CPSF_263

COLECลขIA

,,PaYE'STIRI

STIINTIFICO-FANTASTICE"

GYORGY KULIN ZOLTÂN FÂBIĂN

celei

de'Sk

o p t a planete

263

Colecjia

„POVESTIRI ŞTIINŢIHCO-FANTASTICE" editafă de r e v i s t a

I ielmica Anul XI 1 iK>ieinbri« 196S

Uj

Redactor litarar: A D R I A N ROGOZ Portrete: A L E X A N D R U DIACONU Coperta-deten: V I C T O R WEGEMANN Prezentarea grafică: CORNEL DANELIUC

DR. GYORGY KULIN M-am născut în ianuarie 1905.

Examenul de maturitate l-am luat în 1922. Doi ani am urmat cursurile facultăfii de ştiinfe economice din Budapesta.

In 1927 m-am înscris la facul­ tatea de fizico-matematici a Universităţii din Budapesta, unde în 1932 am obfinut diploma de profesor.

La Observatorul astronomic din „Szabadsâghegy" am ajuns în 1935 mai întii în calitate de preparator, asistent, lector, iar apoi în calitate de candidat în ţtiinfe.

In 13 ani de activitate ştiin­ ţifică am descoperit 84 de as-i

ZOLTAN FABIAN N - a v e o m intenţia să devin scriitor, ci muzician.

Ani de zile cea mai arzătoare dorinţă a mea a fost să continui tradiţiile lui Bela Bartdk, să exprim în n[)uzicd grijile şi bucuriile seco­ lului XX. N-a fost să fie aşa Destul de repede, încă pe băn­ cile Academiei muzicale, s-a cla­ rificai că nu voi deveni compo­ zitor, ci scriitor.

M-am născut în ianuarie 1926 fa Nyiregyfjâza.

Anii copilăriei /-om petrecut la ţară, în dife­ rite comune — după cum tatăl meu era mînat de soartă dinfr-o localitate în alta. Pe mama

teroizi noi şi două comete *.

M-a preocupat în mod deosebit calculul orbital al corpurilor cereşti. Ca rezultat al activităfii de cercetare pe care am des­ făşurat-o, mi s-au publicat 250 de lucrări în străinătate.

Titlul de doctor în ştiinţe astronomica l-am obfinut în 1939.

In anul 1946 din iniţiativa mea a luat fiinţă primul obser­ vator astronomic popular din Ungaria — „Observatorul astro­ nomic Urania", al cărui direc' tor am devenit în 1948.

Din 1950 am predat în scofi medii şi la Institutul politehnic, • Aceste două comete au denu­ mirea : 1940 a şi 1942 WippleBernasconi — Kulin (n.r.).

am pierdut-o de timpuriu şi foc» moi moartea ei mi-a trezit inte­ resul mai întîi pentru muzică, apoi pentru literatură.

In literatură mi-am făcut de­ butul prin 1951. Am început cu nuvele şi simt că, pentiu mine, acest gen literar a rămas şi azi forma cea mai apropiata de ex­ primare.

In ?952 mi s-a acordat premiul „lozsef Attila".

Mai tîrziu am devenii unul dintre secretarii Uniunii scriitorilor din R. P. Ungară.

Actualmente sînt secretarul secţiei de proză a Uniunii.

Pînă în prezent mi-au apărut cinci volume de nuvele ţi po­ vestiri şi un roman.

GYORGY KULIN ZOLTÂN FÂBlÂN

Mesajul celei de-a opta planete URMELE UNOR FIINŢE] NECUNOSCUTE PE LUNA

1) „Seleniu" porneşte la drum] Nava noastră spaţială se plasă pe oi'bita dorită. Căpitanul j Zeno î n t r e r u p s e i n s t a l a ţ i a de propulsie cc f u n c ţ i o n a pe b a z a i e n e r g i e i de fuziune hidrogen-heliu, după ce în n a v ă ş-a şi p r o - î dus o s t a r e c o m p l e t ă de i m p o n d e r a b i l i t a t e . O b i e c t e l e p l u t e a u j l i b e r e în j u r u l nostru : blocnotesuri, creioane, ca şi o c h e l a r i i ; cu r a m ă groasă ai doctorului F e r r y , modicul a s t r o n a v e i . \ C o n f o r m m ă s u r ă t o r i l o r instalaţiilor radar, n a v a începuse să \ evi^lucze pe o o r b i t ă a p i o a p e circulară la o d i s t a n ţ ă d e , 1 250 k m de s u p r a f a ţ a L u n i i . Viteza n o a s t r ă în r a p o r t cu c e n - : i r u l L u n i i era de 1 282 m's. A v î n d în vedere a l t i t u d i n e a ş i J viteza a r ă t a t e , d u r a t a unei rotaţii complete u r m a să fie d e l 4 o i e şi 37,5 m i n u t e . . .

1 N a v a spaţială , . S e l e n i u " constituia senzaţia acelui m o m e n t . | F u s e s e cu s ă p t ă m î n i î n a i n t e de pornire in.stalată pe r a m p a d e | l a n s a r e , sute de mii de persoane s-au p e r i n d a t prin a p r o p i e - , r e a s e m e ţ u l u i uriaş. C h i a r şi monoliticele stînci din I n s u l e l e P a s t e l u l a r fi p ă r u t n e î n s e m n a t e f a ţ ă de î n ă l ţ i m e a de 1 0 2 ; m e t r i a n a v e i ! D i m e n s i u n i l e ei i m p r e s i o n a b i l e se c v i d e n - | ţiau însă mai ales n o a p t e a , cînd r e f l e c t o a r e l e îi l u m i n a u | corpul de un a l b a s t r u pal. S i l u e t a - i p r o f i l a t ă pe fondul c e r u l u i ]

î n t u n e c a t a m i n t e a de s t r ă v e c h i l e m o n u m e n t e r i d i c a t e în c i n s ­ tea m i s t e r i o a s e l o r zeităţi.

S f e r a s u p e r i o a r ă , cu diametrul de 30 m e t r i , păroa a fi c r e ş t e t u l unui m o n s t r u . Corpul, a l c ă t u i t d i n t r - o s f e r ă cu d i a ­ m e t r u l de 45 de metri, era legat de , , c a p " cu un fel de ,,gît", i a r p r e l u n g i r i l e i n i e i i o a r e b u t u c ă n o a s e imitau picioarele.

S e m a i construise cîndva o n a v ă s p a ţ i a l ă cu î n ă l ţ i m e a do o dată şi j u m ă t a t e de ori m a i m a r e , dar c a r e . din cauza zvel­ teţii sale. n - a v e a nici a zecea p a r t e din volumul lui Seleniu".

L u n a puloa fi atinsă n u m a i de v î r f u r i l e acelor corpuri de f o r m a ţ i g ă r i i de foi, i a r la î n t o a r c e r e a j u n g e a u pe P ă m î n t doar unele p ă r ţ i ale v î r f u r i l o r . D a c ă totul se d e s f ă ş u r a bine, , , S e l e n i u " u r m a să se înapoieze de pe L u n ă . la fel cum fusese la p o r n i r e . S f e r e l e lui nu erau părfi, . . I r c p t c " . ci c o m p o n e n t e l e unei r a c h e t o - n a v e cu o s m g u r ă t r e a p t ă .

M i - a fost dat să fac c u n o ş t i n ţ ă a m ă n u n ţ i t ă cu , , m o n s t r u l " încă înainU> de plecare, prilej pe care. de altfel, l-au avut şi tovarăşii mi>i c o s m o n a u ţ i . OaspcU^ v:o] mai l'recvent era însuşi c ă p i t a n u l Zeno, c o m a n d a n t u l gi'upului de c e r c e t ă t o r i . A d e ­ seori putea ti văzul î m p r e u n ă cu fizicianul M a r k . Controlul !4-(n( ral cădea în răspundei'ca loi' ; ceilalţi sase cosmonauţi s c O(.:L!I;;UI mai rJcs l u i n s t a l a ţ i i l e caro i n l r a u în c(>rcul lor dc preocupări.

S f e r a mai m i c ă . supei'ioară era de f a p t c o m p a r t i m e n t u l c ă l ă t o r i l o r . P o a t e nici nu i sc p o t i i v e ş t e a c e a s t ă denumiri.» cure îţi a m i n t e ş t e i n v o l u n t a r de spaţiul strimt al c a b i n e l o r din p r i m e l e n a v e cosmice. A c e l e a c a r e c e r e a u luni de g r e l e a n t r e n a m e n t e p r e a l a b i l e din partea c o s m o n a u ţ i l o r şi-n c a r e nici nu te puteai î n t i n d e măcai- ca l u m e a .

M i - a m dat seama c î t de uriaş e spaţiul unui a s e m e n e a glob cu d i a m e t r u l de 30 de m e t r i cînd a m p ă t r u n s p r i m a o a r ă în el.

E r a u a p r o a p e 15 000 de metri cubi. cît spaţiul a 75 de a p a r t a ­ m e n t e m o d e r n e cu cîte două c a m e r e f i e c a r e . A c o l o se g ă s e a u c a m e r e l e de zi şi d o r m i t o a r e l e celor nouă c o s m o n a u ţ i , c a b i n e l e cu a p a i a t c l c de o b s e r v a ţ i e şi nragaziile. ; ...Şi acum ne deplasăm cu o viteză, a m e ţ i t o a r e pe o o r b i t ă I c i r c u m l u n a r ă . D(- aici totul puie altfel decît sc vedea prin telescoapele t e r e s t r e . Luna intră in mai b i n e de j u m ă t a t e din t.ui.aiiiul n o s t i u vizual, d e z v ă l u i n d u - n e a m ă n u n t e a t î t de f i n e încît nu pol fi văzute nici cu a j u t o r u l t e l e s c o a p e l o r şi nici c h i a r cu a j u t o i ' u ! i n s t a l a ţ i i l o r de televiziune ale r a c h e t e l o r .

D e d e s u b t , o b s e r v ă m uriaşele c r a t e r e P i t a g o r a şi A n a x i m e n e , s i t u a t e pe m a r g i n e a de n o r d - e s t a e m i s f e r e i s e l e n a r e n e v ă z u t e de pe P ă m î n t ; venind dinspre nord, din p a r t e a invizibilă a Lunii, n a v a n o a s t r ă a a j u n s d e a s u p r a acelor c r a t e r e , l a n ţ u r i mun o anst e l eşi .J.umr a ă ,r i " .m ă r g i n i t de G o l f u l C u r c u b e u l u i , a p ă r u Mt u

dinspre dreapta. Mai d e p a r t e , tot în d r e a p t a , t ă i a t ă în d i a g o ­ nală de linia t e r m i n a t o r u l u i *, se vedea u r i a ş a c î m p i e n u m i t ă O c e a n u l F u r t u n i l o r . P r i v i t ă de pe T e r r a , L u n a e r a de 12 zile : două zile m a i r ă m î n e a u pînă să f i e L u n ă plină.

S u b noi se întindea acum M a r e a F r i g u l u i , m ă r g i n i t ă de imenşii pereţi ai c r a t e r u l u i P l a t o n şi c a r e de aici, din n a v ă p ă r e a şi m a i splendidă d e ­ cît o ştiam. în imediata a p r o p i e r e a lui P l a t o n se lidica mamelonul muntelui P i c o . î n f a ţ ă - i s t r ă l u c e a în lung şi-n lat M a r e a P l o i l o r .

C ă p i t a n u l Zeno studia cu a t e n ţ i e platoul n e r e g u l a t ce se ridica pe v e r s a n t u l sudic a l lui P i c o . C o n f o r m p l a n u ­ l u i u r m a să aselenizăm şi să ne i n s t a l ă m acolo p e p e ­ rioada c e r c e t ă r i l o r . î n cele din u r m ă , pe baza o b s e r v a ­ ţiilor efectuate, căpitanul Zeno dădu dispoziţii să n e p r e g ă t i m p e n t r u aselenizare p î n ă la î n c h e i e r e a celei d c - a doua rotaţii.

S e apropia clipa m i n u ­ n a t ă , atît de m u l t a ş t e p ­ tată...

F a p t u l că p u t e a m fi p r i ­ mul ziarist c a r e s ă ia p a r t e la o e x p e d i ţ i e s e l e n a r ă se d a t o r a unui concurs f e r i c i t de î m p r e j u r ă r i . Cînd a m a f l a t n u m e l e r ă s u n ă t o a r e ale celor c a r e se p r e z e n t a s e r ă p e n t r u e x p e d i ţ i e a m pierdut o r i c e n ă d e j d e ; nu se î n t r e v e d e a nici c e a m a i m i c ă p r o b a b i l i t a t e ca s a v a n ţ i i să se o p r e a s c ă în a l e g e r e a l o r t o c m a i la un ziarist t î n ă r şi atît de puţin cunoscut.

S - a î n t î m p l a t însă a l t m i n t e r i . P l e c a r e a m e a cu a s t r o n a v a spre L u n ă s-a datorat tocmai t i n e r e ţ i i m e l e . Medicii a u găsit c ă o r g a n i s m u l m e u este f o a r t e potrivit p e n t r u acest zbor. ...Modificarea orbitei a decurs c o n f o r m planului : t r e c e a m deasupra platoului stabilit p e n t r u aselenizare. M a ş i n a e l e c ­ t r o n i c ă de calcul ţ ă c ă n e a , l i c ă r e a , calculînd s u b controlul m a t e m a t i c i a n u l u i L e o n şi c i b e r n e t i c i a n u l u i V i c t o r datele l e g a t e de e f e c t u a r e a m a n e v r e l o r de f r î n a r c . D e ei depindeau datele c a r e u r m a u să f i e î n r e g i s t r a t e în a p a r a t u l a u t o m a t de c o m a n d ă . Cea mai m i c ă e r o a r e de calcul în ce p r i v e ş t e m ă r i ­ m e a şi direcţia f o r ţ e i de f r î n a r e ori m o m e n t u l de s t a r t a l • Terminator

— Unla de despărţire dintre întuneric şi lumină (n.r.).

,,

a c e s t e i a e c h i v a l a cu d i f e r e n ţ a de c î ţ i v a k i l o m e t r i f a ţ ă de lecui stabilit p e n t r u aselenizare, ceea ce pe un t e r e n n e c u n o s ­ cut a r fi putut să provoace o a d e v ă r a t ă c a t a s t r o f ă .

P e baza f o t o g r a f i i l o r şi f i l m e l o r în culori f ă c u t e a n t e r i o r , a fost .stabilit locul descinderii : platoul n e r e g u l a t din sudul m u n t e l u i P i c o ; s p e r a m ca denivelările de teren să ne a s i g u r e o apărare naturală împotriva meteoriţilor. Şi înălţimea orbi­ tală de 1 250 k m a v e a un scop b i n e definit : v o i a m să e v i t ă m a s t f e l n e p l ă c e r i l e ce se puteau ivi în y r m a modificărilor p e r i ­ culoase în o r b i t a navei, pricinuite de blocurile m u n t o a s e cu î n ă l ţ i m i de mii de m e t r i , a f l a t e sub noi.

Chimistul şi t e h n i c i a n u l nostru r a d a r , A n d r e şi Aii. c e r i( tau cu a p a r a t e l e lor s t r u c t u r a f i n ă a s u p r a f e ţ e i l u n a r e .

Micile c ă l d ă r i ale c r a t e r e l o r c a r e se g ă s e a u şi pe s u p r a f e ţ e l e netede ale , , m ă r i l o r " — ciupiturile de v ă r s a t ale Lunii, cum le spunea V i c t o r — o f e r e a u posibilităţi f o a r t e bune în acest sens, M a r k , fizicianul, şi P e t e r , m i n e r a l o g u l , f o t o g r a f i a u p o r ţ i u n e a ce se î n t i n d e a s u b noi pe direcţia de deplasare.

A v e a m la dispoziţie mai m u l t e moduri de aselenizare. A s t ­ fel, puteam r e c u r g e la procedeul folosit de primii c o s m o n a u ţ i în scopul î n t o a r c e r i i pe P ă m î n t : r e d u c e r e a vitezei de depla­ s a r e a cqsmonavei, ceea ce d e t e r m i n a t r e c e r e a ei pe o o r b i t ă eliptică ce tăia planul s u p r a f e ţ e i t e r e s t r e . C o m u n i c a t e l e de atunci c u privire la n a v e l e î n a p o i a t e din spaţiul cosmic sunau c a m aşa : ,,astronava a aterizat în r e g i u n e a dinainte s t a b i ­ l i t ă " . A c e a s t ă regiune e r a însă de regulă destul de întinsă. î n U n i u n e a S o v i e t i c ă p e n t r u g ă s i r e a a p a r a t e l o r şi e c h i p a j e l o r r e v e n i t e din spaţiu îşi luau zborul zeci de a v i o a n e şi elicop­ tere, iar în S t a t e l e U n i t e p o r n e a u în c ă u t a r e unităţi ale flotei n a v a l e şi e s c a d r i l e întregi de avioane. O r i c î t de precise a r fi fost c a l c u l e l e , i n f l u e n ţ a pe c a r e a v e a s-o e x e r c i t e r e z i s t e n ţ a straturiflor de a e r ale a t m o s f e r e i nu putea fi c u n o s c u t ă d i n a ­ inte. S i t u a ţ i a m e t e o r o l o g i c ă din r e g i u n e a r e s p e c t i v ă , viteza v î n t u r i l o r , c u r e n ţ i i v e r t i c a l i puteau oricînd să modifice t r a ­ iectoria d i n a i n t e c a l c u l a t ă şi locul de a t e r i z a r e a n a v e i .

Aici, în L u n ă , nu t r e b u i a să ţ i n e m s e a m a de rezistenţa a t m o s f e r e i , det^arece acest corp n - a r e s t r a t u r i de a e r . C a n t i ­ t a t e a i n f i m ă de gaze c a r e o î n c o n j u r ă este de m i l i a r d e de ori mai r a r ă decît a e r u l din j u r u l P ă m î n t u l u i , din c a r e cauză f r î n a r c a pe c a r e a r c x e r c i t a - o asupra n a v e i este n e g l i j a b i l ă .

Cu t o a t e a c e s t e a c ă p i t a n u l Zeno e l a b o r a o m e t o d ă de a s e ­ lenizare n e o b i ş n u i t ă şi f o a r t e î n d r ă z n e a ţ ă . C o n f o r m planului său, n a v a t r e b u i a f r î n a t ă rapid şi complet, a s t f e l î n c î t să c a d ă liber spre s u p r a f a ţ a L u n i i . P r ă b u ş i r e a u r m a să f i e î n c e t i n i t ă apoi după nevoi cu a j u t o r u l i n s t a l a ţ i i l o r de propulsie. D i n punctul de v e d e r e al energiei n e c e s a r e e r a i n d i f e r e n t ce m e t o d ă f o l o s e a m penti-u aselenizare, d e o a r e c e f r î n a r e a căderii

nu putea fi a j u t a t ă de a t m o s f e r ă . C ă p i t a n u l Zeno ţinea însă foai'te mu]t la m e t o d a e l a b o r a t ă de el. î n a t i t u d i n e a lui e x i s t a ceva din acea nobilă m î n d r i e c a r e apăi'a nu atît concepţia p r o ­ prie, cît m a i ales n o u t a t e a metodei e l a b o r a t e , c a r a c t e r u l ei e x p e r i m e n t a l . în planurile r e f e r i t o a r e la expediţiile viitoare figura tot m a i f r e c v e n t c c r c e l a r e a u n o r corpuri cereşti f ă r ă a t m o s f e r ă şi. după părerea lui, acesi mod de descindere e r a mai potrivit, mai sigur şi, î n a i n t e de ioate. mai precis. î n m i ş c a r e a ci de rotaţie, nava n o a s t r ă i n t e r s e c t a î n t r - u n unghi de 6 1 " e c u a t o r u l lunar, situat î n t r e M a r e a F'ertilităţii şi cea a Liniştii. D u p ă calculele cfectiuile de Leon şi V i c t o r , t i m p u l de f r î n a r e trebuia să fie de 43 de secunde la o d e c e l e r ă r e de 30 m ' s l î n acest fel distanţa p a r c u r s ă în timpul f r î n ă r i i u r m a să fie ceva m a i m i c ă de 50 k m . Nedepăşind 1 % în ce p r i v e ş t e p r o b a b i l i t a t e a erorii, d i f e r e n ţ a f a ţ ă de punctul de aselenizare stabilit a v e a să fie de cel m u l t 500 de m e t r i , adică u r m a să coborîm în imediata a p r o p i e r e a locului socotit de Andre- şi Aii ca fiind cel mai potrivit în acest scop. Platoul cc continua dinspre versantul sudic al muntelui Pico n - a v e a nici o d e n u m i r e . La propunerea lui V i c t o r , i-am dat n u m e l e de „Platoul T a b e r e i " . A t r i b u i r e a festivă a denumirii a a v u t loc după î n c h e i e r e a primei rotaţii complete, pe cînd z b u r a m a doua oară deasupra platoului.

Văzu.seni m u l t e fotografii ale Lunii, dar p a n o r a m a acestei lumi moai'le m-a fascinat pur şi simplu. P r i v i t ă de pe P ă m î n t , L u n a a r e o s t r ă l u c i r e a r g i n t i e ; dc aici însă, din apropiere, a v e a o c o l o r a t u r ă cu totul stranie. Din î n t r e p ă t r u n d e r e a d i f e ­ ritelor culori eu galbenul pastelat fulgera cînd un roşu vişiniu, cînd un alba.stru sau un verde odihnitor. S p r e d r e a p t a , vmde s e - n t i n d e a h o t a r u l dintre l u m i n ă şi umbră, orizontul se d a n t e ­ lase, î n t u n e r i c u l p ă r e a s f î r t e c a t de dinţii ca de f e r ă s t r ă u ai culmilor şi din pereţii c r a t e r e l o r , o r b i t o r de strălucitori.

S u b noi era Luna l u m i n a t ă . în j u r u l ei — c a t i f e a u a n e a ­ g r ă a cerului. S t e l e l e , ca nişte cristale de d i a m a n t , ai-uncau o luiTiină c u r a t ă şi p ă t r u n z ă t o a r e , hpsită de orice vibi-aţie.

P r i n t r e stele s t r ă l u c e a S o a r e l e , al cărui disc părea la fel de m a r c ca şi de pe T e r r a , doar că bolta cerească era n e a g r ă , i a r în p r e a j m a lui a m o r f a c o r o a n ă solară se profila ca un văl, pîlpîind d;itoriîă protubei'anţelor.

G l o b u l t e r c s t i u se a s e m ă n a cu o L u n ă uriaşă : de p a t r u ori m a i m a r e decît aceasta văzută de pe P ă m î n t . A v e a f o r m a secei'ii, ca L u n a nouă în a doua zi. P a r t e a mai m a r e , opusă, a secerii era î n t u n e c o a s ă ; n u m a i razele r e f l e c t a t e o l u m i n a u palid. D a r şi în a c e a s t ă l u c o a r e se desluşeau limpede î n g r ă ­ m ă d i r i l e şi p r e l u n g i r i l e norilor, i a r p r i n t r e ele c o n t u r u l m ă r i ­ lor şi al uscatului. O r i c î t s - a r fi a s e m ă n a t , totuşi s e c e r a t e r e s ­ t r ă a r ă t a - a l t f e l decît aceea s e l e n a r ă . C o a r n e l e celei dintîi e r a u

8 .i

m u l t a l u n g i t e şi totul — a t î t p a r t e a î n t u n e c o a s ă , cît şi f î ş i a î n g u s t ă l u m i n a t ă — e r a î n c u n u n a t de o a u r e o l ă a l b a s t r ă da peruzea : atmosfera.

A m depăşit t e r m i n a t o r u l vestic şi sub noi se găsea a c u m n o a p t e a l u n a r ă , d a r n a v a n o a s t r ă s t r ă l u c e a încă î n razele S o a r e l u i . La g r a n i ţ a d i n t r e l u m i n ă şi î n t u n e r i c n u se zărea nici o u r m ă de crepuscul, părţile l u m i n a t e şi î n t u n e c a t e dosp ă r ţ i n d u - s e n e t . U m b r e l e c r e s t e l o r m u n t o a s e se proiectau pe s u p r a f e ţ e l e l u m i n a t e ale m ă r i l o r şi o c e a n e l o r ca u m b r a n e a g r ă a t u m u l i l o r s e m e ţ e ale u n o r t e m p l e gotice.

S o a r e l e c o b o r a tot m a i m u l t la orizont. T r e c u s e o oră de cînd evoluam la m a r g i n e a e m i s f e r e i î n t u n e c a t e a L u n i i . N o a p ­ t e a ei c a t i f e l a t ă ne inspira un s e n t i m e n t tainic d e î n g r i j o r a r e ; C e r u l era de un negru dens, g r a v , p e c a r e stelele s t r ă l u c e a u î n t r - o splendoare p u r ă . Nici cele m a i ci'istaline nopţi de pe P ă m î n t nu pot f i a s e m u i t e cu priveliştea d e aici. V ă z u t ă c h i a r de pe cel m a i î n a l t pisc al H i m a l a i e i , n o a p t e a t e r e s t r ă , d a t o ­ r i t ă s t r a t u r i l o r superioare ale a t m o s f e r e i , e p r e s ă r a t ă c u lumini m i s t e r i o a s e .

2) intreruperea festivităţii Soarele reapăru. Ne apropiam iarăşi de partea nordică a L u n i i . A j u n ş i deasupra c r a t e r u l u i Platon, în pereţii navei so a p r i n s e r ă beculeţele de semnalizare, v e s t i n d u - n e cu l u m i n a lor roşiatică s t a r e a de a l a r m ă . Pe.ste c î t e v a m i n u t e , i m p o n ­ d e r a b i l i t a t e a î n c e t ă brusc, iar î n t r e i t a n o a s t r ă g r e u t a t e t e r e s ­ t r ă ne pironi de fotoliile t a p i ţ a t e cu un m a t e r i a l plastic spumos. î n c e p u s e frînai'ea.

H u r u i n d surd, duzele a r u n c a u în c o n t r a sensului de î n a ­ i n t a r e j e t u r i p u t e r n i c e de gaze. Corpul n a v e i a v e a o v i b r a r e pe care o r e s i m ţ e a m p î n ă - n m ă d u v a oaselor. Duzele se î n c l i ­ n a s e r ă în direcţia Lunii, f r î n î n d cu o p u t e r e sporită n a v a p l a ­ sată pe o t r a i e c t o r i e de p r ă b u ş i r e . In a 4 3 - a secundă a m i n t r a t în c ă d e r e v e r t i c a l ă . C ă p i t a n u l Zeno m i c ş o r ă f o r ţ a de f r î n a r e şi la 1 000 k m opri i n s t a l a ţ i a de propulsie.

Ne a p r o p i e m de L u n ă în c ă d e r e l i b e r ă . S t a r e a d c i m p o n d e ­ r a b i l i t a t e r e a p ă r u , i a r pe noi n e c u p r i n s e din nou dorinţa să u r m ă r i m f e n o m e n e l e din j u r . P r i v e a m curioşi prin h u b l o u r i a p r o p i e r e a v e r t i g i n o a s ă a L u n i i , dimensiunile u r i a ş e pe c a r e le luau m ă r i l e , m u n ţ i i . C o b o r î s e m 900 k m cu o viteză a m e ţ i t o a r e , cînd i n s t a l a ţ i a de propulsie c o n e c t a t ă a u t o m a t reîncepu frînarea.

D i n a c e a s t ă clipă n a v a a t r e c u t s u b c o m a n d a i n s t a l a ţ i i l o r e l e c t r o n i c e . C o n f o r m d a t e l o r f u r n i z a t e de a p a r a t u l r a d a r , viteza scădea t r e p t a t ; la distanţa de 10 k m de s u p r a f a ţ ă desr cinderea deveni l e n t ă , c a î n t r - u n a s c e n s o r c o n f o r t a b i l .

A m presupus că în t i m p u l c o b o r î r i i u l t i m i l o r k i l o m e t r i vizibilitatea se va reduce complet şi, î n t r - a d e v ă r , sub i n f l u ­ e n ţ a j e t u l u i de gaZe din i n s t a l a ţ i a de propulsie, se ridică, î n v o l b u r î n d u - s e de pe s u p r a f a ţ a L u n i i , un uriaş nor de p r a f şi de cenuşă v u l c a n i c ă . E r a o p r i v e l i ş t e e x t r a o r d i n a r ă ! P r a f u l s e î n t i n d e a unduind î n c e r c u r i c o n c e n t r i c e . C e r c u r i l e c r e ş t e a u , d e v e n e a u tot m a i întinse, i a r noi c o b o r a m în c e n t r u l l o r î n t u ­ n e c a t . Nu m a i v e d e a m n i m i c din platoul stabilit p e n t r u aselenizare.

S c l i p i r i l e becului i n d i c a t o r s e m n a l i z a r ă că picioarele de suspensie f u s e s e r ă scoase. N a v a c o b o r a lin, uşor, ca un b a l o n u m f l a t cu a e r . Cele cîteva m i n u t e pînă cînd primul, iar apoi î n d a t ă şi celelalte două picioare s-au proptit de un t e r e n solid ni s-au p ă r u t n e s f î r ş i t de lungi. D i n cauza n o r i l o r de p r a f nu v e d e a m încă n i m i c în j u r , d a r s i m ţ e a m că n a v a e r a î n c l i n a t ă cît t u r n u l de la P i s a . A p a r a t e l e a u t o m a t e c o r e c ­ t a r ă î n d a t ă poziţia navei, r e t r ă g î n d piciorul care venise p r i m a d a t ă în c o n t a c t cu solul, pînă cînd n a v a se stabili î n t r - o poziţie v e r t i c a l ă .

I n s t a l a ţ i a de propulsie se opri.

S e f ă c u linişte.

Ne priveam unii pe alţii, ne uitam in, a f a r ă prin praful ce c o b o r a lin, apoi i z b u c n i r ă m b r u s c în u r a l e .

Nu se ştie cine începuse, cert este că n e - a f ă c u t bine : în sfîrşit, t e n s i u n e a a ş t e p t ă r i i dispăruse. Ne î m b r ă ţ i ş a m şi strigam într-aiurea.

A v u s e s e m î n c r e d e r e în n a v a n o a s t r ă , în a p a r a t u r a ei de c o m a n d ă , dar, n e r o s l i t ă , î n g r i j o r a r e a se s t r e c u r a s e totuşi p r i n t r e noi : dacă se defectează instalaţia de f r î n a r e ! P r ă b u ­ şirea pe L u n ă în c ă d e r e l i b e r ă de la î n ă l ţ i m e a de 1 250 k m a r fi î n s e m n a t o p i e i r e sigură ; n e - a m fi lovit de platoul s t î n cos cu o viteză de două ori mai m a r e decît viteza unui glonţ

de pu.şcă.

După a c e a s t ă p u t e r n i c ă b u c u r i e , pe n e a ş t e p t a t e , ne cuprinse un s e n t i m e n t ciudat, s e n t i m e n t u l s i n g u r ă t ă ţ i i . E r a un s e n t i m e n t a p ă s ă t o r , a ş spune î n f i o r ă t o r . Ceilalţi opt — colaboratorii ştiinţifici ai e x p e d i ţ i e i — n u e r a u la p r i m a lor c ă l ă t o r i e cosmică, le e r a c u n o s c u t ă a c e a s t ă î n g r o z i t o a r e s t a r e sufletească. î n ce m ă priveşte, abia atunci m i - a m d a t s c a m a ce î n s e a m n ă dc f a p t ,,solitudinea c o s m i c ă " , despre c a r e pomenisem de a t î t e a ori în r e p o r t a j e l e m e l e . Abia a c u m în c o n ş t i i n ţ a n o a s t r ă P ă m î n t i d a devenit a t î t de d e p a r t e pe cît ora de f a p t : o p l a n e t ă s t r ă i n ă pe c e r .

D o c t o r u l F e r r y , un om liniştit, c a r e observa totul în t ă c e r e , se î n v i o r ă şi, p o t r i v i n d u - ş i pe n a s o c h e l a r i i c u r a m e g r o a s e , îl luă din scurt p e M a r k : — S t a b i l e ş t e l e g ă t u r a cu P ă m î n t u l ! .

10 —

M a r k s c h i m b ă c o n t a c t u l de la căşti la difuzoare. L a î n c e p u t ş s e auziră n i ş t e ş u i e r ă t u r i , s e m n a l e de d i f e r i t e r i t m u r i , p î r î i t u r i , f apoi se desluşi apelul P ă m î n t u l u i . ' — Alo ! „Explorator opt" ! „Explorator opt" ! Răspundeţi ! j C ă p i t a n u l Z e n o luă m i c r o f o n u l şi-1 s t r î n s e îndelung, m u t î n d u - ş i privirea de la unul la altul. } — A m sosit, spuse şi-i r e s t i t u i lui M a r k m i c r o f o n u l . \ — R e p e t a ţ i ! Alo, „ E x p l o r a t o r o p t " , r e p e t a ţ i ! se auzi din 'î difuzoare.

i

M a r k şi-a dres vocea şi, calm, ca şi cum a r fi t r a n s m i s j cotele u n o r a p e t e r e s t r e , t r a n s m i s e t e x t u l r a p o r t u l u i r e d a c t a t \ mai înainte. j — V o r b e ş t e „ E x p l o r a t o r opt". V o r b e ş t e „ E x p l o r a t o r o p t " . \ N a v a a c o b o r î t pe L u n ă în s e c t o r u l d i n a i n t e stabilit. A p a r ă - ;| t u r a a u t o m a t ă de c o m a n d ă a f u n c ţ i o n a t n o r m a l . ; Aii îi s t r e c u r ă u l t i m e l e d a t e cu p r i v i r e la poziţia n a v e i i o b ţ i n u t e pe b a z a m ă s u r ă t o r i l o r e f e c t u a t e cu a j u t o r u l r a d a - j rului. Mark

îşi î n c l i n ă c a p u l a m u l ţ u m i r e

şi c o n t i n u ă :

j

— P r a f u l r i d i c a t cu p r i l e j u l aselenizării se aşează a c u m , I a ş a c ă dispunem n u m a i de d a t e l e m ă s u r ă t o r i l o r r a d a r c u ] p r i v i r e l a poziţia n o a s t r ă . P o t r i v i t acestor date, am aţin,"?s u p r a f a ţ a L u n i i pe P l a t o u l T a b e r e i l a o d i s t a n ţ ă de 352 d e meti-i d e la p u n c t u l d i n a i n t e s t a b i l i t . j D i n d i f u z o a r e se r e v ă r s a r ă a c u m u r a t e l e P ă m î n t u l u i . \ A c e s t a fusese m o m e n t u l în c a r e se l i c h i d ă s e n t i m e n t u l | n o s t r u de s i n g u r ă t a t e . C ă p i t a n u l Z e n o a d u n ă p e n t r u festi-,1 v i t a t e a sosirii tot e c h i p a j u l în c o m p a r t i m e n t u l c o m u n şi-L| învăţă p e V i c t o r să-şi r o s t e a s c ă c u v î n t u l . V i c t o r e r a m a e s t r u | n u n u m a i în ale c i b e r n e t i c i i s a u în a t r i b u i r e a c e l e i m a i ^ p o t r i v i t e d e n u m i r i . E r a m a e s t r u al c u v î n t ă r i l o r . Ş t i a s ă ; improvizeze a t î t de b i n e , î n c î t a v e a i i m p r e s i a c ă - ş i s c r i a \ şi-şi î n v ă ţ a c u v î n t ă r i l e în p e r a l a b i l . j — D r a g i p r i e t e n i , î n c e p u el. P r i e t e n i de aici, din „ S e l e - I n i u " , p r i e t e n i de acolo... sus, de pe P ă m î n t . A m a p u c a t o l clipă m ă r e a ţ ă , b ă t r î n u l glob t e r e s t r u pluteşte, d e a s u p r a ^ n o a s t r ă pe c e r u l n e g r u al L u n i i . V o u ă v ă a d r e s ă m p r i m e l e | n o a s t r e c u v i n t e , p r i e t e n i c a r e v ă a f l a ţ i în s p a t e l e s t r ă l u - 1 c i t o a r e i l u m i n i a l b a s t r e . Noi s î n t e m p r i m i i c a r e . . . , In a c e a s t ă clipă P e t e r , c a r e şedea la u n u l d i n t r e h u b l o - î uri, îl î n t r e r u p s e e x c l a m î n d : i — Priviţi ! Veniţi încoace ! Grăbiţi-vă ! ^ A m s ă r i t cu toţii la h u b l o u r i . V i c t o r îşi l ă s ă şi el m i c r o ­ f o n u l şi se v î r î p r i n t r e noi .

I n a d î n c i m i l e c e r u l u i n e g r u î n s t e l a t - p l u t11 e a încet, aş \ spune, solemn, o s f e r ă argintie,^ s t r ă l u c i t o a r e . ^ — Un meteorit! !

— O navă cosmică ! i

— o cometă !

F i e c a r e d i n t r e noi spusese ceva, d a r , copleşit de p r i v e ­ lişte a rămas p i r o n i t — R e p e d e , Ia a p a r a t e l e r a d a r ! ordonă c ă p i t a n u l Zeno.

M ă s u r a ţ i n e î n t î r z i a t a l t i t u d i n e a , viteza, c a l c u l a ţ i p a r a m e t r i i orbitei 1 Aii î n d r e p t ă rapid r a d a r u l s p r e o b i e c t u l misterios, U r m ă r i n d u - i t r a i e c t o r i a pe c e r . C ă p i t a n u l Zeno c e r c e t a cu telescopul acel corp, iar P e t e r şi M a r k îl f o t o g r a f i a u .

— E s t e o s f e r ă p e r f e c t ă ! e x c l a m ă c ă p i t a n u l Zeno.

— R a d a r u l a r a t ă acelaşi lucru, c o n f i r m ă A i i de l î n g ă a p a r a t e l e sale. E u r ă m ă s e s e m s i n g u r l î n g ă a p a r a t e l e r a d i o .

L a insistenţele r e p e t a t e de pe P ă m î n t , am c o m u n i c a t că discursul c i b e r n e t i c i a n u l u i fusese î n t r e r u p t din cauza a p a ­ riţiei n e a ş t e p t a t e pe cer a unei s f e r e m e t a l i c e , că toţi s a v a n ţ i i noştri se a f l ă p e n t r u m o m e n t l î n g ă a p a r a t e l e l o r şi că din aceste m o t i v e nu pot d e o c a m d a t ă f u r n i z a a l t e informaţii.

F a p t u l că P e t e r descoperise un corp c e r e s c n a t u r a l n u n e - a r fi t u l b u r a t în mod deosebit, dar s f e r a p e r f e c t ă ce se p r o f i l a limpede î n a i n t e a n o a s t r ă d e t e r m i n ă c e l e m a i f a n ­ tastice înti-ebări. De unde provine ? Ce m e n i r e a r e ? A ş t e p ­ t a m cu n e r ă b d a r e re/.ultatelo c a l c u l e l o r pe c a r e le e f e c t u a V i c t o r pe ba/a daleloi- r a d a r f u r n i z a t e de A i i .

A b i a t r e c u s e r ă c î t e v a m i n u t e şi r e z u l t a t e l e î n c e p u r ă să ne sosească. V i t e z a corpului — avînd în v e d e r e şi e f e c t u l D o p p l e r la î n d e p ă r t a r e — era de 1 672 m's. Media t u t u r o r măsurătorilor efectuate a r ă t a i n v a r i a b i l o altitudine de 1 7 1 3 5 m.

Telescopul dădea în mod e x c l u s i v v a l o r i u n g h i u l a r e , aşa că dimensiunile r e a l e ale corpului p u t e a u fi c a l c u l a t e n u m a i pe baza c u n o a ş t e r i i distanţei. î n u r m a c o n f r u n t ă r i i v.ilorilor u n g h i u l a r e ( î n r e g i s t r a t e la m o m e n t e d i f e r i t e ) cu distanţa d i n t r e locul o b s e r v a ţ i e i şi corp s-a a.iuns la c o n c l u ­ zia că d i a m e t r u L corpului t r e b u i e să fie de 15 m e t r i .

Viteza şi altitudinea c o n s t a n t e d e m o n s t r a u că obiectul misterios se află pe o orbită c i r c u l a r ă r e g u l a t ă în j u r u l L u n i i . După c a l c u l e l e lui Victor, d u r a t a unei rotaţii c o m ­ plete e r a de 109,7 m i n u t e .

M a r k şi P e t e r fotogi-afiau şi developau cu s c h i m b u l .

F o t o g r a f i i l e c o n f i r m a u şi ele că aveam de-a face cu un corp c e r e s c a r t i f i c i a l . S t r ă l u c i r e a lui m e t a l i c ă în e x t e r i o r d o v e ­ dea e x i s t e n ţ a unui înveliş m e t a l i c unitar. U n d e l e r a d a r e r a u r e f l e c t a t e perfect, iar pe e c r a n nu se m a n i f e s t a nici o perturbare.

P a r t i c i p a n ţ i i nici u n e i expediţii în direcţia L u n i i n - a u r e m a r c a t v 12 r e o d a t ă p r e z e n ţ a acestui corp. P ă r e a e x c l u s să

^

fi fost v o r b a de v r e u n f r a g m e n t m e t a l i c rupt d i n t r - o n a v ă cosmică terestră- a p a r ţ i n î n d unei expediţii a n t e r i o a r e , c a r e să se f i t r a n s f o r i n a t î n t r - u n satelit a r t i f i c i a l al L u n i i . Nici o r a c h e t ă l a n s a t ă p î n ă a c u m în acea d i r e c ţ i e n - a v u s e s e d r e p t c o m p o n e n t ă un corp s f e r i c de acest fel.

Cu decenii în u r m ă , c î n d o m e n i r e a m a i t r ă i a î n t r - o l u m e divizată, n - a r fi fost e x c l u s ca v r e u n a d i n t r e m a r i l e puteri, î n t r e c a r e e x i s t a u r e l a ţ i i ostile, să f i l a n s a t acest corp c e r e s c a r t i f i c i a l . P u t e a fi l a n s a t e v e n t u a l în scopuri m i l i t a r e sau pur şi simplu p e n t r u a s t i n g h e r i c e r c e t ă r i l e a d v e r s a r u l u i . Astăzi însă a s e m e n e a p r e s u p u n e r i nici nu n e pot t r e c e prin m i n t e . î n t r e timp, corpul dispăru din cîmpul n o s t r u vizual.

N - a m t e r m i n a t însă b i n e v e r i f i c a r e a calculelor, că A i i ne a n u n ţ a r e a p a r i ţ i a sferei, în p u n c t u l nordic, unde, pe b a z a î n c l i n a ţ i e i o r b i t a l e de 80,5 , n e - a m şi a ş t e p t a t să fie. A c e a s t a a r ă t a că se deplasa pe o o r b i t ă aproape p o l a r ă .

U r m ă o nouă surpriză. Cînd misteriosul glob t r e c u de zenit, îl a u z i r ă m pe Leon e x c l a m î n d : -— S e m n a l e radio !

L a a p a r a t u l de recepţie mînuit de el se auziră pe Iun-g i m e a de undă de 21 de c e n t i m e t r i s e m n a l e r e g u l a t e , c a r e v e n e a u din d i r e c ţ i a sferei ce se deplasa deasupra n o a s t r ă .

L e o n c o n e c t a difuzoarele ca să auzim cu toţii s e m n a l e l e s t r i d e n t e , de un r i t m curios.

A n d r e porni m a g n e t o f o n u l şi le î n r e g i s t r a . E r a u n e i n t e ­ ligibile p e n t r u noi. După o mică pauză, s e m n a l e l e ( t r a n s m i ­ sia lor dură 40 de secunde) s-au r e p e t a t . A s c u l t a r ă m cu î n ­ cordare, dar emisiunea încetă.

Mă î n f i o r a i . E r a m n e l i n i ş t i t şi u r m ă r e a m nervos pe c o l a b o r a t o r i i noştri ştiinţifici. N u m a i pe chipul căpitanului Zeno nu se o b s e r v a nici o emoţie. S e apropie de s t a ţ i a de emisie, luă m i c r o f o n u l şi p o r n i s ă t r a n s m i t ă s p r e P ă m î n t raportul despre misterioasa sferă. Comunică şi semnalele radio r e c e p ţ i o n a t e şi î n r e g i s t r a t e pe b a n d ă , rugînd t o t o d a t ă c e n t r u l t e r e s t r u de calcul să î n c e r c e d e s c i f r a r e a sensului lor.

M a r k fusese p r i m u l c a r e î n s u m a d i f e r i t e l e date p a r ţ i a l e şi r e z u l t a t e l e m ă s u r ă t o r i l o r .

— C r e d că cel m a i potrivit l u c r u a r fi să a n a l i z ă m a t e n t cu ce f e n o m e n a v e m d e - a f a c e . S f e r a e î n t r - a d e v ă r s t r a n i e .

T o a t e d a t e l e indică f a p t u l că acest corp c e r e s c a r t i f i c i a l nu este de origine t e r e s t r ă . D a r p o a t e nici n - a r t r e b u i să n e f r ă m î n t e în p r i m u l r î n d p r o b l e m a originii. S ă analizăm faptele... î n j u r u l n o s t r u s e r o t e ş t e deci un corp spaţial, c a r e este c r e a ţ i a u n o r f i i n ţ e raţionale...

— C r e a ţ i e cu o a n u m i t ă destinaţie, i n t e r v e n i doctorul Ferry.

. 13

— Da... ! N e - a m convins că dispune de o i n s t a l a ţ i e p e n ­ t r u c o m u n i c a ţ i i . Nu ş t i m de unde p r o v i n e , n u ştim n i c i de cît t i m p se a f l ă p e o r b i t a c i r c u m l u n a r ă , d a r ş t i m că s t a ţ i a sa de emisie f u n c ţ i o n e a z ă încă, i a r c î n d t r e c e d e a s u p r a n o a s t r ă t r a n s m i t e la a n u m i t e i n t e r v a l e g r u p u r i de s e m n a l e c a r e p a r să a i b ă l e g ă t u r i logice.

— Aici s e pune U r m ă t o a r e a p r o b l e m ă , i n t e r v e n i c ă p i t a ­ n u l Zeno în r a ţ i o n a m e n t e l e lui M a r k . Ne î n d r e p t a r ă m p r i v i ­ rile s p r e el. S e v o r fi găsind în s f e r ă indivizi din r î n d u l acelor f i i n ţ e r a ţ i o n a l e c a r e au c o n s t r u i t - o ?

— E doar una d i n t r e posibilităţi, se opuse M a r k .

— D o a r una, d a r u n a r e a l ă şi î n c ă f o a r t e p r o b a b i l ă , deoarece pe o asemenea orbită circulară perfectă nava p o a t e f i p l a s a t ă n u m a i în u r m a u n o r m a n e v r e p r e c i s e .

— O s a r c i n ă de acest fel p o a t e fi f o a r t e b i n e r e a l i z a t ă cu o instalaţie automată.

— Î n s e a m n ă că, după p ă r e r e a ta, a v e m d e - a f a c e cu un satelit artificial, î n z e s t r a t n u m a i c u a p a r a t u r ă ş t i i n ţ i f i c ă şi o s t a ţ i e de radioemisie ?

— E u spun doar atît, s c u t u r ă din cap fizicianul, că a c e a s t a este o a l t ă posibilitate. Constructorii ei au î n z e s ­ t r a t - o p r i n t r e a l t e l e c u o s t a ţ i e de emisie c a r e l u c r e a z ă pe l u n g i m e a de undă de 21 de c e n t i m e t r i şi care, î n d a t ă ce p r i ­ m e ş t e c o m e n z i l e c o r e s p u n z ă t o a r e , t r a n s m i t e d a t e l e culese ori s e m n a l e l e s t a b i l i t e .

— Nu este e x c l u s s ă f i e aşa, căzu de acord c ă p i t a n u l Zeno. V o m î n ţ e l e g e mai b i n e totul c î n d ni s e v a c o m u n i c a de pe P ă m î n t d e s c i f r a r e a s e m n a l e l o r î n r e g i s t r a t e pe b a n d ă .

— D a c ă n i se va c o m u n i c a , dădu din m î i n i V i c t o r .

U r m ă o t ă c e r e î n d e l u n g a t ă . D i s c u ţ i a fu r e l u a t ă de L e o n .

— Cele două posibilităţi sînt de f a p t u n a singură, m a i b i n e zis c o n s t i t u i e două v a r i a n t e ale unei s i n g u r e posibili­ tăţi. P o a t e c ă n e s i g u r a n ţ a s a u î n g r i j o r a r e a m ă î n d e a m n ă , d a r t r e b u i e s-o spun : să f i m p r u d e n ţ i .

A m r ă m a s cu toţii c o n s t e r n a ţ i .

— L a c e te gîndeşti ? î n t r e b ă c ă p i t a n u l Zeno.

— M ă gîndesc c ă a c e i a c a r e a u c o n s t r u i t s f e r a m e t a l i c ă şi au p l a s a t - o p e o r b i t a c i r c u m l u n a r ă au mai fost p e aici, pe L u n ă . D e c i î n a i n t e a n o a s t r ă ! Or, dacă a u fost, î n s e a m n ă c ă au u r m ă r i t şi v r e u n scop. Ce a l t ă m e n i r e ar a v e a s e m ­ nalele satelitului lor a r t i f i c i a l ?

•— D u p ă tine, c e scop au u r m ă r i t ?

— T o c m a i acest l u c r u nu-1 ştim şi nici n - a v e m d c unde-1 şti. S - a r p u t e a s ă a i b ă ţ e l u r i d i a m e t r a l opuse f a ţ ă de a l e noastre. D e aceea, v ă spun, să f i m prudenţi.

C ă p i t a n u14 l Zeno n e p r i v i î n t r e b ă t o r . N i m e n i n u - i r ă s ­ punse.

— E - n ordine, spuse c ă p i t a n u l , p r u d e n t a n u s t r i c ă n i c i ­ odată. I n consecinţă, v o m aduce în s t a r e de f u n c ţ i o n a r e a p a r a t e l e de i r a d i e r e , i a r l a r a d a r u l m i c v a fi c i n e v a î n p e r m a n e n ţ ă de s e r v i c i u .

— F o a r t e bine, spuse doctorul F e r r y , l a u r m a u r m e i e s t e v o r b a de v i a ţ a a nouă o a m e n i .

— E u n u c r e d că a r v r e a să n e a t a c e , spuse P e t e r .

— Nici eu, r ă s p u n s e c ă p i t a n u l Zeno. D a r dacă e x i s t ă şi o a s e m e n e a p o s i b i l i t a t e e de d a t o r i a n o a s t r ă să f i m precauţi.

— Nu p u t e m r e n u n ţ a nici la c u l e g e r e a în c o n t i n u a r e a datelor.

— Nici n u r e n u n ţ ă m . D i m p o t r i v ă , u n a d i n t r e p r i n c i p a ­ l e l e n o a s t r e p r e o c u p ă r i va t r e b u i să f i e t o c m a i c u l e g e r e a a cît m a i m u l t o r date despre acest c i u d a t corp spaţial.

3) Şi Luna are însoţitori — Să luăm la rînd problemele pe care le avem de rezolvat, c o n t i n u ă c ă p i t a n u l Zeno. C î t e doi v o m r ă m î n e î n c o n t i n u u de serviciu. L u î n d ca bază perioadele de r o t a ţ i e ale sferei, d u r a t a unui s c h i m b v a fi de şase ore. M ă o f e r să f a c p a r t e din p r i m u l schimb... î m p r e u n ă cu M a r k .

— Cu p l ă c e r e , p r i m i fizicianul, voi sta cu tine.

— S c h i m b u l u r m ă t o r îl iau eu, spuse L e o n .

— Ş i eu, se a n u n ţ ă doctorul F e r r y .

— U r m ă t o r u l îmi a p a r ţ i n e m i e şi lui A n d r e , interveni Peter.

— U l t i m u l s c h i m b îi r e v i n e deci lui AU şi V i c t o r , con­ chise c ă p i t a n u l . P r i v i r e a i se opri a t u n c i a s u p r a m e a . I a r în ce-1 p r i v e ş t e pe p r i e t e n u l nostru g a z e t a r , continuă el, să i se a l ă t u r e echipei c a r e - i place mai m u l t .

M ă pusese în î n c u r c ă t u r ă , nu ş t i a m ce s ă r ă s p u n d .

E r a m a t î t de s u r e s c i t a t şi dornic s ă cunosc d e s f ă ş u r a r e a e v e n i m e n t e l o r l e g a t e de ciudata s f e r ă î n c î t nici n u - m i v e n e a să m ă c u l c . Nu se ştia c a r e d i n t r e e c h i p e l e de serviciu v a a v e a p r i l e j u l să descopere v r e o n o u t a t e s u r p r i n z ă t o a r e .

C ă p i t a n u l o b s e r v ă î n c u r c ă t u r a în c a r e m ă a f l a m .

— D e m ă î n t r e b i pe mine, sări în a j u t o r u l meu, t e s f ă t u i e s c s ă - ţ i organizezi t i m p u l aşa c a să poţi p a r t i c i p a l a a c t i v i t a t e a f i e c ă r e i echipe. R ă m î i acum cu noi vreo douăt r e i ore, apoi o d i h n e ş t e - t e vreo şase, i a r cînd te scoli î n t î l neşti la post echipa doctorului F e r r y şi a l u i L e o n . Ce spui, e b i n e aşa ?

E r a o î m p ă r ţ i r e i d e a l ă . M u l ţ u m i n d u - i , am început să calculez î n t r e ce ore cu c i n e voi fi de s e r v i c i u .

Căpitanul continuă precizarea sarcinilor.

15

— Pi-incipala î n d a t o r i r e a celor de s e r v i c i u este s ă u r m ă r e a s c ă s a t e l i t u l şi, p e n t r u a - i d e t e r m i n a m a i e x a c t p a r a m e t r i i orbitei, să e f e c t u e z e noi şi n o i m ă s u r ă t o r i r a d a r şi să f a c ă f a t o g r a f i i . T r e b u i e , de a s e m e n e a , î n r e g i s t r a t e din nou pe b a n d ă s e m n a l e l e p e c a r e le e m i t e . D a c ă se c o n s t a t ă f e n o m e n e ieşite din comun, v a fi d a t ă i m e d i a t alarma.

D u p ă o scurtă pauză c o n t i n u ă : M a r k şi cu mine v o m c a l c u l a î n t r e timp c o o r d o n a t e l e pvmctului în c a r e ne a f l ă m , p e n t r u ca u l t e r i o r să e f e c t u ă m m ă s u r ă t o r i şi m a i precise, r a p o r ­ t a t e la s t e l e l e f i x e .

— Ţ i n e m l e g ă t u r a cu P ă m î n t u l în t i m p u l serviciului ? întrebă Leon.

— Desigur. I n f o r m a ţ i i l e însă vor t r e b u i să fie laconice.

De f i e c a r e dată vom comunica n u m a i ceea ce ştim noi înşine precis. E x c e p ţ i e se va f a c e doar dacă a v e m nevoie de a j u t o r în d e z l e g a r e a v r e u n e i p r o b l e m e sau în caz de pericol. E o n e b u n i e să a l a r m ă m c e n t r u l t e r e s t r u p e n t r u orice f l e a c .

— T e pomeneşti că n e - a r r e c h e m a , spuse în z e f l e m e a Victor.

Z î m b i r ă m cu toţii la c u v i n t e l e lui. Ni 1-a a m i n t i t pe profesorul Iuris, j u r i s c o n s u l t u l Consiliului t e r e s t r u , c a r e ne dădăcise a t î t a înainte de plecare, ne î n f ă ţ i ş a s e atîtea c e r i n ţ e încît pe u r m ă a m r î s de el ore în şir. L a f i e c a r e a t r e i a frază ne a v e r t i z a că •,va lua măsuri p e n t r u r e c h e m a ­ rea n o a s t r ă " în caz de , , n e r e s p e c t a r e a indicaţiilor d a t e " .

— S ă ne gîndim la p r o f e s o r u l Iuris, c o n t i n u ă c ă p i t a n u l Zeno. F i e c a r e d i n t r e c o m u n i c ă r i l e n o a s t r e să fie c o n c r e t ă şi e x a c t ă . Nici un fel de i r e s p o n s a b i l i t ă ţ i g u r a l i v e ! N u vorbim despre p r e s u p u n e r i , n u m a i despre fapte...

— Dar, căpitane, interveni Victor, ce f a c e m , cum r ă m î n e cu ,,codul c o s m i c " ?

— D e o c a m d a t ă s î n t e m doar la d e t e r m i n a r e a c o o r d o n a ­ telor c e r e ş t i . I z b u c n i r ă m în i-îs. Cînd se făcu linişte, c ă p i t a ­ nul Zeno t r e c u la e x p u n e r e a unei a l t e p r o b l e m e .

— O a l t ă s a i c i n ă i m e d i a t ă este aceea de a c e r c e t a s u p r a f a ţ a L u n i i pe d i r e c ţ i a orbitei satelitului. A m o b s e r v a t cu toţii că s t a ţ i a de emisie a satelitului i n t r ă în f u n c ţ i u n e numai după ce a depăşit zenitul. De aici a m t r a s concluzia că pe L u n ă , undeva pe linia de i n t e r s e c ţ i e a orbitei, e x i s t ă o s t a ţ i e a f l a t ă în l e g ă t u r ă cu s t a ţ i a satelitului.

A c e a s t ă ipoteză ne s u r p r i n s e pe toţi. A u fost e m i s e p î n ă a c u m a t î t e a p ă r e r i , dar u n a ca asta n u - i t r e c u s e prin m i n t e n i m ă n u i . P e de o p a r t e n e - a m liniştit, d a r pe de a l t a ne cuprinse iarăşi î n f r i g u r a r e a , g î n d i n d u - n e la p r o b l e m e l e noi pe care le p u n e a n o u a p r e s u p u n e r e .

16 „

C ă p i t a n u l Z e n o n e f ă c u s e m n că a t e r m i n a t . Ceilalţi au p l e c a t la c u l c a r e , şi a m r ă m a s n u m a i noi trei. M u l t ă v r e m e dinspre c a b i n e sc auzea prin difuzoare zumzetul unor dis­ cuţii a p r i n s e p u r t a t e în c o n t i n u a r e .

C a m e r e l e de zi şi d o r m i t o a r e l e se î n ş i r a u pe planul e c u a t o r u l u i s f e r e i n o a s t r e , fiind l e g a t e î n t r e ele p r i n t r - u n c u l o a r f i x a t de a x a în j u r u l c ă r e i a î n t r e g u l glob s e puU':i roti. î n opt secunde, l o c u i n ţ a n o a s t r ă c o s m i c ă realiza o r o t a ţ i e c o m p l e t ă p e n t r u a ne da s e n z a ţ i a g r a v i t a ţ i e i t e r e s ­ tre. A c e a s t ă p o s i b i l i t a t e f e r i e c h i p a j u l de m u l t e n e p l ă c e r i .

N e - a m obişnuit m a i g r e u cu f a p t u l că senzaţia g r e u t ă ţ i i p r o p r i i scădea pe m ă s u r ă ce n e a p r o p i a m de a x ă .

Peretele sferei avea mai multe straturi, iar inlei-ioiul e r a î m p ă r ţ i t în celule. Fiecan;' î n c ă p e r e putea fi izolală ermetic. IJnul dintre multiplele stratuii învelitoare a v e ; p r o p r i e t a t e a do a suda a u t o m a t s p ă r t u i i l e mai m i c . p i o v o c a t e de m e t e o r i ţ i . U n m e t e o r i t m a i m a i c :u fi j K o v o c a t însă s p ă r t u r i c e n u s-;u ii sudat .şi ciin :.ci'aslă cauză soluţia î m p ă r ţ i r i i p e c e l u l e e r a j u s t ă . C a b i n e l e c o s m o n a u ţ i ­ lor eraii c o n f o r t a b i l e , d a r n u p i c a m a i i . T o i mobilierul, f i e c a r e a p a r a t e r a f i x a t de pereţi.

A m t r e c u t în c a m e r a d e D b s e r x a ţ i i . P u s î n funcţiune-, r a d a r u l cel m i c m ă t u r a din m i n u t îii m i n u t c e r u l l u n a r .

P ă m î n t u l a apus. S o a r e l e a b i a se i-idica. Zorile Lunii sînt î n t u n e c o a s e , m a i î n t u n e c o a s e decît cel mai dens î n t u n e r i c t e r e s t r u . N u m a i orizontul î n d e p ă r t a t p ă r e a aprins, ca si c u m pînza n e a g r ă a cerului ar fi fost s p i n t e c a t ă de un c u ţ i t uriaş înroşit p î n ă la i n c a n d e s c e n ţ ă .

Multă vreme n i m e n i n - a scos v r e o voi bă.

Privctmi orizontul.

P î n ă a c u m î l ş t i u s e m pe căpitanul Zenci c a p e un b ă r b a t hotărît, e n e r g i c . A c u m , r ă m a s p e g î n d u i i , c u f r u n i e a lăsată în palme, p ă r e a descumpănit.

— Ce e s f e r a asta, M a r k ? inlreliă el î n t r - u n tîrziu.

•— Nu ştiu, Zeno.

Sincer x-orbind, sînt dezorientat.

Presupunerc^a lut Leon, apoi ipoteza ta m - a u zăpăcit cu totul. S ă fie o a r e duşmani... ?

M ă a m e s t e c a i şi eu în vorbă, i n l r e b î n d dacă li se p a r e verosimil să se a d e v e r e a s c ă r o m a n u l lui I I . G. Wells, dacă nu se p o a t e p r e s u p u n e că L u n a e p o p u l a t ă în i n t e r i o r de fiinţe raţionale.

— E puţin p r o b a b i l , r ă s p u n s e c ă p i t a n u l Zeno. De m u l t s - a r fi m a n i f e s t a t î n t r - u n fel, n e - a r fi dat vreu.n semn de v i a ţ ă . D a c ă a c e a s t ă s f e r ă cu d i a m e t r u l de 15 m a r f i fost l a n s a t ă de aici cu v r e u n scop e x p e r i m e n t a l , atunci r a c h e t a e i a r fi fost de m u l t r e m a r c a t ă .

17

M a r k o b s e r v ă că s - a r p u t e a p r e s u p u n e ca r a m p e l e de \ l a n s a r e să f i e a m p l a s a t e p e e m i s f e r a s e l e n a r ă i n v i z i b i l ă j de pe P ă m î n t . P r e s u p u n e r e a , deşi p u ţ i n p r o b a b i l ă , a fost ] acceptată. j — D a r a t u n c i de ce n u n e - a u dat p î n ă în p r e z e n t nici u n s e m n de v i a ţ ă ? î n t r e b ă mai tîrziu c ă p i t a n u l Zeno. Nu cred în e x i s t e n ţ a u n o r f i i n ţ e r a ţ i o n a l e în i n t e r i o r u l L u n i i i c a r e să fie c a p a b i l e de a s e m e n e a p e r f o r m a n ţ e t e h n i c e şi i c a r e totuşi să nu n e d e a nici un s e m n despre e x i s t e n ţ a lor. I — T e înşeli, spuse M a r k . I a t ă un s e m n , m i s t e r i o a s a ! sferă metalică.

J — N i m e n i n - a o b s e r v a t - o p î n ă a c u m de pe P ă m î n t şi \ nici s a t e l i ţ i i artificiali nu i - a u s e m n a l a t p r e z e n ţ a . \ — D e ce ? O s f e r ă a t î t de m a r e , cu d i a m e t r u l de 15 m, a r p u t e a fi sesizată de pe P ă m î n t ! E drept că distanţa la c a r e se r o t e ş t e e r e l a t i v mică, doar 17 k m , d a r după c a l c u l e l e m e l e t r e b u i a totuşi văzută de pe P ă m î n t . j — D a r n - a fost văzută. j Celula f o t o e l e c t r i c ă a r a d a r u l u i l a n s ă un s e m n a l d e l a l a r m ă . N e - a m p r i v i t uimiţi, deoarece s f e r a evolua a c u m j d e a s u p r a e m i s f e r e i s e l e n a r e n e v ă z u t e de noi. Ş i totuşi p e ; e c r a n distingeam cu c l a r i t a t e m i ş c a r e a î n c e a t ă a unui punct.

Citindu-i poziţiile, c ă p i t a n u l Zeno î n c e p u să-1 u r m ă r e a s c ă î n d a t ă cu r a d a r u l m a r e . M a r k î n d r e p t ă telescopul spre noul corp c e r e s c . A t e n ţ i a n e - a fost imediat r e ţ i n u t ă de f o r m a lui n e r e g u l a t ă . L u m i n o z i t a t e a şi v o l u m u l corpului c r e ş t e a u î n ­ continuu, i P e ecran, după v r e o cinci m i n u t e de o b s e r v a ţ i i , a p ă r u un | punct nou. P e u r m ă un al t r e i l e a corp fu o b s e r v a t pe o or-,! b i t ă t r a n s v e r s a l ă . A c e s t a p ă r e a c h i a r mai m a r c decît p r i - 1 m e l e două. S a u poate r e f l e c t a m a i b i n e undele r a d a r . i A m dat a l a r m a . M e m b r i i e c h i p a j u l u i aflaţi la odihnă' v e n i r ă în g r a b ă în c a m e r a de o b s e r v a ţ i i . A f l î n d m o t i v e l e | a l a r m e i , t r e c u r ă î n d a t ă la a p a r a t e . A u fost e f e c t u a t e t o a t e i m ă s u r ă t o r i l e şi s-au f ă c u t fotografii ale ciudatelor corpuri, j Cel de-al t r e i l e a corp — ca şi p r i m e l e două — se dovedi t o t ] de f o r m ă n e r e g u l a t ă . T o a t e t r e i e r a u f o r m a ţ i i n a t u r a l e . A v î n d j în v e d e r e viteza lor, nu puteau fi m e t e o r i . L u m i n o z i t a t e a şi| dimensiunile a p a r e n t e ale primului corp î n c e p e a u să scadă. | Depăşise p e r i g e u l . I n s c h i m b l u m i n o z i t a t e a celui de-al d o i l e a j c o n t i n u a să c r e a s c ă .

i

C o m p a r î n d d i s t a n ţ a f u r n i z a t ă de a p a r a t u l r a d a r cu m ă - surătorile unghiulare, diametrul fiecăruia dintre primele^ două corpuri se dovedi m a i m i c de 10 m. V a r i a ţ i a vitezei şi,| m a i ales, viteza m ă s u r a t ă la apogeu au a r ă t a t că distanţa'; m i n i m ă a p18 r i m\u l u i e r a de 320, iar a celui de-al doilea de^ 270 k m .

I

S e dovedi, aşadar, că nici L u n a n u e lipsită de î n s o ţ i t o r i : i a r e s a t e l i ţ i n a t u r a l i , a c ă r o r e x i s t e n ţ ă nu e r a c u n o s c u t ă p e P ă m î n t d a t o r i t ă dimensiunilor lor reduse. E r a evident c ă din p a r t e a a c e s t o r corpuri m ă r u n t e nu n e a m e n i n ţ a nici u n ! pericol, aşa că m e m b r i i e c h i p a j u l u i puteau să se î n t o a r c ă l a ' ; odihnă. C ă p i t a n u l , M a r k şi cu m i n e a m r ă m a s în c o n t i n u a r e , j — P o t să vă m ă r t u r i s e s c , spuse Zeno, că m ă a ş t e p t a m l a s asta. L u n a este un corp c e r e s c cu m a s a suficient de m a r e e a ; să r e ţ i n ă sateliţi. T e o r e t i c se poate p r e s u p u n e e x i s t e n ţ a ] unor sateliţi c h i a r şi l a corpuri c e r e ş t i m a i mici... i — î n o r i c e caz, p ă m î n t e n i i pot fi satisfăcuţi, dădu M a r k î din cap. î n c ă din p r i m a zi a m f ă c u t a t î t e a descoperiri... j —

C r e d că nu ne v o m plictisi nici în zilele c e u r m e a z ă , l

— O r i c u m , va t r e b u i să ne m o d i f i c ă m p l a n u r i l e . S f e r a ; a c e a s t a cu m i s t e r e l e ei n - a i n t r a t în c a l c u l e l e n o a s t r e . C r e d ^ că şi cei din Consiliul t e r e s t r u au fost surprinşi. S p e r că v o r j a j u n g e la concluzia că a t e n ţ i a v a t r e b u i c o n c e n t r a t ă a c u m ; î n d i r e c ţ i a a c e a s t a . C i n e ştie ce u r m ă r i a r m a i p u t e a a v e a descoperirea noastră.

— E t i m p u l să n e c a u t e P ă m î n t u l . C ă p i t a n u l Zeno e r a n e r ă b d ă t o r . C o m i t e t u l .spaţial al Consiliului t e r e s t r u t r e b u i a | să se î n t r u n e a s c ă î n a i n t e de a s e l e n i z a r e a n o a s t r ă . D e a t u n c i I a r fi a v u t tot t i m p u l să e l a b o r e z e indicaţii p r e c i s e | î n clipa aceea, s u n e t e l e p r o f u n d e ale radiotelescopului | a u a n u n ţ a t c ă a n t e n e l e lui c a p t a s e r ă undele emise c u 1,3 i secunde m a i î n a i n t e de pe P ă m î n t . | — A l o , aici e P ă m î n t u l . R u g ă m c o n f i r m a ţ i r e c e p ţ i o n a r e a 1 transmisiei noastre. | — R e c e p ţ i a e c l a r ă , r ă s p u n s e c ă p i t a n u l Zeno. î — P e baza celor c o m u n i c a t e , Consiliul t e r e s t r u este d e j p ă r e r e că s u p r a f a ţ a L u n i i t r e b u i e c e r c e t a t ă d e - a l u n g u l o r ­ bitei s a t e l i t u l u i descoperit. Folosiţi în acest scop r a c h e t a mică, cu două locuri. L a p r i m a p l e c a r e , c e r c e t a r e a să se facă^ n u m a i din zbor. Cu a doua ocazie puteţi descinde. Radio-i| g r a m a pe c a r e n e - a ţ i t r i m i s - o şi c a r e c o n ţ i n e s e m n a l e l e r e c e p - j ţ i o n a t e de pe s a t e l i t n - a p u t u t fi d e s c i f r a t ă . C a r a c t e r u l s i s t e - | m a t i c a l s e m n a l e l o r este neîndoielnic, fiind evident că p r o - i vin din a p a r a t e r e a l i z a t e de f i i n ţ e r a ţ i o n a l e , dar nici cifrul, i nici c o n ţ i n u t u l m e s a j u l u i nu pot fi d e s c i f r a t e cu m e t o d e l e * obişnuite. A m constituit un c o m i t e t special c a r e să se o c u p e î e x c l u s i v de a c e a s t ă p r o b l e m ă . î n t r u c î t c i f r u l n u este i d e n t i c : c u n i c i u n u l d i n t r e cifrjurile c u n o s c u t e pe P ă m î n t , e de p r e - î supus c ă n-ai"e o r i g i n e t e r e s t r ă .

U r m ă o s c u r t ă pauză şi apoi două propoziţii de î n c h e i e r e : I — R a p o r t a ţ i î n d a t ă despre r e z u l t a t e l e p r i m e i c e r c e t ă r i . ] 19 V ă f e l i c i t ă m din i n i m ă p e n t r u d e s c o p e r i r i l e f ă c u t e p î n ă a c u m . j

1

4) Urme trădătoare — Cunoştinţele noastre n-au sporit prea mult, zise căpi­ tanul Zeno după t e r m i n a r e a recepţiei.

— î n tot cazul, e bine că au î n t ă r i t ceea ce socotisem şi noi că t r e b u i e făcut.

— Ş t i i ce, M a r k ? P o r n i m î m p r e u n ă în r e c u n o a ş t e r e a ini­ ţială după ce ne odihnim puţin. S î n t t a r e obosit, abia aştept să se t e r m i n e s c h i m b u l .

— D a r cu ? mă a m e s t e c a i în v o r b ă . Ce f a c eu ?

— L a s - c ă găsim şi p e n t r u tine un p i o g r a m palpitant, rî.se c ă p i t a n u l . N - a r fi r ă u să porniţi cu m a ş i n a să c e r c e t a ţ i î m p r e j u r i m i l e pe o rază de c î ţ i v a k i l o m e t r i . S u p r a f a ţ a din j u r p a r e destul de n e t e d ă .

P l a t o u l T a b e r e i promitea, î n t r - a d e v ă r , să fie un loc s t r ă ­ lucit de c a m p a m e n t .

A doua zi — avînd în v e d e r e zilele t e r e s t r e , p e n t r u că aici ziua mai dura încă 12 zile — a m p r e g ă t i t de drum r a ­ c h e t a p e n t r u două persoane. C ă p i t a n u l Zeno şi M a r k au î m ­ b r ă c a t s c a f a h d r e l e şi s-au instalat în c a b i n a de c o m a n d ă .

Mica n a v ă s p a ţ i a l ă era p r o i e c t a t ă a n u m e p e n t r u c o n d i ­ ţiile lunare. P e P ă m î n t nu era folosibilă. A i c i însă g r a v i t a ţ i a r e p r e z e n t a n u m a i a şasea p a r t e din cea t e r e s t r ă , aşa încît e r a s u f i c i e n t ă c h i a r şi o forţă de propulsie m i c ă p e n t r u a r i d i c a în spaţiu n a v a . T r e b u i a a c c e l e r a t ă la n u m a i 1,68 k m ' s p e n t r u a deveni un satelit a r t i f i c i a l al L u n i i .

Căpitanul Zeno aşteptă pînă cînd sfera luase un a v a n s de 15—20 k m şi porni apoi în u r m ă r i r e a ei. P e s t e c î t e v a s e ­ cunde, d e p ă r t î n d u - s e cu viteză tot mai m a r e de noi, n a v a se t r a n s f o r m ă în faţa ochilor noştri î n t r - u n p u n c t u l e ţ s t r ă l u c i ­ tor.

A r trebui să relatez acum ceea ce am f ă c u t noi cît timp c ă p i t a n u l Zeno şi M a r k au fost la drum. E r a , î n t r - a d e v ă r , c a p t i v a n t să părăseşti n a v a , să faci c e r c e t ă r i pe solul s e l e n a r .

A m s t r î n s roci, probe de p r a f şi am c o n s t a t a t că s t r a t u l de p u l b e r e v a r i a f o a r t e m u l t c h i a r şi pe t e r e n u l n e t e d . î n t r - u n loc era 26 cm, iar puţin m a i încolo bastonaşul se a f u n d a l a cm. V ă spun, e r a o m u n c ă i n t e r e s a n t ă , p a s i o n a n t ă ceea c e f ă c e a m . Eu voi relata, totuşi, mai întîi despre c ă l ă t o r i a c ă p i ­ tanului Zeno. î n d a t ă după pornire au pus în f u n c ţ i u n e giroscopul spre a evita s c h i m b a r e a p l a n u l u i orbitei. î n t i m p u l a c c e l e r ă r i i , dis­ t a n ţ a d i n t r e ei şi s f e r ă m a i c r e s c u s e cu c î ţ i v a k i l o m e t r i , iar după ce au atins a l t i t u d i n e a c a l c u l a t ă şi ş i - a u î n c e p u t r o t i - ; r e a în j u r u l L u n i i , d i s t a n ţ a r ă m ă s e s e c o n s t a n t ă . P o r n i n d din nord, o r b i t a li se î n c l i n a cu zece g r a d e din sud spre vest.

20

Z b u r a u la o altitudine de 14 k m , de unde puteau să d e s ­ l u ş e a s c ă cu ochiul l i b e r o r i c e bloc stîncos ce a v e a d i m e n s i u ­ nile de m ă c a r 5 x 5 m. Cu luneta observau însă şi scobituri cît p a l m a . L u n e t e l e au fost î n d r e p t a t e în direcţia mersului, p e n t r u ca în cazul descoperirii vreunui l u c i u deosebit să-1 p o a t ă u r m ă r i t i m p mai îndelungat. O fiinţă vie în m i ş c a r e , c h i a r şi n u m a i cît un arici (dacă a s e m e n e a fiinţe a r fi e x i s ­ tat în g e n e r a l pe L u n ă ) , a r fi fost o b s e r v a t ă . Parcunseseră o^ c i n c i m e din d r u m cînd în m i n u t u l 22 de la p l e c a r e se pro-^^ f i l ă în faţa lor c r a t e r e l e Alphons, A l p e t r a g i u s şi A r z a h e l . j — U r m ă r e ş t i acelaşi l u cru, M a r k ?

— D e ce î n t r e b i ? îţi place şi ţie c r a t e r u l P t o l e meu ?

— Aş ! U i t ă - t e repede spre p e r e t e l e c r a t e r u l u i A l ­ p e t r a g i u s , situat în f a ţ a lui A l p h o n s . O b s e r v i ? Ce f o r ­ maţii interesante !

Mark cercetă îndeaproa­ p e p e r e t e l e c r a t e r u l u i , apoi scoase un s t r i g ă t : — P ă i , cele v ă z u t e acolo nu sînt f o r m a ţ i i de s t î n c i !

— Văd şi a m aceeaşi p ă ­ rere, răspunse agitat căpita­ nul Zeno. T r e b u i e să fie c e v a instalaţii. S î n t m o n t a t e pe n i ş t e p i c i o a r e sau p o s t a m e n t e .

— Da, da, s e a m ă n ă î n t r u c î t v a cu trei radiotelescoape.

— î n t r - a d e v ă r . E c r a n e l e a c e l e a c i r c u l a r e pot a v e a d i a m e ­ trul de 4 — 5 m.

— A c u m fii a t e n t ! U n u l d i n t r e ele r e f l e c t ă razele solare.

Acolo, la m a r g i n e , u l t i m u l .

— U i m i t o r ! P a r c ă a r fi căptuşit în interior cu o oglindă p r e s a t ă c o n c a v , d i n t r - o foaie de nichel.

P r i n î m p r e j u r i m i l e i n s t a l a ţ i i l o r r e g i u n e a era pustie, s t î n coasă. C ă p i t a n u l Zeno c e r c e t ă tocmai locurile din j u r , sperînd să t r a g ă din î n f ă ţ i ş a r e a lor vreo concluzie privind r e g i u n e a instalaţiilor.

— T e r e n u l p a r e r ă v ă ş i t în j u r , spuse după o t ă c e r e în­ d e l u n g a t ă . Da, se p a r e că de la c e l e t r e i construcţii duce o c ă ­ r a r e b ă t ă t o r i t ă spre v e r s a n t u l c r a t e r u l u i A l p h o n s . la p r i ­ veşte !

21

M a r k îşi î n d r e p t ă l u n e t a spre c ă r a r e a i n d i c a t ă şi-i u r - ţ m ă r i ş e r p u i r e a . O b s e r v ă î n d a t ă o b i f u r c a r e spre c r a t e r u l » Alpetragius. j — C e r c e t e a z ă v e r s a n t u l acela, îi spuse căpitanului. ; Zeno î n d r e p t ă şi el l u n e t a î n d i r e c ţ i a i n d i c a t ă . F ă c u r ă d e s - l c o p e r i r e a c o n c o m i t e n t şi e x c l a m a r ă î m p r e u n ă : i — Un t u n e l ! i R a m i f i c a ţ i a c ă r ă r i i se s f î r ş e a î n t r - o d e s c h i z ă t u r ă u r i a ş ă , ] s e m i c i r c u l a r ă din v e r s a n t u l m u n t e l u i . S e d e p ă r t a s e r ă m u l t de locul cu pricina, dar, î n t o r c î n d l u n e t e l e , c o n t i n u a u să p r i ­ v e a s c ă cele t r e i instalaţii f a n t a s t i c e şi g u r a tunelului.

— A c e s t e a sînt i n s t a l a ţ i i e n e r g e t i c e , spuse s u r e s c i t a t ; M a r k . I n s t a l a ţ i i e n e r g e t i c e pe L u n ă ! m a i s t r i g ă o dată b ă t î n d i cu p a l m e l e în p o s t a m e n t u l l u n e t e i . l — D u p ă a p a r i ţ i a s f e r e i n u t e aşteptai la a ş a ceva ? î n t r e b ă | Zeno, c o n t i n u î n d c e r c e t a r e a s u p r a f e ţ e i . | — B a da. N u m a i că nici în sinea m e a n - a v e a m c u r a j u l s-o î r e c u n o s c . E x t r a o r d i n a r I U i m i t o r ! B a t e r i i solare pe L u n ă 1 !

— E ş t i sigur că-i v o r b a de asta ? \ — Absolut.

— A r p u t e a fi şi radiotelescoape, nu ? C h i a r tu t e - a i f o l o - • sit de c o m p a r a ţ i a a c e a s t a cînd l e - a m descoperit. ş — A t u n c i de ce e r ă v ă ş i t t e r e n u l ? Ş i ce-i cu t u n e l u l ? ] I n t r e timp au p ă t r u n s în n o a p t e a l u n a r ă . C ă p i t a n u l Z e n o ,| î n t r e r u p s e disputa. j — T r e c i la s t a ţ i a de emisie, M a r k . A j u n g e m î n d a t ă d e a - 1 supra P l a t o u l u i T a b e r e i şi t r e b u i e să-i i n f o r m ă m pe c e i l a l ţ i \ despre noi. j — Nu c o b o r î m ? ; — Nu. Nu î n c ă . R ă m a s e pe g î n d u r i c î t v a t i m p . A p o i ] spuse : C o m u n i c ă - l e doar atît că f a c e m î n c ă o r o t a ţ i e p e n t r u ] luarea

unor

fotografii.

î

M a r k dădu din cap în s e m n c-a î n ţ e l e s i n d i c a ţ i a şi, cînd,^ în zjona l u m i n a t ă a p ă r u P l a t o u l T a b e r e i , t r a n s m i s e s e m n a l e l e ! de c h e m a r e . P e s t e c î t e v a clipe sosi c o n f i r m a r e a r e c e p ţ i e i . ; T o c m a i a t u n c i se o b s e r v ă dedesubt, în diagonală, corpul a r gintiu al lui „ S e l e n i u " , cu a n t e n e l e lui î n d r e p t a t e spre c e r . ; — F a c e m î n c ă o rotaţie, t r a n s m i s e M a r k p r i n mici'ofon, j v r e m să l u ă m fotografii. ' — A ţ i descoperit ceva ? se auzi din difuzor v o c e a lui i Andre. | M a r k privi spre c ă p i t a n u l Zeno. A c e s t a dădu din c a p : negativ. i — V o r b e ş t e odată... Ce "s-a î n t î m p l a t ? se auzea v o c e a 1 n e r ă b d ă t o a r e a lui A n d r e . ?

— N i m i c rău ! F a c e m fotografii... şi î n c h i s e a p a r a t u l .

I T r e c u o oră cu f o t o g r a f i e r i şi discuţii c a p t i v a n t e .

-l î 22 i

— A i un sistem n e r v o s f o a r t e curios, Zeno, spuse M a r k ;i a d m i r a t i v . E u t r e m u r şi a c u m a . ^| — Ai p u t e a să crezi că fac pe grozavul şi aş minţi dacă ; ţ i - a ş spune că descoperirea pe c a r e a m f ă c u t - o n - a avut nici Ş un e f e c t asupra m e a . D a r e r a m atît d(* convins c ă t r e b u i e să î descoperim ceva... S u r p r i z a cea m a r e p e n t r u m i n e a r fi fost | c a î n t î m p l ă t o r să nu descoperim n i m i c .

• — D a r în ce p r i v e ş t e sfera, e a a fost p l a s a t ă pe o r b i t ă ; c h i a r de aici, de pe L u n ă , şi t r e b u i e să aibă o a n u m i t ă m e n i r e . ?

— Ori a a v u t ! î n orice caz, a fost j u s t ă p r e s u p u n e r e a ] n o a s t r ă c ă s t a ţ i a t r e b u i e să se g ă s e a s c ă dedesubtul planului j orbitei. i — S ă e x i s t e o a r e locuitori pe L u n ă ? > ' — Nu e x i s t ă nici o u r m ă de v i a ţ ă . | — D a r dacă f i i n ţ e l e a c e s t e a locuiesc totuşi sub scoarţă, i a r la s u p r a f a ţ ă au n u m a i instalaţii e n e r g e t i c e ?

— Nu pot să cred, s c u t u r ă c ă p i t a n u l din cap, a r t r e b u i să a c t i v e z e şi la s u p r a f a ţ ă . \ — P o a t e ies la s u p r a f a ţ ă în c e a l a l t ă fază a L u n i i . M a i ştii, j or fi p r i n s v i a ţ ă aici r o m a n e l e lui V e r n e şi W e l l s ? j — M ă îndoiesc. E u cred d e o c a m d a t ă doar c e e a ce m i - e | d e m o n s t r a t de p r a c t i c ă . Un lucru este sigur : oglinzile m o n - i t a t e pe picioare sau pe p o s t a m e n t e , a n t e n e l e acelea sau n u | ştiu c e - o r fi, e x i s t ă în r e a l i t a t e . P e toate trei l e - a m văzut c u ochii noştri. Nu pot însă p r e s u p u n e c ă v i a ţ a a r fi posibilă aici pe L u n ă . S o c o t e s c m a i d e g r a b ă c ă pe aici au t r e c u t , i î n a i n t e a n o a s t r ă , n i ş t e e x p l o r a t o r i veniţi desigur n u de pe I Pămînt...

i

— S t a i puţin. Nici nu-i c h i a r atît de sigur. A d u - ţ i a m i n t e ş că la î n c e p u t u l erei cosmice a s t r o n a v e l e e r a u l a n s a t e doar de | c î t e v a ţ ă r i . Nu-i e x c l u s însă c a v r e u n a să fi t r i m i s în s e c r e t , o i n s t a l a ţ i e spre L u n ă .

— A c e a s t ă p r e s u p u n e r e este c o n t r a z i s ă de acel sistem de s e m n a l i z ă r i cu totul i n e x p l i c a b i l . | — După p ă r e r e a m e a , nu este contrazisă. Ş i nu dovedeşte ] n i m i c . Consiliul t e r e s t r u a răspuns doar a t î t c ă nu f a c e p a r t e :^ din nici un sistem cunoscut de c o m u n i c ă r i . E s t e limpede însă \ că cei c a r e voiau să r ă m î n ă în u m b r ă au folosit un a.semenea i sistem de c o m u n i c ă r i c a r e se deo.sebea radical de s i s t e m e l e ; cunoscute, s t r ă d u i n d u - s e să f a c ă imposibilă d e s c i f r a r e a m e sajelor. i C ă p i t a n u l Zeno nu se lăsă c o n v i n s de a c e a s t ă a r g u m e n - j 23 t a r eî , d a r nici c o n t r a a r g u m e n t e n - a v e a . M a r k c o n t i n u ă cu tot j mai multă înfrigurare : ' — A m citit undeva că s t a ţ i i l e de r e c e p ţ i e de pe P ă m î n t J m a ui s treercieopa ţsieo naa t c ăde r o rm as ei mmnu i flitcea ţ iori e aper ă v mraesm enae daecsecei far a.semnale tă pînăj

în zilele noastre. Mai mult, la un m o m e n t dat, s e m n a l e l e 5 respective n - a u m a i putut fi r e c e p ţ i o n a t e .

1 — Cred că d e o c a m d a t ă n - a r e rost să n e f r ă m î n t ă m c r e i e r i i . | Oricum, tot nu găsim r ă s p u n s u r i c a r e să ne liniştească.

j

M a r k se s t ă p î n e a cu g r e u şi-şi c o n t i n u ă a r g u m e n t a r e a ^ pînă la capăt. i — Nu te supăra, Zeno, d a r p a r e uluitor că ar putea fi | vorba de fiinţe de pe M a r t e , V e n u s sau de pe alte p l a n e t e . | — P o a t e că-i uluitor. D a r a c u m să n e m e n ţ i n e m la i n s t a - 1 laţii. Ceea ce mă f r ă m î n t ă în cel m a i înalt g r a d e dacă se m a i găsesc pe L u n ă şi alte i n s t a l a ţ i i a s e m ă n ă t o a r e . Cred că se m a i ; găsesc. M î i n e venim din nou şi c o b o r î m la f a ţ a locului. P e s t e zece zile v a fi l u m i n a t ă p a r t e a opusă a L u n i i şi atunci v o m 5 c e r c e t a şi zona s u b o r b i t a l ă de acolo. ] Cînd căpitanul Zeno şi M a r k coborîră, m a ş i n a noastră e r a ; g a t a de p l e c a r e lîngă a s t r o n a v ă . îi a ş t e p t a m n e r ă b d ă t o r i . ; A b i a reuşeau să scoată o v o r b ă în ploaia de î n t r e b ă r i cu c a r e ! i-am î n t î m p i n a t . Zeno n e - a pus să r a p o r t ă m mai întîi n o i ! despre a c t i v i t a t e a d e s f ă ş u r a t ă , lăsînd p r e z e n t a r e a propriei| i n f o r m ă r i pe mai tîrziu, cînd fuseseră d e v e l o p a t e şi filmele'^ cu f o t o g r a f i i l e f ă c u t e în timpul celei de-a doua rotaţii. în timpul zborului lor, noi c e r c e t a s e m împrejurimile.

L e - a m prezentat probele de p r a f şi m o s t r e l e de roci a d u n a t e .

C o n f o r m c e r c e t ă r i l o r f ă c u t e , p r a f u l conţinea foarte mult f i e r j şi nichel. De aici, P e t e r , m i n e r a l o g u l nostru, t r a s e c o n c l u z i a ] că în cea mai m a r e p a r t e p r a f u l este de origine m e t e o r i c ă . 1 Doar pe alocuri se găsise în p r a f cîte un ciob mai m a r e deş p i a t r ă provenit din m a t e r i a L u n i i . î n t r e timp filmul fusese t e r m i n a t în l a b o r a t o r . îl p r o i e c t a ­ răm imediat. P r i v e a m uimiţi i m a g i n i l e colorate ce se .scurgeau în faţa ochilor, dînd viaţă misterioasei lumi s e l e n a r e . C ă p i - J tanul Zeno şi M a r k n e - a u spus p r e s u p u n e r i l e lor.

Părerile^ C a u î m p ă r ţ i t e : nu puteam a j u n g e la o concluzie u n i t a r ă c u i privire la originea oglinzilor f i x a t e pe acele p o s t a m e n t e .

I îşi păstra secretul şi sfera ce se rotea î n j u r u l L u n i i . C u | a j u t o r u l laserului s-a topit o p ă r t i c i c ă i n f i m ă din s u p r a f a ţ a ! ei, dar nici analizele spectroscopice nu duseră la v r e u n r e z u l - | tat h o t ă r î t . S u b s t a n ţ a m e t a l i c ă a sferei nu s e m ă n a cu nici u n | a l i a j cunoscut pînă atunci.

I

5) Un accident neaşteptaţi Pămîntul primi cu cel mai mare interes cumunicările ,< noastre. T e l e v i z i u n e a t e r e s t r ă r e t r a n s m i s e î n t r e g u l m a t e r i a l j f o t o g r a f i c primit de la noi, iar a r t i c o l e l e z i a r e l o r p r e z e n t a u \

24

î

i n s t a l a ţ i i l e descoperite pe L u n ă drept cea m a i m a r e senzaţie a c ă l ă t o r i i l o r cosmice.

Căpitanul Zeno ş i - a supus Consiliului t e r e s t r u proiectul.

C o n f o r m acestui plan, mica n a v ă de c e r c e t ă r i avînd t r e i o a m e n i la bord u r m a a doua zi să descindă în a p r o p i e r e a oglinzilor ; în caz că nu se s e m n a l a nici un pericol, „ S e l e ­ n i u " urma, de a s e m e n e a , să sc m u t e de pe P l a t o u l T a b e r e i în a p r o p i e r e a i n t r ă r i i tunelului descoperit pe v e r s a n t u l c r a ­ terului Alpetragius.

P l a n u l a fost a p r o b a t pe P ă m î n t , astfel încît a doua zi trei inşi p o r n i r ă la drum. Ce-i d r e p t m i c a n a v ă de c e r c e t ă r i fusese p r o i e c t a t ă iniţial p e n t r u două persoane, dar doctorul F e r r y , scund şi slab c u m era, î n c ă p e a f o a r t e bine î n t r e c ă ­ pitanul Zeno şi M a r k .

L a c o b o r î r e , s-a constat de la început j u s t e ţ e a p r e s u p u ­ nerii c ă oglinzile fuseseră folosite ca surse de e n e r g i c , ca b a t e r i i solare. După î n f ă ţ i ş a r e p ă r e a u de m u l t scoase din uz.

M i l i o a n e de m i c r o m e t e o r i ţ i l ă s a s e r ă zgîrieturi subţiri pe s u ­ p r a f a ţ a c o n c a v ă a oglinzilor metalice, cîndva netede ca sticla.

O parte a s u p r a f e ţ e i lor e r a atît de m a t ă încît mai d e g r a b ă difuza decît c o n c e n t r a l u m i n a .

P r o b a b i l că în acele locuri fuseseră topite m e t a l e , cu a j u ­ torul e n e r g i e i solare : în j u r se vedeau u r m e de topire, g r ă ­ mezi de zgură. D a r nu era e x c l u s ca f i i n ţ e l e n e c u n o s c u t e să fi produs apă şi gaze prin topirea rocilor.

D e a s u p r a unei g r ă m e z i de zgură s t r ă l u c e a o p i c ă t u r ă sclipitoare de m e t a l . Zeno o rupse şi, j u d e c i n d după g r e u ­ tate, socoti că p u t e a să fie w o l f r a m .

P o r n i r ă pe c ă r a r e a descoperită încă din n a v ă . A c e a s t a ducea la v e r s a n t u l c r a t e r u l u i A l p e t r a g i u s unde so t e r m i n a î n t r - o deschidere uriaşă. L u m i n î n d - o , c o s m o n a u ţ i l o r li se î n f ă ţ i ş ă un tunel ce p ă r e a n e s f î r ş i t . I n l ă ţ i m e , dimensiunile lui v a r i a u î n t r e p a t r u şi şapte m e t r i , iar în î n ă l ţ i m e a v e a v r e o cinci m e t r i .

Cei trei p ă m î n t e n i î n a i n t a u cu p r u d e n ţ ă spre interior, deşi sub p i c i o a r e l e lor d r u m u l e r a p e r f e c t n e t e d . Nu se v e ­ dea nici o u r m ă de i n t e r v e n ţ i e a r t i f i c i a l ă . L i se p ă r e a — şi toţi trei căzuseră de a c o r d cu a c e a s t a — că a v e a u d e - a f a c e cu o f o r m a ţ i e n a t u r a l ă .

D u p ă a p r o x i m a t i v un k i l o m e t r u şi j u m ă t a t e , t u n e l u l se î n g u s t ă b r u s c , p e n t r u ca imediat să sc l ă r g e a s c ă . L a picioa­ r e l e c o s m o n a u ţ i l o r .se căscă o p r ă p a s t i e . Nu m a i puteau î n a ­ i n t a . A b i s u l e r a a d î n c : cît p ă t r u n d e a l u m i n a r e f l e c t o r u l u i se v e d e a n u m a i un gol f ă r ă fund. î n t i n ş i pe b u r t ă la m a r g i n e a g e n u n i i a s c u l t a u cu r ă s u f l a r e a î n t r e t ă i a t ă . î n liniştea m o r m î n t a l ă îşi auzeau n u m a i b ă t ă i l e inimilor.

25

R e z e r v e l e de o x i g e n fiind pe s f î r ş i t e , au fost nevoiţi s ă i se î n t o a r c ă . î n scafandi'ele pe c a r e le p u r t a u şi c a r e le a c o - \ p e r e a u î n t r e g u l corp se m i ş c a u greoi, în ciuda f a p t u l u i că p e S L u n ă a v e a u doar a şasea p a r t e

din

greutatea

lor

terestră. I

î n căştile lor e r a u m,ontate a p a r a t e de r a d i o e m i s i e - r e - j cepţie cu a j u t o r u l c ă r o r a p u t e a u c o n v e r s a . ,J — P r ă p a s t i a asta, zise c ă p i t a n u l Zeno, .seamănă m u l t ; cu g u r a unui vulcan. A l p e t r a g i u s p u t e a să fi fost cîndva un i v u l c a n activ. I a r tunelul a fost, p r o b a b i l , s ă p a t în s c o a r ţ a j m a l e a b i l ă de g a z e l e ce e r u p e a u din a d î n c u r i . \ — A c e a s t ă ipoteză, i n t e r v e n i M a r k , e c o n t r a z i s ă de f a p - ; tul c ă la g u r a acestui t u n e l se găsesc c u p t o a r e l e solare, i a r j alt t u n e l nu e x i s t ă . A b i s u l ăsta ascunde s e c r e t e . A i c i t r e b u i e să găsim u r m e l e f i i n ţ e l o r n e c u n o s c u t e , c r e a t o r i i m i s t e r i o a s e ­ lor oglinzi. i — A m fost n i ş t e n e i s p r ă v i ţ i , i n t r ă în v o r b ă şi doctorul \ Ferry. î

i

— D e ce ?

— P e cînd s t ă t e a m întinşi pe b u r t ă la m a r g i n e a p r â p a s - | tîei şi t r ă g e a m cu u r e c h e a , a m u i t a t că nu s î n t e m pe P ă - • m î n t : aici nu e x i s t ă aerul prin c a r e să se propage sunetul, j A m f i putut e v e n t u a l să desluşim .sunete p r o p a g a t e din i n t e - ; rior prin s u b s t a n ţ a solidă, d a r nici pe a c e l e a cu u r e c h i l e î n o a s t r e a f l a t e în c ă ş t i l e scafandrului... P e n t r u asta e r a u n e - i c e s a r e i n s t r u m e n t e speciale... | — C e l m a i s t r a ş n i c l u c r u p e n t r u m i n e a r fi să găsim 1 v r e o u r m ă o a r e c a r e de v i a ţ ă , c o n t i n u ă doctorul F e r r y . P e n - ; t r u c ă este neîndoielnic : pe aici au t r e c u t î n a i n t e a n o a s t r ă , ori p o a t e e x i s t ă şi a c u m prin a p r o p i e r e f i i n ţ e vii.

— F ă r ă a e r nu e x i s t ă v i a ţ ă , îl î n t r e r u p s e c ă p i t a n u l Z e n o .

— A s t a - i ! E u aş v r e a să găsesc t o c m a i u r m e de a e r . • V i a ţ a îşi pune a m p r e n t a în d i f e r i t e locuri n u n u m a i p r i n c r e a ţ i e , ci şi p r i n mii de a l t e m o d u r i . T u n e l u l e m u l t p r e a mar-e p e n t r u ca să fi fost u m p l u t cu gaze p o t r i v i t e r e s p i r a - i ţ i e i ; a r t r e b u i să c ă u t ă m o î n c ă p e r e m a i m i c ă , o c a m e r ă izo­ l a t ă în c a r e p u t e a u locui î n a i n t a ş i i noştri.

— S î n t de a c o r d cu a c e a s t a , spuse c ă p i t a n u l Zeno. V o m c e r c e t a şi p r ă p a s t i a , deşi nu sînt p r e a m u l t e s p e r a n ţ e să g ă - \ sim ceva... i î n t r e t i m p a j u n s e r ă la i n t r a r e a tunelului. L u m i n a o r b i - ] t o a r e a s o a r e l u i le î m p i e d i c ă p e n t r u m o m e n t v e d e r e a . C î n d . se m a i o b i ş n u i s e r ă cu l u m i n a , î n c e p u r ă să c e r c e t e z e în a m ă - ' nunţime împrejurimile intrării. Căutau obiecte aruncate, ; r e s t u r i , v e c h i t u r i , d a r c a r e p e n t r u c i p u t e a u să î n s e m n e d o - I c u m e n t e g r ă i t o a r e . Nu g ă s i r ă î n s ă n i m i c . \ 26 m a rCc e. rLc ea t aun ră m apoi omen r et g dat i u n e oa b sî ne rc v o anrj u ă r ăcăt o adrreu mpe u l oced i ducea s t a n ţ ă sm p ar ei ;jI

——i

v î r f u l c r a t e r u l u i A l p h o n s se î n t r e r u p e a î n t r - u n loc, fiind v i ­ zibilă i n t e r v e n ţ i a unei f o r ţ e e x t e r i o a r e . P e alocuri se v e ­ deau stînci smulse din c o a s t ă şi a d u n a t e î n g r ă m e z i .

C o s m o n a u ţ i i a r fi dorit să e x a m i n e z e cu m a i m u l t ă a t e n ­ ţ i e a c e l e locuri, d a r r e z e r v e l e de oxigen s c ă z a s e r ă atît de m u l t , î n c î t cei t r e i s-au văzut siliţi să se î n t o a r c ă n e î n t î r z i a t . î n tot acest timp, pe P l a t o u l T a b e r e i noi i - a m aşteptat cu n e r ă b d a r e . î n c a m e r a comună, P e t e r era întins pe o m a s ă i m p r o v i z a t ă de operaţii. S t ă t e a n e m i ş c a t , g a l b e n ca de c e a r ă . Cum îl văzu, doctorul F e r r y se repezi la el. î i ascultă i n i m a şi n u m a i după ce s-a convins că m a i b a t e se i n t e r e s ă de î n t î m p l a r o .

I - a m povestit doctorului cele î n t î m p l a t e . Ne î n t o r c e a m c u m a ş i n a n o a s t r ă din c e r c e t a r e a î m p r e j u r i m i l o r . Nu d e ­ p a r t e de P l a t o u l T a b e r e i , P e t e r , pasionatul nostru m i n e r a îog, v r u să m a i adune roci de pe v e r s a n t u l sud-estic al m u n ­ telui. A j u n g î n d acolo, P e t e r şi V i c t o r p ă r ă s i r ă m a ş i n a .

Nu f ă c u r ă nici t r e i - p a t r u paşi, cînd, p e n e a ş t e p t a t e , din u m b r a u n e i stînci izbucniră o f l a c ă r ă u r i a ş ă şi fum. A b i a l - a m văzut pe P e t e r c u m îşi duce m î i n i l e la gît, că a şi căzut.

V i c t o r i-a s ă r i t în a j u t o r , luîndu-1 în b r a ţ e . O b s e r v ă i m e ­ diat c ă P e t e r apăsa m i n a pe s c a f a n d r u în r e g i u n e a gîtului, unde se v e d e a o c r ă p ă t u r ă î n g u s t ă prin c a r e a e r u l f u g e a sîsîind. î n t r - o clipă a m fost şi noi acolo.

S c h i j a c a r e spărsese s c a f a n d r u l 1-a r ă n i t uşor, î m p l î n t î n du-se pe j u m ă t a t e în muşchii u m ă r u l u i . L e ş i n u l fusese p r o ­ vocat, aşadar, nu de r a n ă , ci de b r u s c a i n s u f i c i e n ţ ă r e s p i r a ­ torie.

D o c t o r u l F e r r y cern o b u t e l i e cu o x i g e n şi ne asigură că totul va fi în ordine. î n t r - a d e v ă r , peste c î t e v a m i n u t e , P e t e r începu să-şi r e v i n ă . S p i r i t e l e se c a l m a r ă .

Accidentul lui P e t e r era, cum se spune, o ciudată ironie a soartei. T o c m a i el fuse.se a c e l a care, cu ani în u r m ă , p u b l i ­ case un intei'csant studiu despre pericolul pe care-1 p r e z i n t ă pe L u n ă m e t e o r i ţ i i . El d e m o n s t r a s e că p r i m e j d i a d i r e c t ă a m e t e o r i ţ i l o r este f o a r t e redusă şi susţinea că pericolul indi­ rect este mult mai m a r e . C a l c u l e l e lui dovedeau că, lovindu-se do s u p r a f a ţ a L i m i i cu viteza de 30 km/s, un m e t e o r i t de un g r a m e l i b e r e a z ă o e n e r g i e de 276 000 k g m .

Unii susţineau că, în a s e m e n e a cazuri, e n e r g i a c o n c e n ­ 27 t r a t ă î n t r - u n punct KO t r a n s f o r m ă i n s t a n t a n e u în c ă l d u r ă şi d e t e r m i n ă e v a p o r a r e a m e t e o r i t u l u i . P e t e r e r a însă de a l t ă p ă r e r e . E l susţinea cil num;ii o p a r t e m i c ă din a c e a s t ă e n e r ­ gie se t r a n s f o r m ă în ciiMiirii, m a j o r i t a t e a ei m a n i f e s t î n d u - s e

p r i n e f e c t e m e c a n i c e , c a p a b i l e să s m u l g ă stincii b u c ă ţ i c h i a r * de c î t e un k i l o g r a m .

Cu p r i l e j u l c ă l ă t o r i e i în L u n ă , el şi-a propus studierea i c o n c r e t ă a pericolului indirect pe c a r e îl r e p r e z i n t ă s c h i j e l e ce 1 se î m p r ă ş t i e în u r m a ciocnirilor, p e n t r u ca v i i t o a r e l e expe-;i diţii să se poată a p ă r a î m p o t r i v a lor. Ş i iată că însuşi P e t e r ; a v e a să f i e p r i m a v i c t i m ă a e x p e r i m e n t u l u i dorit de el. 1 D u p ă ce şi-a r e v e n i t nu s-a putut a b ţ i n e să nu d e c l a r e cu un z î m b e t a m a r : — Vedeţi, am avut d r e p t a t e ! M - a r ă n i t s c h i j a smulsă,] din s t î n c ă şi nu e n e r g i a t r a n s f o r m a t ă în c ă l d u r ă . Ş A m rîs cu toţii uşuraţi.

J

C e l e două e c h i p a j e r e î n t o a r s e din c e r c e t a r e

îşi

prezen-1

t a r ă i n f o t m ă r i l e . L a c o n s f ă t u i r e , aşezat pe un fotoliu-pat, Î p a r t i c i p ă şi P e t e r . El dezvoltă ideea că pîlniile î n t î l n i t e la j tot pasul c o n f i r m ă şi ele teoria lui : m e t e o r i ţ i i i m p r i m ă L u - ; nii u r m e s u r p r i n z ă t o r de viguroase.

1 P e u r m ă am c e r c e t a t cu u i m i r e p i c ă t u i a m e t a l i c ă smulsă j de căpitanul Zeno de pe stîncile din a p r o p i e r e a c u p t o a r e l o r !

•solare. A n d r e a supus-o îndată analizelor c h i m i c e şi c o n s - | t a t ă că picătura nu era din w o l f r a m , ci d i n t r - u n alt m e t a l , î n c ă necunoscut. P e n t r u d e t e r m i n a r e a lui e x a c t ă erau nece-,1 s a r e analize minuţioase, c a r e puteau fi e f e c t u a t e doar în l a b o - ; ratoarele terestre. l P r i n radio fu s t a b i l i t ă l e g ă t u r a cu P ă m î n t u l , c a r e ceru d e j u r g e n ţ ă p r e z e n t a r e a raportului. Căpitanul Zeno îi încre-^ dinţa lui V i c t o r r e d a c t a r e a m a t e r i a l u l u i , iar nouă, c e l o r l a l ţ i , . ne ordonă să p r e g ă t i m c o s m o n a v a p e n t r u zbor. ^ P e s t e o oră şi j u m ă t a t e , uriaşul corp cu două s f e r e al lui;i , , S e l e n i u " coborî lin l î n g ă p e r e t e l e c r a t e r u l u i A l p e t r a g i u s . j După sosire am a n u n ţ a t I^ămîntul prin s e m n a l e laser asupra^ locului unde n e - a m instalat. Nava stătea pe platoul neted 5 din i m e d i a t a apropiere a oglinzilor solare. i Toţi e r a m m i n a ţ i de curiozitate şi am p l e c a t imediat î n l c e r c e t a r e . Nimeni nu voia să r ă m î n ă de serviciu pe n a v ă , ; aşa că era g a t a - g a t a să s f î i ş i m disputa prin t r a g e r e la sorţi, li î n cele din u r m ă se a n g a j a să fie de serviciu liniştitul Leon.'! î n t r e t i m p î n c e r c să descifrez s e m n a l e l e sferei, e x p l i c ă ] el, dar ştiam cu toţii că spusese aceasta numai ca să n u - 1 ; compătimim, j Ceilalţi opt ne î m b r ă c a r ă m s c a f a n d r e l e şi p o r n i r ă m la^^ dezlegarea t a i n e l o r tunelului. L u a r ă m cu noi d i f e r i t e u n e l t e ' j 28e t—4 .şi o ţ e a v a m a l i c ă mai lungă, pe c a r e s-o p u n e m peste p r ă - j pastia din tunel şi să legăm de ea o s c a r ă de f r î n g h i e . A m j î n a i n t a t f ă r ă î n t r e r u p e r e pînă la abisul ce se c ă s c a la c a p ă - j t u l tunelului, şi p r i m u l l u c r u pe c a r e l - a m f ă c u t a fost să j

i l u m i n ă m cu p u t e r n i c e l e r e f l e c t o a r e g e n u n e a şi să-i m ă s u ­ r ă m a d î n c i m e a . A v e a 45 de m e t r i .

— C i n e v a t r e b u i e să coboare, spuse M a r k .

— C o b o r eu, se a n g a j a P e t e r î n d a t ă . D a r doctorul F e r r y nu 1-a lăsat. A t u n c i se p r e z e n t ă V i c t o r , cel m a i p u t e r n i c d i n t r e noi. C ă p i t a n u l Zeno îşi dădu î n d a t ă c o n s î m ţ ă m î n t u l .

T r e c î n d d e a s u p r a p r ă p a s t i e ! ţ e a v a m e t a l i c ă , a m legat de ea s c a r a de f r î n g h i e , pe c a r e V i c t o r începu să c o b o a r e cu m u l t ă p r e c a u ţ i e . L u a s e cu el un m i c r e f l e c t o r şi un ciocănel geologic. L a doi-trei m e t r i se oprea şi l u m i n a în j u r p e r e ­ tele imensului h o r n . P r i n a p a r a t u l de e m i s i e - r e c e p ţ i e m o n ­ tat în cască ne ţinea la c u r e n t cu cele o b s e r v a t e .

In româneşte de EUGEN HADAI

(Continuare în numărul viitor)

29

LUNA Caracterizare

generală : L u n a

este

în

sistemul

solar

cu

satelitul

c e l e mai mari d i m e n s i u n i în c o m p a r a ţ i e c u p l a n e t a sa.

D i s t a n ţ a P ă m i n t - L i m ă : î n m e d i e 384 405 k m = c e a . 30 d e d i a m e t r e ecuatoriale terestre.

D i a m e t r u l L u n i i : 3 473 = p u ţ i n m a i m u l t d e u n s f e r t d i n d i a m e t r u l Pămîntului.

Suprafaţa Lunii n-o d e p ă ş e ş t e p e a c e e a a Africii plus a Australiei : c i r c a 37 900 000 km'' =

0,0743 d i n s u p r a f a ţ a P ă m î n t u l u i ,

d e 13 ori m a i m i c ă .

S u p r a f a ţ a vizibilă : 0,.'î90 d i n s u p r a f a ţ a t o t a l ă .

V o l u m u l : 22 108 591 836 km" = d e 49 d e o r i m a i m i c d e c î t

adică

volumul

Terrei.

M a s a : 7,3392. 1 0 " t o n e ; d j 81,5 ori m a i m i c ă d e c î t m a s a T e r r e i .

Densitatea medie (apa = 1 ) : 3 , 3 3 g/cm', d c ordinul densităţii ba­ zaltului.

G r a v i t a t a l a s u p r a f a ţ ă , f a ţ ă d e P ă m î n t : 0,166. î n c l i n a r e a o r b i t e i f a ţ ă de e c l i p t i c ă : 5" 8' 40".

R e v o l u ţ i a s i d e r a l ă : 27^ 7'' 43'« 11,5^ R e v o l u ţ i a t r o p i c ă : i l ' 7'' 43"' 4,(i'* F o r ţ a d e a t r a c ţ i e a L u n i i e s t e d c c i r c a 6 ori m a i m i c ă d e c î t a c e e a a globului terestru.

S t r ă l u c i r e a L u n i i (pline) : d e

450 000 d e

ori m a i s l a b ă d e c î t a c e e a

a vSoiarelm.

Intensitatea gravitaţiei (acceleraţia în c ă d e r e liberă) la suprafaţă : 1,62 m ' s .

Atmosfera : din reţine

dscd

cauza

forţei d e

atracţie reduse. Luna n-a

putut

un î n v e l i ş g a z o s care, d u p ă unii selenologi, a r a v e a

o d e n s i t a t e d > m i l i a r d e d e ori m a i m i c ă d e c î t a c e e a t e r e s t r ă .

V a r i a ţ i i l e t e m p e r a t u r i i : i n t r e + 1 2 5 0 0 ( z i u a ) şi —17.5''C (noaptea).

G l o b u l t e r e s t r u v ă z u t pe L u n ă e d e 13,5 o r i m a l m a r e d e c î t d i s c u l selenar cerul nostru.

L u n a sinodică ( = t i m p u l n e c e s a r p e n t r u ca S o a r e l e , P ă m î n t u l Luna SI ajungă

din n o u la aceeaşi poziţie relativă unul

şi

faţă

d e celnilalt) : 29 zile.

Primul obiect terestru c a r e a atins L u n a : c o n t a i n e r u l r a c h e t e i so­ v i e t i c e „ L u n a 2", l a n s a t ă l a 12 s e p t e m b r i e 1959.

F o t o g r a f i e r e a de la m i c ă d i s t a n ţ ă a p ă r ţ i i vizibile : „ R a n g e r 7", r a ­ c h e t ă a m e r i c a n ă (31 i u l i e 1964), „ R a n g e r 8" şi „ R a n g e r 9" ( l a n ­ s a t l a 21 m a r t i e 1965 ; la 2 4 m a r t i e c a d e ix; L u n ă d u p ă c e a r e t r a n s m i s 6 150 d e f o t o g r a f i i ) .

F o t o g r a f i e r e a e m i s f e r e i s e l e n a r e invizibile de p e T e r r a : — primele imagini au fost o b ţ i n u t e d e staţia a u t o m a t ă so­ v i e t i c ă „ L u n a 3" î n z i u a d e 7 o c t o m b r i e 1959, d c l a o d i s t a n ţ ă d c c i r c a 7 0 000 k m d e s u p r a f a ţ a L u n i i ; — staţia automată sovietică

30

„Sonda

3"

retransmite

în

a

al e l du en<cît ip i e i ucTeleiare r am 1965 uFpiusrrfaet fureenţiiel o srde) e.­' •dl5eonumaairlei po ava irnzt ieeb ikm*' a—i avfşaoast-tonăgurm da eiiiptiur leaslO ieucneueanneaia lesm

(Ligarnenle)

Spre bolid prcsdratâ cu sicic şl planete porni ca o năluca un jMmlnlean drumar teleghidat pe cea mal rapidă dîn rachete să cucerească primul văzduhul, temerar.

Carcasele solide de meşteri mari lucrate reduse ca proporţii la o machetă grea se-niierbintau în aer părincl ca luminate de apriga voinţă a celui ce zbura.

Pămîntul sur, în spaţiu, părea că se topeşte — s e mai văzu o clipă, cît vîrful de condei, moşneag rămas în urmă ce-abia mai licăreşte, dar îşi trimite fiii s-adune-n pumn scînlei.

P. lONAŞCO N.lt. S i ! vor afla tr nolc

jlliml

k'Kiilură cu una dintre veci-

l'flmintulLil.

COSMONAUTICA (CriiHoyraJic

:

li, 2, 4)

ibiUi-

IN SISTEMUL SOLAR {Monoverb

anagramat:

7)

C I T I T O R I I Dragi

A U

C U V Î N T U L

iovarăţi,

Sîyit şi eu o pasionată cititoare a cărţilor şi broşurilor ştiinţijico-jantastice.

Mi-am jortnat o bibliotecă ce cuprinde multe asemenea lucrări. „Nebuloasa din Andromeda", „Atacul cesiumiştilor", „Paradoxala aventură", „Chemarea nesfîriititlui", „Luntrea sublimă" sînt numai cîteva dintre roma­ nele care mi-au plăcut enorm de mult şi pe care le păstrez cu grijă în biblioteca mea. Îmi plac operele ştiinţifico-j'antastice pentru japtul că citindu-le devii parcă altjel de om, îţi jormezi o frumoasă concepţie despre lumea înconjurăioare, devii mai încrezător în viitorul ei. Cine 7iu se întreabă uneori: cum vor trăi oame­ nii mîine ? Care vor fi idealurile lor ? Putea-vor el vreodată călca pe solul enigmatic al vreunui astru ?

Aş dori să fiu alături de Erg Noor şi de Niza Krith din „Nebuloasa din Andromeda" sau alături de Giulio şi Nielsen din „Paradoxala ave^itură" — adevăraţi Prometei ce se avintă în abisuri, înfruntînd ob.'itacole primejdioase, luptîndu-se cu forţe necunoscute, pentru a .'^mulge cele mai ascunse enigme ale Unii}ersului.

Povestirile ştiinţifico-fantastice nu sînt simple închi­ puiri ale unor visători, simple basme ce înfăţişează privelişti sau întîmplări ireale.

Dacă luăm de exemplu ,,Cinci săptămîni în balon" sau „Ocolul Pămîntului în 80 de zile", aceste închipuiri ale lui Jules Verne sînt depăşite de realitatea zilelor noastre. Şi... cine ştie ! poate cîndva, într-o vreme cînd progresul ştiinţei şi al tehnicii vor atinge cuhni de neînchipuit astăzi, cind oamenii vor popula lumi noi şi se vor îndrepta şi mai departe spre con,stelaţii, atunci omul viitorului va răsfoi surîzător filele îngălbenite de vreme ale unui roman ştiinţifico-fantastic rămas încă din epoca noastră.

M-am abonat de curînd la Colecţia de povestiri ştiinţi­ fico-fantastice. îmi place foarte mult felul în care sînt alcă­ tuite broşurile şi faptul că deseori se introduc jocuri încruci­ şate şi anecdote pline de umor.

SlRBU MARILENA elevă în clasa a X-a, comuna

Poienari,

raionul Titu, regiunea

Bucureşti

T i p a r u l e x e c u t a t 1» C o m b i n a t u l p o l i g r a f i c „ C a s a S c î n t e i i "

Preţul 1 leu

NOIEMBRIE I41007

I

1965