CPSF_290

ANDREI BONCEA CURTEA DE ARGEŞ

1 |

CELE DOUĂ SAU TREI EXISTENTE ALE LUI T I B E R I U POP

-1

CONSTANTIM PASCUl CLUJ

1

MŞWA TlMPlJll)!-

m UIT noDERN UN UNIVERS ÎN CARE TIMPUL ESTE REVERSIBIL

Colecţia „POVESTIRI ŞTIIHTIFICOFAmSTÎCE» «ditată de revista

^tpinta f iehiiica A n u l XII

15 decembrie 1966

Anului

nou

urâm citit ^i nmtri tradiţionalul yfLa mulţi aniV^ noi succese în muncă Redactor

tIUrar:

CoperU.d«««n :

A D R I A N ROGOZ VICTOft

P r e z o n t a r e o g r d f k o ! C'

WrolMAMN \NELIUC

G

«Ie două

lucrări

pe

care

le public&m

tn

nttmărul

de fală al Colecţiei sint legate î n t r - u n fel d e o «tiwmUă l a t u r i a opere» l u i WelU. Este drept că A. Boncea n-a c u n o s ­ c u t „ P o v e s t e a răposatului domn Elvesham" a t u n c i e î n d a scria „Cele două sau trei existenţe ale lui Tiberiu Pop". T o t u ş i — fără să d t o u l eăm acţiunea celor două p o v e s t i r i — p u t e m preciza că tema lor este asemănătoare : „transplantarea" p e r s o n a l i t d ţ i j u n u i o m S n t r - a l t u l . In­ teresant e î n s ă ceea ce deosebeşte cele două n o r o t i u n i i a u , m a i b i n e spus, ceea ce le face complementare.

In „Povestea răposatului domn Elvesham" (publicată In 1S97, deci cu aproape cijiciseci d e a n i î n a i n t e ca Avery, M c Leod şi M c Carthy lă fi demonstrat îiatura chimica a materialului pcneticj, schimbarea celor două „ e u r l " e s t e o p e r a t ă CM a j u t o r u l u n e i s u b s t a n ţ e ( u n praf trandafiriu). Î n t r e b a r e a c o r e se pune este dacă m e n ţ i o n a r e a o c e s t u i praf trandafiriii, este s u j ' i c i e n t a p e n t r u a c o n f e r i n-uuelei c o r o c t e r u l f t i h i t i / i c o - f a n t o s t i c . P r o b l e m o n u constituie un simplu amfinutit e p i ­ s o d i c , ei, d i t p d c u m vom vedea, are u n c o r o c t c r m.ai g e n e r a i .

Fireşte, c n n o s c î n d t n t r c a o o evoluţie a s c r i i t o r u l u i , s î n t c m SndrituiJ* *ă dăm p o v e s t i r i i p o m e n i t e o « e m n i / t c a ţ t e m a t e r i a l i s t a . D u p d t e m e i n i c a « t u d i i ş t i i n t i / i c e f p r t n î r e profesorii săi se numărau sauanfl iluştri ca bioloflîil T h o n m s Uuxley), Wells p u b l i c ă î n colaborare cu R. A. Gregari/ un „Manual de bioloflic" (1S93). După acest d e b u t , a u f o r f J c e l e b r u l u i Compendiu de istorie" a î n t i i t a t t i m p de o j u m d t a t e d e veac p e n t r u c u n o a ş t e r e a ţ t i i n ţ i / i c i i a l u m i i ţ i a j o c i e t £ ( i i . Şi aceasta nu nuntol tn opera lui teoretică, ci şl î n c e o b e l e t r i s t i c a .

C h i a r î n p o v e s t i r e a p e c a r e o p u b l i c a m acum, eroul ei mărturU • e j t e ; „ P r i n ce mijloc e posibila o csemenea mcfaraor^oîare —• i o ( d cct>« m a i p r e s u s de înţelegerea mea, deşi, de cînd sînt capabil *ă fltndesc, am acceptat ideile m a t e r i a l i s t e " . B l i m p e d e că p o t i c s t i r e a « - a r p u t e a p r e t a ţ i l a o i n t e r p r e t a r e farUastică (praful tranda/iriu J i i n d u n soi d e clia;ir m î r o c u l o s , c a î n p o u e ţ l i l c c u a l c h i m i ş t i , u n d e c l a n ţ a t o r ol u n u i p r o c e s m a g i c ) . E u n u c r e d — o s u b l i n i e z — î n a c e a s t a exegeză, dar, cită vreme „ m i n u n e o " se b a r e a z ă d o a r pe m c n ţ i o « o r c a u n e i substanţe misterioase, sînt lipsit d e a r o n m c n t e p e r e m p t o r i i I n favoarea unui cert sens ştiinţific, iar n u c e l a rimine o frumoasă Operă, dar exclusiv fantastica.

I o t a î n s S c a f t i i n f a î n s o r i a l u c r a t , aş spune, tn s p r i j i n u l l u i WelEŞi tar a u t o r u l r o m ^ n , r c n i i g S t i d Io n o i l e c u c e r i r i a l e b i o c h i m i c i , a seri* o replică modernă, ţi de această dată a u t e n t i c s t i i n ţ i / i c o - / o n t o s t i c a , « „ m o d e l u l u i " t u e i i s i o n . tn „Cele două sau trei existenţe ale lui T i b e r î u P o p " , „ f f r c i a r e a " p e r s o n a l i t ă ţ i i este o b f i n u t d p r i n m i j l o c i r e a memoriei g e n e t i c e , a .A.D.W.-uIui. D i n t r - o d a t a , / a n t o s t i c u l c c o n u c r t i t Intr-o anticipaţie îndrarneaţa, dor plauzibila.

In n u m ă r u l t r e c u t at c o l e c ţ i e i a m m a i p u b l i c a t c t t e u a fragmenta din caHea l u i Vfells „Înfăţişarea v i i t o r u l u i " , a p ă r u t a î n o n u l 1933J Pe lingă alte i n f e r e s o n t e t i l i l u n i p r i v i n d z i u a d e m î i n c a o m e n i r i i , « m g ă s i t l i n e l e p a s a j e r e u c l a t o o r e d e s p r e ( n s e m n a t o t e a î i forţa gene­ t i c i i , a c a r c i înflorire W e l l s o p l a s a p e Ia m i j l o c u l t j c a e u l u i X X J . De iată asta s î n t e m c o n c i n j i că, dacă a u t o r u l „ U t o p i c i m o d e r n e " o r i l

trăit in zilele noastre, j i - a r /i s c r i s povestirea p o r n i n d de la alte PŢemise, tocmai de la elementele folosite in „Cele două sau trei e x i s ieiiţe ale lui Tiberiu Pop". .

Publicarea p o v e s t i r i i hii A. Boncea are s e r a n i / i c a f i o u n u i omagiu indirect, dar cu (ttît mai elocvent pe care-l putem aduce mnrelui s c r i i t o r englez. Trăind fi e r e î n d în epoca grandiosului avtnt al ţtiinţei şi al t e h n i c i i moderne, Wells, cu toată u i n i i t o a r c a - i imaginaţie, s-a pomenit uneori devansat de. vertiginoasa cavalcadă a progresului. „Povestea r ă p o s a t u l u i doîiin Elvesham" rămloe un document care, r o m p n r a t C î i r i e t o r i i î e civili-aţiol contemporane, atestă că într-adevăr cete mai fantustice v i s u r i p o t fi iiidcplimte de ştiinţă.

Dar in această lucrare on-ticipofiu p n r e p e s e m n e cîi.iar ai(tori(l.i(i a t î t d e î n d r â * n c a r « î n c î t , d c j i crede în p o s t b i l i t o t c a u n o r « s e m e i i e a „ m u t a ţ i i " , el s e m u l ţumcşte sâ~şfi insoţeaxcă relatarea faptelor cu un scepticisrii t e m p e r a n t . In această lumină, povestirea lui W c l i s , î n c a r e p r e u i î i i m e o se află încă intr-o formă magmatică, im.i fitcv impresia că se desprinde din a î i u r i i mitului, t i n z i n d către atmosfcru iHctdti a science-fictionului modern,.

Cu n l î t rnoi i m p r e s i o n a n t ă apare i n t u i ţ i a d o t r e d i t â d e W e l î s , c n r e a reuşit să consemneze metamorfoza lui Eden în Elvesham cu un r e n i i s m psifioîoflic de o p r e c i z i e a p r o a p e ciiiiicâ.

Spre deosebire de A. Bocea, G o i i s t a n t j u P a s c u a reluat, cu bună ştiinţă, o lucrare a lui Wells, Si, deşi iiiteittJti e s t e p o t c m i c i î (exprlmîjwl l i t e r a r p a r a d o i u i p c care l-ar p u t e a p r o d u c e o c ă l ă t o r i e în t r n c u t j , p o t e s t i r e n a u t o r u l u i r o m d n nu repre.zintă mai puţin dovada Că „fermentul" u j c l î s i a n e s t e încft vin şi că ideile t r o n s f î i i s e de a c e s t a continuă să ne tulbure.

Dintr-un punct de vedere.

Constantin Pascu a r c perfectă dreptate. într'O prefaţă la un alt ro7)ion, în care este vorba de o călătorie î n . t i m p f„Ecfiee au temps" de Marcel Thiry), Rosrer Cflillois remarcă şi el acest paradox.

Să nu u i t ă m î n s o c ă , î n s e c o l u l n o s t r u , î t i i n ţ o a învăţat să se întîliveascd tn c a l e a ei c u astfel de s ! r ă n i i î » / ă ( i s ă r i a l e r e a l i t ă ţ i i . F a p t u l cd o l e c t r o n u l e s t e î i u n d d , şi particulă n-a fost considerat multă vreme drept un paradox, ba chiar iin lucru ab.siird ? De a c e e a , p e n t r u a r e s t a b i i i d i n a m i c u l ^ ecliiîfOrii d i n t r e fantezie şi r a ţ i u n e , o m s o c o t i t n i m e r i t s o a l ă t u r o m irchiţei l u i C, P o s c u l i n a r t i c o l c o n s a c r a t i p o t e î e i emise de f i s i c i a n u l F .

S l a n n n r d c u p r i v i r e l a p o s i b i l i t a t e a cx-istenţei n m i i univers în care timpul să fie r e u e r s t b i l .

7n conclmie, p u t e m spune că, astăsi, cînd în rornAneşte au a p ă r u t p a t r u u o l n m e m a s i r e de opere alese ale lui H. C . W e l l s , p î n d n l n o s t r u a fost să'i ci-ocăm memoria î n t r - u n m o d m o i p u ţ i n r i p i d , o,s(/el î n c î t „diolofful" cu peniahil precursor al genului ştiinţifico-fantastic să apară, aşa cum este şi în r e a l l t o t e , u i u şi fecund.

ADRIAN ROGOZ "" ,

ANDREI BONCEA C U R T E A DE A R G E Ş

CELE DOUĂ SAU TREI EXISTENŢE ALE LUI T I B E R I U POP Octogenarul profesor Tibeiiu Pop, retras intr-o localitate d e m u n t e , trSiostiî u l t i m e l e r-lle a l e v i c t l i s a l e . D e c o m p e n s a r e a c a r d i a c a c u i n s u f i c i e n ţ ă re.spiratorÎL', i n s u f i c i e i i i a r e n a l ă , m u l t p r e a p H c t i s i t o a r e a l e n e digestivfi s î n t p e n t r u el i n d i c i i s i e t u e c ă s l i r i j i t u l U e s t e f o a r t e a p r o a p e , S î n t băfrini c ă r o r a poliscloroza senilă le afectează, se p o a t e spune, într-o egala măsurii, toate organele, Inclusiv sistemul nervos cu organul său de gîndire, creierul, iar micropoHramolismentele c e r e ­ b r a l e c o n f e r ă s e n i l u l u i a p a t i a şi r e s e m n a r e a î n f a ţ a m o r ţ i i .

N u a c e l a ş i l u c r u s e p e t r e c e şi c u p e n s i o n a r u l profesor Pop. în c i u d a f a p t u l u i că o r g a n i s m u l îi e s t e o e p a v ă , b ă t r î n u l g i n d c ş t e şl j u d e c ă eu a c e e a ş i f o r ţ ă ş i , p o a t e , c h i a r c u m a i m u l t ă p a s i u n e d e c î t a l t ă d a t ă ; c e l p u ţ l r i a ş a 1 s e p a r e luJ. Sâ trăieşti sfîrşitul fără o conştiinţă a n e a n t u l u i ce te a ş t e a p t ă e m o a r t e a c e a m a i d e p r e f e r a t şi a c e s t l u c r u s e î n l î m p l ă f o a r t e m u l t o r b ă t r î n i , la c a r e celulele n e r v o a s e cedează î n t r e p r i m e l e în faţa p r o c e s u l u i d e n e c r o z ă , fiind înlocuite t r e p t a t , t r e p t a t cu ţ e s u t conjunctiv — sclerogen.

I n c a z u l că s i s t e m u l n e r v o s e s t e n u m a i î n m i c ă m ă s u r ă a f e c t a t , r ă m î i l u c i d î n f a ţ a m o r ţ i i şi t e f o r ţ e z i s ă t c - m p a c i c u a c e s t g î n d s a u n i c i n u - ţ i v i n e a c r e d e c ă a i şi a c e a s t ă u l t i m ă oblljgaţie d e f i i n ţ ă v i e .

Altfel se p e t r e c insă l u c r u r i l e în cazul p r o f e s o r u l u i T i b e r i u P o p .

Tn î n t r e a g a - i v i a t ă , d e d i c a t ă ştliinţei, a m u n c i t c u p a s i u n e şi a a b o r d a t p r o b l e m e dificile c h i a r d a c ă acestea a u n e c e s i t a t oni m u l ţ i de studiu.

V a l o r o a s e l e contribuţii a d u s e de el m e d i c i n e l în p r o b l e m a a c c e p t ă r i i d e c ă t r e o r g a n i s m u l u m a n a lieterogrefelor, în p r o b l e m a s c u r t ă r i i t i m ­ pului de v i n d e c a r e a plăgilor, în p r o b l e m a cancerului ele. l-au situat î n t r e s a v a n ţ i i cu r e n u m e m o n d i a l .

A c u m e obosit. E obosit fiziceşte şl e obligat să stea Î n c o n t i n u u I n t r - u n f o t o l i u . A r v r e a s ă m u n c e a s c ă , sâ s t u d i e z e , s ă s c r i e şi să

diBcute p r o b î e m e ţ t U n t I f i e e , d a r c e a m a i n e î n s e m n a t ă m i ş c a r e !1 I s t o ­ veşte. N u m a i

munca

intelectuală

— gîndirea

—, ce se

face

cu

un

f o a r t e m i c c o n s u m d e e n e r g i e , îi m a i e s t e a c c e s i b i l ă . U n n e p o t at s ă u , din prea mult

respect faţă

de el, nu

permite

n i m ă n u i aă-1 viziteze,

p e n t r u că orice vizită l-ar obosi. Profesorului

nu-1 convine.

Obiapul*

cu m u n c a d i d a c t i c ă şi, m a i ales, cu aceea d e c e r c e t a r e ş t i i n ţ i f i c ,

B

e s t e g r e u s ă s t e a î n i n a c U v l t a t e . D i m i n e a ţ a , l a o r a 10, 1 s e a d u c e c o r e s ­ pondenţa.

Ovidiu

Bulcu,

nepotul

profesorului,

desface

plicurile

şi-1

p r e z i n t ă conţinutul. P r o f e s o r u l a r dori să nu p i a r d ă nimic din tot ce e nou

în

ştiinţă,

fiind

obsedat

de

ideea

că

ar

putea

Intr-un

fel

să

lupte împotriva morţii sale iminente.

S î n t m u U a d e t ă c u t !n v i a ţ ă , m u l t e I d e a l u r i t e - a r o n o r a , î n s ă

va

t r e b u i s ă a l e g i î n t o t d e a u n a c e e a c e e s t e m a l i m p o r t a n t şi p o s i b i l

da

realizat. D e m u l t e ori te laşi î m p i n s la

de

întîmplare

de o dorinţă

m o m e n t , ce p o a t e d e v e n i o a d e v ă r a t ă p a s i u n e , s a u te laşi î m p i n s

ş)

c o n d u s d e alţii sau de î m p r e j u r ă r i . I n acest caz n u te deosebeşti

de

Obiectele fără v i a ţ ă , c a r e se încălzesc cînd e cald sau se răcesc e I r i g . S î n t I d e a l u r i g r e u s a u i m p o s i b i l d e r e a l i z a t şl p e n t r u lor

trebuie

să

răzbaţi

pînă

pe

culmile

ştiinţei.

Iţi

cînd

realizarea

trebuie

însă

a

m u n c ă d e o v i a ţ ă î n t r e a g ă . A i a j u n s să p o ţ i r e a l i z a c e v a şi v i a ţ a îşi încheie firul. C r e a r e a de organe — piese d e schimb — p e n t r u omenesc

nu este o rezolvare, cedează

sistemul

nervos,

corpul

celulele

salo

î n c e p s ă m o a r ă , o m u l I n t r ă In i n v o l u ţ i e şi d e m e n ţ ă s e n i l ă . S î n t c a z u r i cînd în această stare poţi trăi

încă m u l ţ i a n i . Eşti însă

î n cel

mal

b u n caz o p l a n t ă p u ţ i n folositoare, dacă nu c h i a r o p o v a r ă p e n t r u

cel

d i n j u r . S e p o a t e c a , d i m p o t r i v ă , s ă c e d e z e r e s t u l o r g a n i s m u l u i şl s i rămU

lucid,

tn

depline

facultăţi

mintale.

Atunci

cum

să

mai

poţi

realiza ceva dacă restul o r g a n i s m u l u i n u te ajutu ? Sâ ai posibilitatea de a mai trăi o viaţă î n t r - u n

organism nou, tînăr şi viguros,

v e c h e a e x p e r i e n ţ ă şi t o t c e e a c e ai a s i m i l a t Sn I n t e l e c t , e u n

avînd

deziderat,

scopul cel m a i î n a l t ce ţi-1 p o a t e p r o p u n e u n o m d e ştiinţă, l u c r ă t o r p e t ă r î m u l m e d i c a l . „ I a t ă , î n t r - a d e v ă r , o s o l u ţ i e f a s c i n a n t ă !" — îşi s p u s e profesorul, care socotea că a găsit rezolvarea acestei p r o b l e m e . „ D a r a g i n d i astfel nu-1 u n s i m p t o m d e psihoză senilă 7" — îşi obiectă

singur.

S i m t e nevoia u n u i consult medical făcut de o altă p e r s o a a ă — u n m e d i c s p e c i a l i s t p s i h i a t r u . S e t e l e f o n e a z ă , şl a d o u a zi s e şi p r e z i n t ă unul

dintre

foştii

săi

elevi, doctorul

Mircea

Poenaru,

remarcat

do

p r o f e s o r ca u n o m c a r e , î n c i u d a m o d e s t i e i s a l e , a v e a „ c a p d e c e r c e ­ tător". Acesta obişnuia să-l ceară profesorului multiple explicaţi! d l a d o m e n i u l s p e c i a l i t ă l f a l o r . E d r e p t că î n t r e b a r a r , d a r c e r e a

explicaţii

î n p r o b l e m e d i f i c i l e şi p e n t r u p r o f e s o r şi c o m p l e t a e x p l i c a ţ i i l e r i n d p e b o l n a v c u şi m a l m u l t ă a t e n ţ i e s i m p t o m e l e b o l i l o r şi sul la m e d i t a ţ i e . P r o f e s o r u l bucurat

urmă­ răspun­

1-a o b s e r v a t p a s i u n e a p e n t r u ş t i i n ţ ă ,

de acest lucru, iar tn m o m e n t u l

în

care a fost depSşIt

s-a da

î n t r e b ă r i l e lui P o e n a r u i-a s p u s : — Nu

s-a

studiat

această

problemă,

Poenarule,

hai

s-o

studiem

,tm seIcm orÎi nâeam labuîentrsnpolD vc„ieD edţtlrieC riălieT.m vom n.e,cucesaruuenidt-ţP an-raăifolos atacsiodo.m rleşeiaeluptşntdiieuanm îecmsnm rţphooeutarebărnailenii lm şim aeseebtgnaarnedăcăutv— ntirăss,aeipep,să ţ.aăsripoîcăit7şlrzlasia'oeditm pcţfeasiuep— ă.scepnsraăuC oisltm enreoua.uxnevtm şula-oalIam lcm şuşaeprilgţeşnirinîdaoeaînrdim lfzăade,cispm tevs,e.aădqţtce-i oaulurnlP a,tuIeoăpnlacs-o şe.rucroineufm A adae^rşitesdiunovpnaltedrueteaaeuonalrlrc1itecitoedasuN rIşi ianualrcu uftuleau-acţm rctlătnse alm u-,lutlandim condeşi dunşaeaîtăim suism dno!n şpctţecuoiăeim silernem aetăetţabăainom foştpţ$1 irei¬aoeca-t,

p r o f e s o r s t a r e a p s i h i c ă şl n u a t î t f i z i c u l , c a r e , e v i d e n t , e r a mult m a l d e f i c i t a r . S e i n f o r m ă d e c i d a c ă p r o f e s o r u l a p e l a s e şl l a s e r v i c i i l e u n u i i n t e r n i s t ; p r i m i n d u n r ă s p u n s n e g a t i v , a l t e p r o b l e m e îl a p ă r u r ă i u l P o e n a r u în minte.

I ^ n ă l a u r m ă , d o c t o r u l P o e n a r u 11 î n t r e b ă d i r e c t p e p r o f e s o r c e u r m ă r e ş t e s a u c e m o ş t e n i r e s a u t e s t a m e n t v r e a să l a s e .

— V r e a u să l a s m o ş t e n i r e l u c r u l d e c a r e m ă i n t e r e s e z , e x p e r i e n ţ a ţ i t o t c e e a c e a m a s i m i l a t !n c r e i e r u l m e u , ş l a c e a s t a î n t r - o f o r m ă u ş o r a c c e s i b i l ă o r i c u i a r fi d o r n i c să ş i - o î n s u ş e a s c ă .

N u u n t r a t a t a r fl v r u t a c u m s ă s c r i e p r o f e s o r u l . D o r i n ţ a l u i era să d e a o m e n i r i i o m e t o d ă n o u ă d e a s i m i l a r e a c u n o ş t i n ţ e l o r . E d r e p t c ă e x i s t a î n m i n t e a sa şi o I n t e n ţ i e e g o i s t ă , i n t e n ţ i e c a r e s e v a d o v e d i e x t r e m d e i m p o r t a n t ă p e n t r u cele ce u r m e a z ă , d a r e a s c ă p ă o b s e r v a ­ ţiei doctorului P o e n a r u .

Profesorul Tiberiu Pop îşi întemeia se raţionamentul pe lucrări şl o b s e r v a ţ i i m a l v e c h i , a l e d i f e r i ţ i l o r s a v a n ţ i şt o a m e n i d e ş t i i n ţ ă .

E x p e r i e n ţ e l e c r u c i a l e a l e l u t A v e r y , M c L e o d şi M c C a r t h y , u r m a t e d e s u t e şl m i i d e a l t e e x p e r i e n ţ e , a u c o n s o l i d a t i d e e a c ă m e m o r i a î n s ă ş i a r e un s u b s t r a t c h i m i c , fiind î n e s e n ţ a o m o d i f i c a r e în s t r u c t u r a a c i ­ zilor nucleici ai celulelor n e r v o a s e . A ş a d a r , a t r a s concluzia profesorul Pop, dacă acidul dezoxiribonuclelc provenit din creierul unui animal este injectat altul animal, acesta din u r m ă va putea primi, o d a t ă c u A D N - u l i n j e c t a t , şi o p a r t e d i n m e m o r i a d o n a t o r u l u i . A c e a s t a î n s e a m n ă că A D N - u l p r e z e n t s e p o a t e t r a n s f o r m a s a u p o a t e fl c h i a r subsUtuit de un alt ADN. P r o f e s o r u l T i b e r i u P o p d o r e a ca d u p ă „ s p a r g e r e a v a s u l u i d e l u t " , a d i c ă d u p ă ce va m u r i , discipolul său să-l scoată c r e i e r u l , iar din acesta să e x t r a g ă ADN-ul. Din întreaga convorbire, Mircea P o e n a r u c o n s t a t a s e că p r o f e s o r u l e lucid şi c ă a r e d e - a tace cu u n b ă t r î n la c a r e I n v o l u ţ i a s e n i l ă î n c ă n u se m a n i f e s t a î n m o d e v i d e n t . A c c e p t ă p r o p u n e r e a s a u m a i b i n e zis r u g ă m i n t e a p r o f e s o r u l u i , n u î n s ă f ă r ă a a d u c e a n u m i t e o b i e c ţ i i . S e i n t e r e s ă d a c ă e x p e r i e n ţ a a r ptflea a v e a s o r ţ i d e izbîndă, ţinînd seama că după cum înlocuirea A D N - u l u i unei celule b a c t e r i e n e v i i c u A D N s t r ă i n n e c e s i t ă o c a n t i t a t e d e 10 OOQ d e m o l e c u l e d e A D N s t r ă i n p e n t r u f i e c a r e c e l u l ă , în c a z u l d c f a ţ ă d e u n d e s ă s e p o a t ă o b ţ i n e a c e a s t ă c a n t i t a t e d e A D N , d e o a r e c e c r e i e r u l a f l a t la d i s ­ p o z i ţ i e a v e a u n v o l u m l i m i t a t ? A r fi n e c e s a r o s e e x t r a g e A D N - u l d i n m i n i m u m c i n c i c r e i e r e i d e n t i c e ca să a i o c a n t i t a t e s u f i c i e n t ă de ADN transformant, dar creiere identice nu pot exista. Profesorul P o p îi s c h i ţ ă a t u n c i , î n c î t e v a c u v i n t e , î n t r e a g a l u c r a r e .

P e n t r u ca A D N - u l cxtraa să n u s e altereze, doctorul Mircea P o e n a r u t r e b u i a s ă c o n s e r v e c r e i e r u l î n a i n t e d e a-1 s u p u n e c e l o r l a l t e operaţii.

D u p ă obţilnerea A D N - u l u I , p r i n diversele m e t o d e c u r e n t e , acesta u r m a să f i e m u l t i p l i c a t . M a t e r i a p r i m ă d i n c a r e a v e a u să s c s i n t e t i z e z e noile molecule de A D N — adică cele p a t r u tipuri d e nucleotlzi ( c ă r ă m i ­ z i l e d i n c o r e e s t e f o r m a t o r i c e A D N ) — t r e b u i a să f i e o b ţ i n u t ă d i n creiere de animale.

Injectarea p e subiectul experienţei se va face ţlntod seama ea ADN-ul poate provoca o reacţie alergică prin formare de anticorpi

Bpedflcl.

Mircea Poenaru

se arătă

totuşi

sceptic.

— N u se p r o d u c e o a r e u n haos în c r e i e r u l s u p u s t r a n s f o r m a r U p r i n faptul că n o u l A D N se v a s u b s t i t u i celui v e c h i în m o d a n a r h i c 7 L a această obiecţie, profesorul s m i n t i d e r e z u l t a t u l expcrienţcloT pe a n i m a l e şl o b s e r v ă că î n g e n e r a l n u î n t r e g u l o r g a n i s m s e oferft receptiv stimulilor noi.

— C r e z i t ă s i s t e m u l n e r v o s l u c r e a z ă cu t o a t e c e l u l e l e s a l e î n m o d c o n c o m i t e n t ? P e d o o l l ă p a r t e , p r o c e s u l d e t r a n s f o r m a r e p o a t e fi m u l t u ş u r a t d a c a insul s u p u s e x p e r i e n ţ e i v a s t u d i a şi va m e m o r a ceea c e a s t u d i a t şi d o n a t o r u l d e A D N c e r e b r a l . B i n e î n ţ e l e s , m e m o r i z a r e a a c e a s t a se va dovedi a li e n o r m facilitată. Nici b a r i e r a f o r m a t ă de m e m b r a n a celulară nu poate Ii o p r o b l e m ă ; celula a n i m a l ă n u a r e o m e m b r a n a bine constituită.

D o c t o r u l P o e n a r u m a i pu.se o î n t r e b a r e : — E v i d e n t , e x p e r i e n ţ e d e a c e s t f e l n u s - a u m a i f ă c u t şi a c e a s t a p e n t r u c ă v a t r e b u i e x p e r i m e n t a t d i r e c t p e o m . C i n e v a fi a c e l a c a r e v a rissca s ă so s u p u n ă u n o r a s t f e l d c e x p e r i e n ţ e ? Şî c a r e v a I i m e d i c u l a t î t d e lipsit, d e s c i u p u l c s ă î n c e r c e a c e a s t a ?

E v i t î n d să r ă s p u n d ă la a c e a s t ă p r o b l e m ă , p r o f e s o r u l c o n t i n u ă : — A m tontă î n c r e d e r e a că v e i p r o c e d a la s e p a r a r e a A D N - u l u i d i n c r e i e r u l m e u , îl v e l c o n s e r v a î n fiole î n t r - o u r n ă s p e c i a l ă şl v e i ţ i n e c o n t c ă i n a c e a u r n ă v o i fi e u . V a î i p o s i b i l , c î n d v a , s ă t r e c î n t r - u n a l t o r g a n i s m ş i să t r ă i e s c o v i a ţ ă n o u ă . T r a n s v a z î n d u - s e î n t r - u a a l t c o r p , t î n â r şi v i g u r o s , c v i n t e a e n ţ a p e r s o n a l i t ă ţ i i m e l e , s u b f o r m a p u r ă a A D N - u l u i , va j u c a la nivelul conştiinţei rolul d e m i u r g l c al bacterîofaf^ului c a r e se insinuează î n b a c t e r i e p e n t r u a p u n e s t ă p i n l r e pe întregul ci m e c a n i s m genetic...

T i b e r i u P o p t u ş i i n t r - u n fol c i u d a t ş i - ş i d u s e m î n a la g u r ă .

— C a m a g r e s i v ă c o m p a r a ţ i a , m u r m u r ă d o c t o r u l P o e n a r u şi a p o i , cu g l a s t a r e , s p u s e : O r i c u m , n u p r e a v ă d c u m s - a r p u t e a f a c e a c e a a l ă t r a n s v a z a i o şi nici c i n e a r fi d i s p u s s ă j o a c e p e n t r u d v , r o l u l b a c t e r i e i . , .

— S î n t o b o s i i , g e m u p r o f e s o r u l . M u l t o a ş m a i fl a v u t s ă - ţ i s p u n . . .

M o r , P o e n a r u l e . . . A i g r i j ă . . . t e r o g . . . A D N - u l . . . C a u t ă în...

A c e s t e a a u fost u l t i m e l e c u v i n t e a l e b ă t r i n u l u i , c a r e î n c h i s e o c h i i p e n t r u totdeauna. Lui P o e n a r u nu-i r ă m a s e decît să constate decesul lui Tiberiu P o p , l se p ă r u c i u d a t ă a c e a s t ă m o a r t e subita, d a r abia d u pPăr odf ee zs on roudlă mTiinbteurli u i nPt oî m p p lnăur i lfours e sc ea r ec ă vs ăotro rui rt .m aA basvoer ab i ts ă d- şel pdreoab l se emaeml ea j că, e ps i np ue cnitsreus ea. l t e p i - e o c u p ă r i . A ş a c ă n u a v e a j ' u d e ; ş t i i ndţci f fi ac pe ,t , np-raovfue ss eo sr eu l t si m a p r o p i a t e , în a f u r ă d e n e p o t u l m o ş t e n i t o r a i b u n u r i l o r s a l e . A f l î n d i despre dorinţa profesorului, nepotul său îngădui doctorului Poenaru să exti-agă c i e i e r u ! d e c e d a t u l u i . S e p u n e a t o t u ş i p r o b l e m a d a c ă t r e b u i a ! sau nu luate imediate măsuri de conservare. Profesorul murise înainte i d e a (i p r e c i z a t d a c ă t r e b u i a r e s p e c t a t ă o a n u m i t ă t e h n i c a s p e c i a l ă ' în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , i a r d o c t o r u l P o e n a r u n u a v u s e s e t i m p u l n e c e s a r ; să SC i n f o r m e z e . C u t o a t e a c e s t e a , el i z b u t i să s e d e s c u r c e , f o l o s i n d \ i n s l r u m e n l c l e g ă s i t e în c a s a p r o f e s o r u l u i şi o t e h n i c ă d e d u s ă a d - h o c ; C u p r e ţ i o s u l e x t r a s p l e c ă d e î n d a t ă la l a b o r a t o r u l i n s t i t u t u l u i s p r e a j proceda la recoltarea ADN-ului.

N u n e v o m o p r i să d e s c r i e m f a s t u o a s a i n m o r m i n t a r e a p r o f e s o r u l u i , m i t i n g u l d e d o l i u , d i , s c u r s u r i l e e t c . T r e b u i e să p r e c i z e z cu O v i d i u B u l c u , n e p o t u l p r o f e s o r u l u i , n u f u s e s e a t r a s d e s t u d i u l m c d l c l n e i , aşa i n c i t s e d i - s p ă r ţ i f ă r ă r e g r e t e d e v a s t a b i b l i o t e c ă a u n c h i u l u i s ă u . Căr­ ţ i l e r a r e f u s e s e r ă d o n a t e u n o r b i b l i o t e c i do s l a l ; c e l e l a l t e a u fost v î n d u t e l a a n t i c a r i a t . D c a l t f e l , ş i p r o f e s o r u l i n s i s t a s e .«ă i s e r i s i p e a s c ă b i b l i o t e c a i m e d i a t , î n a i n t e c a t r a t a t e l e c o n ţ i n u t e în e a să fie d e p ă ş i t e de dezvoltarea rapidă a ştiinţei. Colecţiile de tratate slrăinc, legale î n piele, fură astfel c u m p ă r a t e d e medici bibliofili, i a r t o m u r i l e recent apărute încăpură pe mîna studenţilor, a căror sursă d e i n f o r m a r e este de obicei biblioteca institutului sau, uneori, a n t i -

8

c a r i a t u l . Vii Şchiopu.

t r a t a t d e l i z i o p a t o l o g i e fu c u m p ă r a t d e s t u d e n t u l

Filimon

• P r o f e s o r u l P o p a v e a o b i c e i u l să n o t e z e o b s e r v a ţ i i s a u s ă e x t r a g ă a n u m i t e idei p e m a r g i n e a paginilor. In cartea c u m p ă r a t ă de studentul FUimon Şchiopu, p r o f e s o r u l c o n s e m n a s e insă foarte citeţ u n d e v a , p e ultimele pagini, o r u g ă m i n t e pe care u r m a s-o facă doctorului P o e ­ naru ; era vorba despre extragerea ADN-ului din creierul profesorului P o p , d e î n d a t ă ce acesta v a deceda, şl d e m u l t i p l i c a r e a A D N - u l u i o b ţ i n u t ; în a c e s t fel, c u n o ş t i n ţ e l e p r o f e s o r u l u i a r fi p u t u t să fie t n m s m i a e l e s n e o r i c u i . S e p u t e a r e m a r c a f a p t u l c ă in în.iîemnarea a c e a s t a n u sc i n s i s t a a l î t a s u p r a p r o c e d e u l u i e x t r a c ţ i e i şi a s u p r a c e l o r ­ l a l t e l u c r ă r i d e l a b o r a t o r p r i v i n d m u l t i p l i c a r e a A D N - u l u i , ei m a i iilcs s e s t ă r u i a a s u p r a f e l u l u i î n cai'e t r e b u i a a d m i n i s t r a t p r o d u s u l d i n m o m e n t u l c a r e s - a r £i p r e z e n t a t ca o s o l u ţ i e i n l i o l a t ă . Ş c h i o p u il ş t i a i n l r u c î l v a p e p r o f e s o r u l T i b e r i u P o p , i a r p c c o n f e r e n ­ ţ i a r u l P o c n a n i îl c u n o ş t e a ş i m a i b i n e — d e l a c u r s u l d e p s i h i a t r i c . J n g î n d i s e î n f i r i p ă d o r i n ţ a s ă p u n ă m î n a p e p r e ţ i o s u l p r o d u s , să şi-1 injecteze şi, p u r şi s i m p l u , f ă r ă u n efort deosebit, s ă d e v i n ă s a v a n t , p o s e s o r a l c u n o ş t i n ţ e l o r şi e x p e r i e n ţ e i p r o f e s o r u l u i P o e n a r u .

D c Ia m o a r t e a p r o f e s o r u l u i t r e c u s e r ă d e j a 18 zile, c o n f e r e n ţ i a r u l P o e n a r u a v u s e s e d e c i t i m p u l n e c e s a r să e x t r a g ă şi c h i a r să m u l t i p l i c e A D N - u l . Ş c h i o p u îşi f ă c u s o c o t e a l a că l u c r a r e a n - a p u t u t s ă lic e x e c u ­ t a t ă decit la I n s t i t u t u l d e i n f r a m i c r o b i o l o g i e , u n d e , p r o b a b i l , s - a r a f l a l a o r a a c t u a l ă şi A D N - u l e x t r a s .

S t u d e n t u l g ă s i adre.su p r o f e s o r u l u i c o n f e r e n ţ i a r î n c a r t e a d e t e l e f o n ş i s e a p u c ă s ă - i u r m ă r e a s c ă a c t i v i t a t e a . II I n t e r e s a d a c ă a t e s t a m a l •frecventează sau n u Institutul de inframicrobiologie. într-adevăr, în f i e c a r e zi, d u p ă o r a 4 d u p ă - a m i a z â c o n f e r e n ţ i a r u l P o e n a r u i n t r a l a i n s t i t u t şi i e ş e a d u p ă o r a 8 s c a r a . Ş c h i o p u î ş i c o n f e c ţ i o n a a t u n c i o legitimaţie falsă, ştergînd cu u n t a m p o n î m b i b a t in v i t a m i n a K n u m e l e său do p e c a r n e t u l d e student, d u p ă care acoperi bine u r m a literelor t u n u m e l e d e Ş i l c a n u . T o t o d a t ă c o n c e p u şi s c r i s e î n fals o s c r i s o a r e a conferentlaruhii P o e n a r u c ă t r e laboranta nccsluia, pe care o cunoş­ tea din vettcre do p c c î n d făcea l u c r ă r i p r a c t i c e ea s t u d e n t la institut.

N u ş t i a î n s ă l o c u l şi r e c i p i e n t u l î n c a r e s e a d u p r o d u s u l , a ş a î n c î t scrise : „Toiv Mic, V ă r o s s ă - i dofi tou. .Şilcnrm A D W - u î extras şi i n u i t i p l i c a t r c c c n * d e m i n e , / m i t r e b u i e p e n t r u a-l s u p u n e u n o r analize la I n s t i t u t u l d e c h i m i e o r g o n i c ă şi n - a m t i m p s ă t r e c p e r s o n a l .

Cil m u l f u m i r i , P o e n a r u " In dimineaţa zilei de 22 mai, studentul Şchiopu se legitimă portarului şl p ă t r u n s e a s t f e l t u d e s t u l ă u ş u r i n ţ ă î n l a b o r a t o r u l d e c h i m i e o r g a n i c ă — e x t r a c ţ i i şi a n a l i z e . T î n ă r a l a b o r a n t ă e r a s i n g u r ă in l a b o r a t o r .

F u l u a t ă r e p e d e *i s e p i e r d u î n f a ţ a î n d r ă z n e ţ u l u i s t u d e n t . S e a r a t ă t o t u ş i c a m m i r a t ă d e f a p t u l că d o c t o r u l P o e n a r u ia a c e a p a r t e d e p r o d u s p e c a r e îl p u s e s e î n f r i g i d e r , căci d e c e a l a l t ă p a r t e , c a r e s c afla s p r e m u l t i p l i c a r e in ţ e r m o s t a t , nici n u p u t e a fi v o r b a , Iricei-că să ceară totuşi explicaţii prin telefon doctorului P o e n a r u , dar c u m e r a şi n o r m a l n u - 1 g ă s i la I n s t i t u t u l d e c h i m i e o r g a n i c ă .

— v e d e că a fost f o a r t e g r ă b i t d r , P o e n a r u d e n u p r e c i z e a z ă c e a n u m e să-i dau.

I n c e r c î n d să e x p l i c e d e s p r e c a r e A D N e r a v o r b a , s t u d e n t u l Ş c h i o p u fu c î t p e - a c i să s e d e m a ş t e . O b ţ i n u l o l u ş i p r e ţ i o s u l e x t r a c t şi ieşi c i l p u t u m a i r e p e d e d i n i n s t i t u t c u R î n d u l să n u a b s e n t e z e n i c i d e l a p r a c t i c a d e d i m i n e a ţ ă ca s ă n u i s e r e m a r c e l i p s a .

A j u n s e c u I n t î i z i e r e l a s p i t a l ( u n d e f S c c a p r a c t i c a d c d i m i n e a ţ a ) $1 p o v e s t i c o l e g i l o r o î n t î m p l a r e a n o s t ă , c u m c ă i s e r u p s e s e c h e i a IO u ş ă . O b i ş n u i a s ă s e î n c u i e c u c h e i a Sn t i m p u l n o p t i l . C o l e g i i o b s e r v a r ă t o t u ş i c e v a d e o s e b i t l a Ş c h i o p u , E r a p r e a a b s e n t la m u n c a p r o l e s i o n a l ă fl e r a c u p r i n s d e o b u c u r i e a c ă r e i cau2ă n u i/l-o p u t e a u e x p U c a .

L e p o v e s t e a şi r e p o v e s t e a c u m a i m p r o v i z a t o a l t ă c h e i e s p r e a ieşi din cameră. Ş c h i o p u îşi p r o p u s e s ă i n j e c t e z e o f i o l ă u n u l a n i m a l şl n u m a i d a c ă v a o b s e r v a c ă n u se p r o d u c e v r e u n e^ect n o c i v , a b i a d u p ă a c e e a a ă - ş i I n j e c t e z e şi s i e ş i c e a l a l t ă f i o l ă .

Ii .fu g r e u să g ă s e a s c ă a n i m a l u l d e e x p e r i e n ţ ă . O pisicii a r fi g ă s i t u ş o r , d a r u n c l i n e l - a r fi i n t e r e s a t m a i m u l t , s o c o t i n d c ă î n t r - u n creier mai voluminos a r încăpea mal uşor memoria decedatului p r o - ' fesor. E r a p e p u n c t u l d e a ceda în f a v o a r e a u n e i e x p e r i e n ţ e pe o pisică, p e c a r e a p r i n s - o p e un g a r d n o a p t e a şi p e care, cu o r e m a r c a ­ b i l ă d e x t e r i t a t e , a a s c u n s - o î n m a p ă . A d u s - o Ia l o c u i n ţ a Iul, d a r p i s i c a 1-a m u ş c a t şl a z b u g h i t - o . D e a l t f e l , d u p ă c e 1-a m u ş c a t , e l î n s u ş i i-a d e s c h i s u ş a şi d e n e c a z i-a m a i t r â n t i t ş l u n ş u t . P u t e a fi t u r b a t ă , d a r nu făcu nici u n t r a t a m e n t p r e v e n t i v a n t t r a b i c . In c u r t e a vecinului s e afla u n c î i n e p o t r i v i t e x p e r i e n ţ e i , d a r c u m a r fi p u t u t s ă i n t r e ş l c i n e l - a r fi a j u t a t să ţ i n ă c î i n e l e 7 I m a g i n ă î n s ă o s t r a t a g e m ă , ş i a n u m e puse î n t r - u n c î r n a t p r o a s p ă t p a t r u t a b l e t e d e l u m i n a i s f ă r î m a t e şi le a r u n c ă a n i m a l u l u i . N u t r e c u nici o j u m ă t a t e d e o r ă şl d r o g u l îşi f ă c u efectul. Clinele căzu î n t r - u n somn profund — în comă barbituricâ.

Sforăitul său special se auzea d e s t u l de clar p î n ă în c a m e r a lui Ş c h i o p u .

V e c i n a , s t ă p î n a c t l n e l u l , o b s e r v ă „ b o a l a " a c e s t u i a şi-1 z g i l ţ î l ca s ă ^ trezca-scă. D a r c î i n e l e c o n t i n u ă să r ă r o î n a î n l e t a r g i e . C a d i n î n t î m ­ p l a r e , Ş c h i o p u s e f ă c u că t r e c e , s a l u t ă şl a p o i î n t r e b ă c e s-a I n t i m » plat.

S e a r ă t a d i s p u s a v e n i Sn a j u t o r u l c ă ţ e l u l u i v e c i n e i ş l - I I n j e c t a nelipsita penicilină, ADN-ul, o cofeină şi stricnina. PlccS m u l ţ u m i t In s i n e d e s u c c e s , d î n d t o a t e a s i g u r ă r i l e c ă î n c e l e d i n u r m ă c î i n e l e te v a t r e z i , l u c r u c e s - a ş i î n t î m p l a t , a ş a î n c î t v e c i n i i r ă m ă s e s e r ă n u n u m a i î n d a t o r a ţ i t o v a r ă ş u l u i v i i t o r doctor, d a r şl c u m u l t ă a d m i r a ţ i e f a ţ ă d e p r i c e p e r e a Iul m u l t i l a t e r a l ă . Ş c h i o p u p r i m i p r i m u l o n o r a r i u d i n v i a ţ a sa p e n t r u s e r v i c i u l a d u s ş i n u p r e c u p e ţ i î m p r e j u r a r e a s p r e a se autolăuda...

U r m ă r i Sn c o n t i n u a r e c î i n e l e , d a r n u o b s e r v ă n i c i o s c h i m b a r e î n c o m p o r t a m e n t u l a c e s t u i a . E r a şi f i r e s c p e n t r u c ă A D N - u l p c c a r e - l Injectase pretinde o homospeclfleitate ; n u poate avea efect transfor­ m a n t d e c î t l a u n a n i m a l d c aceeaşi specie, d a c ă n u c h i a r la u n g e a m ă n u n l v l î e l l n , E a d e v ă r a t c ă s î n t c i t a t e şl c a z u r i l e u n o r t r a n s f o r m ă r i h e t c r o s p e c i f l c e , d a r , o r i c u m , e r a dificil s â s e o b s e r v e c e v a d e o s e b i t tn c o m p o r t a m e n t u l u m i l cline legat, şl aceasta trecînd p e stradă sau a p r o p l i n t l u - t e d e e l c î t e v a m i n u t e . O r i c u m , d o z a f o a r t e m a r e d e ADNT Injectat a contat foarte mult în privinţa succesului experienţei. S e p u t e a o b s e r v a o i n d i f e r e n ţ ă a a n l m a l u l i U f a ţ ă de s t ă p î n l , n u s e m a l g u d u r a şt n u m a i m i ş c a d i n c o a d a .

* Deşi examenele erau în luna iunie, dată cînd studentul $chIopu * r a i n t e r e s a t eă s e „ l a n s e z e " c u u n I m p r e s i o n a n t b a g a j d e c u n o ş t i n ţ e , e l s e g r ă b i t o t u ş i eS-iji a d m i n i s t r e z e c u n o ş t i n ţ e l e p r o f e s o r u l u i Pop, Injcctîndu-şl-le singur d e a s u p r a genunchiului. E r a conţinutul celei ic-i do.ia fiole.

T i m p d e pTO a t r u zile n u s i m ţ i nimic deosebit, în a f a r ă d e o u ş o a r ă r e a c ţ i e i n f l a m a t o r i e l o c a l ă . A c l n c e a z i insft p r c s e n t f i â u r « r l d e c a p ,

f e b r ă (38,5°), a r t r a l g i l d i f u z e , l i p s ă d e p o f t ă d e m l n c a r e , v ă r s ă t u r i , o s t a r e g e n e r a l ă p r o a s t ă şi d u r e r i î n h i p o c o n d r u l d r e p t î n r e g i u n e a f i c a ­ tului, p e c a r e p a r c ă - 1 s i m ţ e a s u b t e n s i u n e . Socoti că a v e a o gripă i n t e r c u r e n t ă şi se m u s t r ă î n s i n e c ă s-a s u s t r a s d e la v a c c i n a r e , c u m , d e altfel, a făcut şl cu t o a t e celelalte v a c c i n ă r i . A d o u a i l însă, p r l v l n d u - s e în oglindă, observă apariţia u n u i icter. N u avea altceva m a i b u n d a f ă c u t d e c î t s ă s e p r e z i n t e p o l i c l i n i c i i s t u d e n ţ e ş t i ş i fu i m e d i a t Internat In clinica d e boli contagioase.

L a c o m p l e t a r e a foii d e o b s e r v a ţ i e i n c e p u s ă î n c u r c e l u c r u r i l e : tşi amintea, de e x e m p l u , că mai suferise de hepatită în ultimul an s t u d e n ţ e s c , c ă m a i t o a t ă v i a ţ a a t r e b u i t să p ă s t r e z e r e g i m a l i m e n t a r d e o s e b i t , că n u a r e r u d e a p r o p i a t e şi că n u p o a t e p r e c i z a s u r s a d e i n ­ f e c ţ i e . R ă s p u n s u r i l e d e r u t a r ă şl p e m e d i c u l d e s a l o n , c a r e o b s e r v ă d e ­ l i r u l f ă r ă a şi-1 e x p U c a , î n t r u c î t b o l n a v u l n u m a i e r a f e b r i l ş l s t a r e a g e n e r a l ă — n u p r e a a l t e r a t ă — î n c e p u s e c h i a r d i n p r i m a zi s ă s e a m e l i o r e z e , d e a l t f e l şl e x a m e n e l e d e l a b o r a t o r I n d i c a u n u m a i o u ş o a r ă atingere hepatică.

L ă s a t s i n g u r , Ş c h i o p u r e f l e c t ă a s u p r a s i t u a ţ i e i s a l e ;1 a j u n s e l a concluzia că-şl inoculase virusul hepatitei epidemice odată cu A D N - u l din creierul profesorului P o p . E r a curios faptul că v i r u ­ s u l n u se d i s t r u s e s e î n t i m p u l e x t r a c ţ i e i , deşi se ştie că e s t e d i s t r u s l e 58 d e g r a d e t i m p d e 30 d e m i n u t e . D e s c o p e r i s e d e c i î n t l m p l ă t o r c ă v i r u s u l s e c a n t o n e a z ă ş l în c e l u l a n e r v o a s ă . S e o b s e r v a s e r ă î n t r e c u t leziuni p e n e u r o n i i m o l o r l ca o c o m p l i c a ţ i e a hepatitei, d a r nu se cunoştea faptul că virusul poate r ă m î n e ataşat p e n t r u toată viaţa şl cromozomului celulei n e r v o a s e .

— I a t ă u n s u b i e c t f r u m o s d e c o m u n i c a r e f t l i n ţ l f i c ă 1 Işl z i s e .

Virusurile — fiinţe mult mai mici declt bacteriile — sînt formate d e cele mai m u l t e ori dintr-o singură moleculă de ADN. I n t r a t e în c e l u l a p e c a r e o v o r p a r a z i t a , s e p o t m u l t i p l i c a p î n ă la d i s t r u g e r e a c e l u l e i - g a z d ă s a u p o t să s e a t a ş e z e c r o m o z o m u l u i a c e s t e i a şi s ă s e multiplice n u m a i odată cu celula. La un m o m e n t dat, sub impulsul unor cauze mai mult sau mai puţin cunoscute, aceste virusuri latente p o t t r e c e In s t a d i u l d e m u l t i p l i c a r e a c t i v ă , d l s t r u g î n d c e l u l a p a r a z i t a t ă .

E r a d e c i i n t e r e s a n t f a p t u l că v i r u s u l h e p a t i t e i a p u t u t r S m i n e î n s t a r e d e latenţă, fixat pc cromozomul celulei n e r v o a s e şl nu n u m a i p e c r o m o z o m u l c e l u l e i h e p a t i c e — c u m s e c a n t o n e a z ă d e o b i c e i —, a s u p r a căreia, acţionînd tardiv, dă ciroza hepatică.

V i r u s u l s e m u l t i p l i c a s e şl e l î n m o m e n t u l m u l t i p l i c ă r i i î n l a b o r a t o r a A D N - u l u t d i n c r e i e r u l p r o f e s o r u l u i P o p , i a r a c u m îşi a r ă t a colţii, d e ş i a I n t t l n i t , d u p ă c u m s - a şi o b s e r v a t , u n i n d i v i d c u o r e z i s t e n ţ ă n a t u r a l ă . E r a insă o i n o c u l a r e m a s i v ă d e v i r u s . H e p a t i t a , b o a l ă specific u m a n ă , n u produsese nici u n neajuns cîlnelul.

*

Conferenţiarul Poenaru fu cu totul surprins de furtul fiolelor da ADN. Ii m a l r ă m ă s e s e totuşi posibilitatea multiplicării A D N - u l u i ce se găsea în curs d e sintetizare enzimatică în ţ e r m o s t a t . N u Înţelegea î n s ă c u m d e a f l a s e h o ţ u l ţf^cretul l u c r ă r i i s a l e . E l n u s p u s e s e n i n \ â n u t şl s o c o t e a c ă n i c i p r o f e s o r u l n - a v u s e s e v r e u n m o t i v sa-şl p u n ă î n pericol „viItoarea-1 existenţă". Găsi n u m e l e studentului hoţ înscris In r e g i s t r u l p o r t a r u l u i şl s e I n t e r e s ă l a f a c u l t a t e . N u e x i s t a n i c i u n s t u d e n t cu n u m e l e d e Şileanu.

C u m se a p r o p i a u e x a m e n e l e , u r m a să ae lacS Iscăllrea c a r n e t e l o r d e s t u d e n t . P o e n a r u r u g ă p e t o ţ i c e i l a l ţ i c o n f e r e n ţ i a r i şi a s i s t e n ţ i să i d e n t i f i c e c a r n e t u l cu ş t e r s ă t u r i a l u n u i s t u d e n t c a r e s ă v î r ş i s e un f u r t ; nu m e n ţ i o n a ce a n u m e obiect s-a furat. Mai m u l t chiar, a s i s t ă la I s c ă l l r e a f r e c v e n ţ e i m a l la t o a t e c a r n e t e l e d e s t u d e n t , d a r a u observă nici u n c a r n e t cu ş t e r s ă t u r i . E v i d e n t că nici a u p u t e a

.,,n

să v a d ă . Şchiopu s c afla i n t e r n a t în spital, t r e b u i n d ca u l t e r i o r Să-şl a d u c ă m o t i v a r e a a b s e n t e l o r d e la c u r s u r i .

Conferentiaj-ul e r a curios să d e s c o p e r e hoţul m a i ales p e n t r u a o b s e r v a e x p e r i e n ţ a p c o m . î ş i î n c h i p u i a că h o ţ u l , c a r e , d u p ă t o a t o . a p a r e n ţ e l e , fu.sese u n s t u d e n t , ş l - a i n j e c t a t „ ş t i i n ţ a " p r o f e s o r u l u i P o p şi a c u m P o e n a r u d o r e a să a f l e r e z u l t a t u l . I n c e e a ce-1 p r i v e a p e e l per.'ional, n u . i - a r fi h a z a r d a t s ă f a c ă o a s e m e n e a e x p e r i e n ţ ă p e o m .

P î n ă la u r m ă se m u l ţ u m i s ă p u n ă î n t r - u n l o c s i g u r şi n e c u n o s c u t d c nimeni r e s t u l A D N - u l u i recoltat din c r e i e r u l lui Tiberiu P o p , a ş t o p t i n d ca v i i t o r u l să-l d e s c o p e r e p e cel ce v a p u t e a p r i m i „ c v i n tesenţa personalităţii profesorului".

C î n d î n n o a p t e a d o 9 i u n i e s e t r e z i l a v a i e t e l e în v i s a l e u n u i b o l n a v din salon, s t u d e n t u l u i Şchiopu i se p ă r u bizar că s c află în a c e s t loc. R o c u n o ş t e a , î n t r - a d e v ă r , că so g ă s e a i n t r - u n p a t d c s p i t a l .

C u t o t u l a l t f e l i HO p ă r e a î n s ă că p e r c e p e l u m e a e x t e r i o a r ă , c u l o a r e a m a i v i e a obiectelor din jur, p e cave p ă r e a că n - o m a l v ă z u s e n i c i ­ o d a t ă , c e a s u l d o p e m a s ă b ă t e a şi e l e l u d a t , do a s e m e n e a r e s p i r a ţ i a zgomotoasă a celorlalţi bohiavi e r a altfel decît pînă alunei. Nu-şi d ă d e a .seama c u m d e a j u n s e s e în a c e s t p a t d e s p i t a l , p e n t r u că a c e s t e o b i e c t e n u p u t e a u fi d e c î t p a t u r i d e s p i t a l . î ş i a m i n t e a c u m că-1 c h e m a s e p e d o c t o r u l P o e n a r u şl a v u s e s e eu el o d i s c u ţ i e , a d i c ă îi d ă d u s e i n d i c a ţ i i c u m să p r o c e d e z e c u c r e i e r u l s ă u î n d a t ă c e v a t r e c e î n l u m e a v e ş n i c ă .

La c e r e r e a lui P o e n a r u de a i se preciza c u m să r e c r u t e z e pc p r i m i ­ t o r u l A D N - u l u i , n u a p u c a s e s a u , m a i precks, e v i t a s e să r ă s p u n d ă , deoarece survenise moartea, care de fapt fusese o sinucidere... Reuşise d e c i s ă a d e m e n e a s c ă u n n a i v c e a c r e z u t că v a d o b i n d i f ă r ă n l c î u n efort o m u l ţ i m e d e cunoştinţe n u m a i a d m l n i s t r î n d u - ş i A D N - u l c e r e ­ bral al unui savant. „ C i n e o a r e .să fi fost n a i v u l ? — g î n d l s t u d e n t u l Ş c h i o p u , î n c a r e p ă t r u n s e s e eul profesorului Pop. Ce a r p u t e a zice P o e n a r u aflînd d o a c e a s t a f a p t a , p e c a r e u n o m ca e l , d e s i g u r , o v a s o c o t i r e p r o b a b i l ă ?

I n t r - a d e v ă v , c i n e v a , a t r a s d e u n c î ş t l g d u b i o s , c ă z u s e fSră s ă v r e a î n c u r s a î n t i n s ă şi ş i - a p i e r d u t e u l , d î n d a s t f e l p r o f e s o r u l u i P o p posibilitatea să-şi transvazeze «cvintesenţa personalităţii^. Desigur, l u m e a s e va indigna d e p r o c e d e u l m e u , i a r u n i i p o a t e că-I v o r socoti c h i a r d r e p t c r i m i n a l . . . D a r c e - a ş fl p u t u t f a c e ca să i e s d i n i m p a s u l " î n c a r e m ă a f l a m ? C u m a ş fi r e u ş i t a l t m i n t e r i s ă g ă s e s c u n i n s c a r e să p r i m e a s c ă A D N - u l c r e i e r u l u i m e u ? C u m s f î r ş i t u l m i s e a p r o p i a vertiginos şl m c ă însoţit d e simptomele d e m e n ţ e i senile, n - a m m a i a v u t î n c o t r o şi a m fost s i l i t să a p e l e z l a a c e a s t ă s o l u ţ i e . " E a d e v ă r a t că-1 r u g a s e p e P o e n a r u s ă - i c o n s e r v e A D N - u l c r e i e r u ­ lui p î n ă ce ş t i i n ţ a v a r e z o l v a p r o b l e m a „ p r i m i t o r i l o r " . T e m î n d u - s e însă că această rezolvare ar putea întîrzia p r e a mult, adnotase în mal m u l t e dintre cărţile din biblioteca lui p r o p u n e r e a pe care o va face doctorului. I n acele r î n d u r i n u dezvăluia însă m e t o d a do p r e l e v a r e , ci m o d u l d e a d m i n i s t r a r e a A D N - u l u i , i n s i s t î n d a s u p r a f a p t u l u i c ă primitorul va dobîndi fără nici un efort cunoştinţele unui savant.

B i n e î n ţ e l e s , n - a m e n ţ i o n a t c ă „ p o r t a l t o i u l " A D N - u l u i v a fi, î n r e a l i ­ tate, victima unei involuntare sinucideri psihice, d e o a r e c e eul acestuia t r e b u i a să fie î n l o c u i t d e e u l l u i T i b e r i u P o p . Sinucif^aşul n u v a m a i p u t e a a v e a n i c i im f e l d e p r e t e n ţ i i — n u v a m a i e x i s t a —, d a r c e U a U i o a m e n i nu-1 v o r socoti p e profesorul P o p u n c r i m i n a l 7 H o t ă r î t lucru, v a t r e b u i să-şl a s c u n d ă f a p t a . O v i n ă p u r t a şi h o ţ u l , căci A D N - u l fusese furat...

C u m se v a c o m p o r t a î n s ă e l , T i b e r i u P o p , în n o u l s ă u a v a t a r , î n l u m e a s i n u c i g a ş u l u i ? V a t r e b u i să e v i t e p e t o ţ i c u n o s c u ţ i i a c e s t u i a ş l să t r ă i a s c ă c u t o t u l a l t ă v i a ţ ă , s u b u n a l t n u m e ş i într-un

M'

m e d i u s t i ă i n . A c l u u l u l p r o f e s o r P o p s c f r ă m i i i t u ana p i n ă la ziuft.

I e ş i î n r e c u n o a ş l e i - e p e c o r i d o r , l u ă f o a i a -do o l j s c r v a i i e şi o c i l i . C c « cure corespundea n u m ă r u l u i patului său era pe numele studenlutui Şi;hiopu Filimon. A ş a se va n u m i deci de a c u m î n a i n t e ; de alUel, l e g i t i m a ţ i i l e le g ă s i t o t s u b a c e s t n u m e , î n a f a r ă d e c a r n e t u l d e s t u d e n t , u n d e e r a n u m e l e de Şileanu. O b s e r v ă falsul. î n s e m n a că studentul hoţ f ă c u s e u n fals s p r e a f u r a A D N - u l , d a r n e g l i j a s e s ă r e p a r e f a l s u l d e p e c a r n e t . T r e b u i a s ă c u m p e r e p r a f d e ş t e r s c e r n e a l ă şi s ă m o ­ d i f i c e l a loc nuiTiele a ş a c u m a f o s t . A d o r m i î n f r ă m î n t ă r l şi s c t r e z i d i n n o u c î n d s o a d u s e c e a i u l ; u n c e a i c u a l t miro.s şi g u s t d e c î t i l c u n o ş t e a . E r a t o t u ş i p l ă c u t şi d u l c e ; p e s e m n e a l î t Ş c h i o p u , c i t şl T i ­ beriu Pop avuseseră asemănătoare perceperea gustativă.

S t r a n i u l t i i b r i d — f o r m a t d i n t r u p u l s t u d e n t u l u i Ş c h i o p u şi e u l p r o f e s o r u l u i P o p — îşi s p u s e c ă a r fi n i m e r i t s ă s i m u l e z e o b o a l ă p s i h i c ă , cu s i m p t o m p r i n c i p a l a m n e z i a . E x i s t ă o a m e n i c a r e in u r m a u n u i t r a u m a t i s m u i t ă a n u m i t e a s p e c t e s a u m o m e n t e a l e v i e ţ i i lor... O d e d u b l a r e . . . a d i c ă s ă fi r ă m a s p r e z e n t in a c e l a ş i o r i « a n i s m şi c e v a d i n e u l l u i Ş c h i o p u a l ă t u r i d e eul s ă u , al l u i T i b e r i u P o p , a r fi f o s t | i d e a l ! A r fi i e ş i t d i n î n c u r c ă t u r i p o a t e m u l u ş o r d a u u ş i - a r fi a m i n t i t ; ) şi v i a ţ a celui dinţii. \i D o c t o r u l E m l l i a n C o j o c a r u , c o l e g d e - o l d u c l o r u l u i P o e n a r u , ii t e l e ­ f o n a î n t r - o zi a c e s t u i a ş l - i s p u s e că a g ă s i t o a d n o t a r e I n t r - u n t r a t a t c u m p ă r a t d e l a a n t i c a r i a t şi c a r e a p a r ţ i n u s e p r o f . P o p ; a c e a n o t ă m e n ţ i o n a p r o p u n e r e a p e c a r e d e c e d a t u l s a v a n t a v e a d e g î n d s-o f a c ă doctorului P o e n a r u în privinţa exti'agerii ADN -ului... P o e n a r u con­ f i r m ă ca a d e v ă r a t e c e l e d e s c o p e r i t e d e d o c t o r u l E m i l i a n C o j o c a r u şî-1 v i z i t ă s p r e a vedeîi t e s c r i s e s e T i b e r i u P o p î u acel t r a t a t , î ş i d ă d u i m e d i a t s e a m a î n c e fel r e z o l v a s e p r o f e s o r u l p r o b i e m a p r i ­ m i t o r u l u i d e A D N . T o t u ş i fu d e z a m ă g i t , p r i c e p i n d c ă n u fusese d e c î t o u n e a l t ă în s ă v î r ş i r e a u n e i f a p t e n e c o r e s p u n z ă t o a r e i d e a l u l u i s ă u m o r a l . P e d e a l t ă p a r t e , il m î h n i c o n s t a t a r e a că a d m i r a s e ş i r e s p e c t a s e u n o m a c ă r u i m o r a l i t a t e n - a m e r s m i n ă în m i n ă c u c u l t u r a .

D e c i n u î n s e a m n ă cS u n o m c u c i t s e c u l t i v ă m a i m u l t d e v i n e şi m a i m o r a l . Această l a t u r ă sufletească a lui P o p n-o bănuise. S e p r e a p o a t e c a p r o f e s o r u l , c a r e s e c u n o ş t e a s u b a t e s t a s p e c t , să fi c ă u t a t i n t e n ţ i o n a t u n i n d i v i d cu a c e l e a ş i a p u c ă t u r i m o n i l e c u a l e l u i p e n t r u ca t r a n s f o r m a r e a a l t e i p e r s o a n e în s i n e să se f a c ă c î t m a i f i d e l .

A c u m d e s i g u r că „îşi găsise sacul p e t i c u l " . F e l u l c u m a fost furat A D N - u l era grăitor. D a r nu c u m v a fostul profesor i n t r a s e în i n v o ­ l u ţ i e , Iar n e c i n s t e a lui nu e r a d e c î t o m a n i f e s t a r e a psihozei s e n i l e ?

P o e n u r u m a i c u m p ă n i p r o b l e m a şl a j u n s e l a c o n c l u z i a c ă a c e a s t ă d i n u r m ă s u p o z i ţ i e p u t e a fi c e a j u s t ă . P r o f e s o r u l n u - î c e r u s e I u l P o e n a r u s ă s ă v î r ş c a s c ă v r e o i n c o r e c t i t u d i n e ; d a c ă i-a d a t s a r c i n a s ă - i e x t r a g ă A D N - u l c e r e b r a l , a l â c u t - o p e n t r u că 51 c u n o ş t e a ş i - l socotea drept un o m integru. E r a ceva mai m u l t decît a te î n c r e d i n ţ a u n u i c h i r u r g să t e o p e r e z e . C o n f e r e n ţ i a r u l s e m u l ţ u m i şl s e m a l l i n i ş t i cu a c e a s t ă a p r e c i e r e p e c a r e i-o f ă c u s e p r o f e s o r u l . C e v a f a c e însă de acum înainte hibridul ? Ce va deveni, moştenind din două direcţii, adică d e la a m b i i sinucigaşi, u n psihic a m o r a l ? Ce se v a î n t î m p l a d a c ă i n d i v i d u l ce a d e v e n i t a c u m p r o f e s o r u l T i b e r i u P o p v a a v e a c u t o t u l a l t e p a s i u n i în v i a ţ ă 7 î n t r - a d e v ă r , fiind în funcţie d e constituţia creierului, pasiunea, ca t o a t e c e l e l a l t e a f e c t e , n u p u t e a ti t r a n s f e r a t ă . G r a ţ i e A D N - u l u i l u a t d e la profesorul P o p , studentul Şchiopu a reuşit să p r i m e a s c ă o a n u m i t ă cantitate de informaţie, dar, structural, creierul său r ă m a s e acelaşi.

Se mai gîndea doctorul P o e n a r u dacă m a i merita să-şi dea interesul p e n t r u l u c r a r e a î n c e p u t ă s a u s-o a b a n d o n e z e . L u c r a r e a î n s i n e

n

11 p a s i o n a ţ i fiăBl c u c a l e s-o c o n t i n u e t o t u ş i d a c ă v a p u t e a gfiaC v r e u n f i r şl să d e a d e u r m a h o ţ u l u i . A r (t fost i n t e r e s a n t sfi u r m ă r e a s c ă e v o l u ţ i a h o ţ u l u i ş l să o b s e r v e d a c ă A D N - u l î i p r o v o c a s e u n soi d e n e b u n i e s a u delir, ca la a c e i b o l n a v i c a r e se c r e d ,.Napoleon" sau d n e ştie ce ilustră d e d u b l a r e a personalităţii. AU fenomen care s - a r m a l t i p u t u t i v t a r fi f o s t d e d u b l a r e a e u l u l , Sn a c e l a ş i i n d i v i d p u ţ i n d să e x i s t e î n c ă u n e u « a u c h i a r m a l m u l ţ i . P e d e a l t ă p a r t e , cu t o a t e c ă d o z a p e r fiolă e r a d e s t u l d e m a r e , s - a r fi p u t u t ca, d i n cauza unei incompatibilttăţi d e specificitate s t r u c t u r a l ă cu moleculele n o u l u i o r g a n i s m , A D N - u l s ă n u l i tost t r a n s f o r m a t d e c i t I n t r - o m i c ă m ă s u r ă sau de loc.

O n o u ă v e s t e 11 u i m i p e d o c t o r u l P o e n a r u . O v i d i u B u l c u , n e p o t u l p r o f e s o r u l u i , îi t e l e f o n a c ă u n cfine a f o s t g ă s i t î n c a m e r a p r o f e s o r u l u i , aşezat p e fotoliul acestuia ţ i n u se lasă a l u n g a t . C u r i o s e r a faptul că a n i m a l u l a ş t i u t s â d e s c h i d ă u ş a şl s-o î n c h i d ă l a l o c . O v i d i u B u l c u î n t r e b ă dacă dr. P o e n a r u cunoştea ceva în l e g ă t u r ă cu acest fapt — d a c ă p r o f e s o r u l a v u s e s e v r e u n c î i n e î n l a b o r a t o r , d e u n d e a r fl p u t u t veni după miros în casa răposatului său stăpîn.

D o c t o r u l P o e n a r u î ş i î n c h i p u i i m e d i a t c e e a c e p u t u s e s ă facfi h o ţ u l c u A D N - u l . T o t u ş i I r o s i r e a î n t r e g i i c a n t i t ă ţ i d e A D N In u n e x p e r i m e n t pe cîine era puţin probabilă. Dacă va găsi p e ităplnul cîlnelul a r putea da şi d e u r m a h o ţ u l u i 7 P o e n a r u r ă s p u n s e c e v a î n c u r c a t l u i B u l c u : î l trpuse cS e s t e v o r b a d e u n c î i n e p e c a r e p r o b a b i l s e f ă c u s e o e x p e r i e n ţ ă i n t e r e s a n t ă şl r u g ă p e n e p o t i n s i s t e n t să r e ţ i n ă c l i n e l e . L a m i c a p u b l i c i t a t e , î n z i a r , p ă g u ­ b a ş u l p o a l e n u s - a r fl d e r a n j a t s ă a n u n ţ e . D a r daca v a a n u n ţ a P o e n a r u că a g ă s i t u n c î i n e s c ă p a t d i n l a n ţ şl v a d a a n u m i t e s e m n a l m e n t e , n u e r a e x c l u s c a p ă g u b a ş u l să a p a r ă . D ă d u , a ş a d a r , u n a n u n ţ l a m i c a publicitate.

Din comportarea ciudată a cîlnelul, P o e n a r u trăsese concluzia că onimoiului i se Injectase A D N - u l d i n creierul profesorului. P r o b a b i l i m a d i n t r e fiolele f u r a t e , p e n t r u că d o u ă f u s e s e r ă f u r a t e . N u p u t u î n s ă o b s e r v a m a r e l u c r u . C e a r fl p u t u t î n c ă p e a d i n V i a ţ a s u f l e t e a s c ă a u n u l s a v a n t î n c r e i e r u l u n u l c î i n e 7 C u t o t u l a l t c e v a a r fl f o s t o e x p e r i e n ţ ă inversă ; A D N - u l din creierul u n u l a n i m a l Injectat la u n o m a r t i p u t u t p u r $1 s i m p l u s ă - l I n t r o d u c ă p e o m t n v i a ţ a I n t i m ă a a n i m a l e l o r ; c i t s u f e r ă a c e s t e a d i n c a u z a o m u l u i , c u m tl p r i v e s c , dacă onlmelele comunică între ele ţl dacă h a m u l calului sau jugul boului sînt croite nstfel ca să nu-1 j e n e z e p r e a m u l t . D a r dacă s-ar fl i n j e c t a t A D N - u l p r o v e n i t d e l a I n s e c t e s a u b a c t e r i i 7 T l - a l p u t e a o a r e a m i n t i ceva d e cînd „al fost m i c r o b " m a l m u l t decît tţl a m i n t e ş t i din viaţa de spermatozoid 7 I n sfirţit, d u p ă a l d o i l e a a n u n ţ la ziar, d o c t o r u l P o e n a r u primi u n telefon d e la s t ă p î n l l clinelul. S e d e p l a s ă I m e d i a t la l o c u i n ţ a a c e s ­ t o r a şl s e I n t e r e s a d a c ă c u n o s c p e a c e l a c a r e l - a i n j e c t a t c e v a c l i n e l u l .

Descoperi, în efîrslt, n u m e l e „ m a r e l u i v i i t o r doctor", c a r e locuia în curtea de a l ă t u r i , d a r d e o c a m d a t ă se afla In spital p e n t r u icter. P o e ­ n a r u s e I n t e r e s ă I m e d i a t l a t p l t a l u l d e c o n t a g i o a s e : d e ficolo I n s ă fu I n f o r m a t ca b o l n a v u i f u s e s e t r a n s f e r a t î n t r - u n s e r v i c i u de p s i h i a t r i e .

• C u m f e n o m e n e l e h e p a t i c e so a m e n d a s e r ă I n t o t a l i t a t e ţ i c u m e r a foarte neUnişUt de situaţia sa. Şchiopu mărturisi medicului d e salon

14 :

cfi a r e I m p r e s i a c ă l - a s u r v e n i t o a m n e z i e p a r ţ i a l ă ş i i n s i s t ă s ă 1 s e facă t r a n s f e r u l la spitalul d e neuropsUilotrie. M e d i c u l s a l o n u l u i d i s c u t ă colegial p r o b l e m a diminuare

a

cu Şchiopu

cunoştinţelor

şl

lut

constată

că n u

medicale,

ba,

se

observă

dimpotrivă,

nici

o

studentul

îşi p e r m i s e s e s ă f a c ă u n e l e o b s e r v a ţ i i c r i t i c e . E x i s t a u , d e s i g u r ,

cazuri

d e a m e n d a r e r a p i d ă a u n o r s l m p t o m e h e p a t i c e , d a r n i c i o d a t ă n u i s-a î n g ă d u i t u n u l b o l n a v să p ă r ă s e a s c ă a t î t d e r e p e d e s p i t a l u l ,

deoarece

contagioşii t r e b u i e izolaţi şi u r m ă r i ţ i . Medicul de salon p r i m i

totuşi

să-l m u t e p e Şctiiopu Intr-un serviciu d c neuropsihiatrle, avînd să specifice pe biletul d e transfer

grijă

c a b o l n a v u l s ă f i e i z o l a t si

tratat

în continuare pentru hepatită.

Cu biletul de transfer

Sn m i n ă , Ş c h i o p u p ă r ă s i « p i t a l t i l , I n s ă

nu-î t r e c u p r i n m i n t e să se I n t e r n e z e la s p i t a l u l d e In

drum

spre adresa

s a , îl s a l u t ă

un

tînăr

care-l

nlcî

neuropsihiatrle.

întrebă

vindecat şl dacă se simte în s t a r e să se prezinte la toate

dacă

s-a

examenele

î n p r i m a s e s i u n e . Ii r ă s p u n s e că n u s e v a p r e z e n t a , d e o a r e c e m a i e s t e b o l n a v şl î n c ă s l ă b i t şl c o b o r î l a p r i m a s t a ţ i e d e t r a m v a i .

Işl d ă d u s e a m a că p e n t r u a n u se d e m a s c a

va trebui să-şl schimbe

f i g u r a c a să d e v i n ă u n n e c u n o s c u t p e n t r u p r i e t e n i i şl c o l e g i i s t u d e n t u ­ lui. S e hotărî cunoştea

să-şi lase b a r b ă

camera,

aşa

că,

ş i să p o a r t e o c h e l a r i f u m u r i i .

ajuns

la

locuinţa

sa,

rămase

Nu-şl

în

stradă,

a ş t e p t l n d o r e z o l v a r e d e m o m e n t . B ă i a t u l g a z d e i i n t r ă î n v o r b ă c u el *, 11 Î n t r e b ă c u m s e s i m t e d u p ă

b o a l ă , c u c a r e o c a z i e Ş c h i o p u il

rugS

să-l îtisoţească pînă la c a m e r a sa. Acolo r ă m a s e închis o zi î n t r e a g ă , f ă e î n d « - ş i fel de (el de p l a n u r i d e viitor. Răscoli prin î n s e m n ă r i l e şl găsi conceptul unei autobiografii care H m a l l ă m u r i o a r e c u m

lui

despre

p r o p r l a - l e x i s t e n ţ ă . T r e b u i a să rezolve p r o b l e m a a l i m e n t a ţ i e i , d a r la cantină,

printre

cunoscuţii

pe

m e r g e şl nici s ă

se interneze

Se

noaptea

strădui

toată

să

care la

nu-i

mai

doctorul

găsească

o

recunoştea,

Poenaru l^lre

din

nu

nu

s-ar

putea f!

această

dus.

situaţie

şi a j u n s e l a c o n c l u z i a că t o t l a s p i t a l , Ia d o c t o r u l P o e n a r u , v a

trebui

s ă s e p r e z i n t e . P o a t e c ă p e e l 11 v a p u t e a î n ş e l a m a l u ^ o r , v a c u n o a ş t e mersul

lucrărilor

şi c e r c e t ă r i l o r

lui, iar

in plus p o a t e v a o b ţ i n e

şl

un certificat de bolnav psihic.

I n t r ă deci direct în g u r a lupuluL De

cum

citi biletul

de

transfer,

doctorul

ceru carnetul de student. Şchiopu îl motivă

Poenaru

tl

ztmbl

că nu-1 are, dar

r e n ţ i a r u l ÎI d e z v ă l u i c ă ş t i e d e c e f u s e s e ş t e r s n u m e l e d e p e

şl-i

confe­ carnetul

d e s t u d e n t , a ş a c ă Ş c h i o p u t r e b u i să s e d e m a ş t e .

Doctorul Poenaru

îl p u s e a t u n c i n e r ă b d ă t o r î n t r e b a r e a c a r e - I

fră-

mînta : — Cine te consideri

că eşti a c u m : Ş c h i o p u

FlUmoa

sau

Tiberiu

Popî Hibridul

îi s p u s d

că

este

Tiberiu

Pop,

eă-şl

aminteşte

de

tot

c e a f ă c u t In p r i m a p a r t e a v i e ţ i i , c ă r e u ş i s e s ă g ă s e a s c ă u n p r i m i t o r pentru

ADN-ul

său şi

că

are

de

gînd

>ă-$t

ducă

de

acum

viaţa

sub noul ntime.

•pdc o15 e na— staei dŞm etsruîăăil,t ieapîixl i fi scstapeup slrîaeonf eIansm tofuiarnul cilti mT ePuxiolbitesentreainupr ţuea,rPs oT ocpaăl bn eeşl mr laudlcă -ePoeodsm ptaelatliăoş?rle7xuA i nsO dt iăaccrăîeipnoaîen sciebcliaalrşicetiealtaesşauei

t i m p tu, profesor P o p , s3 stai do t i m p s ă e x i ş t i ii î n a l t ă p a r t e 7

vorbă

eu

mine

şi tot

în

acelaşi

— D a , s e p o a t e , fu r ă s p u n s u l . O a r e c e e s t e d e f a p t t e l c p a t i a ?

In c a z u l ind'iviiîilor ce s e î n ţ e l e g t e l e p a t i c e x i s t a i n l î m p l s t o r o i d e n ­ titate structurală între ADN-ul din creierul acestora. O identitate p e r f e c t ă p r a c t i c n u e posibilii p r i n h a z a r d . I n c a z u l d e f a t ă a fost r e a l i z a t ă î n s ă a r t i f i c i a l , i a r i d e n t i t ă ţ i i n o a s t r e s t r u c t u r a l e îi c o r e s p u n d e o identitate in undele emise de cele două creiere, rezultind deci un a c o r d d e p l i n în f u n c ţ i o n a l i t a t e a l o r , a n a l o g a c o r d u l u i d i n t r e p o s t u l d e emisie ţi cel d e recepţie r a d i o .

— S p u n c - m l a t u n c i u n d e se află celălalt T i b e r i u P o p - e î i n e l e ?

— L n fontii s t ă p l n l . A c u m , c î n d e u v o r b e s c , e l s c h e a u n ă , î n e e r c î n d să i m i t e c u v i n t e l e r o s t i t e d e m j n e . E l t e v e d e cvua t e v ă d şl e u . E h a ­ lucinant.

D o c t o r u l P o e n a r u refuză totuşi s ă c r e a d ă că a v e a î n faţa lui p e fostul profesor T i b e r i u P o p .

— C u m adică, dacă n a t u r a ar crea — admiţînd prtn absurd — d o u ă c r e i e r e i d e n t i c e s t r u c t u r a l , cei d o i i n s ! o a r e a r p o s e d a a s e i A c n e a c r e i e r e s e p o t c o n s i d e r a u n a şi a c e e a ş i p e r s o a n a ? îneercînd să răspundă obiecţiilor aduse, ' pretinsul profe­ sor debită o seric de a r g u m e n t e atît de inconsistente, încît doctorul P o e n a r u l e s p u l b e r ă f ă r ă n i c i o d i f i c u l t a t e . H i b r i d u l fu silit s ă - ş i r e c u n o a s c ă f a p t u l c â n u sc p u t e a m ă s u r a c u d o c t o r u l P o e n a r u şi, c a î n t r - o s t r ă f u l g e r a r e , îşi d â d u s e a m a c ă i n t e l i g e n ţ a l u t , o d i n i o a r ă a l i t d e străl-ucită, e r a înlocuită d e a c e e a n e p u t i n c i o a s ă a s t u d e n t u l u i Ş c h i o p u . H i b r i d u l se s i m ţ i u m i l i t , j i g n i t î n a m o r u l p r o p r i u , d e z a m ă g i t .

P o e n a r u s e j e n ă să d i s c u t e p r o c e d e u l n e c i n s t i t a l p r o f e s o r u l u i (cel d i n u l t i m e l e z i l e a l e v i e ţ i i s a l e ) , m a i a l e s c ă d o r e a să n u p i a r d ă c o n t a c t u l cu h i b r i d u l , p e n t r u a-1 s t u d i a î n c o n t i n u a r e . P r e t i n s u l T i b e r i u P o p c e r u c e v a b a n i l u i P o e n a r u şi-ş'i m a n i f e s t ă d o r i n ţ a d e a p u n e m i n a şi pe ceea ee m o ş t e n i s e B u l c u , b a c h i a r a f i r m ă câ n u se p o a t e î a m e n a j e r a s ă n u - l fi f u r a t î n t i m p u l v i e ţ i i l u i , să n - a i b ă b a n i s t r î n ş i d e p e u r m a lui.

I n u r m a acestei discuţii, P o e n a r u se c o n v i n s e că a r e d e - a face cu u n c a r a c t e r t o t a l d e o s e b i t d e a l f o s t u l u i p r o f e s o r . 11 i n t e r e s a l o t u ş i d a c ă h i b r i d u l v a fi şi e l s t ă p î n i t d e p a s i u n e a p e n t r u c e r c e t a r e a ş t i i n ţ i f i c ă ş i , în c a z a f i r m a t i v , c e s e v a î n t î m p l a c u el. D e a c e e a , l a s f î r ş i t u l î n t r e v e d e r i i , d o c t o r u l ii f ă g ă d u i s t u d e n t u l u i Ş c h i o p u c ă v a p ă s t r a „ s e c r e t u l p r o f e s i o n a l " p e n t r u cele c o n s t a t a t e şi în acelaşi t i m p îl a s i g u r ă că-1 v a m a i a j u t a cu b a n i .

*

D e v e n i t cu c h i u cu v a l m e d i c , Ş c h i o p u a fost t r i m i s la ţ a r ă ca s ă - ş i f a c ă s t a g i u l . A i c i s e a p u c ă d e b e ţ i i şi d e fel d e f e l d e b l e s t e m ă ţ i i .

P a s i u n e a p e n t r u cercetarea ştiinţifică a lui Tiberiu P o p e r a total a b s e n t ă . C i t e o d a t ă îi a p ă r e a u î n s ă m o m e n t e d e p ă r e r e d e r ă u p e n t r u cel c a r e f u s e s e a l t ă d a t ă . H i b r i d u l e r a t o t o f i r e p a s i o n a l ă , d a r a c u m îl p r e o c u p a să s t r î n g ă b a n i , şi a c e a s t a p r i n o r i c e m i j l o a c e . î ş i f ă c u u n plan de a p u n e m î n a pe b u n u r i l e profesorului P o p . B ă t u chiar p e fosta m e n a j e r ă a p r o f e s o r u l u i , s p r e a-î r e s t i t u i b a n i i f u r a ţ i , deşi acest furt nu exista decît în m i n t e a delirantă a Iul Şchiopu. Î n c ă p u a s t f e l p e m î n a j u s t i ţ i e i şi fu p e p u n c t u l d e a fi p e d e p s i t c u î n c h i s o a r e a ,

16 .:

L - a s a l v a t d o c t o r u l P o e n a r u , c a r e I-a e l i b e r a t u n c e r t i f i c a t m e d i c a l d i n c a r e r e z u l t a că a f o s t i n t e r n a t ca p s i h o p a t l a c l i n i c a d e n e u ­ ropsihiatrle, nefilnd responsabil d e u n e l e f a p t e ale sale. C o n t r a r celui ce fusese cîndva, noua î n t r u p a r e a profesorului P o p era a c u m u n i n d i v i d c e n - a v e a a l t ă p r e o c u p a r e d e c î t p e c i n e s ă m a l î n ş e l e şl c e v i c l e ş u g u r i şi i n i n c i u n i să m a i n ă s c o c e a s c ă s p r e a c î ş f i g a b a n i , p e c a r e ii r i s i p e a in b e ţ i i .

Doctorul Poenaru socoti că experienţa provocată de profesorul P o p fusese reuşită d o a r parţial, I n t r - a d c v ă r , studentului Şchiopu n u i s e î n l o c u i s e e u l (şi d e c i n u f u s e s e u c i s p s i h i c ) , c h i a r d a c ă u n e l e amintiri ale defunctului Tiberiu P o p îşi continuau existenţa într-un alt creier.

P o e n a r u m a i c o n s t a t a că b ă t r î n u l p r o f e s o r p r e z e n t a s e , î n a f a r ă d e s u b i t a s c h i m b a r e a c a r a c t e r u l u i .său m o r a l , ş i a l t e s j m p t o m e a l e psihozei senile, d a r , fiind un b u n c u n o s c ă t o r al psihiatriei, r e u ş i s e s ă şi l e c a m u f l e z e . D i n t r e a c e s t e s l m p t o m e . „ u n d e l i r d e p r e j u d i c i u " t r e c u s e cu t o t u l n e a l t e r a t l a Ş c h i o p u , c a r e , d i n c a u z a a l c o o l i s m u l u i , şi-1 m a n i f e s t a f ă r ă n i c i o r e ţ i n e r e . T i b e r i u P o p c r e d e a cu m e n a j e r a il f u r a , f a p t t r a n s f e r a t f i d e l şi în m e m o r i a l u i Ş c h i o p u . C u t o t i n s u c c e s u l , e x p e r i e n ţ a l a c a r e a s i s t a s e î l ilicită t o t u ş i p a P o e n a r u $ă studieze anumite aspecte aplicative.

A s t f e l î n c e p u să c e r c e t e z e d a c ă c e l u l a c a n c e r o a s ă se p o a t e t r a n s ­ f o r m a î n c e l u l ă n o r m a l ă . El e x t r ă g e a d i n c e l u l e l e s ă n ă t o a s e a l e ţ e ­ s u t u l u i n e o p l a z i c a c i d u l d e z o x i r i b o n u c l e l c , il m u l t i p l i c a şi a p o i il injecta în doză m a r c bolnavului, p e n t r u a substitui A D N - u l aberant.

Proliferarea activă a celulelor t u m o r a l e nu putea decit să favorizeze p e n e t r a r e a A D N - u l u i n o r m a l . C h i a r p r c s u p u n î n d u - s e că n e o p l a s m u l s-ar fi d a t o r a t u n e i i n s u f i c i e n ţ e e n z i m a t l c e , d e c i u n e i l i p s e d e A D N , A D N - u l n o r m a l t o t a r fi c o m p l e t a t a c e s t d e f i c i t . P o e n a r u î ş i m a i p r o p u s e s e s ă s t u d i e z e d a c ă p o t fi r e m e d i a t e p r i n a c e l a ş i p r o c e d e u şi a l t e m a l a d i i cu a l t e r ă r i sau insuficienţe e n z l m a t i c e ; bolile d e sistem, d e g e n e r a t i v e , c r o m o z o m i c e ctc. P e n t r u t r a t a m e n t u l b ă t r î n e ţ i i , el e x t r ă g e a operatoriu fragmente din toate ţesuturile nobile de la animale tinere, m u l t i p l i c a A D N - u l e x t r a s d i n a c e s t e f r a g m e n t e t i s u l a r e şl î l c o n s e r v a , p e n t r u c a s ă - l r e l n j e c t e z e a c e l o r a ş i a n i m a l e c î n d a j u n g e a u Sn p r a g u l bâtrineţii. C ă u t ă c h i a r sâ stabilească g r u p e u m a n e izoantigenice — a n a l o g e g r u p e l o r s a n g u i n e — , c ă r o r a li s - a r fi p u t u t i n j e c t a A D N - u l i z o g r u p e x t r a s d i n o r g a n i s m e t i n e r e . T o t astfel, şi p o r n i n d de la a c e l a ş i p r i n c i p i u , î n c e r c ă să m o d i f i c e a n t î g e n i c i t a t e a h e t e r o g r e f e l o r p r i n t r a t a r e a i n t e n s ă a d o n a t o r i l o r cu A D N de la p r i m i t o r i etc.

P e „ T i b e r i u P o p - c î i n e l e " , Ş c h i o p u îl c u m p ă r a s e d e l a s t ă p î n i l s ă i , p l ă t i n d u n acont. R e s t u l de b a n i nu~l m a i d ă d u niciodată, conform u n u l a v a n t a j o s p r o c e d e u al său. Şchiopu se gîndea că a r p u t e a p r o ­ fita î n v r e u n f e l d e I n t e l i g e n ţ a c î i n e l u l ; n u d i n a l t e c o n s i d e r e n t e il cumpărase.

Foştii stSpîni

ai cîinelui n u

cunoşteau

ce e x p e r i e n ţ ă

se

făcuse pe acest aninial, din c a r e cauză n u î n c e r c a r ă a-l specula în v r e u n fel, i a r Ş c h i o p u p r o f i t ă d i n p l i n . P o e n a r u e r a şl e l d o r n i c s S aibă cîinele, p e n t r u amintirea pc caro o p ă s t r a decedatului profesor, d a r şi p e n t ţ u c o n t i n u a r e a c e r c e t ă r i l o r . Ş c h i o p u î n s ă , c a r e f u s e s e m a i p r o m p t , n i c i n u voi. să a u d ă d e p r o p u n e r e a c o n f e r e n ţ i a r u l u i . D i m p o -

17

t r l v ă , a p e l î n d la a r g u m e n t e „Otice*, c e r u sa 1 s e d e a şi r e s t u l d e A D N d e ţ i n u t d c P o e n a r u . D e f a p t , a r fl v r u t s ă - t d i s t r u g ă p e n t r u a n u m a i fi p o s i b i l s ă a p a r ă v r e u n T i b e r i u P o p s u p e r i o r Iul, c e e a ce d e n o t a la d e x i s t e n ţ a n u n u m a i a t u t u i e n d i f e r i t d e a l p r o f e s o r u l u i , ci $1 existenţa unui egoism agresiv.

P o e n a r u r e f u z ă c a t e g o r i c s ă - l c e d e z e A D N - u l aflBt In p ă s t r a r e . O ură de m o a r t e puse stăpînire pe Şchiopu împotriva fostului s ă u salvator din mîna Justiţiei, Ş c h i o p u n u m a l fu c a p a b i l să n ă s c o c e a s c ă n k ! u n t e r t i p g p r e «-9I Î n s u ş i A D ^ f - u l p ă s t r a t d e P o e n a r u , m a l a l e s c i a c e s t a ş t i a c u c i n e a r e d e - a f a c e şl n u s e m a i l ă s ă î n ş e l a t . în stare de ebrietate, de gtt cu prietenul său Mitică Armeanu, zis C h i u l a n , şi a s a l t a t d e p a c i e n ţ i , Şchiopu s p u n e a u n e o r i , g î n d i n d cu glas t a r e ; ~ C e p r o s t a m fost... a d i c ă s t n t c e l c a r e a e î n c h i d In l a b o r a t o a r e să s t u d i e z e . AcLim î m i d a u e u s e a m a c u m t r e b u i e t r ă i t ă cu a d e v ă r a t v i a ţ a . . . E u s ă s t a u , ş i b a n i i s ă - m l v i n ă s i n g u r i In b u z u n a r . . .

T r a n s f o r m a t ă cu t i m p u l î n t r - o a d e v ă r a t ă toxicomanie, c o n s u m a r e a c r o n i c ă d e b ă u t u r i a l c o o l i c e II p r o d u s e luJ Ş c h i o p u , p e l i n g ă î m b o l ­ n ă v i r e a f i c a t u l u i ş l a r i n i c h i u l u i , şi a l t e r a r e a s i s t e m u l u i s ă u n e r v o s .

Treptat, alunecînd s p r e u n declin demenţial, simţul său de indepen­ denţă, de r ă s p u n d e r e şi de afirmare a eulul, deci Intreaga-i p e r ­ s o n a l i t a t e . I n t r ă î n d l s o l u ţ i e . C e l c a r e p r o f i t ă la m a x i m u m d e a c e s t l u c r u a fost C h i u l a n , c a r e , s u b m a s c a s l u g ă r n i c i e i , lî ş o p t e a l a ureche „posedatului" său prieten ce afaceri se pot pune la cale.

I n c o n t i n u a r e , l u i Ş c h i o p u îl s l ă b i c o n t r o l u l a s u p r a a c t i v i t ă ţ i i s a l a i n t e l e c t u a l e şl, f ă r ă n i c i o r u ş i n e , c ă u t a a c u m s ă - l d i s c r e t i z e z e p « doctorul P o e n a r u . Bolnăvicioasa u r ă împotriva acestuia ajunse la p a r o x i s m . î n c e r c ă c h i a r s ă g ă s e a s c ă m a r t o r i m i n c i n o ş i s p r e a-1 a d u c e p e m e d i c k t f a ţ a j u s t i ţ i e i , d a r , l n a f a r ă d e C h i u l a n , n i m e n i n u s« arătă dispus să depună m ă r t u r i e pentru acele Incriminări delirante.

P o e n a r u n u r ă s p u n s e c a l o m n i i l o r şl i n j u r i i l o r l u i Ş c h i o p u ; c a psUii»tru era obişnuit să primească Insulte din partea bolnavilor.

L e g a t t n lanţ, la noul s ă u stâpîn, cîlnele era cu totul dezorientat.

P r e t i n s e l e f e n o m e n e telepatice a v u s e s e r ă o o a r e c a r e existenţă în p r l t n e l e z i l e c a r e a u u r m a t t r a n s f o r m ă r i i A D N - u l u i c e r e b r a l al c e l o r doi hibrizi, d a r , p e m ă s u r ă ce tn c r e i e r u l fiecăruia s-au a c u m u l a t noi f l d e o s e b i t e c u n o ş t i n ţ e , I n t e r c o m u n l c a r e a t e l e p a t i c ă îşi p i e r d u d i n intensitate pînă la dispariţie.

I n a v a r l ţ i a I u i , Ş c h i o p u s o c o t i Ia u n m o m e n t d a t că a r e c h e l t u i e l i f ă r ă n i c i u n foloe d e p e u r m a a n i m a l u l u i , „ c a r e n u p r o d u c e a n i m i c " .

P e n t r u a-1 e x p l o a t a In v r e u n f e l , îşi a d u s e d e c i c î l n e l e î n c a b i n e t u l d e consultaţii cu gîndul că p o a t e acesta ş!-ar descoperi u n e l e c u n o ­ ştinţe medicale, t r e c u t e o d a t ă cu A D N - u l profesorului. In t i m p ce consulta diferiţii pacienţi, Şchiopu u r m ă r e a cu coada ochiului a t i t u ­ dinea gravă a animalului,

iar Chiulan

distribuia

medicamente,

fără

s ă - ş i p o a t ă î n c h i p u i c ă c i n e v a Ii u r m ă r e ş t e m i ş c ă r i l e . M i r o s u l f i n , a d ă u g a t c e l o r l a l t e c u n o ş t i n ţ e , a f ă c u t c a , la u n m o m e n t d a t , c î l n e l e să s e s i z e z e c ă C h i u l a n v i n d e a p e n t r u c o p i i i c u t u s e c o n v u l s i v ă d r a jeuri de vîplex, spunînd câ sînt drajeurl de cloramfenicoL Din aceasta

18 , -lisssiu—^assii —

m l e â a f a c e r e îl r ă m î n e a u c i t e 1,70 d e l e i d e f i e c a r e d r a j e u v i n d u t .

P e e l n u - 1 i n t e r e s a v i n d e c a r e a b o l n a v u l u i , il I n t e r e s a n u m a i să c î ş t l g e el c«va.

R e a c ţ i a a n i m a l u l u i fu p r o m p t S . C l i n e l e s S r l d e p e s c a u n ş l - ; i î n f i p s e a d i n e c o l ţ i i in m î n a b o r f a ş u l u i .

Cu v i o l e n ţ a ce-1 c a r a c t e r i z a d e c î n d II r o b i s e a l c o o l i s m u l , d o c t o r u l Ş c h i o p u I o v i c î i n e l e în c a p cu o s t i c l ă g o a l ă d e ş a m p a n i e , d a r î n a c e e a ş i c l i p ă fu n e v o i t s ă - ş i î n c h î d ă strSns o c h i i ş l s ă s e t r a g ă î n a p o i .

Exploziv, i se p e r i n d ă p r i n m i n t e î n t r e a g a v i a ţ ă a d e c e d a t u l u i p r o ­ fesor, în cele m a i mici a m ă n u n t e .

T i b e r i u P o p f u s e s e c o p i l d i n f l o r i a l u n e i s u r o r i d e «pltal \ t a t ă l s ă u , d i r e c t o r u l s p i t a l u l u i , n u a v u s e s e d e c î t m e r i t u l d e a - l fl p r o c r e a t .

C a e l e v şi a p o i c a s t u d e n t , T i b e r i u P o p î n v ă ţ a s e c u a m b i ţ i a d e a p u t e a s ă - ş l a r a t e d i s p r e ţ u l f a ţ ă d e t a t ă l s ă u , ce n u - 1 r e c u n o s c u s e ca fiu.

Mai tîrziu, P o p căpătase o adevărată pasiune p e n t r u ştiinţă. Obţinut p r i n m e r i t e p e r s o n a l e , o b u r s ă şi-şl c o m p l e t ă s t u d i i l e î n A p u s . î n t o r s In ţ a r ă , s e d e d i c ă m u n c i i d e a l i n a r e a s u f e r i n ţ e l o r c e l o r m u l ţ i . A u u r m a t 18 a n i d e s t u d i i In p r o b l e m a c a n c e r u l u i şl a p o i a l t e l e In p r o b l e m a i m p l a n t ă r i l o r d e h e t e r o g r e f e . E l p o r n i s e d e la i d e e a c ă o d a t ă cu grefa e r a n e c e s a r să se i m p l a n t e z e o r g a n i s m u l u i acceptor ţ l a u t o a n t î c o r p l i ce s - a r f o r m a î n m o d n o r m a l f a ţ ă d e t o ţ i a n t l g e n i l , , - , P e n t r u toţi acela c a r e l-au c u n o s c u t p î n ă a t u n c i p e F i l i m o n • Ş c h i o p u e r a e v i d e n t Că o u i m i t o a r e t r a n s m u t a ţ i e s-a p e t r e c u t în ' sufletul său ; a r e n u n ţ a t la viaţa de desfrîu, a r u p t prietenia d e g r a - j d a n t ă c u M i t i c ă A r m e a n u , a î n c e p u t să c o n s u l t e c o n ş t i i n c i o s p e b o l - I n a v i , , b a c h i a r I-a c u p r i n s o s u b i t ă p a s i u n e p e n t r u s t u d i i . E d r e p t ] că el n - a m a i trăit m u l t ă v r e m e d u p ă scena cu uciderea cîinelui.^ Ciroza h e p a t i c ă l-a g r ă b i t sfîrşitul. Din clipa în c a r e a m u r i t ' ' c î i n e l e î n s ă , Ş c h i o p u s e « I m ţ i s e ca z g u d u i t d e u n c u t r e m u r , ^ Reconstituind faptele după diverge mărturii, d o c l o n J P o e n a r u a': r e u ş i t , î n t r u c î t v a , să p r e s u p u n ă c a r e a u fost c a u z e l e a c e l e i s t r a n l l . j t r a n s f o r m ă r i . N u e r a e x c l u s c a , î n s p a s m e l e m o r ţ i i , c î i n e l e s ă fl j prezentat o aşa-nuraitS hipermnezie, fenomen relatat do unii m u - j r t b u n z i s a l v a ţ i d e l a m o a r t e . A c e ş t i a p o v e s t e s c c ă Sn c l i p e l e a g o n i e i f i l m u l v i e ţ i i l o r 11 s-n d e s f ă ş u r a t f u l g e r ă t o r p r i n m i n t e . D e a s e m e n e a , . ^ era posibil ca fluxul telepatic, despre care vorbise cîndva Şchiopu,j s ă t l a c ţ i o n a t c u o f o r ţ ă m a i i n t e n s ă c î n d c l i n e l e îşi d ă d e a s f î r ş i t u l . j C u m a fost t o t u ş i c u p u t i n ţ ă — ee î n t r e b a P o e n a r u — c a o a s e - J m e n e a r a d i c a l ă p r e s c h i m b a r e să s e p r o d u c ă î n p s i h i c u l u n u i detrac»t,J c a Ş c h i o p u , î n c r e i e r u l c ă r u i a p ă t r u n s e s e A D N - u l a l t e r a t d e Senili-1' tale al profesorului P o p T Deşi procesul r ă m î n c a în a m ă n u n ţ i m e a : ; l u i u n m i s t e r , se p u t e a b ă n u i c ă p r i n c r e i e r u l m i i r i b u n d u l u l c t l n e j a u t r e c u t n u a m i n t i r i l e r e c e n t e a l e Iul T i b e r i u P o p , ci a c e l e a m a l j b i n e I m p r i m a t e d i n a i n t e a S m b ă t r l n l r i i l u i . P e s e m n e cfi i m a g i n i l e pu-'.i t e r n i c e , c a r e resuscitau o î n t r e a g ă v i a ţ ă dc m u n c ă şi d e l u p t ă pentru\j p r o g r e s u l ştiinţei, au c u t r e m u r a t conştiinţa lui Şchiopu, făcîndu-I s ă | v a d ă , î n t r - o s t r ă f u l g e r a r e , e m o ţ i o n a n t e l e z ă r i s p r e c a r e a r fl p u t u t n ă z u i d a c ă n u s - a r fi s c u f u n d a t î n t r - o e x i s t e n ţ ă n e t r e b n i c ă . '

- o » o • -— 19

CONSTANTIN PASCU*

ciuI

MA$INA TIUPILIIm UIT HODERM „^Vi p u t e a s ă

înveţi

limba

greacă

c h i a r d i n x u r u l u i H o i n c r .sau P l a t o n . reflectă Bărbatul

Capitolul 1

Foarte

H. G. W E L L S „ M a ş i n a

Tinăr", timpului"

„Scoase din buzunarul vestei un petic ce mi se pâren u Ji d e liîrtie yron.îO, joarte inurilară".

E . A . P O E „ C ă r ă b u ş u l de a v r " A p u s n ] ..EuTilman C o l o r " i n c i n t a p r i v i r i l e c e l o r c e t r e c e a u in s e a r a aceea pe Valea P r a h o v e i . O m o g i l d e a f ă tot ntit dc c o l o r a t ă î n a i n t a Sîfiinrt p e ş o s e a . C î n d s e a p r o p i e î n c c p n să s e m e n e cu iin T i a t m o d e l S r r i ş i i i n d iltn f r î n e s e o p r i in f a t a c u s u t e i p i t o r e ş t i , cu b r i i i d e p i a t r i i , î n t i l n i t i i d e s p r i n a c e s t e l o c u r i . D i n m a ş i n ă (işniru. doi t i n e r i e e a r ă t a u a ti f r a ţ i , u r m a ţ i d c u n c ă ţ e l f u m u r i u , c u o p a t ă n e a g r ă p e un o c h i . O e f l u p ă s p a t e l e c a s e i teşi In iisgă u n z ă v o d , c a r e , i n . eiuda asiiectiilut liorn$, d ă d e a din c o a d ă şi lătra, v e s e l l a v e d e r e a c e l o r d o i c a v a l e r i a i v o l a n u l u i . In p r i v i n ţ a P i r a t u l u i ( c ă ţ e l u l cel p ă t a t ) m a i jMsIra u n e l e s u s p i c i u n i .

A t r a s rir z g o m o t , in uşit a p ă r u un b ă i r î n cu p i p a i n g u r ă .

— I a c ă şi m i n j i i n o ş t r i , d a d u e l d e v e s t e s p r e c a s â . Eline aţi v e n i t !

Da' asta ce-î 7 spuse a r ă t i n d cu n e î n c r e d e r e s p r e F i a t u l - l i r o n l o z a u r .

— A m l u a t - o pe nimica toată, a m r e p a r a t - o . insă d e vopsit n - a m m a i a v u t t i m p , 11 l ă m u r i M i r c e a , T r a t e l e m a i m a r c .

— M i i ! f ă c u b a t r i n u l . u i t i n d u - s c c h i o r i ş . Vezi că o să s p e r i i c i i i i e l e .

I n s f l r ş i t d i n c a s ă a p ă r u şi b u n i c a , ş t e r g i n d u - s e pe m i i u i , m a i e î r b o v l t ă c a a n u l t r e c u t , d a r l o t z i m b i t o a r e , şi d u p ă c e i s ă r u t ă ( i n t i l pe rel mic), zise : — H a i să î m b u c a ţ i c e v a , c ă v - o fl f o a m e ! * A u t o r u l a c e s t e i p o v e s t i r i e s t e s t u d e n t in a n u l I V la F a c u l t a t e a d e — D a ' cu e x a m e n e l e c u m s t ă m . D a n e ? işi a d u s e a m i n t e b ă t r î n u l . istorie — Cluj, secţia istoria artelor.

— I t i n e ! U n 9 şi r e s t u l 10, d e ş i a u fost g r e l e ! î n c e p u să s e l a u d e Dan.

20

M i r e e a icîmbi. A ş a fiîcea ş! c l î n a n u l I I . A m î n d o l e r a u l a F a c u l ­ t a t e a d c i s t o r i c , n u n i n i c » cel m a r e e r a a s i s t e n t . S e p a r e c ă a m i n d u r o r a Ic t r e z i s e i n t e r e s u l p e n t r u a c e a s t a b a t r i n u l g h i d d c l a M u z e u l n r a u , u n d e p e t r e c e a u ore întreiţi ciud v e n e a u in v a c a n ţ e la bunici.

A s c u l t a u c u i n t e r e s p o v e ş t i d c d e m u l t , I a r a c u m s e d ă d e a u !n v î n t după istoria evului mediu. î n a i n t e d e a m i n c a , fraţii s c o a s e r ă la i v e a l ă d a r u r i l e : o p r e a fru­ moasă pipă din lemn de cireş p e n t r u b ă t r i n . Iar bunicii o m a r a m ă , c u m ii p l ă c e a c i s ă p o a r t e .

— Şl e u a m c e v a p e n t r u v o i , a n u n ţ ă b ă t r î n u l .

D u p ă ce s c o t o c i o v r e m e i n l r - o l ă d i ţ ă d e l e m n s c u l p t a t , s c o a s e ! • I v e a l ă o h î r t i c l u n g ă , m o t o t o l i t ă şi e a m m u r d a r ă .

-f',".

— t l n p e r g a m e n t ! e x c l a m a r ă cei d o i . ' .

— C u m z i c e ţ i . L - a m g ă s i t î n p o d , o fl d c l a moşu" m e u , c » ' ' e l ' stringea toate vechiturile. V i place ?

F ă r ă a r ă s p u n d e , fraţii se repeziră, avizi a s u p r a d o c u m e n t u l u i .

— E în latineşte, sc lauţentă Dan.' r a l c o ş r a f l c anul. Infelcgi ceva 7 '

latină fac d o a r

la

Capitolul II

„ S ă carcelăm (ilc isprăvilor

a c u m şl c e l e l a l t e « r m a ! accsîci pittcri cu a d e u S - i

rat uimitoare".

j

E.A. P O E „ C r i m e l e d i n R u c M o r g u c " ^ După o zi, Mircea reiişî să facă o traducere aproximativă. Perga- j m e n t u l e r a d i n A i ţ g l i a şl, d u p ă s p u s e l e Iul, d e Ia s f î r ş i t u l Iul al X l I I - l e a s a u î n c e p u t u l secolului al X l V - l c a , — P o t i să e x p l i c i c u m a a j u n s la n o i ? îl i s c o d i p e D a u .

secolu- i {

In orele libere Mircea citea cu plăcere povestiri şiiinţlfioo-fantas- ; t i c e (în s p e c i a l p e W e l l s şi B e l e a e v ) , r o m a n e p o l i ţ i s t e şi d e z l e g a c n - ; v i n t c î n c r u c i ş a t e , d e u n d e şi a p t i t u d i n e a iul d c d e t e c t i v .

D u p ă cîteva clipe de gindlre. Dan incepu ; i — I n u l t i m i i a n i ai s t ă p i n i r l i s a l e , r e g e l e L u d o v i c I d e A n j o u a l j U n g a r i e i (ISTO—1382) a r i d i c a t o c e t a t e l a B r a n , A i c i ei i n s t a l e a z ă a r b a l c t i e r l v e s t i ţ i î n v i c t o r i i l e e n g l e z e d i n r ă z b o i u l d e 100 d e a n i . P r o - • b a b i l e ă t o t el a a ş e z a t m e r c e n a r i şi î n c e l e l a l t e c e t ă ţ i r e g a l e d i n ' T r a n s i l v a n i a . N u m ă r u l lefegiilor c r e ş t e în v r e m e a lui Sigismund, c a r e i t r i m i t e a s e m e n e a t r u p e şi î n a j u t o r u l d o n t u i l o r T ă r i i R o m a n e ş t i , M i r - J c e a cel B ă t r î n şi D a n a l l l - l e a , a d i c ă u o u ă , s f î r ş l cl c u o g l u m ă . ] — B i n e , 10. V a s ă zică, a m l ă m u r i t p r o v e n i e n ţ a d o c u m e n t u l u i . M a i \ g r e u o s ă fie c n c o n ţ i n u l t t l . E s t e v o r b a d e p o v e s t i r e a u n u i c ă l u g ă r 1 englez. A m să ţi-o t r a d u c in stilul dacumeiiCelor m e d i e v a l e d e la n o i . ' Din păcate începutul lipseşte : i „...şi i a t ă c ă a t u n c i p e n t r u t o a t e p ă c a t e l e o a m e n i l o r r e n i t - a p e | p ă m i n t n e c u r a t u l . P r i m a o a r ă v ă z u t u - l - a u t r e i f r a ţ i d c - a l m e i ce t r c - J ccau pe d r u m . A r u t a t u - s - a intii ca u n nor m a r e d e fum, iară m a î j apoi, cind s-au risipit, v ă z u t - a u n u m a i u n om ca noi. d o a r î m b r ă c a t ^ ca n e o a m e n i i . Ş l c ă l ă r e a p e o d r ă c o v e n i e ce a m fost v ă z u t - o şi e u $1 t a r e e r a c i u d a t ă . T o a t ă s t r ă l u c e a t a r e şi a v e a d o u ă b e ţ e a l b e c a o s u l , a l t ă p a r t e s e v e d e a p r i n c a oa p r i n a e r , d a r n u e r a a e r . mijloc avea o şa pe care călărea diavolul". . 21— D a r p a r c ă s e a m ă n ă c u M a ş i n a T i m p u l u i ! e x c l a m ă D a n c a r e ; recitise de curînd cartea lui Wells.

— C a m aşa, ascultă mal departe :

„ŞC v o r b e a o m u l a c e l a o l i m b i i c a a n o a s t r ă , d a r m a l d n l c e , d e n u înţelegeai dccît tot a două vorbii. Văzînd aceasta a r ă t a r e , fraţii m e i fngit-an t a r e şi vestitu-mi-au de preaciudata î n t î m p l a r e . I a r ă diavolul d a t n - s - ^ jos d i n şa şl d u s u - s - a la h a n u l din s a t şl c e r u t - a h a n g i u l u i d e m î n c a r e şi d e b ă u t u r ă . I a r ă a c e s t a s p e r i a t t a r e f â c u t u - l - a p e p l a c . Şi s t a t - a o m u l la h a n ş a p t e zile î n c h e i a t e şl t o t t i m p u l făcea a l t e d r ă c i i ş i u m b l a p u s t i u p r i n s a t e . Ş i m a l z i c e a ş i c ă v i n e d i n viitt>r, c ă l a r e p e d r ă c o v e n i a l u i ş l c ă p o a t e c u n o a ş t e ş l c e - a fost ş l c e v a m a l fi, c e e a c e m a i m a r e m i n c i u n ă n i c i c ă s e p o a t e , c ă c i n u m a i D u m n e z e u ştie căile la ce v a fi".

— Probabil a v e m o „ediţie p r e s c u r t a t ă " a povestirii Iniţiale, deoarece d o c u m e n t u l n u e p r e a corect, zise M i r c e a . „ Ş l a v e a şl n i ş t e b e ţ e mici, c a r e cînd voia se a p r i n d e a u şl m a r e d u h o a r e d e p u c i o a s ă se făcea p e loc. Şi a v e a şl o c u t i e m i c ă şi n e a ­ gră din care a făcut apoi u n chip asemenea hangiului. Şl m a l a v e a şi a l t e d r ă c i i m u l t e p e c a r e le scotea d i n t r - u n s a c ce se ţ i n e p e s p a t e " .

— C h i b r i t u r i l e şl a p a r a t u l d e fotografiat l u a t e d e E x p l o r a t o r u l T i m p u l u i în u l t i m a lui călătorie, s p u s e D a n . „Toate acestea auzitu-le-am de la oameni, că noi nicidecum n n n e - a m î n c u m e t a t a m e r g e l a h a n , cl n e r u g a m s ă p i a r ă d e a i c i ş l trimis-am vorbă la stăpînul nostru să trimită nişte oameni d o a f l-or goni p e s a t a n a , că d e r u g ă c i u n i n u fugea. Şi v e n i t - a u cinci z d r a honi cu a r b a l e t e . I a r ă şeful lor, u n u l J o h n , s e m ă n a leit cu diavolul, d e u n d e i a r ă ş i se v e d e că n e c u r a t u l îşi b ă g a s e c o a d a . L a î n c e p u t ş l J o h n o c a m s f e c l i s e l a fel ş l s a t a n a a r ă t a t u - s - a c a m t u l b u r a t ş l s e tot h o l b a Ia J o h n , d a r , c r e d e u , n u m a i d i n p r i c i n ă de a păcăli p e ceilalţi, ca p e nişte proşti ce e r a u . Şl c h i a r aşa fost-a că soldaţii n - a u c r e z u t că-1 n e c u r a t u l , că el s e - m b r ă c a s e i n h a i n e o m e n e ş t i , n u m a i p ă r u l e r a scurt. Şl spusu-le-a s a t a n a că v r e a să m e a r g ă la rege, d a r n u ştie c u m , că alţii n u se î n c u m e t ă . Şl apoi p u s n - s - a a toţi p e m î n c a t e şi p e b ă u t e , şi soldăţoii i n c e p u t - a u a î n j u r a şi a s p a r g e d u p ă o b i c e i u l l o r c e l p r o s t . I a r ă d i a v o l u l îl t o t î n d e m n a l a r e l e şi le a r ă t a d r ă c o v e n i i l e sale. D a r apoi şeful soldaţilor a d u s u - ş l - a a m i n t e d e p o r u n c ă şi zis-a că ă s t a n u e s a t a n a , n e a f l î n d u - s e la el nici c o a r n e , nici copite, nici c o a d ă şl a p o r u n c i t să-1 lege, i a r d r ă c i a p e c a r e v e n i s e s-o a r d ă , c a s ă n u f u g ă c u e a . A s t a i n ţ e l e s - a ş i s a t a n a c ă m a i d e p r i n s e s e l i m b a n o a s t r ă şl s t r I g a t - a c a n i m e n i să nu-1 a t i n g ă c ă m o r t v a fi a c e l a . D a r s o l d a ţ i i n - a u a s c u l t a t ş l f i i n d b e ţ i r e p e z l t u - s - a u Ia e l . I a r ă e l a s c o s o d r ă c i e m i c ă ş i n e a g r ă c a r e a t r ă s n i t c u foc ş l p u c i o a s ă ş i p e l o c c ă z u t - a m o r t J o h n . " — Deci „ E x p l o r a t o r u l T i m p u l u i " tşl l u a s e şl u n r e v o l v e r , c o m e n t a Dan. „ D a r ă p e loc a t u n c i p l e r i t - a şl s a t a n a , i a r ă ceilalţi v ă z î n d a c e a s t a , fugit-au afară nrlînd. I a r ă chiar în clipita aceea făcutu-s-a n e v ă z u t ă şl d r ă c i a c u ş a a d i a v o l u l u i c a r e r ă m ă s e s e p e c î m p d c c î n d v e n i t - a c u ea. Şi a ş a a n fost c u m a m scris, i a r ă p e h a n g i u p e d e p s i t u - l - a D u m ­ nezeu că dat-a găzduire satanei, că diavolul plecat-a fără a plăti şi p e s t e u n a n i - a u a r s c a s a h a n g i u l u i . . . " — Sfîrşitnl lipseşte şl el, s p u s e M i r c e a . El, ce p ă r e r e ai ?

— Foarte i n t e r e s a n t ! Nu-mi explic însă c u m a dispărut Explo­ ratorul Timpului, deoarece maşina era afară.

— A s t a m ă î n t r e b ş l e u . S - a r p u t e a s ă fl m i n ţ i t c ă l u g ă r u l , d a r nu m l se p a r e probabil. Celelalte d a t e corespund întocmai. Doar sfîrfitul e c a m f ă r ă s e n s .

M u l t ă v r e 22 m e^ a u r ă m a s t u l b u r a ţ i g î n d i n d n - s e l a o e x p l i c a ţ i e c i t mal plauzibilă.

Capitolul UI „Numai ci am avut cîndva un mof c u numele acesta".

«trâ-

E.A. P O E „ O c h e l a r i i " Fraţii mai tineri (600, 850, 1500) lăsau Fiatul multicolor !n urmă.

Motorul maşinii păcănea enervat. Brusc, Dan sări în sus, lovind n - s e d e c a p o t ă . F ă r ă să ia î n s e a m ă d u r e r e a şi c u c u i u l ce c r e ş t e a vertiginos, spuse agitat : — Mircea, a m o idee... ştii cu p r i v i r e la dispariţia misterioasă a Exploratorului Timpului, dar... n u ! e prea...

— Spune !

— E x p l o r a t o r u l T i m p u l u i a a v u t şi e l s t r ă m o ş i , n n 7 — Normal.

— Se ştie că uneori se intilnesc u r m a ş i care s e a m ă n ă perfect cu a n c u t a r e s t r ă m o ş î n d e p ă r t a t . Ei bine, ce ne împiedică să p r e s u p u n e m c ă 1-a i n t î l n i t p e J o h n , s t r ă - s t r ă - b u n i c u l s ă u ş i , i n î m p r e j u r ă r i l e c u n o s c u t e , 1-a u c i s .

— într-adevăr, nimic nu ne împiedică.

— Atunci, dacă John a murit înainte de a avea urmaşi, înseamnă c ă E x p l o r a t o r u l T i m p u l u i n - a r fi p u t u t s ă s e n a s c ă , d e c i e n o r m a l ă d i s p a r i ţ i a s a şl a M a ş i n i i T i m p u l u i . A t e n ţ i e !

M i r c e a a b i a a v u t i m p s ă ocolească, iin c a m i o n m a r e . Ş o f e r u l ii b l a gNoisclio vW i e lclus , cniitceiv aa u tvoorruble n ud -eşmi nbea z de ea z ăr ă aprogsua m t uel n t sa oţ il ad a tp e J odha nt e. şDt ioi na r­ ţPiifri ca et u. l Siui srţ ăi ns p du on as er pc ăr i na tsrt -ăuz ni al ămt r at rt ă id eî zna ccoi vr di lai tz.a ţ i a s e c o l u l u i 100 (la o a r e cititorul poate a d ă u g a oricîte z e r o - u r l va voi). F r e s n p n n i n d că p ă m l n t e n i i d i n a n u l X a r d e s c o p e r i o M a ş i n ă a T i m p u l u i , a c e a s t a a r fi s u f i c i e n t c a v e c h i i e g i p t e n i s ă c o n d u c ă v e h i c u l e c o s m i c e î n l o c s ă fi s c u r m a t p ă m i n t u l cu u n e l t e p r i m i t i v e . F a p t u l că i s t o r i a îşi u r m e a z ă cursul firesc este, cred, cel m a i p u t e r n i c a r g u m e n t î m p o t r i v a u n e i Maşini a Timpului.

S e p o a t e p r e l u n g i v i a ţ a p r i n z b o r u r i c o s m i c e (şi a c e a s t a t n m o d relativ, în c o m p a r a ţ i e cu cei r ă m a ş i p e F ă m î n t ) , se poate opri viaţa i n loc p e n t r u s c u r t t i m p , p r i n a n a b i o z ă ( v e z i „ C o r S e r p e n t i s " d e I . E f r e m o v ) s a u p r i n a l t e m e t o d e c e v o r fi d e s i g u r d e s c o p e r i t e ( v e z t „ C l n d se v a t r e z i c e l c e d o a r m e " d e H . G . Wells), d a r d e aici p i n ă la M a ş i n a T i m p u l u i e u n d r u m l u n g s a u m a i b i n e zis o p r ă p a s t i e .

Timpul e Ireversibil.

o»-o

23

Vn

univers A

III

care

timpul este

reversibil?

Autorul articolului apărut de c u r î n d în revista engleză „ N a t u r a " , p r o f e s o r u l d e fizică F r a n k S t a n n a r d , e s t e u n s o b r u o m d e ijtiinţă, c a r e se ocupă, în principal, cu studiul lumii materiale aflată în veşnica mişcare. Prin concepţiile şi i p o t e z e l e l u i p r o f e s o r u l S t a n n a r d e s t e şi u n t e m e r a r v i s ă t o r , u n adept al curajoaselor ipoteze ş t i i n ţ i f i c e c a r e , cel p u ţ i n p e n t r u m o m e n t , frizează fantasticul. R i ­ gurozitatea cercetătorului, dublată de imaginaţia vizionară au fe­ cundat ideea bizară a unui u n i ­ v e r s în care t i m p u l a l e a r g ă î n a ­ poi.

I n t r - o a s e n > e n c a l u m e , u n d e şi timpul macroscopic s-ar scurge invers, un înotător s-ar ridica din apă pe uscat printr-un plon­ jon invers, u n m ă r putrezit s-ar î n v e r z i t r e p t a t şi s - a r t r a n s f o r m a în floare, iar î n t r e a g a v i a t ă s-ar d e s f ă ş u r a de la m o a r t e s p r e n a ş ­ t e r e şi p r o c r e a r e . ( I m a g i n e a d e m a i sus este bineînţeles ilustra­ tivă.

S c u r g e r e a în s e n s o p u s a t i m p u l u i î n m i c r o c o s m o s , şi d e o ­ camdată n u m a i despre acest as­ p e c t p o a t e fi v o r b a , n u d u c e d e ­ sigur la implicaţii de a s e m e n e a

24

n a t u r ă . Timpul macroscopic atît d i r e c t cît şi i n d i r e c t n u p o a t e să contravină legilor generale ale ev o l u ţ i e i . N i c i o d a t ă n u sc v a î n t î m p i a ca o f o r m ă s u p e r i o a r ă să t r e a c ă în alta inferioară. Şi în lumea antitimpului formele m a croscopice — deşi în sens in­ vers — vor tinde spre o treaptă mai avansată a dezvoltării. Doar a d m i ţ î n d că u n o m a r ajunge instantaneu î n t r - u n univers cu „timp negativ", lucru dealtfel pu­ ţin probabil, a m p u t e a să a d m i ­ t e m anumite situaţii încă greu de î n t r e v ă z u t . I n orice caz nici m ă c a r în a c e s t e c o n d i ţ i i n u s e vor încălca legile e l e m e n t a r e ale lumii ; aceea a evoluţiei, a ca­ uzalităţii etc). (Nota redacţiei).

Concepţia despre universul cu timp reversibil a izvorît din do­ r i n ţ a de a da u n r ă s p u n s con­ sistent la o p r o b l e m ă care frămînta de mult t i m p pe oamenii de ş t i i n ţ ă : i n t r - u n univers în care toate fenomenele au o evi­ d e n t ă simetrie, de ce timpul este i r e v e r s i b i l , d e ce c u r g e într-o singură direcţie, constituind o excepţie supărătoare, inexplica­ bilă?

Conform teoriei relativităţii lui Einstein, a r a t ă S t a n n a r d , cu toţii c o n s i d e r ă m s p a ţ i u l şi t i m p u l î n ­ tr-o legătură indisolubilă, neconcepînd o noţiune fără cealaltă.

In spaţiul clasic corpurile m a t e ­ riale se pot mişca înainte, î n a ­ p o i , în s u s , în j o s , l a s t î n g a ş i la d r e a p t a , f ă r ă restricţie.

In ceea ce p r i v e ş t e t i m p u l , acest lucru nu este însă posibil.

S i m ţ u r i l e o a m e n i l o r şi e x p e r i ­ enţa lor multiseculară dovedesc însă că t i m p u l c u r g e î n t o t d e a u n a î n t r - o s i n g u r ă d i r e c ţ i e şi a n u m e înainte, pentru toate particulele şi p e n t r u o r i c e p r o c e s c a r e s e desfăşoară, indiferent de n a t u r a lui.

Cînd un nucleu radioactiv se dezintegrează în particule ele­ m e n t a r e , acestea n u se m a i u n e s c niciodată pentru a forma un nou atom.

P e n t r u a elimina această fisură a p a r e n t ă în cunoştinţele u m a n e şi a p u n e d e a c o r d i r e v e r s i b i l i t a ­ tea timpului cu simetria univer-

mai mult decîl ar trebui teo­ s u l u i S t a n n u i d c o n s i d e r ă ca p o ­ retic. s i b i l ă şi n e c e s a r ă e x i s t e n ţ a u n u i alt univers situat în acelaşi ca­ S t a n n a r d a f i r m ă că unii m e d r u al c u p l u l u i n o ţ i o n a l s p a ţ i u zoni k trec o infimă fracţiune timp. Denumind, în m o d poetic, de secuijdă p r i n universul fausacest u n i v e r s ca „faitstian" (după tian, u n d e procesul dc dezinte­ n u m e l e vestitului personaj al lui g r a r e e s t e o p r i t şi i n v e r s a t ; p r i n G o e t h e ) , a c ă r u i m o a r t e a fost u r m a r e , e l e î n t i n e r e s c şi a u , l a amînată prin întinerire, Stannard întoarcerea în universul normal, a r a t ă că p e n t r u o a m e n i l u m e a o viaţă ceva mai lungă. faustiană este imperceptibilă Ca o justificare m a t e m a t i c ă a deoarece materia faustiană nu ipotezei sale, S t a n n a r d a r a t ă că i n t r ă în i n t e r a c ţ i u n e c u m a t e r i a ecuaţia lui Einstein, cure ex­ n o r m a l ă ; ele sînt separate în p r i m ă t i m p u l în r a p o r t cu t i m ­ spaţiu, existînd sub formă de p u l u n u i alt observatei-, ce se p l a n e t e , s i s t e m e s o l a r e şi g a l a x i i . deplasează cu o viteză c o m p a r a ­ N u m a i dacă între cele două u n i ­ b i l ă cit c e a a l u m i n i i , v a r i a z ă i n v e r s u r i a r exista o intei-acţiune ar funcţie de o m ă r i m e aflată sub fi p o s i b i l ă d e t e c t a r e a u n e i g a l a x i i rădăcina pătrată. Rădăcina pă­ f a u s t i e n e c a r e absoai-be e n e r g i e t r a t ă a o r i c ă r u i n u m ă r p o a t e fi î n loc s-o r a d i e z e . însă u n n u m ă r pozitiv sau n e ­ Pentru căutarea unei asemenea g a t i v . - D e a i c i c o n c l u z i a că t e o r i a galaxii, Stannard sugerează utili­ universului cu timp reversibil zarea imui telescop echipat cu u n t r e b u i e a c c e p t a t ă m ă c a r ca o i p o ­ dispozitiv termic u l t r a s e n s i b i l , . t e z ă şi s t u d i a t ă c a a t a r e .

Dacă acest dispozitiv a r începe, Este interesant de arătat că pe n e a ş t e p t a t e , să „ p i a r d ă " căl­ prof. S t a n n a r d recunoaşte că dură, acest lucru ar constitui o p î n ă in p r e z e n t n u a furnizat i n d i c a ţ i e că telescopul se află probe concrete pentru susţinerea direcţional spre o galaxie fausti­ teoriei sale. El este însă convins ană absorbitoare de energie, care că c e r c e t ă r i l e u l t e r i o a r e v o r d o ­ a l t m i n t e r i n u este vizibilă, d e o a ­ vedi valabilitatea acestor ipo­ r e c e c a a b s o a r b e şi radiaţiile t e z e . U n u i s t u d e n t , c a r e i-a c e ­ luminoase pe care o galaxie n e rut o serie de lămuriri supli­ faustiană le-ar emite în mod nor­ m e n t a r e în l e g ă t u r ă cu această mal. teorie, profesorul Stannard i-a După părerea lui Stannard, r ă s p u n s : „Sînt n u m a i ipoteze i m ­ oamenii de ştiinţă şi-au dat seama posibil de verificat p e n t r u m o ­ de existenţa materiei faustiene m e n t c u t e h n i c a şi aparatura din comportarea particulelor existentă. Viitorul va a r ă t a dacă n u m i t e „ m e z o n k". A c e s t e p a r t i ­ ideile m e l e a u fost geniale s a u cule se d e z i n t e g r e a z ă în m o d n o r ­ n u m a i fantastice". m a l cu repeziciune în alte p a r t i ­ Ş i î n t r - u n c a z şi î n c e l ă l a l t , c u l e d e d i m e n s i u n i şi m a i m i c i , a c e s t e i d e i s î n t n o i şi i n t e r e s a n t e . d a r u n e l e d i n t r e e l e p a r a e x i -omosta

25

ARLETTE PELTANT

O CIVILIZAŢIE EVOLUATĂ ÎNAINTE DE ULTIMA ERĂ GLACIARĂ „Această carte este Istorisirea descoperirii primelor probe care 'dovedesc că a existat o civilizaţie înaintea tuturor celor cunoscute pînă azi".

Astfel începe lucrarea pe care a publlcat-o de curînd Charles H. Hapgood, profesor la Colegiul de stat din Keene, în New-Hampshire, şi este intitulată : B & r ( i l e v e c h i l o r r e g i a i m ă r i i . D e m o n s t r a r e a e x i s t e n ţ e i u n e i c i v i l i z a ţ i i Î n a i n t a t e i n e r a g l a c i a r ă >.

lAicnarea anterioară — publicată de Haipgood despre deriva curenţilor — provocase mult interes. însă ultima lui carte este de-a dreptul revoluţionară ş i ar trebui să dea loc la cele mai vii con­ troverse. Ea este rezultatul a şapte ani de muncă, fiind ajutat de numeroşi studenţi şi profesori.

Cercetările au fost stîrnite de surprinzătoarele afirmaţii ale lui Arlington H. Mallery. Mallery, căpitan pensionar, pasionat de arheologie, studiind resturile unui mapamond din 1513 făcut de un amiral turc numit Pirl Reis, este încredinţat că recunoaşte urmele ţărmm'ilor Antarcticii Înainte de era glaciară. Ceea ce 1-a făcut să afirme c ă a existat o civilizaţie înaintată datînd din această epocă, deci, după teoriile glaciare şi geologice, acum cel puţin zece mii de anL MAI INTII HARTA LO PERI REIS Hapgood şl colaboratorii săi au găsit ideea interesantă şi au făcut cercetări pentru a o verifica. Studenţii s-au pasionat în asemenea măsură pentru aceste studii încît discutau despre ele nopţi întregi. Mai întîi trebuia descoperit sistemul de proiectare M a p s of t h e problema a n c i e n t S enumărul a K l n g s . 1 Eav i dcartografiei: e n c e o t a d v aun n c e dprofesor civilial1 aicestei hărţi, «ation i n i c e a g e . — Chllton, Philadelphio, 1966.

d e m a t e m a t i c ă al celebrului Institut de tehnologie din M a s s a c h u s e t t s i-a ajutat. H a p g o o d a descoperit astfel c ă p e h a r t a lui Piri Reis suprafaţa P ă m î n t u l u i era reprezentată ca o serie d e p l a n u r i n e t e d e , a d ă u g a t e u n e l e a l t o r a şi a v î n d f i e c a r e o o r i e n t a r e s p e c i f i c ă , c a şi c u m a u t o r u l a r fi a v u t s u b o c h i o h a r t ă b a z a t ă p e t r i g o n o m e t r i a sferică şi p e c a r e n - o înţelesese. C e e a ce d i n p u n c t de vedere tehnic face ca d a t a acestui prototip să urce pînă în antichitatea greacă. I n s ă studiul foarte a t e n t al hărţii a dezvăluit o m u l ţ k n e de lucruri. Delta Amazonului figurează d e două o r i : o d a t ă c u i n s u l a M a r a j o ( c a r e n - a f o s t d e s c o p e r i t ă d e c î t î n 1543) ş i a l t ă d a t ă f ă r ă a c e a s t ă i n s u l ă , c a ş i c u m a r fi r e p r e z e n t a t o s i t u a ţ i e geografică anterioară. M u n ţ i i Anzi sînt indicaţi cu grijă, fiind m e n ţ i o n a t e c h i a r şi l a m e l e : or, n i m e n i n u e x p l o r a s e încă p e atunci Anzii ; cît d e s p r e l a m a , n u s e ştia c ă există. Kiul Atrato, în Y u c a t a n , este i n d i c a t e x a c t : el era, d e a s e m e n e a , n e c u n o s c u t in epoca aceea ; insulele F a l k l a n d figurează p e h a r t ă : ele a u fost d e s c o p e r i t e o f i c i a l î n 1592. L i p s e s c 900 d e m i l e d i n c o a s t a A m e r i c i l d e S u d î n t r e c a p u l F r i o şi c a p u l H o r n ; H a p g o o d c o n c h i d e c ă a fcst u n accident d e compilaţie. Ideea sa este întărită de faptul că u n e l e d a t e figurează d e două ori. Cît despre Antarctica, legată d i r e c t c u A m e r i c a (în r e a l i t a t e s t r î m t o a r e a l u i D r a k e n u e s t e foarte l a r g ă : P ă m î n t u l Focului şi P ă m i n t u l lui G r a h a m p a r ca u n istm m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n întrerupt), configuraţia sa r e d a t ă d e Piri Reis corespunde cu profilul epocii subglaciare stabilit de tehnicile glaciare recente.

J I

SS'if £0'if

«"K

tp'v

j-if

o*

a-i

t»'i

lyi

gri

iS'S

jo'4

M'M

Harta lui Benincasa prezintă în mod clar gheţarul scandinav

27

Insă H a p g o o d n u s-a m u l ţ u m i t n u m a i cu studierea hărţii lui P i r i Reis. El şi-a c o n t i n u a t cercetările şi a s t u d i a t sistematic v e ­ chile hărţi care d o r m e a u în biblioteci. Cartea sa este plină d e reproduceri, d e planuri, d e grafice c a r e p e r m i t să se înţeleagă p r o b l e m e l e tehnice pe c a r e le ridică a s e m e n e a cercetări.

DE ASE]VIENEA ŞI ALTE HARŢI...

Să vedem ce i-au dezvăluit cîtcva dintre aceste hărţi. A lui O x - o n t e u s F i n a e u s (1531) r e d ă o c o n f i g u r a ţ i e foarte exactă a A n t a r c t i c i i , c u m u n ţ i i p e r f e c t p l a s a ţ i şi c u i n d i c a ţ i a f l u v i i l o r c a r e se v a r s ă în Ocean. C e r c e t a r e a sedimentelor acestora făcută d e d o c t o r u l U r r y d o v e d e ş t e ps d e o p a r t e c ă d a t e a z ă d e a c u m ş a s o m i i d e a n i cel p u ţ i n , i a r p e d e a l t ă p a r t e că e s t e v o r b a d e a l u v i u n i a s e m ă n ă t o a r e a c e l o r a p e c a r e le d e p u n e u n c u r s d e a p ă î n t r - o regiune temperată.

H a r t a l u i H a d y i H a m m e d d a t e a z ă d i n 1558. C o a s t e l e A m e r i c i i , s c ă l d a t e d e O c e a n u l A t l a n t i c şi O c e a n u l Pacii:ic, s î n t r e d a t e a b s o l u t exact, ceea ce este uluitor. Antarctica este p r e a m a r e , însă exact reprezentată, dacă o r a p o r t ă m la proporţiile normale, e x a g e r a t e de o falsă i n t e r p r e t a r e a trigonometrici sferice.

Hapgood trece apoi la „portulane", aceste hărţi m a r i n e a p ă r u t e p e n e a ş t e p t a t e în E u r o p a secolului al X l V - l e a , p e u r m ă recopiate în veacurile următoare, fără însă o evoluţie d e m n ă de menţionat.

Iată ce dezvăluie cele m a i i m p o r t a n t e d i n t r e ele : p o r t u l a n u l lui D o C a n e r o (1502) r e d ă c o n f i g u r a ţ i a e x a c t ă a c o a s t e l o r o c c i d e n t a l a şi o r i e n t a l e a l e A f r i c i i , c e e a c e n u s e p o t r i v e ş t e c u s i t u a ţ i a î n realitate destul de puţin avansată a explorărilor de pe a t u n c i : în a d e v ă r D i a z şi V a s c o d a G a m a î n c o n j u r a s e r ă C a p u l iBunei S p e r a n ţ e şi f ă c u s e r ă c î t e v a e s c a l e p e a c e s t e coaste, î n s ă fără cartografi.

P o r t u l a n u l v e n e ţ i a n d i n 1484 e s t e b a z a t p e s i s t e m u l a ş a - n u m i t a l celor „ d o u ă s p r e z e c e v î n t u r i " , c u n o s c u t d e Desmostene, u n geo­ graf grec c a r e a t r ă i t î n a i n t e de E r a t h o s t e n e , cel ce a m ă s u r a t primul circumferinţa Pămîntului.

C o m p a r î n d a c e s t e h ă r ţ i , p r e c u m şi a c e l e a a l e l u i C a n e s t r i s (1335), a l e l u i R e i n c l (1510) ş i a l t e l e * , H a p g o o d a d e s c o p e r i t u n punct c o m u n în calculul longitudinilor, bazat p e u n grad m a i s c u r t decît al latitudinilor. P r e c i z ă m că î n m o d oficial s-a ştiut să se c a l c u l e z e l o n g i t u d i n i l e n u m a i în secolul a l X V I I I - l e a şi că, î n a i n t e , p e t o a t e c e l e l a l t e h ă r ţ i , c a şi p e p o r t u l a n e şi p e h ă r ţ i l e „ p a r a l e l e " ca aceea a lui Piri Reis, longitudinile sînt calculate în m o d u l cel m a i fantezist.

H a p g o o d t r e c e a p o i Ia s t u d i u l e m i s f e r e i n o r d i c e . C e d e s u r p r i z e confirmind datele din h a r t a lui Piri Reis ! H a r t a fraţilor Zeno (1380) f i g u r e a z ă G r o e n l a n d a f ă r ă g h e ţ u r i ş i a v î n d c u r s u r i d e a p ă fiecare cu o d e n u m i r e specifică. H ă r ţ i l e lui P t o l e m e u , d i r e c t o r u l bibliotecii din A l e x a n d r i a , redescoperite în secolul al X V - l e a , reprezintă Groenlanda doar pe jumătate acoperită cu gheaţă, | • Mai ales o h a r t ă chineză datînd din secolul al Xll-lea, care prezintă caracteristici ciudat de asemănătoare cu propriile noastre h ă r ţ i . A c e a s t ă h a r t ă chineză se socotea că a r e o o r i g i n e divină.

28

gheţarii m a i d ă i n u i n d î n S c a n d i n a v i a şi î n G e r m a n i a . Cine, î n timipul a n t i c h i t ă ţ i i şi a l e v u l u i m e d i u , auzise v r e o d a t ă vorbindu-se d e epoca glaciară ?

I n h a r t a l u i A n d r e a B e n i n c a s a (1508) s e i n d i c ă g h e ţ a r i î n .

P e n i n s u l a S c a n d i n a v ă , în l i m i t e l e a t r i b u i t e d e g e o g r a f i i a c t u a l i , c a r e a p r e c i a z ă c ă m a i e r a u a c u a n c i r c a 14 000 d e a n i . C î t d e s p r e h a r t a l u i l e h u d i I b n B e n Z a r a d i n A l e x a n d r i a (1497), e a c u p r i n d e a m ă ­ n u n t e u l u i t o a r e , indioînd p î n ă şi c o n t u r u l e x a c t a l insulelor Oleron s a u Ouessaaiit. S e a r a t ă , d e a s e m e n e a , c ă f l u v i u l G u a d a l q u i v i r s e v a r s ă î n m a r o p r i n t r - u n e s t u a r ş i n u î n s ă , a ş a c a a c u m , printr-o d e l t ă plină d e aluviuni ; că în Marea Egee erau o mulţime d e insule c a r e a z i n u m a i e x i s t ă ; c ă A n g l i a şi I r l a n d a s î n t a c o p e r i t e î n parte de gheţuri.

TROIA, DE ASEMENEA, ERA O LEGENDA Dacă se acceptă interpretările date de Hapgood acestor hărţi, „corecţiile" făcute ţinînd seama d e distorsiunile geometriei plane în raport c u p r o i e c ţ i i l e s f e r i c e , p r e c u m ş i d e c o n s i d e r a ţ i i l e g e o ­ grafice şi astronomice, se trage concluzia în m o d inevitabil că a existat o civilizaţie î n a i n t a t ă a c u m circa zece m i i d e a n i . Insă ce c a t a c l i s m i - a p r o v o c a t d i s p a r i ţ i a ? T e o r i a profesorului a m e r i c a n este u r m ă t o a r e a : el crede că întreaga suprafaţă a Pămîntului sc deplasează cu o mişcare uniformă d e pe fundamentul său în direcţia n o r d - s u d p e n t r u e m i s f e r a n o r d i c ă e u r o p e a n ă şi a m e r i c a n ă .

A d i c ă G r o e n l a n d a , S c a n d i n a v i a e t c . c o b o a r ă spi'c e c u a t o r , în tim)) ce, c a o consecinţă, A m e r i c a d e Sud, A u s t r a l i a , A n t a r c t i c a a l u n e c ă spre Polul S u d , i a r Asia şi Siberia urcă spre Polul Nord. Ceea c e a r e x p l i c a f a p t u l c ă E u r o p a s e b u c u r ă d e un c l i m a t t e m i x ' r a t , că A n t a r c t i c a este acoperită d e g h e ţ u r i şi c ă î n Siberia c l i m a

tinde constDJit s ă s e răcească.

Ciudat, Hapgood s-a t e m u t să-şi u r m ă r e a s c ă ipoteza m a i departe.

D a c ă î n s ă o faci, t e vezi a p r o a p e o b l i g a t s ă t r a g i concluzia c ă această civilizaţie înaintată, c a r e a lăsat hărţi a căror tradiţie n u s - a p i e r d u t n i c i o d a t ă *, m i t u r i p a r a l e l e î n t o a t e c i v i l i z a ţ i i l e l u m i i , cunoştinţe astronomice cu sfinţenie păstrate d e popoare care n - a r fi p u t u t s ă l e d e s c o p e r e ( m a y a ş i i , b u n ă o a r ă , s a u c h a l d c c n i i ) , l e ­ g e n d a unei vechi limbi c o m u n e e t c , această civilizaţie înaintată, î n a s e m e n e a condiţii, n u p u t e a s ă s e fi n ă s c u t d e c î t p e c o n t i n e n t u l a n t a r c t i c f a v o r i z a t d e u n c l i m a t t e m p e r a t . Ş i d e c e nu ? T r o i a ¥ ' Creta erau legende înainte ca Schliemann şi sir Arthur Evans să l e f i s c o s l a l u m i n ă p r i n s ă p ă t u r i l e l o r , şi n i m e n i p o p ă m î n t n u - ş i a m i n t e a d e S u m m e r şi A k k a d , u n d e totuşi este m a t c a m a r i i a v e n t u r i a civilizaţiei n o a s t r e occidentale. A t u n c i ? S e aşteaptă un Schliemann, u n sir Arthur Evans, u n Champollion pentru a regăsi leagănul însuşi al civilizaţiei u m a n e .

In româneşte de AL. BACIU (Din revista PLANETE nr. 30, septembrie-—octombrie 1966) * Tinînd seama d e ele, Cristofor „să d e s c o p e r e " A m e r i c a .

. 29 ,

Columb.

se ştie

acum,

a

plecat

Cenaclul

nostru

In luna octombrie a acestui an o avut loc în sala ACIN şe­ dinţa de deschidere a cenaclului Uniunii Scriitorilor, dedicat li­ teraturii ştiinţifico-iantastice.

O parte dintre cei prezenţi, scriitori şi prieteni a i s c i e n c e - f i c t i o n - u l u i românesc, şi-au amintit de o î n l t l n i r e o „ştiinţifico-fantasticilor" de la începutul anului 1964, unde regretatul Mihu Dragomir, autorul „Povestirilor deocamdată iantastice", anunţase intenţia Uniunii Scriitorilor de a îniiinţa un asemenea cenaclu.

Iată proiectul realizîndu-se în sfîrşit.

O privire în sală dovedea observatorului atent că rîndurile ştiinţljico-fantasticilor noştri au crescut între timp.

Scriitori cunoscuţi din alte tărîmuri literare s-au apropiat în aceşti ani de genul nostru sau chiar s-au afirmat pe această linie.

V i c t o r Kernbach a citit una dintre „Povestirile ciudate" ale volumuhii său în curs de apariţie (sub acest titlu) la Editura ti­ neretului.

Discuţiile pe marginea povestirii „Dacă totuşi noaptea" au fost conduse de secretarul cenaclului.

Ion Hobana.

Numeroşii t n s c r i , s i la cuvînt (printre care Justin Teodoru, Adrian Rogoz, Viorica Huber, Ion Mînzaiu, JWioara Cremene, Dinu Kivu, Victor Bîrlădeanu, Gheorghe Săsărman, Max Solomon), expunlnd puncte de vedere interesante, polemizînd uneori, au demonstrat regresul aproape total al concepţiei îngust-tehnlciste în fat^oarea unor metode de analiză mai mature, care urmăresc mesajul specific al ştiivţifioo-fantasticului în ansamblul literaturii contemporane.

Esenţialul merit al povestirii lui Kernbach s-a considerat a fi reliefarea în cotidianul nostru a prezenţei viitorului.

S-a subliniat modul firesc prin care scriitorul introduce ele­ mentul extraordinar, fantastic în viaţa noastră de toate zilele, procedeul fiind socotit o caracteristică a science-fiction-Mlui mo­ dern dc bună calitate.

A doua şedinţă a cenaclului a avut loc in luna noiembrie, intr-o 2l de marţi, inspirînd u n e i n o t e spirituale publicote în „Sctntela" o butadă despre „cenaclul marţienilor".

Vn debutant, Nelu Oancea, a citit povestirea „ H u l i g a n v i l " , lanslnd o ipoteză surprinzătoare despre natura şl vindecarea cancerului.

Pornind de la arzătoarea actualitate a subiectului, u o r b i t o r l i (printre care Serglu Fărcăşan, Victor Kernbach, Radu Nor, I. M. Ştefan, Nina Stănculescu, Max SoUymon.

Dumitru Toderlehi) au remarcat umorul original, cu valenţe satirice, al ttnărului scriitor, precum ţi o bună tehnică a suspens-uîui.

Vn punct de atracţie ai î n f t t n i r i i a fost filmul „Aelita", realizat in 1924 după cunoscutul roman ştllnţiflco-fantastlc al Iul Aleksei Tolstol.

Dorim tînărului cenaclu spor la muncă şl „marţienilor" noştri legături cît mai trainice cu Pămîntul.

n. s.

30

H. G. WELLS

(1866-1946)

ORIZONTAL: 1) Personajul principal din cea mal remarcabilă lu­ c r a r e a I u l W e l l s d u p ă p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l (1926), c a r e , n a u f r a g i l n d , i se p a r e Iul, p e insula sălbatică R a m p o l e , constată îngrozit toate e r o r i l e $1 n e n o r o c i r i l e l a c a r e e s t e s u p u s o m u l s i m p l u ş l c a r e s e a d e v e ­ r e s c î n c e l e d i n u r m ă a fl c h i a r t a r e l e s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e î n c a r e t r ă i e ş t e . 2) „ P r i m i i o a m e n i în..." (1901), r o m a n s a t i r i c c u p e r s o n a j e fantastice groteşti, c a r e relevă o serie d e contradicţii ale civilizaţiei burgheze — Reverendul Bunting din „Omul invizibil" — Prefix chimic p e n t r u d o i . 3) L o r d p e c a r e W e l l s , î n r o m a n u l s ă u „ A u t o c r a ţ i a l u i mr. P a r h a m " (1930) 11 c i t e a z ă c a p e u n u l d i n „ p u r t ă t o r i i t e n d i n ţ e l o r f a s c i s t e d i n A n g l i a " — L a c î n S u e d i a — R î u î n G u a t e m a l a . 4) L o c a l i t a t e î n E g i p t u l a n t i c — C o n s e m n e a z ă e v e n i m e n t e l e Inclusiv cele l i t e r a r e şl a r t i s t i c e . 5) î n c e p e m e l o d i a ! — A n u l a t . 6) „ . . . n o r m a l ă " , i n s t i t u ţ i e d e î n v ă ţ ă m î n t î n c a r e W e l l s a j u n g e l a v î r s t a d e 22 a n i l i c e n ţ i a t i n b i o l o g i e .

— I n t e r j e c ţ i e . 7) L o c u i t o r i i L u n i i , p e c a r e W e l l s îl c o n c e p e c a p e n i ş t e f i i n ţ e l a c a r e s p e c i a l i z a r e a a t i n g e c e l m a l î n a l t g r a d . 8) O p e r ă — face l e g ă t u r a î n t r e c u v i n t e — M a j o r i t a t e a p e r s o n a j e l o r l u c r ă r i l o r lui W e l l s . 9) L i m b a c l a s i c ă a o a m e n i l o r d e ş t i i n ţ ă — N i c o l a e î n f a m i l i e — B a r b u N i c o l e s e u . 10) I s e d ă t o a t ă c o n s i d e r a ţ i a — I n p a r t e a s u p e ­ r i o a r ă . 11) N o ţ i u n e filozofică, i d e e a e s e n ţ i a l ă a p r i m u l u i r o m a n a l Iul Wells, scris în spiritul satiric al Iul Swift — R î u în R o m â n i a — C u ­ n o s c u t m e d i c r o m â n (1837—1920). 12) C e l e b r u r o m a n ş t i i n ţ i f l c o - f a n tastic al marelui scriitor englez, sursă de Inspiraţie p e n t r u o serie d e f i l m e ş i a m u l t o r s c r i e r i (2 c u v . ) . 13) C u n o s c u t f o t b a l i s t s o v i e t i c , portar în echipe „Restul lumii", care a jucat cu echipa Angliei — Bine păzită.

VERTICAL: 1) „Belplngton din..." (1933), roman în care Wells consideră ideologia fascistă ca o consecinţă a d e g e n e r ă r i i spirituale a s o ­ cietăţii burgheze — Celebrul scriitor clasic rus, care exprimîndu-şl d o ­ r i n ţ a d e a c u n o a ş t e l u c r ă r i l e I u i W e l l s , p r i m e ş t e d e l a a c e s t a î n 190S r o m a n u l „ R ă z b o i u l lumUor", p e c a r e a u t o r u l îl c o n s i d e r a ca fiind c e l m a l b u n d i n t r e r o m a n e l e s a l e f a n t a s t i c e d e î n c e p u t . 2) I n ţ e legînd tarele capitalismului, Wells recurge în lucrările sale la schim- .

1

2

3

4.

5

e . r

«

» 10 » «

o .

31

b a r e a ei p r i n i n t e r m e d i u l u n o r s o c i e t ă ţ i u t o p i c e î n c a r e d r a g o s t e a

de

m u n c ă constituie elementul esenţial — S e n t i m e n t puternic, adesea vior l e n t . 3) D e b i l i — G i n e r e l e l u i V a s i l e L u p u (1652). 4) P u t e r n i c , a ş a c u m se considera Griffin, o m u l invizibil — Oanâenii obişnuiţi, p e c a r e Wells ii în

înconjură

cu toată

1895, c a r e

dragostea

deschide

seria

s a . 5) „ . . . t i m p u l u i " ,

lucrărilor

fantastice

roman

ale

luî

publicat Wells

—

P l a n t ă t e x t i l ă . 6) W i l l i a m P a g e — Z î n e r e l e — : F ă r ă t o n . 7) L o n d r a î n „ O m u l i n v i z i b i l " — A r t i c o l — A l i m e n t . . . d o i a r n ă . 8) V e n i t — . F i u l l u i E s o p — M o d e l . 9) R o m a n p u b l i c a t d e W e l l s î n 1909, c a r e m a r ­ chează un important jalon în dezvoltarea creaţiei literare din Anglia (2 CUV.) — O c h i d e l a ţ . 10) H o t ă r i t l a î n c e p u t ş i l a s f î r ş i t ! — „ . . . f e r i c i ;rii", r o m a n de m o r a v u r i al lui H.G Wells din perioada de dinaintea ' p r i m u U i i r ă z b o i m o n d i a l — S e r i e . 11) T o c i t e c u p i l a — M a n t a g r o a s ă I d c i a r n ă . 12) S t r ă m o ş i i n o ş t r i — R e u ş i t . 13) „ O . . . m i r a c u l o a s ă " , l u c r a r e care î m b i n ă r o m a n u l fantastic cu r o m a n u l de m o r a v u r i — „...doctof u l u i M o r e a u " (1896), r o m a n î n c a r e W e l l s s a t i r i z e a z ă l u m e a d o m i n a t ă d e l e g e a l u i Homo homini lupus P. Bibliografie

: H . G. WELLS,

„Opere",

voi.

l. Editura

lONAŞCU

tiiierettilMi.

;,

In numărul viitor al Colecţiei vom publica descrierea viitoarelor etape ale cuceririi spaţiului cosmic, descriere schiţată de ciţiva dintre cei mai cunoscuţi specialişti sovietici şi americani in domeniul astronauticii. *

;

-

_____

,

,

Tiparul executat la Combinatul poligrafic „Casa Soînteii"

•'"

• • DECEMBRIE 1966 PREŢUL 1 l E U

I 41007 |

O BĂUTURĂ EXCELENTĂ Şl RECONFORTAKTĂ PENTRU COPII