u i Dacă

însă zborul ca

poate continua,

nu-i aşa ?

un c o r p c e r e s c o a r e c a r e

pe orbita dinainte

c e se

calculată, în virtutea

n u va s u r v e n i n i m i c n e p r e v ă z u t , v o m fi p r o b a b i l

roteşte inerţiei.

peste

opt

luni şi c e v a la o d i s t a n ţ ă d e c î t e v a m i l i o a n e d e k i l o m e t r i d e P ă m î n t .

— Ş i a t u n c i v o m c e r e e v e n t u a l c a o r a c h e t ă d c s a l v a r e să n e c a p t e z e . . . P u t e m solicita c a d c p e a c u m să se f a c ă c a l c u l e l e şi pregătirile necesare.

— D a , f ă r ă î n d o i a l ă . Numtfi c ă p o z i ţ i a e x a c t ă p e c a r e o v a avea atunci planeta noastră e greu do prevăzut. Nu uita m a r e a a c ţ i u n e în c u r s . I a r d a c ă m a i p ă t r u n d e m o d a t ă în v r e o z o n ă p e ­ r i c u l o a s ă s î n t e m p i e r d u ţ i , c ă c i n u n e v o m p u t e a s m u l g e din c a .

T ă c e r e a nu d u r ă d e c î t c î t e v a c l i p e . C î n d V a r g a auzi glasul lui C o s m a se m a i linişti ; s u n a î n c r e z ă t o r , o p t i m i s t .

•— A s c u l t ă , D i n u l e 1 N u t r e b u i e să t e î n v i n o v ă ţ e ş t i c u n i m i c .

C h i a r d a c ă ai fi v e r i f i c a t do s u t e d e ori i n d i c a t o a r e l e , t o t ri-ai fi p u t u t să schiml>i c e v a . D o a r nu voiai să t e r e s e m n e z i în s i t u a ţ i a d e p r i z o n i e r nl a s t c r o i d u l u i '< I Iţi l a c o m ă r t u r i s i r e . A m o m e ­ t e a h n ă , c a r e ţ i e ţi se i)are, d e s i g u r , c i u d a t ă . C o n ş t i i n ţ a riscului î m i d ă u n s e n t i m e n t d e b u c u r i e şi do f o r ţ ă . D a c ă v o m a j u n g e să c ă ­ l ă t o r i m s p r e s t e l e a ş a c m n c i r c u l ă m p e b i c i c l e t ă , nu voi m a i s i m ţ i nici u n f i o r , nici o b u c u r i e .

S i . . . m a i v o i a m să-ţi s p u n c e v a . E u c r e d , c a şi O i c r u , în f r u ­ m u s e ţ e a c a l c u l e l o r , în v i a ţ a p e c a r e o m u l o d ă c i f r e l o r . A m î n ţ e l e s că mai dispunem de o cantitate, e adevărat mică, de substanţă d e l u c r u . P i ) a t e c ă v o m i z b u t i să c a l c u l ă m o t r a i e c t o r i e c a r e să n e d u c ă s p r e P ă m î n t c u un c o n s u m c u m u l t m a i r e d u s d e c î t îl p r e ­ s u p u n e a m iniţial n e c e s a r . A v e m o s a r c i n ă g r e a , f o a r t e g r e a . N i m i c n u - i m a i t u l b u r ă t o r d e c î t să d o v e d e ş t i c ă i m p o s i b i l u l e s t e p o s i b i l , a d i c ă să-l î n v i n g i prin p u t e r e a ş t i i n ţ e i şi e l a n u l î n d r ă z n e l i i . Ş i a p o i nu u i t » p e u m b r i e l i e n i . N u m a i s î n t e m s i n g u r i , D i n u l e , în a c e a s t ă p a r t e a l u m i i . C e - a r fi să d ă m o r a i t ă p e Ia ei ? P u ş i f a ţ ă - n f a ţ ă , n e - a m î n ţ e l e g e m a i uşor.

Dinu Varga nu răspunse nimic.

— Ş t i u , c o n t i n u ă C o s m a , c ă ţie ţi-a fost t e a m ă c ă - m i vei p r o ­ d u c e e m o ţ i i ; d e a c e e a ai ş o v ă i t să-mi c o m u n i c i v e s t e a , c a în v r e ­ m e a c î n d î m i e r a i t u t o r e . O să î n v e ţ i o a r e v r e o d a t ă să-ţi c u n o ş t i într-adevăr fiul adoptiv ? î m p r e u n ă se apropiară de geam. P e cer strălucea, învăluit v e ş n i c i i săi nori d e m e t a n şi a m o n i a c , uriaşul U r a n u s .

în

U n semnal răsună.

C o s m o c i b e r n o n u l m a r e al C o m p l e x u l u i d e l a I e z e r l e s t ă t e a la dispoziţie.

M u n c a de descifrare începu, absorbindu-i m a i a v u r ă r ă g a z p e n t r u a l t e griji.

într-atîta

încît

nu

Pe Pămînt viaţa reintra în vechiu-i făgaş.

C e r c e t ă t o r i i d e la I e z e r se s i m ţ e a u c u p r i n ş i d e f e b r a c l i p e l o r mari. Maşinile, aparatele, instrumentele funcţionau cu repeziciune şi p r e c i z i e , m ă s u r î n d şi d i r i j î n d v i c t o r i a o m u l u i a s u p r a n a t u r i i .

P ă m î n l u î se î n t o r c e a c u m i n t e s p r e v e c h e a hii m a t c ă ooswnică.

C e m î n d r ă d e v i c t o r i a ei e r a i m i a n i t a t e a ! P î a n e t a a treia î n v i n g e a procesul g e n e r a l d e c o n t r a c ţ i e al s i s t e m u l u i p l a n e t a r .

Despre imposibilitatea vieţii pe Pămînt Uriaşa capacitate de comparare şi selecţie a marelui eosmocib e r n o n p ă m î n t e s c s t a b i l e a t r e p t a t , prin i n t e r m e d i u l f r a t e l u i s ă u mai m i c d e la b o r d u l „ T e m e r a r u l u i " , e c h i v a l e n ţ a n o ţ i u n i l o r , î n ţ e ­ l e g e r e a d i n t r e c e l e d o u ă s e m i n ţ i i d e f ă p t u r i : locuitorii T e r r e i şi umbrielienii.

T o m a O i e r u d ă d u s e o s u g e s t i e c a r e se d o v e d i d e o î n s e m n ă t a t e covîrşitoare. Amintindu-şi de o convorbire pe care o avusese cu luni în u r m ă c u cîţrva p r i e t e n i , p r o p u s e să s e î n c e r c e d r e p t c h e i e f o l o s i r e a n o ţ i u n i l o r d e s c i f r a t e din m e s a j u l R a v a d a n i .

P o t r i v i r e a se d o v e d i d e p l i n ă , l i e n e f ă c u un m a r e pas î n a i n t e .

şi d e s c i f r a r e a

mesajelor

umbric-

V e s t e a se r ă s p î n d i c u r e p e z i c i u n e p e P ă m î n t şi p r o d u s e o m a r e e m o ţ i e . U m b r i e l i e n i i v o r b e a u d e c i a c e e a ş i l i m b ă c a şi l o g o r o b o t u l n a v e i c a r e vizitase c u d e c e n i i î n u r m ă s i s t e m u l n o s t r u p l a n e t a r şi lansase mesajul Ravadani I S e m n a l e de tot felul alergau intre cele două posturi d e emi­ sie, a r u n c î n d p u n t e a r a ţ i u n i i p e s t e p r ă p a s t i a c o s m i c ă e x i s t e n t ă î n t r e c e l e d o u ă l u m i , d î n d c l i p e l o r s o l e m n i t a t e a c o n f r u n t ă r i i ci­ vilizaţiilor.

C u t o a t e a c e s t e a , un o b s t a c o l i n t e r v e n i p e n e a ş t e p t a t e în m o d i n e x p l i c a b i l , şi a c e a s t a t o c m a i î n t r - u n m o m e n t c r u c i a l . I z b u t i s e r ă să convi?iă c u p r e c i z i e a s u p r a m o d u l u i d e a c o n c e p e s t r u c t u r a sistemului solar, şi c o s m o n a u ţ i i t e r e ş t r i s e m n a l a r ă c ă ei sînt p ă m î n t e n i , a d i c ă l o c u i t o r i ai c e l e i d e a t r e i a p l a n e t e în o r d i n e a d e ­ părtării d e S o a r e .

Li

se r ă s p u n s e c ă n u s-a î n ţ e l e s

O

repetară.

Din

nou

acelaşi

comunicarea.

răspuns.

L a a d o u a r e p e t a r e , li se c e r u să r e f a c ă î n t r e a g a s c h e m ă c o n ­ v e n i t ă privind i d e n t i f i c a r e a c o r p u r i l o r c e r e ş t i . P i e r d u r ă a p r o a p e o oră cu o r e v e r i f i c a r e a m ă n u n ţ i t ă .

P e u r m ă p ă m î n t e n i i îşi s e m n a l a r ă din n o u o b î r ş i a .

— S î n t e ţ i c u m v a f ă p t u r i în t r e c e r e p e p l a n e t a a t r e i a şi v e n i t e , d e f a p t , din alt sistem solar ? î n t r e b a r ă u m b r i e l i e n i i .

— N u , p ă m î n t e n i î t r a n s m i s e r ă C o s m a şi D i n u , din c e î n c e m a i n e d u m e r i ţ i şi a p r o a p e s u p ă r a ţ i d e a c e a s t ă i n s i s t e n ţ ă fără rost.

Emisiunea se întrerupse lienifor, c a r e s u n a astfel : 8

după o scurtă comunicare a

urabrie-

— R e v i z u i m t o t eodul s t a b i l i t . T r e b u i e să fl i n t e r v e n i t « n j < - v a ii e r o a r e l o g i c ă d e b a z ă . î n s t a b i l i r e a r e l a ţ i i l o r c o s m i c e m a i s î n t c u n o s c u t e astfel do n e î n ţ e l e g e r i .

Se

pierdea

un

tUnp

preţios.

Seismul T ă c e r e a d u r ă m u l t , n e s p u s d e m u l t , mai ales r ă b d a r e a c e l o r doi c o s m o n a u ţ i p ă m î n t e n i -

m ă s u r a t ă cu n e ­

D u p ă c î t e v a c e a s u r i , C o s m a şi D i n u s e n e l i n i ş t i r ă . „ T e m e r a r u l " c o n t i n u a să z b o a r e c u o v i t e z ă a p r e c i a b i l ă , şi p e s t e c e l m u l t 25 d e o r e a v e a u să iasă din z o n a c e a mai f a v o r a b i l ă c o n t a c t u l u i . î n c e ­ p u r ă d e a c e e a să o m i t ă s e m n a l e , c e r î n d r e l u a r e a i n g e n t ă a l e g ă ­ turii. U m b r i e l însă uontiium s ă t a c ă c u î n d ă r ă t n i c i e . î n t r e b ă r i l e , t r a n s n u s e în c o d u l c o n v e n i t , nu p r i m e a u nici un r ă s p i m s . întreaga convorbire cu umbrielienii fusese, evident, înregistrată.

C o s m o n a u ţ i i o r e a s c u l t a r ă cu m u l t ă l u a r e - a m i n t e , n ă d ă j d u i n d s ă d e s p r i n d ă un î n ţ e l e s , c a r e să le d e s l u ş e a s c ă p r i c i n i l e atitudinii c e ­ lor d e p e satelitul u r a n i a n .

— O a m e n i cu c o n v i n g e r i f e r m e , c e m a i ! o b s e r v ă C o s m a , f ă c î n d h a z da n e c a z . D i n m o m e n t c e sînt siguri c ă e x i s t e n ţ a n o a s t r ă e s t e o a b e r a ţ i e , n : c i n - a u c u c i n e să m a i s t e a d e v o r b ă .

L u i D i n u nu-i p l ă c e a a c e s t fel d e a v o r b i : — Ai găsit m o m e n t u l să f a c i ocazie extraordinară, poate unică.

glume ; acum

cînd

pierdem

o

—- Şi u a c , a ş sta b o s u m f l a t , c a t i n e , c e - a ş a v e a d e c î ş t i g a t ? C e v r e i , eu, c a om al C o s m o s u l u i , p r i v e s c l u c r u r i l e c e v a . . . mai d o sus d e c î t t i n e . Ş i t o c m a i d e a c e e a le s u r p r i n d şi l a t u r a c o m i c ă .

Gîiideşte-te bine : umbrielienii ăştia parcă ne întind o oglindă, în c a r e să c o n t e m p l e p r o s t i a n o a s t r ă .

—

Ce

nou

paradox

ai

mai

născocit ?

— N i c i un p a r a d o x , D i n u l e . D a r p a r c ă şi n o i p r i v i m u n e o r i c u î n d o i a l ă e x i s t e n ţ a lumilor c a r e nu n e s e a m ă n ă . I n c o n t a c t c u e l e , c i n e ştie d a c ă nu n e - a m t e m e c ă s î n t e m în p r e z e n ţ a u n o r iluzii o p t i c e sau a u d i t i v e .

—

M a i b i n e te-ai f r ă m î n t a să găseşti o s o l u ţ i e 1

— C o l o c v i u c u sila nu se poate- D a c ă nu no vor, n o i d e g e a b a îi v r e m . E h , d a c ă v r e o n m b r i e l i a n ă s-ar fi î n d r ă g o s t i t d e m i n e , eram acum departe cu conversaţia.

N u a p u c ă să t e r m i n e , c ă un z g o m o t p u t e r n i c îi a c o p e r i v o r ­ b e l e . M ă d u l a r e l e r a c h e t e i s c r î ş n e a u , pereţii „ T e m e r a r u l u i " t r e m u ­ r a u , d e p a r c ă n a v a ar fi fost un avion surprins d e o vijelie. I D e o d a t ă . p o d e a u a î n c e p u sâ o s c i l e z e v i o l e n t , b a l a n s î n d i i - i d i n t r - o p a r t e într-alta.

D i n u i z b u t i să a j u n g ă la un h u b l o u , din c a b i n ă . Privi î n d e l u n g f i r m a m e n t u l ; —

N u se v e d e n i m i c d e o s e b i t , o b s e r v ă

ţ i n î n d u se el.

de

mobilele

C o s m a m a i n e s i g u r p e p i c i o a r e l e s a l e , f u s e s e zvîriit c î t c o l o .

C ă z u s e c u f r u n t e a în s p e t e a z a u n u i f o t o l i u , î n c î t îşi p i e r d u a p r o a p e c u n o ş t i n ţ a . C î n d îşi r e v e n i , d u p ă c î t e v a c l i p e , auzi t o c m a i c u v i n ­ t e l e p e c a r e le r o s t i s e m a i î n a i n t e D i n u . S p u s e ş i el c u v o c e s l a b ă !

— S ă ştii, D i n u l e , c ă în sfîrşit n e - a u r ă s p u n s u m b r i e l i e n i i . . .

C e - o fi în m i n t e a lor ?... M a i d o m o l , fraţilor î n t r u r a ţ i u n e . . . , c ă r ă mîneţi fără interlocutori. „ T e m e r a r u l " era prins î n t r - o a c c r b ă î n c l e ş t a r e c u forţa n e v ă ­ zută- I n t e n s i t a t e a a c ţ i u n i i misterioasei, c a r o se e.tercita a s u p r a n a ­ v e i , c r e ş t e a şi d e s c r e ş t e a a l t e r n a t i v , d î n d u - l e u n e o r i iluzia c ă t o t u l se v a linişti, p e n t r u c a , d u p ă s c u r t t i m p , să le f l u t u r e în f a ţ ă s p e c ­ trul d i s t r u g e r i i .

— Urmăriţi oare să ne nimiciţi ? transmise D i n u Varga spre u m b r i e l i e n i . î n c e t a ţ i e x p e r i e n ţ a a c e a s t a n e n o r o c i t ă , cuci a l t f e l n e veţi a v e a pe conştiinţă...

Receptorul navei rămînea Cosma

transmise

şi

mut.

:

— Ş t i m c ă n e a s c u l t a ţ i c u v i n t e l e . . . deşi nu e r c i l e ţ i î n c ă î n e l e . . . D a ţ i - n e î n s ă p r i l e j u l . . . unei e x p l i c a ţ i i c o m p l e t e . . . î n c e r c a ţ i să î n v i n g e ţ i p r e j u d e c ă ţ i l e c a r e v ă înşală.-. R e l u a ţ i c o n v o r b i r e i i , umbrielieni 1 era

Vorbea greu, cu precar.

dese

întreruperi,

căci

echilibrul

său

fizic

Z g u d u i t u r i l e şi z g o m o t e l e c o n t i n u a u î n s ă . E r a c a şi c u m un uriaş al C o s m o s u l u i a r fi prins r a c h e t a î n t r e d e g e t e l e s a l e , p e n t r u a o s c u t u r a f ă r ă m i l ă , b a m a i t a r e , b a mai î n c e t .

D e o d a t ă , trei s c u r t e i z b u c n i r i p u r p u r i i d e l u m i n ă p ă t r u n s e r ă , prin h u b l o u r i , în n a v ă , o r b i n d u - i a p r o a p e . î n a c e l a ş i fTmp, trei b u ­ buituri puternice răsunară.

U r m ă o hnişte aproape deplină. D o a r vibraţia carcasei de metal al n a v e i şi u n z u m z e t c a d e s t u p d e a l b i n e a m i n t e a u c e l e p e t r e c u t e .

Cosma

nu-şi

pierduse

cu

totul

umorul :

— M i se p a r e c ă ăsta a fost salutul d e b u n v e n i t . . . D e c e să ne mirăm ? P a r c ă noi nu tragem cu tunurile, nu f a c e m focuri de artificii de marile sărbători ?

D i n u V a r g a n u p ă r e a .şă a s c u l t e v o r b ă r i a p r i e t e n u l u i s ă u . P r o ­ f i t a s e d e a c a l m i a ivită p e n t r u a t r e c e în c a b i n a d e p i l o t a j . î n c î t e v a c l i p e , e r a u a m î n d o i în f a ţ a m e s e i d e

comandă.

— V i t e z a şi d i r e c ţ i a n a v e i sînt n e s c h i m b a t e 1 f u r ă p r i m e l e v o r b e p e c a r e le rosti V a r g a cu un s i m ţ ă m î n t d e u ş u r a r e .

D i n această cabină, care avea pereţii de material transparent, s p e c t a c o l u l c o s m i c p u t e a fi c e l m a i b i n e c o n t e m p l a t . N u z ă r i r ă nici o schimbare importantă. Zgomotul vibraţiei, care conţi-n u a , deşi a t e n u a t ă , l e r e î n v i a î n s ă m e r e u a m i n t i r e a î n t î m p l ă r i l o r prin c a r e t r e c u s e r ă .

10

— N-ar. fl exL'lus c a p o v e s t e a asta să nici nu fi avut v r e o l e ­ g ă t u r ă cu u m b r i e l i e n i i , o b s e r v ă C o s m a .

D i n u c e r c e t a aeunv c u a t e n ţ i e c u r b e l e î n s c r i s e d e a p a r a t e l e î n r e g i s t r a t o a r e - S e c u f u n d ă a p o i , p e n t r u puţin t i m p , în c a l c u l e .

Ia

— E i b i n e ? îl î n t r e b ă C o s m a . S - a f ă c u t l u m i n ă în m i n t e a ta ? expnmă-ţi verdictul.

—

Seism cosmic 1

—

D e c e natură ?

— U n flux d e u n d e n e - a prins în raza lui.

—

Ai putut

—

Dinspre

deleiuiina

electromagnetice, direcţia

din

care

extrem

de

puternice,

venea ?

Umbriel,

—

E ş t i sigur, D i n u l e ?

—

Indii.'atiilo apărutelor nu-mi î n g ă d u i e nici o î n d o i a l ă .

— Deci de fapt P —

ei

ou

fost ! C'e

lipsă

de

delicateţe...

Ce-or

Ş t i u e u , C o s m a ? S ă se c o n v i n g ă c ă nu s î n t e m o

fi

vrut

amăgire.

— N e - o r fi f o t o g r a f i a t , d u p ă un p r o c e d e u u m b r i e l i a n . . . G r o ­ z a v a,ş v r e a să aflu c e filozof s c e p t i c le-a fost p ă r i n t e s p i r i t u a l .

S a u p o a t e c ă la ei e s t e a t o t p u t e r n i j ă v r e o ş c o a l ă d e gînditori c a i n d e felul sofiştilor, c a r e - ţ i d e m o n s t r e a z ă c ă m e l c u l m e r g e m a i r e ­ p e d e d e c î t a l e a r g ă i e p u r e l e . C e zici ?

— Z i c c ă eşti un p a l a v r a g i u f ă r ă p e r e c h e . Ai t ă c u t d e c e n i i r î n d p e a s t e r o i d ş i - a c u m ţi-ai d a t d r u m u l c u m i n e .

la

— T e înşeli. N - a m t ă c u t nici a t u n c i . V o r b e a m s i n g u r . F ă c e a m c h i a r e x e r c i ţ i i d e c o n v e r s a ţ i e . D a c - a ş fi t ă c u t , aş fi u i t a t să vor­ b e s c şi p o a t e c ă î n n e b u n e a m .

—

D e - a r vorbi umbrielienii

a suta p a r t e din cît v o r b e ş t i

tu...

Umbriel răspunde Deodată, din cealaltă cabină, se auziră răsunind semnale. Cos­ m o n a u ţ i i g r ă b i r ă î n t r - a c o l o . U m b r i e l i e n i i i n t r a s e r ă din n o u în l e ­ g ă t u r ă cu ei. U r m ă un d i a l o g c a r e , în l i m b a j c o s m i c , ar p u t e a fi t r a n s p u s astfel : — R e l u ă m l e g ă t u r a . A m i d e n t i f i c a t şi e x p l o r a t e l e c t r o m a g n e l i o n a v a v o a s t r ă c o s m i c ă , s p e r ă m c ă f ă r ă a vă c a u z a n e p l ă c e r i . D a r c i n e s î n t e ţ i , nu p u t e m şti.

—

V-am

—

S ă n u fie v r e o g r e ş e a l ă d e c o d i f i c a r e .

spus

doar !

—

Exclus

umbrielieni.

Totul

e clar,

aşa c u m

v-am

informat.

— D e c i , d u p ă voi, p l a n e t a a t r e i a ar fi p u r t ă t o a r e d e v i a ţ ă şi î n c ă d e viaţă s u p e r i o a r ă P — 11

C a şi

Umbriel.

— C u U m b r i e l vă v o m c h i a r ai;a d e s i m p l e .

spune îndată

c e este. Lucrurile

nu-s

— I n r a ţ i o n a m e n t e l e v o a s t r e d e s p r e p l a n e t a a t r e i a s-a s t r e c u ­ r a t u i i d c v a o e r o a r e . N - a ţ i î n c e r c a t s-o d e s c o p e r i ţ i , u m b r i e l i e n i ?

— N u , n - a m g ă s i t - o . S p u n e ţ i - n e , p r e s u p u ş i l o c u i t o r i ai p l a n e ­ tei a t r e i a , nu sînteţi c u m v a c o s m o n a u ţ i d e p e v r e u n sistem solar î n d e p ă r t a t c a r e v-aţi a p u c a t să n e l a e e ţ i o f a r s ă ? U n astfel d e u m o r c o s m i c n - a r ti n i c i d e c u m la locul s ă u .

D e ţ i n e m d o v e z i sigure cu privire la i m p o s i b i l i t a t e a vieţii în sistemul p l a n e t a r în c a r e n e g ă s i m atît noi cît şi voi. A c e s t e d o ­ v e z i au fost s t a b i l i t e î n c ă c u d e c e n i i în u r m ă . S p u n e ţ i - n e d e s c h i s : v ă ţineţi d e g l u m e ?

— Nici mînteni.

gînd. Sîntem

locuitori

ai

planetei

a treia,

adică

pă­

— L o c u i t o r i ai p l a n e t e i a t r e i a ? P ă m î n t e n i ? C u n e p u t i n ţ ă I A ş a c e v a nu există. C e a d e - a treia p l a n e t ă e s t e p u s t i e , c a şi c e l e l a l t e corpuri cereşti ale acestui sistem.

—

D a r voi nu s î n t e ţ i p a r c ă din a c e s t sistem ?

—

C u noi e s t e c u totul altă p o v e s t e .

C e i doi locuitori ai T e r r e i a v e a u d e c e să fie uluiţi. E r o a r e a m e s a j u l u i R a v a d a n i se r e e d i t a . U m b r i e l i e n i i , a c ă r o r e x i s t e n ţ ă n i c i nu fusese bănuită pe P ă m î n t , erau convinşi că globul terestru e s t e neloctiit.'

S e î n t r e b a r ă şi ei c î t e v a c l i p e d a c ă nu erau c u m v a v i c t i m e l e unei f a r s e , d a r a c e a s t ă p r e s u p u n e r e fu r e p e d e î n l ă t u r a t ă . P e n t r u a s p u l b e r a o r i c e d u b i u , t r a n s m i s e r ă o i m a g i n e a s i s t e m u l u i solar p e care era însemnată traiectoria „ T e m e r a r u l u i " , avînd ca punct de p l e c a r e P ă m î n t u l , p r e c u m şi c î t e v a f o t o g r a f i i d e p e T e r r a .

Apoi î n t r e b a r ă : —

D e c e susţineţi c ă p l a n e t a n o a s t r ă e n e l o c u i t ă ?

R ă s p u n s u l fu destul d e l u n g , iar c o d u l stabilit nu era d e o c a m ­ d a t ă nici pe d e p a r t e p e r f e c t , aşa î n c î t nu î n ţ e l e s e r ă m a r e l u c r u .

T o t u ş i p r i c e p u r ă o serie d e c o n s i d e r e n t e p e c a r e u m b r i e l i e n i i îşi î n t e m e i a s e r ă teoria greşită p o t r i v i t c ă r e i a jilobul t e r e s t r u ar fi o lume moartă.

— î n primul r î n d , s p u n e a u f ă p t u r i l e d e p e U m b r i e l , în a t ­ m o s f e r a P ă m î n t u l u i meftanul şi bioxidul d e c a r b o n , „ g a z e l e v i e ţ i i " , nu există d e c î t în c a n t i t ă ţ i n e î n s e m n a t e . î n al doilea r î n d , t e m p e ­ r a t u r a c e a mai p o t r i v i t ă pentru d e z v o l t a r e a f o r m e l o r d e v i a ţ ă , 2 — 5 grade Celsius, conform terminologiei terestre, este o raritate la s u p r a f a ţ a p l a n e t e i a t r e i a , c a r e are o c l i m ă c o n s i d e r a t ă d e u m ­ b r i e l i e n i „ s u p r a t o r i d ă " . î n al t r e i l e a r î n d , P ă m î n t u l e s t e lipsit d e o a t m o s f e r ă s u f i c i e n t d e d e n s ă , d e felul celei c o n s i d e r a t e d e u m ­ b r i e l i e n i p r o p i c e , şi nu p o a t e , d e a c e e a , î m p i e d i c a p ă t r u n d e r e a r a ­ d i a ţ i i l o r n o c i v e p r o v e n i t e din spaţiul c o s m i c . î n al p a t r u l e a r î n d ,

13

terestră

atnHMfera

conţine

cam

o cincime

oxigen

liber ;

plantele

« i w b r i e l i e n e , s u p i i s e e x p e r i m e n t a l u n o r a s t f e l d e t'ondiţii, s-au oxi­ d a t şi au ars ; a c e l a ş i l u c r u s-a î n t î m p l a t c u o r g a n e l e ale imor animale. î n

respiratorii

al c i n c i l e a rîiul, e x c e s u l d e v a p o r i d e

apă,

s p e c i f i c t e r e s t r u , n - a r p u t e a d e c î t să i n t o x i c e o r i c e f i i n ţ ă v i e .

Acestea

nu

erau

singurele

argumente. Toate

spre aceeaşi concluzie : imposibilitatea vieţii p e —

C e lecţie pentru

însă

convergeau

Pămînt.

g e o c e n t r i ş t i i noştri ! e x c l a m ă D i n u

Varga

d u p ă p r i m i r e a a c e s t e i stranii c o m u n i c ă r i . S ă î n ţ e l e g e m , î n sfîrşit, ^ că n u f " ' i i ' • 1 1> ' - v i a ţ ă c o s m i c e t r e b u i e c o n s i d e r a t e i d e n t i c e s a u sin —

i<"Şti, c ă d e o s e b i r i l e p o t fi f o a r t e m a r i . \ .1 -..1 ..h .1. l o i . i . . .

locuitori

ai p l a n e t e i

a treia?

iscodiră

•inbrielienii o ultimă dală, destul de inlrigati.

—

Da,

' Iii, Ie e x p l i c ă

:

ş e a l ă în rai,

astrobiologul.

Aţi

făcut

o

gre­

le v o a s t r e , c o n f u n d î n d c o n d i ţ i i l e p r i e l n i c e v i e ­

ţii c u n o s c u t e I K : NOI c u c o n d i ţ i i l e p r i e l n i c e vieţii în g e n e r a l . Ş i la n o i s-a g r e ş i t u n e o r i în a c e s t s e n s . D c a c e e a , unii a u tras c o n c l u ­ z i a c ă o serie d e p l a n e t e s î n t n e l o c u i t e , iar f a p t e l e i-au —

dezminţit,

Nu-i a ş a c ă n i c i voi n u e x i s t a ţ i ? a m e s t e c ă C o s m a o g l u m ă

î n m e s a j . C u un a s e m e n e a c o n s u m d e m e t a n sînteţi p e n t r u iwii u a nonsens In

desăvîrşit. receptoare

se

auzi

un

vacarm

de

şuierături.

Umbrielie­

nii r î d e a u .

M a i î n t r e b a r ă a p o i c u m a r a t ă locuitorii T e r r e i şi r ă m a s e r ă m i ­ raţi c ă n u Ie s e a m ă n ă p e d e p l i n .

Sasanţii

lor e l a b o r a s e r ă în a m ă n u n t

teza că orice făptură

ra­

ţ i o n a l ă , o r i u n d e s-ar a f l a în C o s m o s , t r e b u i e să f i e o c o p i e fidelă a umbrielienilor.

D i n u şi C o s m a a f l a r ă t r e p t a t tot m a i m u l t e d a t e desTJre exis­ t e n ţ a i n t e r l o c u t o r i l o r lor. U n e l e d i n t r e a c e s t e a e x p l i c a u

accentuatul

lor s u b i e c t i v i s m .

In

realitate,

făpturile

de

pe

Umbriel

proveneau

dintr-un

alt

sistem solar, do p e o p l a n e t ă v e ş n i c a c o p e r i t ă c u n o r i d e n ş i , d e n u ­ mită

d e e i Oro- U m b r i e l i e n i i

erau

deci

de fapt

orolieni, iar

pe

U m b r i e l n u se a f l a u d e c î t în t r e c e r e . D a t o r i t ă norilor c a r e n u l ă s a u să se v a d ă c e r u l , c i v i l i z a ţ i a lor se d e z v o l t a s e p î n ă a c u m v r e o c i n c i s u t e d e ani t e r e ş t r i f ă r ă să c u n o a s c ă a s t r e l e , c o r p u r i l e c e r e ş t i e x t e ­ r i o a r e p l a n e t e i . P e : i c e a s t ă b a z ă a p ă r u s e şi se d e z v o l t a s e i d e e a

că

s i n g u r a l u m e e s t e c e a o r o l i a n ă , iar d i n c o l o d e m a n t i a d e nori n u se a f l ă d e c î t n e a n t u l . N i c i S o a r e l e s i s t e m u l u i lor n u s e z ă i e a

de 13 p e s u p r a f a ţ a lui O r o , iar l u m i n a zilei şi îrUunericul nopţii e r a u , d e a c e e a , î n v ă l u i t e în m i s t e r s a u e x p l i c a t e în m o d greşit.

Abia

o

dată

cu

descoperirea

radiaţiilor

infraroşii

începuseră

sărşi f a c ă oroiienii

(aşa le v o m s p u n e m e r e u d e a e u m î n a i n t e ) o

i d e e asupr.'

'••! lumii exlevloore, c;'ici văzuM'iu

p;i:rM

oară

lucrurile

să

lanseze

p r i m i i sateliţi şi e x p l o r a s e r ă c u n a v e l e c o s m i c e p l a n e t a " I b i l i u , i n t r î n d astfel în c o n t a c t d i r e c t c u U n i v e r s u l .

aflate

dincolo

vecină,

îndelungata

de nori. Mai

tîrziu

izbutiseră

e p o c ă în c a r e n u c u n o s c u s e r ă d e c î t s u p r a f a ţ a

lui

O r o lăsase î n s ă , s e p a r e , u r m e a d î n c i în m e n t a l i t a t e a lor.

încercarea pe model Treptat codul se îmbogăţea şi comunicarea se făcea tot mai lesnicios.

Ore

întregi

se

schimbară

informaţii

despre

cele

două

civilizaţii.

Pămîntenii dcscriseră pe larg f e n o m e n u l de contracţie suferit d e sistemul nostru planetar, pe care se părea, de altfel, că

oroiienii

îl c u n o ş t e a u m a i d e m u l t . D u r ă m u l t ă v r e m e p î n ă c e i z b u t i r ă

să

le explice c e calamitate reprezentase pentru P ă m î n t părăsirea

or­

b i t e i n a t u r a l e . I^e î n f ă ţ i ş a r ă î n t r e a g a t r a g e d i e a vieţii t e r e s t r e , n m tilată de schimbarea

condiţiilor

ei fireşti, şi apoi

aeţiuhea

eroică

c e d u s e s e la s a l v a r e a p l a n e t e i .

U r m ă o t ă c e r e î n d e l u n g a t ă , î n c î t c r e z u r ă c ă s-a p i e r d u t

legă­

t u r a . In sfîrşit, oroiienii c o m u n i c a r ă iar :

— S î n t e m v i n o v a ţ i f a ţ ă d e voi. N e d ă m s e a m a c ă o r i z o n t u l nostru d e înţelegere n a fost de ajuns de cuprinzător, c ă numai 14

d a t o r i t ă e r o i s m u l u i p ă m î u t e u i l o r a p u t u t fi e v i l a l ă o c a l a s t r o f ă î n - j g r o z i t d a r e . Noi n - a m v r u t să f a c o n i nici un rău n i m ă n u i , dar a s i a ! n u n e m i c ş o r e a z ă cu n i m i c vina. D e a c u m î n a i n t e , a c e a s t ă î n t î m - | p l a r e n e va fi d e î n v ă ţ ă t u r ă . A s c t i l t a ţ i - n e , trimişi ai r ă i n î n l u l u i , şi \ c o m u n i c a ţ i c e l e c e veţi a f l a p e p l a n e t a v o a s t r ă : l C u o p t z e c i d e ani de-ai voştri în u r m ă , d e s c o p e r i t un f a p t uluitor. C u r b u r a r a z e l o r d e l a s t e l e în c î m p u l g r a v i t a ţ i o n a l al S o a r e l u i vieri d e p î n ă la trei m i l i a r d i m i d e s e c u n d ă d e

savanţii orolieni au 'j l u m i n ă p r o v e n i t ă do i nostru p r e z e n t a d e - i| are. ,i

A b a t e r i l e e r a u , d e s i g u r , m i c i , d a r s e m n i f i c a ţ i a lor e r a h i g r i j o r ă t o a r e . î n e c h i l i b r u l g r a v i t a ţ i o n a l al s i s t e m u l u i p l a n e t a r din c a r o f a c e p a r t e O r o se p r o d u c e a , e v i d e n t , o p e r t u r b a r e ; e r a m supuşi e f e c t u l u i unor undo e l e e t r o m u g i i e l i c e d c m a r e putere- U r m ă r i n d u - s e eu m a r o |)rccizio f e n o m e n u l în d e c u r s d e c î ţ i v a ani, s-a o b servat că pertuibatia era înlr-o creştere foarte lentă, dar incimt e s t a b i l ă , c a r e p u t e a să d u c ă , într-un viilor î n d e p ă r t a t , la a l t e r a r e a m i ş c ă r i i s i s t e m u l u i p l a n e t a r oroliaii.

j j ^ ! j ] 1

D u p ă m u l l ă c h i b z u i a l ă s-a s t a b i l i t c ă n u m a i o e x p e r i m e n t a r e )j p e m o d e l va p u t e a să l ă m u r e a s c ă p î n ă la c a p ă t f e n o m e n u l şi c ă s i n g u r u l m o d e l p o t r i v i t , c o r e s p u n z ă t o r în t o a t ă c o m p l e x i t a t e a sa j e r a u n alt s i s t e m p l a n e t a r . | Aţi g h i c i t , d e s i g u r , t r i m i s m a i întîi spre voi s i s t e m u l vostru p l a n e t a r c ă nu vom dăuna nici p r i e l n i c e vieţii.

a c u m c e s-a î n t î m p l a t m a i d e p a r t e . A m | o n a v ă a u t o m a t ă , c a r e n e - a c o m u n i c a t c ă -i e s t e p e d e p l i n c o r e s p u n z ă t o r î n c e r c ă r i i şi ' unei f ă p t u r i , d e o a r e c e n u există c o n d i ţ i i j 'i

A fost ales m o m e n t u i m a n i e x p e r i e n ţ e p e m o d e l . E x p e d i ţ i a j n o a s t r ă a fost t r i m i s ă să o b s e r v e şi s i c o r e c t e z e d i r i j a r e a u n d e l o r , i N e - a m s t a b i l i t sediul p e s a t e l i t u l p l a n e t e i a ş a p t e a d e n u m i t d e j voi, d u p ă c u m am aflat a c u m , U m b r i e l , a l e g e r e a f i i n d d e t e r m i - j n a t ă d e f a p t u l c ă aici c o n d i ţ i i l e g r a v i t a ţ i o n a l e — a d i c ă f o r ţ a d e ; a t r a c ţ i e —• sînt s i m i l a r e c e l o r d e p e O r o . j î n t r e t i m p , t e h n i c i e n i i noştri a u c a p t a t din S o a r e l e nostru o i c a n t i t a t e d e e n e r g i e g i g a n t i c ă şi au d i r i j a t - o , s u b f o r m ă d e u n d e | e l e c t r o m a g n e t i c e , s p r e s i s t e m u l vostru p l a n e t a r . A m p r o v o c a t a c i , j la voi, p e r t u r b a ţ i a ivită în s i s t e m u l n o s t r u , a m p l i f i c a t ă î n s ă d e m i - ; l i o a n e d e ori, p e n t r u c a a s t f e l . s ă n e d ă m s e a m a î n c o t r o d u c e şi săji luăm măsurile cele mai corespunzătoare.

J C î n d voi aţi p o r n i t p e n t r u p r i m a d a l ă j e t u l r e a c t i v d e c a r e i n e - a ţ i v o r b i t , o p r i n d a l u n e c a r e a s p r e S o a r e , noi a m c o n s t a t a t î n - | d a t ă a c e s t e f e c t al unei c a u z e n e c u n o s c u t e , c a r e n e î n c u r c a s o c o - | t e l i l e . C r e z î n d u - n e în f a ţ a u n u i f e n o m e n n a t u r a l , a m dirijat u n d e ? şi m a i i n t e n s e s p r e P ă m î n t , c o n t r a c a r î n d u - v ă , f ă r ă să ş t i m , e f o r - S turile. C e l d c - a l d o i l e a j e t — al c ă r u i rost a b i a a c u m îl î n ţ e l e g e m —• j a depăşit posibilităţile noastre imediate de eorcelare. ,^

Ne

pregăteam

să c ă u t ă m

noi m i j l o a c e ,

pe

c a r e , sigur,

le-am

fi g ă s i t p î n ă ia u r m ă , p e n t r u a-i o p u n e o a c ţ i u n e si uiai |)utemică, c a r e ar fi p u t u t să f i e f a t a l ă v i e ţ i i p e p l a n e t a v o a s t r ă , c î n d d e s c i ­ f r a r e a s e m n a l e l o r „ T e m e r a r u l u i " n e - a pus î n f a ţ a u n e i situaţii n o i şi u l u i t o a r e .

D e s i g u r , î n c ă o d a t ă v-o s p u n e m , n i c i o d a t ă n - a m fi î n t r e p r i n s marea

noastră încercare

pe model

planetele sînt locuite. A c u m

dacă

bănuiam

cît

de

vag

vom opri, desigur, acţiunea pe

că caro

a m î n t r e p r i n s - o , v o m f a c e să î n c e t e z e e f e c t u l u n d e l o r c a r e au a m e ­ ninţat

să vă

nimicească.

Iar voi, cei

doi

locuitori

ai

planetei

a

t r e i a , b i n e m e r i t a ţ i c e a m a i a d î n c ă r e c u n o ş t i n ţ ă a s e m e n i l o r voştri, l a a c ă r o r s a l v a r e aţi c o n t r i b u i t a t î t d e m u l t . . .

Cosmonauţii

se

grăbiră

să c o m u n i c e

Consiliului

Planetar

Su- \

p r e m c e l e a f l a t e ; t r a n s m i s e r ă î n t r e a g a c o n v o r b i r e c u oroiienii, c a r e fusese imprimată

pe

bandă.

A p o i , b r u s c , c a şi c u m s-ar fi trezit d i n t r - u n

vis, îşi

amintiră

d e p r o p r i a lor s i t u a ţ i e . P ă m î n t e n i i n u - i p u t e a u a j u t a c u n i m i c , d a r oroiienii e r a u a p r o a p e - S e s f ă t u i r ă c u a c e ş t i a . î m p r e u n ă ,

ajunseră

la c o n c l u z i a c ă î n t o a r c e r e a p e P ă m î n t era d e o c a m d a t ă r i s c a n t ă . N u aveau

însă nici

putinţa

să r e a l i z e z e

frînarea

indispensabilă

c o b o r î r i p e U m b r i e l . H o t ă r î r ă , p l n ă la u r m ă , să t r a n s f o r m e rarul"

în

satelit

umbrielian.

Ulterior,

o

rachetă

de

pe

unei

„Teme­ Umbriel

a v e a să-i a p r o v i z i o n e z e cu h i d r o g e n u l l i c h i d p e care-1 pierdusMĂ, a s t f e l c a să-şi p o a t ă u r m a c ă l ă t o r i a

cosmică.

Cosma Dinu Varga se pregătea să treacă în cabina de pilotaj. Se opri în prag.

—

C e f a c e m , C o s m a ? î n t r e b ă el. F o l o s i m a j u t o r u l orolian p e n ­

tru a n e u r m a c ă l ă t o r i a p e o r b i t a p r e s t a b i l i t ă p e P ă m î n t ?

Pe

f r u n t e a lui C o s m a ,

zbîrciturile

se a d î n c i r ă p a r c ă

brusc

şi

i n e x p l i c a b i l . I n o c h i i lui s e c i t e a o g r a v i t a t e p e c a r e V a r g a o p u n e a în s e a m a d e z v ă l u i r i l o r din u l t i m e l e c e a s u r i . C î n d r ă s p u n s e .

Dinu

îi auzi v o c e a uşor s c h i m b a t ă ; nu se î n g r i j o r ă î n s ă , c ă c i s e n s u l c u ­ vintelor —

îl

arăta

acelaşi.

N i c i g î n d , D i n u l e ! A c u m , c î n d s î n t e m la doi paşi

cosmici

d e c o l e g i i n o ş t r i a s t r o n a u ţ i d e p e O r o ? T e p o m e n e ş t i c ă se a p u c ă să v i z i t e z e e i m a i î n t î i P ă m î n t u l , şi a t u n c i s-a zis c u g l o r i a n e m u ­ r i t o a r e . N u r e p r e z e n t ă m noi o a r e c u l o r i l e g l o b u l u i t e r e s t r u —: p u ­ ţin c a m m o t o t o l i t e în u r m a a c c i d e n t u l u i a l u n e c ă r i i d e p e o r b i t ă ?

16

„Curios 1 —

c u glas

îşi s p u s e D i n u V a r g a . D e c e - o fi v o r b i n d

aşa d e s u b ţ i r e ? "

I n m i n t e i se î n v ă l m ă ş e a u

însă

i d e i noi şi stranii, c u m u l t m a i î n s e m n a t e , î n c î t n u d ă d u a c e s t e i i m p r e s i i . R ă s p u n s e c u glas t a r e :

^

Cosma atîtea atenţie

—

Ai d r e p t a t e . N u a v e m d r e p t u l să p i e r d e m un a s e m e n e a

jni-

l e j . D u p ă c e n e vi»r a p r o v i z i o n a , v o m c o b o r î p e U m b r i e l . S î n t sigur c ă oroiienii n e a ş t e a p t ă b u c u r o ş i .

—

O să n e f a c ă o primire g r o z a v ă ! g l u m i C o s m a . P a r c ă - i v ă d

p r e g ă t i n d u - n e o t e m p e r a t u r ă d e f r i g i d e r , ctnn î ţ i î n c h i p u i e ei c - o jinduieţte orice fiinţă raţională. Sau

poate că ne fac p e

amîndoi

p i f t i e , a ş a , din c u r t o a z i e c o s m i c ă 1 —

Te

a s i g u r c ă n e vor p u n e la d i s p o z i ţ i e îftcăperl f o a r t e

te­

restre- A c u m au î n ţ e l e s şi l e - a fost d e î n v ă ţ ă t u r ă . L e - a m d a t d o a r toate

e.\plicaţiile.

D u p ă o p a u z ă . C o s m a spuse b r u s c : —

A''"'

buia

Dimilfi, o r i c e

sil

iic

s-ar

î n t î m p l a , solul

Pămîntului

tre­

llmitricll

—

S u i n , li î n d r e p t ă

—

D a , d a . . . solia t r e b u i e să a j u n g ă I

Varga.

L u i D i n u j se p ă r u din nou c ă în s p u s e l e lui C o s m a s e a s c u n d e ceva

nemârturisit.

Dar nu

era

pentru

prima

dată cînd

prietenul

său se î n v ă l u i a în m i s t e r şi nici n u m a i a v e a t i m p să s t e a d e v o r b ă şi să-l d e s c o a s ă ; d a c ă n u î n c e p e a u î n d a t ă p i l o t a r e a

„Temerarului"

s p r e o r b i t a d e satelit şi f r î n a r e a m i n i m a l ă c a r e e r a p o s i b i l ă , ar fi fost

curînd —

prea

tîrziu.

M ă d u c să p i l o t e z . T u o d i h n e ş t e - t e . Pari o b o s i t .

R ă m a s s i n g u r , C o s m a îi a s c u l t ă s f a t u l . C o b o r î p a t u l din p e ­ r e t e . N u m a i a v u î n s ă p u t e r e a sâ se d e z b r a c e şi se a r u n c ă p e el aşa c u m

era.

S e s i m ţ e a r ă u , din c e în c e m a i r ă u , m a i sfîrşit.

N u - i s p u s e s e n i m i c lui V a r g a , c a să nu-1 t u l b u r e . Ş t i a c ă p r i e ­ t e n u l său t r e b u i e să f a c ă f a ţ ă taj

unor c o m p l i c a t e m a n e v r e d e

pilo­

cosmic. îşi

aminti

de

bui:onul

albastru.

A v e a simţământul c ă , a p ă s î n d torie f a ţ ă

ds

Pămînt,

faţă

B ă n u i a c e se î n t î m p l â

de cu

pe el, împlinise o supremă

da­

oameni. el. C u

t o a t e a c e s t e a , n u se

simţea

c u p r i n s d e p a n i c ă sau d e d e z n ă d e j d e - N u i C e l m u l t d e un r e g r e t .

C î t d e m u l t ar fi vrut să-i c u n o a s c ă p e orolieni 1 I i v e n i r ă , f ă r ă să ş t i e d e c e , în m i n t e c u v i n t e l e c u c a r e îl „ m î n gîiase" Pustnicul

în

seara

ecHpsei. î i

spusese

„nerod" I In

fond

a v e a d r e p t a t e . î n t r - o î m p r e j u r a r e atît d e g r a v ă , se ţ i n u s e d e g l u m e .

U ş a c a b i n e i d e p i l o t a j se d e s c h i s e . Auzi v a g glasul lui V a r g a .

—

T e - a i c u l c a t ? B r a v o ! C u m t e simţi ?

—

De

parcă

aş fi p e P ă m î n t ,

pe

vecliea orbită. M ă

frămînt

c u m să z i d e s c T e r r e i în C o s m o s un a r c d e t r i u m f , î m p o d o b i t c u sateliţi artificiali şi roiuri m e t e o r i c e , s u b c a r e să r e i n t r e v i c t o r i o a s ă în v e c h e a - i t r a i e c t o r i e c e r e a s c ă . . . V e z i - ţ i d e p i l o t a j , a m i c e , c ă a l t f e l

17

c ă d e m în p i c a j în vreo p r ă p a s t i e u m b r i o l i i m ă . î m i î n c h i p u i ar a p ă r e a v e s t e a în z i a r e l e d e p e P ă m î n t : „ T e m e r a r u l " potmolit !

Uşa

cabinei

se

cum îm­

închise.

C o s m a a v u i m p r e s i a c ă în g î t i se s u i e g î l g î i t u l u n u i h o h o t d e rîs s t u p i d , f ă r ă rost.

U n fior îi t r e c u f u l g e r ă t o r p r i n t r u p . A p o i î n c e p u să s e s i m t ă s c u t u r a t c a d e friguri. î n c e r c ă să c o b o a r e din p a t ; p o a t e c ă pu­ t i n ă m i ş c a r e i-ar fi f ă c u t b i n e . N u i z b u t i î n s ă să se c l i n t e a s c ă .

I i v e n i să s t r i g e . D i n g î t l e j nu-i m a i ieşi nici u n s u n e t . S e b u c u r ă c ă nu s t r i g a s e , c ă c i nu voia să-l t u l b u r e p e D i n u . A v e a i m p r e s i a c ă trupul îi e s t e m o a l e şi v î s c o s .

B r u s c , f ă r ă v i e o e x p l i c a ţ i e p l a u z i b i l ă , îşi a m i n t i c u duioşie d e zorile c a r e se r i d i c a u în c o p i l ă r i e p e s t e p ă d u r e a d e l î n g ă satul său natal- I m a g i n e a îl f e r m e c a a s e m e n e a u n u i vis d e d e m u l t , c a r e a r e n ă s c u t — n u ştiu c u m — din p l ă m a d a lui p ă m î n t e a s c ă Apoi a m i n t i r i l e pieriră -brusc, p a r c ă î n g h i ţ i t e d e h ă u l f ă r ă f u n d al C o s m o s u l u i . C r e z u c ă z ă r e ş t e o b r a j i i orolienilor •— t r i u n g h i u ­ lari, n e m i ş c a ţ i şi r e c i .

T r e m u r u l c o n t i n u a , ameţindu-1 şi a m o r t i n d u - l . P a r c ă se c u t r e ­ m u r a î n c ă p e r e a . O c h i i îi r ă m a s e r ă pironiţi în t a v a n . C e f r u m o a s e e r a u b î r n e l e a c e l e a d e p l a s t i c , i m i t î n d l e m n u l d e s t e j a r ! Şi c u i n j u c a u I S e a p l e c a u î n t r - o p a r t e , a p o i în alta, se c u r b a u , a p o i se r o -

18

t e a u . n e b u n e . S e g î n d i c e l e r i e i t i t r e b u i e să lie o a m e n i i p e P ă m î n t ; t r e c u s e r ă d o a r p e s t e u l t i m a s t a v i l ă . E r a u din n o u e l i b e r a ţ i d e t e a m ă şi n e s i g u r a n ţ ă . I / b î n d i s e r ă .

Dureri ascuţite începură să'i săgeteze

mădularele.

I se p ă r e a c ă i c n e ş t e , d a r era n e m i ş c a t , p a r a l i z a t c u totul. î n f a t a o c h i l o r î n c e p u r ă să-i s a l t e fluturi violeţi, iar în g u r ă simţi o uscăciune grea, înăbuşitoare.

D e o d a t ă b r ă t u l i se r i d i c ă î n t r - u n s p a s m

involuntar.

î n ţ e l e s e a t i m c i c ă p r e s i m ţ i r e a c e a m a i n e a g r ă i se a d e v e r i s e : o mînă chircită, zbîrcită, înspăimîntătoare, de moşneag, apăru pen­ tru e î t e v a c l i p e î n a i n t e a o c h i l o r săi. B r a ţ u l c ă z u î n a p o i .

D a , totul (lovoniso l i m p e d e . P r o r o c i r i l e se î m p l i n e a u r i g u r o s : p r ă b u ş i r e a în bătrînclO". îu d e s c o m p u n e r e şi a p o i . . . în m o a r t e . . .

— O r a c o l ai l o s t , O t i l i a , f r u m o a s a ma ! şopti în g î n d C o s m a .

C u o m i e d e ani in u r m ă , ni-aş fi prins să-ţi fiu t r u b a d u r .

P ă c a t c ă D i n u nu e r a a c u m l î n g ă el !

P e s t e c î t e v a o r e , prietenul său a v e a să r ă m î n ă s i n g u r . S i n g u r v a c o b o r î p e U m b r i e l , p u r t î n d în r a c h e t ă leşul unei e p a v e o m e n e ş t i .

Nu-1 p i z m u i a . Ş t i a p r e a b i n e c ă în i z b î n d a c e l u i l a l t v a trăi şi e l , c a un t o v a r ă ş al m ă r e ţ i e i o m e n e ş t i . S e b u c u r a d e c e e a c e fă­ c u s e , f ă r ă să se s p e r i e d e m o a r t e , c a r e , o d a t ă şi o d a t ă , t o t , t r e ­ b u i a să v i n ă . N i m e n i n u p o a t e fi n e m u r i t o r . I a r el m u r e a c u c a p u l s u s , ştiind c ă s-a s t r ă d u i t să f a c ă c e v a p e n t r u s e m e n i i săi.

D a r c e p ă c a t c ă a c u m , în u l t i m e l e c l i p e , n u e r a n i m e n i l î n g ă el 1 V r e i r j e a se s c u r g e a n e m i l o a s ă . T ă c e r e a şi î n t u n e r i c u l se lăsau tot mai g r e l e în juru-i. T r e m u r u l corpului nu m a i c o n t e n e a , i s t o vindu-i făptura...

Epilog Cosma suportase şocul care i-ar fi putut fi fatal.

Nu

murise.

P r ă b u ş i r e a în b ă t r î n e ţ e , c a u z a t ă d e n e c o n s o l i d a r e a t i n e r e ţ i i d o b î n d i t e p e a s t e r o i d , n-a fost u r m a t ă d e p r ă b u ş i r e a în m o a r t e - C o n ­ s u l t a t p r m r a d i o , m e d i c u l c a r e îl t r a t a s e p e C o s m a îl linişti p e D i n u . D i n m o m e n t c e C o s m a s u p r a v i e ţ u i s e îşi v a p u t e a r e v e n i .

D e s i g u r î n s ă c ă la î n t o a r c e r e v a t r e b u i s u p u s u n u i t r a t a m e n t îndelungat. „ T e m e r a r u l " c o b o r a s p r e U m b r i e l , d u p ă c e oroiienii i n d i c a s e r ă măsurile necesare de precauţie împotriva unor radiaţii dăunătoare.

T i m p de patru zile terestre fusese satelitul acestei planete, iar a c u m se p r e g ă t e a să d e v i n ă o a s p e t e l e ei.

Cosmonauţii priveau ecranul televizorului, care le aducea scene t e r e s t r e , p l i n e d e bucuria, s e n i n ă t ă ţ i i r e g ă s i t e .

19

A c o l o , d e p a r t e , p e P ă m î n t , i m a g i n e a înfăvişa a e u m un d a n s al „tKmaenilor-şerpi" : & e v c h i ţ i * p l i n ă d e o r i g i n a l i t a t e , c u m i ţ c ă r i s u r p e i n z ă t o a r e şi totuşi a r m o n i o a s e în a n s a m b l u l Ibr. D a n s u l fera a r t a c e a m a i a p r e c i a t ă la a c e s t e f ă p t u r i t r i t o n i e n e .

Prin el e x p r i m a u nu iiuriK'.i s i m ţ ă m i n t e l e c e l e m a i d e o s e b i t e , d a r şi g î n d u r i d e t o t felul. II c o n c e p e a u e a un f e l d e s i n t e z ă î n t r e f n m r o s şi r a ţ i u n e , c a r e p u t e a d a s a t i s f a c ţ i i i n t e l e c t u a l e şi e s t e t i c e .

N u arareori e x p u n e r i l e lor ş t i i n ţ i f i c e e r a u c o m p l e t a t e d e d a n s u r i , c a r e c l a r i f i c a u ideile, d î n d u - l o d e o p o t r i v ă s t r ă l u c i r e şi f o r ţ ă . D e a c e a s t ă d a t ă , dansul î n f ă ţ i ş a m a r e l e p r o i e c t tritonitm, p e c a r e p ă ­ m î n t e n i i îl încuvriTiţaseră d e c u r i n d .

U n ş'U'iîe m a r e la m i j l o c în j u r u l c ă r u i a se r o t e a u , î n a m p l e unduiri, m e r e u a c e l e a ş i , doi şerpi m i c i r e p r e z e n t a u p e N e p t u n şi l u n i l e sale, T r i t o n şi N e r e i d a . A p o i , u n u l d i n t r e şerpii m i c i î n c e p u să se r o t e a s c ă , c u zvîrcoliri c i u d a t e , o g l i n d i n d e v o l u ţ i a şi t r a g e ­ dia lui T r i t o n . C e l ă l a l t ş a r p e m i c îşi p ă r ă s i c a l e a d e r o t i r e în i u r u l ş a r p e l u i m a r e , c a r e î n c e r c a .să-l o p r e a s c ă , şi o p o r n i prin s p a ţ i u î n t r - u n z b o r c e p ă r e a f ă r ă sfîrşit.

I a t ă c ă în d e p ă r t a r e se at7a î n c ă un ş a r p e , a l ă t u r i d e un altul m a i m i c , caa-e-i d a (wol. E r a o p e r e c h e d e o s e b i t ă d e c e l ă l a l t g r u p d e şerpi, c u m i ş c ă r i mai b o g a t e , m a i vii. F i g i r r a u î n dan^sul t r i t o n i a n Pămîintul şi L u n a . Ş a r p e l e v e n i t d i o depărtăiri c e r c e t ă totwl, a p o i î n c e p u şi el, c a un f i u a d o p t i v , să se r o t e a s c ă în j u r u j ş a r p e l u i m a r e , c a r e r e p r e ­ z e n t a T e r r a . M i ş c ă r i l e - i e x p r i m a u b u c u r i a vieţii r e g ă s i t e D i n u şi C o s m a î n ţ e l e s e r ă s i m b o l u l a c e s t u i d a n s . T r i t o n i e n i i a v e a u să a d u c ă s p r e P ă m î n t u n satelit al lui N e p t u n , p e N e r e i d a , p r e f ă c î n d u - 1 în a d o u a L u n ă a g l o b u l u i t e r e s t r u . D e p l a s a r e a urrr»a să d u r e z e z e c e a n i . P e u r m ă , N e r e i d a a v e a să fie a m e n a j a t ă p e n ­ tru v i a ţ a a c e s t o r f ă p t u r i b i z a r e , d e v e n i n d u - l e u n n o u sălaş c o s m i c .

T r e p t a t i n i a g i n e a î n c e p u să se t u l b u r e . „ T e m e r a r u l " p ă t r u n d e a în c e n t u r a d e r a d i a ţ n , c a r e a b s o r b e a e e a niiH m a r e p a r t e a u n d e ­ lor h e r t z i e n e v e n i t e d i n s p r e g l o b u l t e r e s t r u . L e g ă t u r a c u P ă m î n t u l a v e a , p r o b a b i l , să se î n t r e r u p ă p e n t r u t o a t ă d u r a t a .şederii lor p e U m b r i e l . E r a u însă m u l ţ u m i ţ i . P l a n e t a l'or era s a l v a t ă . S e î n t o r c e a spre v e c h e a - i o r b i t ă .

Coborau spre

Umbriel.

V o c e a p i ţ i g ă i a t ă a Iui C o s m a a j u n s e s e d e nerecuno.seut, vorbele-i exprimau aceleaşi gînduri vizionare de totdeauna :

dar

•— S e î n c h e a g ă c o m u n i t a t e a c o s m i c ă , D i n u l e ! U n d e eşti t u , Giordano Bruno, care prevedeai pluralitatea lumilor locuite, unde sînteţi voi, Ţîolkovski:, G o d d a r d şi O b e r t h , p r o r o c i a i c ă l ă t o r i i l o r s i d e r a l e , u n d e sînfeţi v o i , t o ţ i cei c e aţi c r e z u t în a r u n c a r e a p u n ­ ţilor d i n t r e lumi ? G î n d u l vi se î n f ă p t u i e ş t e m a i f a s c i n a n t , m a i m ă r e ţ d e c î t vi l-aţi î n c h i p u i t v r e o d a t ă !

20

O m e n i r e , fii m î n d r ă d e p u t e r e a tu !

— Puterea ta, umanitate, întregi D i n u , este puterea oameni­ lor t ă i , a c e l o r c a r e s-au e l i b e r a t d i n l a n ţ u r i l e t u t u r o r r o b i i l o r şi a u p o r n i t , a c u m o sută d e ani, în c o a m a i m a r e a v e n t u r ă a c u ­ n o a ş t e r i i . I a r t u , p r i e t e n e , ai adus în v e a c u l n o s t r u p r o s p e r s u f l u l e r o i c al p i o n i e r i l o r v r e m i i n o i . A l ă t u r i d e n o i , ai î n v i n s . P l a n e t a n o a s t r ă t e v a n u m i p e s t e v r e m i şi v r e m i : C o s m a c n t e z ă t o r u l . Ş i f a p t a ta va r ă m î n e p i l d ă n e p i e r i t o a r e p e n t r u g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e .

SFÎRŞIT

Cu

prilejul

ANULUI NOa urăm tuturor cititorilor noştri să­ nătate, fericire şi succese in acti­ vitatea lor.

21

HORIA ARAMA

Prietenul BIP Se spune denpre mine că sînt utt om prietenos fi nu am motive să contrazic un punct de vedere care mă onorează.

Sint dat ca exemplu de sociabilitate $i, într-adevăr, cunosc multă Iwne şi-mi face plăcere să-mi revăd cunoscuţii.

De aceea poate au şovăit cei in drept înainte de a-mi propune noua mea însărcinare, neplăcută fiindcă pretinde izolarea pentru nndte ore ale zilei. N-aş fi refuzat nici o altă muncă, cu atît mai pufin pe aceasta, care viza una din­ tre cele mai pasionante laturi ale specialităţii mele.

Mai ales n-aş fi refuzat pentru că era greu, pentru că cerea un volum imens de calcule şi programe concentrate intr-o perioadă de timp limi­ tată. $i cum fuga de tot ce e facil şi pudoarea m-au împins ade­ sea pe calea cea mai puţin confortabilă, am primit cu reală mul­ ţumire şi in total acord cu mine însumi însărcinarea propusă desfyre care mă angajez să nu pomenesc nici măcar un cuvînt, proiitînd de faptul că nu atinge in nici un fel fondul celor ce vreau să vă povestesc. în mod excepţional, îmi fusese aprobat un program triplu, de 12 ore de lucru pe zi. Singurul meu tovarăş avea să fie Bip, un excelent calculator, pe care-1 cunoşteam bine.

M-am bucurat de întîmplare şi am impresia că şi glasul lui avea o rezonanţă speci­ fică atunci cînd mi-a spus : „îmi pare bine că vom colabora".

Nu ştiu de ce toată lumea îşi închipuie automatele de calcul ca avînd neapărat o înfăţişare asemănătoare omului.

Bip nu era decit un dulap mare, cît un perete, după dimensiunea căruia şi fusese croită camera de lucru. Binevoitorii puteau con.ndera că Bip este înzestrat cu vedere, deoarece ştia să citească singur, altmin­ teri nimeni nu se preocupase să-i dea o fizionomie, deşi aceasta este un amănunt important pentru cei ce lucrează multă vreme cu un automat.

In ce mă priveşte U înzestrasem cu una, considerînd în mod convenţional cîteva dintre aparatele de măsură pla­ sate simetric pe platoşa lui drept elemente ale unei înfăţişări cxmsiumane.

Oricum, îmi era mai uşor să vorbesc (şi trebuia s-o fac) 22

unui monstru impersonal.

de

metal

Ca să mă apropii cu

midtă

cu xxigi trăsături dc esrn(ial,

rie

scăpa

1

prie-

j

nimic.

Bineînţeles,

cel

mai

precizie, bine

să

închei

verificării se

adapta

cu

priveam

lui

Bip

'j 3 l i

despre

hotărtt

că-l

perete

\ \ ] i '

Cit

eram

adaug

unui

o ade-

viteză.

şi că

să mai

decît

vărată prietenie.

Pornirăm la lucru cu toată hotărîrea.

După cum era şi firesc, imensid volum de muncă ceru din parte-ne o perfectă organizare a efortului.

Experienţa mea şi calităţile lui Bip se uniră cu folos, rezullattd arătîndu-se repede ca foarte încurajator.

Curind o rutină de bun aucnr ne făcu să întrecem orice aşteptări în matede

btmăvointă

trebuie

omeneşti

Bip

îndatoririlor

nu-i sale

tenul meu. Pa măsură ce im mare număr de raţionamente şi calcula \ se înmagazinau în memoria lid, Bip rezolva tot mai rapid şi cu o ' siguranţă de necrezut problemele.

Verii şi ziua în care nu mai \ puteam prididi, in care Bip semnaliza o rămînere în urmă din | vina mea. Trebuii .să mă grăbesc, ceea ce nu întîrziai a face.

Dar''. din acelaşi moment calitatea muncii mele începu să scadă.

Fără ; pic de timiditate, cu sftnta neruşinare a dreptăţii,_Bip îmi dezvălui ' erorile.

Pedant, deveni plicticos, obsesiv, li 'simţeam în spate pri- ş virea de cenzor, citearh în bîzîitul lui leneş scepticismul, ceea ce-mi i săpa cu fiecare zi încrederea in mine.

Aceasta fu sfîrşitul priete-'i nici noastre.

Eram ridicol, înfrînt, sarcina mă depăşea.

Cred că \ am contractat im complex de inferioritate, deoarece deveneam, în singurătcdea noastră severă, cînd timid şi folosind lele de politeţe, cînd irascibil şi grosolan.

Uneori program şi, făcîndti-mă că lucrez, îl urmăream cum se

părea

că

descifrez

în ansamblul

sonorităţilor

la exces îi dădeam se descurcă.

aparaturii

formu-i unj Mi |

sale

de î

fiîte mii de ori este obligat să reia calculele din alt şi alt punct de ^ vedere pînă la obţinerea soluţiei optime şi mă bucura ingratitu-'' dinea soartei lui. Cînd, în sfîrşit, venea dezlegarea eram departe! de a mă bucura, dimpotrivă, aveam impresia că, deşi obosit, • mă sfidează. | Bip era foarte bine dotat pentru munca lui şi ştiam că numai în glumă ar putea cineva tinde să i .se a.semene. Şi totuşi, pe măsură ţ ce trecea vremea, fiecare calitate a lui devenea pentru mine un "i motiv de invidie şi de suferinţă. Împotriva oricărei logici, doream'^ să am forţa lui de judecată, memoria şi cdfiacitatea lui de muncă.]

Aceasta nu m-a îngrijorat.

In fond, nu toate dorinţele noastră^. sînt realizabile şi trăim foarte bine alături de unele năzuinţe de] domeniul imposibilului.

Numai că gelozia mea total nefrăţească mă i împiedica să lucrez, să uzez de modestele mele calităţi omeneşti.! îl ţineam astfel locului pe Bip, dîndu-i prilejul să-mi reclame cu'. impertinenţă aportul. | chiar

Avem cu toţii capacitatea dacă nu facem nimic

de a privi crilic pentru a o anihila.

o poinire a în ce mă

noastră,] priveşto,\

cumulam atiludinila cela mai diverse.

Invidiam coitftienl capaci­ tăţile lui Bip, abia disimuUudu-mă în fata lui. Antipatizam din acest motiv prezenta lui, de care eram totu.fi faicinat.

Totul imi apărea într-o lumină ridicolă .ji în acelaşi timp aveam impresia unei căutări precise, dar mimai undeva departe, în stdwonşllent.

Dacă «.j ji adus pe masa de lucru, deschis iu faţa mea problema : cum să devin Bip, pe lîngă senzaţia unei infr'mgeri recunoscute, mai fi înliihat, fără îndoială, pentru midtă vreme.

In straturile ascunse ale fiinţei mele lucrau timt forţe neştiute, încît peale un timp avui în minte, clară şi simplă, solu{ia.

Puteam să-l ajung pe Bip, să lucrez ca Bip, .să fiu Bip t Nu era vorba să renunţ, desigur, la starea umană, nu era vorba de sinucidere.

Bip avea o instalaţie de comandă prin biocurenţi, cu ajutorul căreia lucram în cazul unor probleme mai puţin matema­ tice. De mine depindea să pun în ftmcţitine circuitul care să trans­ mită voinţa .şi preocupările mele în aparatura Iul Bip. O simplă inversiune de sens, o adaptare la îndemîna mea, şi Bip mi-ar fi transmis el mie comenzile primite în prealabil tot de la mine.

O fustfel de comandă mar fi împiedicat, desigur, să divaghez, mi-ar fi dat acea visată, neatinsă putere de concentrare din care omul nu are nevoie decît de o frarţiune pentru a fi un geniu.

Cred că ai mei erau îngrijoraii. Obiceiul cc-mi luasem de a lucra cu uşile încuiate, muţenia şi refuzul oricărei tovără.şii in orele libere li se păreau ciudate.

Aveam toate manifestările extenuării : 40 de zile îmi ridaseră faţa cil un deceniu ; în acelaşi timp evitam orice întrerupere şi orice ar fi adus a control.

Mai cu seamă uimeau .satisfacţia mea ascunsă pe care mi-o citeau în ochi, strigătul de izbîndă cu care-i întîmpina fiecare dintre trăsăturile mele obonte.

In sfirşit, lucrările se acceleraseră în o j a nvlsură încît colectivul abia mai ţinea pasul celor doi turbaţi.

V.xpcricnia mea izbuti.se.

Cel mai greu era să-l programez /)'• auloiid dr programe, adică pe mine. O dată efectuată însă această muv.că, mă cuplam cu Bip, şi atunci automatul îmi trecea însăr­ cinările în forma cea mai succintă şi în ordinea strict logică a unei maşirU, Pti'u-fise mai ales transmiicrea acelei calităţi diabolice a automatelor, unilateralitatea, capacitatea de organizare a efortului pe o singură direcţie. în timpul lucrului meu, nimic nu putea să mă tulbure, cel care bătea la uşă rămînea fără răspuns, iar videotelefonul putea semnaliza mult şi bine.

Izbuteam acum să închei în cinci şi cJiiar în pa'ru ore munca prevăzută pentru zece.

Căci, să ne înţelegem, nu făceam munca lui Bip şi nici nu uzam de apa­ ratura lui, ci treceam prin structura sa propriul meu program, făceam ca el să-mi ajungă prin Bip, căruia îl foloseam pentru cîleva ore capacitatea ordonatoare.

Niciodată pînă atunci nu putusem sta 24

patru ore la masa de lucru erectuind /âra inircrupcre lucrarea holăr'ttă. Acum nu mă stingherea nici un alt gind. Oboseala nu o resim­ ţeam decît după, dar mai ales nu existau ispite, dorinţa şi, aveam să mă conving, senzaţii caro să nui pcHilă scoate din ordinea de idei holărîtă.

Pliclistd. monotonia deveniseră termeni vagi, ţinind de o experienţă trecută. încetasem a dori să fac altceva decit făceam, gustam satisfacţia îndeplinirii întocmai a programului. în sfirşit, se lichidase antipatia ce contractasem faţă de Bip, pe care-1 simţeam acum şi lizic apropiat, pentru care aveam o reală înţelegere fră­ ţească.

Băgnziirile, serile mi le petreceam în contemplaţie pasivă ori propunindu-mi schniie de program pentru a doua zi, permiţindu-ml libertatea de a calcula cu aiiroximaţia termenele finale ale lucrării, de a mă bucura de aijropierea lor, ca şi, de ce n-aş recunoaştc-o, dc faptul că mai era destul pînă să fie atinse.

2VM fusesem niciodată vanitos, dar devenisem aproape insensibil la admiraţia celor din jur, pe care o primeam ca pe un dar cuvenit.

Conversaţ'a lor m-ar fi stînjenit însă şi priveam grifa rezervată cu care mă înconjurau, tăcerea lor afectuoasă, dacă nu cu recunoş­ tinţă, căci nu acesta e cuvîntul, oricum, cu plăcere.

O singură pre­ zenţă continua să mă îngrijoreze, căci mă urmărea mai mult decît aş fi dorit şi nu respecta pactul tacit al izolării care mă odihnea.

Era. desigur, Ira. Găsea momentele cele mai puţin potrivite ca să apară.

Se apropia cu priviri surtzătoare, se aşeza lîngă mine îi%tr-o tăcere guralivă, enervantă, total opusă preocupărilor mele.

Ori, dimpotrivă, se mulţumea să intre în cercul privirilor mele, rămînînd la distanţă, perturbîn(lu-mi de acolo şirul calm al raţiona­ mentelor.

O vedeam acum în toată platitudinea.

Discreţia ei făcută, dragostea aceea declarativă cu care mă urmărea, totul mă alunga din preajma ei. Curînd nu mai ştiu să-.şi mascheze panica.

Puţin a lipsit să-i spun ce gîndeam despre ea. M-a oprit prudenţa, obişnuinţa de a verifica, datorită căreia pînă şi în cele mai mărunte comportări personale mă consultam în prealabil, mental, cu Bip. Insistentă şi vidnerabilă, limitată în interesul ei faţă de mine.

Ira mă dezamăgi cu de.săvîrşire, şi în curînd evitam locurile unde aş ii putut-o întîlni.

Realizam fot mai limpede că-mi provoacă un .sentiment pe care nu-l mai încercasem, straniu şi ieroce, livresc întrucîtva.

Cu timpul aveam să-mi amintesc că această pornire care urcă sîngele în cap în legătură cu o persoană sau cu o idee era altădată un sentiment foarte răspîndit şi se numea ură. Ceva se revoltă în conştiinţa mea la constatarea că o fază atît de dejiă-^ită a omenirii renaşte în mine. dar nu întîrziai să arunc vina asupra ace­ leiaşi Ire. Treptat pretind să mesc toate

îmi pierdui orice interes pentru oameni.

Declarai că nu ies din camera de lucru, unde trebuia să pri­ cele necesare, şi nu acordai o importantă exa;icrnlă

25

efectului produs de cuvintele mele.

Cu alit mai surprins fui cînd, într-o zi pe care n-o voi uita niciodată, Ira pătrunse în micul meu laborator. îndrăzneala cu care imi ceru socoteală, şi încă în fa{a lui Bip, mă scoase din minţi şi atunci i-am spus tot ce cred des­ pre ea şi despre felul în care mă urmăreşte, l-am declarat că sînt un om al ştiinţei şi că ea îmi parc la mare distantă da menirea ei.

Am caracterizat întreaga siliiaţie aşa ctim o vedeam, iar alunei cînd a îndrăznit să arunce o prelinsă vină penini cric hitîmplale asupra Iui Bip om dat-o afară şi am zăvorit u-ya.

A doua zi am cunoscut cel mal îngrozitor coşmar din existenţa mea. Am trăit desitd ca să mă obişnuiesc cu ideea morţii.

Nu-mi dau totuşi seama cum am putut rezista senzaţiei de răsturnare a tuturor valorilor pe care am trăit-o.

Am tresărit încă în zori, după un somn agitat.

Am remmţat să mai dorm şi atunci m-am apro­ piat de Bip, căruia i-am urat bună dimineaţa.

Pentru prima oară de cînd îl cunoşteam, Bip nu mi-a răspuns.

Abia atimci am obser­ vat că aparalele sale de măsură staţionează la zero şi nici una din­ tre luminile care-l (mimau nu este aprin.tă.

Am încercat zadarnic să fac ceva, să-l readuc la viaţă pe singurul care mă înţelegea, dar a fost imposibil.

Bip rămăsese fără curent.

Am smuls alunei zăvorul uşii, am năvălit în institut, strigînd înfricoşătoare acuzaţii de omor.

Cum nu mi .se acordă nici o aten­ ţie, m-am întors la Bip. Era tot atît de neînsufleţit. Şi am plins cdunci, lung, cu sughiţuri ca în copilărie.

Apoi am adormit şi am dormit mult, atît de mult încît la tre­ zire aveam o baibă de patru degete şi slăbisem grozav.

Eram însă vindecat.

La căpătîiul meu se afla Ira, cu fermecătorii ei ochi prelurigi, plini de taine, alături de care se adunau în grabă toţi prie­ tenii ?i colegii noştri.

Le-am surîs, şi totul a fost iarăşi ca odi­ nioară.

Numai că, de atunci, ocolesc încăperea în care, octipînd un întreg perete şi lipsit de orice trăsătură omenească, lucrează Bip.

O*

O

FANTEZIE §1

REALITATE O R I Z O N T A L : 1) Uriaşul zărilor şi constelaţie în emisfera nonlică — Presupusul locuiior al planetei Marle ; 2) Pronume reflexiv — Scriitor roiiiîn contemporan, autorul volumului „Legendele Ţării lui Vani", o miloloKie a omului — Culoare descoperită pe unele suprafeţe planetare ţii care se presupune că ar fi dată fie de unele alge inferioare, fie de compuşi chimici ; 3) Cesiu — Monstru imaginai, jnmătale ora, jumă­ tate eal, din mitologia greacă şi constelaţie in emisfera australă ; 4) As­ tronom sovietic, antonii unei astiobiologîi, în care se fac diferite ipoteze Sn legătură cu viaţa de pe celelalte planete — Vidaţi — Clasă (prese.) ; 5) Fantezist locuitor al Lunii — Piatră folosită din vechi timpur în arta bijuteriei ; 6) Linii observate pe suprafaţa planetei Martc şi consi­ derate de unii astronomi ca fiind opera unor fiinţe superioare .sau a oam( iiilor — bl acest loc — Rîu în Daliomey ; 7) Cureluşă de meşină — Efect optic observat pe multe dintre planetele sistemului nostru solar, , ale cărui modificări se piesiipune că s a r jjatpia. schimburilor climatice, care duc la schimbarea înfăţişării plantelor ; 8) Crom — Prefix cu sen­ sul de foc — Simbolul gloriei ; 9) Povestiri fantastice care încearcă să dea explicaţii unor fenomene naturale — Corpuscul de reproducere la enptogame, descr^p<?rit şi pe unii meteoriţi, ceea ce atestă existenţa vie­ ţii extraterestre ; 10) Odinioară, pămîntn! care aparţinea unei răzăşii — Cunoscut savant romîn, creatorul speologiei; 11) Oameni de statură fo.irte mică ce trăiesc în centrul Africii, demonslrînd o dală mai muit puterea de adaptare a speţei umane — Bidiviu, care în basmele noastre e.ste adesea înzestrat cu aripi 51 puteri supranatinnle — .Scop.

VEPiTICAL : )) Element climateric presupus ea deosebit ile impor­ tant în viaţa planetei Marte şi care ar face ca vegetaţia planetei să nu se dezvolte în înălţimi, ci să se tîrască la suprafaţa terenului — Uriaş antropofag eu un singur ochi în frunte, care după mitologia grecoromană s-ar fi ocupat eu păstoritul ; 2) Terminaţie latină — Rîu in Brazilia — I<'"ăiă căldură proprie ( p l ) ; 3) Plante inferioare, care după 27

unele ipoteze ar face parte şi diu vegetaţia altor planete ale sistemului solar — Trecătoare ; 4) Presupuşi locuitori (după unii vechi autori) caro ar exista pe Soare ; 5) Udrea Costescu — Pînză de corabie şi conste­ laţie — Ţesătură orientală mult utilizată în evul m e d i u ; 6) Pasăre enormă din poveştile orientale — Neon — Pavel Demctreseu ; 7) Reguli după care se desfăşoară un eveniment social sau un fenomen natmal — Fîneaţă, izla;^ (pop.) ; 8) AU personaj fabulos jumătate om, jumătate taur — Bold ; 9) Prefix cu sensul do „ c o n t r a " — Mama puilor şi con­ stelaţie numită şi „Pleiade" ; 10) V<'<lii or:\ş In Asia Mică, colonie a Miletului — L a extremilatoa «rieârei planele ; 11) Geantă cu instru­ mente — Pseudonimul lui N. Cogol ; 12) Industria Optică Romină — Panificaţie ; 13) C'ampion — Constelaţie din emisfera boreală, siUiată între Ursa Micii, Girala, Casiopeea, Şopîrla şi L e b ă d a — Telur ; 14) Par­ tea centrală a unoi atomi — C e e a c e există în mod obiectiv.

P. lONAŞCU

IN SPEOLOGIE

DIN MITOLOGIE

(Biverb i 7. 0)

(Monoverb: 6—8)

DEZLE6ÂRILE JOCURILOR D)N NR. 241 ÎN S I S T E M U L N O S T R U S O L A R : 1) Planeta — Cija ; 2) Luneta Venus ; 3) Univers — Reps ; 4) T a — Art — Heliu ; 5) O — Os —• Ataşata ; 6) Neptun — L — Ren ; 7) Star — Tom — R ; 8) Oci — Axa — E s — S ; 9) Pămînt — Amado ; 10) T d — Ou — Orbita ; 11) Ira — Saturn — R ; 12) Cale — Rotaţie.

P E C E R , Z I U A ŞI N O A P T E A : S 1 — una = Soarele şi Luna. =

28

IN Î N A L T U L C E R U L U I : D — îs Discul solar.

o — are

e — Şl —

cu — 1 — s — o — la — r

CALENDAR

PERPETUU

T A n K L II L

l

Mii şi sute

—

—-

35...

10...

20...

131...

B/A G F E D/C B A G F/E D C B A/G F E D C/B A G F E/D C B A G/F E D C B/A

C B A G F/H D C B A/G F E D C/B A G F E'D C B A G/F E D C B/A G F E D/C

ii.'l...

E D C B A/G F E D C/B A G F E/D C B A G/F E D C B/A G F E D/C B A G F/E

G F E D C/B A G F E/D C B A G/F E D C B/A G F E D/C B A G F/E D C B A/G

Zeci şi U n i t ă ţ i

00 01 0-J 03 0-4 or.

0(i 07 08 0!)

10 11 12 i;j 1 i 1.5 10 17r 18 1!)

20 21 22 23 24 25 2(i 27 28

29 30 31 32 33 at 35 3*; 37 38 39 40 41 (2 '13 1 1 '15 '10 47 48 49 50 51 52 ,53 54 55 56

57 58 59 «0 Gl 02 (S3 04 05 C6 07 «8 09 70 71 72 73 74 75 70 77 78 79 80 81 82 83 84

85 80 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99

.

29

T A B E L U L

L I T E R A

LUNA

II

DIN

T A B E L

I

A

11

IANUARIE

6

5

4

3

2

1

0

FEBRUARIE

2

1

0

6

5

4

a

MARTIE

i'

1

0

6

6

4

3

APRILIE

6

4

3

-

I

0

6

MAI

0

6

6

4

3

2

1

IUNIE

3

2

1

0

6

6

4

IULIE

6

4

3

V

1

0

G

AUGUST

1

U

6

6

4

3

SEPTEMBRIE

4

3

2

1

0

6

5

OCTOMBRIE

6 •

6

4

3

2

1

0

NOIEMBRIE

•l

1

0

6

5

4

3

DECEMBRIE

4

3

2

1

0

6

5

30

E

li

T A B E L U L

III

NUMĂRUL

Z 1 U A

DiN

1

2

8

TABELUL II

4

6

6

1

8

15

22

29

L

Ma

Mc

Joi

VI

8

D

2

!)

H;

23

30

M,i

Me

J

Vi

S

D

L

;)

\V

IV

;:4

31

Mc

.1

VI

iS

1)

L

Ma

4

n

18

26

—

Joi

Vi

K

|i

1.

Ma

Mc

6

12

19

26

—

Vi

S

D

L

Ma

M<.

Joi

6

13

20

27

—

S

D

L

Ma

Me

Joi

Vi

7

14

21

28

—

D

L

Ma

Me

Joi

Vi

S

MODUL DE FOLOSJRE

1) Se citeşte in tabelul I litera aflată la încrucişarea coloanei „Mii şi sute" cu coloana „Zeci şi unităţi"- Anii bisccţi a u două li­ tere : se foloseşte cea din stingă pentru lunile ianuarie şi februarie, fi c e a din dreapta pentru lunile martie pînă Ia decembrie. ^) In tabelul I I , căutăm la încrucişarea lunii cu litera aflaţi din tabelul I şi obţinem u n număr.

S) I n tabelul I I I , la încrucişarea zilei c u numărul aflat din t a ­ belul I I eăsim ziua de săptămină căutată.

E X E M P L U : 1 9 6 4 sept. 8 — Conf. T a b e l . 1 : 1 9 încr. c u 64

litera D. (pentru sept.) Conf. T a b e l - I I : D încr. c u sept.

Conf. Tabel. I I I : N r . 1 încr. cu data 8 marţi.

Easpuns

J|îa]ryi.„.^_,^,,

„..^«/.^

^ .

nr. 1 .

A.

I.

SI

Din viaţa oamenilor celebri ChimisUd rus A. M. Butlerov se distingea printr-o fenomenală forţă fizică. El arunca în sus cu uşurinţă greutăţi de un p u d (16,3S1 kg). Odată, în tinereţe, Butlerov merse la un prieten pe care insă nu-l găsi acasă. Ce să facă ? Îşi roti privirea prin camera acestuia şi zărind un vătrai tl luă, îl îndoi in formă de ,,B" şi pleca.

O astfel

Io cine a

de „carte

de vizită"

im trezea

nici

o i n d o i a l â CM p r i i '

lăsat-o.

* In multe laboratoare din veacul trecut nu existau mijloace de protecfie îiiipofrira explo.ziilor.

Ele lipseau şi în lahoratorul ciiimistului francez Charles Adolphe Wurtz (1817—18S4).

Odată, unul dintre prietenii lui Wurtz îl întîlni p e acesta pUmbîndu-se foarte îngrijorat pe porţiunea de teren din faţa laboratorului.

La întrebarea ce face el acolo, V/urtz răspunse: — Aştept rezultatul experienţei. o»o

Citiţi in numărul viitor al Colecţiei povestirea lui }.-H. Rosny aîne „X I P E H U Z I 1"

Tiparul executat la Combinatul poligrafic „Casa Scinteii"

33CALITATEA HiRTIEI „ARFO" PRODUS AL COMBINATULUI CHIMIC TTRNÂVENI, ASIGURA FOTOGRAFII FRUMOASE Şl DE BUNi CALITATE

m

• •

DECEMBRIE 1964