-ş/l
i
ADRIAN OPROIU T I M I Ş O A R A
CONCERTUL IMPERIM DU!VilTRU
L E S O V I C I
T U l C EA
PERNA
:i
Tema cu varîaţîunî După cum ani iinunţut niiti do i i H i l t î n t r - o p o ş t ă a rediic'ţioi, povestirea „('on<erliil imperiul" a Jiii Adrian Oproiu şi „ ( i r e l a " de U u m i t r u L e s o i i t i au aceeaşi t e m ă . Ambii aiit«>ri î n s ă au r e u ş i t să c r e e z e o a c ţ i u n e d i s l i n c t ă şi s u r p r i n z ă t o a r e şi să d o \ e d e a s « ă o V'iziuiu* originală. Or, l i M ' m a i a c e s t UK i ii a m v r u t să i l u s t r ă m prin p u h l i t a r e a («-lor d o u ă p o v e s t i r i : inepui/.il>ilitalea inierioară a fiecărei tej n e ş.C.
C o l e c j i a „POVESTIRI ŞTIINTIFICO-FANTASTICE' edUafă de revista
ştiinţa • iehnica Anul XIII
15 iunie 1 9 6 7
ADRIAN
OPROIU
Născut hi anul 1932, în oraşul lui Biâncuşi, unde co loana infinitului Îşi dă inlilnire cu poarta sărutului, la masa tăcerii, autorul po vestirii de iată urmează şi termină cursurile liceului «Tudor Vladimirescu". Pleacă la Timişoara, unde urmează cuisuiile Facultăţii de medi cină generală, la terminarea căreia se întoarce în regiu nea natală, unde îşi începe ucenicia de medic. După un timp revine în Banat, unde continuă ca me dic de circumscripţie rurală şi mai apoi urbană. Pasionat cititor al tuturor genurilor literare, încearcă el însuşi cîteva poezii si mai apoi proză. In ullimul timp s-a dedicat cercetării ştiin ţifice medicalt, •'' ' M' terminînd /ucroM" îşi propun»
id
avind p» MflKi alte prolt^ '
nu
li'
iiliitnu,
<'•> lucru
şi
ADRIAN
OPROiU T I M I Ş O A R A
mCERTlIL IMPERIA I. Ascultam ullimele acorduri ale Concertului imperial. Chiar p e n t r u a u u l 2044 c o n s U l u i a u n e v e n i m e n t . M a i întîi, p e n i r u ( ă e r a p r i m u l c o n c e r t d a t d e u n r o m â n p e L u n ă , iai- a p o i p e n l i - u (A e r a e m o ţ i o n a n t să asculţi cimi, pe calea undeloi-, din spaţiile siderale Iţi r e v i n e s u b l i m a m u / i c ă a lui B e e t h o v e n . Il a s c u l t a m p e C ' o r n e l I'opescu, terminînd cu brio primul său concei-t din altă Hune. A p l a u / . e l e c a r e a u \ i r m a t m i .s-au p ă r u t l i r e ş l i p e n i r u t a l e n t u l si p e n i r u curajul său. M ă g î n d e a m ce b u c u r i e t r e b u i e să-I c u p r i n d ă p e p i a n i s t în aceste m o r n e n t e . V e d e a m b u c h e t e d e [lori, culese d i n sei'ele d e p e L u n a , ( a r c î m p o d o b e a u b r a ţ e l e celui c a r e a d u s e s e o solie p ă m î n t e a n ă r o m â n i l o r din colonia selenar-ă Bucureşti. S o c o t e a m emisiunea terminată, cînd deodată aud o voce : — T r a n s m i t p r i e t e n i l o r şi c u n o s c u ţ i l o r u n c a l d s a l u t . M ă simt b i n e . A i c i e u n p u b l i c l a f e l d e e n t u z i a s t c a şi c e l d e l a n o i . M i i n e v o i r e v e n i . P e m ă m i c a şi p e c o p i i îi s ă r u t d e o m i e d e o r i . Mîine. Deci mîine soseşte. Desigur că mîine o m u l ţ i m e de oa m e n i v o r u m p l e r a c h e t o g a r a d i n B u c u r e ş t i şi-1 v o r p u r t a î n t r i u m f p e t e m e r a r u l a r t i s t . C e e m o ţ i o n a n t v a fi ! Ş i e u m - a s d u c e , dar m î i n e s î n t d e g a r d ă la u r g e n ţ ă şi n u p o t l i p s i . S î n t s i g u r c ă o s ă - m i p a r ă r ă u ! C u g î n d u l a c e s t a a m a d o r m i t . A fost o n o a p t e c u m u l t e vise, p r i n c a r e deseori, alături de zgomotul astronavei, au/eam acordurile „Imperialului". M - a m s c u l a t m a i d e d i m i n e a ţ ă decît d e obicei, cu d u r c i c de c a p . M - a m b ă r b i e r i t , m - a m î m b r ă c a t şi a m m î n c a t c u gîndurile d u s e a i u r e a . F ă r ă s ă - m i d a u . s e a m a , t i m p u l .se s c u i s e s e ş i a m ajuns p r i n t r e u l t i m i i la s p i t a l . C u n e r ă b d a r e a m t r e c u t p r i n r a n u ^ i a d e d e z i n f e c ţ i e , d i n f u g ă m i - a m î m b r ă c a t h a l a t u l şi a m p n i n i n s t;răbit în incinta spitalului. — V ă r o g să m ă .spun c î t e v a c u v i n t e .
scuzaţi,
domnule
profesor,
... a m
i i u x r i ;ii
să
— N u e n i m i c . dia?4ă G h e o r g h i a d e , ai s ă - m i s p u i a l t ă d a t ă d e c>e a i î n t î r z i a t , î m i r ă s p i n i s o p r o f e s o r u l M a r e ş ş i m ă p r i v i u n . m o m e n t c u o c h i i l u i b l î n z i , d a r p ă t r u n z ă t o r i , î n t i m p < e i x ' b n z e îi în [lori u n z î m b e t . Şi astfel v i z i t a a î n c e p u t să dt'cui'ga normal. H e c a r e pat avea înregistrat electronic toate analizele de labora t o r n e c e s a r e , p r e c u m şi t r a t a m e n t u l a p l i c a t . D e a l t f e l , c h i a r eu
Verificasem cu date de ele. tă
o
zi
înaTii'e
maşinile
— Sînt mulţiimit de dunuieala, îţi i u b e ş t i bolnavii.
— ptmsei
Socotesc că-mi cu modestie.
lac
numai
şi
<^\,i •! i l ; i ! c a
do torc
(ialorin,
i'c/ultalelor
(ilu'or^hi.ulc.
dommile
Se
ijrofcsDr,
— Ei lasă, lasă. A c u m , la vîrsta m e a , c r e d c ă - m i CC e d a t o r i e ş i c e - i e n t u z i a s m ş i ( . o n . ş t i i n c i o z i t a t e .
vede
ii r ă s -
pol d a
scamă
E d r e p t c ă - m i p l ă c e a să m u n c e s c în această clinică utilai ă m o dern, d a r tot atît d e drept e că o par te d i n dragostea faţă d e bol navi m i - o inspir-ase el, profesorul M a r e ş , d i n m u n c a lui d c o viaţă î n t r e a g ă . L - a m p r i v i t p e b ă t r î n u l l a c a r e o c h i i , m î i n i l c şi f r u n t e a r ă m ă . s e s e r ă t i n e r e şi a m fost c u p r i n s de admiiaiie. Ani Liîndit p e n t r u o clipă că poale a ş a a r a t ă şi p i a n i s t u l p e raic-l asi u i tasem aseară. O c la u n pat la c c l â l a l l , d i n i r - n n s a l o n în a l t u l , aici d i n c o l o o i ' e l u ş a r c ' şi a m l i c e u l i n i c v i s i u ţ o a l ă s e ( J i a . : şi am
— C e cazm'i a v e m pentru •— O z i s ă r a c ă , d o m n u b — C u m poţi să ziua n u este încă
un
sfat,
a/i. Gheorghiade? prcjtcsor.
spui as'a ? termiiiatâ.
După
cile
şlin,
azi eşti
de
gardă,
— A v e ţ i d r e p t a t e , d a r c u s p e i - c a v o i fi l ă s a t i n p u c . . Ş t i ţ i d e t e r m i n a t l u c r a r e a i n l e g ă t u r ă ( u p r e p a r a t u l i)4:!7. —
A ş a este.
Spune-mi
in ce s ' a d i u
te
că
afli?
Ş t i a m c ă p r o f e s o i u l u i ii p l ă c e a s ă s e pi-efai ă a n u ( u n o a ş t e d e s p r e c e e v o r b a p e n t r u a - ţ i lă.sa i n d e p e n d e n ţ a a: l i v i l â ţ i i şi a K î u d i r i i . D e a l t f e l , e l e r a î n l o l d e a u n a p u s l a p u m i şi l a c u r e n t c u J u c r ă r i l e n o a s t r e . II i u b e a m m u l t şi i - a m f ă c u t jocul, prefăcind u - m ă c ă - i d a u l ă m u r i r i l e pe c a r o m i l e c e r e a , c a şi c î n d e r a v o r b a de n o u t ă ţ i p e n t r u diiisul. — Experienţele pe animale făcute socotesc că m a i sînt necesare probe. — D o m n u l e profesor, e.-^lc a s t ă z i h o t ă r î l s ă f i e —
De
—
Pentru
ce
—
Explică, vă
crezi că
asta, vă
—
Să
C u m le poţi
explice
şi M a l a d i e
îl
întrebă
rezultatele
au
reuşii,
dar
in d i s c u ţ i e .
Ion
zîmbind
profe«orul.
recerebrării
sînt
—
să
de aceste
adevărate. te
acuzaţii ?
Mă
recunosc
m ă
întreabă.
vinovat !
ascult.
— P e scurt, a m decerebrat o m a i m u ţ ă , d u p ă care B u p r a i e ţ e d e s e c ţ i u n i l e - a m l i p i t c u p r o d u s u l 04;!7. -
Ş i ?
—
Şi
maimuţa
trăieşte,
tinde
spre
Voi termina
lucrarea
încă
iunu
cele
două
vindecare.
— D a c ă î n t r - a d e v ă r v e i reuşi, prc^paratul t ă u vn primul anestezic s a u d e primul antibiotic. Nuni n u ţi-o ia alţii î n a i n t e , d e o a r e c e , d u p ă cile ştln, t a r e experimentezi în acest domeniu. —
maimuţei.
Ion. apăra
—- A c u z a ţ i i l e gaia
doctore ?
ascunde
acum
le rog !
—
Sînt
se amestecă modest.
pînâ
acca.'tlo.
fi n l f l t i i r i d e -.să nrul
—
Bine,
dragul
meu.
laţa
blocului
Ajuns în lucrăm.
operator,
ne-am
pregătit
şi
am
ineeput
II. A m t e r m i n a t d e r e v i z u i t şi u l t i m i i b o l n a v i . S f î r ş i t u l conti-avizitei m a r c a s f î r ş i t u l o u l i g a ţ i i l o r m e l e o f i c i a l e şi p r o g r a m a t e . l)e aici î n c o l o î n c e p e a ş t e p t a r e a . D o r e a m a t î t d o m u l t să fie lirnşte. L u c r a r e a m e a î m i d ă d e a d e s t u l d e m u l t e g î n d u r i şi î m i i r e a ' h i a r o s t a r e n e r v o a s ă . A b i a a j u n s î n c a b i n e t , m i - a m ş t e r s f r u n t e a şi a m răsuflat u ş u i a l . A m p r i v i t în j u r m u l ţ u m i t că toate l u c r u r i l e sînt l a locul lor. M i - a m a p r i n s o ţ i g a r ă şi a m t r a s u n f u m a d i n e , u i t î n d u - m ă p e f e r e a s t r a c a r e d ă d e a î n p ă r c u l e ţ u l d i n f.iţa s p i t a l u l u i : o m u l ţ i m e colorată se mişca fiecare în sens invers. Copiii erau o c u p a ţ i d e v e ş n i c u l viciu al t u t u r o r v î r s t e l o r ; băte£iu m i n g e a . Am p r i v i t l a c e a s . E r a o r a c i n c i şi j u m ă t a t e . A m s u n a t . S o r a a venit repc'de. — mai —
Te tare.
rog,
Imediat,
soră,
fii
drăguţă
domnule
doctor.
şi
I ' î n ă la s o s i r e a c a f e l e i m-am ie1cv:zorul. U n timp a m ascultat :lală
emisiunea
s-a
fă-mi
o
aşezat absent
cafea
pe pat muzica
mare
şi
cît
şi a m deschis unei oi-cheslre.
întrerupt.
— Dragi ascultători, anunţă crainicul, peste cîteva minute v o m t r a n s m i t e c3e i a r a c h e t o d r o n n . U p r i n i p a ! f e s l i v i l a l e a s o s i r i i n ; ce-1 a d u c e p e p i a n i s t u l C o r n e l Popescu. la
D a , p i a n i s t u l ! U şi u i t a s e m . C e b i n e ! C televizor. M u z i c a se î n t r e r u p s e d i n n o u .
'
îl
voi
vedea
— Dragi a s c u l l ă i o r i , d â n \ l e g ă t u r a c u rac Iic i o j r o m u l princi pal... In c u r î n d v a al.i'iza astronava „Bucureşti". Cosmodromul e s t e p l i n d e o m u l ţ i m e d e o a m e n i , d e z î m b e t e şi d e f l o r i . —
V-am
—
Mulţume.sc,
adus
( al
c.ua,
punc-o
domnule pe
masă
doctor. şi
eşti
liberă.
— Dragi prieteni, spuse în c o n t i n u a r e v o c e a crainicului, în acest m o m e n t se apropie... La orizont a p a r e u n p u n c t care creşte tot m a i mult. Este, desigur, c o s m o n a v a . L u m e a se agită, cosmon a v a e m a i a p r o a p e , tot m a i aproape... Se î n l î m p l ă totuşi ceva cm-ios, n a v a face o mişc;are d e rotaţie, î n c e a r c ă să se r e d r e s e z e , apei... G l a s u l c r a i n i c u l u i s-a î n t r e r u p t , d a r d u p ă c î t e v a clipe s-a au/ii din n o u : Dragi ascultfitori, în cursul aterizării s - a u prodn.,; unele dcfc'ţiimi. V o m reveni cu amănunte. .Şi d i n n o u m u z i c a m i - a u m p l u t î n c ă p e r e a . C o i n c i d e n ţ ă s a u d a r se cînta „ I m p e r i a l u l " . D e o d a t ă telefonul î n c e p u să sime. r i d i c a t r t v e p l o r u l g r ' ă b i t şi c u p r i n s d e o t e a m ă nelămurită. •— C l i n i c a vă
de
nu, A m
vu'gervţă ?
— D a , la telefon p o t fi d e f o l o s V
doctor
Gheorghiade,
medic
de
gardă.
'''
— L a tj'leion i n g ' n c r Vasiliu din C o m i s i a intornaţiona curităţii zborurilor cosmice. La aterizarea unei cosmonav loc u n a c c i d e n t . V ă t r a n s m i t o r d i n u l să fiţi p r e g ă t i ţ i c u t o a t e c a d r e l e .
Veţi pi imi eîteva cazuri g r a v e c a r e v o r necesita i m e d i a t a v e n ţ i e , î n d a t ă v o i v e n i şi e u . V ă r o g p o r n i ţ i l a a c ţ i u n e . —
D a , bîiguii,
a m
dv.
inter
înţeles.
A m a ş e z a t r e c e p t o i - u l şi a m p r i v i t a i u r i t s p r e t e l e l o n . C o s n i o r a v a , pianistul, accident, n u m a i înţelegeam nimic. . \ m declan.şat semnalul d e alarmă, a m transmis către toate serviciile: — Fiţi gata, intervenţii.
avem
cazuri
urgente,
totul
să
tie pregătit
pentru
M i - a m îndi'eptat grăbit paşii spre blocul operator pentru a m ă p i e g ă l i , d a r , a j v m s a c o l o , m i - a m a m i n t i t c ă a r li t r e b u i t s ă - l d i e m ş l p e p i o l e s o r u l M a r e ş . M - a m î n l o r s î n c a b i n e t ş i a m v r u t .să t e l e f o n e z c î n d u ş a s - a d e s c l i i s şi î n p r a g u l oi a a p ă r u t î n s u ş i p r o f e s o r u l . — — timp tare
Domnule
prol'esoi-.
iŞtIu, d o c t o r e . d e pierdiil.
A m p l e c a t . I'e n-o mai dorea
\ i)iai
voiam să m ă
i olţ\iI m e s e i nimeni.
să... chemi.
.Ac n m
rămăsese
o
vino,
ceaşcă
căci do
n-avem
taica,
pe
III. în ciu'toa interioară a aterizat im elicoplei-. Din aparat s(> dcsprinseră imediat umbrele albe ale brancardierilor ( a r e ii l i a n s p o i l a u î n l i n i ş t e ş i c a d e n ţ a t p e r ă n i ţ i . 11 p r i v e a m p e d o c t o r u l M a reş. N i m i c p e faţa lui n u a r ă t a nelinişte sau n('i\()/ltale. doar n i î i n i l e i s e f r î n g e a u n e p u t i n c i o a s e , m a ş t c - p l a i c a nc< u n o s t u t n h i i . lată-i în faţa n o a s t r ă p e cei o p t c o m p o n e n ţ i ai echipajului <osmoriavel. I m e d i a t profesoitil î n c e p u să-i e x a m i n e z e rapid. — Merge la etajul I — f i x e a z ă g h i p s u l şl r o v i n o I —
înţeles, domnule
fi-actură
diiblâ
de
tibie...
Malache,
profesor.
— Merge în sala I d e operaţie. Pregătiţi pentiu i n l n viMilie, d e t e r m i n a ţ i g r u p a s a n g u i n ă şi a d m i n i s t r a ţ i s î n g e i n t e w i a l , p r e g ă t i ţ i p l a s m ă şi a p a r a t u l d e a c ţ i o n a r e c o r d - p i d m o n . . . T r a n s p o i t a ţ i l a salon în rezerva 14. H ă m î n e î n e o n t l i u i ă obseivaţie. V'asilescu l ă m j n e c u el... t r a n s m i t e p r i n l e l o l o n l a s a l a d e o p e r a ţ i e starea bolnavului... Şi astfel, r î n d p e l î n d , în d e c u r s d e c î t e v a m i n u t e , bolnavii sînt dirijaţi spre locmile i m d e trebuie să primească ajutorul n e p r e ţ u i t c a r e s ă le r e d e a .sănătatea şi v i g o a r e a . A u m a i r ă m a s d o a r doi. P r i m u l , u n b ă r b a t d e 30—32 d e a n i , al c ă r u i c o r p e r a plin d e s î n g e , d a r a c ă r u i f a ţ ă i n t e g r ă c o n t r a s t a c u f a ţ a ( ci\ii d c - a l d o i l e a , c a r e a v e a n u m e r o a s e leziuni — p r o b a b i l fi:acturi i r . i n i c n e , h e m o ragii întinse cerebi^ale. — Ş i c u a c e ş t i a d o i c u m r ă m i n e , d o m n u l e p r o f e s o r ? .se a u z i o voce din uşă. Absorbiţi d e m u n c a noastră, n - a m observat că î n t r e t i m p p ă t r u n s e s e în c a b i n e t u n b ă r b a t î n t r e d o u ă vîrsie, u r i a ş şi b l o n d . A m r i d i c a t c a p u l ş i a m p r i v i t . M i i - a i e a c a r e m i s e z u f,!ave,» p e f a ţ ă l^a f ă c u t p r o b a b i l s ă c o n t i n u e : —
Nu vă supăraţi
dv. Sînt inginerul ateste c a z u r i .
că a m p ă t r u n s
Vasiliu
şi
a m
fost
făi-ă
aprobare
însărcinat
si
în mă
sanctuarul ocup
de
—
Îmi
pai'e
rău,
domnule
în aeesle condiţii, dar, te
simţi —
cu
riniciiiul ? a
Mulţumesc
după —
Vîrsta
problema
nu
care
ţi-a
te-a
din
di'eapla
aproape
făiă
nici
craniu
de
neşters
decare
a
— este ne
în
nevătămat.
din
mea,
Nu
era
cum
cred, Cît
observaţie Am
spre
aşa
pilotului.
raţii.
să
doar
gîndurile Aveţi
—
Cînd
saţi
ta
ţie,
la
nu
că
discuţiei
rudele
informa Vă
la
cic'iuri.
i-a
rămas
foaile
grave
nu
are
şansele
urme
de
vin
să e
vă
spun
pilotul
că
navei,
pe
marele
artist
înaintea
văd.
mers
să
mai
sfîrşit,
telefon
la
putea
face
să
ţinuţi
fie
ceva sub
sală.
ne
domnea
'I'anipon... cu
pregătim
o
linişte
Treci
dublu
nod.
gîndeam
este
ce v o m
pe Am
penti-u
ope
profundă
transfuzie. impresia
care
Dozez
că
nu-ţi
aceasta
că, în sînt
sosit
carcM
de
afară
acum
mulţumesc
face
ar
de
.sta
cât-i
ţigările.
în cazul
Popescu.
fi
mortale
pe
ne pan
obsei-vaţie.
aprins
putea
nimic
alU^eva,
! Taie ! Acimi
sub
ne-am
urma
Doar
chiar
dacă
şocului.
Vasiliu.
acum
îngi'ijiţi.
discutam
de
şi în
şl
ultimii
neprevăzută.
chiar
fie ţ i n u t şi
şi i n g i n e r u l
putem
la
Gata
serios
Ce
pot
de
să
le
vorbă, spuir,
ce
.fos .s-a
fă< u t ?
afară îi\
fi s u f e r i t
pe
pianist. gîndesti
putea
cerebrale
că
la te
4... S ă
dezbrăcat
a
de
să
bolnavului...
salonul
ci-ed
celor
mai
ceilalţi
am sală
viaţa
n-ar
mei.
e
deci
să-l
prin
voie
ştiu
timpul
Despre
şi în
leziunile
organismului
şi c e
Tată-1
în
Ne-am
Di-agii
—
văd
dreapta
vom
mă
costa
altfel,
vreo complicaţie voi
însă
trebuie
din
că-i
n-ai
In
—
revenim grele
comerrzi :
dreptate, operezi
seama
ooamdată
meu,
cel
Dar,
de
—
făcut
că
aici.
poate
—• D e
aşteaptă
Nu
inginc-re,
l.eaga
şi t r a n i s p o r t a ţ i
restul
iar
dorit
I'cnsă...
Terminasem.
îţi d a i
să
mai
leziuni
faţa
pianistuU,
clipe,
arterial...
—
doi. fi
cabinetul
Foarfecă...
atenţia
poate
capul
are
parietală,
regretul
M' t r a n s m i t ă
citeva
inti'eruptă
sînt
cei n-aş
diagă
păi-ăsit
—
spi-e
Popescu,
priveşte
şi
După
oxigenul
se
inginerul.
privit
dar —
rum
spui
zdrobit.
stingă, Cornel
Dar
dai'
stingă
aproape
creier
cum
cele
zdrobit, din
corpul
e
dar
faţă
şi
pianistul
A m
corpul
l e z i u n e . C'el
în
reiiilîlnim
minte ?
frontală
acestui
lămuri
are
Avem
ne
prolesorid.
temperanientul.
aici.
să
puu>ii sa-nii
profesor,
regiunea
şi
Cel
o
trebuie
glumească
mai ţineţi
potolit
adus
pâ
aici, ai
să
domnule
decenii m ă
Tinarul
la
că eşti
încercat
bine,
aproape două
inginfi-,
pentru
noi. doi
pericol.
Ceea şi d e
vedea
numele
pot ţinut
Bineînţeles,
Cît priveşte
vom
ce
cel
pe
ce-i
celor-
ce
dacă
aceştia
de
să
spun
sirb
din
de^
obseiva nu
apare
urmă
mă
făcui. aşteaptă,
profesor. r e z e— r— — vaS D A Epialv1ou,4e,n.bţ lieiarn,eetzl,eV elgraesăvsăf taoiulnlre 14 uas .dcă oum?cl et .,loer guc ăIatrueV i - aaes. si lt A e sl ocsu, i .t uc ae ţnitar a lIaa ! t iDnaeţ i -?H r n i ,
domnule vă
roşf,
—
Rănitul
riMcbrale, a sa
se —
Sper
în
auzii,
la
faţa
coboril
în
cameră
se
dădea
—
Domnule
lăsa
şi
să
Matache,
putem
rămas
putem
salon. pe
comoţiei
vitale
tind
aiiunţa.
mai
ce
lupta
urma
voi
au
în
pătruns
este
n-am
noastre,
face
După să-i
în
funcţiile
vă
vedem
iniievadâ
care
cei
doar
cei
face.
Liniştea
viaţă
ce
şi p e
dom moarte
situaţia ?
să
doi
vă
spun
răniţi
nimie
îmbucurător.
se a p r o p i e
de
sfîrşit.
E
Cu trist
nimic-.
Spuneţi, domnule
—
ceva,
Acum
şi s ă
am
se
profesor,
nil i o s p e r a n ţ ă
(rc>d
inginere!
probabil şi a c u m
acolo.
Spune,
—
interveni
locului
grabă
nu
—
nu
va
ai
foarte
reanimarea,
Dacă
că
toate strădaniile că
colaps,.,
mergem
Arn
care
Tătut
intopută
normalizeze.
doi, să
nea
a
fost
profesor,
inteiveni
inginerul, nu
mai
avem
?
i-um
mai
vezi,
putem
tot
ce
.salva
am
cu
putut
late
mijloacele
noi
pe
e
prea
cai-e
le
puţin.
Nu
la
în-
avem
demină. — rul
Eu
cred
că
s-ar
mai
putt^a
încpic-a
ceva,
interveni
docto
Matache. —
Ce
—
Mă
ci-ific-iul
anume?
ii.t?c-barăm
gîndesc
că
am
toţi
jiutea
trei
deodată.
încerca
să
salvăm
|)e u n u l
cu
.sa-
celuilalt.
—
Dar
—
După
ierului,
(iun ? cîte
care
mal, dar
e
corpul
vede, pe
la
pianist
cînd
este profund
—
KŞÎ c e c r e z i
—
M-am
colegului
se
distrus,
că
grave
ci-eieriil
sînt
tun
ale
ţionează
cre nor
face ?
c-ă a v e m
Gheoi-ghiade,
leziunile
pilot
traumatizat.
se poate
gîndit
la
o ocazie
adică
să-i
unică
de
înc-eii'a
produsul
arlislului
i reieriil
a
transplantăm
pilotului. —
Da...
dar,
—
Nici
un
interveni! dar,
protesoi-: D o m n u l e posibilitate —
E
prepacrat,
—
Faza
—
Da,
—
Atunc-i ce
—
Nu
să
nu
barea — putea —
că
a au
să-mi
şi
se
spuneţi
întoarse
dacă
către
există
vreo
uiml ? Gheorghiade nu
fost
este
experimentează
încă
făcută
un
definitivată.
?
reuşit.
aşteptaţi ?
fi g r ă b i t , d r a g ă reuşească
pe
metoda
experienţele
inginernal
rog
doc-torul
dar
mai
vă
măcar
experimentală şi
eu.
întrerupse
profesor,
salva
adevărat
asemenea
tră
de a
mă
şi
Vasiliule. S-ar
atunoi... A v e m
putea
nevoie
în
ca
încercarea
a i t-st
caz
noas
de
apro
familiei. O
veţi
avea, voi
expune Ce
zici,
merge
şi v o i
chema
la
noi
. s o ţ i i l e şi
Ie
veţi
situaţia. Gheorghiade ?
mă
întrebă
profesorul.
mcpcei,uaoi inl-adeucapaglltoăirui rlcauarum rvspeauir unildvşvsoiT ăat cm aăr ăecp epepşarîieem siăp.enerprii răţnei gdţ îpueşnelia dmem uf arl-utaainm mtlneaeu,l îoanrşc,i totnrilgceau filbjindapre-terî tluadual aclcţrei^V ugă.aac isev-Tilăoluo,im ituluşaill fi pt .bldereîn cEopabrisaonse m tad, anereaec l-am o. ddsn^ âee„ ^
IV. Nu dupu mult timp, inginerul Vasiliu s-a întoi's însoţit de două kmel a i ) r o a p c l a ft-l d e l i n e i e îndurerate.
şi
in
aceeaşi
măsură
— I a t ă , d o m i i u l e ijrofe.sor, a v e ţ i î n f a ţ a d v . p e d o a m n a P o p e s c u , s o ţ i a p i a n i s t u l u i , şi d o a m n a M ă r i a D r a g o m i r , s o ţ i a tului. V ă r o g să le faceţi c u n o s c u t ă h o t ă r î r e a noastră.
de
Lidia pilo
A m î n ţ e l e s c ă î n a c e l e m o m e n t e îi v e n e a g r e u p r o f e s o r \ i ! i i i s ă v o r b e a s c ă . N u g ă s e a c u v i n t e s a u n u r e u ş e a sâ l e p r o n u n ţ e . I n s i i r şit, s - a d e c i s : — D o a m n e l o r , v ă r o g s ă l u a ţ i l o c şî s ă m ă a s c u l t a ţ i c u a t e n ţ i e . N - a v e m voie să vă a s c u n d e m a d e v ă r u l . Soţii d v . sînt g r a v râniti. Soţia pianistului a izbucnit într-un hohot d e plîns. Doamna D r a g o m i r il p r i v e a c u o c h i m a r i ş i t r i ş t i p e p i ' o f e s o r . O b r a z u l e i f T u m o s şi palid e r a b r ă z d a t d e l a c r i m i . —
Vă rog să
mă
ascultaţi
în
linişte.
— C u m puteţi să n e cereţi a s t a ? e x c l a m ă doamna P o p e s c u . S î n t e ţ i d o a r o m şi n e p u t e ţ i
printre înţelege
lac-iml durerea.
.Să n u c r e d e ţ i , d o a m n ă , c ă t r i s t e ţ e a n o a s t r ă e s t e m i c ă , d a r n - a i ' a j u t a l a n i m i c d a c ă a m p l î n g e a l ă t u r i d e d v . D a r .sâ r e v e n i m la i e c a c e v o i a m s ă v ă s p u n . S i t u a ţ i a e s t e d e c i e x t r e m d e avă. L a u n moiEient d a t , n u m a i c r e d e a m c ă a m p u t e a s a l v i p e v r e u n u L —
Şi
ai u m ?
interveni
din n o u soţia
pianistului.
— .A.-um ai- e x i s t a o s o l u ţ i e , p r i n c a r e în.să d o a r i m u l dinlra r.ăniţi v a p u t e a să s u p r a v i e ţ i u a s c ă . . . V ă r o g s ă n u m ă - n t r e r \ i , p e ţ i . . . C o r p u l p i a n i s t u l u i e î n t r e g şi n e v ă t ă m a t , d a r c r e i c r ' u l e d i s t r u s , p e cînd la pilot creiei'ul a r ă m a s n e v ă t ă m a t , c o r p u l fiind zdi'obil. L a propAmerea domnului Vasiliu, ne-am gîndit să încercăm să u n i m cele două părţi i'ămase întiegi pentru a face u n singur o m . —
.Şi K m \ \ ,
el este
cel care
trebuie
jertfit ?
— Cel care v a r ă m i n e viu v a trăi prin creierul pilotului. D « a l t f e l , e s t e s i n g u r a s o l u ţ i e c u c a r e m a i s î n t o a r e c a r e ş a n s e , şi a c e s teia d e s t u l d e m i c i . D a c ă î n s ă d v . n u s î n t e ţ i d e a c o r d , v o m r e n u n ţ a . . . — E u sînt d e acord, încetase să mai plîngă unei salvări.
n e ră.spunse d o a m n a Lidia Popescu, care la gîndul că exista • totuşi posibilitatea
— D o a m n ă Dragomir, ce spuneţi ? se adresă profesorul soţiei p i l o t u l u i , î n t i m p c e , a p r o p i i n d u - s e d e e a , îî m i n g î i a p ă r u l castaniu şi o b r a z u l p a l i d . altă
— Domnule .soluţie ? —
pi'ofesor,
Din păcate,
sînteţi
absolut
convins
, .1 n u
mai
cvistă
da.
Lacrimile încetaseră să m a i curgă, trăsăturile leţoi s e a d î n c;)seră m u l t ; f e m e l a î m b ă t r î n i s e s u b o c h i i n o ş ' r i . N e p r i v i p e t o ţ i p e rînd, apoi, plecînd privirea în jos, m u r m u r ă : „Salvaţi-I pe pia nist, d o m n u l e profesor". S e aşeză. Cele cîteva m i n u t e o losiaseră ani din viaţă. A m ieşit î n tăcere. C r e z î n d că nu-1 v ă d , profesorul şterse o lacrimă ce-i înflorise în colţul whilor. tu
— D r a g u l m e u , sigur că n u este cel m a i fericit şi p r e p a r a t u l t ă u v a t r e b u i s ă d a ţ i e x a m e n u l .
Mareş
prilej, d a r
îşi
acum
Domiiuh|)iorcsor. crod că e s t e totuşi prematur ceea ce j facem. t'resii|)Uiiîiul că (iperal.ia v a reuşi, t r e b u i e s ă n e g î n d i r a | (Iacă p u t e m să n e l u ă m i-espunsabilitatea c o m p o r t a m e n t u l u i post-| oijcratoriu o
al
bolna\ailiu.
Acest
|iunct
stili
— Ş ' i i u ş i m - a m . u î n d i l , d a r u( i i n i cantitalc suricieniă din prepar.at ? —
vei
SjHT
intrat
că
n-a
mai
fost
putem
studiat.
da
:
înapoi.-.
Al I
da.
— A l u i u i să m e r g e m conduce operaţia. A m
Şi
că
nu
din
—- A d u c e t , i - j a ( u m iţi d a u
nou
pe in
să
ne
pregătim.
Fii
tarei
AVA
dumneata; |
în
sala
cei doi primire
de
opei-aţie.
'\
răniţi. Pregătiţi două mese operatorii.;; c o n d u c e r e a acţiurrii. Iţi doi'esc s u c c e s . ,
U e i n u l l e o r i a v u s e s e m b i s l r n i u l î n m i n ă , dar- c e e a astăzi d e p ă ş e a o b i ş n u i t u l . Dai... Ir-ebuia să r e u ş e s c .
ce
făceam :
— N e î m p ă i ' ţ i m în d o i r ă g r u p e . D o m n i r l p r - o f e s o r şi c u M a t a c h e | p i - i m a e c h i p ă ; e u si V a s i l e s c u a d o u a . C e l e d o u ă e c h i p e v o r l u c r a . ? p a r - a l e l şi s i m i r l l a n . . . Pregătiţi! Fiţi a l e n ţ i că transplantar-ea nu; t r e b u i e să d u r e z e comentariu. Eram
rrea
gala
mai
penirn
mult liiplă.
— A n e s t e z i a ,uala ! oxigen normal... —
Bislui'iu...
de
cîteva
.Am
privii
I'regătirea
Scal|)...
Daltă...
luiiiute.
Nu
admit
V.va. o r a
ceasul.
preoperatorie
nici
noiră
completă.
sear'a.î Tensiu-1 î
Fei-ăstrău...
îloispre/eie oameni în juinrl a două mese de opei'aţii. Cuvintele,! n u p u t e a u să r e d e a l u p t a sincr'onă a
celor-
un î \
douăsprezece
fanlomej
a l b e ( y i c m î i i u i a u i n s i n i m e n l e l e şi a p a r a t e l e c u o p r e c i z i e d e .se-l c u n d ă . In c î l e v a m i n u l c , în f a ţ a n o a s l i - ă s t ă t e a u c i ' a n i i l e l i p s i t e dej c a l o t e l e lor. dar- î n c a r e p u l s a u î n c ă c e l e d o u ă c r e i e r e c e t r e b u i a u ; ] schimbate. J —
Schimbăm
calotele.
Examenul ol)ie( t i v masa cerebrală.
îmi
imi
daţi
arăta
calota
întreagă,
hemoi'agii
multiple
şi
masive
în ^ \
— T i - e c e ţ i l a r c s | ) i i a ţ i e si c i r c u l a ţ i e a r t i f i c i a l ă . . . î n c e p e m de-, c e r e b r a i e a . A t e n ţ i e ! I )e( e r e l i r a r e a s e f a / < - d i n a n t e r i o r s p r ' e p o ş t e - : r'ioi-, u l t i m a s e c ţ i u n e s e e f e c t u e a z ă pe bulb. Secţionai-ea o facetni în u n g h i d e 30 d e g r a d e . 3 de
încor'dare maxiiuâ ! Apai-alele electronice secţiirne. N e a p r o p i a m d e u l t i m a par'te. —
Secţionăm
bulbul,
ne
anunţă
ne
indicau
pr'ofesorul.
planurile| ;| \
O u l t i m ă tăietui-ă c o r e s p u n z î n d cu o contractare, apoi urmată| d e r e l a x a r e şi p e s t e c o r p u l p i l o t u l u i s - a i n s t a l a t p a l i d i t a t e a cada-j v ( M - i c ă . A c u m er-a l u p t a c e a m a r e . O c l i p ă a m a v u t î n m î n ă c r e i e r u t | pilotului. Mesele s-au depărtat. Doctorul M a r - e ş şi M a t a c h e s-au; apropiat de masa noastră. | — Atenţie
RidiC'aţi la
-l
70.
—
Tensiunea
—
100/60.
—
Pine,
Suturile
10 \
pensele.
impulsurile
Facem ritmice
ligatui-a electrice.
trninchiuriloiOît
e
pulsul ?
vasculare^ I
I
•
J
ai'ter'ială ?
I continuaţi
supriavegherea.
vasculo-vasculare
erau
deja
, eteetuate.
i |
—
Atenţie!
stiturăm
nervii
cranieni.
iar deasupra v o m ataşa u n manşon lipim
secţiunea
cu produsul
tache ! T o t ce este — a
Şi a c u m
în plus
refaceţi
O
facem
din produsul
B. Perfect.
cu
fir
biologic,!
0437 A . B i n e .
N u . N u face
A c u m |
economie,
M a -
se resoarbe.
arahnoida.
i
Continuăm
refacerea
anatomică
straturilor. Suturarea
rator
propi-iu-xisă
şi m - a m î n d r e p t a i
—
Scădeţi
dacă
noii
j 4
uşor
centri
intensitatea
şi-au
de cîmpul
ope-i
impulsurile.
|
.se f ă c u . s e . M - a m d e p ă r t a t
c ă t r e c e i c'e s u p i - a v e g h e a u
luat
impulsurilor
în sarcina
electrice,
lor conducerea
să
verificăm,*
impulsurilor. |
Atenţie, începeţi ! A m
verificat
pulsului —
A m
—
N u încă.
ratm-a
mereu
acele cadranelor,
care
ne indicau
tensiunea:
şi oxigenaii'.i. terminat
;|
sutura
straturilor!
Vă rog să aşteptaţi
scoarţei
cereljrale
şi
Repunem
un moment.
verificaţi
calota!
j
Controlaţi
dacă
arterele
tempe-|
cerebrala-] J
pulsează. —• T e m p e r a t u r n —
Repun
impulsurile normal.
tor.
Opeiaţia
pielii
'
arterele
privii
din
i^t>r.(, c a d r a n e l e .\<<'i.
li-u-r
rcnşisi» !
ci'aniului
îşi l u a s e . î n
.\m
ce piimise
—
Pansaţi
şi s i o a î i - ţ i
—
Ităuilui
s:'i
continuu
toate
\ m
c
mod
sub
normală,
pulsează.
:;
indi(<atoarele.
Deşi |
arătau
că viaţa
meseria
repiuierea
pulsa
de
calotei
şi
sutura i J
rim|")urile. în rozei'vă.
' n anliliiol i r e şi t o n i c e
Ti v e ţ i
administra in-:;
caidiave.
.Să f i e
ţinuţi
c e a m a i sirii la o b s e r v a ţ i e . A m
mai
privit
o
dată
',
chipul
pianistului.
Uşor, încet,
M-am
uitat
l a c e a s . E r a 9,27. D o a r
presia
că
trecuse
un
unul
cîte
veac.
crispat,
unul,
dar
normal
a m părăsit
sala
27 d e m i n u t e ,
Ne-am
dezbrăcat
colorat de
şi
—
ne-am
im-'
aprinsj
viaţa
şj Eşti
fesorul
uita
Du-te
şi
că azi a
te
fost
odihneşte,
mi-a spus
cea mai însemnată
pro-1
zi
din-j i
Eram
obosit.
să-mi
pun
Nu-iini
amintesc
N u ştiu cîteva
răsuflat
bine
sau
chemai. direct
să
palme
şi a m d e s i : h i s A m
bălele ?
şi n u
ta.
singur,
pat.
obosit,
Mareş,
Da.
al;
operaţii.
şi e u a v e a m
ţigările.
de
îu'
icondiică-
alt creier.
' r;i!rsporl,il
s e r 4ţu>o,;ai
nou
primire
terminat
un
vizibile
nu
.Şi f i z i c ,
cjrdine
bune
ceva.
gîndurile
şi
despărţit
Cînd
DCM i i l o p e r a s e m
intervenise
M - a m spălat,
nimic
grav,
P e culoare
m - a m dat a
p e artist.
m - a m îmbrăcat
rănitului.
soarele
.şi c u r a t
de şi
a m
le-am
c*
înt.îlnlt
zile... 5
ajuns
înij
jos din pat^
năvălit
în se
nu
coborît.
fiuj
se ridicase i
Probabil
vreme
să
acestei
i n i e fel a m
m - a m trezit,
t.în a e r r ă c o r o s
necesitatea
amintirile şi
p e cer. M - a m sculat,
fereastra,
în salonul
.Simţeam
c u m ne-am
fi v i s a t
adine...
în
şi jisihic.
odaie,^ simţea-i
fusesem:
A m
p e cele
intrat j douăi
s o ţ i i ş i p e i n g i n e r u l V a s i l i u . P e f a ţ a l o r s e v e d e a oboisc>ala. Tn s a - \ „N Iam11 ovi-nem a, aim — cpor aoC np cfuu eur sotm ăoap rri um aăplteear gddf peries,ue crnputdtauetola,rumbl născreuu oim l peneM fu rupaalnrttcouauţflciuneohsiene,oi ar liveîZn ă.a d si1 ştăo,e-aacpm olî nă j.t pirrroiiN ljvoeeiizt- ăa rim p ii.ne l iscp aali t'uol fraentseol reş .i 1;'
i
— Te-ai sculat, m ă i băiete ! ? rosti profesbrul, ca fi a u / . i t c e - i s p u s e s e m . D a r ş t i u c ă - i t r ă s e ş i u n s o m n venit să-ţi vezi „cazul" ? —
Eu
nu
îngrijesc
cazuri,
ci
şi c î n d n-ar zdravăn. Ai
bolnavi.
— Da, da, bine. Ai venit să-ţi vezi bolnavul... Se simte d e a j u n s d e b i n e , faţă d e e v e n i m e n t e l e p r i n cai'e a trecut... —
Cînd
credeţi
că-şi
va
reveni,
domnule
profesor
?
— C r e d c ă î n c î t e v a z i l e îşi v a r e l u a t o a t e f u n c ţ i u n i l e . c ă n u t r e b u i e s ă fie s o c o t i t v i n d e c a t s a u î n a f a r a o r i c ă r e i dii..., d a r n e v o m p u t e a d a s e a m a î n c e m ă s u r ă o p e r a ţ i a a reuşit. Airi p ă r ă s i t
.salonul. î n c e p e a
•
o zi
în
Desigur primej noastră
obişnuită.
•
•
A u t r e c u t p a t r u z i l e . A u f o s t z i l e şi n o p ţ i î n cai-e a m vegheat p e r î n d la p a t u l b o l n a v u l u i . Starea lui se ameliorase .s.imţitor. Toată medicaţia fusese s u p r i m a t ă rînd pe rînd. R ă m ă s e s e r ă doar c o r t u l , î n c a r e îi c r e a m a e r c o n d i ţ i o n a t , şi a p a r a t a j u l , c a r e îi m ă s u r a constantele biologice. D e p a t r u zile d o r m e a u n s o m n profund. foarte necesar de altfel refacerii sale. Acest s o m n ne obligase să-l h r ă n i m a r t i f i c i a l , p r i n s o n d ă şi p r i n p e r f u z i e . R e f l e x e l e e r a u p r e z e n t e şi n o r m a l e , t n c e n e p r i v e ş t e , u i t a m d e m u l t e o r i c ă t r e b u i e să m î n c ă m , să d o r m i m , să n e b ă r b i e r i m . Toţi a ş t e p t a m cu n e r ă b dare primele s e m n e care să arate revenirea conştiinţei. Dtipă ce a m c o n t r o l a t t e m p e r a t u r a , t e n s i u n e a şi t o a t e c e l e l a l t e constante, a m î n c e p u t , c a d e o b i c e i , s ă a ş t e p t . E r ^ o r a 8,30 d i m i n e a ţ a . D e c i a v e a m î n a i n t e a m e a p a t r u o r e d e v e g h e r e . M - a m aşezat c o m o d în f o t o l i u . . . .Nu ş t i u c î t t i m p a m s t a t p r i v i n d a p a r a t e l e i n d i c a t o a r e s a u b o l n a v u l , ori cu gîndul d u s aiurea. Din cînd în cînd, uşa se î n t r e d e s c h i d e a şi e r a m î n t r e b a t : —
Nimic
—
Nimic.
nou ?
Deşi e r a m înţeleşi ca fiecare e v e n i m e n t să-l a n u n ţ ă m telefonic, n i m e n i n - a v e a r ă b d a r e s ă a ş t e p t e liniştit şi, d c c u m a v e a o c l i p ă d e r ă g a z , v e n e a să v a d ă c a r e - i s i t u a ţ i a . E u î n s u m i f ă c e a m la fel. M e r i t ă d e c o n s e m n a t f a p t u l că în tot acest t i m p nici u n u l dintre n o i n u î n t r e b u i n ţ a n u m e ; p e n t r u t o ţ i b o l n a v u l e r a „ E l " . A r fi f o s t şi f o a r t e g r e u s ă - i s t a b i l i m identitatea. C o n t i n u a m să-l p r i v e s c , c î n d a m a v u t i m p r e s i a că s-a produs o mişcare pe care a m pus-o pe socoteala nervilor mei înc'ordaţi. T o t u ş i e r a o r e a l i t a t e . O f t a s e . L - a m p r i v i t . P l c K i a p e l e îi t r e m u r a u , ochii a u p ă r u t să facă efortul d e a se de.schide. P r i n t r e p l e o a p e l e abia mijite i s-au prelins două lacrimi mari. I-am anunţat imediat p o ceilalţi, apoi a m continuat s ă - m i privesc p a ' l e n t u l . O n o u ă în c e r c a r e d e a d e s c h i d e o c h i i . M i - a m d a t s e a m a c ă n i c i n - a r fi r e u şit, c u l u m i n a p u t e r n i c ă ce p ă t r u n d e a î n s a l o n . P u t e a aă-i fie c h i a r dăunătoare. M-am r i d i c a t şi a m l ă s a t j a l u z e l e l e . î n t r e timp au isofiit ş i c e i l a l ţ i . î l p r i v e a m c u t o ţ i i , înmărmuriţi de' atenţie şi încordare. De astă < p r i v e a s ' ă în Era primul sunet şi a dcsciiis ochii
12
î n t r e d e s c h i s o c h i i şi a î n c e r - a t s ă n.. . u ' c 1-a f ă c u t s ă s c o a t ă u n geamăt. o m e n e s c p e c a r e îl a u z e a m d e l a e l . A închis de m a i m u l t e ori. Buzele i-au t r e m u r a t . Ne-am
c
,.a..i
a p r o p i a t ( U l o t i i şi p e n d n i s i g u r a n ţ ă a m d e s c l i i s l a m a x i m u m ampiiluatoiul de smiel, aşezat înăuntrul cortului. A u / e a m acum, lă m u r i t , rc>spiraţia lui u ş o r ucreL;ulală. O n o u ă p a l p i t a r e a b u z e l o r şi, în l i n i ş t e a d i n c a m e r a , a m a u z i i ijrimele triiUuri d e cuvinte i Un...de
sini.
('.-
s a-n...lîm...plat
?
V o i ' b e a , p r i v e a , cinei I r a i a . S i m ţ e a m c ă n e g î t u i e e m o ţ i a : eram in ţ a ţ a n u n i u m c'are, l i i n d in p r a g u l m o r ţ i i , l u p t a s e c u e a şi o î n v i n s e s e , i a r a' u m clăd(\a m i n a e u v i a ţ a , c u p i ' î m ă v a r a d e a t a r ă . —
Na...va.
lVlan...şa
s-a
blocat
man...şa.
l ' n s u s p i n a d i n e ş i a p o i u n p l î n s î n h o h o t e . L a c r i m a l e .se s t r e ( u r a u , l ă i ă să-şi (c'ară voie, p r i n perdeaua pleoapelor. După un l i m p s - a l i n i ş i i t . . \ m c o n t r o l a t . A d o r m i s e d i n n o u . i C f o r l u l îl o b o sise. U i n n o u in. eijca a ş i e p l a r e a . T i p t i l , cei p r e z e n ţ i s a u strecurat af n ă . A i r p l e c ţ i t ş i i a i ' a m i ' ă m a s s i n g u r c i r e l . T i m p u l a i ' e î n c e p u t s.-i s e s c u i - g ă î n c e l . G î n d u r i l e m - a u p u r t a t s p r e z i u a d e m î i n e . C u m se v a c o m p o r t a el m a i d e p a r t e ? C u m v a r e u ş i să se reacomodeze 'a v i a ţ a noastr-n e o l i d i a n ă ? î n t r - e b ă r i c a r e , desij^ui-, t r e b u i a u să-şi • ..-.easeă r ă s | î u n s u l in zilele u n r i ă l o a i ' C . l a o r ( > l e IL! a u r e a p ă r u i pi-olesoi-ul o b i ş n u i a m sa-l alirncnilâm pe bolnav. —
Dr-agă că a s t a
—
Aveţi
Cred
('dieoighiade, îl v a a j u t a s ă dreptate,
|-iu se
— Nu linguriţa ?
socotiţi
—
îniercăm,
Sâ
eă a
aifost
fi
vc'i
mai
uşor.
Omul
- U â m i i l i n i ş t i t şi i'eface, v o m sta d e
a
scoatem
si
dep!;is.'it
sâ
acoi'd
deschis
încearcă vor-bă.
ora
(înd
coi-lul?
pi'olesor.
bine de
Rra
sâ-i
a fost d e m o n t a i d i ^ ' ^ p ă i - ţ e a d e el.
S-iju d a t indicaţiile nece.sare. e r e v . ă i i t , s ă - l h i - ă n e a s ( ' ă . 1-a r i d i c a t .e;i
Malache.
este timpul acomodeze.
domnule
In c î t e v a m i n u t e (oiliil s a l o n u l u i . N i m i c n u iu> m a i
şi
să
încercăm
sa-l
în
afara
alimentăm
cu
pr-ofesorul.
Sora-îngi-ijiioare c a p u l pc>ntrir c a ochii
şi
mănînci
ne-a tot
a sosit şi s-a a s i fel s â p o a t ă
iJi'ivit. ce
ţi s e d â .
Cînd
te
R r a p r i m a d a t ă c î n d îl a l i m e n t a m a ş a . D a r a c u n r p ă r e a treaz şi p u t e a m î n c e r c a . D e a l t f e l , p i ' e s u p u n e r i l e n o a s t r e s - a u d o v e d i t a fi e x a c t e . M a s a a d e c u r s n o r m a l .şi p u t e m s u s ţ i n e c ă a a v u t chiar o ijoftâ d e u i j i i c a r e m u l ţ u m i t o a r e . D e a c u m , c a l e a s p r e o a l i m e n l a i ' c n o i - m a l ă ei'a d e s c h i s ă , d e s i g u r c u p r - e ţ u l u n o r mari efoi-turi din p a r t e a lui, d e o a i e c o i m e d i a t d u p ă t e r m i n a r e a m e s e i a a d o r m i t d i n n o u . Er'a t i m p u l să plec. M ă d e s p ă r - ţ e a m cu g r e u d e salon, p e n t r u c ă a i c i l ă s a s e m şi e u c e v a , d a r v i a ţ a îşi c e r e a di'epturile î m i e r a f o a r u e şi s i m ţ e a m n e v o i a s ă m ă odihnesc.
V. din
D e la cele povestite a tr'ccut a i e l e zile m i - a u r ă m a s totuşi
timp. Multe dintie vii în minte.
întîmplăr'ile
Azi s î n t d e g a i ' d ă . I n acet^aşi c a m e r ă , a l t e g î n d u r i . A m în f a ţ ă c a r n e t u l d e î n s e m n ă i - i p e c a r e p i l o t u l l e s( r i s e s e c u n i î i r a pianis t u l u i ; l a p l e c a r c » a l u i îi-ni l ă s a s e c a r - n e t u l m i e . C i t i n d u - i în.semnările, c o m p o r t a r e a lui c i u d a t ă d i n zilele d e d u p ă o p e r a ţ i e p î n ă la
.u II 1.. I. ••ii.i.i.i.iii,.,........, u,,.ii.im,iiii... _iu.,.,...... J3 .., ....„..^.....^
pltHare
î m i a p ă i e a î n t r - o a l t ă l u m i n ă . încercam s ă s i m t c e e a c e s i m ţ i s e el i n a c e l e zile. I n c e l e c e u r m e a z ă v o i liansc r i e c î t e v a p ă r ţ i (lin jiM'nalul .său. ^
2 9 m a i . C e s - a î i i t î n i p l a t c u m i n e ? M ă f r ă n i î n t .şi t u i p o t p i - i ( t ' p c . .Sini d e s i g u r î n t r - u n s p i t a l ş i m l s e a c o r d ă o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă . D e zece zile î m i d a u s e a m a c ă exist. D e - a b l a astăzi m i s-a p e r m i s să s t a u in p o z i ţ i a şezînd. I n t o t acekt t i m p n - a m văzut decît o a m e n i in halate albe. Z a d a r n i c a m încercat s ă stau d e v o r b ă c u ei. De fiecare dată mi se r ă s p u n d e s ă a m răbdare. 30 m a i . A z i a v e n i t b ă r b i e r u l . P r o b a b i l c ă a m o b a i b ă c î t t o a t e zilele. M i s - a u scos b a n d a j e l e . A m r ă i u a s d o a r c u i m u l în jui'ul ca|)iihii. l'iotjabil că la c a p sînl k n i l . I'e u r m ă a n a d u s nişte a p a r a t e c i u d a ţ i ' l U c a r e a u î n c e p u t s ă - m i n i i s l c m i i n i l c şi p i c i o a r e l e . D u p ă scurt limp obosisem, deşi n u lăcusem nici u n efort. A n i impresia că a m febră nmsculară. 31 m a i . . A z i m ă s i m t f o a r t . e b i n e . Încerc s ă m ă l i d i c , d a r a m i m p r e s i a c ă t r u p u l inii e g r e u c a p l u m b u l . P r o b a b i l c ă t r e b u i e s ă m a i a ş t e p t . .Suport c u e r o i s m e x e r c i ţ i i l e l o r c u a p a r a t e l e . 1 acele
iunie.
Azi n u m - a m a l obosit
biciclete
suspendate.
ginmastica
A u plecat.
pe care
Voi încerca
o
fac la
d i n n o u s ă mă
r i d i c . S ă i i K c p e m l u m î i n l l e . L e r i d i c , l e p r i v e s c şi n u m i l e r e cunosc. C e î n s e a m n ă atîlea zile d e p a t I A c u m picioarele. L e m i ş c m a i întîi c ut e a m ă , d a r c u î n d r ă z n e a l ă : e l e m ă ascultă. L e a ş e z pe
marginea
palului
şi, s p r i j i n i t
în mîini, caut
să m ă ridic. O d u
r e r e g r o z a v ă d e c a p m ă o p i e ş t e şi m ă f o r ţ e a z ă s ă m ă p i ă b u ş e s c în p a t . A m leşinai p r o b a b i l , p e n i r u c ă a t u n c i cînd m i - a m revenit e r a m d i n n o u a ş c v a l . i a r lîngă m i n e s t ă t e a d e p a z ă o s o r ă . E r a tînărâ
şi d r ă g u ţ ă .
I - a m zîmbit.
A m î n c h i s o c h i i şi a m a d o r m i t .
2 iunie. Î n c ă o zi. Sînt în c o n t i n u a r e păzit. D u p ă terminarea vizitei, a t r a t a m e n t u l u i , a gimnasticii, r ă m î n e m singuri. Citeşte s a u m a i d e g r a b ă se p r e f a c e că c i t e ş t e , p e n t r u că o b s e r v c u m mă p r i v e ş t e p e d e a s u p r a c ă r ţ i i . A m r i d i c a t o m î n ă . A lă.sat r e p e d e c a r t e a şi a v e n i t l î n g ă m i n e . M ă p r i v e ş t e .
se
—
Soră
—
Vă rog să rămîneţi
dragă,
aş vrea
—
Doresc- s ă v o r b e s c
—
Voi comunica
să m ă ridic, liniştit.
3 iunie. Sînt
dorinţa
liotărît
Bună
dimineaţa !
—
Bună
dimineaţa,
să
m ă
n-aveţi
c u un m e d i c . V r e a u
A trebuit s ă m ă s u p u n . t e r m i n a s e c u u n eşec. —
încă
dv.,d a r acum
mişc.
voie
ridicaţi.
explicaţii.
v ă rog s ă f i ţ i
cuminte.
daţi încercarea
D e altfel, si î n a l t e
să c e r e x p l i c a ţ i i .
Abia
domnule
Avea?n
do( lor.
sâ v ă
să primesc
aştept
mea
vizita.
în faţa
m e a pe
medicul
c a r e m ă îngiijea. F I r a u n b ă r b a t î n a l t , s l a b ş i c i i o f a ţ ă f e m i n i n ă . O c h i i s ă i n u e r a u nici vei'zi, nici c ă p r u i . L a t î m p l ă îi apăruseră c-îteva fire c ă r u n t e . M i ş c ă r i l e lui vioaie ntl-i liivulgau vîrsta. —
C u m v ă simţiţi ? m - a întrebat.
—
Mulţumesc
—
î m i închipui.
Intre căiuia
14 .
timp
primul
a
bine,
d a r aş dori
Sper
sosit
că le veţi
u n al
i-a transmis,
cîteva
explic-aţii.
primi azi.
doilea
medic.
probabil,
dorinţa
Ceva
m a i în
m e a ,căci
m-a
vîrsta, privit
şi a p o i de
s-a
apropiat
acea.stă
de
explicaţie
pat. E i a m
care
emoţionat.
întîizia
.să
o
Simţeam
Crkă
faţă
sosească.
— S î n t d o c t o r u l M a r e ş , î m i v o r b i el, iar d î n s u l este d o c t o r u l C l i e o r g h i a d e . N a v a cu c a r e v ă întorceaţi a a v u t la a t e r i z a r e o d e fecţiune, în tu-ma căreia, fiind destul de grav rănit, a trebuit să suportaţi
o
operaţie,
—
Vreau
—
Daţi-I,
să
mă
vă
ridic, v r e a u
rog,
o
să
oglindă.
M - a m uitai în oglindă: privea cu othi miraţi.
mă
privesc
(um
arăt.
I'riveşte !
o figură
necunoscnlă,
trasă
la
faţă
mă
— Dar nu m ă recunosc ? ! Acesta nu-i chipul m e u ! Mi-am pipăit faţa cu mîinlle, m - a m pişcat. C r e d e a m că visez, d a r nii, c h i p u l c a r e m ă p r i v e a d i n o.glindă e r a al m e u , d a r e u nu-1 r e c u noşteam. —
Nu
Ba
sînt
da,
eu!
am
dumneata
C r e d că a m
exclamat
înspăiminlat.
eşti !
.scos u n ţ i p ă t s a u p o a t e u n u r l e t . C r e d c ă a m
leşinat.
Şi e u î m i a m i n t e s c scena. I n l î r z i a s e m pi-econceptit să-i dăm vr(>o e x p l i c a ţ i e , d a r e a e i a n e c e s a r ă . D u p ă c e s - a p r i v i t î n o g l i n d ă , n c - a î n s p ă i n u n i a l c u u r l e t u l p e c a r e 1-a s c o s , a p o i a l e ş i n a i . —• S ă - l
lăsăm
să
se
liniştească,
a
spus
profesorul.
A m s o c o t i t c ă n - a r fi t r e b u i t s ă - l î n y ă d u i e s ă s e priveas.-ă, d a r a m f ă c u t . Eia p e n t r u j j r i m a o a r ă ( î n d o b s e r \ a n i o l i p s ă d c tai t la
profesor.
—• T e m i l ă d e s i g u r c ă a m p r o c e d a t c a r e p a r c ă î m i gliitrise g î n d u r i l e . —• M ă r t u r i s e s c c ă
aşa,
îmi
.spuse
profesorul,
da.
— Cred că după această uşor celelalte lămuriri. D e ş i î n t r - u n fel a v e a fusese cea mai bimă.
piimă
dreptate,
informaţie am
socotit
va că
supoita
metoda
mai
lui
nu
VI. Citesc mai departe în.semnările făcute de
4
iunie.
acela bătrîn. minţile.
încă
nu
mă
De
ce
nu
dumiresc mă
—- E i , c u m t e s i m ţ i ? vorbă ? m ă întrebă. —
Desigur,
chiar
vă
a
vrut
să-mi
arate
rocunoşteam ? ! Simţeam
Crezi rog.
ce
bolnav.
Nu
că
acum
mă
(SFÎRŞITUL
eşti
lăsaţi
IN
în
în
stare
această
NUMĂRUL
15
do(t,onin
că-mi să
pierdi i
stăm
doi • 1
stare.
VIITOH)
LESOViO
D U M I T R U
TULCEA Născut la 7 iunie 1942, a făcut şcoala
primară
în 1960 intră radio
din Timişoara.
tehnică,
La absolvirea
armata,
rite funcţii radioficare. ziune,
după
de tehnician Io un releu
Tu/cea.
de
pentru
muzică, li şcolii
(1962)
1964, dife radio de
(în
televi
la instalaţii pe un şantier}. In
sfîrşit, după nician
apoi,
in
tehnică
Pasiune
radioamatorism,
teratură. —
şi liceul la şcoala
ce s-a stabilit
la aeroportul
îulcea,
ca teh s-a că
FA
sătorit.
In fiecare Kăptămînă mă duc .s-o văd. Spitalul e departe, in imntţi, şi nu pol merge mai des din cauza scn-icinlui. Dar şi aşa, cînd se apropie duminica, un sentiment ciudat începe să mă cliinuiască... Cum să mă port cu ea ? Ţineam, mult la [.ia, fi ea mă iu bea. A avut un accident de automobil, cu atit mai stupid cu cit acum se circulă mai mult cu elicopterele. M-am născut cu o fire tare, dar lovitura a venit aşa, deodată, şi m-a lă.sat cu capul gol de gînduri, amorţit. Lia a fost operată într-un spital, dar n-am putxU afla amănunte. In vremea noastră se fac operaţii foarte grele şi uneori cam ciudate. Cind, în sfîrşit, după iireo două săptămîni^de amînări, mi s-a permis s-o văd, am aflat. Medicul care făcuse intervenţiami-a iwbit foarte simplu, explicind7i-mi că, dată fiind starea bolnavei, a hotărît .să recurgă la o grefă, lucru obişnuit. Numai că grefa, care pentru el era o operaţie, pentru mine a însemnat a doua lovitură, mai grea decit prima. Lia nu mai era... Lia! Craniul ii ,f(/.s-p.s-c zdrobit in accidcvt şi, fiind cu neputinţă să se îndrepte ceva, a fo.it Mocnit cu capul altei femei, care .suferise mutilări groaznice iiitr-tin accident de laborator. Auzi, înlocuit! Pe trupul frumos al J.ici fusese aşezat pur şi simplu un alt cap, .şi asta fără să fiu iulr^'<':''•. fără să se ţină cont de urmări! Ştiam că dacă aş fi fost întrchat, n-aş fi găsit nici eu altă soluţie; au mai existat astfel de cazuri, dar nici odată nu m-am gindit că o asemenea dramă mi se putea in-
timpla
mie. 16
Am refuzat să mai far vizita. Şi v-am mai venit ta spUnt Eram prea trist de pierderea Liei. Au trecut multe luni in care căutam să-mi topesc durerea muncind plnă la epuizare. Lia era o îmbinare fericită intre un fizic frumos şi un suflet nobil, blînd. Cîte ginduri, amintiri nu înconjură chipul fiinţei iubite cînd ai plerdut-o pentru totdeauna ? Orice făceam, amintirea ei era mereu prezentă, vie. Imi era ciudă să ştiu că O parte din ea — trup>il ei frnm s ca de statuie de marmură albă — trăieşte totuşi, că alt cineva este acum Lia! Ce ciudat; e uman. e cit se poate de logic să salivezi două v^^ţl ca să creezi tina singură. Oare cum s-ar siuiţi medicul acela in locul meu ?
Acum
două
luni
am
primit
o
scrisoare...
Un fior mi-a trecui prin inimă cind am vcr.nt scrisul — era foarte asemănător cu... Dar scria cealaltă cu niiini l.ici. Du]>ă ce arn citit acele rinduri mi-a fost ruşine de luitic. Voise de mult să-mi .strie, dar se jena. îşi dădea .seama cu pentru mine era o fiinţă străină, dar ea nu se simţea vinovată cu nimic de această schimbare. Imi cerea iertare şi mărturisea că a fo.st foarte tulbu rată cind, venindu-.şi în fire după operaţie, . « i - a dat seaiva că are un inel pc deget, de.şi nu era căsătorită. Se simfea parcă stră' de propfiul ei corp. Ceva itu se adaptase tocmai bine din pi' de Videre funcţional ; de aceea fuSc.se trimisă într-un sanatoriu . munţi, ca să poată fi supravegheată. Mărturisea că are uneori sen zaţii cu care nu e obişnuită, că păşeşte altfel, că scrie altfel decît înainte. Mai mult, a descoperit Că ştie să inoăte, deşi nu ştiuse iuah!i'\ iar mişcările ':r 'nr r,nrc:'i de la sine. Tot ce aflam er: despre Lia ! Probabil ;l in. ansamblu nu e guvev numai de scoarţa cer: , iniregul sistem nervos. A.-:' că între Lia .jz cealaltă .'i-a jornMt un fel de compromis, un a:y tec în care nu se poate spline precis ce aparţine fiecăreia, căa un singur organism.! Aceste gînduri mă tulburau ; pînă acum cr'cuscm că Lia e moartă, pierdută ; şi deodată descopeream că trăieşte, se mişcă lă fel ca înainte ! Voiam să cred că ea însăşi scrisese paginile, că nu l le dictase altcineva. Doar era mina el aceea care ţinuse tocul, care îndoise hîrtia ! Iar aceea care era acum Lin mă ruga s-o iert că-mi răscoleşte durerea; dar ar fi vrut să ştie mai multe des pre „ea". De ce mi-e dat să trăiesc această Poate cel mai ciudat lucru născocit incarnării Mintea şi sufletul se opun, cepta. Era oare mai bine să moară laltă ? Este tot un om ; poate şi ea fost Lia pentru mine. Cum aş putea între
Căci medicii fac aceste părţi... Cunt pot judeca CU. care •n m-am ' ' M de
sil
— 17
ştiu dns
ce înseamnă s-o
t'ăd
situaţie nefirească, absurdă '.' de imaginaţie este ideea re nu pot înţelege, nu pot ac Lia cu adevărat ? Dar cea este pentru cineim ceea ce a hotărî moartea ei ?
grefe numai o fiinţă fare acest
niciodată,
dacă sînt potriviri a 'ost la un pas de
sfir.'}it 7 Am că nu
m-am
fost
cel
interesat
puţin
mari sfircr>'.'
cum <
Otita vreme în sanatoriu, pentru că operaţia n-a > Odinioară avusese, desigur, o ocupaţie, pasiuni, idea-
luii, pe care le a întrerupt modiSice atitudinile, gesturile obişnuiţi şi nici nu ne dăm vreo boală care nu e de japt M-am
dus
s-o
văd.
acum. Poate că acum trebuie să-şi] — lucruri mărunte, cu care sintem, seama — , să sufere in locul Liei de • a ei!... *
O .soră mi-a arătat aleea care ducea printre brazi spre bazi- i nul de iuot. .\(oto erau mulţi oameni — bărbaţi, femei, copii. Nu i şlium dacă c mai bine s-o strig sau să întreb pe cineva. M-am'l aş<':at pe o l>aur(i aproape de apa. .\tn stat aşa mult timp, căutînd-oj cu pritrirea. Au puteam să-mi nichniui cum arată. Din int'nnplare. maiii uitat .y .-.(JN la trambulina de sărituri. Am rămas increuieuit. La mariiiu<'a tianil>uliuei am văzut, cu spatele spre apă, frumosuli cor)), atit (le iiiiidscut mie, al Liei! Am alergat lingă mal, privind] făra su-nn i iiiu a crede... Acelaşi păr blond auriu ii acoperea} umerii, strălucind in soare de apa care se scurgea pe .spate... In.'] totdeauna Lia făcea baie fără cască. Dar e a de unde ştie asta?} Nu. putea să afle de la nimeni! In clipa următoare a sărit in apă-l .1;r(. sirigat-o indată ce a ieşit la suprafaţă. Şi-a dat seama cine sini .fi a ie.şit repede la mal... ]
.S;/(( uluit. Xn .•icuinănă la oelii de loc eu Lia, dur e::te frumoasă totuşi: eîiid stă jnilln. mai departe de mine y' iiu i rad eliipiil, ma tulbur... E l.iu, pe care n-am ra-:iit-o de aiiiu timp, de care mi-c n - ş a dor... .\ş rrea sa-i mumii umerii frumoşi, Ijraţele, aş i'rea sa niergeni aiul uri tintnd mina moale şi mied iu palma luca... Ihir nu e eu ! .Se întoarce si>re mine .şi parcă o bucată de glx'olu îmi aliinii' vieptul... e altciiiera ! ,Si)it de doiui :ile la sanatoriu şi tot nu pot să fac o o trecere ; eu rud mereu, două fiinţe acolo unde de fapt una, care r c . s n / r a , ,;c i:i/.^eu, aleargă, înoată ca Lia, dar care gindeşte, i-or!)e.-^^lr (dtii'l.
legătură, e doar suride,
E eludat • „ ni ,-:c poartă totuşi atit de natural, de parcă a fost iutotdeauna. .Mă simt bine Ungă ea, mai ales cind o inişdiidu-se ; cind vorbeşte însă mă simt imediat străin.
aşa văd
Este iiUeligentă. Descopăr mereu asemănări şi deosebiri. Cred că nepotrivirea se datoreşte temperamentului. Lia era vioaie, dinamică, neastlrnpărată, plină de surprize. Diana probabil era mai culmă, mai ineeată, mai holărită. Imi dau seama de asta după cum discută, priveşte, ascultă muzică. M-a întrebat multe, ]eriiid\i-se să-mi provoace amintiri dureroase. (Humea spunind ce-o
de fiecare dată cind să iasă, căci miinile
i ' r c a să-.şi au uneori
aranjeze mişcări
părul, i-e prea iuţi.
teamă
de
.4117. plecat mai încurcat decît veniscDi... înainte eram trist tiindiud la Lia, ştiind-o dispărută.. Acum... nu ştiam la ce să mă giudesc, căci fiinţa asta nu era nici Lia, nici Diana ! Mă simţeam vinovat faţă de Lia, pe care o iubeam. Mă .simt vinoimt faţă de t>îarm că nu sînt de acord fw această .schimbare, ca şi cum eu aş avea dreptul să hotărăsc viaţa cuiva. E un fapt împlinit, nu se
18
mai poale schimba nimic! M o chinuiesc astfel toatii săptămina, intre visuri şi remiişcări. Duminica dispar orice ginduri, căci Diana se poartă atît de firesc, atît de simplu... O privire şi-mi dau .seama că o iubesc, că o doresc, dar nu pe ea, ci pe cealaltă. In fuţa mea e lÂa .sau Diana ? Dacă aş vrea s-o îmbrăţişez, bra ţele ei mi-ar răspunde sau ale celeilalte?
Au trecut multe săptămini de atunci, am petrecut multe du minici cu ea. Nu t ' i n e aproape ninieui s-o vadă; părinţii i-au murit eu citiva ani in urmă într-o expediţie subterană. Mă aşteaptă la poartă de fiecare dată; de fiecare dată constat eă cei'a se tulbură, ceva nu mai e definit. Poate că ea devine un amestec tot mai fin îidre cele două sau eu încep să le amestec ? Cind ii ţin mina mică sînt fericit şi mt-mi dau seama că e mina Dianei. Oare o jignesc pe vreuna dorind-o pe cea laltă ? Sau dacă aş avea sentimente pentru Diana, nu i-ar părea rău că are un corp străin ? Nu, este prea inteligentă ca .să-şi invidieze propriul corp! Căci e al ei! Of, ce încurcătură! Cine priveşte nici nu-şi dă seama că sîntem trei. încep să nu-mi dau irici eu seama; cel puţin ea a trecut de complicaţiile astea şi, după cum afirmă medicii, simbioza este aproape perfectă. Oare mintea mea o să se vindece şi ea ca să pot Uia o hotărîre cind va ieşi Lia — adică Diana — din sanatoriu ? Dar piuă atunci mai e destul timp. Miine e duminică, am să-i duc o carte care mi-a plăcut mult. Am şi o surpriză pentru ea, cred că o să se bunrre. Ii plac atit de mult... adică nu. Dacă e surpriză, aşa rămine! Mîine mă întîlnesc iar cu ea...
s t ă t e a m cu p r i e t e n u l m e u R e d p c u n m i c p l a t o u .săpat d c atui in c o a s t a m u n t e l u i . T e i t n i n a s e m p a r t e a a d o u a a e s c a l a d e i ţ i m u i a v e a m d c d a t u l t i m u l a s a l t p i n ă l a virf. E r a o a s c e n s i u n e d e a n t r e n a m e n t p c u n p e r e t e d e s t u l d e d i f i c i l . C o a r d a s u b ţ i r e , c a o .sîrmâ, şi c e l e l a l t e i n s t r u m e n t e p e n t r u c ă ţ ă r a t z ă c e a u p e jos. î n t i n s p i c s p a t e , K e d s e j u c a c u u n p i t o n a d e z i v . Ii tot s t r î n g e a şi d e s f ă c e a f a l c a s p e c i a l ă c u c a r e s e p r i n d e d e s t î n c ă . D e o d a t ă ri.se s c u r t , amintindu-.ţi de ceva. — D e c e rîzi ? l - a m î n t r e b a t .
— M ă uit la jucăria asta. A c u m ş a s e a n i cind s-au i n v e n t a t pitoanclc adezive laccara exerciţii p c un perete de bazalt d i n a p r o p i e r e a c a b a n e i I z v o r . D e d i m i n e a ţ ă l u a m o g u s t a r e la c a b a n ă Si p o r n e a m s p r e p e r e t e l e m e u . S e n i m e r i s e c a î n p e r i o a d a a c e e a s ă i'ie p u ţ i n i e x c u r s i o n i ş t i l a c a b a n ă şi s a l a d e m e s e e r a a p r o a p e g o a l ă . C e s - o m a i l u n g e s c ; la m a s a u n d e s t ă t e a m c u , a p a t r a p e r s o a n ă era o fată blondă, înaltă, p e c a r e n - a m p r e a l u a t - o în s c a m ă la î n c e p u t . D u p ă c î t e v a z i l e a m î n c e p u t s ă a f l u c î t e c e v a , c ă c i p r i e t e n i i l e Se l e a g ă u ş o r i n v a c a n ţ ă . F a t a f ă c e a p r a c t i c ă , f i i n d r e p a r ti'/Mă l a i n f i r m e r i a c a b a n e i , S e v e d e î n s ă că lui p r e a a v e a d e lucru, căci nimeni nu se plîngca nici m ă c a r d e o durere d e c a p . N e - a m î m p r i e t e n i t , şi u d a t ă m i - a a r ă t a t i n f i r n u - r i a . C i t e v a p a t u r i o b i ş n u i t e d i n b u r e t e , tot f c l u ] d c i n s t a l a ţ i i , niţite n o p t i e r e c i u d a t e în dreptul fiecărui pat. O c h e a m ă Kodica... — Ş i ai luat praf d e cretă, p r e c i s ! N u c u m \ a o o c o i n c i d e n ţ ă î n t r e n u m e l e ci şi a l s o ţ i e i t a l c ? — IJa n u - i n i c i o c o i n c i d e n ţ ă că m - a m î n s u r a t c u e a ! D a r s t a i că m a i e s t e p î n ă a c o l o . I n t r - o zi, î n t i n i p c e mă c ă ţ ă r a m , m - a m o p r i t p u ţ i n ca .să p r i v e s c î m p r e j u r i m i l e . C a b a n a s e i v e a a l b ă şi g r a ţ i o a s ă î n m a r g i n e a p o i e n i i . D e d e s u b t c u r g e a p i r i u l , s c l i p i n d în s o a r e ca s o l z i i u n u i jjcşte, s t r e c u r î n d u - s c p r i n t r e s f ă r i m ă t u r i d e s l i i u ă . îmi p l ă c e a s ă respir acrul curat ozouat, care s e ridica cu mirosul brazilor deasupra pădurii. î n zare munţii împăduriţi se conturau hăt departe, pînp se pierdeau înlr-o pinză albăstrie. M - a m uitat iar s p r e c a b a n ă . C e v a a s t r ă l u c i t la u n a d i n t r e f e r e s t r e l e d e s u s . M i - a m î n c o r d a t p r i v i r e a şi, d e ş i e r a c a m d e p a r t e , a m b ă n u i t c ă K o d i c a e a c e e a d e la g e a m . U m b l a î m b r ă c a t ă î n t o t d e a u n a cu u n h a l a t s t r ă l u c i t o r d c a l b şi p ă r u l l e g a t la s p a t e . î n z i u a a c e e a a m c o n t i n u a t uscBşul, g i n d i n d a i u r e a , m a i puţin a t e n t la s t î n c ă d e c î t la v i s u rile mele... C î n d a m c o b o r î t e r a o r a p r î n z u l u i . I^a m a s ă , c a d e o b i c e i , d i s c u t a m d e s p r e toate, g l u m e a m . Ceilalţi doi erau un inginer şi soţia lui, sosiţi î n c o n c e d i u d i n Sahara, u n d e participau la fertilizarea d e ş e r t u l u i . I n g i n e r u l p o v e s t e a c u m s o ţ i a u i t a s e î n t r - o zi m î n c a r e a p u s ă la fiert în focarul oglinzii care î n l o c u i a focul. Cînd şi-a a d u s a m i n t e n - a m a i g ă s i t d e c î t o b u c a t ă d e t i n i c h e a t o p i t ă p e jos,.. E u a s c u l t a m , î n s ă c e v a m ă f ă c e a s ă n u pot II a t e n t S ă fi iost o c h i i aceia albaştri, prea albaştri, privirea lor « l a i arzătoare decît oglin zile inginerului ? D e u n d e pînâ atunci e r a m prieteni, d i s c u t a m d e m u l t e f ă r ă s f i a l ă şi c h i a r n e t a c h i n a m , a c u n j p a r c ă o v e d e a m d i n nou pentru prima oară. N - a v e a n i m i c deosebit în trăsăturile feţei. Era o fată obişnuită, c u trăsături fine, inteligente. Nici a c u m n u ştiu c u m a m înţeles că, s u b aparenţa asta simplă, c o m u n ă , s e a s c u n d e c e v a deosebit, o fiinţă la care v i s a s e m d e mult... P r o b a b i l şi e a ş i - a d a t s e a m a c ă c e v a s-a Mihimbat î n t r e n o î , şi in restul zilei n e - a m s i m ţ i t c a m stînjeniţi. S c a r a a m v i z i o n a t u n f i l m î n relief c a m î n v e c h i t , d i n colecţia c a b a n e i , apoi m - a m c h i n u i t s ă c i t e s c m a i d e p a r t e u n r o m a n . C h i p u l , o c h i i ei î m i r e v e n e a u m e r e u . V o i a m să înţeleg, s-o cunosc, s ă aflu c e s e află î n d ă r ă t u l a p e l o r a l b a s t r e u m b r i t e d e g e n e l u n g i şi a r c u i t e . î n c e r c a m
20
s ă m ă s u s t r a g , d a r o t i i i i . ei c i u d a ţ i , m ă p c s e d a u , p a r c ă a ş fi v r u t s ă m ă c u f u n d în ei, s ă d e s c o p ă r c e e î n p a r t e a c e a l a l t ă i A . d o u a zi a m f o s t o a m . m a h m u r , totuşii a m p l e c a t i a r .spro p e r e t e l e d e b a z a l t . D e d a t a a s t a m i - a m - croiţi d r u m p r i n t r e n i ş t e t u f e d e j n e p e n i p î n ă la o s t î n c ă c e s e m ă n a ^ o u u n c a p d c v u l t u r . N - a m a p u c a t s ă u r c n i c i c î ţ i v a m e t r i , şl d e o d a t ă , a m s i m ţ i t c ă p i t o n u l c e d e a z ă . A m c ă u t a t c u p i c i o r u l o < i e ş i t u r ă , d a r s t î n c ă ' e r a n e t e d ă . M*-am a g ă ţ a t c u m î n a d r e a p t ă d e o c r ă p ă t u r ă ; d a r n-a: r e z i s t a t , r o c a s-a d e s p r i n s şi a m c ă z u t . — D e a t u n c i , ţi-a- r ă m a s o b i c e i u l d e a c e r c e t a a t i t a m a t e r i a l e l e înainte de asalt ? — L a s ă c ă e b i n e s ă fii p r u d e n t . P i t o n u l a c e l a îl p ă s t r e z c a amintire... — t - a m v ă z u t d e m u l t e ori» l i p i t d e u n p i e t r o i .scos d i n p o n o t c l e m u n t e l u i , la v o i , i n c a m e r a d e o a s p e ţ i , d a r n u , î n ţ e l e g e a m c e rost are. — Păi a m desprins după aceea bucata din stîncă chiar u n d e s-a î n t î m p l a t a c c i d e n t u l . C ă z u s e m r ă u d e tbfc î n t u f i ş u r i ; t o t î n c e r c a m să m ă s c o l , d a r d u r e r i l e m ă l i n t u i a u t c î n d a m v ă z u t c î ţ i v a o a m e n i v e n i n d î n ftigâ cu o t a r g a . P r i n t r e ei o r a şii Rodioa^ c ă c i a m n e c u n o s c u t - o : d u p ă , h a l a t u l e i a l b . G r e d c ă am> l e ş i n a t p e d r u m ;. m - a m t r e z i t ' î n t r - u n p a t d i n i n f i r m e r i e , s u b u n cearşaf- d c z ă p a d ă . î n j u r n u s e v e d e a n i m e n i , d a r c u m a m î n c e p u t s ă m ă m i ş c şi s ă c e r c e t e z c u p r i v i rea, Rbdica a iiitrat p e uşă. M'-a t r e c u t uni fior, a p o i u n v a l d e c ă l d u r ă m - a i n u n d a t . E a a p ă r u t d e o d a t ă t u l b u r a t ă , d a r s-a s t ă p î n i t şl a m s t a t d e v o r b ă . Irîtîmplarea n e apropiase deodatăi mai m u l t decît speram. N4i. ş t i a m c î t e Mie mai< t r e b u i e săi s t a u î n p a t , d a r n i c i n - o î n t r e b a m . R o d i c a î m i d ă d e a i cărţis î m i p r o i e c t a f i l m e p e p e r e t e şl cea m a i m a r e parte din t i m p e r » în apropiere. î n t r - u n colţ al infirmeriei a v e a un p a r a v a n , u n d e obişnuia să lucreze. N u - m i s p u n e a niciodată ce, dar p e cit î n ţ e l e g e a m e u studia c e v a cu nişte aparate curioase. l i p l ă c e a s ă a s c u l t e t o t f e l u l d e m u z i c ă , m a i a l e s s i m f o n i c ă , şi t r e p t a t m - a m o b i ş n u i t şi e u . E r a m t o t m a i a p r o p i a ţ i , d e ş i e v i t a m d i s c u ţ i i l e d e s p r e s e n t i m e n t e . A^^'eam i m p r e s i a c i u d a t ă c ă R o d i c a ş t i e t o t u l d e s p r e m i n e . M ă î n g r i j e a f ă r ă să. m ă î n t r e b e n i c i o d a t ă c u m m ă s i m t , f ă r ă s ă - m i ia t e m p e r a t u r a . M ă g î n d o a m t o t m a i m u l t la ea, deşi e r a m m e r e u aproape. Era foarte serioasă, cu toate că rîdea d c o r i c e l u c r u a m u z a n t ; c i t e a m u l t şi p r o b a b i l l u c r a l a c e v a i n t e r e s a n t , a c o l o , d u p ă p a r a v a n u l ei. O d a t ă n u p u t e a m s ă a d o r m şi. d e c i u d ă a m l u a t p e r n a şi a m trîntit-o în p a t u l v e c i n . D a r a c u m n u era b i n e d e loc, căci m ă d u r e a c e a f a . A m l u a t p e r n a i d e b u r e t e d i n a l t p a t . P!>«fte vt>eo d o u ă m i n u t e a a p ă r u t R o d i c a , i n t r î n d s p e r i a t ă p e u ş ă . S - a f î s t t c i t şl a spus : — Credeam
c ă ţi s-a î n t î m p l a t
ceva...
— N u p o t s ă d o r m . . . p e r n a e p r e a m a r e . Am care e mai
luat-o pe
asta
subţire.
E a î n s ă m - a m u s t r p t m a i î n g l u m ă , nwii în s p r î o s că- „ a i c i
nu
m e r g e c u m îi p l a c e f i e c ă r u i a " şi c ă s ă l a s p e r n e l e ia l o c u l lor. A ş a
. 21 %
că m - a m p o m e n i t iar cu p e r n a care n u - m i p l ă c e a s u b cap. A v e a c e v a î n ă u n t r u , n u e r a c a c e l e l a l t e . l>ar n u v o i a m .s-o s u p ă r c u tnolturile mele. In următoarele zile a m vorbit m u l t despre o m u l ţ i m e de lucruri. R o d i c a n u m a i e r a o f a t ă o a r e c a r e , c u p ă r b l o n d şi o c h i a l b a ş t r i . A ş fi v r u t s ă - i s p u n c ă m i - e d r a g ă , c ă v r e a u s ă m ă s c o l d i n p a t , ^ă m e r g e m î m p r e u n ă i n e x c u r s i e , că... D a r d c c î t e ori î m i f ă c e a m t u r a j şi v o i a m s ă - i s p u n , e a î n c e p e a s ă d i s c u t e c u t o t u l a l t c e v a s a u t ş i a d i i c e a a m i n t e d e c e v a şi p l e c a . P î n ă c î n d î n t r - o z i m - a m h o t ă r î t s â - i v o r b e s c d c c u m v a i n t r a p e u ş ă . IWă g î n d e a m c e s ă - i s p u n şi a ş t e p t a r e a m ă t u l b u r a . I n s ă R o d i c a î n t i r z i u m a i m u l t c a d e obicei, deşi era deja ora p e n t r u g u s t a r e . N u ş t i a m cc să cred, cînd, î n sfîrşit, e a a a p ă r u t . Kra f o a r t e t u l b u r a t ă şi e v i t a s ă m ă p r i v e a s c ă , d e ş i n u - i . s p u s e s e m n i m i c . A m r u g a t - o să s e a ş e z e l î n g ă m i n e . K r a m tut m a i e m o ţ i o n a t , c î n d d e o d a t ă c a a l u a t o p e r n ă d e p e a l t p a t şi p i n ă să a p u c s ă î n ţ e l e g c e v a a î n l o c i i i l - o c u a m e a ; a p o i a a r m u a t p e r n a t o c m a i i n f u n d u l i n f i r m e r i e i si... m - a î m brăţişat ! P e s t e c î t e v a l u n i s o ţ i a m e a , R o d i c a , ş i - a h i a t lu n o t e m a x i m e e x a m e n u l d c m e d i c , a l ă t u r i d e u n p r e m i u s p e c i a ! al I n s l i l n t n h i i p e n t r u r e a l i z a r e a e i — u n a p a r a t p e n t r u s u p r a v e g h o r < ' a holiiax ilor. D e s p r e a s i a s-a s c r i s î n z i a r e , R o d i c a a f o s t i n x i t a l ă la n u ş t i u c î t e c o n f e r i n ţ e , i s-au h i a t i n t e r v i u r i . A s t ă z i a p a r a t u l e d e p ă ş i t , d a r a c u m ş a s e a n i a î n s e m n a t o r e v o l u ţ i e i n m e d i c i n ă . P u r şi s i m p l u p e r n a a c e e a c o n ţ i n e a u n fel d e r e c e p t o r a l u n d e l o r b i o e l e < tricc ale creierului, pe care apoi le transmitea. ( e l a l a l l aparat era o c u t i u ţ ă m i c ă p c c a r e R o d i c a o p u r t a m e r e u in ! ) n / u n a r . I n f e l u l a c e s t a m e d i c u l ştia în p e r m a n e n ţ ă în ce stare se află b o l n a v u l , cc s i m t e , şi, d u p ă s i m p t o m e , ş t i a c e m e d i c a m e n t e să a d m i n i s t r e z e . N u m a i c ă „ m e d i c u l " şi „ p a c i e n t u l " m a i a v e a u şi a l t ă l e g ă t u r ă , şi a s t a î n c u r c a t r a t a m e n t u l . R o d i c a s i m ţ e a c ă s î n t e m o ţ i o n a t d c c î t e o r i o v ă d ; p r o b a b i l c ă n - a r fi v r u t s ă ş t i e c h i a r a ş a , t o i u l , d a r t r e b u i a s ă m ă î n g r i j e a s c ă ; şi ă s t a e r a c e l m a i b u n p r i l e j d c a-şi încerca aparatul. — I n o r i c e c a z , p i t o n u l m e r i t a s ă - l p u i la l o c d e m a r e c i n s t e ! — Ki, c ă şi f ă r ă e l m ă d e s c u r c a m e u ! U n a m ă n u n t : R o d i c a m ă u r m ă r e a d e la g e a m u l e i c u u n b i n o c l u — d e a c e e a a m z ă r i t a t u n c i s c l i p i n d c e v a ; şi a s t f e l a v ă z u t c u m m ă p r ă b u ş e s c d e p e s t î n c ă . A l t f e l c i n e ş t i e cît z ă c e a m î n t u f e l e a l e a . . . — A, vasăzică aştepta să-i pice u n pacient ! Norocul tău că p e n i m e n i n u 1-a
durut ceva
atunci...
— Ia n u m a i r î d e , c ă o s ă t e d o a r ă p e t i n e c e v a , a c u m , l a repezeală ! — ...Şi m a i c e r c e t e a z ă - ţ i c î t c o d a t ă p e r n a ! f i n e ş t i e c c a m a l inventat de atunci !
22
VLADIMIR
COLIM
LinKAH GALACTICI (Vil)
ELOGIUL AVENTURII Convorbirile cu Narmar mi-au descoperit treptat existenfa unei lumi în care nu se rîde şi nu se visează. M-am întrebat de aceea dacă circanii au imaginaţie. Şi consecinţele acestei simple întrebări m-au zguduit, căci pentru mentalitatea noastră păminteană ab senţa imaginaţiei e incompatibilă cu progresul. Dacă nu ţi-ar fi putut tncf)ipui un trai mai bun, omul nu s-ar fi străduit să depăşească o anume condiţie, n-ar fi luptat pentru cucerirea stării ameliorate p e care evoluţia mijloacelor de producţie o făcea posibilă. Sclavul şi-a imaginat libertatea, iar pietonul — covorul zburător. Fireşte, aşa cum o înţelegea sclavul, libertatea rămînea un concept grosolan, redus la eliberarea propriei persoane şi a unui număr mai mic sau mai mare de apropiaţi. Au trebuit să treacă mulle veacuri pină să se înţeleagă că, asuprind fie şi un singur om, omul nu poate fi liber. Covorul zburător a fost visul unei vremi lipsite de o adevărată gindire ştiinţifică. A trecut abia o jumătate de secol de cînd am început a cuceri văzduhul. Dar, dacă imaginaţia e istoriceşte limitată, nu e mai puţin adevărat ca uluitoarea facultate de a „vedea" anticipat existenţa unor unelte, împrejurări sau aspiraţii încă necunoscute reprezintă o condiţie hotarltoare o progresului ţi una dintre cele mai nobile însuşiri umane. Biografia unor asemenea imaginativi — inventatori, exploratori, artişti, savanţi, descoperitori de toate categoriile — o fascinat dintotdeauna omenirea. Nu oricine are însă o imaginaţie destul de pu ternică pentru a „vedea" ceea ce încâ nu există, nu oricine, mai ales, e în stare să mobilizeze fantasticele resurse de inventivitate, curaj şi voinţă necesare pentru a da viaţă unei simple „năluciri". Pe de altă parte, structura noastră psihică e în osemeneo măsură înclinată să nu se mulţumească doar cu răspunsurile pe care ni le dau cele cinci simţuri, foamea imaginaţiei e ofîf de neisfovifă, atît de adînc sădită în însăşi alcătuirea noastră biologică, încît aventura — goana după „nălucă", procesul căutării şi suita peripeţiilor incluzînd efor-
. 23
turi/e furnizaie în vgdeeea obiinerii lezultatulvi propus —, deci, a devenii un aliment indispensabil peniru existenţa funcţionare a organismului uman. Experienţe recente au se ştie, cd, imoiedirat sistematic sd viseze, omul moare scurtă vreme. S-a pulut stabili o legătură între absenta unele forme de alienare. Atrofierea funcţiunii imaginative abrutizare, la ieşirea din rindurile speciei, la întoarcerea
aventura, şi buna demonstrat, in relativ viselor şi duce la spre ani
malitate. Evident, aventura trâil-â e apanajul unor aleşi : Chilgameş, Hercule, Columb, Gogarin. Cei mai mulţi ne mulţumim cu relatarea avpnturii acestora şi ne satisfacem indirect vo'enii=;.'e disoonibile însoţindu-i cu mintea şi participjnd retroactiv Io infrîngerile şi biruin ţele lor. Poate că de la origine, indată după desacralizare, literatura n-a miilocit altceva, irdiferent de cantitatea si rc''*o-pn informaţiilor veh/cu/ofe. Aparijia presei a amplificat procesul şi—doco ozi Eroul se mtmeşte pcntr unii Brinitts Bo'dot — metamorfoja nu trebuie să ne mire, ea inscniurlii-se intr-o lungă — şi nu / n f o f d e n n n o rodnică — evoluţie. Ulisse o fost un eroti-ovenlurier, Arsene iupin un aventuriererou. Omul e un animal care zimbeşte... Diversificarea eroilor — si a calităţii aventurii — e urmarea firească a diversificării mniitalitatilor intr-o -lume f n » wai complexă. Atunci cind o anume prr^sd de mare tirai ţine spcmn ^r, nreferinţele strwturilor e / e i n e n f o ' e si r^nnularizea/â mai dpTunhn nicioarele lui Eusebio decit c r e i e r e / iui Wiener nu trebuie să derli'cem că Ilustrele picioare aduc o contribuţie mo! 'însemnată la proaresu! omenirii de cit creierul care o conceput cibernetica. Fiecare Wi"'re noi e liber să-şi aleagă eroul şi fiecare are parte de eroul pe care-l merită. In ce mă priveşte, continui să cred că imaginaţia duce, orin aventură, la cunoaştere şi, astfel, la progres. Ba ml se pare chiar că asta e calea specific omenească a progresului. — Sint gata să tru a mă verifica .—
te ascult,
Cum îţi reprezinţi
spune
atunci
tu Eroul, Narmar
Narmar,
şi-l întreb
?
— După chipul şi asemănar3a lui Tempitel. Întreaga sărbătoreşte in clipa de faţă. Are cele mai lungi picioare, să pulverizeze toate recordurile de săritură în înălţime, ba ce nimeni pînă la el n-a izbutit — în timpul saltului prinde o pasăre în zbor, jonglează cu 12 sfere de metal şi-şi cu piciorul drept autoportretul. Acum se sfrdduies-te so-ş; performanţa, punînd la contribuţie şi piciorul stîng... Am
zîmbit,
amintindu-mi
— Dar aventura, Narmar, căutările neobosite, greutăţile generos, nobil ?
In
—
Nu
—
Şi atunci
cunosc
— II dobindim clipa cînd dorim
24 ii
termenul,
imaginaţia,
că pe Circa
pen
Circa îl a izbutit — ceea cu gura desenează amelioreze
nu sc rîde si nu se
visează.
ce părere ai despre aventură ? Despre învinse în vederea atingerii unui scop spune progresul
Narmar.
Noi
nu
căutăm.
Ştim.
?
fără imaginaţie. Nu există un decalaj, ceva, acel lucru există. Fără căutare.
pricepi
?
— despre —
Mă aşteptam, am spus. Ingâduie-mi, aşadar, să-t'i vorbesc frumuseţea ipotezei, despre drumul anevoios al câutării... S p e r c d te referi la vreo nouă carte de anticipaţie...
— Chiar la două. Unele dintie formele cele mai respectabile aventurii sint consemnate azi in literatura de anticipaţie. Cu voia să ne oprim prin urmare la
ale ta,
STATUIA ŞARPELUI" de G. Anania şi R. Bărbulescu
;i la JACUL SUSPENDAT'V / i de Florin Petrescu '—
De
acord.
-— Acţiunea scriitorii
ambelor
lucrări
işi întorc privirile
se desfăşoară către
in Dobrogea.
străvechiul
pămint
din
Faptul care
au
ost plămădiţi tulburălorul „Ginditor" de la Hamangia şi telurica lui oereche feminină (întruchipări ale misterelor ce alcătuiesc farmecul şiei de pămint dintre Dunăre şi Mare) nu mi se pare intlmplător. Sumedenie de taine işi aşteaptă aici, răbdător, dezlegarea. Astfel, ineva trebuia să inttrzie hngă enigmatica statuie a şarpelui „cu bot oaie, plete .şî urechi omeneşti şi coadă de leu" descoperită acum •.îţiva ani de către arheologi. Au făcut-o Anania şi Bărbulescu, iar rodul meditaţiei lor e o c e o s f d corfe scrisă cu dragoste, la baza căeia se află o ipoteză îndrăzneaţă -. „Şarpele nu era decît un om. Un din altă lume, alta decrt a pămîntenilor".
Mai
mult, „fascinanta
smna statuie a şarpelui" e înfăţişată drept simbolul menirii Dm, al însăşi raţiunii de a fi a omenirii, cu alte cuvinte drept vnoaşterii. —
Nu
—
Regretabil,
escrierea
văd
constă
aventura... Narmar.
drumului
al straniului
şi
fiecărui simbolul
parcurs
aţxirat
în aventura
ofului
reprezentat
iutării,
această
Valoarea
rămas statuie.
caracteristică
Şi
unei
încheiată ca
pentru
a omului
constă
a dezlega
de pe urma
cunoaşterii, de
romanului
de eroi pentru
enigmatice
în'clipa
în
statuii
civilizaţii,
descifrării
a sublinia
dintotdeauna,
tocmai
misterul
s/m-
permanenţa acţiunea
ro-
i n u / u ) se întoarce mai îrttîi cu veacuri în urmă, în epoca romană, a p o i şi mai departe, în vremurile sciţilor, apropiind de noi alţi oaneni fascinaţi de taina şarpelui, şi străduindu-se să-i găsească dezgarea. Dincolo de unele anacronisme, dincolo de sudura uneJtri
25
imperfectă a planurilor, dibuirile personajelor constituie miezul va loros al lucrării şi destule pagini ( î n d e o s e b i din capitolele evocîna veacurile demult apuse) sint scrise cu o remarcabilă îngrijire. — Aşa cum te cunosc, acum urmează un dar... — Şi nu te înşeli. Din păcate, autorii n-au avut încredere în virtuţile literare ale propriului lor scenariu şi au socotit necesară „înviorarea" lui printr-o intrigă poliţistă, o' aventură antrenînd cri minali, maeştri în arta deghizării şi asasinind cu ajutorul hipnozei (ceea ce e destul de Ingenios), fapt care complică In chip minor ac ţiunea şi estompează tema principală. Desigur, cum totul poate fi justificat, şi intervenţia acestei aventuri parazitare ar putea fi în dreptăţită la rigoare şi prezentată drept cealaltă alternativă a cu noaşterii, termenul ei negativ, izvorît din egoism şi lăcomie. Personal, regret totuşi că Anania şi Bărbulescu au preferat să scrie un l o m o n „antrenant", atunci cînd se aflau în posesia unor date ce le-ar fi îngăduit să ne dăruiască un romarr^'al căutărilor esenţiale, o parabolă. — S-or zice că acum eşti Împotriva aventurii... — Nu, Narmar. In „Statuia şarpelui" avem de-a face cu aventura majoră, a cărei relielare e stinjenită de cealaltă aventură, de ordin poliţist. Dimpotrivă, aventura poliţistă şi-ar fi găsit locul în povestirea lui FI. Petrescu, „Lacul suspendat", care se deschide de altfel printr-un suspens de asemenea factură. Dar autorul pare să-şi fi schimbat intenţiile pe parcurs. Misterul individului suspect, care le propune eroilor achiziţionarea unei pietre ciudate, o cobaltină (ceea c e îi duce la descoperirea „lacului suspendat" şi a comorilor lui minerale), se rezolvă in felul cel mai banal cu putinţă : suspectul e doar un hoţ mărunt, care obţine cîştiguri sporadice prin vînzarea cobaltinelor găsite in regiunea lacului. Şi de osto d a f o o m încercof un simţămînt de regret, deoarece paginile în care ni se povestesc peripeţiile eroilor în zona „lacului suspendat" sint interesante şi pline de o adevărată fantezie geologică. Dar, dacă in „Statuia şarpelui" aventura cu noaşterii oferea o substanţă generoasă şi suficientă pentru a ne dis pensa de aventura poliţistă, lămurirea unor mistere geologice, oricîi de fascinante (şi ele sînt fascinante în „Lacul scufundat"), nu ajunge pentru realizarea unei lucrări literare (evident, mă refer la un a n u ţ j i e nivel, şi cred că evoluţia literaturii româneşti de anticipaţie justifică o exigenţă sporita). De astă dată, aşadar, împletirea enigmelor geo logice cu cele poliţiste ar fi avut drept rezultat potenţarea ambelor categorii de mistere, contribuind la configurarea unei bune povestiri de anticipaţie de factură „aventuroasă". Intr-un cuvint, în ciuda reuşitelor respective, Anania şi Bărbulescu şi-au subestimat aventura,, in vreme ce FI. Petrescu şi-a supiaapreciat-o. — încep so cred câ utilizarea aventurii in literatură e o treabă destul de încurcată... — Nimic nu e simplu. Cu atît mai puţin meşteşugul literar, ca să nu ne pomenim vorbind despre artă... Lăsînd de-o parte problemele referitoare la temă şi construcţie, e neplăcut să n e î m p i e d i c a m în c e l e
26
r B H
d e s(i(. H. Peliescu are idei interesante (ceea ce reiese ş; din ce/e d o u ă povesf/ri care conip/efeozâ sumarul cărfii lui), dar felul cum scrie e de o neglijenţă supărătoare... —
•
In rezumat,
toastre ultima Circa
pînă
vreme
sub
egida
sint tipărite r a editura
uneia
şi
Dintre
ce
in
o seamă
aceleiaşi
a deficienţă
s-o evile.
pe care
cărţile
voastră
putea colecţia
in calitatea
prestigiul
lor pe care le editează,
că editurile
jf;
furi nefericite
; "l
sînt — cel puţin din acest punct de bine I N-aş fi crezut că voi ajunge c o r e - i vorbisem
aventura
despre
astfel
hirtiei pe
de calitatea
pe Circa,
so-/ invidiez
care opere-
publicului. de
scriitorii
liniştiţi. pe
fapt,
valoarea
nu sint scutite
de vedere —
aventurii
De
cum le înfăţişează
voastre
pe
două impresia
şi cilitorii.
şi uniformitatea
e necunoscută
virtuţile
crea
in in-
de
nu ştiu dacă
editurii : dacă
e in funcţie
dar şi de modul
D e unde se vede I Cum
editurii
di-
dialogurilor
editura
subestimindu-şi
cărţi nu stă, evident,
cadrul
lucid
şi colecţii,
pomenite
a prestigului
posibilităţi
edituri
fel de Ivrtie. S-ar
de compromitere
voştri aprecieze
de cărţi apărute
pe acelaşi
ou fost publicate,
—
vreme
despre
să-i
improvizează,
o cale sigură unor
de
astăzi
să-ţi semnalez
a oferi scriitorilor cu condiţia
acum,
vorbit
ar trebui
pare
invidia,
fi-am
ciăduie-mi
ji
aventura
pentru care v-am putea mensiunea... », — ...şi limitele. Iar
Să
Narmar...
avennoştri auzim Şi
eu
l
POSTA CITITORILOR C O N S T A N T I N C O S M I U C , T i m i ş o a r a , str. H n u i l i M ă r ă c i n e nr. 2 (;lie i n p l n s n u m e r e l e 51, 52, 54, 58, 59, lOfi). BOfiUAN
DELCEA,
B u c u r e ş t i , str. S p i r u
Harct
n r . 13, r a i o
n u l 16 F e b r u a r i e ( a r e i n p l u s n u m e r e l e 2 5 5 — 2 6 2 , 2 7 3 — 2 9 7 ) . COUNKL
D.ĂNAILA,
Cîmpulung-Moldovenesc,
M . F . A . , bl. K, ct. I, a p . 24, r e g i u n e a S u c e a v a ( a r e î n p l u s
blocurile numerele
3, 7 0 — 7 2 , 111, 116, 119, 123, 124, 128, 131, 132, 135, 144, 220, 2 2 1 , 225, 233, 234, 238, 250, 260, 270, 2 8 1 , 2 9 2 , 293). BUKCIU
FLORENTIN,
Bucureşti,
str. C a p o r a l
Ruică
nr.
16,
b l . 10, S c . 4, a p . 6 1 , B a l t a - A l b ă , r a i o n T u d o r V l a d i m i r e s c u ( a r e i n Jplus n u m e r e l e 4, 8, 1 6 — 1 8 , 28, 33, 34, 216, 220, 225, 240). N I C O L A E R A D O V I C I , B u c u r e ş t i , str. L e b e d e i nr. 6, r a i o n u l 3 0 D e c e m b r i e , t e l 57 73 76 ( a r e î n p l u s n u m e r e l e 6, 3 1 , 141, 228, 271).
27
DE CE ATI ALES ANTICIPAŢIA? ISAAC
ASIMOV
(S.U.A)
Voi încerca cu plăcere să explic de ce am ales science-ficiionul ca domeniu de bază al muncii mele literare. 1. înainte de toate t r e b u i e să sjmn că incă la o vîrsta jo' fragedă, fără nici un fel de motive temeinice, mă desfătau ter povestirile de anticipaţie. „Adcpf' al ficţiunii .ş-tiinţifice a m dercind aveam abia nouă ani. Odată cu tnrsta era inevitabil .să ir să scriu şi, inlr-adevăr, primul meu onorariu pentru o povesti/: fantastică l-am primit la vir.sta de optsprezece ani. 2. Tot atunci mi am dat seama şi de faptul că ficţiunea ştiin ţifică e liberă de orice tabuuri, hitrucit această literatura se ocupă de viitor, de alte lumi şi. pyate, de alte sisteme d" gi'ndire, aici sint pe deplin posibile mişcări ale gindirii care noua, celor ce trăim actualmente in lumea pe oare o cunoaştem, ni .:e pa-r stranii ; ceea ce arată că ficţiunea ştiinţifică e mai litieră decit orice alt domeniu al literaturii. 3 . Nu ştiu mm s-a întîmplat, dar toţi cei cu care am făcut cunoştinţă datorită muncii melc in domeniul literaturii de antici paţie s-au arătat a fi oameni surprinzător de amabili şi prieteno-şi; mă refer nu numai la cititori, dar şi la colegii mei înlr-ale scri sului şi chiar la editori. Cum se explică acest lucru ? Probabil că a iubi literatura ştiinţifico-fantastică înseamnă a ne îngriji intr-un fel sau altul de viitorul omenirii; într-o anumită măsură asta înseamnă chiar a-i iubi pe toţi oamenii şi a le dori fericire în acele timpuri îndepărtate cind noi înşine de mult ne vom fi sfîrşit drumul. Nu ştiam lucrul acesta atunci cind am început .să scriu, dar anii de muncă în domeniul literaturii ştiinţiHco-fan tastice mi-au deschis ochii, şi acum- sint fericit că, fără a sta prea mult pe gînduri, am făcut tocmai o astfel de alegere cu patru decenii in urmă.
RADU
NOR
(Romenîe)
De ce a m ales genul ştiinţifico-fantastic ? întrebarea nu e uşoară. Lucrez în acest d o m e n i u de aproape două decenii, de la
28
vîrsta cînd omul c stnpînit de romantismul meleagurilor îndepăr t a t e , a l d e s c o p e r i r i l o r e x t r a o r d i n a r e , al a v e n t u r i i . Mi-au plăcut dintotdeauna cărţile de aventuri, pasiune care m i s-a p ă s t r a t p i n ă a s t ă z i şi a m r e g r e t a t m u l t că, în t i m p u l t i n e reţii m e l c , s c r i e r i l e d e a c e s t g e n p u t e a u fi g ă s i t e n u m a i la a n t i cari. S î n t c o n v i n s că m i l i o a n e d e t i n e r i c o m p a i r i n ţ i încearcă aceleaşi simţăminte. Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei în epoca n o a s t r ă c e r e să s e i m p r i m e a v e n t u r i l o r u n n o u sen.s, s ă s e c a u t e n o i p r o b l e m e l e g a t e d c c u c e r i r e a n a t u r i i t e r e s t r e şi a a l t o r l u m i . A m d o r i t , poatt?, .să s ă d e s c şi î n a l ţ i i î n c r e d e r e a f e r m ă î n f o r ţ a o m u l u i , în p a s i u n e a lui p e n t r u c u c e r i r e a n o u l u i , î n f r u m u s e ţ e a lui s p i r i t u a l ă . A m lo)-t î n t o t d e a u n a o p t i m i s t . Si c u cit m ă g î n d e s c m a i m u l t , cu a t i t a j u n g la c o n v i n g e r e a m a i n e s t r ă m u t a t ă c ă in a l e g e r e a g e n u l u i ş t i i n ţ i f i c o - f a n t a s t i c r o l u l h o t ă r i t o r I-a j u c a t o p t i m i s m u l m e u , p e c a r e m ă şi s t r ă d u i e s c s ă - l c u l t i v i n i n i m i l e cititorilor.
(„INOSTRAfiSAlX
hlTEHATVRA" nr.
limrU
POŞTA REDACŢIEI
\
NICULAE GHERMAN (Mediaş) ; Pove.stirea dv. „Cronoscopul" j moi este d e b i t o a r e lucrărilor citite. Tehnicismul o sufocă, şi încă unul,: destul de naiv. Fiţi, de a s e m e n e a , atent la p r o b l e m e l e de stil. TJBERIU BURESCU (Timişoara) : N e lit de nor. V â
p a r e bine câ v-aţi
\
reamin-j
mulţumim pentru felicitări şi pentru s t r ă d a n i a dv. d e ;
a p o p u l a r i z a Colecţia. V o m mai publica povestiri j a p o n e z e , d a r n u : atît de curînd. R.
'
CO?H!STANT»N
(Bucureşti) : D e s e n u l
caricaturilor
indică
to-^
lentul, d o r poantele nu d e s e m n e a z ă m a r e lucru. M a i trimiteţi. MARIN lipsită
ANDRONACHE
(Timiişoora) : Povestirea
de originalitate, ideea
este
naivă
dv.
este
şi n e b u l o a s ă , dar,
i încăl ţinindj
s e o m a că s+nteţi a b i a î n c l a s a a V l l - a , a j u n g e m la concluzia câ aveţi i talent. Continuaţi să citiţi literatură clasică şi m o d e r n ă , să învăţaţi j (şcoala nu v ă d ă decît elementele ; însuşirea lor trebuie s-o
faceţij
singur) şi mai trimiteţi-ne veşti d e s p r e dv. " M A R I A N G. (Bucureşti) : Poezia pe c a r e ne-aţi trimis-o dovedeşte.; o vibraţie o r i g i n a l ă . Reactorul poeziei autentice trebuie s ă fie totuşi' controlat
la fel de atent ca un obişnuit
reactor nucleor. E n e v o i e
deci nu nutmai de incantolie, ci şi de luciditate. M e d i t a ţ i mai îndelunga a s u p r a ideilor pe care doriţi să le tcansmitefi şi a s u p r a formei celei" m a i a d e c v a t e mesajului. PAUL TÂRÂU
(Alba
lulia),
lOAN
ONOICENCKO
(Bucureşti),
C O N S T A N T I N REUŢ (Bucureşti), LICÂ P. PAVEL ( c o m u n a C r î n g e n i , re g i u n e a A r q e s ) : M o i trimiteţi.
J
M I R C E A Ş A R L A U (Tr. Severin), E U G E N N A U M (Cluj) : î n c e p u t u r i l
1
î n c ă r^econciudente. i 29E O IROGNE PETRESCU G D I A N U ( M e(dCgr iadi oi av)a,) G : H V ăE Ovoni RGHE răsipunde l O N E S Cprintr-o U ( R o msacnr)i,s o ai nr e g . ji
L
ea,,.
...iiiiivele de „diaiiiatit", adică „invincibilul", a fost dat strălucil<;rulai cristal de către greci, pentru proprietatea lui de a zqiria toate coipurile ? Diamantul este de IIH) de ori mai dur decit corindnnul şi de 1 000 de ori mai dur decit ctiartid. ...firul de păr e.s(c mai rezistent decit plumbul, cuprul, pla tina şi duraluminiul ? S-a caUnilat că un fir de păr gros de 0,05 milimetri suportă greutăţi de 100 de grame, iar rezistenta sa ma ximă depăşeşte 5 000 kg/cm-. Numai oţelul poate concura cu rezis tenta nurului omenesc. ...cri mai bălrin copac din Europa este considerat a fi itn ste jar d'-ii l.ituauia in iwstă de 2 000 de ani? Truiiririul lui are o circumierlnţu de 12 metri. Recent el a fost supus unui tratament de „întinerire". După aprecierile unor oaifieni de ştiinţă, acest stejar r a mai trăi incă cîteva secole... ...prima locomotivă cu reacţie din lume va intra în funcţiune in anul 1968 ? Ea va funcţiona cu ajutorul unei turbine cu gaze, de viică capacitate, şi va putea atinge o viteză de 160 km/li. Locomo tiva va fi construită în Anglia de Uzinele „Rolls lioyce" în co laborare ru Căile ferate engleze. ...la Ofiservalorul astronomic din Paris funcţionează de citva timp un ceas atomic ? Precizia acestui ceas este atît de mare încît dacă ar funcţiona timp de 1 000 de ani, variaţiile sale in raport cu timpid real nu ar depăşi o secundă. Această precizie permite specialiştilor care lucrează în domeniul spaţiului cosmic, precum şi geofizicienilor şi astronomilor să efectueze cele mai precise calcule. Ceasul funcţionează pe bază de vapori de rutyidiu, a căror temperatură variază intre minus 40 şi plus 40 de grade Ce/sjws.
de I. M. VlINmiA 30
î n micul orăşel scoţian A b e r d e e n existau d o u ă vechi colegii. L a mijlocul veacului al XlX-lea s-a hotărît unilicarea lor. C u această o c a z i e s-a pornit la o strictă selecţionare a cadrelor. Toţi p r o f e sorii socotiţi „ i n c a p a b i l i " u r m a u să-şi p ă r ă s e a s c ă posturile. Pe lista cu numele celor vizaţi f i g u r a şi numele lui J. C. M a x w e l l , creatorul cunoscutei teorii cinetice a g a z e l o r .
P. L. K a p i ţ a Rutherford. Cambridge naşterea
a
Odată,
lucrat
limp
povesteşte
un c o n g r e s
lui M a x w e l l .
de
14 ani
savantul
împreună
sovietic,
închinat aniversării După
şedinţa
cu
a
profesoruN
avut
loc
a o sută de ani de
festivă, unde
au
luat
la la'
cuvîntul;
mulţi elevi ai lui M a x w e l l , împărtăşindu-şi impresiile sale, Rutherford'; îl întrebă —
pe
Kapiţa
Referatele
cum
i-au
plăcut
referatele. Acesta
a u fost interesante, d a r
a u vorbit d e s p r e M a x w e l l , arătînd cum el ar fi fost pur
răspunse:,;
uimit faptul
pe M a x w e l l
cu trăsăturile
lui
că toţi-i
lucruri excepţionale, ca şi j
şi simplu un extract de z a h ă r . O r ,
vrut să-l v ă d
de
doar
m-a
eu
aş fi 'i
cel a d e v ă r a t , să-l v ă d ca pe un o m viu, ;
o m , cu
calităţile
şi
lipsurile
sale
care, d u p ă ]
cum se ştie, există la fiecare o m , oricît de genial ar fi el. Rîzînd, Rutherford îi spuse după
moartea
sa
să
lui K a p i ţ a
povestească
că-i încredinţează
viitoarei
generaţii
\ lui ca j
ce fel de o m î
a fost el în realitate.
I
Ş i iată că d u p ă m o a r t e a lui Rutherford, K a p i ţ a a căutat să-i I î n d e p l i n e a s c ă dorinţa. „ C î n d încep să e v o c chipul lui R u t h e r f o r d , ] aşa
cum aş v r e a
să-l
cunoască
urmaşii
lui —• spuse
savantul
so-1
vietic — , îmi d a u s e a m a că m o a r t e a şi timpul care s-a scurs de \a d e s p ă r ţ i r e a noastră a u înghiţit toate micile cusururi omeneşti şi a m în faţă m mare,fuuimitor de : inteligent. A b i asecretul a c u m înţeleg starea O d a tun ă , oEinstein întrebat în ce constă succeselor în de spirit a elevilor lui M a x w e l l care a u luat cuvîntul la acel c o n viaţă ? în loc de răspuns, marele fizician scrise formula : g r e s din C a m b r i d g e " . A = : X - t - Y H - Z şi explică : A — este succesul, X — m u n c a , Y — jocul întîmplării, Z — iscusinţa de a-ţi p u n e frîu limbii. P r o b a b i l că această f o r m u l ă marele fizician a e l a b o r a t - o în anii cînd în mintea sa mijeau primele idei d e s p r e teoria cîmpului, teorie care trebuia să explice în m o d unitar atît f e n o m e n e l e g r a vitaţiei cît şi cele electromagnetice. Această teorie unitară a cîmpului Einstein n-a m a i creat-o. D a r cîte a s e m e n e a încercări nereuşite nu cunoaşte ştiinfa I
31
i ] ; i
UMOR d e R.
CONSTANTIN
„Masa e
Sfrrilă!'
de iON
BIVERB
TRIVERB { 5 , 2 , 5
PAVEIESCU
J
7^
D Ti
CRIPTOGRAFIE AR
Nxl Redactor literar: A D R I A N R O G O Z Coperta-desen: VICTOR WLGEMANN Portrete: A L E X A N D R U DIACONU Prezentareagrafică: ARCADIEDANEIIUC
Tiparul
executat
Ia C o m b i n a t u l
poligrafic „Casa
Stîntcii"
CALITATEA HiRTIEI „ARFO" PRODUS AL COMBINATULUI CHIMIC TÎRNSVENI, ASIGURA FOTOGRAFII FRUMOASE Ş l DE BUNi CALITATE