COLECŢIA
„POVESTIRI
ŞTIINţlFICO-FANTASTICE"
CAZUL COMANDORULUI de
IGOR
ROSOHOVATSKI
Colecfia
„POVESTIRI ŞTIIWTIFICO FANTASTICE" editată
de
revista
• lehnica Anul XII 1 septembrie 1 9 6 6
Redactor literar: A D R I A N R O G O Z Î Coperta-desen: V I C T O R W E O i M A N N « Preientarea grafică: CORNEL DANELIUC '••
,,Mă r o g . s ă inli-e, — îşi zise K a n t o v . S ă i n t r e , j Tutuaa... D e ş i s u n ă c a m c i u d a t : a n c i i e î a t o r - a p ă r ă t o r . î n sfir-^ şit...". Nici u r m ă din p r i v i r e a aceea do u n c a l m tradiţional. B u - z e l e n u s(^ s t r î n . s ; î n l r - u n r i c t u . s s e m n i f i c a t i v . N i m i c d i n t o a t e i acestea... Nimic, nimic... ; A n c l u - i a i c i i i l - a p ă r u t o r s-a aplecat, căci altfel risca să s t r ă - l p u n g ă c u ci',iul t a v a n u l . C a m e r a e r a î n a l t ă d e a p r o a p e p a t r u j metri ! jj ,.R d i n ă i j t i a — t ' î n d i K a n t o v ş i s i m ţ i c u m î l a p u c ă f u r i n . | N - a m c e r u t n i c i o d a t ă să fiu t r a t a t cu u n t a c t d e o s e b i t , d a r î n ţ c a z u l d e f a ţ ă d u m n e a l o r a r fi p u t u t s ă s e m a i g î n d e a s c ă . . . ' ' . 1 O
voce
—
Aveţi
plină,
—
O
să-nii
rugăminte.
o
pronunţie pimoţi Aş
vreo
avea
o
d i s t i n c t ă '• întrebare ?
| |
rugăminte,
•— A m î n ţ c l t s . V i ;;e v a d a a l t a p ă r ă t o r . D a r s ă ş t i ţ i c ă e u aş p u t e a să v ă ră.'ipund la î n t r e b ă r i . — C e - a ţ i r e u ş i t s ă e l u c i d a ţ i p î n ă a c u m în c a z u l m e u ?
şi; 1
O c l i p ă d e t ă c e r e . D a r şi a t î t a a fost d e a j u n s p e n t r u a' spune multe.' ; „Nimic b u n — conchise Kantov. F ă p t u r a asta are reacţiile ţ i n s t a n t a n e e . M i - a r fi r ă s p u n s i m e d i a t " . l — P r i m u l c a z s-a c o n s t a t a t l a d o u ă z e c i şi ş a p t e a p r i l i e , l a | u n o m cu care navigatorul dumneavoasti'ă vorbise cu două-'j sprezece ore mai inainte. j S u r p r i n s e î n d o i a l a l u i K a n t o v ş i .se v ă z u n e v o i t s - o ri.si-ii pcască : j —
S-a
stabilit
cu
precizie.
|
K a n t o v îşi a m i n t i e c r a n e l e î m p î n z i t e d e p e t e m ă r u n t e , p i c ă - 1 t u r i l e a l b ă s t r i i ce a t î r n a u d e c r u c i u l i ţ e l e d i v i z i u n i l o r . O c a - j m e r ă d e e p u r a r e , a p o i a l t a şi î n c ă u n a . . . D u ş u l e n e r g e t i c , d u ş u l | ionic, baia condiţionată, filtrul magnetic... Iar dincolo de p e r e -
ţii n a v e i — i e r b u r i v e r z i m i r o s i n d a i a r b ă şi p ă d u r i c u f r e a - j m ă t d e p ă d u r e . . . D a r el n u - i l ă s a p e b ă i e ţ i s ă i a s ă , îi g o n e a j d i n t r - o c a m e r ă î n a l t a . . . Ş i a c u m ă s t a zice... C e n a i b a ? ! ] Privirea mînioasă a comandorului a încremenit pe uşa îndă rătul căreia a dispărut gigantul. ,,Te-ai s u p ă r a t ? C u atît m a i bine. T e - a i obişnuit să rezolvi t r e b u r i l e o a m e n i l o r î n l o c u l lor...". , Iritat, K a n t o v n u p u t e a să î n l ă n ţ u i e faptele în o r d i n e ş i | a p o i s ă l e s i n t e t i z e z e şi s ă v a d ă c e - o i e ş i d e - a i c i . C o n e c t a a p a - | r a t e l e d e c o n d i ţ i o n a r e şi a r u n c ă cît c o l o , c u o l o v i t u r ă d e | p i c i o r , f o t o l i u l ce s t ă t e a g a t a s ă s e î n d o a i e s e r v i a b i l c a s ă i a j f o r m a corpului său. Ţ ă c ă n i de p a t r u ori la r î n d cu r e g u l a t o r u l ! v i d c o f o n u l u i şi-şi p r o i e c t ă i m a g i n e a p e p e r e t e : ] — V r e a u să vorbesc cu Consiliul. | Văzu faţa imperturbabilă a operatorului de serviciu. | „ I m p e r t u r b a b i l ă c a î n t o t d e a u n a " — îşi zise. O r î c î t s e s t ă - ] p î n e a , v o c e a l u i e r a m a i v i o l e n t ă d e c î t a r fi v r u t s ă fie : ' — Rog Consiliul să-mi n u m e a s c ă un alt apărător. U n omJl O p e r a t o r u l se a ş t e p t a , n a r e - s e , să a u d ă e x a c t a s t a , a ş a că ş avea replica gata pregătită : j — Ş i e l t o t o m se n u m e ş t e . \ — Se numeşte... r e p e t ă fără să v r e a K a n t o v , d î n d vocii i sale o intonaţie ironică. O p e r a t o r u l se înfurie : — D a , o m u l se n a ş t e şi n u se s i n t e t i z e a z ă i n t r - u n l a b o r a t o r . ; D a c ă a c e a s t ă d e o s e b i r e d e p r i n c i p i u v ă s a t i s f a c e , m ă r o g . {A\ p r o n u n ţ a t e x p r e s i a „de p r i n c i p i u " cu acelaşi ton cu care K a n - : tov rostise „se numeşte".) D a r dacă îmi veţi s p u n e că e o j m a ş i n ă , d e ş i m a ş i n a a c e a s t a a r e şi p i e s e p r o t e i n i c e , a m s ă v ă : r ă s p u n d c ă e a î n ţ e l e g e şi s i m t e m u l t m a i m u l t d e c î t n o i . Ş i | încă ceva n u lipsit de i m p o r t a n ţ ă — obiectivitate absolută... î „ N u e f u r i o s — îşi zise K a n t o v . M i m e a z ă f u r i a , s o c o t i n d c ă * aşa m - a r putea convinge mai uşor". ! — D e g e a b a v-aţi s u p ă r a t pe Consiliu, l u m ă operatorul, i Cazul neglijenţei în c a r a n t i n ă e cercetat de opt a n c h e t a t o r i - • a p ă r ă t o r i . Ş a s e d i n t r e ei s e o c u p ă d e m e d i c i i p o s t u l u i d e ca-.j r a n t i n ă , u n u l d e m e d i c u l n a v e i şi u n u l d e d u m n e a v o a s t r ă . ; D u p ă p ă r e r e a m e a . nici n - a ţ i p u t e a găsi a p ă r ă t o r m a i b u n . ^ „ P o a t e e a . c r e a t u r a a s t a , s ă î n ţ e l e a g ă şi s ă s i m t ă , a ş a c u m ; zici t u , m a i m u l t d e c î t n o i . D a r ce, e u p e n t r u e a a m z b u r a t j în C o s m o s ? P e n t i u e a m i - a m p u s d e s u t e d e o r i v i a ţ a î n p r i - \ m e j d i e ? P e n t r u e a m i - a m p i e r d u t t i m p u l şi, o d a t ă c u e l , J p e cei d r a g i , p r i e t e n i i , c o n t e m p o r a n i i ? D a , c o n t e m p o r a n i i ; \ abia a c u m a m p ă t r u n s cu a d e v ă r a t înţelesul acestui cuvînt. Ş i | t u v r e i ca d u p ă t o a t e a s t e a s ă m ă j u d e c e e a ?" l — Să r e v e n i m la r u g ă m i n t e a mea. ']
• P e n t r u o clipă, p e iaţa o p e r a l o i u l u i r.păru o expresie dc perplexitate. — Voi raporta Consiliului rugămintea dumneavoastră.
—
Mă
numesc
Pavel
Petrovici.
K a n t o v s t r î n s e c u p u t e r e m i n a o s o a s ă şi r e c e şi p e n t r u î n t i i a o a r ă d e m a i m u l t e zile î n c o a c e se simţi n r a i s i g u r p e s i n e . N o u l a n c h e t a t o r - a p ă r ă t o r îi p l ă c u d e la p r i m a v e d e r e . S l a b şi d o ş i r a t , a v e a m e r s u l e n e r g i c , s ă l t ă r e ţ , i a r mi.şcările lui e r a u lepezi. U n u l ca ăsta, d a c ă se a p u c ă de o treabă, nu-şi piei'de vremea degeaba, — L u a ţ i l o c , îl i n v i t ă comandorul. Vru să î m p i n g ă fotoliul, d a r n u m a i a p u c ă . A b i a se g î n d i la a s t a . c ă f o t o l i u l ieşi s i n g u r d i n t r - o f i r i d ă şi s e o p r i d i n a intea lui Pavel Petrovici. „ L u a - v - a r n a i b a d e o b i e c t e s e r v i a b i l e !" — î n j u r ă î n g î n d K a n t o v . C î t e o d a t ă , în c a m e r a h o t e l u l u i d e c a r a n t i n ă se s i m ţ e a ca u n o m f ă r ă mîini. P a v e l P e t r o v i c i .se t r î n t i î n f o t o l i u ş i p u s e u n p i c i o r p e s t e altul. — A m luat cunoştinţă de statele d u m n e a v o a s t r ă de servi c i u , z i s e , s f r e d e l i n d u - 1 c u p r i v i r e a p e K a n t o v . .Şi m - a m c o n v i n s că sînteţi un o m cu m u l t ă experienţă. K o n t o v nu-şi p u t u t d a s e a m a ce semnificaţie d ă d e a a p ă r ă t o r u l e x p r e s i e i ,.cu m u l t ă e x p e r i e n ţ ă " . — Faptele sînt însă de necontestat. Navigatoiul dumnea voastră a m u r i t de asfixie-T la o j u m ă t a t e de s ă p t ă m î n ă d u p ă ce a p ă r ă s i t n a v a . D o u ă s p r e z e c e o r e m a i tîi'ziu, s i m p t o m e l c a c e l e i a ş i b o l i a u a p ă r u t l a m e d i c u l c a r c î 1-a c o n s u l t a t . A ş a a izbucnit epidemia. R ă m a s e o v i ' e m o t ă c u t , a ş t e p t î n d obiecţiile lui K a n t o v . R ă suflă o d a t ă a d î n c , îşi s c h i m b ă poziţia, încruci,şîndu-şi p î c i o a i r l e î n t r - a l t f e l , i a r f o t o l i u l î ş i s c h i m b ă şi e l f o r m a , — N a v a a s t a t în c a m e r a d e r e c e p ţ i e a s a t e l i t u l u i o p t zile. Trei zile m a i m u l t , la c e r e r e a d u m n e a v o a s t r ă . D e c e ? P a v e l P e t r o v i c i s e u i t a u n d e v a î n t r - u n colţ. P o a t e îi e r a ti^uiiă să v a d ă confuzia d e p e f a ţ a lui K a n t o v . — A m holăjît să r e p e t ă m ciclul de epurart-. i ă.spunse celălalt. — V ă îngrijora ceva ?
— Nu. — Deci
intuiţie ?
—
o m ă s u r ă de prevedere în plus şî-atîta
—
Se p u t e a ca navigatorul să n u
—
Nu,
nu
tot.
fi î n c h e i a t c i c l u l ?
cred...
. . N a v i g a t o r u l p u t e a s ă fi p ă r ă s i t c a m e r a m a i i n a i n ţ p d e a s e a p r i n d e b e c u l d e c o n t r o l — -se g î n d i K a n t o v . D a r d u p ă a c e e a s-a m a i f ă c u t o verificare..." Anchetatorul-apărător scoase din b u z u n a r un magnetofon, îl j u c ă d e d o u ă o r i î n p a l m ă , a p o i îşi f r e c ă c u d o u ă d e g e t e l o b u l u r e c h i i ; raîinile l u i n u s e p u t e a u l i n i ş t i c u n i c i u n c h i p . ..A. s t r ă b ă t u t u n d r u m a t î t d e î n ' i r o z i t o r i n C o s m o s — s e g î n d i P a v e l Petrovici. Şi iată r e z u l t a t u l : cele m a i b u n e d i n t r e i n f o r m a ţ i i l e o b ţ i n u t e s - a u î n v e c h i t , i a r el e s t e a c u z a t d e o c r i m ă din cele m a i grave. Aş v r e a să cred că c nevinovat, d a r c u m altfel s-ar p u t e a e x p l i c a i z b u c n i r e a e p i d e m i e i ?" Zise a p o i : — Ştiţi, azi e m e c i m a r e d e fotbal... — A m s ă m ă u i t n e a p ă r a t , a c c e p t ă .jocul K a n t o v N - a m m a i v ă z u t de m u l t un meci.
şi z î m b i :
Z î m b e t u l a c e s t a îl f ă c u p e a p ă r ă t o r s ă p r i c e a p ă a d e v ă r a t a stare de spirit. ,.Eu u n u l t e c r e d " — v r u să zică, d a r n u p u t u să m i n t ă . S ă r i d i n f o t o l i u c a ş i c î n d a r fi f o s t c a t a p u l t a t d i n c a b i n a u n e i n a v e şi s t r î n s e c u p u t e r e , c a p e v r e m u r i , m î n a c l i e n t u l u i s ă u : — Fiţi fără grijă. Voi face tot ce-mi va sta în p u t e r e . lui
In
cîteva
secunde,
escalatorul
îl ciusc l a
ieşirea
clin
hotel.
F ă c u o c h i i r o a t ă ş i s c o a s e v i d e o f o n u l p o r t a t i v . , . C e - o fi f ă cînd N a d i a ? " — se inti'ebă îngrijorat. D e d i m i n e a ţ ă , soţia lui avu.sese u n acces de t u s e cu f l e g m ă a b u n d e n t ă . A ş a î n c e p e a d e obicei a s f i x i a - T . î n 98 d e c a z u r i d i n t r - o sută, b o a l a a v e a u n sfîrşit m o r t a l .
iii —
Bună
ziua,
Tată !
—
M ă b u c u r că te văd, Piotr. S - a - n l î m p l a t
—
l)v
(t
O privire tatea : — O, v ă d
ceva ?
i i t ' b u i a s ă s e fi i n l i i i i p l a i / scurtă că
te-ai
pe
sub
sprîncene.
exprimînd
curiozi
emancipat !
P i e l e a u s c a t ă d i n j u r u l o c h i l o r s-a s t r î n s în c u t e aidoni.. c r ă p ă t u r i l o r d e pe p î n z a u n u i t a b l o u cînd ai i m p r e s i a u n e o r i c ă o c h i i t a b l o u l u i t e u r m ă r e s c . î ş i zi.se : „ N - a r e d e c î t d o i a n i ş i d e j a . . . D e a l t f e l , d a c ă ţ i n e m c o n t d e t o t c e .s-a î n r e g i s t r a t în m e m o r i a lui, a r e o m i e s a u zece mii de ani..." — Tată,
am
fost
la
comandorul
Kantov...
P i o t r îşi zise l a r î n d u - i : „ C u r i o a s e fiinţe şi o a m e n i i ă ş t i a ! T a t a , b u n ă o a r ă , n - a r e nici r o e n t g e n v i z i u n e , nici g a m a v i z i u n e şi n i c i t e l e p a t o a m p l i f i c a t o r i şi, c u t o a t e a c e s t e a , p a r c ă d e s c i frează s t a r e a m e a d e spirit. A m i m p r e s i a u n e o r i c ă aici n u e vorba n u m a i de experienţă..." — Ştiu. Ţi-a refuzat asistenţa. —
Da. Tată.
—
Te-ai
—
N u . D a r cazul lui e foarte
— Te-ai \—
Vrea
să-1 a p e r e
un om născut
de
natură.
supărat ? complicat.
supărat ?
î n cazul lui se cere o obiectivitate
.,De ce m i n t e ? " S t a r e a c ă u t a o ieşire. — Te-ai supărat?
de iritare
absolută.
mocnită
de cîteva
zile
,.Şi t o t u ş i n i c i cliiar T a t a n u p o a l e s ă î n ţ e l e a g ă . . . D e alliTiînteri n-are nici o vină". Apoi cu glas tare : — L-au jignit. Tată. îi simt durerea. —
Totuşi n u v r e a ca tu să te amesteci în treburile lui.
Iritarea —
sporea
Nu e numai
mereu. treaba lui.
— Ce vrei ? ..Oare se v a eschiva iar de la u n r ă s p u n s — Tată, dă-mi
voie să p ă t r u n d
în focarul
direct?" epidemici.
„Poate că u n d e v a în blocurile d e asociaţii s-au făcut c o n t a c t e g r e ş i t e ? P r e a m u l t ă e m o t i v i t a t e !" — De ce?
unele
— Dovada nevinovăţiei comandorului Kantov trebuie cău tată acolo. P i o t r o b s e r v ă c u m T a t ă l u i s ă u îi t r e m u r a r ă b u z e l e , r e ţ i n î n d c u v i n t e l e p e c a r e m a i t î r z i u l e - a r fi r e g r e t a t . „ E p r e a irascibil azi". C u u n uşor efort d e voinţă, Piotr conecta o r g a nele de gamaviziune. Se uita atent la Tatăl său, d a r în acelaşi t i m p se g î n d e a şi l a K a n t o v , şi l a m i s t e r i o s u l a g e n t a l bolii ? „Microbiologii ..Nu pot să-1 ,,Văd că pe hi-
pofiza Tatei apare o licărire viole tă. Nu e normal. Cauza ? Să se fi inflamat ţesutul din jurul fibrelor nervoase care duc la hipofiză ? Să văd dacă nu sînt şi alte tulburări".
acuz
pe
comandor
că m - a refuzat. e fiul epocii Dar
dacă
ajuta, a r fi pot
sale.
n u l-aş
dacă
supăra,
m-aş
vina
colosală.
privi
El
mea Eu
nepărti
n i t o r şi ş t i u c e î n semnătate
are..."
mi-au comunicat că agentul seamă nă c u nişte stafilococi obişnuiţi, dar are cili. Cilii ti permit să se de plaseze singur. Co cii obişnuiţi nu au acea.stă posibilita te. Nu asta o fi cauza evoluţiei im petuoase a bolii?"
— C o n t i n n i n d să t e « i m e s t e c i i n t r e b u r i l e l u i , t e [jcţi a . ş t e p t a la s u r p r i z e n e p l ă c u t e , îi s p u s e T a t ă l p e u n t o n i s c o d i t o r .
„Pentru mine asta n-are nici o importanţă. Pen tru ei înseamnă foarte mult, dar pentru mine — ni mic- Nici nu meri tă să mă gîndesc la asta. Mult mai multă importanţă prezintă licărirea violetă dc pe hipofiză. Cînd Tata se înfurie, licărirea e mai intensă..." îndrăzni — Nu —
.,Lui K a n t o v i-a venit foarte greu şi s - a s i m ţ i t j i g nit. Şi totuşi s-a ţinut bine. Se p a r e că m î n d r i a se încadrează şi ea într-o aspiraţie su perioară. E o idee interesantă. Şi d a că se v a confirma, va trebui să-mi formez şi e u u n astfel de senti ment".
,.E posibil ca vreo specie de coci să fi trecut printr-o mutaţie. Trebuie cercetate formele apropiate. Atunci .SY; va pu tea stabili specia de origine. Dar pentru aceasta cel mai merg colo".
bine e CM însiimi
să a-
să-i amintească :
Aştept
un răspuns.
se produse
Tată.
o intensificare
a furiei.
Omul
zise obosit :
M ă rog,..
P i o t r s e a p r o p i e d e e l . E r a o p r i v e l i ş t e b i z a r ă c e a p e cav<o o f e r e a u ei d o i : g i g a n t u l b o n o m , r a d i i n d d e forţă, şi t i m u l obosit, cu trăsăturile feţei p u t e r n i c p r o n u n ţ a t e . — T a t ă , eşti b o l n a v . — D e ce crezi ? — V ă d . U n ţesut inflamat îţi apasă p e fibrele nervoase. P r o b a b i l c ă - ţ i vîjîie m e r e u u r e c h i l e şi d e v i i i i a s c i b i l fără m o t i v . D a c ă î m i d a i v o i e , v o i c o n c e n t r a u n f a s c i c u l dc- c n t T g i e şi v o i l i c h i d a inflamaţia. „El «vede». D e ce m ă m i r ? N u i - a m d a i e u însumi posibilit i i t e a s ă <'Vadă-> asta ?" Tatăl cu totul resimţea depinde mele". A r fi
ş t i a c ă c e e a c e 1-a i m p r e s i o n a t î n m o d n e p l ă c u t e r a altceva. Şi, ca să-şi biruie furia tot m a i m a r e ce o faţă d e sine însuşi, îşi zise : ..Desigur, dispoziţia m e a şi d e s t a r e a o r g a n i s m u l u i m e u . Dispoziţia, n u şi actele v r u t c a a c e s t a s ă fie î n t o t d e a u n a
ade\'ăiul.
IV — U n d e îl p o t g ă s i p e p r o f e s o r u l — Acolo ! şi m î n a se î n t i n s e b r u s c , i n d i c î n d f u n d a t i n c a l c u l e , o m u l n i c i nu-<şi s ă l t ă c a p u l .
8
Saukalnis ?
direcţia.
Cu
P a v e l Petrovici însă n u pleca. îl d u r e a u picioarele şi-i vîj''a capul : „Centrul acesta s e a m ă n ă cu o casă d e n e b u n i — i,i zise. M i i d e o a m e n i atinşi d e o idee fixă". — P î n ă n u - m i e x p l i c a ţ i c u m p o t s ă d a u de p r o f e s o i u l S a u kalnis. n u plec de-aici, declară ferm, cu oaiccine imper tinenţă. O m u l se uită la el îngîndurat, lăsîndu-şi anevoie t r e a b a ş i î n t r e b î n d u - s e c e - o fi v r î n d o b r a z n i c u l ă s t a . D a r i a t ă c a ochii i se l u m i n a r ă puţin. Zise : — U r c a ţ i l a e t a j u l u r m ă t o r , uşa a d o u a pe d r e a p t a . P a v e l P e t r o v i c i î m p i n s e u ş a , clar e a n u s e d e s c h i s e . A p ă s ă } ^ b u t o n u l soneriei şi auzi vocea u n u i a u t o m a t : — P r o f e s o r u l S a u k a l n i s a plecat în T a n g a n i c a , la b i o s t a ţ i a n u m ă r u l ş a p t e . R e v i n e p e s t e d o u ă zile. C e s ă - i c o m u n i c ? V i z i t a t o r u l .scuipă î n g î n d şi t o t în g î n d t r a s e o î n j u r ă t u r ă . Ocoli escalatorul şi u r c ă în liftul rapid. A b i a cînd se v ă z u î n -•-•tradă, î ş i t r a s e r ă s u f l a r e a ş i c h e m ă l a v i d e o f o n c l i n i c a . Doc torul Luserski nu-i răspunse îndată. Faţa lui cu gura larg des chisă zîmbea pe ecran, — S e s i m t e m a i b i n e , fiţi liniştit. S e p a r e c ă n u e a s f i x i e - T . —
Aş putea
—
Da, desigur.
s-o
văd? "•K-t"'
'
Pavel Petrovici puse mîna pe maneta galbenă a diapazoan e l o r , şi p e e c r a n u l v i d c o f o n u l u i . î n locul feţei z î m b i t o a r e a medicului, a p ă r u o faţă d e femeie, slăbită, cu riduri adinei. — Nadia ! fost
O c h i i s e f ă c u r ă m a r i şi s e a v î n t a i ă s p r e e!, c a ş i c î n d a r f i mîini şi n u ochi. — Ci/m te simţi?
— M a i bine, s c u m p u l e . A t u n c i n e - a m s p e r i a t c u foţii d e geaba. N u e r a asfixie-T. Şi tu ? Ţi-ai făcut vreo părere ? Clătină din cap : — V a trebui să zbor fesor. E a 1-a î n ţ e l e s : —
Fii liniştit.
în Tanganica,
M ă simt
destul
S e u i t a l a e l şi z î m b e a . Z î m b e a
de
pe
uruiele
D r u m b u n ! îi u r ă
pro
bine.
şi el, u i t î n d u - s c
S e u i t a u u n u l l a a l t u l ş i •-r . u î i i d c a u l a a c e l a ş i se m a i g î n d e a şi la K a n t o v . — L a r e v e d e r e ! zise b ă r b a t u l . -
unui
l a ca.
lucru. D a r el
femeia.
Pavel Petrovici îşi stăpîni u n suspin, c o m u t ă videofonul şi a b i a d u p ă a c e e a oftă. A p o i f ă c u c o m a n d a l a s t a ţ i i ' şi r ă m a a e în aşteptare. D u p ă cîteva m i n u t e , o u m b r ă se lăsă v e r t i g i n o s lîngă el şi în clipa u r m ă t o a r e g r a v i p l a n u l rotund, sejnănînd c u o batis-
feră, îşi scoase a m o r t i z o a r e l e şi-şi descliise p r i m i t o r u ş a . P a v e l P e t r o v i c i s e l ă s ă î n f o t o l i u şi s i m ţ i p e r n e l e d e l a s p a t e u m p l î n du-se cu aer. Fotoliul se clătină, luînd o poziţie cît m a i comodă p e n t r u pasager. A s t a î n s e m n a că a n a l i z a t o a r e l e c o m u n i c a s e r ă deja dispozitivului d e calcul datele p r i v i n d g r e u t a t e a , î n ă l ţ i m e a şi c o n f o r m a ţ i a p a s a g e r u l u i . î n o b l o n u l c a r e a c o p e r e a p a n o u l d e c o m a n d ă a p ă r u o d e s c h i z ă t u r ă şi d i n e a r ă s ă r i c a o c i u p e r c ă t u b u l e ţ u l u n u i d i c t a f o n , o p r u i d u - s e la g u r . i lui P a v e l Petrovici. A n c h e t a t o r u l c o n f i r m ă d i r e c ţ i a şi i n d i c ă v i t e z a . A u t o m a t u l întrebă î n c ă o d a t ă : — Scuzaţi, cu ce v i t e z ă ? — Maximă. — Vă r o g s ă l u a ţ i o doză d e a e d i n ă ş i s ă v ă p u n e ţ i c e n tura suplimentară. Pavel Petrovici refuză aedina, d a r trebui să-şi p u n ă a doua centură d e s i g u r a n ţ ă . U ş a se închise şi î n acelaşi m o m e n t p e e c r a n u l c e n t r a l a p ă r u o p a t ă de l u m i n ă . P u l s î n d , p a t a l a n s ă o r a z ă s p r e u n e c r a n lateral. P a v e l P e t r o v i c i s i m ţ i o m a r e g r e u t a t e umplîndu-i c o r p u l c u p r i n s de răceală. „ N u e p r i m a şi nici u l t i m a o a r ă " — îşi zise ş i în clipa u r m ă t o a r e îşi p i e r d u c u n o ş t i n ţ a . C î n d îşi v e n i în f i r e , d i n a i n t e a o c h i l o r d ă n ţ u i a u c e r c u r i g a l b e n e ş i roşiL — C o m a n d a a fost e x e c u t a t ă , spuse a u t o m a t u l . A ţ i s u p o r t a t z b o r u l la c o t a o p t d o u ă / . e c i ş i u n u d u p ă t a b e l a W e n z e l . V ă r o g u i t a ţ i - v ă pe e c r a n u l din stînga şi luaţi cîteva tablete. U n t u b d i n m a t e r i a l p l a s t i c s e a p r o p i e d e g u r a l u i şi d e îndată c e - ş i d e s f ă c u b u z e l e îl s e r v i c u n i ş t e t a b l e t e . C e r c u r i l e g a l b e n e şi r o ş i i d i s p ă r u r ă . P r i n p a t r u l a t e r u l u ş i i ce s e d e s c h i d e a v ă z u r e l i e f u l c u i e r b u r i î n a l t e şi p a l m i e r i s c u n z i . N u d e p a r t e d e locul a t e r i z ă r i i se î n ă l ţ a t r u n c h i u l u n u i b a n a n i e r d e vreo z e c e m e t r i , c u c i o r c h i n i g r e i d e f r u c t e . N u - i v e n e a să creadă c ă p l a n t a a c e a s t a n u e r a n i c i c o p a c ş i n i c i m ă c a r u n a r b u s t , ci d o a r o i a r b ă p e r e n ă . C e r u l e r a d e n s ş i l a s c i v . „ A l b a s t r u .sus şi v e r d e j o s " — cită P a v e l P e t r o v i c i v e r s u r i l e lui B a g r i ţ k i şi coborî din graviplan. S e convinse că a p a r a t u l e x e c u t a s e î n t o c m a i c o m a n d a şi-1 a d u s e s e e x a c t l a b i o s t a ţ i e , aflată î n a p r o p i e r e d e D a r - e s - S a l a m , p e m a l u l o c e a n u l u i . î n î n t î m p i n a r e a lui veni u n m u l a t r u cu o cas^â portocalie pe cap. — S î n t a n c h e t a t o r a l C o n s i l i u l u i şi v r e a u s ă - 1 v ă d p e p r o ; fcsorul Saukalnis, spuse P a v e l Petrovici. F a ţ a zimbitoare a m u latrului l u ă u n a e r de i m p o r t a n ţ ă . — P o f t i ţ i . A m să v ă c o n d u c .
10 .
î l g ă s i r ă p e p r o f e s o r pe ţ ă r m . T o c m a i s e p r e g ă t e a să iasă în l a r g la b o r d u l u n e i ş a l u p e . — N-aţi p u t e a s ă m a i z ă b o v i ţ i o o r ă ? î l r u g ă p r o f e s o i - u l pe Pavel Petrovici. C a să răspund la întrebările d u m n e a v o a s tră, rni-ar trebui m a i mult timp. — Nu p o t . r ă s p u n s e a n c h e t a t o r u l . M ă a ş t e a p t ă u n om, şi c u fiecare m i n u t î n p l u s o m u l a c e s t a r ă m î n e s u b p o v a r a unei acuzaţii. P r o f e s o r u l f ă c u c u i v a u n s e m n c u m î n a , a r ă t î n d c ă plecarea va trebui amînată puţin. — I l a i s ă s t ă m u n d e v a l a u m b r ă , îl p o f t i p e v i z i t a t o r . V r e m e d e c î t e v a m i n u t e , p r o f e s o r u l r ă m a s e t ă c u t , chib zuind. Mai întrebă o dată : — A ş a d a r , v r e ţ i s ă ş t i ţ i d a c ă c a r a n t i n a b i o l o g i c ă a unei nave d e tipul .,V-911" prezintă garanţii a b s o l u t e ? Apoi chemă la videofon Biblioteca principală a comunica ţiilor cosmice, ceru s ă i se a r a t e nişte s c h e m e şi p u s e cîteva î n t r e b ă r i . D u p ă a c e e a s e r i d i c ă ş i , cu v i d e o f o n u l a t î r n a t de p i e p t , p r o i e c t ă s c h e m e l e p e n i s i p . R ă m a s e î n d e l u n g neclintit, s t u d i i n d u - l o . V î n t u l s e j u c a î n p ă r u l l u i , a r u n c î n d ş u v i ţ e pe f r u n t e , c a ş i c î n d a r fi v r u t s ă - i a c o p e r e z b î r c i t u r i l e . O b s e r v î n d p r i v i r e a î n t r e b ă t o a r e a a n c h e t a t o r u l u i , p r o f e s o r u l îl linişti : — î m i a m i n t e s c b i n e d e a c e l t i p d e c o n s t r u c ţ i e . Aş vrea î n s ă s ă p i e c i z e z c e v a . M ă g î n d e s c că p e n t r u c l i e n t u l dumnea v o a s t r ă , d u p ă c u m î m i d a u e u s e a m a , ar fi m a i b i n e dacă aş r ă s p u n d e ,,nu". V a t r e b u i însă s ă r ă s p u n d ,,da". D a c ă toate c o n d i ţ i i l e c a r a n t i n e i s î n t r e s p e c t a t e , i n f e c ţ i a n u t r e c e de cel d e - a l d o i l e a î n v e l i ş a l n a v e i . C o n s t r u c ţ i a e i a v e a m u l t e lipsuri, d a r în p r i v i n ţ a asta... — V ă m u l ţ u m e s c , p r o f e s o r e . L a r e v e d e r e ! P a v e l Petrovici s e r i d i c ă d e j o s ş i , s c u t u r î n d u - ş i n i s i p u l d e p e h a i n e , se i n el i i p t ă s p r e g r a v i p l a n . U i t a s e ş i d e p r o f e s o r , ş i d e Tanganica, c î t e v a c l i p e m a i t î r z i u s e a f l a l a s u t e d e k i l o m e t r i depăr tare d e Africa. D a r ducea p e pantaloni nisipul ei.
O m u l acesta, care e r a geolog şi chimist, se* m ă n a foarte mult cu Kantov. S e vede treaba că anii înde lungaţi d e zbor lăsaseră asupra a m î n d u r o r a aceleaşi amprente. A ş a încep s ă s e m e n e c u t i m p u l soţii între ei. La u n m i n u t d u p ă c e f ă c u s e r ă c u n o ş t i n ţ ă , P a v e l Petrovici şi a n a l i z a s e î n ce a n u m e c o n s t a a s e m ă n a r e a l o r . Umerii uşor l ă s a ţ i î n j o s , m u ş c h i i p i e p t u l u i ş i ai s p a t e l u i b o m b a ţ i , dezvol-
n
taţi peste măsură,
pielea de un bronz
portocaliu,
ochii
mereu'
mijiţi, obişnuiţi cu încordarea. Privirea cîntăritoare, cir-J c u m s p e c t ă : cine eşti tu ? la ce m ă pot a ş t e p t a de la tine ? Şi ce-i d e o s e b e a p e u n u l d e c e l ă l a l t , p e g e o l o g u l şi c h i - ; mistui Istoţki dc comandorul K a n t o v ? F o r m a nasului sau aj g u r i i ? N a s u r i l e l e a v e a u d e o s e b i t e , d a r g u r i l e li s e a s e m ă - j n a u : cu
buzele strînse,
parcă
încremenite.
Istoţki
avea
părul S
c e v a m a i î n c h i s la c u l o a r e şi f r u n t e a p u ţ i n m a i b o m b a t ă . M a i i m u l t e z b î r c i t u r i . P r o b a b i l c ă f a ţ a lui e r a m a i m o b i l ă . D e a.se- < m e n e a , b ă r b i a g e o l o g u l u i n u o r a o.soasă c a a l u i K a n t o v , ci m a i i plină, cu o g r o p i ţ ă la mijloc. i D a r mai era o deosebire — cea mai
importantă. Pavel
Pe- ;
t r o v i c i o s i m ţ e a , dai- n - o p u t e a d e f i n i . î n c e p u s e s ă s e î n f u r i e pe sine însuşi. P e b i r o u s e a p i i n s e u n b e c şi s e a u z i u n s e m n a l . I s t o ţ k i a p ă s ă pe o clapă, deschizînd a u t o m a t uşa. C a m e r a spaţioa.să deveni deodată neîncăpătoare : intrase Piotr. Istoţki se u i t ă m i r a t Petrovici o preveni : —
Dînsul e colegul
l a el, c u
o întrebare
pe
î ' l j ,|
buze. Pavel ] ,s i
meu.
„ C e m a i a s i s t e n ţ i a u a z i a n c h e t a t o r i i !'' — î ş i z i s e g e o l o g u l , | u i l î n d u - s e plin d e respect la mîinile g i g a n t u l u i . ( D e o d a t ă P a v e l P e t r o v i c i îşi d ă d u s e a m a î n ce c o n s t a p r i n - l c i p a l a d e o s e b i r e d i n t r e g e o l o g ş i c o m a n d o r u l K a n t o v . N u î n '. c u l o a r e a p ă r u l u i şi nici în t r ă s ă t u r i l e feţei... E r a u n a m ă n u n t l a p a r e n t insignifiant : Istoţki avea haina înclieiată n e g l i j e n t ; d e j s u b e a i e ş e a c ă m a ş a în c a r o u r i g a l b e n e . î n d a t ă îşi a m i n t i c ă j haina acuzatului K a n t o v era încheiată cu fermoarul pînă sub ' bărbie. ] — V ă r o g s ă - m i v o r b i ţ i de.spre c o m a n d o r . C e fel d e o m e ? J zise P a v e l Petrovici. F a ţ a lui Lstoţki se însufleţi, apoi se î n t u n e c ă , o g l i n d i n d u - i j c o n f u z i a . . . î ş i s c h i m b a e x p r e - s i a a ş a c u m î n t r - o zi d e v a r ă m a r e a îşi s c h i m b ă c u l o a r e a . î n cele d i n u r m ă , g e o l o g u l h o t ă r î să | ia lucriu-ile în g l u m ă : | —
Intrebaţi-mă
ceva mai
uşor.
:
P a v e l P e t r o v i c i s e u i t ă la el c u o p r i v i r e s t ă r u i t o a r e , f ă r ă ] a scoate o vorbă. Istoţki încercă să se apere : j — Ce poţi s p u n e despre u n o m ? B a încă despre u n u l aşa c u m e c o m a n d o r u l nostru ? Daca a m să spun că e inteligent, c u r a j o s , c u o m a r e p u t e r e d e v o i n ţ ă , a s t a se î n ţ e l e g e d e l a s i n e . D a c ă n u e r a a ş a , a r fi d e v e n i t o a r e c o m a n d o r ? M î n a lui Istoţki, p a r c ă desprinsă de restul corpului, tot î n c h e i a şi d e s c h e i a f e r m o a r u l h a i n e i . î n a d î n c u l o c h i l o r l u i r ă s ă r e a u şi p l e s n e a u c a n i ş t e b a l o a n e de s ă p u n a m i n t i i i l o , a m i n t i r i la care n i m e n i n u cuteza să atenteze.
12 . '
\ { \ | I | j \
P a v e l P e t r o v i c i ş t i a a c u m c e n u v a p u t e a a f l a d e la I s t o ţ k i . | R ă n i î n e a de v ă z u t ce va izbuti să afle F i e şi
—
aşa, zise a n c h e t a t o r u l .
mine nu m ă interesează personajul intimităţi. Pentru mine
| Eu
şi
pe|
ca a t a r e şi m a i ştiu e u
ceş
e important
nu
sînt
să ştiu un
scriitor
s i n g u r l u c r u :\
d a c ă ştia să fie sever. Pavel
Petrovici nu
i era
sigur
că Istoţki
între-î
va înţelege
barea. D a r geologul o înţelese şi se aplecă p u ţ i n înainte, uitîn- 1 d u - s e în ochii tirichetatorului, ca să se convingă dacă a p r i c e p u t ] l
bine. Celălalt se g r ă b i să precizeze : —
Ş i î n c ă c e v a . . . M i s-a
s p u s că la cei care pleacă în
ruri lungi dorul Pămîntului După
expresia
zbo-î î
creşte enorm...
de pe faţa
lui Istoţki îşi d ă d u
seama
că
a]
comis o g r e ş e a l ă ; sărise p e s t e cal. D a r să d e a î n d ă r ă t e r a p r e a | I
tîrziu. G u r a lui Istoţki schiţă o s t r î m b ă t u r ă ochii
ironică. N u m a i
gura,|
nu.
—
Dumneavoastră
neavoastră" „Poate
d o r i ţ i s ă ştiţi..., î n c e p u , şi acest
suna
că
„dumneavoastră,
e bine
că
s-a
înfuriat"
—
care
n-aţi
„dum-;
fost
îşi zise P a v e l
ş i s e u i t ă la P i o t r . F a ţ a g i g a n t u l u i r ă m a s e l a f e l d e
acolo", \
Petrovici J impertur-] ţ
babilă şi binevoitoare. — Bine, zise Istoţki, p a r c ă vreţi
se aflaţi
cîte ceva
despre
voastră
n-aţi visat niciodată
numim
„fraţi
întru
pe
un
dor
ton
de renunţare.
şi s e v e r i t a t e . . .
Dacă|
Dumnea-I
s ă - i î n t i l n i ţ i p e c e i p e c a r e n o i îi |
raţiune" ? Ei bine,
închipuiţi-vă
cum
îi 1
doresc cei trimişi să-i caute. B a încă d u p ă luni şi l u n i d e zbor ; prin pustiul negru, împînzit
de nişte p r ă p ă d i ţ i de asteroizi şi |
de meteoriţi...
-.^
Istoţki a r u n c ă o privire lui P a v e l Petrovici, lui Piotr.;; —
Şi
iată-ne
pe
planeta
aceea.
O
planetă
cu
"^1
atmosferă:
rarefiată. Cu un m a r e procent dc metan. Un amestec aproape i în clocot. î n c e p u s e r ă m
să n e o b i ş n u i m şi să n u n e m a i facem ;
s p e r a n ţ e . Şi, a ş a c u m se î n t î m p l ă în r o m a n e ,
deodată...
Pira-^
mide... Da, a m văzut piramide. înalte de vreo şaptezeci-optzeci j de
metri,
sonde.
La
de
o formă
regulată
ireproşabilă.
Am
trimis
p o a l e l e p i r a m i d e l o r se v e d e a u nişte orificii ce
n a u cu ieşiri din tuneluri. C o m a n d o r u l roboţii de informare,
faupă
a ordonat
tele-'^^
semă-1
să t r i m i t e m 1
c e p r o g r a m e l e a u f o s t e p u i z a t e , am i
î n c e p u t să t a t o n ă m . A u t r e c u t ore, s u t e de ore... N u n e - a r ă s - ^ puns
nimeni.
î
.cp13 oa bniA oIasrttîuopt nţakcîrniic ănt uas-nui ine gl m uuf oriai'si.t alm ut air ni m ît niirşisil ee a:rmo ăb o ţpiei - ei nx tpel rol roact uotroi r. i i As că ie.ş t îişai dau e - 1j||
— Cei şase roboţi a u p ă t r u n s prin şase tuneluri în inte riorul planetei. Pereţii tunelurilor erau luminescenţi. Erau acoperiţi cu nişte ornamentaţii savante din plăcuţe ovale de mozaic, semănînd cu carapacea broaştei ţestoase. Roboţii au luat p r o b e de p e pereţi şi le-au analizat compoziţia. Plăcuţele e r a u a l c ă t u i t e d i n colonii d e miciobi. D e altfel, s e p u t e a c a l o c u i t o r i i r a ţ i o n a l i a i p l a n e t e i s â li f o l o s i i m i c r o b i p e n t r u t e n cuirea tunelurilor. î n sfîrşit, p r i m u l r o b o t a c o m u n i c a t că t u n e l u l p r i n c a r e î n a i n t a e l s - a î n f u n d a t . A i c i m o z a i c u l era a l t f e l , a v e a a l t d e sen, î n loc d e plăcuţe, pe p e r e ţ i scînteiau nişte p u n c t u l e ţ e cît o g ă m ă l i e d e a c . E r a u şi e l e a l c ă t u i t e t o t d i n m i c r o b i , d a r d e o a l t ă -specie. L a o o r ă şi j u m ă t a t e d u p ă p r i m u l , al doilea r o b o t a c o m u n i c a t că şi t u n e l u l lui s-a î n f u n d a t . P a t r u z e c i d e m i n u t e m a i tîrziu a r a p o r t a t acelaşi l u c r u şi al treilea robot, apoi şi cei lalţi. L a capătul fiecărui lunel sclipeau orbitor „gămălii d e a c " . I a t ă u n a m ă n u n t interesant. L a u n u l d i n t r e roboţi s-a p r o dus o defecţiune la sistemul d e iluminat. Reparînd defecţiunea, el ş i - a a p r i n s d e cîteva ori reflectoarele. E i bine, d u p ă cîteva m i n u t e , peretele tunelului a început să clipească în acelaşi ritm, repetind m o m e n t e l e de aprincicrc a reflectoarelor. P u t e » fi o s i m p l ă c o i n c i d e n ţ ă . A m c o m a n d a t r o b o ţ i l o r s ă r e p e t e m a n e v r a . Şi d i n n o u , ca u n ecou, în t o a t e cele şase t u n e l u r i p e r e ţ i i s - a u l u m i n a t şi s - a u î n t u n e c a t î n ritn-iut î n c a r e s - a u a p r i n s şi s - a u stins reflectoarele. Ş t i ţ i l a ce n e - a m g î n d i l ? E i b i n e , n o i îi c ă u t a m p e E i şi î n t c a t e a v e a m i m p r e s i a că v e d e m o m a i i i f e s i a r e a a c t i v i t ă ţ i i L o r . T î n ă r u l nostru biolog A n t o n s-a l u g a t d e c o m a n d o r să-i p e r m i t ă să plece în r e c u n o a ş t e r e cu tancheta. M - a m r u g a t şi e u .să m ă l a s e s ă - 1 însoţesc. C o m a n d o r u l a . s p u s : nu. A m repetat semnalele, aşteptînd răspunsul dintr-o clipă în alta. P î n ă la u r m ă ni s-a p ă r u t că ni se r ă s p u n d e p r i n tros n e t u l fulgerelor globulare d e culoare liliachie care a p ă r u s e r ă în atmosfera planetei. E r a m porniţi sâ n e î m p o t r i v i m . A m c e r u t să a p e l ă m la Purgatoriu. C o m a n d o r u l tergiversa lucrurile. E r a convins că a r e d r e p t a t e şi s p e r a c ă t i m p u l o v a d o v e d i . A m încercat să forţăm Purgatoriul. L - a m pîndit pe coman d o r cînd a ieşit d i n cabină^ l - a m încercuit şi l - a m î n d e p ă r t a t d e l î n g ă u ş ă . A î n ţ e l e s t o t u l m a i î n a i n t e d e a a u z i reveKdi7 cările noastre. C i b e r n e t i c i a n u l S e m i o n o v 1-a f ă c u t „ b i r o c r a t cosmic". A n t o n a d a t d e înţeles că, d a c ă n u i se v a p e r m i t e să plece în recunoaştere în tuneluri, v a face lucrul acesta fără permisiune. E u a m făcut aluzie la oamenii pentrtl care U n i versul e diviziat în paragrafe.
14 .
Nu
era
un
comandorul, tre
Purgatoriu tot
nu
veritabil, pentru
ne-a
spus
ce
crede
că partea despre
cealaltă,
din
fiecare
noi. Stătea
înfuria
imperturbabil
şi n c
asculta
cu
atenţie.
Ceea
ce
m a i m u l t e r a că a r ă t a cît se p o a t e d e firesc şi n u
c î t u ş i de
puţin. îl interesa,
d e s p r e el şi nu fele din
într-adevăr,
să ştie ce c r e d e m
s-a î n t r i s t a t , p e n t r u că e r a c o n v i n s că
Statut
potrivit
cărora
ne
poza
acţiona
erau
pe
noi
paragra
deplin
înte
meiate. Atunci Anton, ieşindu-şi din —
Să
alegem
I s-au —
a l ă t u r a t şi alţii. C o . m a n d o r u l
E
dreptul
situaţia
fire, a s t r i g a t :
alt c o m a n d o r !
dată,
d o u ă z i l e de
vostru.
Dar,
prevăzută
de
în
a zîs :
conformitate
paragraful
cu
A - 7 , eu
Statutul,
în
dreptul
la
am
deliberare. Aşa că p î n ă n u trece acest t e r m e n
un
om
nu
voastie Se
va părăsi
şi
să
vă
gindi.se
nava. Vă
vedeţi
bine. în
rog să vă întoarceţi
de
două
la
nu
Nici
p u t e ţ i a l e g e a l t c o m a n d o r şi n u p u t e ţ i a n u l a o r d i n u l m e u .
locurile
treabă ! zile n o u ă
ne-a
mai
trecut
furia,
i a r î n c e a d e - a t r e i a zi p e r e ţ i i u n u i a d i n t r e t u n e l u r i ,
rccepţio-
nindu-ne
- n e - a u
răspuns
semnalele cu
o altă
—
o sciicina
schemă.
a
sislcimiUii
Copiaseră
M/HW
simboluiile
noastre,
le ( i i s p u s e s e r ă î n t r - a l t fel. C e n t r u l s a u ceea ce l u a m centru — o pată albă luminoasă ce s e m ă n a Nu
cu
o
—
dar
drept
— se afla la periferia
a
ceva
cînd
nostru,
mînecă.
pricepu.serăm
Semionov,
noi
mai
nimic,
ciberneticianul
a zis :
Aceasta
e
schema
unui
tunel.
Aşa
au
înfăţişat
ei
tu
nelul. Ceilalţi
au
ridicat
—
să
le
Hai
imaginăm
noi
o b i e c ţ i i , şi a t u n c i
transmitem
şi
atunci
schema
o să
vă
el a p;-opus : tunelului
convingeţi
aşa
cum
ne-o
singuri.
D e d a t a aceasta a m v ă z u t clar că S e m i o n o v a v e a d r e p t a t e : o irrragine
a
tunelului
cenţi,
repetată
de
copie
reflectată
a
seră
nimic.
mii
pc- t o : ( t ă dc
întinderea
.n-i. D a r
semnalelor
pereţilor
aceasta
noastre,
la
era
lumines
iară.'ji
care
eî
doar
nu
o
adăuga-
C o m a n d o r u l s-a î n c u i a t în c a b i n ă î m p r e u n ă cu S e m i o n o v , şi vreme Au
de
o zi şi o n o a p t e
elaborat
acelor
un
fiinţe
aproape
că
program
de
semnale
necunoscute
de
a
nu
i-am
bazîndu-se
reflecta
şi d o
a
văzut pe
de
loc.
însuşirea
repeta
infor
maţiile. Am
o b ţ i n u t u n o a r e c a r e s u c c e s la c e a d e - a t r e i z e c i şi
emisie. Ca
şi m a i
u n ecou, d a r din părţi care puteau
15
înainte,
reacţia
lor
toate informaţiile fi f o l o s i t e p e n t r u
semăna
foarte
ei a l e s e s e r ă răspuns.
doua
mult
numai
cu
acele
Convorbirea „începem
arăta cam
aşa :
emisia. P r i m i ţ i ?"
„Primim". „Unde
vă
„Tunelurile
i aflaţi ? Tunelurile
d u c la voi ?"
i
duc".
j
„ T u n e l u r i l e se î n f u n d ă . P o a t e că acolo sînt nişte p e r e ţ i ^ d e s p ă r ţ i t o r i . C a să a j u n g e m la voi, t r e b u i e să t r e c e m p r i n ei ?" : „Se înfundă". J . „ D a r u n d e vă aflaţi? D a c ă m ă s u r ă m d r u m u l cu î n ă l ţ i m e a i celei m a i m a r i d i n t r e p i r a m i d e l e voastre, cîte s e g m e n t e din a c e s t e a s î n t p î n ă la voi ?" „Tuneluri". „Ce formă
aveţi ? Ce formă
au
locuinţele
în c a r e
staţi ?" ;
„Tuneluri".
j
Şi m a i d e p a r t e , la toate î n t r e b ă r i l e n o a s t r e n e - a u r ă s p u n s cu u n singur simbol — „Tuneluri". C a să fiu s i n c e r , î m i z i c e a m a t u n c i c ă o r i ei, o r i n o i n - a m priceput ceva din sistemul de simboluri. Dar comandorul gind e a altfel. El g h i c e a d e j a c u m s t a u l u c r u r i l e şi a şi l u a t m ă s u r i în consecinţă. In felul acesta n e - a salvat v i a ţ a la toţi. N u , n u
| : \ \ ; ]
la toţi...
I
I s t o ţ k i îşi a m i n t i c ă n u e r a s i n g u r şi-i f ă c u u n s e m n d i n c a p l u i P a v e l P e t r o v i c i , c a ş i c î n d a r fi v r u t s ă z i c ă : a s t a e . . . — C o m a n d o r u l a î n t r e b a t c i n e i-a l u a t în p r i m i r e p e cei doi roboţi care s-au înapoiat din tuneluri. îi luase în p r i m i r e Semionov. Ciberneticianul a dat asigurări că roboţii au trecut p r i n t o a t ă p r o c e d u r a d e c a r a n t i n ă şi că a c u m s t ă t e a u în e o n i pai-timentul de bagaje, într-o c a m e r ă izolată, a d ă u g i n d că
I \ î i \ l i
n i m e n i n u s-a a t i n s d e ei. A u i t a t n u m a i s ă s p u n ă că, v e r i f i - j cînd u ş a camerei, a p u s m î n a pe ea. | C o m a n d o r u l s-a î n c u i a t iar în c a b i n ă , d e r î n d u l acesta i m - | p r e u n ă cu A n t o n , biologul. A m v ă z u t p e u n u l dinti-e e c r a n e l e ' d e c o n t r o l a p r i n z î n d u - s e n i ş t e b e c u r i şi a c u l c a m e r e i d e v a r i a - ' ţie a g i t î n d u - s e p e p a n o u : c o m a n d o r u l şi biologul c o n e c t a u m i - 1 c r o s c o a p e l e cu m e z o n i şi cu n e u t r o n i , e l e c t r o f o r e z e l e , a n a l i z a - | t o a r e l e d e fracţii... i A n t o n a ieşit din c a b i n a c o m a n d o r u l u i b u i m ă c i t . La î n t r e - ' bările noastre răspundea laconic : „Imediat, imediat, aştep- J taţi..." D e s i g u r însă că se g î n d e a cu încoi-dare la ceva, se s t r ă - 3 d u i a să î n ţ e l e a g ă n u ştiu ce. I Apoi a u r m a t o n o u ă „convorbire" cu locuitorii planetei. \ Comandorul a transmis : \ „ D a c ă v - a m înţeles bine, v ă af}aţi în t u n e l u r i ? ' \ l s-a
răspuns :
j
„Tuneluri". „Sau
în a f a i a
16
j tunelurilor?"
.j
— _ _ \1
C o m a n d o r u l l e - a a r ă t a t dii'ei'ite figuri geometrice? — u n t r i u n g h i , u n c e r c — , d a r ei a u r ă s p u n s c u u n s i n g u r d e s e n , c a r e voia să spună : „Tuneluri". „ A v e ţ i corpul în f o r m ă
do tunel ?"
„Tuneluri". „Unde
locuiţi ?"
„Tuneluri". Şi atunci, pe telcecranul dc control a a p ă i u t clar c o n t u rată ipoteza comandorului transmisă pe pereţii tunelurilor. A m văzut i m a g i n e a m ă r i t ă de cîteva mii de ori a microbilor des c o p e r i ţ i p e ,.plăcuţe" şi „ g ă m ă l i i " . Drept răspuns, pe pereţii tunelurilor au apărut milioane de imagini identice. Comandorul şi n e - a s p u s :
ne-a
convocat
în
C.G.
—
consiliu
general
— A ş a d a r , este clar p e n t r u toată l u m e a că aceste fiinţe sînt nişte colonii de m i c r o o r g a n i s m e . A n t o n p r e s u p u n e că în ceea ce p r i v e ş t e nivelul d e d e z v o l t a r e ele se află u n d e v a la m i j l o c î n t r e o m şi f u r n i c ă . E o c o m p a r a ţ i e , d e s i g u r , f o a r t e i n e xactă, d a r în situaţia d a t ă n u se poate găsi ceva exact. D a c ă j u d e c ă m d u p ă posibilităţile d e p r e l u c r a r e a informaţiilor, se p a r e c ă e l e .sînt c a p a b i l e m a i c u r î n d s ă i m i t e d e c î t s ă d e a d o v a d ă d e i n i ţ i a t i v ă şi d e s p i r i t c r e a t o r . P e s c h e m a l o r a u m a r c a t c u o p a t ă locul u n d e se află „ g ă m ă l i i l e " — a ş a le v o m n u m i d e o c a m d a t ă . D a c ă l u ă m d r e p t l a u n ă i p o t e z a l u i A n t o n şi f a c e m o a n a l o g i e cu fui-nicile, p u t e m p r e s u p u n e că a c e s t e e x e m p l a r e sînt cele m a i i m p o r t a n t e , sînt m ă t c i l c , în v r e m e ce a c e l e a din „plăcuţe" îndeplinesc funcţia de lucrătoare, procurînd ener gia şi s u b s t a n ţ e l e n e c e s a r e vieţii. T o t o d a t ă e posibil ca „ g ă m ă liile" s ă î n d e p l i n e a s c ă şi r o l u l u n o r „ c e l u l e a l e c r e i e r u l u i " . T o a t e a c e s t e a v o m c ă u t a s ă l e l ă m u r i m . .Şi-a î i i i . o r s î n c e t c a p u l , c ă u t î n d .să n e p r i v e a s c ă p e f i e c a r e î n o c h i . si a u i ' i n a t : -— V ă p r e v i n î n c ă o d a t ă c ă t r e b u i e r e s p e c t a t c u c e a m a i m t i r e s t r i c t e ţ e p a r a g r a f u l A 7 •— p r u d e n ţ ă a b s o l u t ă . Avem de-a face cu nişte fiinţe cu u n alt m p d de p r e l u c r a r e a infor m a ţ i i l o r , c u alte însuşiri. A t î t a v r e m e cît n - a m o b ţ i n u t d a t e m a i complete despre m o d u l lor de viaţă, vă interzic să pără siţi n a v a şi s ă a t i n g e ţ i obiectele p e c a r e r o b o ţ i i le v o r a d u c e din afară ; n u e voie să v ă atingeţi nici de roboţi. U l t i m a p a r t e a o r d i n u l u i s - a d o v e d i t a fi f o s t d e p r i s o s . N - a u t r e c u t n i c i d o u ă z e c i şi p a t r u d e o r e , şi t e l e e m i s i u n i l e d i n toate cele şase tuneluri a u încetat brusc. A m o r d o n a t robo ţilor să se întoai-că, d a r ei n - a u e x e c u t a t o r d i n u l . — Ş a s e r o b o ţ i deodată..., a zis S e m i o n o v , c l ă t i n î n d sceptic d i n cap. E c e v a ce n u s e a m ă n ă cu nişte defecţiuni obişnuite. Şi nici a intenţii b u n e n u aduce. M a i curînd înclin să cred că e i a u d i s t r u s r o b o ţ i i .sau i - a u c a p t u r a t î n v r e u n fel.
. 17
S e m i o n o v a v e a o b i c e i u l s ă - i î m p u n g ă c u d e g e t u l p e cei c u c a r e v o r b e a , c a ş i c u m a s t a a r fi d a t g r e u t a t e a r g u m e n t e l o r sale. Ei b i n e , c î n d a r ă t ă t o r u l lui l u n g s-a î n f i p t î n p i e p t u l m e u , a m b ă g a t d e s e a m ă c ă a v e a u n g l i i a v î n ă t ă , c a ş i c î n d a r fi f o s t strivită. — M i se p a r e c ă t e - a i l o v i t la d e g e t e tot î m p u n g î n d u - ţ i i n t e r l o c u t o r i i , a m g l u m i t e u , şi S e m i o n o v s-a u i t a t f ă r ă să v r e a la a r ă t ă t o r u l s ă u , i a r a p o i şi la c e l e l a l t e d e g e t e . T o a t e a v e a u unghiile vinete, ca nişte pietiicele d e lazurit. Şi, ştiţi, p r i m u l D a . e l , şi a b i a m a i a m i n t i t poate că a doi roboţi. Şi d e la
c a r e a d a t a t e n ţ i e a c e s t u i l u c r u a fost el. a p o i d o c t o r u l şi c o m a n d o r u l . S e m i o n o v şi-a p u s m î n a p e u ş a c a m e r e i u n d e se a f l a u cei b u n î n c e p u t şi-a p r o p u s să v a d ă ce-i cu ci.
I s t o ţ k i î n g h i ţ i d e c î t e v a o r i î n s e c , şi P a v e l P e t i ' o v i c i î i t i n s e p a h a r u l c u a p ă d e p e m a s ă , d a r g e o l o g u l îl r e f u z ă . o privire p i e r d u t ă se uita u n d e v a î n l r - u n colţ. P e faţa P i o t r se o g l i n d e a t e a m a d e cele ce a v e a să a u d ă a c u m .
în Cu lui
— In locul roboţilor a m v ă z u t pe e c r a n d o u ă g r ă m e z i d e s i ă r i m ă l u r i . în schimb, pereţii încăperii scînteiau in felurite c u l o r i , c a şi c î n d a r fi f o s t b ă t u ţ i î n d i a m a n t e şi r u b i n e . V ă d a ţ i s c a m a c ă p r i m u l l u c r u p e c a r e 1-a f ă c u t S e m i o n o v a f o s t s ă s e i z o l e z e . î m p r e u n ă c u el a r ă m a s . î n c i u d a d i s p o ziţiilor comandorului, doctorul. C o m a n d o r u l n u p u t e a face n i m i c : î n s i t u a ţ i a c a i e .se c r e e a s e . p a r a g r a f e l e S t a t u t u l u i d ă d e a u m e d i c u l u i î m p u t e r n i c i r i largi. Cît d e s p r e ceilalţi m e m b r i ai c x p o d i ţ i o i , c o m a n d o r u l le-a i n t e r z i s să a t i n g ă u ş a c a b i n e i u n d e S C al'l.i b o l n a v u l , S e m i o n o v ş i d o c t o r u l p r i m e a u h r a n a c u t r a n s p o r t o n i l : p . i r 1 < a t r a n s p o r ţ i l u l u i imv pAt i'ui i t k i i î n c a b i n ă e r a d e f i e c a r e d a t ă d e t a ş a t ă şi d i s t r u s ă . D u p ă cîteva ore, doctorul a c o m u n i c a t că toate r e m e d i i l e de caic dispunea erau ineficace. Nimic nu-i afecta pe microbi. Fiinţele crae au rezistat în condiţiile de pe această p l a n e t ă d e v e n i s e r ă i n v u l n e r a b i l e . S t a r e a lui S e m i o n o v se î n r ă u t ă ţ e a , t e m p e r a t u r a se r i d i c a s e , a p ă r u s e r ă s î m p t o m e d e sufocare... P a v e l P e t r o v i c i îi f ă c u u n s e m n d i s c r e t l u i P i o t r : a s f i x i a - T începea cu o u ş o a r ă sufocare, care lua r a p i d propoi-ţii. —
Oriei l de
ciudat
ar
părea,
doctorul
i a S e m i o n o v , D e a l t f e l , şi c i b e r n e t i c i a n u l
nu
s-a
molipsit
m a i b i n e , s p a s m e l e d i n glt î - a u t r e c u t . C a a m i n t i r e rămas numai
pe care nu-1 scotea
colegului nostru
din
putea
deget
că era
—
amintire
prematur
de
prin
la n u
ştiu
au
titan cine
să ne b u c u r ă m : boala
să recidiveze cu o n o u ă
posibil ca ea să se m a n i f e s t e
18
a bolii
unghiile învineţite. Şi încă ceva : inelul de
— s-a p u l v e r i z a t . Ne dădeam seama
de
a î n c e p u t s ă -se s i m t ă
accese.
virulenţă,
era
în lot acest timp, c o m a n d o r u l e r a s u m b r u
şi t a c i t u r n . M - a '
c h e m a t şi m i - a o r d o n a t s ă t a t o n e z c u u l t r a s u n e t e l e ş i c u r a z e l e i mezonice
pereţii încăpeiii
unde
se aflau
două
grămăjoare
de j
sfărîmături metalice — resturile roboţilor. închipuiţi-vă
starea
raza
j de pe scala
me-l
zomicroscopului a început să deseneze nişte pete, arătînd
ero-J
ziunile formate
m e a cînd
verde
p e p e r e ţ i i î n c ă p e r i i şi coloniile d e m i c r o b i
stalate acolo. A m încercat să folosim î m p o t r i v a lor d u ş u l
in-| ionici
şi diferite lichide, d a r n - a a j u t a t n i m i c . î n locul coloniilor tru.se a p ă r e a u
altele. Se h r ă n e a u
cu metal
di.s-i
şi se d e z v o l t a u
în
m e d i u l m e t a l i c m a i r e p e d e d e c î t .se d e z v o l t ă b a c t e r i i l e p e a g a r . Comandorul freze
structura
îl z o r e a
pe Anton,
microbilor.
tul că biologul nostru
cunoştea
piintr-un
de transmisii
întreg
lanţ
care
Ceicelările
se străduia
erau
.să
îngreunaie
obiectul n u m a i de la de pe un ecran
desci-|
de
fap
distanţă,' pe
altul.|
A r e c u r s la m i c r o m a n i p u l a t o a r e , d a r acestea n u ofereau o pre-J cizie p r e a m a r e în a n a t e m i z a r e a
microbilor.
'i
î n acelaşi timp, c o m a n d o r u l se sfătuia m e r e u cu S e m i o n o v | prin videofon. încercau să elalxireze u n plan de comunicare
cUj
„centrii cerebrali" ai microbilor din tuneluri. S-au
trimis
acolo
alţi
doi roboţi.
apărut din nou pereţii scînteietori roboţii
trimişi m a i înainte
Pe
1
ecranele
noastre
au {
căptuşiţi cu „plăcuţe". Din,;
în t u n e l u r i
n u mai rămăsese
nici;
u r m ă , în s c h i m b , în u n e l e locuri d e p e pereţi ..plăcuţele" lua-; s e r ă p r o p o r ţ i i şi .scînteiau m a i p u t e r n i c . Comandorul a
unui
'
a transmis imaginea astronavei, apoi pe aceea J
lunel. care
lor le e r a b i n e
cunoscută.
Le-a arătat
a t u n c i c î n d d i s p a r e i m a g i n e a n a v e i , d i s p a r e şi a c e e a a
că j
tunelu-;i
lui, c e e a «e t r e b u i a sâ în.semne : „ M a i î n a i n t e d e a d i s t r u g e
\o\i'.
n a v a . v o r fi d i s t r u s e t u n e l u r i l e " . T i m p de trei ore neîntrerupt folosind
clementele
deja
'i a emis
verificate
luminoa.se,;!
ale „alfabetului"
rînd altele noi. D a r „convorbirea" n u cam
semnale
avea
şi
elabo-'
consistenţă.
Iată
ce-mi mai amintesc din această convorbire :
ş t
„ P e n t r u a v ă înmulţi, aveţi nevoie de m e t a l ?" „Metal".
\
„Dar noi nu putem mai
avem
să vă lăsăm decît obiectele de care
nevoie. Răspundeţi-ne
dacă
veţi
fel încît n i m e n i d i n t r e v o i s ă n u r ă m î n ă î n Spera
poale că prin
putea
face
în
nul aşa-
astronavă".
n u ştiu ce linii d e c o m u n i c a ţ i i ,
necu-j
n o s c u t e n o u ă , ei îşi v o r p u t e a r e c h e m a h o a r d e l e d i n n a v ă . D a r ' făcea
lucrul
acesta
mai degrabă
deoarece
unul
dintre
grafele Statutului cerea ca în cazul unei întilniri cu fiinţe d a u s e m n e de raţiune să se întreprindă totul p e n t r u
i
unor contacte paşnice.
, 19 Ei
au
răspuns : „Metal".
para care
realizarea^ % }
C u acelaşi c u v î n t a u r ă s p u n s la t o a t e celelalte î n t r e b ă r i . Trei ore m a i tîrziu, a m î n d o i roboţii noştri au a m u ţ i t p e n t r u totdeauna. Lstoţki s e u i t ă , n u s e ş t i e d e ce, la d e g e t e l e s a l e şi zise c u un aer distrat : — Cînd îmi a m i n t e s c a c u m de toate acestea, m i se p a r e că ..raţiimca" pe care le-o atribuiam noi m i c r o b i l o r e r a i n e x i s tentă ; prea a r d e a m de d o r i n ţ a de a o v e d e a peste tot m a n i festîndu-se. R ă s p u n s u r i l e lor n u e r a u decît o coincidenţă pro v o c a t ă d e d e f o r m a r e a s e m n a l e l o r n o a s t r e ,şi d e r e f l c c l a r e a l o r pc pereţii tunelurilor. P a v e l Petrovici lovi într-o d o a r ă cu degetele în speteaza r ^ l n l i u l n i . si I s t o ţ k i îşi d ă d u s e a m a că se a b a t e de l a f i r u l relatării sale. — Trebuia luată nt-întir/iat o hotărîrr. Microbii din n a v ă c o n t i n u a u să se înmulţ(>ască. A t u n c i c o m a n d o r u l i-a o r d o n a t lui S e m i o n o v să p r e ' - ţ ă t e a s c ă genhasul. —
Genhasul ?
— A p a r a t u l a v e a u n i n d e x , d a r n o i îi s p u n e a m g e n h a s — f ^ e u e r a t o r u l dc h a o s , C î n d v a a fost c e a m a i p u t e r n i c ă a i ' m ă a cosmonauţilor care explorau alte planete. Aparatajul de bază e r a m o n t a t p e n a v ă , o c u p î n d c a m o c i n c i m e d i n s u p r a f a ţ a ei. C o s m o n a u ţ i i l u a u cu ei p i s t o a l e l e cu î n c ă r c ă t u r ă şi u n r e c e p t o r p e n t r u comenzile date de creierul cibernetic al genhasului," Creierul cibernetic avea o m e m o r i e vastă, în care e r a u în r e g i s t r a t e m i l i a r d e d e r i t m u r i c a r a c t e r i s t i c e f i i n ţ e l o r vii. El dirija m a n i p u l a t o a r e l e c a r e e x a m i n a u o b i e c t u l s u p u s distru-g e r i i — fie d e la d i s t a n ţ ă , cu a j u t o r u l a n a l i z e i s p e c t r a l e şi a locaţiei, fie d i r e c t , s t a b i l i n d r i t m u l c a r a c t e r i s t i c r e s p e c t i v . A p o i d ă d e a o c o m a n d ă s i s t e m u l u i e x e c u t i v şi c r e a f l u x u r i d e i m pulsuri din diverse particule nucleare. Dirijînd ritmul impulsu rilor, p e r t u r b a r i t m u l f u n d a m e n t a l al obiectului, p r o v o c a h a o s şi o b i e c t u l se d e z a g r e g a i n e v i t a b i l . D e altfel, g e n h a s u l p o a t e fi f o l o s i t ş i c a stimulator. C î n d S e m i o n o v a raportat că aparatul e gata, c o m a n d o r u l a convocat u n C.G. de zece minute... A b i a a c u m , P a v e l Petrovici b ă g ă de s e a m ă că tot t i m p u l cît a v o r b i t I s t o ţ k i n u i-a s p u s n i c i o d a t ă c o m a n d o r u l u i p e n u m e , c a şi c î n d e l a r fi e x i s t a t p e n t r u d î n s u l n u m a i c a o p e r s o a n ă oficială, n u şi c a o m . — S e m i o n o v şi doctorul asistau la C.G. de la distanţă, prin i n t e r m e d i u l videofcnului. De fapt Consiliul n - a v e a nici u n r o s t : a v e a m oare de făcut vreo alegere ? Dar comandorul ţinea să respecte p a r a g r a f u l respectiv din Statut. Şi a a v u t d r e p t a t e : cineva a ridicat totuşi obiecţii. Şi acesta a fost S e m i o n o v . O b i e c t a n u î n g e n e r a l î m p o t r i v a folosirii g e n h a s u l u î , ci
20 ^ ^
î m p o t r i v a folosirii flvixui'ilor d e n e u t i ' o n i , p e c o n s i d e r e n t u l c ă i a c e ş t i a a r d i s t r u g e d e l'apt t o a t e c o l o n i i l e d e m i c r o b i d e p e j planetă. ' — P u t e m încerca să folosim fluxuri cu o forţă d e pene- i traţie m a i mică, a p r o p u s el. | — N - a v e m timp d e experienţe, i-a replicat comandorul. I Semionov
n u se dădea bătut :
— A t u n c i m a i întîi d e c o l ă m şi a c ţ i o n ă m g e n h a s u l colo d e limitele atmosferei planetei. — Asta cere timp, a zis intransigent comandorul.
j de din- | | j
N u l - a m v ă z u t n i c i o d a t ă p e S e m i o n o v a ş a d e r e v o l t a t şi furios. A început s ă ţipe, zicînd c ă n o i , oamenii, r e c u n o a ş t e m n u m a i civilizaţiile care se.qraănă cu a noastră, că, n e g î n d î n v o r b e antropomcM-fismui, îl p r - o m o v â m î n p r a c t i c ă . L - a f ă c u ţ i p e c o m a n d o r h o m o ş o v i n i s t . N e - a p r e v e n i t c ă v o m distruge''.* n i ş t e f i i n ţ e d e s p r e c a r e n u ş t i m m a i n i m i c şi c a r e s e putea .| s ă fi a j u n s l a u n î n a l t g r a d d e d e z v o l t a r e . | Comandorul a trecut cu vederea epitetele supărătoarei şi a zis : | — E u cred că, afară d e d u m n e a t a , e limpede p e n t r u toţii c ă d u m n e a t a ş i A n t o n v - a ţ i î n ş e l a t . C a t>ra;l d e d e z v o l t a r e , î fiinţele acestea sînt m u l t inferioare furnicilor. C î t despre capa-1 citatea d e a reflecta semnalele, această însuşire o a r e şi n a t u r a l anorganică. D a r ecoul e r a socotit o fiinţă v i e n u m a i î n poveşti, i î n cazul d e faţă a v e m d e - a face c u u n ecou aparte, p e c a r e : l - a m p u t e a d e n u m i e c o u selectiv... D i n p ă c a t e , n - a v e m posibili-; tatea s ă c o n t i n u ă m cercetările. N - a v e m t i m p nici m ă c a r p e n t r u ' discuţii d e prisos. F i e c a r e m i n u t d e întîrziere face s ă s p o r e a s c ă riscul. Şi d u m n e a t a vrei ca, d e dragul ipotezelor dumitalo,: să p u n e m în j o c viaţa o a m e n i l o r şi informaţiile obţinute ? Şi, f ă r ă a m a i a ş t e p t a r ă s p u n s u l l u i S e m i o n o v , a c o m a n d a t : i — Execută
ordinul !
ţ
P a v e l P e t r o v i c i îşi s ă l t ă c a p u l şi s e u i t ă î n ochii l u i | I s t o ţ k i , c a ş i c u m l - a r fi î n t r e b a t : ş i n u l - a e x e c u t a t ? j — Semionov a acţionat genhasul. Cred că e r a într-o stare | asemănătoare cu aceea a aviatorului care a aruncat p r i m a j b o m b ă atomică. î n acelaşi timp a m început să n e p r e g ă - | t i m d e s t a r t . N i m e n i d i n t r e n o i , a f a r ă d e c o m a n d o r şi d e | Semionov, n u m a i v e d e a m p e ecran tunelurile. N e imagi-'j n a m î n s ă p e r f e c t d e b i n e c e p u t e a s ă fi r ă m a s a c o l o : p e - | reţii muţi, care n - a v e a u să m a i ră.spundă niciodată la niclj u n fel d e semnale. I A n t o n o v a verificat c u a j u t o r u l i n d i c a t o a r e l o r c u raztej dacă nava e r a bine sterilizată. | Comandorul a cemsultat paragrafele Statutului şi i - a | permis doctorului să iasă d i n „detenţiune" dacă el consi-l
^ 21 I
d e r ă l u c r u l a c e s t a lipsit d e pericol. D o c t o r u l a zis că nici S e m i o n o v n u m a i e bolnav, că u n g h i i l e v i n e t e sînt numai o c o n s e c i n ţ ă a bolii. D a r c o m a n d o r u l i-a o r d o n a t c i b o r n e t i cianului să m a i r ă m î n ă în cabină. Făcea asta m a i d e g r a b ă pentru u n plus de siguranţă, fiindcă Statutul n u cuprindea nici u n p a r a g r a f c u p r i v i r e la , , u n g h i i l e v i n e l e " . D o c t o r u l i - a spus că . S e m i o n o v se află i i i l r - o g r e a s t a r e d e d e p r e s i u n e p.iliieă .şi că a r t r e b u i .să stea p r i n t i - e o a m e n i , d a r c o m a n d o r u l (.ia neînduplecat. A p o i , î n t r - o b u n ă zi, v i d e o f o n u l d i n c a b i n a l u i S e m i o n o v n - a r ă s p u n s l a a p e l . S e m i o n o v s-ii o t r ă v i t . . . Moartea lui l-a afectat foarte muU pe comandor. A ajuns pînă acolo încît şi-a p u s de d o u ă ori viaţa în joc f ă r ă a fi f o s t n e v o i e s - o f a c ă , d e ş i l u c r u l a c e s t a e r a c a t e goric interzis de u n p a r a g r a f special al S t a t u t u l u i . I s t o ţ k i î n t î l n i p r i v i r e a lui P a v e l P e t r o v i c i şi t ă c u , s i l i n du-se să-şi aducă aminte de ceva. — A, da... M - a ţ i m a i î n t r e b a t d a c ă d u c e a m u l t dorul P ă m î n t u l u i , al o a m e n i l o r . Ei bine, d u p ă t o a t e întinderile a s t e a lipsite d e v i a ţ ă şi d u p ă m i c r o b i i aceia .,raţionali"... —
Am
înţeles,
interveni
Piotr.
G e o l o g u l îşi zise s u r p r i n s : „ C e p o ţ i t u s ă î n ţ e l e g i ?" N u b ă n u i a c ă P i o t r i - a r fi p u t u t v e d e a i m a g i n i l e ce r ă s ă r e a u î n c r e i e r - u l .său : p e n t r u a c e a s t a e r a s u f i c i e n t .să c o n e c teze telepatoamplificatoarele. D a r gigantul n-a făcut lucrul a c e s t a . Ş i g e o l o g u l s - a r fi m i r a t î n c ă ş i m a i m u l t d a c ă a r fi a f l a t d e ce n - a făcut-o...
VI „Acum
ştiu
că :
P r i m u l caz d e a s f i x i e - T s-a î n r e g i s t r a t la u n o m cu care a stat de vorbă navigatorul. î n al doilea r î n d : a g e n t u l asfixiei-T e i m u n la douăziaci d e m i i d e p r e p a r a t e m e d i c i n a l e d i n c e l e m a i puter nice ; asta e tot ce au putut medicii să probeze pînă acum. î n al t r e i l e a r î n d : deşi s-a folosit g e n h a s u l , o parte dintre microbi ar fi p u t u t rezista. î n al p a t r u l e a r î n d : p r i n t r e m e m b r i i echipajului, dorul P ă m î n t u l u i a devenit insuportabil. Cînd s-au văzut iar pe P ă m î n t , cosmonauţii se gîndeau, fireşte, n u la respectarea c a r a n t i n e i , ci c u m s ă p ă r ă s e a s c ă m a i d e g r a b ă n a v a . P u t e a oare K a n t o v să-i reţină, să-i silească să execute toate condiţiile
22
carantinei ?
M ă g i n d e s c la K a n t o v
m o a r t e a lui
Semionov.
Mai
sînt
De
ce
aproape De
şi
cîteva
asfixia-T la
ce
doi
apărut
după
aparatele
devenit el
după
întrebări :
a
ani
aşa cum a
de
la
navigator
zborul
la
pe
postul
aşa
de
tîrziu,
planetă ?
de
carantină
au
arătat
că
n a \ a e r a perfect sterilizată ?" Pavel
Petrovici
fapte
şi
le
nimic
nou.
punsul
cîntări
dispuse îşi
la
din
într-o
zise :
nou
altă
Oricum
ultimele
două
o
în
minte
toate
ordine.
Nu
fi
pentru
fost,
întrebări,
aceste
descoperi
trebuie
a să
însă
găsi
răs
ştiu
mai
m u l t e d e s p r e a g e n t u l bolii". P e n t r u o clipă v ă z u cu ochii m i n ţ i i c o n t u r u r i l e clădirii p e c a r e u r m a s-o —
Zburăm
Pavel toate în
la
aparenţele, lui
—
Mă
duci
—
E-n
tot
îl
întrebă
luă
în
copiii, formă era
şi-a
deconectat
şi l e - a
Piotr.
şi îşi zise : , , D u p ă
telepatoamplificatoarele
conectat
acum.
De
ce?"
acolo ? se
aşa
n-avem
organ
el
Istoţki
regulă,
călătorie îl
viziteze.
medicală ?
Petrovici se întoarse spre gigant
camera
dar_
Baza
oferi
de
mult
de
braţe
pe
un
Piotr.
in
îndoiesc
ca
în
că
va
aparatul
fi
de
o
zbor,
mers. Pavel
Petrovici
înveliş protector
plasat
Mă
confortabilă
umăr
sînt
luaţi
şi c o n e c t a g r a v i i a l o r u l .
Acest
şi p u t e a
aşa
ser\i
nu
cum
numai
jjentru
de
etaje,
din
plasări. în
di'pjrl.ire
material
plastic,
din
Discul
foi.
deasupra
.iparu
un
tlisc
metal
şi
sticlă,
era
suspendat
Pămîntului,
Aceasta
era
Baza
mobilă
Microtaiologul-şef seră
anevoie
Profesorul niţă,
nu
această
se
la
dar
Pavel
—
Ei
bine,
torul
său
profitat care
o să şi de
m-am
şi
nu!
tot
aşa
dreptul
la
pe
o
masiv, mulţumit
pregătea
Mracek
scoase
Ochii
lui
zise la de
să-1 invoc, ceva mari
pe eu
de
metri mată.
doi
pătrijn-
un
locţiitor,
pare
uitau
la
astea.
la
altci
Dumnea —
considera al
rău,
între
buf
categoric :
locţiitorul
Puteţi
de
primească
trimită
ton
anchetator îmi
profil
să
figurile
intermediar se
prăjitură
pojghiţă Cei
cu
să-i
d a r v a t r e b u i să r ă s p u n d e ţ i la î n t r e b ă r i l e suspin.
o
medical,
nimeni.
prea
infinit.
meu
cu
cincizeci
cu
Centrului
Cunosc
trimiteţi
vreo
bărbat se
Petrovici
multe
său.
el
ne
jenat
a
un
nici
vizitatori
la
primea
Mracek,
neva, voastră
nu
mai
semănînd
acoperit
adjunctul
arătă
oră
fiind
e u
la
că
aju
am
Consiliului, dragă
şi pe
profesore,
noastre. un
nerăbdători
geamăt la
cei
doi
şi
un
vizii-
tatori. „ A r e o c h i i l ă r g i ţ i d i n p r i c i n a s t i m u l a t o r i l o r , îşi z i s e P a v e l .P_e t. r23 ovici. A c u m , p e r s o n a l u l u i de la C e n t r u l m e d i c a l n u - i a r d e
(Se s o m n . D a r ţ o a l ă c o m p a s i u n e a m e a în evitarea u n o r întrebări d e prisos".
se
p o i t c
exprlmti
numai
Zise : — A m să v ă p u n d o u ă î n t r e b ă r i , profesore, d u p ă c a r e oricine d i n t r e asistenţii d u m n e a v o a s t r ă , s a u cliiar u n rotaotinformator, v a face completările necesare. M ă interesează s ă ş t i u d a c ă u n o m a p u t u t să p o a r t e f o a r t e liniştit în et b l e s t e m a t e l e a s t e a d e b a c t e r i i v r e m e c!x' d o i a n i . făr-ă a b ă n u i că e b o l n a v V — Boala e o stare a organismului deja luptă, zise r e p e d e pj-ofesorul. — Doi a n i , îi a m i n t i Pavel Petrovici. Profesorul trebă : — C e fel —
Un
înţelese de
om
cosmonaut.
că şi
nu
va
scăpa
aşa
ang.ijat
în
lesne.
în
de
unde ?
într-o
astronavă.
în
doi
ani
de
zbor.
A n c h e t a t o r u l se aştepta ca profesorul să-i r ă s p u n d ă d e î n d a t ă , d a r M r a c e k r ă m a s e tăcut. F ă r ă să-1 p r i v e a s c ă pe P a v e l P e t r o v i c i , d ă d e a d i n c a p m laet e u g m d u r i l e c'c-l f r ă mîntau. — La întrebarea dumneavoastră trebuie să răspund t o t u ş i : „ D a , p u t e a " , zise el s o l e m n , r i d i c î n d u - ş i a r ă t ă t o r u l . V ă i m a g i n a ţ i ce î n s e a m n ă vitalitatea m i c r o b i l o r ? A ţ i auzit de starea latentă ? Toată viaţa, în corpul nostru stau ascunse s u t e d e s p e c i i d e m i c r o b i g e n e r a t o r i d e boli, şi n o i l i a b a r n - a v e m d e ei. P î n ă şi u n m i c r o b a t î t d e a c t i v c a a g e n t u l a s f i x i e i - T , a f l a t în c o n d i ţ i i p r i e l n i c e , p o . i t e s t a a s c u n s fără s ă s e î n m u l ţ e a s c ă . A p r o p o : l i t e r a l m e n t e î n u l t i m e l e oi-e a m c o n s t a t a t că el p o a t e f o r m a spori. I a r sporii m i c r o b i l o r s î n t g r e u d e d e s c o p e r i t în o r g a n i s m , c h i a r şi la o a n a l i z ă m i n u ţ i o a s ă . M a i m u l t , m i c r o b u l p u t e a s ă s e fi p ă s t r a t n u î n s t a r e f i n i t ă , ci î n „ s c h i ţ ă " , c a o e r o a r e s a u u n a d a o s l a o , , î n r e g i s t r a r e " din acizii nucleici ai celulelor. î n acest c t w : este aproape imposibil de observat microbul. Pavel Petrovici vru să zică : ,,Mulţumesc, m i - a ţ i r ă s p u n s cu prisosinţă la a m b e l e î n t r e b ă r i " , cek se pornise pe vorbit :
piofesore, dar Mra
— Acest coc n e o b i ş n u i t d i s p u n e de u n m e c a n i s m de a d a p t a r e i r e p r o ş a b i l . A ş z i c e c ă e c e v a c;^ r . - a r p u t e a asemui n u m a i c u a c l i i p t a b î l i t a t e a u n e i fiinl.e r a ţ i o n a l e . — C u m ? făcu fără să v r e a Pavel tise de cele spuse de Istoţki... Mracek zîmbi : —
O
comparaţie
neavoastră,
oare
monocelulară,
24
fără
şi
asta
Petrovici.
nimic
mai
nu
perfecţiunea
sisteme
e
mult.
complexe
de
îşi
si
dum
O
fiinţă
care
totuşi
Gîndiţi-\;'i însăşi ?
apărare,
amin
se a p ă r ă împotriva celor mai puternice remedii cunoscute m e d i c i n e i . î n c e p e m o e n e r g o t e r a p i e , şi m i c i o b u l lormea/ă s p o r i : i n t r o d u c e m î n s î n g e t i n o a z ă , şi m i c r o b u l secretează u n ferment special, care o dizolvă; clătim bine gîtul b o l n a v u l u i c u a n t i b i o t i c e , şi m i c r o b u l s e r e t r a g e d i n celulele d e la s u p r a f a ţ ă în cele aflate dedesubt, totdeauna la o a s e m e n e a profunzume încît soluţia nocivă să nu-l ajungă. Coboară tot m a i adînc, paralizează cu toxine centrii ner v o ş i l o c a l i şi a c e ş t i a n u m a i e m i t s e m n a l e . B o l n a v u l nu simte nici o durere, organismul n u angajează lupta... Fie c a r e s p e c i e a r e s t r a t e g i a şi t a c t i c a sa, c e a î n c a u z ă însă a r e o tactică a p a r t e . E î n t o t d c a i m a g a t a să se a d ă p o s t e a s c ă î n d ă r ă t u l u n u i ficut, s ă s e t r a n s f o r m e î n s p o i i , ş t i e s ă s e ,,deghizeze" rapid, ca un veritabil artist I P e suportul calendarului se aprinse un beculeţ, lumin î n c l o t ă b l i ţ ă p e c a r e e r a u î n s c r i s e c î t e v a c u v i n t e şi a c e l e c e a s o r n i c u l u i d e - a l ă t u r i . P r o f e s o r u l se u i t ă la calendar, la acele c e a s o r n i c u l u i şi f a ţ a lui e x p r i m ă spaima. —
M-am
luat cu vorba
şi s î n t a ş t e p t a t .
Azi a v e m
o
con
sfătuire a secţiei. L a r e v e d e r e ! î n a n t i c a m e r ă vă aşteaptă u n robot de la seviciul d e informaţii. El vă v a răspunde la celelalte întrebări. Salut I Nu tuia
apucară
se
bine
luminară.
diferite
să
iasă
Apărură
din
camere.
Consfătuirea
în anticameră greier ridicat pe
îi î n t î m p i n ă lăbuţele din
vedea
un
—
Aş
cabinet,
imaginile
aces
aflaţi
în
u n robot care s e m ă n a cu u n s p a t e . P e p i e p t u l s ă u p l a t se
număr.
Mandibulele
antenelor
dau
pe
o
pereţii
oameni
începuse.
vrea
să
cînd
unor
raită
la
se
legănau
clinici,
îi
uşor.
spuse
Pavel
Petrovici. — Clinici, r e p e t ă robotul cu o voce s u a v ă de femeie. Din p i e p t îi ieşi t u b u l u n u i r e f l e c t o r , a p o i ţ î ş n i o r a z ă , şi p e r e tele pe
dispăru. o
Pe
locul
autobrancardă,
peretelui
sprijinit
în
apăru
un
mîini.
salon.
Mîinile
P a r c ă cerea ceva, n - a v e a aer suficient, nările spasmodic, faţa i se învineţise. A l t s a l o n . O f e m e i e . O c h i i îi i e ş i s e r ă d i n sfîşietor, pe
tînăr
Petrovici
— D e s t u l ! aise ecran se stinse.
înghiţind
simţi
aerul
spasme
răguşit
(SFIRŞITUL
: . 25,
i
bolnav
tremurau. se
umflau
orbite.
Ţipa
sălbatic...
I a t ă şi u n nisip... Pavel
Un îi
şi
în
ca
gît.
imaginile
IN NUMĂRUL
un Se
peşte
sufoca
dispărură, VIITOR)
aruncat şi
el.
peretele-
CONTEMPORANUL NOSTRU JULES VERNB Aparilia siriiultană a zece dhilrc ''clc mai (into.\cute romane ale l u i J i d e s V e r n e i n p o p u l a r a c o l e c ţ i e i . i v i o clc p c c h e ( t i r a j : %m m i l i o n de e x e m p l a r e ) c o n s t i t u i e încă o m ă r t u r i e a a u d i e n ţ e i de care se b u c u r ă m a r e l e s c r i i t o r j r a n c e z i n r i n d u l u n u i p u b l i c foarte larg. yl.şa c u m au a r ă t a t n u m e r o ş i , c o m e n t a t o r ' : , a c e s t fapt se d a i o r e ş t e i n p r i m u l rind p e r m a n e n ţ e i u m a n e a u n o r personaje ca P h i l e a s Fogg, c ă p i t a m d N e m o , P a g a n e l , R i b u r , Dick Sand, d o c t o r u l .Sarra.sin, M a t l h i a s .Sa)idorf... N u p n i e m fi i n s ă de acord cu v e c i l e care s u s ţ i n că a n t i c i p a ţ i i l e ;H'r;iicuc nu d e v e n i t caduce .şi n e i n t e r e s a n t e p e mă.stira t r a d u c e r i i lor in i^iaţă. C r e d e m , d i m p o t r i v ă , cu u n factor i m p o r t a n t al s u c c e s i d u i operei l u i .fules V e r n e e s t e t o c m a i p o s i b i l i t a t e a p e care o oferă de a p u n e aUilnri o s e a m ă dc p r e v i z i u n i î n d r ă z n e ţ e şi r e a l i z ă r i l e t e h n i e a - ş t i i n ţ i f i c e c o r e s p t n r . a l o n r e . O a m e n i i s i n i şi v o r fi t o t d e a u n a d o r n i c i să cunoa.'^cu i m a g i n e a despre riitor a predec^s o r i l c r m a i m u l t sau m a i p u ţ i n î n d e p ă r t a ţ i —- ca ş i , de altfel, a contemporanilor. P r i n t r e c e l e c î t e v a a n t i c i p a ţ i i v e i i i i e n e care nu r e : i \ l a t pînă a c u m a s a l t u l u i r e a l i t ă ţ i i se n u m ă r ă şi zboru! e i r e u m l u n a r al u n e i c o s m o u a v e c u echipnj. l U t i u i e l e \nerr\e nh- c o s m o n a u t icii 071 apropiat i n s ă s i m ţ i t o r ziua iu care o m u l va da ocol p a l i d u l u i n o s t r u s a t e l i t şi v a p u n e apoi p i c i o r u l pc suprafaţa l u i lipsită de v i a ţ ă . E m o m e n t i d , d e c i , .să a r u n c ă m o scurtă p r i v i r e asupra celor două r o m a n e care au s l i r u i t s e n z a ţ i e cu u n secol in u n n ă : D e l a P ă n i i n t l a L u n ă şi Iti j u r u l
Lunii.
Ideea s t r ă p u n g e r i i c u i r a s e i g r a v i t a ţ i e i c u u n o b u z r e p r e z i n t ă p r i m a s o l u ţ i e t.eoreiieă v a l a b i l ă a p r o b l e m e i p ă t r u n d e r i i i n s p a ţ i u l c o s m i c . Dacă m i p u n e m la socoteală născocirile naive ale Secolului al X V I l - l e a ' , s i n g u r a încercare anterioară l u i Lucian din Samosala îl pune pe eroul său din JIcaromenipp u l e 's Scriitorul W ' r n e sau degrec a f u n d a m e n t a o a r e c u m ş t i i n ţ i f i c z b o r u l de la călătoria dincolo de nori să-şi prindă de umeri o aripă P«ieă mpajură i n t laşi Luna u n ăde iivultur. a p a r ţ Iar i n e Domlngo l u i EdgarGonzales, A l l n n eroul Poc.cărţii DarluimGodwin ijlocul pOmul r e c o nîni z aLună, t de îşiel săvîrşeşte î n p o v e sascensiunea t i r e a NcaM n u i l a i runul i t i m jcîrd j l a r edea lebede unui cu' i ajutorul sălbatice,H dresate anume a n s P h asâa lzboare l e s t e împreună. un... balon. 26
27
ca idcea i u i Jnli'\ WTIIC rc])r^':inld prima soluţie u p n . b l e m e i ai (Uscuiic. I n i r - u d e i m r , s-ar putd.a c o n s t r u i (cel. puliu pc h/rlic) ini hin capabil s ă - ş i trinvlu obuzul în L u n ă , după c u m s-ar p u t e a descoperi o „ p u l b e r e " care sâ d e z v o l t e j o r ţ a n e c e s a r ă . Dar un a s e m e n e a mijloc ar e x c l u d e p r e z e n t a u n u i o r g a n i s m c i t de c i t e v o l u a t în i n t e r i o r u l v e h i c u l u lui cosiiiie. P e n t r u că i n t i m p u l m i ş c ă r i i sale p r i n ţ e a v a t u n i d u i , o b u z u l ar trece aproape i n s t a n t a n e u de la O la 16 k i l o m e t r i p e secundă a < l e l e r a ţ i e dc ş a i i e c i de mii de ori superioară a c c e l e r a ţ i e i a t r a c ţ i e i P ă m î n t u l u i . B a r b i c a n e , N i c h o l l s şi Michel A r d a n ar j i < i n t ă r i t , la capătul c u r s e i , t r e i - p a t r u t o n e j i e c a r e şi această c r e ş t e r e ultrarapidă a g r e u t ă ţ i i lor ar fi a v u t acelaşi efect ca a t u n c i cind s-ar fi aflat m i în i n t e r i o r u l o b u z u l u i , ei in SiiHiiciiiii
teoretica
faţa l u i !...
I n t e r e s a n t e s t e că in p a r t e a a doua a c i c l u l u i , î n juri.il L u n i i . apare şi mijlocul adcci:at intr-adevăr zborului cosmic : rache t e l e , pe care cei trei c o s m o n a u ţ i le folosesc insă n u m a i p e n t r u a d e s p r i n d e o b u z u l d i n î m b r ă ţ i ş a r e a a t r a c ţ i e i l u n a r e .şi a-l face să recadă pe P ă m î n t . .Se pare ca această a n t i c i p a ţ i e s e c u n d a r ă l-a in.spirat
totuşi
pe
Ţiolkovski,
mare
şi mărturisit
admirator
al scriitorxdui francez. In p a g i n i l e care u r m e a z ă , vă p r e z e n t ă m c î t e v a r e p r o d u c e r i d}ipu i l u s t r a ţ i i l e o r i g i n a l e ale r o m a n e l o r D e l a P ă m î n t l a L u n ă şi î n j u r u l L u n i i , î n s o ţ i t e de i m a g i n i ale înfăptuiriler co.şmon a u t i c i i c o n t e m p o r a n e . P r i v i n d u - l e , să nu i d t ă m că le d e s p a r t e u n secol şi că î n s u ş i .Jules V e r n e s p u n e a , cu i n c o m p a r a b i l a m o d e s t i e a omuUd de g e n i u : „Tot ceea ce i n v e n t e z , t o t ceea ce nă.'icocesc va r ă m î n e mai prejos de a d e v ă r , p e n t r u că va iJeni o zi în care c u c e r i r i l e şiihiţc) Ic ror i n t r e i ' c pe cele ale imagi naţiei". ION HOBANA Ilustraţiile din romanele lui Jules Verne „De Ia Terre â Ia Lune" şi „Autour de la Lune" aparţin Iui £ m i l e B o y a i d şi lui A. de Neuville, fiind gravate de Hîldibrond ; ele au fost reproduse după ediţia franceză din 1920. Desenele cate înfăţişează zborul real în Cosmos au fost lăcute de Aurel Buiculescu după diferite materiale documentare. 1 . Lansarea obuzului-vagon imaginat de scriitorul francez şi a unei cosmonave moderne (pag. 27). 2. Cabina proiectilului lansat spre Lună, din romanul Iui Jules Verne ; interiorul cosmonavei sovietice „Vostok" (pag. 29). 3. Barbicane, Michel Ardan, Nicholls şi animalele lor în stare de imponderabilitate (pag. 30) ; pilotul-cosmonavit Aleksei Leonov, zburind în spaţiul cosmic alături de nava „Voshod-2" (pag. 31). 4. „Recuperarea" proiectilului jules-vernian şi amerizarea uneia dintre capsulele americane „Gemini" (pag. 32).
29
30
3T
Tiparul executat la Combinatul poligrafic „Casa Soînteii"
A b o n a l i - v ă la revisfa . Ş f i i n i ă şi t e h n i c ă " — p u b l i c a ţ i e lunară e d i f a t ă d e C C . al U - T - C . şi Consiliul pentru răspîndirea c u noştinleior cultural-ştiintificeAbonamentele se p r i m e s c d e c ă t r e oficiile poştale, factorii p o ştali şi difuzorii v o l u n t a r i din î n t r e p r i n d e r i şi instituţii p î n ă la d a t a d e 2 5 a l e f i e c ă r e i luni, cu d e s e r v i r e a î n luna u r m ă t o a r e . Revista se găseşte d e v î n z a r e la t o a t e c h i o ş c u r i l e p e n t r u d i f u z a r e a presei şi d e b i t e l e O . C . L .
m PREŢUL 1 LEU
41007
LU
t— O. UJ